Studiu comparativ al sistemului digestiv la vertebrate.docx

8/18/2019 Studiu comparativ al sistemului digestiv la vertebrate.docx

1/52

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemuluidigestiv la vertebrate

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................... pag.3

Capitolul 1. Legătura dintre încrengătura vertebratelor şi alte încrengături ….. .pag. 9

Capitolul 2. Aspecte privind sistemul digestiv la vertebrate………………….....pag. 12

Capitolul 3. articularită!i structurale privind sistemul digestiv la peşti …….....pag. 1" 3.1.#upraclasa I#C$# % Clasa C&'()*IC&+&,$ …..........................pag. 1" 3.1.1. Caractere generale ale pe tilor cartilagino i… … … … ..pag. 1-ș ș 3.1.2.or/ologia e0ternăla pe tii cartilagino i… … … … … .. pag. 1-ș ș 3.1.3.#istemul digestiv al pe tilor cartilagino i … … … … … .pag. 1ș ș 3.2. #upraclasa I#C$# % Clasa '#+$IC&+&,$#… … … … … … ..pag. 19

3.2.1.Caractere generale ale pe tilor oso i … … … … … … ... pag. 19ș ș 3.2.2.or/ologia e0ternă la pe tii oso i … … … … … … …....pag. 2ș ș 3.2.3. #istemul digestiv al pe tilor oso i … … … … … … …...pag. 22ș ș

Capitolul 4articularită i structurale privind sistemul digestiv la am/ibieni… ….pag. 2ț .1.Caractere generale ale am/ibienilor … … … … … … … …..............pag. 2" .2.or/ologia e0ternă la am/ibieni … … … … … … … …...................pag. 2- .3.#istemul digestiv al am/ibienilor … … … … … … ….......................pag. 2-

Capitolul 54articularită i structurale privind sistemul digestiv la reptile … … .... pag. 29ț 5.1. Caractere generale ale reptilelor … … … … … …......................... pag. 29 5.2. or/ologia e0ternă a reptilelor … … … … … …........................... pag. 3 5.3. #istemul digestiv la reptile … … … … …......................................pag. 3

Capitolul "4 articularită!i structurale privind sistemul digestiv la păsări… … … pag. 3 ".1. Caracterele generale ale păsărilor… … … … …. ….........................pag. 3 ".2. or/ologia e0ternă la păsări … … ….................................. … … ..pag. 35 ".3. #istemul digestiv la păsări… …. … … …............................... … ….pag. 3-

Capitolul -4articularită i structurale privind sistemul digestiv la mami/ere… … ..pag. 1ț -.1. Caractere generale la mami/ere… … … … … … … … …..............pag. 1 -.2. or/ologia e0ternă la mami/ere … … … … … … … ….................pag. 2 -.3. #istemul digestiv la mami/ere … … … … … … … …....................pag. Conclu6ii… … … … … … … … … …...................................................................pag. 97ibliogra/ie … … … … … … … … … … …..........................................................pag. 51

2


2/52


Introducere

8oologia vertebratelor este ramura 6oologiei ce se ocupă cu studiul animalelor vertebratede6voltarea lor i mediul lor de trai. Animalele vertebrate sunt cele mai de6voltate dintreșspeciile de animale. $le au toate sistemele de organe de6voltate i s%au adaptat la toate mediileșde via ă. $le mai sunt numite cordate. )in acest grup /ac parte4ț pe tiiș am/ibiile reptilele păsările mami/erele. #pre deosebire de nevertebrate acestea au coloană vertebrală i unșendosc:elet osos bine de6voltat la cele mai simple vertebrate este sub /ormă de o coardă.#istemul nervos central este alcătuit din creier i măduva spinării. #istemul circular este unulșînc:is iar inima se a/lă l;ngă plăm;ni.


3/52


unele păsări răpitoare ca şi mami/erele carnivore şi insectivore. La /el de importantă este şistudiul vertebratelor dăunătoare în vederea unei lupte mai e/icace împotriva lor ast/el omulreuşind stăvilirea înmul!irii unor ro6ătoare şi carnivore dăunătoare economic reduc;ndu%seast/el pagubele produse de acestea. Alte specii de vertebrate ?broaştecobai c;ini @ servesc înlaboratoarele de cercetare drept animale de e0perien!ă pentru cunoaşterea prin compara!ie a/unc!iunilor organismului uman. $ste destul să men!ionăm importan!a studiului re/le0elor condi!ionate la mami/ere care au servit ca ba6ă pentru cunoaşterea /unc!iunilor sistemuluinervos la om. ami/erele se utili6ea6ă la prepararea vaccinurilor ?antirabic antivariolic @ /olosite pentru prevenirea bolilor şi a serurilor ?antidi/teric @ pentru vindecarea unor boli. #unt utili6ate şiastă6i ca animale etalon pentru stabilirea do6ei de substan!e antibiotice sau medicamentoase.nele vertebrate au ac!iune dăunătoare asupra sănătă!ii prin veninul care îl con!in şi pe care îl pot inocula altele sunt transmi!ători de boli para6itare ? tenio6e tric:ino6e@ microbiene?ciumă tularemie @ şi virotice ? turbarea@.

Cunoştin!ele despre animalele vertebrate şi în special despre cele terestre servesc şi pentruac!iunea de culturali6are a maselor şi de protec!ia naturii. entru cunoaşterea animalelor dindi/erite regiuni au /ost create grădini şi mu6ee 6oologice. In grădinile 6oologice sunt !inute şicrescute di/erite animale sălbatice în condi!ii asemănătoare cu cele din natură. =n 7ucureşti s%au pus în ultimii ani ba6ele unei ast/el de grădini 6oologice. In mu6eele 6oologice sunt pre6entate animale singuratice sau grupe de animale preparate şi conservate. nul dintre celemai /rumoase mu6ee de acest /el este u6eul de istorie naturală Brigore AntipaD din7ucureşti. Importan!a teoretică şi practică a 6oologiei vertebratelor >usti/ică predarea acestuia caobiect de învă!ăm;nt de sine stătător care contribuie la educa!ia studen!ilor la însuşirea unor

cunoştin!e multiple necesare în!elegerii evolu!iei lumii vie!uitoarelor pe păm;nt. )easemenea valori/icarea multiplă a vertebratelor şi a produselor lor în alimenta!ie şi în di/eriteramuri industriale necesită o mai atentă cunoaştere a structurii lor şi a vie!ii lor în vedereae/orturilor ce trebuie depuse pentru trans/ormarea lor în scopul utili6ării cu c;t mai mult /olosde către om. =n ultimii ani studiul vertebratelor atrage aten!ia şi asupra unor animale pe cale dedispari!ie ocrotite a6i în mod special la noi şi în alte numeroase state cre;ndu%se numeroase parcuri na!ionale în care ele sunt supraveg:eate atent 6oologii /iind printre primii care au trassemnalul de alarmă privind salvarea patrimoniului /aunistic în condi!iile te:nici6ării şi

poluării. Istoricul studiului vertebratelor. )e6voltarea ştiin!elor biologice deci şi a 6oologiei a/ost şi este determinată de necesită!ile pe care le pune în /a!a omenirii practica social%istoricănevoile societă!ii. Animalele şi mai ales vertebratele au repre6entat pentru societateaomenească încă din epoca primitivă o sursă de ba6ă uneori e0clusivă pentru :rană şiîmbrăcăminte. (ecesitatea de a le v;na de a le prinde a condus la deprinderea de a le studiamai atent /elul lor de via!ă observa!ii care s%au transmis din genera!ie în genera!ie.

4


4/52


=n antic:itatea :indusă în India se cunoaşte o primă încercare de clasi/icare a animalelorde către ) a 1 v a n o încă cu două secole înainte de A r i s t o t e 1. $giptenii şi asirienii deasemenea cunoşteau multe probleme din biologie mai ales a animalelor domesticite. înantic:itatea greacă însă /ilo6o/ul A r i s t o t e l ? 3E322@ este primul care în lucrarea saBIstoria animalelorD descrie peste 5 specii şi /ace o clasi/icare a regnului animal apropiată decea actuală deoarece grupul Banimale cu s;ngeD cuprinde vertebratele de a6i4 om patrupedevivipare păsări patrupede ovipare cetacee şi peşti în opo6i!ie cu Banimale /ără s;ngeD carecuprind moluşte crustacei etc. adică nevertebrate. Antic:itatea romană continuă descrierea anumeroase vertebrate prin opera lui Lucr e t ius ?99E55@ B)e rerum naturaD prin B&istorianaturalisD de liniu cel 7 ă t r ; n ?23E-9@ şi alte lucrări care sunt însă sub in/luen!a luiAristotel situa!ie care s%a resim!it şi în timpul $vului ediu.Abia în timpul *enaşteriiîncep;nd din secolul al F


5/52


de e0isten!ă. In /elul acesta specia este în!eleasă ca o unitate evolutivă iar genurile /amiliileordinele şi clasele ca unită!i sistematice necesare în în!elegerea şi descrierea regnului animal.#ecolul al FlF%lea în a/ara liniei evolu!ioniste pe care o imprimă opera lui )arMin aduce şialte reali6ări valoroase. #e /ac numeroase e0pedi!ii ştiin!i/ice continentale de către e0ploratorie0perimenta!i printre care amintim pe $duard *uppel ?1-9E1@ Al/red $d. 7re:m?129E1@ A. N. i dd en do r/ ?1 1 5E 1 9 @ Lo re nt 6 'en ?1--9E151@*ic:ard 'Men ?1E192@ şi al!ii a căror lucrări întregesc cunoaşterea /aunei din toatecontinentele. In acelaşi timp apar lucrări de 6oologie dinamică şi e0plicativă /oarte valoroaseGamintim printre altele re6ultatele deosebite ale lui +. # c:Man n ?11E12@ . $. v. 7aer ?1-92E1-"@ *.


6/52


mare rol în sistemati6area şi organi6area studiilor /aunistice 1%a avut în/iin!area unor societă!imai ales pe l;ngă mu6eele de istorie naturală. Ast/el în anul 133 ia /iin!ă #ocietatea demedici şi naturalişti din IaşiG naturaliştii din +ransilvania au în/iin!at la #ibiu în anul 19#ocietatea ardeleană de tiin e naturale şi la Clu>ș ț =n anul 159 #ocietatea mu6eului ardelean. =n anul 13 se alcătuiesc la 7ucureşti primelecolec!ii de animale care îmbogă!indu%se necontenit vor /orma u6eul de istorie naturală din7ucureşti astă6i u6eul Brigore AntipaD. =n aceste mu6ee prin gri>a membrilor acestor societă!i s%au acumulat importante colec!ii de vertebrate. =n a/ara mu6eelor şi societă!ilor deştiin!e naturale activitatea ştiin!i/ică se concentrea6ă şi la catedrele de 6oologie care sede6voltă pe l;ngă cele trei universită!i în/iin ate la Ia i ?1"2@ la 7ucureşti ?1"@ si Clu>ț ș[email protected];t la mu6ee c;t şi la universită!i se desprinde contribu!ia valoroasă a unor 6oologirom;ni renumi!i care au studiat vertebratele şi au trasat >aloanele unor şcoli a căror elevi aucontinuat cercetări pentru cunoaşterea /aunei *om;niei. Amintim printre al!ii pe rigoreAntipa aul 7u>or Ioan 7orcea $mil *acovi!ă şi Andrei opovici 7î6noşanu.

rigore Antipa ?1"-E19@ a studiat peştii de apă dulce şi marini de la noi. #tudiile salesistematice biologice şi ecologice au o mare valoare /iind orientate spre sectorul productiv. $ldă şi primele îndrumări ştiin!i/ice pentru pescuit şl piscicultura Ini!iind şi prima legisla!ie privind reglementarea pescuitului în apele !ării. rigore Antipa a organi6at şi moderni6atu6eul de istorie naturală din 7ucureşti care astă6i îi poartă numele cre;nd o nouă /ormă dee0punere şi anume dioramele în care animalele sunt pre6entate în mediul lor natural.

aul 7u>or ?1"2E1952@ pro/esor la niversitatea din Iaşi specialist în probleme demor/ologie a studiat de6voltarea embrionară la ciclostomi. I oan 7 orcea ? 1-9E193"@ unul din elevii lui . 7u > o r /ost pro/esor de 6oologiela niversitatea din Iaşi s%a ocupat cu studiul peştilor din area (eagră şi a în/iin!at

#ta!iunea 6oologică de la Agigea care%i poartă numele. Aici s%a creat o şcoală de valoroşi6oologi care cercetea6ă mai ales /auna ării (egre. $mil * acov i ! ă ?1 " E 19 -@ /ost pro/esor la niversitatea din Clu> esteîntemeietorul biospeologiei. în cursul e0pedi!iei pe vasul B7elgicaD în regiunile antarctice astudiat via!a pinguinilor şi a balenelor.

