Strategie dezvoltare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

ECONOMICO-SOCIALĂ

A MUNICIPIULUI

PAŞCANI

2008 – 2015

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAŞCANI

2

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI........................................3

2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL ...................................................7

Economia municipiului ....................................................................................................... 9

Mediul de afaceri ............................................................................................................... 9

Investiţii străine directe .................................................................................................. 14

3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR……………………………………………………….. 16 Agricultura ...................................................................................................................... 18

Industria ......................................................................................................................... 31

4. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE…………………………………………………..35

Infrastructura rutieră ...................................................................................................... 38

Infrastructura feroviară................................................................................................... 42

Infrastructura de utilităţi................................................................................................. 44

Infrastructura de comunicaţii .......................................................................................... 61

Infrastructura educaţională ............................................................................................. 63

Infrastructura de sănătate .............................................................................................. 66

Infrastructura de locuinţe ............................................................................................... 71

5. EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ŞI SERVICIILE SOCIALE………………………….71 Educaţia ........................................................................................................................... 77

Cultura............................................................................................................................. 83

Sănătate .......................................................................................................................... 85

Servicii sociale ................................................................................................................. 89

6. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII………………………………………………………..86 Populaţia municipiului Paşcani ........................................................................................ 93

Piaţa muncii ..................................................................................................................... 99

7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR……………………………………………………….98

Calitatea aerului ............................................................................................................ 105

Poluarea fonică .............................................................................................................. 107

Calitatea apelor ............................................................................................................. 108

Calitatea vegetaţiei şi a solurilor .................................................................................. 110

Gospodărirea deşeurilor ................................................................................................ 112

Spaţii verzi şi zone de agrement .................................................................................... 116

8. TURISMUL……………………………………………………………………………………………..111

Monumente istorice şi obiective turistice....................................................................... 119

Activitatea turistică ....................................................................................................... 121

9. EGALITATEA DE ŞANSE…………………………………………………………………………..117

Persoane cu nevoi speciale ............................................................................................ 125

Egalitatea de gen ........................................................................................................... 126

10. TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII……………………………..121

11. ANALIZA SWOT…………………………………………………………………………………….123

12. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE………………………………………………….139

13. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE…………………………………………….142

14. PLAN STRATEGIC DE ACŢIUNI……………………………………………………………….144

15. COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE....179 Coeziunea şi concordanţa cu politicile comunitare......................................................... 190

Dezvoltarea durabilă ..................................................................................................... 192

Societatea informaţională .............................................................................................. 194

Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale ............................................................ 195

16. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE..188

17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI………………………………..221

CUPRINS

Structura

3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2008 – 2015

4

1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Atestarea documentară

Însemnele localităţii

Organizarea

Aşezarea geografică

Suprafaţa

Relieful

Clima

Hidrografia

Populaţia


2008 - 2015

5

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Descriere

Atestarea documentară

Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei,

Alexandru al II-lea.

Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-

1588, un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7096, emis de Nicoară şoltuzul şi cei 12

pârgari ai oraşului Baia, priveşte vânzarea unui loc „între movile şi între Siretul Vechi şi

Siretul Nou”, unde se putea face moară şi pod peste Siret”. Actul citat conţine, astfel, nu

numai cea mai veche atestare a numelui Paşcanilor, dar şi numele celor mai vechi

păşcăneni.

Numele Paşcaniului indică pe strămoşul întemeietor al aşezării, „descălecătorul” satului şi

primul său stăpân, eroul eponim, căci Paşcani nu înseamnă altceva decât urmaşii (fiii,

nepoţii) unui Paşco, cu alte cuvinte, locul stăpânit (satul întemeiat) cândva de un străvechi

Paşco, şi anume Oană Paşco.

Însemnele localităţii

Stema municipiului Paşcani reprezintă un scut împărţit orizontal în două segmente, având o

coroană murală de argint deasupra. Aceasta reprezintă atestarea medievală a localităţii,

precum şi existenţa unor construcţii medievale boiereşti. În partea inferioară a scutului, pe

fond albastru, este sigla atelierelor CFR Paşcani, unitate simbol al municipiului, iar în partea

superioară, pe fond roşu purpură, se află acvila bicefală, simbol al boierilor Cantacuzini, cei

mai de seamă stăpâni ai acestor domenii în perioada medievală.

Organizare administrativ teritorială

Municipiul Paşcani are în componenţă oraşul Paşcani şi 5 suburbii (Blăgeşti, Boşteni,

Gîşteşti, Lunca Paşcani, Sodomeni).

Aşezarea geografică

Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul

judeţului Iaşi, la intersecţia paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’

longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la

est cu Ruginoasa şi Todireşti, la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.

În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile

suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim

localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni.

Suprafaţa

Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafaţa

judeţului Iaşi.

Relieful

Teritoriul administrativ al municipiului Paşcani este situat în partea de sud a Podişului

Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunităţi ale acestuia: Podişul Fălticenilor,

Culoarul Siretului şi Podişul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se

desfăşoară în principal în lunca şi pe terasele râului Siret, dar şi pe platouri sculpturale şi

versanţi.

6


Descriere


2008 – 2015

Teritoriul municipiului Paşcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei

subunităţi.

Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se caracterizează prin

prezenţa unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450

m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul şi 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se

continuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul

Siretului se suprapune luncii şi teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafaţă

plană, largă de 3,5 - 4,3 km şi cu altitudine de 205 - 215 m.

Podişul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de

dealuri largi şi platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini

de 225 - 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de

Blăgeşti şi mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafeţe

plane, cu lăţime de 4,3 km în nord şi 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m şi

pantă longitudinală de cca 1%.

Clima

Teritoriul municipiului Paşcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de

nuanţă destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 şi 400 m şi poate fi

caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la staţia Paşcani.

Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în

luna iulie de 20,1°C şi un minim mediu în ianuarie de - 2,7°C. În cursul anului creşterile

interlunare cele mai pronunţate se înregistrează între martie - aprilie (6,7°C) şi aprilie - mai

(5,8°C), iar descreşterile cele mai mari între septembrie - octombrie şi (5,0°C) octombrie -

noiembrie (6,4°C).

Precipitaţiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0

mm/m2. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi medii lunare înregistrându-

se în luna iunie (91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul

principal la volumul mediu multianual îl au precipitaţiile din perioada caldă a anului (70%),

comparativ cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele

mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care

urmează primăvara (26%), toamna (21%) şi iarna (11%).

Vânturile care activează în zona Paşcani sunt determinate atât de circulaţia generală a

atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local, fiind mult influenţate de prezenţa văii Siretului

care funcţionează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.

Hidrografia

Aria municipiului Paşcani este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane.

Principala apă care drenează teritoriul localităţii de la nord la sud prin partea de est a

aşezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenţi al căror debit variabil nu seacă

niciodată.

Apele de suprafaţă

7


Descriere


2008 – 2015

Siretul, la o altitudine de 209 m faţă de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu

direcţia N-S, cu un grad înalt de meandrare şi o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul

variază în funcţie de factorii climatici.

Pe raza municipiului Paşcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleştee,

iazuri şi lacuri de baraj.

Vegetaţia

Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. În locurile în care pădurea a fost distrusă,

vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în estul şi vestul

municipiului, predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă

mai redusă paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu şi cireşul sălbatic. Arbuştii

mai răspândiţi sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul şi socul. În locurile mlăştinoase

creşte papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaştei, săgeata apei. Flora decorativă,

variată, include: salvii, petunii, begonii, micşunele, regina nopţii, lalele, bujori, muşcate,

trandafiri etc.

Solurile

Structura geologică a zonei nu a favorizat apariţia unor bogăţii de mare valoare economică.

O răspândire mai mare o au argilele sarmaţiene şi cuaternare, exploatate local, fără o

utilizare industrială. La fel gresiile şi calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare şi

pietrişurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistenţă şi

pentru întreţinerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan

local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parţial în scopuri

terapeutice.

Populaţia

Populaţia totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populaţie de sex masculin şi

22.210 populaţie de sex feminin.

Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24%

populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,

rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).

8


2008 - 2015

2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL

Economia municipiului

Mediul de afaceri

Investiţii străine directe


2008 – 2015

9

EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL

Economia

Economia municipiului

Modificările legate de tranziţia spre o economie de piaţă, restructurarea, procesul de

rearanjare a structurilor economice naţionale şi liberalizarea preţurilor au avut şi încă mai

au o influenţă asupra domeniului economic.

Relaţiile economice ale oraşului cu zona rurală constituie suportul material al dezvoltării

centrului urban, prin intermediul acestora asigurându-se materii prime necesare pentru

ramuri ale industriei şi produse agroalimentare pentru populaţia urbană. În sens opus,

oraşul asigură produsele industriale şi serviciile necesare spaţiului rural.

Mediul economic al municipiului Paşcani are un caracter predominant industrial. Schimbările

economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la economia de

piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în domeniul industrial. Unele

întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au

apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele

pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de

construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie,

produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din

administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, suburbiile continuă să furnizeze produse

agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare

locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai mare parte a

mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.

Mediul de afaceri

Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a fost

de 1.077, dintre care:

952 microîntreprinderi, respectiv 88%;

118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;

7 întreprinderi mari, respectiv 1%.

Cifra de afaceri, numărul de salariaţi şi numărul de firme active pe domenii de activitate din

municipiul Paşcani, în perioada 2001 - 2005 este prezentată în tabelul 1:

10


Mediul de afaceri


2008 – 2015

Tabelul 1 – Evoluţia cifrei de afaceri, a numărului de firme şi salariaţi

Domeniul de

activitate Criterii 2001 2002 2003 2004 2005

Cercetare,

dezvoltare şi

high tech

Nr. societăţi

comerciale 22 29 32 41 44

Cifra de afaceri

- mii lei 23.425,24 39.246,80 46.936,22 59.714,72 67.642,08

Nr. salariaţi 702 1.000 1.031 1.052 977

Industrie

Nr. societăţi

comerciale 70 81 99 113 120

Cifra de afaceri

- mii lei 203.375,50 247.565,97 288.534,97 313.955,78 310.281,77

Nr. salariaţi 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601

Agricultură,

pescuit,

piscicultură

Nr. societăţi


Cifra de afaceri

- mii lei 4.282,74 7.005,93 7.281,39 8.237,03 9.724,33

Nr. salariaţi 240 192 122 122 122

Construcţii

Nr. societăţi


Cifra de afaceri

- mii lei 2.330,11 8.859,68 18.503,80 12.415,16 19.032,42

Nr. salariaţi 760 664 664 664 575

Servicii

Nr.societăţi

comerciale 88 88 79 87 116

Cifra de afaceri

- mii lei 4.081,64 5.095,03 6.688,01 11.747,47 20.869,98

Nr. salariaţi 2.885 2.009 1.958 1.594 1.543

Comerţ şi

turism

Nr. societăţi

comerciale 456 431 428 441 493

Cifra de afaceri

- mii lei 71.271,14 93.454,81 119.647,67 154.418,22 166.847,77

Nr. salariaţi 1.737 305 322 334 446

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi se constată următoarele:

în domeniul cercetării, dezvoltării şi high-tech-ului se înregistrează o creştere a

numărului de firme de 100% şi a numărului de salariaţi de 39,17% în anul 2005

faţă de anul 2001;

creşterea, în sectorul industriei, a numărului de firme cu 71,14% şi o scădere a

numărului de salariaţi cu 16% în anul 2005 faţă de anul 2001;

sectorul agricol şi silvic înregistrează o creştere a numărului de firme cu 120%

şi o scădere a numărului de salariaţi cu 49,16% în anul 2005 faţă de anul 2001;

11


Mediul de afaceri


2008 – 2015

în construcţii numărul firmelor creşte cu 540%, iar numărul salariaţilor

înregistrează o creştere cu 24,34% în anul 2005 faţă de anul 2001;

domeniul serviciilor înregistrează o creştere a numărului de firme de 31,81% şi

o scădere a numărului de salariaţi de 46,51% în anul 2005 faţă de anul 2001;

comerţul şi turismul înregistrează o creştere a numărului de firme de 8,11% şi

o scădere a numărului de salariaţi de 74,32% în anul 2005 faţă de anul 2001.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, se înregistrează creşteri în toate sectoarele de

activitate în anul 2005 comparativ cu anul 2001. În comparaţie cu 2004 în domeniul

industriei se înregistrează o scădere de 1,20%.

Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri totală a municipiului

Paşcani în perioada 2001 – 2005 sunt:

Tabelul 2 – Ponderea domeniilor de activitate în cifra de afaceri totală

Domenii de activitate 2001 2002 2003 2004 2005

Cercetare, dezvoltare şi

high tech 7,59% 9,78% 9,63% 10,65% 11,38%

Industrie 65,87% 61,70% 59,18% 56,01% 52,20%

Comerţ şi turism 23,08% 23,29% 24,54% 27,55% 28,07%


Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că cel mai mare aport în totalul cifrei de

afaceri, la nivelul municipiului Paşcani, îl are domeniul industriei, care a înregistrat un regres

de la 65,87% în 2001 la 52,20% în 2005. Alte domenii de activitate care au un aport

semnificativ în totalul cifrei de afaceri sunt: cercetarea, dezvoltarea şi high tech-ul, comerţul

şi turismul care au înregistrat o ascendenţă de la 7,59% în 2001 la 11,38% în 2005 şi

respectiv de la 23,08% în 2001 la 28,07% în 2005.

Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005, la nivelul

municipiului Paşcani se prezenta astfel:

12


Mediul de afaceri


2008 – 2015

Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri

11,38%

1,64%3,20%

3,51%

28,07%

52,20%

Cercetare, dezvoltare şi high tech Industrie

Agricultură, pescuit, piscicultură Construcţii

Servicii Comerţ şi turism

Figura 1 – Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005

Se constată, că ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri, în anul 2005, o avea

domeniul industriei cu 52,20%, locul doi era ocupat de domeniul comerţ şi turism cu o

pondere de 28,07%, iar locul trei era deţinut de domeniul cercetare, dezvoltare şi high tech

cu 11,38%.

Tabelul 3 – Cifra de afaceri pe domeniile de activitate din sectorul industrial

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Industria extractivă 0 0 53,37 0 0

Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76

Energie electrică,

termică, gaze, apă 3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08

Metalurgie şi produse

metalice 7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60

Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02

Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00

Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90

Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61

Confecţii textile şi

blănuri 49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67

Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90

Articole pentru sport, 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94

13


Mediul de afaceri


2008 – 2015

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

jucării şi altele

Industria alimentară, a

băuturilor şi a tutunului 91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82

Edituri, tipărirea,

reproducerea

înregistrărilor pe suporţi

şi activi

32,04 260,49 107,50 72,66 166,47


0100002000030000400005000060000700008000090000

100000110000120000130000140000150000160000170000

Mii lei

2001 2002 2003 2004 2005

An

Evoluţia cifrei de afaceri aferentă industriei

Industria extrac tivă P roduse primare

Energie elec trică, termică, gaze, apă Metalurgie ş i produse metaliceMaş ini ş i echipamente Mijloace de transport

Lemn, celuloză, hârtie MobilăC onfec ţii textile ş i blănuri P ielărie ş i încălţăminte

A rticole pentru sport, jucării ş i altele Industria alimentară, a băuturilor ş i a tutunuluiEdituri, tipărirea, reproducerea înregis trărilor

Figura 2 – Evoluţia cifrei de afaceri pe domenii de activitate în sectorul industrial

Cea mai mare pondere în cifra de afaceri din domeniul industriei, o avea industria

alimentară cu o creştere de la 45,08% în anul 2001 la 52,77% în anul 2005.

Evoluţia microîntreprinderilor, IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în perioada 2001 – 2005

în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 4.

Tabelul 4 – Evoluţia numărului de firme

Nr.

crt. Denumire 2001 2002 2003 2004 2005

1 Microîntreprindere 564 555 559 614 691

2 IMM 87 91 105 103 129

3 Întreprindere mare 7 9 8 8 7

Total 658 655 672 725 827

14


Investiţii străine


2008 – 2015


Conform datelor prezentate se constată:

o creştere a numărului de microîntreprinderi de 22,51% în anul 2005 comparativ cu

anul 2001, iar faţă de 2004 o creştere de 12,54%;

IMM-urile au înregistrat cea mai importantă creştere în anul 2005 comparativ cu anul

2001, de 48,27%;

Numărul întreprinderilor mari a înregistrat o scădere de 12,5% în anul 2005 faţă de

anul 2004.

Investiţii străine directe

Volumul total al investiţiilor străine directe, în anul 2005, a fost de 12.688.110 lei.

Tabelul 5 – Investiţiile străine directe în anul 2005

Nr.

crt. Domeniu

Nr.

firme

Participare

străină - lei

1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 3 213.933

2 Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii

anexe 1 1.050

3 Industria alimentară şi a băuturilor 4 10.859.382

4 Fabricarea produselor textile 4 426.132

5 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;

aranjarea şi vopsirea blănurilor 3 16.040

6

Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi

plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor

din împletitură de pai şi alte materiale vegetale

1 1.090

7 Industria construcţiilor metalice şi a produselor

din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) 1 7.500

8 Industria de maşini şi echipamente 1 1.880

9 Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale 3 9.680

10 Construcţii 4 8.260

11

Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în

comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete)

4 12.947

12

Comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete); repararea bunurilor

personale şi gospodăreşti

9 460.880

13 Hoteluri şi restaurante 2 2.830

14 Transporturi terestre; transporturi prin conducte 2 1.750

15 Activităţi anexe şi auxiliare de transport,

activităţi ale agenţiilor de turism 1 600

16 Tranzacţii imobiliare 3 638.816

17 Informatică şi activităţi conexe 1 5.000

18 Alte activităţi de servicii prestate în principal

întreprinderilor 2 20.340

15


Investiţii străine


2008 – 2015

TOTAL 49 12.688.110

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Iaşi

Domeniile de activitate cele mai exploatate de către investitorii străini sunt:

comerţ – 13 firme în perioada 2005, cu o participare de capital străin în valoare

de 473.827 lei;

construcţiile, industria alimentară, fabricarea produselor textile – 4 firme pe

fiecare domeniu de activitate. Industria alimentară şi a băuturilor prezenta o

participare străină în valoare de 10.858.382 lei în anul 2005;

agricultura, producţia de mobilier şi tranzacţiile imobiliare – 3 firme pe fiecare

domeniu de activitate.

Analizând figura nr. 3 se constată că cel mai important domeniu în care s-au realizat

investiţii străine este cel al industriei alimentare şi al băuturilor cu un procent de 85,95%,

urmat de domeniul tranzacţiilor imobiliare şi comerţ cu amănuntul, cu un procent de 5,03%

şi respectiv de 3,63%.

16


Concluzii


2008 – 2015

Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în municipiul

Paşcani

0,13%

0,01%3,63%

0,02%0,01%0,00%5,03%0,04%

0,16%

1,69%

0,01%

0,06%

0,01%

0,08%

0,10%

0,07%

3,36%

85,59%

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii anexe

Industria alimentară şi a băuturilor Fabricarea produselor textile

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;

Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal Industria de maşini şi echipamente

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a. Construcţii

Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata Comerţ cu amănuntul

Hoteluri şi restaurante Transporturi terestre; transporturi prin conducte

Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităti ale agenţiilor de turism Tranzacţii imobiliare

Informatica şi activităţi conexe Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

Figura 3 – Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în anul 2005

Concluzii:

Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a

17


2008 - 2015


2008 – 2015

fost de 1.077, dintre care:

- 952 microîntreprinderi, respectiv 88%;

- 118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;

- 7 întreprinderi mari, respectiv 1%.

În perioada 2001 – 2005 se înregistrează o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri

atât din perspectiva creşterii numărului de firme la nivel local, cât şi a creşterii cifrei

de afaceri în cele mai importante sectoare (construcţii, comerţ şi turism, servicii şi

industrie);

Se constată o creştere a numărului de firme din categoria IMM-urilor şi

microîntreprinderilor, în perioada 2001 – 2005;

Contribuţie ridicată la cifra de afaceri a municipiului Paşcani o deţine sectorul

industrial cu un procent de 52,20% în anul 2005, iar dintre domeniile industriei, cea

mai mare pondere în cifra de afaceri o are industria alimentară, a băuturilor şi a

tutunului;

Investiţiile străine în municipiul Paşcani, în anul 2005, au fost de 12.688.100 lei, iar

cele mai exploatate sectoare de activitate au fost: comerţul, industria alimentară,

industria uşoară şi construcţiile.

Volumul investiţiilor străine este scăzut în domeniile servicii, cercetare -dezvoltare,

IT&C;

Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este redus, în comparaţie cu cel de la nivel

judeţean şi regional;

Participarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor la export este foarte redusă;

Cooperare insuficientă între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri pentru

transfer de tehnologie şi dezvoltare a inovării;

Nivel scăzut al cercetării - dezvoltării şi inovării şi legătura fragilă cu economia;

Cultura antreprenorială este slab dezvoltată;

Lipsa standardelor de management al calităţii în majoritatea firmelor de la nivel

local;

Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii şi agricultură;

Competitivitatea firmelor pe plan extern este redusă;

Lipsa unor centre mari de afaceri şi a infrastructurii aferente;

18

3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR

Agricultura

Industria

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR

Agricultura

Agricultura

19


2008 – 2015

Agricultura, ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după

transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de

5.893 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.647 ha, 754 ha reprezintă

intravilanul.

Suprafaţa totală a fondului funciar este 5.893 ha, având următoarea structură:

arabil – 4.064 ha, reprezentând 68,96%;

fâneţe şi păşuni – 1.738 ha, reprezentând 29,49%;

vii şi livezi – 91 ha, reprezentând 1,54%.

În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică,

ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.

Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte,

ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale şi de

societăţile din domeniu.

Tabelul 6 - Evoluţia fondului funciar - ha

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă 5.564 5.445 5.548 5.189 5.893 5.893

Suprafaţa arabilă 4.353 4.217 4.277 4.199 4.064 4.064

Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole 50 50 50 41 41 41

Suprafaţa – vii şi pepiniere viticole 10 - 10 10 50 50

Suprafaţa – păşuni 916 918 951 679 1.447 1.447

Suprafaţa – fâneţe 235 260 260 260 291 291

Sursa: Fişa municipiului Paşcani

Municipiul Paşcani are în teritoriul administrativ, o suprafaţă totală care permite

desfăşurarea unui complex de funcţiuni şi activităţi. Activităţile agricole sunt preponderente

în zonele rurale ale municipiului Paşcani, acestea reprezentând un important pol în

susţinerea aprovizionării pieţei şi a ramurilor industriale prelucrătoare.

Evoluţia suprafaţei agricole

5.564

5.4455.548

5.189

5.893

5.893

4.800

5.000

5.200

5.400

5.600

5.800

6.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Ha

Suprafaţatotală agricolă

Figura 4 – Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani

20


Agricultura

Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani se caracterizează printr-o creştere de 11,95% în

anul 2004 comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa agricolă stagnează la

valoarea de 5.893 ha. Analizând figura 4 observăm o traiectorie instabilă a suprafeţei

agricole pe perioada 2000 – 2005, presărată cu creşteri şi descreşteri de la an la an. Cea

mai mare creştere a suprafeţei agricole se înregistrează în anul 2004.

Suprafaţa agricolă şi cultivată în folosinţă cuprinde:

suprafaţa arabilă;

suprafaţa de livezi şi pepiniere pomicole;

suprafaţa de păşuni;

suprafaţa de fâneţe.

Evoluţia suprafeţei arabile

4.217

4.277

4.199

4.064

4.064

4.353

3.900

3.950

4.000

4.050

4.100

4.150

4.200

4.250

4.300

4.350

4.400

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Ha Suprafaţa

arabilă –ha

Figura 5 – Suprafaţa arabilă a municipiului Paşcani

Suprafaţa arabilă ocupă 68,96% din totalul suprafeţei agricole. Acest procent atestă

orientarea locuitorilor din zonele limitrofe spre cultivarea culturilor de grâu şi secară,

porumb, cartofi şi floarea soarelui.

Suprafaţa arabilă este în scădere în anii 2002, 2003, 2004, în timp ce în anul 2005 aceasta

stagnează la valoarea de 4.064 ha. Scăderea suprafeţei arabile din ultimii ani a fost cauzată

de creşterea suprafeţei păşunilor, viilor, pepinierelor viticole şi fâneţelor.

Evoluţia suprafeţei de livezi şi pepiniere pomicole

414141

505050

40

45

50

55

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Ha

Suprafaţa –livezi şipepinierepomicole –ha

Figura 6 – Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole

21


Agricultura


2008 – 2015

Livezile şi pepinierele pomicole ocupă din totalul suprafeţei agricole doar 0,70%. Suprafaţa

livezilor şi pepinierelor pomicole stagnează în anii 2000, 2001 şi 2002 la valoarea de 50 ha,

iar începând cu anul 2003 scade cu 18% până la 41 ha, menţinându-se la această valoare

până în anul 2005.

Evoluţia suprafeţei de păşuni

679

1.447

1.447

918916

951

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Ha

Suprafaţa– păşuni– ha

Figura 7 – Suprafaţa păşunilor

Păşunile se află pe al doilea loc în structura suprafeţei agricole deţinând 24,55% din

aceasta. Suprafaţa de păşuni înregistrează o creştere spectaculoasă de 113,10% în anul

2004 comparativ cu anul 2003. Creşterea suprafeţei de păşuni a cauzat diminuarea

suprafeţei agricole arabile. Această evoluţie a păşunilor reflectă orientarea locuitorilor din

suburbii spre creşterea animalelor (ovine, bovine, etc.)

Evoluţia suprafeţei de vii şi pepiniere viticole

50

50

10

10

0

10

0

10

20

30

40

50

60

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Ha Suprafaţa –

vii şipepiniereviticole – ha

Figura 8 – Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole

22


Agricultura


2008 – 2015

Suprafaţa de vii şi pepiniere viticole ocupa 0,85% din totalul suprafeţei agricole în anul

2005. Viile şi pepinierele viticole înregistrează o creştere spectaculoasă de 400%, ocupând

în anul 2004 o suprafaţă de 50 ha. În anul 2005 nu apare nici o fluctuaţie a suprafeţei de vii

şi pepiniere viticole aceasta stagnând la valoarea din anul 2004.

Evoluţia suprafeţei de fâneţe

291

291

260260

260

235230

255

280

305

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Ha

Suprafaţa –

fâneţe – ha

Figura 9 – Suprafaţa fâneţelor

Fâneţele ocupau din suprafaţa totală agricolă 4,93% în anul 2005. În anii 2001, 2002, 2003

are loc o stagnare a suprafeţei fâneţelor la valoarea de 260 ha. Fâneţele înregistrează o

creştere în anul 2004 de 11,92% comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa

acestora stagnează din nou la valoarea de 291 ha.

Tabelul 7 – Suprafaţa cultivată pe tipuri de culturi

Denumire 2000 2001 2002 2003

Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară – ha 1.356 2.191 1.179 1.022

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe – ha 1.520 1.299 1.435 1.422

Suprafaţa cultivată cu cartofi – ha 212 153 192 215

Suprafaţa cultivată cu floarea – soarelui –

ha

187 217 171 341

Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr – ha 248 205 163 205

Suprafaţa cultivată cu legume – ha 85 60 82 111

Suprafaţa totală cultivată - ha 3.608 4.125 3.222 3.316


În Municipiul Paşcani se cultivă în principal: grâu şi secară, porumb, cartofi, floarea soarelui,

sfeclă de zahăr şi legume.

Situaţia suprafeţei cultivate pe tipuri de culturi se prezintă astfel:

Suprafaţa cultivată de grâu şi secară ocupă 30,82% din suprafaţa totală

cultivată. Aceasta scade începând cu anul 2002 cu 46,18% comparativ cu anul

2001, iar în 2003 scade cu 13,31% faţă de anul 2002, ajungând la valoarea de

1.022 ha;

23


Agricultura


2008 – 2015

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe are o traiectorie instabilă înregistrând

creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul 2001 are loc o scădere de

14,54% comparativ cu anul 2000, iar în anul 2002 creşte suprafaţa cultivată cu

10,47% faţă de anul 2001, în timp ce în anul 2003 se înregistrează o scădere

uşoară de 0,91%, având valoarea de 1.422 ha. Terenul cultivat cu porumb

boabe ocupa 42,88% din suprafaţa totală cultivată în anul 2003;

Suprafaţa cultivată cu cartofi este în creştere începând cu anul 2002, după ce în

anul 2001 s-a înregistrat o scădere a acesteia cu 27,83% comparativ cu anul

2000. Astfel, în anul 2003 suprafaţa cultivată de cartofi atinge valoarea de 215

ha;

Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui ocupă 10,28% din suprafaţa totală

cultivată şi prezintă o creştere în anul 2003 de 99,41% (341 ha) comparativ cu

anul 2002;

Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr ocupă din suprafaţa totală cultivată

6,18%. Aceasta înregistrează creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul

2003 are loc o creştere de 25,77% (205 ha) comparativ cu anul 2002, an în care

se înregistrează o scădere de 20,49% faţă de anul 2001.

Suprafaţa cultivată cu legume ocupa cel mai puţin din suprafaţa totală cultivată, şi anume

3,35% adică 111 ha în anul 2003. Începând cu anul 2002 suprafaţa cultivată cu legume se

află în creştere, în 2003 înregistrând o creştere de 35,36%.

Evoluţia suprafeţei totale cultivate

4.1253.316

3.2223.608

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

2000 2001 2002 2003

Anul

Ha

Suprafaţa totală cultivată - ha

Figura 10 – Suprafaţa totală cultivată

Suprafaţa totală cultivată prezintă o traiectorie instabilă în perioada 2000 - 2003, crescând

în anul 2001 cu 14,33%, în timp ce în anul 2002 se înregistrează o scădere a acesteia de

21,89%, iar în anul 2003 creşte cu 2,92% comparativ cu anul 2002, atingând valoarea de

3.316 ha.

Producţia vegetală agricolă, la culturile principale este prezentată în tabelul 3.

Tabelul 8 – Producţia agricolă vegetală

Denumire 2000 2001 2002 2003

24


Agricultura


2008 – 2015

Denumire 2000 2001 2002 2003

Producţia totală de grâu şi secară – tone 3.346 8.215 4.758 1.197

Producţia totală la porumb boabe – tone 4.451 3.965 4.735 4.689

Producţia totală de cartofi – tone 2.452 3.682 3.066 1.939

Producţia totală la floarea soarelui –tone 383 315 328 778

Producţia totală la sfeclă de zahăr – tone 7.371 5.415 7.622 4.400

Producţia totală la legume – tone 956 943 1.203 1.345

Producţia totală de struguri – tone 50 50 50 40

Producţia totală de fructe – tone 75 138 76 77


Producţia agricolă vegetală a municipiului Paşcani se constituie în principal din următoarele

culturi:

grâu şi secară;

porumb boabe;

cartofi;

floarea soarelui;

sfeclă de zahăr;

legume;

struguri;

fructe.

Structura producţiei agricole vegetale

8,28%

32,42%

13,40% 5,38%

30,42%

9,30%0,28%0,53%

Producţia totală de grâu şi secară Producţia totală la porumb boabe

Producţia totală de cartofi Producţia totală la floarea soarelui

Producţia totală la sfeclă de zahăr Producţia totală la legume

Producţia totală de struguri Producţia totală de fructe

Figura 11 – Ponderea producţiei agricole vegetale în anul 2003

Producţia de grâu şi secară înregistrează în anul 2003 o scădere drastică de 85,43%

comparativ cu anul 2001, an în care are loc o creştere spectaculoasă a producţiei de

145,52% faţă de anul 2000. Anul 2003 este caracterizat de cea mai slabă producţie de grâu

şi secară şi anume de doar 1.197 tone.

25


Agricultura


2008 – 2015

Producţia de porumb boabe este cea mai mare dintre producţiile de culturi ale municipiului

Paşcani în anul 2003, însă prezintă o traiectorie instabilă cu creşteri şi decreşteri pe

parcursul anilor luaţi spre analiză. Astfel, în anul 2001 producţia de porumb boabe scade, în

timp ce în 2002 creşte, iar în anul 2003 aceasta scade uşor cu 0,97% având valoarea de

4.689 tone.

Producţia de cartofi scade începând cu anul 2002, iar în anul 2003 înregistrează cea mai

mare scădere de 36,76% ajungând la valoarea de 1.939 tone.

Producţia de floarea soarelui este în continuă creştere din anul 2001, înregistrând în anul

2003 o creştere spectaculoasă de 137,19%, atingând valoarea de 778 tone.

Producţia de sfeclă de zahăr prezintă fluctuaţii de la an la an. Astfel, în 2001 producţia

scade cu 26,54% comparativ cu anul 2000, în anul 2002 se înregistrează o creştere de

40,76% faţă de 2001, iar în anul 2003 are loc o scădere a producţiei cu 42,27%.

Producţia totală de legume înregistrează creşteri în anii 2002 şi 2003 de 27,57% şi respectiv

11,80%, atingând valoarea de 1.345 tone.

Producţia totală de struguri s-a menţinut constantă în anii 2000, 2001, 2002, dar în anul

2003 aceasta scade cu 20%, fiind egală cu 40 tone.

Producţia de fructe a scăzut în anul 2002 cu 44,93% şi a crescut în 2003 cu 1,31%, fiind

egală cu 76 tone.

Zootehnia

Tabelul 9 – Efectivul de bovine

Denumire 2000 2001 2002 2003

Bovine – total – capete 2.526 2.046 2.055 2.124

Bovine în gospodăriile populaţiei 2.000 1.557 1.534 1.596


Evoluţia efectivului de bovine

2.1242.0552.0462.526

1.557 1.534

1.5962.000

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

2000 2001 2002 2003

Ani

Nu

măr

de c

ap

ete

Bovine – total – capete Bovine în gospodăriile populaţiei

26


Agricultura


2008 – 2015

Figura 12 – Evoluţia efectivului de bovine în perioada 2000 - 2003

Efectivul de bovine este în creştere în anii 2002 şi 2003, acesta crescând cu 0,44% şi

respectiv cu 3,35%. Bovinele existente în gospodăriile populaţiei au pondere foarte mare în

numărul total de bovine şi anume: în anul 2000 – 79,18%, în 2001 ponderea scade la

76,10%, în 2002 scade la 74,65%, iar în 2005, ponderea numărului de bovine din

gospodăriile populaţiei creşte uşor la 75,14%.

Numărul de bovine care nu se găsesc în gospodăriile populaţiei sunt valorificate în ferme,

acestea fiind folosite în scopuri comerciale. Analizând datele se observă o creştere a

numărului acestora de la an la an, ceea ce reflectă sporirea interesului investitorilor pentru

acest tip de activitate.

Tabelul 10 – Efectivul de porcine

Denumire 2000 2001 2002 2003

Porcine – total – capete 1.463 1.232 1.418 2.026

Porcine în gospodăriile populaţiei 1.190 924 854 1.150


Evoluţia efectivului de porcine

1.150

1.463 1.232 1.418 2.026

1.190 924 854

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2000 2001 2002 2003

Ani

Nu

măr d

e c

apete

Porcine – total – capete Porcine în gospodăriile populaţiei

Figura 13 – Evoluţia efectivului de porcine în perioada 2000 - 2003

Efectivul de porcine se află în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 15,10% şi respectiv 42,88%,

atingând valoarea de 2.026 capete. Ponderea porcinelor existente în gospodăriile populaţiei

a fost: în anul 2000 de 81,34%, în anul 2001 de 75%, în anul 2002 de 60,23%, iar în anul

2003 de 56,76%. Se observă scăderea de la an la an a ponderii porcinelor existente în

gospodăriile populaţiei, fapt cauzat de creşterea numărului de porcine existente în ferme,

destinate comercializării. Începând cu anul 2001 se dezvoltă din ce în ce mai mult fermele

de animale destinate sacrificării şi comercializării în municipiul Paşcani.

Tabelul 11 – Efectivul de ovine

Denumire 2000 2001 2002 2003

Ovine – total – capete 6.338 4.327 4.421 4.664

27


Agricultura



2008 – 2015

Ovine în gospodăriile populaţiei – capete 5.982 3.951 4.012 4.286


Evoluţia efectivului de ovine

6.338

4.6644.327

4.421

4.2864.0123.951

5.982

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

2000 2001 2002 2003

Ani

Nu

măr d

e c

apete

Ovine – total – capete Ovine în gospodăriile populaţiei – capete

Figura 14 – Evoluţia efectivului de ovine în perioada 2000 - 2003

Efectivul de ovine este în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 2,17% şi respectiv cu 5,50%

atingând valoarea de 4.664 capete în anul 2003. Analizând datele referitoare la efectivele de

bovine, ovine şi porcine se observă că locuitorii din zonele limitrofe ale Paşcaniului se

orientează mai mult spre creşterea ovinelor, dacă avem în vedere numărul acestora şi

evoluţia lor de la an la an.

Numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este în creştere în anii 2002 şi 2003, iar

ponderea acestora în numărul total de ovine este foarte mare şi anume de: 94,38% în anul

2000, 91,31% în anul 2001, 90,75% în anul 2002, 91,90% în anul 2003. Astfel, se observă

un slab interes al persoanelor juridice din municipiul Paşcani pentru creşterea şi valorificarea

ovinelor.

Tabelul 12 – Efectivul de păsări

Denumire 2000 2001 2002 2003

Păsări – total – capete 43.000 43.400 34.545 44.010

Păsări în gospodăriile populaţiei 43.000 43.400 28.080 38.580


28


Agricultura


2008 – 2015

Evoluţia efectivului de păsări

44.01034.54543.000 43.400

38.580

28.080

43.40043.000

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

2000 2001 2002 2003

Ani

Nu

măr d

e c

apete

Păsări – total – capete Păsări în gospodăriile populaţiei

Figura 15 – Evoluţia efectivului de păsări în perioada 2000 - 2003

Efectivul de păsări a crescut în anul 2003 cu 27,40% faţă de anul precedent. Păsările din

gospodăriile populaţiei aveau o pondere de 87,66%, restul de 12,34% fiind deţinute de

ferme de păsări destinate comercializării.

Tabelul 13 – Producţia agricolă animală

Denumire 2000 2001 2002 2003

Producţia de carne (sacrificări) – total –

tone gr.vie 464 2.300 633 702

Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă –

total hl. fizic 42.754 38.502 36.010 37.065

Producţia de lână – kg fizic 18.790 11.060 7.460 7.293

Producţia de ouă – mii buc. 5.558 3.919 3.103 3.749


29


Agricultura

Evoluţia producţiei agricole animală

633 702

4.275

18.790

11.060

7.293

2.300464

3.850 3.707

3.601

7.460

3.749

3.103

3.9195.558

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2000 2001 2002 2003

Ani

Producţia de carne (sacrificări) – total – tone gr.vie

Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă – total kl. fizic

Producţia de lână – kg fizic

Producţia de ouă – mii buc.

Figura 16 – Evoluţia producţiei agricole animală în perioada 2000 - 2003

Producţia de carne înregistrează în 2002 o scădere drastică de 72,5% faţă de anul 2001

când se observă o creştere de 395,7%, în comparaţie cu 2000. În 2003 producţia de carne

înregistrează o uşoară creştere de 10,9% faţă de 2002, însă ramâne cu mult sub producţia

din anul 2001.

Se observă că, în anul 2002, producţia de lapte de vacă şi bivoliţă se află în scădere de

6,5%, în comparaţie cu 2001, când se atinge o valoare de 38.502 hl. În 2003 se

înregistrează o cantitate de 37.065 hl., ceea ce presupune o creştere de 2,9% faţă de 2002.

