of 30 /30
Strategii şi stiluri de învăţare Strategii de învăţare Stiluri de învăţare Aplicaţie - valorificarea tipologiei Myers-Briggs în consiliere

Strategii de Invatare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Strategii de învăţareStiluri de învăţareAplicaţie - valorificarea tipologiei Myers-Briggsîn consiliere

Text of Strategii de Invatare

  • Strategii i stiluri de nvareStrategii de nvareStiluri de nvareAplicaie - valorificarea tipologiei Myers-Briggsn consiliere

  • Aplicaie

    Descriei modul n care nvai pornind de la o sarcin concret de nvare.

    Care dintre comportamente suntei sigur c sunt eficiente?

    Care dintre comportamente nu suntei sigur c sunt eficiente?

  • Obiective

    s aplice cunotinele privind organizarea nvrii;

    s sprijine elevii n folosirea eficient a timpului

    s proiecteze activiti de consiliere centrate pe autocunoaterea i ameliorarea strategiilor de nvare;

    s comunice eficient cu elevii n probleme privind nvarea.

  • Strategiile de nvare - caracterizarecomportamente care faciliteaz nvarea (Weinstein & Mayer, 1986).se refer la reguli, principii, proceduri folosite pentru a facilita procesul de nvare a materialului nvat,orice metod de nvare selectat i utilizat pentru a atinge un scop anterior stabilit (Lemeni, 2009). variaz de la simple abiliti ( sublinia ideile principale), pn la procese cognitive complexe (transferurilor ntre cunotinele dobndite n contexte diferite), 3 categorii de strategii de nvare:strategii cognitive,strategii metacognitive, strategii comportamentale,strategii motivaionale.

  • Strategiile de invare se dezvolt spontan?Credint parial fals: elevii i dezvolt strategii eficiente de nvare pe msur ce nainteaz n vrst. profesorii joac un rol foarte important n dezvoltarea strategiilor eficiente de nvare ale elevilor,elevii foarte buni dezvolt spontan strategii eficientemajoritatea elevilor ajung s foloseasc strategii eficiente de nvare numai dac profesorul ofer modele de predare adecvate care includ:problematizri, rezolvarea de probleme, demonstraii, sarcini de nvare n grup, gndire critic.

  • Diferena major dintre elevii care exceleaz i cei cu performane sczute se afl n eficiena strategiilor de nvare folosite (Dembo, 2004).

  • Consecine ale folosirii strategiilor ineficiente de nvare rezultate colare slabe,dezvoltarea unei imagini de sine negative,reacii emoionale i comportamentale dezadaptative:- procrastinare, - anxietate, depresie, - frustrare, furie, agresivitate- izolare, fobie colar. scderea continu a rezultatelor colare, Spiral a eecului colar: atitudine negativ fa de nvare- scderea motivaiei- eventual abandon al sistemul educaional.

    (Brackney & Karabenick, 1995).

  • Strategii cognitive (1)Repetiia - recitirea elementelor care trebuie nvate. - adecvat sarcinilor simple, - nu asigur realizarea conexiunilor ntre cunotine. Elaborareapresupune utilizarea cunotinelor dobndite anterior n vederea nelegerii noilor informaii i stabilirii legturilor dintre cunotinele vechi i cele noi (Dembo, 2004). faciliteaz stocarea informaiilor n memoria de lung durat prin facilitarea legturilor interne ntre itemii care trebuie nvai. Include: parafrazarea, sumarizarea, crearea analogiilor, luarea notielor.

  • Strategii cognitive (2)Organizarea ajut la selectarea informaiilor adecvateelaborarea conexiunilor ntre informaii, gruparea noii informaii n categorii (noi sau deja stocate n memorie)stabilirea unei structuri a noii informaii (identificarea structurii intrinsec a noului material sau gsirea unei structuri (Dembo, 2004). Exemple: realizarea planurilor de idei, selectarea ideilor principale dintr-un pasaj etc. Organizarea se refer la

  • Strategii cognitive (3)Gndirea critic gradul n care individul folosete cunotinele anterioare n situaii noi pentru a rezolva probleme, pentru a lua decizii, pentru a face evaluri referitoare la standardele de excelen. Exemple: formarea unei opinii proprii despre subiectele de nvat, extragerea propriilor concluzii, analiza critic a concluziilor materialului elaborat de autor sau de profesor.

