STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ... Management/3.PLANUL DE AMENAJARE AL B.H. OLT... · Prezentul studiu, realizat la nivel de bazin / spatiu hidrografic reprezinta

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII

ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE

APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

VOLUMUL 3

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR

2008

PT-08-QMS/A

Form cod PO-11-QMS/B-a





VOLUMUL 3


DIRECTOR Dr. Petre STANCIU DIRECTOR ŞTIINŢIFIC Dr. Marinela SIMOTA DIRECTOR TEHNIC DGA Dr. ing. Daniela RADULESCU SEF SECTIE SD TBO Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN SEF SECTIE SD MDM Dr. ing. Ion TECUCI RESPONSABIL TEMA Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN

Form cod PO-11-QMS/B-b

ELABORATORI

Elaborarea ştiinţifică Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Dr. ing. Ion TECUCI

Colectivul de lucru Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Dr. ing. Ion TECUCI

Ing. Elisabeta CSERWID

Ing. Florin Ion CONSTANTIN

Mst. ing. Ramona DUMITRACHE

Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU

Ing. Bogdan Mirel ION

Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE

Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU

Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU

Ing. Irina ROMAN

Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU

Mstd.chim. Ileana TANASE

Tehn. Anca REVENCO

Tehn. Ionela SAVU






CUPRINS

PREFATA ………………………………………………………………………... i I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU

POPULATIE........................................................................................... 1

1. Introducere .................................................................................... 1 2. Factorii care influenteaza cerintele de apa.................................. 2 3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane ............................ 5 4. Cerintele de apa ale zonelor rurale .............................................. 7 5. Gestionarea cerintelor de apa ...................................................... 7 6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa ..................... 8 7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor ..................................................................

10

8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa ... 11 9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare ......................................................................................

13

9.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a populatiei ................................................................................

13

10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie ............................ 15 10.1. Obiectivele planificarii in domeniu .................................... 15

10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa potabila ................................................................................

16

10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie ...............................................................................

17

10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul urban .....................................................................................

18

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul rural .......................................................................................

20

10.5.1. Cateva caracteristici ale alimentarii cu apa in mediul rural ...............................................................

20

10.5.2. Metode indirecte si metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural ...........

20

10.5.3. Factorii care afecteaza cerintele de apa in mediul rural ............................................................................

21

10.5.4. Metode indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural .................................................

22

10.5.5. Metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural ....................................................

23

10.5.6. Prognoza cerintelor de apa in mediul rural din Romania ....................................................................

23

11. Concluzii ......................................................................................... 26 II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA........................... 28

1. Metoda extrapolarii tendintelor ........................................................ 2. Metoda prelevarilor pe locuitor ........................................................ 3. Metoda valorii brute adaugate ......................................................... 4. Analiza rezultatelor .........................................................................

28 30 35 41

III. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU IRIGATII .................... 44 1. Amenajari existente de irigatii ........................................................ 44 2. Suprafete irigate………………………………………………………… 45 3. Amenajari de imbunatatiri funciare din domeniul public si privat al statului declarate de utilitate publica ..............................

45

4. Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii ..................... 4.1. Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii .... 4.2. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa pentru irigatii .............................................................................

4.2.1. Tendinte istorice ............................................................. 4.2.2. Zonarea productiei agricole in spatiul hidrografic Olt. 4.2.3. Obiectivele planificarii in domeniul irigatiilor in spatiul hidrografic Olt .................................................... 4.2.4. Strategia irigatiilor in spatiul hidrografic Olt..... ........... 4.2.5. Alte obiective ale planificarii in domeniul irigatiilor...... 4.2.6. Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru irigatii in spatiul hidrografic Olt .....................................

47 47 47 47 48 51 52 53 53

IV. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU ZOOTEHNIE ..........................................................................................

55

1. Introducere ....................................................................................... 55

2. Situatia actuala a zootehniei in spatiul hidrografic ...................... 55 3. Cerintele de apa in zootehnie ......................................................... 56 4. Metode de prognoza a cerintelor de apa in zootehnie ................. 59 5. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa in zootehnie ..........................................................................................

60

6. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa in zootehnie ..........................................................................................

60

7. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie ..........................................................................................

60

7.1. Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa din zootehnie .....................................................................

60

7.2. Obiectivele planificarii in domeniul zootehniei ...................... 61 7.2.1. Prevederi ale Documentului de pozitie al Romaniei – Capitolul 7 – Agricultura ...............................................

62

7.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic in spatiul hidrografic Olt ...............................................................................................

65

7.3.1. Sectorul bovine ............................................................... 65

7.3.2. Sectorul lactate ............................................................... 66 7.3.3. Sectorul porcine ............................................................. 67

7.3.4. Sectorul ovine si caprine ............................................... 69 7.3.5. Sectorul avicol ................................................................ 69 8. Scenarii privind evolutia numarului de animale ........................... 70 8.1. Analiza situatiei existente ........................................................ 70

8.1.1. Tendinta istorica ............................................................. 70 8.2. Prognoza evolutiei cerintelor de apa ...................................... 77

V. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU ACVACULTURA / PISCICULTURA .................................................................................

79

1. Evolutia acvaculturii/pisciculturii in ultimii ani .......................... 79 2. Strategii in domeniul acvaculturii …………………………………. 94 3. Cerintele de apa pentru acvacultura/piscicultura....................... 105

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR

SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE

BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

i

PREFATA

Prezentul studiu, realizat la nivel de bazin / spatiu hidrografic reprezinta o continuare a studiului elaborat in anul 2007.

El este intitulat Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice si face parte din directia tematica Studii pentru fundamentarea politicilor strategiilor nationale in domeniul gestionarii integrate a resurselor de apa.

Gestionarea integrata a resurselor de apa reprezinta o abordare interdisciplinara a managementului resurselor de apa. Ea se constituie intr-un proces ce promoveaza un management si o dezvoltare concordanta a apei, terenurilor si a resurselor inrudite intr-o maniera echitabila, in scopul obtinerii unei bunastari economice si sociale maxime fara a compromite durabilitatea ecosistemelor.

Implementarea conceptului gestionarii integrate a resurselor de apa se realizeaza in Romania prin intermediul Schemei Directoare de Amenjare si Management a bazinelor hidrografice, ca instrument de planificare in domeniul apei. Ea este destinata stabilirii orientarilor fundamentale privind gestionarea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice.

Scopul Schemei Directoare este acela de a fixa intr-o maniera generala si armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor.

In conformitate cu prevederile legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Schema Directoare de Amenajare si Management a bazinelor hidrografice este alcatuita din Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) si Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH). Planul de Management se elaboreaza in baza unei metodologii agreate de tarile dunarene.

Planul de Management se elaboreaza in baza metodologiei agreate de tarile membre UE si respectiv de tarile dunarene si raspunde cerintelor Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE.

Planul de Amenajare se elaboreaza in conformitate cu prevederile HG 1854/2006.si cu Instructiunile tehnice pentru elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice (SDAMBH), raspunde




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

ii

necesitatilor interne de dezvoltare si respecta in ceea ce priveste apele transfrontiera prevederile acordurilor bilaterale la care Romania este parte.

Obiectul studiilor elaborate de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor in anii 2007 si 2008, precum si cele ce se vor elabora in anul 2009 il constituie fundamentarea Planurilor de Amenajare ale bazinelor hidrografice, respectiv a masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta, eroziunea solului);

utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Studiile elaborate in anul 2007 in cadrul directiei tematice susamintite au abordat si solutionat urmatoarele obiective principale:

evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si subterana;

determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de apa;

identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurarea disponibilelor la sursele de apa si a principalelor parametrii de performanta.

Prezentul studiu, elaborat in anul 2008 si intitulat Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice are ca obiectiv stabilirea pe fiecare bazin/spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.

Un scenariu este o descriere sintetica a unui eveniment, sau a unor serii de actiuni si evenimente preconizate a se manifesta. Inspirit din arta, teatru, opera sau balet, conceptual de scenariu este larg utilizat de organizatii de toate tipurile pentru a intelege diferitele cai prin care evenimente viitoare se pot desfasura. In numeroase dictionare, scenariul este definit si ca fiind “o poveste asupra a ce se va intampla in viitor”. “Planificarea prin scenarii”, numita adesea “gandirea scenariilor” sau “analiza scenariilor” constituie o metoda de planificare strategica pe care anumite organizatii o utilizeaza pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung. Aceasta constituie in




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

iii

cea mai mare parte o adaptare si o generalizare a metodelor clasice utilizate de inteligenta militara. Multi autori atribuie introducerea planificarii prin scenarii lui Herman Kahn ca urmare a cercetarilor sale din anii 1950 in cadrul armatei SUA. Insa si francezul Gaston Berger a dezvoltat o metoda similara denumita “La Prospective”. La baza metodei scenariilor sta un grup de analisti care pot genera jocuri de simulare pentru decidentii politici. Jocurile combina fapte cunoscute asupra viitorului precum cele demografice, geografice, militare, politice, informatii industriale cu variante si tendinte plauzibile sociale, tehnice, economice, de mediu, educationale si care constituie factorii motrici cheie. In general, planificare prin scenarii cuprinde o serie de secvente care sunt descrise in cele ce urmeaza.

1. Decizia asupra chestiunii cheie la care trebuie raspuns. Facand

aceasta este posibil sa decizi daca planificarea prin scenarii este preferabila altor metode. Daca problema are la baza mici schimbari sau un foarte mic numar de elemente, alte metode pot fi folosite in mod curent.

2. Stabilirea timpului si scopul analizei. Luand in consideratie cat de rapide au fost schimbarile produse in trecut si evaluand in ce masura este posibila o predictie asupra tendintelor comune in evolutia demografica, in ciclul de productie etc. Obisnuit perioada considerata poate fi de la 5 la 10 ani.

3. Identificarea principalilor beneficiari. Decizia privind cei ce vor fi

afectati si care au un interes in rezultatul posibil. 4. Harta tendintelor de baza si a factorilor motori. Aceasta include,

industria, economia, politica, tehnologia, tendintele legislative si sociale. Descrierea fiecarei tendinte.

5. Gasirea incertitudinilor cheie. Se evalueaza fiecare factor motor de

incertitudine predictibil la o scara important/neimportant. Toti factorii considerati neimportanti sunt eliminati.

6. Verificarea posibilitatii de a grupa factorii si daca este posibil, reducerea factorilor la doi foarte importanti.

7. Identificarea extremelor rezultatelor posibile si verificarea dimensiunilor consistentei si plauzibilitatii.

8. Definirea scenariilor. De regula se construisc intre 2 si 4 scenarii. Se realizeaza un scenariu cu “cel mai bun caz” si cu cel “mai rau caz”.

9. Scrierea scenariilor. Se descrie ce se va intampla si care este ratiunea alegerii situatiei propuse. In final se da fiecarui scenariu un nume descriptiv si un acronim pentru a usura referintele viitoare.

10. Evaluarea scenariilor. Sunt ele relevante pentru scopul propus? 11. Identificarea necesitatilor de cercetare. Bazati pe scenariile propuse,

trebuie evaluate unde sunt necesare mai multe informatii.




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

iv

12. Elaborarea de metode cantitative. Daca este posibil, trebuie elaborate modele care sa ajute la cuantificarea diferitelor scenarii, precum rata de crestere, veniturile etc.

In ceea ce priveste scenariile privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor ele sunt descrise pe larg in acest volum, impreuna cu metodele utilizate pentru cuantificarea diferitelor scenarii. Cuantificarea scenariilor este prezentata pentru fiecare scenariu sub forma de prognoza a evolutiei viitoare. Ca metode de prognoza s-au utilizat metode rationale, cauzale, prin extrapolare, metode econometrice etc.

Este evident ca nu se poate vorbi de o evolutie a cerintelor de apa, fara a cunoaste evolutia folosintelor. Folosintele de apa sunt numeroase si variate si adesea au interese contradictorii. Mai mult, dezvoltarea folosintelor de apa este un atribut sectorial, in care fiecare isi realizeaza propria strategie, propriul program si propriul plan. Este evident ca exista si strategii de dezvoltare a folosintelor la nivel national.

Rolul planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ca instrument de planificare in domeniul apelor este tocmai acela de a impune o gestionare integrata a resurselor de apa, adica acea gestionare in care este luata in considerare influenta fiecarei folosinte de apa asupra celorlalte, precum si gestionarea coordonata a apei cu celelalte resurse naturale cum ar fi cea a terenurilor agricole si forestiere cu influenta directa asupra apei si gestionarii ei.

In acest scop, studiul si-a propus mai intai identificarea acelor prevederi din strategiile, programele si planurile existente care cuprind referiri la dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa.

Pentru sectoarele in care nu exista strategii, planuri si programe de dezvoltare, autorii prezentului studiu au analizat obiectivele mondiale in domeniu, politica Uniunii Europene sau a altor tari in domeniul apei, de unde au identificat si extras diverse tinte de atins in perioada de prognoza.

O alta sursa de informatii cu impact asupra unor eventuale scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor au constituit-o proiectiile indicatorilor macroeconomici si sociali elaborate periodic de Comisia Nationala de Prognoza, stiut fiind relatia directa existenta intre dezvoltarea economico-sociala si evolutia cerintelor de apa.

Evolutia Produsului Intern Brut, a valorii adaugate brute din industrie, agricultura, constructii si servicii, constituie parametri pe baza carora se pot elabora scenarii credibile, obiective privind evolutia cerintelor de apa ale folosintelor, asa cum se va vedea din prezentul studiu.

Prezentul volum este destinat prezentarii unor scenarii privind prognoza evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor si bilantului apei in sectiuni caracteristice, potential deficitare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

v

Sunt prezentate:

prognoza cerintelor de apa pentru populatie in bazinul / spatiul hidrografic;

prognoza cerintelor de apa pentru industrie;

prognoza cerintelor de apa pentru irigatii;

prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie;

prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura / piscicultura.

In mod normal ar trebui sa existe informatii istorice furnizate de studii speciale elaborate de sectoarele utilizatoare de apa in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerintele de apa si initiativele de gestionare a acestora. Aceste studii ar fi trebuit sa fie puse la dispozitia elaboratorilor Schemelor Directoare - in conformitate cu prevederile Legii Apelor. In consecinta lipsa acestor studii a trebuit sa fie suplinita de catre elaboratorii prezentului studiu prin cercetari proprii sau analiza unor studii disponibile pe plan european, chiar daca asemenea studii nu pot fi utilizate decat ca informatie generala avandu-se in vedere ca ele au fost elaborate in alte locatii, in alte conditii biogeografice, de clima si circumstante socio-demografice si politice.

In volum sunt prezentati factorii care influenteaza cerintele de apa ale fiecarei folosinte, subliniindu-se faptul ca o prognoza a evolutiei cerintelor de apa trebuie insotita obligatoriu de un program de gestionare a acestora, adica o combinatie intre masuri si instrumente care conduc la o optiune, iar un grup de optiuni selectate se constituie intr-un Program.

Sunt deasemenea prezentate metodele de prognoza a evolutiei cerintelor de apa: rationale, cauzale si prin extrapolare. Studiul acorda un spatiu larg informatiilor necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa precum si modul cum se selecteaza metoda de prognoza. Sunt prezentate obiectivele planificarii pentru fiecare folosinta, acolo unde ele exista, obiective cu influente directe asupra cerintelor de apa.

Prognoza cerintelor de apa pentru populatie a luat in considerare evolutia populatiei la nivel de regiune de dezvoltare asa cum este ea prezentata de organismul de statistica al Uniunii Europene, EUROSTAT care are in vedere trei scenarii de evolutie a populatiei:

un scenariu de baza (mediu);

un scenariu numit maximal;

un scenariu numit minimal.

Dificultatea majora care a necesitat multe eforturi a fost aceea de a defalca aceste scenarii pe fiecare bazin / spatiu hidrografic. O alta dificultate majora a




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

vi

fost aceea a determinarii raportului dintre populatia rurala si cea urbana in perioada de prognoza, fapt ce a necesitat o analiza de detaliu a evolutiei populatiei urbane si rurale, desprinderea tendintelor ce se manifesta precum si elaborarea unor scenarii asupra evolutiei viitoare a acestui raport.

Pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie s-a avut in vedere atingerea unor anumite obiective fixate, prin strategii, planuri si programe astfel:

pana in anul 2015, intreaga populatie urbana trebuie sa aiba acces la retelele publice de apa;

pana in anul 2015, 70% din populatia Romaniei trebuie sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa in sistem regional.

Pentru accesul populatiei rurale la sistemele centralizate de alimentare cu apa, nu exista prevederi concrete la nivel national, strategiile regionale mentionand doar disparitatile existente intre diferite regiuni de dezvoltare si judete. In aceste conditii autorii prezentului studiu analizand situatia la nivelul tarilor din Uniunea Europeana si pentru apropierea de acestea, au propus un scenariu care prevede:

pana in anul 2015, ponderea populatiei rurale cu acces la retele publice de apa sa ajunga la 50% (acolo unde ponderea existenta este inferioara acestei cifre);

pana in anul 2020, ponderea populatiei rurale cu acces la retele publice de apa sa ajunga la 80%.

O problema deosebita a constituit-o prognoza cerintelor de apa industriala. Neexistand o strategie privind dezvoltarea productiei industriale si a produselor cu pondere in cerintele de apa industriala autorii studiului au utiliizat mai multe metode: metoda extrapolarii tendintelor istorice si metoda prelevarilor pe locuitor. Aceste metode sunt larg folosite pe plan mondial, dar au un anumit grad de subiectivitate, motiv pentru care s-a cautat si o alta metoda de prognoza, dar obiectiva.

Cu aceasta ocazie autorii prezentului studiu au elaborat o metoda proprie, originala, pentru prognoza cerintelor de apa industriala. Aceasta metoda are la baza proiectia indicatorilor macroeconomici, respectiv evolutia in perioada de prognoza a Produsului Intern Brut (PIB) si a valorii adaugate brute (VAB) din industrie. Metoda a fost folosita la nivelul fiecarui bazin/spatiu hidrografic pe baza unei metodologii de calcul elaborata de autorii studiului si care este descrisa in detaliu in volum.

Prognoza cerintelor de apa pentru irigatii s-a realizat pe baza putinelor informatii disponibile, care au constat dintr-un rezumat al Raportului final al poiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii, realizat pe baza unui imprumut BIRD, a unor date furnizate de Administratia Imbunatatirilor




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

vii

Funciare privind suprafetele maxime ce se pot iriga si mai mult pe baza unor documentari proprii de pe internet cu date ale Organizatiilor de Imbunatatiri Funciare (OIF), Sucursale ANIF etc.

Pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie, in lipsa unei strategii postaderare a sectorului, autorii studiului au utilizat Documentul de Pozitie al Romaniei capitolul 7 – Agricultura si Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, documente ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ale Patronatului carnii s.a. Se face mentiunea ca cerintele de apa ale acestui sector se refera numai la animalele crescute in regim industrial.

In ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura / piscicultura, desi exista un excelent Plan National Strategic pentru Pescuit 2005-2013 elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, el are putine referiri concrete care ne-ar ajuta la determinarea cerintelor de apa ale sectorului. Ca urmare, pornind de la situatia actuala, autorii studiului au elaborat un scenariu privind prognoza cerintelor de apa, care prevede o crestere ponderata a suprafetelor amenajate pentru acvacultura.

Alte folosinte de apa precum hidroenergia, navigatia, producerea energiei hidromecanice, agrementul, turismul si peisajul sunt folosinte neconsumatoare de apa. Ele vor fi abordate in studii ce se vor elabora in anul 2009, ce vor viza

masurile, actiunile, solutiile si lucrarile pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta, eroziunea solului);

utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Un alt obiectiv al prezentului studiu l-au constituit calculele de bilant in sectiunile caracteristice, potential deficitare. Dupa o analiza preliminara asupra excedentelor si deficitelor inregistrate in ultimii 10 - 15 ani, au fost retinute un numar de sectiuni pentru care s-au efectuat calcule de detaliu.

Metodologia de efectuare a calculelor de bilant si ipotezele privind evolutia cerintelor de apa in perioada de prognoza, precum si rezultatele calculelor de bilant sunt prezentate in detaliu in acest volum.

Se face mentiunea ca la efectuarea calculelor de bilant s-au folosit si informatiile furnizate de Directia Apelor Crisuri.




C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA

viii

Acest volum a fost numerotat cu cifra 3 deoarece el este o continuare a volumelor 1 (1A – Memoriu si 1B – Anexe) intitulate Situatia actuala a

gestionarii pe folosinte a resurselor de apa elaborate in anul 2007si a volumului 2 intitulat Prevederi ale planurilor de dezvoltare sectoriale.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 1

I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU POPULATIE

1. Introducere

Prin definitie, cerinta de apa reprezinta acea cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume: alimentare cu apa, irigatii etc.

O asemenea definitie este insa incompleta, atata timp cat in aceasta nu se fac referiri la calitatea apei si la pretul ei. Din acest motiv, unii autori folosesc o notiune mai bogata in continut si anume cerinta efectiva de apa, adica aceea marime a cerintei de apa prelevate, de o anumita calitate si la un anumit pret. Analiza cerintelor de apa, inclusiv o prognoza realista a nivelului viitor al acestora, constituie un pas critic important in propunerea de proiecte pentru alimentari cu apa si in analiza economica a acestora. Este important de evidentiat si diferenta dintre cerinta efectiva de apa si consumul actual de apa. Un nivel scazut al consumului de apa, spre exemplu poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrageri in alimentarea cu apa. De altfel, sunt numeroase locuri in lume, inclusive la noi, unde apa se distribuie doar cateva ore pe zi, situatii in care este evident ca cerinta de apa este supusa constrangerii datorita nivelului existent de aprovizionare. S-a facut aceasta introducere deoarece, in mod traditional, prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza prin extrapolarea tendintelor istorice ale consumului pe locuitor. Si alte metode precum cea a regresiilor multiple, care incorporeaza un sir de variabile precum populatia, veniturile, pretul apei si perioadele de restrictii sunt utilizate pentru evaluarea evolutiei istorice a cerintelor de apa si de aici a prognozei acestora in viitor. Trebuie subliniat insa clar ca ceea ce a fost important in trecut poate sa nu fie la fel de important si in viitor, atat datorita schimbarilor de comportament, cat si a tehnologiilor, a circumstantelor socio-demografice si politice.

Abordarea bazata pe tendinta istorica are un rol important, dar nu poate constitui singura cale pentru prognoza cerintelor de apa. Daca nu se cunoaste cata apa consuma utilizatorii in diferite scopuri si care dintre utilizari este capabila de influenta asupra cerintei este destul de greu de a prognoza o cerinta si mai ales de a proiecta o gestionare relevanta si eficace a cerintelor de apa.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 2

2. Factorii care influenteaza cerintele de apa

Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:

natura folosintei de apa (alimentare cu apa a populatiei, apa industriala, irigatii, zootehnie, producerea energiei etc.);

tariful/pretul apei;

existenta unor surse alternative;

disponibilul de apa la sursa;

calitatea serviciului;

numarul populatiei si mediul de locuire;

starea actuala a sistemului de alimentare cu apa (pierderile de apa, presiunea de serviciu etc.);

rata de ocupara a populatiei;

clima;

venitul pe gospodarie/familie;

factori socio-culturali;

echipamentele, dispozitivele, aparatura;

gradul de recirculare.

Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de apa, altii au o influenta indirecta.

O analiza mai in detaliu a unora dintre factorii mai semnificativi din punctual de vedere al influentei asupra cerintelor de apa sunt prezentati in continuare.

Pretul apei

Din perspective economice, pretul apei este un factor determinant al marimii consumului de apa pe cap de locuitor. Spre exemplu in Romania, in intervalul 1961-1990, cerintele de apa ale folosintelor au crescut de la 3,4 km3/an, la 21,5 km3/an. Dupa anul 1990 si anii urmatori si ca urmare a cresterii pretului apei, cerinta de apa a fost in continua scadere ajungand in anul 2007 la 6,96 km3/an. Problema este in ce masura se modifica consumul de apa (cerinta) atunci cand pretul pentru 1 m3 de apa se modifica. Este ceea ce economistii numesc




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 3

elasticitatea pretului. Ea exprima gradul de raspuns al folosintei prin variatia volumului de apa prelevat la aceasta crestere a pretului.

Matematic, expresia elasticitatii pretului cerintei de apa se exprima sub forma:

ep= - (dQ/Q)x(dP/Q)

unde:

Q – cerinta de apa

dP – variatia pretului apei

dQ – variatia cerintei de apa

Elasticitatea pretului cerintei de apa este in mod normal negativa, deoarece curba cererii de apa este coboratoare, ceea ce semnifica ca la o crestere (descrestere) a pretului apei este de asteptat sa conduca la o reducere (crestere) a cerintei de apa. Daca ep<I1I, cererea este inelastica, iar daca ep>I1I, cererea este elastica.

Nu exista foarte multe date privind valorile elasticitatii pretului cerintei de apa, unele studii intocmite de Banca Mondiala stabilind ca elasticitatea pretului apei variaza intre -0,20 si -0,80, ceea ce indica o cerinta inelastica. Ca semnificatie, spre exemplu, la o elasticitate de -0,20, cresterea pretului apei cu 10% va conduce la o reducere cantitativa a cerintei de apa cu 2%.