Producţia de lână este în continuă scădere. Producţia cea mai mare de lână, în perioada

analizată, se înregistrează în anul 2000, şi anume 18.790 kg. În 2003 se înregistrează o

scădere de 2,2% faţă de anul 2002.

Producţia de ouă este de asemenea în scădere faţă de anul 2000. Se observă însă o creştere

în anul 2003, de 20,8% în comparaţie cu 2002 când s-au înregistrat 3.103 mii ouă.

30


2008 – 2015


Agricultura

Concluzii:

Potenţialul agricol al municipiului Paşcani este mare, contribuind la aprovizionarea

pieţei şi a capacităţilor industriei prelucrătoare de materii prime agricole;

Condiţiile naturale şi solurile din zona municipiului Paşcani sunt favorabile pentru

cultivarea majorităţii plantelor de cultură şi anume: grâu, porumb, plante medicinale,

plante furajere etc. În general suprafeţele cele mai mari revin culturii porumbului şi

cerealelor păioase;

Produsele agricole care caracterizează profilul vegetal al zonei sunt: cerealele, sfecla

de zahăr, cartoful;

Producţia agricolă vegetală nu asigură produsele şi materiile prime necesare

consumului aferent municipiului Paşcani;

Producţia de struguri şi fructe pe teritoriul municipiului Paşcani este redusă, astfel

aprovizionarea cu acest tip de produse agricole se face din alte zone;

Zootehnia şi producţia zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989. Această scădere

a fost cauzată de desfiinţarea unor unităţi agricole care aveau ca activitate principală

creşterea animalelor, astfel, în prezent creşterea şeptelului de animale se face în

gospodăriile individuale ale populaţiei şi în fermele mici existente;

Din anul 2001 încep să se dezvolte fermele de animale destinate sacrificării şi

comercializării.

Creşte cifra de afaceri în domeniul agricultură, pescuit şi piscicultură în ultimii ani;

Eficienţă economică slabă a activităţii agricole;

Exploataţiile agricole pe suprafeţe mari au o pondere scăzută;

Existenţa complexelor mari care nu deţin suprafeţe pentru a asigura baza de

furajere;

Nealocarea unor suprafeţe mai mari pentru asigurarea furajării animalelor;

Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha),

cauzează imposibilitatea aplicării unui sistem unitar şi eficient pentru obţinerea

producţiei agricole;

Valorificarea potenţialului hidrologic slabă; Lipsa amenajării sistemelor de irigaţii;

Lipsa echipamentelor moderne pentru recoltarea şi prelucrarea producţiei agricole la

cote superioare;

Slaba informare a populaţiei rurale cu privire la facilităţile şi fondurile acordate pentru

31


Industria


2008 – 2015

dezvoltarea agriculturii.

Industria

Începuturile activităţilor industriale în municipiul Paşcani sunt legate de construcţia căii

ferate şi a atelierelor C.F.R., în 1869. Anterior, localitatea Paşcani se constituia într-un mic

centru comercial cu funcţie de târg periodic.

Funcţia de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1970 când în municipiul

Paşcani se construiesc: întreprinderea de perdele şi tricotaje, întreprinderea pentru

prelucrarea sfeclei de zahăr, întreprinderea de ţesături subţiri din in, întreprinderea de

traductoare şi regulatoare directe, întreprinderea de scule şi accesorii speciale şi o serie de

întreprinderi mai mici de prelucrare a producţiei agricole vegetale şi animale (morărit şi

panificaţie, prelucrarea laptelui, cărnii etc.).

În anul 1989 industria municipiului Paşcani înregistra un număr de 8 întreprinderi mari din

care întreprinderi de stat de interes republican - 6, întreprinderi din industria cooperatistă -

2.

Înainte de 1989, activităţile industriale în municipiul Paşcani se axau pe cinci ramuri

industriale: industria textilă (pondere în anul 1989 - 28,89%), industria mijloacelor de

transport feroviar (25,3%), industria alimentară şi a băuturilor (18,9%), producţia de

maşini şi echipamente industriale (10,7%) şi industria de aparatură de precizie (9,6%).

Din analiza datelor ulterioare rezultă scăderi ale producţiei de maşini şi echipamente

industriale, ale industriei de aparatură de precizie, ale producţiei industriei textile, creşteri

ale ponderii industriei mijloacelor de transport rutier (peste 10%) şi o menţinere a ponderii

industriei alimentare şi a băuturilor.

Evoluţia firmelor industriale în perioada 2001 – 2005, în municipiul Paşcani se prezenta

astfel:

Tabelul 14 –Evoluţia firmelor din sectorul industrial

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Industria extractivă 0 0 1 0 0

Produse primare 3 5 8 8 9

Energie electrică,

termică, gaze, apă 2 1 1 1 1


metalice 8 8 7 8 12

Maşini şi echipamente 0 1 1 2 6

Mijloace de transport 2 1 4 4 2

Lemn, celuloză, hârtie 9 9 16 16 11

Mobilă 4 6 6 8 11


blănuri 18 24 26 28 30

Pielărie şi încălţăminte 1 1 3 3 1

32


Industria


2008 – 2015

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Articole pentru sport,

jucării şi altele 1 0 0 1 1


băuturilor şi a tutunului 19 23 24 33 34


reproducerea


şi activi

3 2 2 1 3


Evoluţia unităţilor industriale

121113

99

8170

0

20

40

60

80

100

120

140

2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr d

e f

irm

e

Număr de firme în sectorul industrial

Figura 17 – Evoluţia numărului de firme din sectorul industrial în perioada 2001 - 2005

Unităţile din sectorul industrial prezintă un trend ascendent, ajungând în anul 2005 la un

număr de 121, reprezentând o creştere de 72,85% comparativ cu anul 2001. În anul 2005

unităţile industriale reprezentau 14,63% din totalul firmelor existente în municipiul Paşcani.

Cifra de afaceri aferentă industriei pe domenii de activitate în perioada 2001 – 2005, în

municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 15.

33


Industria



2008 – 2015

Tabelul 15 – Cifra de afaceri pe domenii de activitate din sectorul industrial–mii lei

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Industria extractivă 0 0 53,37 0 0

Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76

Energie electrică,

termică, gaze, apă 3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08


metalice 7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60

Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02

Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00

Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90

Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61


blănuri 49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67

Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90

Articole pentru sport,

jucării şi altele 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94


băuturilor şi a tutunului 91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82


reproducerea


şi activi

32,04 260,49 107,50 72,66 166,47


Analizând datele prezentate se observă că domeniile de activitate care au înregistrat o

creştere a cifrei de afaceri, în perioada 2001 – 2005 sunt:

energia electrică, termică, gaze şi apă, reprezentând o creştere de 157,22% în

anul 2005 comparativ cu anul 2001;

metalurgie şi produse metalice, reprezentând o creştere de 145,56% în anul

2005 comparativ cu anul 2001;

maşini şi echipamente, înregistrează o creştere până la 3.091 mii lei în anul

2005 comparativ cu anul 2002;

mobilă - creştere de 213,11% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;

industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, reprezentând o creştere de

78,57% în anul 2005 comparativ cu anul 2001.

Ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri a unităţilor din municipiul Paşcani, în anul

2005, era deţinută de domeniul industriei cu 52,20%.

34


Industria

Ponderea industriei pe domenii de activitate în anul 2005

3,41%

17,97%

52,77%

3,27%

6,15%

1,00%

11,74%

2,06%

0,00%

1,47% 0,05%

0,07%0,03%

Industria extrac tivă P roduse primare

Energie elec trică, termică, gaze, apă Metalurgie ş i produse metalice

Maş ini ş i echipamente Mijloace de transport

Lemn, celuloză, hârtie Mobilă

C onfec ţii textile ş i blănuri P ielărie ş i încălţăminte

A rticole pentru sport, jucării ş i altele Industria alimentară, a băuturilor ş i a tutunului

Edituri, tipărirea, reproducerea înregis trărilor

Figura 18 – Ponderea în cifra de afaceri a sectorului industrial pe domenii de activitate

Cele mai importante domenii de activitate şi ponderea acestora în cifra de afaceri din

sectorul industrial, în anul 2005, au fost:

industria alimentară (52,77% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);

confecţii textile şi blănuri (17,97% din cifra totală de afaceri a sectorului

industrial);

mijloace de transport (11,74% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);

metalurgie şi producţie metalică (6,15% din cifra totală de afaceri a sectorului

industrial).

Evoluţia numărului mediu de salariaţi care activau în sectorul industrial în perioada 2001 –

2005, în municipiul Paşcani, pe domenii de activitate este prezentată în tabelul 16.

Tabelul 16 – Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Industria extractivă 0 0 11 0 0

Produse primare 6 51 72 78 87

Energie electrică, termică, gaze,

apă 507 463 450 439 436

Metalurgie şi produse metalice 506 489 438 410 385

Maşini şi echipamente 0 3 7 9 9

35


2008 – 2015


Industria

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Mijloace de transport 1.853 1.769 1.694 1.506 1.312

Lemn, celuloză, hârtie 150 71 93 85 107

Mobilă 183 217 267 278 426

Confecţii textile şi blănuri 3.484 3.669 3.325 3.026 2.606

Pielărie şi încălţăminte 6 7 27 23 25

Articole pentru sport, jucării şi

altele 0 0 0 0 1


băuturilor şi a tutunului 1.155 1.209 1.449 1.287 1.206

Edituri, tipărirea, reproducerea

înregistrărilor pe suporţi şi activi 9 9 6 0 1


Conform datelor prezentate se observă că în majoritatea domeniilor de activitate din

sectorul industrial se înregistrează o scădere a numărului mediu de salariaţi în perioada

2001 - 2005, excepţie făcând:

domeniul produselor primare;

domeniul maşinilor şi ehipamentelor;

domeniul mobilei;

domeniul pielăriei şi încălţămintei;

domeniul industriei alimentare, a băuturilor şi a tutunului.

Domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi în ceea ce

priveşte numărul mediu de salariaţi în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:

confecţiile şi textilele cu un număr de 878 salariaţi, reprezentând o scădere de

25,20%;

mijloacele de transport cu un număr de 541 salariaţi, reprezentând o scădere de

29,19%;

metalurgie şi produse metalice cu un număr de 121 salariaţi, reprezentând o

scădere cu 23,91%.

Tipurile de industrii în care s-au înregistrat cele mai importante creşteri în anul 2005

comparativ cu anul 2001 sunt:

mobila, cu un număr de 243 salariaţi, reprezentând o creştere cu 132,78%;

produsele primare, cu un număr de 81 salariaţi, reprezentând o creştere cu

1.350%.

După cum se poate observa din datele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi,

industria prelucrătoare este ramura care concentrează cea mai mare parte a numărului de

salariaţi din municipiul Paşcani, peste 90% din totalul persoanelor angajate în industrie, şi

peste 55% din numărul mediu total de personal din municipiu.

Avînd la bază datele declarate de societăţile comerciale la depunerea bilanţului pe anul

2005, se poate observa că în cadrul industriei prelucrătoare un număr mare de salariaţi este

concentrat la nivelul ramurilor integrate pe orizontală, îndeosebi în industria textilă,

alimentară, mobilieră şi metalurgică dar şi în unele ramuri tradiţionale, specifice economiei

locale, precum şi în industria mijloacelor de transport.

36


Industria


2008 – 2015


2008 – 2015

Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial

6.6017.141

7.8397.9577.859

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr m

ediu

sala

ria

ţi

Figura 19 – Evoluţia numărului de personal din sectorul industrial

Numărul mediu al salariaţilor din unităţile industriale prezintă un trend descendent,

ajungând ca în anul 2005 să fie de 6.601 comparativ cu 7.859 în anul 2001, însemnând o

scădere de 16%.

Această situaţie a fost cauzată de numărul mare de restructurări ale salariaţilor, ca urmare

a retehnologizării, declinului unităţilor industriale mari şi migrării forţei de muncă pe piaţa

externă. Apariţia microînreprinderilor şi a IMM-urilor, care-şi desfăşoară activitatea în

sectorul industrial, a determinat absorbţia salariaţilor disponibilizaţi, însă aceasta nu

compensează volumul mare de persoane rămase fără loc de muncă.

Concluzii:

Unităţile din sectorul industriei prezintă un trend crescător pe parcursul perioadei

analizate;

În municipiul Paşcani cele mai dezvoltate domenii din industrie sunt: industria

alimentară, confecţii şi textile, industria mobilei, industria maşinilor şi

echipamentelor;

Industria alimentară ocupă cota cea mai mare din cifra de afaceri totală a sectorului

industrial, aceasta fiind de 52,77%;

Din totalul de persoane angajate, peste 55% figurează în sectorul industriei

prelucrătoare;

Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial este în scădere, deoarece

întreprinderi cu capacitate mare de angajare s-au desfiinţat. Apariţia şi dezvoltarea

37

4. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

Infrastructura rutieră

Infrastructura feroviară

Infrastructura de utilităţi

Infrastructura de comunicaţii

Infrastructura educaţională

Infrastructura de săntate

Infrastructura de locuinţe


2008 - 2015

microîntreprinderilor şi IMM-urilor nu a determinat absorbţia totală a numărului de

şomeri, şomajul fiind în continuare ridicat în municipiul Paşcani.

38

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE


Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia

geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu

Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi

traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de

călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi - capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu

oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti - capitala tării spre sud.


Municipiul Paşcani prezintă o infrastructură rutieră formată din reţea de drumuri naţionale,

judeţene şi comunale. Sistemul rutier al municipiului Paşcani deserveşte la momentul actual

un număr de 60 sate, grupate în 15 comune, dintre care 4 sunt aşezate pe traseele

drumurilor naţionale, 20 pe drumuri judeţene şi 36 pe drumuri comunale.

Reţeaua de drumuri în anul 2006 era de 161 km, din care:

Stradale: 129 km;

Vicinale: 20 km;

Judeţene: 9 km;

Naţionale: 3 km.

Lungimea străzilor orăşeneşti cu evoluţia pe ani este prezentată în tabelul 17.

Tabelul 17 – Lungimea străzilor din municipiul Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Lungimea străzilor orăşeneşti – total –

km 115 115 117 126 126 126

Lungimea străzilor orăşeneşti

modernizate - km 50 56 56 56 58 58


Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că din totalul străzilor de 126 km doar 58

km sunt modernizaţi, respectiv 46,03% dintre acestea. Restul de 53,97% din totalul

străzilor orăşeneşti sunt nemodernizate şi se află într-o stare proastă pentru rulare.

39




2008 – 2015

Lungimea şi situaţia străzilor

126126126

117115

115

5858565656

50

0

20

40

60

80

100

120

140

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Km

Lungimea străzilor orăşeneşti – total

Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate

Figura 20 – Evoluţia lungimii străzilor orăşeneşti

Astfel, este necesară întreţinerea arterelor modernizate, repararea şi modernizarea arterelor

vechi cu solicitare mare. De asemenea, trebuie luate măsuri şi în ceea ce priveşte reţeaua

de drumuri afectată temporar de fenomene climaterice cum sunt: înzăpezirile, inundaţiile,

viiturile, alunecările de teren.

Tabelul 18 – Situaţia străzilor din municipiul Paşcani

Zona Asfalt Beton Balast Pământ Pavaj Total

(ml. străzi)

Oraş Paşcani 31.408 2.997,5 16.777 4.707 828 56.817,5

Mediul rural 2.362 2.590 57.049,10 7.297 - 69.298,10

Blăgeşti - - 8.893 830 - 9.723

Lunca 101 2.590 17.454,10 1.602 - 21.747,10

Sodomeni 211 - 8.933 369 9.513

Boşteni - - 7.912 1.624 - 9.536

Gâşteşti 2.050 - 13.857 2.872 - 18.779

Sursa – Primăria municipiului Paşcani - Patrimoniu

În oraşul Paşcani doar 55,3% dintre străzi au îmbrăcăminte asfaltică şi un procent destul de

mare de străzi au încă îmbrăcăminte din balast, iar 8,4% sunt fără nici un fel de

îmbrăcăminte.

Suburbiile prezintă o infrastructură deficitară în ceea ce priveşte îmbrăcămintea drumurilor.

Astfel, doar 3,41% dintre drumuri au îmbrăcăminte asfaltică, majoritatea în proporţie de

82,32% sunt din balast, iar un procent destul de mare de 10,53% din totalul de străzi nu au

nici un fel de sitem rutier.

Cele mai defavorizate suburbii privind infrastructura rutieră sunt Blăgeşti şi Gâştesti,

existând drumuri cu îmbrăcăminte doar din balast şi pământ. Drumuri asfaltate sau din

beton nu există în aceste localităţi.

40


Infrastructura

rutieră


2008 – 2015

În majoritatea localităţilor nu s-au realizat şanţuri şi rigole, iar cele existente nu au fost

întreţinute de-a lungul timpului, fapt ce a condus la degradarea străzilor pietruite şi practic

la transformarea acestora în străzi de pământ.

În oraşul Paşcani starea tehnică a străzilor este necorespunzătoare, astfel:

Elementele geometrice specifice profilului transversal al unor străzi nu mai

corespund cu standardele în vigoare (STAS 10114/1-90) şi cu intensitatea

traficului pe DN28A şi DJ208 care preiau fluxurile majore ce traversează oraşul;

Strada Ştefan cel Mare prezintă un spaţiu verde median de 16,50 m în loc de

18,50 m conform STAS 10144/1-90;

Străzile Ştefan cel Mare (din trama majoră a oraşului), Grădiniţei, Dragoş Vodă,

Moldovei, Vatra au un profil transversal necorespunzător cu lăţimea părţii

carosabile de 9 m şi respectiv 7 m (conform Primăriei Municipiului Paşcani –

dosar patrimoniu).

Circulaţia

Densitatea drumurilor naţionale este de 0,07 km de drum/km2, inferioară mediei pe judeţ

(de 0,44 km/km2).

Lungimea totală a drumurilor din zonă are o densitate de 0,40 km de drum/km2, inferioară

şi aceasta mediei pe judeţ.

În ceea ce priveşte gradul de comunicare rutieră între mediul rural şi cel urban, se constată

că cele 5 suburbii ale zonei periurbane dispun de cel puţin două drumuri de acces la reţeaua

rutieră şi nu există zone izolate. Un aspect negativ referitor la reţeaua de drumuri din

mediul rural, este starea proastă a acesteia îngreunând astfel accesul către mediul urban.

Căile rutiere care fac legătura între oraşul Paşcani şi zonele preorăşeneşti, mergând spre

zonele vecine, au următoarele trasee:

drumul D.N. 28 A: Moţca – Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi, care leagă municipiul

Paşcani de reşedinţa de judeţ;

drumul judeţean D.J. 208 Mirceşti – Paşcani – Lespezi care este o paralelă a

drumului european E 25;

drumul judeţean D.J. 2812: Blăgeşti-Stroieşti-Cotnari;

drumul comunal D.C. 109 Paşcani – Brăteşti – Mirosloveşti;

drumul comunal D.C. 111 Paşcani – Boşteni – Sodomeni – Boureni;

drumul comunal D.C. 125 Paşcani – Lunca Paşcani;

drumul comunal D.C. 127 Valea Seacă-Topile-Gîşteşti-Boureni.

Reţeaua de drumuri de pe teritoriul municipiului Paşcani se află în întreţinerea primăriei.

Drumurile judeţene asigură legăturile rutiere între principalele localităţi ale municipiului. De

asemenea, acestea au rolul de a fluidiza circulaţia prin colectarea şi dirijarea traficului local

spre drumurile naţionale.

41




2008 – 2015

Pe teritoriul oraşului se desfăşoară atât traficul greu de mărfuri cât şi cel de persoane pe

aceleaşi trasee, conducând astfel la degradarea permanentă a reţelei rutiere, aceasta

nefiind proiectată pentru trafic greu şi pentru intensitatea actuală a traficului.

Circulaţia pietonală este concentrată mai mult între zona gării – cartierul Unirii şi oraş -

Centrul Civic pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung

pe terasa superioară. Pentru a ajunge în zona centrală, pietonii depun un efort deosebit din

cauza pachetelor mari de scări.

Circulaţia pietonală se desfăşoară, de asemenea, pe trotuare amenjate pe lateralul străzilor

din interiorul oraşului, trotuare care uneori au o lăţime necorespunzătoare, iar prin unele

locuri lipsesc.

Situaţia locurilor de parcare din apropierea instituţiilor de interes public (Primărie,

Judecătorie, Spitalul Municipal, pieţele agroalimentare) este deficitară, acestea fiind

insuficiente având în vedere creşterea de la an la an a numărului de autovehicule. Astfel,

autovehiculele sunt parcate de proprietari pe stradă, incomodând traficul în oraş.

Concluzii:

Din 126 de km de stradă doar 58 sunt modernizaţi, astfel mai bine de jumătate,

respectiv 54%, din străzile municipiului sunt nemodernizate, îngreunând circulaţia;

Străzile din oraş prezintă disfuncţionalităţi, cum ar fi: elementele geometrice nu mai

corespund standardelor în vigoarea şi cu intensitatea traficului, există străzi cu

fundaţie din balast sau din piatră spartă;

Circulaţia pietonală se realizează cu dificultate având în vedere că trotuarele nu au

lăţimea corespunzătoare (cf. PUG), iar în unele locuri lipsesc;

Locurile de parcare sunt insuficiente în raport cu numărul din ce în ce mai mare al

maşinilor auto;

Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe acelaşi traseu cu traficul rutier de persoane,

cauzând degradarea infrastructurii drumurilor;

42




2008 – 2015

În suburbii străzile se află într-o stare proastă pentru rulare; există zone în care nu

sunt străzi asfaltate, ci doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ.


Construcţia căii ferate înseamnă punctul de pornire al localităţii în devenirea sa spre

urbanism. Datorită poziţiei geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe

aici trecea serviciul de diligenţă Iaşi - Tg. Frumos – Paşcani - Tg. Neamţ.

Inaugurarea liniei ferate Iţcani – Paşcani - Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie

1870 avea să fie inaugurată linia Paşcani - Iaşi. Reţeaua feroviară a fost înzestrată de la

început cu instalaţii de telegraf. La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Paşcani - Tg.

Neamţ.

Complexul C.F.R. Paşcani este format din Staţia C.F.R., Depou, Triaj Vatra şi Revizia de

vagoane.

Staţia C.F.R. Paşcani

Unitatea a fost terminată şi dată în folosinţă odată cu calea ferată. Profilul producţiei de la

înfiinţare şi până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă şi călători – pe

calea ferată. Staţia C.F.R. Paşcani este, de la inaugurare şi până în prezent, cel mai

important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată şi s-a construit actuala clădire

în anii 1958-1960. În partea de sud a staţiei se găseşte Staţia Vatra (Triaj), cu profil

principal de triat vagoane-marfă şi secundar, de călători. Pentru fluidizarea activităţii în cele

două staţii şi pentru mărirea siguranţei în circulaţie, staţia dispune de o instalaţie electro-

dinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macazuri.

Depoul CFR Paşcani

Depoul din Paşcani este organizat în două secţii: Exploatare locomotive şi Reparaţii material

rulant. Unitatea execută servicii de transport călători şi mărfuri pe Regionala C.F. Iaşi, cu

trenuri rapide şi accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind Bucureşti şi Constanţa.

43


Infrastructura

feroviară


2008 – 2015

Mai deserveşte sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamţ, Bicaz, Iaşi, Adjud. Depoul CFR Paşcani

este unul dintre cele mai vechi centre feroviare din ţară.

Pe direcţia nord - sud, în lunca Siretului, se dezvoltă zona căilor de comunicaţie feroviară şi

a amenajărilor aferente, pe o suprafaţă de 54,53 ha.

Zona căilor de comunicaţie feroviară se extinde spre direcţiile traseelor:

- la vest CF Paşcani - Târgu Neamţ;

- la nord CF Paşcani - Suceava;

- la est CF Paşcani - Iaşi;

- la sud CF Paşcani - Roman - Bucureşti.

Tabelul 19 – Suprafaţa căilor de transport feroviar cuprinsă în intravilanul existent

Zone

funcţionale

Suprafaţa (ha) Procent

din total

intravilan Paşcani Boşteni Blăgeşti Gâşteşti Lunca Sodomeni Total

Căi de

comunicaţii

şi transport

din care:

108,02

4,75

4,25

13,46

7,76

4,50

142,74

11,31

rutier 53,49 4,75 4,25 13,46 7,76 4,50 88,21 6,99

feroviar 54,53 - - - - - 54,53 4,32

Sursa: Planul Urbanistic General al municipiului Paşcani

Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din totalul

intravilanului. Această zonă ocupă o fâşie de teren cu lăţime variabilă la limita estică a

zonelor de locuit şi are două staţii, una de călători şi una de marfă (Vatra).

Reţeaua feroviară este legată în primul rând de regiunile din afara zonei periurbane. Pentru

zona periurbană, căile ferate au o importanţă mult mai mare pentru transportul de călători

decât pentru cel de mărfuri.

Transportul feroviar din sistemul Paşcani, se desfăşoară pe două magistrale (500 şi 600), pe

următoarele trasee (linii):

517 - PAŞCANI - TIMIŞEŞTI - 16 km - linie simplă electrificată;

500 - MIRCEŞTI - PROBOTA - 39 km - linie dublă electrificată;

606 - IAŞI - PAŞCANI - 76 km - linie dublă electrificată.

Traficul de călători şi mărfuri se realizează prin 10 staţii deschise pentru toate tipurile de

trafic (Ruginoasa, Toplie, Cristeşti, Mirceşti, Hălăuceşti, Mogoşeşti, Muncel, Stolniceni -

Prăjescu, Lunca Siretului, Lespezi) şi 5 halte care deservesc numai traficul de călători

(Toplie, Cristeşti, Mogoşeşti, Stolniceni - Prăjescu, Lunca Siretului).

Concluzii:

Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din

44




2008 – 2015

totalul intravilanului;

Circulaţia feroviară se caracterizează printr-o intensitate corespunzătoare importanţei

nodului de cale ferată pe care îl constituie localitatea, amplificată prin funcţia de

deservire a unităţilor industriale şi depozitare;

Transportul feroviar din sistemul Paşcani se desfăşoară pe o linie simplă electrificată şi

o linie dublă electrificată;

Prin municipiul Paşcani vor circula trenuri de mare viteză (an estimat 2020) datorită

includerii acestuia în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S-E prin axa

13: Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica – Stara

Zagora – Pythion (conform HG 1662/22.11.2006);

Existenţa infrastructurii de căi ferate prezintă o importanţă deosebită pentru

dezvoltarea economiei municipiului, aceasta susţinând activităţile industriale, precum

şi atragerea potenţialilor investitori străini.


Furnizarea apei potabile

Alimentarea cu apă în municipiul Paşcani se face în sistem centralizat.

Captarea de apă în municipiul Paşcani înregistrează un debit de 450 l/s, repartizat astfel:

sursa Moţca 425 l/s;

sursa Hăsnăşeni 25 l/s.

Sursa Moţca cuprinde un front de captare format din 62 puţuri, fiecare puţ fiind echipat cu

electropompă submersibilă de tip HEBE (944 puţuri) sau EMU (18 puţuri).

În incinta frontului de captare este amplasată şi clădirea care adăposteşte punctul de

exploatare şi staţia de pompare.

Staţia de pompare dispune de 8 pompe tip NDS şi 2 pompe RDC care asigură vehicularea

apei direct sau prin intermediul staţiei de repompare Moţca, spre rezervoarele de

înmagazinare ale municipiului Paşcani.

Sursa Hăsnăşeni cuprinde un front de captare format din 6 puţuri, fiecare fiind echipat cu

pompă submersibilă de tip HEBE.

Patru rezervoare cu capacitate de 150 m3 captează apa ce urmează a fi transmisă în

reţeaua de distribuţie a oraşului.

45


Infrastructura

de utilităţi


2008 – 2015

Reţeaua de distribuţie a oraşului este susţinută de o staţie de pompare echipată cu

electropompe de tip Lotru 100/125. Punctul de injecţie în reţeaua orăşenească este situat în

zona aerodromului.

În municipiul Paşcani reţeaua de distribuţie este de tip mixt, fiind formată din conducte de

tip inelar cu secţiuni între 100 şi 500 mm astfel:

conducte principale cu diametre cuprinse între 100, 300 mm şi 400 mm;

conducte secundare şi de serviciu cu diamtere cuprinse între 25 şi 100 mm.

Transportul de la sursele de apă este asigurat de:

firul 1 Dn = 400 mm până la staţia de repompare Moţca şi în

continuare Dn = 300 mm până la rezervoarele 1 x 2500 m3 + 1 x 500 m3 (zona

superioară);

firul 2 Dn = 400 mm de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare din

zona

superioară, fără a se mai trece prin staţia de repompare Moţca.

Hăsnăşeni la reţeaua orăşenească, transportul apei se asigură printr-o conductă

având diametrul 300 mm.

Apa necesară în cazul unor incendii, avarii, compensări orare este asigurată prin

înmagazinarea a 9.500 m3 din care:

zona superioară 1 x 2.500 m3

1 x 5.000 m3

zona inferioară 2 x 1.000 m3

Infrastructura de alimentare cu apă a municipiului Paşcani prezintă următoarele deficienţe:

durata de funcţionare a instalaţiilor de pompare este depăşită, ceea ce conduce

la un consum ridicat de energie electrică;

conductele de aducţiune şi distribuţie sunt exploatate peste durata normală,

conducând la consum suplimentar de energie, avarii repetate şi pierderi

importante de apă;

instalaţiile specifice au un grad ridicat de uzură;

nu există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei.

Tabelul 20 – Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Lungimea simplă a reţelei de

distribuţie a apei potabile - km 78,3 78,3 78,7 79,4 80,2 80,2 89,9


46




2008 – 2015

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei

potabile

89,9

80,280,279,478,778,378,3

72

74

76

78

80

82

84

86

88

90

92

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Ani

Km

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km

Figura 21 – Evoluţia lungimii reţelei de distribuţie a apei potabile

În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta

crescând cu 14,81% comparativ cu anul 2000.

Tabelul 21 – Numărul de persoane deservite în municipiul Paşcani

Nr. total de

persoane din

localitate

Număr de persoane deservite

Persoane

fizice

contractate

Persoane

juridice

contractate

Nr. total de persoane ce

beneficiază de servicii apă

43.828 10.692 668 28.519

Sursa: Direcţia de Apă – Canal Paşcani

În anul 2006 alimentarea cu apă a populaţiei în sistem centralizat este asigurată în

proporţie de doar 65,07%. Din restul de persoane, şi anume de 34,93%, majoritatea

locuiesc în suburbii, unde alimentarea cu apă se face cu preponderenţă din fântâni

amenajate de locuitori.

Volumul total de apă potabilă furnizată în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat

în tabelul 22.

Tabelul 22 – Volumul de apă potabilă furnizată – m3

Zona 2002 2003 2004 Sem I 2005

Municipiul Paşcani 3.042.977 3.063.675 2.983.980 1.337.121


47


2008 – 2015

3.042.9773.063.675

2.983.980

1.337.121

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

Mc

2002 2003 2004 Sem I 2005

Anul

Volumul total de apă potabilă furnizată

Volumul total de apă potabilă furnizată

Figura 22 – Evoluţia volumului de apă potabilă furnizată

Se observă scăderea volumului total de apă furnizată cu 1,94% în anul 2004, comparativ cu

anul 2002, cauzată de diminuarea consumului mediu lunar pe persoană, de la 3,06 m3 în

2002 la 2,75 m3 în anul 2004.

Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă în perioada 2002 - sem I 2005 este

prezentat în tabelul 23.

Tabelul 23 – Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă – m3

Zona 2002 2003 2004 Sem. I 2005

Municipiul Paşcani 3,06 2,93 2,75 2,90


48


Infrastructura

de utilităţi

Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă

2,9

2,75

2,933,06

2,5

2,6

2,7

2,8

2,9

3

3,1

2002 2003 2004 Sem. I 2005

Anul

Mc

Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă

Figura 23 – Evoluţia consumului mediu lunar de apă

În semestrul I al anului 2005 s-a înregistrat un consum de 2,90 m3 apă potabilă depăşind

valoarea înregistrată pe întreg anul 2004, fapt ce reflectă o relansare a consumului de apă,

datorat creşterii lungimii simple a reţelei de distribuţie.

Concluzii:

În municipiul Paşcani alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat în

proporţie de 65% şi din surse proprii ale populaţiei, în proporţie de 35%, în special în

mediul rural;

În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta

crescând cu 14,81% în perioada 2000 - 2006;

Instalaţiile de distribuţie a apei au un grad ridicat de uzură;

Instalaţiile de pompare şi distribuţie sunt utilizate peste durata normală, conducând la

un consum suplimentar de energie, avarii repetate şi la pierderi importante de apă;

În municipiul Paşcani nu există un sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul

circuit al apei.

49


Infrastructura

de utilităţi


2008 – 2015

Reţeaua de canalizare

Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani a fost realizată în mai multe etape şi a fost

concepută în sistem divizor, fiind utilizată pentru evacuarea apelor uzate menajere şi

pluviale. În anul 2006 lungimea reţelei de canalizare era de 52,4 km.

Lungimea simplă a reţelei de canalizare în municipiul Paşcani în perioada 2000 – 2005 este

prezentată în tabelul 24.

Tabelul 24 – Lungimea reţelei de canalizare în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Lungimea simplă a reţelei de canalizare - km 51,6 51,6 51,6 52,4 52,4 52,4


Lungimea simplă a reţelei de canalizare

52,452,452,4

51,651,651,6

51

51,5

52

52,5

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Km

Lungimea simplă a reţelei de canalizare

Figura 24 – Evoluţia lungimii reţelei de canalizare

Reţeaua de canalizare s-a extins în anul 2003 doar cu 0,8 km, iar până în anul 2005 aceasta

stagnează la valoarea de 52,4 km. Astfel, se observă că în ultimii ani nu au mai fost

executate lucrări de extindere, deşi există zone lipsite parţial sau total de reţea de

canalizare.

Transportul gravitaţional al apelor menajere uzate din municipiul Paşcani este asigurat de

colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, având o capacitate totală de 405 l/s.

Canalizarea apelor uzate menajere este amplasată pe două zone distincte:

Zona înaltă (Q = 200 l/s) este deservită de colectoarele de pe strada Moldovei,

Crinilor, Ştefan cel Mare şi Vatra. Apa uzată menajeră din aceste colectoare este

deversată în colectorul principal al oraşului PREMO DN = 1.000 mm. Canalizarea

în zona înaltă funcţionează preponderent prin pompare. Punctul de racord este

situat în vecinătatea pasajului superior peste C.F. Paşcani - Bucureşti.

Zona joasă (Q = 205 l/s) este deservită de colectoarele situate pe strada

Ceferiştilor, 1 Decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă şi Gării care se racordează la

colectorul principal Dn = 1.000 mm. Apa menajeră uzată este pompată prin

intermediul staţiei de pompare, situată în cartierul de pe strada Vasile

Alecsandri, având o capacitate de Q = 126 l/s.

50


Infrastructura

de utilităţi


2008 – 2015

După traversarea celor două zone de canalizare, apele menajere uzate ajung la staţia de

pompare situată în incinta fabricii de zahăr, iar de aici sunt dirijate spre staţia de epurare

orăşenească de unde sunt deversate în râul Siret.

Apele pluviale, sunt colectate prin reţele de cvartal şi stradale şi evacuate gravitaţional în

pârâul Hăsnăşeni. Debitul total de ape pluviale ce se evacuează de pe perimetrul oraşului,

este estimat la cca 5.900 l/s.

Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani dispune de trei colectoare principale.În

sprijinul colectoarelor principale ale oraşului vine canalul deschis de evacuare a apelor

pluviale în pârâul Hăsnăşeni.

În timpul precipitaţiilor abundente are loc inundarea zonei adiacente, cauzată de traseul

sinuos şi de necalibrarea secţiunii albiei.

Volumul total de apă canalizată în municipiul Paşcani în perioada 2002 – sem I 2005 (m3)

este prezentat în tabelul 25.

Tabelul 25 – Volumul total de apă canalizată – m3

Zona 2002 2003 2004 Sem I 2005

Municipiul Paşcani 3.411.855 3.306.305 3.238.294 1.529.989


3.411.855 3.306.305 3.238.294

1.529.989

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

Mc

2002 2003 2004 Sem I 2005

Anul

Volumul total de apă canalizată

Volumul total de apă canalizată

Figura 25 – Evoluţia volumului de apă canalizată

Volumul total de apă canalizată înregistrează o scădere de 5,09% în anul 2004 comparativ

cu 2002, fapt ce poate fi determinat de scăderea populaţiei municipiului Paşcani în acea

perioadă şi migrarea populaţiei orăşeneşti către suburbii.

51




2008 – 2015

În anul 2006 ponderea persoanelor care beneficiază de reţeaua de canalizare este de

65,07%.

Concluzii:

În anul 2006 ponderea persoanelor din municipiul Paşcani care beneficiau de reţeaua

de canalizare era doar de 65,07%;

În municipiul Paşcani există zone lipsite parţial sau total de reţele de canalizare;

În timpul precipitaţiilor abundente are loc inundarea străzilor, construcţiilor subterane

sau subsolurilor blocurilor de locuinţe, situaţie cauzată de lipsa capacităţii de transport

a unor colectoare existente, în special în zona joasă a oraşului;

Capacitatea de transport a reţelei de canalizare este redusă pe alocuri din cauza

tasărilor şi prăbuşirilor de teren în punctele de îmbinare a tuburilor;

Starea reţelei de canalizare a municipiului Paşcani are un impact negativ şi asupra

mediului înconjurător, prin infiltrarea apelor uzate în pânza freatică. Această situaţie

afectează stabilitatea terenurilor şi a construcţiilor.

Alimentarea cu gaze naturale

Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale în perioada 2000 – 2005

este prezentată în tabelul 26.

Tabelul 26 – Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Lungimea simplă a conductelor de

distribuţie a gazelor -km 58,4 59,8 60,5 59,4 70,5 70,1 89,10


52




2008 – 2015

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor

89,1

70,170,559,4

60,559,8

58,4

50

60

70

80

90

100

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anul

Km

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor

Figura 26 – Evoluţia lungimii conductelor de distribuţie a gazelor

În anul 2006 reţeaua de alimentare cu gaze naturale avea o lungime de 89,10 km,

înregistrând o creştere de 27,09% faţă de anul 2005.

Municipiul Paşcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin

intermediul racordului Soci - Paşcani, având Dn = 300 mm şi o lungime de cca. 17 km.

În Paşcani există două staţii de predare – primire, alimentate din conducta de racord Soci –

Paşcani. Acestea asigură reducerea şi reglarea presiunii gazelor din conducta de transport,

la limita necesară în sistemul de distribuţie.

Staţia de predare - primire Paşcani 1 este situată în Sodomeni şi are o capacitate de 5.000

m3/h. Cea de-a doua staţie este localizată în partea de N – E a municipiului Paşcani şi are o

capacitate de 20.000 m3/h.

Sistemul de distribuţie din municipiul Paşcani este format din: reţele de repartiţie cu

presiune medie, staţii de reglare de sector, reţele de distribuţie şi din branşamente cu

presiune redusă.

Reţele de repartiţie cu presiune medie asigură transportul gazelor naturale de la

staţia de predare - primire Paşcani 2 la staţiile de reglare de sector, lungimea lor

totală fiind de 3,90 km.

Staţiile de reglare de sector au rolul de a reduce şi regla presiunea gazelor de la

regimul de presiune medie la regimul de presiune redusă.

Municipiul Paşcani este deservit de 3 staţii de reglare de sector şi anume:

staţia de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniţei, cu o capacitatea de

8.000 m3/h;

staţia de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniţei, având capacitatea de

6.000 m3/h;

staţia de reglare de sector situată în zona Depou - CFR – REMAR, cu o capacitate

de 5.000 m3 care deserveşte obiectivele industriale din zona (Depou CFR-

REMAR) şi localitatea Lunca.

