Strategia locala privind accelerarea serviciilor de utilit…...înconjurată de salcâmi pe o suprafaţa de 350 ha. Predomină stejarul brumăriu şi stejarul pufos, tufişuri de

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAŢI

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND ACCELERAREA SERVICIILOR DE UTILITĂŢI

PUBLICE ÎN MUNICIPIUL GALAŢI

PLANUL LUCRĂRII: Introducere ……………………………………………………………………1

Serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate ………..31

Serviciul de salubrizare şi managementul deşeurilor municipale ………….. 57

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat ....................65

Transportul public local ................................................................................174

Iluminat public ……………………………………………………………..181

Analiza instituţională ………………………………………………………191

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAŢI STRATEGIA LOCALĂ

PRIVIND ACCELERAREA SERVICIILOR DE UTILITĂŢI PUBLICE ÎN MUNICIPIUL GALAŢI

1

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAŢI Sediul: Galaţi, str. Domnească nr. 38. Cod fiscal: 3814810 Telefon: 0236/307700 Fax:307797 Cod poştal: 800008 Adresă internet: www.primariagalati.roEmail: [email protected]

Introducere

CAPITALUL NATURAL

o Aşezare geografică

Municipiul Galaţi este situat în sud-estul Câmpiei Covurluiului, pe malul stâng al Dunării, pe trei terase ale acestuia, de la 4 până la 70 m altitudine, la 7 km aval de confluenţa Siretului cu Dunărea şi la 150 km amonte de vărsarea Dunării în Marea Neagră.

o Clima Teritoriul Judeţului, deci şi al Municipiului Galaţi, aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de curenţii de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Precipitaţiile atmosferice înregistrează pe teritoriul judeţului cele mai scăzute valori din ţară.

o Vegetaţia şi Fauna În funcţie de relief şi influenţele climatice specifice, vegetaţia şi fauna sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă. În zona luncilor Dunării şi Siretului predomină crângurile de salcie şi diverse specii de plante. Spre Podişul Covurluiului, abundă vegetaţia forestieră, păşunile şi fâneţele. Mari suprafeţe sunt cultivate cu viţă de vie, pomi fructiferi, cereale şi plante tehnice.

http://www.primariagalati.ro/



2

Fauna este reprezentată de rozătoare şi păsări - cele mai des întâlnite fiind prepeliţa, potârnichea, ciocârlia. Pădurile seculare de la Adam, Buciumeni şi Viile adăpostesc specii de interes cinegetic - mistreţ, vulpe, ş.a. Apele Siretului, Prutului şi afluenţilor sunt populate de o bogată faună acvatică. Rezervaţii naturale - Pădurea Gârboavele. La 17 km de municipiul Galaţi se află rezervaţia forestieră Pădurea Gârboavele. Ocupând aproximativ 100 ha, rezervaţia este înconjurată de salcâmi pe o suprafaţa de 350 ha. Predomină stejarul brumăriu şi stejarul pufos, tufişuri de păducel, migdal pitic şi porumbar. Pădurea adăposteşte peste 470 de specii floristice, printre care şi unele rare (stânjenel, ruşcuţa de primavară, bujorul românesc). În Valea Gârboavelor este prezentă o vegetaţie specifică zonei de mlaştină. Dunele Fluviatile de la Hanu Conachi. Rezervaţia floristică se află la 50 km de Galaţi şi are o suprafaţă de 199 ha. Are forma unei benzi nisipoase ce se întinde pe 4 km şi este populată de salcie târâtoare şi plantaţii de salcâm. Fauna este reprezentată de specii ca şopârla de nisip, şarpele de nisip.

o Calitatea factorilor de mediu Apă Apele de suprafaţă Reţeaua hidrografică este dominată de doi mari colectori: Siretul şi Dunărea. În partea de sud a oraşului curge Siretul, în partea de sud-est Dunărea, în est curge Prutul, în partea de vest pârâul Cătuşa care debuşează în balta Cătuşa, iar în partea de nord-est se află lacul Brateş. Pentru alimentarea oraşului, pentru ferme zootehnice sau irigaţii, apa se captează din Dunăre sau lacul Brateş. Acesta din urmă are o suprafaţă de 24 km2, având cuveta împărţită în două bazine: Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos. În incinta Brateşului de Jos, în afara celor 21 km2 amenajaţi pentru piscicultură, se practică agricultura irigată pe cca 14.500 ha, iar în incinta Brateşului de Sus, pe cca. 7500 ha. Resurse de apă subterană

Apele subterane sunt înmagazinate în orizonturi de roci poroase, în straturi acvifere întinse sau discontinui în pietrişurile aluvionare ale Siretului şi Prutului. Ele se întâlnesc şi în nisipurile câmpiei Covurluiului. Interceptarea pânzelor freatice se realizează pe văi, prin puţuri. Pe interfluvii, adâncimea apei freatice este de 10-30 m. Sub raportul mineralizării, acestea conţin 0,6–1,0 g/l săruri, iar duritatea lor este de 15-20 grade, apele fiind potabile. Probleme • Concentraţiile de Fe în creştere în lunca Dunării şi a Prutului, datorită particulelor



3

de fier transportate în sol de precipitaţiile naturale de la haldele de zgură ale MITTAL STEEL; • Infestarea apei freatice datorită depozitelor de deşeuri în intravilan, care însumează o suprafaţă de 3,4 ha; • Infestarea apei freatice datorită lipsei canalizării la 90% din fondul vechi construit; • Inexistenţa unei trepte de epurare a apelor uzate orăşeneşti înaintea deversării lor în Dunăre.

Aer Sursa principală de poluare a atmosferei este SC MITTAL STEEL SA Galaţi, amplasat pe platforma Smârdan, la 3 km vest de Municipiul Galaţi si având suprafaţa efectivă de 1.594 ha. Sistemul integrat de elaborare a oţelului este, din punct de vedere energetic, foarte eficient, dar presupune şi existenţa a numeroase surse de poluare, în special a aerului. După natura proceselor tehnologice desfăşurate, sursele din MITTAL STEEL SA Galaţi se împart în:

- surse ce emit poluanţi ca urmare a proceselor de ardere; - surse ce emit pulberi de diverse compoziţii provenite din transportul şi

procesarea materiilor prime. De asemenea, sursele de poluare a aerului pot fi surse concentrate cu debite mari, care evacuează poluanţii pe coşuri de dispersie, sau pot fi surse individuale şi aleatorii, ca scăpările de gaze, neetanşeităţile, etc. La ora actuală există 94 de instalaţii de depoluare în MITTAL STEEL SA Galaţi, din care funcţionează, încadrându-se în limitele Ordinului MAPPM 462/1993, un număr de 36 instalaţii (aproximativ 39%). Investiţiile in domenul protectiei mediului, realizate în aceşti ani la combinatul siderurgic MITTAL STEEL SA Galaţi, s-au axat pe retehnologizarea şi modernizarea etapelor din procesul de producţie. Preocupările în acest domeniu au început în anul 1991, iar investiţiile au fost direcţionate pentru factorii de mediu: protecţia atmosferei, protecţia apelor, prevenirea, colectarea şi evacuarea deşeurilor, protecţia solului şi apelor subterane, precum şi investiţii pentru protecţia mediului natural. În cei 9 ani analizaţi s-au făcut investiţii de 227,41 miliarde lei din surse proprii. Aceste investiţii realizate de MITTAL STEEL SA Galaţi reprezintă aproximativ 11% din volumul total de investiţii pentru protecţia mediului realizate la nivel de ţară (care au provenit, pe lângă sursele proprii, şi de la buget sau din surse externe).



4

Investiţiile realizate de MITTAL STEEL SA Galaţi, atât la staţia de epurare a apelor uzate, cât şi pe fluxul tehnologic, au condus, în timp, la scăderea drastică a principalilor indicatori de poluare a apelor de suprafaţă: amoniac, fenoli şi, în măsură mai mică, cianuri. Probleme • Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă sunt ridicate datorită mărimii combinatului, a celor 7 uzine şi aproximativ 140 coşuri de dispersie. Dintre uzinele care contribuie în măsura cea mai mare la poluarea aerului amintim: Uzina Cocsochimică, Uzina Aglomerare Furnale, Uzina Oţelării Refractare.

Sol Date geotehnice şi procese geomorfologice Solul este alcătuit până la adâncimea de 15–30 m din loessuri galbene cu intercalaţii de praf argilos. Ca urmare a ridicării nivelului apelor subterane, stratul de loess galben se află în diferite stări de umiditate. Structura geologică Din punct de vedere geologic, oraşul Galaţi este aşezat pe partea de sud a platformei Moldoveneşti în zona în care ia contact cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura sedimentară ce acoperă solul rigid al platformei cu grosimi de peste 3.000 m este constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice. Seismicitatea Din punct de vedere tectonic, Municipiul Galaţi este situat la linia de fractură tectonică Focşani – Nămoloasa – Galaţi, zonă în care se fac resimţite seismele produse în zona Vrancea şi a căror ritmicitate este de aproximativ 30 ani cu o intensitate seismică ce corespunde gradului 8 pe scara Mercalli. În zonele cu teren aluvionar şi nivel hidrostatic ridicat, coeficientul dinamic al construcţiilor se măreşte, iar forţele seismice cu care se încarcă structura cresc până la nivelul corespunzător gradului 8,5 pe aceeaşi scară seismică. Probleme • Efectele eliminării drenurilor şi colectoarelor naturale au început să fie remarcate prin apariţiile unor cupole de apă. Concomitent cu formarea acestor cupole în zona respectivă s-a produs umezirea stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire, ceea ce, alături de politica defectuoasă în disciplina construcţiilor, a determinat apariţia fenomenului de tasare. • Pentru cunoaşterea extinderii şi adâncimii nivelului apei subterane din municipiul Galaţi, în anul 1974 s-a aprobat execuţia a 150 foraje de observaţie a nivelului apei



5

freatice, în prezent funcţionând numai 110. În majoritatea forajelor, nivelul apei subterane a crescut foarte mult, creşterile fiind în 20 de ani de 10–15 m. • În prezent a devenit alarmantă creşterea nivelului pânzei freatice din platforma nord–vestică a municipiului Galaţi, care nemaifiind drenată datorită colmatării văilor menţionate mai sus îşi caută alte colectoare, îndreptându-se spre est, spre lacul Brateş. • În ultimele luni aceste ape freatice, care se acumulează la piciorul pantei, în loc să se îndrepte spre Faleza Brateş, îşi caută debuşeul spre sud, unde se află construcţii importante precum Muzeul de Artă, Universitatea – Institutul Politehnic, Teatrul de Stat, Prefectura, etc., clădiri monumentale fundate pe loess galben neconsolidat, care, prin umezire, poate genera efecte necontrolabile asupra structurii lor de rezistenţă. Deja s-au produs două alunecări de teren, la Grădina Publică – zona Cazinou şi în zona Unitatea de Pompieri. Lucrările de evacuare a apelor subterane au fost finanţate prin fonduri PHARE.

Având în vedere cele arătate mai sus şi faptul că zona este o “ ZONĂ DE RISC POTENŢIAL”, generator de dezastre, ce pot pune în pericol imobile, monumente arhitecturale şi nu în ultimul rând, vieţi omeneşti, se impune în regim de urgenţă executarea lucrărilor de depresurizare a nivelului pânzei apei freatice, de către o societate specializată şi elaborarea unui studiu privind permanentizarea unor astfel de lucrări. În cadrul programului de combatere a dezastrelor la nivel judeţean şi municipal, s-au prevăzut lucrări de scădere a nivelului pânzei apei freatice prin metoda forajului orizontal dirijat, metodă care s-a folosit cu rezultate deosebite în ţară, la Suceava şi MITTAL STEEL Galaţi. Primăria Municipiului Galaţi a comandat la institute de specialitate proiectul tehnic, studiul de fezabilitate, caietul de sarcini etc., în vederea executării lucrărilor de depresurizare a nivelului pânzei apei freatice. În prezent sunt efectuate în zona critică 3 foraje orizontale ce evacuează aproximativ 20l/min/fiecare dren. Spaţii verzi Zonele verzi înregistrate la nivelul administraţiei publice locale, referitoare la spaţiul intravilan sunt de 3.048 ha în administraţia Consiliului Local, 3 ha în administraţia Universităţii Dunărea de Jos şi 5,7 ha administrate de SNCFR – Regionala Galaţi. În evidenţele Serviciului de Cadastru ale Primăriei mai figurează şi 1,81 ha destinate terenurilor de curte şi gradină, închiriate conform Legii 112. Probleme • Problemele care se ridică sunt legate de întreţinerea spatiilor verzi existente şi dezvoltarea unor noi zone cu spaţii verzi (parcuri) în oraş.



6

ECONOMIA LOCALĂ

Municipiul Galaţi, în trecut oraş cu vocaţie comercială internaţională, prin care se tranzacţionau cele mai diverse mărfuri pe calea apei, având ca destinaţie nu numai România dar şi ţările vecine României, a devenit în perioada anilor ‘60 un oraş puternic industrializat. În prezent, oraşul este caracterizat de prezenţa dominantă a industriei metalurgice reprezentată de MITTAL STEEL, Laminorul de tablă şi Fabrica de sârmă, cuie şi lanţuri, dar şi de industria navală - Şantierul Naval DAMEN, Menarom, Elnav şi InstitutuI de cercetare şi proiectare navală Galaţi – ICEPRONAV, şi diverse întreprinderi din domeniul alimentar, textil, construcţii, etc Ponderea principalelor activităţi industriale în volum total al producţiei se prezenta în 2001:

Structura activităţilor industriale Domeniu Structura procentuală a producţiei

Total judeţ 100% Industria metalugică 71,7% Industria chimică 4,3% Industria alimentară 2,8% Alte ramuri industriale 21,2%

O pondere ridicată în producţia industrială a municipiului Galaţi o reprezintă producţia pentru export, în special la produse siderurgice, vase maritime şi fluviale, ulei combustibil, textile şi confecţii, accesorii metalice, confecţii metalice şi altele. După cifra de afaceri a unităţilor industriale orientarea este următoarea:

Domeniu Orientare după cifra de afaceri Total judeţ 100% Industrii de energie şi apă 14,5% Industria de bunuri intermediare 71,3% Industrii de producţie a bunurilor şi echipamentelor 6,6% Industrii de producţie de bunuri de consum de lungă durată 0,5%

Industrii agricole şi alimentare 5,9% Industrii de producţie de bunuri de consum de durată limitată, altele decât cele agricole şi alimentare 1,2%

Oportunităţile de dezvoltare a oraşului constau în încurajarea sectoarelor tradiţionale şi profitabile, precum şi a unor noi ramuri, între care, cu precădere, dezvoltarea sectorului terţiar.



7

Prezentarea structurii economiei locale pe domenii principale de activitate Metalurgie – SC MITTAL STEEL SA

Înfiinţat în 1961, acest complex industrial are o suprafaţă de 1.594 ha şi înglobează cea mai mare pondere a forţei de muncă gălăţene. Din noiembrie 2001 pachetul de acţiuni majoritar al SC SIDEX SA Galaţi a fost preluat de grupul MITTAL STEEL. Acest combinat este cel mai mare producător de oţel din România şi al doilea ca mărime din Europa Centrală şi de Est. MITTAL STEEL este un combinat siderurgic complet integrat, situat în partea vestică a oraşului, care produce în primul rând produse plate (tablă groasă, tablă zincată, bandă laminată la cald şi rece), ţagle şi blumuri de relaminare, precum şi ţevi sudate de mare diametru, având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone, ceea ce reprezintă 70% din producţia naţională de oţel şi 95% din cea de laminate plate. MITTAL STEEL SA domină piaţa internă, având un segment estimat de 95% pe piaţa producătorilor finali interni şi realizează exporturi importante, ce se situează la 55% din cifra de afaceri. Activitatea MITTAL STEEL reprezintă aproximativ 5% din produsul intern brut al României, iar 25% din produsul intern brut la ţării este direct sau indirect afectat de MITTAL STEEL. Datorită volumului activităţii sale, MITTAL STEEL poate transmite pe orizontală efecte negative sau pozitive importante. Industria construcţiilor navale - SC DAMEN SA

Şantierul Naval Galaţi este lider în industria navală de mai bine de 100 de ani. Şantierul este amplasat la malul Dunării între oraş şi Zona Liberă. Din 1991 Şantierul Naval Galaţi a devenit societate pe acţiuni având ca activitate proiectarea, construcţia, repararea şi vânzarea de nave maritime şi fluviale. În martie 1999 pachetul majoritar a fost cumpărat de Grupul de şantiere navale DAMEN din Olanda. Navigaţie fluvială şi activităţi portuare

Complexul portuar este alcătuit din Portul Docuri, Portul Bazinul Nou, Portul Comercial Vechi şi Portul Mineralier. Flota gălăţeană este cea mai mare flotă danubiană. În privinţa transportului fluvial aceasta realizează aproximativ 60% din volumul transportului naţional. În anul 2001 au fost transportate pe căile navigabile gălăţene 8.231,4 mii tone mărfuri, ponderile cele mai mari în trimestrul IV – 2001 fiind deţinute de următoarele grupe: minerale brute sau prelucrate, minereuri de fier, oţel, produse metalice, ciment şi var nestins, materiale prefabricate pentru construcţii, cereale şi combustibili solizi. Portul mineralier, ROMPORTMET SA, creat iniţial pentru a deservi Combinatul Siderurgic, este un port prestator de servicii specializate, principala sa activitate fiind descărcărea de materii prime vrac.



8

Portul Docuri, specializat pentru încărcare-descărcare mărfuri generale, are un potenţial de operare de aproximativ 1.000.000 tone anual. Port Bazinul Nou este cel mai important port al Dunării Maritime, situat în vecinătatea Zonei Libere, lângă graniţa cu Moldova şi Ucraina. În privinţa traficului portuar de mărfuri în anul 2001, cel fluvial deţine ponderea de 78,9% din cantitatea totală de mărfuri încărcate sau descărcate, în timp ce traficul maritim reprezintă 21,1%. De remarcat este însa faptul că volumul traficului de mărfuri derulate prin porturile gălăţene a scăzut dramatic în principal datorită conjuncturii din Iugoslavia. Institutul de proiectare navală.

Cel mai important centru de cercetare şi proiectare navală din România, ICEPRONAV SA, se află la Galaţi. Înfiinţat în 1966, institutul respectiv deţine un mare departament de proiectare a navelor, structurilor şi echipamentelor navale, precum şi un mic departament de producţie cu posibilităţi de testare a modelelor şi prototipurilor. În proiectare institutul operează cu un sistem informatic integrat pentru industria navală (TRIBON) folosit de toate şantierele româneşti şi de încă peste 300 de utilizatori din toată lumea (ICEPRONAV este astăzi, din punctul de vedere al capacităţii sale, între primele 4 institute de profil din lume). Agricultura

Agricultura este una din activităţile cele mai importante pentru Regiunea Sud-Est, deci şi pentru Galaţi. Culturile reprezentative pentru aceasta zonă sunt: grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, viţa de vie (podgoriile de la Nicoreşti sunt renumite pentru producerea vinului). Din suprafaţa totală de 446.632 ha a judeţului: - suprafaţa agricolă este de 358.754 ha, din care: suprafaţa arabilă 292.229 ha, vii 20.368 ha, păşuni 43.580 ha, fâneţe 598 ha, livezi 1.979 ha - păduri si alte terenuri din fondul forestier 36.273 ha - ape şi bălţi 13.019 ha - alte suprafeţe 38.586 ha Din suprafaţa teritoriului administrativ a municipiului Galaţi de 24.642 ha, suprafaţa agricolă este de 12.800 ha. În municipiu există unităţi de prelucrare a vinului, a laptelui, morărit şi panificaţie, prelucrarea cărnii, producerea nutreţurilor concentrate. În majoritatea dintre aceste societăţi s-au făcut modernizări sau sunt în curs de efectuare, rezultatul fiind o oarecare îmbunătăţire a imaginii produselor şi o abordare mai curajoasă a pieţelor de desfacere. Totuşi lipsa fermelor zootehnice afectează preţul şi deci desfacerea produselor finite în cazul laptelui, cărnii şi a nutreţurilor concentrate. Se resimte lipsa industriei producătoare



9

de ambalaje la standarde europene, produsele alimentare gălăţene fiind concurate, nu numai ca volum dar şi ca aspect, de produse importate sau provenind din alte zone ale ţării. Turism

Potrivit lucrării "Turismul - Element principal al relansării economice şi al dezvoltării localităţilor" transmisă de Consiliul Judeţului Galaţi la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Autoritatea Naţională pentru Turism si Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare "URBAN PROIECT" Bucureşti, la evaluarea potenţialului turistic, municipiul Galaţi a obţinut 94 de puncte din 100. Turismul reprezintă un potenţial de importanţă pentru municipiul Galaţi nu atât prin patrimoniul turistic neutilizat pe măsură ci, mai cu seamă, prin funcţia pe care ar putea să o aibă în atragerea şi redistribuirea componentelor fluxului turistic. O bună parte a fluxului turistic naţional şi internaţional care se îndreaptă spre Litoralul Mării Negre şi Rezervaţia Naturală Delta Dunării ar putea trece prin Galaţi. Municipiul Galaţi dispune de monumente şi situri arheologice, rezervaţii naturale, numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici şi ansambluri bisericeşti din sec. XVIII - XIX, precum şi numeroase parcuri urbane cu valoare dendrologică amenajate peisagistic. Fondul turistic oferă oportunităţi de valorificare a fondului piscicol (iazuri, râurile Prut şi Siret, lacul Brateş, fluviul Dunărea) şi a resurselor cinegetice (zona luncilor Prutului, Siretului, Dunării şi în rezervaţii naturale). La 17 km de municipiul Galaţi se află rezervaţia forestieră Pădurea Gârboavele. Ocupând aproximativ 100 ha, rezervaţia este înconjurată de salcâmi pe o suprafaţă de 350 ha. Predomină asociaţiile de stejar brumăriu şi stejar pufos, precum şi tufărişuri de păducel, migdal pitic şi porumbar. Pădurea adăposteşte peste 470 de specii floristice, printre care se numără şi o serie de specii rare: stânjenelul, ruscuţa de primăvară, bujorul românesc, umbra iepurelui etc. În Valea Gârboavelor este prezentă o vegetaţie specifică zonei de mlaştină. Municipiul Galaţi dispune de teatre cu tradiţie şi prestigiu, cum ar fi: Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Teatrul Muzical “Nae Leonard”, Teatrul de păpuşi “Gulliver”. Printre obiectivele turistice ale orasului se numără şi muzee, case memoriale, monumente şi ansambluri de artă plastică ridicate în memoria unor personalităţi din partea locului sau cu semnificaţie naţională, în amintirea unor momente sau evenimente din viaţa oraşului (bustul lui Al. I. Cuza, Tabăra de sculptură în metal de pe Faleza Dunării, statuia lui Mihai Eminescu, statuia Docherului, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, Muzeul de Istorie, etc.). Nu trebuie uitat în nici un caz Portul Comercial Vechi, care restaurat şi amenajat ar reprezenta o extindere a zonei de promenadă a Falezei Dunării şi poarta de intrare a turismului intern şi internaţional, potenţial imens pentru dezvoltarea turismului la Galaţi.



10

Zona Liberă

La Galaţi există una din cele 6 Zone Libere din România. Existenţa Zonei Libere presupune un avantaj pentru oraş, ea fiind creată cu scopul de a promova comerţul extern şi de a atrage capital străin pentru o mai bună punere în valoare a resurselor şi pentru introducerea de noi tehnologii. Zona Liberă este amplasată în partea de est a municipiului, cu acces la malul Dunării. Aceasta poziţie îi conferă următoarele avantaje: accesul la transport pe apă, transport rutier, transport feroviar. Cea mai importantă caracteristică a Galaţiului este amplasarea sa pe artera de navigaţie trans-europeană Dunăre-Rin-Main. Creşterea gradului de atractivitate a zonei este condiţionată de dezvoltarea zonelor portuare şi portuar-industriale ale Zonei Libere şi de permeabilizarea teritoriului pentru rutele de transport de interes european, ceea ce presupune realizarea unor căi rutiere - poduri destinate traversării fluviului Dunăre, propuse în zona Brăila–Galaţi–Tulcea - care să completeze coridorul rutier de pe teritoriul ţării noastre, preconizat în cadrul Cooperării Economice din zona Mării Negre. Probleme • Dezechilibrul între diferitele ramuri economice la nivel local. În timp ce ramura metalurgică are un aport de peste ¾, celelalte ramuri sunt insuficient reprezentate în rezultatele economice. • Volumul important al neplăţilor reprezentate de taxele şi impozitele locale şi datorii faţă de instituţii centrale datorită ponderii industriei metalurgice în economia locală. • Aportul capitalului străin este insuficient în privatizarea unor întreprinderi mijlocii sau mari. • Numărul IMM-urilor nu este destul de mare şi de diversificat pentru a reprezenta o alternativă la restructurarea marii industrii. Sprijinul acordat IMM-urilor existente şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea de noi IMM-uri, deşi are o bază juridică, nu este suficient pentru propulsarea acestui sector al economiei. • Majoritatea capacităţilor economice sunt rămase în urmă din punct de vedere tehnologic, ceea ce se reflectă în planul eficienţei şi competitivităţii. • Existenţa unui mare număr de capacităţi instalate nefolosite. • Restrângerea activităţii centrelor de cercetare din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, instituţiilor de profil (ICEPRONAV, ICPPAM, Institutul de Cercetări Piscicole şi Staţiunea de Cercetări Viticole Târgu Bujor), deşi potenţialul lor este foarte important pentru necesităţile interne şi colaborări internaţionale. • Ramurile economice purtătoare de înalte tehnologii (informatică, electronică, reţele şi radio comunicaţii, mici ambarcaţiuni), care au o valoare adăugată mare, sau cele care atrag forţă de muncă feminină (pielărie, confecţiile textile, încălţăminte) - sunt absente sau prea puţin reprezentate în economia municipiului Galaţi. • Restrângerea activităţii şi disponibilizarea de personal în majoritatea instituţiilor.



