Strategii de dezvoltare comunitară –

soluţiile Primăriei Voluntare

2

Manager de proiect:

Mihaela Diana Podariu

Proiectul "Primăria Voluntară" este finanţat prin Programul Tineret în

Acţiune, Acţiunea 1.2., cu sprijinul Comisiei Europene.

Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

3

Echipa de proiect sau formatorii:

Coach:

Laura Răduță

4

PRIMĂRIA VOLUNTARĂ A ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS

De la stânga la dreapta:

Florin Balan

Georgiana Chircea

Alexandru Costea

Lorena Pădurariu

Ionuţ Tudosă

Elena Livadariu

Cosmin Huţanu

Iustina Privighetoriţa

Paul Dumitriu

Daniela Talabă

5

The project "Voluntary City Hall" was a national initiative for youth,

which run over eleven months. The project themes were urban

development and the volunteering. The project involved a group formed

of 15 young people and over 40 children between 10 and 15 years from

Tîrgu Frumos and almost 20 young people from rural area. The initiative

represented the first dialogue between children and youth on the one

hand and local public authorities, on the other hand; it was a mode of

expression for young people about their lives and community issues, a

chance for children and youth to give an opinion about the civil projects

that affect them.

Project activities were diverse and included: the selection of 40

children based on a collages contest, courses for 8 weeks, where children

understood the mechanisms of be an active citizen, so they contributed

with ideas to define a strategic plan for community development in four

areas: cultural, economic, social and tourism and they defined at least 10

laws for a developped european comunity. Another activity was 5 days of

training, where the most active 20 children and young people defined a

strategic plan for community development which was launched at a

conference entitled "Strategic Plan for Community Development in

Voluntery City Hall Vision”.

6

CUPRINS

I. Introducere

II. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune

III. SUPER TINERI – de la 0 la 250 de voluntari!

IV. Primăria Voluntară

IV.A. Context

IV.B. Activități

IV. C. Rezultate

V. Strategiile Primăriei Voluntare pentru Tîrgu Frumos

VI. Testiomoniale

VII. În loc de încheiere

7

Introducere:

Proiectul Primăria Voluntară a fost un proiect derulat în Tîrgu Frumos şi zona rurală

limitrofă, care s-a desfăşurat pe parcursul a 11 luni. Temele proiectului au fost dezvoltare

urbană şi voluntariat. Proiectul a implicat 15 tineri în cadrul echipei de proiect şi

aproximativ 60 de copii, cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani, atât din mediul urban, cât şi

din zona rurală. Proiectul a reprezentat un prim dialog între copii şi tineri pe de o parte, şi

autorităţi pe de altă parte, un dialog prin care tinerii şi-au putut exprima opinia despre

problemele comunităţii şi au propus soluţii creative.

Primăria Voluntară a implicat multiple activităţi, de la selecţia până la formarea a 60

de copii, de la organizarea de evenimente şi până la scrierea unui plan strategic de dezvoltare

a oraşului. Tinerii implicaţi în proiect au acceptat o provocare majoră, şi-au asumat rolul de

formatori, deşi nu aveau experienţă în domeniu, şi au devenit modele pentru copii de 10-15

ani, deşi poate uneori nu au conştientizat acest fapt. Proiectul a permis dezvoltarea personală

a unui număr remarcabil de tineri dintr-o comunitate fără prea multe posibilităţi în acest

sens.

Primăria Voluntară a fost un proiect dificil de coordonat pentru că durata activităţilor

a solicitat o anumită perseverenţă din partea echipei de proiect, dar şi a beneficiarilor, copii cu

vârsta între 10 şi 15 ani. Ca şi organizaţie, suntem activi de aproximativ 4 ani, într-un oraş

cu 13.000 de locuitori, în care suntem singura organizaţie de tineret care aplică proiecte. În

aceşti ani au trecut prin organizaţie 250 de voluntari, marea majoritate liceeni, care au

participat la unul sau mai multe proiecte sau activităţi şi care, după o anumită perioadă,

uneori chiar în mijlocul sau la finalul unei activităţi de care erau responsabili, au renunţat, fie

pentru că au absolvit liceul şi s-au înscris la facultate, fie că s-au angajat pe parcursul verii,

fie că şi-au stabilit noi priorităţi, ori părinţii le-au interzis să practice voluntariatul. Având în

vedere acest context, e o adevărată promovare să implementăm proiecte cu o durată mai mare

de 3 luni. Totuşi cu Primăria Voluntară am reuşit, iar în rândurile ce urmează veţi afla

cum... de la A la Z!

8

II. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune

"Tineret în Acţiune" (Youth in Action) este programul Uniunii Europene care

susţine activităţile de învăţare nonformală pentru tineri, prin finanţarea de proiecte.

Acesta vine în continuarea programului "Tineret" (Youth) şi va fi implementat în

perioada 2007 - 2013. Programul, cu finanţare

de la Comisia Europeană, vizează promovarea

cetăţeniei active în rândul tinerilor, dezvoltarea

sentimentelor de solidaritate şi toleranţa,

sprijinirea înţelegerii reciproce între tinerii din diferite ţări, promovarea cooperării

europene şi contribuţia la îmbunătăţirea calităţii sistemelor de susţinere a activităţii

de tineret.

9

Obiectivele generale expuse în baza legală a programului Tineret în Acţiune

sunt următoarele:

♣ Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în

general şi cetăţenia europeană a acestora în

special;

♣ Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în special

pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană;

♣ Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări;

♣ Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de susţinere a activităţilor de

tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile în domeniul tineretului;

♣ Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului.

Priorităţile europene permanente ale programului sunt:

Cetăţenia europeană;

Participarea activă a tinerilor;

Diversitatea culturală;

Includerea tinerilor cu oportunităţi reduse.

Priorităţile europene anuale ale programului pentru anul 2011 au fost:

Anul European al Voluntariatului. Aceasta prioritate urmăreşte să încurajeze

proiectele care au ca scop creşterea conştientizării valorii şi importanţei

voluntariatului ca formă de implicare activa şi ca instrument de dezvoltare şi

îmbunătăţire a competentelor de dezvoltare

personală, socială şi profesională.

Şomajul în rândul tinerilor. Această

prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care

promovează accesul tinerilor şomeri în programul

Tineret în Acţiune. Prioritate vor avea, de asemenea, proiectele care vor aborda

aspecte legate de şomajul în rândul tinerilor şi/sau de stimularea mobilităţii şi a

participării active a tinerilor şomeri în societate.

Creştere incluzivă. Această prioritate urmăreşte să stimuleze proiectele care

vizează sărăcia şi marginalizarea sau încurajarea tinerilor cu privire la a

10

conştientiza şi a se implica în abordarea acestor teme pentru o societate mai

incluziva. În acest context vor fi abordate în special includerea tinerilor migranţi,

a tinerilor cu dizabilităţi, şi, unde este relevant, a tinerilor roma.

Provocări globale legate de mediu şi schimbări de climă. Această prioritate

urmăreşte să încurajeze proiectele care au ca scop creşterea conştientizării şi

mobilizării în ceea ce priveşte provocări globale legate de mediu şi schimbări de

climă ca mijloc de încurajare a dezvoltării de abilităţi şi comportamente „verzi” în

rândul tinerilor şi a lucrătorilor de tineret precum şi angajamentul acestora pentru

creştere durabilă.

Creativitate şi antreprenoriat. Această prioritate urmăreşte să încurajeze

proiectele – în special Iniţiativele Tinerilor – care vizează stimularea spiritului de

iniţiativă a tinerilor şi abilitatea acestora de a gândi imaginativ şi original,

dispoziţia lor de a îşi asuma riscuri şi ingeniozitatea lor pentru atingerea unor

obiective economice, politice, sociale şi de mediu.

Programul Tineret în Acţiune furnizează tinerilor oportunităţi importante de a

dobândi competenţe. Prin urmare, este un instrument cheie pentru învăţarea non-

formală şi informală cu o dimensiune europeană.

Învăţarea non-formală vizează acel tip de

învăţare care se produce în afara curriculum-ului

din sistemul de educaţie formală. Activităţile de

învăţare non-formală implică tineri participând

voluntar; acestea sunt planificate cu grijă, pentru a

facilita dezvoltarea persoanală, socială şi

profesională a participanţilor.

Proiectele finanţate prin Programul Tineret în Acţiune trebuie să adere la principiile

învăţării nonformale.

Acestea sunt:

învăţarea, în contexte non-formale, este intenţionată şi voluntară

11

educaţia se desfăşoară într-o gamă largă de medii şi situaţii în care formarea şi

învăţarea nu sunt neapărat singura sau principala activitate

activităţile pot fi organizate de facilitatori profesionişti (cum ar fi

formatorii/lucrătorii de tineret) sau

voluntari (cum ar fi liderii/formatorii

de tineret)

activităţile sunt planificate, dar sunt

rareori structurate prin etapizare

convenţională sau subiecte curriculare

activităţile vizează, de regulă, grupuri ţintă specifice şi înregistrează învăţarea

într-un mod specific.

Mai multe informaţii despre Programul Tineret in Acţiune se găsesc pe:

www.tinact.ro

12

III. SUPER TINERI – de la 0 la 250 de voluntari!

"Prin voluntariat fiecare are ceva de câştigat, câştigurile variind de la satisfacţia personală la

experienţa acumulată, de la prietenii la contacte profesionale utile. Dar principalul câştig este

o comunitate mai sănătoasă, mai unită, mai armonioasă, mai caldă şi mai încrezătoare în

propriile forţe şi, deci, mai puternică."

(declaraţia de voluntariat a Asociaţiei ASIRYS)

Asociaţia non-guvernamentală SUPER TINERI (ASIRYS) este constituită juridic în

februarie 2009. Asociaţia este prezentă prin proiectele derulate pentru comunitate din iunie

2008, iniţial activând ca şi grup informal de tineri.

De ce SUPER TINERI? Pentru că „super” este un cuvânt specific tinerilor atunci

când li se întâmplă lucruri bune, iar tineri pentru că asociaţia este formată din tineri. De

unde ASIRYS? ASIRYS este un acronim format din iniţialele valorilor cheie pe care le

promovează organizaţia: Atitudine, Solidaritate, Implicare, Responsabilitate, Youth

(Tinereţe), Succes.

13

ASIRYS e o organizaţie nonprofit care se bazează pe voluntariat şi promovează

educaţia nonformală. “Dansez cu Implicare”, “Mesageri împotriva discriminării”, “Şcoala

Nonformală de Antreprenori Sociali”, “Ţara lui Ştefan cel Mare”, “New-Media & Dance

Camp”, “Unconventional Ways in Traditional Arts”, “Primăria Voluntară”, “Journey in my

special world” sunt câteva din proiectele organizaţiei, ce au abordat teme diferite, prin care

peste 250 de voluntari s-au dezvoltat personal şi profesional, asumându-şi în mod voluntar

misiunea de a dezvolta comunitatea. În acest moment în cadrul asociaţiei activează în jur de

48 de voluntari, însă Asociaţia SUPER TINERI este mereu în contact cu tinerii prin

proiectele derulate şi continuă să atragă tineri spre voluntariat şi educaţie nonformală.

Constituirea asociaţiei s-a realizat ca răspuns la problemele sociale şi economice pe

care le întâmpină oraşul Tîrgu Frumos, probleme care îi afectează în mod direct şi pe tineri.

Din acest motiv, scopul şi obiectivele asociaţiei nu se axează doar pe o singură problemă, fiind

vizată dezvoltarea durabilă a întregii comunităţi.

Pe termen lung se vizează extinderea organizaţiei pe plan naţional şi internaţional.

Până atunci se doreşte ca prin intermediul SUPER TINERI să se creeze un model de bună

practică astfel încât Tîrgu Frumos să fie cunoscut ca fiind oraşul transformat într-o

comunitate de succes, de către tineri, prin voluntariat.

“Când spui ASIRYS, te gândeşti în primul rând la libertatea de a

experimenta! În 3 ani, am experimentat atât de multe teme şi

domenii, mi-am dezvoltat atât de mult spiritul antreprenorial şi

creativitatea, încât pot să spun ferm, că pentru mine a fost adevărata

şcoală!” (Andreea, voluntar)

14

Cum am evoluat de la o idee la sute de activităţi, de la un voluntar la 250 într-un

oraş mic, unde ONG era iniţial perceput ca fiind OMG scris greşit? Dacă o să

citeşti acest material o să găseşti un model pe care să-l preiei, să-l adaptezi şi să faci

ceea ce nimeni nu a mai făcut vreodată pentru comunitatea ta! Noi îţi spunem doar

că SE POATE! E nevoie doar SĂ VREI şi SĂ FACI, chiar dacă la început eşti

singur... Şi apelează cu încredere la Tineret în Acţiune!

Dansez cu Implicare, Mesageri împotriva

discriminării, Şcoala Nonformală de Antreprenori

Sociali, Ţara lui Ştefan cel Mare, Unconventional

Ways in Traditional Arts, Primăria Voluntară,

Journey in my special world, participarea la ONG

Fest şi mai mult de douăzeci şi cinci de traininguri

de formare pentru voluntarii ASIRYS, au fost

posibile prin Programul Tineret în Acţiune, cu

sprijinul Comisiei Europene (www.tinact.ro).

Mulţumim Tineret în Acţiune pentru şansele de

a (ne) schimba în bine!!!

15

Portofoliul ASIRYS 2008-2012

ASIRYS şi-a început activitatea în mai 2008, ca grup informal. Deşi iniţial

ideea de a dezvolta proiecte de voluntariat a fost a unui singur om, care a pornit la

drum cu o foaie, un pix şi dorinţa de a schimba, ulterior „microbul” numit educaţie

nonformală a motivat tinerii unui oraş mic: Tîrgu Frumos,

să îşi dorească să creeze o comunitate puternică, care să le

ofere oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională

şi o viaţă activă! Cu un pix, o foaie şi o idee au fost create

proiectele „de lansare” „Learn to get involved” (Învaţă să te implici) şi „Ieşi la

sport! Sedentarii sunt naşpa!”, ele au arătat că tinerii din Tîrgu Frumos au potenţial,

iar oraşul are nevoie de o organizaţie activă, care să schimbe starea de “nu putem

face nimic” în oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională pentru orice

cetăţean, dar în special pentru tineri.

LEARN TO GET INVOLVED! (ÎNVAŢĂ SĂ TE IMPLICI!)

Activităţi:

organizarea unei tabere tematice de 3 zile la

Muncel pentru 25 de tineri din Tîrgu Frumos;

informarea tineretului asupra beneficiilor

voluntaritului şi ale educaţiei nonformale;

planificarea unei competiţii sportive cu 6

probe;

Rezultate:

Direcţia Judeţeană de Tineret Iaşi prin Autoritatea Naţională de Tineret a

finanţat proiectul cu 2500 lei;

formarea unei echipe puternice,

valorificarea abilităţilor şi competenţelor participanţilor, precum şi

dezvoltarea de noi abilităţi, în special pe partea de comunicare,

16

susţinerea activităţii sportive în rândul tinerilor,

s-a organizat o campanie de fundraising;

s-a planificat proiectul „Ieşi la SPORT! Sedentarii sunt naşpa.”

IEŞI LA SPORT! SEDENTARII SUNT NAŞPA.

Activităţi:

6 competiţii sportive (viteză, maraton, fotbal,

săritura în lungime, cursa cu obstacole) organizate pe

Stadionul Tineretului din Tîrgu Frumos.

Rezultate:

120 de tineri din Tîrgu Frumos şi zona limitrofă

atraşi pe terenul de sport;

6 sponsori implicaţi în proiect care au contribuit

cu aproximativ 5000 lei (bani sau bunuri)

pentru premierea celor mai buni sportivi;

20 de tineri au participat la organizarea şi

implementarea proiectului.

Scopul era deja stabilit: dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, iar numele de

SUPER TINERI dorea să ofere o notă de accesibilitate filosofiei ASIRYS (cetăţean cu

atitudine, solidar, implicat, responsabil, cu spirit tânăr, orientat spre succes). După

câteva luni de proiecte de succes în format informal s-au alăturat voluntari şi

membri importanţi ai comunităţii, iar pe 26 februarie 2009, ASIRYS obţine

personalitate jurdică, este oficial ONG şi începe proiectul “Demonstrează-ţi

talentul!”, organizând numeroase acţiuni culturale sau sportive (Ziarul care te

implică, Echipa de Volei, acţiuni pentru copiii cu deficienţe etc.) cu rolul de a

promova voluntariatul în rândul tinerilor.