La cele trei staţii de reglare, se adaugă staţia de reglare a întreprinderii de perdele având o

capacitate de 3.000 m3/h.

53




2008 – 2015

Reţele de distribuţie - distribuţia gazelor în municipiul Paşcani, se face în regim

de presiune redusă, prin intermediul unor reţele având diametrele 50 - 325 mm

şi o lungime totală de cca. 55 km.

Branşamente presiune redusă - lungimea totală a branşamentelor este de 16,5

km din care:- 1,5 km - presiune medie;

- 15 km - presiune redusă.

Tabelul 27 - Abonaţi la unităţile de distribuţie

Nr.

crt. Categorii de abonaţi Nr. abonaţi

1 casnici 2.750

2 instituţii 40

3 industriali 15

4 privaţi 160

5 Total abonaţi 2.965

La reţelele de distribuţie sunt racordaţi în total un număr de 2.965 abonaţi. În capacităţile

enumerate, sunt incluse şi locuinţele din suburbille Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti şi Lunca.

Concluzii:

Reţeaua de alimentare cu gaze naturale s-a extins în anul 2006 cu 27% comparativ cu

anul 2005, şi are o lungime de 89,10 km;

În zona joasă a localităţii este necesară înlocuirea conductelor deoarece ţevile din oţel

au fost afectate de coroziune;

Majoritatea suburbiilor municipiului Paşcani sunt racordate la reţeaua de alimentare cu

gaze naturale, însă mai există zone care nu beneficiază de acest serviciu.

Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică este asigurată în municipiul Paşcani de axele de 20 kw Paşcani - Vatra,

Paşcani - Iungani, Paşcani - Sireţel, Paşcani - Lespezi, Vatra - Ruginoasa, Paşcani - Tg.

Neamţ. Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101

posturi de transformare cu capacitate de 20/0,4kw. Capacitatea totală de energie este de

66.372 kw.

Iluminatul public este asigurat prin corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de

sodiu, vapori de mercur şi de tip incandescent, montate pe stâlpi de iluminat din beton,

stâlpi metalici şi de tip lampadar.

Tabelul 28 – Infrastructura reţelei de iluminat

STÂLPI TIP STÂLP Număr

(buc.) Noi Vechi

54




2008 – 2015

Beton

SCP 10001 180 100%

SCP 10002 60 90%

SCP 10005

SE 340 80%

SI 9 154 80%

Alţii tip 1

Alţii tip 2

Metalic

Lampadar

IL 5,1 beton 30 100%

IL 5,1 metal 165 100%

Ornamental 131 34,5% 65,5%

RFS

Alţii F3 29 100%

Lemn

TOTAL 1.089

Corpurile de iluminat existente în municipiul Paşcani sunt montate pe stâlpi din beton şi

stâlpi lampadar în număr de 1.089. În ceea ce priveşte starea fizică a acestora s-au

constatat următoarele:

proporţie de 80 – 90% din stâlpii de beton sunt vechi, aceştia fiind în număr

total de 734. Stâlpii din beton sunt în proporţie de 67,40% din totalul stâlpilor

din municipiul Paşcani;

100% dintre stâlpii tip lampadar IL 5,1 beton şi metal sunt vechi;

doar 34,5% dintre stâlpii de tip lampadar ornamentali sunt noi, restul de 65,5%

fiind vechi. Stâlpii de tip lampadar reprezintă o proporţie de 32,60% în totalul

stâlpilor de iluminat din municipiul Paşcani.

Tabelul 29 – Gradul de uzură al corpurilor de iluminat

Corpuri

iluminat TIP CORP

Număr

(buc.) Noi Vechi

Deschise

C200, C300 255 100%

NORRIS 200 100%

altele

Închise

IEP 1/11

IEP 2/21

IEP 2/22

SGS 101

SGS 102

PVB 7A 32 10% 90%

PVB 7B 160 100%

PVB 9C 427 30% 70%

PVB 12B

Altele tip 1 90 100%

Altele tip 2

Altele tip 3

Tronconice

PVC 02 195 100%

PVT

SELUX 29 100%

55




2008 – 2015

Corpuri

iluminat TIP CORP

Număr

(buc.) Noi Vechi

Altele tip 1

Altele tip 2

Altele tip 3

Ornamentale

LUCIFER 702 100%

Altele tip 1

Altele tip 2

TOTAL 2.090

Iluminatul public al municipiului este asigurat de un total de 2.090 corpuri de iluminat

deschise, închise, tronconice şi ornamentale. Corpurile de iluminat deschise sunt în număr

de 455 reprezentând 21,77% din numărul total de corpuri pentru iluminat.

Corpurile de iluminat dechise precum şi corpurile de iluminat ornamentale sunt vechi în

proporţie de peste 90%.

Dintre corpurile de iluminat închise, în total de 709, doar 221 corpuri sunt noi, adică

31,17%, în timp ce 488 sunt vechi, adică 68,83%. Corpurile de iluminat închise au o

pondere de 33,92% din totalul de corpuri de iluminat.

Corpurile de iluminat tronconice sunt în număr mic, având o pondere de numai 10,72% din

totalul corpurilor de iluminat. Dintre acestea doar 29 corpuri sunt noi, adică 12,95%.

Tabelul 30 – Lungimea şi gradul de uzură al reţelei electrice

REŢEA ELECTRICĂ Lungime (km) Noi Vechi Necorespunzătoare

LEA torsadată 17 50% 50%

LEA clasică 20 100%

LES 19,3 20% 60% 20%

Fir comandă 10,9 100%

TOTAL 67,2

Reţeaua electrică a municipiului Paşcani este veche în proporţie de 80%, iar 0,18% este

necorespunzătoare funcţionării, mai exact pe porţiunile cu reţea de tip LES şi LEA torsadată.

Tabelul 31 – Sistemul de iluminat public stradal distinct

Nr.

crt. Localitatea

Nr.

puncte

de

aprindere

Lungime (km) Nr. suporţi Nr. corpuri

de

iluminat LEA LES Total

Din care:

Stâlpi Console

pe clădiri

1 PT 1 Paşcani 1 0,5 13 13 123

2 PT 2 Paşcani 1

3 PT 4 Paşcani 1 0,25 6 6 6

4 PT 7 Paşcani 1 1,6 37 37 199

5 PT 8 Paşcani 1

6 PT 9 Paşcani 1

PT 11 Paşcani 1

8 PT 14 Paşcani 1 0,6 15 15 15

9 PT 15 Paşcani 1 0,6 0,5 39 39 51

56




2008 – 2015

Nr.

crt. Localitatea

Nr.

puncte

de

aprindere

Lungime (km) Nr. suporţi Nr. corpuri

de

iluminat LEA LES Total

Din care:

Stâlpi Console

pe clădiri

10 PT 16 Paşcani 1

11 PT 17 Paşcani 1 0,15

12 PT 18 Paşcani 1 2,9 85 85 397

13 PT 19 Paşcani 1 0,3 0,1 11 11 68

14 PT 20 Paşcani 1

15 PT 21 Paşcani 1 1,4 25 25 25

16 PT 24 Paşcani 1 0,5 6 6 6

17 PT 27 Paşcani 1 1 1,1 41 41 44

18 PT 29 Paşcani 1 0,85 11 11 24

19 PT 35 Paşcani 1 0,2 5 5 5

20 PT 36 Paşcani 1 1 19 19 19

21 PT 39 Paşcani 1

22 PT 40 Paşcani 1 2,2 39 39 39

23 PT 42 Paşcani 1 0,2 3 3 3

24 PT 43 Paşcani 1 0,2 4 4 4

25 PT 44 Paşcani 1 0,2 3 3 3

26 PT 47 Paşcani 1 1 28 28 148

27 PT 52 Paşcani 1 0,3 15 15 19

În oraşul Paşcani iluminatul public stradal este asigurat de un total de 1.198 corpuri de

iluminat montate pe 405 stâlpi.

Concluzii:

Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101

posturi de transformare având o capacitatea totală de energie de 66.372 kw;

Reţeaua electrică în municipiul Paşcani este veche, iar în proporţie de 0,18% este

necorespunzătoare funcţionării;

Iluminatul public se realizează prin intermediul corpurilor de iluminat de tip deschise,

închise, tronconice şi ornamentale, dintre care majoritatea sunt vechi.

Furnizarea energiei termice

Alimentarea cu energie termică a municipiului Paşcani a fost realizată în sistem centralizat

prin intermediul a 11 centrale termice de cvartal, puse în funcţiune eşalonat în perioada

1962-1981. Din anul 1981 sursele au fost adaptate pentru funcţionare pe gaze naturale.

Sistemul, având o putere termică instalată de 87Mwh, deservea o populaţie de 24.776

locuitori (7.538 apartamente) şi agenţii economici. La nivelul anului 1990 performanţele

sistemului erau nesatisfăcătoare atât sub aspect tehnologic cât şi energetic.

57


Infrastructura

de utilităţi


2008 – 2015

Starea dezastruoasă a reţelelor termice din zonele CT2 (cu durată de viaţă expirată) şi

CT4, CT7, CT8, CT9 (amplasate în zona gării, zona cu ape subterane agresive) a apărut ca

urmare a lipsei întreţinerii în timp a acestor obiective. Lipsa mijloacelor necesare pentru

reglarea parametrilor funcţionali şi a contorizării energiei termice afectează în mod negativ

eficienţa sistemului, calitatea serviciilor şi relaţiile cu consumatorii. Toţi aceşti factori au dus

la parametri scăzuţi ai agentului termic la consumatori, faţă de cei necesari stabiliţi,

provocând astfel, nemulţumiri în rândul consumatorilor.

Sistemul de încălzire centralizat din municipiul Paşcani nu este unul de termoficare urbană ci

de centrale de cvartal pe gaze naturale, având şi o centrală cu producere a energiei în co-

generare.

În anul 2000 situaţia serviciilor de energie termică se prezenta astfel:

durata de furnizare a agentului termic: 10-14 ore/zi;

temperatura agentului termic cu 15-20 grade sub graficul de reglaj;

temperatura asigurată în apartament 16-18 grade;

durata de livrare a apei calde: 3 ore/zi;

pierderile de caldură şi de agent în reţelele de transport şi distribuţie 15-20%;

randamentul energetic al cazanelor 65%;

randamentul energetic al sistemului 50%.

În anul 2001 are loc reabilitarea şi modernizarea întregului sistem de alimentare cu energie

termică. Rezultatele înregistrate după punerea în funcţiune a sistemului retehnologizat

comparativ cu anul 1997 sunt prezentate în tabelul 32:

Tabelul 32 – Date privind sistemul de încălzire al municipiului Paşcani

DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 1997 2001

Consum mediu gaze naturale vara - (m3/luna) 768.450 262.170

Consum mediu gaze naturale iarna - (m3/luna) 2.838.520 1.978.566

Energie termică consumată - (Gcal) 133.387 78.708

Număr total cazane 67 34

Putere termică instalată - Gcal/h 67 71

Lungime totală reţea agent termic - ml 32.635 34.885

Lungime totală reţea apă caldă - ml 16.256 18.216

Pierderi de căldură reţea - % 25 2

Randamentul cazanelor - % 66 92

Randament teoretic al distribuţiei - % 73 90

Suprafaţa încălzită la consumatori – m2 311.920 305.900

Consum specific anual - Gcal/mp 0.344 0.257

Temperatura agent termic - grade C 90/ 60 95/ 75

Temperatura ambiantă la consumator - grade C 16- 18 20- 22

Suprafaţa radiabilă totală racordată – m2 57.616 65.113

58




2008 – 2015

DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 1997 2001

Timp total anual de livrare căldură - ore/ct 1.850 2.500

Timp total anual de livrare apă caldă - ore/ct 650 1.200

Consum apă tehnologică şi de adaos – m3 72.000 44.920

Vechime reţea distribuţie ET şi ACM - ani 23 2

Pierderi medii de apă în instalaţii 25 0

Pierderi medii de căldură în instalaţii 15 0

Sursa: RAGCL Paşcani

În anul 2006 reţeaua de distribuţie cuprindea 34.885 metri liniari de conductă pentru agent

termic şi 18.216 metri liniari pentru apă caldă de consum şi contoare la branşamentul a

423 scări de bloc. Tot în acest an, s-a realizat montarea unui număr de 7.000 de alocatoare

de costuri şi robineţi termostataţi la fiecare calorifer existent la consumator, pentru un

număr de 2.079 de apartamente.

Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei termice în

perioada 2000 – 2004 este prezentat în tabelul 33.

Tabelul 33 - Consumul de energie termică şi de gaz natural

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004

Energie termică – Gcal 86.189 78.708 65.007 69.867 66.726

Consumul de gaze naturale

pentru energia termică – mii Nmc 12.848 11.456 10.647 10.490 9.814

Sursa: RAGCL Paşcani

59




2008 – 2015

Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei

termice

86.189

78.708

65.007 69.867 66.726

12.848 11.456 10.647 10.490 9.814

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

2000 2001 2002 2003 2004

Anul

Co

nsu

m (

Gcal/

mii

Nm

c)

Energie termică - Gcal Consumul de gaze naturale pentru energia termică – mii Nmc

Figura 27 – Evoluţia consumului de energie termică şi de gaz natural

pentru producerea energiei termice

În perioada analizată, 2000 - 2004 se observă o reducere cu 22,57% a consumului de

energie termică ca urmare a debranşării şi a instalării de centrale de apartament de către

consumatori.

În anul 2006, sistemele de producere şi furnizare a energiei termice asigurau serviciul de

încălzire şi apă caldă pentru 70% din populaţia oraşului Paşcani.

În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare

termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic

şi consum mare de energie.

În suburbii nu există sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Sunt racordate la

conductele de distribuţie a gazelor naturale numai localităţile Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti şi

Lunca.

Astfel, încălzirea locuinţelor şi a instituţiilor publice se realizează prin sobe, utilizând gazele

naturale, combustibil solid (lemn, deşeuri din lemn, deşeuri agricole, etc), combustibil lichid

(motorina) sau prin centrale termice utilizând gazele naturale sau combustibilul solid.

60


2008 – 2015

Concluzii:

În anul 2006, sistemele de producere şi furnizare a energiei termice asigurau serviciul

de încălzire şi apă caldă pentru 70% din populaţia oraşului Paşcani;

În 2006 s-au adus o serie de îmbunătăţiri serviciilor de energie termică (au fost

montaţi robineţi termostataţi, contoare);

Consumul de energie termică s-a redus în ultimii ani din cauza debranşărilor, locuitorii

optând pentru centrale termice de apartament;

În suburbii nu există sistem centralizat de alimentare cu căldură şi apă caldă;

În anul 2001 are loc reabilitarea şi modernizarea întregului sistem de alimentare cu

energie termică.

Există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul sistem de încălzire şi

termoficare, precum şi sistem de indicatori de performanţă;

În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta

izolare termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la

disconfort termic şi consum mare de energie.

61




2008 – 2015


Serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate atât de instalaţii de telecomunicaţii fixe cât şi

mobile. Serviciile publice sunt furnizate de operatorul naţional ROMTELECOM, iar în regim

privat de RDS şi Electron M. Bit. Printre operatorii privaţi de telefonie mobilă care au apărut

pe piaţă după anul 1990 pot fi menţionaţi: Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote.

În cadrul serviciilor de comunicaţii oferite de RDS, în anul 2006 erau înregistraţi 1.000 de

abonaţi.

Evoluţia numărului de abonaţi la telefonia fixă din municipiul Paşcani în perioada 2000 –

2003 este prezentată în tabelul 34.

Tabelul 34 – Numărul de abonaţi ai telefoniei fixe din municipiul Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003

Abonamente telefonice (telefonie fixă) –

număr

7.653 8.343 8.432 8.483


Numărul abonamentelor pentru telefonia fixă este în creştere. Astfel, se observă că în 2003

abonamentele telefonice înregistrează o creştere cu 9,78% comparativ cu 2000.

Evoluţia numărului de abonaţi

8.483

8.432

8.343

7.653

7.200

7.400

7.600

7.800

8.000

8.200

8.400

8.600

2000 2001 2002 2003

Ani

Nu

măr

abon

aţi

Abonamente telefonice (telefonie fixă)

Figura 28 – Evoluţia numărului de abonaţi de telefonie fixă

Municipiul Paşcani dispune de echipamente digitale cu o capacitate de 4.832 linii telefonice

conectate prin 19,7 km cablu F.O. şi 40,1 km cablu aerian. În localiate există 67 posturi

telefonice publice.

Locuitorii suburbiilor municipiului Paşcani beneficiază de servicii telefonice furnizate de

ROMTELECOM. Infrastructura de comunicaţii a acestora se prezintă astfel:

Blăgeşti – reţeua telefonică are o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,7 km

cablu aerian, 0,3 km cablu montat în canalizaţie şi 2 km cablu de F.O. în

canalizaţie. Suburbia dispune şi de 2 posturi telefonice publice;

Boşteni – este conectat la reţeaua telefonică a unităţii distante din Sodomeni.

Liniile telefonice sunt conectate prin 5,4 km cablu aerian şi 2,6 km cablu montat

în canalizaţie, iar locuitorii au la dispoziţie două posturi telefonice publice;

62


2008 – 2015



Gâşteşti –dispune de o unitate distantă a centralei telefonice digitală-rurală

Paşcani cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,5 km cablu aerian, 0,5

km cablu montat în canalizaţie şi de 2 posturi telefonice publice;

Lunca – există o unitate telefonică distantă cu o capacitate de 256 de linii

conectate prin 14,2 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizaţie. Localitatea

dispune de 3 posturi telefonice publice;

Sodomeni – este conectat la reţeaua telefonică arondată CTAR digitală-rurală

Paşcani şi dispune de o unitate distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate

prin 4,7 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizaţie şi de 2 posturi telefonice

publice.

Evoluţia numărului de unităţi poştale din municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 35.

Tabelul 35 – Numărul de unităţi poştale în perioada 2000 - 2004

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004

Unităţi poştale – total – număr 26 9 9 7 8


În perioada 2000 – 2003 numărul unităţilor poştale înregistrează un trend descendent

ajungând la 7 astfel de unităţi în anul 2003, comparativ cu anul 2000, când erau

înregistrate un număr de 26, ceea ce înseamnă o scădere cu 69,23%.

Evoluţia numărului de unităţi poştale

26

87

99

0

5

10

15

20

25

30

2000 2001 2002 2003 2004

Ani

Nu

măr

un

ităţ

i

Unităţi poştale

Figura 29 – Evoluţia numărului de unităţi poştale în perioada 2000 - 2004

Concluzii:

Locuitorii din municipiul Paşcani beneficiază atât de serviciile de telecomunicaţii fixe cât

şi de cele mobile;

În suburbiile municipiului există infrastructură de telecomunicaţii, însă nu este acoperit

necesarul de posturi telefonice, de aceea este nevoie de extinderea capacităţii existente;

Există zone în municipiul Paşcani care nu beneficiază de infrastructură pentru

conexiunea la internet (suburbii);

Unităţile poştale înregistrează o scădere în ultimii ani, un motiv fiind dezvoltarea din ce

în ce mai mare a mijloacelor moderne de comunicaţii, cum ar fi: internetul, telefonia

63



mobilă şi apariţia firmelor ce oferă servicii de curierat.


Infrastructura educaţională a municipiului Paşcani era formată în anul 2005 din 20 unităţi de

învăţământ după cum urmează: 4 licee, 8 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial, 7

grădiniţe de copii şi o şcoală specială în care sunt educaţi elevi cu cerinţe educaţionale

speciale.

Tabelul 36 – Unităţi de învăţământ în municipiul Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Unităţi de învăţământ – total - număr 30 30 30 29 20 20

Licee – număr 3 3 5 5 5 5

Şcoli profesionale, complementare

sau de ucenici – număr - 1 - - - -

Şcoli din învăţământul primar şi

gimnazial - număr 10 9 9 9 8 8

Grădiniţe de copii - număr 16 16 16 15 7 7

Şcoli postliceale – număr 1 1 - - - -


Traiectoria unităţilor de învăţământ în perioada analizată 2000 – 2005 este în scădere, după

ce în perioada 2000 -2002 a stagnat la valoarea de 30 unităţi şcolare. Astfel, în anul 2003

numărul de unităţi a scăzut la 29, iar în anii 2004 şi 2005 îşi desfăşoara activitatea doar 20

de unităţi şcolare, înregistrându-se o diminuare de 31,03% comparativ cu anul 2003.

Numărul de licee creşte după anul 2001 de la 3 la 5 unităţi menţinându-se constant până în

anul 2005. Ponderea liceelor în totalul unităţilor şcolare este de 25%.

Începând cu anul 2002, pe teritoriul municipiului nu mai funcţionează nici o şcoală

profesională, complementară sau de ucenici. În anul 2005 învăţământul primar şi gimnazial

îşi desfăşura activitatea în 8 unităţi şcolare, având o pondere de 40% în totalul unităţilor

şcolare.

Traiectoria în scădere a totalului de unităţi şcolare a fost cauzată şi de scăderea de-a lungul

perioadei a unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial de la 10 unităţi în anul 2000 la 8

unităţi în 2005.

Grădiniţele de copii au înregistrat o scădere importantă de 43,75% (de la 16 unităţi în 2000

la 7 unităţi în anul 2005), numărul lor din ce în ce mai mic având o influenţă nefavorabilă

asupra totalului unităţilor de învăţământ.

Şcoli postliceale nu mai există în municipiul Paşcani din anul 2001.

În municipiul Paşcani există o singură şcoală specială pentru copii cu nevoi educaţionale

speciale.

64




2008 – 2015

Situaţia fizică a clădirilor şi elemente de logistică a unităţilor de învăţământ

În ceea ce priveşte situaţia fizică a clădirilor în care se desfăşoară activitatea educaţională,

municipiul Paşcani se confruntă cu reale probleme, în special, în mediul rural.

Astfel, 4 din unităţile şcolare de învăţământ primar şi gimnazial din mediul rural îşi

desfăşoara activitatea în clădiri cu vechime de peste 40 ani, care nu au fost niciodată

reparate capital, unele fiind reconsolidate doar parţial. Din acest motiv sunt necesare

intervenţii urgente pentru: repararea acoperişurilor, reparaţii la exteriorul clădirilor,

înlocuirea tâmplăriei (la unele şcoli ajungându-se în situaţia disperată de a se fixa ferestrele

în cuie pentru o mai mare siguranţă), înlocuirea parchetului în sălile de clasă, împrejmuirea

locaţiei şcolilor.

Unităţile şcolare din mediul rural se confruntă cu probleme şi la instalaţia electrică, aceasta

fiind veche şi deteriorată în 4 unităţi. Grupurile sanitare nu au fost niciodată reparate capital

şi sunt situate în afara clădirii, ceea ce determină primirea cu greu a avizului sanitar de

funcţionare. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântânile situate în curtea unităţilor

de învăţamânt.

În unităţile de învăţământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente

pentru buna desfăşurare a procesului educaţional. Astfel, în fiecare din cele 4 unităţi există

doar 1-2 calculatoare fără conexiune la internet, un televizor, un xerox şi un videoproiector.

În mediul urban infrastructura educaţională este structurată astfel:

licee – 4 unităţi;

şcoli din învăţământul primar şi gimnazial – 3 unităţi;

grădiniţe – 5 unităţi.

Toate unităţile de învăţământ din mediul urban au autorizaţie sanitară de funcţionare.

Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este

satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.

Încălzirea unităţilor este asigurată de agentul termic furnizat de RAGCL Paşcani, iluminatul

se face de către E.ON, apa potabilă este asigurată prin racordare la reţeaua de apă a

municipiului Paşcani.

Dintre unităţile de învăţământ din mediul urban, unitatea cea mai bine cotată, atât din

punct de vedere al infrastructurii, cât şi din cel al performanţei educaţionale, este Liceul

„Mihail Sadoveanu”.

Acesta are dotări corespunzătoare cerinţelor actuale, baza materială îmbunătăţindu-se în

special după anul 1990, iar la finele anului 2006 este reabilitat pe exterior. Liceul dispune de

două corpuri de şcoală, cu 30 săli de clasă, 4 laboratoare moderne (chimie, biologie, fizică,

informatică, dotate cu reţea de calculatoare, copiatoare, televizoare color, videoproiector,

etc.), cămin cu cantină. Liceul cuprinde clasele V-XII şi pregăteşte elevi în specializările:

matematică – informatică, chimie-biologie, filologie şi ştiinţe sociale.

65


2008 – 2015



Concluzii:

În mediul rural infrastructura educaţională este deficitară, unităţile de învăţământ

confruntându-se cu grave probleme;

Starea fizică a unităţilor de învăţământ din suburbiile municipiului este foarte proastă,

anumite clădiri fiind vechi de peste 40 de ani, nefiind reconsolidate;

Majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural obţin cu greu avizul sanitar de funcţionare,

din cauza problemelor la instalaţia electrică şi a grupurilor sanitare care sunt amenajate

necorespunzător, iar alimentarea cu apă potabilă se face de la fântânile din curte;

În unităţile de învăţământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente

pentru buna desfăşurare a procesului educaţional.

În mediul urban unităţile de învăţământ nu au probleme în obţinerea avizului sanitar de

funcţionare;

Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este

satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.

În municipiul Paşcani există şi licee dotate corespunzător cerinţelor actuale, unul dintre

acestea fiind liceul “Mihail Sadoveanu”.

66


Infrastructura de sănătate


2008 – 2015


Asistenţa medicală în municipiul Paşcani este asigurată de: spitale, cabinete medicale

private specializate pe domeniile: stomatologie, medicină de familie, oftalmologie, ORL,

etc., laboratoare private pentru efectuarea analizelor şi farmacii.

Tabelul 37 – Numărul de spitale şi paturi

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Spitale – sector public – număr 2 2 2 2 2 2 Paturi în spitale – sector public – număr 470 580 480 480 480 480


În municipiul Paşcani există două spitale: Spitalul Municipal şi Spitalul CF. În 2005 populaţia

din Paşcani avea la dispoziţie 480 de paturi, în cadrul acestora, pentru a beneficia de

serviciile medicale.

În prezent au fost aduse o serie de îmbunătăţiri spitalelor din Paşcani, atât din punct de

vedere al renovării clădirilor, cât mai ales, din cel al dotărilor şi al aparatelor de ultimă

tehnologie aduse. Astfel, Spitalul CF Paşcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii

ani, secţia chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce

priveşte blocul operator, cât şi saloanele şi rezervele.

Evoluţia numărului de paturi

480480480480

580

470

0

100

200

300

400

500

600

700

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

mă

r d

e p

atu

ri

Paturi în spitale – sector public

Figura 30 – Evoluţia numărului de paturi

La spitalul Municipal Paşcani s-a inaugurat prima secţie de ingrijire paliativă din ţară. Aici

vor putea fi îngrijiţi până la 50 de bolnavi care suferă de cancer în fază terminală. Ministerul

67




2008 – 2015

Sănătăţii a alocat 63.000 lei pentru amenajarea şi dotarea secţiei. Lucrările au început în

octombrie 2006 şi au fost finalizate în februarie 2007.

Tot aici, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii, s-au aprobat încă 10 paturi în structura Spitalului

Municipal Paşcani. Este vorba despre un compartiment de reumatologie, care va fi format

din cabinet de consultaţii şi 10 paturi în saloane. De asemenea, se va achiziţiona aparatură

medicală şi se va dezvolta baza de balneofizioterapie pentru care s-au început lucrările la

subsolul spitalului.Cele mai defavorizate persoane sunt cele din suburbii. Accesul la serviciile

din cadrul spitalelor este problematic pentru locuitori, unii dintre ei situându-se la kilometri

depărtare de un spital.

Tabelul 38 – Numărul de ambulatorii de spital

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ambulatorii de spital – sector public - - - 1 2 2


Asistenţa de urgenţă prespitalicească se realizează printr-un serviciu municipal de

ambulanţă. Dotarea centrelor de permanenţă este deficitară, în 2005, în cadrul spitalelor

existând doar două ambulatorii de spital, ceea ce împiedică desfăşurarea serviciilor medicale

în mod eficient. Majoritatea spaţiilor în care acestea funcţionează necesită reabilitare şi

întreţinere curentă.

Tabelul 39 – Numărul de cabinete stomatologice în sector public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Cabinete stomatologice individuale – sector

public - - - 7 8 9

Cabinete stomatologice – sector privat –

număr 4 4 4 7 9 7

Laboratoare de tehnică dentară – sector

privat – număr 1 - - - - -


Medicii stomatologi îşi desfăşoară activitatea în 9 cabinete stomatologice publice şi în 7

cabinete din sistemul privat. În anul 2000 a existat un singur laborator de tehnică dentară

în tot municipiul Paşcani, iar din 2001 şi până în 2005 nu mai figurează nici un laborator în

acest domeniu.

68




2008 – 2015

Evoluţia cabinetelor stomatologice

0 0 0

9

787

9

7

444

0

2

4

6

8

10

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr c

ab

inete

Cabinete stomatologice individuale – sector public

Cabinete stomatologice – sector privat

Figura 31 – Evoluţia numărului de cabinete

Tabelul 40 – Numărul farmaciilor în sector public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Farmacii - sector public – număr 2 2 2 2 2 2

Farmacii – sector privat – număr 6 7 9 9 8 3

Puncte farmaceutice – sector public – număr 1 1 - - - -


Evoluţia numărului de farmacii

2 2 2 2 2 2

6

7

9 9

8

3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr

farm

acii

Farmacii - sector public Farmacii – sector privat

Figura 32 – Evoluţia numărului de farmacii în perioada 2000 - 2005

Atât în sectorul privat, cât şi în cel public se observă un număr redus de farmacii. În anii

2000 - 2001 a existat un singur punct farmaceutic. Numărul farmaciilor din sectorul public

rămâne constant pe perioada anilor 2000 – 2005, înregistrându-se doar 2 farmacii. În

sistem privat în 2004 se înregistrează 8 farmacii, însă în 2005 numărul acestora scade până

la 3.

69




2008 – 2015

Tabelul 41 – Numărul dispensarelor medicale din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Dispensare medicale – sector public – număr 2 2 1 - 1 -

Dispensare medicale teritoriale – sector

public – număr 2 2 - - - -

Policlinici – sector public – număr 2 1 - - - -


Populaţia din suburbiile municipiului nu beneficiază de serviciile dispensarelor medicale.

Dacă în anii 2000 - 2001 existau doar 2 dispensare, din 2005 acestea nu mai functionează

deloc. În 2005, în municipiul Paşcani nu mai exista nici o policlinică.

Tabelul 42 – Numărul de cabinete medicale în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Cabinete medicale – sector privat – număr 13 12 9 7 8 8

Cabinete medicale individuale – sector public - - - 17 19 14

Cabinete medicale de familie – sector privat - - - - 8 8

Cabinete medicale şcolare – sector public - - - 2 2 2


S-au înfiinţat, în schimb, cabinete medicale, astfel că în 2005 figurează 8 cabinete în

sectorul privat şi 14 cabinete medicale individuale în sectorul public. Există, de asemenea şi

8 cabinete medicale de familie, însă nu sunt suficiente, dacă le raportăm la numărul

populaţiei din Paşcani.

Evoluţia numărului de cabinete medicale

8 8

0 0 0

1719

14

0 0 0 0

8 8

0 0 02 2 2

7

91213

0

5

10

15

20

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr c

ab

inete

Cabinete medicale – sector privat

Cabinete medicale individuale – sector public

Cabinete medicale de familie – sector privat

Cabinete medicale scolare – sector public

Figura 33 – Evoluţia numărului de cabinete medicale

70


2008 – 2015



Asistenţa medicală a colectivităţilor de preşcolari şi elevi este deficitară. Numărul

cabinetelor medicale şcolare este insuficient, având în vedere că în tot municipiul Paşcani

figurează doar 2 cabinete medicale, ceea ce înseamnă că numai în 2 şcoli elevii pot apela la

serviciile medicale de prim ajutor.

Tabelul 43 – Numărul de laboratoare medicale private în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Laboratoare medicale – sector privat – număr - - - - - 1


În sectorul privat pe perioada anilor 2000 - 2004 nu figurează nici un laborator medical în

sectorul privat. Se observă că în 2005 apare primul laborator privat.

În anul 2007 locuitorii din Paşcani îşi vor putea face analizele la unul dintre cele 4

laboratoare medicale, 2 private şi 2 în cadrul spitalelor.

Tabelul 44 – Numărul de cabinete medicale de specialitate în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Cabinete medicale de specialitate individuală

– sector public - - - 6 6 6

Cabinete medicale de specialitate – sector

privat - - - 3 5 2


Ambulatoriul de specialitate C. F. Paşcani îşi desfaşoară activitatea la o distanţă de

aproximativ 3 km de spital, într-un sediu separat, unde se asigură asistenţa medicală,

curativă si profilactică de urgenţă şi examinări specifice siguranţei circulaţiei. Acesta dispune

de un număr de 6 cabinete cu personalul şi dotările specifice.

Astfel de cabinete de specialitate s-au înfiinţat şi în sectorul privat începând cu anul 2003.

În anul 2004 existau 5 cabinete de specialitate, însă în 2005 numărul acestora scade,

înregistrându-se doar 2.

Tabelul 45 - Numărul unităţilor medicale în 2007

Nr.

crt. Denumire unităţi medicale

Număr

unităţi

1 Asistenţă medicală primară (cab. medicale) 25

2 Unităţi ambulatorii de specialitate clinică 5

3 Unităţi ambulatorii de specialitate paraclinică

(laboratoare de analize medicale) 2

4 Unităţi ambulatorii de recuperare a sănătăţii 1

5 Asistenţă spitalicească 1

6 Servicii de ambulanţă 1

7 Farmacii 18

Sursa: www.hih.ro

Se observă că în 2007 numărul unităţilor medicale creşte. Astfel, faţă de 2005 când se

înregistrau doar 5 farmacii, în anul 2007 numărul lor creşte până la 18. De asemenea, se

dezvoltă şi asistenţa medicală primară prin sporirea cabinetelor medicale.

http://www.hih.ro/

71




2008 – 2015

În anul 2007, municipiul Paşcani dispune de 8 ambulatorii de specialitate, o unitate pentru

serviciile de ambulanţă şi o unitate pentru asistenţă spitalicească.

Concluzii:

Au fost aduse îmbunătăţiri spitalelor din oraş prin renovarea clădirilor şi dotarea

acestora cu aparatură de ultimă tehnologie;

În cadrul spitalelor apar secţii cu grad de pionerat la noi în ţară (prima secţie de îngrijire

paliativă);

Se dezvoltă medicina primară prin sporirea numărului de cabinete medicale – 25

cabinete medicale în 2007;

Asistenţa medicală pentru şcolari şi preşcolari este deficitară; nu există cabinete

medicale în şcoli şi nici cadre medicale specializate.

Nu există unitate de transfuzii în municipiul Paşcani, în prezent apelându-se la unităţi de

transfuzii din Iaşi;

Unităţile medicale din mediul rural (dispensarele) au probleme legate de dotări şi

echipamente, precum şi probleme de infrastructură; Accesul la serviciile medicale oferite

de spitalele din oraş reprezintă o problemă pentru locuitorii suburbiilor având în vedere

distanţa.


Intravilan existent

Intravilanul localităţii reprezintă suprafaţa ce cuprinde totalitatea clădirilor şi terenurilor

destinate locuirii, dotării social-culturale şi serviciilor populaţiei, unităţilor economice,

circulaţiei şi transporturilor, spaţiilor verzi şi de sport, lucrărilor edilitare, etc. ce se

desfăşoară în municipiul Paşcani.

Ultima delimitare a intravilanului a avut loc în urma finalizării cadastrului funciar al oraşului

Paşcani şi al localităţilor aparţinătoare, având la bază proiectul nr.89/10/1987 întocmit de

ICPROM Iaşi, asimilat de Legea fondului funciar la data de 01.01.1990.

În componenţa intravilanului existent se evidenţiază trupurile următoarelor localităţi:

Localitatea de reşedinţă: municipiul Paşcani în suprafaţă de 589,31 ha.;

Localităţi aparţinătoare:

- Blăgeşti în suprafaţă de 104,90 ha;

- Boşteni în suprafaţă de 106,12 ha;

- Lunca în suprafaţă de 165,97 ha;

- Gâşteşti în suprafaţă de 182,79 ha;

- Sodomeni în suprafaţă de 112,98 ha.

72




2008 – 2015

În teritoriul administrativ al municipiului Paşcani se întâlnesc trupuri izolate, (unităţi

industriale, agro-zootehnice, de gospodărie comunală şi echipare edilitară, unităţi turistice,

locuinţe izolate şi grupuri de locuinţe), care în majoritatea lor nu sunt cuprinse în

intravilane.

Zona de locuinţe, constituită în timp, s-a grupat cu preponderenţă în cartiere - de regulă pe

terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiţii de construibilitate în

municipiu - precum şi în suburbiile municipiului.

Tabelul 46 – Situaţia locuinţelor în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Locuinţe terminate – total – număr 51 40 114 106 36 25

Locuinţe terminate din fondurile publice – număr 16 - 76 64 - -

Locuinţe terminate din fonduri private – număr 35 40 38 42 36 25

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei – număr 35 40 38 42 36 25


73




2008 – 2015

Evoluţia numărului de locuinţe

40

106

36

25

16

0

76

64

0 0

25

114

51

3642

3835

40

0

20

40

60

80

100

120

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr

locu

inţe

Locuinţe terminate – total

Locuinţe terminate din fondurile publice

Locuinţe terminate din fonduri private

Figura 34 – Evoluţia numărului de locuinţe în perioada 2000 - 2005

Pe parcursul perioadei de analiză 2000 - 2005 se observă înregistrarea unui regres în ceea

ce priveşte locuinţele terminate pe teritoriul municipiului Paşcani. Astfel, acestea au scăzut

cu 51% comparativ cu anul 2000. În anul 2002 sunt terminate un număr de 114 locuinţe,

mai multe cu 356% faţă de anul 2005, însă după acest an numărul locuinţelor terminate

scade de la an la an.

Numărul mare de locuinţe terminate în anul 2002 se datorează în cea mai mare parte

implicării statului, 66,67% dintre acestea fiind terminate din fondurile publice iar restul de

33,33% din fondurile populaţiei. În anii 2004 şi 2005 se înregistrează cele mai mari scăderi

cauzate de reducerea considerabilă a comenzilor în general şi îndeosebi a celor din partea

statului, privind construcţiile de locuinţe.

Tabelul 47 – Numărul camerelor de locuit

Denumire 1998 2005

Camere de locuit -număr 28.692 33.226

Comparând numărul camerelor de locuit în anul 2005 cu anul 1998 se observă o creştere a

acestora cu 15,8%, datorată creşterii numărului de locuinţe din municipiu.

Împărţirea administrativă pe cartiere şi pe zone a municipiului Paşcani şi numărul de

locuitori, locuinţe, gospodării şi camere sunt prezentate în tabelul 49.

Tabelul 48 – Numărul de locuitori, locuinţe, gospodării şi camere pe zone

74


2008 – 2015

Nr.

crt. CARTIERUL

Număr

locuitori

Număr

locuinţe

Număr

gospodării

Număr

camere

1. Centru 14.345 4.301 4.358 9.448

2. Fântânele 1.604 326 355 795

3. Gară 15.538 4.092 4.150 9.114

4. Unirii 986 250 271 637

5. Vatra 3.424 920 931 2.159

6. Blăgeşti 1.385 557 575 1.436

7. Boşteni 1.142 317 306 732

8. Gâşteşti 2.761 676 726 1.801

9. Lunca 2.452 481 467 1.229

10. Sodomeni 1.263 376 361 868

Sursa: Recensământul populaţiei – 1992 - Consiliul Local Paşcani.