11

• Neintegrarea la nivelul corespunzător în reţeaua de transport intern şi internaţional. • În privinţa turismului: • Lipsa promovării imaginii şi potenţialului turistic al municipiului Galaţi; • Un management şi un marketing defectuos în turism care nu vizează atragerea de turişti ; • Standardul relativ scăzut la serviciilor hoteliere sub nivelul aşteptărilor turiştilor occidentali • Obiectivele turistice nu sunt suficient cunoscute şi valorificate pe plan local; Dunărea nu este valorificată la nivelul extraordinarului său potenţial; • Prutul are şenal navigabil pe cursul inferior pentru nave mici, dar având un regim de frontieră, nu poate fi utilizat în circuitul turistic; • Slabă dotare a infrastructurii sportive; potenţial mare, nevalorificat, în domeniul naval, hipic, cinegetic şi aviatic; • Lipsa dotărilor pentru o industrie de agrement.

ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţa intravilanului este de 5.848 ha.

Bilanţul teritoriului în intravilanul existent în 1999 Zone funcţionale Ha % Zona rezidenţială (clădiri joase şi clădiri înalte) 3.195 55

Zona pentru instituţii publice şi servicii 120 2 Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de agrement, perdele de protecţie 45 1

Zona industrială 1.798 31 Zonă unităţi agricole 65 1 Zone cu destinaţie specială 93 1.5 Terenuri aferente căilor de comunicaţii feroviare 110 2 Terenuri aferente căilor de comunicaţii rutiere 87 1.5 Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale 112 2 Zona tehnico–edilitară 9 0.15 Zonă gospodărie comunală 8 0.13 Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan 78 1 Zonă teren neconstruibil 2 0.03 Zonă teren agricol intravilan 83 1 Păduri în intravilan 43 0.69 TOTAL teren intravilan 5.848 100%



12

Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcţionale a). Zona rezidenţială Starea clădirilor de locuit individuale în cadrul municipiului diferă în funcţie de vechime, materialele folosite, forma de proprietate şi zonele în care sunt amplasate. În privinţa blocurilor de locuinţe, se poate aprecia că multe din acestea sunt în stare proastă, chiar la un nivel de degradare periculoasă, cum ar fi o serie de blocuri din cartierul Ţiglina I, proiectate şi realizate în 1960–1961, când nu existau încă prevederi legale suficient de severe privind condiţiile specifice pentru terenuri slabe şi zone seismice. b). Zona pentru instituţii publice şi servicii Dotarea cu unităţi de învăţământ (situaţie existentă la nivelul anului 2000) Categorii de unităţi Municipiul Galaţi 1) Învăţământ preşcolar Număr grădiniţe 70 Număr copii înscrişi 7.711 % Copii în grădiniţe faţă de total copii în vârsta de 3–6 ani

38

2) Învăţământ primar şi gimnazial Număr şcoli 44 Număr elevi înscrişi 42.113 3) Învăţământ liceal Număr licee 22 Număr elevi înscrişi 15.049 4) Învăţământ profesional complementar Număr licee 1 Număr elevi 346 5) Învăţământ superior Număr Universităţi 2 Număr studenţi 14.500 Număr facultăţi şi colegii 11+4

Municipiul Galaţi dispune de două complexe de cazare a studenţilor utilizând 869 camere şi 3.323 locuri, ceea ce reprezintă o medie de 3,8 locuri/camere. În oras există cinci hoteluri cu un număr de 708 locuri cazare. Clădirile de cultură sunt constituite în principal din trei case de cultură, şapte cinematografe, trei teatre şi instituţii muzicale şi 121 biblioteci (din care doar una publică). De asemeni, există în municipiul Galaţi şase stadioane, cu un număr de 53.500 locuri. În ultimii ani au fost înfiinţate o serie de unităţi financiar–bancare şi ale cultelor.



13

c). Zone pentru unităţi industriale Din punct de vedere al amplasării în teritoriu, în municipiul Galaţi s-au constituit trei zone industriale principale, care ocupă mai mult de o treime din teritoriul intraurban. Zona industrială vest – MITTAL STEEL, întreprinderi de construcţii şi transport. Zona industrială est – porturi şi o serie de unităţi economice legate de activitatea portuară. Zona industrială nord – fabrica de mobilier naval şi unităţi economice pentru industria alimentară şi depozite. Unităţi industriale izolate – mai vechi sau nou înfiinţate.

INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Echiparea tehnică, edilitară şi reţelele de circulaţie se prezintă astfel: Suprafaţa totală a oraşului 5878 ha Lungimea străzilor orăşeneşti 345 km Lungimea străzilor modernizate 279 km Lungimea reţelei de distribuţie apă 530 km Lungimea reţelei de canalizare 495,9 km Lungimea conductei de distribuţie gaze 201,5 km Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Galaţi se face din Fluviul Dunărea şi resursele de apă subterane. Sistemul de distribuire a apei Primele reţele de “canaluri de scurgere” şi respectiv prima instalaţie centralizată de alimentare cu “apă filtrată” au fost realizate în municipiul Galaţi la sfârşitul secolului XIX, aproximativ simultan, dar de către firme de antreprenori diferite şi cu scopul exploatării imediate de către operatori diferiţi. Cu excepţia perioadei iniţiale de concesionare a instalaţiei de alimentare cu apă potabilă şi a unei perioade scurte de după 1989, când operatorul activităţii de apă-canal a fost separat de cel al termiei, toate cele trei utilităţi au fost exploatate, în general, de către un operator unic, în prezent S.C. APATERM S.A. Întotdeauna însă au funcţionat, chiar şi în cadrul acesteia, două sectoare distincte, respectiv Divizia Apă-canal şi Divizia Termoficare. Probleme • Reţele de canalizare. Vechimea şi depăşirea perioadei maxime de serviciu face ca numeroase trasee să fie afectate de uzură sau defecţiuni locale cu efecte negative majore precum infestarea apei freatice şi intensificarea fenomenului de tasare a



14

construcţiilor. • Vechea politică de limitare a modernizării reţelelor strict în zonele de cartiere nou construite a făcut ca zone vaste din oraş, inclusiv centrale, neafectate de planuri de sistematizare, să rămână cu reţele nemodernizate, cu capacitate depăşită şi, în multe cazuri, chiar total absente până în zilele noastre, ceea ce a avut consecinţe serioase asupra condiţiilor sociale de trai ale populaţiei locale în acest sector. • Disfuncţionalităţile şi priorităţile reieşite din Planul de Urbanism General al Municipiului Galaţi “Situaţia existentă”. • Gradul de echipare cu reţele de canalizare a străzilor este de 51,8 % faţă de gradul de echipare cu reţele de apă care este de 85,1%, fapt ce arată că mai sunt 30 km de străzi cu reţele de apă si fără canalizare. • Populaţia racordată la sistemul de canalizare reprezintă 73,6% faţă de cea alimentată cu apă - 81,8%. • problemă aparte a reţelelor gălăţene de canalizare este aceea a inexistenţei unei faze de epurare a apelor uzate înaintea deversării lor în Dunăre şi a eventualelor facilităţi destinate acestui scop. Din acest punct de vedere mărimea considerabilă a fluviului în care se evacuează reziduurile lichide urbane gălăţene constituie un avantaj. Cu totul altfel stau lucrurile însă, dacă se iau în considerare cerinţele aderării la UE şi încadrarea în normele specifice impuse drept condiţie obligatorie în vederea atingerii acestui deziderat. • Reţele de alimentare cu apă potabilă. La fel ca şi reţelele de canalizare şi majoritatea reţelelor de alimentare cu apă potabilă sunt afectate de vechime, uzură, defecţiuni locale şi capacitate insuficientă, aceasta contribuind totodată şi la agravarea fenomenului de tasare a construcţiilor şi chiar la producerea unor surpări locale datorate pierderilor de apă în sol. • Aceste reţele creează însă şi alte probleme specifice care, pe de o parte, afectează condiţiile sociale şi de trai ale populaţiei locale agravându-le şi, pe de altă parte determină o risipă remarcabilă, dublă, atât de apă cât şi de energie. Produsul transportat în conducte este, spre deosebire de cazul canalizării, unul util, motiv pentru care scăpările produse în sol constituie, totodată, şi pierderi efective, atât ale apei, cât şi a energiei şi resurselor financiare necesare pentru producerea sa. Paguba aceasta este încă o dată dublată de faptul că aceste pierderi forţează operatorul să pompeze cantităţi suplimentare în sistem şi, datorită facturării consumurilor în sistem pauşal, forţează consumatorul să suporte costurile unui produs livrat de care nici nu are nevoie şi nici nu beneficiază. • În sfârşit, mai există şi alte consumuri suplimentare de energie, datorate uzurii morale a sistemelor de pompare care, din punct de vedere tehnic sunt mult rămase în urmă faţă de inovaţiile tehnologiilor moderne. Este vorba despre soluţia constructivă propriu-zisă şi principiul de funcţionare al pompelor în sine, lipsite de abilitatea ajustării elastice a cantităţii energiei electrice consumate la nivelul necesarului permanent fluctuant al consumului urban. • Mai există şi un alt tip de consumuri suplimentare, cele generate de lipsa contorizării individuale şi de practica gestionării şi exploatării instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă în regim generalizat. Introducerea şi generalizarea contorizării este un deziderat major al dezvoltării durabile tocmai pentru că diferenţa



15

consumurilor înregistrate în cele două variante este o realitate dovedită oriunde au fost realizate măsurători practice, comparative, în teren. • O problemă aparte a reţelelor gălăţene de alimentare cu apă potabilă este aceea a asigurării calităţii apei potabile la nivelul cerut de normele sanitare.

Energie Consecinţele negative ale aplicării sistemului de management al energiei de tip centralizat asupra mediului, precum şi asupra resurselor financiare în plan local, au determinat municipalităţile ţărilor din Uniunea Europeană să treacă la un sistem de management de tip descentralizat. Acest sistem este mai eficient decât primul întrucât reduce substanţial pierderile în sistem, având în vedere că energia nu mai este transportată pe distanţe medii şi mari. În plus, impune măsuri ferme de conservare a energiei, ceea ce obligă la utilizarea altor materiale de construcţii şi la un design arhitectonic care să valorifice la maximum sursele de energie. După exemplul municipalităţii din Amsterdam, se poate trece la elaborarea unui program privind construcţia de centrale electrice locale. De asemenea, trebuie analizată posibilitatea construcţiei/reabilitării centralelor termice pe clădiri colective sau cvartal, a generatoarelor electrice, precum şi a centralelor axate pe consumul de deşeuri pentru producerea de energie electrică. Un alt aspect demn de luat în seamă este acela al utilizării surselor de energie alternativă. În cadrul Dezvoltării Durabile, conservarea energiei ocupă un loc primordial. Este unanim recunoscut faptul că utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili generează poluare. Resursele energetice convenţionale, în special combustibilii fosili (petrol, cărbune, gaze naturale) dar şi uraniul, sunt finite. Lupta pentru sursele de energie ia forme variate, dar în toate cazurile conduce la conflicte armate. În aceste condiţii, necesitatea găsirii unor surse alternative de energie se impune. Cea mai ieftină şi accesibilă dintre acestea este energia economisită prin creşterea eficienţei energetice pe întregul circuit (de la extracţia combustibililor şi până la utilizatorul final de energie). Trebuie menţionat din capul locului că economia de energie nu presupune, în accepţiunea dezvoltării durabile, o scădere a confortului utilizatorului final, ci dimpotrivă, o creştere a acestuia, în paralel cu reducerea costurilor pe termen lung. Energia regenerabilă (solară, eoliană, hidroenergia, cea geotermală, a biomasei) poate asigura (la nivelul tehnologiilor actuale) suplinirea necesarului de combustibili convenţionali, prezentând avantajele inepuizabilităţii şi lipsei impactului asupra mediului. Instalaţiile de încălzire centrală au apărut în Galaţi la începutul secolului XX dar au evoluat pe mai multe paliere de extindere a soluţiei tehnice de alimentare centralizată cu energie termică în sine, respectiv: a). la nivel de clădire în deceniul unu; b). la nivel de cvartal în deceniul şase; c). la nivel de municipiu în deceniul opt. La ora actuală în oraş funcţionează toate cele trei categorii de încălzire centrală, ponderea importantă fiind deţinută de ultima.



16

Energie termică. Reţelele de alimentare cu energie termică în sistem centralizat deservesc o mare majoritate a consumatorilor casnici, unele instituţii şi unii consumatori industriali. Ele sunt de trei tipuri, respectiv: reţele de agent termic primar (apă supraîncălzită), reţele de agent termic secundar (apă caldă pentru încălzire) şi reţele de apă caldă menajeră (ACM). Probleme • Toate categoriile de reţele enumerate prezintă probleme de tipul celor prezentate în cazul reţelelor de alimentare cu apă potabilă: uzură, defecţiuni locale, capacitate insuficientă la nivelul producătorului primar de energie care, de câţiva ani, nu mai asigură nici parametrii corespunzători ceruţi de diagrama de reglaj calitativ în cazul unor temperaturi exterioare sub –5oC, infiltraţii în sol de agent termic primar, secundar şi ACM. De asemenea, pierderi de apă potabilă şi în particular apă tratată, pierderi de energie pentru încălzirea şi vehicularea acestora, costuri suplimentare la nivelul furnizorului primar şi intermediar de energie termică şi costuri exagerate facturate consumatorului final şi, desigur, nu în ultimul rând lipsa contorizării individuale.

Energie electrică Municipiul Galaţi este racordat la Sistemul Energetic Naţional prin intermediul a două staţii de transformare (400/110KV si 220/110KV) Reţeaua de distribuţie pe medie tensiune se face prin reţele de 6KV si 20KV Având în vedere tendinţa generală, la nivel de ţară, de înlocuire a tuturor reţelelor de MT de valori inferioare tensiunii de 20KV, operaţia de trecere la aceasta tensiune este în curs de desfăşurare. Probleme • Principala disfuncţionalitate constă în persistenţa unor reţele de tensiune medie de 6 KV. • Vechimea destul de mare a cablurilor subterane • Problemele apărute în exploatare sunt legate de existenţa unor echipamente vechi în unele posturi de transformare, de existenţa unor cabluri de joasă tensiune cu izolaţia slăbită sau defecte de izolaţie. • Existenţa unor linii de înaltă tensiune aeriene (LEA 110KV), linii ce se doresc a fi trecute în subteran. Există însă şi situaţia numeroaselor reţele subterane urbane de joasă tensiune (220 V), relativ vechi, care au fost treptat abandonate în favoarea unor soluţii provizorii de alimentare a consumatorilor aferenţi - iluminat public şi locuiţe particulare - prin reţele aeriene de conductori torsadaţi. Acest lucru are impact negativ asupra esteticii urbane. • În unele zone periferice ale oraşului mai sunt porţiuni de LEA 0,4KV pozate pe stâlpi de lemn.



17

• Gaze naturale

Municipiul Galaţi este alimentat cu gaze naturale din Sistemul Naţional de distribuţie a gazelor naturale din conducte de transport de înaltă presiune şi al unei staţii de predare–primire, amplasată în zona de nord-vest a oraşului. De la staţia de predare–primire (în care se realizează şi reducerea de la presiune înaltă la presiune medie) până la staţiile de reglare–măsurare de sector, respectiv până la staţiile de reglare ale consumatorilor industriali, transportul gazelor se face prin reţele de repartiţie.

Probleme

• Ca şi aproape în întreaga ţară, în sezonul rece, în perioadele de vârf de consum, când şi presiunea pe conductele magistrale de transport scade la valori sub cele normale, apar probleme în alimentarea cu gaze, fiind nevoie să se apeleze în unele cazuri, la “injectarea” directă din reţeaua de repartiţie prin posturile de reglare spre consumatori. Atât timp cât funcţionează la parametrii normali (în conformitate cu presiunile de regim la valorile prescrise de Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale I6–86), reţelele de repartiţie – de presiune medie – şi reţelele de distribuţie – de presiune redusă - asigură în condiţii optime alimentarea cu gaze naturale a abonaţilor, existând în unele cazuri chiar şi disponibil de capacitate.

Comunicaţii şi tehnologia informaţiei Una dintre priorităţile anului 2001 a reprezentat-o continuarea procesului de implementare a noilor tehnologii şi promovarea tehnologiilor multi-servicii în domeniul comunicaţiilor. La nivelul municipiului Galaţi se face transformarea de la reţeaua clasică de cabluri de cupru la reţea de fibră optică. S-a realizat creşterea gradului de telefonizare prin trecerea sistemelor de tip analogic pe centrale digitale. Totodată s-a demarat acţiunea de introducere de module de abonat ISDN în unităţile de comutare pentru a asigura servicii de telecomunicaţii care au nevoie de suport până la 128Kb/s, lăţime de bandă necesară transmisiei simultane de date, voce şi fax. Un rol deosebit se acordă procesului de informatizare a sistemului de învăţământ, prin aplicarea programului referitor la dotarea fiecărei şcoli, cu cel puţin un calculator cu acces la INTERNET. În administraţia publică locală a sporit numărul de calculatoare şi a altor instalaţii de calcul, stocare şi transmisie a datelor economice şi sociale.



18

Probleme • Costurile ridicate practicate de companiile furnizoare de servicii în domeniul comunicaţiilor inclusiv în ceea ce priveşte accesul la Internet (în acest caz, de remarcat este şi calitatea scăzută a serviciilor – viteza mică de transfer).

Transportul Transportul urban a înregistrat o evoluţie remarcabilă la începutul secolului XX când, pe data de 14 august 1900 a fost inaugurată prima linie de tramvai electric din oraşul Galaţi. De atunci lucrurile au evoluat, şi de la Uzinele Comunale Galaţi, care deserveau populaţia oraşului cu tramvaie şi autobuze, s-a ajuns în ziua de azi la societatea comercială TRANSURB SA Galaţi, care asigură transportul populaţiei cu tramvaie, autobuze şi troleibuze. În afară de această societate, al cărei acţionar unic este municipalitatea şi care se remarcă prin capacitatea cea mai mare de transport şi acoperire a suprafeţei oraşului, au apărut firme private mici de transport, cu aşa numitele “maxi-taxi-uri”, care oferă o calitate superioară a condiţiilor de transport, frecvenţă mai mare de preluare a călătorilor şi acoperirea unor zone mai greu accesibile. Din punct de vedere al infrastructurii pentru traficul de maşini oraşul se confruntă cu problema calităţii şi subdimensionării reţelei rutiere faţă de necesarul actual. Probleme • • • •

•

• • •

•

•

calitatea carosabilului capacitatea scăzută de circulaţie pe străzi şi în intersecţii lipsa parcărilor starea tehnică necorespunzătoare a majorităţii vehiculelor, care fac zgomot şi emit noxe; condiţii de confort şi igienă sub standardele civilizate ale unora din mijloacele de transport în comun. Un nivel mai ridicat al calităţii se regăseşte la maxi-taxi-uri; lipsa unui sistem de informare a cetăţenilor străini de oraş cu privire la rute, orar; lipsa acoperirii tuturor ariilor oraşului cu mijloace de transport în comun; lipsa unui sistem de afişaj vizibil standardizat pe vehicule care să cuprindă informaţii şi să permită identificarea rapidă a traseului; lipsa unui sistem eficient de achiziţie a biletelor şi abonamentelor de transport, şi deficienţe în controlul călătorilor în ceea ce priveşte achiziţionarea biletelor de transport; neadaptarea reţelei rutiere urbane la necesităţile de trafic (numărul de maşini).

Transportul interurban. Municipiul Galaţi reprezintă un nod important de circulaţie teritorială, generat de sisteme de căi de comunicaţii rutiere, navale şi feroviare. Amplasarea geografică, existenţa zonei libere, accesul la cele trei căi de transport (inclusiv tranzitul spre ţările fostei Uniuni Sovietice prin trecerea de la ecartament normal la ecartament larg)



19

•

• •

asigură legăturile regionale între ţările situate în partea de vest a regiunii Mării Negre – Turcia, Grecia, Rep. Moldova şi Ucraina . Se are în vedere că drumurile majore propuse în zona Brăila–Galaţi–Tulcea să completeze coridorul rutier de pe teritoriul ţării noastre care se va include în “Inelul Rutier al Mării Negre”, în cadrul Cooperării Economice în zona Mării Negre şi conectarea la coridoarele europene. Probleme

În ciuda avantajelor pe care le are, prin accesul la trei forme de transport, municipiul Galaţi nu este totuşi accesibil printr-o reţea rutieră modernă, iar transportul fluvial de pasageri pe rute cândva tradiţionale este astăzi aproape inexistent. Legătura cu oraşele învecinate, Brăila, Focşani, Tulcea, Tecuci nu este făcută printr-un sistem regulat şi rapid de transport. Lipsa unei sistematizări a zonei Gării şi Autogării Neutilizarea căii de transport fluvial şi a porturilor comerciale la capacitatea reală.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Deşeurile industriale

În judeţul Galaţi sunt monitorizate aproximativ 120 de unităţi industriale privind cantităţile de deşeuri generate. În anul 2000 a fost generată o cantitate de deşeuri industriale de 2,8 milioane tone, mai puţin decât în anul 1999 cu aproximativ 6,7%, iar faţă de anii 1997 şi 1998 cu procente mai mari de 10%. Principalul agent economic, cu cea mai mare contribuţie la generarea deşeurilor industriale, dar şi în procentul de recuperare, este combinatul siderurgic MITTAL STEEL SA Galaţi. Deşi producţia industrială a combinatului a crescut cu 14% în anul 2000 faţă de anul 1999, totuşi, în efortul de a reduce generarea deşeurilor la sursă, s-au produs cu 8,3 % mai puţine deşeuri în anul 2000. Pe sectoare, situaţia se prezintă astfel:

- industria metalurgică → 94,3 % (MITTAL STEEL S.A. Galaţi) - industria prelucrătoare → 1,12 % - industria alimentară → 0,88 %.

Din totalul de 2,8 milioane de tone de deşeuri industriale generate, o cantitate de 1,414 milioane de tone a fost depozitată în halde industriale, ceea ce reprezintă un procent de 50,5%. Principalul depozit de deşeuri industriale este Halda de zgură, aparţinând de MITTAL STEEL SA Galaţi, care are în prezent aprox. 100 de hectare, cu înălţimi între 25 - 60 de



20

metri. Aceasta este situată în partea de vest a combinatului siderurgic, lângă iazurile decantoare ale Bălţii Mălina. Datorită preocupărilor din MITTAL STEEL SA Galaţi de a recupera prin reciclare deşeurile refolosibile chiar şi din halda de depozitare, există un proiect în derulare cu o firmă din Germania pentru acest lucru. Un alt depozit important cu deşeuri industriale este depozitul Şantierului Naval Damen Galaţi. Există un depozit vechi de circa 2 ha, în care este stocat şlamul rezultat din producerea acetilenei şi care nu mai este utilizat, suprafaţa fiind cuprinsă în programul de conformare pentru refacere, cu termen de realizare anul 2003. În prezent, Şantierul Naval Damen Galaţi a realizat un depozit de şlam de acetilenă, total impermeabilizat, cu patru compartimente în volum total de 5.800 mc, iar pe viitor se are în vedere renunţarea în totalitate la acetilenă (care este generatoare de deşeuri) şi generalizarea soluţiei de folosire a butanului. Celelalte depozite cu deşeuri industriale sunt situate, în general, în incinta unităţilor industriale sau în imediata apropiere şi nu poluează apele de suprafaţă. Procentul de reciclare al deşeurilor a crescut de la 45% în anul 1997, la 48% în anul 1998, la 48,5% în anul 1999, ajungând la 49,5% în anul 2000. Gospodărirea deşeurilor urbane

Numărul de locuitori deserviţi în 2000 – 253.200, din care:

- SC ECOSAL PREST SA Galaţi – 192.000 - RER ECOLOGIC SERVICE SRL – 61.200

Rezultă: 0,925 kg/loc.zi deşeuri menajere, adică 323,88 tone/zi (din care strict de la populaţie 0,624 kg/loc.zi) Cantităţile rezultate relevă:

o densitate mai mare a deşeurilor municipale comparativ cu Municipiul Bucureşti (0,23 tone/mc) datorită calităţii scăzute a vieţii;

cantităţi mai mari de deşeuri municipale pe cap de locuitor. Puterea calorifică a deşeurilor menajere este însă foarte scăzută, aproximativ 325–400 kcal/kg comparativ cu Municipiul Bucureşti unde este de aproximativ 800 kcal/kg. Fluxul deşeurilor municipale

Stocarea - se face în containere mari de 3–4 mc fiecare sau în pubele din plastic de 240 l/buc, într-un număr de 451 puncte gospodăreşti. Stocarea nu este selectivă, nu sunt facilitate diversele recuperări. Punctele gospodăreşti constituie un focar de îmbolnăvire pentru populaţie. Colectarea şi transportul se fac de către cele două firme specializate din Galaţi: SC ECOSAL PREST SA Galaţi, care deţine 18 autogunoiere, 12 autotransportoare, 16



21

tractoare cu remorcă, două autobasculante si RER ECOLOGIC SERVICE SRL, care realizează compactarea cu ajutorul a patru compactoare Mercedes de 16 mc şi a unui autocamion container. Ambele firme au maşini pentru măturatul străzilor, dar dotarea materială este considerată insuficientă pentru cantităţile de deşeuri generate astfel că lipsa este compensată prin mărirea numărului de curse realizate. Incinerarea. În Municipiul Galaţi există o staţie de incinerare a deşeurilor menajere care nu mai funcţionează din anul 1991, datorită incapacităţii ei de a-şi acoperi cheltuielile de incinerare şi de consum de gaz metan, necesar arderii deşeurilor cu putere calorifică scăzută (325–400 kcal/kg.). Staţia de incinerare nu are sisteme moderne de epurare a gazelor arse, rezultând emisii semnificative de NOx, SOx, pulberi şi dioxină. În prezent, singurele deşeuri incinerate sunt deşeurile periculoase de spital (seringi, ace, vată, organe, feşe, soluţii de revelator, filme radiologice, etc). Incinerarea se face chiar în spitale, în incineratoare nespecializate şi are impact deosebit asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Recuperarea - reciclarea deşeurilor menajere de la populaţie a cunoscut un puternic declin după anii 90, datorită reducerii numărului de puncte de colectare a acestor tipuri de deşeuri şi scăderii preţului de achiziţie. Depozitarea deşeurilor urbane se realizează într-o groapă neamenajată şi necontrolată, înfiinţată în anul 1985, care se găseşte la Tirighina, în SV oraşului, într-o râpă cu teren degradat. Suprafaţa depozitului este de aproximativ 3 ha cu înălţimi de 20–25 m. Nu se fac lucrări de stabilizare, acoperire cu pământ sau exploatare, depozitul fiind o sursă de poluare majoră a mediului şi de îmbolnăvire a populaţiei datorită pescăruşilor şi a altor animale, atrase în zonă datorită hranei şi care se constituie în vectori de transmitere a bolilor. Un pericol major îl reprezintă infestarea apelor freatice din zona acestei amenajări provizorii, situată în imediata apropiere a râului Siret. Probleme • Datorită acestui management deficitar al deşeurilor orăşeneşti, fluxul deşeurilor creează impact negativ asupra mediului şi disconfort pentru populaţie. • Lipsa unui cadru care să motiveze populaţia să participe la colectare selectivă cu scopul de a reduce presiunea asupra gropii de gunoi existente. • Lipsa unor criterii clare (economice, de mediu) care să ducă la o alegere optimă a viitoarei variante de eliminare a deşeurilor orăşeneşti.