)imitrie area acestora apari!ia anumeroase publica!ii /ac posibilă o cunoaştere apro/undată a /aunei vertebratelor începcercetări de ecologie şi 6oogeogra/ie alături de cele sistematice se încearcă aclimati6ări de

7


7/52


specii valoroase pentru economia !ării se iau măsuri de protec!ie sau de combatere a unor specii. +oate aceste contribu!ii aduc o orientare nouă nu numai teoretică dar şi practică legatăde produc!ie înscriindu%se ast/el pe linia e/ortului general al poporului nostru. =n ultimii3 de ani perioadă de adevărată revolu!ie cultural ştiin!i/ică în *om;nia apar numeroaseopere de valoare semnate de . 7ănărăscu ?peşti@ I. Nu:n şi Pt.


8/52


9/52


asemănări datorită po6i!iei pe o treaptă in/erioară a stomocordatelor şi nu datorită unei derivăridirecte. Cordatele au o situa!ie aparte în grupa meta6oarelor şi se deosebesc net de restuldeuterostomelor prin pre6en!a notocordului şi mai ales prin topogra/ia organelor principale. (eura0ul este aşe6at dorsal deasupra tubului digestiv la cordate şi vertebrate sub tubuldigestiv la nevertebrate. Inima cordatelor are po6i!ie ventrală în timp ce la nevertebrate esteaşe6ată dorsal ?/ig. 1.1@. #c:eletul principal al cordatelor notocordul de origine endodermicăeste intern pe c;nd sc:eletul nevertebratelor de origine ectodermică este mor/ologic e0tern.e l;ngă aceste însuşiri cordatele se înrudesc între altele şi prin de6voltarea ontogenetică căcinumai la ele se observă stadiul de neurulă care succede stadiul de gastrulă. Cordatele pre6intădeci deosebiri nete /a!ă de celelalte încrengături. In plus mani/estă deosebiri nete şi între elemotiv pentru care sunt studiate în trei încrengături deosebite4 urocordate ce/alocordate şi ver%tebrate.

a -anus ; f. br.-fantă branhială ; g-gură ; g.n.-ganglion nervos ; in-inimă ; n-notocord; t.d.-tub

digestiv; t.n.-tub nervos

Cordatele (Chordonia). #unt celomate deuterostome cu sc:elet intern a0ial notocordulde origine dublă endoblastică şi me6oblastică. #istemul nervos în /ormă de tub este situatdeasupra tubului digestiv ?epineurie@ în timp ce cardo%pericardul inima se a/lă sub tubuldigestiv. Naringele serveşte ca aparat respirator /ie prin ori/iciile sale (faringotremie) laspeciile acvatice /ie printr%un diverticul ventral la speciile cu respira!ie pulmonară. Corpul are

1


10/52


simetrie bilaterală. artea principală a sc:eletului o constituie notocordul sau coarda dorsală,situată deasupra tubului digestiv şi sub tubul neural. La vertebrate în legătură cu notocordul sede6voltă coloana vertebrală şi craniul. o6i!ia dorsală a sistemului nervos (epineurie,notoneurie) este caracteristică. Neuraul sau aa nervoasă este în /ormă de tub cu o cavitateinternă neurocel, care în partea posterioară răm;ne îngustă (canal ependimar), iar în parteaanterioară se dilată (ventricul). (eura0ul este /ormat din celule şi /ibre nervoase la care seadaugă celule de sus!inere (nevroglii). La vertebrate din neura0 se de6voltă ence/alul măduvaspinării şi nervii. Cu pu!ine e0cep!ii corpul cordatelor este evident alcătuit din segmente sau metamerecare se observă la nivelul sc:eletului musculaturii sistemului nervos aparatului circulator şiaparatului e0cretor. La embrion un metamer este /ormat dintr%o masă celulară dublă la dreaptaşi la st;nga liniei mediane în centrul căreia se găseşte cavitatea celomatică (somit). arteadorsală a somitelor păstrea6ă caracterul metameric. artea ventrală se contopeşte în tot lungulcorpului pierde aspectul metameric d;nd celomul sau splanhnocelul, care are o /oi!ă e0ternă

somato- pleura şi o /oi!ă internă splanhnopleura. rin acest caracter al păr!ii ventralecordatele se deosebesc de celelalte încrengături cu metameri6a!ie ?anelide artropode@ unde şi partea ventrală a somitelor răm;ne metameri6ată. ura adultului se /ormea6ă secundar la polul opus blastoporului iar anusul la unelespecii poate deriva din blastopor. artea anterioară a tubului digestiv stomodeum, şi partea sa posterioară proctodeum, derivă din ectoblast în timp ce restul tubului digestiv derivă dinendoblast. La cordatele in/erioare şi !gnatha,care sunt microfage, adică se nutresc cu :rană dedimensiuni mici gura este larg desc:isă pe c;nd la macro- fage, gura se poate înc:ide. Lacordatele cu via!ă acvatică e0istă fante branhiale (faringotremie) la nivelul cărora se de6voltă bran:ia. La vertebratele aeriene se de6voltă plăm;nul. #;ngele este /ormat din plasmă şi

elemente celulare. Aparatul circulator este /ormat din inimă musculoasă încon>urată de pericard (cardo-pericard), din vene, care aduc s;ngele din corp la inimă şi artere care conducs;ngele în corp. #ensul circula!iei în vasul dorsal la cordatele in/erioare este ce/alo%caudal. Ce/alocordatele şi vertebratele au un aparat e0cretor de tip ne/ridian adică /ormat dinunită!i numite nefridii (nefron). Capătul intern al ne/ridiei se desc:ide în cavitatea generală decele mai multe ori pe c;nd cel distal se desc:ide la e0terior direct în cavitatea peri/aringianăla ce/alocordate sau indirect prin ureter la vertebrate. (e/ridiile elimină substan!ele dee0cre!ie în măsura în care se produc sunt deci un aparat ecretor emonctor. La urocordatesubstan!ele de e0cre!ie se adună în anumite celule rinichi de acumulare, care se elimină prin

ruperea păr!ilor din corp. onadele în număr de mai multe perec:i ?ce/alocordate@ sau osingură perec:e ?urocordate şi vertebrate@ sunt aşe6ate la nivelul /aringelui la ce/alocordate şiunele urocordate sau în urma /aringelui la celelalte cordate. Ce/alocordatele şi vertebratele ause0ele separate sunt deci gonocore, pe c;nd urocordatele sunt :erma/rodite. In de6voltareaembrionară pe l;ngă stadiile de morulă blastulă şi gastrulă apare un stadiu nou neurula .rocordatele au reproducere se0uată şi ase0uată. Cordatele cuprind trei încrengături4urocordate ce/alocordate şi vertebrate.

11


11/52


Capitolul $:ASPECTE PRIIND SISTE%UL DIGESTI LAERTE!RATE

Aparatul digestiv.

artea principală mi>locie a aparatului digestiv derivă din enteron, în timp cee0tremită!ile aparatului stomocecumul şi proctodeumul sunt de origine ectodermică. ăr!ile

aparatului digestiv sunt gura /aringele eso/agul stomacul şi intestinul. ura se continuădirect sau este de obicei separată de /aringe. =n gură se di/eren!ia6ă din!ii limba şi glandelesalivare.

Din&ii' de origine dermoepidermică sunt /i0a!i pe mandibulă ma0ilar palatin şi vomer şiau /unc!iune pre:ensilă şi masticatoare. artea dermică prin intermediul odontoblastelor generea6ă ivoriu sau dentina, pe c;nd epiteliul mucoasei bucale dă smal"ul, care acoperăsupra/a!a dintelui. =n partea a0ială a dintelui este un gol umplut cu pulpa dintelui, în care segăsesc !esut con>unctiv capilare sanguine şi termina!ii nervoase. )in!ii u6a!i se sc:imbă demai multe ori la vertebratele in/erioare şi odată la mami/ere. )in!ii pot /i înlocui!i de /orma!iisecundare plăci cornoase ?reptile păsări monotreme@ fanoane ?balene@ sau lamele

?anseri/orme@. La ciclostomi se găsesc din!i epidermici sau odontoi#i. Li()a , /i0ată pe planşeul gurii este sus!inută de arcul hioidian şi uneori de primele arcuribranhiale şi serveşte la pre:ensiunea alimentelor degluti!ie şi ca organ de sim!. =n pere!iicavită!ii bucale ai tetrapodelor se găsesc di/erite glande salivare$ sublinguale, retrolinguale, submailare, parotide şi labiale. La gnatostome glandele au o diasta6ă amilolitică iar laciclostomi o diasta6ă proteolitică. *arin+ele , neprecis delimitat de gură are o por!iune în care se desc:id trompele lui %ustache. e pere!ii laterali ai /aringelui la ciclostomi şi peşti se de6voltă branhiile, iar lavertebratele pulmonate se de6voltă plăm&nul, dintr%un diverticul ventral. =n /aringe se

încrucişea6ă căile aeriene cu cele alimentare. La vertebratele in/erioare această încrucişare se/ace şi în gură ?/ig. 2.1@. E,o-a+ul se continuă cu partea dorsală a e0tremită!ii /aringelui. artea sa posterioară participă la /ormarea stomacului. e traiectul eso/agului pot e0ista dilatări guşa care are/unc!ii di/erite. Sto(acul are pere!ii musculoşi mai ales la păsări şi mami/erele insectivore şi participă cumuşc:ii la digestia mecanică. landele din mucoasa stomacală secretă acid clorhidric şi