Număr locuinţe pe zone

35%

3%

33%

2%

7%

5%

3%

5%4% 3%

CENTRU FÂNTÂNELE GARA UNIRII VATRA

Blăgeşti BOŞTENI GÂŞTEŞTI LUNCA SODOMENI

Figura 35 – Numărul de locuinţe pe zone şi cartiere a municipiului Paşcani

În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe şi gospodării

dintre toate zonele municipiului Paşcani şi implicit există şi un număr mai mare de camere

de locuit. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei în aceste zone.

Menţionăm că zonele Centru şi Gară sunt construite parţial după 1970, predominând

locuinţele colective cu regim de înălţime între 4 şi 10 nivele, printre care s-au păstrat şi

grupuri compacte de lotizări cu locuinţe individuale parter. Locuinţele tradiţionale care au

fost construite înainte de anii 1960 se găsesc în cartierele: Vatra, Unirii, Fântânele,

prezentând un mod de viaţă şi aspect rural ca şi celelalte localităţi componente: Blăgeşti,

Boşteni, Gâşteşti, Lunca şi Sodomeni.

La momentul actual multe persoane fizice şi juridice apelează la creditul ipotecar pentru

achiziţionarea unei locuinţe, însă condiţiile de contractare a unui credit ipotecar nu pot fi

75



îndeplinite decât de persoanele cu venituri medii şi superioare. Această situaţie se datorează

în mod direct preţului ridicat al locuinţelor.

Neimplicarea statului în construirea de noi locuinţe, precum şi slaba activitate a firmelor

private din domeniu imobiliar care să investească în construcţia de blocuri şi locuinţe a

condus la creşterea nejustificată a preţurilor apartamentelor vechi.

Concluzii:

În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe dintre toate

zonele municipiului Paşcani. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei

în aceste zone.

În municipiul Paşcani există zone de locuinţe amplasate pe lângă unităţi industriale,

unităţi de transport rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO sau şantiere de construcţii

care perturbă liniştea şi sănătatea locatarilor;

Fondul de locuinţe din municipiul Paşcani s-a împrospătat prin construirea şi darea în

folosinţă a locuinţelor sociale de tip ANL.

Deşi apartamentele sunt vechi, preţul de achiziţionare al lor este ridicat;

În Paşcani este încă slab dezvoltat domeniul imobiliar care să investească în construcţia

de locuinţe şi valorificarea locuinţelor;

Existenţa clădirilor vechi în zone publice de mare interes.

76

5. EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ŞI SERVICIILE SOCIALE

Educaţia

Cultura

Sănătatea

Serviciile sociale


2008 - 2015


2008 – 2015

77

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE

Educaţia


2008 – 2015

Educaţia

Din punct de vedere al dotărilor de învăţământ, municipiul Paşcani deţine toate tipurile de

unităţi de învăţământ: învăţământ preşcolar, învăţământ primar, gimnazial şi liceal, mai

puţin învăţământ universitar.

Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ pe anul 2006 - 2007 pe teritoriul municipiului

Paşcani este de 11.331 persoane.

Tabelul 49 – Numărul de elevi înscrişi în şcoli în perioada 2000 - 2006

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Elevi încrişi total – persoane 9.394 9.033 8.904 8.981 8.850 8.327 7.588

Elevi înscrişi în învăţământ primar

şi gimnazial - persoane 6.534 6.014 5.441 4.981 4.553 4.137 3.743

- elevi înscrişi în învăţământ

primar – persoane 2.590 2.293 2.125 2.012 1.882 1.777 1.660

- elevi înscrişi în învăţământ

gimnazial – persoane 3.944 3.721 3.316 2.969 2.671 2.360 2.083

Elevi înscrişi în învăţământ liceal –

persoane 1.985 2.055 2.359 2.667 2.855 2.956 3.011

Elevi înscrişi în învăţământ

profesional, complementar şi de

ucenici – persoane

679 841 976 1.237 1.319 1.146 834

Elevi înscrişi în învăţământ tehnic

de maiştri - persoane 36 - 20 21 20 - -

Elevi înscrişi în învăţământ

postliceal – persoane 160 123 108 75 103 88 -

Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ este în creştere în perioada 2000 – 2007.

Astfel, numărul acestora a scăzut cu 1,46% în anul 2004 faţă de anul 2003, iar în anul 2005

s-a diminuat cu 5,91% comparativ cu anul 2004. În anul 2007 numărul total de copii înscrişi

în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.

Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006-2007 ponderea cea mai mare o au elevii înscrişi în

învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi). Elevii înscrişi în

învăţământul liceal sunt în număr de 3.011 şi au o pondere de 26,57%; această categorie

este singura în care se constată o creştere continuă începând cu anul 2000. Cea mai mică

pondere în totalul de elevi înscrişi o au elevii din învăţământul profesional, complementar şi

de ucenici 7,36% (834 de elevi înscrişi).

Se constată, de asemenea, că din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar

încă din anul 2000, astfel, numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%,

iar ponderea ocupată în totalul elevilor înscrişi în învăţământ a fost de doar 14,65% în anul

şcolar 2006 - 2007.

78


Educaţia


2008 – 2015

Evoluţia numărului de elevi

2.293

2.125

1.660

2.055

2.359

2.667

3.011

1.319

834

36 0 20 21 20 0 088

0

3.944

3.721

3.316

2.671

2.083

1.7771.882

2.012

2.590

1.985

2.855 2.956

679

841 976

1.237 1.146

10375108123160

2.969

2.360

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2.000

2.200

2.400

2.600

2.800

3.000

3.200

3.400

3.600

3.800

4.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Ani

Nu

măr

ele

vi

Elevi înscrişi în învăţământ primar

Elevi înscrişi în învăţământ liceal

Elevi înscrişi în învăţământ profesional, complementar şi de ucenici

Elevi înscrişi în învăţământ tehnic de maiştri

Elevi înscrişi în învăţământ postliceal

Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial

Figura 36 – Evoluţia numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ

În cadrul Şcolii speciale Paşcani sunt şcolarizaţi 115 elevi cu cerinţe educaţionale speciale

din care: 41 elevi în învăţământul primar şi 74 elevi în învăţământul gimnazial.

Tabelul 50 – Numărul de copii înscrişi în grădiniţe

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Număr copii 1.423 1.398 1.387 1.357 1.361 1.309 1.033


79


Educaţia

Evoluţia numărului de copii din grădiniţe

1.4231.387

1.361

1.033

1.3091.357

1.398

1.000

1.100

1.200

1.300

1.400

1.500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Ani

Nu

măr

de c

op

ii

Copii încrişi în grădiniţe

Figura 37 – Evoluţia numărului de copii din grădiniţe

Numărul copiilor în grădiniţe înregistrează scăderi în fiecare an în perioada 2000 – 2006 cu

excepţia anului 2004 când se înregistrează o uşoară creştere de 0,29% comparativ cu anul

2003. Astfel, în anul 2006-2007 sunt înscrişi la grădiniţă 1.033 copii, mai puţin cu 27,41%

faţă de anul 2000. Se constată o scădere îngrijorătoare în anul 2006-2007 a copiilor din

grădiniţe, de 21,08%, comparativ cu anul 2005.

Situaţia abandonului şcolar în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 51 pentru anul

şcolar 2006-2007 la data de 15 iunie 2007.

Tabelul 51 Situaţia abandonului şcolar

Nivelul de invăţământ

Elevi înscrişi la începutul anului

şcolar 2006-2007

Neşcolarizaţi

Elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar (din cei repetenţi, neşcolarizaţi

sau exmatriculaţi)

Gimnazial 2.084 11 18

Liceal 3.026 2 1

Primar 1.665 4

Profesional 842 14 1

Total 7.617 27 24

Sursa: I.S.J Iaşi

Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia de

abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi înscrişi în

anul şcolar 2006-2007.

Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din nivelul

gimnazial.

Având în vedere faptul că eficienţa şi calitatea sistemului educaţional sunt reflectate şi de

rezultatele elevilor la testele naţionale, prezentăm în continuare procentul de

promovabilitate la aceste teste.

80


Educaţia


2008 – 2015

Tabelul 52 Procent de promovabilitate la testele naţionale 2007 Nr. crt.

Unitatea de învăţământ Promovabilitate

(%)

1 Liceul teoretic “Mihail Sadoveanu” Paşcani 100,00

2 Şcoala cu clasele I-VIII “Iordache Cantacuzino” Paşcani 95,48

3 Grup Şcolar „Mihai Busuioc” Paşcani 94,00

4 Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Paşcani 92,31

5 Liceul teoretic “Miron Costin” Paşcani 91,38

6 Şcoala “Nicolae Iorga” Paşcani 91,03

7 Şcoala cu clasele I-VIII Gâşteşti Paşcani 85,71

8 Şcoala cu clasele I-VIII Blăgeşti Paşcani 76,92

9 Şcoala cu clasele I-VIII Lunca Paşcani 71,79

10 Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani 50,00

Sursa: I.S.J Iaşi

Din datele furnizate de ISJ Iasi se observă o promovabilitate ridicată la testele naţionale de

peste 90% la unităţile de învăţământ din mediul urban şi o promovabalitate mai redusă

situată între 85,71% şi 50% în şcolile din suburbii. Astfel, în medie promovabilitatea la

testele naţionale, în municipiul Paşcani este de 84,86%.

Unitatea de învăţământ cu elevi ce au obţinut cele mai slabe rezultate la testele naţionale

este Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani.

La polul opus se află „Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani cu o promovabilitate de

100%.

Înregistrarea unei promovabilităţi mai scăzute în mediul rural poate fi cauzată de

problemele de infrastructură a unităţilor de învăţământ, de lipsa dotărilor corespunzătoare,

lipsa conexiunii la internet, de interesul scăzut al cadrelor didactice calificate să predea în

mediul rural, etc.

Tabelul 53 – Personalul didactic si sistemul de învăţământ al municipiului Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Personal didactic total – persoane 745 752 643 637 695 685

Personal didactic în învăţământ preşcolar -

persoane 86 86 84 80 93 91

Personal didactic în învăţământ primar şi

gimnazial – persoane 468 451 339 322 342 296

Personal didactic în învăţământ primar -

persoane 166 153 125 128 127 110

Personal didactic în învăţământ gimnazial -

persoane 302 298 214 194 215 186

Personal didactic în învăţământ liceal -

persoane 191 191 220 195 253 287

Personal didactic în învăţământul profesional,

complementar, ucenici – persoane - 23 - 40 7 11

Personal didactic în învăţământ postliceal –

persoane - 1 - - - -

81


Educaţia


2008 – 2015


Evoluţia personalului didactic

91

186

287

0 0

86 86 84 80 93

110127128

125153166

215194

214

298302

191191

253

195220

1174023

0

50

100

150

200

250

300

350

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr

cad

re d

idacti

ce

Personal didactic în învăţământ preşcolar

Personal didactic în învăţământ primar

Personal didactic în învăţământ gimnazial

Personal didactic în învăţământ liceal

Personal didactic în învăţ. profesional, complementar, ucenici

Figura 38 – Evoluţia personalului didactic din sistemul de învăţământ

Personalul didactic total în anul 2005 este de 685 persoane, în scădere cu 1,44% faţă de

anul 2004. Această scădere a fost cauzată de diminuarea treptată a numărului de elevi

înscrişi în învăţământ dar şi de scăderea interesului pentru această profesie, având în

vedere remuneraţia slabă pentru aceste posturi.

82


2008 – 2015


Educaţia

Personalul didactic în anul 2005

13%

16%

27%

42%

2%

Personal didactic în învăţământ preşcolar

Personal didactic în învăţământ primar

Personal didactic în învăţământ gimnazial

Personal didactic în învăţământ liceal

Personal didactic în învăţ. profesional, complementar, ucenici

Figura 39 – Ponderea personalului didactic pe tipurile de învăţământ

Personalul didactic în învăţământul liceal are ponderea cea mai mare în totalul personalului

didactic, şi anume de 41,90% în anul 2005. Este singurul nivel de învăţământ care

înregistrează creşteri referitoare la personalul didactic angajat. Acest fapt se datorează

creşterii numărului de elevi înscrişi în învăţământul liceal.

Personalul didactic în învăţământul gimnazial înregistrează o scădere în anul 2005 de

13,49% comparativ cu anul 2004 şi are o pondere de 27,15% în totalul cadrelor didactice.

Concluzii:

În anul 2007 numărul total de copii înscrişi în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ

cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.

Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006 - 2007 ponderea cea mai mare o au elevii

înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi).

Din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar încă din anul 2000, astfel,

numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%;

Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia

de abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi

înscrişi în anul şcolar 2006-2007.

83


Cultura


2008 – 2015

Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din

nivelul gimanzial.

Există o promovabilitate ridicată la testele naţionale de peste 90% la unităţile de

învăţământ din mediul urban şi o promovabilitate mai redusă situată între 85,71% şi

50% în mediul rural.

„Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani a înregistrat o promovabilitate de 100% la

testele naţionale.

Cultura

Activităţile social-culturale în municipiul Paşcani sunt susţinute în principal de: Casa de

Cultură, Biblioteca Municipală, Clubul Copiilor Paşcani, Muzeul Municipal.

Casa de Cultură a fost înfiinţată în anul 1949. Activitatea Casei de Cultură Municipale „M.

Sadoveanu” este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum şi prin ansamblul folcloric

„Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi Nesvadba”, trupa de dans de

societate „Dream Dance”. Sala de spectacole are 440 locuri, dispune de scenă cu pod şi

instalaţie de lumini.

Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai

Eminescu” Botoşani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi

Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi.

Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi

pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.

Biblioteca Municipală a fost înfiinţată în anul 1950. Aceasta dispune de peste 110.000 de

volume, dintre care cele mai numeroase sunt de literatură, lingvistică, ştiinţă şi tehnică.

Numărul anual de utilizatori care vizitează biblioteca este de 45.000.

Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară activitatea în

cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi al Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”.

84


2008 – 2015


2007 – 2013

Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi

religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în strânsă

colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi. Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal

Paşcani necesită reparaţii capitale.

Alte activităţi culturale se mai desfăşoară în cadrul Casei Iordache Cantacuzino, care

găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a înregistrat o creştere a numărului

de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii ce l-au frecventat.

Pentru a recăpăta valoarea de patrimoniu sau chiar pentru a mări această valoare se impun

lucrări pentru renovarea şi consolidarea clădirii.

În municipiul Paşcani există un cinematograf care funcţionează în interiorul Casei de

Cultură.

Concluzii:

Activităţile culturale sunt susţinute în principal de Casa de Cultură, de Biblioteca

Municipală şi de Muzeul Municipal;

85


Cultura


Sănătate


2008 – 2015


2007 – 2013

Sănătate

La Casa de Cultură se desfăşoară diverse spectacole de teatru, muzică, dans, se ţin

cercuri culturale şi cursuri;

Casa Iordache Cantacuzino găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a

înregistrat o creştere a numărului de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii

ce l-au frecventat;

Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi

pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.

Muzeul Municipal Paşcani deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei

secţii: istorie, etnografie şi religie.

Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal Paşcani necesită reparaţii capitale.

Sunt necesare lucrări de renovare şi consolidare a Casei Iordache Cantacuzino.

86


2008 – 2015



Sănătate

Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate alcătuită

din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat, asistenţa medicală

desfăşurându-se în sistemul tradiţional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre

sectorul public spre cel mixt şi privat.

Tabelul 54 – Numărul medicilor din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Medici – sector public – persoane 65 63 52 51 50 67

Medici - sector privat – persoane 10 16 26 26 26 9

Medici de familie –sector public –persoane - - - 14 11 15

Medici de familie - sector privat – persoane - - - 26 9 9


Evoluţia numărului de medici

6367

26

0 0 0

14 15

0 0 0

505152

65

9

2626

1610 11

9 9

26

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr

med

ici

Medici – sector public – persoane

Medici - sector privat – persoane

Medici de familie –sector public –persoane

Medici de familie - sector privat – persoane

Figura 40 – Evoluţia numărului de medici din sectorul public şi privat

Personalul medical din cadrul unităţilor sanitare este reprezentat de medici, farmacişti,

personal sanitar mediu şi stomatologi. În 2005, în sectorul public îşi desfăşurau activitatea

65 de medici si 15 medici de familie, iar în sectorul privat, doar 9 medici şi 9 medici de

familie.

Tabelul 55 – Numărul de medici stomatologi din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Stomatologi – sector public – persoane 13 10 - 1 2 9

Stomatologi - sector privat - persoane 4 4 4 4 4 7


87


2008 – 2015

Evoluţia numărului de stomatologi

13

9

7

210

10

4 4 4 4 4

0

2

4

6

8

10

12

14

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr

sto

mato

log

i

Stomatologi – sector public – persoane

Stomatologi - sector privat - persoane

Figura 41 – Evoluţia numărului de medici stomatologi din sectorul public şi privat

În anul 2005 s-au înregistrat 16 stomatologi, dintre care 9 în sectorul public şi 7 în cel

privat. Se observă că faţă de anul 2000 numărul acestora a scăzut cu 4 cadre medicale.

Tabelul 56 – Numărul de farmacişti din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Farmacişti – sector public – persoane 7 6 2 3 3 3

Farmacişti – sector privat – persoane 6 6 3 3 3 3


În domeniul farmaceutic, în perioada 2004 – 2005 activau doar 3 farmacişti în sectorul

public şi 3 în sectorul privat. Se observă o scădere a acestora faţă de anul 2000, când

existau 7 farmacii publice şi 6 farmacii private.

Tabelul 57 – Personal sanitar din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Personal sanitar mediu – sector public –

persoane 346 352 334 270 271 286

Personal sanitar mediu – sector privat –

persoane 7 10 10 36 37 44


88


Sănătate

Evoluţia numărului de personal sanitar

286271270

334

352346

443736

101070

50

100

150

200

250

300

350

400

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Pers

on

al

san

itar

Personal sanitar mediu – sector public – persoane

Personal sanitar mediu – sector privat – persoane

Figura 42 – Evoluţia personalului sanitar

În 2005 se observă că personalul sanitar mediu este reprezentat de 286 persoane în

sistemul public şi 44 în sistemul privat. Pe perioada 2000 – 2005, în sectorul privat, se

înregistrează o creştere treptată a cadrelor medicale medii.

Concluzii:

Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate

alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat.

Peste 100 de medici oferă servicii medicale locuitorilor din municipiu, în cadrul spitalelor

sau a cabinetelor medicale publice şi private;

Personalul sanitar mediu din municipiul Paşcani este format din aproximativ 350 de

persoane.

89


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Servicii sociale

Servicii sociale

Asistenţa socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecţie socială şi

reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale

administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea

efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau

excluderea socială a unor persoane.

Încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 în municipiul

Paşcani a generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea

de supervizare şi control, în acelaşi timp funcţionând mai multe instituţii de coordonare pe

domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu

handicap etc. Legislaţia din domeniul asistenţei sociale este într-o continuă schimbare, ceea

ce face ca şi structura organizaţiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un

ritm rapid.

Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie

Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Paşcani a oferit sprijin moral

şi material în vederea menţinerii copilului în familia naturală, cât şi servicii de consiliere

socială unor familii aflate în pragul “intrării’ într-o situaţie de criză, identificate atât prin

cererile acestora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul Municipal Paşcani,

precum şi organizaţii non-guvernamentale.

Numărul mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce priveşte copilul aflat în dificultate

au făcut să fie identificate oportunităţile de (re)integrare a copiilor în familia

naturală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum

urmează:

integrare/reintegrare în familie sau comunitate prin efectul legii, a copiilor

proveniţi din centre de plasament;

plasament-încredinţare la rude până la gradul IV;

adopţia naţională;

copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de

bune condiţii de creştere şi educare.

Datele statistice obţinute în urma soluţionării cazurilor de risc social în cadrul Serviciului

Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei

municipiului Paşcani, judeţul Iaşi, cuprind:

plasament rezidenţial (copii ce nu au putut fi reintegraţi în familie, întrucât

prezintă un grad de handicap accentuat/grav);

copii victime ale abuzului (agresiune fizică, copii ce au fost încredinţaţi familiei

lărgite prin măsură de protecţie plasament familial, sau cazuri ce au fost

instrumentate cu reintegrarea în familia de origine);

copii infectaţi cu HIV/SIDA ;

servicii pentru copiii care răspund/nu răspund penal – (toate cazurile au primit

măsura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită

bunei colaborări cu Serviciul de abuz/neglijenţă/violenţă/trafic din cadrul

D.G.A.S.P.C. Iaşi, cât şi cu Centrul de Probaţiune din cadrul Tribunalului de

minori Iaşi);

90


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Servicii sociale

minore care sunt însărcinate şi au avut predispoziţie să-şi abandoneze copilul;

copii proveniţi din familii aflate în divorţ – pentru care s-au luat cele mai bune

măsuri, ca aceşti copii să aibă un trai liniştit şi să aibă condiţii bune de creştere

şi educare, alături de cel puţin unul din părinţi – în ultimă instanţă, părinte care

a demonstrat calităţi morale şi materiale;

copii reintegraţi în familia naturală;

tineri care au întemeiat o familie fără să legalizeze relaţia de căsătorie (relaţia de

concubinaj);

tineri care se află în pragul divorţului;

tineri care au divorţat;

tineri fără locuinţă (locuiesc şi se gospodăresc împreună cu părinţii);

tineri care au fost evaluaţi socio-medical şi au fost încadrate în categoria

persoanelor cu handicap, ce necesită protecţie specială;

tineri care au familie şi copii, şi au plecat la muncă în străinătate;

tineri care au relaţie de concubinaj (cu copii) şi au plecat în străinătate;

tinere gravide care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial;

tinere-mame care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial;

tineri care au săvârşit fapte prevăzute de Codul Penal şi se afla în perioada de

detenţie;

tineri care provin din centrele de plasament, nu au locuinţă, nu urmează nici o

forma de învăţământ şi nu au loc de muncă;

tineri care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul

minim garantat;

adulţi care nu au locuri de muncă (şi sunt în evidenţa AJOFM Paşcani);

populaţie reprezentativă pentru fenomenul de violenţă domestică;

populaţia rromă;

adulţi care au fost evaluaţi socio-medical şi prezintă grad de handicap;

persoane de vârsta a treia imobilizate la pat şi fără susţinători legali;

persoane de vârsta a treia cu venituri mici, care depăşesc cu 2% limita venitului

minim garantat;

persoane de vârsta a treia, care locuiesc singure, sunt diagnosticate cu boli

cronice şi nu primesc sprijin moral sau material din partea familiei lărgite;

persoane vârstnice care au asistenţi personali, conform legislaţiei în vigoare.

Centralizând aceste date au rezultat următoarele:

Tabelul 58 – Asistenţa socială în municipiul Paşcani

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Persoane cu handicap 140 148 158 155 158 -

Costuri (lei) 436.000 450.000 465.000 650.000 670.000 -

Sume plătite pentru

beneficiarii de venit minim

garantat

880.000 980.000 1.186.000 1.565.000 1.105.000 -

Servicii de tip rezidenţial 269 copii -

Numărul adopţiilor 2 3 2 3 3 -

Costuri privind acordarea

serviciilor sociale 35.000.000

Rata de dependenţă 7.000.000/an

Copii cu cerinţe

educaţionale speciale 74

91


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Servicii sociale

Persoane cu dizabilităţi 338

În perioada 2001 – 2005 numărul persoanelor cu handicap din municipiul Paşcani

înregistrează o creştere de 12,85%. În anul 2005 existau 158 persoane cu handicap.

Această creştere a determinat implicit şi creşterea costurilor privind persoanele cu handicap.

Astfel, în anul 2005 s-au cheltuit 670.000 lei pentru 158 persoane cu handicap, adică 4.241

lei anual pentru fiecare persoană şi 353 lei lunar.

Sumele plătite pentru beneficiarii de venit minim garantat au crescut în intervalul 2001 –

2005 cu 25,57%.

Servicii de tip rezidenţial sunt oferite de 4 centre de plasament şi Fundaţia Agape, servicii

de care au beneficiat 269 copii în anul 2005.

Numărul adopţiilor se menţine relativ constant acesta fiind de 2 -3 adopţii anual.

În centrele de plasament erau educaţi şi îngrijiţi în anul 2006 un număr de 74 copii cu

cerinţe educaţionale speciale şi 338 persoane cu dizabilităţi.

Costurile privind acordarea serviciilor sociale au fost în perioada 2001 – 2005, în valoare de

35.000.000 lei înregistrându-se o rată de dependenţă de 7.000.000 lei/an.

Tabelul 59 – Ajutoare sociale şi ajutoare de urgenţă

Tip ajutoare 2005 2006

Ajutoare sociale Nr. Dosare 630 460

Valoare 9.845.180.000 8.330.310.000

Ajutoare de urgenţă Nr. Dosare 106 307

Valoare 99.040.000 271.950.000

Sursa: Fişa unităţii administrativ – teritoriale a municipiului Paşcani

Ajutoarele sociale oferite în anii 2005 şi 2006 au rezolvat 630 dosare în 2005 şi 460 în

2006. Numărul de dosare cât şi suma cheltuită pentru acordarea de ajutoare sociale a

scăzut în anul 2006 cu 26,98% şi respectiv cu 15,38%.

În ceea ce privesc ajutoarele de urgenţă, se constată o creştere foarte mare a numărului de

dosare rezolvate în anul 2006 de 189,62% comparativ cu anul 2005.

Concluzii:

Primăria Municipiului Paşcani se implică în rezolvarea problemelor de asistenţă socială,

protecţie socială şi autoritate tutelară;

Se observă o creştere a persoanelor cu handicap în municipiul Paşcani în ultimii ani;

Pe lângă serviciile sociale efectuate de primărie, există şi servicii de tip rezidenţial

prestate de patru centre de plasament şi de Fundaţia Agape;

În anii 2005 - 2006 a fost rezolvat un număr semnificativ de dosare pentru ajutoare

sociale şi ajutoare de urgenţă, suma cheltuită în 2006 fiind de 860.226 lei.

Se constată lipsa dotărilor speciale pentru persoanele aflate în dificultate din mediul

public (clădiri de interes public, sistemul rutier, magazine, parcări etc.)

92


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii


2007 – 2013


2008 - 2015

6. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII

Populaţia

Piaţa muncii

93

RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII

Populaţia

Populaţia municipiului Paşcani

Conform „Fişei Unităţii Administrativ - Teritoriale a municipiului Paşcani” populaţia totală

stabilă în anul 2006 a fost de 43.828 persoane dintre care 22.210 femei şi 21.618 bărbaţi.

Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24%

populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,

rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).

Tabelul 60 – Evoluţia populaţiei totale a municipiului Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Populaţia totală 45.865 46.096 43.521 43.202 43.074 43.380

Populaţia – femei 23.240 23.318 22.045 21.860 21.795 21.967

Populaţia - bărbaţi 22.652 22.778 21.476 21.342 21.279 21.413

Ritm mediu anual % -0,04 0,5 -5,58 -0,7 -0,29 0,71


Evoluţia populaţiei

43.38043.07443.20243.52146.09645.865

23.240 23.318 22.045 21.860 21.795 21.967

21.41321.27921.34221.47622.77822.652

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Po

pu

laţi

a

Populaţia totală Populaţia - femei Populaţia - bărbaţi

Figura 43 – Evoluţia populaţiei în perioada 2000 - 2005

Populaţia stabilă a scăzut pe parcursul perioadei 2000 – 2005 cu 5,42% având o traiectorie

fluctuantă începând cu anul 2000. Ritmul mediu anual de creştere al populaţiei a avut valori

negative în anii 2000, 2002, 2003, şi 2004, în anul 2002 înregistrându-se cea mai mică

valoare (-5,58%), iar în anul 2001 se înregistrează un ritm mediu anual pozitiv de 0,5%. În

anul 2005 se remarcă un ritm mediu anual de creştere pozitiv ceea ce reflectă o sporire a

populaţiei comparativ cu anul 2004.

94


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Populaţia

Ritmul mediu anual de creştere negativ reflectă de fapt scăderea de la an la an a populaţiei

stabile, astfel populaţia municipiului s-a diminuat cu 2.485 persoane pe parcursul perioadei

analizate.

Tabelul 61 – Evoluţia populaţiei pe localităţi în anii 1977-1992-2002

Localităţi Număr locuitori

Spor absolut al

populaţiei Indice de creştere

1977 1992 2002 1977-2002 1992-2002 1977-1992 1992-2002

TOTAL

MUNICIPIU 24.459 44.900 42.057 20.441 -2.843 183,5 93,6

PAŞCANI 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3

BLĂGEŞTI 1.470 1.385 1.429 -85 44 94,2 103,1

BOŞTENI 1.172 1.142 1.248 -30 106 97,4 109,3

GÂŞTEŞTI 2.418 2.761 2.949 343 188 114,2 106,8

LUNCA 2.421 2.452 2.560 31 108 101,3 104,4

SODOMENI 1.367 1.263 1.450 -104 187 92,4 114,8

MEDIUL URBAN 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3

MEDIUL RURAL 8.848 9.003 9.636 155 633 101,7 107

Sursa: Recensământul populaţiei: 1977, 1992, 2002

Populaţia municipiului Paşcani are un trend fluctuant dacă analizăm pe baza datelor obţinute

în anii de recensământ. Astfel, între 1977 şi 1992 are loc o creştere a populaţiei de 83,57%

în timp ce în perioada 1992 – 2002 se înregistrează o scădere de 6,76%, scădere ce

continuă până în anul 2004.

Populaţia urbană şi rurală

77%

23%

MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL

Figura 44 – Populaţia urbană şi rurală în anul 2002

Ponderea populaţiei urbane în total populaţie a fost în anul 2002, de 77,09%,cu mult

superioară faţă de cea rurală care ocupă doar 22,91%.

95


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Populaţia

Mediul rural reprezentat prin cele 5 suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gâşteşti, Lunca şi Sodomeni

prezintă un trend crescător al populaţiei. Astfel, populaţia din mediul rural a crescut în

perioada 1977 – 2002 cu 8,9%.

În mediul urban are loc o creştere spectaculoasă în anul 1992 comparativ cu recensământul

din 1977, indicele de creştere fiind de 229,9%. În anul 2002 se înregistrează o scădere a

populaţiei urbane cu 3.476 persoane, indicele de creştere al perioadei 1992 - 2002

rămânând pozitiv, dar se reduce considerabil la 90,3 %. Această situaţie a condus la

creşterea populaţiei din mediul rural cu 7,03% în perioada 1992 – 2002, datorată migraţiei

populaţiei spre zona rurală, fenomen cauzat de procesul de restructurare industrială.

Mişcarea naturală şi mişcarea migratorie a populaţiei

Tabelul 62 – Mişcarea populaţiei în perioada 2000 - 2005

Anul

MIŞCAREA NATURALĂ MIŞCAREA MIGRATORIE Ritm mediu anual (%)

Născuţi vii

Nr. persoane

decedate

Spor natural (nr. persoane)

Nr. emigranţilor

Nr. imigranţilor

Spor migrator (nr.persoane)

2000 438 283 155 474 351 - 123 -0,04

2001 438 311 127 558 468 - 90 0,5

2002 414 337 77 572 435 - 137 - 5,58

2003 436 297 117 606 377 - 229 - 0,7

2004 445 304 141 716 467 - 249 - 0,29

2005 445 299 146 - - - -

Sursa: Anuarul de statistică

Mişcarea naturală a populaţiei este determinată prin punerea în balanţă a numărului de

naşteri şi a numărului de decese.

În perioada 2000 – 2005 numărul născuţilor vii înregistrează o creştere de 1,6%, iar

numărul persoanelor decedate a crescut cu o viteză mai mare, de 5,65%, acest lucru

determinând scăderea sporului natural în perioada analizată cu 5,81%.

Analizând pe fiecare an în parte se observă totuşi o ameliorare a situaţiei în ceea ce priveşte

sporul natural, acesta înregistrând creşteri în ultimii ani din perioada analizată.

Mişcarea migratorie este reprezentată de sporul migrator care se calculează ca diferenţă

între numărul de imigranţi şi numărul de emigranţi.

Astfel, municipiul Paşcani se confruntă cu un spor migrator negativ şi în scădere, numărul

emigranţilor crescând în perioada analizată cu 51,05%, în timp ce numărul imigranţilor

creşte doar cu 33,05%.

Se observă că numărul imigranţilor nu reuşeşte să acopere numărul persoanelor care

emigrează din municipiu, cu atât mai puţin să-l depăşească pentru a se înregistra un spor

migrator pozitiv.

Cele două tipuri de mişcări influenţează direct populaţia municipiului Paşcani. Mişcarea

naturală caracterizată prin sporul natural înregistrează într-adevăr creşteri în ultimii doi ani,

96


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii


2007 – 2013


Populaţia

dar acestea nu acoperă numărul persoanelor care emigrează din Paşcani, acest fapt

afectând în mod negativ ritmul mediu anual de creştere a populaţiei păşcănene.

Tabelul 63 –Sporul natural al municipiului Paşcani comparativ cu judeţul Iaşi

Anul

MIŞCAREA NATURALĂ – Rate la 1.000 locuitori

MUNICIPIUL PAŞCANI JUDEŢUL IAŞI

Natalitate Mortalitate Spor

natural Natalitate Mortalitate

Spor

natural

2000 9,5 6,2 3,3 13,8 9,7 4,1

2001 9,5 6,7 2,8 13,2 9,9 3,3

2002 9,5 7,7 1,8 12,9 10,4 2,5

2003 10,1 6,9 3,2 12,3 10,7 1,6

2004 10,3 7,1 3,2 12,5 10,0 2,5


Rata medie a natalităţii înregistrată în perioada 2000 – 2004 este de 9,78‰.

Cea mai mică rată a natalităţii se înregistrează în anii 2000, 2001, şi 2002 de 9,5‰, iar

după anul 2002 are loc o relansare a indicelui natalităţii înregistrându-se o valoare de

10,3‰ în anul 2004.

În aceeaşi perioadă rata medie a mortalităţii este de 6,92‰, cu mult sub media pe judeţ

(10,14‰).

3,3

4,1

2,8

3,3

1,8

2,5

3,2

1,6

3,2

2,5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

Spor natural

2000 2001 2002 2003 2004

Ani

Evoluţia sporului natural

Spor natural Paşcani Spor natural Iaşi

Figura 45 – Comparaţia sporului natural dintre municipiul Paşcani şi judeţul Iaşi

97


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Populaţia

Comparând valorile ratei sporului natural în anii 2003 şi 2004, se constată că pentru

municipiul Paşcani acestea sunt în fiecare an cu mult peste media judeţului Iaşi, fiind

corectate de o mortalitate mai redusă în medie cu aproximativ 30% faţă de cea înregistrată

în judeţul Iaşi.

Din punct de vedere al natalităţii, generatoare de spor natural, municipiul se încadrează în

tradiţia zonei cunoscută pentru potenţialul fertilităţii.

Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă

Tabelul 64 – Populaţia pe grupe de vârstă

Ani de vârstă Ambele sexe Masculin

persoane

Feminin

persoane Structura

0 - 4 ani 1.998 1.030 968 4,75%

5 - 9 ani 2.374 1.195 1.179 5,64%

10-14 ani 4.206 2.126 2.080 10,00%

15-19 ani 4.293 2.222 2.071 10,21%

20-24 ani 3.276 1.736 1.540 7,79%

25-29 ani 2.786 1.435 1.351 6,62%

30-34 ani 3.648 1.636 2.012 8,67%

35-39 ani 2.935 1.280 1.655 6,98%

40-44 ani 3.759 1.772 1.987 8,94%

45-49 ani 3.849 1.928 1.921 9,15%

50-54 ani 2.756 1.442 1.314 6,55%

55-59 ani 1.331 674 657 3,16%

60-64 ani 1.488 720 768 3,54%

65-69 ani 1.296 622 674 3,08%

70-74 ani 985 406 579 2,34%

75-79 ani 619 251 368 1,47%

80-84 ani 265 85 180 0,63%

85 ani şi peste 193 58 135 0,46%

TOTAL 42.057 20.618 21.439 100%

Sursa: Recensământul populaţiei 2002

Analizând structura populaţiei pe sexe a municipiului Paşcani se observă o predominare a

persoanelor de sex feminin, acestea fiind mai numeroase decât populaţia masculină cu 821

persoane.

Ponderea populaţiei feminine era la recensământul din anul 2002 de 50,98% în totalul

populaţiei.

Astfel din punct de vedere al raportului de masculinitate se constată că la nivelul

municipiului Paşcani, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.039 persoane de

sex feminin.

Populaţia, în general, este structurată pe 3 grupe principale de vârstă şi anume:

98


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Populaţia

populaţia tânără - cuprinzând efectivul populaţiei în limitele de vârstă cuprinsă

între 0 – 14 ani;

populaţia adultă - cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani;

populaţia bătrână – între 65 ani şi peste.

Populaţia municipiului Paşcani se caracterizează prin populaţia matură (între 15 – 64 ani)

care deţine o pondere de 71,62%. Populaţia tânără cu vârsta între 0 – 15 ani deţine o

pondere de 20,4%, în timp ce populaţia bătrână (65 ani şi peste) are cea mai mică pondere

de 7,98%.

Pentru localităţile componente ale municipiului Paşcani împărţirea populaţiei pe grupe de

vârstă este exemplificată în tabelul 63:

Tabelul 65 – Structura populaţiei pe grupe de vârstă pe localităţi

Localitatea

Grupa de vârstă

TOTAL % 0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste

persoane % persoane % persoane %

Paşcani 6.457 75,27 24.007 79,70 1.957 58,28 32.421 77,09

Blăgeşti 314 3,66 865 2,87 250 7,44 1.429 3,40

Boşteni 252 2,94 817 2,71 179 5,33 1.248 2,97

Gâşteşti 699 8,15 1.859 6,17 391 11,64 2.949 7,01

Lunca 556 6,48 1.672 5,55 332 9,89 2.560 6,09

Sodomeni 300 3,50 901 2,99 249 7,42 1.450 3,45

TOTAL 8.578 20,4 30.121 71,6 3.358 8 42.057 100

Sursa: Recensământul populaţiei 2002

Analizând datele statistice se observă următoarele:

zona urbană reprezentată de oraşul Paşcani deţine cea mai mare pondere de

75,27% din totalul populaţiei tinere, cuprinsă între 0 – 14 ani, urmată la mare

distanţă de suburbia Gâşteşti care deţine o pondere de 8,15%;

în ceea ce priveşte populaţia matură (15 – 64 ani) şi populaţia bătrână se

prezintă aceeaşi situaţie, ponderile cele mai mari fiind deţinute tot de oraşul

Paşcani şi suburbia Gâşteşti, zone care se află pe locul I şi respectiv II ca număr

de locuitori în municipiul Paşcani.

Un alt indicator important de analizat este populaţia aptă de muncă a municpiului Paşcani

care influenţează în mod indirect economia teritoriului.

Tabelul 66 – Populaţia aptă de muncă pe grupe de vârstă

Vârsta

TOTAL MASCULIN FEMININ

Număr

persoane %

Număr

persoane %

Număr

persoane %

TOTAL 30.121 100 14.845 100 15.275 100

16-29 ani 10.355 34,4 5.393 36,3 4.962 32,5

30-44 ani 10.342 34,3 4.688 31,6 5.654 37

45-54 ani 6.605 21,9 3.370 22,7 3.235 21,2

55-64 ani 2.819 9,4 1.394 9,4 1.425 9,3

Sursa: D.J.S. Iaşi – anul 2002

99


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Piaţa muncii

Populaţia aptă de muncă totală era în anul 2002 de 30.121 persoane cu vârsta cuprinsă

între 16 – 64 ani. Analizând îndicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de

muncă era mai numeroasă cu 430 de persoane decât cea masculină.