Accesul si costul surselor alternative

Daca o apa de buna calitate si dintr-o alta sursa este disponibila, atunci populatia, dar si orice alta folosinta in general, vor fi putin interesate sa renunte la sursa si sa apeleze la un sistem centralizat, mai ales daca pretul apei este mai mare decat pentru sursa alternativa. Acest fenomen se manifesta cu precadere spre exemplu in zonele rurale, acolo unde apa freatica este la mica adancime, este de buna calitate, este disponibila tot anul, iar gospodariile au propriile fantani.

Mai sunt si alti factori care influenteaza cerintele de apa, dintre care cei mai semnificativi, pe tipuri de utilizatori sunt prezentati in cele ce urmeaza.

A. Cerinte de apa menajera

Numarul si dimensiunile gospodariilor

Venitul pe familie

Costurile utilizarii apei in present

Costul utilizarii viitoare a apei

Taxele de racordare




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 4

Disponibilitatea si calitatea serviciului

Consumul actual de apa

Cerinte legislative (constrangeri)

Densitatea populatiei, numarul abonatilor, dimensiunile locuintelor, caracteristicile populatiei (ex: varsta)

Influente culturale (preferintele utilizatorului, gusturi, educatie)

B. Cerinte de apa pentru uz comercial (moteluri, hoteluri, agentii, oficii, birouri, magazine etc)

Vanzari sau valoarea adaugata - subsistenta comerciala

Costurile si volumele de apa utilizate in prezent

Pretul utilizarii viitoare a apei

Taxele de racordare

Costul de transport al apei

Calitatea si eficienta serviciului

Timpul de lucru al diferitelor feluri de institutii comerciale

Cerinte legislative

C. Cerinte de apa pentru servicii publice

Costuri prezente si viitoare ale apei

Venitul pe cap de utilizator al administratiei locale

Numarul si marimea scolilor publice, spitale etc

Cerinte legislative

Venitul pe gospodarie si cerinta de apa

Experienta rezultata in urma utilizarii apei arata ca gospodariile cu un venit ridicat sunt in mod normal capabile si dispuse sa plateasca mai mult pentru o anumita cantitate de apa, decat gospodariile cu venituri mai reduse. Cu toate acestea, in termeni relativi (ca pondere din venituri) populatia cu venituri mai mari este pregatita sa plateasca pentru apa, un procent mai mic din venitul lor decat populatia cu venituri mai mici. Aceasta afirmatie este confirmata de numeroase studii de caz.

Si relatia dintre consumul de apa si venituri se poate exprima in termeni de “elasticitate a venitului” (ei):

ei=+(dQ/dV)x(V/Q)




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 5

unde:

Q – cerinta de apa (cantitativ)

V – venitul pe gospodarie

dQ – modificarea cantitativa a cerintei de apa

dV – modificarea venitului

Din pacate, literatura privind relatia dintre venit si consumul de apa este destul de saraca, dar o valoare a elasticitatii venitului cuprinsa intre 0,4 si 0,5 pare ca find rezonabila.

O elasticitate pozitiva a venitului de 0,4 semnifica faptul ca daca venitul individual al unei gospodarii creste cu 10% este de asteptat un consum de apa mai mare cu 4%.

Disponibilitatea si calitatea serviciilor este un alt factor care influenteaza

cerinta de apa, in special a populatiei. Daca companiile productoare si distribuitoare de apa ofera servicii pe deplin satisfacatoare clientilor, gospodariile inca neracordate la retelele de aprovizionare cu apa vor fi in mod normal mai interesate sa se conecteze la un sistem mai extins de alimentare cu apa.

3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane

O estimare precisa a apei utilizate in asezarile urbane se poate obtine prin fragmentarea volumului total de apa distribuit pe categorii de utilizatori si determinarea apoi pentru aceste categorii a ratelor de utilizare a apei. Aceasta separare este necesara, deoarece categoriile de utilizatori sunt mai omogene si ca urmare se poate obtine o mai mare acuratete in estimarea cerintelor viitoare de apa.

Tipurile de utilizare a apei in asezarile urbane pot fi grupate pe domeniile prezentate in continuare.

a. Utilizarea menajera

spalat si gatit

toalete

baie/dusuri

spalatorii

curatenia in locuinte

stropitul gradinilor

piscine




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 6

spalarea autovehiculelor

alte utilizari individuale

b. Servicii publice

stranduri publice

institutii guvernamentale, agentii, firme private

servicii educationale (gradinite, scoli, universitati)

stingerea incendiilor

udarea parcurilor, terenurilor de sport, etc.

servicii de sanatate (spitale, azile)

bai publice, toalete publice, etc.

servicii culturale publice (teatre, librarii, muzee)

curatirea strazilor si spalarea canalizarilor

complexe sportive

servicii de alimentatie publica (cafenele, restaurante, fast food)

servicii de cazare (hoteluri, moteluri, campinguri)

frizerii

c. Mica industrie (unitati de spalat si curatat)

d. Constructii si lucrari publice

e. Pierderile de apa

pierderi din conducte, vane, apometre

evaporatia din rezervoarele deschise

deversarile din rezervoare

pierderi ca urmare a defectarii elementelor componente ale sistemelor de inmagazinare a apei (fisuri ale rezervoarelor)

pierderi in procesul de producere a apei, racire, pompare, spalari

f. Transporturi

taximetre, autobuze si alte locatii pentru transport

porturi si aeroporturi

caile ferate (gari, magazine, etc.)




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 7

4. Cerintele de apa ale zonelor rurale

In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai ca apa menajera, ci si in alte scopuri (zootehnie, legumicultura). Totodata, implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata de veniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora.

5. Gestionarea cerintelor de apa

Prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor este obligatoriu sa fie insotita de un program de gestionare a acestor cerinte. Gestionarea cerintelor de apa este conceptul care descrie metodele utilizate pentru a modifica nivelul cerintei de apa. Gestionarea se va realiza prin programe de gestionare care sunt destinate sa promoveze conservarea apei fie prin schimbarea modului de comportare al utilizatorilor sau sa modifice resursa disponibila utilizand un echipament adecvat. Modificarea comportamentului utilizatorilor poate fi promovata printr-o strategie de comunicare, prin instrumente economice sau prin intermediul unor instrumente regulatorii. Gestionarea cerintelor de apa este o combinatie intre masuri si instrumente.

Masurile vizeaza cresterea eficientei in utilizarea apei, folosirea unor surse alternative si influentarea comportamentului utilizatorului de apa.

Instrumentele - sunt utilizate pentru a ajuta implementarea masurilor. Ele pot fi de reglementare, de natura economica sau de comunicare. Instrumentele de reglementare constau in introducerea unei legislatii sau a unor reguli de incurajare a populatiei sa utilizeze eficient apa. Spre exemplu acordarea unor stimulente pentru economisirea apei, recirculare sau schimbarea tehnologiei de productie.

Tot in categoria reglementarilor intra si restrictiile in utilizarea apei care pot fi de natura voluntara sau obligatorii, in general pe termen scurt, ca in cazul perioadelor secetoase, precum si rationalizarea utilizarii apei in anumite zone.

Instrumentele economice pleaca de la conceptul ca un pret redus al apei conduce la un consum mare, iar un pret mare conduce la un consum mai mic. In acest sens, pretul apei trebuie sa fie suficient de mare astfel incat populatia, industria, serviciile sa fie fortate sa conserve apa, dar suficient de mic pentru a asigura accesul la apa si populatiei sarace.

Problema care apare aici este de fapt o intrebare: la ce nivel consumul poate fi considerat excesiv? Acesta depinde de mai multi factori: disponibilul de apa si costurile pentru dezvoltarea lui; clima, habitatul personal, nivelul si calitatea serviciului si nu in ultimul rand de gradul de bunastare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 8

Instrumentele de comunicare privesc educatia populatiei pentru folosirea eficienta a apei, apeluri, informari si mai ales implicarea populatiei in gestionarea apei.

Combinand un instrument si o masura se obtine o optiune, iar un grup de optiuni selectate se constituie intr-un Program.

6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa

Exista numeroase metode pentru prognoza cerintelor de apa ale folosintelor. Aceste metode se pot imparti in trei tipuri principale:

1. Metoda rationala

2. Metoda cauzala

3. Metoda prin extrapolare

Prognoza rationala se bazeaza pe un set de cunostinte personale sau de grup. Ea poate fi insa cu totul subiectiva.

Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor care influenteaza cerintele de apa.

Metoda prognozei prin extrapolare se bazeaza pe extensia in viitor a tendintelor trecute si are la baza nivelul trecut al cerintelor de apa. Exista deasemenea metode specifice de prognoza a cerintelor de apa pe perioadele de seceta.

O alta abordare conceptuala, simpla si de rutina consta in estimarea cerintelor de apa Q la timpul viitor t, prin multiplicarea numarului populatiei viitoare P cu rata consumului de apa pe locuitor.

Qt = rtPt

In calcule, rata consumului pe locuitor (r) poate fi considerata ca fiind constanta sau proiectata a se modifica in timp avand la baza date istorice. Rata consumului pe cap de locuitor poate fi exprimata pe baza standardelor si normativelor, daca exista sau pe baza unor inregistrari pentru anumite asezari urbane caracteristice, sau ca varinta, pe baza ratelor nationale, sau regionale obtinute din literatura.

Metodele de calcul bazate pe numarul de abonati la retea sunt diferite fata de metoda de calcul pe cap de locuitor, cerinta viitoare de apa fiind data de produsul dintre numarul proiectat de abonati la retea si marimea proiectata a cantitatii de apa pe abonat. Aceasta abordare este cea mai adesea utilizata in conexiune cu dezagregarea prognozei pe categorii de abonati, unde rata consumului de apa pe abonat este diferentiata pe clase de abonati.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 9

Metoda extrapolarii nu tine seama de factorii care pot produce schimbari in cerintele de apa. Dealtfel, o extrapolare presupune o crestere continua a tuturor categoriilor factorilor ce determina cerintele de apa, deci inclusiv a pierderilor de apa din sistem, ea neluand in consideratie o utilizare mai eficienta a apei prin introducerea unor inovatii tehnologice, economice, de management, de planificare sau de reglementare.

Exista insa si alte metode si tehnici pentru prognoza evolutiei cerintelor de apa care au la baza proiectii ale unor variabile explicative despre care se cunoaste ca sunt in corelatie cu cerintele de apa. U.S. Corps of Engineers a identificat sase asemenea metode de prognoza:

1. cerinta pe locuitor;

2. cerinta pe abonat

3. coeficient pe unitatea de utilizare;

4. modele multivariate;

5. modele speciale ale cerintei de apa;

6. modele contingentate.

Primele trei metode sunt metode statistice care utilizeaza o singura variabila explicativa. Metoda cerintei pe locuitor utilizeaza numai numarul populatiei si o rata globala a consumului.

Metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila explicativa, dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in corespondenta cu numarul de utilizatori.

Metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste de asemenea o singura variabila explicativa, alta decat numarul populatiei, ori serviciul de conectare. Spre exemplu cerinta de apa pe angajat in sectorul industrial.

Metodele bazate pe modele multivariate sau modele speciale ale cerintei de apa, poarta numele de metode econometrice (sau cu coeficienti multipli) si ele incorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modele incorporeaza pretul apei, veniturile populatiei ca si alte variabile luate din teoria economica, implicand cauzalitatea si semnificatia statistica a unor coeficienti.

Deoarece in prognoza cerintelor de apa apar numeroase incertitudini, luarea in consideratie a acestora se bazeaza pe utilizarea abordarii stohastice. Asa a aparut metoda “modelelor contingente”, numita si metoda de analiza “dar daca”?

Aceasta metoda ia in consideratie diferite combinatii de variabile, bazate pe diferite probabilitati de producere, care pot conduce la diferite prognoze ale cerintelor de apa. Rezultatul obtinut consta in ordonarea unor prognoze cu




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 10

diferite probabilitati atribuite. Aceasta metoda sofisticata este utilizata in special in situatii de seceta sau de lipsa a apei. Masurile propuse pentru diminuarea efectelor lipsei apei cum ar fi rationalizarea pot fi incorporate in model pentru evaluarea impactului acesteia. Ca o scurta concluzie, se poate spune ca metodele ce se bazeaza pe o singura variabila, pot fi foarte bine utilizate pentru o evaluare preliminara a prognozei evolutiei cerintelor de apa. Metodele probabilistice sunt deosebit de complexe pentru o evaluare preliminara, dar au avantajul ca introduc si alte criterii de planificare.

O alta abordare a prognozei cerintelor de apa este asa numita “utilizare finala a apei”. Ea se bazeaza pe estimarea cerintei de apa pe diferite categorii de utilizatori pentru a ajunge la o cerinta prognozata agregat. Spre exemplu, separarea cerintei de apa in: casnica, industriala, comerciala, agricola si necuantificata. Componentele majore ale acestor tipuri de folosire a apei au fost prezentate in capitolul 3. In metoda de prognoza numita “a utilizarii finale”, pentru fiecare categorie de folosire se proiecteaza o prognoza in conformitate cu asteptarile privind aceste tipuri de utilizare a apei.

Din analiza metodelor de prognoza a cerintelor de apa prezentate succint, din practica mondiala, dar si din experienta personala a elaboratorilor acestui studiu, concluzia care se desprinde este aceea ca cea mai buna abordare in ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru populatie trebuie sa fie o abordare hibrida facuta de un analist de politici, pe baza verificarii validitatii si viabilitatii metodelor si modelelor si a rezultatelor prognozei.

Acest lucru este deosebit de important cand datele sunt insuficiente, asa cum este si in cazul prezentului studiu.

7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor

Aceste informatii sunt de mai multe feluri:

informatii istorice – ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei. Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in utilizarea apei;

proiectii asupra evolutiei populatiei, avand la baza studii demografice;

repartitia populatiei pe medii de locuire, pe judete, pe regiuni de dezvoltare, pe bazine/spatii hidrografice;

Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;

Veniturile populatiei/gospodariilor, pe judete si regiuni de dezvoltare;

produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic, minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 11

distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul Intern Brut proiectat;

rata proiectata a utilizarii apei pe cap de locuitor avand la baza avansurile tehnologice si impartirea utilizatorilor pe tipuri specifice.

Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativele de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A., Canada si Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor bio-geografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.

8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa

Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza in functie de trei criterii esentiale:

obiectivele planificarii;

datele disponibile;

resursele financiare disponibile pentru identificarea, colectarea si procesarea datelor.

Obiectivele planificarii definesc nivelul de detaliere necesar decidentilor in domeniul gestionarii resurselor de apa care vor utiliza informatiile privind prognoza cerintelor de apa. Gradul de detaliere nu presupune neaparat elaborarea unei prognoze a cerintelor de apa pentru fiecare utilizator. Ca urmare nivelul de analiza poate fi cel al zonei acoperite de plan, in cazul nostru bazinul/spatiul hidrografic, sau la nivel de judet, respectiv regiune de dezvoltare, sau la nivel de tara.

Factorii care influenteaza cerintele de apa au fost prezentati in detaliu in partea de inceput a prezentului studiu, asa ca nu se va reveni asupra lor. Deasemenea, obiectivele planificarii, respectiv ale planului de amenajare al bazinului hidrografic sunt cunoscute.

Aproape toate tehnicile de elaborare folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte de apa ale folosintelor pleaca de la premisa ca o analiza a tendintelor istorice poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare.

Cele mai cunoscute trei metode utilizate pentru determinarea tendintelor istorice, adica predictia cerintelor viitoare de apa sunt:

1. Extrapolarea cerintelor istorice;

2. Prognoza cerintei de apa pe cap de locuitor;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 12

3. Dezagregarea cerintelor viitoare pe folosinte

Metoda extrapolarii este utilizata pentru o prognoza pe termen scurt, de la 3 la

5 ani. Unii specialisti o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar pe termen mai lung utilizand o extrapolare lineara sau exponentiala.

Metoda prognozei cerintei de apa pe cap de locuitor este similara cu metoda extrapolarii, in sensul ca toate folosintele de apa sunt grupate laolalta. Aceasta metoda are avantajul ca leaga utilizarea viitoare a apei direct de populatia prognozata.

Metoda prognozei prin dezagragare (separarea) folosintelor. Aceasta metoda separa cerintele de apa pe folosinte in grupuri uniforme de utilizatori ca baza pentru prognozele evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Metoda conduce la rezultate de o acuratete mai mare.

Considerarea incertitudinilor

Este de asteptat ca prognoza realizata sa prezinte o serie de erori potentiale fata de situatia reala. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regula se introduce un “coeficient de siguranta” care multiplica cerinta totala de apa prognozata sau componentale ei. Acest coeficient este estimat in literatura ca fiind de 10%.

Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

Cunoscand numarul populatiei si evolutia ei pe perioade de prognoza, precum si mediul de locuire si obiectivele politicii in domeniul asigurarii accesului populatiei la infrastructura de apa si apa uzata, in mod obisnuit prognoza cerintelor de apa pentru populatie, nu ridica probleme.

Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa ale folosintelor

Evolutia in timp a cerintelor de apa reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au loc in economie, agricultura, dezvoltarea urbana etc. Cresterea sau reducerea cerintei de apa (exceptand folosinta irigatii la care cerinta este mult influentata de clima) arata fluctuatia productiei, dar poate ascunde si alte aspecte legate de pretul apei, de nivelul veniturilor populatiei, starea sistemelor de aprovizionare cu apa, calitatea serviciilor de apa etc.

O situatie a evolutiei cerintei de apa pentru populatie in bazinul hidrografic Olt in intervalul 2001-2007 este prezentata in tabelul nr.1 (milioane m3).

Tabel 1

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Volumul 162,433 141,575 115,264 126,308 115,337 112,59 112,668




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 13

Din acest tabel se poate observa ca in perioada 2001 - 2007, cu exceptia anilor 2004 si 2007 cand se observa o mica crestere, cerinta de apa pentru populatie a inregistrat o scadere continua ajungand pana la aproape jumatate fata de inceputul intervalului.

Cauzele acestor reduceri pot fi multiple, dar nu poate fi neglijata influenta unor masuri precum implementarea unor proiecte de reabilitare a serviciilor de apa indeosebi in marile orase, introducerea contorizarii, dar si a cresterii pretului platit pentru apa care a condus la o utilizare mai grijulie a apei de catre populatie.

In conditiile in care cerinta de apa pentru populatie a scazut continuu in ultimii zece ani, este evident ca nu se poate vorbi de tendinte istorice care sa ne ofere o baza de plecare pentru o prognoza viitoare a cerintelor de apa pentru populatie.

Deoarece punctul de plecare in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa pentru populatie il constituie situatia actuala careia trebuie sa-i fie atasate obiectivele tinta ale planificarii in domeniul gestionarii resurselor de apa desprinse din:

Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030;

Programul Operational Sectorial de Mediu si Documentul Cadru de Implementare a Programului Operational Sectorial Mediu;

Programul Operational Regional 2007-2013;

Planul National de Dezvoltare 2007-2013;

Programul National de Dezvoltare Rurala;

Alte strategii sectoriale in domeniu.

9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare

9.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a populatiei

Accesul la apa potabila si canalizare este definit in termeni ce tin de tipul tehnologiei utilizate si a serviciului oferit.

Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem de alimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone de protectie si colectarea apei de ploaie.

In privinta accesului la apa potabila, se defineste si un “acces rezonabil” la apa potabila, semnificand un disponibil de cel putin 20 l/om.zi la o sursa aflata la mai putin de 1 km distanta de utlizator. Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 14

de surse nu sunt considerate ca facand parte din conceptul de acces rezonabil la apa in scopuri casnice si de igiena personala.

Populatia totala a bazinului hidrografic Olt este de 2078343 locuitori.In ceea ce priveste situatia actuala privind accesul populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa, pe judete si medii de locuire, aceasta este prezentata in tabelul alaturat.

Tabel 2

Judet Locuitori

Locuitori racordati la sistemul centralizat de

alimentare cu apa

Urban Rural Urban Rural

Brasov 468361 153207 435092 53248

Covasna 110324 100381 105738 10945

Harghita 64197 63556 55355 14589 Olt 189123 279664 116100 12240

Sibiu 204613 64558 195985 24990 Valcea 177080 236165 121314 10590

TOTAL 1213698 897531 1029584 126602

TOTAL POPULATIE

2111229 1156186

Din tabel se poate deduce ca in mediul urban locuieste 48% din populatia bazinului hidrografic Olt, iar restul de 52% in mediul rural.

Din analiza datelor din tabel, rezulta ca populatia racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa, pe medii de locuire reprezinta:

in mediul urban - 84 %

in mediul rural - 14 %

In consecinta, rezulta ca nu au acces la sistemele centralizate de alimentare cu

apa:

in mediul urban - 184114 locuitori;

in mediul rural - 770929 locuitori.

Cu alte cuvinte, populatia fara acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, reprezinta 45% din populatia bazinului hidrografic Olt.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 15

10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

10.1. Obiectivele planificarii in domeniu

Asa cum s-a prezentat in capitolul 8, alegerea metodei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa, depinde printre altele si de obiectivele planificarii in domeniu.

Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective in domeniul apei, il constituie “Programul Operational Sectorial Mediu – POS Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar” care urmareste reducerea diferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si Uniunea Europeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

P.O.S. Mediu are mai multe obiective specifice, dar pentru prezentul studiu prezinta interes doar cel intitulat “Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata”, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.

In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca axa prioritara 1 – “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”.

Aceasta axa prioritara se adreseaza sectorului apa/apa uzata, in care Romania trebuie sa-si indeplineasca angajamentele de aderare cele mai costisitoare.

Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania este departe de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Principalele puncte slabe identificate sunt accesul scazut al comunitatilor la infrastructura de apa (52% comparativ cu 80% in Statele Membre).

Slaba calitate a apei potabile si lipsa sistemelor de colectare si a statiilor de epurare in anumite zone.

In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea si epurarea apelor uzate municipale – pana in 2015 pentru 263 de aglomerari mai mari de 10000 de locuitori echivalenti (l.e) si pana in 2018 pentru 2346 de aglomerari intre 2000 si 10000 locuitori echivalenti (l.e). Perioade de tranzitie au fost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in 2015, pentru conformarea cu Directiva CE nr. 98/83.

Tinand seama de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in privinta infrastructurii si serviciilor publice), POS Mediu precizeaza acordarea prioritatii proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai mult aglomerari la nivel regional/judetean. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 16

de apa a fost initiat in perioada programelor SAMTID de pre-aderare (orasele mici si mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea Performantei

Operationale si Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implenta nu numai finantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor din aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile Uniunii Europene.

POS Mediu are ca tinte orientative cumulative, cele prezentate in tabelul 3.

Tabel 3

Indicator Valoare de

baza Anul de

baza Tinte orientative cumulative

2008 2010 2012 2015

Localitati ce beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistem regional

(numar)

60 2006 - 200 250 300

Statii de epurare noi/reabilitate

(numar) 30 2006 - 75 150 200

Indicatori de rezultat

Populatia conectata la serviciile de apa in sistem regional

(%)

52 2006 - 62 64 70

Apa uzata epurata corespunzator (din totalul volumului de apa uzata)

(%)

35 2006 - 45 54 60

Companii regionale de apa create

10 2006 10 35 - 35

10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa potabila

Accesul la apa potabila constituie o preocupare de prim ordin la nivel mondial, viata, sanatatea, saracia s.a., toate sunt in directa legatura cu apa. Din aceasta cauza la Forumurile Mondiale ale apei s-au adoptat printre altele urmatoarele obiective:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 17

pana in anul 2015, sa se reduca la jumatate numarul populatiei fara acces la apa potabila si canalizare;

pana in anul 2025, apa si canalizare pentru toata populatia planetei.

10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie

Asa cum s-a mai aratat pe parcursul acestui studiu, pentru o prognoza fezabila a cerintelor de apa pentru folosinte este necesara existenta unor studii de detaliu asupra folosintelor specifice de apa. Cum nu dispunem de asemenea studii, pentru o evaluare preliminara a cerintelor de apa se pot folosi orientativ o serie de date la nivel national sau regional din literatura care dau ponderea utilizarii apei pe folosinte, precum si unii indicatori privind rata consumului de apa pe locuitor si pe folosinte, fapt ce ne poate ajuta in atingerea obiectivelor propuse.

Pentru a putea face o comparatie cu rata utilizarii apei pentru populatie din alte tari, unde rata utilizarii apei pentru populatie este exprimata prin raportarea volumului de apa distribuit, la intreaga populatie (indiferent daca este racordata sau nu la sistemele centralizate de alimentare cu apa), s-a calculat si pentru populatia Romaniei, la nivelul anului 2006, rata utilizarii apei pentru populatie. Aceasta rata a rezultat de 53,7 m3/locuitor.an.