12


12/52


diasta#e proteolitice, care contribuie la digestia c:imică. La unele vertebrate cu regimalimentar ierbivor stomacul poate /i compartimentat. Inte,tinul continuă stomacul. $l se desc:ide la e0terior prin cloacă, la ma>oritateavertebratelor. La unii peşti şi la ma>oritatea mami/erelor se desc:ide direct la e0terior prinanus .=n partea anterioară intestinul este di/eren!iat în intestinul sub"ire, iar în partea posterioară în intestin gros, separat între ele prin valvula, ileocecală. La capătul pro0imal alintestinului gros se de6voltă un diverticul intestinal 'nfundat, cecul, care la ro6ătoare şierbivore poate avea o mare de6voltare. Intestinul gros se continuă cu rectul care se desc:ide lae0terior. =n pere!ii intestinului sub!ire glandele intraparietale produc diasta#e proteolitice(erepsina) şi amilolitice (inverta#a). =n a/ară de aceasta în duoden se desc:id două glandeane0e /icatul şi pancreasul care îndeplinesc /unc!ii digestive pe l;ngă alte /unc!iuni. *icatul secretă fierea sau bila, care trece din canalele biliare în canalul hepatic şi încontinuare prin canalul coledoc se varsă în duoden. =ntre canalul coledoc şi :epatic se a/lăve#ica biliară, în care se acumulea6ă bila. rin secre!ia lipa#ei, /icatul ac!ionea6ă asupra

grăsimilor. Pancrea,ul este o glandă apărută din mai multe diverticule intestinale /apt care e0plicăîmpăr!irea lui în lobi sau insule i#olate. $l secretă diasta#e proteolitice (tripsinogenul),amilolitice (amilopsina) şi lipa#a. în interiorul pancreasului insulele lui angerhans secretăinsulina ce se elimină direct în s;nge. lande cu secre!ie internă sau glande endocrine. $le îşi varsă direct în s;nge produsele desecre!ie hormonii, care au o importan!ă deosebită în metabolism. 'riginea lor este di/erită. încursul de6voltării embrionare din pla/onul cavită!ii bucale se /ormea6ă lobul anterior al hipofi#ei, adenohipofi#a.=n urma acesteia in/undibulul dience/alului generea6ă neurohipofi#a,care la tetrapode constituie lobul posterior al hipofi#ei. &ipo/i6a stimulea6ă de6voltarea şi

reglea6ă /unc!ionarea glandelor genitale creşterea corpului şi metabolismul.

13


13/52


ig. *.+ egătura 'ntre căile aeriene i alimentare $

! -peti; .-amfibieni; reptile, păsări ; C.-mamifere.

=n regiunea /aringiană a tubului digestiv din două evagina!ii dintre punga I şi II /aringianăşi din două evagina!ii ale perec:ii a I


14/52


seminale ale testiculului iar la /emelă în /oliculele ovariene. Ac!iunea :ormonului glandular in/luen!ea6ă de6voltarea caracterelor se0uale secundare. La petromi6oni ?Nig. 2.2 +ura are /ormă de potcoavă la larvă şi nu are limbă şi/orma!iuni cornoase. La adult gura este circulară sau ovală şi are din!i cornoşi ?odontoi6i@ şi plăci pre6ente şi pe limbă cu rol de a per/ora pielea peştilor pentru a le suge con!inutul!esuturilor. $0istă şi glande salivare cu secre!ie anticoagulantă. Cavitatea bucală se continuă cu/aringele ce are dorsal eso/agul iar ventral un /aringe bran:ial în care se desc:id pungile bran:iale. $so/agul se continuă cu un intestin rectiliniu ce pre6intă în interior pliuri cutate şise termină prin ori/iciul anal. Nicatul este pre6ent dar pancreasul este mic la petromi6oni şidi/u6 la mi0ine.La mi0ine gura este încon>urată de două perec:i de tentacule glandelesalivare lipsescG /undul cavită!ii bucale este delimitat de un velum

igura *.* /istemul digestiv la pteromi#oni

15


15/52


Capitolul 2:PARTICULARITĂ3I STRUCTURALE PRIINDSISTE%UL DIGESTI LA PE#TI

e tii /ac parte din subîncrengătura gnat:ostomata cu /ălci mobile provenite dinșmodi/icarea unor arcuri viscerale. Craniul este complet apare şi regiunea occipitală. 7ran:iilesunt de origine ectodermică. Coarda dorsală ?notocordul@ este pre6entă în stadiul embrionar şicu unele e0cep!ii la adul!ii unor peşti am/ibieni şi reptile. Au din!i adevăra!i urec:ea internăcu trei canale semicirculareG sacii na6ali perec:i. rimele vertebrate cu /ălci care au apărutsunt cunoscute sub /ormă /osilă % peştii lacodermi ?care aveau plăcu!e dermice în [email protected]>ul /ălcilor le permitea prădarea unor /orme mari şi active. Animalele posesoare de /ălciaveau avanta>e mari /a!ă de vertebratele /ără /ălci care erau obligate la o e0isten!ăasemănătoare viermilor ce se :rănesc cu organisme mici din m;luri. Apari!ia /ălcilor a

determinat modi/icări la primele două perec:i de arcuri bran:iale cartilaginoase. =nceputulacestei tendin!e s%a putut vedea la unii ostracodermi unde gura era mărginită de plăcu!edermice care puteau /i manevrate aşa cum se procedea6ă cu /ălcile. Anterior arcurilor auapărut modi/icări ce au permis o mai e/icientă prindere pielea din >urul gurii s%a modi/icat îndin!i. robabil arcurile bran:iale laterale s%au curbat într%o po6i!ie caracteristică /ălcilor vertebratelor aşa cum se vede la placodermi. aripioarele perec:i pectorale şi ventrale posibilsă /i apărut dintr%o perec:e de pleure similare cu cele de la Amp:io0us aşa cum pare să necon/irme Acant:odi la care s%au divi6at într%o serie de înotătoare % peşti primitivicontemporani cu lacodermii. lacodermii au evoluat într%o mare varietate de /orme ce aveau o armură /ormată din

sol6i şi plăcu!e osoase. +o!i au dispărut la s/;rşitul erei paleo6oice ?25 milioane de ani înurmă@. Cum au căpătat vertebratele /ălciQ La peştii din #ilurian ce trăiau în m;l primadesc:idere bra:ială s%a trans/ormat într%un spiracul ce se desc:idea pe partea superioară acapului. permi!;nd apei a /i condusă în cavitatea bran:ială. rimele arcuri bran:iale audevenit mai largi şi s%au înarmat cu din!i. Norme ale acestor trans/ormări pot /i vă6ute larec:ini.

16


16/52


2414Supracla,a PISCES 5 Cla,a C6"NDRIC6T67ES

*ec:inii şi rudele lor au apărut ca resturi /osile în depo6itele devoniene milioane de aniîn urmă.#e constată multe modi/icări la /ormele actuale dar se păstrea6ă şi elemente primitive.$0istă astă6i apro0imativ de specii de peşti cartilaginoşi ce se împart în două subclase4#ubclasa #elac:ii ?$lasmobranc:i@ care au bran:ii lă!ite. $ste împăr!ită în două serii4

• leurotremata % rec:ini care au corpul cilindric şi /antele bran:iale pe /iecare latură a

corpuluiG• &Jpotremata ?7atoidea@ peşti cartilaginoşi care au corpul turtit dorso%ventral /antele

bran:iale se desc:id pe partea ventrală.#ubclasa &olocep:ali ?7radvodonti@ % au capul mareG un opercul membranos.

3.1.1. Caractere generale ale pe tilor cartilagino i4ș ș1. Corpul /usi/orm sau turtit dorso%ventral. înotătoarele ventrale modi/icate la

mascul în organe de acuplare.2. ura aşe6ată ventralG 2 saci ol/activi care nu se desc:id în cavitatea bucală3. ielea cu sol6i placoi6i şi glande mucoaseG sol6ii placoi6i modi/ica!i în din!i.. #c:eletul în întregime cartilaginos.5. #istemul digestiv cu stomac în /ormă de DKD şi intestinul cu valvulă spirală.". Inima cu un atriu un ventricul cu con arterial.-. *espira!ia se /ace prin 5%- perec:i de bran:iiG lipseşte operculul ?doar unul

membranos la Chimaera).. Lipseşte ve6ica cu aer.9. Creierul cu 2 lobi ol/activi mari 1 perec:i de nervi cranieni urec:ea internă cu 3

canale semicirculare.

1. #e0ele sunt separateG gonadele perec:iG conductele genitale se desc:id în cloacă#unt ovipare vivipare /ecunda!ia internăG de6voltarea embrionului /ărămetamor/o6ă.

17


17/52


igura 0.+$ Clasa Chrondrichth1es$ subclasa /elachii, seria Pleurotremata (rechinul pelerin);

seria 2ipotremata (vulpea de mare); subclasa 2olocephali (himera) (*)

2414$4%or-olo+ia e8tern/la pe tii cartila+ino iș ș

eştii cartilaginoşi au dimensiuni variate unii a>ung;nd la 1" m lungime cum sunt rec:inii balenă Corpul la rec:ini spre e0emplu la c;inele mare ?Nig. 3.2@ are /ormă :idrodinamicăgura aşe6ată ventral In /a!a ei se găseşte un rostru. =notătoarele neperec:i4 codala este:eterocercă cu lobul superior mai mareG două înotătoare dorsale ?una aşe6ată după cealaltă@ precedate de un spinG înotătoarea anală nu se găseşte la to!i rec:inii. =notătoarele perec:i sunt4 pectoralei şi ventrale sus!inute de un sc:elet apendicular. La mascul partea internă aînotătoarei ventrale este modi/icată într%un organ de acuplare ?mi0opterigiu% pterigopodii@.

igura 0.*$ 3orfologia eternă a rechinului 'c:ii sunt aşe6a!i lateral cu pleoape şi uneori cu o membrană nictitantă şi în spatele/iecărui oc:i este un ori/iciu numit spiracul care comunică cu cavitatea bran:ială #piracululeste o rămăşi!ă a primei /ante bran:iale .(ările perec:i sunt ca nişte pungi aşe6ate ventral în/a!a gurii.

3.1.3.#istemul digestiv al pe tilor cartilagino iș ș ?Nig. 3.3@

Gura este aşe6ată ventral sau subterminal are din!i aşe6a!i pe cele două /ălci în mai multeşiruri. )in!ii se înlocuiesc pe măsură ce se u6ea6ă (u sunt glande salivare. Cavitatea bucală secontinuă cu /aringele ?cavitate buco/aringiană@ unde se desc:id pungile bran:iale. $so/aguleste scurt stomacul bine di/eren!iat intestinul are o valvulă spirală ?cute interne care mărescsupra/a!a de digestie@G inte,tinul se desc:ide în cloac/4

Nicatul este mare bilobat şi con!ine grăsimi. eştii cartilaginoşi /olosesc /icatul ca un

mecanism pentru a contracara greutatea sol6ilor placoi6i din!ilor şi sc:eletului cartilaginos.Nicatul la rec:ini are o cantitate mare de ulei sOualina care determină o densitate de

apro0imativ 95 gRml ?densitatea apei de mare este de 13

18


18/52


igura 0.0$ /istemul digestiv la rechin (0)

gRml@. Nicatul repre6intă 25 S din greutatea corpului deci mărimea /icatului şi pre6en!asOualinei asigură /lotabilitatea. entru /aptul că rec:inii nu au ve6ică înotătoare rolul ei esteluat de /icat care /unc!ionea6ă ca un sac cu ulei ce a>ută la compensarea greută!ii corpului.24$4 Supracla,a PISCES 5 Cla,a "STEIC6T67ES

Astă6i se cunosc apro0. 21. de specii de peşti osoşi adapta!i la multitudinea de :abitateacvatice. Norma corpului ?Nig. 3.@ poate /i un indiciu al acestei mari diversită!i. nele speciiau /ormă de /us corpul alungit înotătoarea codală puternică iar al!ii au adaptării pentruurmărirea pră6ii. eştii care trăiesc pe /undul apelor au corpul comprimat dorso%ventral saulateral cu adaptări pentru camu/la>4 Corpul cilindric ca la ang:ilă este o adaptare pentrumişcarea prin şerpuire şi pentru a pătrunde în găuri şi crăpături. nii peşti au /orma de bici şial!ii seamănă cu algele marine. Cele mai multe specii de peşti osoşi se găsesc în apele marine şi mai pu!ine specii trăiescîn apele dulci. $0istă şi specii care trăiesc o perioadă în apele marine apoi altă perioadă în apedulci şi invers.