În ceea ce priveşte indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere

ridicată a populaţiei apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani (34,4%) şi

30 – 44 ani (34,3%).

În segmentul de vârstă 16 – 29 ani, care reprezintă populaţia tânără aptă de muncă,

ponderea persoanelor de sex masculin era de 36,3%, iar cea a persoanelor de sex feminin

era mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se observă astfel o revenire a populaţiei

masculine în detrimentul populaţiei feminine.

Piaţa muncii

Populaţia activă

Din punct de vedere economic, populaţia activă cuprinde toate persoanele în vârstă de 14

ani şi peste, apte de muncă, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă

disponibilă (utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri şi servicii în economia

naţională.

Populaţia activă cuprinde atât populaţia ocupată, cât şi populaţia neocupată aflată în

căutarea unui loc de muncă şi persoanele neocupate care au declarat că se află în căutarea

primului loc de muncă.

Populaţia municipiului Paşcani deţinea în anul 2002 o pondere de doar 5,7% din populaţia

activă a judeţului Iaşi. Faţă de totalul populaţiei, populaţia activă reprezintă pentru

municipiul Paşcani 41%.

La recensământul din 2002 populaţia activă de sex masculin avea o pondere ridicată de

55,3%.

Populaţia ocupată

Tabelul 67 – Numărul mediu de salariaţi

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Salariaţi – total – număr mediu

persoane 14.681 14.950 12.878 12.898 11.974 11.319


Numărul de persoane salariate a scăzut în perioada de analiză 2000 – 2005 cu 22,90%

atingând valoarea de 11.319 persoane în anul 2005. Cea mai mare scădere s-a înregistrat

în anul 2002, de 13,85%, an în care s-au produs disponibilizări cauzate de închiderea şi

privatizarea unor societăţi mari, ce au condus în mod inevitabil la restructurări de personal.

100


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Piaţa muncii

Evoluţia numărului de salariaţi

11.319

11.974

12.89812.878

14.95014.681

10.000

11.000

12.000

13.000

14.000

15.000

16.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

Nu

măr

sala

riaţi

Salariaţi – total

Figura 46 – Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 2000 - 2005

Tabelul 68 – Numărul mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei naţionale

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Număr mediu salariaţi în agricultură – persoane 190 240 192 122 122 122

Număr mediu salariaţi în industrie – persoane 7.580 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601

Număr mediu salariaţi în industria extractivă –

persoane 0 0 0 11 0 0

Număr mediu în industria prelucrătoare –

persoane 7.019 7.343 7.494 7.389 6.702 6.164

Nr. mediu salariaţi în energie electrică şi term.,

gaze şi apă - persoane 548 507 463 450 439 436

Număr mediu salariaţi în construcţii – persoane 802 760 664 664 664 575

Număr mediu salariaţi în comerţ – persoane 1.872 1.644 280 280 284 345

Nr. mediu sal. în transp, depozitare, poştă,

comunicaţii - persoane 1.291 1.238 1.091 1.186 936 839

Nr. mediu sal în activ. financiare, bancare şi de

asigurări – persoane 130 105 124 107 107 107

Număr mediu salariaţi în administraţie publică -

persoane 195 202 194 187 167 189

Număr mediu salariaţi în învăţământ –

persoane 941 819 537 626 626 626

Nr. mediu sal. în sănătate şi asistenţă socială - 960 1.316 1.088 925 860 860


Analizând populaţia salariată pe ramuri ale economiei naţionale în perioada 2000 - 2005 se

observă un regres al numărului mediu de salariaţi în fiecare dintre ramurile prezentate în

tabelul 68.

101


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Piaţa muncii

Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate

0,72%

39,14%

0,01%36,55%

2,59%

3,41%

2,05%

4,97%

5,10%0,63%

1,12%3,71%

Număr mediu salariaţi în agricultură Număr mediu salariaţi în industrie

Număr mediu salariaţi în industria extractivă Număr mediu în industria prelucrătoare

Număr mediu salariaţi în domeniul energiei şi apei Număr mediu salariaţi în construcţii

Număr mediu salariaţi în comerţ Număr mediu salariaţi în transport, poştă, comunicaţii

Număr mediu salariaţi în activatea bancară şi de asigurări Număr mediu salariaţi în administraţie publică

Număr mediu salariaţi în învăţământ Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistenţă socială

Figura 47 – Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate în anul 2005

Evoluţia numărului de salariaţi pe fiecare domeniu de activitate se prezintă astfel:

numărul mediu de salariaţi în agricultură a scăzut pe parcursul perioadei de

analiză cu 35,79%, în anul 2005 fiind angajate în sectorul agriculturii 122

persoane;

Industria ocupă ponderea cea mai mare, de 58,32%, în ceea ce priveşte numărul

de salariaţi, însă şi în această ramură se înregistrează un regres de 12,92%. În

anul 2005 numărul mediu de salariaţi în industrie a fost de 6.601 persoane

dintre care în industria prelucrătoare sunt 6.164 salariaţi;

numărul mediu de salariaţi în energia electrică şi termică se reduce cu 20,44% în

intervalul 2000 -2005;

în comerţ se înregistrează cea mai mare reducere a numărului de salariaţi de

81,57%, în anul 2005 fiind angajate în această ramură doar 345 persoane

comparativ cu 1.872 persoane câte erau în anul 2000;

în învăţământ se înregistrează, de asemenea, o scădere a populaţiei salariate de

33,48%.

În ramurile industriale se evidenţiază cea mai însemnată pondere a populaţiei ocupate, de

unde se deduce nivelul ridicat de industrializare ce-l deţine municipiul Paşcani.

Populaţia inactivă

În populaţia inactivă, din punct de vedere economic sunt incluse toate persoanele, indiferent

de vârstă, care au declarat că nu au desfăşurat o activitate economico-socială (elevi,

studenţi, pensionari, persoane casnice, întreţinuţi de alte persoane, întreţinuţi de stat, alte

situaţii).

Tabelul 69 - Populaţia inactivă în municipiul Paşcani - 2002

Localitatea Populaţia inactivă Din care pensionari Elevi- Copii

102


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Piaţa muncii

Ambele

sexe Feminin

Ambele

sexe Feminin

Studenţi 0-14 ani

Municipiul Paşcani 24.810 13.732 7.318 3.805 9.701 8.578

Oraş Paşcani 17.964 9.843 4.903 2.568 7.979 6.457

Suburbii 6.846 3.889 2.415 1.237 1.722 2.121

Blăgeşti 1.037 601 382 188 242 314

Boşteni 906 506 321 167 188 252

Gâşteşti 2.129 1.198 640 320 596 699

Lunca 1.781 988 659 336 454 556

Sodomeni 993 596 242 226 242 300


Populaţia inactivă a municipiului Paşcani este structurată pe localităţi astfel:

72,41% în oraşul Paşcani, situaţie explicată de faptul că în această zonă este

concentrată populaţia cea mai numeroasă a municipiului;

4,18% din populaţia inactivă se află în Blăgeşti;

3,65% deţine Boşteni;

8,58% se află în Gâşteşti;

7,18% din populaţia inactivă există în Lunca;

4,00% deţine suburbia Sodomeni.

În suburbii se află o proporţie totală de 27,59% din populaţia inactivă a municipiului

Paşcani.

Populaţia inactivă reprezintă 58,9% din totalul populaţiei municipiului. Cele mai mari

ponderi din totalul populaţiei inactive, le deţin elevii şi studenţii (39,1%) şi copiii între 0-14

ani (34,6%).

Pensionarii ocupă din totalul populaţiei inactive o pondere de 29,50%, în mediul rural

aceştia fiind mai numeroşi decât elevii şi studenţii sau decât copii cu vârsta între 0 – 14 ani.

Raportul între populaţia inactivă şi cea activă este semnificativ pentru faptul că la nivelul

municipiului Paşcani la 1000 persoane active erau 1.439 persoane inactive faţă de 1.739

persoane la nivelul judeţului.

Evoluţia şomajului în municipiul Paşcani

Tabelul 70 – Numărul şomerilor în perioada 2001 - 2005

Luna/An 2001 2002 2003 2004 2005

Număr şomeri 6.315 3.756 1.811 2.645 1.784

Sursa: AJOFM Iaşi

În perioada supusă raportării, se observă că şomajul se află în scădere, în special datorită

aplicării măsurilor active privind stimularea, pe de o parte a angajatorilor prin

subvenţionarea locurilor de muncă ocupate de şomeri, iar pe de altă parte prin creşterea

economică ce a condus la crearea de noi locuri de muncă.

Prin măsurile de prevenire a şomajului (informare şi consiliere profesională, medierea

muncii, formare profesională, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi

independente), în anii 2001- 2005 se observă o tendinţă de descreştere a şomerilor. Astfel

103


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii


2007 – 2013


Piaţa muncii

în 2001 s-a înregistrat valoarea maximă de 6.315 şomeri. Prin comparaţie se constată că în

anul 2005 numărul şomerilor a scăzut cu 71,7% faţă de 2001 şi cu 32,6% faţă de 2004.

Tabelul 71 – Rata şomajului în perioada 2001 - 2005

An 2001 2002 2003 2004 2005

Populaţia ocupată 14.950 12.878 12.898 11.974 11.319

Şomeri înregistraţi 6.315 3.756 1.811 2.645 1.784

Populaţia activă 21.265 16.634 14.709 14.619 13.103

Rata şomajului1 29,69% 22,58% 12,31% 18,09% 13,61% Sursa: AJOFM Iaşi

În perioada anilor 2001-2005 se observă că rata şomajului este în scădere. Faţă de 2001

când se înregistra o rată de 29,69%, în 2004 rata şomajului este de 18,09%, iar în 2005 de

13,61%. Se observă, astfel, că în 2005 rata şomajului scade cu 4,48% faţă de 2004 şi cu

16,69% faţă de 2001.

Deşi este în scădere, rata şomajului în municipiul Paşcani este aproape dublă faţă de judeţul

Iaşi unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,2%.

Conform datelor furnizate de A.J.O.F.M. Iaşi, în 2001, cel mai mare număr de şomeri din

judeţul Iaşi, faţă de populaţia activă a localităţii, se înregistrează în municipiul Paşcani.

Aceasta se datorează îndeosebi disponibilizărilor de personal dintr-un număr mare de unităţi

ceea ce a avut ca efect creşterea ratei şomajului.

Astfel, în condiţiile O.U.G. nr. 24/1998 modificată prin O.U.G nr. 75/2000 se poate observa

că în municipiul Paşcani ponderea şomerilor depăşeşte de trei ori ponderea şomerilor în

totalul resurselor de muncă la nivel naţional. De altfel, pentru municipiul Paşcani au fost

întocmite pentru 2001 programe de acţiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de

muncă.

Totuşi, municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată. În tot

acest timp, păşcănenii de etnie rromă nu au fost deloc interesaţi de locurile de muncă şi de

bursele organizate special pentru ei de ALOFM.

Concluzii:

Din analiza demografică efectuată se observă că populaţia stabilă a municipiului Paşcani

a scăzut în perioada 2000 – 2006, însă analizând pe fiecare an în parte se constată că în

ultimii ani se înregistrează o creştere uşoară;

Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă în anumite domenii.

Astfel, este necesară recalificarea şomerilor;

Natalitatea este în creştere influenţând pozitiv sporul natural al municipiului;

Mortalitatea are valori sub cele înregistrate pe judeţ, situaţie datorată populaţiei tinere

existente în municipiul Paşcani, ceea ce, va determina o evoluţie favorabilă a

1 Rată şomaj = Şomeri înregistraţi/Populaţia activă * 100

104


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii


2007 – 2013


2008 - 2015

indicatorului pentru următorii 10 – 15 ani în condiţii normale de existenţă;

Structura populaţiei pe grupe de vârstă reflectă o pondere incomparabil mai mare a

populaţiei tinere decât cea existentă în judeţul Iaşi. Ameninţătoare este creşterea

gradului de dependenţă a populaţiei vârstnice, la care se mai adaugă şi populaţia tânără

cu vârste între 0 – 14 ani;

Şomajul în municipiul Paşcani este în scădere în perioada 2000 – 2005, însă acesta

rămâne cu mult peste media numărului de şomeri din judeţul Iaşi;

Cele mai mari reduceri de personal s-au produs în domeniul industrial prin închiderea şi

privatizarea firmelor mari, situaţie ce a influenţat în mod direct numărul crescut de

şomeri din municipiul Paşcani. Anul 2001 a înregistrat un număr record de 6.315 şomeri.

Scăderea actuală a numărului de şomeri se datorează dezvoltării firmelor mici şi mijlocii

de pe teritoriul municipiului care au absorbit un număr important dintre şomerii

existenţi (1.784 şomeri în anul 2005).

Industria oferă cele mai multe locuri de muncă, mai mult de 50% din populaţia salariată

lucrând în domeniu, adică peste 6.000 de persoane.

Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată în anumite

domenii. Astfel, este necesară recalificarea şomerilor;

105

7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Calitatea aerului

Poluarea fonică

Calitatea apelor

Vegetaţia şi solurile

Gospodărire deşeuri

Spaţii verzi

Zone de agrement

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Calitatea aerului

Calitatea aerului

În aer se răspândesc şi se infiltrează produşi poluanţi proveniţi dintr-o infinitate de surse de

impurificare naturală şi artificială.

Astfel, de pe unele suprafeţe se pot ridica în atmosferă pulberi de gaze rezultate din ciclul

normal de dezvoltare al unor plante, din eroziunea eoliană a solurilor, etc., dar cei mai

numeroşi şi mai periculoşi produşi poluanţi ai atmosferei provin din activităţile industriale,

tehnice şi casnice.

Emisii şi imisii de gaze şi pulberi

Nivelul de poluare al aerului este influenţat de o serie de elemente fizico-chimice,

meteorologice, topografice şi tehnice ale surselor ce emit poluanţi.

Poluarea şi calitatea aerului în municipiul Paşcani au fost urmărite pentru principalele gaze

(SO2, NO2) şi pulberi sedimentabile, de către A.P.M. Iaşi şi Direcţia de Sănătate Publică Jud.

Iaşi. Rezultatele analizelor relevă concentraţii foarte mici ale indicatorilor SO2, NO2, după cum

urmează:

Tabelul 72 – Probe aer – valori medii orare

Nume Punct Medii orare

Valori limită

Ord. 592/2002

NO2 SO2 NO2 SO2

106


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Calitatea aerului

µg/m3 µg/m3 µg/m3

µg/m3

Paşcani - Gară 28,75 4,54 200 350

Paşcani – str. Moldovei 23,52 3,73 200 350

Sursa: A.P.M. Iaşi

Măsurătorile poluanţilor în zona surselor de emisii fixe şi mobile au relevat concentraţii sub

pragul inferior de evaluare. Evaluarea preliminară a calităţii aerului şi modelarea

matematică a dispersiei poluanţilor au demonstrat că nu este necesară urmărirea continuă a

poluanţilor din atmosferă.

Pulberile sedimentabile sunt urmărite de către Direcţia de Sănătate Publică Iaşi.

În perioada 2001 - 2005 situaţia pulberilor sedimentabile în municipiul Paşcani se prezintă

astfel:

Tabelul 73 – Pulberi sedimentabile

An 2001 2002 2003 2004 2005

Nr. determinări 59 72 72 72 72

Concentraţia maximă

admisă (CMA)

(g/mp/lună)

17 17 17 17 17

Valoarea minimă 0,26 2,9 2,10 1,80 1,30

Valoarea maximă 9,19 5,65 4,00 3,40 2,10

Valoarea medie 5,12 3,98 2,81 2,26 1,68 Sursa: A.P.M. Iaşi

Se constată că în perioada 2001 – 2005, din numărul total de probe, nu au fost înregistrate

depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile. În 2005, valorile concentraţiei de pulberi

sedimentabile erau cuprinse între 1,30 şi 2,10 g/m2/lună, valoarea medie de 1,68 g/m2/lună

fiind cu mult sub limita maximă.

Tabelul 74 – Pulberi sedimentabile 2006

Nume Punct

Pulberi sedimentabile

medii orare

(g/m2/lună)

CMA

STAS 12574/87

(g/m2/lună)

Paşcani - SGA 12,85 17 Sursa: A.P.M. Iaşi

Se observă că în 2006 concentraţia de pulberi sedimentabile a crescut faţă de 2005, însă

valoarea nu depăşeşte limita admisibilă.

A.P.M. Iaşi nu are staţii de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Paşcani datorită

faptului că în urma studiilor efectuate de către specialiştii Institutului de Cercetare

Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti, nu a rezultat necesitatea instalării staţiilor

de monitorizare în municipiul Paşcani. Se impunea amplasarea staţiilor în cazul în care

concentraţiile poluanţilor ar fi fost aproape sau peste valorile limită stabilite în legislaţie.

107


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Poluarea fonică

Poluarea fonică

În municipiul Paşcani, poluarea sonoră este cauzată de:

a) surse generatoare de zgomot în mediul ambiental (traficul rutier şi feroviar,

intensitatea zgomotului produs de autovehicule, fiind direct proporţională cu viteza de

deplasare);

b) surse generatoare de zgomot în spaţiul de lucru al unităţilor industriale.

Rezultatele măsurătorilor efectuate arată că intensitatea zgomotului, în perioadele de vârf

ale traficului şi în special în zonele cu trafic intens, depăşeşte standardele şi normele

sanitare admise.

Tabelul 75 – Măsurători ale nivelului de zgomot

Nr.

crt. Locul măsurării L.E.Q Fond

CMA

STAS

10009/88

1 Paşcani – str. Gării 76 60 70

2 Paşcani – str. Ceferiştilor 68 57 65

3 Paşcani – intersecţie str.

Cefereştilor cu str. Gării 73 60 70

4 Paşcani – str. Moldovei 64 50 70

108


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Calitatea apelor

5 Paşcani – str. Grădiniţei –

Sp. Municipal 72 56 70

6 Paşcani – str. Grădiniţei -

CAPĂT 68 48 65

7 Paşcani – str. Moldovei –

Autobaza 71 50 70

8 Paşcani - str. Moldovei –

Banc Post 68 55 65

9 Paşcani – str. Moldovei –

Centru 67 54 65

10 Paşcani – str. Ştefan cel

Mare – Primărie 66 52 65

11 Paşcani – str. Gării – spate

gară 70 55 70

Nivelul de zgomot a înregistrat valori maxime de 70 - 76 db, iar nivelul echivalent de

zgomot continuu (L.E.Q.) a fost între 64 - 76 db faţă de valoarea admisă de 65 db.

Se constată depăşiri ale limitei de 65 db în special în cartierul Gară, unde este un trafic

intens, dar şi în zonele unde sunt amplasate fabricile industriale.

Zgomotul din cadrul unităţilor industriale sunt, în general, produse de motoarele, maşinile,

utilajele şi instalaţiile care au piese mobile.

Poluarea sonoră poate afecta sănătatea locuitorilor din Paşcani provocând, la nivelul

organismului, o gamă largă de efecte, începând de la uşoare oboseli auditive până la stări

nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv (aceste efecte apar la poluări

sonore cu mult peste limitele admisibile).

Calitatea apelor

După natura sursei care o provoacă, poluarea apei poate fi naturală sau artificială.

Apele de suprafaţă

În municipiului Paşcani, apele de suprafaţă sunt formate din cursul râului Siret şi câţiva

afluenţi ai acestuia: Gâşteşti, Boşteni, Sodomeni.

Printre sursele de poluare naturale cu caracter temporar - accidental se numără: apele

pluviale care au un conţinut ridicat în substanţe poluante. Aceste substanţe sunt

transportate din zonele în care se depozitează deşeurile menajere, industriale şi zootehnice,

sau din zonele agricole care au fost tratate cu substanţe chimice fertilizante şi contra

dăunătorilor.

În condiţii de secetă, debitele mici ale râurilor favorizează poluarea prin neasigurarea diluţiei

substanţelor poluante. De asemenea, iarna în condiţiile existenţei podului de gheaţă şi

temperaturilor scăzute gradul de autoepurare al apelor este redus.

Poluarea antropică a apelor de suprafaţă este cauzată de deversarea apelor uzate provenite

din reţeaua de canalizare a municipiului sau de la unităţi industriale şi agricole.

109


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii



Calitatea apelor

Principala sursă de poluare a râului Siret din Paşcani o constituie DAC Paşcani din cauza

unui grad de epurare insuficient (80 - 85%). Indicatorii de calitate afectaţi sunt: CBO5,

CCOCr, NH4. D.A.C. Paşcani deserveşte o populaţie de 26.100 locuitori, iar volumul de ape

uzate evacuate anual în râul Siret se ridică la 3.239 mil. m3.

Calitatea râului Siret este urmărită de A.P.M. Iaşi şi A.N. Apele Române – Direcţia Apelor

Siret, prin efectuarea de analize la unele grupe de indicatori (regim de oxigen, grad de

mineralizare, etc.).

Pentru râul Siret s-au avut în vedere următorii indicatori: CBO5, amoniu, CCO-Mn. Până în

anul 2005 aceşti indicatori de calitate au fost urmăriţi doar în secţiunea amonte Paşcani -

Lespezi, iar începând cu anul 2006 au început să fie monitorizaţi parametrii de calitate ai

râului Siret şi în secţiunea aval de Paşcani – aval evacuare D.A.C. Paşcani.

Monitorizarea calităţii apei amonte şi aval din Paşcani, permite o evaluare a impactului

generat de activităţile desfăşurate pe raza municipiului. Astfel, valorile parametrilor de

calitate înregistraţi sunt prezentate în tabelul 76:

Tabelul 76 – Calitatea râului Siret în secţiunile amonte şi aval

Indicatori de calitate

Secţiunea pe râul Siret

2005 2006 – trim. I

Amonte

Paşcani-Lespezi

Aval Paşcani –

aval evacuare

D.A.C. Paşcani

Amonte

Paşcani-Lespezi

Aval Paşcani –

aval evacuare

D.A.C. Paşcani

CBO5 (mg/l) 3,13 - în anul 2005

secţiunea nu a

fost monitorizată

2,11 2,83

Amoniu (mg/l) 0,22 0,83 1,41

CCO-Mn (mg O2/l) 5,43 3,02 5,79

Sursa: Direcţia Apelor Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani

Apele subterane

Monitorizarea calităţii apei subterane în zona Paşcani se realizează de către Direcţia Apelor

Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani prin 6 foraje de studiu amplasate în aval

de localitatea Paşcani (două pe malul stâng şi patru pe malul drept).

Rezultatul analizelor fizico-chimice efectuate în anul 2005 la principalii indicatori de calitate

sunt prezentate în tabelul 77:

Tabelul 77 – Calitatea apelor subterane, indicatori

Indicatori de calitate UM valoare medie 2005

CBO5 mg/l 0,92

CCo-Mn mgO2/l 4,10

Amoniu mg/l 0,47

Azotiţi mg/l 0,036

Fier mg/l 0,40

Sursa: Direcţia apelor Siret – Sistemul hidrotehnic independent Paşcani

110


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013





Efectele poluării apelor se manifestă atât la oameni, care se pot îmbolnăvi cu viruşi proveniţi

din aceste ape, cât şi asupra biocenozelor acvatice prin modificări structurale ale acestora.

În evidenţa Inspectoratului de Medicină Preventivă sunt trecute o serie de cazuri de

îmbolnăviri, după cum reiese şi din tabelul 78:

Tabelul 78 – Bolile transmisibile prin apă - 2005

Localitate Hepatită virală

(Nr. cazuri)

Dizenterie

(Nr. cazuri)

Boală diareică acută

(Nr. cazuri)

Zona Paşcani - total 77 4 230

Urban 6 1 49

Rural 71 3 181

Sursa: Inspectoratul de Medicină Preventivă Iaşi

Calitatea vegetaţiei şi a solurilor

Suprafaţa de pădure în perimetrul administrativ al municipiului Paşcani este de 253 ha.

Trupurile de pădure sunt în general mici ca suprafaţă, dispersate în teritoriu, fiind prezente

mai ales pe latura sudică a teritoriului administrativ. Administrarea suprafeţei de pădure

revine în cea mai mare parte Ocolului Silvic Paşcani.

Pădurile şi pajiştile naturale au în cea mai mare parte a teritoriului o stare bună de calitate.

Fac excepţie mici suprafeţe (cca 5 ha) afectate de uscare, sau păşunat abuziv, precum şi

unele păşuni afectate de alunecările mai recente.

Starea solurilor

Categorii de terenuri degradate:

Terenuri degradate prin alunecări de teren se întâlnesc pe versanţii cu înclinări

accentuate ai văilor Boşteni şi Văduţu, precum şi la baza versantului stâng al

111




2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013



Siretului la nord de Blăgeşti. Suprafaţa totală afectată este de cca. 230 ha. Local,

alunecările sunt combinate cu forme de eroziune torenţială (ogaşe, ravene) şi de

suprafaţă. Pe versanţii văii Văduţu au fost executate plantaţii forestiere pentru

stabilizarea terenului, şi prevenirea reactivării alunecărilor. Cu excepţia acestor

zone plantate, restul terenurilor afectate pot fi considerate zone de risc, având în

continuare potenţial de alunecare;

Terenuri degradate prin eroziuni torenţiale sunt întâlnite în lungul albiilor

adâncite ale văilor Gâşteşti, Fântânele, Boşteni şi Văduţu, mai ales în zona

bazinelor lor de recepţie, precum şi local pe versanţii cu alunecări. Suprafaţa

afectată de eroziuni torenţiale este de 28 ha;

Terenuri degradate prin eroziuni de suprafaţă sunt întâlnite pe toţi versanţii cu

pante mai mari de 5 %, fiind cu atât mai afectate cu cât panta este mai mare.

Fenomenul este mai puternic pe versanţii accentuaţi ai văilor Boşteni şi Văduţu,

pe versantul de racord al terasei Paşcani cu lunca, pe versantul stâng al Siretului

unde eroziunea de suprafaţă este moderată spre puternică. Terenurile afectate

de acest fenomen însumează cca. 1.900 ha;

Terenuri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii se întâlnesc în lunca

Siretului şi lunca pârâului Hăsnăşeni. În lunca Siretului zonele cu exces de

umiditate se întâlnesc pe fostele albii şi în apropierea lor, pe traseul fostei albii a

pârâului Fântânele, la contactul cu versanţii unde apar izvoare. Zonele inundabile

sunt întâlnite în sectorul cel mai coborât al luncii limitrof albiei minore actuale a

Siretului, la sud de zona îndiguită din lungul albiei pârâului Hăznăşeni, la

debuşarea unor văi torenţiale şi local la baza versanţilor (inundaţii de pantă);

Terenuri degradate prin acumulări la zi de nisip şi pietriş sunt întâlnite în lungul

albiei Siretului, în sectoarele de depunere a aluviunilor grosiere (renii), şi care

sunt trecute din punct de vedere al modului de folosinţă, în categoria terenurilor

neproductive.

Zone cu riscuri naturale

În municipiul Paşcani au fost identificate următoarele categorii de riscuri naturale:

Riscuri de alunecare – surpare - pe versanţii neplantaţi ai văilor ce traversează

localităţile Boşteni, Sodomeni, Gâşteşti, pe versantul stâng al Siretului în partea

de nord a localităţii Blăgeşti, pe versantul de racord al terasei Paşcani în oraşul

Paşcani;

Riscuri de inundaţii (cu probabilitate de 5 %) - partea de nord-est şi est a

suburbiei Lunca, limita de nord-vest a localităţii Blăgeşti, partea de sud şi est a

oraşului Paşcani;

Riscuri la seisme - tot teritoriul oraşului se încadrează în zona E, căreia îi

corespunde gradul seismic VII.

112


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




Gospodărirea deşeurilor


Sistemul de colectare, transport şi depozitare a reziduurilor menajere

În funcţie de natura şi locul de producere, în municipiul Paşcani, reziduurile pot fi clasificate

astfel:

Tabelul 79 – Clasificare reziduuri

Nr.

crt.

Denumirea

reziduului Provenienţa

1. Reziduuri menajere - Locuinţe individuale sau colective;

- Instituţii publice (grădiniţe, şcoli, internate, cămine,

creşe, hoteluri, restaurante, cantine, instituţii

administrative, unităţi militare, etc.);

- Unităţi comerciale;

113


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura



- Unităţi alimentare;

- Organizaţii cooperatiste;

- Societăţi comerciale (exclusiv cele tehnologice).

2. Reziduuri stradale - Reziduuri aruncate sau depuse pe căile publice (şosele,

străzi, alei, trotuare, incinte, scări, căi ferate, etc.).

3. Reziduuri industriale - Reziduuri provenite din activitatea industrială (resturi din

materia primă, materiale de bază şi cele auxiliare).

4. Reziduuri din

construcţii

- Reziduuri provenite din demolarea sau construirea de

obiective industriale sau civile.

5. Reziduuri comerciale - Reziduuri provenite din activitatea de comerţ (ambalaje,

produse perisabile, etc.).

6. Reziduuri agricole - Reziduuri provenite din unităţile agricole şi zootehnice

(inclusiv dejecţii animaliere).

7. Reziduuri sanitare

(patologice)

- Reziduuri provenite din instalaţii de sănătate (spitale,

dispensare, sanatorii, etc.).

8. Reziduuri speciale

(periculoase)

- Reziduuri explozive, radioactive, etc. care necesită

măsuri speciale de tratament.

Dezvoltarea urbanistică şi industrială municipiului Paşcani antrenează producerea unor

cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale care, prin

varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute de reziduurile solide, determină ca

procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de controlat

provocând - în cazul evacuării şi depozitării necontrolate - poluarea aerului şi apei, creând

totodată probleme legate de apariţia microorganismelor patogene, rozătoarelor şi altele, cu

efecte dăunătoare asupra igienei publice.

Depozite de deşeuri menajere şi industriale

În municipiul Paşcani există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale. Acesta este

situat în Valea Seacă, la o distanţă de cca. 2 km de limita municipiului Paşcani şi 6 Km de

Fântânele. Depozitul se întinde pe o suprafaţă de 2,7 ha, iar suprafaţa ocupată a acestuia

este de 1,5 ha. Cantitatea de deşeuri depozitată anual este de circa 18.000 t.

Rampa de deşeuri menajere este veche având peste 35 de ani. Depozitul beneficiază de o

impermeabilizare naturală, existând un şanţ de drenare a apelor pluviale. În prezent

depozitul este îngrădit, fiind asigurată paza acestuia. Pentru evitarea autoaprinderii sunt

prevăzute 3 containere pentru colectarea biogazului.

Impactul depozitului de deşeuri menajere asupra mediului este monitorizat printr-o serie de

analize ale apei subterane efectuate în anotimpul rece şi anotimpul cald. În afară de deşeuri

menajere şi stradale (cca 45.000 m3 anual), la acest depozit ajung şi deşeuri industriale.

Cel mai apropiat curs de apă este pârâul Irmolea, aflat la cca. 10m de incintă. Indicatorii de

calitate pentru parametrii fizico-chimici ai apelor din pârâul Irmolea, conform buletinelor de

analiză efectuate de Agenţia de Protecţie a Mediului, arată că nu pot fi semnalate probleme

majore în ceea ce priveşte impactul activităţilor desfăşurate în cadrul unităţii analizate

asupra factorului de mediu apa (se constată doar o uşoară depăşire a concentraţiei de

sulfuri, Fe total şi MTS).

114


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




Calitatea apelor pluviale din zona amplasamentului este nesatisfăcătoare, analizele

efectuate relevând depăşiri la majoritatea indicatorilor.

Depozitul actual are un grad de ocupare în proporţie de 90%. Din acest motiv este necesară

închiderea lui şi urmărirea post închidere.

Legislaţia în vigoare (Ord. 349/2005) prevede închiderea actualului depozit de deşeuri

menajere de la Valea Seacă în anul 2009. În prezent este întocmit proiectul de închidere,

monitorizare post-închidere şi ecologizare a acestui depozit.

Direcţia de apă-canal Paşcani deţine un depozit neamenajat ce ocupă o suprafaţă de 2,3 ha,

având un volum ocupat de 30.000 m3. Aici sunt depozitate nămoluri de la Staţia de Epurare

Paşcani.

Există zone în care se fac depozitări necontrolate de deşeuri, cum sunt depozitările

necontrolate de-a lungul liniei de cale ferată, unde salubrizarea zonei se face de două ori pe

an, sau în suburbii depozitarea se face adesea în zona albiilor minore ale cursurilor de apă,

fapt care constituie un risc de poluare pentru apele de suprafaţă.

Tabelul 80 – Agenţi de salubritate în municipiul Paşcani

Nume Natura

proprietăţii Activităţi desfăşurate

Nr.

personal

R.A.G.C.L. Paşcani integral de stat Salubrizare, producţie, energie

termică şi transport local. 142

Primăria Paşcani -

Sector Gospodărire

comunală

integral de stat Salubrizare, repararea şi

întreţinere drumuri, amenaj. şi

întreţinere spaţii verzi.

145

Sursa R.A.G.C.L. Paşcani

În Paşcani, activitatea de salubrizare se realizează prin intermediul a două instituţii de stat,

în cadrul cărora lucrează 287 de persoane.

Tabelul 81 - Mijloace fixe pentru colectarea deşeurilor

Agentul de salubritate

Mijloace fixe pentru colectarea deşeurilor

Pubele plastic /

europubele Containere

Boxe

(parter+subsol)

Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate

R.A.G.C.L. Paşcani - - 58 4 m3 / buc. 19 16 m3 / buc.

Primăria Paşcani – Sector

Gospodărire comunală 18 1,8 - - 15 16 m3 / buc.


115


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013



Pentru colectarea deşeurilor sunt amenajate mijloace fixe cum ar fi: 18 pubele din plastic cu

o capacitate de 1,8 m3 fiecare, 58 de containere cu o capacitatea de 4 m3/buc şi 34 de boxe

la parter sau în subsolurile blocurilor, având o capacitate de 16 m3 fiecare.

Tabelul 82 – Utilaje pentru colectarea deşeurilor

Agentul de

salubritate

Utilaje pentru colectarea deşeurilor

Transportor

container

Tractor cu

remorcă Autobasculantă Altele

Nr. Cap.

(m3) Nr.

Cap.

(m3) Nr.

Cap.

(m3) Nr.

Cap.

(m3)

R.A.G.C.L. Paşcani 3 4 1 5 1 5 1 1

Primăria Paşcani -

Sector Gospodărire

comunală

- - 5 5 2 16 1 1


Pentru realizarea serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor, agenţii de salubritate au la

dispoziţie 3 transportoare container, 6 tractoare cu remorcă şi 3 autobasculante.

Tabelul 83 - Compoziţia medie a deşeurilor menajere

Compoziţia

deşeurilor

(%)

Hârtie

carton Sticlă Metale Plastice Textile

Materiale

organice Altele

10 6 4 15 5 16 44

Deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi diverse unităţi economice sunt

precolectate în recipienţi de diferite tipuri şi capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate

în acest sens.

Concluzii:

Suprafaţă mare de terenuri degradate (aprox. 2.158 ha). Cauzele principale sunt

alunecările de teren, inundaţiile, acumulările de nisip şi pietriş, eroziunea torenţială,

etc.;

Există mici suprafeţe de păduri şi pajişti, de cca. 5 ha afectate de uscare şi păşunat

abuziv;

Sursele principale de poluare în municipiul Paşcani sunt generate de activităţile

116


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Spaţii verzi

industriale şi urbane, de traficul rutier şi feroviar şi de depozitarea necontrolată a

deşeurilor;

Nu se înregistrează depăşiri ale indicatorilor privind poluarea atmosferei în zonele

urbane, de aceea în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că nu este necesară

instalarea aparatelor de monitorizare a aerului în municipiul Paşcani;

Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor de poluare în apa râului Siret, cauzate de

evacuările directe de ape uzate menajere şi de randamentele scăzute la staţiile de

epurare a apelor uzate (80 – 85%);

În sistemul de colectare şi transport deşeuri sunt utilizate mijloace de transport

deschise, improprii acestei activităţi;

Există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale cu grad de ocupare în proporţie

de 90%, astfel este necesară închiderea acestuia până în anul 2009 şi urmărirea post-

închidere;

Rampa de descărcare a deşeurilor menajere nu este amenajată corespunzător astfel

încât să permită realizarea unei activităţi de depozitare în condiţii de siguranţă

ecologică;

Nu există un spaţiu amenajat corespunzător pentru depozitarea substanţelor toxice şi

periculoase;

Nu există sistem de protecţie exterioară a zonei depozitului de deşeuri - perdele

vegetale de protecţie;

Nu există sistem de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare;

Incorectă gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, grad

redus de valorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată (pe malurile

cursurilor de apă, de-a lungul căilor ferate).

Spaţii verzi şi zone de agrement

Municipiul Paşcani are o suprafaţă totală de spaţii verzi amenajate, sport şi agrement de

15,60 ha.

Pe teritoriul municipiului se deosebesc mai multe categorii de spaţii verzi şi sport, dintre

care:

parcul din centrul oraşului care asigură zona de protecţie a monumentelor

istorice;

fâşiile plantate în lungul străzilor Moldovei şi Ştefan cel Mare;

plantaţiile de consolidare amplasate pentru stabilizarea versantului ce leagă

extremităţile oraşului. Plantaţii de consolidare se întâlnesc şi în intravilanele

117


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


2008 - 2015

localităţilor Blăgeşti, Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni (care sunt cuprinse în cadrul

zonei funcţionale de protecţie şi păduri);

zona de sport care este constituită din două nuclee (la nord de str. Moldovei şi la

nord de str. Ceferiştilor). Aceste zone necesită însă amenajări. În localitatea

Lunca, există un teren de sport în extravilan.

Oraşul Paşcani se confruntă cu o criză a spaţiilor verzi amenajate pentru petrecerea timpului

liber. Singurul loc de joacă pentru copii şi de relaxare pentru adulţi este parcul din zona

Deal, dar şi acesta este neîngrijit şi destul de mic având în vedere populaţia municipiului. Un

alt parc ar mai fi cel din zona lacului Peştişorul, însă acesta nu a mai fost întreţinut. Alt loc

care ar putea fi valorificat de locuitorii oraşului este fântâna arteziană din zona Vale, dar,

deşi are 17 ani de existenţă, aceasta nu a mai fost dată în folosinţă.

Locurile de joacă pentru copii reprezintă, de asemenea, o problemă pentru municipiul

Paşcani. Cele existente sunt într-o stare deplorabilă, aşa cum se întâmplă cu locul de joacă

din spatele blocului C9 din zona Vale sau cu locul de la fostul ştrand. Din loc de joacă, zona

a devenit depozit de gunoaie.

Construcţiile care se ridică în ritm alert duc la dispariţia spaţiilor verzi din ce în ce mai mult.

În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de spaţiu verde, cu toate că Organizaţia

Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m2 pe cap de locuitor.

Concluzii:

Spaţiile verzi şi zonele de agrement din municipiul Paşcani sunt insuficiente, având în

vedere populaţia acestuia;

Nu există locuri de joacă pentru copii, dimpotrivă vechile zone reprezintă un real pericol

pentru aceştia, din cauza depozitării de deşeuri şi a dezafectării parcurilor;

Spaţiile verzi, cum ar fi cele din lunca Siretului ar putea fi folosite cu succes ca zone de

agrement;

Întreţinerea parcurilor şi a ştrandului a fost neglijată;

Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este cu mult sub cea recomandată de

Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de

spaţiu verde, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m2 pe

cap de locuitor.