17

BAL MASCAT

Activităţi:

Organizarea unui eveniment creativ pentru

tinerii din Tîrgu Frumos şi zonele limitrofe.

Rezultate:

90 de tineri prezenţi şi deghizaţi la bal;

400 lei atraşi pentru premii (cei mai bine

deghizaţi tineri);

Punerea în valoare a creativităţii tinerilor din Tîrgu Frumos.

ZIUA BASTONULUI ALB

Activităţi:

vizitarea tinerilor nevăzători de la Centrul de Nevăzători

din Tîrgu Frumos de ziua internaţională a nevăzătorilor;

oferirea de daruri pentru toţi copii prezenţi în şcoală;

organizarea unui spectacol de către tinerii nevăzători.

Rezultate:

atragerea atenţiei cetăţenilor, în special

a tinerilor, asupra comunităţii de nevăzători

din Tîrgu Frumos;

derularea unui spectacol cu muzică,

teatru de păpuşi, realizat în totalitate de tinerii

nevăzători;

atragerea de sponsorizări în valoare de 1000 lei destinaţi tinerilor nevăzători.

ZIARUL CARE TE IMPLICĂ

Noiembrie 2008 - prezent

Activităţi:

scrierea, editarea şi publicarea unui ziar al tinerilor.

Rezultate:

18

2000 de ziare distribuite, cu apariţii o dată la 2 luni;

Tineri care au posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere, de a propune

soluţii, de a promova un eveniment, de a atrage atenţia autorităţilor asupra

unei probleme comune etc.;

Articole creative scrise în totalitate de tineri.

ECHIPA DE VOLEI FEMININ TÎRGU FRUMOS – ASIRYS VOLEYBALL TEAM

Decembrie 2008 – Noiembrie 2009

Activităţi:

Antrenarea unei echipe de volei feminin care să

organizeze şi să participe la competiţii sportive.

Rezultate:

24 de tinere au învăţat volei, cele mai bune 12

sunt membrele echipei de volei feminin Tîrgu

Frumos;

echipa are antrenor din liga A de volei (fost

jucător Dinamo Volei Masculin);

promovarea sportului în rândul tinerilor;

„Trebuie să recunosc că la început nici eu nu ştiam cu ce se mănâncă, apoi am

înţeles că-mi scăpase esenţialul... fuzionarea principiilor tinerilor târgoveţi sub un

gând comun ce-ar putea duce la dezvoltarea culturală şi sportivă a frumosului oraş.

Sportul e ceva serios, c-a luat forma unei echipe de volei aici e o alegere aleatorie dar

în care primează ideea de grup... sportul te disciplinează şi te face mai organizat, pe

lângă asta fiecare moment este trăit intens şi apreciat.” (Larisa)

SHOW YOUR TALENT! (DEMONSTREAZĂ-ŢI TALENTUL!)

Activităţi:

organizarea a 3 evenimente consecutive cu 3

teme diferite (dans, sport şi muzică) la Casa

de Cultură Garabet Ibrăileanu din Tîrgu

Frumos;

Rezultate:

19

500 de tineri spectatori, din care aproximativ 100 de tineri au fost implicaţi

direct în reprezentaţii scenice (4 trupe de dans, echipa de volei şi de handbal

feminin, tinerii de la aerobic, echipa de tae kwan do, 8

tineri cântăreţi etc.);

3 evenimente implementate cu succes, evenimente ce au

promovat talentul şi voluntariatul;

din donaţii s-au strâns 750 lei plus experienţa acumulată

în organizarea unui eveniment de anvergură.

PORTALUL ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS: www.tirgufrumos.ro

Activităţi:

crearea unei platforme online prin care cetăţenii sunt

informaţi, îşi pot exprima opiniile, ideile, pot publica articole şi

pot lua atitudine.

Rezultate:

150 de articole publicate, 200 000 de vizite;

1400 de fani pe FanPage: www.facebook.com/TirguFrumos

promovarea şi vizibilitatea oraşului în ţară şi străinătate.

Diversele proiecte arată că tinerii din Tîrgu Frumos au o pasiune comună:

dansul! Aşa apare în vara lui 2009 “Dansez cu Implicare”, proiect ce este

finanţat de Tineret în Acţiune, cu sprijinul UE. Se organizează o tabără de

dans, unde alte 5 proiecte sunt planificate. “Dansez cu implicare” are un

succes neaşteptat. Pornind de la 200 de euro, echipa de tineri implicată

reuşeşte să amenajeze Parcul ASIRYS, mobilizând cetăţeni, autorităţi şi

societăţi comerciale, reuşind să atragă sprijin material pentru materializarea

parcului de peste 7000 de euro. Şi asta nu e totul, pe lângă activitatea cu

amenajarea parcului, ecologizează Dealul Buznei, realizează o campanie

antialcool, o expoziţie cu obiecte donate de bătrâni, vizitează centrul de

plasament Trinitas spre surpriza copiilor şi tinerilor orfani, organizează

20

numeroase spectacole de promovare a comportamentului responsabil şi

solidar.

DANSEZ CU IMPLICARE

Activităţi - Proiectul a fost structurat în două părţi:

o tabără derulată în perioada 31 iulie - 7

august 2009, în Durău, unde 30 de tineri, împărţiţi

în 5 echipe, au dezvoltat 5 proiecte şi 5 dansuri pe

temele: atitudine, solidaritate, implicare,

responsabilitate şi youth; în cadrul taberei, în

centrul Durăului, am derulat şi evenimentul

„Povestea coregrafică a SUCCESului”.

5 proiecte implementate în perioada 10

august – 19 septembrie 2009, promovate prin

tehnica dans-teatru în comunitate.

Proiectul “Dansez cu IMPLICARE” a primit

7780 euro finanţare prin programul Tineret în Acţiune,

cu sprijinul Comisiei Europene.

Rezultate:

P1. Echipa ATITUDINE– o campanie împotriva consumului excesiv de alcool în

rândul tinerilor

Un stand amenajat în centrul

oraşului unde tinerii s-au putut

informa despre efectele negative

ale alcoolului;

2 filme rulate care abordau efectele

negative ale alcoolului pentru

viitorul tinerilor.

200 de tineri informaţi asupra

21

efectelor negative ale alcoolului;

500 de pliante care prezentau efectele negative ale alcoolului distribuite

tinerilor;

P2: Echipa SOLIDARITATE - integrarea tinerilor cu dizabilităţi prin dans

20 de tineri cu dizabilităţi mintale/fizice

din Centrul de Plasament „Sf. Spiridon” şi Şcoala

Trinitas pentru copii cu deficienţe au învăţat să

danseze cu ajutorul voluntarilor ASIRYS;

17 voluntari au socializat cu tinerii

dezavantajaţi;

Un contract de parteneriat cu Şcoala

Trinitas şi un proiect de follow-up („Journey in my special world”) cu scopul

de a facilita integrarea tinerilor cu dizabilităţi în comunitate;

P3: Echipa IMPLICARE - Reamenajarea unui

parc de joacă pentru copii

Un parc reamenajat care a primit

denumirea de „Parcul ASIRYS” ;

40 de voluntari care au muncit la

realizarea obiectivului;

Credibilitate şi vizibilitate în comunitate;

7000 de euro - bani, bunuri şi servicii,

atraşi pentru reamenajarea parcului.

P4: Echipa RESPONSABILITATE -

Curăţarea Dealului Buznei de deşeuri

44 de tineri implicaţi în colectarea

deşeurilor;

22

35 de saci de gunoi strânşi dintr-un spaţiu verde;

P5: Echipa YOUTH – o campanie de implicare a persoanelor de vârsta a 3-a

20 de pensionari au donat un obiect pentru o expoziţie destinată tinereţii

sufletului;

Un dans care a promovat spiritul tânăr.

2010 aduce cu el o altă etapă… se ştie că Tîrgu Frumos e un oraş

multicultural, existând pe lângă români, o comunitate de 13% de ruşi-lipoveni

şi 10% rromi. Proiectul “Mesageri împotriva discriminării” a dorit să

valorifice acest lucru şi să unească romii cu lipovenii şi românii. Să fim

solidari şi toleranţi unii cu alţii, asta îşi propunea proiectul. Instrumentul

folosit a fost dansul, iar rezultatele nu au întârziat să apară : 4 workshopuri

culturale, premiul I pentru creativitate la cel mai mare festival studenţesc din

Iaşi - Festudis. Proiectul şi Tîrgu Frumos au fost date ca exemplu până şi în

Parlament, atrăgând atenţia liderilor lipoveni şi rromi din toată ţara, tinerii

implicaţi în această activitate apărând chiar şi în emisiunea TVR 3: U-

Campus.

MESAGERI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII

Activităţi:

Proiectul "Mesageri împotriva

discriminării" a fost o iniţiativă de tineret,

care şi-a propus ca prin dans să implice

tineri rromi, lipoveni şi români în

dezvoltarea solidarităţii şi promovarea

toleranţei faţă de minorităţile etnice, în

special faţă de rromi. Proiectul a fost

structurat în 3 părţi:

o parte care a implicat 40 de tineri

(rromi, lipoveni şi români) din Tîrgu Frumos, care au învăţat dansul, cultura,

muzica şi tradiţiile romilor,

a doua parte a proiectului a constat într-un training în Sulina destinat

pregătirii intensive a participanţilor în dans,

23

imediat după training, tinerii au organizat evenimente în diferite locaţii

pentru a promova toleranţa, interculturalitatea, arta şi cultura rromilor.

Rezultate:

55 de tineri rromi, lipoveni şi

români implicaţi în organizarea

activităţilor proiectului;

Organizarea spectacolului pentru

promovarea toleranţei „Mesagerii”

(aprox. 200 de spectatori);

„Zilele Diversităţii în Tîrgu

Frumos” – 8-9 aprilie 2010 – un eveniment

compus din 4 workshopuri culturale:

„Bucătăria Multiculturală”, „Arta

meşteşugurilor”, „Vestimenţie şi accesorii

multiculturale”, „Tradiţii şi obiceiuri

mistice”, 4 dansuri tematice de promovare a

beneficiilor diveristăţii, muzică live, o piesă

de teatru ce prezenta tradiţiile

rromilor, lipovenilor şi românilor

(aprox. 100 de participanţi);

participare la Festudis Iaşi, la cel mai

mare eveniment studenţesc şi

obţinerea locului I pentru

Creativitate;

organizarea taberei la Sulina cu 38 de

participanţi;

flash-mob împotriva discriminării în Iaşi şi Tîrgu Frumos.

Proiectul este finanţat cu 8000 de euro prin Programul Tineret în Acţiune, cu

spirjinul Cosmisiei Europene şi este realizat în parteneriat cu Asociaţia Gipsy Eye.

24

Premiul I pentru

CREATIVITATE - Festudis – 10

mai 2010

10 minute până la ultimul tren.

Grupul de 42 de tineri mesageri din

Tîrgu Frumos veniţi la Festudis

2010 Iaşi pleca înainte de a se

anunţa premiile. Bugetul era limitat

ca să mai rămână. Grăbiţi, mai mult

alergând pe trecerea de pietoni... şi se

aude: "Premiul I pentru Creativitate

se acordă Asociaţiilor Super Tineri

(ASIRYS) şi Gipsy Eye". Pentru

câteva secunde s-a făcut linişte. Au

auzit bine?!

"Pierdeam trenul şi a anunţat că

suntem câştigători. În mijlocul

trecerii de pietoni am început toţi să

ţipăm şi să ne îmbrăţişăm."

(Alexandra)

Au prins trenul... Imaginaţi-vă acel

drum... cu personalul, Iaşi-Tîrgu

Frumos...

A fost prima oară când o asociaţie

din Tîrgu Frumos a participat şi a

câştigat un premiu la Festudis... şi

nu orice premiu: locul 1 pentru

Creativitate. A fost prima oară când

o asociaţie de majoritari români şi

lipoveni s-a unit cu o asociaţie de

rromi. Pentru mulţi dintre tinerii

mesageri a fost prima oară când au

văzut Iaşiul şi poate că de aceea acest

premiu contează atât de mult.

După tabăra de dans de la Sulina şi flash-mobul pe ploaie din Iaşi, în

august încep cursurile “Şcolii nonformale de antreprenori sociali”, al doilea

proiect ASIRYS din 2010. Multe planuri, mulţi tineri, multe perspective de

dezvoltare şi posibilităţi de experimentare în antreprenoriat. Abilităţile

antreprenoriale le dobândeşti doar prin practică, iar proiectul “Şcoala

Nonformală de Antreprenori Sociali” a fost o lecţie valoroasă pentru tinerii

implicaţi. 70 de evenimente socio-culturale dezvoltate, 200 de tineri implicaţi,

6 afaceri sociale testate, 15 antreprenori formaţi, 5 proiecte scrise, un plan de

dezvoltare al organizaţiei… sunt doar câteva din rezultatele măsurabile

obţinute. Proiectul dispune şi de o carte, prin care tinerii din ţară, din

comunităţile mici, pot învăţa tehnici antreprenoriale pentru a-şi dezvolta

organizaţia.

25

ŞCOALA NONFORMALĂ DE ANTREPRENORI SOCIALI

Activităţi:

organizarea a 6 sesiuni practice de antreprenoriat social,

dezvoltarea a 5 planuri de afaceri sociale de către tineri şi implementarea acestora,

amenajarea unui spaţiu, recondiţionarea mobilierului şi deschiderea unui centru de tineret,

organizarea a peste 70 de evenimente socio-culturale,

derularea unei tabere de tip bootcamp pe scrierea şi managementul proiectelor de tineret.

Rezultate:

40 de tineri au participat la sesiunile de antreprenoriat social, unde şi-au

dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, creativitatea, abilităţile antreprenoriale

etc.

25 dintre ei au dezvoltat 5 afaceri sociale şi au organizat 70 de evenimente

socio-culturale,

a fost amenajat un centru de tineret

în Tîrgu Frumos unde cel puţin 30 de

tineri au testat idei prin organizarea de

evenimente şi activităţi socio-culturale,

cei mai activi 15 tineri implicaţi în

proiect au scris 5 proiecte, 2 dintre ele

fiind finanţate de Programul Tineret în Acţiune în 2011 cu aproximativ 18 000

de euro (Primăria Voluntară şi Unconventional Ways in Traditional Arts).

Cartea: „Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali – o iniţiativă de gherilă”

Prin proiectul „Şcoala nonformală de antreprenori sociali” peste 300 de tineri (25%

din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani din Tîrgu Frumos) au fost informaţi

despre beneficiile voluntariatului şi ale educaţiei nonformale. Proiectul a promovat

educaţia nonformală, voluntariatul şi antreprenoriatul, în acest fel obţinându-se:

26

creşterea cu 200% a numărului de acţiuni

de educaţie nonformală şi a evenimentelor

socio-culturale în Tîrgu Frumos,

creşterea cu 25% a numărului de tineri

care investesc timp în dezvoltarea personală,

culturală şi antreprenorială,

dublarea numărului de voluntari ai

asociaţiei,

dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul a 30 de tineri,

dezvoltarea abilităţilor de scriere, coordonare şi evaluare de proiecte de

tineret în rândul a 15 tineri din comunitate,

scrierea a 5 proiecte de tineret, 2 dintre ele fiind finanţate deja.

Prin proiectul „Şcoala nonformală de antreprenoriat social” cei 30 de tineri

implicaţi şi-au dezvoltat abilităţile de organizare, de planificare, de lucru în echipă,

de comunicare. Prin cele 5 planuri de afaceri dezvoltate şi implementate şi-au

dezvoltat abilităţile antreprenoriale şi astfel au dobândit mai multă încredere în

forţele proprii, devenind în acelaşi timp mai responsabili faţă de comunitate. Tinerii

au avut posibilitatea de a se exprima liber, de a veni cu idei creative, de a gândi „out

of the box”, de a încerca

lucruri noi.

De asemenea, afacerile

sociale au revitalizat mediul

socio-cultural din oraşul

Tîrgu Frumos, au creat

oportunităţi de dezvoltare

personală, socială şi

culturală pentru tinerii din

comunitate, iar tinerii,

testând, au putut să-şi fixeze

mai uşor obiective de

dezvoltare personală pe termen lung.