24$414Caractere +enerale ale pe tilor o,o iș ș

Sc0eletul este mai mult sau mai pu!in osi/icatG vertebre numeroaseG notocordul persistă în parteG codală de regulă :omocercă. Pielea are celule mucoase şi sol6i dermici dar nu de tip placoid.înotătoarele perec:i au radii cartilaginoase sau osoase. Gura este terminală cu din!i mul!i ?unii peşti nu au din!i@G sacii ol/activi perec:i sedesc:id sau nu în gură. *espira!ia se /ace prin )ran0ii prinse pe arcurile bran:iale osoase acoperite de

operculi. e.ica 9not/toare adesea pre6entă cu sau /ără legătură cu tubul digestiv.

19


19/52


igura 0.4$ orme de pe ti oso i$ ! 5 scrumbie albastră; 5 pe tele lună; C 5 anghilă; D 5 ș ș ș

cambulă; % 5 regalecus; 5 #ărgan ( 0 )

Ini(a cu două camereG s;ngele con!ine celule roşii nucleate. #istemul nervos are creierul mare cu lobi ol/activi miciG 1 perec:i de nervi cranieni4 3 perec:i de canale semicirculare în urec:ea internă.

Se8ele sunt separateG gonadele perec:iG /ecunda!ia de regulă e0ternă

24$4$4%or-olo+ia e8tern/ la pe tii o,o iș ș

Corpul ?Nig.3.5@ peştilor osoşi se divide în cap trunc:i şi coadă.

Capul ?Nig. 3."@ este delimitat de /anta bran:ială de după opercul iar limita dintre trunc:işi coadă este dată de ori/iciul anal. ura aşe6ată în regiunea capului are po6i!ie terminală înma>oritatea ca6urilor. Norma gurii şi a laicilor arată o mare variabilitate. La #ingnati/ormegura este aşe6ată la capătul unui tub lung. La CJprinide gura este protractilă şi retractilă dincau6ă că oasele ma0ilare sunt unite între ele numai prin ligamente elastice. La unele specii?6ărgan@ gura are /ormă de spadă iar la poliodontidegura are /ormă de lopată. In >urul gurii launele specii se găsesc prelungiri tegumentare numite mustă!i. "c0ii sunt aşe6a!i lateral rar deplasa!i pe o singură latură a corpului ?pleuronecti/orme@.=naintea oc:ilor pe partea dorsală a capului se găsesc nările duble cu un ori/iciu de intrare al

apei i un ori/iciu de ieşire al apei ele necomunic;nd cu gura. =n spatele oc:ilor se găsescșoperculele care acoperă /antele bran:iale. 'perculele sunt alcătuite din 3% oase şi pre6intă omembrană care în partea ventrală este sus!inută de radii bran:iostegale prinse de arcul:ioidian. 'perculele acoperă bran:iile.

2


20/52


igura 0.6$ Capul la nathonemus (!), la 2emiramphus (), la /1gnathus (C), la

Pol1odon (D), vă#ut lateral (a) i ventral (b); la !bramis (%) cu gura 'n po#i ie retractilă (a)ș ț

i protractilă (b) (4)ș

Trunc0iul % ?Nig. 3."@ pre6intă partea dorsală păr!ile laterale şi partea ventrală care launele specii ?clupeide@ are o carenă.

=notătoare dorsale

igura 0.7$ 3orfologia eternă a unui pe te osos (6)ș

e laturile trunc0iului se găseşte linia laterală în /orma a două şiruri de ori/icii. etrunc:i se prind înotătoarele perec:i4 pectorale şi ventrale şi înotătoarele neperec:i4 dorsalăanală şi codală. =notătoarea codală ?/ig.2. @se pre6intă sub mai multe /orme4a. 0eterocerc/' cu lobii inegali coloana vertebrală prelungindu%se în lobul superior ?seînt;lneşte la acipenseride@G

21


21/52


b. 0o(ocerc/' simetrică la e0terior dar asimetrică la interior av;nd lobul superior sus!inut decătre e0tremitatea modi/icată a coloanei vertebrale. Acest tip se găseşte la marea ma>oritate ateleosteilor Gc. di-icerc/ înotătoare derivată din cea :eterocercă divi6ată în doi lobi egali prin redresareacoloanei vertebrale. #e înt;lneşte la peştii dipnoi Gd. +e-irocerc/ înotătoare ce re6ultă din unirea dorsalei cu anala şi dispari!ia codalei. ' ast/elde înotătoare codală se poate înt;lni la molide%peştele lunăG

igura0.8$ 9ipuri de 'notătoare codală la pe ti$ ! 5 protocercă; 5heterocercă; C 5 ș

homocercă; D 5 dificercă. (4)

e. protocerc/ ?primitiv di/icercă@ în care coloana vertebrală ?sau coarda dorsală@ trece prinmi>locul înotătoarei codale divi6;nd%o în două >umătă!i egale.Aceasta se găseşte numai înstare larvară. Coada este por!iunea posterioară a corpului lipsită de viscere. 3.2.3. #istemul digestiv al pe tilor oso iș ș ?Nig. 3. G 3.9@

este /ormat din tubul digestiv şi glandele ane0e.. $ste repre6entat printr%un tub ce se întindede la gură p;nă la anus şi care pe traiectul său nu pre6intă totdeauna regiuni bine delimitate.'ri/iciul bucal este delimitat de marginea /ălcilor. Norma şi po6i!ia gurii şi a /ălcilor sunt înstr;nsă legătură cu modul de :rănire a peştelui. +ubul digestiv începe cu cavitatea bucală ce se continuă cu /aringele şi de aceea mai poartă denumirea de cavitate buco%/aringiană. =n cavitatea bucală se găseşte limba slabde6voltată nemusculoasă şi din!ii. e marginile ori/iciului bucal tegumentul este îngroşat şi/ormea6ă bu6ele.

22


22/52


#tructura din&ilor din gură se aseamănă cu structura sol6ilor placoi6i deci nu sunt altcevadec;t din!i tegumentari modi/ica!i. $i nu sunt numeroşi şi de obicei au /ormă de conuri sauace ascu!ite îndoite îndărăt iar pe măsură ce se u6ea6ă ei se sc:imbă. #pre deosebire de peştiicartilaginoşi din!ii la peştii osoşi se pot găsi pe toate oasele care delimitea6ă cavitatea bucalăşi c:iar pe osul entoglos. igura 0.:$ /istemul digestiv la pe tii oso i (0)ș ș

La ciprinide perec:ea posterioară a arcurilor bran:iale este armată cu din!i groşi numi!i din"i faringieni, ce se sc:imbă periodic. )e alt/el din!ii la peşti sunt pre:ensili adică servesc numai pentru re!inerea pră6ii cei mai mul!i dintre ei îng:i!ind :rana /ără s%o s/ăr;me. Li()a este repre6entată la peştii osoşi printr%o cută a epiteliului bucal ce se spri>ină peoasele neperec:e ?ba6i:ial şi ba6ibran:iale@. landele salivare lipsesc /apt ce repre6intă oadaptare la mediul de via!ă ?în apă secre!ia glandelor ar /i uşor spălată@. Caitatea )ucal/ prin regiunea /aringiană care este a/ectată în cea mai mare parterespira!iei este în legătură cu e,o-a+ul scurt larg şi cu pere!i musculoşi. =n eso/ag se

desc:ide la peştii /i6ostomi ductul pneumatic care vine de la ve6ica cu aer. Sto(acul este o dilatare a intestinului anterior în general slab individuali6ată şiadesea poate să lipsească ?ciprinide cobitide dipnoi etc.@. =n por!iunea tubului digestivcorespun6ătoare stomacului se găsesc glande care secretă /ermentul pepsina şi glande cesecretă acidul clor:idric. Inte,tinul (ediu are /ormă de tub mai mult sau mai pu!in întorto%c:eat ce se întinde de la ori/iciul piloric al stomacului E c;nd acesta este pre6ent E sauurmea6ă imediat eso/agului E la /ormele lipsite de stomac E şi merge p;nă la ultima regiune

a tubului digestiv E intestinul posterior. La mul!i peşti între ori/iciul piloric al stomacului şiintestinul mediu se a/lă regiunea duodenală a acestuia care /ormea6ă o îndoitură asupra eiînsă i i în care se desc:ide un număr variabil de a a numite apendice piloriceș ș ș .

23


23/52


igura 0.$ /chema anatomiei interne a unui pete (7)

Inte,tinul po,terior se deosebeşte numai cu greu de cel mediu. $l este scurt şi se

desc:ide în e0terior înaintea ori/iciului urogenital prin ori/iciul anal. landele ane0e sunt /icatul mare şi lobat ce pre6intă ve6ică biliară ?la ma>oritateaspeciilor@ şi pancreasul /ragmentat în /oliculi. landele salivare lipsesc. utorul corpului oval /ormat dintr%un sistem de muşc:i radiari şi circulari ce

încon>oară o 6onă sub!iată şi vasculari6ată a peretelui ve6icii. La unii teleosteeni ve6ica poate/olosi pentru respira!ie.


24/52


=n limba greacă amphi înseamnă dublu, incert, iar bios se traduce prin via"ă, amfibieniisunt vertebrate care trăiesc pendul;nd între mediul terestra şi cel acvatic după apro0imativ35 de milioane de ani de evolu!ie am/ibienii actuali /iind încă incomplet adapta!i pentruvia!a în mediul terestru. în căr!i mai vec:i de ta0onomie acest grup este pre6entat sub numelede atrachia ?în limba greacă batrachos - broasca), denumirea de batracieni /iind /olosităastă6i în special pentru am/ibienii anuri. +etrapodele sunt vertebrate a căror membre(chiridiu) sunt adaptate pentru deplasarea pe uscat şi în mod secundar pentru locomo!ia înmediu acvatic sau aerian. embrele pot /ace mişcări de abduc!ie aduc!ie /le0iune şie0tensiune. Coloana vertebrală este împăr!ită în mai multe regiuni datorită modului de ataşarea centurilor. ;tul apare prin /aptul că centura scapulară nu mai este legată de craniu şi osulopercular dispare iar craniul se articulea6ă mobil cu coloana vertebrală prin una sau mai multevertebre cervicale. Apare urec:ea medie şi timpanul. Columela urec:ii derivă din:iomandibular. Apar glande şi canale lacrimale. Cavitatea pulmonară este alveolată. Inima este

tricamerală sau tetracamerală. Arcurile aortice se reduc în general la perec:ea a III%a a I


25/52


adaptări şi mai avansate la deplasarea pe substrat solid prin /aptul că pe l;ngă articula!ia ba6ală a i:tiopterigiului mai apare şi a doua articula!ie la mi>locul său.Aceste trns/ormări alearipioarelor în vederea locomo!iei reali6ea6ă numai un mi>loc accesoriu de deplasaredeoarece peştii aceştia se deplasea6ă în mod obişnuit prin înot. Adaptarea unor peşti la mediul terestru se /ace şi printr%o modi/icare a tegumentului pentrua re6ista la uscăciune. Aceasta constă în de6voltarea glandelor mucoase care men!in umiditateategumentului. =n opo6i!ie cu aceste încercări par!ial reuşite pentru prima dată o adaptarecorespun6ătoare la via!a în mediul aerian se înt;lneşte în clasa am/ibieni. rincipalele adaptăriale acestora la via!a aeriană şi terestră constau în respira!ia o0igenului din aerul atmos/eric şideplasarea pe substrat tare. aralel şi corelativ cu aceste adaptări s%au modi/icat şi celelalteorgane ale corpului reali6;ndu%se ast/el un comple0 de trans/ormări mor/o%/i6iologice şiecologice care conduc de la tipul de peşte la tipul de am/ibian. Adaptarea am/ibienilor la mediul aerian şi terestru se mani/estă în primul r;nd prin mărireasupra/e!ei pulmonare care devine alveolată şi permite un sc:imb respirator intens.