118

8. TURISMUL

Monumente istorice

Obiective turistice

Tipuri de turism

Activitatea turistică

TURISMUL

Monumente istorice Obiective turistice

Practicarea turismului, în municipiul Paşcani, presupune valorificarea atât a cadrului natural

al zonei cât şi cel antropic. Factorii favorabili activităţii de turism din Paşcani sunt: cadrul

geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din

împrejurimi. Alt element natural atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu

păduri, în special cele care sunt în apropiere. Municipiul Paşcani se bucură de frumuseţea

codrilor de la Moţca dublată de prezenţa luncii Siretului.

119


2008 – 2015


2007 – 2013


TURISMUL

Monumente istorice Obiective turistice

Monumente istorice şi obiective turistice

Oraşul are numeroase zone arheologice care aduc dovada că aceste meleaguri au fost

locuite încă din paleolitic. Dovezile arheologice, etnografice trebuiau adunate şi păstrate

într-un loc special amenajat.

Paşcaniul a dat personalităţi culturale ţării noastre: scriitorii Mihail Sadoveanu şi Petre

Varlan, academicianul Constantin Ciopraga, mitropolitul Visarion Puiu, preoţii Cicerone şi

lordache lordăchescu.

Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat la 1 decembrie 1997 ca urmare a unei hotărâri

din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei

de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deţine un

număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Datorită

cercetărilor arheologice efectuate în aceşti ani s-a reusit, nu numai valorificarea zonelor

cunoscute de specialiştii în domeniu ci şi evidenţierea altora noi.

Amintim câteva din obiectele descoperite şi expuse la muzeul Municipal:

Moneda romană din timpul lui Commodus (193 d.H.);

Moneda de argint din 1402;

Urne Cucuteni;

Vase din cultura Nouă;

Vase din cultura Dridu;

Numeroase unelte şi arme preistorice;

Topoare neolitice şi eneolitice;

Celturi;

Idoli totemici si antropomorfi;

Fragmente osteologice de mamut provenite de pe valea Siretului.

Casa Cantacuzino-Paşcanu este un monument istoric şi de arhitectură laică, construit

între 1640-1650 cu două nivele, având un foişor cu cabane din piatră şi un bogat decor sculptat.

Biserica Sf. Voievozi datează din anul 1664. I s-au adus unele refaceri în anul 1807.

Palatul Al.I.Cuza (Ruginoasa, 11 km) este un monument istoric şi de arhitectură laică.

Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza. Al.I. Cuza l-

a cumpărat în anul 1862. Este înconjurat de un frumos parc unde se află biserica devenită

ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza. Palatul a fost restaurat în anii: 1963, 1971-1975, 1982.

Mausoleul Vasile Alecsandri (Mircesti, 20 km) aminteşte de bisericile moldoveneşti din timpul lui Ştefan cel Mare. Obiectivul este amplasat într-un cadru pitoresc.

120

TURISMUL

Tipuri de turism


2008 – 2015


2007 – 2013

Centrul folcloric Ruginoasa (11 km) găzduieşte obiceiuri populare tradiţionale

calendaristice (datini şi obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiţionale

legate de unirea principatelor.

Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa

lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai

păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta

sub numele de Domnu Trandafir.

În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail

Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.

Monumente de arhitectură ecleziastică

Dintre monumentele de arhitectură ecleziastică enumerăm:

Parohia "Sf.Vineri" ;

Parohia "Sf.Voievozi";

Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”;

Parohia "Pogorârea Sf.Duh”- Blăgeşti;

Parohia "Sf.Arh.Mihail si Gavril" – Boşteni;

Parohia "Adormirea Maicii Domnului" – Gâşteşti;

Parohia "Sf.Gheorghe" – Lunca;

Parohia "Sf.Apostoli Petru si Pavel" – Sodomeni.

Principalele tipuri de turism

121


2008 – 2015


TURISMUL


În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme

de turism:

Turismul itinerant - Având în vedere că municipiul Paşcani este un nod de cale

ferată aflat pe axele de penetraţie spre: Iaşi, Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării şi

litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influenţează într-o oarecare

măsură turismul în zonă prin fluxul de turişti care se îndreaptă spre municipiul Iaşi.

Turismul cultural-istoric este susţinut de existenţa unor monumente cu valoare

istorică amplasate în municipiu, cum ar fi: palatul ce a aparţinut familiei domnitorului Al. I.

Cuza de la Ruginoasa şi Muzeul Municipal Paşcani.

În cadrul acestora s-au adunat obiecte de mare valoare etnografică: fuste de lână, costum

de mire şi de mireasă din lână figaie, zabun, bertă, buduroi, plug de lemn, etc..

În colecţia muzeului se păstrează şi obiecte religioase - cărţi şi icoane, decoraţii militare şi o

importantă colecţie de monede începând din antichitate şi până în ziua de azi. Se mai

găsesc arme medievale şi din cele două războaie mondiale şi câteva imagini mai vechi ale

oraşului Paşcani.

Activitatea expoziţională începută din 24 iunie 2001 a adus numeroşi vizitatori atât din

oraşul Paşcani, cât şi din afara oraşului. Printre personalităţile care au vizitat expoziţiile se

numără: academicianul Constantin Ciopraga, ambasadorul Elveţiei în România, artiştii Sofia

Vicoveanu, Mioara Velicu.

De asemenea, grupuri de vizitatori din Israel, Norvegia, Elveţia, Germania, şi nu în ultimul

rând grupurile de copii de la grădiniţele, şcolile şi liceele din Paşcani şi împrejurimi, au

vizitat monumentele municipiului Paşcani.

Turismul de sfârşit de săptămână/de agrement este susţinut de amenajările turistice

de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moţca, de ieşirile în zona

apropiată a râului Siret.


122


2008 – 2015


TURISMUL


Situaţia unităţilor de cazare turistică şi capacitatea lor, la nivelul municipiului Paşcani se

prezintă după cum urmează :

Tabelul 84 - Numărul societăţilor comerciale cu activitate în turism

Domeniu Număr total societăţi comerciale

2001 2002 2003 2004 2005

Agenţii de turism 0 1 3 4 7

Activitate hotelieră 1 1 2 2 4

Restaurante, baruri,

cafenele 34 38 25 30 33


Domeniile care întregesc activitatea de turism din cadrul municipiului Paşcani sunt agenţiile

de turism, activitatea hotelieră şi cea a restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din oraş.

În decursul anilor 2001 – 2005 se observă că numărul agenţiilor de turism creşte. Astfel

dacă în 2001 nu exista nici o societate de acest gen, în 2005 s-au înregistrat 7 agenţii de

turism.

Referitor la activitatea hotelieră se observă că în anul 2005 figurează 4 unităţi.

Tabelul 85 – Unităţi de cazare în municipiul Paşcani

Nr. unităţi de cazare Clasificare Zona

1 * * * Pascani

1 * Pascani

2 ** Paşcani

Tabelul 86 – Locuri în unităţi de cazare

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Locuri în unităţi de cazare –total – număr 106 106 106 68 69 89

Locuri în hoteluri – număr 106 106 106 68 69 75


În 2005, turiştii aveau la dispoziţie 89 de locuri în unităţile de cazare. Se observă o creştere

de 8,7% faţă de 2004 când se înregistrează 69 de locuri, însă, spre deosebire de anul 2000

când existau 106 locuri de cazare, numărul de locuri în unităţile de cazare este în scădere.

Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul

2005.

Tabelul 87 – Numărul angajaţilor în sectorul turism

Domeniu Număr salariaţi

2001 2002 2003 2004 2005

Agenţii de turism 0 6 14 27 37

Activitate hotelieră 37 37 44 48 69

Restaurante, baruri, cafenele 102 90 80 97 108


123


2008 – 2015

În anul 2005, în turism, erau angajate 214 persoane dintre care: 37 la agenţiile de turism,

69 în activitatea hotelieră şi 108 în restaurante, baruri, cafenele.

Tabelul 88 – Cifra de afaceri a societăţilor comerciale cu activitate în turism

Domeniu Cifra de afaceri exprimată in mii lei

2001 2002 2003 2004 2005

Agenţii de turism 0 342,14 1.683,96 2.178,76 2.399,92

Activitate hotelieră 456,12 567,75 937,60 1.256,26 1.739,29

Restaurante, baruri, cafenele 1.757,54 1.763,44 2.123,74 4.969,22 5.912,61


În perioada anilor 2001 - 2005 cifra de afaceri a crescut, astfel că în 2005 agenţiile de

turism înregistrează o cifră de afaceri de 2.399,92 mii lei, faţă de 2002 când se înregistrau

342,14 mii lei. În domeniul hotelier se observă de asemenea o creştere a cifrei de afaceri.

În 2005 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 38,44% faţă de anul 2004.

Concluzii:

Principalele forme de turism practicate în municipiul Paşcani sunt: turismul itinerant,

cultural-religios, de sfârşit de săptămână/de agrement;

Slaba promovare a potenţialului turistic la nivel judeţean, regional şi naţional prin:

pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de prezentare;

Se constată lipsa de noi locuri de cazare pentru turişti, care să corespundă standardelor

uniunii europene;

În municipiul Paşcani se întâlnesc numeroase monumente istorice şi culturale,

prezentând un potenţial de dezvoltare turistică deosebit;

Infrastructura obiectivelor culturale şi istorice este deficitară, lipsa lucrărilor de punere în

evidenţă şi înfrumuseţare a acestora;

În ultimii ani se observă că numărul agenţiilor de turism este în creştere.

Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul

2005.

Prin intermediul turismului se contribuie la dezvoltarea economică şi socială a

municipiului, în acest sector fiind angajate peste 200 de persoane;

Cifra de afaceri obţinută în urma activităţilor de turism se află în creştere de la an la an.

124


2008 - 2015

9. EGALITATEA DE ŞANSE

Persoane cu nevoi speciale

Persoane cu CES

Egalitatea de gen

125

EGALITATEA DE ŞANSE



În anul 2006 existau în municipiul Paşcani un număr de 338 persoane cu dizabilităţi şi 74

copii cu cerinţe educaţionale speciale. Persoanele cu handicap, în anul 2005, erau în număr

de 158. Numărul de persoane instituţionalizate în anul 2005 era de 77.

În anul 2005, Consiliul Judeţean Iaşi aprobă „Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului privind persoanele cu dizabilităţi”, în care sunt cuprinse şi

persoanele cu dizabilităţi din municipiul Paşcani. Priorităţile strategiei sunt:

evaluarea/reevaluarea persoanelor cu handicap, elaborarea de planuri

individuale de recuperare pentru aceştia;

crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea

persoanelor cu handicap;

dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului

de protecţie a persoanelor cu handicap;

dezvoltarea de servicii de consiliere, informare şi reorientare;

dezvoltarea de servicii de consiliere psihologică socială şi medicală;

dezvoltarea de servicii de consiliere juridică;

îmbunătăţirea accesibilităţii existente după normele tehnice în vigoare.

În municipiul Paşcani există 3 centre de plasament. Aceste centre funcţionează ca:

subunităţi fără personalitate juridică, desfăşurând o activitate de protecţie a

copiilor care trăiesc în stradă primiţi în plasament;

instituţii de ocrotire socială care au în îngrijire, în regim permanent, copii cu

dizabilităţi şi cu nevoi speciale.

În anul 2006 de serviciile acestor instituţii beneficiau un număr de 22 de copii proveniţi din

mediul stradal sau din familii fără posibilităţi de creştere şi educare, cu vârste cuprinse între

10 ani - 19 ani. Începând cu septembrie 2005 centrul ocroteşte şi un număr de 13 copii cu

dizabilităţi.

Sunt instituţionalizaţi 77 copii, dintre care 38 sunt fete şi 39 băieţi, cu vârste cuprinse între

7 şi 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educaţie.

Prin intermediul acestor centre de plasament se urmăreşte îngrijirea, educarea şi corectarea

tulburărilor de comportament ale copiilor rezidenţi, precum şi asigurarea asistenţei medicale

şi juridice de care au nevoie, restabilirea legăturii cu familia (restrânsă sau lărgită). De

asemenea, pentru copiii cu dizabilităţi aflaţi în aceste centre, scopul este de a desfăşura

activităţi educative şi terapeutice, menite să diminueze deficienţele de intelect, precum şi

evidenţierea şi afirmarea calităţilor pe care le au copiii. Pentru recuperarea acestor copii se

realizează: consiliere psiho-pedagogică, terapii, programe educaţionale.

În dotarea acestora există şi un centru de zi, pentru copiii care învaţă la Şcoala Specială.

Pentru aceştia se asigură masa la prânz şi transport la şi de la şcoală, având în vedere

faptul că aceşti copii provin din comunele limitrofe. De asemenea, există un centru

compartimentat în 5 module cu dormitoare şi camere de zi, dotat cu mobilier şi echipament

adecvat asigurării unui mediu de viaţă asemănător celui de tip familial.

126


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Egalitatea de gen

Persoane cu cerinţe educaţionale speciale

În anul 2006 numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale era de 74. În municipiul

Paşcani există o singură şcoală specială (Şcoala Specială Paşcani) pentru copii cu nevoi

educaţionale speciale.

Situaţia infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi şi cu cerinţe educaţionale în anul

2006 este prezentată în tabelul 89.

Tabelul 89 – Situaţia infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi

Nr. crt. Denumire instituţie Număr instituţii

1 Şcoală specială 1

2 Centre de plasament 4

3 Complex servicii comunitare 1

4 Fundaţii pentru copii 1

Sursa: Primăria Municipiului Paşcani – Departamentul servicii sociale

Egalitatea de gen

Populaţia totală stabilă, în municipiul Paşcani, în anul 2006 era de 43.828 persoane dintre

care 22.210 femei, respectiv 50,67%.

În anul 2002, numărul persoanelor de sex feminin apte de muncă era de 15.275, respectiv

50,71% din total populaţie aptă de muncă. Populaţia activă feminină, în anul 2002, deţinea

un procent de 44,7% din totalul populaţiei active a municipiul Paşcani.

Din totalul populaţiei ocupate, la nivelul anului 2005 (11.319 persoane), populaţia feminină

reprezenta un procent de 47%, respectiv 5.319 femei. Rezultă că din punct de vedere al

ocupării, persoanele de sex feminin sunt uşor defavorizate în anumite domenii de activitate.

În ceea ce priveşte populaţia inactivă (populaţia vârstnică, copii, populaţia şcolară),

persoanele de sex feminin reprezentau, la nivelul anului 2002, un procent de 55,34%,

respectiv 13.732 persoane.

Cele mai multe persoane de sex feminin sunt angajate în industrie (apoximativ 60% din

totalul femeilor salariate), iar industria predominantă, din punct de vedere al salariaţilor, la

nivelul municipiului Paşcani este industria usoară, care, de regulă, lucrează în sistem lohn.

Ca urmare a includeriii României în Uniunea Europeană, există un risc foarte mare ca

numărul persoanelor de sex feminin din industria uşoară să scadă, cauzat de restrângerea

activităţii sau închiderea firmelor care activează în acestă ramură.

127


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Egalitatea de gen

Tabelul 90 – Populaţia feminină aptă de muncă pe grupe de vârstă

Vârsta

TOTAL FEMININ

Număr

persoane %

Număr

persoane %

TOTAL 30.121 100 15.275 100

16-29 ani 10.355 34,4 4.962 32,5

30-44 ani 10.342 34,3 5.654 37

45-54 ani 6.605 21,9 3.235 21,2

55-64 ani 2.819 9,4 1.425 9,3

Sursa: D.J.S. Iaşi – anul 2002

Populaţia feminină aptă de muncă era de 15.275 persoane în anul 2002. Analizând

indicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de muncă este mai numeroasă

decât cea masculină.

În ceea ce priveşte indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere

ridicată a populaţiei feminine apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani

(32,5%) şi 30 – 44 ani (37%).

În segmentul de vârstă 16 – 29 ani care reprezintă populaţia tânără aptă de muncă,

ponderea persoanelor de sex feminin este mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se

observă astfel o revenire a populaţiei masculine în detrimentul populaţiei feminine.

Domeniile de activitate în care sunt angajate persoanele de sex feminin sunt cele din

statisticile naţionale: sănătate şi asistenţă socială, învăţământ, industrie uşoară, agricultură.

De obicei persoanele de sex feminin ocupă locurile din eşaloanele 2 şi 3, unde, deşi există

un volum mare de muncă, implicarea decizională este limitată.

128


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


2008 - 2015

10. TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII

Sistemul de învăţământ

Administraţia locală

129

TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII

Dotări IT&C

Lipsa datelor centralizate la nivel local, privind atât dotarea cu echipamente informatice a

instituţiilor publice şi firmelor private, cât şi mijloacele electronice de comunicare folosite

face dificilă realizarea unei situaţii existente.

Analiza folosirii echipamentelor informatice şi a mijloacelor electronice de comunicare s-a

realizat pe baza datelor obţinute în urma intervievării, doar în sistemul de învăţământ şi

administraţia publică locală.

Sistemul de învăţământ

Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%) din

totalul de 20. Numărul total de calculatoare care există în şcolile din municipiul Paşcani este

de 223.

Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) au conexiune la internet, iar numărul de calculatoare

conectate la internt este de 208, reprezentând 93,27% din totalul calculatoarelor existente.

Referitor la specialiştii în IT, menţionăm că nici o şcoală din municipiul Paşcani nu are

angajată o persoană pe acest domeniu.

Administraţia publică locală

Situaţia dotării cu calculatoare şi a mijloacelor electronice de comunicare folosite la nivelul

administraţiei publice locale, la inceputul anului 2007 se prezintă astfel:

numărul total de calculatoare este de 96, din care doar 54 sunt conectate la internet;

calculatoarele sunt conectate în reţea ;

numărul persoanelor care deţin cunoştinţe de operare PC este de 14, iar cel al

specialiştilor în informatică este 3;

administraţia publică locală nu oferă servicii publice electronice.

Concluzii:

Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%)

din totalul de 20;

Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) aveau conexiune la internet, iar numărul de

calculatoare conectate la internt era de 208;

Administraţia publică locală nu oferă servicii publice electronice;

Sunt necesare investiţii în domeniul IT şi în domeniul serviciilor electronice;

130


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii


2007 – 2013


2008 - 2015

11. ANALIZA SWOT

Economia şi mediul de afaceri

Industria

Infrastructura

Agricultură şi dezvoltare rurală

Educaţia, Cultura, Sănătatea

Servicii sociale

Resurse umane, piaţa muncii

Este necesară susţinerea şi formarea de resurse umane pentru operare PC;

Este necesară susţinerea şi formarea de specialişti în domeniul IT;

Este necesară dezvoltarea conexiunilor de bandă largă (brodband).

131

ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA

Analiza SWOT


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Numărul mare de microîntreprinderi şi IMM-

uri la nivel local;

Ponderea ridicată a salariaţilor ce activează

în IMM-uri şi microîntreprinderi;

Numărul mare de firme ce activează în

sectorul comerţ şi turism;

Pondere ridicată a cifrei de afaceri în

domeniul industriei;

Distribuţia ridicată a microîntreprinderilor în

aproape toate sectoarele de activitate mai

puţin în domeniile: echipamente speciale

inclusiv în domeniul securităţii şi apărării,

industria extractivă, energie, poştă;

Pondere ridicată a cifrei de afaceri în

domeniul industriei alimentare, băuturilor şi

tutunului în sectorul industriei;

Înfrăţirea din punct de vedere economic a

municipiului Paşcani cu oraşul Fjell

Komunne din Norvegia;

Existenţa filialelor Patronatului

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM),

Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi

Mijlocii (CIMM) şi a Asociaţiei

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (AIMM);

Existenţa investiţiilor străine în domeniile

comerţului, construcţiilor, industriei

alimentare, industriei uşoare;

Existenţa materiilor prime pentru industria

alimentară;

Expansiunea domeniului IT&C;

Creşterea mare a numărului de IMM-uri în

anul 2005 comparativ cu anul 2001;

Prezenţa unor firme mari din industria

alimentară care asigură aprovizionarea cu

produse alimentare a municipiului.

Un nivel scăzut al cercetării-dezvoltării şi

inovării şi legătura fragilă cu economia;

Cultura antreprenorială slab dezvoltată;

Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii şi

agricultură;

Reprezentare slabă a IMM-urilor în sectorul

productiv şi cel de comerţ şi turism;

Lipsa unor centre mari de afaceri şi a

infrastructurii aferente;

Slaba valorificare a parteneriatului public –

privat;

Eficienţa scăzută a utilizării resurselor

disponibile;

Volumul investiţiilor străine scăzut în

domeniile servicii, cercetare-dezvoltare,

IT&C;

Cultura managerială slab dezvoltată în

sectorul privat;

Competitivitatea firmelor pe plan extern

este redusă;

Pondere scăzută în cifra de afaceri a

domeniului serviciilor;

Productivitatea din sectorul industrial este

scăzută în comparaţie cu cea de la nivel


Lipsa standardelor de management al

calităţii în majoritatea firmelor de la nivel

local;

Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este

redus, în comparaţie cu cel de la nivel


Participarea microîntreprinderilor şi IMM-

urilor la export este foarte redusă;

Cooperare insuficientă între

universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-

uri pentru transfer de tehnologie şi

132


Analiza SWOT


dezvoltare a inovării;

Lipsa activităţii microîntreprinderilor şi a

IMM-urilor în domeniul cercetării-

dezvoltării;

Numărul mic de IMM-uri în domeniul

serviciilor;

Numărul investiţiilor în domeniul serviciilor

şi turismului este scăzut în comparaţie cu

cel judeţean şi regional.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul

la programele de finanţare postaderare;

Diversitatea programelor de finanţare

naţionale pentru sprijinirea IMM-urilor;

Liberalizarea pieţelor;

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

Apariţia comerţului electronic;

Atragerea de investitori străini prin

îmbunătăţirea imaginii municipiului;

Receptivitatea microîntreprinderilor şi IMM-

urilor la produse şi servicii noi;

Posibilitatea accesării de fonduri cu

finanţare internaţională, altele decât

fondurile structurale;

Dezvoltarea de parteneriate publice-

private;

Realizarea de parteneriate între

universităţi/instituţii de finanţare şi mediul

de afaceri în vederea dezvoltării şi inovării

produselor;

Instabilitatea ratei inflaţiei şi a costurilor

creditelor;

Srijinirea microîntreprinderilor şi IMM-urilor

prin programe guvernamentale;

Acordarea de facilităţi fiscale pentru mediul

de afaceri de către legislativul local.

Schimbări ale legislaţiei în domeniul

economic;

Declin economic la nivel naţional,

european şi mondial;

Migrarea unor firme din anumite sectoare

de activitate către state în care costurile cu

forţa de muncă sunt mai reduse;

Migrarea persoanelor cu nivel de educaţie

şi competenţă ridicat în zone mai bine

dezvoltate economic;

Dispariţia unui număr mare de firme ca

urmare a integrării în Uniunea Europeană,

cauzată de competitivitatea ridicată pe

piaţă;

Slaba comunicare între instituţiile publice

şi mediul de afaceri;

Slaba pregătire a managerilor;

Grad redus de asociere a IMM – urilor la

nivel local;

Capacitatea de finanţare redusă pentru

derularea de proiecte cu finanţare

nerambursabilă din fondurile de

postaderare;

Slaba pregătire pentru elaborarea şi

implementarea de proiecte cu finanţare

nerambursabilă;

Lipsa de interes a investitorilor străini

pentru mediul economic al municipiului.

133

INFRASTRUCTURA

Analiza SWOT


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

INFRASTRUCTURA


Existenţa unui nod important de cale ferată

unde se intersectează următoarele trasee

CF - Iaşi - Paşcani; Paşcani - Tg. Neamţ;

Bucureşti - Paşcani – Suceava;

Pe traseele feroviare nu este depăşită

capacitatea de circulaţie;

Existenţa infrastructurii de telecomunicaţii;

Existenţa unui sistem centralizat de

alimenatare cu apă potabilă;

Existenţa unei reţele de canalizare în sistem

divizor;

Existenţa alimentării cu gaze naturale din

conducta de transport Moldova;

Desfăşurarea unor lucrări de extindere a

reţelei de distribuţie a gazelor naturale;

În majoritatea suburbiilor din municipiul

Paşcani există reţea de gaz metan;

Existenţa unui sistem centralizat de

furnizare a energiei termice;

Îmbunătăţirea alimentării cu căldură a zonei

urbane, prin programele de finanţare BERD

şi GRANT Elveţia;

Existenţa unei infrastructuri de

telecomunicaţii fixe cât şi mobile;

În suburbiile municipiului există

infrastructură de telecomunicaţii;

Numărul abonamentelor pentru telefonia

fixă este în creştere;

Dezvoltarea din ce în ce mai mare a

mijloacelor moderne de comunicaţii

(internet);

Există unităţi de învăţământ dotate

corespunzător cerinţelor actuale;

54% din străzile municipiului se găsesc

într-o stare proastă pentru rulare;

Trotuarele au lăţimea necorespunzătoare,

iar în unele locuri lipsesc;

Elementele geometrice nu mai corespund

standardelor în vigoare şi intensităţii

traficului;

Număr insuficient al locurilor de parcare;

Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe

acelaşi traseu cu traficul rutier de

persoane, afectând infrastructura

drumurilor;

Circulaţia este greoaie în mediul rural

existând doar drumuri acoperite cu balast

sau din pământ;

Circulaţia feroviară este îngreunată de

amplasarea unităţilor industriale şi

depozitelor de mărfuri în lungul zonei C.F.;

Alimentarea cu apă a populaţiei în sistem

centralizat este asigurată doar în proporţie

de 65,07%;

Mediul rural nu beneficiază de furnizarea

apei potabile în sistem centralizat;

Nu există un sistem de monitorizare a

parametrilor pe întregul circuit al apei;

Grad ridicat de uzură al instalaţiilor de

distribuţie a apei;

Existenţa consumului suplimentar de

energie, avariilor repetate şi pierderilor

importante de apă, cauzate de utilizarea

instalaţiilor de pompare şi distribuţie peste

durata normală;

Existenţa zonelor lipsite parţial sau total

134


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

INFRASTRUCTURA

Analiza SWOT

INFRASTRUCTURA

Efectuarea de îmbunătăţiri a infrastructurii

unor unităţi medicale din Paşcani;

Existenţa dotărilor şi aparatelor de ultimă

tehnologie în unele unităţi spitaliceşti;

Creşterea numărului de unităţi medicale;

Apariţia unor secţii medicale cu grad de

pionerat la noi în ţară (prima secţie de

îngrijire paliativă);

Dezvoltarea medicinei primare prin sporirea

numărului de cabinete medicale;

Extinderea fondului locativ existent prin

construirea de noi locuinţe sociale de tip

ANL pentru tineri.

de reţea de canalizare;

Inundarea străzilor, construcţiilor

subterane sau subsolurilor din blocurile de

locuinţe, cauzată de lipsa capacităţii de

transport a unor colectoare existente (în

cazul precipitaţiilor abundente);

Existenţa tasărilor şi prăbuşirilor de teren

în punctele de îmbinare a tuburilor ce

deservesc reţeaua de canalizare;

Reţeaua electrică a municipiului Paşcani

este veche şi pe alocuri este

necorespunzătoare funcţionării;

Corpurile de iluminat sunt vechi în

proporţie de 80 – 90%;

Existenţa suporţilor de beton cu o vechime

mare de serviciu şi cu degradare a

betonului;

Există PT – uri care nu mai prezintă

siguranţă în exploatare, fiind depăşite

tehnic;

În suburbiile Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti

Lunca şi Blăgeşti nu există sisteme

centralizate de alimentare cu energie

termică;

Doar 70% din totalul populaţiei

beneficiază de energie termică;

În suburbii nu este acoperit necesarul de

posturi telefonice;

Numărul total al unităţilor de învăţământ

este în scădere;

În mediul rural infrastructura educaţională

este deficitară;

Clădirile unităţilor şcolare din suburbii sunt

vechi şi lipsite de dotări;

În şcolile din suburbii grupurile sanitare

sunt într-o stare deplorabilă, nefiind

racordate la un sistem de canalizare;

Infrastructura de sănătate este deficitară

în suburbiile municipiului Paşcani;

Nu există cabinete medicale şi psihologice

în şcoli şi nici cadre medicale specializate;

O parte din fondul locativ nu corespunde

din punct de vedere al confortului unei

locuiri normale şi civilizate;

Înregistrarea unui regres privind locuinţele

terminate pe teritoriul municipiului

Paşcani;

135


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

INFRASTRUCTURA

Analiza SWOT

INFRASTRUCTURA

Slaba prezenţă pe piaţă a firmelor private

care să investească în construcţia de noi

locuinţe.

OPORTUNITĂŢI AMENINTĂRI

Poziţia geografică la intersecţia unor mari

drumuri comerciale;

Reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată

creează legături directe cu oraşele: Iaşi, Tg.

Neamţ, Suceava şi Bucureşti;

Lansarea programelor de Fonduri

structurale pentru finanţarea proiectelor de

infrastructură;

Municipiul Paşcani este al doilea centru

urban al judeţului din punct de vedere al

mărimii şi dezvoltării;

Lansarea programelor de finanţare de

postaderare, ce vizează ameliorarea

infrastructurii educaţionale atât în mediul

rural cât şi urban;

Înfiinţarea Euroregiunii Siret – Prut –

Nistru.

Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară

de înaltă performanţă a Europei de S-E prin

axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani

– Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica –

Stara Zagora – Pythion (conform HG

1662/22.11.2006).

Infrastructura de drumuri afectată zonal şi

temporar de fenomene climaterice;

Stabilitatea terenului şi a construcţiilor

este ameninţată de infiltrarea apelor uzate

în pânza freatică;

Nivelul apei subterane ridicat şi caracterul

agresiv al acesteia ameninţă prin

coroziunea ţevilor din oţel;

Unităţile şcolare din mediul rural obţin cu

greu avizul sanitar de funcţionare;

Fondul locativ din zona urbană nu mai face

faţă solicitărilor;

Zone de locuinţe amplasate pe lângă

unităţi industriale, unităţi de transport

rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO

sau şantiere de construcţii;

Creditul ipotecar nu poate fi accesat de

persoanele cu venituri mici;

Slabe cunoştinţe referitoare la elaborarea

şi implementarea proiectelor cu finanţare

de la Uniunea Europeană pe domeniul

infrastructurii.

136


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Analiza SWOT



Potenţial agricol mare;

Profil agricol mixt – culturi vegetale şi

creşterea animalelor;

Condiţiile naturale şi solurile din zonă sunt

favorabile pentru cultivarea majorităţii

plantelor de cultură;

Bune condiţii naturale pentru culturile de

floarea-soarelui şi grâu de toamnă;

Suprafeţele cele mai mari revin culturii

porumbului şi cerealelor păioase;

Începând cu anul 2001 încep să se dezvolte

micro-fermele de animale;

Producţia zootehnică contribuie la

asigurarea consumului propriu al

municipiului;

Creşterea cifrei de afaceri în domeniul

agricultură, pescuit şi piscicultură în ultimii

ani;

Existenţa unui Centru de excelenţă ce

vizează calitatea şi productivitatea agricolă

a zonei, precum şi informarea în domeniu;

Accesarea fondurilor pentru dezvoltarea

agriculturii – SAPARD, de către firmele în

domeniu.

Prezenţa eroziunii solurilor şi a alunecărilor

de teren;

Eficienţă economică slabă a activităţii

agricole;

Exploataţiile agricole pe suprafeţe mari au

o pondere scăzută;

Slabă motivare financiară a specialiştilor în

agricultură;

Valorificarea potenţialului hidrologic slabă;

Lipsa echipamentelor moderne pentru

recoltarea şi prelucrarea producţiei

agricole la cote superioare;

Lipsa amenajării sistemelor de irigaţii;

Slaba promovare a zonelor rurale şi a

produselor agricole;

Suprafaţa agricolă s-a diminuat în

intervalul 1985 – 2005;

Suprafaţa arabilă s-a diminuat în intervalul

1985 – 2005;

Producţia de struguri şi fructe pe teritoriul

municipiului Paşcani este redusă;

Zootehnia şi producţia zootehnică s-a

diminuat mult după anul 1989;

Numărul animalelor crescute în gospodării

nu a compensat diminuările din sectorul

cooperatist şi de stat;

Slab interes al investitorilor din mediul

urban pentru activităţile agricole;

Producţia agricolă obţinută este scăzută

deşi condiţiile sunt favorabile dezvoltării

agriculturii;

Numărul mare al proprietarilor de terenuri

agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha),

137


Analiza SWOT


cauzează imposibilitatea aplicării unui

sistem unitar şi eficient pentru obţinerea

producţiei agricole;

Producţia agricolă animală este în scădere

pe perioada 2000 – 2003;

Existenţa complexelor mari care nu deţin

suprafeţe pentru a asigura baza de

furajere;

Nealocarea unor suprafeţe mai mari

pentru asigurarea furajării animalelor;

Pondere scăzută a ramurii agricultură,

pescuit şi piscicultură în totalul cifrei de

afaceri a municipiului, doar de 1,64% în

anul 2005;

Numărul de salariaţi din domeniul

agricultură, silvicultură şi pescuit este în

scădere în perioada 2000 – 2005;

Slaba informare a populaţiei rurale cu

privire la facilităţile şi fondurile acordate

pentru dezvoltarea agriculturii.


Existenţa unui cadru legislativ ce

reglementează activitatea agricolă;

Existenţa râului Siret ca sursă importantă

de apă;

Posibilitatea accesării Fondului European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală;

Existenţa Planului Strategic pentru

Dezvoltarea Rurală;

Existenţa Planului Naţional de Dezvoltare

Rurală;

Existenţa Programului Naţional – Cadru de

Restructurare şi Modernizare a unor unităţi

de profil zootehnic şi din industria

alimentară;

Existenţa fondului European pentru Pescuit.

Distribuţia neuniformă a precipitaţiilor;

Instabilitatea cadrului legislativ;

Costuri mari de înfiinţare şi întreţinere a

culturilor de cartofi şi sfeclă de zahăr;

Riscul ca unele produse agricole să nu

întrunească condiţiile de calitate impuse de

Uniunea Europeană;

Mediul rural nu beneficiază de furnizarea

apei potabile în sistem centralizat;

Circulaţia rutieră greoaie în mediul rural,

existând drumuri acoperite cu balast sau din

pamânt;

Importul produselor agroalimentare de pe

piaţa Uniunii Europene;

Îmbătrânirea populaţiei în mediul rural;

Grad ridicat de sărăcie în mediul rural;

Accesul redus la informaţie şi slaba

comunicare dintre mediul rural şi mediul

urban;

Accesul redus la creditele de tip agricol al

populaţiei din mediul rural;

Existenţa unor zone ameninţate de dezastre

naturale (alunecări de teren, inundaţii);

Lipsa utilizării tehnologiilor de ultimă

generaţie (internet, tehnologii IT) în mediul

138


Analiza SWOT


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Analiza SWOT


rural;

Cunoştinţe insuficiente despre programele

de finanţare ce vizează dezvoltarea

agriculturii şi a mediului rural (SAPARD,

Fonduri structurale FEADR);

Slaba contractare a programelor de

finanţare şi cofinanţare din cauza resurselor

financiare extrem de limitate în mediul

rural;

Imposibilitatea controlării fenomenelor

climaterice nefavorabile ce afectează

producţia agricolă (secetă, ploi abundente,

grindină, etc.).



Existenţa formelor de învăţământ preşcolar,

primar, gimnazial, liceal şi postliceal;

Numărul mare de profesori calificaţi;

Numărul mare de elevi înscrişi în

învăţământul primar şi gimnazial;

Creşterea numărului de elevi înscrişi în

învăţământul liceal;

Creşterea numărului de profesori din

învăţământul liceal;

Existenţa obiectivelor de interes cultural

(Casa de Cultură Municipală, Biblioteca

Municipală, Muzeul Municipal);

Creşterea numărului de norme didactice, a

cercurilor şi a numărului de copii implicaţi

în activităţile culturale;

Servicii medicale în sistem public şi privat;

Numărul mare de servicii sociale oferite

pentru toate categoriile de persoane;

Abandonul şcolar scăzut;

Promovabilitatea ridicată a elevilor la

testele naţionale în special în mediul urban.

Creşterea numărului de elevi înscrişi în

învăţământul şcolar cu 26,51% în anul

2007;

Scăderea numărului de copii ce se înscriu în

învăţământul primar (scădere de 35,91% în

perioada 2000 – 2006);

Existenţa cazurilor de abandon şcolar şi a

cazurilor de copii neşcolarizaţi;

Promovabilitate scăzută a elevilor la testele

naţionale în anumite suburbii (50%);

Scăderea numărului de cadre didactice;

Nivelul salarial demotivant în sistemul de

învăţământ;

Numărul mic de elevi şi cadre didactice în

învăţământul postliceal;

Sistem de formare a deprinderilor practice

ale elevilor slab dezvoltat;

Lipsa promovării obiectivelor culturale;

Numărul mic de evenimente culturale

organizate;

Casa de cultură necesită lucrări de reparaţii

şi reabilitare;

Numărul mic de medici de familie raportat la

populaţie;

Numărul mic de medici în sectorul privat;

Zone neacoperite de medici şi personal

medical în mediul rural;

139


Analiza SWOT


Numărul mic de stomatologi în comparaţie

cu populaţia, atât în sector public, cât şi

privat;

Numărul mic de farmacişti atât în sector

public, cât şi privat;

Serviciile de urgenţă slab dezvoltate;

Susţinerea serviciilor sociale presupune

costuri foarte ridicate;

Număr mare de cazuri de copii aflaţi în

dificultate;

Număr mare de copii ce nu au putut fi

reintegraţi în familie;

Fonduri puţine pentru acoperirea tuturor

serviciilor sociale de la nivel local;

Personal insuficient care activează în

serviciile sociale;

Există cazuri de abandon familial;

Număr ridicat al persoanelor ce nu au

locuinţe;

Număr mare al persoanelor afectate de

violenţa domestică;

Creştere a numărului de persoane cu

handicap în ultimii ani;

Insuficienţa serviciilor sociale pentru

persoanele vârstnice, cu handicap,

imobilizate la pat, cu cerinţe speciale;

Pondere mică a persoanelor

instituţionalizate cu handicap şi cerinţe

speciale;

Lipsa dotărilor speciale pentru persoanele

aflate în dificultate din mediul public (clădiri

de interes public, sistemul rutier, magazine,

parcări, etc.);

Slaba promovare a culturii privind egalitatea

de şanse şi de gen.


Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

privind persoanele cu dizabilităţi;

Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

privind persoanele adulte;

Existenţa Strategiei Direcţiei de Asistenţă

Socială Iaşi privind persoanele de vârsta a

III-a;

Existenţa programelor comunitare şi

Creşterea infracţionalităţii cauzate de slaba

pregătire şi neintegrarea forţei de muncă

prin programe speciale de integrare;

Orientarea personalului didactic spre alte

activităţi;

Migrarea personalului sanitar pe plan

extern;

Migrarea personalului de asistenţă socială

pe plan extern sau orientarea spre alte

activităţi;

140

RESURSE UMANE. PIAŢA MUNCII

Analiza SWOT


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


naţionale pentru asigurarea accesului la

educaţie;

Existenţa programelor comunitare şi

naţionale pentru asigurarea accesului la

asistenţă socială;

Existenţa strategiei judeţene antisărăcie.

Schimbări legislative în domeniul

educaţional, al sănătăţii şi social;

Slaba pregătire în vederea accesării de

fonduri nerambursabile.