Proiectul a avut o puternică componentă de follow-up, în sensul că 2 dintre

proiectele scrise de voluntarii participanţi sunt aprobate şi s-au defăşurat în vara

2011, iar celelalte 3 vor fi depuse pe parcursul anului 2012 (SEV, reţele, democraţie

participativă). De asemenea, tot în cadrul proiectului, voluntarii şi o parte din echipa

27

de proiect, au solicitat o finanţare către

Fundaţia Dinu Patriciu, astfel obţinând

cofinanţarea pentru evenimentul

„Povestea bunicilor... nimănui“ prin

care bătrâni de la azilul din Tîrgu

Frumos şi tineri nevăzători au beneficiat

de un program artistic şi daruri în

spiritul sărbătorilor de iarnă.

Proiectul „Şcoala Nonformală de

Antreprenori Sociali“ ne-a crescut

capacitatea de a planifica şi organiza, oferindu-ne vizibilitate şi credibilitate în

comunitate. În urma acestui proiect am stabilit parteneriate cu şcolile din Tîrgu

Frumos, care s-au arătat deschise de a participa activ la proiectele noastre.

Proiectul a fost finanţat cu suma de 5200 prin Programul Tineret în Acţiune

(Iniţiative Naţionale ale Tinerilor).

Festivalul FIII Muntelui

În august 2010 reprezentanţii Asociaţiei PRO Vulcan ne-au invitat să ne

alăturăm ca parteneri la editia a II-a a Festivalulul Vulcanului FIII MUNTELUI. Am

acceptat cu bucurie şi o delegaţie de 12 tineri din Tîrgu Frumos şi Iaşi au mers să

reprezinte Asociaţia ASIRYS Tîrgu Frumos, undeva în zona Alba Iulia/Roşia

Montană.

Programul pe care l-am pregătit pe lângă faptul că

a fost antrenant şi captivant, a promovat mixul

cultural specific zonei noastre. Printre activităţile pe

care le-am derulat la Vulcan menţionăm: coregrafie

cu mesaj antidiscriminare; simularea unei nunţi între

un tânăr lipovean şi o româncă, cu naşi rromi;

interpretare de muzică populară moldovenească.

Anul 2011 a fost un an bogat în proiecte. Am început cu “Ţara lui Ştefan

cel Mare”, un proiect de cooperare tranfrontalieră între tinerii din Republica

Moldova şi cei din România. Rezultatele proiectului se pot enumera pe scurt

în: 4 flash-moburi în Iaşi, un schimb de experienţă cu 16 tineri din Republica

28

Moldova în Tîrgu Frumos pe artă, cultură, eadicarea sărăciei şi bune practici

ONG; organizarea unui forum investiţional; organizarea unui Târg de

Tradiţii şi Obiceiuri; a unui simpozion nonformal; o noapte petrecută în

muzeul Cucuteni; un weekend de haiducie în Suceava prin care am descoperit

tot ceea ce ţine istoria lui Ştefan cel Mare şi identitatea comună România-

Republica Moldova; am avut o echipă de la postul naţional de televiziune

(TVR 1) alături de noi - echipă care ne-a oferit consultanţă, şi peste 10 ONG

partenere! Totul s-a încheiat cu o carte dedicată proiectului şi intitulată

“Ţara lui Ştefan cel Mare” şi un site: www.stefan.tirgufrumos.ro.

ŢARA LUI ŞTEFAN CEL MARE

Activităţi şi rezultate

Schimbul de tineri „Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost structurat astfel: 4 zile de

comunicare pe temele stabilite, de nonformal şi de cunoaştere a tradiţiilor Moldovei

lui Ştefan, 2 zile de târg şi campus de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor, artei şi

culturii româneşti şi moldoveneşti; 2 zile de haiducie, adică de experimentare şi

afirmare prin locurile bătătorite de Ştefan; un film şi o carte de diseminare.

Primele 4 zile, dedicate cunoaşterii participanţilor, introducerii acestora în lumea

educaţiei nonformale, realizării unor echipe eficiente, au presupus:

jocuri de cunoaştere;

aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea proiectului; stabilirea regulilor;

definirea termenilor: excluziune socială, interculturalitate, cetăţenie europeană, participare activă etc.;

joc de echipă: percepţiile despre Moldova şi România (schimb de roluri şi desen);

prezentarea culturii de către fiecare echipă (identificarea stereotipurilor)

brainstorming pentru scenariu

film „Ţara lui Ştefan cel Mare”; discuţii

29

nonformale: cum să fie filmul?

îngeraşul;

„Trips and tricks pentru ONG”; scenariul final „Ţara lui Ştefan cel Mare”;

Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel Mare, definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia;

teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi prezent, proiectare

în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în tehnica "dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre Moldova şi România;

jocuri de energizare;

analiza SWOT a comunităţilor participante – lucru în echipă, identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială;

prezentarea analizelor pe echipe,

definirea de soluţii de combatere a sărăciei şi exluziunii sociale;

soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru organizarea evenimentului în comunitate;

definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-teatru cu tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România,

prezentarea pieselor de dans-teatru,

pregătirea evenimentelor de promovare şi informare pentru lansare a evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,

cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament Sf. Spiridon, vizită la Primărie şi participarea la o lansare de carte la Casa de Cultură „Garabet Ibrăileanu”),

activităţi outdoor: legendele;

petreceri: de cunoaştere, seara de dans împotriva excluziunii (muzică tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.), petrecere de socializare cu alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, seara interculturală – România şi Modova.

30

Zilele dedicate evenimentului au presupus organizarea într-un weekend a

următoarelor activităţi:

Forum Investiţional: s-a desfăşurat pe data de 25 iunie

2011 şi a avut ca grup ţintă tinerii interesaţi să dezvolte o

afacere şi oamenii de afaceri,

atât din regiunea, cât şi din

ţara Moldova; evenimentul a

reprezentat o soluţie pentru

combaterea sărăciei şi

excluziunii sociale. Scopul

evenimentului a fost de a prezenta oportunităţile de

investiţii prezente în Moldova României şi în Republica

Moldova. Domeniile de interes sunt: agricultură, IT, turism, comerţ. La

eveniment am invitat organizaţii şi persoane interesate de domeniul

afacerilor, care au contribuit cu prezentări specifice, adresate oamenilor de

afaceri şi tinerilor interesaţi de dezvoltarea antreprenorială în domeniile mai

sus menţionate. Invitaţii au fost: Ionuţ Călugăru - sub titlul “Mediul online și

beneficiile acestuia în afaceri”, Ionuț Călugăru a vorbit atât tinerilor la început

de drum, cât și oamenilor de afaceri prezenţi despre oportunitățile oferite de

mediul virtual; Laura Taşchină – antreprenor şi preşedinte JCI Iaşi, a oferit

tinerilor câteva exemple de succes, dar şi eşecuri, susţinând ideea că tinerii au

potenţial şi pot dezvolta idei de afaceri de succes; Constantin Miron –

antreprenor local a vorbit despre comerţ şi oportunităţile locale; de asemena

au fost prezenţi şi 2 lideri de ONG din România care au vorbit despre

antreprenoriatul social şi 1 lider din Republica Moldova: Vitalie Cimpoieş,

care a abordat ca temă agricultura.

Târgul de datini, obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale

moldoveneşti şi Festivalul din Ţara lui Ştefan cel Mare s-au desfăşurat

31

în perioada 25 – 26 iunie 2011, în Tîrgu Frumos.

Târgul a fost unul neconvenţional prin

faptul că au participat ONG din România şi

Moldova, cu trupe de dans, muzică şi teatru,

obiecte tradiţionale reunite în cadrul unui

stand şi evenimente nonformale. ONG şi

instituţiile prezente au fost: Şcoala

„Trinitas” Tîrgu Frumos (pentru elevi cu

deficienţă mintală), Comunitatea Ruşilor-

Lipoveni Tîrgu Frumos reprezentată de Nicola Feodot, AIESEC Iaşi, B-right Media

Botoşani, Vis de Artist Botoşani, Asociaţia de Dezvoltare Rurală Cepleniţa,

Ansamblul Folcloric Cepleniţa, Trupa ICAR, Asociaţia „Salut Prieteni” Paşcani.

Evenimentul a găzduit concursuri pe diferite secţiuni, au fost premiaţi cei mai

tradiţionali, talentaţi şi creativi participanţi, s-a desfăşurat o paradă de costume

populare, toate acestea pentru a încerca redarea timpului lui Ştefan cel Mare într-o

perspectivă inovatoare. Târgul a avut ca finalitate realizarea unui film de promovare

a tradiţiilor şi unităţii culturale între Moldova şi Basarabia.

Campus Cucuteni: eveniment organizat

în satul Cucuteni, în cadrul muzeului cu tema

neolitică „Cucuteni”.

Evenimentul a constat în organizarea unei

petreceri nonformale în muzeu (jocuri, dansuri,

32

masă şi cântece tradiţionale), petrecere care a avut invitaţi şi din alte organizaţii,

precum şi presa. Activitatea s-a bucurat de susţinerea Primăriei Cucuteni, care ne-a

oferit oportunitatea de a petrece noapte în muzeul Cucuteni.

Ultima etapă a proiectului a fost

numită „Haiducie”, eveniment care s-

a desfăşurat în perioada 27-28 iunie

2011 şi a reprezentat „cireaşa de pe

tort” pentru participanţii care s-au

implicat activ în proiect. Această

activitate a presupus un studiu

documentar în locuri de importanţă

istorică, din perioada ştefaniană, din

Suceava, şi desfăşurarea a câteva flash-mob-uri cu scopul de a rămâne în amintirea

localnicilor ca fiind nişte adevăraţi haiduci culturali.

Pe tot parcursul schimbului de experienţă am avut alături de noi

o echipă de jurnalişti de la TVR 1 - erau în zonă pentru a filma

un reportaj despre un artist de pictură naivă, care ne-au susţinut

în desfăşurarea proiectului prin experienţa lor.

Unul dintre ei, Adrian Bănuţă, a devenit chiar şi mentor pe

partea de promovare şi diseminare a proiectului şi ne-a ajutat să

elaborăm mai multe idei de proiecte de follow-up. Evaluarea proiectului s-a

desfăşurat prin diverse metode, precum chestionarul, discuţiile după evenimente,

observaţia, testimonialele etc., fiind implicat şi partenerul.

Evaluarea s-a realizat la sfârşitul

fiecărei zile prin discuţii, desene şi alte

tehnici de evaluare, iar la finalul activităţii

printr-un chestionar aplicat participanţilor

privind cazarea, mâncarea, planificarea

activităţilor, durata lor, cadrul de

desfăşurare, logistică, atitudinea liderilor,

33

modul de interacţionare între participanţii grupului, dar şi cu ceilalţi tineri din

comunitate, abilităţile dobândite în urma proiectului.

După finalizarea proiectului, colaborarea dintre Asociaţia ASIRYS şi Asociaţia

Obştească Cutezătorul a continuat printr-un nou proiect, de data aceasta

coordonator fiind asociaţia din Republica Moldova, pe tema agriculturii ecologice.

De asemenea, un grup de voluntari ai organizaţiei a realizat o vizită în Republica

Moldova în luna septembrie, fiind cazaţi de participanţii la schimbul „Ţara lui Ştefan

cel Mare”.

Primul proiect naţional, desfăşurat

de ASIRYS în Tîrgu Frumos, a reunit

dansul, fotografia şi instrumentele new-

media cu scopul de a stimula participarea

civică a tinerilor din România.

"New Media & Dance Camp" s-a adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă

între 14 şi 35 de ani din România, tineri pasionaţi de dans, fotografie şi/sau

new-media. Principala activitate a proiectului a constat în desfăşurarea unei

tabere în Tîrgu Frumos, în care 15 tineri împreună cu echipa de proiect au

realizat 5 campanii sociale urmărind stimularea participării civice în rândul

tinerilor prin intermediul instrumentelor new-media.

Tinerii, împărţiţi în 5 echipe, au realizat o coregrafie, o sesiune foto, iar

la final un spot cu tema participare civică. De asemenea,

echipele au recrutat din comunitate tineri pe care i-au

învăţat coregrafia lor şi i-au transformat în actori sociali

în cadrul campaniilor sociale de stimulare a participării

civice, mai concret au realizat câte un eveniment în

comunitate prin care au implicat tinerii şi cetăţenii. O dată

cu startul acestui proiect a sosit din Mexic şi primul nostru

stagiar: Carlos Andres Alvarado Jimenez, adus prin intermediul Programului

U-Connect (AIESEC) şi care a fost alături de noi pe parcursul a aprox. 3 luni.

34

Carlos Andres Alvarado Jimenez a fost fotograful, cameramanul, voluntarul,

media-editorul… de fapt a fost, din iulie până în octombrie, omul din spatele

Departamentului Media a celei mai active organizaţii de tineret din Tîrgu

Frumos. Cum a ajuns în România? Pe siteul nostru puteţi citi un interviu

complet: http://www.tirgufrumos.ro/interviuri/voluntari-interviuri/interviu-

carlos-jimenez-targu-frumos/

NEW MEDIA & DANCE CAMP

Principala activitate a proiectului a constat în desfăşurarea

unei tabere în Tîrgu Frumos, în perioada 1-7 august 2011, în care

15 tineri împreună cu echipa de management, voluntarii

organizaţiei şi formatorul au realizat 5 campanii sociale ce au

urmărit stimularea participării civice în rândul tinerilor prin

intermediul instrumentelor new-media. Pentru a realiza cele 5

campanii sociale, tinerii au fost împărţiţi în cadrul taberei în 5

echipe. Procedura de acţiune a fost următoarea:

fiecare echipă şi-a ales o subtemă

din sfera participării civice, menţionând

5 probleme ce pot fi rezolvate prin

implicare civică;

fiecare echipă a realizat câte un

plan de acţiune şi câte o coregrafie,

participanţii au implicat tineri din

comunitate în coregrafie şi în testarea campaniei pe care au propus-o,

au realizat câte un dans stradal şi câte o acţiune specifică fiecărei campanii sociale

pe care au propus-o;

pe tot parcursul taberei au fost realizate sesiuni fotografice şi mici filmuleţe, care

ulterior au fost reunite sub forma unui spot de promovare a participării civice în

35

rândul tinerilor pe 5 subteme. Aceste spoturi au fost diseminate prin intermediul

intrumentelor new-media (blog, facebook, twitter, site etc.) în mediul online.

Programul taberei a cuprins 8 ore de lucru, fiind bazat pe tehnici de educaţie

nonformală, având următoarea structură:

primele 2 zile: jocuri de cunoaştere

şi comunicare; aşteptări, temeri,

contribuţii; prezentarea proiectului,

a finaţatorului şi a problemei

propuse; realizarea a 5 echipe;

brainstorming idei de campanii

sociale de stimulare a participării

civice în România; dezvoltarea

ideilor de campanie socială;

urmărirea unor exemple de spoturi

sociale, analiza unor studii de caz;

împărtăţirea experienţelor proprii;

idei de testare a campaniilor în

comunitatea Tîrgu Frumos; plan de acţiune

pentru 5 campanii;

zilele 3 şi 4: stimularea creativităţii prin jocuri

nonformale: caricatura, masca; teatru-forum pe

tema participare civică – extragerea de idei

pentru realizarea dansurilor; eveniment intercultural – prezentarea fiecărei

comunităţi de provenienţă a

fiecărui participant; recrutarea

de tineri din comunitate în

trupele de dans, realizarea de

fotografii în comunitate,

strângerea de materiale media necesare realizării spoturilor de stimularea a

participării active; finalizarea ideilor de campanii, prezentare, feedback;

36

strângerea resurselor pentru a implementa ideile de campanii (fotografii,

filmări); pregătirea evenimentelor de stimulare a participării active în

comunitate; eveniment pe tema dansului: improvizaţie.

zilele 5 şi 6: executarea planurilor de campanii sociale în diverse locaţii;

organizarea a 5 evenimente în comunitate; evaluarea evenimentelor prin

diverse tehnici: interviu, fotografie,

feedback scris.

ziua 7: finalizarea materialelor

audio-video şi lansarea campaniilor

sociale în mediul online; evaluarea

taberei şi metode de follow-up;

eveniment de încheiere.