Starea apelor uzate şi gradul de epurare • Volumul de ape uzate evacuate în emisar (Dunăre şi Siret)

Total – 47.464.000 mc • Categorii de ape uzate:

- menajere - industriale - produse de vidanjare - pluviale



22

Pentru apele uzate (industriale şi menajere) produse şi evacuate pe teritoriul judeţului nostru existã un sistem de monitorizare realizat: - la nivelul agenţilor economici care evacuează în colectoarele canalizărilor publice; - la nivelul administratorilor reţelelor publice de canalizare; - la nivelul agenţilor economici care evacuează în cursuri de apă sau în puţuri absorbante. Totodată, în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului nr.137/1995, un număr de agenţi economici cu potenţial de poluare a apelor, efectuează analize în cadrul laboratoarelor proprii, valorile lunare fiind transmise la Inspectoratul pentru Proteţia Mediului. Prin sondaje, în baza programelor de controale ale Serviciului de Inspecţie şi Control Ecologic, laboratorul IPM prelevează şi analizează probe de apă de la agenţi economici. Probleme • Apele uzate ale municipiului Galaţi sunt evacuate în Dunăre, fără epurare, prin şase colectoare. Din evidenţa APATERM nu sunt depăşiri ale normativului NTPA 001/1997 decât la indicele substanţe extractibile, la colectoarele 13 Iunie şi SP3 (pânã la 44 mg/l faţã de 5,0 mg/l admis). În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană se impune încadrarea în limite mult mai strânse, adoptate la nivel internaţional, motiv pentru care, în acest scop, sunt necesare investiţii speciale pentru epurare. În pregătirea acestei perspective a fost realizat "Studiul de fezabilitate pentru realizarea unei staţii de epurare pentru Municipiul Galaţi", de firma JICA din fonduri de la Guvernul Japoniei.

FONDUL IMOBILIAR CONSTRUIT

Fondul locativ cuprinde 103.992 locuinţe cu o suprafaţă totală de 3.336.735 mp. Analiza principalelor aspecte sociale ale locuirii în municipiul Galaţi include evaluarea fondului locativ existent şi a caracteristicilor socio–demografice ale populaţiei. Indicatorii sociali şi sociologici ai locuirii:

Număr locuinţe în proprietate publică 3.549 Număr locuinţe din fonduri private 100.107

Suprafaţa locuibilă (mp) 3.336.735 Suprafaţa locuibilă proprietate publică (mp) 56.943

Suprafaţa locuibilă fonduri private (mp) 3.268.793 Alte aspecte privind locuinţele în municipiul Galaţi:

numărul mic de construcţii de locuinţe realizate în ultimii ani; necesitatea evacuării unor familii din locuinţele deţinute în prezent din cauza

condiţiilor precare (umezeală, igrasie, iluminat necorespunzător, pereţi şubrezi, planşee fisurate, etc) şi/sau reabilitarea acestora.



23

Probleme Factorii ce au influenţat negativ fondul locuibil sunt: lipsa unor criterii clare de design urban care să contribuie la creşterea calităţii

condiţiilor de locuit şi la evitarea de gradării factorilor de mediu; uniformizarea design-ului arhitectonic, axat pe condiţii de locuit improprii; utilizarea contractelor de închiriere pe termen scurt, care conduc la intervenţii

locale de minimă investiţie fără rezolvarea problemelor de fond ale întregii construcţii şi lasă în continuare cale liberă degradării acesteia. Principalele aspecte negative constatate, referitor la confortul locuinţelor în Galaţi, sunt: existenţa unor spaţii locuibile neadecvate; subdimensionarea spaţiului interior (ca număr de camere şi suprafaţă locuibilă) şi

compartimentarea defectuoasă a unor locuinţe, cheltuielile de întreţinere ridicate; izolaţii fonice şi termice slabe la toate blocurile de locuinţe colective; starea degradată a instalaţiilor tehnico–edilitare interioare şi exterioare; subdimensionarea sau inexistenţa spaţiilor exterioare aferente locuinţelor

(platforme gospodăreşti, spaţii verzi, spaţii de joacă pentru copii, locuri de parcare şi garare a autovehiculelor - caz extrem, cartierul Mazepa II şi întreţinerea necorespunzătoare a acestora; datorită economiilor practicate până în 1989 şi a materialelor de proastă calitate

utilizate în construcţii, locuinţele colective realizate în această perioadă necesită lucrări de refacere a faţadelor. În aceeaşi situaţie se află şi locuinţele din fondul vechi incluse pe lista de monumente de arhitectură sau care, deşi nu figurează pe această listă, posedă calităţile necesare unei asemenea definiri. Un aspect negativ care împiedică realizarea unui habitat prietenos pentru locuitorii municipiului este ocuparea suprafeţelor cu baterii de garaje în cartierele cu locuinţe colective. Din analiza:

○ modului de ocupare a unei locuinţe (număr de persoane/cameră); ○ numărului de camere pe locuinţă; ○ numărului de locuitori pe locuinţă; ○ dimensiunii medii a unei camere de locuit în Galaţi; ○ numărului de mp în cazul proprietăţii publice; ○ numărului de mp în cazul proprietăţii private;

rezultă că există o criză socială de locuinţe, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. • Aspectul cantitativ vizează cererea socială de locuinţe (volumul acestei cereri), iar cel calitativ se referă la modul de ocupare, dimensiunea, structura apartamentelor, condiţiile de locuit, dotările şi finisajele apartamentelor. • Din studiile ecologice realizate reiese că oamenii au venituri mici, locuiesc în condiţii de supraocupare, iar bugetul de care dispun nu le permite achiziţionarea unui apartament.

Se estimează că cererea de locuinţe se va amplifica din cauza următoarelor aspecte:



24

sporul natural de populaţie; apariţia imigrării populaţiei din zonele rurale sau din alte regiuni ale ţării; starea de degradare a fondului de locuit; schimbarea destinaţiei spaţiilor de locuit în spaţii cu altă destinaţie (sedii de

firme, spaţii comerciale, cabinete medicale, stomatologie, spaţii de depozitare) ceea ce va determina scăderea fondului locuibil.

Estimarea necesarului de locuinţe corespunzător sporului de populaţie

În acest sens, se poate aprecia că, pe măsura schimbării structurii economice a oraşului prin dezvoltarea sectorului terţiar, ponderea populaţiei ocupate în acest sector va creşte iar veniturile vor fi mai mari. Prin urmare, cererea de locuinţă în sistem individual, duplex, ori în sistem de condominium în clădiri cu 1-3 nivele va înregistra o tendinţă de creştere în următorii 10-15 ani, dacă preţul unei locuinţe nu va depăşi 27.000–35.000 USD, iar moneda se va întări (prin urmare dobânda la creditul ipotecar va fi mai scăzută). În această situaţie, autoritatea locală va lua în considerare prin planul de urbanism necesitatea elaborării regulilor de construcţie, a infrastructurii şi a fixării criteriilor de design urban, în raport cu principiile din Agenda Habitat, 1996. Dezvoltarea Conceptului "Zona Galaţi", care să cuprindă Municipiul Galaţi şi extensiile sale către: Nord (Vânători), Sud (peste Dunăre până spre Zaclău), la Vest peste Siret şi în zona Barboşi, deasemeni cuprinderea colectivităţilor din Fileşti şi Şendreni (spre nord-vest). Toate acestea ar trebui luate in considerare ca fiind potenţiali sateliţi urbani ai Galaţiului, ceea ce presupune o abordare specială, din timp, a tuturor funcţiunilor specifice acestui complex urban de perspectivă (sistemele de transport, utilităţile, concepţia generală de urbanism, favorizarea dezvoltării habitatului şi a regimului de construcţii, etc). Pentru estimarea necesarului de locuinţe în perioada următoare trebuie avute în vedere atât corelaţia cu creşterea probabilă a populaţiei cât şi concepţia în care se vor realiza locuinţele în viitor: locuinţe sociale pentru familii cu venituri mici, locuinţe în clădiri - bloc dar cu un grad superior de confort sau locuinţe individuale. În estimările necesarului de locuinţe apreciem necesitatea realizării proiectate a următorilor indicatori minimi de locuire:

12–14 mp suprafaţă locuibilă/locuitor; 35–37 mp suprafaţă locuibilă/ locuinţă; 0,9 gospodării/ 1 locuinţă.

Extinderea zonei de locuit face necesară reglementarea destinaţiei terenurilor din interiorul intravilan sub forma zonificării funcţionale. Propunerile de introducere în intravilan cuprind suprafeţe mici, având în vedere numeroasele terenuri libere din interiorul intravilanului actual, precum şi barierele naturale existente: Dunărea la sud, lacul Brateş la est, MITTAL STEEL şi limita teritoriului administrativ la vest si nord-vest. Nu trebuie uitat că o preocupare majoră a dezvoltării durabile este exploatarea intensivă a spaţiilor existente, nelocuite si a unor zone urbane depreciate, neviabile revitalizării unor foste destinaţii industriale, în locul sacrificării unor zone “verzi”, chiar dacă acestea sunt incluse în teritoriul considerat intravilan.



25

Bilanţul teritorial pentru zonele funcţionale în intravilanul propus

Existent Propus Zone funcţionale ha % ha %

Zona rezidenţială (clădiri joase şi clădiri înalte) 3,195 55 3,252 55

Zona pentru instituţii publice şi servicii 120 2 141 2 Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de agrement, perdele de protecţie 45 1 71 1.4

Zona industrială 1,798 31 1,790 31

Zona unităţi agricole 65 1 65 1 Zona destinaţie specială 93 1,5 93 1,5Terenuri aferente căilor de comunicaţie feroviară 110 2 110 2 Terenuri aferente căilor de comunicaţie navală 112 2 112 2 Terenuri aferente căilor de comunicaţie rutieră 87 1,5 90 1,5

Zona tehnico–edilitară 9 0,15 11 0,1

8

Zona gospodărie comunală 8 0,13 10 0,1

7 Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan 78 1 78 1,3

Zonă teren neconstruibil 2 0,03 2 0,0

3

Zonă teren agricol intravilan 83 1 10 0,17

Păduri in intravilan 43 0,69 43 0,7

3

TOTAL teritoriu intravilan 5,848

100% 5,878 10

0%

CAPITALUL SOCIAL Populaţia Municipiul Galaţi are o populaţie de 325.057 locuitori din care 49,15% bărbaţi şi 50,85% femei. Din totalul populaţiei în municipiu: - 14.037, adică 4,32%, sunt şomeri înregistraţi, din care:

- în plată pentru ajutor de şomaj 3.507 persoane (din care 2.151 femei, iar după studii 2.520 muncitori, 176 cu studii medii, 811 cu studii superioare);

- ajutor de integrare profesională 1.616 persoane; - beneficiari alocaţie de sprijin 5.998 persoane;



26

- şomeri neîndemnizaţi 2.916 persoane; La aceste date trebuie luat în considerare şi numărul şomerilor neînregistraţi. - populaţia stabilă cu vârsta între 25-34 ani este de 60.294 persoane (18,55% din total)

din care 29.374 bărbaţi şi 30.920 femei. Sub aspectul ocupării forţei de muncă pe domeniile de activitate: Domeniul de activitate Nr. Salariaţi (%)

• salariaţi în activităţi economice 114,238 100 Pe domenii de activitate economică distribuirea salariaţilor este:

• industrie 49,991 43,76 ψ administraţie publică 2.122 1,86 ψ învăţământ 6.588 5,77 ψ sănătate şi asistenţă socială 6.293 5,51 ψ activităţi financiare, bancare şi de asigurări 1.041 0.92 ψ construcţii 10.241 8,96 ψ comerţ 13.748 12,03 ψ transport, comunicaţii, depozitare 13.240 11,59 ψ agricultură 1.587 1,39 ψ alte activităţi 9.387 8,21 Probleme • Lipsa unei de baze de date foarte clare privind starea socială a fiecărui cetăţean în parte (identificarea tuturor persoanelor în vârsta, singure, aflate în dificultate, care necesită îndrumare, sprijin, asistenţă). • Lipsa unor birouri de consiliere, a asistenţilor sociali care să îndrume pe cei aflaţi în dificultate. • Creşterea şomajului de lungă durată şi a şomajului în rândul tinerilor, coroborată cu lipsa programelor de sprijin a acestora. • Lipsa fondurilor pentru construcţia de locuinţe sociale

STAREA DE SĂNĂTATE Sectorul public cuprinde: 11 spitale, 13 dispensare-policlinici, 152 dispensare medicale, 11 farmacii, şapte creşe şi un leagăn de copii. Sectorul privat cuprinde: un spital, 88 cabinete medicale, 69 cabinete stomatologice, 49 farmacii, 38 laboratoare tehnică dentară, 23 puncte farmaceutice şi nouă depozite farmaceutice. Probleme • Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsă de paturi în spitale, lipsa



27

medicamentelor, condiţii improprii în unităţile spitaliceşti, lipsa de aparatură performantă, lipsa unor cadre sanitare ultraperfecţionate, salarii proaste în sistemul ca atare. • La nivelul anului 2000 mortalitatea dar şi natalitatea sunt în scădere, păstrând totuşi un spor natural în creştere faţă de anul precedent. Paradoxal, boli ca TBC şi hepatita constituie încă o problemă de viaţă şi de moarte. Totuşi campaniile de vaccinare continuă să reducă numărul de cazuri mortale de rujeolă, rubeolă, hepatită virală tip B. • Copii sunt cei mai afectaţi de morbiditate în relaţie cu poluarea iritantă, numărul de cazuri infantile fiind de aproximativ trei ori mai mare decât la adulţi, în special în ceea ce priveşte bolile respiratorii. • Medicina muncii. Se remarcă faptul că majoritatea îmbolnăvirilor profesionale anchetate s-au datorat funcţionării necorespunzătoare a sistemelor de ventilaţie, neigienizării grupurilor social-sanitare, dotării necorespunzătoare cu echipament de protecţia muncii, renunţării de către societăţile nou înfiinţate la asigurarea asistenţei medicale a propriilor salariaţi şi la controlul medical periodic. • Igiena şcolară. În afara afecţiunilor generate de viciile de refracţie şi postură, datorită iluminatului neadecvat şi mobilierului şcolar, probleme deosebite sunt alimentaţia dezechilibrată în raport cu necesităţile energetice şi cazurile de parazitism şi a bolilor transmisibile. Problema este reţeaua de dispensare şi numărul insuficient de medici şi cadrelor medii specializate. • Igiena alimentaţiei prezintă şi ea carenţe datorită funcţionării unor pieţe şi unităţi comerciale improvizate şi care nu sunt autorizate sanitar.

EDUCAŢIA FORMALĂ ŞI INFORMALĂ

Educaţia formală - Învăţământul preuniversitar

Anul şcolar 1999-2000 s-a caracterizat printr-o accelerare a procesului de reformă educaţională, asigurat prin aplicarea noului Plan-cadru de învăţământ la clasele I-IX şi a noului Curriculum Naţional emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Dezvoltarea învăţământului intensiv şi bilingv în şcoli reprezintă o direcţie a reformei educaţionale, importantă în condiţiile în care cunoaşterea unor limbi străine de circulaţie internaţională se va impune cu necesitate. Edificatoare sunt rezultatele elevilor Colegiului “Vasile Alecsandri”: obţinerea a 240 atestate de cunoaştere a limbii engleze, 12 burse şcolare SOROS, diplome de merit SAT I şi SAT II, promovări ale examenului TOEFL, participarea la studii intensive de limbă engleză în Anglia, Scoţia şi S.U.A. precum şi admiterea unor absolvenţi la studii în S.U.A. şi Japonia. Scopul reformei învăţământului românesc este achiziţionarea de cunoştinţe, formarea de abilităţi dar şi reorientarea criteriilor de evaluare ale acestora. Obiectivul central al



28

educaţiei timpurii este dezvoltarea potrivit posibilităţilor şi cerinţelor copilului, dar şi o egalizare a şanselor de educaţie pentru toţi copiii. Dificultăţile întâmpinate în implementarea acestor tendinţe sunt materializate prin reticenţa unor profesori faţă de înnoirile aduse de reforma curriculară, precum si centrarea activităţii didactice pe profesor şi nu pe elev sau, utilizarea în continuare drept definitie privind randamentul şcolar, a vechiului indicator - “promovabilitatea”. Diferenţa dintre valoarea acestui indicator înregistrat pe parcursul ciclului şcolar (97-99%), comparativ cu cel din faza de absolvire (78-83%), demonstrează lipsa lui de relevanţa în analiza valorii actului pedagogic, şi chiar mai mult, o influenţă nefastă asupra exigenţei pedagogice. Probleme • abandonul şcolar; • dezechilibrul în privinţa şanselor de educaţie pentru toţi copiii; • accentul insuficient pus pe latura formativă a învăţământului; • calitatea evaluării instituţionale; • calitatea necorespunzătoare a multor clădiri şi dotări din învăţământ mai ales în privinţa mijloacelor informatice şi de comunicaţii.

În mod deosebit va fi necesară o mai apropiată colaborare cu administraţia locală, dar şi cu alte instituţii din mediul comunitar (familie, Biserică, Poliţie, ONG-uri, etc.). Educaţia formală - Învăţământul universitar Cuvântul de ordine al anului 2000 a fost, pentru învăţământul universitar, ca şi pentru cel primar şi mediu, “reforma”. Reforma universitară introdusă în anul 1999 îşi propune o serie de noi direcţii de acţiune, dintre care cele mai importante sunt:

Democratizarea vieţii universitare; Introducerea şi generalizarea sistemului de credite transferabile în procesul de

promovabilitate şi acordare a burselor; Informatizarea tuturor facultăţilor şi catedrelor; Reforma curriculară adaptata condiţiilor locale; Introducerea învăţământului deschis şi la distanţă; Iniţierea de facultăţi multiculturale şi transfrontaliere la Cahul - Republica Moldova; Generalizarea concursului tip test grilă şi a admiterii în trepte.

Extinderea structurii universitare prin crearea de noi profiluri şi specializări, pentru anul universitar 2000/2001 la Universitatea “Dunărea de Jos”, va duce la mărirea numărului de facultăţi de la 11 la 13, de colegii de la patru la cinci, de profile de la 35 la 36, şi, mai ales, a numărului de specializări de la 73 la 88. Totodată, mărirea numărului de studenţi de la



29

11.000 la aproape 14.000 pentru anul universitar 2000/2001, poate fi considerată doar un timid pas în această direcţie. Aceeaşi situaţie este şi cu personalul didactic, a cărui creştere numerică se preconizează de la 1.200 la peste 1.500. Universitatea Danubius reprezintă învăţământul particular disponibil din anul 1992 şi este reprezentată de două facultăţi – Ştiinţe Economice şi Administrative şi Drept. Numărul de studenţi a crescut de la 100 pentru cursuri de zi în 1992 la 2.500 pentru cursuri de zi şi cu frecvenţă redusă. Programul special, pe care şi-l propune Autoritatea Publică Locală, are în vedere perspective mult mai ambiţioase, urmărind dublarea sau chiar triplarea numărului de studenţi, faţă de cifra anului universitar 2000/2001 şi, corespunzător, în aceeaşi proporţie a numărului de cadre didactice. Probleme • Dificultăţile ţin în principal de baza materială, dar şi de implementarea reformei universitare, semnalându-se unele atitudini conservatoare, similare celor din învăţământul preuniversitar.

Educaţia informală

Este reprezentată de tot ceea ce vine în completarea educaţiei formale şi se referă la toate aspectele creării şi dezvoltării unor deprinderi, atitudini şi cunoştinţe folositoare individului. Probleme • Caracteristica principală a educaţiei informale în Galaţi este totuşi sporadicitatea. Actele educative alternative curriculei şcolare nu au o frecvenţă înaltă şi nici o consistenţă remarcabilă. • Este de remarcat de asemeni slaba informare a potenţialilor doritori, referitor la oportunităţile de educaţie informală, caracterul de provizorat al multor iniţiative avute în acest sens (nu se remarcă o constantă a fenomenelor iniţiate în trecut) şi o slabă participare din partea cetăţenilor de toate vârstele la manifestările actuale, chiar de mare anvergură.

Pe lângă proiecte educative ale organizaţiilor neguvernamentale (proiecte punctuale, de scurtă durată, prea puţin încadrate în programe şi strategii pe termen mediu şi lung) se remarcă totuşi o manifestare educaţională din partea instituţiilor ce au ca rol informarea, educarea, avizarea cetăţenilor asupra diferitelor probleme, topici de actualitate: programe de formare, ocupare şi reconversie profesională – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Ro-LoDES – sistem de învăţământ postuniversitar la distanţă organizat de Clubul



30

Mării Negre în cooperare cu Primăria Municipiului Galaţi, cursuri specializate oferite de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi prin Fundaţia Şcoala Română de Afaceri. Alături de organizaţiile locale interesate în a oferi educaţie, autorităţile publice locale trebuie să iniţieze parteneriate pentru dezvoltarea unei linii de programe pentru o educaţie informală de succes. Pe lângă proiectele, seminariile, mesele rotunde, sesiunile de pregătire, colocviile, programele şi reuniunile iniţiate de sectorul ONG, autoritatea publică locală trebuie să intervină pentru identificarea ariilor neacoperite până în prezent şi dezvoltarea celor existente pentru a se ajunge la o ofertă variată, bogată în ceea ce priveşte aceste posibilităţi precum şi pentru formarea de lideri de opinie şi antrenarea populaţiei în procesul de participare publică in procesul luării deciziilor.



31

Capitolul I Serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate

1 ORGANIZARE

SC APĂ Canal SA Galaţi

Structura organizatorică: S.C. Apă Canal SA Galaţi este o societate pe acţiuni, unicul acţionar fiind Consiliul Local Galaţi.

Sediul: Galaţi, str. Ct. Brâncoveanu nr. 2. Cod fiscal: R -16914128 Registrul comerţului: J 17/1795/2004 Telefon: 0236/473380 Fax: 0236/473367 Cod poştal: 800058 Adresă internet: www.apa-canal.ro Email: [email protected]

1.2.OBIECTUL DE ACTIVITATE:

• captare, tratare, înmagazinare, pompare, distribuţie apă potabilă, în municipiul Galaţi şi în unele localităţi din judeţele Galaţi şi Vrancea;

• colectare, pompare, tratare (epurare mecanică), evacuare apă menajeră şi pluvială în emisarul Dunărea, în municipiul Galaţi;

• lucrări de întreţinere, reparaţii curente şi capitale, de investiţii noi, de reabilitare şi modernizare, a instalaţiilor şi construcţiilor specifice pe care operează societatea, prestaţii către terţi persoane fizice şi juridice în profilul de activitate.



32

2. MOD DE GESTIONARE

Serviciul public de alimentare cu apă, colectare şi evacuare apă uzată şi pluvială se desfăşoară în baza Contractului de Concesiune nr.117540/6.12.2004.

3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

3.1. ALIMENTARE CU APĂ CAPTARE – TRATARE – POMPARE APĂ

În prezent sistemul de alimentare cu apă deserveşte Municipiul Galaţi şi câteva localităţi rurale de pe traseul conductelor de aducţiune şi refulare ale subsistemului de alimentare cu apă din sursa subterană. Municipiul Galaţi are una din cele mai vechi instalaţii centralizate de alimentare cu apă din România care datează din anul 1872.

Alimentarea cu apă se realizează din două surse: a) Sursă subterană situată la cca. 65 Km de mun. Galaţi şi compusă din 2

captări. a.1. Captarea Vadu-Roşca de pe malul drept al râului Siret, formată din 84 puţuri forate, echipate cu pompe submersibile şi pompe cu ax vertical. Captarea este pusă în funcţiune în anul 1968, are o capacitate de 1000 l/s şi o lungime conductelor colectoare de cca. 21 km. a.2. Captarea Salcia – Lieşti de pe malul stâng al râului Siret, formată din 70 puţuri forate echipate cu pompe submersibile şi pompe cu ax vertical. Captarea este pusă în funcţiune în anul 1980, are capacitatea de 900 l/s şi o lungime a conductelor colectoare de cca. 12 km;

Capacitatea proiectată de 1900 l/s a captărilor subterane este exploatată în prezent în proporţie de cca. 15-20%. Reţele transport (aducţiuni – refulare) Aducţiuni:

o de la sursa subterană – complex Serbeşti; o Dn 1200 mm si L= 43 km, an P.I.F. 1982; o Dn 1000 mm si L= 42 km, an P.I.F. 1968; o Refulări: complexul de înmagazinare şi repompare Serbeşti – Galaţi; o Dn 800 mm şi L= 17 km, an P.I.F. 1968; o Dn 1000mm si L= 17, 1 km, an P.I.F. 1975

b. Sursa de suprafaţă o constituie fluviul Dunărea de unde apa brută este

preluată prin intermediul unei prize de tip cheson, proprietatea SC ISPAT SIDEX SA, situată la cca. 6 km de municipiul Galaţi, deservind atât Combinatul siderurgic cât şi municipiul. Capacitatea pentru Mun. Galati este de cca. 3000 l/s. Echiparea este cu pompe cu ax vertical: Q=5400 mc/h si H= 54 Mca, N = 1250 Kw;



33

Apa brută de suprafaţă este pompată spre Complexul uzinal de tratare prin 3 conducte de aducţiune – Reţele transport:

- 2 x Dn 800 mm, L = 3 km, an P.I.F. 1965; - 1 x Dn 1200 mm, L = 6 km, an P.I.F. 1989. Lungimea totală a conductelor magistrale de transport (aducţiuni şi refulări) este de

164 km. Staţii de tratare, pompare

Complexul de înmagazinare şi pompare Fileşti unde apa din sursa subterană este tratată prin clorinare, după care este pompată în reţeaua de distribuţie a municipiului. Este pus în funcţiune în 1968 .