  • Metacogniiagndire asupra gndirii,activitatea de reflectare i control asupra modului propriu de a gndi,const n reflectarea asupra ntregii conduite a unui subiect angajat n cunoatere (conduit cognitiv, afectiv, social) i reglarea ei. cuprinde cunotinele despre cogniii i reglarea metacognitiv. Cunotinele despre cogniii constau n: cunotine despre propria gndire i modul n care gndesc alii; - cunotine legate de faptul c diverse tipuri de sarcini impun diverse cerine cognitive; - cunotine despre strategiile cognitive i metacognitive necesare pentru mbuntirea nvrii i performanei.

  • Distincia cognitiv-metacognitiv

    Planul cognitiv - a face ceva: citire, scriere, calcul, construirea de tabele, nlocuirea numerelor n formule, rezolvare de ecuaii i anunarea rspunsului final. Planul metacognitiv - alegerea i planificarea a ce este de fcut, monitorizarea lucrurilor fcute deja. Exemple: control, supravegherea planului cognitiv, reflecia

  • Aplicaie 2

    Pornind de la rspunsurile la prima aplicaie, identificai tipuri de sarcini de nvare care vizeaz planul cognitiv i pe cel metacognitiv.

  • Strategiile comportamentale de nvarese refer la:managementul timpului i mediului nvrii, reglarea efortului, cutarea sprijinului.

  • Managementul timpului si spaiuluiexistena i eliminarea factorilor perturbatori,planificarea nvrii,realizarea unui orar eficient de studiu:evaluarea corect a timpului necesar efecturii unei sarcini specifice; utilizarea eficient a timpului alocat efecturii unei sarcini; planificarea succesiunii de rezolvare a temelor

  • Reglarea efortuluiabilitatea individului de a-i controla efortul i atenia n condiiile existenei unor factori perturbatori (zgomot, activiti concurente interesante),ale sarcinilor neinteresante,presupune angajament pentru scopurile stabilite i reglarea strategiilor de nvare

  • Cutarea sprijinuluicutarea sprijinului din partea celorlali (colegi i profesori). profesorul s mai explice o dat un subiect pe care nu l-ai neles suficient. a nva de la egali - colaborarea cu colegii, a discuta a rezolva tema mpreun.

  • Strategiile motivaionalepornesc de la modalitile pe care le folosim pentru a ne motiva atunci cnd nvm:- stabilirea scopurilor nvrii, folosirea autoncurajrilor, autogestionarea interesului fa de sarcina de nvare, automonitorizarea.

  • Stabilirea scopurilor nvriiintrinsece sau extrinsece, orientate spre nvare sau spre performan,cognitive sau afective. Elevii care au un nivel ridicat al expectanelor - stabilesc scopuri bine circumscrise, specifice. Fixarea scopurilor crete nivelul de activare al resurselor atenionale i determin mobilizarea eficient a efortului.Absena formulrii unor scopuri clare / specifice, - dificulti n a automotivarea pentru studiu.

  • Accentuarea interesului: sporirea plcerii imediate generate de activitile de nvare,creterea interesului situaional pe care l triesc elevii n timpul rezolvrii sarcinii. Accentuarea relevanei materialului de nvat :identificarea semnificaiei materialului, (semnificaiei personale sau utilitatea materialului)

  • Precondiii pentru asigurarea succesului

    mediul n care are loc nvarea trebuie s fie suportiv i ncurajator (elevii s i asume riscuri fr teama c vor fi criticai).

    provocrile pe care i le asum elevii s fie adecvate, ceea ce se ntmpl atunci cnd profesorii i cunosc i i neleg elevii.

    obiectivele nvrii asumate de ctre elevi (pot deveni motivatori puternici)

    monitorizarea strategiilor folosite de elevi de ctre elev i de ctre profesor.