Obiective şi rezultate:

Proiectul „New Media & Dance Camp” a condus la

elaborarea a 5 campanii sociale ce au dorit să promoveze

participarea civică, îmbinând dansul, fotografia şi

instrumentele new-media de comunicare (blog, reţele de

socializare) şi valorificând abilităţile şi competenţele

tinerilor pentru a convinge alţi tineri să participe civic.

Proiectul pe lângă cei 15 participanţi din toată ţara, a

mobilizat peste 70 de tineri din Tîrgu Frumos şi zona rurală

limitrofă pentru a realiza 5 acţiuni civice în cadrul a 5

campanii sociale de participare civică.

Fiecare echipă şi-a ales un nume, după valorile cheie ale organizaţiei, astfel că

echipele au fost: Atitudine, Solidaritate, Implicare, Responsabilitate, Youth.

Subtemele campaniilor sociale au fost:

37

atitudine pentru promovarea talentelor

locale; justificarea problemei acestei echipe a

fost că în comunităţile mici în special, tinerii

talentaţi au puţine oportunităţi de a se face

remarcaţi. De asemenea, la evenimente precum

„Zilele Oraşului” sunt alocate fonduri

substanţiale pentru a aduce o vedetă din altă

parte, pe când tinerii talentaţi ai comunităţii

sunt de cele mai multe ori ignoraţi. Echipa

„Atitudine” a organizat o activitate numită: „Serenadă pe Esplanadă” unde

talentele locale au fost invitate pentru a susţine recitaluri şi unde toate echipele au

prezentat dansul realizat în cadrul proiectului;

solidaritate cu tinerii cu dizabilităţi; justificarea

problemei echipei „Solidaritate” a fost că tinerii cu

dizabilităţi trăiesc izolaţi de restul comunităţii şi

deşi aceştia pot avea multe talente, comunitatea nu

are cum să le valorifice sau să le aprecieze datorită

lipsei de comunicare. Grupul ţintă al proiectului a

fost compus din tineri elevi ai Şcolii pentru copiii cu

deficienţe mintale „Trinitas”

Tîrgu Frumos, unde participanţii din echipa Solidaritate au

petrecut câteva ore pentru a realiza cu 10 tineri cu deficienţe

mintale, activităţi precum dans şi origami; ideea a fost ca

voluntarii şi participanţii „New-Media & Dance Camp” să le

arate copiilor cu deficienţe paşi de dans, iar copiii cu

deficienţe să-i înveţe pe tineri tehnici origami.

38

implicare în lupta împotriva consumului de pastile

pentru slăbit; justificarea alegerii acestei tema a constat

în faptul că în general adolescentele, pentru a fi în

trend sau la modă, aleg ca modalitate de a slăbi

pastilele însoţite de o alimentaţie necorespunzătoare.

De cele mai multe ori pastilele au efecte secundare,

care mai devreme sau mai târziu duc la creşterea în

greutate. Alternativa pe care o propune echipa

„Implicare” este sportul însoţit de o alimentaţie

corespunzătoare. Astfel că această echipă a realizat o competiţie sportivă, pe mai

multe secţiuni (ciclism, role, viteză, maraton) la care au participant în jur de 50 de

copii din Tîrgu Frumos şi unde s-au oferit ca premii diplome şi fructe, dorindu-se

astfel promovarea unei alimentaţii sănătoase în rândul tinerilor;

responsabilitate în privinţa mediului şi

faţă de timpul tău liber; problemele pe care

le-au identificat participanţii din această

echipă au fost timpul ridicat pe care îl

petrec tinerii în faţa calculatorului şi faptul

că de obicei în loc să reciclăm obiectele pe

care nu le mai folosim, le aruncăm; spotul realizat de echipă a avut ca scop

reducerea timpului alocat de către tineri calculatorului, iar evenimentul organizat

a presupus un târg de schimb de

obiecte desfăşurat în comunitate,

la care toţi voluntarii au

contribuit.

youth sau tinereţe a fost

numele celei de-a 5-a echipe,

aceasta a promovat faptul că indiferent de vârstă poţi să ai un spirit tânăr.

39

Problema pe care au identificat-o a fost că tinerii şi copiii în dorinţa de a fi

consideraţi maturi, uită să valorifice bucuriile tinereţii. De asemenea, maturii uită

că pentru a te simţi tânăr e nevoie doar de un spirit tânăr. Evenimentul organizat

de această echipă a fost un „Treasure Hunt” la care au participat 60 de copii din

Tîrgu Frumos, iar spotul a reunit o combinaţie de declaraţii despre ceea ce

înseamnă tinereţea.

“Unconventional Ways in Traditional Arts” a fost primul schimb de

tineri în care am folosit în comunicare doar limba engleză. Cei 20 de

participanţi (câte 5 din fiecare ţară) au dobândit cunoştinţe despre cultura,

arta şi tradiţiile celor 4 ţări participante (România, Turcia, Italia şi

Lituania), dezvoltându-şi cultura generală, abilităţile de comunicare într-o

limbă străină, abilităţile de organizare de evenimente culturale, de

prezentare, de relaţionare cu tineri cu identitate culturală diferită,

valorificându-şi creativitatea şi devenind inovativi. Prin Unconventional

Ways in Traditional Arts am realizat un flash-mob ce a reunit paşi de dans

din toate cele 4 ţări participante, flash-mob pe care l-am prezentat în Tîrgu

Frumos şi Iaşi.

Unconventional Ways in Traditional Arts

Schimbul de tineret s-a desfăşurat pe parcursul a 7 zile, în luna august 2011, în

Tîrgu Frumos şi Iaşi. Prima zi a

schimbului de tineret a urmărit ca

participanţii să se cunoască, atât la

nivel personal, cât şi din prisma

organizaţiilor de trimitere şi a ţărilor

de provenienţă. Am realizat diverse

jocuri de cunoaştere, am identificat

aşteptările, temerile, contribuţiile pe

40

care doresc să le aducă participanţii în cadrul de schimbului, fiecare grup a realizat

prezentarea ţării din care provine, am discutat despre Programul Tineret în Acţiune

şi despre asociaţiile participante, aflând astfel că am descoperit că pentru cei mai

mulţi dintre participanţi era prima oară când beneficiau de oportunităţile oferite

program.

De asemenea, am realizat un prim joc de identificare a prejudecăţilor faţă de

celelalte culturi, astfel că fiecare ţară a prezentat un băiat şi o fată tipici dintr-o altă

ţară (ex.: lituanienii i-au prezentat pe români). Seara s-a realizat o primă petrecere ce

a urmărit cunoaşterea participanţilor, petrecere pe care am numit-o seara

românească. Tot în această primă zi am discutat despre programul pe care îl vom

realiza în următoarele zile şi am stabilit ca fiecare seară să fie dedicată unei culturi:

luni – seara românească, marţi – seara turcească, miercuri – seara interculturală, joi –

seara italiană şi vineri – seara lituaniană.

În a doua zi s-a urmărit dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi a

creativităţii, cunoaşterea tradiţiilor şi a obiceiurilor ţărilor participante şi eliminarea

prejudecăţilor. Participanţii au vorbit mai multe despre cultura şi zonele/regiunile

din care vin, într-un mod mai inovativ, încercându-se crearea unei poveşti comune.

41

Participanţii au avut de realizat

o prezentare creativă despre

ţara şi regiunea lor, prezentare

care a inclus dansul şi un

desen, la final am unit toate

desenele, rezultând o hartă

comună şi astfel o poveste

comună. De asemenea, am

realizat prin metoda teatru-forum câteva piese care au arătat importanţa culturii şi

conservării tradiţiilor în viaţa tinerilor. În aceste piese de teatru forum, echipele au

fost multiculturale, fiind permisă intervenţia publicului. O altă activitate a fost un

brainstorming pentru o expoziţie, astfel că am decis să realizăm un atelier de origami

şi hand-made, în cadrul căruia să realizăm lucrări pe care să le valorificăm în

comunitate, printr-o campanie de fundraising destinată colectării de fonduri pentru

a achiziţiona alimente pentru bătrânii de la azilul din oraş.

În ceea ce priveşte comunicarea, deşi s-au întâmpinat dificultăţi datorită

nivelului minim de comunicare în limba engleză a unor participanţi, prin

comunicare nonverbală, prin intermediul liderilor, participanţii au putut depăşi

barierele lingvistice.

Seara s-a desfăşurat „the Turkish

night”, moment în care

participanţii turci au prezentat un

obicei de nuntă, ne-au învăţat paşi

de dans, au oferit brăţări

norocoase fetelor, ne-au servit cu

mâncarea şi băutura tradiţionale.

În a treia zi, pe lângă obiectivul de cunoaştere a celorlalte culturi, am

urmărit dezvoltarea creativităţii participanţilor. După câteva jocuri nonformale, am

mers în sala de dans, unde am realizat planul pentru flash-mobul multicultural

42

„Unconventional Ways in Traditional Arts”. Astfel am combinat paşi de dans din

toate cele 4 culturi prezente şi am realizat un colaj multicultural, care promova în

mod creativ tradiţiile din cele 4 ţări. Am realizat câteva teste în comunitate pentru a

vedea reacţia oamenilor şi astfel strategia pentru flash-mob a fost finalizată, urmând

să realizăm colajul audio.

În a treia seară a fost organizată seara interculturală, fiecare ţară a pregătit un

stand şi a prezentat diferite mâncăruri specifice ţării de provenienţă. Au urmat

câteva filmuleţe şi prezentări în plen, după care o petrecere cu muzică şi dansuri din

toate ţările prezente.

În a patra zi s-a urmărit eliminarea atitudinilor discriminatorii faţă de

persoanele de altă etnie şi dezvoltarea creativităţii. Am început cu câteva jocuri

nonformale, după care participanţii au vorbit despre voluntariat, despre experienţa

pe care o au ca voluntari, am reluat mai în profunzime discuţiile despre organizaţiile

de trimitere, încercând să învăţăm unii de la alţii, să descoperim metode, proiecte de

bună practică. A urmat o activitate culturală (teatru, prezentare) prin care au fost

43

abordate importanţa toleranţei, a voluntariatului, a integrării persoanelor de alte

etnii în grupurilor noastre, a culturii populare; şi o emisiune, prin care participanţii

în rolurile de personaje pro sau contra, au dezbătut importanţa voluntariatului şi a

tradiţiilor populare. Ulterior s-a realizat un debriefing, participanţii putând pune

întrebări, ridica dileme astfel încât fiecare temă abordată fiind lămurită.

Următoarea activitate a constat în prezentarea situaţiei minorităţilor din

fiecare ţară, astfel am aflat că fiecare ţară se confruntă cu probleme legate de

discriminare, intoleranţă şi am încercat să identificăm câteva soluţii pentru a crea o

lume mai deschisă faţă de problemele minorităţilor.

Seara s-a desfăşurat “the Italian night”, în cadrul căreia am învăţat noi jocuri

şi am realizat karaoke în limba italiană.

A cincea zi a reprezentat ziua în care am urmărit dezvoltarea spiritului de

echipă, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, promovarea diversităţii culturale,

dezvoltarea abilităţilor de comunicare în cadrul unui grup multicultural. Astfel că

prima activitate a fost să realizăm un „hunt list”, în echipe variate.

44

Activitatea de „hunt-list” a fost

urmată de un eveniment de tipul atelier hand-

made, în cadrul căruia pe lângă realizarea

pieselor de origami, am discutat despre

importanţa voluntariatului şi am organizat o

scurtă campanie de fundraising pentru a

ajuta câteva bătrânele de la azilul din Tîrgu

Frumos, pe care le-am vizitat, dăruindu-se câte o sacoşă de alimente din banii pe

care i-am strâns din donaţiile cetăţenilor. Campania de fundraising a folosit piesele

de origami realizate în cadrul atelierului, pentru a le expune în comunitate şi pentru

a oferi oportunitatea tinerilor participanţi de a experimenta toleranţa, de a-şi

dezvolta spiritul antreprenoarial în domeniu social, de a promova voluntariatul, de a

ajuta fără a aştepta nimic în schimb.

A urmat seara lituaniană, în cadrul

căreia am degustat specialităţi din

Vilnius, am aflat mai multe despre

tradiţiile şi obiceiurile liatuanienilor, am

participat la jocuri specifice Lituaniei şi

de asemenea am dansat, realizând şi o

repetiţie pentru evenimentul din

următoarea zi.

A şasea zi a fost ziua dedicată evenimentului multicultural. Metoda folosită

pentru a promova tradiţiile într-un mod neconvenţional a fost flash-mobul. De comun

acord am ales ca să realizăm flash-moburi în Iaşi pentru că este un oraş plin de

istorie, capitala culturală a României, iar vizibilitatea de care ne-am bucurat a fost

mai mare. După câteva energizere, grupul s-a îndreptat spre Iaşi, unde a realizat 6

flash-moburi, în 6 locuri publice: Piaţa Unirii, Bulevardul Ştefan cel Mare, Palatul

Culturii, gară, Copou, Mall Moldova. De am asemenea am vizitat câteva din

monumentele istoric şi zonele de interes din Iaşi.

45

Seara ne-am întors în Tîrgu Frumos şi tot grupul a

mers la o petrecere organizată în comunitate.

În a şaptea zi am urmărit să consolidăm relaţiile

dintre participanţi, astfel că am realizat o ieşire în

oraş, cu toţi participanţii. A urmat o sesiune de

evaluare, participanţii ne-au dat feedback, s-au

realizat testimoniale, s-a discutat în plen ceea ce a fost

bine şi ceea ce trebuie îmbunătăţit în schimburile de

experienţă viitoare. Seara a fost ultima petrecere, toţi

s-au decis să nu doarmă, să petreacă împreună ultima

seară, mai ales că unii dintre participanţi au plecat

luni dimineaţă, la ora 4 a.m.

În perioada 20-28 noiembrie 2011, în Tîrgu Frumos a avut loc

schimbul de experienţă bilateral România-Italia “Journey in my special

World”. Timp de 7 zile, 12 tineri italieni – 10 elevi însoţiţi de 2 profesori,

de la Institutul Tehnic Comercial Statal I.T.C. “Padre A.M. Tannoia”, din

Corato – Ruvo di Puglia (Bari) veniţi prin organizaţia Info-Point

EURODESK “Tannoia”, au participat la activităţi în cadrul organizaţiei

ASIRYS (coordonatorul schimbului de experienţă), la Şcoala Specială

“Trinitas” (partener principal al proiectului), la Colegiul Unirea Paşcani şi

la Şcoala Specială Paşcani. De asemenea, cei 12 italieni împreună cu alţi

12 tineri din Tîrgu Frumos au organizat un flash-mob şi un seminar la

Librăria Cărtureşti în Iaşi.

“Proiectul reprezintă o şansă pentru copiii cu deficienţe din Tîrgu Frumos

pentru că unul din rezultate va fi o carte ce va reuni toate metodele

nonformale folosite în cadrul activităţilor, instumente ce vor constitui

exemple de bună practică în lucrul cu tinerii dezavantajaţi pentru toţi cei

46

interesaţi.” a declarat Larisa Zugravu, managerul de proiect şi profesor de

engleză la Şcoala Trinitas.

Proiectul “Călătorie în lumea mea specială” a încurajat o mai bună

colaborare între ţările europene şi a determinat implicarea tinerilor în

lupta pentru incluziunea socială prin intermediul voluntariatului şi a

educaţiei non-formale. Temele abordate în proiect au fost dizabilitatea,

arta si cultura.

“În cadrul proiectului vom experimenta moduri creative şi antreprenoriale

de combatere a discriminării tinerilor cu handicap, concentrându-ne pe

instrumente cum ar fi dansul, teatrul şi sportul. Tinerii din comunitate,

tinerii profesionişti interesaţi de problemele de incluziune socială şi tinerii

cu dizabilităţi, au lucrat împreună pentru a crea un exemplu de bună

practică la nivel european.” a declarat Mihaela Diana Podariu, lider de

proiect şi preşedintele ASIRYS.

Journey in my special world

47

48

49

50

51

52

Proiecte în parteneriat

Music Drops for Europe

MD4E a fost un schimb de experienţă în care au fost implicate 5 ţări: Italia,

România, Turcia, Franţa şi Spania, în care rolul nostru ca ONG a fost de organizaţie

de trimitere. Proiect a fost realizat în parteneriat cu organizaţia gazdă: Asociaţia Cool

di Verbania, din Verbania, Milano, Italia. La eveniment au participat 6 voluntari ai

Asociaţiei ASIRYS, fiind primul nostru proiect internaţional în care am avut rolul de

„sending” şi nu „hosting”. Aici am legat o prietenie strânsă cu partenerii turci, astfel

că după această experienţă suntem parteneri în alte 2 proiecte de schimburi de tineret,

de această dată în Turcia.