Spor natural ridicat, cu mult peste media pe

judeţ;

Natalitatea municipiului Paşcani este în

creştere;

Mortalitatea are valori sub cele înregistrate

pe judeţ şi nu prezintă valori alarmante;

Pondere ridicată a populaţiei tinere;

În ultimii ani rata şomajului se află în

scădere;

Pondere ridicată a populaţiei tinere apte de

muncă;

Pondere însemnată a populaţiei ocupate în

sectorul industriei;

Aplicarea măsurilor de prevenire ale

şomajului (informare şi consiliere

profesională, medierea muncii, formare

profesională, consultanţă şi asistenţă pentru

începerea unei activităţi independente).

Grad ridicat de sărăcie;

Populaţia stabilă a municipiului Paşcani a

scăzut în perioada 2000 – 2005;

Spor migrator negativ;

Creşterea migrării populaţiei spre

exteriorul municipiului;

Ponderea mare a populaţiei bătrâne în

mediul rural;

Numărul de persoane salariate a scăzut în

perioada de analiză 2000 – 2005;

Regres al numărului mediu de salariaţi în

fiecare dintre ramurile industriei;

Număr redus de salariaţi în domeniul

cercetării şi dezvoltării;

Închiderea şi privatizarea unor întreprinderi

mari a generat un număr ridicat de şomeri;

Populaţia şomeră este slab calificată;

Rata şomajului în municipiul Paşcani este

aproape dublă faţă de judeţul Iaşi;

Neconcordanţă între cererea şi oferta de

locuri de muncă;

Nivelul salarial este scăzut în comparaţie

cu alte zone mai dezvoltate ale ţării;

Slabe cunoştinţe referitoare la

141


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


Analiza SWOT


antreprenoriat în rândul populaţiei;

Lipsa unui program şi sistem pentru

instruirea şi calificarea specifică activităţilor

rurale;

Necorelarea ofertei de formare profesională

cu cererea de pe piaţa muncii;

Slaba încadrare pe piaţa muncii a

persoanelor cu pregătire superioară.


Zona Paşcani este cunoscută pentru

potenţialul fertilităţii;

Posibilitatea contractării fondurilor europene

nerambursabile ce vizează resursele

umane, recalificarea şi reconversia

acestora;

Crearea de noi locuri de muncă prin

dezvoltarea şi creşterea numărului de IMM-

uri, sprijinite prin fondurile structurale

europene;

Servicii de susţinere în domeniul

calificării/recalificării acordate de ALOFM

Paşcani;

Acordarea de facilităţi prioritare zonelor

defavorizate;

Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul

muncii.

Creşterea gradului de dependenţă a

populaţiei vârstnice la care se mai adaugă

şi populaţia tânără cu vârste între 0 – 14

ani;

Migrarea populaţiei calificate şi specializate

către alte zone mai dezvoltate;

Lipsa persoanelor specializate în domeniul

atragerii şi administrării de fonduri

europene;

Lipsa motivării salariale a populaţiei

calificate şi specializate;

Creşterea numărului de şomeri cauzată de

migrarea industriei lohn-ului spre state în

care forţa de muncă este mai ieftină;

Creşterea infracţionalităţii din cauza

necalificării şi slabei utilizări a resurselor

umane în câmpul muncii.

142

MEDIU

Analiza SWOT


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

MEDIU


Indicatorii privind poluarea atmosferei, în

zonele urbane, nu depăşesc limita

admisibilă;

Stare bună a pădurilor şi pajiştilor, acestea

fiind afectate în proporţie mică de uscare şi

păşunat;

Potenţial hidrografic constituit din ape

subterane, şi ape de suprafaţă; Închiderea marilor întreprinderi industriale

şi înlocuirea lor cu IMM-uri care respectă

legislaţia în domeniu;

Iniţierea unor acţiuni de colectare a

deşeurilor pe categorii (hârtie, carton,

sticlă, metal);

Existenţa companiilor de consultanţă de

mediu, ce pot oferi soluţii profesionale la

problemele de mediu organizaţiilor;

Existenţa campaniilor de avertizare şi

sancţionare a agenţilor economici care nu

respectă regulile de protecţia mediului.

Suprafaţa mare de terenuri degradate prin

alunecări de teren, eroziune, exces de

umiditate, inundaţii etc.;

Poluarea apelor de suprafaţă în urma

evacuării apelor uzate;

În perioadele de vârf ale traficului şi în

special în zonele cu trafic intens, poluarea

fonică depăşeşte standardele şi normele

sanitare admise;

Existenţa cazurilor de îmbolnăviri cu boli

transmisibile prin apă (hepatită virală,

dizenterie, etc.);

Randamente scăzute la staţiile de epurare

a apei uzate şi slaba dezvoltare a

infrastructurii de canalizare;

Nu există sisteme centralizate de tratare a

apei în mediul rural;

Calitatea apelor pluviale din zona

depozitului de deşeuri este

nesatisfăcătoare, înregistrându-se depăşiri

la majoritatea indicatorilor;

Depozitul actual are un grad de ocupare în

143

MEDIU

Analiza SWOT

MEDIU

proporţie de 90% fiind necesară închiderea

lui şi urmărirea post-închidere;

Rampa de descărcare a deşeurilor

menajere nu este amenajată corespunzător

încât să permită depozitarea în condiţii de

siguranţă ecologică;

Nu există sistemul de protecţie exterioară a

zonei depozitului de deşeuri - perdele

vegetale de protecţie;

În sistemul de colectare şi transport al

deşeurilor sunt utilizate mijloace de

transport deschise, improprii acestei

activităţi;

Lipsa serviciilor şi a unui sistem de

colectare a deşeurilor în unele zone

urbane;

Nu există spaţiu amenajat corespunzător

pentru depozitarea substanţelor toxice şi

periculoase;

Nu există sistem de colectare şi evacuare

a gazelor de fermentare;

Suburbiile oraşului Paşcani nu beneficiază

de sistem de colectare a deşeurilor;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în

mediul rural în special în zona albiilor de

râu;

Interesul scăzut al agenţilor economici în

protejarea mediului înconjurător;

Proasta gestionare a deşeurilor industriale

şi menajere (colectare neselectivă, gradul

redus de valorificare şi/sau tratare a

deşeurilor);

Proasta gestionare a deşeurilor generate de

unităţile spitaliceşti;

Slaba dotare cu echipamente tehnice

pentru funcţionarea eficientă a sistemului

de colectare deşeuri;

Lipsa preocupării agenţilor economici

pentru recuperarea şi reutilizarea

ambalajelor;

Infiltrarea apelor uzate în pânza freatică;

Criza spaţiilor verzi şi a zonelor de

agrement;

Nu există locuri suficiente de joacă pentru

copii, iar cele existente necesită amenajări

semnificative.


144


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

MEDIU

Analiza SWOT

MEDIU

S-au purtat discuţii şi există intenţia de a

se construi un depozit pentru deşeurile

rezultate în urma activităţilor medicale.

Introducerea în şcoli a disciplinelor de

educaţie ecologică şi protecţie a mediului;

Existenţa programelor de finanţare

europene pentru protecţia mediului;

Existenţa la nivel naţional a Fondului de

Mediu pentru susţinerea şi realizarea

proiectelor cuprinse în Planul Naţional de

Acţiune pentru Protecţia Mediului;

Creşterea suportului financiar din partea

Uniunii Europene, prin intermediul

Fondurilor Structurale pentru finanţarea

proiectelor de mediu;

Spaţiile verzi din lunca Siretului ar putea fi

folosite cu succes ca zone de agrement.

Insuficienţa fondurilor destinate protecţiei

mediului;

Lipsa de educaţie şi de deprindere a

locuitorilor în ceea ce priveşte colectarea

selectivă a deşeurilor;

Slaba informare a populaţiei şi a agenţilor

economici privind normele europene de

mediu;

Influenţa factorilor climaterici asupra

calităţii şi a cuantumului de apă de

suprafaţă;

Existenţa zonelor predispuse la riscuri

naturale (alunecări de teren, inundaţii);

Fenomene accentuate de eroziune;

Accidentele ecologice produse de firmele

industriale;

Dezvoltarea urbanistică şi industrială

antrenează producerea unor cantităţi din ce

în ce mai mari de reziduuri menajere care,

face ca procesul degradării mediului să fie

dificil de controlat;

Intensificarea traficului rutier;

Dezvoltarea urbanistică, ca urmare a

ritmului alert de apariţie a clădirilor în

defavoarea spaţiilor verzi;

Scăderea productivităţii solurilor situate în

apropierea zonelor industriale.

145


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

DEZVOLTAREA TURISMULUI

Analiza SWOT



Existenţa obiectivelor cultural-religioase;

Existenţa a numeroase monumente istorice

şi culturale;

Existenţa formelor de turism: cultural-

istoric, de agrement şi itinerant;

Existenţa zonelor cu potenţial natural;

Existenţa manifestărilor de ziua

municipiului;

Existenţa caselor memoriale ce au aparţinut

unor personalităţi culturale;

Cifra de afaceri obţinută în urma activităţii

din turism este în creştere.

Indicele redus de utilizare a capacităţii de

cazare şi a duratei medie de şedere;

Infrastructura fizică slab dezvoltată;

Slaba promovare a potenţialului turistic la

nivel judeţean, regional şi naţional prin:

pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de

prezentare;

Potenţialul turistic existent este slab

dezvoltat;

Calitatea serviciilor specifice turismului

este slab dezvoltată;

Oferta pachetelor turistice este redusă;

Lipsa de interes a firmelor de profil pentru

atragerea turiştilor;

Numărul mic de hoteluri, pensiuni,

restaurante şi agenţii de turism.

Insuficiente spaţii de agrement, iar cele

existente necesită reamenajări

semnificative;

Infrastructura obiectivelor culturale şi

istorice deficitară precum şi lipsa lucrărilor

de punere în evidenţă şi înfrumuseţare a

146


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013


2008 - 2015

acestora;

Lipsa evenimentelor periodice culturale şi

sportive la nivel judeţean şi naţional.

Slaba valorificare a agro-turismului local.


Îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de

utilităţi;

Posibilitatea atragerii turiştilor prin

îmbunătăţirea imaginii municipiului;

Dezvoltarea formelor de turism religios,

cinegetic, rural;

Posibilitatea dezvoltării agroturismului;

Dezvoltarea turismului prin intermediul

programelor cu finanţare europeană.

Migrarea turiştilor spre alte regiuni sau

zone;

Slaba pregătire pentru elaborarea de

proiecte cu finanţare nerambursabilă;

Capacitatea redusă de co-finanţare a

proiectelor cu finanţare nerambursabilă.

147

12. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Viziune

DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Viziune

Analiza SWOT a situaţiei existente a folosit ca bază pentru determinarea şi trasarea

principalelor direcţii strategice de dezvoltare. Astfel, având în vedere atuurile şi

oportunităţile zonei, s-a reevaluat stadiul actual al evoluţiei şi s-a constatat că municipiul

Paşcani, prin implementarea prezentei strategii de dezvoltare, va avea următoarele direcţii

strategice de dezvoltare:


1. Centru economic de dezvoltare durabilă

2. Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani

3. Zonă atractivă pentru locuit

4. Comunitatea locală activă, informată şi implicată

Aceste linii de dezvoltare au fost conturate în corelaţie cu avantajele municipiului Paşcani de

a fi al doilea pol puternic de dezvoltare a judeţului Iaşi şi principal nod de comunicaţii al

zonei, puncte tari care pun bazele unei dezvoltări durabile. De asemenea, stadiul actual al

infrastructurii reflectă posibilitatea unei dezvoltări şi extinderi moderne, Paşcaniul devenind

un centru urban cu cartiere satelit, structuri angrenate printr-un echilibru teritorial, în care

se vor împleti atât activităţile economice caracteristice zonei urbane cât şi cele specifice

spaţiului rural.

Municipiul Paşcani va deveni un Centru economic de dezvoltare durabilă, prin

modernizarea şi retehnologizarea întreprinderilor industriale, repunerea în funcţiune a

148


Viziune


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

fabricilor industriale închise, pe de o parte şi pe de altă parte, împrospătarea mediului de

afaceri local prin înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

Centru de tranzit feroviar

Municipiul Paşcani îşi va consolida statutul de important nod feroviar având în vedere

Acordul Internaţional privind realizarea unei reţele feroviare de înaltă performanţă în Europa

de est care va cuprinde 16 axe feroviare, una dintre ele urmând să treaca şi prin staţia CFR

Paşcani: axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna

Oryahovica – Stara Zagora – Pythion, semnat la Salonic pe data de 4 mai 2006. Acest acord

a fost adoptat şi de către Guvernul României prin HG 1662 din 22.11.2006.

Conform acestui acord, cele 16 axe feroviare urmează să fie modernizate astfel încât din

anul 2020 pe aceste reţele trenurile de persoane vor circula cu o viteză de până la 160

Km/h, iar cele de mare viteză cu până la 220 Km/h. Deasemenea, vor fi reabilitate şi

modernizate şi infrastructurile din staţiile CFR şi împrejurimile acestora precum şi cele de

material rulant (calea ferată). În acord sunt prevăzute investiţii şi pentru „simplificarea şi

îmbunătăţirea calităţii oricărei proceduri de control al documentelor sau procedurilor vamale

cerute în traficul internaţional şi pentru asigurarea unei calităţi superioare a vânzării

electronice de bilete şi a altor documente de călătorie”.

Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S–E prezintă

o importanţă deosebită şi este propice pentru înfiinţarea unui centru de tranzit feroviar la

Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

Complex hidroenergetic şi de agrement

Potenţialul hidrografic oferit de râul Siret va fi exploatat prin construirea unei

microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca. Energia

electrică rezultată va fi furnizată reţelei naţionale de energie contra cost, contribuind astfel

la suplimentarea veniturilor bugetului local.

Realizarea acestui obiectiv va avea o contribuţie importantă la dezvoltarea turismului local

de agrement prin amenajarea următoarele obiective de agrement:

Bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi;

Bază turisitică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de

sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare,

tratament şi întreţinere, etc.).

Ca urmare a realizării barajului din zona Lunca se propune înfiinţarea unui fond piscicol ce

poate fi exploatat atât din punct de vedere comercial, cât şi turistic. Astfel, pe lângă

producţia efectivă piscicolă, zonele din preajma barajului amenajat vor dobândi un potenţial

turistic deosebit, prin construirea de hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice (posibilitatea

organizării de mici croaziere pe apă, plimbări cu hidrobiciclete, cu bărci, etc. şi sesiuni de

pescuit sportiv-recreativ).

Economia şi industria

149


Viziune


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013

Ramurile industriale vor menţine municipiul în circuitul comercial prin aportul unităţilor

existente, dar şi prin unele noi, furnizând o parte însemnată de produse prelucrate pentru

nevoile proprii. Foarte importante vor fi investiţiile în industria uşoară (asamblare

echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria

incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.) care va asigura o

producţie calitativă determinând creşterea nivelului de trai al populaţiei municipiului.

Agricultura va furniza, în proporţii ridicate, cantităţi de produse agricole, materii prime şi

materiale pentru consumul direct al populaţiei cât şi pentru prelucrare în capacităţile

industriale.

Activităţile economice axate pe prestări servicii (turism şi promovare turistică, domeniul

IT&C, afacerile de comerţ electronic, consultanţă în domeniul afacerilor, activităţi inovative

etc.) vor contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică a municipiului Paşcani.

De asemenea, se va înfiinţa un parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor

desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de

dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice. Prin construirea şi înfiinţarea

parcului industrial se vor valorifica atât resursele materiale şi de infrastructură, cât şi

resursele umane existente în municipiul Paşcani.

Dezvoltarea economică va fi susţinută major şi de investitorii străini care vor aduce un aport

semnificativ la PIB-ul municipiului. Amplasarea geografică în centrul Regiunii Nord-Est ce

deţine aproximativ 2 milioane de locuitori, nod feroviar important, infrastructura favorabilă,

prezenţa unor ramuri ale industriei viabile, rezervele de teren care pot fi alocate unor

activităţi productive în zone ce au echipări bune se constituie, cert, în puncte de atracţie

pentru potenţialii investitori străini.

Foarte importantă, pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local, este infrastructura

de sprijin economic. Astfel, în municipiul Paşcani vor exista:

„Centrul de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de

supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru

training şi conferinţe şi crearea de noi locuri de muncă etc.;

„Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în

deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile

din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele

locale, naţionale şi externe, etc.;

Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi

economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare

tehnologică într-un regim de facilităţi specifice;

Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi

livrate către Europa de Est;

Incubatoare de afaceri locale în vederea dezvoltării şi împrospătării mediului de

afaceri existent.

Terenuri alocate şi spaţii dotate cu toate utilităţile necesare pentru potenţialii

investitori interesaţi.

150


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013





Viziune

Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani cu dotări de tip urban, direcţie

strategică de dezvoltare ce vizează dezvoltarea celor cinci suburbii: Blăgeşti, Boşteni,

Gîşteşti, Lunca Paşcani şi Sodomeni. Astfel, va avea loc dezvoltarea, modernizarea şi

reabilitarea infrastucturii, conducând la creşterea nivelului de trai, a calităţii condiţiilor de

viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale amintite. Se va urmări, de asemenea,

creşterea contribuţiei suburbiilor la economia municipiului prin diversificarea activităţilor

economice (Ex: meşteşugărit şi artizanat, dezvoltarea turism rural, agroturism, acvacultură,

apicultură, frizerie, cizmărie, etc.).

Transformarea suburbiilor în cartiere satelit va adăuga un plus de valoare şi va constitui un

mijloc de expansiune a centrului urban existent, prin angrenarea lor teritorială la activităţile

economico-sociale ale municipiului. În acest sens se vor împleti atât activităţile economice

caracteristice zonei urbane cât şi cele specifice spaţiului rural.

Municipiul Paşcani va deveni o Zonă atractivă pentru locuit valorificând avantajele create

de existenţa infrastructurii tehnico-edilitară ce va fi reabilitată, modernizată şi extinsă pe

întreg teritoriul municipiului, de infrastructura de locuinţe existentă ce va fi de asemenea

reabilitată şi extinsă, de prezenţa obiectivelor turistice şi a obiectivelor culturale, de

creşterea economică din ultimii ani şi de scăderea ratei şomajului.

La acestea se vor adăuga noi acţiuni care vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii fizice de agrement (amenajare patinoar, teren de tenis, spaţii de joacă pentru

copii, săli de sport, ştrand, hipodrom etc.), reamenajarea şi extinderea spaţiilor verzi,

construcţia de noi locuinţe sociale şi locuinţe pentru tineri, reabilitarea şi modernizarea

obiectivelor culturale, reabilitarea cinematografului, crearea de noi locuri de muncă,

înfiinţare restaurante, localuri, parcuri de distracţii, gestionarea corespunzătoare a

deşeurilor etc. Prin implementarea acestor acţiuni municipiul Paşcani va prezenta un real

interes pentru tineri şi pentru populaţie în general, diminuându-se astfel fenomenul migrării

populaţiei în străinătate sau către zone din ţară mai bine dezvoltate economic şi social.

Municipiul Paşcani va avea o Comunitate locală activă, informată şi implicată având în

vedere importanţa implicării publicului larg în luarea deciziilor de interes public. Autoritatea

locală va adopta o politică de implicare publică utilizând diverse instrumente de comunicare

a informaţiilor, de intervievare şi de luare a deciziilor în conformitate cu dorinţele

comunităţii locale (înfiinţare de portaluri on-line, forum-uri de discuţii, postarea de

informaţii pe site-ul primăriei, dezbateri publice, etc.). Această politică de implicare publică

a comunităţii locale se va aplica la fiecare proiect important pentru dezvoltarea municipiului

şi/sau care afectează în mod direct comunitatea locală.

151


2008 - 2015


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




152

OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

Priorităţi

13. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

Obiectiv general

Obiective specifice

Priorităţi

Obiectiv general

Elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Paşcani a fost realizată având la bază

nevoile şi necesităţile desprinse din analiza economico-socială a municipiului şi analiza

SWOT.

Luând în considerare nivelul de dezvoltare al municipiului Paşcani comparativ cu oraşele din

regiunea Nord-Est şi rolul Strategiei de dezvoltare ca liant spre procesul de convergenţă

economică şi socială, obiectivul general vizează:

Reducerea disparităţilor de dezvoltare economico-socială dintre municipiul

Paşcani şi oraşele din regiunea Nord-Est, precum şi a decalajelor dintre mediul

urban şi cel rural.

Obiective specifice

153


2008 - 2015


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013


Infrastructura

de comunicaţii

1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii fizice şi sociale, cu protejarea condiţiilor de

mediu;

2. Consolidarea mediului de afaceri şi crearea de parteneriate în domeniul cercetării şi

inovării tehnologice;

3. Dezvoltarea, promovarea şi îmbunătăţirea turismului şi potenţialului turistic de la

nivel local;

4. Dezvoltarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai al locuitorilor;

5. Creşterea ocupării şi incluziunii sociale;

6. Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale.

Strategia de dezvoltare economico-socială cuprinde priorităţi şi măsuri în vederea atingerii

obiectivelor, structurate astfel:

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu

Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală

Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu

Secţi

un

e

Măsura Obiectivul măsurii Acţiuni -

INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU

IN

FR

AS

TR

UC

TU

RA

ŞI M

ED

IU

M.1.1

Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere.

O.1.1.1

Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid.

A.1.1.1.1

Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului Paşcani).

A.1.1.1.2 Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea

rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat).

A.1.1.1.3 Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului Paşcani.

A.1.1.1.4

Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat).

A.1.1.1.5 Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului.

A.1.1.1.6 Realizarea străzilor din zona Aerodromului.

O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier.

A.1.1.2.1 Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere.

A.1.1.2.2

Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere.

A.1.1.2.3

Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).

A.1.1.2.4

Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu

tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).

155

Secţi

un

e



A.1.1.2.5 Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu

P.U.G. actualizat).

A.1.1.2.6 Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat).

O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare.

A.1.1.3.1 Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de afaceri.

A.1.1.3.2

Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei.

A.1.1.3.3 Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare.

A.1.1.3.4 Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea amenajării de parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică etc.).

O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului

locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea.

A.1.1.4.1 Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de

călători existente.

A.1.1.4.2 Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare şi program de circulaţie a acestora.

A.1.1.4.3 Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în vederea evitării eventualelor blocaje în trafic.

A.1.1.4.4 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu

normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.

156

Secţi

un

e



A.1.1.4.5 Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii riscului de accidente.

A.1.1.4.6 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani.

A.1.1.4.7

Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.

M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi.

O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi.

A.1.2.1.1 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere infrastructură de apă potabilă.

A.1.2.1.2

Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi

extindere reţea de canalizare.

A.1.2.1.3 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale.

A.1.2.1.4 Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de alimentare energie electrică.

A.1.2.1.5 Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei

centrale de producere energie electrică în zona Vale.

A.1.2.1.6

Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de iluminat public.

A.1.2.1.7 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat.

A.1.2.1.8 Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de distribuţie gaze.

A.1.2.1.9 Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi

157

Secţi

un

e



minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.

A.1.2.1.10

Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi

extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi transfer, etc.).

A.1.2.1.11

Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi.

A.1.2.1.12 Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri.

O.1.2.2

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii

de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

A.1.2.2.1

Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile

de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice.

A.1.2.2.2 Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei.

A.1.2.2.3 Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile.

A.1.2.2.4 Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate.

A.1.2.2.5 Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în

vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor.

A.1.2.2.6 Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor.

A.1.2.2.7 Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor

de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.

A.1.2.2.8 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei

158

Secţi

un

e



şi introducere sistem de indicatori de performanţă.

A.1.2.2.9

Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării

riscului de inundaţie.

O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea

acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.

A.1.2.3.1 Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte şi în conformitate cu nivelul de expansiune.

A.1.2.3.2 Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de sport, din oraş şi suburbii.

A.1.2.3.3 Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un

program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.

A.1.2.3.4 Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele locatarilor.

O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

A.1.2.4.1 Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care acestea lipsesc.

A.1.2.4.2 Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de

exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare.

A.1.2.4.3 Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă şi urmărirea post închidere.

A.1.2.4.4 Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

A.1.2.4.5 Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile.

A.1.2.4.6 Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice.

A.1.2.4.7

159

Secţi

un

e



Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere.

A.1.2.4.8

Implementare sistem de taxare pe salubritate.

A.1.2.4.9 Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.

O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

A.1.2.5.1 Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de expansiunea municipiului.

A.1.2.5.2 Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire

alimentate cu gaze naturale (Ex : în unităţi de invăţământ, în unităţi culturale, în

unităţi medicale etc.).

O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în

vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

A.1.2.6.1 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului.

A.1.2.6.2

Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în

zona barajului de la Lunca.

A.1.2.6.3 Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană).

A.1.2.6.4

Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.).

O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între

dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.

A.1.2.7.1 Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale.

A.1.2.7.2 Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele aprobate de Uniunea Europeană.

A.1.2.7.3

Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen

160

Secţi

un

e



întâlnit în special în mediul rural).

A.1.2.7.4

Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor

toxice şi periculoase.

A.1.2.7.5 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.

A.1.2.7.6 Executare lucrări de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor.

A.1.2.7.7 Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie 1918).

A.1.2.7.8

Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare.

A.1.2.7.9

Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, zonelor umede de pe versanţi, dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc.

A.1.2.7.10 Recuperarea terenurilor degradate prin împădurire.

A.1.2.7.11 Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă.

A.1.2.7.12

Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane.

A.1.2.7.13 Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării).

A.1.2.7.14 Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau

unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe;

A.1.2.7.15 Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă

161

Secţi

un

e



umedă.

A.1.2.7.16

Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului

iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).

A.1.2.7.17 Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de zona centrală şi urmărirea post-închidere.

A.1.2.7.18 Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi.

A.1.2.7.19 Promovarea legislaţiei în acord cu cerinţele Uniunii Europene referitoare la protecţia mediului înconjurător.

A.1.2.7.20

Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului înconjurător.

A.1.2.7.21

Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului.

A.1.2.7.22 Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin: asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a

aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului; perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;

supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu.

M.1.3

Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi contruire de locuinţe.

O.1.3.1

Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.

A.1.3.1.1

Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.

A.1.3.1.2 Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi

lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).

A.1.3.1.3

162

Secţi

un

e



Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe.

A.1.3.1.4

Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii capitale.

A.1.3.1.5 Consolidarea şi reducerea riscului seismic la construcţiile vechi.

A.1.3.1.6 Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al municipiului Paşcani;

A.1.3.1.7 Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru

iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.

A.1.3.1.8 Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare şi modernizare gară.

A.1.3.1.9 Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere).

A.1.3.1.10 Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice.

A.1.3.1.11 Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.).

A.1.3.1.12 Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă.

A.1.3.1.13 Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agro-alimentare din oraş.

A.1.3.1.14 Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii

existente precum şi crearea altora noi.

A.1.3.1.15 Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement, în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani.

163

Secţi

un

e



A.1.3.1.16 Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (parcuri, monumente culturale, spaţii de agrement, etc.).

A.1.3.1.17 Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural.

A.1.3.1.18 Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de

acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.

A.1.3.1.19 Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a

monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul

Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de specialitate.

A.1.3.1.20 Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură.

A.1.3.1.21 Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de Cultură.

A.1.3.1.22

Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia.

A.1.3.1.23 Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale.

A.1.3.1.24 Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion.

A.1.3.1.25 Reabilitarea şi modernizarea stadionului.

A.3.1.1.26

Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom –

identificare teren, elaborare studii tehnice şi execturare lucrări.

164

Secţi

un

e



A.3.1.1.27 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare amplasament şi executare lucrări.

A.3.1.1.28 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis – identificare amplasament, executare lucrări.

A.3.1.1.29

Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.

A.3.1.1.30 Construire şi/sau amenajare pistă carturi.

A.3.1.1.31 Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.

165

Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri

Secţi

un

e


MEDIUL DE AFACERI

MED

IU

L D

E A

FA

CER

I

M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea

mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.

O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea

microîntreprinderilor şi IMM-urilor.

A.2.1.1.1 Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative,

nepoluante.

A.2.1.1.2 Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a

sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.

A.2.1.1.3 Investiţii în domeniul IT&C.

A.2.1.1.4 Certificarea produselor şi sau serviciilor.

A.2.1.1.5

Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.

A.2.1.1.6 Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru

comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale.

A.2.1.1.7 Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi retehnologizarea acestora.

A.2.1.1.8 Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu

protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.

A.2.1.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism – agrement şi a altor servicii publice şi comerciale.

166

Secţi

un

e


MEDIUL DE AFACERI

A.2.1.1.10 Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă

din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).

A.2.1.1.11 Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie, ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc.

A.2.1.1.12 Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a oraşului.

A.2.1.1.13

Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.

A.2.1.1.14 Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice şi scăderii şomajului.

A.2.1.1.15 Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de

telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei,

industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.).

A.2.1.1.16 Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond piscicol, după definitivarea barajului de pe râul Siret.

O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea

dezvoltării mediului de afaceri local.

A.2.1.2.1 Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

A.2.1.2.2 Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi pentru crearea de locuri de muncă.

A.2.1.2.3

Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în

care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de

producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de

facilităţi specifice.

167

Secţi

un

e


MEDIUL DE AFACERI

A.2.1.2.4

Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri

ce vor fi livrate către Europa de Est.

A.2.1.2.5 Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor

investitori.

A.2.1.2.6 Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.).

A.2.1.2.7

Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.

A.2.1.2.8 Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de afaceri local.

A.2.1.2.9 Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat);

A.2.1.2.10

Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor.

O.2.1.3

Creşterea atractivităţii zonelor industriale.

A.2.1.3.1

Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea spaţiilor nou create.

A.2.1.3.2 Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare).

A.2.1.3.3 Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale)

în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.

A.2.1.3.4 Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi

retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.

168

Secţi

un

e


MEDIUL DE AFACERI

M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului

de afaceri

O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a

vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.

A.2.2.1.1 Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări

nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc.

A.2.2.1.2 Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei şi serviciilor.

A.2.2.1.3 Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri etc.

A.2.2.1.4 Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale.

A.2.2.1.5

Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială.

A.2.2.1.6 Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de către acestea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei.

O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.

A.2.3.1.1 Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive.

A.2.3.1.2

Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovare.

A.2.3.1.3 Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universităţi.

169

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului

Secţi

un

e



DEZ

VO

LTA

REA

TU

RIS

MU

LU

I

M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic.

O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism.

A.3.1.1.1 Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric şi ecumenic local.

A.3.1.1.2

Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi.

A.3.1.1.3 Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement (parcuri, iazuri etc.).

A.3.1.1.4 Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi în zona barajului de la Lunca.

A.3.1.1.5

Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante,

terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament şi întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca.

A.3.1.1.6 Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete,

amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori.

A.3.1.1.7 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în

170

Secţi

un

e



Paşcani, la est de Lunca).

A.3.1.1.8

Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea

cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca.

A.3.1.1.9 Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu verde, amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc.

O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat.

A.3.1.2.1 Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu ocazia zilelor oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional.

A.3.1.2.2 Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente

sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc).

A.3.1.2.3 Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone turistice.

A.3.1.2.4 Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale,

festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente.

A.3.1.2.5 Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de agrement existente, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri,

centre de afaceri, intersecţii principale etc.).

A.3.1.2.6

Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.

171

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală

Secţi

un

e


DEZVOLTARE RURALĂ

DEZ

VO

LTA

RE R

UR

ALĂ

M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii

rurale.

O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii

zonelor rurale.

A.4.1.1.1 Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G

actualizat).

A.4.1.1.2 Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor.

A.4.1.1.3

Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.

A.4.1.1.4 Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste

sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)

A.4.1.1.5 Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca.

A.4.1.1.6 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).

A.4.1.1.7 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai Viteazu, Gării, 1 Mai).

A.4.1.1.8

Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului.

172

Secţi

un

e


DEZVOLTARE RURALĂ

A.4.1.1.9 Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement, etc.

A.4.1.1.10 Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex. bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi design municipiu.

A.4.1.1.11 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale (dispensare) din suburbii.

A.4.1.1.12 Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii.

A.4.1.1.13 Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de

învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.14 Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.15 Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni.

A.4.1.1.16

Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.17 Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.18 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii.

A.4.1.1.19 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.20

173

Secţi

un

e


DEZVOLTARE RURALĂ

Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public.

A.4.1.1.21

Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în

suburbii.

A.4.1.1.22 Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.23 Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din suburbii.

A.4.1.1.24 Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni

şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.25 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.).

A.4.1.1.26 Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi

peisajelor.

A.4.1.1.27 Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora.

A.4.1.1.28

Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de

management al ariilor protejate.

A.4.1.1.29 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului Fântânele.

A.4.1.1.30

Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni.

M.4.2

Dezvoltarea sectoarelor

O.4.2.1

Investiţii pentru creşterea competitivităţii

A.4.2.1.1

Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi

174

Secţi

un

e


DEZVOLTARE RURALĂ

agricol şi silvic. şi eficienţei agriculturii şi silviculturii. zootehnice.

A.4.2.1.2

Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren.

A.4.2.1.3 Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă.

A.4.2.1.4

Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii.

A.4.2.1.5 Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii

dezastrelor naturale.

A.4.2.1.6 Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere.

A.4.2.1.7 Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară.

A.4.2.1.8 Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere.

A.4.2.1.9 Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de

canalizare, sisteme de irigaţii etc.).

A.4.2.1.10 Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe

specifice pe teme ca: îmbunătăţirea calităţii producţiei; igiena şi siguranţa alimentelor;

utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;

îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor; activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar; aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi

ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;

etc.

A.4.2.1.11

175

Secţi

un

e


DEZVOLTARE RURALĂ

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.

A.4.2.1.12 Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau

evenimente care pot contribui la formarea lor.

A.4.2.1.13 Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui, fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.)

A.4.2.1.14

Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.

A.4.2.1.15 Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor.

A.4.2.1.16

Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure.

A.4.2.1.17 Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul silviculturii , precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software.

A.4.2.1.18

Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor.

A.4.2.1.19 Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea calităţii produselor rezultate.

M.4.3

Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural.

O.4.3.1

Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului.

A.4.3.1.1

Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.

A.4.3.1.2 Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului.

A.4.3.1.3 Investiţii pentru dezvoltarea acvaculturii.

A.4.3.1.4 Investiţii pentru dezvoltarea apiculturii.

A.4.3.1.5 Investiţii pentru cultivarea şi procesarea ciupercilor.

A.4.3.1.6

Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.).

176

Secţi

un

e


DEZVOLTARE RURALĂ

A.4.3.1.7 Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică.

A.4.3.1.8

Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli.

A.4.3.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie, cizmărie, etc.).

A.4.1.3.10 Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru persoane fizice din mediul rural.

Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

Secţi

un

e


DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE

DEZ

VO

LTA

REA

RES

UR

SELO

R U

MA

NE Ş

I A

SER

VIC

IILO

R S

OC

IA

LE

M.5.1 Dezvoltarea formării iniţiale şi continue.

O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale

eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.

A.5.1.1.1 Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar şi liceal.

A.5.1.1.2

Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:

transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;

transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de Turism.

A.5.1.1.3 Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli de arte şi meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa actuală de muncă.

A.5.1.1.4 Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor umane.

177

Secţi

un

e



A.5.1.1.5 Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din

mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de muncă.

A.5.1.1.6 Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa muncii.

A.5.1.1.7 Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului.

A.5.1.1.8

Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.

A.5.1.1.9 Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii.

A.5.1.1.10 Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie.

A.5.1.1.11 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de

educaţie.

A.5.1.1.12 Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).

A.5.1.1.13 Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate.

A.5.1.1.14

178

Secţi

un

e



Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ.

A.5.1.1.15

Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning.

O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de

formare continuă.

A.5.1.2.1 Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea

profesională a resurselor umane).

A.5.1.2.2 Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.

A.5.1.2.3

Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulţilor.

A.5.1.2.4 Programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul

rural.

A.5.1.2.5 Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi

dezvolte propria afacere.

A.5.1.2.6 Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local.

A.5.1.2.7 Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de incluziune socială.

A.5.1.2.8 Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea

179

Secţi

un

e



profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii.

A.5.1.2.9 Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante

şi angajatori.

A.5.1.2.10 Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în special în mediul rural şi în cazul grupurilor vulnerabile.

A.5.1.2.11 Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management.

M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea

componentelor sociale în vederea creşterii calităţii

vieţii comunităţii locale.

O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării

procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane.

A.5.2.1.1 Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de

evoluţia numărului de copii.

A.5.2.1.2

Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani.

A.5.2.1.3

Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică).

A.5.2.1.4 Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani.

A.5.2.1.5

Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”.

A.5.2.1.6 Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.

A.5.2.1.7 Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti.

A.5.2.1.8 Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’- extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti;

A.5.2.1.9 Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.

A.5.2.1.10

Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani.

180

Secţi

un

e



A.5.2.1.11 Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B.

A.5.2.1.12

Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.

A.5.2.1.13 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani.

A.5.2.1.14 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani.

A.5.2.1.15 Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr.

1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică.

A.5.2.1.16 Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru comisiile metodice.

A.5.2.1.17 Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni.

A.5.2.1.18 Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’,

Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.

A.5.2.1.19 Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice.

A.5.2.1.20 Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).

A.5.2.1.21 Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare

181

Secţi

un

e



unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti,

Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).

A.5.2.1.22 Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti).

A.5.2.1.23 Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic.

A.5.2.1.24

Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar

,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.

A.5.2.1.25 Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ ,

Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).

A.5.2.1.26 Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).

A.5.2.1.27 Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare, precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete.

O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate.

A.5.2.2.1 Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului.

A.5.2.2.2 Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor

servicii de sănătate prompte şi de calitate.

182

Secţi

un

e



A.5.2.2.3 Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea

corespunzătoare a acestora, etc.).

A.5.2.2.4 Înfiinţare unitate de transfuzii.

A.5.2.2.5 Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul

populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD).

A.5.2.2.6 Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu.

A.5.2.2.7 Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare.

A.5.2.2.8 Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în

vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului Local.

A.5.2.2.9 Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele

constituind focare de infecţie pentru populaţie.

A.5.2.2.10 Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip e-sănătate.

O.5.2.3

Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.

A.5.2.3.1

Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.2 Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în

centre de plasament de tip familial şi adopţie.

A.5.2.3.3

183

Secţi

un

e



Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.4

Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate.

A.5.2.3.5 Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.6 Desfăşurare campanii de combatere a violenţei domestice.

A.5.2.3.7 Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi

stopării traficului cu fiinţe umane.

A.5.2.3.8 Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare în muncă a acestora.

A.5.2.3.9

Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.10 Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale).

A.5.2.3.11 Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu

standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.12 Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a

timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.

A.5.2.3.13 Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public

şi pe drumurile publice.

A.5.2.3.14 Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap.

184

Secţi

un

e



A.5.2.3.15 Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor defavorizate la utilităţi.

A.5.2.3.16 Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii persoanelor defavorizate.

A.5.2.3.17

Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale

Secţi

un

e


DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

D E Z V O L T A R E A

C A P A C I T Ă Ţ II

A D M I N I S T R A Ţ I E I

P U B L I C E

L O C A L E M.6.1

Dezvoltarea şi consolidarea

O.6.1.1

Consolidarea legăturii dintre administraţia

A.6.1.1.1

Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi

185

Secţi

un

e



capacităţii administrative. publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală.

implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.

A.6.1.1.2

Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.

A.6.1.1.3

Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.

O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei.

A.6.1.2.1 Realizarea şi implementarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.

A.6.1.2.2 Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.

A.6.1.2.3 Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.

A.6.1.2.4

Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software cadastru).

A.6.1.2.5 Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul

Primăriei.

O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru.

A.6.1.3.1 Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor.

A.6.1.3.2

Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării.

A.6.1.3.3 Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări, dezbateri tematice publice.

A.6.1.3.4 Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri, pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a municipiului.

A.6.1.3.5

Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în

186

Secţi

un

e



vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).

A.6.1.3.6

Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică.

A.6.1.3.7 Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice.

A.6.1.3.8 Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare.

A.6.1.3.9

Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.

A.6.1.3.10 Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane.

A.6.1.3.11 Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică.