Complexul Uzinal Tiglina realizează tratarea apei din sursa de suprafaţă şi pomparea în reţeaua de distribuţie municipală.

a. Uzina I a avut mai multe etape de dezvoltare în perioada 1872–1992 (în 1975 ajunge la 900l/s, iar în 1992 s-a pus în funcţiune o extindere de 500 l/s). Capacitatea este de 1400 l/s si are în componenţă:

b. Uzina II – Ţiglina a fost pusă în funcţiune în perioada 1992 – 1995. Capacitatea pentru etapa I este de 800 l/s.

c. Pentru asigurarea parametrilor de presiune apă potabilă este repompată prin Staţia “Turn”;

DISTRIBUŢIA APEI

Reţeaua de distribuţie apă s-a executat în timp, odată cu dezvoltarea oraşului, este în lungime de 532 km, în sistem inelar. Numărul de apartamente deservite:118.000 din care în blocuri de locuinţe: 102.000. Numărul consumatorilor deserviţi : ~ 298.500 locuitori din care în blocuri de locuinţe: 225.692 locuitori. Numărul total de branşamente 19.043 din care:

- branşamentele populaţiei 14.328 buc; - branşamente agenţi economici 4.456 buc; - branşamente instituţii publice 259 buc; - grad de contorizare (total) 98.91 %. Conductele de alimentare cu apă s-au executat în timp urmărind în general etapele

de dezvoltare ale oraşului. Sistemul de alimentare cu apă deserveşte circa 99,7% din populaţia oraşului şi un

mic procent din populaţia satelor adiacente subsistemului de alimentare cu apă din sursa de adâncime.

Consumul industrial este acoperit din reţeaua oraşului în proporţie de ~ 80% şi din surse proprii (particulare) în proporţie de ~ 20%.



34

3.2. CANALIZARE REŢEAUA DE CANALIZARE

Sistemul existent de canalizare este desfăşurat pe suprafaţa municipiului Galaţi, respectiv 2.300 ha. Primele colectoare datează din anul 1892. Apele uzate menajere, industriale şi meteorice sunt colectate printr-o reţea de canalizare în sistem unitar şi sunt descărcate în emisarul Dunărea prin şase guri de evacuare, din care cinci guri de evacuare în fluviul Dunărea şi o gură de evacuare în râul Siret. Colectarea se face gravitaţional.

Sistemul de canalizare este compus din colectoare de serviciu şi colectoare principale având secţiuni: - circulare:Dn 200 mm – Dn 2000 mm - ovoide:50/70 cm – 250/375 cm - clopot:240/152 cm – 400/235 cm.

Lungimea însumată a reţelei este de 487 Km, iar gradul de ocupare a tramei stradale este de 87%. Pentru străzile care nu au în prezent sistem stradal de canalizare, până la aplicarea programului ISPA sunt programate şi în curs de execuţie colectoare de canalizare cu finanţare din fondurile Primăriei Municipiului Galaţi;

Prin aplicaţia ISPA se vor executa lucrări de pozare colectoare stradale pentru restul străzilor necanalizate;

Starea actuală a sistemului de canalizare este în proporţie de 15% cu grad avansat de uzură, respectiv o lungime de cca. 73 km. EVACUAREA APELOR UZATE

Evacuarea apelor uzate se face fără epurare, cu excepţia unor agenţi economici care au sisteme locale (proprii) de preepurare. Descărcarea în emisar se face gravitaţional pentru patru puncte, mixt pentru un punct în funcţie de nivelul Dunării şi prin pompare pentru zona de est a municipiului. Local, pentru colectarea şi transportul apelor meteorice de pe suprafeţe relativ restrânse, operează două staţii de pompare, care refulează în colectoarele municipiului. - SP Vulcan (pentru ape pluviale), P.F. în anul 1960, capacitate: 350 mc/h, modernizată

în anul 2003; - SP Nordului (pentru ape pluviale) capacitate: 200 mc/h, P.F. în anul 1960; SP 13 Iunie

(deserveşte evacuarea nr. 5 în fluviul Dunărea la cote peste 230 cm iarna şi peste 300 cm vara) capacitate: 6.500 mc/h, P.F. în anul 1954, modernizată în anul 2002 ajungând la capacitatea de 11.900 mc/h;

- SP 3 (deserveşte evacuarea nr.6) capacitate: 5.600mc/h, P.F. în anul 1975; - SP Tudor Vladimirescu echipata cu: (1 + 1) EPEG 100-30/2, Q=170 mc/h, P.F. în anul

1999; Numărul de apartamente racordate la sistemul de canalizare este 118.000 . Populaţia deservită de sistemul de canalizare este de 96,5%. Numărul principalilor utilizatori (agenţi economici) industriali, care sunt

monitorizaţi de către S.C. APA CANAL S.A., este de cca. 60.



35

3.3. ACTIVITATEA DE REPARAŢII, LUCRĂRI DE INVESTIŢII ŞI PRESTĂRI TERŢI

În cadrul activităţii se realizează: - lucrări de reparaţii privind construcţii, instalaţii şi echipamente aferente staţiilor de tratare, pompare; - reparaţii la reţelele hidroedilitare, la reţelele de apă şi canalizare; - lucrări de investiţii (înlocuiri de reţele apă şi canalizare şi branşamente, respectiv racorduri la acestea); - lucrări de reparaţii şi lucrări noi la terţi (agenţi economici, asociaţii de locatari, persoane fizice) privind branşamente de apă, racorduri canalizare şi instalaţii interioare; - reparaţii în construcţii. 3.4. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE, ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII MIJLOACE AUTO DE TRANSPORT, UTILAJE PENTRU MECANIZARE ŞI INTERVENŢII AFLATE ÎN DOTAREA SOCIETĂŢII CARE DESERVESC ACTIVITATEA DE BAZĂ Dotări specifice: - mijloace auto;

- utilaje intervenţie. 3.5. DOTĂRI PROPRII în afara obiectivelor menţionate în descrierea sistemelor. Sediu str. Brâncoveanu, nr. 2; Laborator ape uzate str. Constructorilor; Baia Comunală; Sediu formaţii apă:

- Bloc I3, demisol; - Str. Energiei, bloc GS1, parter; - Str. 1 Decembrie, bloc S8, parter; - Sediu formaţie 2-2 canalizare la parter bloc C1, cartier Micro 13B.

3.6 ANALIZA PATRIMONIULUI ŞI IMPLICAŢII PRIVIND EXPLOATAREA 3.6.1.Consideraţii generale

Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a municipiului Galaţi a fost realizată eşalonat, pe bază de proiecte elaborate consecutiv pe diferite perioade de dezvoltare a oraşului.

Cu toate că unele din aceste proiecte au avut în vedere perspective relativ largi de dezvoltare, din diferite şi numeroase motive cum ar fi: concepţie, execuţie, exploatare, motive de natura administrativ-concept managerială etc., concepţia generală a acestora nu a putut fi urmată, dezvoltarea sistemelor făcându-se deseori cu un mare decalaj în raport cu nevoile oraşului.

Dificultăţile principale de exploatare cu care societatea se confruntă sunt datorate, pe de o parte, mărimii şi complexităţii sistemelor şi pe de altă parte, unor factori agravanţi, printre care amintim:



36

lipsa unor programe coerente pentru dezvoltarea lor (studii master); este in curs de aplicare programul ISPA care include planuri master pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare precum şi studiul de fezabilitate pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare şi a staţiei de epurare, cu demararea lucrărilor în cursul anului 2007;

lipsa de resurse materiale şi financiare adecvate. Necesităţile de producţie şi perfecţionarea activităţii societăţii impun atât realizarea

unui volum mare de lucrări de revizii şi reparaţii, dar mai ales derularea unor ample programe de investiţii pentru următorii ani care vizează reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, modernizarea acestora şi optimizarea funcţionării lor în condiţiile de creştere a calităţii prestaţiilor şi sporirea eficienţei activităţii. 3.6.2.Sistemul de alimentare cu apă

Captarea Vadu-Roşca din sursa subterană are o vechime de 30 ani; Captarea Salcia - Lieşti din sursa subterană are o vechime de 22 ani; Conductele de aducţiune şi refulare în lungime de 164 km au vechimea cuprinsă

între 3 - 10 ani, iar 21 km au durata de serviciu expirată; Staţia de repompare Serbeşti are obiecte cu vechime de 24 ani; Uzina de apă I are obiecte de peste 125 ani şi unele obiecte au peste 30 ani; Din conductele de alimentare cu apă de pe raza Municipiului Galaţi, în lungime de

532 km, 289 km au vechime de 10 - 30 ani, 162 km au vechime de peste 30 ani, iar din alt punct de vedere 87,4 km au durata de serviciu expirată şi 34,7 km au un grad avansat de uzura; Conform HG 964/1998, 13% din reţeaua de apă se încadrează în categoria

mijloacelor fixe cu risc crescut, cu durată de viaţă depăşită cu mai mult de 20%, unele având peste 80 ani.

Pentru reţelele de alimentare cu apă, gradul de utilizare (uzură) a mijloacelor fixe, conf.Legii 964/1998, este de: - Domeniu Public: 48,58 %; - Domeniu Privat :21,40%

Referitor la sursa de adâncime şi la dificultăţile de exploatare a instalaţiilor se remarcă următoarele aspecte:

Pentru o alimentare corectă cu apă a municipiului Galaţi, care sa aibă în vedere printre altele şi corecţia calităţii apei din sursa de suprafaţă, mai ales sub aspectul temperaturii de livrare, este necesară folosirea în măsură mai mare a apei de adâncime, care are temperatura practic constantă pe toata perioada unui an, cu rol de moderator.

Acest deziderat se poate realiza prin: • execuţia unui fir dublu de legătură (dus-întors) 2 x Dn 1000 mm, de la

conductele de aducţiune (zona Tirighina) până la rezervoare Uzina II; • aducerea producţiei fronturilor de captare la nivelul de cca 800-1.000 l/s;

pentru o exploatare raţională a sursei de adâncime care să permită pomparea cu randament maxim indiferent de numărul de puţuri aflate în funcţie, se va lua în studiu realizarea acţionării cu turaţie variabilă a pompelor,



37

• automatizarea şi dispecerizarea funcţionării acestora; pentru o alimentare corectă a zonei de nord a oraşului se va extinde aria de deservire a Staţiei de pompare Filesşi; pentru optimizarea energetică a funcţionării întregului sistem se va realiza zonarea reţelei de distribuţie pe regimuri de presiuni, echilibrarea reţelei, precum şi reabilitarea şi modernizarea echipamentelor din staţiile de tratare pompare;

• pentru dezideratele mai sus menţionate sunt în faza de elaborare şi documentaţi, în faza Proiect tehnic în vederea cofinanţării din fonduri ARCE.

3.6.3.Sistemul de canalizare

Vechimea foarte mare a instalaţiilor şi reţelelor de canalizare (unele având o vechime de peste 100 ani) iar 29 km din reţeaua de canalizare se încadrează conform HG 964/1998, în categoria mijloacelor fixe cu risc crescut, cu durata de viaţă depăştă cu mai mult de 20%.

Pentru reţelele de canalizare gradul de utilizare (uzură) a mijloacelor fixe conf. HG 964/1998 este de: - Domeniu Public :41,28% - Domeniu Privat :38,5%. 3.6.4.Analiza gradului de acoperire cu servicii a municipiului Galaţi

Analiza activităţii de livrare a produselor şi furnizare de servicii atestă că, în general acestea s-au realizat în condiţii de calitate, astfel apa potabilă livrată s-a încadrat în indicatorii de calitate prevăzuţi de Legea 458/2002, deşi apa brută nu s-a situat permanent în parametrii stipulaţi în Legea 100/2002 (cazurile de excepţie au fost generate de lungimea reţelelor, vechimea unor conducte, intervenţia unor persoane neautorizate). Acest fapt a fost confirmat şi de către organele abilitate, respectiv Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă şi Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor. Aria de deservire a consumatorilor, coincide practic cu cea a municipiului.

Sistemul de alimentare cu apă deserveşte 99,7% din populaţia oraşului şi un mic procent din populaţia satelor adiacente subsistemului de alimentare cu apă din sursa de adâncime.

Consumul industrial este acoperit din reţeaua oraşului în proporţie de 78% şi din surse proprii (particulare) în proporţie de 22%.

Apa uzată evacuată s-a încadrat în prevederile NTPA 001/2002, care reglementează indicatorii de calitate la deversarea în emisar, temporar până la realizarea staţiei de epurare şi în condiţiile contractului încheiat cu Regia Autonomă a Apelor Române. Aspectul este confirmat de Secţia de Gospodărire a Apelor Galaţi. Populaţia deservită de sistemul de canalizare este de 96,5%.



38

3.7. SURSE DE POLUANŢI Şl PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU 3.7.1.PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

Sursele principale de poluare sunt apele uzate menajere colectate şi evacuate de către sistemul de canalizare municipal. Aceste ape uzate se împart în două categorii distincte:

a. Surse de ape uzate reprezentate de activităţile social - economice şi industriale din zona municipiului Galaţi, colectate de reţeaua de canalizare municipală şi evacuate prin şase colectoare principale de canalizare în fluviul Dunărea şi râul Siret, cu un debit total de cca. 1.500 - 2.000 l/s, estimat după valoarea debitelor captate la sursele de alimentare cu apă.

b. Surse de ape uzate rezultate din activităţile specifice de exploatare a sistemelor, respectiv ape uzate de tip industrial rezultate de la staţiile de tratare a apei, cu un debit total estimat la cca. 65.000 m3/an.

Evacuarea apelor uzate prin cele 6 colectoare principale se face direct în fluviul Dunărea, în zona aval Galaţi, fără epurare. Există, la agenţi economici care utilizează pentru evacuarea apelor uzate reţeaua publică de canalizare, staţii de preepurare, constând în principal din separatoare de grăsimi şi produse petroliere. 3.7.2.PROTECŢIA AERULUI ATMOSFERIC Nu este cazul. 3.7.3. PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

Ca surse de zgomot, cu efecte mult mai reduse, se pot cita staţiile de tratare/pompare pentru apă potabilă, Uzinele I + II, Fileşti, staţia de pompare ape uzate din zona de est a municipiului Galaţi, activităţile de la baza auto utilaje. Referitor la staţiile de ridicare a presiunii apei din punctele termice se menţionează faptul că nivelul de zgomot s-a redus cu cca. 40% prin realizarea investiţiei de “Modernizare a staţiilor de hidrofor” din municipiul Galaţi. 3.7.4.PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

O sursă posibilă de poluare a solului, ar putea fi reţeaua de canalizare desfăşurată pe teritoriul municipiului Galaţi, având o lungime de 487 km. Poluarea solului cu ape uzate din reţeaua de canalizare se poate produce ca urmare a neetanşeităţilor reţelei şi vechimii unei părţi a acesteia. Datorită acestor cauze, solul şi subsolul din zona reţelei pot fi poluate, în special cu substanţe organice, ţinând seama de caracteristicile principale ale apelor uzate orăşeneşti. Surse de poluare a solului, mai reduse ca importanţă şi numai local, apar a fi depozitele de produse petroliere de la Centrala Electrică de Termoficare şi de la baza auto utilaje.



39

Măsurile şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului rezultă a fi: - Reabilitarea reţelei de canalizare impusă de structura specifică a solului din zonă (teren macroporic sensibil la umezire); - Instalaţiile de preepurare existente la sursele de poluare ale agenţilor economici. 3.7.5. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

În cadrul sistemelor gestionate de S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi nu există surse de radiaţii. 3.7.6. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

În zona de amplasament a sistemelor operate de către S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi există un fond forestier în zona fronturilor de captare Vadu Roşca şi Salcia Lieşti, cât şi spaţii verzi şi vegetaţie decorativă în zona domeniului public al municipiului Galaţi. Activităţile specifice de exploatare ale sistemelor sus menţionate nu prezintă impact de mediu negativ asupra fondului forestier. 3.7.7. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITĂŢII PEISAJULUI ŞI OCROTIREA NATURII

Sursele majore posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi terestre sunt reprezentate, în zona de activitate a S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi, aşa cum s-a detaliat mai sus, de canalizarea orăşenească pentru diminuarea potenţialului de poluare fiind prevăzută realizarea Staţiei de epurare pentru mun. Galaţi. Alte surse care pot afecta ecosistemele şi biodiversitatea sunt deşeurile (ambalaje, etc.). 3.7.8. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Deşeurile rezultate în zona de activitate a S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi sunt în primul rând cele din activităţile de producţie. O parte din ele (materiale feroase şi neferoase, anvelope, baterii de acumulatori, uleiuri uzate, hârtie etc.) sunt colectate şi predate pentru valorificare sau reciclare (REMAT etc.), iar altele sunt predate pentru neutralizare la întreprinderi specializate.

Deşeurile provenite din zona orăşenească sunt deşeuri tipice activităţilor social - economice, respectiv hârtie, textile, materiale plastice, sticlă, etc. Colectarea acestor deşeuri se face de către o întreprindere specializată (S.C. ECOSAL PREST S.A.) cu ajutorul pubelelor, containerelor şi autovehiculelor speciale, depozitarea lor făcându-se la rampa de gunoi.

Deşeurile provenite din reactivi pentru laboratoare, care au durată expirată, sunt inventariate şi sunt depozitate într-un spaţiu special amenajat în cadrul Uzinei I, fiind făcute demersuri pentru predarea acestora la o unitate specializată, în vederea neutralizării.



40

3.7.9. GESTIUNEA SUBSTANŢELOR TOXICE Ş1 PERICULOASE

Substanţele toxice şi periculoase, în cadrul activităţilor desfăşurate de SC APĂ CANAL SA, sunt unele din cele utilizate în procesul tehnologic de tratare a apei, ca reactivi în fluxul de tratare sau în laboratoarele din staţiile de tratare. Acestea asigură buna desfăşurare a proceselor tehnologice în laboratoarele care asigură controlul calităţii apei potabile şi a calităţii apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare şi emisar.

Utilizarea acestor substanţe (lista anexa) se face în cadrul activităţilor de alimentare cu apă potabilă, colectare şi evacuare ape uzate şi meteorice, furnizare energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră, pentru care SC APA CANAL SA este abilitată prin licenţe de specialitate şi cu respectarea actelor normative şi a legislaţiei specifice în domeniu. 3.7.10. GESTIUNEA AMBALAJELOR

O parte din ambalaje sunt refolosibile (ex. butelii clor, oxigen, acetilena, paleţi, saci sulfat de aluminiu granule,etc.), iar pentru celelalte sunt tratate la partea 3.9. 3.7.11. ÎNCADRAREA ÎN PLANURILE DE URBANISM ŞI AMENAJARE A TERITORIULUI

Zona Galaţi, în care se desfăşoară activităţile gestionate de S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi este tratată, atât în PUG - Planul Urbanistic General, cât şi în Planul de Amenajare a Teritoriului. 3.7.12. PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

Toate activităţile S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi sunt destinate protecţiei aşezărilor umane prin asigurarea alimentării cu apă, canalizării şi evacuării deşeurilor lichide, asigurarea agentului termic necesar pentru încălzirea locuinţelor şi asigurarea alimentării cu apă caldă menajeră. 3.7.13. RESPECTAREA PREVEDERILOR CONVENŢIILOR INTERNAŢIONALE LA CARE ROMÂNIA A ADERAT

Fluviul Dunărea, pe întreg sectorul românesc, care include şi zona aferentă municipiului Galaţi, zona în care se descarcă direct cele 6 colectoare de canalizare este încadrat în prevederile "Declaraţiei" de la Bucureşti, document semnat în anul 1985 la Bucureşti de către toate statele dunărene.

Convenţia prevede în mod expres protecţia calităţii apelor fluviului Dunărea, de la izvoare până la vărsare, stabilind un sistem internaţional de monitorizare cu secţiuni de supraveghere, dintre care 5 sunt pe sectorul romanesc şi încadrează şi zona Galaţi. De asemenea, România este parte a Convenţiei pentru protecţia mediului în spaţiul dunărean, iar recent municipiul Galaţi a devenit parte componentă a Euroregiunii "Dunărea de Jos".



41

3.7.14. RECOSTRUCŢIA ECOLOGICĂ Măsurile principale în această direcţie sunt: - Construirea staţiilor de epurare a apelor uzate; - Reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, cu durată normală de serviciu expirată; - Extinderea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă. 3.7.15. MONITORIZAREA MEDIULUI

In afara monitorizării calităţii apei fluviului Dunărea, în cadrul "Declaraţiei" de la Bucureşti şi a "Sistemului naţional de supraveghere a calităţii apelor" din cadrul M.A.P.P.M, se menţionează:

• Monitorizarea alimentării cu apă prin cele 6 laboratoare (4 chimie, 1 biologie, 1 bacteorologie), a colectării şi evacuării apelor uzate pentru agenţii economici potenţiali poluatori şi gurile de vărsare în emisar.

• Frecvenţa măsurătorilor; • Recoltări fizico-chimice; • Uzinele I + II şi Staţia Fileşti; • Apă brută 3 ori pe zi; • Flux tratare; • Decantor 3 ori pe zi; • Filtrare3 ori pe zi; • Clorinare 24 ori pe zi; • Apa ieşire 3 ori pe zi; • Biologic o dată pe zi pentru intrare, flux tratare şi ieşire; • Bacteriologie; • Intrare apă brută o dată pe zi; • Flux de tratare; • Decantor o dată la două zile; • Filtrare o dată la două zile; • Rezervoare o dată la două zile; • Ieşire o dată pe zi.

Frecvenţa recoltărilor ape uzate: - agenţi economici 2 – 3 ori pe lună; - guri de vărsare 3 - 4 ori pe lună. Frecvenţa recoltărilor reţele apă: - Şerbeşti o dată la 7 zile; - Salcia Lieşti o dată pe trimestru; - Vadu Roşca o dată pe trimestru; - Reţeaua orăşenească o dată la 24 ore şi ori de câte ori este necesar la puneri în funcţiune, opriri, reclamaţii.

Aplicarea cu fermitate a HCL 248/2005, iniţiată de S.C APA CANAL S.A. Galaţi, privind condiţiile de calitate ale apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi, se realizează pentru reducerea potenţialului de poluare şi sensibilizarea agenţilor economici în vederea modernizării instalaţiilor de preepurare sau realizarea de instalaţii noi.



42

3.8 ASPECTE OPERAŢIONALE Informare privind producţia de apă şi gestionarea acesteia. A. Evoluţia producţiei de apă, a consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă în perioada 2000-2006.

Analizând doar perioada 2000-2006 a cerinţei de apă, se constată o scădere permanentă a acesteia, acest fapt fiind o realitate la nivel naţional. Scăderea cerinţei de apă mai accentuată, are ca motivaţie creşterea procentului de contorizare la nivelul branşamentelor pe apă rece, cât şi pe apă caldă de consum, contorizările din apartamente atât pe apă rece, cât şi pe apă caldă de consum, datorit montării de centrale termice de apartament, reparaţii executate la instalaţiile purtătoare de fluide de la subsolurile blocurilor, scăderea cerinţei de apă a agenţilor economici, de stat şi privaţi, prin reducerea mare a capacităţilor de producţie.

În această perioadă, cerinţa de apă a consumatorilor a fost de :

Nr.crt. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1 Total volum apă captat 80,458 68,748 57,639 53,042 46,989 47,123 43,581 2 Total producţie realizata 52,709 41,197 31,710 26,718 23,681 21,499 20,511 3 Total consumuri tehnologice si pierderi din care 27,749 27,551 25,929 26,324 23,308 25,624 23,070

Consumuri tehnologice şi pierderi de apă în perioada 2000- 2006. Menţinerea la un nivel ridicat al volumului de apă nefacturată (consum tehnologic şi

pierderi) rezultă în principal din: - agravarea stării fizice a reţelelor, aspect evidenţiat de situaţia patrimoniului, astfel: - din totalul de 532 km reţea distribuţie şi 165 km conducte aducţiune, 310 km au o vechime de peste 30 ani, iar din acestea 143 km au durata normata de serviciu expirată, prezentând un risc sporit în exploatare. - până la realizarea programului ISPA, în care se prevede înlocuirea a 85 km de reţele, ceea ce reprezintă 13% din totalul lungimii reţelei, precum şi a unor programe mult sporite de reparaţii capitale, cu sprijin în finanţare de la bugetul local, singura posibilitate este realizarea lucrărilor de reparaţii curente şi remedierea cu operativitate a avariilor.

Daca analizăm evoluţia procentuală a consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă în perioada 2000-2006, observăm că anual se constată o creştere a procentului pierderilor, dar trebuie menţionat că aceasta este o valoare relativă rezultată prin raportarea volumelor de apă nefacturată la volumul de apă prelevat în staţiile de tratare pompare, volume care au scăzut anual ca urmare a scăderii consumului (volumul pierderilor fiind practic aproximativ acelaşi).