„Cele 10 zile petrecute în Verbania (Italia) vor rămâne mult timp în sufletul meu.

Pornind de la oameni şi de la legăturile care s-au format între noi până la peisajele

care ne înconjurau, totul a fost perfect. Veneam din ţări diferite, cred că niciunul

dintre noi nu mai fusese în Italia şi era nerăbdător să viziteze Verbania, dar şi să

înceapă să “lucreze” la proiectul a cărei temă era APA. (de unde şi numele “Music

Drops for Europe”). Chiar dacă nu aveam timp de vorbit cu cei de acasă sau de

odihnă, timpul nostru era împărţit între muzica, discuţii, artă şi jocuri de cunoaştere.

53

Spania, Turcia, Franţa, România şi Italia s-au întâlnit într-un proiect ce avea ca scop

creaţia (muzicală, artistică), ce îşi

propunea cunoaşterea conceptului de

APĂ prin diferite forme. Creativitatea

fiecăruia a fost pusă la încercare în fiecare

zi a proiectului, îndemnându-ne să găsim

metode noi de a folosi apa în scop artistic.

Eram împărţiţi în două grupe: cei care

cântau şi artiştii. Deşi fiecare grup avea

altă activitate, munca tuturor a fost

prezentată în penultima zi a proiectului la o sală de teatru. Au fost create melodii

foarte frumoase, iar artiştii au pictat, compus texte şi au desenat folosind materiale

neconvenţionale.

Hostelul în care am fost cazaţi (Turcia, Spania şi România) este al doilea în ţară ca

servicii şi aspect. Fiind una dintre cele mai frumoase şi bogate regiuni din Italia (aşa

cum am aflat), oraşul era vizitat de

mulţi turişti străini. Ne-am bucurat

din plin de multiculturalitate întrucât

am putut “gusta” la propriu din

tradiţiile ţărilor participante. Fiecare

ţară avea destinată o seară în care

trebuia să gătească ceva tradiţional, să

ţină o prezentare despre ţara, respectiv

oraşul din care vin şi să organizeze o petrecere cu muzica lor. Ne-au încântat toţi cu

mâncare bună şi vin sau gazpacho în cazul spaniolilor. Seara românilor a început cu

băutura traditională: palinca, continuând cu o ciorbă rădăuţeana foarte bună, gătită

de două dintre noi în timp ce noi ceilalţi mai adăugăm slide-uri la prezentare dorind

în acest fel ca ei să cunoască cât mai multe din cultura şi tradiţia românească. Palinca

a declanşat reacţii pozitive întrucât toată seara şi zilele următoare băutura noastră se

găsea în conversaţiile tuturor.

54

S-au înlăturat stereotipurile şi am

putut comunica şi lucra împreună.

Ne-am apropiat foarte mult, iar faptul

că aparţinem altor ţări era evident

doar din accentul fiecăruia atunci

când vorbeam engleza. Italienii s-au

purtat foarte frumos cu noi şi ne-au

oferit o experienţă minunată. Nu ne-a

lipsit

nimic (probabil numai somnul) şi am vizitat locuri

care merită văzute de oricine. Nu am crezut că te

poţi apropia atât de mult de nişte persoane în 10

zile şi să împarţi atâtea cu ei. Recomand oricui

această experienţă din care vei învăţa, vei creşte şi

vei întâlni oameni cu care vei lega prietenii.

Îmi voi aminti mereu de dimineţile în care ne

trezeam să mergem toţi la “breakfast”, de energia

pozitivă pe care o simţeai în momentul în care ne

întâlneam toţi la “Il Kantiere” (locul unde arta era

creată), conversaţiile noastre care m-au inspirat,

cultura italiană şi generozitatea lor.” (Adelina)

55

ONG Fest

„O organizaţie din Tîrgu Frumos, un

oraş cu 13 000 locuitori din judeţul Iaşi, a

impresionat, weekendul trecut, ieşenii care au

vizitat ONGFest-Târgul Economiei Sociale,

prin diversitatea proiectelor şi prin realizările

unui ONG dintr-o comunitate mică.

Standul asociaţiei Super Tineri (Asirys)

a reunit dansul, participarea civică, toleranţa faţă de romi, antreprenoriatul social şi

tradiţiile româneşti, impresionând prin creativitatea activităţilor care abordează

nevoi specifice ale comunităţii din Tîrgu Frumos. Vizitatorii ONGFest, atraşi de

poveştile Asirys, au participat la un workshop de fotografie susţinut de un stagiar

mexican venit în organizaţie pentru a-şi dezvolta ablităţile creative în departamentul

media, la o expoziţie fotografică despre implicarea tinerilor în activităţile de

voluntariat sau la o sesiune fotografică în costume ţigăneşti şi populare.

56

Proiectul care a ieşit cel mai mult în evidenţă a fost „Tara lui Ştefan cel Mare”

- o încercare de redescoperire şi valorificare a istoriei şi legendelor din timpul lui

Ştefan cel Mare, apreciat de „persoanele de vârsta a doua şi a treia, care s-au bucurat

că mai există tineri ca noi şi ne-au felicitat”, povesteşte Mihaela Diana Podariu,

preşedinta Asociaţiei. Proiectul, desfăşurat în iunie, a constat într-un schimb bilateral

de tineri din România şi Republica Moldova, şi a fost o oportunitate de cunoaştere şi

colaborare între tinerii români şi cei moldoveni. În timpul schimbului, aceştia au

descoperit arta şi cultura populară tradiţională, istoria lui Ştefan cel Mare, au

abordat teme precum incluziunea socială şi combaterea sărăciei şi au valorificat şi

promovat identităţile culturale specifice moldovenilor de pe ambele maluri ale

Prutului.

Asociaţia Super Tineri, prezentă la ONGFest prin intermediul Programului

Tineret în Acţiune, care a finanţat şapte din proiectele sale, s-a născut datorită unei

tinere de 23 de ani, care vroia mai mult de la comunitate.

„Am început cu o foaie şi un pix”

Când a terminat facultatea în Iaşi şi s-a mutat în Tîrgu Frumos pentru un

internship, Mihaela Diana Podariu s-a trezit într-un oraş mic, necunoscut, aparent

lipsit de oportunităţi de dezvoltare personală sau profesională. Pentru că îşi dorea o

viaţă socială şi culturală activă, ea a înfiinţat organizaţia neguvernamentală Super

Tineri (Asirys): „Nu ştiam nimic despre cum se înfiinţează un ONG. Am început cu

o foaie şi un pix: am scris singură un proiect. Deşi părea un start nu prea motivant,

am descoperit un potenţial uriaş în Tîrgu Frumos şi în general în comunităţile mici”,

povesteşte ea, doi ani mai târziu.”

Pornită de la zero, organizaţia s-a dezvoltat, sub atentă îndrumare a Dianei,

care a rămas în Tîrgu Frumos pentru a se dedica proiectului început. După doi ani

57

de activitate, singurul ONG de tineret activ din oraş are peste 250 de voluntari,

proiecte de aproximativ 30 000 de euro, sute de beneficiari, oportunităţi de

dezvoltare personală şi profesională. „Proiectul a evoluat peste aşteptări, arătând

clar că se poate, chiar şi când toţi te descurajează sau îţi lipsesc resursele”, spune

Mihaela.

Implicare civică şi solidaritate, ecologizări, campanii anti-alcool, anti-

discriminare şi toleranţă prin dans, workshopuri culturale, o şcoală de

antreprenoriat social, vizite la case de bătrâni sunt doar câteva din proiectele

desfăşurate de Asirys, proiecte ce au ca scop dezvoltarea comunităţii pe toate

planurile, prin implicarea tuturor resurselor disponibile.

Toate astea au fost realizate cu ajutorul voluntarilor, pentru că tot ce se

întâmplă în Asirys se bazează 100% pe voluntariat. Începând cu Mihaela. Tânără este

un exemplu a ceea ce înseamnă organizaţia pe care a fondat-o şi a cărei preşedinte

este: implicare, pasiune, responsabilitate, voluntariat. Ea a renunţat la internshipul

plătit, transformat între timp în job, pentru a se dedica în exclusivitate asociaţiei, care

a devenit un exemplu de transformare a comunităţii prin implicarea locuitorilor.

În timp ce Asirys începe o nouă etapă, cea a proiectelor internaţionale,

Mihaela începe şi ea un nou proiect: vrea să găsească Super Tineri şi în Paşcani,

oraşul în care s-a născut şi în care lucrează acum că profesoara. Speră să mobilizeze

şi acolo comunitatea în jurul voluntariatului, după modelul din Tîrgu Frumos, fără a

renunţa însă la proiectul de aici. „Am trăit experienţe multe, cât să scriu un roman, şi

mereu facem ceva nou. Acum o iau de la 0 în Paşcani şi sper să reuşesc şi acolo”,

spune Mihaela, acum în vârstă de 26 ani.

Autor: Andreea Giuclea

(Sursa: http://ongfest.ro)

58

Târgul de educaţie nonformală:

Jamboreea 2011 – Cercetăşii României, Sălişte, Sibiu

În perioada luna august 2011 în apropierea oraşului Sălişte s-a desfăşurat RoJam: a 5-

a Jamboree Naţională a Organizaţiei

Naţionale Cercetaşii României şi prima

Jamboree după 75 de ani din România.

Duminică 14 august în cadrul acestei

Jamboree s-a desfăşurat Târgul de

educaţie non-formală, la care a participat

mediul ONG din toată ţara, fiind

prezentate 42 de ateliere de educaţia non-

formală. ASIRYS a avut 5 reprezentaţi la

eveniment şi a prezentat 2 ateliere: de dans-teatru şi de fotografie. În urma

atelierului dans-teatru 15 tineri au dansat pe scena evenimentului.

59

NEXT projects in 2012:

Play for Orphans (Bilecik, Turcia) – 28 aprilie – 6 mai 2012

I am a Woman = I am a Human (Gaziantep, Turcia) – 11-18 august 2012

Build your own city - 11-18 august 2012 – Köyceğiz, Turcia

Create your own business – Ordu, Turcia - 21 - 28 August 2012

There is life on the street, Amasya, Turcia – 27 August – 3 Septembrie 2012

Dance project - Šentjur, 24th August – 1st September - Slovenia

Be Brave - 21 august - 4 septembrie 2012, Vásárosnamény, Hungary

PBA Rural Youth - 17-24 September 2012, Republica Moldova

Be Here For Share – Ankara, Turcia - 24-27 September 2012

Seize your future: October 4th to October 13th 2012, Republica Moldova

Let's throw the trash away: 31 Octombrie – 7 Noiembrie 2012, Ioannina, Grecia

We share the same literature: 14-21 Noiembrie 2012, Denizli, Turcia

Cross Borders – Build Bridges: 24-30 Noiembrie 2012, Armenia

2 stagiari:

Gelaine Santiago e numele noii stagiare SUPER TINERI care va

activa timp de 4 luni în departamentul de resurse umane şi PR al

organizaţiei. Gelaine este din Toronto, Canada şi vine prin

intermediul AIESEC Internship.

Erdinç Anay este stagiarul turc ce va activa în cadrul

departamentului de marketing, unul dintre obiectivele lui în

ASIRYS fiind dezvoltarea unei afaceri sociale. Erdinç vine prin

intermediul Programului Erasmus Practică şi va realiza stagiul în

perioada 25 iunie – 25 septembrie 2012.

60

Ce îţi spui atunci când auzi că într-un mic oraş s-a dezvoltat o

Primărie Voluntară? Poate că reprezentanţii locali s-au decis să facă

voluntariat? De fapt e vorba de un proiect finanţat de Programul Tineret în

Acţiune, cu sprijinul Comisiei Europene, adresat copiilor cu vârsta cuprinsă

între 10 şi 15 ani din Tîrgu Frumos, care s-au pregătit pentru 10 luni pentru a

deveni consilieri, primar sau viceprimar. 15 voluntari ai organizaţiei în rolul

de formatori au realizat 8 module de pregătire cu 60 de copii, iar copiii, pe

baza cunoştinţelor dobândite au dezvoltat iniţiative în comunitate pe 4

domenii: social, turistic, economic şi cultural. Pe tot parcursul modulelor şi

aplicaţiilor în comunitate, copiii au fost evaluaţi astfel că 10 dintre ei, care

au obţinut punctajele cele mai mari, au beneficiat de un training intensiv de

educaţie nonformală la Gura Humorului. În cadrul acestui training am

dezvoltat “Planul Strategic de Dezvoltare a Oraşului Tîrgu Frumos în

viziunea copiilor”, care a fost prezentat autorităţilor publice locale.

IV. PRIMĂRIA VOLUNTARĂ

IV.A. Context

Atât tinerii, cât şi adulţii (părinţi-profesori-reprezentanţi ai instituţiilor

publice) continuă să considere că tinerii nu pot şi nu sunt capabili să influenţeze într-

un fel anume viaţa lor şi mediul în care trăiesc. Şi aceasta pentru că, atât unii cât şi

alţii, nu au avut posibilitatea reală de a se convinge de acest lucru. Comunitatea

Tîrgu Frumos se confruntă ca multe alte localități de mică dimensiune, cu probleme

variate, fie în domeniul economic, social sau cultural, nivelul de sărăcie în

comunitatea locală este tot mai ridicat, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulţi

tineri migrează (pentru că sunt din ce în ce mai puţine locuri de muncă pentru tineri

sau pentru că oraşul nu le oferă şanse de dezvoltare personală şi profesională) şi din

ce în ce mai mulţi copii rămân singuri acasă (peste 900 de familii cu cel puţin un

membru aflat în străinătate). Copiii şi tinerii nu sunt implicaţi sau cel puțin

consultaţi în deciziile ce privesc viaţa comunităţii. Şi oricum dacă au nişte opinii sau

61

idei, acestea nu sunt luate în serios de cei maturi deoarece există prejudecata că

tinerii nu pot fi responsabili şi aşadar nu pot avea soluţii viabile pentru problemele

comunităţii. Astfel creativitatea şi spiritul antreprenorial al tinerilor nu este cultivat

şi nici valorificat determinând pierderi de ambele părţi. Aşadar copiii şi tinerii nu

sunt obişnuiţi cu voluntariatul, nu înţeleg termeni precum cetăţenie activă,

implicare, responsabilitate, democraţie, nu sunt interesaţi de soarta oraşului, iar dacă

sunt interesaţi li se taie „aripile” cu argumentul că sunt prea mici. De asemenea,

Primăria şi Consiliul Local sunt identificate ca fiind organisme netransparente,

corupte, care nu fac nimic pentru dezvoltarea oraşului şi a tinerilor.

Aşadar acesta este contextul în care s-a dezvoltat idea proiectului “Primăria

Voluntară”. Proiectul şi-a propus să implice copiii şi tinerii din Tîrgu Frumos şi zona

limitrofă în schimbarea în bine a comunităţii prin dezvoltarea de soluţii realizabile

cu ajutorul resurselor existente. Soluţiile tinerilor vor avea ca rezultate, dezvoltarea

participării active şi a voluntariatul în comunitate, care vor contribui pe termen lung

dezvoltarea urbană.

62

63

64

65

66

67

IV.B. Activități

1. Pregătirea echipei de management: 1 - 15 mai 2011

Tinerii din echipa de management s-au documentat

cu privire la aspectele ce ţin de conceptele de democraţie,

participare publică, ce este primăria şi cum funcţionează

aceasta, cine şi cum sunt structurate instituţiile publice

locale. De asemenea au fost organizate întâlniri între

echipa de proiect, manager şi coach. Aceştia au consultat

planul strategic al oraşului, precum şi alte documente elaborate de instituţiile

publice necesare pentru a asigura o bună desfăşurare a proiectului, precum hotărâri

de consiliu local. În această etapă coach-ul a derulat cu echipa de management, 20

de ore de pregătire prin care au fost stabilite acţiunile şi responsabilităţile fiecărui

membru al echipei, a fost pregătită o prezentare a proiectului pentru diverşii actori

ce vor fi implicaţi în proiect şi s-au clarificat toate aspectele legate de activităţile

proiectului. S-a încercat realizarea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ din

Târgu Frumos şi cu autorităţile publice locale. Din cele 5 şcoli din Tîrgu Frumos, am

reuşit să atragem în proiect tineri din 4 şcoli, şi am decis să includem şi tineri din

mediul rural, astfel că am implicat alte 2 şcoli din 2 sate limitrofe: Cucuteni şi

Cristeşti. Deşi s-a încercat implicarea primarului, viceprimarului, consilierilor locali

în proiect şi a altor lideri politici, doar un consilier a participat la o activitate a

proiectului.