A.6.1.3.12 Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale

şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.

A.6.1.3.13 Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate.

A.6.1.3.14 Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare.

A.6.1.3.15 Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice.

A.6.1.3.16 Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de

187

Secţi

un

e



colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.

A.6.1.3.17 Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor, managementul documentelor etc.).

A.6.1.3.18

Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.

A.6.1.3.19 Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS2.

A.6.1.3.20

Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale.

M.6.2 Eficientizarea

managementului de proiect.

O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi

administrare a finanţărilor nerambursabile.

A.6.2.1.1 Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor.

A.6.2.1.2 Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor.

A.6.2.1.3 Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine,

dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc.

A.6.2.1.4

Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă.

M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene.

O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări /parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii

A.6.3.1.1 Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.

2 Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.

188

Secţi

un

e



investitorilor străini şi a dobândirii de noi practici şi tehnici.

A.6.3.1.2 Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare,

cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).


2008 - 2015

15. COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE

NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Politicile comunitare

Politicile naţionale

190

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE



2008 – 2015

Coeziunea şi concordanţa cu politicile comunitare

Corespondenţa strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani cu politicile

comunitare este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 91 – Coeziunea cu politicile comunitare

Politicile comunitare şi prevederile

acestora

Politicile comunitare reflectate în

priorităţile şi măsurile strategiei

municipiului Paşcani

Orientările comunitare pentru Politica de

Coeziune 2008 – 2015

Principalele axe prioritare:

dezvoltarea şi creşterea atractivităţii

statelor membre, a regiunilor şi oraşelor

prin îmbunătăţirea accesibilităţii,

asigurarea unor servicii calitative şi

implicit protejarea mediului;

încurajarea inovării, antreprenoriatului şi

extinderea economiei cunoaşterii;

crearea de noi locuri de muncă, creşterea

adaptabilităţii forţei de muncă şi sporirea

investiţiilor în capitalul uman.

Prioritatea 1 – măsurile 1.1, 1.2, 1.3

Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.3


Prioritatea 4 – măsurile 4.1; 4.3

Prioritatea 2 – măsurile 2.2, 2.3




Prioritatea 5 – măsura 5.1, 5.2

Prioritatea 6 – măsura 6.1, 6.2

Cartea albă – Politica Europeană în materie

de transport

se are în vedere importanţa reabilitării

infrastructurii rutiere şi importanţa unui

transport urban sigur şi ecologic.

Prioritatea 1 – măsura 1.1


Politica de coeziune şi oraşele: contribuţia

oraşelor la creşterea economică şi crearea

locurilor de muncă în regiuni

urmăreşte să completeze şi să dezvolte

„Orientările strategice comunitare 2008 –

2015” prin întărirea dimensiunii urbane.

Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.1,

măsura 2.2, 2.3


Carta Europeană pentru IMM-uri

educarea şi formarea în domeniul

antreprenoriatului, sprijinirea înfiinţării

de start-up-uri, îmbunătăţirea accesului

on-line, întărirea capacităţilor

tehnologice, valorificarea modelelor de e-

business.

Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivele

2.1.1, 2.1.2, măsurile 2.2, 2.3


191

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE




2008 – 2015

Politicile comunitare şi prevederile

acestora

Politicile comunitare reflectate în



Strategia Europeană de Ocupare, Cadrul

Strategic pentru Egalitate de Şanse,

Memorandumul Comun de Incluziune

dezvoltarea unui sistem de servicii

sociale de îngrijire la domiciliu, reducerea

discrepanţelor între zonele urbane şi cele

rurale, creşterea capacităţii sistemului de

îngrijire pentru vârstnici, promovarea

unei politici coerente în domeniul familiei,

măsuri pentru protecţia copilului,

incluziune socială pentru persoanele cu

dizabilităţi.


Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005

privind sprijinul pentru dezvoltare rurală

acordat prin Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală

creşterea şi dezvoltarea competitivităţii

sectorului agricol şi forestier,

îmbunătăţirea economică a mediului

rural; îmbunătăţirea calităţii vieţii în

mediul rural.

Prioritatea 4 – măsurile 4.1, 4.2, 4.3

Strategia de la Lisabona, Liniile directoare

strategice comunitare privind politica de

coeziune în sprijinul creşterii economice şi a

locurilor de muncă

creştere economică, crearea de noi locuri

de muncă.




Acţiunile ce vor fi implementate prin intermediul strategiei de dezvoltare economico-socială

a municipiului Paşcani, respectă reglementările comunitare şi prevederile naţionale în ceea

ce priveşte atingerea obiectivelor orizontale – dezvoltare durabilă, egalitate de şanse şi

nediscriminare, societate informaţională.

192



Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă este luată în considerare în toate acţiunile prevăzute a fi derulate în

cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială, după cum urmează:

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu – reabilitarea infrastructurii de

transport contribuie la o raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire

reducând nivelul poluării urbane; prin îmbunătăţirea infrastructurii de mediu vor

fi închise depozitele de deşeuri neconforme, se vor recondiţiona din punct de

vedere ecologic zonele afectate, se va reduce poluarea apelor de suprafaţă şi

subterane şi va fi protejat mediul înconjurător; vor fi realizate premisele

îmbunătăţirii eficienţei energetice, uzitarea surselor de energie regenerabilă,

realizarea condiţiilor de prevenire şi combatere a calamităţilor naturale,

reabilitarea urbană pentru dezvoltarea unor spaţii curate, reabilitarea zonelor

abandonate pentru reducerea riscului apariţiei de focare de infecţie.

Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – retehnologizarea microîntreprinderilor şi

IMM-urilor, investiţii în tehnologii nepoluante, implemetarea şi certificarea

sistemelor de management a calităţii, a mediului, ecologizarea terenurilor din

zonele industriale şi reconstrucţia acestora cu protejarea condiţiilor de mediu,

investiţii in infrastructura de utilităţi, investiţii inovative.

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului – investiţii pentru reabilitarea

obiectivelor turistice, reabilitarea spaţiilor de cazare, se vor sprijini acţiunile de

promovare a potenţialului turistic la nivel local.

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală – îmbunătăţirea infrastructurii rutiere,

reducerea poluării cauzată de depozitarea necontrolată a deşeurilor în spaţiul

rural, extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii de utilităţi, reabilitarea şi

protejarea zonelor afectate de calamităţi naturale, investiţii în tehnologii

moderne, în energie regenerabilă, investiţii pentru împădurirea terenurilor

degradate, investiţii pentru sprijinirea activităţilor economice pentru o dezvoltare

durabilă a mediului rural.

Prioritatea 5 - Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale –

investiţii pentru îmbunătăţirea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale, de

sănătate, culturală si serviciilor sociale. Construirea de centre pentru copii cu

nevoi speciale, cu dizabilităţi, centre de îngrijire pentru bătrâni şi pentru

persoanele de sex feminin supuse violenţei domestice.

Factorii stimulativi ai dezvoltării durabile cărora li se vor acorda o atenţie specială sunt:

nivelul înalt al educaţiei populaţiei;

dezvoltarea capacităţii de inovare;

realizarea de activităţi cu valoare adăugată crescută.

193


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013



Politicile comunitare Strategia de dezvoltare economico-socială urmăreşte, prin implementarea acţiunilor şi

îndeplinirea obiectivelor, să contribuie la promovarea unei economii competitive, eficiente şi

bazată pe cunoaştere, în care vor fi sprijinite creşterea nivelului de viaţă şi calităţii vieţii.

Oportunităţi egale

Promovarea constantă, sistematică şi concentrată a principiului egalităţii de şanse între

bărbaţi şi femei, alături de asigurarea unei participări sporite a femeilor în viaţa economică

şi socială, ca protagoniste cu drepturi depline, constituie preocupări constante şi susţinute în

municipiul Paşcani.

Problematica egalităţii de şanse între sexul feminin şi cel masculin este avută în vedere atât

în faza de elaborare, cât şi în cea de implementare a strategiei de dezvoltare economico-

socială a municipiului Paşcani.

În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, strategia de dezvoltare

economico-socială urmăreşte:

participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională;

încurajarea femeilor antreprenori;

reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie;

asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional.

Egalitatea de şanse este cuprinsă în acţiunile următoarelor priorităţi:

Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – prin acţiunile cuprinse în cadrul acestei

priorităţi se va asigura accesul egal şi nediscriminatoriu de sprijin pentru afaceri

atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, se va avea în vedere reducerea

şomajului şi accesul facil pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate social

(persoane cu handicap, persoane de etnie rromă, şomeri etc.).

Prioritatea 5 - Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale – are

în vederea dezvoltarea infrastructurii fizice sociale pentru îmbunătăţirea

standardului de viaţă al persoanelor supuse riscului de marginalizare. De

asemenea sunt cuprinse acţiuni pentru facilitarea accesului egal şi

nediscriminatoriu al persoanelor dezavantajate social la educaţie, la servicii de

bază, pe piaţa muncii, etc.

În acelaşi timp, acţiunile propuse în cadrul strategiei de dezvoltare vor îmbunătăţi

oportunităţile de ocupare a femeilor, prin intervenţii atât asupra ofertei, cât şi asupra

cererii, vor fi create noi locuri de muncă prin dezvoltarea economică locală. Acţiunile vor

sprijini, de asemenea, noi forme de participare pe piaţa muncii, ca de exemplu, dezvoltarea

spiritului antreprenorial al femeilor şi dezvoltarea calificărilor; furnizarea de programe

speciale pentru femei, ca de exemplu: munca la domiciliu, timpul flexibil de muncă; accesul

egal la economia bazată pe cunoaştere; schimbul celor mai bune practici, crearea de

parteneriate.

Prin implementarea acţiunilor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane,

promovarea egalităţii de şanse se va realiza şi pentru alte persoane dezavantajate de pe

194


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013



piaţa muncii, cum ar fi: persoane cu dizabilităţi, persoane de etnie rromă, persoane în

vârstă, etc.

Pentru asigurarea egalităţii de şanse, vor fi respectate de asemenea reglementările şi

prevederile legislative în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică.

Societatea informaţională

Abordarea şi utilizarea societăţii informaţionale va fi parte integrantă în implementarea

tutror acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani.

Principalele acţiuni ce vor fi realizate urmăresc îmbunătăţirea infrastructurii tehnologiei

informaţionale şi de comunicaţii, şi extinderea în zonele unde acestea lipsesc. Astfel, se vor

realiza investiţii în tehnologia informaţională atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public,

precum şi în infrastructura de tip broadband.

De asemenea vor fi sprijinite:

iniţiativele care au ca scop creşterea utilizării sistemelor informaţionale în

sectorul public cum ar fi: e-guvernare, e-sănătate şi e-educaţie;

realizarea de aplicaţii specifice pentru IMM-uri.

Investiţii vor fi realizate şi în facilitarea accesului populaţiei din mediul rural şi urban la

servicii de telecomunicaţii, extinderea reţelelor broadband, securitatea datelor, construirea

de telecentre.

Pentru sectorul privat se are în vedere sprijinirea aplicaţiilor TIC şi interoperabilităţii

acestora, adoptarea unor soluţii integrate la nivelul firmelor, care conduc la reducerea

costurilor pe termen lung, la facilitarea accesului la pieţe interne şi externe şi la

eficientizarea managementului şi activităţii acestora. Se va urmări în acelaşi timp creşterea

securităţii reţelelor de comunicaţii electronice şi adoptarea de soluţii anti-fraudă pentru

dezvolatarea unui mediu sigur şi dinamic de e-business.

În vederea susţinerii dezvoltării e-economiei, se au în vedere sprijinirea următoarelor tipuri

de aplicaţii:

sisteme de afaceri integrate;

aplicaţii electronice destinate derulării afacerilor;

sisteme electronice de licitaţie;

sisteme de tranzacţii electronice securizate.

195


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013



Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale

În elaborarea strategiei de dezvoltare şi stabilirea obiectivului general au fost luate în

considerare prevederile şi priorităţile relevante ale strategiilor şi planurilor judeţene,

regionale, sectoriale şi naţionale cu impact direct asupra municipiului Paşcani. Astfel,

strategiile şi planurile luate în considerare sunt:

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă „Orizont 2025”;

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al României pentru perioada 2007 – 2013

şi programele operaţionale;

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional;

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2007 – 2013;

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013;

Strategia de Dezvoltare a judeţului Iaşi 2007 – 2013.

Corespondenţa strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani cu politicile

naţionale este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 92 – Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale

Politicile naţionale şi prevederile

acestora

Politicile naţionale reflectate în



Legea 203/2003, republicată, privind

realizarea şi modernizarea reţelei de

transport de interes naţional şi european

stipulează că dezvoltarea şi

modernizarea reţelei de transport

reprezintă o prioritate naţională şi

europeană.

Prioritata 1 – măsura 1.1 (pentru şoseaua de

centură)

Legea învăţământului 84/1995 republicată şi

modificată

prevede că procesul educaţional trebuie

să se desfăşoare cu tehnici moderne.

HG 875/2005 privind aprobarea strategiei

referitoare la formarea profesională pe

termen mediu şi scurt 2005 – 2010.

Planul Regional de Acţiune pentru

Dezvoltarea învăţământului profesional şi


196


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013




acestora




tehnic.

Strategia de dezvoltare durabilă a României

„Orizont 2025”.

Strategia naţională pentru gestionarea

deşeurilor.

Planul Naţional de Gestiune a deşeurilor şi

Planurile Regionale de Gestiune a deşeurilor.

Strategia Naţională pentru protecţia

împotriva inundaţiilor.

Strategia Naţională pentru protecţia

atmosferei.

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu.




Decizia 1088/2004 pentru aprobarea

Strategiei naţionale privind serviciile de

sănătate – creşterea accesului populaţiei la

serviciile medicale de calitate.

Legea 95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii.


Decizia 1280/2004 privind Strategia

guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor

2004 – 2008.

Legea 324/2004 privind stimularea înfiinţării

întreprinderilor mici şi mijlocii modificată şi

completată prin Legea 175/2006.



Legea 350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi urbanismul, actualizată.

Obiectivele principale ale amenajării

teritoriului sunt următoarele:

dezvoltarea economică şi socială

echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu

respectarea specificului acestora;

îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor

şi colectivităţilor umane;

gestionarea responsabilă a resurselor

naturale şi protecţia mediului;

utilizarea raţională a teritoriului.


197


2008 – 2015


2007 – 2013


2007 – 2013




2007 – 2013





acestora




Legea 47/2006 pentru aprobarea Sistemului

Naţional de Asistenţă Socială.

HG 1826/2005 – Strategia Naţională pentru

Dezvoltarea Serviciilor Sociale prevede

crearea unui sistem comprehensiv şi eficient

de servicii sociale la nivel naţional, capabil să

asigure incluziunea socială a tuturor

categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii.

Strategia Naţională pentru dezvoltarea

asistenţei sociale pentru persoane vârstnice

(HG 541/2005).

Strategia Naţională pentru protecţia,

integrarea şi incluziunea socială a

persoanelor cu handicap (HG 1175/2005).

Strategia naţională de prevenire a violenţei

în familie (HG 686/2005).

HG 430/2001 privind aprobarea Strategiei

Guvernului României de îmbunătăţire a

situaţiei rromilor 2001-2010.

Strategia Naţională privind egalitatea de

şanse între femei şi bărbaţi.


Strategia de Informatizare “România 2025” Prioritatea 2 – măsura 2.1


Strategia de dezvoltare a serviciului public

de distribuţie a gazelor naturale din România

“România 2025”.

Strategia cu privire la serviciile publice de

încălzire urbană “România 2025”.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor

Publice de alimentare cu apă şi canalizare

“România 2025”.


Strategia de dezvoltare a sectorului de

comunicaţii electronice din România. Prioritatea 6 – măsura 6.1


2008 - 2015

16. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE

A RESURSELOR FINANCIARE

Surse de finanţare

199

POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE

Surse de finanţare


2008 – 2015

Implementarea planului de acţiuni al strategiei depinde în mare măsură de un bun

management al resurselor financiare existente dar şi de atragerea de noi resurse băneşti.

Astfel, propunem ca principale surse de finanţare atrase fondurile nerambursabile europene.

Este foarte important ca municipiul Paşcani să absoarbă finanţările europene

nerambursabile într-o proporţie cât mai ridicată, şi în acelaşi timp, să le utilizeze cu

maximum de eficienţă şi responsabilitate, fapt ce va conduce în mod direct la îndeplinirea

obiectivelor strategiei de dezvoltare.

Priorităţile, obiectivele şi măsurile strategiei de dezvoltare ale municipiului sunt în

concordanţă cu principalele programe de finanţare care au la bază utilizarea fondurilor pe

care Uniunea Europeană le va pune la dispoziţia României – Fondul European de dezvoltare

regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru

dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit – fapt pentru care, majoritatea acţiunilor

din planul de activităţi vor putea fi co-finanţate prin aceste fonduri.

Tabelul 93 –Exemple de surse de finanţare

PROGRAME DE FINANŢARE CU FONDURI EUROPENE

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS CCE – Programul Operaţional Sectorial ”Creşterea competitivităţii economice”;

POS M – Programul Operaţional Sectorial de Mediu;

POS T – Programul Operaţional Sectorial de Transport;

POS DRU – Programul Operaţional Sectorial ”Dezvoltarea resurselor umane”;

POS DCA-Programul Operaţional Sectorial ”Dezvoltarea capacităţii administrative”;

POR – Programul Operaţional Regional.

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală – PNSDR

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

POI – Programul Operational Interregional 2007-2013

(cooperarea între regiuni ale statelor membre UE în anumite domenii de interes comun)

ALTE FONDURI COMUNITARE

Programul Norvegian de Cooperare şi a Mecanismului Financiar SEE;

ESPON 2013 –Reţeaua Europeană de Observare a Dezvoltării şi Coeziunii teritoriale;

Programul Life+;

Cultura 2007 – 2013;

Programul „Leonardo da Vinci”;

Programul PROGRESS – vizează ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială;

Programul Socrates;

200


2008 – 2015

POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE

A RESURSELOR FINANCIARE

Surse de finanţare

Phare – Programul de Coeziune Economică şi Socială (valabil pentru 2008).

PROGRAME NAŢIONALE

Programul de Creştere al Competitivităţii produselor industriale;

Programul de Infrastructură rurală;

Fondul de mediu;

Fondul Cultural Naţional

Programele Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii liberale;

Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2008 pentru dezvoltarea

culturii antreprenorial în rândul femeilor manager din sectorul IMM;

Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2009 pentru susţinerea

accesului microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici la servicii de instruire şi

consultanţă;

Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 de sprijinire a IMM-urilor

în dezvoltarea exportului;

Programul pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri

în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit;

Programul pentru organizarea Târgului Naţional Cooperatist;

Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 de susţinere a investiţiilor

realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi;

Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi

facilitarea accesului acestora la finanţare;

Programul privind creşterea competitivităţii IMM-urilor prin implementarea şi

certificarea sistemelor calităţii;

Programele de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului:

Programul “Înfiinţarea de centre de plasament de tip familial - căsuţe şi

apartamente pentru copiii din instituţiile cu o capacitate mai mare de 100 de

locuri, care nu au fost restructurate pe module de tip familial”

Programul “Dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap/

HIV /SIDA”

Programul “Promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protecţiei

copilului şi monitorizarea respectării drepturilor copilului”

Programul “Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi

familie şi susţinerea familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării

copilului de familia sa”

Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a

201

POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE

Surse de finanţare


produselor şi serviciilor de piaţă;

Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;

Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea

meşteşugurilor si artizanatului;

ALTE SURSE

Credite;

Surse proprii;

Bugetul de stat;

Corelarea planului de activităţi al strategiei de dezvoltare economico - socială cu principalele

programe de finanţare prin fonduri europene nerambursabile este prezentată în detaliu în

cadrul tabelului 94.

Tabelul 94 Corelarea planului de activităţi cu principalele surse de finanţare

Activităţi eligibile POS CCE

POS T POS DRU

POS M POS DCA

POR PNDR POI ALTE

FONDURI

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere

O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid

A.1.1.1.1 Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului Paşcani).

X

A.1.1.1.2 Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat).

X

X


X

A.1.1.1.4 Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat).

X


X


X

O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier

A.1.1.2.1 Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu

grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere.

X

A.1.1.2.2 Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere.

X

A.1.1.2.3 Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).

X

A.1.1.2.4 Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).

X

203

Activităţi eligibile POS

CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.1.1.2.5 Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G. actualizat).

X

A.1.1.2.6 Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat).

X

O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare


X

A.1.1.3.2 Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei.

X


X

A.1.1.3.4 Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea amenajării unor parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică etc.).

X

O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea

A.1.1.4.1 Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători existente.

X


X


X

A.1.1.4.4 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.

X

204


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI


X


X

A.1.1.4.7 Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.

X

M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi

O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi


X

urban

A.1.2.1.2 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de canalizare.

X

urban


X

urban


X

urban

A.1.2.1.5 Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale.

X

A.1.2.1.6 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de iluminat public.

X

urban


X

urban


X

urban

A.1.2.1.9 Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.

X

A.1.2.1.10 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor

X

205


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţie de sortare şi transfer, etc.).

A.1.2.1.11 Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi.

X


X

O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

A.1.2.2.1 Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice.

X

X din corp drumuri


X


X


X

A.1.2.2.5 Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor.

X

X din corp drumuri


X

X din corp drumuri

A.1.2.2.7 Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.

X

A.1.2.2.8 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei şi introducere sistem de indicatori de performanţă.

X

A.1.2.2.9 Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de inundaţie.

X

O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.


X

urban

206


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI


X

urban

A.1.2.3.3 Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.

X

X

urban


X

X

urban

O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii


X

A.1.2.4.2 Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare.

X


X


X


X


X

A.1.2.4.7 Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere.

X

A.1.2.4.8 Implementare sistem de taxare pe salubritate.

X


X

O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii

207


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.1.2.5.1 Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de expansiunea municipiului. X

X din corp drumuri

A.1.2.5.2 Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unităţi de invăţământ, unităţi culturale, unităţi medicale etc.).

X

O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii


X

A.1.2.6.2 Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică pe malul Siretului, ce va fi utilizată pentru alimentarea cu energie electrică, economisindu-se importante resurse financiare.

X

A.1.2.6.2 Construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale în vederea eficientizării sistemului de alimentare cu energie electrică.

X


X

A.1.2.6.4 Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.).

X din corp drumuri

O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.


X


X

A.1.2.7.3 Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen întâlnit în special în mediul rural).

X

A.1.2.7.4 Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase.

X


X

208


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI


X

A.1.2.7.7 Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie

1918).

X

A.1.2.7.8 Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare.

X

A.1.2.7.9 Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, zonelor umede de pe versanţi şi dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc.

X


X

rural


X

A.1.2.7.12 Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane.

X

A.1.2.7.13 Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării).

X

A.1.2.7.14 Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe;

X

A.1.2.7.15 Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă.

X

A.1.2.7.16 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).

X


X

209


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.1.2.7.18 Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi.

X

A.1.2.7.19 Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în acord cu cerinţele Uniunii Europene.

X

A.1.2.7.20 Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului înconjurător.

X

A.1.2.7.21 Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului.

X

A.1.2.7.22 Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin: asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi

control a aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;

perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;

supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau

închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu.

X

M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe

O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.

A.1.3.1.1 Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.

X

A.1.3.1.2 Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).

X

A.1.3.1.3 Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe.

X

A.1.3.1.4 Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii capitale.

X


X


X

210


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.1.3.1.7 Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.

X


X


X


X


X rural


X


X

A.1.3.1.14 Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi crearea altora noi.

X


X

A.1.3.1.16 Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de inters public (Ex: parcuri, monumente culturale, spaţii, spaţii de agrement, etc.).

X


X

A.1.3.1.18 Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.

X

211


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.1.3.1.19 Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de specialitate.

X


X


X

A.1.3.1.22 Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia.

X


X


X


X

A.3.1.1.26 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice şi executare lucrări.

X


X


X

A.3.1.1.29 Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.

X


X


X

Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.

212


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.

A.2.1.1.1 Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante.

X

A.2.1.1.2 Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.

X

A.2.1.1.3 Investiţii în domeniul IT&C. X

A.2.1.1.4 Certificarea produselor şi sau serviciilor. X

A.2.1.1.5 Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.

X

A.2.1.1.6 Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale.

X


X X

urban

A.2.1.1.8 Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.

X X

urban


X

A.2.1.1.10 Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).

X

X

urban


X X

urban


X

X

213


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.2.1.1.13 Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic. X


X

A.2.1.1.15 Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.).

X

X


X

O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local


X


X

A.2.1.2.3 Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice.

X

X

A.2.1.2.4 Înfiinţare Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

X

A.2.1.2.5 Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori.

X


X

A.2.1.2.7 Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.

X

214


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.2.1.2.8 Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de afaceri local.

X

A.2.1.2.9 Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat);

X

A.2.1.2.10 Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor.

X

O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale

A.2.1.3.1 Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea spaţiilor nou create.

X


X

A.2.1.3.3 Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.

X

A.2.1.3.4 Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.

X

M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri

O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.

A.2.2.1.1 Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc.

X


X

A.2.2.1.3

Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri etc.

X

A.2.2.1.4 Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale.

X

215


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.2.2.1.5 Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială. X


X

M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei

O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare. A.2.3.1.1 Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive.

X

A.2.3.1.2 Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovării.

X

X


X

X

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic

O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism


X

urban

A.3.1.1.2 Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi.

X

urban


X

urban

A.3.1.1.4 Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi pe malul râului Siret;

X

urban

A.3.1.1.5

Înfiinţare bază sportivă pentru recuperare sportivi (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare şi întreţinere, etc.) pe malul râului Siret.

X

urban

A.3.1.1.6 Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori.

X

A.3.1.1.7 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de

X

216


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).

A.3.1.1.8 Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca.

X


X

O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat


X

A.3.1.2.2 Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc).

X


X

A.3.1.2.4 Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente.

X

A.3.1.2.5 Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de agrement existente în municipiul Paşcani, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecţii principale etc.).

X

A.3.1.2.6 Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.

X

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale

O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale

A.4.1.1.1 Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat).

X


X

A.4.1.1.3 Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.

X

217


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.4.1.1.4 Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)

X


X

A.4.1.1.6 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).

X


X

A.4.1.1.8 Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului.

X

A.4.1.1.9 Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement, etc.

X


X


X


X

A.4.1.1.13 Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

X


X


X

A.4.1.1.16 Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

X


X

218


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI


X


X

A.4.1.1.20 Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public.

X

A.4.1.1.21 Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii.

X


X


X

A.4.1.1.24 Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

X

A.4.1.1.25 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.).

X

A.4.1.1.26 Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor.

X


X

A.4.1.1.28 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate.

X


X

A.4.1.1.30 Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni.

X

M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic

O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar

219


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.4.2.1.1 Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi zootehnice.

X

A.4.2.1.2 Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren.

X


X

A.4.2.1.4 Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii.

X

A.4.2.1.5 Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale.

X


X


X


X

A.4.2.1.9 Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.).

X

A.4.2.1.10 Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe teme ca: îmbunătăţirea calităţii producţiei; igiena şi siguranţa alimentelor;

utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;

îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;

activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar; aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi

ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului; etc.

X

A.4.2.1.11 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.

X

220


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.4.2.1.12 Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor.

X


X

A.4.2.1.14 Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.

X


X

A.4.2.1.16 Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure.

X


X

A.4.2.1.18 Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor.

X


X

M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural

O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului

A.4.3.1.1 Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.

X


X


X


X


X

A.4.3.1.6 Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.).

X

221


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI


X

A.4.3.1.8 Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli.

X


X


X

Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.


X

A.5.1.1.2

Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează: transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu

National; transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu

Economic şi de Turism.

X


X


X

A.5.1.1.5 Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de muncă.

X


X

A.5.1.1.7 Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în

X

222


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului.

A.5.1.1.8 Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.

X


X


X

A.5.1.1.11 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.

X

A.5.1.1.12 Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest

serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).

X


X

A.5.1.1.14 Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ.

X

A.5.1.1.15 Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning.

X

O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă

A.5.1.2.1 Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane).

X

A.5.1.2.2 Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe

X

223


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.

A.5.1.2.3 Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulţilor.

X

A.5.1.2.4 Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul rural.

X

A.5.1.2.5 Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere.

X

A.5.1.2.6 Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local.

X


X

A.5.1.2.8 Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii.

X

A.5.1.2.9 Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante şi angajatori.

X


X


X

M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale

O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane

A.5.2.1.1 Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de evoluţia numărului de copii.

X

urban

X

A.5.2.1.2 Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani.

X

224


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.5.2.1.3 Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică).

X


X

urban

X

A.5.2.1.5 Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”.

X

urban

X

A.5.2.1.6 Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.

X

urban

X


X

urban

X


X

urban

X

A.5.2.1.9 Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.

X

urban

X

A.5.2.1.10 Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani.

X

urban

X


X

urban

X

A.5.2.1.12 Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.

X

urban

X


X

urban


X

urban

A.5.2.1.15 Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică.

X

urban

225


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI


X

urban


X

urban

X

A.5.2.1.18 Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.

X

A.5.2.1.19

Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice.

X

urban

A.5.2.1.20 Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).

X urban

A.5.2.1.21 Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).

X


X


X

urban

A.5.2.1.24 Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.

X

226


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.5.2.1.25 Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).

X


X

urban

X


X

urban

X

O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate

A.5.2.2.1 Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului.

X

urban

X

A.5.2.2.2 Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate.

X

urban

X

A.5.2.2.3 Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.).

X

urban

X


X

A.5.2.2.5 Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD).

X


X


X

A.5.2.2.8 Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului

X

227


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

Local.

A.5.2.2.9 Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie.

X


X

O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.

A.5.2.3.1 Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

X

A.5.2.3.2 Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie.

X

A.5.2.3.3 Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

X

A.5.2.3.4 Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate.

X


X


X

A.5.2.3.7 Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane.

X


X

A.5.2.3.9 Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

X


X

228


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.5.2.3.11 Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

X

A.5.2.3.12 Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.

X

A.5.2.3.13 Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice.

X


X


X


X

A.5.2.3.17 Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.

X

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative

O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală

A.6.1.1.1 Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.

X

A.6.1.1.2 Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.

X

A.6.1.1.3 Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.

X

O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei

A.6.1.2.1 Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie. X


X

229


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

A.6.1.2.3 Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate. X

A.6.1.2.4 Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software cadastru).

X

A.6.1.2.5 Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei.

X

O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru


X

A.6.1.3.2 Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării.

X


X


X

A.6.1.3.5 Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).

X

A.6.1.3.6 Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică.

X

A.6.1.3.7 Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice.

X


X

A.6.1.3.9 Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai

X

230


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.


X


X

A.6.1.3.12 Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.

X


X


X


X

A.6.1.3.16 Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.

X


X

A.6.1.3.18 Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.

X


X

A.6.1.3.20 Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale.

X

M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect


231


CCE POS T

POS

DRU POS M

POS

DCA POR PNDR POI

ALTE

FONDURI

O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile


X


X

A.6.2.1.3 Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc.

X

A.6.2.1.4 Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă.

X

M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici

A.6.3.1.1 Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.

X

A.6.3.1.2 Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de

experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).

X

17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI

Grafic GANT


2008 - 2015

.

PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI ÎN INTERVALUL DE TIMP 2008 - 2015

Activităţi eligibile

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere

O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid

A.1.1.1.1 Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului Paşcani).

A.1.1.1.2 Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat).


A.1.1.1.4 Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat).



O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier

A.1.1.2.1 Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere.

A.1.1.2.2 Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere.

A.1.1.2.3 Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).

A.1.1.2.4 Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).

A.1.1.2.5 Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G. actualizat).

A.1.1.2.6 Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc

234


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

(respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat).

O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare


A.1.1.3.2 Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei.


A.1.1.3.4 Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea amenajării unor parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică etc.).

O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea

A.1.1.4.1 Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători existente.



A.1.1.4.4 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei

cu handicap.



A.1.1.4.7 Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.

M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi

O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi


235


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

A.1.2.1.2 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de canalizare.



A.1.2.1.5 Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale.

A.1.2.1.6 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de iluminat public.



A.1.2.1.9 Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.

A.1.2.1.10 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi transfer, etc.).

A.1.2.1.11 Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi.


O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

A.1.2.2.1 Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice.



236


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


A.1.2.2.5 Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor.


A.1.2.2.7 Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.

A.1.2.2.8 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei şi introducere sistem de indicatori de performanţă.

A.1.2.2.9 Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de inundaţie.

O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.



A.1.2.3.3 Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.


O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii


A.1.2.4.2 Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare.


237


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015




A.1.2.4.7 Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere.

A.1.2.4.8 Implementare sistem de taxare pe salubritate.


O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii

A.1.2.5.1 Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de expansiunea municipiului.

A.1.2.5.2 Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unităţi de invăţământ, unităţi culturale, unităţi medicale etc.).

O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii


A.1.2.6.2 Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca.


A.1.2.6.4 Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.).

O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.



A.1.2.7.3

238


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen întâlnit în special în mediul rural).

A.1.2.7.4 Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase.



A.1.2.7.7 Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie 1918).

A.1.2.7.8 Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare.

A.1.2.7.9 Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, desecarea zonelor umede de pe versanţi, dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc.



A.1.2.7.12 Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane.

A.1.2.7.13 Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex:

pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării).

A.1.2.7.14 Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe;

A.1.2.7.15 Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă.

A.1.2.7.16 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).


A.1.2.7.18

239


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi.

A.1.2.7.19 Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în acord cu cerinţele Uniunii Europene.

A.1.2.7.20 Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului înconjurător.

A.1.2.7.21 Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile

implicate în protecţia mediului.

A.1.2.7.22 Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin: asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a aplicării

prevederilor de protecţie şi conservare a mediului; perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;

supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu.

M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe

O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.

A.1.3.1.1 Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.

A.1.3.1.2 Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).

A.1.3.1.3 Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe.

A.1.3.1.4 Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii capitale.



A.1.3.1.7 Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.


240


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015




X rural



A.1.3.1.14 Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi crearea altora noi.


A.1.3.1.16 Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (Ex: parcuri, monumente culturale, spaţii de agrement etc.).


A.1.3.1.18 Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.

A.1.3.1.19 Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de specialitate.



A.1.3.1.22 Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia.

241


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015




A.3.1.1.26 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren,

elaborare studii tehnice şi execturare lucrări.



A.3.1.1.29 Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.



Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.

O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.

A.2.1.1.1 Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante.

A.2.1.1.2 Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.

A.2.1.1.3 Investiţii în domeniul IT&C.

A.2.1.1.4 Certificarea produselor şi sau serviciilor.

A.2.1.1.5 Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.

A.2.1.1.6 Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale.

242


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


A.2.1.1.8 Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.


A.2.1.1.10 Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).



A.2.1.1.13 Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.



O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local



A.2.1.2.3 Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice.

A.2.1.2.4 Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

243


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

A.2.1.2.5 Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori.


A.2.1.2.7 Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.

A.2.1.2.8

Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de afaceri local.

A.2.1.2.9 Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha), asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat);

A.2.1.2.10 Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor.

O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale

A.2.1.3.1 Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea spaţiilor nou create.


A.2.1.3.3 Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.

A.2.1.3.4 Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.

M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri

O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.

A.2.2.1.1 Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc.


A.2.2.1.3 Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri etc.

A.2.2.1.4

244


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale.

A.2.2.1.5 Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială.


M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei

O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.

A.2.3.1.1 Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive.

A.2.3.1.2 Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovare.


Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic

O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism


A.3.1.1.2 Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi.


A.3.1.1.4 Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi în zona barajului de la Lunca.

A.3.1.1.5 Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament şi întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca.

A.3.1.1.6 Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori.

A.3.1.1.7 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).

A.3.1.1.8 Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci,

245


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca.


O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat


A.3.1.2.2 Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc).


A.3.1.2.4 Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente.

A.3.1.2.5 Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de agrement existente în municipiul Paşcani, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecţii principale etc.).

A.3.1.2.6 Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale

O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale

A.4.1.1.1 Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat).


A.4.1.1.3 Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.

A.4.1.1.4 Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)


A.4.1.1.6

246


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).


A.4.1.1.8 Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului.

A.4.1.1.9 Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement,

etc.




A.4.1.1.13 Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.



A.4.1.1.16

Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.




A.4.1.1.20 Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public.

A.4.1.1.21 Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii.

247


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



A.4.1.1.24 Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

A.4.1.1.25

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.).

A.4.1.1.26 Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor.


A.4.1.1.28 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate.


A.4.1.1.30 Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni.

M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic

O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar

A.4.2.1.1 Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi zootehnice.

A.4.2.1.2 Realizare plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren.


A.4.2.1.4 Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii.

A.4.2.1.5 Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale.



248


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


A.4.2.1.9 Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.).

A.4.2.1.10 Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe teme ca: îmbunătăţirea calităţii producţiei; igiena şi siguranţa alimentelor;

utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE; îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;

activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar; aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului,

respectiv cu protecţia mediului; etc.

A.4.2.1.11 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.

A.4.2.1.12 Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor.


A.4.2.1.14 Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.


A.4.2.1.16 Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure.


A.4.2.1.18 Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor.


249


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural

O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului

A.4.3.1.1 Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.





A.4.3.1.6 Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.).


A.4.3.1.8 Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli.



Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.


A.5.1.1.2 Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează: transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;

transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de Turism.



A.5.1.1.5 Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea

de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de

250


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

muncă.


A.5.1.1.7 Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului.

A.5.1.1.8

Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.



A.5.1.1.11 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.

A.5.1.1.12 Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).


A.5.1.1.14 Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ.

A.5.1.1.15 Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning.

O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă

A.5.1.2.1 Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane).

A.5.1.2.2 Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.

A.5.1.2.3

251


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulţilor.

A.5.1.2.4 Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul rural.

A.5.1.2.5 Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere.

A.5.1.2.6

Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local.


A.5.1.2.8 Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii.

A.5.1.2.9 Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante şi angajatori.



M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale

O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane

A.5.2.1.1 Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de evoluţia numărului de copii.

A.5.2.1.2 Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani.

A.5.2.1.3 Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică).


A.5.2.1.5 Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”.

A.5.2.1.6

252


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.



A.5.2.1.9 Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N.

Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.

A.5.2.1.10 Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani.


A.5.2.1.12 Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.



A.5.2.1.15 Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică.



A.5.2.1.18 Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.

A.5.2.1.19 Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice.

A.5.2.1.20 Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala

253


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).

A.5.2.1.21 Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).



A.5.2.1.24 Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.

A.5.2.1.25 Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).



O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate

A.5.2.2.1

Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului.

A.5.2.2.2 Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate.

A.5.2.2.3 Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.).


A.5.2.2.5

254


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD).



A.5.2.2.8 Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la

efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului Local.

A.5.2.2.9 Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie.


O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.

A.5.2.3.1 Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.2 Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie.

A.5.2.3.3 Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.4 Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate.



A.5.2.3.7 Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane.


255


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

A.5.2.3.9 Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.


A.5.2.3.11 Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.

A.5.2.3.12 Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.

A.5.2.3.13 Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice.




A.5.2.3.17 Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative

O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală

A.6.1.1.1 Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.

A.6.1.1.2 Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.

A.6.1.1.3 Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.

O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei

A.6.1.2.1

Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.


256


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

A.6.1.2.3 Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.

A.6.1.2.4 Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software cadastru).

A.6.1.2.5 Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei.

O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru


A.6.1.3.2 Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării.



A.6.1.3.5 Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).

A.6.1.3.6 Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică.

A.6.1.3.7

Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice.


A.6.1.3.9 Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.



A.6.1.3.12 Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.

257


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015




A.6.1.3.16 Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a

taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.


A.6.1.3.18 Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.


A.6.1.3.20 Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale.

M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect

O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile



A.6.2.1.3 Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc.

A.6.2.1.4 Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă.

M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene

O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici

A.6.3.1.1


258


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.

A.6.3.1.2 Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).

Documents

Strategie dezvoltare