Situaţia privind evoluţia pierderilor de apă în perioada 2000-2006 se prezintă astfel: - evoluţia consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă din punct de vedere

procentual:



43

Nr.crt. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1 Total consumuri tehnologice si pierderi din care 34.49% 40.08% 44.99% 49.63% 49.60% 54.38% 52.94% 2 consumuri tehnologice 10.54% 9.25% 9.47% 9.95% 9.64% 10.62% 9.96% 3 pierderi pe reţele 23.95% 30.83% 35.51% 39.67% 39.96% 43.76% 42.98%

Precizăm că din punct de vedere cantitativ se constată o scădere a volumului de apă nefacturată (consumuri şi pierderi) ca urmare a unei susţinute activităţi de remediere a avariilor. - evoluţia consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă din punct de vedere cantitativ:

U.M. Mii mc Nr.crt. 2000 2001 2,002 2,003 2,004 2,005 2006 1 Total consumuri tehnologice si pierderi din care 27,749 27,551 25,929 26,324 23,308 25,624 23,070 2 consumuri tehnologice 8,481 6,357 5,459 5,280 4,531 5,006 4,340 3 pierderi pe reţele 19,268 21,194 20,470 21,044 18,777 20,618 18,730

Concluzionând, se observă ca deşi volumul consumurilor tehnologice şi a

pierderilor de apă în anul 2006 este mai mic cu 4.679 mii mc faţă de anul 2000, procentul a crescut de la 34,49% la 52,94% .

Pentru menţinerea la un nivel constant a consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă, în cadrul societăţii s-a efectuat permanent o analiză privind realizarea programelor de producţie a obiectivelor de producţie, respectiv a reducerii consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă din punct de vedere cantitativ, în vederea eficientizării activităţii societăţii şi furnizării serviciilor prestate atât cantitativ cât şi calitativ.

Producţia de canalizare pe anul 2006 Pentru anul 2006 a fost prognozat pentru activitatea de canalizare un volum de apă

de 1.682.500 mc/luna, respectiv 21.190.000mc/an, realizându-se 21.502.260mc, adică un plus de doar 2%, depăşire care se situează într-o marjă rezonabilă. Prognoza producţiei de apă, canalizare pe anul 2007:

Total volum apă captat - 43.600 mii mc; Total producţie apă prognozată - 20.500 mii mc; Producţie canalizare prognozată – 21.700 mii mc; Consumul de energie electrică pe anul 2006; Consum energie electrică prognozată - 24.249.150 kw; Consum energie electrică realizată - 24.283.911 kw; Realizarea programului de revizii - reparaţii pe anul 2006; Lucrări reparaţii curente - Prognozat - 5.249.402 lei; Lucrări reparaţii curente - Realizat - 2.751.053 lei;



44

Lucrări reparaţii capitale - Prognozat - 650.000 lei; Lucrări reparaţii capitale - Realizat - 51.575 lei.

B. Situaţia contorizării la finele anului 2006 Consumatori Nr. branşamente Branşamente contorizate % Asociaţii –blocuri 3.264 3.218 99.6 Abonaţi casnici 9.914 9.859 99.45 Contracte individuale 1.150 1.147 99.74 SC/PT 129 128 99.22 Agenţi economici –Stat 69 65 94.2 Agenţi bugetari 196 129 65.82 Fundaţii şi partide 63 55 87.3 Agenţi economici –Privaţi 4.217 4.216 99.98 Consum intern 25 18 72 Total General 19.043 18.835 98.91 CAP.4 ORIENTARI PE PLAN LOCAL S.C.APĂ CANAL S.A. Galaţi îşi propune următoarele obiective generale: - alimentarea cu apă potabilă şi industrială a tuturor clienţilor, în regim continuu (24 ore/24 ore), la nivelul de calitate corespunzător standardelor europene şi preţuri accesibile; - colectarea apelor uzate prin reţeaua de canalizare, descărcarea acesteia în emisar cu respectarea standardelor europene de calitate; - dezvoltarea activităţilor de proiectare, lucrări tehnico-edilitare, contorizare şi consulting; - extinderea în regiunea judeţului Galaţi şi a unor localităţi limitrofe din judeţ a serviciilor furnizate de societate ; - perfecţionarea pregătirii profesionale, ca factor major în creşterea nivelului de calitate a serviciilor oferite; - obţinerea unui profit optim, care să permită în continuare dezvoltarea activităţilor, - rambursarea creditelor şi stimularea personalului; - reorientarea către clienţi a activităţilor companiei prin informarea, implicarea şi cointeresarea clienţilor în spiritul preţuirii şi ocrotirii mediului natural. - Derularea în bune condiţii a programului de investiţii ISPA “Reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, construcţia unei staţii de epurare în municipiul Galaţi”, a cărui buget se ridica la 60 milioane euro, din care 42 milioane euro sunt fonduri nerambursabile, reprezintă o confruntare a capacităţii SC Apă Canal SA Galaţi de a atrage şi gestiona proiecte de anvergură.



45

CAP.5. DIRECŢII DE ACTIUNE 5.1- În domeniul Calitate, Autorizaţii şi Licenţe

o Implementarea şi asigurarea funcţionării sistemului de Management integrat Calitate Mediu Sănătate, conform cerinţelor ISO 9001, ISO 14001 şi ISO 18001, pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

o Conştientizarea tuturor angajaţilor societăţii asupra cerinţelor sistemului implementat prin instruiri periodice;

o Stabilirea şi implementarea indicatorilor de performanţă la nivel de compartimente funcţionale şi de producţie, în vederea urmăririi cât mai fidele a modului de desfăşurare a activităţilor din cadrul societăţii conform ordin 140/2003 al ANERSC pentru eliberarea licenţelor;

o Reînnoirea autorizaţiilor BRML, privind montarea, demontarea, repararea, verificarea şi emiterea buletinelor de verificare metrologică pentru contoarele de apă în vederea efectuării acestor operaţiuni pentru:

- contorii aparţinând domeniului public, în gestiunea S.C. Apa Canal S.A.; - contorii de apă rece aparţinând unor terţe persoane fizice sau juridice; - acreditarea şi înregistrarea laboratoarelor de apă potabilă şi uzată, întocmirea procedurilor generale şi specifice de laborator.

o stabilirea fluxurilor tehnologice pe procese, analize, intercalibrări – intercomparări cu alte laboratoare precum şi monitorizarea calităţii apei destinate consumului uman în conformitate cu Angajamentele României rezultate din procesul de negocieri cu Uniunea Europeană, Capitolul 22 – Mediu, secţiunea 4 –Calitatea apei.

o efectuarea de prelevări apă potabilă (analiza acestora din punct de vedere fizico-chimic/bacteriologic) şi determinări a parametrilor/indicatorilor în vederea monitorizării de control a calităţii apei destinate consumului uman, conform cerinţelor D.S.S.P. Galaţi;

o lărgirea ariei controalelor prin continuarea într-un ritm mai intens a verificările pe timp de noapte şi în zilele sfârşitului de săptămână, întrucât s-a constatat că în această perioadă apar cele mai multe incidente cu încălcarea regulamentului.

o Realizarea condiţiilor impuse de ANRSC în vederea prelungirii licenţei SC APA CANAL SA Galaţi ca operator în sfera serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;

o Prelungirea autorizării punctelor de lucru ale S.C. APA CANAL S.A. Galaţi conform cerinţelor legale.

Autorizarea din punct de vedere al gospodăriei apelor:

SC APA CANAL SA Galaţi va obţine autorizaţii de gospodărie a apelor pentru toate ariile de operare prevăzute în licenţa de operare;



46

Autorizarea din punct de vedere sanitar:

SC APA CANAL SA Galaţi, va obţine autorizaţii sanitare, pentru toate ariile de operare, de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, în baza documentaţiilor depuse în acest sens.

Autorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului: SC APA CANAL SA Galaţi va realiza, în cursul anului 2007, condiţiile de menţinere a autorizaţiilor de mediu pentru toate activităţile desfăşurate: obţinerea/prelungirea Autorizaţiei de transport şi utilizarea substanţelor precursori de droguri.

Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea calităţii apei pentru anul 2007: • funcţionarea, pe cât posibil, în mod continuu şi fără întreruperi a staţiilor de tratare

a apei; • respectarea procesului tehnologic, fără deficienţe pe trepte de tratare; • funcţionarea permanentă a instalaţiilor de preclorinare şi clorinare a apei, pe toată

perioada funcţionării staţiilor; • dozarea corespunzătoare a coagulantului (sulfat de aluminiu); • funcţionarea corespunzătoare a podurilor racloare şi a camerelor de reacţie; • completarea straturilor filtrante cu nisip cuarţos de granulaţie corespunzătoare; • îmbunătăţirea sistemelor de drenaj a filtrelor, prin completarea cu crepine noi şi

înlocuirea celor deteriorate; • verificarea distribuţiei corespunzătoare a clorului în rezervoare; • înfiinţarea unor puncte corespunzătoare de prelevare a probelor de apă, în locuri în

care apa să nu staţioneze pe conductă; • luarea de măsuri pentru menţinerea nivelului apei în rezervoarele de înmagazinare

în ariile de operare din judeţ, în funcţie de consumul mediu zilnic, astfel încât apa potabilă să fie proaspătă şi să nu staţioneze mult timp, pentru a nu-şi modifica caracteristicile calitative iniţiale;

• înfiinţarea unor instalaţii de reclorinare a apei în capetele de reţea si masuri privind clorinarea apei la ieşirea din fronturile de captare;

• remedierea pierderilor de apă să se facă cu mare atenţie pentru a nu afecta turbiditatea apei;

• atenţie deosebită la manevrele care se fac pentru a evita curgerea în sens invers al apei pe conducte;

• montarea de hidranţi la capetele de străzi pentru posibilitatea spălării conductelor în vederea eliminării depunerilor existente;

• etanşeizarea rezervoarelor prin completarea şi închiderea acestora cu capace, pentru a evita pierderile de clor sau contaminarea apei;

• Completarea dotării laboratoarelor, în vederea asigurării condiţiilor necesare pentru analiza parametrilor pe flux în cadrul procesului tehnologic de tratare (laboratoare de proces), precum şi pentru monitorizarea de control a calităţii cu respectarea frecvenţelor reglementate, privind laboratoarele pentru analizele fizico-chimice, bacteriologice, biologice a apei potabile.



47

5.2.Exploatarea sistemului de alimentare cu apă Măsuri pe termen scurt:

reducerea consumului tehnologic în staţiile de tratare pompare apă; reducerea consumului de energie electrică; reducerea consumului de reactivi; scurtarea timpului de răspuns al reclamaţiilor; controlul presiunii în reţea pentru reducerea nivelului pierderilor; reducerea cheltuielilor şi materialelor, privind reparaţiile efectuate; reducerea costurilor cu echipamentele şi utilajele de exploatare, prin înlocuirea celor

vechi cu unele mai performante; verificarea periodică şi recalibrarea contorilor la staţiile de tratare pompare, reţea şi

consumatori; reducerea pierderilor din reţeaua de distribuţie prin :

- înlocuirea tronsoanelor de conductă cu grad avansat de uzură ; - control riguros prin programe bine stabilite a verificării reţelei de distribuţie : - continuarea programului de înlocuit armături; - respectarea graficului de revizii şi reparaţii a armaturilor;

Reducerea cheltuielilor prin: - creşterea calităţii lucrărilor; - eliminarea timpilor morţi la utilaje; - exploatarea cu atenţie a utilajelor din dotare; - verificarea cu atenţie a lucrărilor executate de terţi. - realizarea unor cursuri de perfecţionare a tuturor salariaţilor; - impunerea, respectarea şi îndeplinirea criteriilor de performantă; - demersuri şi intervenţii, cu sprijinul Primăriei municipiului Galaţi, către SC MITTAL STEEL SA privind perfectarea clauzelor contractuale de furnizare a apei brute din sursa de suprafaţă (în special durata contractului, preţuri şi tarife, condiţii de furnizare); - amplificare operaţiuni de întreţinere preventivă; - creşterea responsabilităţii personalului; - însuşirea regulamentelor actuale privind siguranţa muncii. b) Măsuri pe termen lung

Reabilitarea reţelei de distribuţie, pentru diminuare pierderi şi scăderea riscului pentru sănătate publică;

Extinderea reţelei de distribuţie; Contorizarea completă a obiectivelor instituţiei pentru asigurarea controlului

debitelor, identificarea/localizarea pierderilor şi pentru aplicarea măsurilor de reducere a pierderilor;

Dotarea cu echipamente pentru măsurarea, gestionarea informatizată (GIS) a parametrilor hidraulici şi de calitate ai apei potabile;

Dotarea cu echipamente performante pentru diagnoza reţelelor de distribuţie; Înlocuirea sistematică a echipamentelor/utilajelor uzate fizic şi moral.



48

5.3. Exploatarea sistemului de canalizare a) măsuri pe termen scurt:

Exploatarea la capacitate maximă a obiectelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, în vederea încadrării în limitele Autorizaţiei de Gospodărire a apelor şi a Contractului pentru prestarea de servicii de gospodărire a apelor încheiat cu Direcţia Apelor Prut;

Exploatarea la capacitatea maximă disponibilă a obiectelor, utilajelor şi instalaţiilor în vederea reducerii impactului asupra mediului;

Întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor mecanice, electrice şi de automatizare în conformitate cu planurile de întreţinere şi reparaţii;

Prevenirea şi eliminarea defecţiunilor accidentale în cel mai scurt timp posibil; Reabilitarea podului raclor la staţia SP3 (lucrare RK); Înlocuirea unor colectoare de canalizare, prin lucrări de RK; Realizarea lucrărilor de revizii şi reparaţii, conform planului anual întocmit; Realizarea tuturor lucrărilor de reparaţii în cazul defecţiunilor accidentale sau

avariilor; Colaborarea cu unităţile sau subunităţile specializate pentru executarea lucrărilor de

reparaţii; Monitorizarea calitativa a apelor uzate evacuate de către agenţii economici; Înlăturarea efectelor poluărilor accidentale în cazul în care acestea apar; Suplimentarea gurilor de scurgere din reţeaua de canalizare în zonele din municipiul

Galaţi, uşor inundabile la precipitaţii abundente; Repararea stăvilarelor pe colectorul ANA IPATESCU; Curăţirea manuală şi decolmatare bazin staţia de pompare 13 IUNIE; Realizarea cu promptitudine a prestărilor de servicii ce constau în decolmatarea,

spălarea şi desfundarea manuală a canalelor, curăţarea căminelor de canalizare şi vidanjarea bazinelor de colectare a apelor uzate;

Impunerea şi încadrarea în parametrii stabiliţi prin indicatorii de performanţă; Acţionarea operativă a formaţiilor de lucru la sesizările populaţiei privind

funcţionarea la parametrii optimi a reţelei de canalizare; Îndepărtarea depunerilor din reţeaua de canalizare şi repararea operativă a avariilor; Menţinerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor şi agregatelor de pompare; Înlocuirea capacelor şi grătarelor din fontă deteriorate şi furate; Intensificarea controlului asupra unităţilor care ar trebui să preepureze

corespunzător apele uzate şi să cureţe la grătare deşeurile solide (deşeuri de tip nămolos) rezultate din procesele tehnologice în scopul descărcării în reţeaua de canalizare orăşenească a apelor reziduale la parametri acceptaţi de NTPA 002/2002.

Curăţirea gurilor de scurgere cu autocurăţitoare, în cazuri izolate, fiind admisă curăţirea manuală;

Curăţirea manuală a canalizărilor vizitabile iar cele nevizitabile se vor curăţa cu mijloacele mecanice din dotare;

Prevenirea pe cât posibil a defecţiunilor din reţeaua de canalizare care pot duce la înfundarea canalului;



49

Întărirea sancţiunilor pentru încălcarea reglementărilor de mediu privind calitatea apelor uzate descărcate în reţeaua publică de canalizare şi descărcările ilegale de ape uzate.

Măsuri pe termen lung • reabilitarea reţelei de canalizare; • extinderea reţelei de canalizare; • construcţia staţiei de epurare.

5.4.Tehnic, Proiectare, Avize, Investiţii Obiectivele propuse pentru activitatea de proiectare sunt:

onorarea angajamentelor de proiectare la intern, respectiv contracte de proiectare pentru terţi;

respectarea la elaborarea documentaţiilor a conţinutului cadru conform prevederi legi, hotărâri de guvern, STAS - uri şi normative specifice;

respectarea prevederilor regulamentului-cadru-indicatori performanţă de a da curs unor solicitări prin verificări, privind proiectarea şi avizarea în termen legal;

respectarea procedurilor de lucru şi urmărirea completării documentaţiilor conform celor prevăzute de către verificatorii atestaţi MLPAT respectiv, reprezentanţi I.S.C. –Galaţi;

participarea la fazele specificate în programul de urmărire şi control al calităţii lucrărilor executate pe şantier, sau ori de câte ori suntem solicitaţi pe şantier;

corelarea volumului de producţie cu cheltuielile în vederea asigurării eficienţei pe ansamblu a activităţii de proiectare;

demersuri privind realizarea de proiecte GIS pentru toate localităţile alimentate cu apă preluate sau ce vor fi preluate în vederea exploatării, localităţi ce constituie aria de operare a SC APA CANAL SA GALATI;

Implementarea proiectului de modelare hidraulică a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.

5.5. Aspecte IT - creşterea calităţii serviciilor prestate prin adoptarea de soluţii optime în timp

minim, utilizarea programelor software (GIS NetSET, AutoCAD) şi echipamentelor hardware din dotarea biroului;

- instruirea utilizatorilor aplicaţiei NetSet în vederea utilizării la capacitate a aplicaţiei;

- măsuri privind dezvoltarea sistemului informatic ca şi suport în gestionarea infrastructurii, a serviciilor, ca sprijin în luarea deciziilor care să permită un răspuns prompt şi de calitate la aşteptările clienţilor.



50

5.6.Aspecte comerciale

Obiectivele comerciale sunt:

reducerea termenului de recuperare a creanţelor, cu sprijin din partea autorităţilor locale;

Măsuri şi demersuri necesare pentru reglementarea-asigurarea bazei legale, respectiv implementarea taxării abonaţilor, populaţie (locuinţe individuale) şi agenţi economici mici, la 3 luni;

contorizarea integrală; emiterea de notificări către clienţi, ceea ce va conduce la un grad de contorizare, la

100% la toate categoriile de clienţi; înlocuirea celor 4.231 contoare ce expiră metrologic pe parcursul anului 2007 din

care: - 2.082 la clienţii particulari: - 787 la asociaţiile de locatari/proprietari; - 1362 la agenţii economici;

luarea unor măsuri pentru impulsionarea activităţii de contorizare şi scoaterea pentru verificare a aparatelor de măsură şi în localităţile din judeţ şi finalizarea acestei activităţi într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

În vederea creşterii gradului de încasare şi recuperare a creanţelor enumerăm

următoarele: o continuarea cu mai multă fermitate a acţiunii de sistare a furnizării apei la

toate categoriile de utilizatori cu datorii; o acceptarea în continuare a angajamentelor de plată sub forma de BILET LA

ORDIN la clienţii rău-platnici avalizate de bancă, cu obligativitatea includerii şi a penalităţilor pentru a fi încasate cu prioritate;

o pentru agenţii economici atunci când din diferite motive se aprobă o eşalonare la plată a datoriilor, acceptul să se realizeze cu condiţia semnării de către datornic a unui contract de gaj pe creanţă;

o se va continua acţiunea de sistare a apei pentru asociaţiile de proprietari/locatari în baza ordinelor de închidere emise pentru recuperare sume câştigate în instanţa de judecată, sume ce reprezintă preţul serviciilor efectuate precum şi eventualele penalităţi de întârziere;

o continuarea acţiunii de întocmire a dosarelor de acţionare în judecată pentru clienţii din aria noastră de activitate la care s-au epuizat celelalte mijloace pentru recuperarea debitelor şi penalităţilor restante. Pentru asociaţiile de proprietari/locatari acolo unde condiţiile tehnice permit, propunem aplicarea măsurii de sistare a apei pentru recuperare majorări calculate la facturi achitate cu întârziere, pentru a evita în acest fel o acţiune în instanţa care în final ar conduce la aceeaşi măsura dar cu cheltuiala suplimentara;

o suspendarea executării contractelor pentru clienţii la care există hotărâri judecătoreşti rămase definitive, până la plata în totalitate a debitelor, penalităţilor şi cheltuielilor de judecată.



51

5.7. Din punct de vedere juridic, obiectivele propuse sunt: - executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc a clienţilor rău platnici; - încheierea, pe lângă contractul de furnizare, a unui contract de garanţie care să vizeze:

- soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de economii ori depozitele la termen deschise la instituţii bancare sau financiare; - scurtarea termenului de soluţionare a dosarelor cu 2 luni prin formularea de concluzii scrise în loc de întâmpinare sau răspuns la întâmpinare atunci când nu se solicită administrarea de probe de către pârâţi sau reclamanţi;

5.8.Management şi organizare - analiza nivelelor ierarhice si neconsiderarea acestora în scopul îmbunătăţirii fluxului informatic şi luarea deciziilor; - creşterea nivelului de delegare a responsabilităţilor şi a autorităţilor către managerii de departamente, prin introducerea unor proceduri interne clare şi a unor criterii de performanţă pentru unităţile operaţionale aferente departamentelor; - externalizarea unor activităţi (construcţii, izolaţii, reparaţii auto, sevice şi reparaţii aparatură de laborator, AMC, refacere îmbrăcăminţi pentru carosabil, trotuare, etc); - reconsiderarea activităţilor din subordinea Direcţiei Tehnic Producţie şi eventual în divizarea direcţiei în Direcţie Tehnică şi Direcţie Producţie; - separarea din punct de vedere organizaţional a personalului de exploatare (operaţional) de cel de reparaţii.

5.9.Resurse umane Obiectivul principal al programelor de dezvoltare a resurselor umane este

ameliorarea performanţelor resurselor umane de care societatea are nevoie – în prezent şi în viitor, prin :

• perfecţionarea sistemului de evaluare a performanţelor fiecărui angajat pe baza modelelor de competenţe (în colaborare cu şefii de secţii şi compartimente);

• modelul de competenţe are în centru angajatul evaluat de către şeful direct ca având performanţă în postul ocupat;

• programe de instruire continuă, conform programului de instruire pe anul 2007; • perfecţionarea actualului sistem, de motivare a personalului (prin formule salariale

şi mai ales non-salariale), bazat pe experienţa pozitivă în aplicarea acestuia în ultimii doi ani; Comparativ cu anul 2006 se preconizează şi creşterea veniturilor angajaţilor în

vederea acoperirii graduale a indicelui de inflaţie prevăzut pentru finele anului 2007. Indicatorii previzionaţi pentru anul 2007 în legătură cu resursele umane sunt

prezentaţi in: 1 Încadrarea în fondul anual de salarii înscris în B.V.C 2 Creşterea anuală a productivităţii muncii per salariat la nivelul activităţii de bază 3 Menţinerea la nivelul de cel puţin 90% a indicelui de stabilitate a personalului;



52

5.10.Relatii Publice - Înfiinţarea unui info-chioşc la intrarea în sediul societăţii prin care clientul poate

accesa orice informaţie de interes public prin intermediul unei interfeţe informatice accesibile persoanelor neiniţiate în informatică;

- Dotarea Centrului Unic de Apel cu o centrală telefonică modernă care să permită monitorizarea apelurilor telefonice venite de la clienţi, cu soft specializat, pentru a crea posibilitatea desfăşurării activităţii pe bază de indicatori (exemplu: timp de aşteptare, ora apelului şi durata apelului etc.);

Pentru capitolul Relaţii publice, obiectivele propuse pentru 2007 sunt: Stabilirea unor indicatori de performanţă specifici serviciului Relaţii cu Publicul,

care să vizeze: 1.Programări audienţă; 2. Sesizări şi reclamaţii repartizate biroului; 3. Răspunsuri petiţii, de la data înregistrării; 4. Timpul de răspuns la apeluri telefonice; 6. Durata de răspuns la sesizări scrise; 7. Durata de răspuns la reclamaţii scrise;

CAP.6 NECESAR INVESTIŢII, REPARAŢII

INVESTIŢII INTERNE- previzionat 2007 6.1. Surse proprii - 260.000 RON Nr.crt. Obiectiv Val. totală estim. fără TVA RON 1 Restante la plata 2006 26700 2 Dotări 2007 233300 TOTAL 260000 6.2. Tarif ( cota I.I.D.) - 2.671.388 RON 6.3. Tarif (cota de dezvoltare 3%) - 1.620.000 RON Nr. crt. Obiectiv Val. totală estim. fără TVA RON A Modernizare şi dotare laboratoare 1 Aparatura de laborator necesară procesului tehnologic şi de tratare a apei (Laborator analize fiz. ch. Uzina 1,2 şi Fileşti) 177800 2 Aparatura de laborator necunoscută monitorizării apei potabile şi a apelor uzate (Laborator analize fiz. ch.,



53

biologice, bacteriologice şi ape uzate Uzina1, 2 şi Fileşti) 274800 3 Modernizare laboratoare 49000 TOTAL A 501600 B Dotări cu mijloace auto şi utilaje pentru exploatare, reparaţii, intervenţii 1 Restanţe 2006 (stand verificat apometre + electropompe submersibile) 186000 2 Dotări 2007 932400 TOTAL B 1118400 TOTAL A+B 1620000

6.4. Alocaţii buget local - reabilitări 12.804.000 RON - extinderi 8.201.000 RON - RK(apă şi canalizare) 840.560 RON din care:

Nr. crt Denumire obiectiv Valoare planificata 2007 Termen final 1 Reţea apa rece locuinţe Micro 16 6991 Trim II 2 Branşament apa Siderurgiştilor 4266 Trim III 3 Conducta apa rece în tunel tehnic 5015 Trim II 4 Reţea şi branşamente Micro 17 3868 Trim III 5 Reţea şi branşamente Micro 17, et.2B 30560 Trim II 6 Reţea apă Siderurg. Vest 24358 Trim III 7 Reţea ext. apă rece bl.120 ap. Micro 19 41420 Trim II 8 Reţea apă rece I.C.Frimu bl.S6A, S7A, S8A 16440 Trim I 9 Reţea apă rece Sid.bl.SD1A, B,C 5553 Trim IV 10 Reţele şi branş. apă Sid.Vest bl.6A,6B,6C 12691 Trim III 11 Reţea apă rece Micro 14 48019 Trim II 12 Reţea şi branş. apă rece I.C.Frimu bl.D3,D1, C1,C2 7808 Trim III 13 Retea canalizare bl.J12-PM Micro 40 85000 Trim III 14 Retea canalizare bl.H2-H4, I5 I.C.Frimu 120000 Trim II 15 Reţea canalizare bl.B5,J3 Micro 20 142857 Trim II 16 Reţea canalizare bl.B5 Micro 20 142857 Trim II 17 Reţea canalizare bl.C3-C4 Micro 20 142857 Trim III - dotări 500.000 RON

Notă: Raportările trimestriale şi eventualele modificări în valoarea planificată pentru lucrările ce urmează a se realiza având ca finanţare surse de la bugetul local se vor solicita de la Serviciul Investiţii din cadrul Primăriei Galaţi.