2. Informarea beneficiarilor: 15 – septembrie 2011

În fiecare dintre cele 4

instituţii de învăţământ,

membrii echipei de proiect au

prezentat elevilor claselor IV-

VIII, proiectul şi condiţiile

necesare pentru a fi membri ai

68

viitoarei Primării Voluntare. Au fost postate afişe şi s-au realizat sesiuni de

consultare cu profesorii interesaţi de proiect din şcolile implicate. Profesorii au fost

convinşi să promoveze şi să susţină proiectul în rândul copiilor şi părinţilor

acestora.

Elevii au avut ca misiune pentru a participa la alegerile pentru primărie,

realizarea unui colaj pe tema „soluţii voluntare pentru dezvoltarea oraşului Tîrgu

Frumos”.

3. Competiţia de colaje: deadline – 15 iunie 2011

Copiii au avut la dispoziţie 14 zile pentru a

realiza colajele, iar acestea au fost expuse în sediul

asociaţiei, unde o comisie de evaluare formată din

membrii echipei de proiect, au notat cele mai creative,

inovative şi interesante lucrări. În cadrul proiectului

s-au înscris 44 de copii şi am decis să-i acceptăm pe

toţi, în cadrul sesiunilor, deşi nu toţi au depus colaje. De asemenea, în final am creat

alte 2 grupe, una în mediul rural, iar cealaltă în cadrul şcolii speciale din Tîrgu

Frumos.

4. Pregătirea micilor viitori reprezentanţi nonformali ai autorităţilor

publice locale: 20 septembrie 2011

– 30 noiembrie 2011

Timp de 8 săptămâni, câte 3

ore/sesiune, copii candidaţi la

„Primăria Voluntară” au realizat

activităţi cu rolul de a înţelege

mecanismele implicării şi

participării active la dezvoltarea

comunităţii, au contribuit cu idei pentru definirea unui plan strategic de dezvoltare

69

comunitară pe 4 domenii: cultural, economic, social şi turistic, au definit cel puţin 10

legi ale voluntariatului pe care dacă toţi cetăţenii oraşului Tîrgu Frumos le-ar

respecta ar crea un viitor mai bun, şi au realizat diverse activităţi cu caracter practic

menite să le cultive spiritul antreprenorial şi creativitatea.Toţi termenii şi toate

conceptele au fost prezentate în limbaj simplu, astfel încât toţi copiii le-au putut

înţelege.

Cei 44 de copii au fost împărţiţi în 4 grupe şi au parcurs un program

structurat astfel:

Modul 1:

Activităţi Metode

Cunoaşterea participanţilor; Nume-caracteristică, prezentare pasiuni/motivaţie

Aşteptări, temeri, contribuţii în cadrul proiectului;

Inima oraşului în 3 secţiuni – post-it

Proiectul, finanţatorul, ce ne propunem;

Desen

Identificarea a problemelor comunităţii pe 4 domenii;

Lucru în echipă, brainstorming

Ce este voluntaritul şi participarea activă?

Mimarea voluntarului şi a participării active

Evaluarea sesiunii. Completarea unui chestionar de evaluare iniţială

Modulul 2:

Activităţi Metode

Energizarea grupului; Jocul Pizza – masaj în viteză

Ce e democraţia, implicarea activă, ce e primăria şi consiliul local, ce sunt legile, ce este educaţia nonformală, cum putem să ne implicăm;

Prelegere urmată de prezentările copiilor (pentru a vedea ce au înţeles), clarificare

Cunoaşterea participanţilor; Jocul „Portretul” – desen, caracteristici

Cum putem să schimbăm comunitatea în bine? drepturile copiilor – Convenţia ONU;

Teatru forum - identificarea unor probleme ale comunităţii în viziunea copiilor; puzzle de drepturi + prelegere

Evaluarea sesiunii. O mişcare care să caracterizeze ziua

70

Modulul 3:

Activităţi Metode

Energizarea grupului; Dans în jurul scaunelor

Ce e turismul, percepţiile copiilor vizavi de starea turismului în oraş;

Dezbatere, prezentare

Cum putem dezvolta turismul; Brainstorming

Legile copiilor pentru dezvoltarea turistică a comunităţii;

Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor

O activitate de valorificare a potenţialului turistic realizată de copii;

Flash-mob, piesă de teatru stradală pentru evidenţierea unor puncte tari ale tursimului local

Evaluarea sesiunii. Un cuvânt caracteristic zilei scris pe flipchart

Modulul 4:

Activităţi Metode

Energizarea grupului; Jocul „Masca”

Ce e economia, percepţiile copiilor vizavi de problemele economice ale oraşului;

Dezbatere, prezentare

Identificarea soluţiilor la problemele economice

Desen, prezentarea desenului grupului, concluzii

Legile copiilor pentru progres economic;

Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor

O acţiune cu rol de a genera venituri economice;

Joc de echipă şi negociere: realizarea unui produs şi încercarea vânzării acestuia celorlalte grupe

Evaluarea modulului. Desen

Modulul 5:

Activităţi Metode

Dezvoltare a abilităţilor de prezentare în public;

Joc de simulare a unei prelegeri din campania electorală

Ce e cultura, percepţiile copiilor cu privire la problemele culturale ale comunităţii;

Colaj de film (30 minute), identificarea problemelor şi avantajelor dezvoltării culturale

Identificarea soluţiilor pentru dezvoltarea culturală a oraşului;

Dezbatere

Problema lipsei unei dezvoltări Teatru forum

71

culturale;

Legile copiilor pentru dezvoltarea culturală;

Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor

Evaluarea sesiunii. 3 caracteristici ale zilei

Modulul 6:

Activităţi Metode

Dezvoltarea toleranţei faţă de persoanele cu probleme;

Joc de rol

Ce e socialul, percepţiile copiilor cu privire la problemele sociale ale comunităţii;

Dezbatere

Identificarea soluţiilor pentru dezvoltarea socială a oraşului;

Metoda open-space

Legile copiilor pentru dezvoltarea socială;

Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor

Evaluarea sesiunii. Interviu (filmat)

Modulul 7:

Activităţi Metode

Recapitularea celor învăţate prin implicarea copiilor;

Roluri inversate - copiii să facă recapitularea pentru formatori, feedback de la formatori;

Planificarea unui eveniment care să reunească cele învăţate;

Joc de echipă, prezentare

Finalizarea proiectelor de lege; Dezbatere, consultare stradală a cetăţenilor din comunitate

Activitate surpriză Vizitarea Primăriei

Modulul 8:

Activităţi Metode

Evenimentul „Soluţii creative pentru dezvoltarea oraşului Târgu Frumos”;

Lucru în echipă, prezentare, organizarea unei dezbateri în comunitate, împărţirea rolurilor

Evaluarea evenimentului. Chestionar de evaluare a cursului

Pe tot parcursul celor 8 săptămâni s-a pus

accentul pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi

organizare a copiilor participanţi, abilităţi necesare în

planificarea unei campanii electorale de succes la

72

finalul cursului. Copiii au învăţat să cunoască problematica comunitară şi au fost

antrenaţi să ofere soluţii la problemele comunităţii, valorificând resursele

disponibile.

Pentru dezvoltarea acestor abilităţi pe parcursul a 2 săptămâni de la

finalizarea cursului, copiii şi tinerii implicaţi au realizat 1 vizită la Centrul de

Plasament Trinitas unde s-au întâlnit cu tineri

cu dizabilităţi şi o întâlnire cu copiii din

mediul rural, unde le-au prezentat copiilor ce

au învăţat, i-au consultat şi au îmbogăţit

proiectele de lege cu soluţii la problema

discriminării pe bază de deficienţă fizică.

După cele 8 săptămâni, s-au organizat 2

evenimente ce au valorificat deprinderile,

abilităţile şi comptenţele dobândite de copiii implicaţi:

o sesiune de pregătire a campaniei electorale de către copiii interesaţi să devină

reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ai comunităţii, mai

concret a fost o activitate de pregătire pentru copiii ce au candidat pentru postul

de primar. Tinerii candidaţi la primărie au trebuit să-şi structureze campania

electorală astfel încât au promis ceea ce puteau realiza în opinia lor, valorificând

resursele disponibile. Copiii care nu au dorit să candideze, au realizat echipe

care au fost asemănătoare partidelor pentru a susţine un candidat şi au devenit

ei înşişi consilieri locali;

o festivitate, unde au fost aleşi 10 reprezentanţi nonformali ai primăriei (un

primar, un viceprimar şi 8 consilieri locali) prin vot secret de către toţi copiii şi

tinerii implicaţi în proiect, dar şi pe baza implicării în proiect. Cei 10

reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale au participat împreună cu

grupul de iniţiativă la bootcampul ce a vizat conceperea unui plan strategic de

dezvoltare comunitară.

5. Conceperea planului strategic de dezvoltare comunitară: 01 noiembrie 2011 –

februarie 2012

73

Ȋn această perioadă a fost pregătit planul de training. De asemenea, s-a întocmit un

raport de evaluare a celor 8 săptămâni de activitate ce conţinea problemele, ideile,

soluţiile propuse de copii. Pe baza acestui raport au fost adaptate sesiunile de

training care au avut ca scop dezvoltarea unui plan strategic de dezvoltare

comunitară a oraşului, în viziunea copiilor şi tinerilor care să includă şi propuneri

de politici de tineret pentru

administraţia locală şi chiar

regională. Tehnicile folosite în

cadrul trainingului au fost

inspirate din educaţia

nonformală şi s-a urmărit

dezvoltarea abilităţilor de

prezentare, de lucru în echipă,

de cunoaştere a problemelor

comunităţilor implicate etc. Trainingul a durat 5 zile, după care tinerii s-au întors în

Târgu Frumos unde au organizat o conferinţă prin care şi-au prezentat ideile celor

interesaţi de soluţiile Primăriei Voluntare vizavi de domeniile economic, social,

74

cultural şi turistic.

Ȋn cele 5 zile de training s-au desfăşurat câte 7 ore de lucru/zi, din care:

2 ore destinate prezentării conceptelor cheie (ce este strategia, politica de

tineret, democraţia participativă etc.), şi înţelegerii depline a acestora de către

participanţi (prin dezbateri, exerciţii, jocuri de echipă etc.), fiind realizate şi

prezentări de către micii reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice

locale ce au ca scop înţelegerea contextului local,

3 ore de lucru în echipă în vederea planificării planului strategic de dezvoltare

comunitară, a acţiunilor de voluntariat, în folosul comunităţii ce vor avea loc

după tabără şi a prezentărilor pentru conferinţă; de asemenea, pentru că

trainingul a fost cu o zi în plus, am introdus ca noţiune managementul

proiectelor, astfel că tinerii în 4 echipe au elaborat 4 miniproiecte, 2 dintre ele

fiind gata pentru a fi depuse către Tineret în Acţiune (ARHEGOS şi EcoFerma

Nonformală);

1 oră şi 30 min. jocuri interactive, de cunoaştere, de relaxare, de comunicare,

etc.;

30 min. evaluare (prin care se vor fi cuantificate abilităţile dobândite de tinerii

participanţi, etc.). Evaluarea a fost realizată prin chestionare, observaţie şi

desen.

Structura proiectelor, materialele şi metodele de lucru pentru acest training au

fost inspirate din cursurile şi metodologiile promovate de Programul Tineret în

Acţiune.

6. Conferinţa pentru lansarea „Planului strategic de dezvoltare comunitară în

viziunea Primăriei Voluntare” – 26 februarie 2012

Conferinţa a fost susţinută de tinerii implicaţi şi a fost organizată în ziua

aniversării a 3 ani ca ONG. Au fost dezbătute şi prezentate cele 4 teme abordate în

planul strategic, micii reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale au

pregătit intervenţii de câteva minute, la fel şi tinerii din grupul de iniţiativă. S-a dorit

a fi un eveniment deschis, astfel că am invitat profesori, autorităţile publice şi

75

cetăţenii interesaţi de problemele comunitare. A răspuns invitaţiei noastre un

consilier local, care a intervenit şi ne-a promis sprijinul.

Trainingul de la Gura Humorului!

Sosirea participanţilor la training (12 copii şi 8 formatori) s-a realizat pe data

de 9 ianuarie 2011, ora 14,00. Prima

activitate a constat în prezentarea

programului, reamintirea unor noţiuni

de bază specifice proiectului: educaţie

nonformală, voluntariat, programul

Tineret în Acţiune, plan strategic de

dezvoltare comunitară, primărie etc.

Apoi s-a realizat jocul îngeraşul şi s-au stabilit regulile ce trebuie respectate de

participanţi pe parcursul trainingului. O activitate cu rolul de a creşte sentimentul de

apartenenţă la un grup puternic a fost depunerea unui jurământ al voluntarului.

Jurământul a fost compus de 3 dintre formatorii. Participanţii au fost împărţiţi în 4

echipe formate din 3 consilieri şi 2 formatori. Fiecare echipă şi-a ales un domeniu de

activitate pe care l-au dezvoltat cu soluţii. De asemenea, copiii din Primăria

Voluntară au beneficiat de sesiuni de mentoring şi coanching de la formatori. Astfel

am putut identifica talentele, abilităţile, pasiunile acestora pe care am stabilit cu le

putem valorifica.

Pentru realizarea Planului Strategic de Dezvoltare Comunitară a Oraşului

Tîrgu Frumos am folosit un raport

intermediar ce a reunit toate ideile expuse

de participaţi pe o perioadă de 7 luni. De

asemenea, am folosit o serie de materiale

suplimentare: cărţi de specialitate, broşuri

de la alte organizaţii, dar şi planul de

dezvoltarea a oraşului Tîrgu Frumos 2007-

2015.

76

O zi de training!

- Analiza SWOT a oraşului Tîrgu Frumos

– aceasta a necesitat în jur de 4 ore de

lucru în echipă; s-a lucrat în 4 echipe, care

ulterior au prezentat în plen concluziile

analizei SWOT; toate ideile au fost

reunite şi s-a observat că analiza rezultată

este mai calitativă decât cea din Planul

Primăriei;

- După un energizer au urmat sesiunile

de lucru pentru strategii de dezvoltare a

celor 4 domenii de interes abordate; în

cadrul culturii am adăugat şi educaţia ca

temă de discuţie; au rezultat foarte multe idei inovative, atât pentru viitoare proiecte

a ONG, cât şi pentru APL.

- Apoi, pentru petrecerea de seară, am stabilit realizarea unei recepţii organizate de

copiii Primăriei Voluntare; astfel ei au trebuit să se pună în pielea primarului, a

viceprimarului şi a consilierilor şi să-i primească aşa cum se cuvine pe cei 8 invitaţi

(formatorii) în rolurile de jurnalişti, cetăţeni, lideri de tineret, politicieni din opoziţie.

De asemenea, fiecare membru al Primăriei şi Consiliului Local a ţinut câte un

discurs, după care au urmat o sesiune de întrebări din partea publicului, o sesiune

de networking şi o petrecere.