Daca se face o comparatie cu rata utilizarii apei in alte tari si cu ponderea volumului de apa prelevat pentru populatie in volumul total anual prelevat, chiar daca anii de referinta sunt diferiti si se insira pe un interval de 10 ani, se constata urmatoarele:

rata de utilizare a apei pentru populatie, in Romania (53,7 m3/locuitor/an) este mai mica decat cea din Cipru (68 m3/locuitor.an – 2000), Republica Ceha (76 m3/locuitor.an – 2002), Elvetia (84 m3/locuitor.an – 2002), Franta (86 m3/locuitor.an – 2000), Italia (131 m3/locuitor.an – 1998), Austria (157 m3/locuitor.an – 1999) etc;

ponderea volumelor de apa prelevata pentru populatie, in volumul total de apa prelevat anual, este foarte variata, fiind pentru tarile europene cuprinsa intre 18%, 16% in Italia si respectiv Franta, 24 – 35% in Elvetia, Cipru, Danemarca si Austria. Romania figureaza in acest tabel cu un procent de 9% al volumelor de apa prelevate pentru populatie din totalul volumelor anuale de apa prelevate pentru folosinte. Pentru anul 2006, potrivit datelor din Anuarul de Gospodarire a Apelor amintit anterior, ponderea volumelor de apa pentru populatie din volumul total prelevat rezulta ca a fost de 21%;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 18

in ceea ce priveste bazinul hidrografic Olt, ponderea volumelor de apa prelevate pentru populatie este de 38 % din volumul anual de apa prelevat pentru folosinte;

se poate admite ca la limita perioadei de prognoza avuta in vedere de acest studiu, respectiv anul 2020 rata utilizarii apei pentru populatie se va situa in jurul valorii de 90 m3/locuitor/an, adica similara sau aproape

similara cu ratele corespunzatoare din Republica Ceha, Elvetia si Franta.

10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul urban

Dupa cum s-a precizat la capitolul 9.1, populatia din bazinul hidrografic Olt, din mediul urban fara acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, era la

31.12.2006 de 184.114locuitori, reprezentand 15% din totalul populatiei urbane.

Tot in capitolul 9, se preciza ca volumul de apa distribuit pentru populatia urbana in anul 2006 a fost de 112,589 mil.m3, care raportat la numarul populatiei urbane cu acces la sistemele centralizate (1029584locuitori) conduce la o rata de utilizare a apei de 109m3/locuitor/an, (299,6 l/om.zi).

Pentru prognoza cerintelor de apa in intervalul 2008 – 2020, in mediul urban, se pleaca de la urmatoarele repere:

Obiectivele P.O.S. Mediu:

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2015;

localitati care beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistem regional (numar) – 200 in anul 2010, 250 in anul 2012 si 300 in anul 2015;

populatia actuala conectata la serviciile de apa in sistem regional la nivel national este de 62%. Pentru anul 2015 se preconizeaza ca ea sa reprezinte 70%.

Rata de utilizare a apei pentru populatie in zonele urbane (realizata in anul 2006) este de 109 m3/loc racordat (299,6 l/om.zi) Aceasta rata este apropiata de rata utilizarii realizata la nivelul tarii (95 m3/loc racordat/an).

In legatura cu evolutia demografica a Romaniei, in portalul EUROSTAT al Uniunii Europene se pot gasi trei scenarii de evolutie a populatiei Romaniei pentru intervalul 2010 – 2022: pe total tara si pe regiuni de dezvoltare. Acest portal contine trei scenarii: un scenariu de baza, unul maximal si un altul minimal. Din nefericire nu exista si o repartizare a valorilor prognozate pe mediile de locuit, urban si rural.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 19

Pentru bazinul hidrografic Olt, dupa prelucrarea datelor EUROSTAT, pe regiuni de dezvoltare, evolutia populatiei (in milioane locuitori), in anii de referinta 2015 si 2020, se prezinta astfel:

Tabel 4

Anul 2015 2020

Scenariul de baza 1995005 1902036

Scenariul maximal 2060274 2010376

Scenariul minimal 1926607 1780097

Pornind de la faptul ca odata cu cresterea economica se va produce si o crestere a nivelului de trai, a dezvoltarii sociale, a serviciilor, se preconizeaza cresterea gradului de urbanizare in bh Olt de la 48% in anul 2006, la 50% in anul 2015 si la 60% in anul 2020.

In aceste conditii, in cele trei scenarii ale evolutiei populatiei din bh Olt, repartitia prognozata a populatiei pe medii de locuire, se prezinta astfel:

Tabel 5

Anul / mediu de locuire

Scenariul de baza

Scenariul maximal

Scenariul minimal

2015 urban 997503 1030137 963304

rural 997502 1030137 963303

2020 urban 1141222 1206226 1068058

rural 760814 804150 712038

In conformitate cu P.O.S. Mediu, pana in anul 2015, intreaga populatie din mediul urban urmeaza a fi racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa. In functie de scenariu si considerand ca rata de utilizare a apei in anul 2015 ramane acceasi ca in anul 2006, adica 109 m3 /an loc, iar in anul 2020, de 90 m3/loc/an, rezulta urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate, in mil.m3 , pentru populatia din mediu urban, in Bh Olt.

Tabel 6

Volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul urban

Anul Scenariul de baza

Scenariul maximal

Scenariul minimal

2015 109 112 105

2020 103 108,5 96




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 20

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul rural

10.5.1. Cateva carcteristici ale alimentarii cu apa in mediul rural

Aprovizionarea cu apa in sisteme centralizate a populatiei rurale are cateva caracteristici specifice:

un slab nivel al serviciilor de apa;

exploatarea si intretinerea sistemelor de aprovizionare cu apa se produce adesea la nivel local, de comunitate si de aici aparitia unor dificultati;

apa este utilizata atat pentru baut, gatit, spalat, cat si pentru adaparea animalelor din gospodarie si pentru udat gradinile;

marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural este in directa legatura cu tipul de acces la sistemul centralizat de ala potabila: bransamente la locuinte, cismele stradale sau tipuri combinate;

marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural depinde foarte mult nu numai de caracteristicile fizico – geografice regionale, de modul de acces la retele centralizate de apa potabila, ci si de profilul economic al zonei, de gradul de ocupare al populatiei, de preferinte si de traditii.

10.5.2. Metode indirecte si metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural

Exista doua metode principale pentru evaluarea cerintelor de apa in mediul rural. Acestea sunt:

metode indirecte, in care cantitatea de apa utilizata este evaluata in functie de numarul populatiei, in termeni de rata de utilizare pe cap de locuitor;

metode directe utilizand cercetari socio-economice si tehnici de participare la evaluarea unor utilizatori relevanti, folosite pentru a estima atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.

In general, estimarea cerintelor de apa pentru mediul rural este dificila deoarece:

majoritatea sistemelor rurale de aprovizionare cu apa nu sunt contorizate;

colectarea datelor privind cerintele de apa in mediul rural sunt foarte costisitoare si necesita foarte mult timp;

nivelul serviciilor de apa asigurate de sistemele existente este adesea necunoscut.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 21

In scopul gestionarii apelor la nivel de bazin/spatiu hidrografic, se considera ca metodele indirecte sunt cele mai adecvate pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural.

10.5.3. Factorii care afecteaza cerintele de apa in mediul rural

Multe sisteme de aprovizionare cu apa existente in mediul rural sunt simple, insa evaluarea cerintelor de apa este complicata si depinde de numerosi factori, precum:

numarul populatiei;

rata de ocupare a populatiei;

nivelul serviciului asigurat de sistemul de alimentare fiecarei gospodarii;

nivelul tarifelor pentru apa;

disponibilitatea si capacitatea de plata;

cunoasterea locului si a practicilor indigene;

valorile culturale, traditii si credinte religioase;

conditii climatice;

calitatea apei.

Populatia

Cerintele de apa sunt in relatie directa cu numarul populatiei. Cu toate acestea, in mediul rural este dificil de estimat cu exactitate numarul populatiei, in special datorita migratiei de munca fie in alte tari, fie a celor care lucreaza (mai ales barbatii) in orase pentru lungi perioade de timp.

Gradul de ocupare

Rata de ocupare a populatiei afecteaza cerinta de apa si utilizarea ei. Toate studiile elaborate pe plan mondial dovedesc ca o rata redusa a ocuparii conduce in general la un consum mai mare de apa pe locuitor, decat in cazul unei rate mai inalte de ocupare.

Nivelul serviciilor

Acest nivel este definit pentru un sistem de alimentare cu apa prin cantitatea si calitatea apei disponibile la o distanta data de locuinta.

In literatura si practica mondiala se disting patru niveluri tipice privind accesul la sursa sigura de apa:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 22

nivel deficitar, in care sursa de apa este nesigura, sau inadecvata, sau timpul necesar pentru ducere si intoarcere de la sursa de apa este mai mare de 30 de minute;

nivel minim, in care sursa de apa sigura si adecvata este

comunala si care necesita pentru ducere si intoarcere un timp mai mic de 30 de minute;

nivel mijlociu, in care sursa de apa este amplasata in curtea utilizatorului;

nivel ridicat, in care utilizatorul este conectat cu locuinta la o sursa sigura si adecvata de apa aflata continuu sub presiune.

Nivelul tarifelor

Apa este considerata indeobste ca un bun social primar. Dealtfel, Constitutiile a numeroase tari au inscrise ca drept de baza al fiecarui cetatean accesul la o sursa de apa. Cu toate acestea, apa poate fi deasemenea privita ca un bun cu valoare economica. Ca urmare, utilizatorul rural trebuie sa plateasca pentru apa un anumit tarif. Se poate realiza o anumita curba a cererii de apa care este functie de:

marimea cantitativa a cerintelor de apa;

nivelul pretului sau tarifului pentru apa;

pretul relativ al altor bunuri sau servicii;

venitul pe gospodarie;

alti factori socio – economici.

Variabilele de mai sus sunt cunoscute ca factori determinanti ai cerintelor de apa. Numerosi cercetatori sunt de acord ca diferite niveluri ale serviciilor genereaza diferite niveluri ale cerintelor de apa. De regula, cerintele de apa cresc daca nivelul serviciilor creste si descresc atunci cand nivelul tarifelor creste. In ceea ce priveste relatia dintre cerinta de apa si tarife, se considera ca fiind inelastica fata de pret, cu alte cuvinte o crestere a tarifului apei nu conduce la o diminuare in aceeasi proportie a cerintei de apa.

10.5.4. Metode indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural

Metodele indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural sunt cele mai practice. Ele necesita urmatoarele informatii privind:

date asupra populatiei;

cerinta de apa pe locuitor;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 23

cunoasterea nivelului consumurilor necontrolate, adica diferenta dintre cantitatea totala de apa distribuita si cantitatea consumata.

10.5.5. Metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural

Numeroase studii efectuate in lume au evidentiat faptul ca cerintele de apa in mediu rural sunt in relatie directa cu asa numitul “indicator al nivelului de viata”. Acest indicator este in functie de:

numarul populatiei;

veniturile populatiei;

nivelul educatiei;

activitatea agricola;

dimensiunile gospodariilor.

Metodele directe pentru evaluarea cerintelor de apa din mediul rural au la baza o abordare responsiva. Aceasta abordare a capatat o larga raspandire in lume in ultimii 10-15 ani. Ea este promovata deoarece practica mondiala a aratat ca acolo unde comunitatea este putin implicata sau neimplicata in gestionarea apei, sistemele de alimentare cu apa au intrat in colaps. Metodele directe folosesc urmatoarele tehnici principale:

interviuri cu membrii comunitatii, pe baza unui set de intrebari legate de numarul de persoane din gospodarie, cata apa consuma zilnic, ce se considera ca prioritara, apa pentru uzul casnic sau cea pentru agricultura etc;

discutii pe grupuri comunitare si grupuri tinta;

vizite la fata locului si observatii directe.

10.5.6. Prognoza cerintelor de apa in mediul rural din Romania

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural in acest studiu se va folosi o metoda hibrida, bazata atat pe metoda indirecta a cerintei de apa pe cap de locuitor, cat si pe metoda directa. Metoda directa este bazata pe datele puse la dispozitie de unele Consilii Judetene, din care s-au dedus consumurile de apa pe locuitor in functie si de modul de acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa – bransament, cismele, sau bransamente si cismele.

Analiza a fost efectuata pe 168 de localitati rurale cu populatie cuprinsa intre 1000 si 5000 de locuitori. In marea majoritate a localitatilor rurale accesul direct al locuintelor la sistemele centralizate de alimentare cu apa se realizeaza prin bransamente care reprezinta 56-100% din numarul locuitorilor, in timp ce accesul prin cismele este in medie de 16%, iar cel mixt, bransamente si cismele este in medie de 20%.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 24

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural trebuie sa se cunoasca:

populatia ce urmeaza a fi prevazuta a avea acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa;

rata consumului de apa pe locuitor din mediul rural.

Pentru a determina populatia rurala ce ar urma a avea acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, pe perioada de prognoza 2010-2020, vom face apel la Prevederile Programului Operational Sectorial de Mediu – POSM, care prevede ca obiectiv accesul la sistemele centralizate de alimentare

cu apa a 70 % din populatie in anul 2015.

Procentul de 70 % din populatia bazinului hidrografic Olt, pentru anul 2015, reprezinta, in functie de scenariul adoptat, urmatoarele:

scenariul de baza : - 1396504 locuitori;

scenariul maximal: - 442192 locuitori;

scenariul minimal: - 1348625 louitori.

Daca la aceste cifre se aduaga populatia rurala, care avea acces la retelele publice de alimentare cu apa in anul 2006, de 126.602 locuitori, rezulta ca prin racordarea de 100% a populatiei urbane, pana in anul 2015, la sistemele centralizate de alimentare cu apa, procentul populatiei bh Olt racordate la retelele publice de alimentare cu apa, reprezinta:

in scenariul de baza: 76 %

in scenariul maximal: 76 %

in scenariul minimal: 76 %

Cu alte cuvinte, numai prin racordarea intregii populatii din mediul urban la sistemele centralizate de alimentare cu apa, obiectivele POS Mediu, pentru anul 2015 sunt cu mult depasite. Ca urmare, pentru populatia rurala trebuie concepute alte scenarii privind accesul acestei populatii la retelele publice de alimentare cu apa, si anume:

pana in anul 2015 se prognozeaza a avea acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa 50% din populatia rurala. In functie de scenariu, aceasta reprezinta:

in scenariul de baza - 498751 locuitori;

in scenatiul maximal - 515068 locuitori;

in scenariul minimal - 481651 locuitori.

pana in anul 2020, 80 % din populatia rurala se prognozeaza sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Ca urmare,




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 25

populatia rurala cu acces la retelele publice de alimentare cu apa , va fi urmatoarea:

scenariul de baza – 608651 locuitori;

scenariu maximal – 643320 locuitori;

scenariu minimal - 569630 locuitori.

Considerand o rata medie a utilizarii apei de 350l/omzi (128 m3/an loc), rezulta urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural (in mil.m3).

Tabel 7

Volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural

Anul Scenariul de baza

Scenariul maximal

Scenariul minimal

2015 64 66 62

2020 78 82 73

Ca urmare a prognozelor propuse, rezulta urmatoarea situatie a accesului populatiei la retelele publice de apa:

Tabel 8

Anul / scenariul - populatia Baza Maximal Minimal

2015

Populatia totala 1995005 2060274 1926607

Urban 997503 1030137 963304

Rural 997502 1030137 963303

Total populatie racordata la retele publice de apa

1496254 1545205 1444955

Grad de racordare (%) 75% 75% 75%

Populatie urbana racordata 997503 1030137 963304

Grad de racordare urban (%) 100% 100% 100%

Populatia rurala racordata 498751 515068 481651

Grad de racordare rural (%) 50% 50% 50%




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 26

Anul / scenariul - populatia Baza Maximal Minimal

2020

Populatia totala 1902036 2010376 1780097

Urban 1141222 1206226 1068058

Rural 760814 804150 712038

Total populatie racordata la retele publice de apa

1749873 1849546 1637688

Grad de racordare (%) 92% 92% 92%

Populatie urbana racordata 1141222 1206226 1068058

Grad de racordare urban (%) 100% 100% 100%

Populatia rurala racordata 608651 643320 569630

Grad de racordare rural (%) 80% 80% 80%

11. Concluzii

Sintetizand cele prezentate, rezulta urmatoarele volume maxime de apa ce trebuie prelevate pentru satisfacerea cerintelor ce apa pentru populatia din mediul urban si rural, din BH Olt pe perioada de prognoza, precum si ponderea populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa pe medii de locuire si pe bazinul hidrografic Olt:

Tabel 9

Anul 2006 2015 2020

PENTRU MEDIUL URBAN

Ponderea populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa

(%)

84.0 100,0 100,0

Volum maxim prelevat sau prognozat a fi

prelevat (mil. m3/an)

112,589 112 108,5

PENTRU MEDIUL RURAL

Volum maxim prelevat sau prognozat a fi

prelevat (mil. m3/an)

- 66 82,0




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 27

Anul 2006 2015 2020

Ponderea populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa

(%)

14 50 80

TOTAL BAZINUL

HIDROGRAFIC OLT

Volum maxim total de apa prognozat a fi prelevat (urban si

rural) (mil m3/an)

- 178 190,5

Ponderea minima a populatiei in bazinul

hidrografic Olt cu acces la sistemele de

alimentare cu apa

55 75 92




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 28

II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA

Determinarea evolutiei cerintelor de apa industriala din acest bazin hidrografic se efectueaza in conformitate cu „Metodologia pentru calculul prognozei cerintelor de apa industriala” elaborata de I.N.H.G.A., utilizand trei metode:

metoda extrapolarii tendintelor istorice;

metoda prelevarilor pe locuitor;

metoda valorii brute adaugate ca urmare a utilizarii apei in industrie.

1. Metoda extrapolarii tendintelor istorice

Aceasta metoda pleaca de la ideea ca o analiza a evolutiei istorice a prelevarilor de apa poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare ale acesteia.

Din analiza prelevarilor de apa industriala in bazinul hidrografic Olt in intervalul 2004-2007 se constata o scadere aproape continua a acestor prelevari (tabelul 1 si figura 1).

Tabel 1

Anul 2004 2005 2006 2007

Volum apa industriala prelevat [mil. m3]

158.41 156.38 151.13 139.44

Volum mediu prelevat in intervalul 2004-2007 [mil. m3/an] = 151.34

Ca urmare, metoda extrapolarii tendintelor istorice pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa industriala nu poate fi utilizata, fiind greu de presupus ca in continuare in industria acestui spatiu se vor manifesta aceleasi fenomene ca in ultimii sase ani, mai ales ca prognozele Comisiei Nationale de Prognoza arata o crestere economica, inclusiv a industriei in urmatorii 10-12 ani.

In consecinta se vor folosi celelalte metode prevazute in Metodologia susamintita.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A

RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 29

Figura 1




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 30

2. Metoda prelevarilor pe locuitor.

Cunoscand volumele de apa prelevate in intervalul 2004-2007 si operand cu un volum prelevat mediu de 151.34 milioane m3 si cu numarul populatiei mediu din bazinul hidrografic Olt de 2099515 locuitori in acelasi interval de timp se obtine un volum mediu prelevat pe locuitor si an de 72.0819 m3.

De la acest indicator se porneste mai departe in elaborarea unor scenarii privind prognoza evolutiei cerintelor de apa industriala.

Pentru a putea defini aceste scenarii sunt necesare unele consideratii privind cresterea economica prognozata a avea loc in bazinul hidrografic Olt avand in vedere ca exista o legatura intre dezvoltarea economica si cerinta de apa industriala:

In Romania strategia de dezvoltare se elaboreaza atat la nivel national, cat si la nivelul regiunilor de dezvoltare, respectiv de judet.

Bazinul hidrografic Olt cuprinde integral sau partial un numar de 10 judete grupate in cadrul a trei regiuni de dezvoltare:

regiunea Centru (judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu);

regiunea Sud (judetele Prahova si Teleorman);

regiunea Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Olt si Valcea)

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza din documentul intitulat „Proiectia principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana in anul 2011, publicat in 10 iunie 2008, evolutia principalilor indicatori economico-sociali pentru cele doua regiuni ce prezinta interes pentru calculul prognozei evolutiei cerintelor de apa industriale sunt prezentati in tabelul 3.

Tabel 3

Anul Regiunea

de dezvoltare

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Produs Intern Brut (cresteri procentuale fata de anul anterior)

Regiunea Centru

9.6 6.5 7.1 5.6 5.4 5.5

Regiunea Sud

7.5 5.6 7.3 6.1 5.7 5.7

Regiunea Sud-Vest

9.1 6.3 6.3 5.8 5.9 5.8

Pentru intervalul 2012-2020, nu exista o prognoza a cresterii economice pe regiuni de dezvoltare. In consecinta, pentru acest interval se vor folosi datele




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 31

din documentul „Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pana in anul 2020”, elaborat de Comisia Nationala de Prognoza – mai 2008.

Potrivit acestei „proiectii”, Produsul Intern Brut va creste in intervalul 2008-2013 cu un ritm mediu anual de 5.9%, iar in intervalul 2014-2020 acelasi indicator va va avea un ritm anual mediu de crestere de 5.5%.

Avand in vedere precizarile de mai inainte se poate trece la elaborarea unor scenarii privind evolutia prelevarilor de apa industriala prognozate a fi prelevate in intervalul 2008-2020.

Deoarece pe intervalul 2008-2011 cele trei regiuni de dezvoltare situate in bazinul hidrografic Olt au cresteri economice diferite, se va opera cu o crestere anuala a Produsului Intern Brut mediata prin intermediul numarului populatiei celor doua regiuni de dezvoltare rezultand pe intreg bazinul hidrografic Olt cresterile economice procentuale din tabelul 4.

Tabel 4

Anul 2008 2009 2010 2011

Cresteri procentuale ale PIB fata de anul precedent

6.76 5.69 5.61 5.62

Pentru anii 2012 si 2013 se considera ritmul mediu anual de crestere al P.I.B. egal cu cel la nivel national, adica 5.9%, iar pentru intervalul 2014-2020, ritmul mediu anual de 5.5%, deasemenea egal cu cel la nivel national.

Acum, exista toate conditiile pentru a putea inregistra anumite scenarii de evolutie ale cerintelor de apa. Se propun trei scenarii de evolutie ale acestora:un scenariu minimal, un scenariu maximal si un scenariu mediu.

Scenariul minimal

Acest scenariu are in vedere o crestere a volumului de apa industriala prelevat pe locuitor egala cu 60% din cresterea economica, rezultand coeficientii de multiplicare din tabelul 5.

Tabel 5

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014-2020

Coeficientul de multiplicare a prelevarilor pe locuitor fata de

anul anterior

1.04056 1.03414 1.03366 1.03372 1.03540 1.03540 1.03300




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 32

Scenariul maximal

In acest scenariu, volumul de apa industriala prelevat pe locuitor creste cu acelasi ritm ca al cresterii economice ce are loc in bazinul hidrografic Olt. In acest caz coeficientii de multiplicare fata de anul anterior a volumelor prelevate pe locuitor sunt cei din tabelul 6.

Tabel 6

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014-2020

Coeficientul de multiplicare a prelevarilor pe locuitor fata de

anul anterior

1.0676 1.0569 1.0561 1.0562 1.0590 1.0590 1.0550

Scenariul mediu

In acest scenariu cresterea volumului prelevat pe locuitor corespunde unei cresteri economice medii intre celelalte doua scenarii, minimal si maximal.

In aceste conditii coeficientii de multiplicare a volumelor prelevate pe locuitor vor fi cei din tabelul 7.

Tabel 7

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014-2020

Coeficientul de multiplicare a prelevarilor pe locuitor fata de anul anterior

1.05408 1.04552 1.04488 1.04496 1.04720 1.04720 1.04400

Pe baza coeficientilor de multiplicare si a volumului mediu prelevat pe locuitor in intervalul 2004-2007, de 72.0819 m3/an se determina evolutia acestui indicator in toate cele trei scenarii (tabelul 8).

Volume prelevate pe locuitor si an

[m3/an*locuitor]

Tabel 8

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Scenariul minim 75.01 77.57 80.18 82.88 85.81 88.85

Scenariul mediu 75.98 79.44 83.00 86.74 90.83 95.12

Scenariul maxim 76.95 81.33 85.9 90.72 96.08 101.74




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 33

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Scenariul minim 91.81 94.87 98.03 101.29 104.66 108.15 111.75

Scenariul mediu 99.30 103.67 108.23 112.99 117.97 123.16 128.58

Scenariul maxim 107.34 113.24 119.47 126.04 132.98 140.29 148.00

Pentru a putea determina volumele de apa prognozate a fi prelevate in perioada de prognoza in bazinul hidrografic Olt este nevoie de cunoasterea numarului populatiei din fiecare an de prognoza. Pentru evolutia demografica din bazinul hidrografic Olt in intervalul 2008-2020, se folosesc datele din portalul Eurostat, in cele trei scenarii: minimal,maximal si baza (mediu).

Evolutia numarului populatiei in cele trei scenarii mentionate este prezentata in tabelul 9.

Tabel 9

Evolutia populatiei in bazinul hidrografic Olt [milioane locuitori]

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Scenariul minim 2.060 2.045 2.030 2.014 1.997 1.975

Scenariul mediu 2.077 2.068 2.059 2.049 2.039 2.026

Scenariul maxim 2.094 2.091 2.088 2.085 2.082 2.075

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Scenariul minim 1.953 1.926 1.897 1.868 1.839 1.809 1.780

Scenariul mediu 2.012 1.995 1.977 1.958 1.939 1.920 1.900

Scenariul maxim 2.069 2.060 2.050 2.040 2.030 2.020 2.010

Prin multiplicarea numarului de locuitori din bazinul hidrografic Olt, cu volumul prelevat pe locuitor, se obtin volumele de apa industriala ce urmeaza a fi prelevate, pentru fiecare scenariu preconizat (tabel 10 si figura 2).