54

6.5. Derulări program ISPA - 60 milioane euro Nr.crt Indicator fizic U.M. Cant. A Staţia de epurare (Faza I) nr. 1 B Construcţie interceptor Colector 1 S.P. Intermediară şi Admisie/Intrare nr. 3 2 Construcţie conducta ml 8355 C Reţea canalizare 1 Reabilitare reţea ml 21100 2 Extindere reţea ml 13200 D Înnoirea tratamentului Apei 1 Înnoirea filtrelor Ţiglina 2 nr. 1 E Conducte principale 1 Conducte aducţiune - reabilitare Serbeşti ml 3800 2 Conducte Serbeşti - reabilitare Fileşti ml 6400 3 Conducte Serbeşti - Costrucţie Tiglina 2 ml 800 4 Conducte Fileşti- reabilitare Turn Apa ml 2300 5 Conducte Turn- reabilitare Fileşti ml 1400 F Staţii de pompare şi rezervoare 1 SP. Serbeşti nr 1 2 SP Fileşti nr 1 3 SP Turnul de Apă nr 1 4 SP ST2 nr 2 5 Construire rezervor Turnul de Apă nr 1 Construire rezervor Traian nr 1 6 Construire SP intermediare nr 10 7 Staţii de clorinare intermediare nr 4 G Reţeaua de apă potabilă 1 Reabilitare reţea ml 38800 2 Reabilitare reţea ml 35300 3 Staţii de clorinare intermediare nr 4 4 Măsurători adiţionale (înregistrare presiune şi debitmetre) nr 130 - reparaţii curente, RK (previzionat 2007) alocat în BVC SC Apa Canal SA - RT, RI, RC(public si privat) – 4.750.313 RON - RK privat 274.477 RON repartizate astfel: Trim I- 7.204 RON Trim II- 208.901 RON Trim III- 42.844 RON Trim IV- 15.528 RON RK public 1.962.702 RON



55

Nr.crt Denumire obiectiv Valoare planificata 2007 Termen

final 1 Retea canalizare bl.D4-D6 Tig.II 140000 Trim.II 2 Retea canalizare bl.BR16A Mazepa II 113442 Trim. I 3 Retea canalizare Aleea Mavramol bl.C 117000 Trim II 4 Retea canalizare bl.B1-B2, str.Balcescu 33155 Trim. II 5 Retea canalizare bl.R4-R5 Micro 21 75500 Trim.III 6 Retea canalizare bl.B7-R-R1 Micro 17 245500 Trim.III 7 Retea canalizare Sc.Gen.nr.11, Micro 16 72500 Trim.III 8 Retea canalizare bl.P7A,A.Vlaicu 125000 Trim.III 9 Retea canalizare bl.K6,A.Vlaicu 146500 Trim.III 10 Retea canalizare bl.bl.G Micro 40 92500 Trim.II 11 Retea canalizare bl.J11,Micro 39B 100211 Trim.II 12 Retea canalizare bl.T3-T4Micro 40 105000 Trim.II 13 Retea canalizare bl.J8 Micro 39A 80168 Trim.IV 14 Retea canalizare bl.O3 Micro 38 70920 Trim.III 15 Retea canalizare bl.N10-N12 Micro 38 88306 Trim.I 16 Stavilar 13 Iunie 68000 Trim.III 17 Bazin retentie S.P.3 259000 Trim IV 18 Pod raclor nr.2 30000 Trim IV PREVEDERI PRIVIND STANDARDUL SERVICIILOR PRESTATE Prin implementarea si realizarea actiunilor si masurilor din capitolele de mai sus si dupa implementarea programului ISPA, consideram ca se poate atinge standardul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare prevazute prin “Programul de imbunatatire a performantelor operationale si financiare (FOPIP).

Servicii de apa Descriere SOS Unitate Obiectiv SOS

Nivelul serviciilor Acoperire Continuitate Calitatea apei

% din pop. deservita ore/zi

% compatibilitate fizico-chimica % compatibilitate bacteriologica

100 % 24

> 95 % 100 %



56

Servicii de apa Descriere SOS Unitate Obiectiv SOS

Menegementul activelor Incidente negative Control activ al scurgerilor

Nr./km/an

da/nu

< 3 da

Eficienta Apa care nu produce venituri Nivelul de contorizare Personal Eficienta facturarii

% din apa distribuita

% din conectarile contorizate Nr. de angajati ptr. 1000 de conectari

% din facturi colectate

< 25 % 100 %

45 100 %

Mediu Evacuare apa reziduala si namol

Existenta si functionarea instalatiilor

da

Servicii de apa uzata

Descriere SOS Unitate Obiectiv SOS Nivelul serviciilor Acoperire

% din pop. deservita

95 %

Menegementul activelor Incidente negative Program de curatare

nr. blocaje/km/an

da/nu

< 5 da

Eficienta Personal Eficienta facturarii

Nr. de angajati ptr. 1000 de

conectari % facuri colectate

20 100 %

Mediu Calitate apa uzata tratata

% din teste pozitive

100 %



57

Capitolul II

Serviciul de salubrizare şi managementul deşeurilor municipale

SC Ecosal Prest SA Structura organizatorică: S.C. Ecosal Prest SA Galaţi este o societate pe

acţiuni, unicul acţionar fiind Consiliul Local Galaţi. Sediul: Galaţi, str. Prelungirea Brăilei nr. 7A. Cod fiscal: 1642467 Registrul comerţului: J 17/170/1995 Telefon: 0236/411197 Fax: 0236/411197 Cod poştal: 80435 Adresă internet: - Email: [email protected]

Salubritate stradală Salubrizarea stradală a municipiului Galaţi este efectuată de S.C. Ecosal Prest S.A.

Galaţi cu acţionar unic Consiliul Local Galaţi şi S.C. Rer Ecologic Service S.R.L. Galaţi cu capital privat.

Primăria Municipiului Galaţi monitorizează cantitativ şi calitativ desfăşurarea acestei activităţi, stabilind totodată şi programul de lucru.

Operaţiunile de salubrizare stradală constau în: o Măturat manual şi mecanizat străzi; o Transport deşeuri stradale; o Curăţat rigole prin răzuire; o Văruit borduri şi stâlpi; o Întreţinere curăţenie stradală inclusiv în parcuri şi alei; o Deszăpezire; o Combatere polei; o Degajarea străzilor şi trotuarelor de gheaţă şi polei.

Aceste servicii sunt asigurate de cele două societăţi de salubritate în proporţie de 70% S.C. Ecosal Prest S.A. Galaţi si 30% S.C. Rer Ecologic Service S.R.L. Galaţi.

În vederea colectării deşeurilor locale, Primăria Galaţi a amplasat pe străzile municipiului un număr de 1200 coşuri stradale a căror golire şi întreţinere revine firmelor de salubritate care acţionează în respectivele zone.

Colectarea şi transportul deşeurilor



58

Colectarea deşeurilor menajere, comerciale şi asimilabile acestora se realizează prin intermediul celor două societăţi de salubrizare, după o delimitare zonală, în conformitate cu grafice întocmite pe cartiere, străzi, zone şi ore, aprobate de Primăria Municipiului Galaţi.

Deşeurile comerciale şi asimilabile acestora sunt colectate de către fiecare agent economic în recipientele proprii sau închiriaţi de la societăţile de salubrizare (pubele de 120 l şi 240 l, eurocontainere de 1.1 m3 si containere de 4m3), a căror ridicare este efectuată în baza unor contracte de prestări servicii de salubritate încheiate cu una dintre cele două firme de profil. Ritmicitatea ridicării este stabilită prin contract, direct cu beneficiarul, în funcţie de cantitatea de deşeuri rezultată în urma activităţilor desfăşurate.

Colectarea deşeurilor menajere se realizează fără o selecţie prealabilă, în pubele proprii în cazul locuinţelor individuale şi în containere de 1.1 m3 si 4 m3 la asociaţiile de locatari amplasate în platforme gospodăreşti, special amenajate cu respectarea ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997 şi SR 13387 şi SE 13388/1957.

In municipiul Galaţi există la data de 1.03.2007 un număr de 343 puncte gospodăreşti dintre care 142 sunt concesionate S.C. Ecosal Prest S.A. Galaţi.

In vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor stradale, menajere, comerciale şi asimilabile acestora, cele două societăţi de salubritate au în dotare următoarele tipuri de utilaje.

S.C. Ecosal Prest S.A. Galaţi dispune de: o 10 autogunoiere AG 10 si AG 12; o 13 autogunoiere de 16.5 mc; o 3 autogunoiere cu bene de 20, 23 si 32 mc; o 2 autocontainere; o 2 încărcătoare frontale; o 2 buldozere; o 4 tractoare; o 5 remorci; o 3 autocisterne; o 3 autosărăriţe; o 2 automături; o 1 buldoexcavator; o 1 autospecială pentru spălat containere.

Depozitarea deşeurilor Municipiul Galaţi are o rampă de depozitare a deşeurilor menajere în zona

Tirighina, cu acces din drumul naţional DN 2B. Rampa are o suprafaţă de 36.901,5 mp şi este concesionată S.C. Ecosal Prest S.A. Galaţi care efectuează lucrările de neutralizare a deşeurilor transportate în rampa atât de către cele două societăţi de salubrizare cât şi de alţi agenţi economici cu mijloace de transport proprii. Depozitul funcţionează în condiţii necorespunzătoare întrucât nu este unul ecologic, iar pe de altă parte se apropie de capacitatea maximă de umplere. Rampa Tirighina urmează a fi utililzată până în anul 2014. Termenul de închidere a fost stabilit prin Legea 349/2005. Cantităţi de deşeuri depozitate în rampa în ultimii 5 ani în Tone Agentul 2002 2003 2004 2005 2006



59

economic SC Ecosal Prest SA

158036 157900 147538 161639 181460

Compoziţia medie a deşeurilor menajere % Fracţiune organică---------------------12,69% Materiale plastice

- polietilenă ------------------18,98% - PET-------------------------- 24,80% - Policlorură de vinil-------- 0,01%

Hârtie, cartoane - hârtie----------------------------10,10% - cartoane-------------------------13,96%

Materiale textile----------------------------9,96% Sticlă ----------------------------------------6,70% Deşeuri lemn--------------------------------1,67% Altele-----------------------------------------1,13% TOTAL 100,00%

Compozitia medie a deseurilor menajere

44%, 43%

12.69%, 13%

1.13%, 1%

1.67%, 2%

6.70%, 7%

9.96%, 10%

24.06%, 24%

materiale plasticefractiune organicaalteledeseu lemnsticlamateriale textilehartie/cartoane

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SC ECOSAL PREST SA GALATI

SC Ecosal Prest SA şi-a fixat următoarele direcţii de acţiune şi obiective generale: - realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor, într-o zonă a municipiului, care să

asigure optimizarea şi eficienţa transporturilor de deşeuri, la rampa Tirighina (investiţie estimată la cca 60000 Euro);



60

- dotarea anuală cu 2-3 autogunoiere de 16,5 mc pentru înlocuirea celor a căror durată normală de funcţionare expiră (investiţie estimată la cca 140 000- 210 000 Euro anual);

- dotarea societăţii cu un utilaj specializat de mare capacitate, pentru tocarea crengilor rezultate din activitatea de fasonare a arborilor din municipiu (investiţie estimată la 35 000 euro);

- dotarea societăţii cu o instalaţie de brichetat rumeguş de mare capacitate, care să asigure valorificarea superioară a rumeguşului rezultat din tocarea crengilor (investiţie estimată la cca 20 000 euro);

- dotarea societăţii cu un utilaj de reciclare a deşeurilor de beton şi moloz prin concasarea acestora, atât pentru valorificarea acestor deşeuri cât şi pentru redarea terenurilor pe care sunt depozitate aceste deşeuri, destinaţiei lor iniţiale (investiţie estimată la 1 500 000 euro pentru o instalaţie de capacitate mică);

- dotarea cu un încărcător frontal tip FADROMA (estimativ 10 000 Euro); - dotarea cu un buldozer S 1501 (estimativ 15 000 euro).

NECESARUL DE INVESTIŢII

Pentru atingerea acestor obiective de investiţii vor fi necesare anual, fonduri importante mai ales în primii ani. Cu resursele proprii SC Ecosal Prest SA Galaţi este capabilă să asigure dotarea cu utilaje de mică mecanizare şi SDV-uri, precum şi să asigure lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la mijloacele fixe din dotare.

SC Rer Ecologic Service SRL Galaţi Structura organizatorică: S.C. Rer Ecologic Service SRL Galaţi este o

societate cu capital integral privat. Sediul: Galaţi, str. Regiment 11 Siret, Complex Francezi Cod fiscal: 6542604 Registrul comerţului: J 17/3000/1994 Telefon: 0236/465001 Fax: 0236/467152 Cod poştal: 800330 Adresă internet: - Email: [email protected]



61

1. Domeniul de activitate al organizaţiei:

Conform obiectului de activitate societatea desfăşoară lucrări de prestări de servicii

după cum urmează:

Activitatea Cod

CAEN

-salubritate, depoluare şi activităţi similare 9003

-comerţ cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare 5147

-comerţ cu ridicata al altor produse 5190

-comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor 5157

-recuperarea deşeurilor recuperabile nemetalice 3710;

3720

8. Certificări:

• Organizaţia are implementat şi îmbunătăţeşte continuu un Sistem de Management

Integrat Calitate – Mediu în conformitate cu standardele ISO 9001 :2001, respectiv

ISO 14001:2005.

Sistemul de Management Integrat este cerificat de către TÜV RHEINLAND

INTERCERT.

• Societatea deţine Licenţa clasa a-II-a acordată de către A.N.R.S.C. pentru serviciul

public de salubrizare.

B. POLITICA ŞI OBIECTIVE GENERALE

Creşterea permanentă a ponderii notărilor de „bine” şi „foarte bine” obţinute la

evaluarea satisfacţiei clientului şi a altor părţi interesate;

Scăderea continuă a ponderii neconformităţii serviciilor şi a neconformităţilor de

mediu;

Îmbunătăţirea continuuă a calităţii serviciilor prestate, măsurata prin scăderea

reclamaţiilor primite de la părţile interesate;

Dezvoltarea colectării selective a deşeurilor reciclablie de hârtie, carton şi P.E.T.;



62

Reducerea permanentă a poluării mediului înconjurător prin limitarea şi prevenirea

impacturilor de mediu produse de procesele şi activităţile societăţii şi conformarea la

cerinţele legale de mediu.

C. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII ACTUALE A ORGANIZAŢIEI

Produsele şi serviciile oferite de organizaţie:

În perioada 1995-2001, gama de servicii prestate de societate se limita la colectatul,

transportul şi depozitatul deşeurilor menajere, curăţenie stradală.

Din anul 2002, politica managerială a societăţii a urmărit diversificarea gamei de

servicii, astfel că în momentul de faţă, societatea prestează următoarele categorii de

servicii:

- colectare, transport, depozitare deşeuri menajere în municipiul Galaţi;

- curăţenie stradală în municipiul Galaţi;

- servicii de iarnă;

- colectare şi valorificare deşeuri de hârtie, carton şi PET.

În cadrul organizaţiei îşi desfăşoară activitatea următoarele secţii :

a) Secţia Salubrizare Stradală care coordonează activitatea de salubrizare manuală

şi deszăpezire în zona de operare delimitată prin contract de către Primăria

Municipiului Galaţi (beneficiar ).

b) Secţia Salubrizare Menajeră care deserveşte asociaţii de locatari / proprietari şi

abonaţi casnici în numar de cca 75 000 persoane, în baza contractului încheiat cu

Primăria Municipiului Galaţi, precum şi cca 520 agenţi economici şi instituţii în

baza contractelor individuale încheiate cu aceştia .

c) Serviciul Colectare – Valorificare care colectează deşeuri reciclabile (hârtie,

carton, P.E.T.-uri, folie plastic) de la persoane fizice şi juridice – peste 30 de firme,

precum şi şcoli generale de pe raza municipiului Galaţi. În cadrul secţiei are loc

sortarea deşeurilor, după care se realizează balotarea fiecărui sortiment cu ajutorul a

3 prese hidraulice, urmând apoi depozitarea şi livrarea baloţilor catre societatile de

profil.



63

D. AUTOVEHICULELE SOCIETĂŢII

Autospecială gunoieră Mercedes Benz – 5 bucăţi;

Autospecială gunoieră Iveco – 2 bucăţi;

Autospecială gunoieră Roman – 1 bucată;

Autospecială gunoieră Saviem – 1 bucată;

Autospecială buncăr sărăriţă – Mercedes Benz – 2 bucăţi;

Autospecială transport container Mercedes Benz – 2 bucăţi;

Tractor rutier cu remorcă basculabilă – 1 bucată;

Încărcător frontal – 1 bucată;

Autoutilitară furgon Man – 1 bucată;

Autoturisme – 4 bucăţi.

E. INVESTIŢII PRIVIND ATINGEREA OBIECTIVELOR CONFORM

STRATEGIEI

Achiziţii de recipienţi (pubele 120 litri, 240 litri, containere metalice 1.1 mc, 4mc,

24 mc);

Achiziţii autovehicule în vederea atingerii performanţelor dezvoltării serviciilor

comunitare de utilităţi publice, conform noilor standarde U.E.;

Certificare conform OHSAS 18001:2004 privind sistemul de management al

sănătăţii şi securităţii ocupaţionale;

Estimativ, valoarea de investiţii pe următorii 10 ani va fi de : 6.478.000 Lei.

Primăria Municipiului Galaţi are în curs de desfăşurare un program cu finanţarea

ISPA – Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Galaţi şi împrejurimi. Prin această măsură se are în vedere amenajarea unei gropi de gunoi ecologice, organizarea activităţii de colectare selectivă a deşeurilor pe întreg teritoriul municipiului Galaţi, crearea a două «puncte verzi» prin care se vor realiza, printre altele şi colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

În privinţa DEEE, Primăria Municipiului Galaţi a deschis patru puncte de colectare temporare:

- garajul Primăriei Municipiului Galaţi din str. Florilor ; - garajul SC Ecosal Prest SA din str. Nuferilor ; - sediul SC Rer Ecologic Service SRL din Complex Francezi; - garajul SC Rer Ecologic Service SRL – str. Basarabiei.



64

Considerăm că prin implementarea măsurii ISPA se vor rezolva majoritatea problemelor care ţin de managementul integrat al deşeurilor.



65

Capitolul III. Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat 1. INFORMAŢII GENERALE

SC Apaterm SA Galaţi Structura organizatorică: S.C. Apaterm SA Galaţi este o societate pe

acţiuni, unicul acţionar fiind Consiliul Local Galaţi. Sediul: Galaţi, str. Crizantemelor nr. 6. Cod fiscal: RO 10871486 Registrul comerţului: J 17/683/1998 Telefon: 0236/473100 Fax: 0236/465550 Cod poştal: 800351 Adresă internet: - Email: [email protected]

1.1. Condiţii naturale şi poziţionare geografică

Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se între 45o25’ şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine estică. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare: Dunăre, Siret si Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării.

În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea.

În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 % din

suprafaţa României.



66

Figura 1.1 Harta judeţului Galaţi

Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de

întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi, în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice, în învelişul vegetal şi de soluri, cît şi în structura geologică a reliefului.

Aceasta din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5-10 m la sud.

Regiunea în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se, după altitudine, poziţie si particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.

Teritoriul Judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.

Iernile geroase care se înregistrează în zona Municipiului Galaţi favorizează soluţia de alimentare centralizată cu căldură a consumatorilor pe o perioadă destul de lungă.



67

1.2. Structura organizatorică şi structura acţionariatului

Principala sursă de energie termică pentru Municipiul Galaţi o reprezintă CET Galaţi. Această entitate se află (la momentul redactării acestei Strategii) în patrimoniul TERMOELECTRICA. Există discuţii foarte actuale privind trecerea acestei centrale în patrimoniul Autorităţilor Locale, dar, până în prezent, nu s-a luat o decizie în acest sens. Prin apartenenţa sa, CET Galaţi este subordonată direct Ministerului Economiei şi Comerţului. Cu excepţia câtorva centrale termice de capacităţi foarte mici, CET Galaţi nu are, în acest moment o concurenţă pe piaţa producerii de energie termică din Municipiul Galaţi.

În afară de partea de producere, CET Galaţi este deţinătoarea reţelei primare de transport a energiei termice până la punctele termice. Punctele de demarcaţie între patrimoniul CET Galaţi şi cel al distribuitorului de energie termică sunt plasate la intrarea în punctele termice. Nici din punctul de vedere al transportului de căldură sub formă de apă fierbinte, CET Galaţi nu are concurenţă pe piaţă.

Distribuţia energiei termice este asigurată, pentru partea de consumatori rezidenţiali, de către Societatea Comercială APATERM SA, aflată sub jurisdicţia Consiliului Local al Municipiului Galaţi. APATERM nu are concurenţă pentru acest serviciu, exploatând totalitatea punctelor termice şi a reţelelor secundare aferente care deservesc populaţia din Municipiul Galaţi.

În nici un segment din sistemul de alimentare centralizată cu căldură a Municipiului Galaţi nu a fost încă înregistrată participarea, sub o formă sau alta, a sectorului privat.

2. SITUAŢIA ACTUALĂ A SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ

2.1. TIPURI DE SISTEME DE ÎNCĂLZIRE UTILIZATE ÎN PREZENT

Alimentarea cu căldură a consumatorilor conectaţi la sistemul centralizat se face printr-o reţea de termoficare construită la nivelul anilor 60-70, bazată pe existenţa Combinatului Siderurgic Galaţi, actualmente Mittal Steel Galaţi.

În interiorul Combinatului Siderurgic a fost construită centrala de termoficare CET Galaţi, destinată să acopere o parte din consumurile de energie termică ale platformei industriale, pe de o parte, şi să asigure necesarul de căldură pentru alimentarea consumatorilor urbani din Municipiul Galaţi, pe de altă parte.

Transportul energiei termice produse de CET se realizează printr-o reţea primară în lungime de aproximativ 182 km, care face legătura dintre platforma industrială Mittal Steel şi Municipiul Galaţi.

Distribuţia căldurii se realizează prin intermediul punctelor termice şi a reţelei secundare. De menţionat că există şi un număr redus de consumatori de căldură care sunt alimentaţi din centrale termice de cvartal.



68

2.2. STAREA ACTUALĂ A SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ

2.2.1. Starea actuală a CET Galaţi. 2.2.1.1. Prezentare generală a centralei

Centrala electrică de termoficare CET Galaţi, este amplasată: • pe malul stâng al râului Siret, lângă punctul de vărsare în Dunăre; • la 1 km Sud - Vest de oraşul Galaţi, la limita ariei construibile; • în imediata vecinătate a şoselei naţionale Brăila - Galaţi; • pe platforma combinatului siderurgic MITTAL STEEL-SA.

Caracteristicile centralei au fost determinate de rolul pe care urma să-l joace aceasta

ca sursă de căldură (prin reţele de abur tehnologic) şi electricitate a MITTAL STEEL S.A. şi de folosirea ei ca sursă de alimentare cu căldură a Municipiului Galaţi (prin reţele de apă fierbinte). Având în vedere rolul acesteia de centrală de platformă, ea a fost integrată în schemele reţelelor de electricitate, gaze combustibile, aer comprimat, gaze tehnice, apă industrială şi apă tratată, abur tehnologic, utilităţi, căi ferate şi altele. În acest sens menţionăm câteva exemple:

asigurarea cu combustibil se face şi prin utilizarea gazelor de cocs şi de furnal de la MITTAL STEEL S.A.1;

pe parte electrică CET Galaţi este sursa de siguranţă a MITTAL STEEL S.A.; Dezvoltarea centralei s-a făcut în 3 etape:

Prima etapă are puterea electrică instalată de 160 MW şi conţine:

− TA 1, de 60 MW, de fabricaţie LMZ, produsă în URSS, cu PIF în 1969; − TA 2, de 100 MW, de fabricaţie TMZ, produsă în URSS, cu PIF în 1969; − 3 Cazane de abur de tip TGM 89, de 420 t/h, 540°C, 140 ata, fabricate în

URSS, cu PIF între anii 1969 (cazanele 1 şi 2) şi 1971 (cazanul 3); − Transformator de Bloc pentru TA 1, de 80 MVA, tip TTU-S, Y0d11; − Transformator de Bloc pentru TA 2, de 125 MVA, tip TTUS-FS Y0d11.

A doua etapă are puterea electrică instalată de 165 MW şi conţine:

− TA 3, de 105 MW, de fabricaţie TMZ, produsă în URSS, cu PIF în 1975; − TA 4, de 60 MW, de fabricaţie LMZ, produsă în URSS, cu PIF în 1975; − 2 Cazane de abur de tip TGM 89-AS, de 420 t/h, 540°C, 140 ata, fabricate în

URSS, cu PIF în 1975 (cazanul 4) şi 1976 (cazanul 5); − Transformator de Bloc pentru TA 3, de 160 MVA, de tip TTU-S, Y0d11; − Transformator de Bloc pentru TA 4, de 80 MVA, de tip TTU-S Y0d11.

1 Deoarece producţia de gaz de cocs şi de gaz de furnal a MITTAL STEEL S.A. nu acoperă necesarul acesteia şi este dificil de corelat cu consumul de combustibil al CET Galaţi, pentru siguranţă, rezervă şi vârf centrala mai utilizează drept combustibili şi gazul natural, respectiv păcura.