77

IV. C. Rezultate

Activitate Rezultate/Impact

Pregătirea echipei de proiect - dobândirea de cunoştinţe în domeniul participării publice şi cetăţeniei europene;

- dezvoltarea de abilităţi de planificare, organizare, comunicare, de lucru în echipă şi a capacităţii de a susţine un seminar;

- încheierea a 2 parteneriate cu 2 şcoli;

- 30 de ore de pregătire prin care au fost stabilite acţiunile şi responsabilităţile fiecărui membru al echipei;

- informarea consilierilor locali despre proiect şi a altor lideri politici interesaţi;

Informarea grupului ţintă - realizarea a 7 sesiuni de prezentarea a proiectului în şcoli;

- organizarea a 2 întâlniri cu profesorii unde le-am prezentat proiectul;

- postarea a 20 de afişe în şcoli;

- informarea a cel puţin 400 de copii despre proiect;

- dezvoltarea abilităţilor de prezentare şi comunicare a celor 15 membri ai grupului de iniţiativă;

Competiţia de colaje - 15 colaje pe tema „soluţii voluntare pentru dezvoltarea oraşului Târgu Frumos”;

- o expoziţie de colaje în sediul organizaţiei;

- 40 de copii participanţi la seminariile Primăriei Voluntare din mediul urban şi 20 de copiii din mediul rural;

Pregătirea micilor viitori reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale

- organizarea 8 module de formare pentru 60 de copii împărţiţi în 6 grupe;

- înţelegerea mecanismelor implicării şi participării active la dezvoltarea comunităţii de către minim 40 de copii;

- dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi prezentare în rândul celor 30 de copii participanţi şi ale echipei de proiect;

- definirea unui plan strategic de dezvoltare comunitară pe 4 domenii: cultural, economic, social şi turistic, în viziunea tinerilor şi copiilor;

- definirea a cel puţin 10 legi pliate pe cele 4 domenii abordate, pe care dacă toţi cetăţenii oraşului Târgu Frumos le-ar respecta ar contribui la dezvoltarea oraşului;

- aplicarea de tehnici de educaţie nonformală cu rolul de a completa educaţia formală a copiilor;

78

- organizarea unei dezbateri pentru a consulta şi alte opinii menite să completeze informaţiile şi soluţiile găsite;

- organizarea evenimentului „Soluţii creative pentru dezvoltare oraşului Târgu Frumos”;

- o vizită de lucru a copiilor şi tinerilor la Şcoala Trinitas;

- dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi organizare a copiilor participanţi, abilităţi necesare în planificarea unei campanii electorale de succes la finalul sesiunilor;

- o sesiune de pregătire intensivă a campaniei electorale de către copiii interesaţi să fie printre cei 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ai comunităţii;

- susţinerea a cel puţin 5 campanii electorale de către 5 copii;

- o festivitate de alegere a celor 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale şi de premiere a copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect;

- responsabilizarea şi familiarizarea copiilor şi tinerilor cu instituţiile publice;

- dezvoltarea abilităţilor de planificare, organizare, de lucru în echipă, de formatori a membrilor echipei de proiect;

Conceperea planului strategic de dezvoltare comunitară

- un raport intermediar de evaluare a celor 8 săptămâni de activitate ce a cuprins problemele, ideile, soluţiile propuse de copii;

- dezvoltarea unui program de training de către echipa de proiect, ce a urmărit să dezvolte abilităţile de prezentare, de lucru în echipă, de cunoaştere şi abordare aprofundată a problemelor comunităţii etc. prin tehnici de educaţie nonformală;

- 5 zile de training;

- elaborarea unui „Plan strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Voluntare”;

- organizarea unei conferinţe de prezentare a rezultatelor;

- organizarea de către cei 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale a unui eveniment promis în campania electorală;

Conferinţa pentru lansarea „Planului strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Copiilor”

- organizarea unei conferinţe de prezentare a planului strategic;

- susţinerea a 15 prezentări a câte 5 minute a copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect;

- 30 de invitaţi la conferinţă: profesori, politicieni, voluntari, membri ONG;

- dezvoltarea abilităţilor de organizare a unor evenimente de

79

amploare a tinerilor din echipa de proiect;

Diseminarea evenimentului - organizarea a cel puţin 11 acţiuni în folosul comunităţii (menţionate în planul strategic de dezvoltare comunitară, în cele 4 domenii) de către cei 11 tineri reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale împreună cu echipa de proiect;

- 2 prezentări ale rezultatelor proiectului în mediul online;

- transmiterea unui comunicat de presă;

- realizarea unui film a proiectului;

Evaluarea finală a proiectului - evaluări pe parcurs: chestionare, observaţie, desen, discuţii pentru a îmbunătăţi activităţile;

- fişe de evaluare înainte, pe parcursul proiectului şi la final;

- un raport de evaluare.

Proiectul „Primăria Voluntară”

a contribuit la încheierea de

parteneriate cu 2 şcoli din

Tîrgu Frumos, dintre care o

şcoală specială, cu tineri cu

dizabilităţi. Prin intermediul

acestui parteneriat, facilitat de

unul din membrii echipei de

proiect, tinerii implicaţi au

intrat în contact direct cu

tinerii dezavantajaţi şi au avut ocazia de a le cunoaşte îndeaproape problemele.

Parteneriatele încheiate în urma proiectului au contribuit la dezvoltarea de noi

iniţiative de tineret, precum crearea unui proiect de economie socială care să implice

tinerii cu dizabilităţi din şcoala Trinitas. Astfel a apărut siteul

www.asirys.tirgufrumos.ro, un site care îşi propuse acţiuni de fundraising pe termen

lung pentru a asigura sustenabilitatea organizaţiei. Deşi nu am reuşit să dezvoltăm

un parteneriat cu Primăria Tîrgu Frumos, proiectul a fost un prim pas de implicare

directă a tinerilor şi copiilor în procesul decizional şi în special în elaborarea

strategiilor ce privesc comunitatea, pas din care a rezultat un plan strategic de

dezvoltare care va fi folosit pe termen mediu de asociaţie.

80

Proiectul a presupus organizarea a 8 module practice prin care cei 15 tineri

din grupul de iniţiativă, precum şi cei peste 44 de copii, candidaţi la Primăria

Voluntară, au învăţat activ şi au definit soluţii pentru problemele sociale, culturale,

turistice şi economice ale oraşului Târgu Frumos. Sesiunile de informare ale copiilor

şi solicitarea de mobilizare a profesorilor în proiect au condus la conştientizarea

importanţei implicării copiilor şi tinerilor în viaţa comunităţii, dar şi la

responsabilizarea acestora.

Peste 1000 de copii şi tineri din Tîrgu Frumos, cu vârsta cuprinsă între 10-25

de ani, au fost informaţi despre beneficiile voluntariatului, a educaţiei nonformale şi

a cetăţeniei active. Această cifră este estimată luând în considerare atât sesiunile de

informare care s-au derulat în şcoli, cât şi mesajele care au fost transmise prin

intermediul reţelelor online: am postat mesajele atât pe blogul nostru, care are 50 de

vizitatori zilnic, cât şi în reţelele sociale www.facebook.com/TirguFrumos sau

ASIRYS, care au peste 2500 de fani.

Proiectul a promovat educaţia nonformală şi voluntariatul, ceea ce a avut ca impact

creşterea numărului de voluntari şi proiecte ale asociaţiei.

Prin proiectul „Primăria Voluntară”, copiii şi tinerii au avut ocazia de a-şi

prezenta propriile idei despre cum pot să dezvolte durabil comunitatea, ceea ce a

81

pus bazele unui parteneriat durabil între cetăţeni - reprezentaţi de tineri, şi

politicieni.

Tinerii au avut posibilitatea de a se exprima liber, de a veni cu idei creative,

de a testa idei noi, de a organiza evenimente cu impact major, de a relaţiona cu alţi

tineri, dar şi cu persoane mature interesate de problemele comunitare. Aşadar,

proiectul a creat oportunităţi de dezvoltare personală, socială şi culturală pentru

tinerii din comunitate.

Proiectul a contribuit la identificarea problemelor reale ale comunitaţii şi la

crearea unei echipe de voluntari active şi unite, care să iniţieze şi alte proiecte cu rol

de a soluţiona promova şi dezvolta voluntariatul.

Trainingul a avut ca scop realizarea unui plan strategic de dezvoltare

comunitară în viziunea copiilor şi tinerilor,

plan ce reprezintă un instrument util pentru

ASIRYS ca organizaţie de tineret, dar şi

pentru Autorităţile Publice Locale Târgu

Frumos. De asemenea, trainingul a dezvoltat

abilităţile tinerilor implicaţi: abilităţi de

prezentare, de lucru în echipă, de

comunicare, au fost valorificate creativitatea

şi inovaţia, precum şi spiritul antreprenorial.

A fost prima dată când în comunitatea

Târgu Frumos, tinerii şi copiii au lucrat

împreună pentru a dezvolta comunitatea,

voluntar. Prin urmare proiectul a atras

atenţia prin noutate, provocând tinerii la

implicare şi participare.

Rezultatele proiectului au asigurat asociaţiei credibilitate şi vizibilitate, au fost

identificate idei concrete pentru viitoarele proiecte ale asociaţiei prin faptul că au fost

conştientizate problemele şi soluţiile cu ajutorul copiilor şi tinerilor.

82

Se doreşte ca proiectul să fie continuat la fiecare 4 ani, prin alegerea a 11 noi copii

consilieri locali, a unui primar şi a unui viceprimar, în acest fel creându-se o relaţie

de colaborare cu omologii, pe termen lung.

Prin proiect asociaţia a dezvoltat proiecte noi pe aceeaşi temă, dar pe alte

acţiuni ale programului Tineret în Acţiune (ex. Acţiunile 1.3., 5.1.), în 2 dintre ele noi

ca organizaţie suntem parteneri.

Sustenabilitatea proiectului a fost asigurată în primul rând prin faptul că

iniţiativa a condus la conştientizarea problemelor comunităţii, la înţelegerea rolului

de reprezentant al comunităţii şi la asumarea de responsabilităţi şi la identificarea de

soluţii potrivite; şi astfel cunoscându-se problemele au putut fi elaborate proiecte

care să raspundă realist nevoilor copiilor şi tinerilor.

Proiectul Primăria Voluntară a fost un proiect ce a implicat copii şi tineri

începători în voluntariat, pentru care iniţial termeni precum cetăţenie activă,

implicare, responsabilitate, democraţie, erau total necunoscuţi. Proiectul şi-a propus

să faciliteze integrarea socială a copiilor cu dizabilităţi, dar şi a tinerilor care se află

în situaţii nefavorabile, provenind din familii monoparentale, defavorizate sau cu

probleme economice, cu scopul de a dezvolta relaţii între tinerii dezavantajaţi şi

ceilalţi tineri astfel încât să fie

cultivat sentimentul de toleranţă,

de cooperare şi de voluntariat.

Acest lucru a fost realizat prin

vizite şi activităţi cu copiii de la

Şcoala Trinitas, unde se află tineri

cu dizabilităţi mintale, dar şi prin

organizarea de cursuri pentru

tinerii din centrul de plasament.

Proiectul şi-a propus în primă fază,

să afle ce soluţii ar avea copiii

pentru rezolvarea problemelor comunităţii, să afle care sunt de fapt problemele

comunităţii în viziunea copiilor şi tinerilor şi cum se pot valorifica abilităţile lor în

83

sprijinul comunităţii. Apoi, au fost analizate strategiile aplicate de autorităţile locale,

încercându-se aducerea la aceeaşi masă de dezbateri a reprezentanţilor autorităţilor

publice Târgu Frumos cu Primăria Voluntară - formată din tineri dispuşi să dezvolte

comunitatea voluntar. Cooperarea dintre APL şi voluntari nu s-a dovedit a fi un

succes deoarece am întâmpinat reticenţe din partea autorităţilor în a participa la o

dezbatere cu tinerii, însă şi-au exprimat deschiderea de a ne sprijini în activităţi

concrete dedicate comunităţii.

Alt obiectiv al proiectului „Primăria Voluntară” a fost de a dezvolta acţiuni

privind educaţia pentru democraţie, prin activităţi am facilitat participarea copiilor

şi tinerilor la viaţa societăţii, am promovat conceptul conştientizării de către aceştia a

drepturilor şi responsabilităţilor lor într-o societate democratică, şi i-am angajat într-

o reţea de relaţii deschise de cetăţenie, valorificându-le abilităţile.

Proiectul a oferit copiilor posibilitatea de a-şi exprima liber opiniile, opinii

care ulterior au fost promovate în comunitate astfel încât acestea să ajungă la

decidenţi prin diverse canale, contribuind astfel la dezvoltarea unor politici de

tineret la nivel local.

Un alt obiectiv al proiectului a fost promovarea în rândurile copiilor şi

tinerilor a prevederilor Convenţiei Naţiunilor

Unite cu privire la Drepturile Copilului şi

definirea unor principii adaptate contextului

local şi nevoilor beneficiarilor, principii care au

ghidat copiii şi tinerii în participarea la viaţa

comunităţii. Iniţiativa a reprezentat un prim

dialog între copii şi tineri pe de o parte şi

Autorităţile Publice Locale, pe de altă parte; un

mod de exprimare a tinerilor despre viaţa şi

problemele lor în comunitate; un mod de acţiune a tinerilor; o şansă pentru copii şi

tineri de a da un aviz şi de a influenţa proiectele care îi privesc; şi o posibilitate de

cunoaştere a părerilor/percepţiilor copiilor şi tinerilor despre viaţa în comunitate.

84

V. Strategiile Primăriei Voluntare pentru Tîrgu Frumos

Analiza SWOT a oraşului Tîrgu Frumos

Puncte tari:

Poziţia geografică; la răscruce de drumuri; avem aproape toate tipurile de

relief (dealuri, câmpii).

Sol de fertilitate mijlocie (argiluvisol).

Obiective turistice; biserica sfântă parascheva a fost construită de fiul lui

ştefan cel mare (petru rareş). Ion Creangă a fost dascăl la această biserică, iar

după o perioadă a fost hirotonisit ca diacon.

Forţă de muncă ieftină.

Prezența clubului copiilor şi a bibliotecii orăşeneşti

Prezenţa mai multor minorităţi (oferă diversitate culturală) de exemplu: rușii-

lipoveni ajută la creşterea economiei (prin vânzarea legumelor din solarii

având în vedere că sunt plătitori de taxe).

Iluminatul stradal defectuos (ajută la economia oraşului).

85

Avem tinere talente pe care putem să le promovăm prin organizarea de

evenimente artistice.

Clima, deoarece avem un climat temperat continental de tranziţie la nivel

naţional.

Tîrgu Frumos este un nod rutier.

Puncte slabe:

Lipsa industriei (nu există fabrici, locuri de muncă).

Economia oraşului este în scădere (sporul natural este redus, există mulţi

şomeri).

Infrastructura (lipsa canalizărilor, străzile neasfaltate).

Iluminatul stradal defectuos (creşterea infracţionalităţii).

Ne aflăm într-o zonă de vie circulaţie, iar datorită acestui lucru, poluarea

oraşului se accentuează.

Câinii vagabonzi (pot răni cetăţenii oraşului).

Lipsa socializării care duce la discriminare.

Resursele naturale din zonă care cu timpul se vor epuiza.

Oportunităţi:

Fonduri europene

Trăim într-o societate în care ne putem exprima opiniile, gândurile,

nemulţumirile.

Suntem în U.E.

86

Ameninţări:

Poluarea excesivă în oraşul nostru şi nu numai, care poate duce la

îmbolnăvirea cetăţenilor.

Needucarea societăţii poate duce la un popor plin de modele negative.

Migrarea tinerilor.

Din cauza modernizării ne putem pierde tradiţia sau valoarea istorică.

Soluții pentru Tîrgu Frumos

I. DOMENIUL ECONOMIC

1. În fiecare săptămână lumina să fie închisă

timp de o oră pentru economie.

2. Un butic (din lemn) unde să se vândă

obiecte tradiţionale zonei noastre:

Păpuşi cu îmbrăcăminte

tradiţională rusească, alte

accesorii ruseşti.

Opinci din piele (în miniatură).

Obiecte tradiţionale ţigăneşti.

3. Să fie folosit becul econom deoarece se reduce consumul excesiv de energie

electrică.

4. Să fie promovate și dezvoltate surse de energie pentru oraș din resurse naturale (cum

ar fi energia bazată pe soare).

5. Să atragem investitorii străini prin condiţii propice dezvoltării afacerii. Care sunt

beneficiile potențialilor investitori? Trebuie clarificat răspunsul la această

întrebare.

87

6. Construirea unei instituţii care se ocupă cu strângerea, expunerea obiectelor care

reprezintă interes ştiinţific sau artistic.

7. Panourile solare; Tîrgu Frumos este o zonă favorabilă panourilor solare, deoarece

lumina soarelui este o resursă gratuită şi disponibilă în ciuda centralelor eoliene care

nu sunt o opţiune favorabilă pentru oraşul nostru fiindcă curenţii zonali sunt cu

mult mai salabi decât cei din zona litorală.