Tabel 10

Volume prognozate a fi prelevate

[milioane m3]

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Scenariul minim 154.51 158.62 162.76 166.92 171.37 175.48

Scenariul mediu 157.81 164.28 170.9 177.72 185.2 192.71

Scenariul maxim 161.14 170.07 179.35 189.16 200.03 211.12



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 34

Figura 2




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 35

Tabel 10 (continuare)

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Scenariul minim 179.31 182.72 185.96 189.21 192.48 195.64 198.92

Scenariul mediu 199.8 206.82 213.98 221.24 228.74 236.46 244.29

Scenariul maxim 222.09 233.28 244.92 257.13 269.94 283.38 297.49

3.Metoda valorii brute adaugate

In conformitate cu Metodologia mentionata, in aceasta metoda se pleaca de la ideea ca intre dezvoltarea economica si volumele de apa necesare industriei exista anumite relatii.

Ca date de intrare in aceasta metoda sunt folosite volumele anterioare de apa industriala prelevate intr-un interval de timp ales, precum si evolutia Produsului Intern Brut si a valorii adaugate din industrie. Trebuie reamintit ca bazinul hidrografic Olt se intinde pe teritoriile a 10 judete incadrate in trei regiuni de dezvoltare:Centru (judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu), Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Olt si Valcea) si Sud (judetele Prahova si Teleorman). Ca urmare trebuie cunoscuta evolutia Produsului Intern Brut pe judete si pe regiuni de dezvoltare.

Datele privind Produsul Intern Brut sunt furnizate de Comisia Nationala de Statistica. Utlizand P.I.B. pe fiecare judet pentru anii 2004 si 2005 si determinand partea aferenta bazinlui hidrografic Crisuri se poate trece la aplicarea metodei valorii brute adaugate din industrie pentru determinarea evolutiei cerintelor de apa industriala. Datele privind evolutia P.I.B. pe perioada de prognoza 2006-2020 sunt date de Comisia Nationala de Prognoza la nivel de tara si de regiuni de dezvoltare.

Mersul calculelor volumelor de apa industriala prognozate a fi prelevate se desfasoara astfel:

Se determina Produsul Intern Brut pe anii 2004 si 2005 pe fiecare regiune de dezvoltare din bazinl hidrografic.

Din documentul intitulat „Proiectia principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana in anul 2011” elaborat in 10 iunie de catre Comisia Nationala de Prognoza se extrag datele privind evolutia P.I.B. pe intervalul de prognoza pentru fiecare regiune de dezvoltare, precum si ponderile valorii brute adaugate din industrie din P.I.B. Deoarece prognoza in profil teritorial se limiteaza la anul 2011, pentru intervalul 2012-2020 se va utiliza documentul intitulat „Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pana in anul 2020”, elaborat in mai 2008 tot de catre Comisia Nationala de Prognoza, dar la nivel national. In




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 36

consecinta, dupa anul 2011, se va considera ca evolutia Produsului Intern Brut si a ponderii valorii brute adaugate din industrie la nivel regional au loc cu aceleasi valori ca cele la nivel national.Pe baza acestor date se calculeaza Produsul Intern Brut si valorea bruta adaugate din industrie pe fiecare regiune de dezvoltare si pe total bazinl hidrografic in fiecare an de prognoza.

Cunoscand volumele de apa industriala prelevate in anii 2005-2007, se determina un indice de utilizare al apei industriale, indice rezultat prin impartirea volumului de apa prelevat la valoare adaugata bruta din industrie: 0.020503 m3/1leu; 0.018142 m3/1leu etc.

Un rol foarte important in volumele de apa ce trebuie prelevate pentru industrie il are gradul de utilizare al capacitatii industriale. Nu detinem date privind gradul anual de utilizare a capacitatilor industriale din bazinul hidrografic Olt. Ca urmare, se vor folosi datele la nivel de tara pentru anii 2006 si 2007 date de Comisia Nationala de Prognoza, 75.3% in anul 2006 si respectiv 76.5% in anul 2007. Pentru conducerea calculelor mai departe, se va considera o crestere a gradului anual de utilizare al capacitatilor industriale cu 0.6 procente anual, incepand cu anul 2008, astfel incat in anul 2020, sa se ajunga la un grad anual de utilizare al capacitatilor industriale de 84.3%.

Se calculeaza un grad mediu de utilizare al capacitatilor industriale pe intreaga perioada 2008-2020, care rezulta de 80.7%.

Se determina un grad de utilizare de calcul care este egal cu raportul dintre gradul anual de utilizare al capacitatilor industriale si gradul mediu de utilizare.

Prin inmultirea indicelui mediu de utilizare al apei industriale (media acestui indice pe anul 2005-2007) cu gradul de utilizare de calcul se obtine un indice prognozat de utilizare a apei industriale exprimat in m3/1leu.

Prin inmultirea valorii brute adaugate din industrie cu indicele prognozat de utilizare a apei industriale, se obtine volumul de apa industriala prognozat a fi prelevat in fiecare an al perioadei de prognoza.

Datele de intrare, precum si rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 11 iar reprezentarea grafica a rezultatelor este data in figura 3.

.


RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 37

Tabel 11 Metoda valorii adaugate

Prognoza cerintelor de apa – b.h. Olt

PIB-judet [mld

lei] PIB aferent s.h.

[mld lei]

Judet Regiunea

de dezvoltare

Procent aferent s.h.

2004 2005 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Arges S 6.51 7.71 9.53 0.501921 0.620403

Brasov C 92.45 8.09 9.51 7.479205 8.791995

Covasna C 79.95 2.44 2.57 1.95078 2.054715

Dolj S-V 15.82 6.61 7.27 1.045702 1.150114

Gorj S-V 1.76 4.67 5.24 0.082192 0.092224

Harghita C 33.29 3.13 3.63 1.041977 1.208427

Olt S-V 70.97 3.77 4.01 2.675569 2.845897

Sibiu C 59.52 5.25 6.3 3.1248 3.74976

Teleorman S 1.96 3.32 3.4 0.065072 0.06664

Valcea S-V 99.84 4.25 4.83 4.2432 4.822272

Total PIB pe regiuni

S 0.566993 0.687043 7.5* 5.6 7.3 6.1 5.7 5.7 5.9

S-V 8.046663 8.910507 9.1* 6.3 6.3 5.8 5.9 5.8 5.9

C 13.59676 15.8049 9.6* 6.5 7.1 5.6 5.4 5.5 5.9

Pondere VAB din industrie

S 30.4 30.4 29.9 31.3 31.5 31.6 31.6 30.766

S-V 28.8 28.5 28.8 28.5 28.9 29 29.2 28.633

C 30.7 30.8 30.8 32.2 32.4 32.5 32.5 31.566

*crestere procentuala fata de anul precedent



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 38

Judet Regiunea

de dezvoltare

Procent aferent s.h. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Arges S 6.51

Brasov C 92.45

Covasna C 79.95

Dolj S-V 15.82

Gorj S-V 1.76

Harghita C 33.29

Olt S-V 70.97

Sibiu C 59.52

Teleorman S 1.96

Valcea S-V 99.84

Total PIB pe regiuni

S 5.9 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5

S-V 5.9 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5

C 5.9 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5

Pondere VAB din industrie

S 29.932 29.098 28.264 27.43 26.596 25.762 24.928 24.1

S-V 28.066 27.499 26.932 26.365 25.798 25.231 24.664 24.1

C 30.632 29.698 28.764 27.83 26.896 25.962 25.028 24.1



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 39

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

PIB

S 0.566993 0.687043 0.738571 0.779931 0.836866 0.887915 0.938526 0.992022 1.050551

S-V 8.046663 8.910507 9.721363 10.33381 10.98484 11.62196 12.30766 13.0215 13.78977

C 13.59676 15.8049 17.32217 18.44811 19.75792 20.86437 21.99104 23.20055 24.56938

PIB total [mld lei] 22.21042 25.40245 27.7821 29.56185 31.57963 33.37424 35.23722 37.21407 39.4097

Pondere valoare adaugata bruta din

industrie [%]

S 30.4 30.4 29.9 31.3 31.5 31.6 31.6 30.766

S-V 28.8 28.5 28.8 28.5 28.9 29 29.2 28.633

C 30.7 30.8 30.8 32.2 32.4 32.5 32.5 31.566

Valoare adaugata bruta din industrie

[mld lei]

S 0.208861 0.224526 0.233199 0.261939 0.279693 0.296574 0.313479 0.323213

S-V 2.566226 2.770588 2.976137 3.130679 3.358746 3.56922 3.802278 3.948424

C 4.852103 5.335227 5.682017 6.362051 6.760055 7.147089 7.540179 7.755571

Total VBA industrie [mld lei] 7.62719 8.330342 8.891354 9.75467 10.39849 11.01288 11.65594 12.02721

Volum apa industriala prelevata [mil m.c.] 158.41 156.38 151.13 139.44

Indice de utilizare apa industriala [mc/leu] 0.020503 0.018142 0.015683

Grad anual de utilizare a capacitatii industriale [%] 75.3 76.5 77.1 77.7 78.3 78.9 79.5

Grad mediu de utilizare a capacitatii industriale [%] 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7

Grad de utilizare de calcul 0.95539 0.962825 0.97026 0.977695 0.98513

Indice mediu de utilizare a apei 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109

Indice prognozat de utilizare a apei industriale 0.017301 0.017436 0.017571 0.017705 0.01784

Volum apa industriala prognozat [mil m.c.] 168.7694 181.3085 193.5038 206.3721 214.5649



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 40

An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

PIB

S 1.112534 1.173723 1.238278 1.306383 1.378235 1.454037 1.53401 1.61838

S-V 14.60336 15.40655 16.25391 17.14787 18.09101 19.08601 20.13574 21.24321

C 26.01898 27.45002 28.95977 30.55256 32.23295 34.00576 35.87608 37.84926

PIB total [mld lei] 41.73487 44.03029 46.45196 49.00682 51.70219 54.54581 57.54583 60.71085

Pondere valoare adaugata bruta din

industrie [%]

S 29.932 29.098 28.264 27.43 26.596 25.762 24.928 24.1

S-V 28.066 27.499 26.932 26.365 25.798 25.231 24.664 24.1

C 30.632 29.698 28.764 27.83 26.896 25.962 25.028 24.1

Valoare adaugata bruta din industrie

[mld lei]

S 0.333004 0.34153 0.349987 0.358341 0.366555 0.374589 0.382398 0.39003

S-V 4.09858 4.236647 4.377503 4.521037 4.667118 4.815592 4.96628 5.119613

C 7.970133 8.152107 8.329989 8.502777 8.669374 8.828576 8.979065 9.121672

Total VBA industrie [mld lei] 12.40172 12.73028 13.05748 13.38216 13.70305 14.01876 14.32774 14.63132

Volum apa industriala prelevata [mil m.c.]

Indice de utilizare apa industriala [mc/leu]

Grad anual de utilizare a capacitatii industriale [%] 80.1 80.7 81.3 81.9 82.5 83.1 83.7 84.3

Grad mediu de utilizare a capacitatii industriale [%] 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7

Grad de utilizare de calcul 0.992565 1 1.007435 1.01487 1.022305 1.02974 1.037175 1.04461

Indice mediu de utilizare a apei 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109

Indice prognozat de utilizare a apei industriale 0.017975 0.018109 0.018244 0.018379 0.018513 0.018648 0.018782 0.018917

Volum apa industriala prognozat [mil m.c.] 222.9159 230.5358 238.2191 245.9443 253.6868 261.4191 269.1101 276.7819



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 41

Figura 3




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 42

4. Analiza rezultatelor

Pentru a usura analiza rezultatelor obtinute pentru prognoza cerintelor de apa industriala prin cele trei metode, in tabelul 12 si figura 4 se prezinta in sinteza volumele prognozate a fi prelevate in intervalul 2008-2020, cu mentiunea ca in cazul metodei prelevarii pe locuitor s-au trecut datele pentru scenariul maximal.

Tabel 12

Volume prognozate a fi prelevate

[milioane m3]

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Metoda prelevarii pe locuitor

161.14 170.07 179.35 189.16 200.03 211.12

Metoda valorii brute adaugate

168.77 181.31 193.50 206.37 214.56 222.92

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Metoda prelevarii pe locuitor

222.09 233.28 244.92 257.13 269.94 283.38 297.49

Metoda valorii brute adaugate

230.53 238.22 245.94 253.69 261.42 269.11 276.78



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 43

Figura 4


SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA

ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 44

III. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU IRIGATII

1. Amenajari existente de irigatii

In bazinul hidrografic Olt sunt amenajate pentru irigatii un numar de 11 sisteme insumand 323231 ha, debitul instalat fiind de 185,4 mc/s. Principalele amenajari pentru irigatii existente in bazinul hidrografic Olt, pe judete, sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1

Nr. crt. Denumire

sistem Suprafata amenajata

[ha] Debit instalat

[l/s]

JUDETUL COVASNA

1. Campu Frumos 3029 2700

JUDETUL BRASOV

1. Sanpetru 105 40

Total judet 105 40 JUDETUL VALCEA

2. Draganesti-

Voicesti 1185 1890

Total judet 1185 1890 JUDETUL OLT

3. Ipotesti 113482 59686.9

4. Potelu 18739 13290

5. Radomiresti 21138 28300

6. Ganeasa 29058 2800

7. Caracal 77400 5400

8. Stoenesti 27105 21400

9. Am. Terasa

Corabia 35019 4000

TOTAL GENERAL 326260 188106.9

Trebuie facuta mentiunea ca unele sisteme sunt situate pe teritoriul mai multor judete.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 45

2. Suprafete irigate

Pe judete, suprafetele irigate in ultimii 11 ani sunt prezentate in tabelul 2.

Tabel 2

Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Judetul Covasna [ha]

163 217 258 967 .. 360

Judetul Olt [ha]

10067 6804 3939 8290 6550 21180

Judetul Valcea [ha]

303 65 68 129 81 645

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Judetul Covasna [ha]

975 490 .. 600 993

Judetul Olt [ha]

26560 21627 1702 1973 8908

Judetul Valcea [ha]

190 61 .. .. ..

3. Amenajari de imbunatatiri funciare din domeniul public si privat al statului declarate de utilitate publica

In conformitate cu prevederile legii nr. 138/2004, in bazinul hidrografic Olt au fost declarate ca fiind de utilitate publica un numar de 13 amenajari de imbunatatiri funciare, structurate pe tipuri de amanajari astfel:

amenajari complexe de irigatii, desecare, combaterea eroziunii solului – 3 amanjari

Nr. crt.

Cod amenajare

Denumire amenajare

Judeţ

Capacităţi

Irigaţii (ha)

Desecare din care: CES (ha) Total

(ha) Gravitaţională

(ha)

Prin pompare

(ha)

1 205 TERASA CARACAL

DJ, OT 75.739 15.804 15.804 0 1.501

2 303 FRUNZARU - BOIANU

OT, TR 32.259 5.802 5.802 0 1.503

3 304 BUCSANI - CIOROIU

OT, VL 34.382 28.367 28.367 0 2.414




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 46

amanajari complexe de irigatii, desecare – 6 amenajari

Nr. crt.

Cod amenajare

Denumire amenajare

Judeţ

Capacităţi

Irigaţii [ha]

Desecare din care:

Total [ha]

Gravitatională [ha]

Prin pompare

[ha]

1 202 SADOVA - CORABIA

DJ, OT 71.835 24.492 23.508 984

2 300 IPOTESTI OT 13.703 604.000 604.000 0

3 344 LITA - OLT TR 4.871 6.290 0 6.290

4 384 SISTEM GALICEA VL 736.000 590 369.000 221.000

5 417

SISTEM MIHAIESTI - BABENI VL 1.112 1.616 1.616 0

6 385

SISTEM OLANU - DRAGOESTI VL 1.494 1.120 1.120 0

amenajari de irigatii – 8 amenajari

Nr. crt.

Cod amenajare

Denumire amenajare Judeţul

Capacităţi

Irigaţii [ha]

1 307 DABULENI - POTELU - CORABIA OT 10.928

2 302 DRAGANESTI JUD.OLT OT 6.233

3 295 STOENESTI - VISINA OT 25.814

4 294 TERASA CORABIA OT,TR 35.795

5 381 BUDESTI VL 485.000

6 383 N.BALCESCU VL 410.000

7 185 CAMPU FRUMOS CV 2998.000

8 186 MOACSA CV 1300.000

4. Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii

4.1. Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii

Principalii factori care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii sunt:

tipul de cultura;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 47

perioada de irigare;

caracteristicile fizice ale sistemelor de prelevare a apei, de transport si irigare;

pretul apei pentru irigatii (actual si viitor);

pretul de piata al produselor agricole;

politica in privinta preturilor la importurile si exporturile de produse agricole;

variatia climatica;

existenta unor surse alternative de apa.

4.2. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa pentru irigatii

Aceste informatii sunt esentiale pentru elaborarea unei prognoze realiste a cerintelor de apa pentru irigatii. Ele pot fi de mai multe feluri:

informatii istorice - ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei pentru irigatii. Aceste informatii pot evidentia principalii factori cu rol determinant in utilizarea apei;

produsul proiectat a fi obtinut in sectorul agriculturii irigate, potentialul agricol etc;

obiectivele planificarii in domeniul agriculturii irigate.

4.2.1 Tendinte istorice

In general, aproape toate tehnicile folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte de apa ale folosintelor pleaca de la premiza ca o analiza a tendintelor istorice poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare. Trebuie spus insa ca in cazul folosintei de apa -irigatii, cerinta de apa este mult influentata de clima si ca urmare, tendinta istorica trebuie privita cu multa circumspectie.

In conformitate cu datele Administratiei Nationale “Apele Romane”, in tabelul 3 se prezinta evolutia volumelor de apa prelevate pentru folosinta irigatii in intervalul 2001 – 2006.

Tabel 3

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Volum prelevat (mil. mc)

3.99 19.24 21.62 10.96 1.86 1.79




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 48

Este evident ca din variatia volumelor de apa prelevate pentru irigatii in intervalul mentionat nu se poate deduce o tendinta istorica care extrapolata sa dea indicii privind evolutia viitoare a acestor cerinte de apa.

4.2.2. Zonarea productiei agricole in bazinul hidrografic Olt

Bazinul hidrografic Olt cuprinde in proportie mai mare sau mai mica teritorii situate din punct de vedere administrativ in 10 judete: Arges, Brasov, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Olt, Sibiu, Teleorman si Valcea. Ponderea cea mai mare o au insa doar judetele Brasov (92% din suprafata judetului este cuprinsa de bazinul hidrografic Olt), Covasna (80%), Dolj (16%), Olt (71%), Sibiu (59%) si Valcea (~100%).

Pentru a avea o imagine asupra potentialului agricol ale acestor judete, in continuare se prezinta, dupa datele oficiilor judetene de consultanta agricola, cateva date privind suprafata agricola, modul de folosire a terenurilor, suprafete amenajate pentru irigatii etc.

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA BRASOV

1. Suprafata agricola a judetului = 297.213 ha

2. Modul de folosire a terenurilor agricole:

Arabil = 118.021 ha Pasuni si fanete = 177.578 ha Viticol = 179 ha Pomicol = 1.428 ha Arbusti = 7 ha

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA COVASNA



Arabil = 86.331 ha

din care: irigat = 860 ha Pasuni si fanete = 100.085 ha



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 49

ZONAREA PRODUCTIEI AGRICOLE N ROMANIA

in functie de favorabilitatea conditiilor agropedoclimatice



ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 50

LEGENDA

ZONA 1

Localizare: sudul tarii - regim irigat; Judete: Mehedinti, Dolj,Olt, Teleorman, Ilfov, Giurgiu, Ialomita, Calarasi,

Constanta. Zona favorabila pentru: cereale; plante tehnice;

Zootehnie (carne;lapte).

ZONA 2

Localizare: sudul tarii - regim irigat; Judete: Mehedinti, Dolj,Olt, Teleorman, Ilfov, Giurgiu, Ialomita, Calarasi,

Constanta. Zona favorabila pentru: cereale; plante tehnice;

Zootehnie (carne;lapte)

ZONA 3

Localizare: vestul tarii - campii si coline; Judete: Caras Severin, Timis, Arad, Bihor, Satu Mare.

Zona favorabila pentru: cereale; plante tehnice; Zootehnie (carne);

Pomicultura.

ZONA 4

Localizare: Transilvania - zona colinara, lunci; Judete: Maramures, Bistrita Nasaud, Salaj, Cluj, Mures, Harghita, Covasna,

Alba, Hunedoara, Sibiu, Brasov. Zona favorabila pentru: zootehnie (carne, lapte);

Legumicultura ; cartof; Pomicultura;

Cereale.

ZONA 5

Localizare: Moldova - zona de cmpie, colinara, delta; Judete: Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau, Vrancea, Galati, Braila,

Tulcea. Zona favorabila pentru: zootehnie (carne, lapte);

Viticultura; Legumicultura ;cartof;

Piscicultura.

ZONA 6

Localizare: zona montana; Zona favorabila pentru: plante de nutret (pasuni, fanete);

Pomicultura; Zootehnie (carne, lapte).

Sursa:Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 51

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA SIBIU



Patrimoniu viticol - 2.759 ha

din care vii pe rod - 1.315 ha

Patrimoniu pomicol - 4.894 ha

din care livezi pe rod - 3.095 ha

Pajisti naturale - 182.681 ha

din care: - pasuni naturale - 106.895 ha

fanete naturale - 75.786 ha

Arabil in cultura - 115.973 ha

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA VALCEA

Situatia fondului funciar - 2005:

Total arabil - 87.412 ha

Total agricol - 245.290 ha

pomi total - 14.601 ha

vii total - 4.069 ha

pajisti total - 139.203 ha

Suprafata agricola totala amenajata pentru irigat - 11.712 ha

Suprafata arabila totala amenajata pentru irigat - 11.128 ha

4.2.3. Obiectivele planificarii in domeniul irigatiilor in bazinul hidrografic Olt.

Informatii esentiale in vederea prognozei viitoare a cerintelor de apa pentru irigatii pot furniza strategia pe termen mediu si lung a domeniului irigatiilor, respectiv obiectivele planificarii in domeniu.

Din nefericire, nu exista un astfel de document. Singura documentatie disponibila este Planul Strategic, componenta de planificare bugetara al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, capitolul 1.7. Subprogram: Imbunatatiri funciare, exploatarea si conservarea solurilor.

Din descrierea programului bugetar, in intervalul 2007-2011, pentru reabilitarea si reforma sectorului de irigatii sunt prevazute urmatoarele fonduri prezentate in tabelul urmator.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 52

Denumire program 2007 2008 2009 2010 2011

A3. Reabilitarea si reforma sectorului de irigatii

[mii lei] 61440 78710 81140 81140 10350

Aceste programari si estimari sunt la nivelul tarii si ca urmare n-o putem defalca pe bazine si spatii hidrografice.

In consecinta, va trebui sa facem apel la alte documente de planificare ce ne-ar putea ajuta in elaborarea prognozei cerintelor de apa pentru irigatii.

4.2.4 Strategia irigatiilor in bazinul hidrografic Olt

Autorii prezentului studiu nu detin informatii privind existenta unei strategii privind evolutia in viitor a irigatiilor in bazinul hidrografic Olt.

Singurul document accesibil a fost Raportul final la “Proiectul de Reabilitare si Reforma a Irigatiilor. Romania”, un proiect al Guvernului Romaniei, finantat dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si coordonat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, facut public in Mai 2008.

In acest Raport nu se gasesc prea multe referiri explicite privind sistemele de irigatii din b.h. Olt. Cele cateva referiri privesc Sistemul de Irigatii Sadova – Corabia, aflat in reabilitare, din a carui suprafata totala de 18.800 ha revin bazinului hidrografic Olt, precum si la Sistemele Campu Frumos (Judetul Covasna – 2998 ha), Terasa Caracal (Judetul Olt – 23.379 ha) care figureaza in Raport ca sisteme si subsisteme irigate prin pompare, care devin viabile dupa reabilitare.

Se mai fac deasemenea referiri succinte la sistemele independente, gravitationale si statut de utilitate publica Potelu – Corabia (Judetul Olt – 10.928 ha) si Sistemul Bucsani – Cioroiu (Judetul Olt – 4150 ha), ca sistem gravitational parte a sistemelor irigate prin pompare si statut de utilitate publica, care deasemenea devin viabile dupa reabilitare.

In concluzie, suprafata irigabila viabila economic in b.h. Olt rezulta de 65.746 ha.