)e6voltarea laringelui şi tra:eii permite circula!ia nesting:erită a aerului. Corelativ cureducerea bran:iilor se reduc şi arcurile aortice trans/orm;ndu%se în carotide c;r>e aortice şiartere pulmonare. Locomo!ia pe uscat solicită un e/ort mai mare a membrelor datorită /aptuluică acestea nu numai că deplasea6ă corpul ci şi îl sus!in pe substrat. odul de /unc!ionare ac:iridiului generea6ă mai multe articula!ii care îl împarte în mai multe segmente. )e6voltareac:iridiului /ace să dispară aripioarele neperec:i. işcarea membrelor perec:i modi/ică dispo6i!ia musculaturii trunc:iului. La peştideplasarea se /ace prin mişcarea corpului şi a co6ii prin activitatea muşc:ilor lateralo%dorsali.)atorită modului de mişcare a c:iridiului muşc:ii latero%dorsali se reduc şi în locul lor se de6%voltă muşc:ii latero%ventrali şi muşc:i proprii membrelor care se inserea6ă între muşc:ii

trunc:iului. In vederea sus!inerii corpului sc:eletul se osi/ică complet iar unele oase secontopesc în legătură cu per/ec!ionarea locomo!iei pe uscat. #ol6ii corpului se reduc şi începeun proces de corni/icare a tegumentului. landele tegumentare mucoase devin pluricelulare şimen!in umiditatea tegumentului. 'rientarea în mediul aerian aduce modi/icări şi în structura şi /unc!iile organelor de sim!.Linia laterală caracteristică vertebratelor acvatice se reduce progresiv. Cavitatea na6ală sespeciali6ea6ă av;nd o parte anterioară respiratorie care permite trecerea aerului prin coane şio parte posterioară ol/activă. rec:ea se adaptea6ă pentru transmiterea vibra!iilor sonore cua>utorul unor organe noi timpanul şi columela. 'c:iul este prote>at prin pleoape şi glande noi

apărute. Acomodarea la distan!ă se /ace cu a>utorul muşc:ilor ciliari /apt neobservat la peşti.'dată cu modi/icarea organelor de locomo!ie şi a organelor de sim! ence/alul şi în specialtelence/alul se de6voltă iar oc:ii mediani se deplasea6ă în regiunea parietală. *eiese că adaptarea am/ibienilor la mediul aerian şi terestru este un salt calitativ care a per/ec!ionat structura şi /unc!iile întregului organism. *eali6area tipului am/ibian estere6ultatul unor îndelungate acumulări cantitative determinate de muta!ii de ac!iuneacondi!iilor sc:imbate ale mediului şi de selec!ia naturală asupra strămoşilor am/ibienilor.

26


26/52


*eproducerea am/ibienilor răm;ne legală de mediul acvatic. 'uăle sunt depuse în apăunde se petrece şi metamor/o6a. (umele de am/ibieni dat clasei este în legătură cu adaptareadublă la via!a de uscat şi la via!a acvatică.

Supracla,a TETRAP"DA Cla,a A%P6I!IA

Am/ibienii actuali sunt clasi/ica!i în trei ordine4 1. 'rd. rodela % am/ibienii cu coadă şi cei mai lega!i de mediul acvaticG 2. 'rd. Anura % am/ibienii /ără coadăG 3. 'rd. Jmnop:iona % am/ibienii apo6i.

;414Caractere +enerale ale a(-i)ienilor

1. re6intă două perec:i de (e()re egale sau inegale sau sunt lipsite de membreG

degetele sunt adeseori unite prin membrane interdigitale şi nu au g:eare sau ung:ii.2. Te+u(entul de regulă este neted sub!ire şi umedG nu pre6intă sol6i cornoşiG aunumeroase glande mucoase iar la unele specii e0istă şi glande veninoaseG uneori pre6intă :omocromie sc:imbătoare. La gimno/ioni în grosimea tegumentului sunt pre6ente plăcu!e dermice.

3. Au 6ece perec:i de neri cranieni4 . Sc0eletul este osi/icatG craniul pre6intă doi condili occipitaliG notocordul este pre6ent

la adul!ii sirenidelor proteidelor şi gimno/ionilor coastele sunt sub /orma unor rudimenteG anurele şi urodelele au coaste superioare iar gimno/ionii coastein/erioare. Coastele nu se unesc într%un stern adevărat.

5. Gura este largăG pre6intă din!i pe ambele /ălci la urodele sau numai pe ceasuperioară pe vomer şi palatine la ranideG în partea anterioară a cavită!ii bucale sedesc:id nările interne coane.

". Re,pira&ia poate /i bran:ială pulmonară tegumentară sau buco%/aringianăG la unelespecii bran:iile e0terne persistă întreaga via!ă perenibran:iate.

-. Ini(a este tricamerală ?două atrii şi un ventricul@ circula!ia /iind dublă şiincompletăG vasculari6a!ia tegumentului este /oarte bogată.

. #unt tetrapode poi


27/52


A(-i)ienii actuali au dimensiuni cuprinse între 1 cm lungime ?/minthillus limbatus, specieanură care trăieşte în Cuba@ şi 15 m lungime ? 3egalobatrachos


28/52


este scurt şi se desc:ide în cloacă /iind practic redus la rectum. La gimno/ioni intestinul esteevident mai lung. Glandele ane8e ale sistemului digestiv sunt repre6entate de +landele (ucoa,eG glandelesalivare lipsescG /icat şi pancreas.

*icatul este lobat şi pre6intă ve6ică biliară. !ila este evacuată în intestin prin canalul coledoc în care se varsă mai multe canale:epatice care traversea6ă /icatul.

La am/ibieni pancrea,ul are aspect de lamă uşor din!ată sau lobată /iind plasat în ansaduodenală. în lungul canalului coledoc sucul pancreatic este evacuat prin mai multe canale pancreatice ce se varsă în canalul HirsungG acesta are traseu paralel cu canalul coledocdesc:i6;ndu%se în duoden în apropierea pilorului sau se uneşte cu canalul coledoc.Sto(acul este bine delimitat4

Inte,tinul anterior se continuă cu intestinul posterior care este dilatat şi se desc:ide încloacă. Conductele /icatului şi pancreasului respectivcanalul coledoc şi canalul lui Wirsung

se unesc mai înainte de vărsarea în intestin. Larvele de anure cu un regim alimentar vegetal autubul digestiv alungit şi intestinul dispus în cercuri concentrice. igura 4.*$ Componentele sistemului digestiv la broască$ ! gură; sistem digestiv;+.din iiț

vomeri;* nară internă; 0 din i mailari; 4 intrarea esofagului; 6 glotă;7 limbă; 8 trompa luiț

eustachio; : ficat; ve#ică biliară; +? pancreas; ++ intestin sub ire; +* cloacă; +0 esofag; +4ț

canal hepatopancreatic; +6 stomac; +7 duoden; +8 intestin gros; +: bă ica uduluiș

29


29/52


30/52


Craniul pre6intă un condil occipitalG apare cuşca toracică /ormată din stern coaste şic;teva vertebre toracaleG la unele specii e0istă şi un stern abdominal iar la şerpi sternullipseşte. 7roaştele !estoase au e0osc:elet /oarte bine de6voltat. )e regulă +ura este largă şi pre6intă din&i pe ambele /alciG broaştele..!estoase pre6intăcioc cornosG la crocodili apare bolta palatină secundară separ;nd complet calea digestiva decea respiratorie. #tomacul este de tip triturator. *espira!ia este strict pul(onar/ arcurile bran:iale sunt pre6ente în timpul vie!iiembrionare. Ini(a este tricamerală ventriculul cu un perete separator incomplet cu e0cep!iacrocodililor la care inima este tetracameralăG pre6intă o perec:e de c;r>e aortice. Circula!ia estedublă şi incompletă. #unt vertebrate poi


31/52


$ste constituit din tubul digestiv şi glandele ane0e.Gura este largă iar la o/idieni este e0tensibilă ca urmare a adaptării la îng:i!irea pră6ii

întregi4 cele două >umătă!i ale /ălcilor sunt legate prin ligamente elastice permi!;nddesc:iderea largă a gurii în plan lateralG articularea mobilă a pătratului între mandibulă şi 6onasupratemporală a craniului permite mişcarea sa ast/el înc;t are o po6i!ie verticală c;nd guraeste desc:isă şi aproape ori6ontală c;nd gura se înc:ide. Perpii îng:it prada întreagă. */lcilese mişcă alternativ dreapta şi st;nga în lungul pră6ii p;nă c;nd a>unge în g;t.

uşc:ii nete6i din pere!ii e,o-a+ului a>uta!i de muşc:ii stria!i din pere!ii laterali aicorpului deplasea6ă prada spre stomac. în timp ce prada se a/lă în gura şarpelui tra:eeaalunecă sub ea în /a!ă pentru a men!ine desc:isă calea respiratorie a şarpelui în timpulîng:i!irii Din&ii reptilelor actuale sunt i6odon!i /iind conici şi ascu!i!i la speciile carnivorerespectiv cilindro%conici uşor lă!i!i la speciile vegetariene sau malaco/age ?care consumămoluşte@. La c:elonieni din!ii lipsesc /ălcile /iind acoperite de două lame cornoase tăioase

care /ormea6ă un cioc. La crocodilieni şi ma>oritatea şop;rlelor din!ii sunt pre6en!i numai pe/ălci în timp ce la şerpi din!ii apar şi pe palatine şi pterigoide. La rincoce/ali /alca superioară poartă două şiruri de din!i iar cea in/erioară unul singur care atunci c;nd gura se înc:ide

pătrunde între cele două şiruri superioare.

igura 6.+$ 9ipuri de din"i la reptile

=n /unc!ie de modul de /i0are pe oasele care îi poartă din!ii reptilelor sunt4 tecodonti?în/ip!i în alveole înt;lni!i la crocodili@ acrodonti ?suda!i la marginea anterioară a /ălcilor pre6en!i la rincoce/ali şi unii lacertilieni@ sau pleurodon!i ?suda!i de marginea linguală a/ălcilor caracteristici ma>orită!ii şop;rlelor@. ?Nig. 5.1@ La şerpi din!ii pot /i agli/i ?plini /ărăcanal@ croşete cu şan! ?opistogli/i % cu un şan! rostral prin care BcurgeD veninul /iind situa!i

caudal pe /alca superioară sau proterogli/i % plasa!i în partea anterioară a /ălcii superioareav;nd de asemenea şan! rostral@ sau tubulari ?solenogli/i % cu canal a0ial intern prinşi în partea anterioară a /ălcii superioare@.