  • Metode de dezvoltare a abilitilor autoreglatoriiJurnalul nvrii Hrile conceptuale Lectura reflexiv Sarcinile de inter- i auto- evaluare

  • Jurnalul de nvareScopuri: facilitarea nvrii din experien, stimularea nelegerii i reprezentrii cunotinelor, dezvoltarea gndirii critice i a abilitilor de rezolvare a problemelor, stimularea metacogniiei (Moon, 2006).Formele structurate propun prompteri cognitivi, metacognitivi sau prompteri combinai.Prompterii - ntrebri / indicii care urmresc activarea strategiilor cognitive i metacognitive. Exemple de prompteri metacognitivi: -Ce obiective mi-am propus pentru acest seminar-Ce aspecte din curs am anticipat ca fiind mai dificile-Ce puncte am neles bine, ce nu am neles bine/ suficient, ce am nvat nou?

    (Cazan, 2013).

  • Harta conceptualReprezentare bidimensional a cunoaterii similar unei reele semantice,Red caracteristici precum ierarhia, legturile orizontale dintre concepte (noduri) Tipuri: hri radiale, hri lan sau hri de tip reea.Folosite pentru: a crea ghiduri pentru nvare, a rezuma un capitol, a aprofunda un subiect,a evalua cunotinele (Buzan, 1974).

  • Lectura reflexiv Vizeaz nvarea n profunzime, crearea de semnificaii personale pentru aspectele nvate. Se pot completa fie de lectur:- Care este ideea principal a acestui capitol / articol?- Ce informaii i se par surprinztoare? De ce?Ce informaii i se par confuze? De ce?

    Fisele se pot si autoadministra.

  • Inter- i auto- evaluarea aspect esenial al nvrii autoreglate,Asociat cu:abiliti autoreglatorii mai bine dezvoltate,implicare uoar n activiti de remediere i optimizare a nvrii,decizii legate de aciunile viitoare (Metcalfe, 2009)- dificil de realizat mai ales de ctre novici

  • Modelul VAK stil de nvare vizual, auditiv, kinestezic

  • Preferina emisferic cerebral

  • Tipologia Myers-Briggs

  • Valorificarea tipologiei Myers-Briggs n consiliere (exemplu)Disciplina: Consiliere educaional Clasa: a VIII-aObiectiv: analiza relaiei dintre stilul de nvare i luarea deciziilor Timp: 25-35 de min. Desfurare: Elevii sunt rugai s descrie detaliat o situaie n care au luat o decizie important, prezentnd ntr-o succesiune cronologic evenimentele prin care au trecut i aciunile pe care le-au ntreprins. Li se cere apoi s completeze o fi de lucru care presupune rspunsul la urmtoarele ntrebri:Ce ai gndit referitor la situaie? (stilul raional)Ce ai simit n acea situaie? (stilul emoional)Ce efecte a avut comportamentul tu? (stilul practic)Ce alternative ar fi existat la acea situaie? (stilul flexibil)Cum i-ai implicat pe alii n demersul tu? (stilul extravert/ stilul introvert)Ce efecte crezi ca ar fi putut avea asupra celorlali sau asupra activitii tale in general aciunea ntreprins? (stilul imaginativ)Exist o succesiune logica a evenimentelor/ aciunilor prezentate, ce obiective i-ai fixat pentru fiecare etap? (stilul organizat). Pornind de la rspunsurile lor i de la descrierea situaiei, elevii vor identifica punctele slabe in demersul pe care l-au urmat pentru luarea deciziei, evideniind aspectele pe care le-au eliminat (aspectele de natura emoional, practic, imaginativ etc). Sunt discutate strategii de optimizare a lurii deciziilor prin valorificarea stilurilor de nvare diferite.