Un alt document care poate fi util in prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii este cel elaborat de Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) intitulat “Suprafetele maxime ce se preconizeaza a se iriga si volumele maxime de apa estimate a fi prelevate pe surse”. Potrivit acestui document, suprafata maxima preconizata a fi irigata in b.h. Olt este de 84.836 ha si este compusa din:

Campu Frumos (Judetul Covasna) – S = 3.029 ha




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 53

Terasa Caracal (Judetul Olt) – S = 21.892 ha

Terasa Corabia (Judetul Olt) – S = 33.289 ha

Stoenesti – Visina (Judetul Olt) – S = 5.136 ha

Bucsani – Cioroiu (Judetul Olt) – S = 10.057 ha

Dabuleni – Potelu – Corabia (Judetul Olt) – S = 11.433 ha

4.2.5 Alte obiective ale planificarii in domeniul irigatiilor

Desi au aparut o serie de ani secetosi cum sunt 1992, 1993, 2000, 2002, si mai ales 2007, masurile adoptate au fost de natura reactiva, adica au vizat implementarea unor masuri si actiuni dupa ce fenomenul de seceta a inceput si a fost perceput. Evident ca rezultatele unei asemenea abordari au condus la solutii ineficiente tehnic si economic din moment ce n-a existat timpul necesar pentru o evaluare optima a actiunilor, iar participarea celor interesati si afectati de seceta a fost foarte limitata. Abia in anul 2007, ca urmare a aparitiei unei perioade indelungate de seceta, in special in sudul si sud-estul tarii s-a trecut la elaborarea unei strategii si a unui program de actiuni si masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor secetei.

Acest program are si cateva prevederi privitoare la irigatii:

Actiunea 9 - :Dezvoltarea sistemelor gravitationale de irigatii pe spatii mari” in care se au in vedere derivatiile Siret – Baragan si Olt – Vedea – Neajlov, cu perioada de aplicare/termen de realizare 2009 (??”), iar ca implementare expresia “lucrari reluate”

Actiunea 21 “Studiu privind evaluarea starii de functionare a sistemelor de irigatii” pentru 3 milioane ha, cu termen semestrul II – 2008.

Actiunea 24 “Executia lucrarilor pentru reabilitarea si modernizarea sistemelor de irigatii prioritizate” cate 150 000 ha/an in intervalul 2010-2013.

4.2.6 Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru irigatii in bazinul hidrografic Olt

Se au in vedere trei scenarii de evolutie a suprafetelor irigate:

in scenariul minimal se considera ca in anul 2013 suprafata irigata va fi reprezentata doar de suprafetele reabilitate viabile economic, adica 65746 ha. Pentru anul 2020 se are in vedere mentinerea aceleiasi suprafete irigate ca in anul 2013 adica 65746 ha

in cazul scenariului mediu se considera ca in anul 2013 se va iriga aceeasi suprafata ca in scenariul minimal de 65746 ha. Pentru anul 2020 se considera ca suprafata irigata va creste fata de cea din anul 2013 cu




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 54

circa 30000 ha realizate in amenajari noi de irigatii in sistemul Olt – Vedea – Neajlov (conform prevederilor Planului de actiune privind diminuarea efectelor secetei) ajungand la 95000 ha;

in scenariul maximal se considera ca in anul 2013 suprafata irigata va fi cea corespunzatoare aceluiasi an din scenariul mediu, adica 65746 ha iar in anul 2020 suprafata irigata va ajunge la 100000 ha, compusa din suprafetele reabilitate la care s-ar adauga inca 35000 ha din sistemele noi de irigatii Olt – Vedea – Neajlov.

Pentru fiecare dintre aceste scenarii s-a determinat cerinta de apa pentru irigatii pe baza unei norme de irigatii de 2500 mc/an/ha (conform studiilor ICITID), volumele rezultate fiind prezentate in tabelul urmator.

Prognoza cerintelor de apa pentru irigatii

Anul 2013 2020

Scenariul minimal

Suprafata irigata (ha) 65746 65746

Cerinta de apa (mil. mc) 165.0 165.0

Scenariul mediu



Scenariul maximal






C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 55

IV. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU ZOOTEHNIE

1. Introducere

Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii care implica activitatea de crestere, nutritie, ameliorare, reproductie si exploatare a animalelor in scopul obtinerii de produsi si produse animaliere.

In toate aceste activitatii apa are un rol esential.

Desi din punct de vedere economic sectorul zootehnic nu este unul major, totusi acest sector are o semnificatie politica si sociala importanta. Zootehnia asigura 17% din alimentatia zilnica, 33% din proteinele alimentatiei zilnice a omului. In acelasi timp zootehnia are efecte importante asupra mediului, ea contribuind cu 9% la emisiile de CO2, 37% din cele de metan si 65% din cel de oxid de azot.

2. Situatia actuala a zootehniei in spatiul hidrografic

Zootehnia romaneasca s-a dezvoltat spectaculos dupa anul 1960 inclusiv in acest spatiu, atingand un nivel maxim al efectivelor in anul 1987. Dupa anul 1989 a urmat un declin continuu al acestui sector, din motive multiple. O situatie a evolutiei numarului estimat de animale in ultimii 7 ani este prezentata in tabelul 1.

Tabel 1

Numar animale (mii. capete)

Total Anul bovine porcine

ovine si capre

2001 279,815 463,755 876,961 1620,531

2002 289,806 528,250 893,850 1711,906 2003 291,525 529,901 924,128 1745,554

2004 285,598 655,471 966,318 1907,387 2005 288,239 673,186 991,439 1952,864

2006 294,451 689,182 983,003 1966,636 2007 287,149 687,465 1068,785 2043,399

Aceasta estimare a fost realizata de elaboratorii prezentului studiu pe baza datelor Institutului National de Statistic ape judete si regiuni de dezvoltare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 56

Trebuie facuta mentiunea ca estimarea s-a realizat in functie de populatia si suprafata judetelor/regiunilor aferente bazinului/spatiului hidrografic.

3. Cerintele de apa in zootehnie

Factorii care influenteaza cerintele de apa

Apa reprezinta 60-70% din greutatea corporala a animalelor si este cea care mentine functiile fiziologice vitale. Zootehnia are nevoie de apa pentru baut, apa continuta in hrana si in apa metabolica produsa prin oxidarea nutrientilor. Apa este pierduta din corp prin respiratie (plamani), evaporatie (piele), excremente-fecale (intestine) si urinare (rinichi). Pierderile de apa cresc la temperaturi mari si umiditate scazuta. Reducerea continutului de apa are ca rezultat o productie scazuta de carne, lapte si oua. Lipsa apei are efecte imediate in pierderea apetitului si in greutate, si aparitia mortii dupa cateva zile cand animalul pierde intre 15 si 30% din greutatea sa.

In sistemele de pasunat extensive, apa continuta in furaje contribuie semnificativ la satisfacerea necesarului de apa. In climatele uscate, apa continuta in furaje, scade de la 90% in sezonul de cestere, la cca 10-15% in timpul sesozului uscat.

Consumul zilnic de apa pentru zootehnie depinde de o serie de factori fiziologici si de mediu, printre care:

marimea si specia animalului;

starea fiziologica (gestant, alaptare, crestere). Pentru fiecare litru de lapte este necesar 0,87 l apa;

nivel de activitate (un animal mai activ, necesita mai multa apa);

tipul dietei si cantitatea consumata (o dieta uscata necesita mai multa apa decat o dieta umeda);

conditiile climatice (o temperature a aerului de peste 27ºC conduce la o

dublare a cerintei de apa);

de calitatea apei (gustul si salinitatea afecteaza consumul).

Productia animaliera, mai ales fermele industriale, necesita deasemenea servicii de apa – pentru a curata unitatile de productie, pentru spalarea animalelor, pentru facilitate de aer conditionat si pentru evacuarea dejectiilor. In particular, porcinele necesita o cantitate de apa pentru “balaceala”, in care caz necesarul de apa este de sapte ori mai mare decat apa necesara pentru baut.

Sistemele de productie de regula difera in ceea ce priveste cerinta de apa pe animal si cum este satisfacuta aceasta cerinta. In sistemele extensive, efortul efectuat de animal in procesarea hranei si a apei creste considerabil cerinta de




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 57

apa in comparatie cu sistemele industriale de crestere in care animalul nu se misca prea mult. Prin contrast, productia industriala necesita servicii aditionale de apa pentru climatizare si curatenie.

In tabelul 2 se prezinta in functie de specia de animale si starea sa (adult, gestante) necesarul de apa pentru serviciile de apa in agricultura.

Tabel 2

Animal Grupa de varsta Servicii de apa litri/animal/zi

industrial pasunat

bovine pentru carne vitei 2 0

adulti 11 5

bovine pentru lapte

vitei 0 0

juncani 11 4

vaci de lapte 22 5

porcine

purcei 5 0

adulti 50 25

scroafe care alapteaza 125 25

ovine miei 2 0

adulte 5 5

caprine iezi 0 0

adulte 5 5

pasari de carne pui 100 1 1

adulti 100 9 9

pasari pui 100 1 1

ouatoare 100 15 15

cabaline manji 0 5

maturi 5 5

sursa: Chapagain and Hoekstra (2003).

Totusi, in cele mai multe tari cantitatea de apa utilizata pentru baut si servicii de apa ramane redusa in comparativa cu alte sectoare. Spre exemplificare, in SUA, desi local cerinta de apa este importanta in anumite state, cerinta de apa pentru zootehnie (apa de baut si servicii de apa) a fost cam de 1% din totalul apei dulci prelevate in anul 2000. In total, la nivel global, se estimeaza ca necesarul de apa pentru animale, de baut si pentru servicii de apa, reprezinta doar 0,6% din totalul cerintelor de apa dulce. Drept rezultat, sectorul zootehnic in mod uzual nu este considerat ca una din principala forta matrice de diminuare a resurselor de apa.

In vederea formarii unei imagini asupra amplitudinii cerintelor de apa in zootehnie, in tabelele 3 si 4 se prezinta cateva date asupra prelevarilor de apa in acest domeniu in cateva zone carcteristice.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 58

Tabel 3

Cerinta de apa de baut (total anual km3)

Regiunea bovine caprine ovine porcine pasari (100)

TOTAL

America de Nord 1,077 0,002 0,006 0,127 0,136 1,350

Europa de Est 0,182 0,003 0,028 0,055 0,013 0,280

Comunitatea Statelor Independente

0,589 0,009 0,036 0,040 0,029 0,710

sursa: FAO (2006)

Tabel 4

Cerinta de apa pentru servicii zootehnice

(km3)

Regiunea bovine porcine pasari TOTAL

America de Nord 0,202 0,682 0,008 0,892

Europa de Vest 0,149 1,139 0,004 1,292

Europa de Est 0,028 0,365 0,001 0,394

Aceste cifre sunt considerate subestimate deoarece nu iau in consideratie alte cerinte ale sectorului zootehnic, directe si indirecte – neluand in considerare lantul de procesare al carnii, laptelui, prelucrarea pieilor etc.

Pentru carnea de vita, la abatoare apa este utilizata in primul rand pentru spalarea carcaselor in diferite stadii de prelucrare. Din totalul apei utilizate la procesare, intre 44 si 60% este consumata in abatoare, eviscerare si dezosare. Rata de utilzare a apei variaza intre 6 si 15 l/ kg de carcasa.

In industria de procesare a puilor de carne, apa este utilizata pentru spalarea carcaselor si curatenie. Apa calda este utilizata in special pentru jumulire. Procesarea carnii de pui are tendinta de utilizare intensiva a apei pe unitatea de greutate.

In ceea ce priveste industria laptelui cele mai bune practici in utilizarea apei in procesul comercializarii laptelui se estimeaza a fi de 0,8 -1 l apa/kg lapte (UNEP 1997).




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 59

Un mare utilizator de apa este si industria tabacirii pieilor de animale. Astfel, intre anii 1994 si 1996, au fos procesate in lume, in fiecare an, 5,5 mil. tone de piei brute pentru a produce 0,46 mil tone de piei.

Procesul de tabacire necesita intre 37 si 59 m3 apa pe tona de piele cand se utilizeaza tehnologia conventionala si 14 m3 pe tona de piele cand se utilizeaza tehnologii avansate.

Productivitatea apei in zootehnie

Desi din punct de vedere economic zootehnia nu constituie un jucator global major, insa el are din punct de vedere social si politic un rol semnificativ: pe plan mondial, el contribuie cu 40% la produsul agricol brut si in care lucreaza 1,3 mld. oameni; zootehnia furnizeaza 1/3 din proteinele necesare oamneilor si constituie una din cauzele obezitatii dar si potential remediu al malnutritiei.

Productia mondiala de carne care in anii 1990/1991 era de 229 mil. tone, este preconizata a ajunge la 465 mil. tone in anul 2050, iar cea de lapte de la 580 mil. tone la 1073 mil. tone.

Sectorul zootehnic este sectorul cheie in cresterea cerintei de apa in agricultura, el reprezentand 8% din cerinta de apa de pe glob si considerat ca fiind probabil sectorul ce contribuie cel mai mult la poluarea apei si eutrofizarea ei.

Productivitatea utilizarii apei in zootehnie este o masura a raportului dintre iesirile, precum carnea, laptele, oualele exprimate in unitati precum masa (kg, tone), componente nutritionale (calorii, proteine), venitul exprimat in unitati monetare, indicele de bunastare exprimat in numar de locuri de munca, populatie implicate, venituri si intrari exprimate prin volumul de apa potabila prelevata, consumata etc.

Avand in vedere modul de exprimare al intrarilor, productivitatea utilizarii apei in zootehnie se poate exprima in kg/m3, $/m3, locuri de munca/m3 etc.

4. Metode de prognoza a cerintelor de apa in zootehnie

Exista numeroase metode pentru prognoza cerintelor de apa in zootehnie. Aceste metode se pot imparti in trei tipuri principale:

metode rationale;

metode cauzale;

metode prin extrapolare.

Prognoza prin metoda rationala are la baza cunostintele personale sau de grup ale unor specialisti.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 60

Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor care influenteaza cerintele de apa. Metoda poate avea un mare grad de subiectivism.

Metoda prognozei prin extrapolare se bazea pe extensie in viitor a tedintelor trecute si are la baza nivelul trecut al cerintelor de apa din zootehnie. Trebuie spus ca aceasta metoda nu tine seama de factorii care au produs schimbari in cuantumul cerintelor de apa pentru zootehnie.

5. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa in zootehnie

Aceste informatii pot fi:

informatii istorice – ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei;

proiectii asupra evolutiei viitoare a sectorului zootehnic;

produsul proiectat a fi obtinut in sectorul zootehnic;

rata proiectata a utilizarii apei pe cap de animal (atat pentru baut cat si pentru servicii).

6. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa in zootehnie

Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei cerintelor de apa se realizeaza in functie de trei criterii esentiale:

obiectivele planificarii in domeniu;

datele disponibile;

resursele financiare disponibile pentru identificarea, colectarea si procesarea datelor.

Obiectivele planificarii trebuie sa rezulte din Strategia Nationala in domeniu, Planuri si Programe Sectoriale, daca asemenea documente exista.

7. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie

7.1. Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa din zootehnie

Evolutia in timp a cerintelor de apa ale unei folosinte reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au avut loc in trecut in ramura respectiva. Aceasta nu inseamna insa ca fenomenele din trecut se mai pot produce aidoma, avand in vedere dependentea acestor fenomene de factori economici si politici.

Evolutia prelevarilor de apa pentru zootehnie in bazinul hidrografic Olt este prezentata in tabelul 5.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 61

Tabel 5

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Volum prelevat

mil.m3 1,58 1,80 2,23 1,79 1,50 1,30

Dupa cum se poate observa, cerinta de apa pentru zootehnie in bazinul hidrografic Olt a cunoscut in intervalul 2001 – 2006 cresteri si descresteri reducandu-se cu circa 40% in anul 2006 fata de anul 2003

In aceste conditii, este evident ca metoda extrapolarii tendintelor istorice pentru prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru sectorul zootehnic in spatiul hidrografic Olt nu poate fi utilizata si drept urmare trebuie cautate alte metode.

7.2. Obiectivele palnificarii in domeniul zootehniei

Trebuie precizat ca in domeniul zootehniei nu exista o strategie unitara a dezvoltarii domeniului. Ca urmare in acest studiu se vor folosi o serie de documente ajutatoare precum:

Documentul de pozitie al Romaniei – capitolul 7 – Agricultura, si tratatul de aderare la Uniunea Europeana;

Strategia si politica privind dezvoltarea activitatii de crestere, ameliorare si exploatare a cabalinelor din Romania in perioada 2006-2025 elaborata de Autoritatea Hipica Nationala;

Documente ale Patronatului Carnii;

Datele din portalul de statisitca Eurostat al Uniunii Europene.

In cele ce urmeaza se prezinta cateva obiective rezultate din documentele susmentionate care pot ajuta la determinarea cerintelor de apa pentru zootehnie.

Potrivit Documentului de pozitie al Romaniei, Capitolul 7 – Agricultura, Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 7 – Agricultura, in vigoare la data de 31 decembrie 2000 si va fi in masura sa aplice acest acquis la data aderarii sale la Uniunea Europeana, cu exceptiile mentionate in documentul de pozitie.

Documentul de pozitie a fost elaborat avand ca referinta data de 1 ianuarie 2007, asumata unilateral de Romania ca ipoteza de lucru pentru aderarea la Uniunea Europeana.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 62

7.2.1. Prevederi ale Documentului de pozitie al Romaniei – Capitolul 7 - Agricultura

Prevederi Generale – Masuri Orizontale

Romania a solicitat (in domeniul zootehniei):

o perioada de tranzitie de 3 ani; pana la data de 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a carniii, in conformitate cu cerintele comunitare (Directiva 64/433/CEE, Directiva 92/118/CE, Directiva 71/118/CEE, Directiva 91/495/CE, Directiva 92/45/CE).

o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui, precum si pentru organizarea centrelor de colectare si acelor de standardizare lapte, in conformitate cu cerintele comunitare (Directiva 92/46/CE, Decizia 95/342/CEE).

o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a se conforma cerintelor comunitare cu privire la fermele de animale de lapte si calitatea laptelui crud obtinut (Directiva 92/46/CE, Decizia 89/362/CEE).

In Uniunea Europeana, functioneaza Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) – Reglementarea nr. 1258/1999:296/96. Romania a acceptat acquis-ul comunitar in domeniu si nu a solicitat perioada de tranzitie. Aceste reglementarile se refera la subventii si control financiar. De fapt, prin FEOGA se gestioneaza fondurile Politicii Agricole Comune – printre consecinte fiind si infiintarea Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA).

O alta regelmentare a Uniunii Europene este aceea privind Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), (Reglementarile CE nr. 3508/1992; 3887/1992; 1593/2000). Aceste reglementari vizeaza identificarea parcelelor agricole si inregistrarea si identificarea animalelor (Reglementarea nr. 1760/2000).

In Romania, toate animalele pentru productie aflate in proprietatea detinatorilor particulari sunt inregistrate in evidentele Consiliilor Locale din cadrul primariilor, fiind inscrise in Registrul Agricol.

Serviciile veterinare identifica in mod obligatoriu prin crotaliere auriculara, bovinele si ovinele destinate exporturilor, iar ecvideele care urmeaza a fi exportate sunt identificate prin marcarea pe laturile gatului. Deasemenea, sunt




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 63

identificate prin crotaliere, bovinele, ovinele, porcinele si cabalinele destinate abatorizarii.

In domeniul Mecanismelor Comerciale (Reglementarile CE nr. 1291/2000; 800/1999), Romania a aceptat acquis-ul comunitar si a solicitat o perioada de

tranzitie de 5 ani, pana la data de 31.12.2011, in care sa poata adopta masuri de salvgardare la importul sau de produse agricole din unul sau mai multe State Membre daca aceste importuri produc sau ameninta sa produca perturbari ale pietei romanesti de produse agricole. In domeniul statisticii agricole, Romania a acceptat in intregime acquisul privind statistica Agricola.

Se face mentiunea ca Biroul de Statistica al Uniunii Europene este cunoscut prescurtat ca EUROSTAT.

In domeniul Ajutorului de Stat, Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar.

Organizarea Comuna de Piata

Acest capitol al Documnetului de Pozitie abordeaza problema culturilor arabile (cereale, oleaginoase, culturi proteice), Romania solicitand o suprafata totala de 6.891.100 ha ca suprafata de baza pentru care sa beneficieze de schema de plati directe.

Sunt abordate de asemnea problematicile privind produsele care nu sunt destinate consumului uman (amidon din cartofi, furaje uscate), orezul, zaharul, culturi de fibre, legume si fructe, vinuri si bauturi spirtoase, culture specializate (tutun, hamei, flori), plante medicinale, organizarea pietei semintelor, viermi de matase, care nu constituie obiectul acestui studiu, ele fiind abordate doar pentru a da o imagine asupra problemelor agriculturii, ca mod de abordare in Uniunea Europeana.

Un interes deosebit pentru studiu de fata il reprezinta Organizarea Comuna de Piata care priveste sectorul zootehnic, din Documentul de pozitie prezentandu-se mai in detaliu aspectele semnificative.

In sectorul bovine (Reglementarea Consiliului CE nr. 1254/1999)

Romania a acceptat acquis-ul comunitar, fara a solicita perioada de tranzitie. Romania a solicitat insa:

stabilirea unei platforme nationale pentru drepturi la prima speciala la bovine mascule (pentru ingrasare) de 725.000 capete. Pentru primul an, respective 2007, s-a solicitat un plan dublu de 150.000 capete luand in considerare numarul de animale eligibile la prima in momentul aderarii si numarul de animale ce devin eligibile in primul an.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 64

Strategia de crestere a bovinelor in perioada 2002-2007 prevedea o crestere a efectivului matca de la 1.775 mil capete la 2.010 mil capete.

Acest obiectiv urma a fi realizat prin aplicarea legislatiei in vigoare privind exploatatiile agricole, prin care se preconizeaza o crestere graduala a numarului de ferme care detin 50 capete taurine la ingrasat si prin alte masuri specifice.

stabilirea unui plafon national pentru prima de abatorizare sau export, la un nivel total de 1.583.000 capete, din care, 1.498.000 capete – tauri, juncani, vaci si vitele si 85.000 capete vitei – bovine mascule.

stabilirea plafonului national de prima pentru vaci care alapteaza la un nivel de 150.000 capete pentru anul 2007.

Sectorul ovine si caprine (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE

referitoare la organizatia comunitara a pietei pentru carnea de oaie si capra).

Romania a acceptat acquis-ul comunitar in domeniu, fara a solicita perioada de tranzitie, dar a solicitat:

un plan national de 8.900.000 capete ovine eligibile la prima anuala / oaie acordata producatorilor de miei grei si miei usori.

Potentialul mare al suprafetelor de pajisti, 5.000.000 ha, favorizeaza mentinerea si dezvoltarea sectorului, exista o cercetare stiintifica bine dezvoltata si o buna conservare a fondului genetic.

un plafon national de 400.0000 capete caprine matca pentru acordarea primei anuale (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE).

Sectorul carne de pasari si oua

Romania a acceptat acquis-ul comunitar in domeniu fara a solicita perioada de tranzitie. Sectorul de crestere a pasarilor se caracterizeaza prin existenta a doua sisteme de crestere, industrial intensive si gospodaresc extensive. Exista cca. 3,2 mil. de exploatatii zootehnice din care aproximativ 81% detin cate 25 de pasari sau mai putin. Din efectivele de pasari, doar 33% sunt crescute in unitati intensive.

Sectorul porcine (Reglementarile nr. 2759/75/CEE; 322/84/CEE)

Romania a acceptat acquis-ul comunitar. In tara noastra carnea de porc este cel mai important tip de carne. Balanta comerciala pentru carnea de porc, cat si pentru porcii vii este deficitara, importurile avand valori mult mai mari decat exporturile




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 65

In cele ce urmeaza, se prezinta dupa datele Ministerului Agricultueii si Dezvoltarii rurale efectivele de animale din ultimii ani si cateva dintre obiectivele urmarite in sectoarele bovine, porcine, ovine si caprine si in sectorul avicol.

7.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic in bazinul hidrografic Olt

Nu exista strategii privind dezvoltarea sectorului zootehnic in acest bazin, dezvoltarea fiind sprijinta prin fonduri europene si prin subventii dar fiind la libera alegere a fermierilor / crescatorilor de animale in a-si fixa propria strategie. Aceste strategii sunt sprijinite pe obiective si pe sectoare (bovine, porcine, ovine si pasari) prin masuri guvernamentale.

In cele ce urmeaza se prezinta cateva obiective sectoriale desprinse din preocuparile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

7.3.1. Sectorul bovine

Importanta

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. Există posibilitatea realizării de producţii pentru acoperirea necesarului intern şi de export de carne de bovine, care să aducă venituri mari producătorilor. In acealsi timp acest sector constituie sursă pentru schimburile comerciale si asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.

Obiective urmărite

Creşterea greutăţii de tăiere va determina randament ridicat de carne în carcasă;

Integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele şi standardele UE;

Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia măririi şi îmbunătăţirii producţiei de carne;

Susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiari ai produselor realizate;

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export;

Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de producţie al animalului;

Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintă oportunităţi în creşterea taurinelor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 66

Program pentru susţinerea cărnii de vită şi viţel

Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţiile cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite;

Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală şi montană;

Sporirea veniturilor proprii şi trecerea de la autoconsum la producţia comercială;

Creşterea efectivului matcă şi a natalităţii în vederea creşterii efectivului de tineret bovin destinat îngrăşării şi sacrificării la greutăţi optime;

Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producţia de carne.

Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung

Relansarea acestui sector în vederea asigurării necesarului de carne pentru consumul populaţiei;

Susţinerea şi relansarea sectorului are în vedere creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne de bovină;

Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a subvenţiilor şi de valorificare în funcţie de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor;

Susţinerea financiară pentru echilibrarea preţului de valorificare la producător cu cel realizat în UE.

7.3.2. Sectorul lactate

Importanta

Laptele este uin produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în vârsta, precum şi a celor cu diferite afecţiuni. Creşterea vacilor pentru lapte, ocupaţie de baza în zona rurala şi montană, asigură venituri ritmice şi stabile crescătorilor de animale. Susţinerea valorificării eficiente a laptelui materie prima va permite realizarea unor investiţii în retehnologizarea activităţii necesare realizării unor produse lactate controlabile, cu calitate şi termene de garanţie superioare. In acelasi timp, acest sector asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană. Este sursa sigura pentru schimburile comerciale. Asigură valorificarea superioară a furajelor realizate pe suprafeţele de bază furajeră în sistem natural (păşuni naturale)

Obiective urmărite

Asigurarea necesarului de lapte şi produse lactate la nivelul standardelor europene;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 67

Realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de suprafaţa în vederea utilizării potenţialului de producţie al bazei furajere;

Stimularea organizării de exploataţii eficiente şi competitive prin trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială;

Organizarea crescătorilor în asociaţii în vederea reprezentării intereselor în relaţiile cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor realizate;

Creşterea producţiei de lapte materie prima la nivelul potenţialului naţional în vederea acoperirii cotelor de producţie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrării.

Program pentru susţinerea produsului

Susţinerea, stimularea şi protecţia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite în UE;

Susţinerea pentru echilibrarea balanţei între segmentul de producţie şi procesare a producţiei;

Fără ajustarea echilibrata a raportului de preţuri între sectorul de procesare şi producţie, se riscă diminuarea efectivelor de animale;

Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra preţul de valorificare la producătorul intern cu cel realizat în UE.


Relansarea sectorului de creştere a bovinelor, în vederea stimulării producţiei de lapte de vacă.

Susţinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creşterea cantitativă şi calitativă a acestuia, în vederea alinierii la standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a cotelor;

Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei cu lapte şi produse lactate;

Susţinerea financiară a producţiei de lapte, pentru echilibrarea preţului de valorificare la producător, pe aceleaşi criterii cu cele realizate în UE.

7.3.3. Sectorul porcine

Importanţă

Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională. Carnea de porc este un produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii. Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a consumatorului. Totodata acest sector constituie sursa pentru schimburile comerciale si asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 68

Obiective urmărite

Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în direcţia îmbunătăţii calitative a carcasei de porc;

Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite;

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export.

Program pentru susţinerea cărnii de porc

Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţii calitative a carcasei de porc;

Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală;

Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice;

Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine;

Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială.


Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvenţiilor în vederea echilibrării preţului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs.

7.3.4. Sectorul ovine si caprine

Importanţa

Creşterea ovinelor este o activitate tradiţională. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le consumă, conferă creşterii si exploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. Există posibilitatea realizării de export de carne de ovine care să aducă venituri mari producătorilor.

Obiective urmărite

Stimularea organizării de exploataţii, sau asociaţii, în vederea creşterii tineretului ovin pentru îngrăşare în vederea asigurării cu carne a pieţii interne şi externe;

Creşterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor;

Sporirea veniturilor crescătorilor prin comercializarea producţiei marfă;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 69

Modificarea direcţiilor prioritare de exploatare pentru producţia carne - lapte.

Program pentru susţinerea produsului - carne

Ameliorarea efectivelor de ovine şi caprine pentru producţiile de carne prin folosirea însămânţărilor artificiale şi a berbecilor şi ţapilor amelioratori pentru producţia de carne;

Îmbunătăţirea structurii dimensionale a exploataţilor cu profil de îngrăşare a tineretului ovin. Introducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform standardelor UE.


Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de carne la intern şi a exportului de carne de oaie;

Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a subvenţiilor şi clasificarea carcaselor;

Recâştigarea pieţelor externe pentru carnea de oaie, pe relaţia ţărilor arabe şi a Comunităţii Europene.

7.3.5. Sectorul avicol

Importanta

Creşterea păsărilor în sistem intensiv industrial este o activitate care asigură necesarul de carne si ouă pentru populaţia urbană. Carnea de pasare si ouale constituie produse de mare importantă accesibile pentru întreaga populaţie. Nivelul consumului de carne de pasăre / locuitor este în corelaţie directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a consumatorului. Acest sector este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate cultivate pentru conversia în proteină animală si sursă pentru schimburile comerciale.

Obiective urmarite

Asigurarea necesarului de consum din producţia internă;

Corelarea efectivelor şi a producţiilor cu potenţialul productiv şi cerinţele la un nivel european;

Eficientizarea activităţii de creştere cu performante de producţie similare celor comunitare prin compensarea diferenţei între preţul de producţie şi cel de valorificare;

Susţinerea activităţii de ameliorare a efectivelor de păsări şi crearea de noi hibrizi cu performanţe de producţie superioare.

Program pentru susţinerea cărnii de pasăre




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 70

Ameliorarea efectivelor de păsări pentru îmbunătăţirea calitativă a carcasei de pasăre;

Stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente;

Sporirea veniturilor fermierilor care dezvoltă activităţi în avicultură;

Creşterea greutăţii medii de sacrificare.


Menţinerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol;

Asigurarea populaţiei cu cantităţi suficiente de carne de pasăre de calitate şi la un preţ accesibil;

Susţinerea financiară a producţiei de carne de pasăre în condiţii de eficientă economică;

Susţinerea financiară are în vedere crearea unui sector competitiv în condiţiile alinierii la standardele Uniunii Europene.

8. Scenarii privind evolutia numarului de animale

8.1. Analiza situatiei existente

8.1.1. Tendinta istorica

Analizand evolutia numarului de ovine, porcine si bovine din bazinului hidrografic Olt in ultimii sapte ani (2001-2007) se poate desprinde prin extrapolare numarul probabil de animale in perioada de prognoza 2010-2020.

Rezultatele sunt prezentate grafic in figurile 1,2,3,4.

Sintetic, pentru anii de referinta 2013 si 2020 rezultatele extrapolarii sunt prezentate in tabelul nr. 6 in care se prezinta si numarul de animale pe locuitor, iar in detaliu in tabelul nr. 8, in mii capete.

Tabel 6

Anul 2013 Nr. capete / loc. 2020 Nr. capete / loc.

porcine 969,127 0,48 1.253,198 0,66

ovine 1.223,640 0,60 1.430,673 0,75

bovine 297,081 0,15 304,083 0,16

pasari 8.717,608 4,30 9.426,834 4,95

Tabel 7

Anul 2013 2020

Nr. locuitori (mil.) 2.026,052 1.902,036




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 71

In tabelul 7 este prezentata evolutia prognozata a numarului de locuitori. Prognoza evolutiei numarului de locuitori s-a determinat avand la baza datele oficiului de statistica al Uniunii Europene, EUROSTAT, pentru scenariul “baza”.



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 72



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 73



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 74



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 75




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 76

Tabel 8

2001-2010

2001 2002 2003 2004 2005

bovine [mii capete]

8769,613 893,850 924,128 966,318 991,439

porcine [mii capete]

463,755 528,250 529,901 655,471 673,186

ovine [mii capete]

279,815 289,806 291,525 285,598 288,239

pasari [mii capete]

7238,797 7907,796 7692,312 7882,409 8016,365

TOTAL b+p+o

16751,980 9619,702 9437,866 9789,796 9969,229

Tabel 8 (continuare)

2006 2007 2008 2009 2010

bovine [mii capete]

983,003 1.068,785 292,080 293,080 294,080


689,182 687,465 766,220 806,801 847,383

ovine [mii capete]

294,451 287,149 1075,758 1105,335 1134,911

pasari [mii capete]

7702.898 8209,680 8211,017 8312,335 8413,654

TOTAL b+p+o

1974,339 9184,294 10345,075 10517,551 10690,028

2011-2020

2011 2012 2013 2014 2015

bovine [mii capete]

295,080 296,081 297,081 298,081 299,082


887,964 928,546 969,127 1009,709 1050,290

ovine [mii capete]

1164,488 1194,064 1223,640 1253,216 1282,792

pasari [mii capete]

8514,972 8616,290 8717,608 8818,956 8920,244

TOTAL b+p+o

10862,504 11034,981 11207,456 11379,962 11552,408




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 77

2016 2017 2018 2019 2020

bovine [mii capete]

300,082 301,082 302,083 303,083 304,083


1090,872 1131,453 1172,035 1212,616 1253,198

ovine [mii capete]

1312,368 1341,944 1371,521 1401,097 1430,673

pasari [mii capete]

9021,562 9122,880 9224,198 9325,516 9426,834

TOTAL b+p+o

11724,884 11897,359 12069,837 12242,312 12414,788

Numarul de capete de animale, pe specii si pe cap de locuitor este important pentru ca el permite o comparatie a acestui indicator cu media la nivelul tarii, dar si la nivelul Uniunii Europene.

Pentru aceasta comparatie in tabelul 9 se prezinta valorile medii la nivelul tarii pentru anul 2006 dar si pentru anii de prognoza 2013 si 2020, alaturi de valorile aceluiasi indicator mediu la nivelul Uniunii Europene.

Tabel 9

Anul ROMANIA

UNIUNEA EUROPEANA

2006 2013 2020 2006

porcine 0,32 0,49 0,66 0,33

ovine 0,36 0,46 0,52 0,19

bovine 0,14 0,14 0,144 0,18

pasari - 4,58 5,28 -

8.2. Prognoza evolutiei cerinelor de apa

Determinarea evolutiei numarului de animale pe specii, nu este suficienta pentru a determina evolutia cerintelor de apa, deoarece acest numar cuprinde toate animalele din bazinul hidrografic Olt, inclusive cele crescute in exploatatiile individuale.

Obiectivul determinarii evolutiei cerintelor de apa in sectorul zootehnic din acest bazin hidrografic il constituie numai animalele crescute in ferme cu crestere in regim industrial. Din pacate nu exista date privind efectivele de animale care ar urma sa fie astfel crescute. In consecinta, autorii acestui studiu considera ca avand in vedere prevederile Documentului de pozitie si obiectivele in sectorul zootehnic prezentate anterior, se admit urmatoarele scenarii:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 78

in anul 2013, vor fi crescute in ferme cu crestere industriala cca. 35% din efectivul de prorcine, 30% din cel de bovine, 25% din efectivul de ovine si 40% din efectivul de pasari;

in anul 2020, procentele efectivelor de animale si pasari ce vor fi crescute in regim industrial vor fi de 60% la porcine, 60% la bovine, 40% la ovine si 60% la pasari.

In consecinta, in conformitate cu scenariile propuse rezulta urmatoare populatii de animale si pasari prognozate a fi crescute in regim industrial:

Tabel 10

Anul 2013 2020

Bovine (mii. capete)

89,124 182,449

Porcine (mii. capete)

339,194 751,918

Ovine si caprine (mii. capete)

305,91 572,269

Pasari (mii.capete)

3.487,043 5.656,100

Considerand cerintele de apa medii pe fiecare grup de animale in regim industrial ca fiind de:

bovine – 100 l/zi – 36 m3/an

porcine – 28 l/zi – 10 m3/an

ovine si caprine – 9 l/zi – 3 m3/an

pasari – 30 l/zi 100 capete – 11 m3/an 100 capete

se pot determina cerintele de apa pentru zootehnie pentru anii de prognoza 2013 si 2020 exprimate in volume prognozate a fi prelevate care sunt prezentate in tabelul 11.

Tabel 11

Anul 2013 2020

Volum prognozat a fi prelevat (mil.m3)

8.0 16,0

S-a considerat ca nu este necesar a se realize mai multe scenarii privind prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru zootehnie, deoarece persista foarte multe necunoscute. Avand insa in vedere volumele actuale de apa prelevate pentru sectorul zootehnic si aquis-ul comunitar se considera ca scenariul prezentat este plauzibil.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 79

V. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU ACVACULTURA/PISCICULTURA

1. Evolutia acvaculturii/pisciculturii in ultimii ani

Evolutia suprafetelor amenajate

Prin acvacultura este definita acea activitate al carei scop il constituie cultura in conditii controlate in ape marine sau dulci a pestilor comestibili sau a molustelor in scop comercial.

Aceasta activitate are in Romania o traditie de sute de ani si a cunoscut o evolutie remarcabila, cu un nivel maxim atins in anul 1988, cand erau amenajate pentru piscicultura pe apele interioare peste 1200 de locatii insumand o suprafata de peste 85000 ha.

O situatie privind numarul amenajarilor piscicole, suprafetele amenajate si volumele de apa prelevate in intervalul 1980-1988 este prezentata in tabelul 1.

Tabel 1

Anul 1980 1981 1983 1985 1986 1987 1988

Numar amenajari 1049 1099 1034 1129 1105 1160 1201

Suprafata amenajata

[ha] 69484 72979 88145 86626 78457 87053 81236

Volum de apa prelevat

[mil. m.c.] 2452 2530 2261 2584 2062 2113 2263

Volum specific prelevat

[mc/ ha*an] 35288 34667 25610 29829 26280 24700 27857

Tranzitia de dupa 1990 a Romaniei de la o economie centralizata la o economie de piata a implicat schimbari radicale ale cadrului institutional, legal si al proprietatii, actiuni care au avut mari implicatii asupra acvaculturii romanesti.

Astfel, in anul 2006, suprafetele amenajarilor piscicole ocupau numai cca. 30000 ha, reducandu-se aproape de 3 ori fata de anul 1988.

Evolutia suprafetelor amenajate pentru acvacultura in bazinul hidrografic Olt in intervalul 2001-2006 este prezentata in tabelul 2.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 80

Tabel 2 Evolutia amenajarilor piscicole [ha]

Bazinul hidrografic

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Olt 1104 1104 1090 1082 - 1087

In ceea ce priveste unitatile din acvacultura apartinand acestui bazin, aflate in Registrul Unitatilor din Acvacultura elaborat de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, ele sunt prezentate in tabelul 3 in care sunt trecute denumirile amenajarilor, administratorii/proprietarii, tipul amenajarii, suprafata amenajata, precum si unele elemente de localizare.

Aspecte economice

Cu toate că la nivelul anului 2005, contribuţia sectorului piscicol la formarea PIB a fost de 0,0054%, importanţa acestui sector în agricultură şi în economia naţională este dată mai ales de rolul social pe care îl are, prin potenţialul de resurse alimentare, zonele umede şi biodiversitatea speciilor din apele ţării.

Sectorul piscicol din România include activităţile de acvacultură, pescuit marin şi pescuit în apele interioare, precum şi activităţile de procesare şi marketing. Cea mai importantă activitate este acvacultura în ape dulci, fiind urmată de pescuitul în ape interioare. Activitatea de pescuit în ape interioare este mai dezvoltată decât pescuitul costier de la Marea Neagră .

Ponderea pescuitului şi pisciculturii în total VAB şi PIB (%) Tabel 4

INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Pescuit şi piscicultură/

VAB 0,0058 0,0061 0,0043 0,0049 0,0047 0,0080 0,0063 0,0062

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

/VAB

16,21 15,15 12,51 14,97 12,75 13,02 13,89 9,58

Pescuit şi piscicultură/

PIB 0,0051 0,0054 0,0038 0,0043 0,0042 0,0071 0,0056 0,0054

Agricultură, vânătoare şi

silvicultură/PIB 14,38 13,34 11,07 13,37 11,42 11,56 12,40 8,46

*recalculate în preţuri curente 2004 Sursa: Calculaţii pe baza datelor din anuarul Statistic al României V.A.B. – valoare adaugata bruta P.I.B. – Produsul Intern Brut



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 81

Tabel 3

Unitatile inscrise in Registrul Unitatilor din Acvacultura al ANPA

DENUMIRE AMENAJARE

ADMINISTRATOR AMENAJARE

PROPRIETAR AMENAJARE

TIP AMENAJARE SUPRAFATA AMENAJARE

[ha] LOCALITATEA JUDET

AMENAJAREA PISCICOLA

DUMBRAVITA

S.C. DORIPESCO S.A.

AGENTIA DOMENIILOR STATULUI

crescatorie 220.21 COM.

DUMBRÃVIŢA BV

AMENAJAREA PISCICOLA ROTBAV

S.C. DORIPESCO S.A.



DUMBRÃVIŢA BV


HAMARADEA

S.C. DORIPESCO S.R.L.

A.N.I.F. - SUCURSALA TERITORIALA MURES -

OLT SUPERIOR crescatorie 120.00

COM. DUMBRÃVIŢA

BV


DUMBRAVITA

S.C. DORIPESCO S.A.


pepiniera 22.84 COM.

DUMBRÃVIŢA BV

PASTRAVARIA HARMAN S.C. DORIPESCO

PROD S.A. S.C. DORIPESCO

PROD S.A. crescatorie 0.97 COM. HÃLCHIU BV

PASTRAVARIA MAIERUS S.C. DORIPESCO

S.A. S.C. DORIPESCO S.A. pepiniera 0.81 COM. MÃIERUŞ BV

PISCICOLA HELESTEU CISMASU

S.C. DAFAN IMPEX S.R.L.

PRIMARIA COMUNEI BOD

crescatorie 10.57 ORAS PREDEAL BV

PASTRAVARIA S.C. BLAPIS S.A.

S.C. BLAPIS S.A. S.C. BLAPIS S.A. crescatorie 32.18 COM. PREJMER BV



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 82

DENUMIRE AMENAJARE





PASTRAVARIA S.C. BLAPIS S.A.

S.C. BLAPIS S.A. S.C. BLAPIS S.A. pepiniera 0.00 COM. PREJMER BV

PASTRAVARIA PARAUL MARE RASNOV

SAVA ILIE S.C. GREEN CENTER

S.R.L. crescatorie 0.23 ORAS RÂŞNOV BV

PASTRAVARIA PARAUL MARE RASNOV

S.C. GEEN CENTER S.R.L.

SAVA ILIE, GOLOGAN MARIUS-ION, SOFLAU

MISU-VIRGIL

pepiniera +statie de reproducere artificiala

0.03 ORAS RÂŞNOV BV

PASTRAVARIA DEJANI DIRECTIA SILVICA

BRASOV DIRECTIA SILVICA

BRASOV crescatorie 3.00 ORAS FAGARAS BV

PASTRAVARIA RECEA S.C. ACVA M.B.O.

S.R.L. S.C. ACVA M.B.O.

S.R.L. crescatorie 0.03

COM. RECEA (SAT RECEA)

BV

PASTRAVARIA RECEA S.C. ACVA M.B.O.

S.R.L. S.C. ACVA M.B.O.

S.R.L. pepiniera 0.00

COM. RECEA (SAT RECEA)

BV

FLOAREA REGINEI PASTRAVARIE

FLOAREA REGINEI

S.C. PENSIUNE -PASTRAVARIE

FLOAREA REGINEI crescatorie 1.54

COM. SAMBATA DE SUS

BV

FLOAREA REGINEI PASTRAVARIE

FLOAREA REGINEI

S.C. PENSIUNE -PASTRAVARIE

FLOAREA REGINEI pepiniera 0.01

COM. SAMBATA DE SUS

BV

PASTRAVARIA VALEA STRAMBEI

STRAMBU MARCELA

ASOCIATIA FAMILIALA STRAMBU MARCELA

crescatorie 0.47 COM. ŞINCA

(VECHE) BV

AMENAJAREA PISCICOLA ARCUS

S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL

PRIMARIA SF. GHEORGHE

crescatorie 3.55 COM. ARCUŞ CV



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 83

DENUMIRE AMENAJARE





S.R.L.

AMENAJAREA PISCICOLA ARCUS

S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL

S.R.L. LENGYEL IOSIF pepiniera 0.50 COM. ARCUŞ CV

AMENAJAREA PISCICOLA BAR MAR

S.C. BAR MAR S.R.L.

PRIMARIA COM. BELIN crescatorie 7.50 COM. BELIN CV

AMENAJAREA PISCICOLA BAR MAR

S.C. BAR MAR S.R.L.

PRIMARIA COM. BELIN pepiniera 1.50 COM. BELIN CV

AMENAJAREA PISCICOLA BELIN

S.C. COMERT AGOTA S.R.L. S.R.L.

1. S.C. COMERT AGOTA; S.C. EXPORT-IMPORT SARABENO

INTERNATIONAL S.R.L.

crescatorie 14.30 COM. BELIN CV

AMENAJAREA PISCICOLA BORVIZ

S.C. ROLLING TRANS S.R.L.

CONSILIUL LOCAL SF. GHEORGHE

crescatorie 3.15 MUN. SFÂNTU GHEORGHE

CV

AMENAJAREA PISCICOLA LAC COSENI

S.C. CARACUDA S.R.L.

NAGY TAMAS crescatorie 3.90 MUN. SFÂNTU GHEORGHE

(SAT COSENI) CV

AMENAJAREA PISCICOLA SANPAUL

S.C. COGITO S.R.L. PAROHIA UNITARIANA

SANPAUL crescatorie 116.42

COM. MÃRTINIŞ (SAT SANPAUL)

HR

AMENAJAREA PISCICOLA SANPAUL

S.C. COGITO S.R.L. PAROHIA UNITARIANA

SANPAUL pepiniera 14.35

COM. MÃRTINIŞ (SAT SANPAUL)

HR

AMENAJAREA PISCICOLA SC

CURCUBEU SRL

S.C. CURCUBEU S.R.L.

S.C. CURCUBEU S.R.L. crescatorie 1.21 MUN.

MIERCUREA CIUC

HR



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 84

DENUMIRE AMENAJARE





AMENAJAREA PISCICOLA SC REGATA

SRL

BARBULESCU MARIN LIVIU

ANAR - -DIRECTIA APELOR OLT

crescatorie 33.12 COM. BÃBICIU OT

AMENAJAREA PISCICOLA IAZ

FRASINET II

PF CONU CONSTANTIN

S.C. AGROPROD OLT SLATINA S.A.


DOBROSLOVENI OT


PASTRAVARIA IANCA

S.C. BELUGA FARM GRUP S.R.L.

DIRECTIA SILVICA SLATINA

statie de reproductie artificiala

0.00 COM. IANCA OT


PASTRAVARIA IANCA

S.C. BELUGA FARM GRUP S.R.L.

DIRECTIA SILVICA SLATINA

crescatorie 2.90 COM. IANCA OT

AMENAJAREA PISCICOLA BALTA

MARE OBARSIA

S.C. AS SOARE S.R.L.

PRIMARIA COM. OBARSIA

crescatorie 15.00 COM. OBÂRŞIA OT

AMENAJAREA PISCICOLA ECOSALT

S.C. ECOSALT S.R.L.

MANDREA MARIA crescatorie 2.00 COM. VULPENI

(GROPSANI) OT

PASTRAVARIA AZUGA DIRECTIA SILVICA

PLOIESTI DIRECTIA SILVICA

PLOIESTI crescatorie 0.08

ORAS AZUGA (SAT VALEA

AZUGII) PH

PASTRAVARIA AZUGA DIRECTIA SILVICA

PLOIESTI DIRECTIA SILVICA

PLOIESTI statie de reproductie

artificiala 0.00

ORAS AZUGA (SAT VALEA

AZUGII) PH

PASTRAVARIA ALBOTA S.C. SOBIS

SOLUTIONS S.R.L. S.C. SOBIS

SOLUTIONS S.R.L. crescatorie 1.70

COM. ARPAŞU DE JOS

SB



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 85

DENUMIRE AMENAJARE





PASTRAVARIA BALEA OCOLUL SILVIC

AVRIG DIRECTIA SILVICA

AVRIG statie de reproducere 0.09 ORAS AVRIG SB

PASTRAVARIA BALEA OCOLUL SILVIC

AVRIG DIRECTIA SILVICA

AVRIG crescatorie 0.52 ORAS AVRIG SB

PASTRAVARIA VALEA PINULUI

OCOLUL SILVIC AVRIG

DIRECTIA SILVICA SIBIU

crescatorie 0.04 ORAS AVRIG SB

AMENAJAREA PISCICOLA BRADENI

S.C. FICOVA COM S.R.L.


crescatorie 117.90 COM. BRÃDENI SB

AMENAJAREA PISCICOLA ALTRACOM

S.C. ALTRACOM S.R.L.

NEAGOE NICOLAE crescatorie 3.40 COM. CÂRŢA SB

AMENAJAREA PISCICOLA ALTRACOM

S.C. ALTRACOM S.R.L.

NEAGOE NICOLAE pepiniera 0.60 COM. CÂRŢA SB

AMENAJAREA PISCICOLA "IN TRESTIE"

S.C. SIMUR IMPEX S.R.L.

CONSILIUL LOCAL CARTA

crescatorie 10.98 COM. CÂRŢA SB

AMENAJAREA PISCICOLA FERMA 3 TOCILE (CISNADIE)

S.C. SOCIETATEA AGRICOLA TOCILE

S.R.L.


S.R.L. crescatorie 0.80 ORAS CISNÃDIE SB

AMENAJAREA PISCICOLA HALA

INSTALATII PENTRU PASTRAVI, STURIONI,

CISNADIE

S.C. GEOCOM S.R.L.