69

Etapa a III - a cu 210 MW putere electrică instalată este formată din:

− TA 5 şi TA 6, de 105 MW fiecare, de fabricaţie TMZ, produse în URSS, cu PIF în 1983 (TA 5) şi 1984 (TA 6);

− 3 Cazane de abur de tip TGM 89-AS, de 420 t/h , 540°C, 140 ata, fabricate în URSS, cu PIF în anii 1983 (cazanul 6), 1984 (cazanul 7) şi 1988 (cazanul 8);

− 2 transformatoare de Bloc, pentru TA 5 şi TA 6, de 160 MVA fiecare, de tip TTUS-FS, Y0d11;

Prin însumare rezultă o putere instalată de 535 MW şi o capacitate de producţie de

abur de 3360 t/h (8 ori 420 t/h). Ca urmare a trecerii în conservare în anul 2002 a TA 1 şi TA 2, respectiv a C 1 şi C 2, puterea efectiv disponibilă a scăzut la 375 MW, iar capacitatea de producţie de abur a coborât şi ea la 2520 t/h.

Puterea disponibilă a CET Galaţi poate fi considerată, în acest moment, de 375 MW. Indicatorii de utilizare a capacităţii instalate (PnG, MW) pentru fiecare dintre grupurile ce s-au aflat în funcţionare în perioada 2000-2003 sunt prezentaţi în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Indicatorii gradului de utilizare a capacităţii instalate în grupurile aflate în

funcţionare la CET Galaţi Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002

Nr. Crt. Grupul PnG

Durata de utilizare a

PnG

Coef. de umplere


PnG

Coef. de umplere


PnG

Coef. de umplere

- - MW h/an - h/an - h/an - 1 TG3 105 2752 0,31 6038 0,69 4248 0,48 2 TG4 60 1700 0,19 817 0,09 2267 0,26 3 TG5 105 2019 0,23 2095 0,24 2000 0,23 4 TG6 105 3933 0,45 2676 0,31 3257 0,37

Se pot remarca următoarele:

• durate de utilizare destul de reduse ale capacităţii instalate în grupurile disponibile,

• utilizarea cu precădere a TG3 în ultimii doi ani dintre cei 3 despre care au existat date.

Existenţa legăturilor amplasamentului actual constituie un avantaj cert al CET

Galaţi în raport cu orice eventuală nouă sursă, de tip CET medie sau mare, care ar putea fi construită pe un nou amplasament. Dacă soluţia de încălzire a Municipiului Galaţi va rămâne una centralizată, actuala CET de pe platforma MITTAL STEEL S.A. se află pe prima poziţie ca sursă de căldură şi electricitate. Chiar în ipoteza pesimistă, a unui necesar mare de investiţii pentru prelungirea duratei restante de viaţă a acestei centrale, şi / sau retehnologizarea adâncă a sa, costurile rămân mai mici decât la o centrală nouă pe un amplasament nepregătit care ar necesita toate racordurile.



70

Pe de altă parte integrarea CET Galaţi în platforma industrială MITTAL STEEL S.A. este atât de strânsă încât optimizarea regimurilor de exploatare nu se poate face numai pe criterii legate de încărcarea sa termică, chiar dacă Municipiul Galaţi este cel mai important consumator de căldură. Aceasta necesită o optimizare multicriterială care să ţină seama simultan de costurile sursei şi de interesele consumatorilor de electricitate şi căldură (Municipiul Galaţi şi MITTAL STEEL S.A.), din care al doilea este şi furnizor de combustibil gazos rezidual.

2.2.1.2.

Aprecieri calitative asupra schemelor, echipamentelor şi regimurile de funcţionare a CET Galaţi. Identificarea restricţiilor ce împiedică funcţionarea CET Galaţi în regimuri optime tehnic.

Comparând schema, echipamentele şi regimurile de încărcare a CET Galaţi cu cele

ale instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice din CET similare se pot trage unele concluzii calitative, care:

individualizează poziţia relativă pe care o ocupă această CET în raport cu posibilii competitori;

relevă tipurile de limitări tehnice ce împiedică funcţionarea CET Galaţi în regimuri optime tehnic.

Cel mai important „punct tare” este acela că la grupurile de termoficare mixtă

(industrială şi urbană) cu condensaţie şi priză reglabilă, de tipul celor existente la CET Galaţi, se realizează (datorită parametrilor aburului viu2 şi puterilor unitare medii spre mari3) unii dintre cei mai ridicaţi indici de producţie de energie electrică în termoficare ai centralelor cu abur cu scheme cu bare colectoare şi fără supraîncălzire intermediară.

Trebuie să amintim, însă, şi unele „puncte slabe”, cel puţin prin comparaţie cu

posibilii competitori pe piaţa de electricitate: Consumul specific net de combustibil convenţional pentru producerea de energie

electrică în condensaţie, la maşinile de 60 şi 105 MW de la CET Galaţi, este uşor mai mare în raport cu cel al grupurilor de condensaţie pură de mare putere. Această caracteristică este datorată restricţiilor legate de parametrii aburului viu,

schema de preîncălzire şi de puterile unitare ale echipamentelor. Utilizarea drept combustibili la CET Galaţi a păcurei şi gazului natural influenţează

negativ performanţele tehnice, ecologice şi economice, în principal datorită: • consumurilor de căldură pentru serviciile proprii ale gospodăriei de păcură; • conţinutului de sulf din păcură; • costului ridicat al căldurii dezvoltate prin arderea acestor combustibili.

Păcura şi gazul natural sunt, în prezent, şi vor rămâne, în perspectivă, cei mai scumpi combustibili din punctul de vedere al costului căldurii dezvoltate prin arderea lor. Corelat cu performanţele limitate la funcţionarea în condensaţie a grupurilor din CET Galaţi, aceasta obligă la funcţionarea centralei aproape de soluţia „după sarcina termică”,

2 Cei mai ridicaţi parametri ai aburului viu în schemele fără supraîncălzire intermediară. 3 Puterile unitare ale grupurilor de termoficare exclusiv urbană din CET Galaţi sunt dintre cele mai mari existente în ţară în centrale de acest tip.



71

cu debite mici prin coada de condensaţie, fapt ce reduce factorul mediu de încărcare a echipamentelor.

Coeficientul anual unitar de termoficare urbană. Aceasta impune ca, pentru ridicarea nivelului termic pe turul reţelei în perioadele

reci ale anului peste temperaturile realizabile la ieşirea apei fierbinţi din boilerele de semibază, să se funcţioneze cu boilerele de vârf. Ca urmare indicele de termoficare scade. În plus, în lipsa unor capacităţi de vârf de tip CAF, care să funcţioneze în regim de centrală termică, producţia cazanelor de abur viu trebuie să urmărească în sezonul rece cererea pentru încălzire a Municipiului Galaţi.

Debitul de abur minim tehnic pe un cazan este supus unor restricţii tipice cazanelor cu circulaţie naturală. În sezonul cald, pentru a menţine o încărcare acceptabilă a cazanului, devine

obligatorie producerea unei cote majorate de electricitate în condensaţie. Livrarea unei părţi din aburul industrial de 35 bar se face prin SRR de pe bara de

abur viu, cu o valoare mică a indicelui de producţie a energiei electrice în termoficare Această caracteristică este datorată parametrilor ridicaţi ai aburului tehnologic,

gradului redus de izolare a reţelei de abur de 35 bar şi restricţiilor legate de schemă şi echipamente.

Evidenţierea calitativă a restricţiilor este utilă pentru efectuarea unor analize cantitative asupra regimurilor caracteristice de funcţionare a CET Galaţi şi pentru elaborarea unor recomandări privind alegerea utilajelor în funcţiune şi a modului de încărcare a echipamentelor în aceste regimuri.

2.2.2. Starea actuală a reţelei primare de transport

Ţinând seama de amplasamentul sursei de căldură (incinta MITTAL STEEL S.A

Galaţi) schema generală a reţelelor de termoficare a fost concepută cu o magistrală compusă din o conductă Dn 1200 de ducere şi două conducte Dn 900 pentru întoarcere pe porţiunea dintre CET şi intrarea în oraş, PS (punctul de separare).

Din PS se ramifică trei magistrale de termoficare, după cum urmează: Magistrala I: în amplasarea supraterană cu 2 x Dn 900 şi în continuare subterană cu

diametre descrescătoare, care alimentează cu căldură zona centrală şi consumatorii de căldură din zona industrială Bădătan, unde conductele sunt în amplasare supraterană.

Magistrala II de termoficare cu 2 x Dn 600 amplasată suprateran, în afara zonelor de locuinţe şi în zona industrială din nordul municipiului şi subteran în zona de locuinţe din cartierul Aeroport.

Magistrala III cu 2 x Dn 900 şi diametre descrescătoare, parţial în amplasare supraterană şi parţial în amplasare subterană funcţie de zonele de amplasare. Alimentează cu căldură o parte din zona siderurgiştilor şi parţial o parte din nord a zonei centrale, până la Calea Prutului.

Magistrala Dunărea cu 2 x Dn 700 în amplasare supraterană pe un traseu paralel cu



72

drumuri de centură şi apoi cu Dunărea. Din zona Stadionului se ramifică magistrala Faleză cu 2 x Dn 600 în amplasare

parţial suprateran şi subteran cu diametre descrescătoare alimentând cu căldură zona de centru a municipiului Galaţi şi preluând o parte din consumatorii ce erau alimentaţi prin magistrala I. Reţeaua primară alimentează 120 de puncte termice ale S.C. APATERM S.A. şi

aproximativ 25 de puncte termice ale agenţilor economici.

2.2.3. Starea actuală a reţelei secundare de distribuţie Reţeaua secundară, de la PT/SC la consumatori are o lungime totală însumată

de 559,8km, iar gradul de uzură al reţelei cumulează un procent de 66,68. Lungimea reţelelor de încălzire, respectiv apă caldă de consum, împreună cu

lungimea reţelei înlocuite, sunt prezentate în tabelul 2.2. şi figura 2.1 de mai jos:

Tabelul 2.2. Lungimi de reţele de distribuţie Lungime reţea veche

(km) Lungime reţea nouă

(km) Lungime reţea totală

(km) Încălzire 270,2 86,6 356,8 Apă caldă de consum 150,3 52,7 203,0

151653

52685

204338

263452

86564

350016

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

Vechi Nou TO TAL

Lungime retea apa calda de consum (m) Lungime retea incalzire (m)

Figura 2.1. Lungimi reţea distribuţie energie termică în Municipiul Galaţi Prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat au continuat lucrările de modernizare a

reţelei. Astfel sunt în curs de înlocuire reţeaua termică-apă caldă de consum, recirculaţie şi încălzire pentru PT/SC următoare: SC 37 – MICRO 20, SC 40 – MICRO 20, PTP1 –



73

CENT. PORT, PT PLOMB. – CENTRU III, SC4+SC9 MICRO38. Lungimea totală a reţelei înlocuite va fi de 59,1km.

Lungimile reţelelor secundare vechi şi înlocuite, precum şi procentajul acestora din reţeaua secundară totală, sunt prezentate în figura 2.2.:

139,3; 26%

388,2; 74%

Lungime retea veche Lungime retea noua

Figura 2.2. Lungimi reţea veche si nouă

Capacităţile termice instalate pe PT/SC-uri însumează un total de 798,351 (Gcal/h).

Din acest total, 36%, adica 287, 004 (Gcal/h) este reprezentat de capacitatea termica instalată pentru apa caldă de consum (ACC), respectiv 64%, adică 511,241 (Gcal/h) reprezintă capacitatea termică instalată pentru încălzire, conform figurii 2.3..

287.004; 36%

511.241; 64%

Qinst.inc(Gcal/h) Qinst.acm(Gcal/h)

Figura 2.3. Capacităţi termice instalate PT/SC-uri estimative

Sunt în curs de reabilitare şi modernizare un număr de 26 de PT-uri aparţinând APATERM, cu sursă

de finanţare de la bugetul local şi central.



74

te prin împărţirea

Gradul de contorizare la bloc este de 100% la energie termică şi apă caldă de consum. Contorizarea

apei calde de consum este de tip volumetric, în decursul anului 2006 punându-se la punct şi partea electronică

a contorizării.

La încălzire, contoarele sunt cu ultrasunete, având clasa de precizie C. Ele au fost montate în

decursul anului 2003, în anul 2005 făcându-se o verificare completă a acestora.

2.3. ANALIZA FUNCŢIONĂRII CET GALAŢI

2.3.1. Aspecte privind perioada de analiză şi datele necesare.

În general, pentru analizele funcţionale care să permită legături raţionale între

datele retrospective şi cele prognozate, este de dorit ca perioada de funcţionare urmărită să îndeplinească o serie de cerinţe:

• să se apropie calendaristic cât mai mult de cea de prognoză; • să aibă o alură a curbelor clasate cât mai apropiată de cea prognozată; • să cuprindă un multiplu de 12 luni succesive; • să cuprindă mai mulţi ani, de preferinţă diferiţi din punct de vedere climateric.

Ultimele două cerinţe sunt importante pentru CET urbane, la care sarcina termică are caracter sezonier. Pe de altă parte sunt necesare şi date care să acopere un interval larg de timp, de

la punerile în funcţiune ale primelor echipamente până în prezent. În lucrarea de faţă au fost selectate următoarele mărimi considerate reprezentative: Pentru fluxurile energetice, înregistrările lunare din ultimii 3 ani calendaristici. Pentru starea tehnică a echipamentelor, înregistrările anuale de la PIF până în prezent.

Din punct de vedere al fluxurilor energetice, se vor urmări:

intrările, respectiv consumul de energie primară (căldură dezvoltată prin arderea combustibililor);

ieşirile, reprezentate prin: • cantităţile de căldură livrată în reţeaua de apă fierbinte; • cantităţile de căldură livrate în reţeaua de abur tehnologic; • consumul de servicii proprii tehnologice termice; • producţiile de electricitate şi modul de producţie (condensaţie / termoficare); • consumul de servicii proprii tehnologice electrice; • livrările electrice la gardul centralei. În fiecare dintre intervalele de timp analizate se vor evidenţia:

cantităţile de energie, exprimate în Gcal, MWh sau multipli; puterile medii lunare, exprimate în Gcal/h sau MW, rezulta



75

are lună, exprimate în Gcal/h sau MW, preluate

eşi mediile lunare, semestriale sau anuale sunt departe de valorile orare, totuşi prezen

nice a echipamentelor sunt necesare înregistrările anuale, de la P

2.3.2 Analiza consumului de combustibil al CET

CET Gala ză combustibil:

a de gaz natural; AL STEEL (gaz de cocs şi de furnal).

Referitor la consumcomb

de combu

Tabelul 2.2.a. Consumuri semestriale de energie primară în perioada 2003÷2005

cantităţilor de energie la durate. puterile maxime de vârf din fiecdin datele de la beneficiar (numai pentru livrările de căldură în reţeaua de apă fierbinte, la care valorile orare sunt sensibil mai mari decât mediile lunare). D

tarea lor permite o mult mai rapidă exprimare a ordinului de mărime decât în cazul operării cu valori cumulate, de tipul milioanelor de MWh pe an, milioanelor de tone pe an sau miliardelor de Nmc/an.

entru analiza stării tehP

IF până în prezent, în principal cele privitoare la numărul de ore de funcţionare, numărul de porniri şi tipul acestora (din stare rece sau din stare caldă).

. Galaţi.

ţi utilizea♦ lichid (păcură); ♦ gazos din reţeau♦ gazos rezidual din procesele MITT

ul de energie primară (căldură dezvoltată prin arderea

ustibililor) se urmăresc separat fluxurile volumetrice (sau masice) şi cele termice. Pentru combustibilul stocabil – păcură, se evidenţiază separat achiziţiile şi consumurile pentru a ţine seama de decalajul temporar între fluxul de intrare în stoc şi cel de consum.

În Anexa B a lucrării sunt prezentate centralizat consumurile anuale pe tipuri stibili, între 1970 şi 2002 (inclusiv), respectiv cele lunare din ultimii 3 ani. Pentru

ultimii 3 ani datele semestriale privind consumurile de energie primară pe tipuri de combustibili şi cumulate sunt sintetizate în tabelele 2.2.a. şi 2.2.b..

(inclusiv) – partea I-a (combustibili gazoşi) Gaz natural Gaz de cocs Gaz de furnal Luna_an Nzile Gcal MWh MW Gcal MWh MW Gcal MWh MW

Sem#1_03 9 1. 3 1 3181 1.283.13 492.022 43,467 22.071 25.664 5,908 22.801 142.792 2,871Sem#2_03 184 1.727.973 2.009.271454,998 29.855 34.715 7,861262.325 305.029 69,074Sem#1_04 182 1.412.726 1.642.705376,077 23.870 27.756 6,354139.321 162.001 37,088Sem#2_04 184 1.233.687 1.434.520324,846 39.563 46.00310,417187.663 218.213 49,414Sem#1_05 181 1.443.246 1.678.193386,324 14.917 17.345 3,993128.121 148.978 34,295Sem#2_05 184 1.342.695 1.561.273353,549 32.214 37.458 8,482136.759 159.022 36,010Total 3 ani 1.096 8.443.466 9.817.984 162.490188.942 976.990 1.136.035 An echivalent 365,33 2.814.489 3.272.661373,251 54.163 62.981 7,183325.663 378.678 43,189



76

Tabelul 2.2.b. Consumuri semestriale de energie primară în perioada 2003÷2005 (

inclusiv) – partea a doua (păcură şi consum cumulat pe ansamblul combustibililor)Nr Păcură consum Total Luna_an zile Gcal MWh MW Gcal MWh MW

Sem#1_03 181 04 3 1 15 31 7593.7 690.35 158,92 2.021.7 2.350.8 541,16Sem#2_03 184 46.762 54.375 12,313 2.066.916 2.403.390 544,246Sem#1_04 182 2 397.371 45.780 79,162 1.873.288 2.178.242 498,682Sem#2_04 184 73.005 84.890 19,223 1.533.918 1.783.626 403,901Sem#1_05 181 2 360.165 02.517 69,640 1.846.449 2.147.033 494,253Sem#2_05 184 111.228 129.335 29,288 1.622.896 1.887.088 427,330Total 3 ani 1 1 1 1 1.096 .382.235 .607.250 0.965.181 2.750.211An echivalent 365,33 460.745 535.750 61,103 3.655.060 4.250.070 484,725

Se observă că pe întreaga perioadă de analiză gazul natural a deţinut cea mai

import

2.3.3 Analiza producţiilor şi livră ilor de electricitate ale CET

Datele referitoare la producţiile de energie electrică ale CET Galaţi sunt prezentate

pe largensaţie /

• 2.4., unde se evidenţiază defalcarea după modul de utilizare (consumuri ale SPT

Tabelul 2.3. Producţii semestriale de energie electrică în perioada 2003÷2005 (inclusiv),

antă pondere (puţin peste 3 sferturi) în consumul de energie primară. Pe locul 2 se află păcura (cu o pondere de puţin peste o optime), în timp ce gazele reziduale au dezvoltat prin ardere, cumulat, mai puţin de 1/9 din energia primară.

. r

Galaţi

în Anexa B. Valorile semestriale caracteristice sunt sintetizate în tabelele: • 2.3., în care se poate urmări defalcarea după modul de producţie (cond

termoficare);

electrice şi livrări la gard).

defalcarea după modul de generare Condensaţie Termoficare Total Semestru/

an Nzile MWh MW % din Wbg

MWh MW % din Wbg

MWh MW

Sem#1_03 181 50,036 08 84,919 92 134,956217.358 37, 368.889 62, 586.247Sem#2_03 184 386.789 87,588 61,13 245.986 55,703 38,87 632.775 143,291Sem#1_04 182 172.907 39,585 33,20 347.933 79,655 66,80 520.840 119,240Sem#2_04 184 217.086 49,159 47,10 243.817 55,212 52,90 460.903 104,371Sem#1_05 181 218.870 50,384 40,73 318.500 73,320 59,27 537.370 123,704Sem#2_05 184 274.404 62,139 57,16 205.674 46,575 42,84 480.078 108,713Total 3 ani 1 1 3.096 1.487.414 56,547 46,22 .730.799 65,800 53,78 .218.213 122,347An echiv 365,33 495.805 56,547 46,22 576.933 65,800 53,78 1.072.738 122,347

Tabelul 2.4. Livrări semestriale de energie electrică şi consumuri proprii cumulate în

perioada 2003÷2005 (inclusiv)



77

Livrări nete Servicii proprii

Consum direct Livrări spre SENSemestru/a

n Nzile

MWh MW % din Wbg

MWh MW MWh MW MWh MW

Sem#1_03 181 9 1 6 66 9 9 1513.87 18,29 87, 72.368 16,659 8 0,020 513.73 18,264Sem#2_03 184 560.871 127,009 88,64 71.904 16,283 75 0,017 560.731 126,977Sem#1_04 182 453.367 103,793 87,05 67.473 15,447 82 0,019 453.205 103,756Sem#2_04 184 399.527 90,473 86,68 61.376 13,899 66 0,015 400.357 90,661Sem#1_05 181 468.019 1 107,739 87,09 69.351 15,965 74 0,017 467.803 07,689Sem#2_05 184 417.867 94,626 87,04 62.211 14,088 88 0,020 417.707 94,589Total 3 ani 1 2 1 4 4 2 1.096 .813.530 06,962 87,43 04.683 15,385 74 0,018 .813.542 06,963An echiv 365,33 937.843 106,962 87,43 134.894 15,385 158 0,018 937.847 106,963



78

⇒⇒

⇒

⇒

2.3.4.

Analiza producţiilor şi livrărilor de căldură ale CET Galaţi

Pe întreaga perioadă, CET Galaţi a livrat căldură pe trei nivele termice:

• abur tehnologic de 35 bar; • abur tehnologic de 13 bar; • apă fierbinte pentru consumatori urbani şi similari.

Pe fiecare din nivele putem defini fluxurile termice în următoarele moduri:

căldură „brută” (inclusiv serviciile proprii termice)4; căldură livrată la gardul CET Galaţi (exclusiv serviciile proprii termice); căldură facturată la clienţi, ce se obţine scăzând pierderile pe reţele din cea de la gard.

Situaţia reală a fost diferită pe cele trei nivele:

La 35 bar cele trei fluxuri sunt identice (la acest nivel nu se alimentează servicii proprii termice, iar punctul de măsură a căldurii livrate se află la gardul CET).

La 13 bar, deoarece toate serviciile proprii termice de medie temperatură se alimentează, direct sau indirect, de pe această bară, căldura „brută” este, în principiu mai mare decât cea livrată la gardul CET. În perioada analizată deosebim două situaţii:

până în anul 1999, inclusiv, când s-a livrat la gardul CET căldură pe acest nivel; după 01.01.2000, când aburul de MP a servit exclusiv pentru SPTtermice.

Pentru apa fierbinte: Principalii consumatori ai serviciilor proprii termice de joasă temperatură, care se alimentează de pe bara de 1,2 bar, sunt degazoarele de apă dedurizată de adaus în circuitul de termoficare urbană. Căldura cedată în aceste aparate este inclusă în cea livrată prin reţeaua de apă fierbinte. Ca urmare căldura brută poate fi considerată, practic, egală cu cea livrată la gardul CET. Măsura căldurii livrate se află la PT care delimitează reţeaua de transport, aflată în patrimoniul CET, de cea de distribuţie, deţinută de regia Municipală sau de consumatorii racordaţi direct la reţeaua primară. Ca urmare căldura livrată la consumatori a fost mai mică decât la gardul CET.

După modul de producere (cogenerare sau în regim de centrală termică) se

observă că: Pe nivelul termic de 35 bar aburul se poate livra de la o priză semireglată a unei TA

de 60 MW sau din aburul viu prin SRR. În primul caz este evidentă livrarea în cogenerare, deoarece aburul de 137 bar, înainte de a fi trimis la consumatorul termic de 35 bar, se destinde în turbine cu producere de lucru mecanic. Al doilea caz pare a fi cel al unei livrări în regim de CT. Totuşi, apa de alimentare din care se produce aburul de înaltă presiune este preîncălzită regenerativ cu abur de la

4 În terminologia SC TERMOELECTRICA S.A. şi ANRE, aceasta este denumită convenţional drept „căldură produsă spre a fi livrată”.



79

extracţiile turbinelor, iar acesta s-a destins cu producere de lucru mecanic. Rezultă că şi în acest caz, datorită „termoficării interne”, există o cogenerare indirectă, dar indicele de termoficare este mult mai redus decât în primul caz.

Pe nivelul 13 bar livrarea se poate face integral din priza reglabilă. Apa fierbinte se livrează exclusiv din boilere, în cogenerare.

Pentru analiza din lucrarea de faţă se vor urmări atât producţiile brute, cât şi livrările

la consumatori. Sintezele semestriale privind producţiile şi livrările de căldură sunt centralizate în tabelele 2.5.

Din analiza datelor disponibile s-a observat următoarele:

Consumul urban are cea mai mare pondere în totalul căldurii livrate. Puterile termice asociate căldurii livrate la consumatorii racordaţi la reţeaua de AF variază mult în totalul perioadei în raport cu media.

Saltul de la sezonul rece la sezonul cald are loc la circa 3650 h/an (cinci luni) şi conduce la o scădere de circa 3 ori a puterii termice livrate la gardul CET, în principal ca urmare a dispariţiei consumului de încălzire.

În afara sezonului de încălzire puterile termice asociate căldurii livrate la gardul centralei şi la consumatori variază mult mai puţin în raport cu media sezonului cald.

Tabelul 2.5. Structura livrărilor semestriale de căldură AF la consumatorii CET Galaţi Luna_an Sem#1_03 Sem#2_03Sem#1_04Sem#2_04Sem#1_05Sem#2_05 Sem echivNzile 181 184 182 184 181 184 182,67

Gcal 577.449 357.255 518.854 317.054 519.949 312.614 433.863MWh 671.452 415.413 603.319 368.667 604.592 363.505 504.491

Livrări totale

MW 154,57 94,07 138,122 83,484 139,179 82,315 115,076Gcal 504.178 321.436 459.682 492 948 546 214.547

MWh 586.253 373.763 534.514 572 1.102 634 249.473Populaţie MW 134,957 84,638 122,37 0,129 0,254 0,144 90,329Gcal 73.271 35.819 59.172 11.610 22.896 13.771 36.090

MWh 85.199 41.650 68.805 13.500 26.623 16.013 41.965Agenţi economici

MW 19,613 9,432 15,752 3,057 6,129 3,626 19,357Gcal 0 0 0 304.953 496.105 298.298 183.226

MWh 0 0 0 354.596 576.866 346.858 213.053Furnizor local

MW 0 0 0 80,298 132,796 78,546 458,596

2.3.5. Analiza modului de exploatare a principalelor echipamente termomecanice din CET Galaţi

Punerea în funcţiune a principalelor utilaje din cadrul CET Galaţi a cuprins un

orizont larg de timp. În consecinţă starea echipamentelor este caracterizată prin aceea că durata restantă de viaţă depinde:

în principal, de vechimea lor de la punerea în funcţiune până în prezent; în secundar, de numărul de porniri – opriri şi de tipul acestora (din stare rece, caldă sau fierbinte), precum şi de programul de reparaţii.