Li()a c:elonienilor şi a crocodilienilor este scurtă şi lată groasă şi /i0ată de planşeul bucal. a>oritatea lacertilienilor au limba mobilă şi retractilă dar e0istă şi grupe la care limbaeste scurtă şi pu!in mobilă. La cameleoni limba constituie principalul mi>loc de capturare a pră6iiG are aspect tubular şi este lungă put;ndu%se alungi suplimentar ca urmare a pre6en!ei

32


32/52


unor discuri intercalare 8 între /ibrele musculare ceea ce permite o contractilitate şi omobilitate deosebite. =n repaus limba cameleonilor este plisată precum un burdu/ de acordeonîn >urul unui os ?procesus entoglosus@G propulsarea limbii se /ace prin rela0area bruscă amusculaturii longitudinale linguale după modelul /unc!ional al resortului cu o durată de s în timp ce plisarea durea6ă apro0imativ 5 s aşa înc;t e/icien!a mişcării permite capturareaa patru muşte în 6bor în numai trei secunde. '/idienii au limba lungă sub!ire bi/ială şiretractilă. mişcările sale antren;nd particulele odorante spre organele lui Kacobson ast/el înc;teste reali6ată anali6a Burmelor ol/activeD apar!in;nd unei pră6i poten!iale.

igura 6.* /istemul digestiv la reptile(0)

*arin+ele este scurt av;nd aspect de p;lnie iar eso/agul este lung şi larg la şerpi /iind/oarte e0tensibil.La c:elonieni e0istă glande eso/agiene. Sto(acul este lung şiîngust la şop;rle lung şi e0tensibil la şerpi iar la broaştele !estoase este saci/orm. Crocodiliiau stomacul larg căptuşit cu mucoasă şi glande tubulare av;nd pere!ii musculari cu /ibreledispuse radiar ast/el înc;t aminteşte de pipota păsărilor. La limita dintre stomac şi intestin segăseşte valvula pilorică. ?Nig. 5.2@Intestinul sub!ire este lung cu numeroase anse la ma>oritateareptilelor sau rectiliniu la scvamatele apode. La speciile vegetariene poate /i de " % ori mailung dec;t corpul.

Inte,tinul po,terior este scurt şi larg iar la unele specii de şerpi şi şop;rle pre6intă uncecum. #e desc:ide în cloacă a cărei /antă este longitudinală la c:elonieni şi crocodilieni lacelelalte reptile /iind transversală. Glandele ,aliare sunt repre6entate de glandele sublinguale şi glandele palatine.C:elonienii marini nu au glande sublinguale iar la rincoce/ali glandele salivare lipsesc. Lareptile apar şi glandele salivare labiale ?lipsesc la crocodili şi broaşte !estoase@.

33


33/52


ig.6.0 . Argani#a"ie internă la op&rlă (acerta agilis) $ a.c.d. i a.c.s.-arteră carotidă

dreaptă i st&ngă;

a.d i a.s- atriu drept i st'ng; a.!-aparatul hioidian ; c.a.d. i c.a.s-c&r


34/52


şop;rlele veninoase % &elodermatidae % secre!iile veninoase sunt re6ultatul activită!ii glandelor sublinguale. *icatul este bilobat şi lă!it la cele mai multe reptileG la speciile apode /icatul este îngust şialungit.


35/52


Capitolul B: PARTICULARITĂ3I STRUCTURALE PRIIND SISTE%UL

DIGESTI LA PĂSĂRI

ăsările sunt tetrapode :omeoterme adaptate la 6bor. embrele lor anterioare sunttrans/ormate în aripi iar cele posterioare sunt compuse din patru articole şi prevă6ute cel multcu patru degete. #ta!iunea lor este bipedă.Corpul este acoperit cu pene /orma!iuni cornoase ale pielii. Aceasta este lipsită de glande şi uscată. Nălcile sunt acoperite cu un cioc cornos.#upra/a a respiratorie a plăm;nilor este /ormată din tuburi mici ?bron:iole@. ' parte dinț

bron:ii se prelungesc în a/ara plăm;nilor /orm;nd saci aerieni. Inima este împăr!ită în douăauricule şi două ventricule. $0istă un singur arc aortic cel drept. ăsările se reproduc prin ouătelolecite relativ mari cu coa>ă calcaroasă care le depun în cuiburi şi le clocesc. Aspectul particular al păsărilor este dat de învelişul lor de pene ?numit pena


36/52


păsărilor este în corela!ie cu 6borul. neori păsările au nevoie de aripi pentru suport şi propulsie. Corpul acoperit de pene şi cu sol6i la picioareG unele păsări au o glandă tegumentară+landa uropi+ee. Sc0eletul complet osi/icat cu cavită!i pline de aer craniul cu un singur condil occipital/ălcile acoperite de un cioc cornos coaste mici vertebrele au tendin!a de /u6ionare ?regiuneasacrală cu cea codală@ sternul bine de6voltat cu carenăG din!ii lipsesc. ăsările trebuie să /ieuşoare şi din această cau6ă oasele nu au măduvă şi alcătuiesc un cadru rigid pentru 6bor. Si,te(ul nero, bine de6voltat creierul cu 12 perec:i de nervi cranieni. Ini(a cu patru camere două atrii şi două ventricule c;r>a aortică dreaptă sistemul portrenal redusG s;ngele cu celule roşii uninucleate. #istemul circulator trebuie să aibă o presiune sanguină ridicată la care se adaugă un sistem nervos şi organe de sim! bine de6voltatecu un vă6 per/ec!ionat impus de vite6a înaltă de 6bor. Te(peratura corpului constantă animale endotermice.

Si,te(ul re,pirator cu plăm;nii ce se continuă cu saci aerieni între viscere şi sc:eletGsirin0ul ?organ vocal@ situat la bi/urcarea tra:eii în bron:ii. #istemul respirator trebuie să /ie

/oarte e/icient datorită e/orturilor metabolice intense pentru 6bor şi în acelaşi timp trebuie săasigure temperatura constantă a corpului. Si,te(ul e8cretor cu rinic:ii metane/roticiG ureterele se desc:id în cloacă4 lipseşte ve6icaurinarăG urina este semisolidă şi cuprinde în special acid uric.

igura 7.+ 3orfologia eternă la păsări ()

Se8ele separate testiculele perec:i cu canalele de/erente ?spermiductele@ ce se desc:id încloacă /emela are numai ovarul şi oviductul st;ngG organul copulator este pre6ent la ra!eg;şte stru! ş.a. *ecunda&ie internă4 oul cu mult vitelus coa>a calcaroasă embrionul cu ane0e embrionare?amnios şi alantoida@G clocitul oului e0ternG puii la eclo6iune pot /i precociali ?nidi/ugi@% nu au

37


37/52


nevoie de îngri>ire din partea părin!ilor şi altriciali ?nidicoli@% ce au nevoie de îngri>ire la cuibGse0ul este determinat de /emele ?:eterogametic@GNemela :eterogametică are celule cucromo6omii se0uali H şi 8G masculul are celule cu cromo6omi spermatici 8 şi 8. )acă unspermato6oid 8 /ecundea6ă o ovulă H re6ultă o /emelă H 8. )acă ovula are cromo6omul 8 şieste /ecundată de un spermato6oid 8 re6ultă un mascul 8 8.

".2. or/ologia e0ternă la p/,/ri?Nig. ".1G ".2@

8borul /iind modul principal de locomo!ie al păsărilor atît mor/ologia lor e0ternă cit şiinternă sînt adaptate la acest mod de mişcare ?/ig.".1@. Capul celor mai multe păsări este s/eric şi prelungit în /a!ă cu un cioc conic sau comprimatlateral sau turtit dorso%ventral. *a!ele st;rcii şi multe păsări au capul comprimat lateral iar larăpitoarele de 6i şi mai ales cele de noapte acesta este turtit dorso%ventral.'c:ii sunt aşe6a!ilateral. (umai răpitoarele de noapte au oc:ii aşe6a!i în /a ă i apropia!i unul de altul.ț ș

;tul păsărilor este de regulă scurt a/ară de lebădă şi de aşanumitele picioroange care

în corela!ie cu picioarele lungi au un gît lung.+runc:iul păsărilor este /usi/orm la gali/orme mai rotun>it la picioroange mai alungit şicomprimat lateral iar la an6eri/orme pinguini şi corcodei alungit i turtit dorso ventral.ș

igura 7.*$ Pasăre răpitoare de #i

> 5 rectrice; r.p. 5 remige primare; r.s. 5 remige secundare; r.t. - remige ter"iare; sc-

subcandale ; t 5 tars; t.m. -tectrice mi


38/52


Coada la păsările actuale este /ormată e0clusiv din pene. $a este de regulă mai scurtădec;t trunc:iulG uneori /oarte scurtă ca la corcodei sau absentă ca la pasăreaiviG rareori estemai lungă dec;t trunc:iulca de e0emplu la /a6anpăun.

%e()rele anterioare sunt trans/ormate în aripi acoperite cu numeroase r;nduri de penemici şi av;nd pe marginea lor posterioară un r;nd de pene mai mari. )egetele de la aripi suntreduse şi în număr şi în dimensiuni şi /iind acoperite cu piele nu se văd la e0terior. %e()rele po,terioare sau picioarele sunt compuse din patru articole şi sunt prevă6ute deregulă cu patru degete rareori cu trei sau cu două. rimul deget este îndreptat înapoi. La celemai multe păsări acvatice degetele sunt împreunate prin membrane. Articolul care precededegetele se numeşte tars, şi este un al patrulea articol caracteristic picioarelor păsărilor. At;tel c;t şi degetele sunt de regulă acoperite cu sol6i rareori şi cu pene.ăsările se spri>inănumai pe membrele posterioare şi au deci sta!iune bipedă. ăsările care au picioareledeplasate spre e0tremitatea posterioară a trunc:iului se spri>ină şi pe coadă. Norma e0ternă a corpului ca şi structura lui internă sunt adaptate la principalul mod de

locomo!ie% 6borul.La păsările răpitoarele de noapte datorită po6i!iei în /a!ă a oc:ilor c;mpulvederii totale se reduce ?1"T@ dar creşte c;mpul vederii binoculare ?"T@ şi dispun de odeosebită mobilitate a capului care poate /i răsucit cu 1T.ăsările răpitoare de 6i papagalii şir;ndunicile dispun;nd de două /ovei pentru /iecare oc:i bene/icia6ă de un c;mp al vederiitotale şi binoculare destul de mareG 2-T şi respectiv 5T. *eali6area vederii binoculare pre6intă o deosebită importan!ă pentru că /ară ea păsările n%ar putea vedea în relie/ şi n%ar putea să aprecie6e cu e0actitatea distan!a.

".3. #istemul digestiv la p/,/ri?Nig. ".3@

$ste /ormat din tub digestiv şi glande ane0e. Tu)ul di+e,ti pre6intă următoarele di/eren!ieri4 cavitatea bucală eso/agul cu guşa şistomacul glandular stomacul musculos ?pipotă@ intestinul sub!ire cu cecurile sale şi rectul cese desc:ide în cloacă.