1. S.C. AQUAGRAL S.R.L.; 2. S.C. GEOCOM

S.R.L. crescatorie 0.19 ORAS CISNÃDIE SB

AMENAJAREA PISCICOLA FERMA TOCILE (CISNADIE)


S.R.L.


S.R.L. pepiniera 0.15 ORAS CISNÃDIE SB



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 86

DENUMIRE AMENAJARE





PISCICOLA BALTA COLUN

S.C. DELFINUL S.R.L.

SUMA VIRGIL crescatorie 7.50 COM.

PORUMBACU DE JOS

SB

AMENAJAREA PISCICOLA SACEL

S.C. LOGITAX S.R.L. AGENTIA DOMENIILOR

STATULUI crescatorie 87.00

COM. SÃLIŞTE (SAT SACEL)

SB

PASTRAVARIA VALEA LUI STAN

SC VICEXPERT SRL SC VICEXPERT SRL pepiniera 0.30 ORAS BREZOI - VALEA LUI STAN

VL

AMENAJAREA PISCICOLA BABENI

SC SOMAR SRL AGENTIA DOMENIILOR

STATULUI crescatorie 44.18 COM. BABENI VL

SC PRODIS DISTRIBUTIE SRL



crescatorie 0.13 COM. BUDEŞTI

(SAT RUDA) VL

AMENAJAREA PISCICOLA BLAJANOAIA

SC DAN ROVI COMP SRL

PRIMARIA COM DRAGOMIRESTI


DRÃGOEŞTI VL

COMPLEXUL SALMONICOL

MILOSTEA

RNP- DIRECTIA SILVICA RAMNICU

VALCEA

RNP "ROMSILVA"- DIRECTIA SILVICA RAMNICU VALCEA


SLÃTIOARA VL

COMPLEXUL SALMONICOL

BRADISOR

RNP- DIRECTIA SILVICA RAMNICU

VALCEA

RNP "ROMSILVA"- DIRECTIA SILVICA RAMNICU VALCEA

pastravarie/crescatorie 1.20 COM. MALAIA VL

TOTAL 1101.46




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 87

În perioada analizată, valoarea adaugată brută (VAB), la nivel naţional, a variat între 33.154,76 milioane lei RON (2.592,6 milioane ECU; calculat la cursul BNR 31 dec. 1998, 1 ECU = 12,788 LEI) preţuri curente în 1998 şi 254.388,8 milioane lei RON (69.181,6 milioane EUR; calculat la cursul BNR 31 dec.2005, 1 EUR = 3,6771 LEI) preţuri curente în 2005, iar produsul intern brut (PIB) între 37.379,82 milioane lei RON (2.923,0 milioane ECU) preţuri curente anului 1998 şi 288.047,80 milioane lei(78.335,6 milioane EUR) preţuri curente anului 2005.

Comparativ cu valoarea medie a indicatorilor privind economia naţională, sectorul primar (agricultura, silvicultura şi piscicultura) înregistrează un declin relativ, atât în ceea ce priveşte contribuţia sa la formarea valorii adăugate brute (VAB), în scădere de la 16,21% (1998) la 9,58% (2005), cât şi a produsului intern brut (PIB), în scădere cu 5,92 procente pentru perioada analizată, de la 14,38 % la 8,46%. Cauza principală a acestui declin este dată de rata de dezvoltare scăzută a sectorului primar, în comparaţie cu celelalte sectoare economice din România.

Contribuţia sectorului piscicol la formarea valorii adăugate brute (VAB), este foarte scăzută, cu ponderi cuprinse între 0,0058 % la nivelul anului 1998 şi 0,0062 % la nivelul anului 2005. În ceea ce priveşte ponderea sectorului piscicol la produsul intern brut (PIB) s-au înregistrat valori cuprinse între 0,0051% în 1998 şi 0,0054% în anul 2005.

Structura VAB din piscicultură, pe regiuni de dezvoltare, prezintă în

perioada 1998-2003 o plajă largă de variaţie a ponderilor, de la 50,79% (regiunea Sud - Est), la 17,80% (regiunea Nord -Est), la 3,66% (regiunea Centru) în anul 1998 şi de la 32,19% (regiunea Sud – Est), la 17,48% (regiunea Nord - Est) şi până la 15,13% (regiunea Centru) în anul 2003 (INS-1998/2003 NUTS II anexa nr.1). În anul 2003, contribuţia cea mai însemnată la formarea VAB a sectorului piscicol s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (4,51 milioane lei preţuri curente/2003 ), urmată de regiunea Nord-Est (2,45 milioane lei RON preţuri curente/ 2003) şi regiunea Centru (respectiv 2,12 milioane lei RON preţuri curente/2003) (INS 1998/2005 - anexa nr.1 - nivel naţional).

În perioada 1995-2005, producţia piscicolă a României a suferit o scădere accentuată, de la 18.675 tone în 1998 la 13.352 tone în 2005. În 2005, producţia piscicolă obţinută a prezentat următoarea structură: acvacultura 7.284 tone (54,55%), pescuitul în ape interioare 4.042 tone (30,27%), pescuitul în Marea Neagră 2026 tone (15,17%).

Cauzele scăderii producţiei piscicole atât în apele dulci cât şi în cele marine

au fost reprezentate de condiţiile caracteristice stării de tranziţie de la economia centralizată la economia de piaţă (investiţii scăzute în acest sector) şi instabilităţii cadrului instituţional şi legal.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 88

Producţia internă nu poate acoperi cererea de peşte, care este în creştere, fapt ce a dus la creşterea continuă a importurilor, astfel încât la sfârşitul anului 2005 s-au importat 80.161 tone, în timp ce exporturile au fost de 816 tone.

Disponibilul pentru consum pe piaţa internă a fost de 92.696,90 tone în anul 2005, în creştere cu 18,89% faţă de cel al anului 2004. Gradul de acoperire al consumului din producţia internă a scăzut de la an la an, de la 24,31% în anul 2003, la 16,86% în anul 2004 şi până la 14,40% în anul 2005. În ceea ce priveşte consumul de peşte şi produse din peşte, se remarcă o tendinţă de creştere progresivă a acestuia de la aprox. 2 Kg/loc/anul 1990, până la aprox. 4,5 kg/loc/ anul 2005.

Aspecte sociale

Pescuitul şi acvacultura, alături de prelucrarea peştelui şi comerţul cu peşte şi produse din peşte sunt activităţi prezente în toate judeţele ţării. În unele zone izolate, cum sunt Delta şi Lunca Dunării, zona Clisura Dunării, pescuitul reprezintă una din principalele activităţi, care oferă locuri de muncă şi surse de venituri pentru populaţia locală.

La nivelul anului 2005, numărul total al angajaţilor din sector era de 6811,

din care 633 (9,29%) persoane implicate în activitatea de pescuit marin, 2531 (37,16%) persoane în activitatea de pescuit în ape interioare, 2781 (40,83%) persoane în activitatea de acvacultură, 866 (12,71%) persoane în activitatea de procesare. Din totalul de 6811 salariaţi ai sectorului, 86 % sunt salariaţi permanenţi, 12,32% sunt salariaţi part-time şi 1,63% salariaţi ocazionali.

Pescuitul marin

Încă din anul 1986 România a declarat unilateral zona economică exclusivă (ZEE) în Marea Neagră, care are o suprafaţă de circa 25.000 km2. Până în prezent, ZEE a României la Marea Neagră, aşa cum este stipulat în Convenţia ONU privind dreptul mării, nu este încă delimitată.

Deoarece până în prezent nu s-au stabilit liniile de demarcaţie a zonelor economice exclusive ale statelor riverane la Marea Neagră, navele de pescuit româneşti pescuiesc, de regulă, până la o distanţă de 30 – 35 de mile marine faţă de ţărm.

Înainte de 1993, când Compania Română de Pescuit Oceanic şi-a încetat activitatea, flota românească era compusă din 47 de nave de pescuit oceanic dotate cu facilităţi de procesare la bord, 12 nave frigorifice de transport peşte şi 2 tancuri petroliere. În prezent, întreaga flotă de pescuit oceanic şi-a încetat activitatea.

Producţia din Marea Neagră, în perioada 1998-2005, a avut o evoluţie descendentă, culminând cu anul 2003, când aceasta a reprezentat doar 36,38% faţă de cea a anului 1998. Cea mai mare parte din această captură a fost realizată de navele cu lungimi mai mari de 12m. Datorită lipsei punctelor de




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 89

descărcare şi a punctelor de primă vânzare, colectarea şi transmiterea datelor privind capturile şi descărcările realizate prin micul pescuit costier sunt deficitare.

În România, pescuitul static şi mobil se desfăşoară de-a lungul litoralului românesc şi în zonele marine până la izobata de 60 m, datorită caracteristicilor şi autonomiei limitate a navelor de pescuit. Pescuitul cu nave trauler are caracter sezonier, depinzând de prezenţa peştelui în aceste zone.

Conform datelor M.A.P.D.R. rezultă că speciile predominant capturate în Marea Neagră au fost cele de mici dimensiuni: şprotul (73,39%), hamsia

(7,60%), guvidul (4,67%) şi bacaliarul (4,55%), pescuindu-se din martie până în octombrie.

După anul 1990 nu s-au mai făcut investiţii pentru activitatea de pescuit la Marea Neagră (modernizarea navelor, facilităţi de debarcare etc). Navele de pescuit la Marea Neagră au nevoie de sprijin pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei, menţinerea calităţii produselor, creşterea eficienţei energiei şi îmbunătăţirea selectivităţii uneltelor de pescuit.

O zonă importantă de pescuit o constituie zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar care este interzisă activităţii navelor-trawler. În afara acesteia, în restul litoralului românesc, zona până la izobata de 20 m este de asemenea interzisă pentru activitatea navelor de pescuit care folosesc unelte tractate, fiind permisă numai activitatea de pescuit cu unelte staţionare şi filtrante înconjuratoare (năvod).

Marea Neagră este o mare semi-închisă, cu mutaţii specifice naturale, care se confruntă cu probleme de ordin ecologic, economic şi social, ca poluarea apelor, perturbarea ecosistemelor marine şi eroziunea costieră.

La sfârşitul anului 2005, în activitatea de pescuit marin au activat un număr de 633 (9,29%) de persoane.

Începând cu anul 2006, o serie de investitori interesaţi de activitatea de pescuit marin au început să-şi construiască nave noi.

Pescuitul comercial în apele interioare

Pescuitul comercial în apele interioare se desfăşoară în bazinele acvatice naturale ce constituie domeniul public naţional: Dunăre, Delta Dunării, complexul lacustru Razim-Sinoie, lacuri de acumulare, etc. Pescuitul în apele interioare se desfăşoară în baza unei licenţe şi a unui permis de pescuit.

Conform datelor oferite de Registrul Navelor şi Ambarcaţiunilor care este organizat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în Delta Dunării şi Dunăre sunt un număr de 2.256 de ambarcaţiuni.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 90

Pescuitul se practică cu unelte de pescuit fixe sau mobile, folosindu-se ambarcaţiuni de pescuit mici, construite din lemn. În apele interioare pescuitul de captură nu este mecanizat.

La sfârşitul anului 2005 principalele specii capturate în apele interioare au fost următoarele: caras (47,44%), plătică (14.37%), scrumbie de Dunăre (11,55%), crap (5,05%), babuşcă (4,40%), somn (2,50%), şalău (2,82%), ştiucă (2,60%).

În anul 2005, producţia din pescuit în apele interioare a fost de 4042 tone şi a reprezentat doar 44,67% faţă de cea obţinută în anul 1995. Totuşi, la nivelul anului 2005 s-a înregistrat o creştere de 24,18% a producţiei din pescuit în ape interioare faţă de cea a anului anterior.

La sfârşitul anului 2005, ponderea persoanelor implicate în activitatea de pescuit comercial în ape interioare, din totalul sectorului, a fost de 37,16% (2531 persoane), din care 97,98% bărbaţi şi 2,02% femei.

Deşi pescuitul în apele interioare este o activitate importantă, facilităţile de debarcare sunt vechi şi insuficiente atât în Delta Dunării, cât mai ales pe Dunăre şi lacurile de acumulare. În ultimii ani, au început să fie modernizate şi să se construiască spaţii de condiţionare a peştelui şi de depozitare până la vânzare. Pescarii nu au mijloace de transport al peştelui pe apă şi pe uscat, aceste servicii fiind asigurate în principal de către beneficiari.

Acvacultura

Suprafaţa amenajată pentru acvacultură este de cca. 100.000 ha din care: 84.500 ha sunt reprezentate de crescătorii piscicole, 15.500 ha de pepiniere piscicole şi 25 ha ferme pentru creşterea păstrăvului. O parte din suprafeţele pentru acvacultură nu mai pot fi utilizate în acest scop, ramanand functionale doar suprafetele prezentate in tabelul 2.

Principalele specii de peşti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est-asiatice (sânger, cosaş, novac), caras, şalău, ştiucă, somn (acestea reprezentând 85% din producţie, iar 15% reprezintă producţia de salmonide (păstrăv curcubeu, păstrăv fântânel)

Unităţile care desfăşoară activităţi de acvacultură sunt înscrise în Registrul unităţilor de producţie din acvacultură din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, care eliberează licenţa de acvacultură. Până la data de 31.03.2006 au fost înscrise în acest registru sau au depus dosare în vederea obţinerii licenţei de acvacultură 381 de unităţi, din care 166 deţin şi pepiniere.

Harta unităţilor de acvacultură din România este prezentata in figura alaturata.

La sfârşitul anului 2005, producţia obţinută din acvacultură a fost de 7.248 tone şi a reprezentat o pondere de 54,56% din totalul producţiei piscicole.



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 91

Sursa: MADR – Planul National Strategic pentru pescuit 2007 - 2013

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI

MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 92

Producţia obţinută la nivelul anului 2005 reprezintă 36,73% din cea a anului 1995. În ultimii ani, se constată o tendinţă de scădere a producţiei din acvacultură de la 9041,69 tone în anul 2003, la 8056 tone în anul 2004 şi până la 7.284 tone în anul 2005.

Datorită privatizării şi a statutului juridic al terenurilor, nivelul investiţiilor a fost redus. Suprafeţele bazinelor sunt mari, fapt care duce la costuri de întreţinere, exploatare şi modernizare ridicate.

În momentul de faţă nu există acvacultură marină în România. O singură societate privată este implicată în creşterea midiilor.

Pentru implementarea Directivei 79/923/CEE "Shellfish waters", Institutul de Cercetări Marine Constanţa, a identificat 4 zone marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor. Cele mai bune zone pentru practicarea mariculturii sunt situate între Agigea Sud şi Mangalia. Aici, s-au identificat atât terenuri pe ţărm, pentru utilităţi, cât şi ape curate, la distanţă convenabilă de ţărm, care permit dezvoltarea marii culturii.

La sfârşitul anului 2005, ponderea salariaţilor din activitatea de acvacultură din total salariaţi din sectorul piscicol, a fost de 40,83% (2.781persoane).

Comerţul cu peşte şi produse din peşte

În prezent există 80 asociaţii profesionale în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării peştelui, recunoscute de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Comerţul cu peşte şi produse din peşte pe piaţa internă este realizat prin fermele piscicole, unităţile de procesare, importatori angrosişti si detailişti.

Până în 1990, consumul de peşte a fost de aprox. 8 kg/loc/an. Acesta s-a

redus până la 2 kg în perioada 1990 - 2000, iar după anul 2000 a început să crească, ajungând în 2005 la 4,5 kg/loc/an. Creşterea consumului se

datorează, în principal, creşterii importurilor. Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare a ofertei, şi o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii de peşte şi forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat) cât şi o creştere a cererii de peşte şi a produselor din peşte.

Peştele de pe piaţa internă provine din pescuit marin, pescuit în ape dulci (capturi sau acvacultură) şi importuri. Peştele destinat consumului pătrunde în România sub următoarele forme: viu, întreg (proaspăt, refrigerat sau congelat), peşte procesat primar(eviscerat, decapitat, filetat, tăiat), semi-preparat, marinat şi pastă de peşte, salată de icre, sărat şi afumat, conserve de peşte (în ulei, în sos tomat şi alte tipuri).

La nivelul anului 2005, disponibilul pentru consum pe piaţa internă a fost de 92.696,90 tone, în creştere cu 48,19% faţă de cel al anului 2001 şi cu 18,89%




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 93

faţă de cel al anului 2004, şi a fost asigurat în principal din importuri. Gradul de acoperire a consumului din producţia internă a scăzut de la an la an, atingând nivelul de 14,40% în anul 2005.

În ceea ce priveşte comerţul cu peşte şi produse din peşte pe piaţa externă, exporturile au înregistrat un regres semnificativ după anul 1989, care continuă şi în prezent, una din cauzele principale fiind gama redusă de produse pescăreşti oferite. Cifrele indică o balanţă comercială deficitară de la an la an, care se datorează importurilor net superioare faţă de exporturi. Astfel, în perioada 2001-2005, volumul mediu al exporturilor a fost de 693,37 tone/an în comparaţie cu cel al importurilor de 60.336,40 tone/an. Conform datelor oferite de M.A.P.D.R. importurile au crescut cu 22,19 % de la 65.604 tone în 2004, la 80.160,60 tone în anul 2005, în timp ce exporturile au crescut cu 4,60%, de la 779,80 tone în anul 2004, la 815,70 tone în anul 2005.

Pescuitul recreativ

Având în vedere varietatea reliefului, în România există condiţii favorabile pentru practicarea pescuitului recreativ atât în ape curgătoare (în râurile din zona montană), cât şi în ape stagnante (în lacurile naturale sau artificiale din zona colinară şi de şes).

Asociaţiile de pescari sportivi au circa 200.000 membri care practică pescuitul recreativ/sportiv, iar numărul lor este în creştere. Practicarea acestui tip de pescuit se face în baza unui permis de pescuit recreativ-sportiv, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi obligativitatea apartenenţei la o asociaţie.

Succesul acestei activităţi reiese şi din dezvoltarea unei adevărate industrii a pescuitului sportiv care cuprinde reţele de magazine de unelte de pescuit, fabrici de unelte de pescuit, fabrici de ambarcaţiuni, fabrici de momeli de pescuit şi mass-media specifice.

Porturile, locurile de debarcare şi adăposturile

În România nu există porturi pescăreşti pentru navele de pescuit marin, de aceea acestea folosesc pentru acostare porturile comerciale existente: Constanţa, Mangalia şi Sulina, acestea nefiind dotate cu facilităţi şi echipamente specifice privind descărcarea şi depozitarea capturilor, întreţinerea şi repararea navelor, aprovizionare cu combustibil, apă şi gheaţă.

Astfel, infrastructura specifică: cheiuri, depozite şi puncte de primă vânzare, lipseşte în România. Recent au fost aprobate investiţiile necesare construirii unui port pescăresc la Midia.

Având în vedere specificul pescuitului în apele interioare ( distanţa dintre localităţi şi zonele de pescuit ) este necesară amenajarea de spaţii de depozitare a capturilor pâna la punerea pe piaţă şi adăposturi adecvate pentru pescari .




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 94

Zonele pescăreşti

În România, datorită suprafeţelor mari de ape, pescuitul are o îndelungată tradiţie. Fluviul Dunărea, cu lunca inundabilă şi Delta Dunării, au făcut ca până la mijlocul secolului trecut, pescuitul să fie cea mai importantă activitate pentru locuitorii acestor zone.

Deoarece, începând cu anii 1950, a inceput o amplă acţiune de îndiguire a suprafeţelor acoperite cu ape în vederea folosirii acestora pentru activităţi agricole, acest fapt a condus la declinul pescuitului în ape interioare (scăderea capturilor şi a numărului de locuri de muncă).

Situaţia actuală a administraţiei

Responsabilitatea generală privind implementarea Politicii Comune a Pescuitului în România revine Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie publică de interes naţional care răspunde de pescuit şi acvacultură, subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind finanţată integral de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte managementul resurselor piscicole din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ANPA deleagă o parte a îndatoririlor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pentru apele de munte Regiei Naţionale a Pădurilor, iar pentru bazinele piscicole aparţinând domeniului public al statului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol.

ANPA elaborează strategia şi cadrul legal privind dezvoltarea sectorului pescăresc în România, fiind responsabilă de implementarea tehnică a măsurilor şi de controlul reglementărilor in domeniul pescuitului şi acvaculturii.

Pentru realizarea obiectivelor, ANPA are ca principale atribuţii:

elaborează strategia de dezvoltare a sectorului pescăresc, a acvaculturii şi marketingului, în concordanţă cu politica de guvernare;

asigură funcţia de Autoritate de Management a politicilor structurale din domeniul pescuitului şi acvaculturii;

elaborează cadrul legal specific;

realizează inspecţii şi control.

2. Strategii in domeniul acvaculturii

Dupa cum s-a mai precizat responsabilitatea generala a implementarii Politicii Comune a Pescuitului in Romania revine Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), institutie publica de interes national care raspunde de pescuit si acvacultura, subordonata Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 95

In vederea dezvoltarii sectorului, M.A.D.R. a elaborat pentru acest domeniu „Planul National Strategic pentru pescuit” 2007-2013, din care, in cele ce urmeaza se prezinta cele mai importante prevederi.

Probleme cheie ale sectorului piscicol

Asa cum reiese din analiza SWOT, problemele cheie cu care se confruntă sectorul piscicol sunt:

Scăderea capturilor piscicole, atât din apele dulci cât şi din cele marine, a fost determinată în principal de: condiţiile caracteristice stării de tranziţie la economia de piaţă (investiţii scăzute în acest sector), poluarea mediului acvatic, distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare şi infrastructură tehnică inadecvată.

Lipsa investiţiilor, degradarea amenajărilor piscicole, creşterea costurilor de producţie, privatizarea lenta şi statutul juridic incert al terenurilor sunt factorii principali care au condus la scăderea producţiei din acvacultură, astfel încât, aceasta reprezintă în prezent numai 36,73% faţă de cea a anului 1995.

Productivitatea scăzută şi slaba calitate a produselor pescăreşti au fost determinate în principal de: accesul redus la finanţare, utilizarea insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, utilizarea unor tehnologii şi echipamente învechite, energo-intensive, personalul insuficient instruit, lipsa sau ineficienţa cunoştinţelor manageriale şi de marketing (majoritatea firmelor autohtone îşi bazează încă strategiile pe reducerea costurilor şi nu pe creşterea productivităţii).

Decalajul important între importuri şi exporturi - cauza principală fiind

diversitatea redusă a speciilor valoroase folosite în acvacultură, precum şi gama restrânsă de produse procesate.

Slaba organizare a pieţei. Datorită lipsei facilităţilor pentru prima vânzare, a neînfiinţarii organizaţiilor de producători, piaţa produselor pescăreşti funcţionează defectuos, până în prezent lanţul producţie – procesare – comercializare nefiind bine organizat.

Capacitatea administrativă nu este suficient de dezvoltată pentru implementarea Politicii Piscicole Comune în ceea ce priveşte gestionarea resurselor şi instituirea unui sistem de control eficient. Principalele probleme sunt slaba pregătire a personalului şi dotarea insuficientă a instituţiilor.

Lipsa infrastructurii specifice şi a protecţiei mediului a determinat

mari probleme după zeci de ani de investiţii insuficiente. În ceea ce priveşte infrastructura reprezentată de porturi pescăreşti şi locuri de debarcare cu dane specializate şi spaţii de depozitare, precum şi locaţiile pentru organizarea primei vânzări a peştelui lipsesc în totalitate.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 96

Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a unei lungi perioade de sub-finanţare, şi nu în ultimul rând, ca urmare a ineficienţei proceselor de transfer tehnologic.

Având în vedere starea actuală a sectorului piscicol, Planul National Strategic pentru Pescuit prevede modernizarea şi susţinerea financiară a restructurării activităţilor din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării peştelui în vederea asigurării durabilităţii politicii piscicole în România.

De asemenea, pentru menţinerea unui pescuit durabil cât şi pentru creşterea competitivităţii sectorului, se au în vedere şi următoarele aspecte: diversificarea produselor piscicole în concordanţă cu cerinţele consumatorilor şi cu standardele de calitate şi siguranţă alimentară, transparenţa pieţei, informarea consumatorului, creşterea numărului locurilor de muncă, calitatea instruirii şi dobândirea unor noi abilităţi de către forţa de muncă din domeniul pescăresc. Calitatea instruirilor şi dobândirea de noi cunoştinţe trebuie realizate pentru a creşte competitivitatea angajaţilor sectorului.

Aceste demersuri sunt necesare, ţinând seama de importanţa economică şi socială pe care o are sectorul piscicol, pentru satisfacerea nevoilor interne, dar şi pentru susţinerea producţiei autohtone, dat fiind impactul generat de apariţia pieţei unice.

Provocări

Schimbările economice ale sectorului de pescuit

Dezvoltarea pescuitului şi acvaculturii poate oferi posibilităţi pentru desfăşurarea unor activităţi conexe.

Dezvoltarea sub-sectorului de procesare creează posibilitatea creşterii valorii adăugate, noi locuri de muncă şi echilibrarea balanţei import-export.