8. Organizarea de întâlniri cu antreprenorii din oraş, care să le vorbească tinerilor

despre cum au devenit oameni de succes.

9. Reciclarea de hârtii şi alte materiale care să fie valorificate la nivel de oraş. De

exemplu utilizarea deşeurilor pentru a produce energie electrică.

II. DOMENIUL TURISTIC

1. Să fie angajat un ghid turistic care să știe și să

prezinte într-un mod atractiv istoria zonei noastre.

2. Să fie realizate pancarde informative care să

arate turiștilor informații despre atracţiile turistice.

3. Să se realizeze un centru de informare a

turiştilor despre atracţiile turistice.

4. Să fie redecorat parcul oraşului într-o formă mai

creativă și atractivă pentru locuitori și pentru cei care trazitează Tîrgu Frumos.

5. Să se realizeze schimburi de experienţă prin care să facilităm schimburile de bună

practică între oraşele şi comunităţile internaţionale.

6. Să se dezvolte proiecte precum "Ţara lui Ştefan cel Mare".

7. Să se realizeze propriile obiective turistice care se pot valorifica.

8. Să se valorifice prin promovare intensă, cultura cucuteniană.

88

9. Să se creeze o grădină zoologică în parcul de castani şi un telescaun pe Dealul

Buznei.

10. Amplasarea unei statui cu Ştefan cel Mare şi domniţa frumoasă în faţa hanului,

statui create din materiale reciclate. Între cei doi să fie o pancardă pe care să scrie

legendele oraşului: cele mai frumoase fete, cei mai frumoşi pepeni etc.

11. Crearea unui imn al oraşului care să fie recitat la sărbătorile mai importante: Ziua

României, Zilele Oraşului, Zilele Recoltei.

12. Organizarea unor competiţii sportive altfel: golf, alergat pe tocuri, baseball etc.

III. DOMENIUL CULTURAL

1. Să se realizeze evenimente stradale pe

diferite tematici (pictură, dans, istorie etc.) o

dată pe săptămână, sub numele "Ziua

culturală", în acest fel oamenii îşi vor

aminti/vor cunoaşte cultura locală.

2. Să ruleze filme de aproape toate genurile

în fiecare seară la Casa de cultură Garabet

Ibrăileanu.

3. Să se organizeze "Ziua portului popular"

în care să realităm o paradă a costumelor populare şi în care să învăţăm să creăm

costume populare.

4. De ziua unui scriitor local să organizăm un cerc de lectură şi să omagiem operele

acestuia.

5. Să se formeze o trupă de dans şi cântece tradiţionale (rusească, ţigănească,

românească) care să fie promovată de zilele oraşului sau cu alte ocazii.

6. Să se realizeze un panou digital cu date despre anumiţi scriitori. Acesta va fi

amplasat pe esplanada oraşului. Să prezentăm istoria oraşului printr-un film

proiectat pe acest panou.

89

7. Să se realizeze o revistă culturală în care să scriem diverse ştiri despre

personalităţile din zona noastră.

8. Să fie sprijiniţi tinerii talentaţi valorificând fondurile europene.

9. Renovarea parcului din spatele hanului (topogane, leagăne) pe o tematică

inovativă (Parcul Hanul lui Ştefan cel Mare).

IV. DOMENIUL SOCIAL

1. Să se organizeze evenimente

(artistice, sportive) cu scopul de a

combate consumul excesiv de alcool,

fumatul, vagabontismului.

2. Introducerea în societate sau în

grupul de joacă a copiilor cu probleme.

3. Organizarea de evenimente de tipul: „discuţii libere cu primarul”.

4. O dată pe săptămână voluntarii şi nu numai, să meargă în vizită la bătrânii de la

azil sau la cei singuri din comunitate.

5. Să se organizeze competiţii pe plan artistic, sportiv şi cultural.6. Să se ofere locuri

de muncă tinerilor din comunitate.

7. Să se amenajeze un magazin în care bătrânii, şomerii şi cei săraci, să poată

cumpăra produse la preţuri de producător pe baza unui card.

8. Să se echipeze azilele de bătrâni cu aparate medicale şi cu asistenţi medicali.

9. Să se înfiinţeze o cantină socială deoarece în oraş există mulţi oameni care nu au ce

mânca.

10. Să se valorifice atelierele şi produsele create de tinerii de la Şcoala Trinitas, prin

crearea unei plaforme online, activă la nivel internaţional.

90

11. Organizarea unei zile a prieteniei: pe parcursul a 2-3 ore să se împartă brăţări ale

prieteniei, broşe şi îmbrăţişări gratis, în acest mod vom reuni oameni de toate etniile.

12. Organizarea de licitaţii de obiecte tradiţionale sau realizate de tinerii voluntari

(picturi, tablouri, fotografii), banii din aceste licitaţii să servească construirii unei

facilităţi pentru tineri cu oportunităţi reduse.

Legile oraşului

Dacă toţi cetăţenii ar respecta câteva legi, pe care noi

le-am numi mai degrabă principii, atunci oraşul va

avea mai multe şanse să se dezvolte.

Mai jos sunt câteva din legile noastre, legile pe care

noi, copii şi tineri, le recomandăm şi susţinem prin

acţiunile noastre!

Pentru un TURISM dezvoltat!

Iubeşte şi respecta istoria oraşului tău!

Cunoscut de vrei să fii arată-ne ce ştii!

Arătaţi-vă monumentele sau riscaţi să vă pierdeţi crengile!

Scoate în evidenţă atracţiile turistice!

Eşti obligat să te informezi despre istoria oraşului.

91

La şcoală profesorii să predea şi istoria oraşului, nu doar a Europei sau României!

În oraş să se construiască un spaţiu amenajat pentru dezvoltarea talentelor.

Ai grijă de obiectivele turistice!

Pentru a primi turişti în ţara prezintă-le ce ai special!

Fii mândru de ce ai în oraş şi fă-i şi pe alţii să fie mândri!

Păstraţi curăţenia în obiectivul turistic „Cimitirul Evreiesc”!

Nu stricaţi obiectivele istorice din „Muzeul Istoric” de la liceul Ion Neculce!

Aveţi grijă de puţinele obiective turistice din oraşul „Tîrgu Frumos” ocrotiţi-le

pentru a aduce un beneficiu vouă şi tuturor.

92

Pentru impact SOCIAL pozitiv!

STOP discriminării, START implicării!

Dacă nu ai un bătrân, i-aţi unul!

Nu jigni, va rămâne o urmă!

Fii tânăr mereu!

Toţi suntem egali, nu discriminăm!

Respectă bătrânii şi ajută-i!

Cunoaşteţi drepturile şi obligaţiile şi ajută-i şi pe

ceilalţi să le cunoască!

Să nu-i ignori pe cei diferiţi!

Nu judeca cartea după copertă, caută să cunoşti

mai întâi!

Nu spune nimic fără să gândeşti!

Primeşte un rrom în grupul de joacă, nu-l discrimina!

Vorbeşte cu primarul! Aminteşte-i de problemele oraşului, dar dă-i şi soluţii!

Stai cu bătrânii din oraş, fă-i să se simtă apreciaţi.

Promovează talentele din oraş, nu le lasă într-o ladă veche.

Vorbeşte şi cu vecinul de lângă tine, nu-l ignora!

Acceptă orice fel de persoană, chiar și pe cele în vârstă sau cu dizabilități!

Respectă orice persoană din societate! Mergi pe principiul „toți suntem egali!”

Dacă tu ești în picioare, ajută-l și pe celălalt să se ridice!

Fă ceva cu adevărat CONSTRUCTIV pentru SOCIETATE!

93

Gândește-te și la binele celorlalți, nu doar la binele tău!

Începeți prin lucruri mici, terminați cu lucruri mari!

Nu judeca persoanele cu handicap, ajută-le!

Arată orașului ce poți tu să faci!

Respectă toate persoanele din oraş!

Comunică cu cei din comunitatea în care trăieşti!

Pentru CULTURĂ!

Respectă tradiţiile şi cinsteşte-le aşa cum merită!

Nu uita de istoria oraşului tău, prezint-o

şi celorlalţi!

Interesează-te de cultura oraşului tău!

Să nu uiţi de evenimentele culturale,

organizează-le cât mai des!

Sărbătoreşte zilele personalităţilor care

au trecut prin oraşul tău!

Cultura oraşului tău e mai importantă că orice, fii mândru că eşti târgoveţ!

Cunoscut de vrei să fii, arată-ne ce ştii!

Scoate în evidență atracțiile culturale!

Serbează zilele personalităților culturale!

Creează noi atracții culturale!

Cultura orașului tău este cultura ta.

Participă la evenimente culturale din orașul tău!

94

Nu lăsa cultura să se piardă!

Un oraș fără cultură este un oraș care nu există.

Amenajează locuri culturale!

Pentru o ECONOMIE dezvoltată!

Investeşte în ceea ce merită! Nu arunca bani pe chestii inutile!

Foloseşte becul economic, iar banii ce îţi rămân strânge-i pentru zile negre!

Economiseşte pentru un viitor mai bun!

Nu mai aduceţi cântăreţi celebri din România, promovaţi mini-cântăreţi din şcolile

generale ale oraşului.

Faceţi mai multe obiecte hand-made şi vindeţi-le!

Mersul pe jos face piciorul frumos și un târgoveț

sănătos!

Stinge lumina, târgovețule!

Economisește pentru a investi în viitor!

Reduceți consumul de energie electrică!

Atrageţi investitorii din alte locuri prin oferte, taxe

mai mici, etc. pentru a crea mai multe locuri de

muncă!

95

VI. Testiomoniale

Testimonial Oana Nechita:

Eu sunt Oana... profesoară de 2 ani de zile, iar de un

an mă mândresc cu faptul că sunt şi voluntar la Asociaţia

ASIRYS; o asociaţie care reuşeşte să inspire energie, bucurie,

seriozitate, implicare, dar şi distracţie.

Deşi fac parte din această echipă doar de un an,

consider că am învăţat multe lucruri, m-am maturizat, am cunoscut oameni noi şi

mi-am lărgit orizonturile! Am învăţat să am răbdare, să pun suflet în ceea ce fac, să

fiu atentă la nevoile celor din jurul meu... am învăţat să fiu un om mai bun.

"Primăria Voluntară" este unul dintre proiectele iniţiate de asociaţia noastră.

Prin intermediul acestei activităţi, am reuşit să ne apropiem de copii şi să-i

determinăm să participe cu interes la problemele pe care le întâmpină oraşul nostru.

Misiunea noastră a fost practic să-i responsabilizam şi să-i determinăm să realizeze

că viitorul depinde în mare parte şi de felul în care ei abordează anumite probleme.

Şi nu doar copiii au avut de învăţat din această experienţă... ci şi noi cei, care am

făcut posibilă derularea acestui proiect. Am învăţat şi noi, că în ciuda faptului că

Tîrgu Frumos este un oraş plăcut, avem încă numeroase probleme asupra cărora

trebuie să reflectăm şi să încercăm să găsim soluţii. Desigur, consider că un factor

important ce ar contribui la o reuşită în această privinţă, îl reprezintă participarea

unui număr mai mare de persoane care să se dedice rezolvării acestor probleme.

ASIRYS şi proiectele pe care le iniţiază reprezintă oportunităţi pentru tinerii care îşi

doresc să trăiască experienţe frumoase, dar şi pentru cei care îşi doresc să contribuie

la înfrumuseţarea comunităţii în care trăim. Personal, eu îmi doresc să colaborez în

continuare cu această echipă şi să "creştem" împreună.

Testimonial Andreea Creţu:

În acest proiect am învăţat că trebuie să am mai multă răbdare atunci când

lucrez cu copiii, că meseria de profesor este cea care mă reprezintă, am învăţat cum

să aplic noi metode de lucru, că lucrul în echipa este important şi că doar atunci când

96

îţi place ceea ce faci te poţi implica cu adevărat în găsirea unor

noi soluţii şi în realizarea unui proiect de succes. Din punctul

meu de vedere, punctele slabe au fost neimplicarea copiilor şi

necomunicarea între formatori. Punctele forte au fost în primul

rând faptul că ne-am putut mobiliza repede pentru a realiza

anumite activităţi, în al doilea rând faptul că până la urmă am

reuşit să mobilizăm copiii, să alegem primarul, viceprimarul şi consilierii şi în al

treilea rând faptul că am reuşit într-o oarecare măsură să îi facem pe copii să-şi

dorească să aibă un oraş mai bun şi să facă asta prin propriile forţe, dovedind că pot

fi primari de nădejde pentru comunitate.

Date de contact: ... pentru că suntem deschişi la parteneriate!

Site: www.tirgufrumos.ro

English site: www.arts.tirgufrumos.ro

Blog: www.asirys.blogspot.com

Pagina Facebook: www.facebook.com/ASIRYS

Telefon: 0746 065 744,

Email: supertineri@yahoo.com

97

În loc de încheiere

Piesă de teatru – Târgoveţii!

- Creată pentru a promova oraşul, în trainingul de dedicat conceperii planului

strategic de dezvoltare a oraşului Tîrgu Frumos de către copiii Primăriei Voluntare -

Personaje:

O ţigancă (T), Două bucureştence (B), O româncă (M), Povestitor (P).

P: Iată vin în depărtare

Două frumoase domnişoare.

T: Fetelor ce faceţi voi?

B: Iaca p-aci pe la voi!

T: Ce v-a scos în drumul meu?

B: Venit-am din drumul greu

T: Cu ce să v-ajute baba?

B: De mâncare un' găsim?

T: Vă dă baba de mâncare,

Băutura şi sarmale.

Un vin bun şi-o ţuica tare

Tochitură şi pârjoale.

B: Şi cu ce vom răsplăti?

T: Voie bună inimii.

Măi Mărie sări încoa’,

98

Doamnele le-om ospăta.

M: Mai vecină cu ce-ajut?

T: Adu mămăligă caldă

Şi le zi la domnişoare despre Ştefan cel Mare.

T, M, B, P: Uite-a aşa îi targoveţu’,

Toată ziua cu ospăţul!

20 de întrebări ale copiilor Primăriei Voluntare către

Primăria Tîrgu Frumos

1. De ce aţi canditat pentru funcţia de

primar/consilier?

2. Ce planuri aveţi pentru 2012?

3. Dacă aţi fi un tânăr de vârsta noastră,

99

cum credeţi că aţi putea ajuta oraşul nostru?

4. V-aţi schimbat modul de a gândi de când sunteţi consilier?

5. Ce aţi putea face pentru a promova

talentele oraşului?

6. Ce credeţi despre voluntariat, dar

despre ASIRYS?

7. Cum veţi lua măsuri împotriva câinilor

maidanezi?

8. Cum credeţi că putem dezvolta

turismul în oraşul nostru? De ce nu aţi

făcut-o până acum?

9. Am înţeles că orice oraş are un buget

pentru ONG-uri. Al nostru unde e?

10. Când încep electoratele?

11. De ce nu faceţi ceva nou în oraşul

nostru?

12. De ce ne ajutaţi aşa de puţin?

13. De ce nu puneţi în aplicare planul de

Dezvoltare a oraşului, pe care aţi

cheltuit 20000 RON?

14. Cine s-a implicat în scrierea planului?

15. De ce nu ajutaţi săracii aşa cum scrie în plan?

16. Unde sunt alocaţi majoritatea banilor din oraş?

17. Mai aveţi de gând să alocaţi bani primăriei pentru a moderniza oraşul?

18. De ce aţi desfiinţat cinematograful?

19. Cum se pot îmbunătăţi relaţiile dintre etniile prezente în oraş?

20. Nu credeţi că ar trebui să facem mai multe activităţi cu cele două licee cu

tineri cu dizabilităţi? Dacă da, care sunt ideile dvs.?

100

Jurământul ASIRYS

Compus de echipa Primăriei Voluntare

De-ar fi ceva rău în oraş

Nu aşa trebuie să las!

Oricât de greu ar fi

ATITUDINEA mă va defini!

Iarăşi eu ca VOLUNTAR

Promit să fiu SOLIDAR!

Să ajut echipa mea,

La greu nu o voi lăsa.

Jur să mă IMPLIC în toate

Nu o să stau departe!

O să fiu şi RESPONSABIL,

Cu toţi o să fiu amabil

Şi-acum pe cuvântul meu

O să fiu YOUTH mereu!

După muncă şi SUCCES,

Din ASIRYS nu mai ies!