=n caitatea )ucal/ mai ales la granivore se găsesc glande mucoase. La multe dintre păsări glandele bucale iau o de6voltare mare trans/orm;ndu%se în adevărate glande salivare.#ecre!iile glandelor la r;ndunici pescăruşi şi salangane ?Collocaiia@ sunt /olosite pentruconstruirea cuiburilor.

Glandele ,aliare de la ciocănitori sunt /ormate dintr%o parte ce secretă o salivă lipicioasă

/olosită pentru prinderea insectelor.lande salivare nu se găsesc dec;t la pu!ine păsări.Ciocănitorile au o perec:e de glande salivare mari a căror secre!ie /ace limba cleioasă potrivită pentru scoaterea insectelor de sub coa>a arborilor.

escăruşul r;ndunicile salangana au glande mandibulare, a căror secre!ie serveşte deciment la construitul cuiburilor. ăsările actuale sunt lipsite de din!i şi rolul acestora în prin%derea :ranei este preluat de cioc şi de g:eare iar în mestecarea e re stomac. Colaptes auratus,

39


39/52


40/52


solide din stomac. Ac!iunea de s/ăr;mare a stomacului este mărită de grăuncioarele de nisip şide pietricelele pe care le îng:ite pasărea. ăr!ile de alimente care nu pot /i măcinate înstomac ca oasele părul penele sunt eliminate prin gură. n ast/el de cocoloş se numeşteingluvie.

Sto(acul (u,culo, de la păsările cu regim carnivor ?răpitoare pelicani pinguini etc.@ se pre6intă sub /orma unui sac cu pere!ii uni/orm îngroşa!i în timp ce la păsările ierbivore şi maiales granivore pere!ii acestuia capătă o mare de6voltare şi o /or!ă remarcabilă în timpulcontrac!iei lor. ' bucată de tub metalic ce re6istă la greutatea de 3" g. îng:i!ită de un curcandupă 2 de ore este turtită şi contorsionată.

Inte,tinul ,u)&ire mult mai lung la păsările granivore şi ierbivore pre6intă o primă partecare /ormea6ă ansa duodenală la nivelul căreia se desc:id conductele glandelor ane0e aletubului digestiv ?/icatul şi [email protected] este mai mult sau mai pu!in întortoc:iat. =n por!iunea sa ini!ială se desc:id conductele /icatului şi pancreasului două glande relativ maivoluminoase dec;t la mami/ere. ucoasa intestinală este încre!ită în pliuri aşe6ate în toate

direc!iile. La limita dintre intestinul sub!ire şi rect se găsesc două diverticule la unele păsărideosebit de lungi care poartă numele de apendici cecaliG nişte re6ervoare de apă şi proteine şiîn acelaşi timp mediu prielnic pentru activitatea unor bacterii care prin eliberarea unor en6ime contribuie la degradarea celulo6ei. Activitatea apendicilor cecali este mai încetinită şica atare şi de/eca!ia cecală are loc la unele păsări cam odată la 1 de/eca!ii intestinale. #ecrede de asemenea că /lora bacteriană o/eră ga6dei vitamine iar cecurile au rol în absorb!iaapei. Rectul este scurt de regulă rectiliniu şi se desc:ide în cavitatea cloacală care estecompartimentată în trei 4 coprodeum locul unde se desc:ide intestinul urodemul unde sedesc:id gonoductele şi ureterele şi proctodeumul care spre deosebire de celelalte

compartimente este de origine ectoblastică şi în care se desc:ide punga lui Nabricius care areo structură lim/oidă şi este de6voltată mult la păsările tinere. Cele două diverticule pot sădepăşească lungimea intestinului şi /unc!ionea6ă ca por!iuni de absorb!ie a apei şi a produselor de digestie şi în care o bogată /loră bacteriană descompune celulo6a din alimente. Glandele ane8e ale tubului digestiv sunt /icatul şi pancreasul. Cei doi lobi ai /icatuluielimină bila prin c;te un canal separat. e traiectul canalului lobului drept este pre6entă ve6ica biliară. La unele specii însă stru! nandu papagal porumbel bibilici colibri% ve6ica biliarălipseşte.Pancrea,ul este o glandă compactă şi bine de6voltată mai ales la păsările granivore.$l este alcătuit din trei lobi doi ventrali şi unul dorsal ultimul con!in;nd şi partea endocrină.

%eta)oli,(ul păsărilor este deosebit de intens. )igestibilitatea păsărilor este remarcabilălucru dovedit de cantitatea mică de e0cremente pe care o elimină. +ran6itul intestinal esterapid. ' pitulice :rănită cu /ructe de soc elimină e0cremente colorate la un interval de numai15 minute. ăsărelele în special trebuie să măn;nce mult şi de multe ori şi de aceea nu pot/ace /oame. în lipsa temporară a :ranei unele specii cad în într%un /el de letargie aşa cum sunt păsările colibri. !pus apus, ori Delichon urbica.

41


41/52


ăsările digeră alimentele mult mai repede dec;t celelalte vertebrate şi evacuarea rapidă atubului digestiv care are ca re6ultat uşurarea corpului este o adaptare la 6bor.

Capitolul :PARTICULARITĂ I STRUCTURALE PRIINDȚSISTE%UL DIGESTI LA %A%I*ERE

Cla,a %A%%ALIA

ami/erele sunt vertebrate :omeoterme au corpul acoperit cu păr nasc pui vii pe care%i:rănesc cu lapte secretat de glandele mamare. )eşi mami/erele repre6intă o clasă de vertebrate/oarte omogenă datorită acestor caractere ele s%au adaptat la toate condi!iile de mediu ladi/erite regimuri de alimentare /apt care a determinat mari di/eren!ieri de /ormă şidimensiune pre6entînd deseori şi caractere de convergen!ă

414 Caractere +enerale la (a(i-ere

ami/erele sunt vertebrate endoterme şi :omeoterme cu corpul acoperit cu păr ?numai la unele mult redus@ şi cu numeroase glande tegumentare ?sudoripare sebaceeodorante şi mamare@. Te+u(entul acestora produce di/erite /orma!ii cornoase şi glandulare. Sc0eletul craniului alcătuit de regulă din comple0e osoase se articulea6ă la coloanavertebrală prin doi condili occipitali. Craniul /ormat dintr%un număr relativ mic de oaseare pe /iecare latură o singură /osă temporală delimitată de arcada 6igomatică alcătuitădin trei oase4 ma0ilar >ugal şi scvamo6al. andibula este /ormată dintr%un singur os

dentarul articulat direct cu craniul. în urec:ea mi>locie se găsesc trei oase4 scări!a nicovala şiciocanul.

*egiunea cervicală a coloanei erte)rale alcătuită din - vertebre. $0cep!iile sunt /oarterare ?9%1 vertebre la rad1pus - leneş şi numai " vertebre la 9richechus - lamantin@. Denti&ia este de regulă di/iodontă :eterodontă şi tecodontă. )in!ii sunt în/ip!i în alveole şise găsesc e0clusiv pe cele două /ălci /iind de obicei de trei categorii4 incisivi canini şimăsele /orm;nd o denti!ie de lapte şi una de/initivă. Glo)ii oculari sunt mobili ?e0cep!ie cetaceele@G urec:ea medie cu trei oscioare iar urec:ea e0ternă adesea cu un pavilion.

42


42/52


re6intă două perec:i de (e()re ?la unele reduse la o perec:e@ modi/icate şi adaptate ladi/erite /orme de locomo!ie.în centura scapulară coracoidul redus ca dimensiune este sudat la scapular unde /ormea6ă oapo/i6ă ?coracoidă@. onotremele /ac e0cep!ie. Ence-alul are o de6voltare remarcabilăG îndeosebi telence/alul cu neopaliul său. #unt pre6ente de asemenea 12 perec:i de nervi cranieni. $mis/erele cerebrale constituie partea ceamai voluminoasă a ence/alului. Ini(a este tetracamerală c;r>a aortică orientată spre st;nga circula!ia dublă înc:isă şicompletă iar :ematiile de regulă lipsite de nucleu. Inima este împăr!ită în patru camere douăventricule şi două atriiG e0istă o singură c;r>ă aortică cea st;ngă. Rinic0ii sunt de tip metane/ros /iecare cu uriniductul desc:is în ve6ica urinară ?e0cep!iemonotremele@.#istemul respirator este repre6entat de doi plăm;ni parenc:imatoşi alveolari /iecare învelitîntr%o dublă pleură iar pe căile lor aeriene în laringe este pre6ent organul /onator.

Caitatea toracic/ este separată de cea abdominală printr%un muşc:i care poartă numelede dia/ragm şi care concură la reali6area mecanismului respira!iei. Cloaca pre6entă numai la monotreme dispare la restul mami/erelor la care ori/iciulgenito%urinar se desc:ide la e0terior separat de ori/iciul anal. Se8ele sunt separateG masculul cu testiculele de regulă în scrotum şi cu organ copulator G/emela cu ovare oviducte şi vagin. *ecunda&ia este internă şi în de6voltarea embrionului apar ane0ele amnios şi alantoida Gultima ataş;ndu%se la peretele uterului /ormea6ă alantoplacenta care%i înlesneşte :rănirea dins;ngele mamei în tot timpul de6voltării sale. #unt vivipare % e0cep!ie monotremele % puiidupă naştere sunt :răni!i cu lapte şi se bucură de destulă gri>ă din partea părin!ilor.

4$4 %or-olo+ia e8tern/ la (a(i-ere

Ca re6ultat al adaptării la di/erite condi!ii de via!ă în/ă!işarea mami/erelor este /oartevariată mai ales în ceea ce priveşte dimensiunea corpului /orma şi mărimea relativă a capuluitrunc:iului membrelor şi co6ii precum şi /orma dimensiunea şi culoarea părului. *egiunilecorpului sunt bine de6voltate şi se pot distinge uşor. Au cap g;t torace abdomen coadă şimembre.

)imensiunile corpului la mami/ere varia6ă în limite /oarte largi. Cele mai mici sînt

insectivorele liliecii şi parte dintre ro6ătoare unele dintre acestea av;nd lungimea între şi1 cm cu o greutate care nu depăşeşte 15E1" g iar cele mai mari mami/ere de uscatele/antul atinge pînă la 31 m înăl!ime ?măsurată la greabăn@ şi o greutate care depăşeşte 25 g iar :ipopotamul şi rinocerul ating E5 m lungime. Cele mai mari dintre mami/eresînt cetaceele animale acvatice dintre care unele specii de balene ating lungimea de 25E31m cu o greutate între " E15 g.