Schimbările de mediu

Prin realizarea barajelor mari pe râuri şi îndiguirea Dunării s-a ajuns la o schimbare a regimului scurgerii apelor, s-au pierdut habitate valoroase pentru creşterea şi reproducerea puietului, s-a redus diversitatea biologică. Fenomenul de eutrofizare a dus la apariţia din ce în ce mai des a fenomenului de înflorire a apelor.

Ca urmare a alterării ecosistemelor acvatice şi a exploatării necontrolate s-a ajuns la diminuarea stocurilor de diverse specii dulcicole şi marine. Totuşi, în ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă uşoară de îmbunătăţire a stării principalelor componente biotice ale ecosistemelor acvatice.

În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajele din România au fost influenţate de evoluţia activităţilor economice, precum şi de creşterea economică din ultimii ani, care au condus la o exploatare excesivă a resurselor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 97

naturale. În aceste condiţii, multe specii de floră şi faună sunt în pericol, iar modificarea peisajului reprezintă un indicator important pentru deteriorarea mediului.

Prin implementarea reţelei NATURA 2000 se urmăreşte conservarea şi utilizarea eficientă şi echilibrată a resurselor regenerabile (apa, flora şi fauna).

Planul Naţional de Dezvoltare prevede stimularea unei participări mai active a publicului în procesul de luare a deciziei în domeniul protecţiei mediului, la diferite niveluri.

Cadrul strategic al PND se axează pe următoarele direcţii:

dezvoltarea durabilă a valorilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

integrarea politicii de protecţie a mediului în politicile regionale şi sectoriale;

protecţia şi conservarea patrimoniului natural, conservarea biodiversităţii;

reducerea diferenţelor dintre regiuni şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii publice;

promovarea educaţiei în ceea ce priveşte protecţia mediului şi fluxul de informaţii.

Obiectivele sunt:

consolidarea protecţiei mediului;

reducerea impactului negativ asupra mediului.

Diversitatea teritorială şi socială

România este interesată în conservarea tradiţiilor comunităţilor de pescari şi dezvoltarea socială şi economică a acestora, în vederea stabilizării populaţiei în zonele rurale şi costiere. De asemenea, există interes pentru dezvoltarea comunităţilor pescăreşti locale şi implicarea acestora în exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii.

În domeniul pescuitului şi acvaculturii se va acţiona pentru conservarea, managementul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii, dezvoltarea acvaculturii, a procesării şi a comerţului cu peşte şi produse din peşte.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2007-2013

Viziunea strategică

Un sector piscicol competitiv, modern, dinamic şi care să asigure un pescuit durabil

Obiectivul general al strategiei pentru pescuit şi acvacultură este promovarea unui sector piscicol competitiv, dinamic, modern şi asigurarea unui pescuit




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 98

durabil, ţinand seama în mod echilibrat de aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică.

Definirea viziunii strategice

România se află în faţa celei mai importante oportunităţi de dezvoltare, prin integrarea în Uniunea Europeană, în contextul unei economii tot mai globalizate.

Integrarea în fluxurile economice mondiale reprezintă un proces dinamic, atât pentru România cât şi pentru economia globală, aflată la rândul său într-un proces de continuă schimbare.

La nivel global se manifestă o schimbare a gusturilor consumatorilor şi o creştere progresivă a cererii pentru inovaţie, calitate, produse diversificate şi servicii individualizate. Acestea sunt accentuate de schimbările tehnologice rapide care influenţează atât producătorii cât şi consumatorii. Pe fondul unei mobilităţi în dezvoltarea populaţiei, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor, se nasc în permanenţă noi pieţe şi noi competitori.

România trebuie să fie pregătită să valorifice avantajele potenţiale ale sectorului piscicol prin asocierea cu aceste schimbări.

Dezvoltarea durabilă reprezintă o preocupare generală şi presupune satisfacerea necesitaţilor prezentului fără însă a pune în pericol capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi de dezvoltare.

Conform liniei directoare strategice pentru dezvoltarea pescuitului si obiectivele stabilite în cadrul Consiliului European de la Goteborg şi Lisabona, România doreşte să adapteze sectorul de pescuit la contextul european de competitivitate, în paralel cu asigurarea condiţiilor de echilibrare a extracţiei cu potenţialul exploatabil şi folosirea metodelor de producţie care protejează mediul, capabile să furnizeze produse de calitate.

În acest context , priorităţile strategiei trebuie stabilite ţinând seama de trei piloni de dezvoltare:

1. Asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului pescăresc în România;

2. Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti;

3. Întărirea capacităţii administraţiei sectorului pescăresc în România.

În ceea ce priveşte primul pilon al strategiei, acesta trebuie să ajute în primul rând la creşterea competitivităţii întreprinderilor româneşti faţă de cele din Uniune sau alte ţări, iar în al doilea rând să ajute personalul din sector să se adapteze la noua situaţie. Trebuie avut în vedere că Politica Piscicolă Comună se referă şi la conservarea, managementul şi exploatarea resurselor acvatice vii, la acvacultură, procesarea şi marketingul produselor din pescuit şi acvacultură.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 99

În ceea ce priveşte al doilea pilon, tranziţia la economia de piaţă trebuie completată cu dezvoltarea unei pieţe interne care să permită companiilor româneşti participarea la competiţia internă în condiţiile noii pieţe deschise. Pentru realizarea acestui obiectiv, România trebuie să asigure respectarea standardelor ridicate privind calitatea produselor pescăreşti şi astfel să contribuie la dezvoltarea întregului sector pescăresc.

Dezvoltarea pieţei interne trebuie însoţită de dezvoltarea infrastructurii de bază care să contribuie la organizarea lanţurilor comerciale de la producători până la consumatori.

Referitor la al treilea pilon, un obiectiv important în vederea gestionării Programului Operaţional pentru Pescuit, va fi necesitatea întăririi capacitaţii administraţiei pescăriei româneşti. Dezvoltarea reţelei şi echipamentelor IT cu subunităţile regionale ale administraţiei şi implementarea PCP va fi prioritară. Pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de Comunitate, administraţia pescuitului din România trebuie să se consolideze pentru a răspunde cerinţelor comunitare în timp util.

În vederea asigurării securităţii alimentare, respectiv satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ, este necesară adoptarea unei politici alimentare, corelată cu politicile agricole şi de pescuit. În concordanţă cu acquis-ul comunitar trebuie încurajată realizarea de noi investiţii sprijinite prin această strategie (procesare, marketing).

Planul Naţional Strategic se va baza pe următoarele principii:

gestionarea politicii comune de pescuit în România va fi condusă de principiul bunei guvernanţe;

măsurile ce vor fi implementate trebuie să fie compatibile cu alte politici comunitare;

încurajarea constituirii parteneriatelor care să reunească cei mai importanţi reprezentanţi ai sectorului;

creşterea consumului de peşte va contribui la siguranţa şi securitatea hranei populaţiei;

dezvoltarea durabilă a sectorului pescăresc luând în considerare politica comună de mediu;

imbunătăţirea standardului de viaţă pentru muncitorii din sector.

Priorităţi cheie ale PNS 2007 - 2013

Exploatarea durabilă a potenţialului resurselor piscicole

Una din premisele promovării unor practici durabile de pescuit rezidă din restructurarea flotei şi modernizarea navelor de pescuit existente, urmărindu-se dotarea cu echipamente pentru siguranţa navigaţiei, înlocuirea motoarelor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 100

energofage, asigurarea condiţiilor pentru creşterea calităţii produselor piscicole, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi dotarea cu unelte de pescuit selective.

Acţiunile care vor fi promovate pentru modernizarea şi menţinerea unui nivel minim al flotei de pescuit sunt:

Modernizarea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit are în vedere asigurarea securităţii navigaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, păstrării capturilor la bordul navelor şi îmbunătăţirea exploatării resurselor din Marea Neagră, în special a speciilor pelagice mici. Trebuie menţionat faptul că, România este una din ţările europene, care dispune de stocuri marine sub-exploatate, mai ales speciile pelagice mici (şprot, hamsie). De asemenea, modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit la scară mică va determina menţinerea populaţiei de pescari în zonele de coastă.

Ajustarea efortului de pescuit prin retragerea definitivă sau temporară

a navelor de pescuit sau schimbarea destinaţiei acestora, în scopul reducerii presiunii asupra stocurilor.

Dezvoltarea pescuitului în apele interioare prin crearea infrastructurii specifice pentru descărcare şi comercializare şi prin implicarea pescarilor în elaborarea şi implementarea planurilor de management sau, după caz, a planurilor de refacere a stocurilor.

Instituirea măsurilor de protecţie a speciilor aflate în pericol (sturionii, lostriţa) se va realiza prin intermediul reglementărilor naţionale şi europene.

Creşterea competitivităţii sectorului

Sprijinul financiar acordat va permite investiţii pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol, prin : restructurarea şi modernizarea întreprinderilor, transferul de know-how, achiziţionarea de echipamente pentru tratarea deşeurilor şi încurajarea amplasării acestora în afara localităţilor în vederea protecţiei mediului, sprijinirea întreprinderilor pentru modernizarea capacităţilor de producţie în vederea creşterii productivităţii şi diversificării produselor, instruire, programe pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale şi a pregătirii continue.

Pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol trebuie atinse următoarele obiective:

Modernizarea unităţilor de acvacultură în scopul creşterii producţiei, a menţinerii locurilor de muncă şi a reducerii presiunii pescuitului în bazinele piscicole naturale.

Modernizarea şi extinderea unităţilor de procesare existente,

realizarea altora noi, diversificarea produselor (în raport cu cerinţele




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 101

pieţii) şi sprijinirea activităţilor de marketing în scopul creşterii eficienţei procesării peştelui, cât şi a creşterii consumului de produse pescăreşti obţinute din producţia internă.

Înfiinţarea de unităţi de acvacultură intensivă şi super-intensivă în

scopul creşterii productivităţii muncii şi valorificării superioare a suprafeţelor, avându-se în vedere reducerea impactului negativ asupra mediului.

Întărirea acvaculturii tradiţionale, diversificarea produselor din acvacultură în concordanţă cu cererea şi încurajarea producătorilor de a introduce metode compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului.

Dezvoltarea acvaculturii marine ţinând cont de condiţiile de mediu

oferite de Marea Neagră, cât şi de speciile care pot fi promovate în cultură.

Creşterea competitivităţii pescuitului de captură prin sprijinirea investiţiilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor în scopul dezvoltării siguranţei navigaţiei, a condiţiilor de lucru, igienei şi calităţii produselor, îmbunătăţirii metodelor şi tehnicilor de pescuit şi creării facilităţilor de descărcare şi comercializare a peştelui.

Realizarea proiectelor pilot pentru testarea de tehnologii noi şi

transferul de know-how vor contribui la diversificarea şi creşterea valorii adăugate pentru produsele pescăreşti.

Pentru stabilizarea pieţei se va acorda importanţă susţinerii microintreprinderilor şi a întreprinderilor mici.

Sprijinirea acţiunilor de promovare a imaginii sectorului pescăresc în vederea creşterii interesului pentru investiţii.

Structura sectorului şi mediul economic

Dezvoltarea unităţilor de procesare a peştelui nu necesită numai o dezvoltare a capacităţilor de producţie, ci se impun şi o serie de măsuri colective care să contribuie la organizarea de ansamblu a sectorului şi la creşterea competitivităţii.

Îmbunătăţirea facilităţilor specifice destinate pescarilor, în porturile comerciale, va fi o prioritate în implementarea Politicii Comune a Pescuitului în România. Sprijinul va urmări, în special, echipamentele şi instalaţiile menite să îmbunătăşească condiţiile de descărcare, condiţionare şi depozitare a produselor pescăreşti; de acostare şi întreţinere a navelor de pescuit; modernizarea adăposturilor şi debarcaderelor, în vederea îmbunătăţirii siguranţei pe durata descărcării sau încărcării produselor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 102

Promovarea produselor pescăreşti este o prioritate pentru dezvoltarea pieţei interne. ANPA va folosi studiile de piaţă, participarea la târguri şi expoziţii, campaniile de promovare şi editarea de broşuri adresate specialiştilor şi publicului, în vederea îmbunătăţirii imaginii sectorului.

Elementele cheie ale acestui domeniu de intervenţie sunt:

Amenajarea de porturi pescăreşti în vederea realizării facilitaţilor de

acostare şi descărcare, reparaţii la navele de pescuit, la danele de acostare şi aprovizionare cu combustibili, apă şi electricitate.

Amenajarea de centre de primă-vânzare. În acest moment nu există o piaţă a peştelui şi vânzarea lui se realizează necontrolat şi la preţuri care nu sunt reglate de cerere şi ofertă. Pentru a avea o evidenţă a cantităţilor şi pentru liberalizarea preţului este necesară amenajarea acestor centre de primă vânzare în care produsele să fie vândute prin licitaţie conform normelor de comercializare.

Întărirea organizării pieţei prin: crearea a 3 – 5 organizaţii de producători, grupând asociaţii locale de pescari, sau acvacultori. Aceste organizaţii sunt necesare pe de o parte pentru sprijinirea politicii de dezvoltare sectorială (pescuit marin, pescuit pe ape interioare, Deltă, acvacultură) şi pe de altă parte, pentru organizarea unei pieţe a peştelui care în acest moment este dispersată.

Realizarea de studii de marketing şi participarea la târguri şi expoziţii în vederea promovării produselor de pescuit şi acvacultură,

creşterii consumului de peşte şi identificării de noi pieţe.

Protejarea zonelor de reproducere naturală şi hrănire a puietului.

Zonele de reproducere naturală şi de hrănire a peştilor contribuie la refacerea parţială a stocurilor de peşti din bazinele acvatice naturale şi în acest sens sunt necesare studii de identificare şi de protejare a acestor zone.

Perfecţionarea sistemului de comercializare, inclusiv folosirea comerţului electronic prin realizarea unei infrastructuri adecvate.

Monitorizarea pieţei prin înfiinţarea unui “Observator al pieţei” în vederea prevenirii dezechilibrelor balanţei de aprovizionare şi stabilizării preţurilor.

Strategia propusă pentru Axa 2

Sprijinirea dezvoltării durabile a acvaculturii din România

Dezvoltarea potenţialului productiv

În prezent, în România se folosesc peste 70.000 ha bazine amenajate pentru acvacultură semi-intensivă. Aceste capacităţi de producţie reprezintă un mare




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 103

avantaj în vederea dezvoltării acvaculturii din România, dar ele trebuie reprofilate şi modernizate în scopul creşterii productivităţii pe unitatea de suprafaţă. O atenţie deosebită va fi îndreptată către cultura de păstrăv din zonele montane în scopul creşterii veniturilor populaţiei locale.

În scopul atingerii potenţialului real al acestui sector în România, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, împreună cu alte servicii publice şi administrative competente, va examina toate aspectele propuse pentru acvacultură (teren şi apă) şi va decide asupra tipului de acvacultură şi a sistemului de creştere care trebuie promovat. Se va elabora un master plan elocvent pentru dezvoltarea durabilă în următorii 20 de ani.

Acest plan va lua în considerare şi alţi factori, cum ar fi: solicitările colective de măsuri sanitare, îmbunătăţirea calităţii puietului, posibilitatea unor prelucrări locale a furajelor (în prezent importate pentru creşterea intensivă), îmbunătăţirea consumului energetic etc.

România are o bună piaţă de desfacere pentru crap. Pentru creşterea consumului de peşte pe locuitor producţia de crap este prioritară, iar diversificarea producţiei, prin introducerea de noi specii de peşti în cultură, este necesară în realizarea acestui deziderat. Diversificarea în acvacultură priveşte specii valoroase ca: sturioni, pisica de mare, calcan ori raci.

În prezent, acvacultura este o activitate cu caracter preponderent extensiv. Datorită amplasării bazinelor piscicole, capacitatea de producţie a multor ferme se bazează în mare parte pe productivitatea naturală a acestora. Fermele de acvacultură nu au fost subvenţionate de către stat. S-a acordat susţinere financiară numai pentru conservarea şi protecţia patrimoniului genetic. Toate amenajările existente în care se practică acvacultura necesită lucrări considerabile de refacere şi modernizare. Reabilitarea unor zone este de asemenea necesară pentru creşterea productivităţii fermelor.

Alte necesităţi

Doi factori importanţi trebuie luaţi în considerare pentru acvacultură: accesul la teren şi rezervele de apă. În ceea ce priveşte terenul, România va completa programul de privatizare prin privatizarea completă a fermelor care nu sunt amplasate lângă principalele cursuri de apă, prin extinderea perioadei de concesionare (dacă este posibil la 99 de ani) şi prin stabilirea unui nivel rezonabil al taxelor pentru ceilalţi fermieri.

În ceea ce priveşte rezerva de apă, acvacultura de tip extensiv din România ajută la îmbunătăţirea circuitului apei , contribuind astfel la epurarea apei, fiind necesar să se revizuiască costul actual al apei pentru ferme, prin stabilirea unui preţ mai bun pentru metrul cub de apă.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 104

Modernizarea pescuitului în ape interioare

Pescuitul în apele interioare este o tradiţie specifică pentru România şi dezvoltarea lui reprezintă o prioritate având în vedere faptul că dispunem de mari suprafeţe de apă, resurse diversificate şi pescari cu experienţă.

Prin modernizarea pescuitului în apele interioare se are în vedere menţinerea producţiei realizate şi a numărului de pescari implicaţi în această activitate, dar se doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin amenajarea locurilor de debarcare şi modernizarea bărcilor, îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute din pescuit prin dotarea bărcilor şi/sau a locurilor de debarcare cu maşini de gheaţă, amenajarea de condiţii specifice pentru realizarea primei vânzări şi alte utilităţi specifice necesare, care în prezent nu există sau sunt slab dezvoltate.

Pentru dezvoltarea pescuitului în apele interioare trebuie asigurată o exploatare durabilă a resurselor, păstrarea liniilor genetice sălbatice existente în ecosistemele naturale, dar şi refacerea stocurilor prin acţiuni de repopulare, mai ales pentru speciile cu mare valoare economică şi care fac obiectul exploatării intense prin pescuit.

Creşterea eficienţei procesării peştelui şi a activităţii de marketing, în conformitate cu standardele Uniunii Europene

Piaţa de peşte este în continuă dezvoltare şi cererea consumatorilor pentru peştele procesat este tot mai mare.

Se are în vedere creşterea importului de peşte care va fi procesat în România în scopul creşterii valorii adăugate prin această activitate. Activităţile de procesare vor fi dezvoltate în două direcţii: folosind resursele locale şi de import.

Pe piaţa peştelui există o nişă importantă pentru produsele semi-preparate cum sunt produsele marinate şi afumate.

Există o cerere din ce în ce mai mare pe piaţă a produselor gata de gătit (peşte decapitat, eviscerat, filetat etc)

Pentru susţinerea procesării peştelui, axa 3 va fi folosită pentru a realiza :

studiu de piaţă privind consumul de peşte pentru următorii 10 ani şi o monitorizare continuă a consumului de peşte pentru identificarea cererii;

campanie de promovare a consumului de peşte, în special prin explicarea avantajelor pentru sănătate în raport cu hrănirea (nutriţia).

Este necesară o piaţă electronică a peştelui (pentru schimbul de produse pescăreşti), în vederea acoperirii nişelor de piaţă şi realizarea unei mai bune transparenţe în stabilirea preţului.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 105

3. Cerintele de apa pentru acvacultura/piscicultura.

Factorii de care depind cerintele de apa.

Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:

natura folosintei de apa;

tariful/pretul apei;

existenta unor surse alternative;

disponibilul de apa la sursa;

clima;

factori socio-culturali;

echipamentele, dispozitivele, aparatura.

Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de apa, altii au o influenta indirecta.

Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor

Aceste informatii sunt de mai multe feluri:

informatii istorice – ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei. Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in utilizarea apei;

Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;

produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic, minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul Intern Brut proiectat;

evolutia numarului de salariati din sector.

Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerintele de apa si initiativele de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A. si Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor bio-geografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 106

Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa

Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza in functie de trei criterii esentiale:

obiectivele planificarii;

datele disponibile;

resursele financiare disponibile pentru identificarea si colectarea datelor.

Obiectivele planificarii definesc nivelul de detaliere necesar decidentilor in domeniul gestionarii resurselor de apa care vor utiliza informatiile privind prognoza cerintelor de apa. Gradul de detaliere nu presupune neaparat elaborarea unei prognoze a cerintelor de apa pentru fiecare utilizator. Ca urmare, nivelul de analiza poate fi cel al zonei acoperite de plan, in cazul nostru bazinul hidrografic, sau la nivel de judet, respectiv regiune de dezvoltare, sau la nivel de tara.

Aproape toate tehnicile de elaborare folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte de apa ale folosintelor pleaca de la premisa ca o analiza a tendintelor istorice poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare.

Cele mai cunoscute trei metode utilizate pentru determinarea tendintelor istorice, adica predictia cerintelor viitoare de apa sunt:

1. Extrapolarea cerintelor istorice;

2. Prognoza cerintei de apa pe cap de locuitor;

3. Dezagregarea cerintelor viitoare pe folosinte.

Metoda extrapolarii este utilizata pentru o perioada pe termen scurt, de la 3 la

5 ani. Unii specialisti o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar pe termen mai lung utilizand o extrapolare liniara sau exponentiala.

Metoda prognozei cerintei de apa pe cap de locuitor este similara cu metoda extrapolarii, in sensul ca toate folosintele de apa sunt grupate laolalta. Aceasta metoda are avantajul ca leaga utilizarea viitoare a apei direct de populatia prognozata.

Metoda prognozei prin dezagregare (separarea) folosintelor. Aceasta metoda separa cerintele de apa pe folosinte in grupuri uniforme de utilizatori ca baza pentru prognozele evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Metoda conduce la rezultate de o acuratete mai mare.

Considerarea incertitudinilor

Este de asteptat ca prognoza realizata sa prezinte o serie de erori potentiale fata de situatia reala. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regula se introduce un „coeficient de siguranta” care multiplica cerinta totala de apa




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 107

prognozata sau componentele ei. Acest coeficient este estimat in literatura ca fiind de 10%.

Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa ale folosintelor

Evolutia in timp a cerintelor de apa reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au loc in economie, agricultura, dezvoltare urbana etc. Cresterea sau reducerea cerintei de apa arata fluctuatia productiei, dar poate ascunde si alte aspecte legate de pretul apei, de situatia juridica a amenajarilor piscicole etc.

O evolutie a volumelor de apa (milioane m.c.) prelevate pentru acvacultura in intervalul 2001-2006 la nivelul bazinului hidrografic Olt se prezinta astfel:

Anul 2001 2002 2003 2004 2006

Volum prelevat [milioane mc/an]

13.25 13.941 18.111 18.539 0.816

Este evident ca din modul in care au evaluat prelevarile de apa pentru acvacultura in intervalul 2001-2006 nu putem deduce o tendinta istorica privind evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura. Din acest motiv va trebui sa apelam la alte metode. Una dintre aceste metode ar putea fi utilizarea volumului specific de apa prelevat pe unitatatea de suprafata amenajata. Raportand volumule de apa prelevate pentru acvacultura prezentate in tabelul de mai sus, la suprafeta amenajata functionala, se deduce ca volumul specific maxim prelevat in intervalul considerat nu a depasit valoarea de 17200 mc/an*ha (anul 2004). Pentru a conduce rationamentul mai departe este necasar sa se faca precizarea ca debitele de apa sunt asigurate in amenajarile piscicole de regula de debitele naturale ale cursurilor de apa. In ceea ce priveste umplerea incintelor amenajate, cu volume de apa care intra in categoria prelevarilor pentru acvacultura, umplerea se realizeaza in cca. 30-45 de zile pe an incepand cu lunile februarie sau martie pentru acoperirea pierderilor de apa si asigurarea apei necesare pentru primenire in perioada de exploatare. Aceste volume sunt importante si ele sunt variabile, in Romania ele avand valori de 25000-35000 mc/an*ha, valori intre care se situeaza si cele aferente bazinului hidrografic Olt.

In consecinta, pentru elaborarea unor scenarii privind prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru acvacultura se pot face urmatoarele ipoteze:

Ca urmare a oscilatiei suprafetei amenajate pentru acvacultura, in intervalul 2001-2006, se va considera ca in anul 2013 suprafetele amenajate functionale vor fi de cca. 1100 ha, adica se va situa in jurul valorii medii din intervalul considerat. Considerand valoarea de 35000 mc/an*ha a volumului specific prelevat pentru anul 2013 se poate deduce ca volumul de apa ce trebuie prelevat este de 38.5 milioane m.c.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA 108

Se face ipoteza ca suprafata amenajata pentru acvacultura in anul 2020 va fi tot de cca 1100 ha si ca urmare volumul de apa prelevat va fi tot de 38.5 milioane m.c.

Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru acvacultura

Avand in vedere ipotezele avansate anterior, evolutia prognozata a cerintelor de apa pentru acvacultura este cea prezentata in tabelul urmator:

Anul 2013 2020

Volume de apa prognozate [mil. mc/an]

38.5 38.5

Suprafata amenajata [ha]

1100 1100

In lipsa altor date si informatii se considera ca scenariul privind prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru acvacultura in bazinul hidrografic Olt este satisfacator.

Documents

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ... Management/3.PLANUL DE AMENAJARE AL B.H. OLT... · Prezentul studiu, realizat la nivel de bazin / spatiu hidrografic reprezinta