43


43/52


=n ceea ce priveşte /orma generală a corpului înt;lnim la mami/ere aspecte di/erite cumsunt spre e0emplu4 /orma alungită 6veltă ?la >der nevăstuică civetă@ /orma bondoacă ?cumeste la arici tapir@ /orma greoaie ?la urşi :ipopotami ele/an!i@ etc. =n în/ă!işarea e0ternă aunor mami/ere mare rol îl are /orma capului pre6en!a coarnelor din!i sub /ormă de de/enseetc.)intre mami/erele acvatice /ocile (Pinnipedia) au corpul asemenea unei torpile în ce lacetacee corpul ia /orma unor peşti ?pisci/ormă@. ami/erele adaptate la via!a aeriană au pe laturile corpului u patagiu % care întinsă întimpul unor salturi cu a>utorul membrelor îl /ace pe acesta să poată plana aşa cum înt;lnim laC1nocsphalus (Dermoptera) şi nu numai. La Chiroptera (liliac) care au un 6bor activ patagiullipsit de blană este întins de membre dar autopodul celor anterioare alungindu%se multcontribuie la reali6area unor aripi pieloase. ?Nig. -.1@

' serie de mami/ere terestre se deplasea6ă biped cu a>utorul unor salturi .?cangurii unele

insectivore sau ro6ătoare@ salturi reali6ate cua>utorul membrelor posterioare care au oremarcabilă lungime în compara!ie cu cele anterioare care nu mai sunt utili6ate pentrudeplasare. =n ceea ce priveşte con/orma!ia membrelor acestea dau de asemenea ocaracteristică în/ă!işării generale a mami/erelor. #tilopodul şi 6eugopodul au o po6i!ie

verticală aşe6ată sub trunc:i iar autopodul stă ori6ontal şi îndreptat înainte. Cele maimulte mami/ere sunt adaptate la via!a terestră şi au patru picioare egale sau aproape egale?lup rinocer cal@ sau pre6intăpicioarele posterioare mult mai de6voltate ?cangur insectivoreunele ro6ătoare@.

44


44/52


igura 8.+$ Conforma"ia membrului anterior la o serie de mamifere$ de sus in


45/52


alveole ?tecodon!i@.)enti!ia se poate sc:imba în cursul vie!ii mami/erelor. La peşti şi reptile e posibilă succesiunea mai multor denti!ii ?poli/iodontie@ în timp ce la mami/ere numai pu!inedenti!ii se pot sc:imba ?oligo/iodontie@. La mami/ere înt;lnim o dentitie heterodontă,di/eren!iată în incisivi canini şi măsele spre deosebire de restul vertebratelor care au deregulă o denti!ie homodontă. *emarcăm de asemenea /aptul că la această clasă de vertebratede obicei numărul din!ilor este mult mai mic e0cept;nd unele cetacee la care se găseşte unnumăr mai mareşi o denti!ie :omodontă ca re6ultat al unei convergen!e. #unt şi ca6uri c;nddenti!ia a dispărut complet ?balene pangolini etc.@. în timp ce la vertebratele interioare denti!iase poate sc:imba de mai multe ori denumită din acest motiv si volifiodontă. la mami/ereaceasta este difiodontă, adică la tinere!e e0ista o denti!ie de lapte care va /i înlocuită cu odenti!ie de/initivă. La unele mami/ere denti!ia de lapte nu se mai sc:imbă căpăt;nd ast/el şidenumirea de monofiodontă. )in punct de vedere structural dintele este /ormat dintr%o substan!ă /undamentală numitădentină iar în partea centrală se găseşte pulpa dentară. La nivelul coroanei dentina este

acoperită cu smal! iar la nivelul rădăcinii se găseşte cimentul. neori cimentul se poateîntinde şi pe smal!. )i/eren!ierea din!ilor. entru e0plicarea derivării denti!iei mai complicate din denti!ia maisimplă s%au emis mai multe teorii dintre care cea mai larg acceptată este teoria di/eren!ierii progresive a din!ilor. Cei mai simpli din!i sunt cei înt;lni!i la reptilele primitive şi lavertebratele in/erioare şi poartă numele de :aplodon!i. Aceştia au coroana mai mult sau mai pu!in conică şi au rădăcină simplă. In decursul evolu!iei aceşti din!i s%au complicat prinapari!ia pe coroana lor a încă doi tuberculi. Cele mai simple măsele aveau prin urmare treituberculi. Cele trei v;r/uri erau aşe6ate unul după altul în acelaşi plan dintele purt;nd numelede triconodont ?tricuspid@. Acest tip de din!i este înt;lnit la mami/erele care au trăit în >urasic

şi s%au numit pentru aceasta 9riconodonta. A6i o asemenea denti!ie o mai înt;lnim la unelemarsupiale. lterior în evolu!ie cele trei v;r/uri s%au aşe6at în două planuri paralele şi pentrucă cele trei v;r/uri /ormea6ă un triung:i tipul de denti!ie a luat numele de trigonodont. 'asemenea denti!ie a /ost identi/icată la grupul de mami/ere >urasice ce poartă numele de Pcmtotheria. )upă /orma tuberculilor după gradul de tocire şi după dispo6i!ia acestora au/ost şi sunt descrise mai multe /eluri de măsele 4bunodonte ?la carnivore@ lofodonte?ele/an!i@selenodonte ?rumegătoare@pliciodonte?la cervide@. ' delimitare precisă între acestetipuri de măsele este greu de stabilit mai ales că prin tocirea acestor tuberculi după v;rstaanimalului , pot surveni modi/icări. La unele ro6ătoare rumegătoare şi la cai pe supra/a!ă de

mastica!ie a măselelor apar creste destul de complicate şi de aceea acest tip de măsele poartănumele de plicidonte. La unele mami/ere /osile ? 3ultituberculata@ ca şi la embrionii deornitorinc sunt înt;lni!i din!ii multitubercula!i numi!i aşa pentru că pre6intă numeroşituberculi dispuşi ca o coroană pe marginea din!ilor sau pe mai multe şiruri longitudinale. entru caracteri6area mai uşoară a unor grupe de mami/ere pentru ordine şi c:iar pentru/amilii se /oloseşte formula dentară. rin interpretarea acestei /ormule repre6entată sub/orma unor /rac!ii se poate uşor constata numărul din!ilor din /iecare categorie pe /alca

46


46/52


superioară sau pe cea in/erioară. entru preci6are iată e0emplul unei asemenea /ormule laom4

I.2R2GC.1R1G2R2G3R3

în care sunt e0prima!i cu numărul lor incisivii ?I@ caninii ?C.@ premo% larii ?.@ şi molarii?.@. )eoarece totdeauna se respectă această ordine ini!iala denumirii din!ilor poate /i omisărăm;n;nd ast/el numai o /rac!ie repre6ent;nd numărul din!ilorG se notea6ă cu categoria dedin!i care lipseşte ca de e0emplu la unele rumegătoare4 ..3.3R3.1.3.3 ?incisivii i caninii deș pe /alca superioară lipsesc@.

=n cavitatea bucală a mami/erelor se desc:ide de obicei trei perec:i de glande salivaremari4 parotidele sublingualele şi subma0ilarele. )e6voltarea mai mare sau mai mică aacestora este în legătură cu regimul alimentar. ami/erele ierbivore au aşa 6ise glande molare/oarte de6voltate. ' vacă secretă în 2 ore 5 litri salivă. La carnivore glandele suborbitaresunt bine de6voltate. inipedele nu au glande parotide iar cetaceele sunt lipsite de glande

salivare. Cavitatea bucală se continuă cu caitatea -arin+ian/ care are /orma unei p;lnii mai

îngustă caudal. Naringele este locul unde se încrucişea6ă calea respiratorie cu cea digestivă. E,o-a+ul are /orma unui tub drept. ere!ii lui con!in /ibre musculare netede iar rumegătoarele unde /unc!ia eso/agului >oacă un rol important în regurgitare pre6intă şi /ibremusculare striate.

Sto(acul , partea cea mai voluminoasă a tubului digestiv are deasemenea dimensiuni şi/orme /oarte variate acestea /iind în str;nsă legătură cu alimenta!ia ?/ig. -.3@. La rumegătoareacesta poate avea mai multe compartimente ?un stomac compus@ în timp ce la carnivore sauomnivore acesta este simplu. ere!ii săi con!in mai multe straturi de /ibre musculare netede

care asigură mişcarea şi amestecarea con!inutului stomacal. #tomacul comunică cu eso/agul printr%un ori/iciu numit cardia şi cu intestinul printr%un ori/iciu numit pilor.U Inte,tinul mami/erelor capătă şi el unele caracteristici în sensul că este /oarte lung la celeierbivore şi mult mai scurt la carnivore. )i/eren!iat în două păr!i mari4 intestinul sub!ire şiintestinul gros. )e obicei la ierbivorele rumegătoare?ecvide ro6ătoare@ se de6voltă mult un

47


47/52


cecum intestinal care >oacă un mare rol în digerarea alimentelor ce con!in celulo6ă.

igura 8.0. Diferite forme de stomac la mamifere $!-c&ineG ->attus norvegicus; 3-3usmusculus;D-nevăstuică; %-stomac de rumegător (cu indica"ia drumului alimentelor); - stomac de om (a,b,c-straturile interne de muchi) ; -cămilăG 2-9ach1glossus aculeatus; B- rad1pus tridact1lus; ! ?'n figura $ i )-cheag ; Ca-capătul cardiac ; Cma-marea curbură;

Cmi%mica curbură; Du-duoden ; 7%cec; A-foiosul (psalterium); Ae-esofagul; P-pilor$ >-ierbarul (); /c-regiunea cardiacă; /p-regiunea pilorică; E-camerele de apă; Du-duoden;

FF-pungile duodenului.

rima parte a intestinului sub!ire poartă numele de duoden şi în el se desc:id canalulcoledoc şi canalul lui Hirsung. #upra/a!a internă a intestinului sub!ire pre6intă o serie de cutenumite valvule conivente. +ot pentru mărirea supra/e!ii acestuia mai sunt pre6ente şivilo6itătile intestinale. La locul de trecere din intestinul sub!ire în intestinul gros se găseştevalvula ileo%cecală. #ucul intestinal este secretat de glandele lui Lieberu:n.


48/52


49/52


de celula6ă :idroli6ea6ă celulo6a şi o /olosesc pentru :rană convertind%o în proteină pentruca ulterior bacteriile însăşi să /ie digerate de animalul ga6dă. rocesul acesta de /ermenta!ie poate avea loc în stomac % /ermenta!ie gastrică sau poateavea loc în cec şi intestinul gros % /ermenta!ie ceco%intestinală. ?Nig. "."@ ami/erele ierbivore sunt împăr!ite în nerumegătoare şi rumegătoare.Cele nerumegătoareau stomacul necompartimentat însă cecul şi intestinul gros sunt deosebit de voluminoase lanivelul lor av;nd loc procesul de /ermenta!ie. ami/erele rumegătoare au stomacul voluminosşi compartimentat au o /ermenta!ie gastrică şi pentru că alimentele /ibroase sunt regurgitateremestecate şi reîng:i!ite ele trec de două ori prin stomac de două ori sunt supuse procesuluide /ermenta!ie. In acest ca6 spunem că avem de%a /ace cu un sistem bigastric.

nele mami/ere o serie de ro6ătoare îşi consumă o parte din materiile /ecale. (u esteun comportament anormal ci o necesitate. ' parte din :rana care n%a putut /i absorbită lanivelul intestinului sub!ire a>unsă în cec este supusă digestiei de unde re6ultă elemente

absorbabile şi are loc sinte6a unor vitamine ?) @. Acestea se adună sub /orma unor

copros/ere mucilaginoase pe care după de/eca!ie animalul le consumă. Acest /enomen deconsumare a cecotro/elor se c:iamă cecotro/ie. )acă sunt împiedicate să%şi consume cecotro/ii

animalele slăbesc şi unele pier.

igura 7.7$ 9ipurile de tub digestiv la ierbivore (0)

Conclu.ii

Asemănări între sistemele digestive ale păsărilor i mami/erelor4ș

5


50/52

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ a

Documents

Studiu comparativ al sistemului digestiv la vertebrate.docx