80

Din analiza duratelor cumulate de funcţionare, mărimi care permit o primă estimare a consumului de durată de viaţă se observă că, în general cazanele şi turbinele care au vechime mai mare de la PIF au şi cel mai mare număr de ore de funcţionare. Detaliind şi evidenţiind excepţiile, se pot face următoarele observaţii:

Primele două cazane (Cz#1 şi Cz#2) au atins la data de 31.12.1998 durate cumulate de funcţionare de circa 160.000 ore, comparabile cu speranţa de viaţă. De la această dată ele au fost retrase din exploatare. Primele două turbine (TA#1_60_MW şi TA#2_100_MW) au atins şi ele la data de 31.12.1998 durate cumulate de funcţionare comparabile cu speranţa de viaţă, de circa 200.000 ore; după această dată aceste maşini au fost retrase din exploatare. Cz#3 şi TA#3_105 MW, deşi au atins încă din cursul anului 2001 durate cumulate de funcţionare comparabile cu Cz#1 şi Cz#2, respectiv cu TA#1 şi TA#2 au fost menţinute în exploatare. Ca urmare, ele au în momentul de faţă cele mai mari durate cumulate de funcţionare: circa 186.000 ore pentru Cz#3 şi circa 210.000 ore pentru TA#3. Cz#4 a atins la data de 31.12.2005 o durată cumulată de funcţionare de circa 156.000 ore comparabilă cu cea a Cz#2. Cz#5 deşi pus în funcţiune mai târziu, a avut în ultimii 6 ani durate anuale de utilizare mai mari decât Cz#4. Ca urmare el a atins la data de 31.12.2002 o durată cumulată de funcţionare comparabilă cu cea a Cz#2, de circa 156.000 ore. După această dată el nu a fost retras din exploatare şi a atins la data de 31.12.2005 o durată cumulată de funcţionare comparabilă cu cea a Cz#1, respectiv circa 168.000 ore. Un număr de 3 cazane (Cz#6, Cz#7 şi Cz#8) şi 3 turbine (TA#4_60_MW, TA#5_105_MW şi TA#6_100_MW) fiind ultimele puse în funcţiune, au durate cumulate de funcţionare mai mici decât speranţa de viaţă Din analiza datelor de exploatare prelucrate ale cazanelor şi turbinelor se

pot face următoarele observaţii: Durata medie a unui ciclu de funcţionare între o pornire şi o oprire a unui cazan a fost de peste 1000 ore, cu excepţia Cz#8. În general cazanele energetice au avut un durate reale de funcţionare de 55 ÷ 60 % din timpul calendaristic când au fost în exploatare; excepţia o constituie Cz#8, la care durata de funcţionare a fost de circa 40 % din timpul calendaristic de la PIF. Durata medie a unui ciclu de funcţionare între o pornire şi o oprire a unei turbine a fost de peste 1200 ore pentru TA#1, TA#2 şi TA#3, respectiv de 800 ÷ 900 ore, pentru TA#4, TA#5 şi TA#6. TA#1, TA#2 şi TA#3 au avut un durate reale de funcţionare de circa 75 % din timpul calendaristic când au fost în exploatare, în timp ce TA#4, TA#5 şi TA#6 au avut durate procentuale de funcţionare mai mici, de circa 75 % din timpul de la PIF. Datorită schemei cu bare colectoare şi numărului mai mare de cazane decât cel de turbine se observă o diferenţă apreciabilă între numărul de ore de funcţionare anual şi cumulat pentru cele două tipuri de echipamente.



81

2.3.6. Analiza „istoriei” recente de reparare şi a necesarului de lucrări pentru principalele echipamente termomecanice din CET Galaţi

2.3.6.1

. Lucrări de reabilitare şi modernizare executate în ultimii 10 ani şi necesare în următorii 5 ani pe partea de cazane

Lucrări de reabilitare şi modernizare executate în ultimii 10 ani pe partea de

cazane

Cazanele nr. 1, 2 şi 3: Modernizarea instalaţiei ACT în varianta cu aparatură de măsură şi reglare SRA şi USILOG şi concentrarea informaţiilor primare pentru a fi cuplate la sistemul informatic de proces.

Modernizare sertare acţionări ventile reglare şi sertare acţionări vane. Înlocuire conducte de înaltă presiune, calculate pentru 200 000 ore de funcţionare.

Cazanele nr. 4 şi 5:

Modernizarea instalaţiei ACT în varianta cu aparatura de măsură şi reglare SRA şi USILOG şi concentrarea informaţiilor primare pentru a fi cuplate la sistemul informatic de proces.

Modernizare sertare acţionări ventile reglare şi sertare acţionări vane. Înlocuire analizoare de măsură O2 in gazele arse Echipare cu monitoare de fum pentru supravegherea arderii

Cazanele nr. 6, 7 şi 8:

Înlocuire analizoare de măsură O2 in gaze arse. Echipare cu monitoare de fum pentru supravegherea arderii.

Pe ansamblu putem conchide că s-au făcut atât lucrări de reparare la

defect, ca şi modernizări în partea de conducere a procesului tehnologic, care au asigurat menţinerea performanţelor de exploatare în apropierea celor optime. Totuşi, ca urmare a lipsei de fonduri de investiţii, nu s-au putut realiza reparaţii capitale avansate, lucrări de reabilitare şi înlocuiri de componente pentru extinderea duratei de viaţă.

Lucrări de reparaţii necesare a se executa în următorii 5 ani pe partea de

cazane: La cazanele numărul 1 şi 2, aflate în conservare, şi având un număr mare de ore de

funcţionare, nu sunt prevăzute lucrări de reparaţii capitale

Cazanul nr. 3: Înlocuire economizor. Realizare de sistem distribuit pentru conducerea procesului tehnologic. Măsură şi monitorizare în flux continuu a indicilor chimici din circuitul apă-abur. Echiparea cu arzătoare cu NOx redus.



82

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de fum nr. 1. Înlocuire conducte înaltă presiune. Înlocuire analizoare de O2 si CO în gaze arse. Cuplarea la sistemul de supraveghere si conducere a procesului tehnologic.

Cazanele nr. 4 şi 5: Înlocuire economizor, supraîncălzitor convectiv şi conducte de înaltă presiune. Realizare de sistem distribuit pentru conducerea procesului tehnologic. Măsura si monitorizare in flux continuu a indicilor chimici din circuitul apă-abur. Echipare cu arzătoare cu NOx – redus. Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de fum nr. 2. Înlocuire debitmetre păcură cu echipamente cu fiabilitate ridicata. Înlocuire analizoare CO în gaze arse. Cuplarea la sistemul de supraveghere şi conducere a procesului tehnologic.

Cazanele nr. 6, 7 şi 8: Modernizarea instalaţiilor de măsură şi reglare în varianta cu aparatură SRA şi

concentrarea informaţiilor primare pentru a fi cuplate la sistemul informatic de proces.

Realizare de sistem distribuit pentru conducerea procesului tehnologic. Măsurarea şi monitorizarea în flux continuu a indicilor chimici din circuitul apa-

abur. Echipare cu arzătoare cu NOx – redus. Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de fum nr. 3. Înlocuire debitmetre păcură cu echipament cu fiabilitate ridicată. Înlocuire analizoare CO în gaze arse. Cuplarea la sistemul de supraveghere şi conducere a procesului tehnologic.

Efectuarea acestor lucrări poate să prelungească durata restantă de viaţă,

în special pentru cazanele mai vechi, să reducă impactul centralei asupra mediului ambiant şi să permită îmbunătăţirea performanţelor în exploatare.

2.3.6.2.

Lucrări de reabilitare şi modernizare executate în ultimii 10 ani şi necesare în următorii 5 ani pe partea de turbine

Lucrările de reabilitare şi modernizare a turbinelor executate în ultimii 10 ani:

Turbina nr. 1 - 60 MW: Echipare cu bucle de măsură a turaţiei; Modernizare instalaţii ACT cu aparatura de măsură şi reglare SRA şi USILOG şi concentrarea informaţiilor primare pentru a fi cuplate la sistemul informatic de proces;

Înlocuire aparate înregistratoare pentru măsură pierderi şi puritate H2; Modernizare sistem de excitaţie prin montaj excitaţie statica tip SISTEX 01 M. Înlocuire conducte de înaltă presiune, calculate pentru 200.000 ore funcţionare - ore funcţionare de la înlocuire: 58.403.



83

Modernizare transformator.


Înlocuire aparate înregistratoare pentru măsură pierderi şi puritate H2; Modernizare sistem de excitaţie prin montaj excitaţie statica tip SISTEX 01 M. Înlocuire bucle de măsură vibraţii şi realizare protecţii de vibraţii; Înlocuire conducte de înaltă presiune, calculate pentru 200.000 ore funcţionare - ore de funcţionare de la înlocuire: 39.675.

Revitalizare izolaţie trafo bloc T2 - 125 MVA


Înlocuire aparate înregistratoare pentru măsură pierderi şi puritate H2; Modernizare sistem de excitaţie prin montaj excitaţie statica tip SISTEX 01 M. Înlocuire bucle de măsură vibraţii şi realizare de protecţii vibraţii.

Turbina nr. 4 - 60 MW:

Echipare cu bucle de măsură a turaţiei; Modernizare instalaţii ACT cu aparatura de măsură şi reglare SRA şi USILOG şi concentrarea informaţiilor primare pentru a fi cuplate la sistemul informatic de proces;

Înlocuire aparate înregistratoare pentru măsură pierderi şi puritate H2; Modernizare sistem de excitaţie prin montaj excitaţie statica tip SISTEX 01 M. Turbina nr. 5 - 105 MW:

Echipare cu bucle de măsură a turaţiei; Înlocuire aparate înregistratoare pentru măsură pierderi şi puritate H2; Înlocuire bucle de măsură vibraţii şi realizare de protecţii vibraţii; Montare filtru apă răcire cu sectoare şi camera rotitoare de spălare în contracurent; Montare dispozitive de reglare debit apă răcire pe aspiraţia pompelor de circulaţie.

Turbina nr. 6 - 105 MW:

Echipare cu bucle de măsură a turaţiei; Înlocuire aparate înregistratoare pentru măsură pierderi şi puritate H2; Înlocuire bucle de măsură vibraţii şi realizare de protecţii vibraţii; Montare filtru apă răcire cu sectoare şi camera rotitoare de spălare în contracurent; Montare dispozitive de reglare debit apă răcire pe aspiraţia pompelor de circulaţie.

Lucrările de modernizare a turbinelor prognozate a fi necesare în următorii 5



84

ani: La turbinele numărul 1 şi 2, aflate în conservare, şi având un număr mare de ore de

funcţionare, nu sunt prevăzute lucrări de reparaţii semnificative.

Turbina nr. 3 - 105 MW: Realizare de sistem distribuit de conducere a procesului tehnologic; Înlocuire ansamblu protecţii; Înlocuire întrerupători alimentari de lucru şi rezerve în staţiile de 6 kV; Înlocuire osciloperturbograf; Înlocuire conducte de înaltă presiune; Concentrarea informaţiilor primare a părţilor electrice şi cuplarea la sistemul de

conducere şi supraveghere a procesului tehnologic.

Turbina nr. 4 - 60 MW: Realizare de sistem distribuit de conducere a procesului tehnologic; Înlocuire ansamblu protecţii; Înlocuire întrerupători alimentari de lucru si rezerve în staţiile de 6 kV; Înlocuire osciloperturbograf; Înlocuire conducte înaltă presiune;

Turbina nr. 5 - 105 MW: Realizare de sistem distribuit de conducere a procesului tehnologic; Înlocuire ansamblu protecţii; Înlocuire întrerupători alimentari de lucru şi rezerve în staţiile de 6 kV; Înlocuire osciloperturbograf; Modernizarea instalaţiilor ACT în varianta cu aparatura de măsură şi reglare SRA şi


Turbina nr. 6 - 105 MW: Realizare de sistem distribuit de conducere a procesului tehnologic; Înlocuire ansamblu protecţii; Înlocuire întrerupători alimentari de lucru şi rezerve în staţiile de 6 kV; Înlocuire osciloperturbograf; Modernizarea instalaţiilor ACT în varianta cu aparatura de măsură şi reglare SRA şi


Din analiza istoriei de reparare a turbinelor şi cazanelor rezultă următoarele:

În general mentenanţa cazanelor şi turbinelor a reuşit să le păstreze în stare funcţională la indicatori tehnici de performanţă apropiaţi de cei nominali.

Majoritatea reparaţiilor s-au efectuat după principiul “mentenanţă la defect”, puţine dintre ele putând intra în categoria lucrărilor preventive şi predictive.



85

Datorită numărului mai mare de cazane decât cel de turbine se observă o diferenţă apreciabilă între numărul mediu de ore de funcţionare pentru cele două tipuri de echipamente, turbinele prezentând o uzură mai avansată şi speranţe de viaţă mai mici.

Apreciem că politica de mentenanţă a fost limitată datorită lipsei fondurilor. Pierderile totale de căldură pe reţeaua de conducte pentru transportul apei fierbinţi, au fost

calculate pornind de la geometria reţelei (lungimi de conducte şi diametre), parametrii termici pe conductele de tur şi retur (ttur şi tretur), pozarea conductelor (subterane sau aeriene) şi starea termică a izolaţiei. Acest mod de analiză nu ţine seama (din lipsa datelor) de pierderile de agent primar şi nu include pierderile din punctele termice şi din reţeaua secundară.

Pierderile procentuale sunt mai mari decât cele de proiect ale unei reţele primare cu izolaţie în stare bună (≈2%), şi decât cele acceptate, prin metodologia A.N.R.E., în reţeaua de transport (≈4%). Principalul motiv al reducerii randamentului de transport al căldurii, de la CET la PT, este legat de reducerea puterii Ptermice transportate prin reţeaua primară, ca urmare a debranşării unor consumatori. Pierderile cantitative de căldură depind în foarte mică măsură de puterea termică livrată prin reţea. Ca urmare, aceleaşi pierderi, în valoare absolută, se vor raporta la o putere termică livrată “la gardul CET” mai mică, mărind pierderile procentuale şi reducând randamentul de transport.

Ţinând seama şi de vechimea reţelei, respectiv de starea actuală a izolaţiei, putem considera că procentul de pierderi este acceptabil, pe termen scurt şi mediu. Pe termen lung se poate justifica economic retehnologizarea reţelei primare, în scopul reducerii pierderilor.

2.4. ANALIZA FUNCŢIONĂRII SC APATERM GALAŢI

Aşa cum a fost menţionat, distribuţia energiei termice de la punctele termice până la consumatorii rezidenţiali este realizată de către societatea APATERM SA. Analiza funcţionării acestei societăţi se va face pe perioada 2005-2006, pentru care există date disponibile relevante.

Din cauza gradului avansat de uzură a echipamentelor şi instalaţiilor folosite, precum şi din cauza reducerii importante a sarcinii termice distribuite către consumatori, serviciul de alimentare cu căldură se realizează deficitar şi cu eficienţă redusă.

Tabelul 2.6. oferă date despre energia termică preluată de la CET Galaţi şi cea distribuită consumatorilor pe perioada de analiză menţionată. După cum se poate observa atât livrările CET, cât şi cele ale APATERM, au scăzut în primele 5 luni ale anului 2006, faţă de perioada similară a anului 2005. Scăderile sunt de aproximativ 10% şi pot fi explicate, pe de o parte, printr-o iarnă mai blândă şi, pe de altă parte, prin debranşările totale sau parţiale ale consumatorilor de căldură.



86

Tabelul 2.6. Date tehnice privind activitatea de distribuţie a energiei termice

Livrări lunareCET Galaţi

Livrări lunare APATERM

Diferenţă livrări Anul Luna

miiGcal/lună miiGcal/lună miiGcal/lună Ianuarie 153,1 126,3 26,8 Februarie 147,2 121,7 25,5 Martie 124,9 102,8 22,1 Aprilie 43,4 34,6 8,8 Mai 18,1 13,3 4,8 Iunie 9,1 6,8 2,3 Iulie 11,7 9,3 2,4 August 10,9 8,6 2,3 Septembrie 13,5 10,7 2,8 Octombrie 19,6 15,5 4,1 Noiembrie 107,7 86,0 21,7

2005

Decembrie 134,8 108,0 26,8 Ianuarie 161,3 133,5 27,8 Februarie 132,3 109,1 23,2 Martie 116,6 94,1 22,5 Aprilie 24,9 19,5 5,4 Mai 16,8 11,5 5,3 Iunie 11,5 7,67 3,83 Iulie 9,70 5,62 4,08

2006

August 11,25 6,33 4,92



87

2.5. EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎN PRODUCEREA, TRANSPORTUL ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI TERMICE ÎN MUNICIPIUL GALAŢI

2.5.1.

Prezentare de principiu a metodologiei de bilanţ energetic al unei CET.

Metodologia generală de bilanţ energetic al unei instalaţii

tehnologice presupune o serie de convenţii, din care cele mai importante se referă la:

Stabilirea conturului de bilanţ. Aceasta presupune considerarea instalaţiei ca o „cutie neagră“, înconjurată de o suprafaţă fictivă. Conturul de bilanţ aceasta este traversat în diverse sensuri, din exterior spre interior (pentru intrări), respectiv din interior sprte exterior (pentru ieşiri) de principalele fluxuri masice şi energetice.

Stabilirea intervalului de timp pe care se efectuează bilanţul. Pentru instalaţii cu regim intermitent acesta este, de obicei, un ciclu de funcţionare. În cazul funcţionării continue se pot alege intervale convenţionale, de tipul ore, zile, săptămâni, etc.. Principala cerinţă este ca mărimea intervalelor convenţionale să fie suficient de mare în raport cu constantele de timp ale proceselor nestaţionare care intervin în instalaţie.

De obicei, pentru o centrală electrică, conturul de bilanţ faţă de care

se urmăresc intrările şi ieşirile este chiar „gardul” centralei. Acest mod general de analiză nu este, totuşi, suficient pentru cazul de faţă, deoarece:

O parte din energia electrică şi termică produsă de centrală este consumată în interiorul conturului de bilanţ, reprezentând consumul serviciilor proprii. Mărimea absolută şi raportată a consumurilor proprii tehnologice influenţează semnificativ performanţele energetice, prin reducerea randamentului net în raport cu randamentul brut.

Reţeaua „primară” de transport al apei fierbinţi şi căldurii acesteia este în patrimoniul centralei. Punctele de delimitare între agentul economic CET şi consumatorii termici urbani se află în acest caz chiar la punctele termice de racordare şi nu la gardul centralei. Ca urmare, pierderile de căldură şi agent termic ale reţelei devin consumuri proprii tehnologice ale sistemului de transport al căldurii.



88

2.5.2.

Prezentarea rezultatelor bilanţului energetic al CET Galaţi pe ultimii trei ani

În continuare se prezintă în tabelul 2.7., cei mai importanţi indicatori pentru

aprecierea performanţelor tehnice ale CET Galaţi, în perioada 01.01.2003 ÷ 31.12.2005.

Tabelul 2.7. Principalii indicatori energetici realizaţi la

CET Galaţi în perioada 01.01.2003 ÷ 31.12.2005 Indicato

r U.M. Sem. 1-03 Sem. 2-03Sem. 1-04Sem. 2-04Sem. 1-05 Sem. 2-05 Sem. ech.

ηbrut % 62,68 52,45 62,67 58,41 63,98 55,23 59,27

y str. brutkJel/kJter

m0,66 1,01 0,62 0,79 0,64 0,85 0,74

ηgard % 59,09 49,11 58,89 54,45 60,02 51,42 55,55

y str. gardkJel/kJter

m0,59 0,91 0,55 0,70 0,57 0,76 0,66

ηnet % 56,09 46,45 55,56 51,12 56,83 48,30 52,46

y str. netkJel/kJter

m0,64 1,01 0,60 0,78 0,62 0,85 0,73

g termof % 0,63 0,39 0,67 0,53 0,59 0,43 0,54

y termofkJel/kJter

m0,42 0,39 0,41 0,42 0,38 0,37 0,40

�SPT el % 12,34 11,36 12,95 13,32 12,91 12,96 12,57 �SPT term % 1,350 1,314 1,749 1,601 1,870 1,733 1,606 �retea AF % 90,49 86,66 89,26 86,13 89,83 86,08 88,49

2.5.3

. Analiza bilanţului energetic, evidenţierea posibilităţilor de îmbunătăţire a indicatorilor tehnici de performanţă

În doi din cei trei ani analizaţi, cu excepţia anului 2003, puterile termice medii

semestriale dezvoltate prin arderea combustibilului şi puterile electrice medii semestriale au fost mai mari în primele şase luni ale fiecărui an. Aceste intervale de timp conţin un număr mai mare de zile ce aparţin sezonului rece; din acelaşi motiv, indicatorii de performanţă au fost mai buni în primele semestre ale anilor 2004 şi 2005.

Atât din punct de vedere al cantităţilor de energie, cât şi al indicatorilor de

performanţă semestrul „mediu echivalent” este situat, , în „centrul” celor şase semestre de analiză istorică.

Indicatorii medii semestriali au avut variaţii mici în raport cu media. Dacă, însă, se urmăresc şi indicatorii medii lunari din anexă se observă că performanţele energetice optime se ating în lunile de iarnă, acestea fiind mult mai bune decât cele realizate în regimurile de vară.



89

Din analiza indicatorilor medii sus se pot trage următoarele concluzii: • CET Galaţi este de tip preponderent urban; energia termică livrată sub formă de apă

fierbinte este mult mai mare decât cea livrată sub formă de abur tehnologic. • Cotele serviciilor proprii se încadrează în cele uzuale de la CET similare

funcţionând pe combustibil gazos şi lichid. Datorită puterilor unitare mai mari şi ponderii semnificative a combustibililor gazoşi, consumurile relative ale serviciilor proprii electrice şi termice sunt mai mici decât la centralele care ard preponderent păcură.

• Gradul mediu de termoficare este sensibil mai scăzut decât cel al CET preponderent industriale, cu turbine cu contrapresiune.

• Datorită ponderii mici a livrărilor de abur tehnologic, indicele de termoficare este comparabil cu cel la termoficare exclusiv urbană, dar mai mic decât acesta.

• Randamentul global brut are o valoare tipică pentru CET cu producţie de energie electrică atât în condensaţie cât şi în termoficare, mai mare decât la CTE (de condensaţie) şi mai mică decât la CET cu turbine cu contrapresiune.

• Randamentul global net este uşor afectat atât de serviciile proprii termice şi de pierderile în reţea, cât şi de serviciile proprii electrice.

• Indicele de structură a energiei brute prezintă o valoare mai mare decât la CET industriale şi chiar decât la unele CET urbane, în principal ca urmare a producţiei de electricitate în condensaţie.

• Indicele de structură a energiei livrate la gard este comparabil cu cel al energiei brute.

• Randamentul mediu anual al reţelei primare de transport al apei fierbinţi pentru alimentarea cu căldură este mai bun decât în alte oraşe (sub rezerva corectitudinii datelor de intrare).

Din analiza bilanţului energetic şi a schemei, echipamentelor, respectiv

regimurilor de încărcare a CET Galaţi au rezultat următoarele recomandări pentru îmbunătăţirea indicatorilor tehnici de performanţă:

reducerea producţiilor de electricitate în condensaţie, cu respectarea restricţiilor legate de regimurile minim tehnic admisibile5; livrarea unei cote cât mai mari din aburul industrial de 35 bar din priza semireglată a maşinii PT 60, cu o valoare mai mare a indicelui de producţie a energiei electrice în termoficare faţă de cazul livrării prin SRR de pe bara de abur viu6; alegerea raţională a echipamentelor în exploatare şi a modului de încărcare a lor, în funcţie de încărcarea termică7.

Aceste recomandări vor fi utile la prognoza regimurilor de

funcţionare şi performanţelor tehnice ale CET Galaţi, în regimuri de

5 Pe această cale se pot reduce pierderile de căldură la condensator, fapt care va majora randamentul global de valorificare a căldurii dezvoltate prin arderea combustibilului. 6 Simultan aceasta va îmbunătăţi gradul de umplere al corpului de înaltă presiune al turbinei şi va majora randamentul intern al destinderii.7 În sezonul cald va fi preferabil să se funcţioneze cu turbina PT 60, reducând pierderile în condensator.



90

funcţionare optimizate, fără modificarea tipului de conversie termodinamică şi a soluţiei de echipare.

2.5.4.

Analiza bilanţului energetic la distribuţia energiei termice

Aşa cum a fost prezentat anterior, activitatea de distribuţie a energiei termice în

Municipiul Galaţi se realizează cu pierderi importante. Este interesant de discutat care este evoluţia în timp a acestor pierderi, pentru a evidenţia cauzele acestora. Tabelul 2.8. prezintă pierderile absolute şi relative de energie termică anuale pentru serviciul de distribuţie a energiei termice.

După cum se poate observa, pierderile în valori relative variază între 17% în perioada de vârf de alimentare cu căldură şi 43,7%, în perioada în care se distribuie doar apă caldă de consum. În ciuda diminuării sarcinii termice tranzitate, nu s-au înregistrat creşteri ale pierderilor relative în luni echivalente din ani diferiţi de analiză.

Datele prezentate oferă imaginea unui potenţial foarte mare de reducere a acestor pierderi prin investiţii care se pot focaliza asupra părţii de distribuţie a energiei termice.

Tabelul 2.8. Date tehnice privind pierderile anuale de energie termică la distribuţie Diferenţă livrări Pierderi procentuale Anul Luna

miiGcal/lună % Ianuarie 26,8 17,50 Februarie 25,5 17,32 Martie 22,1 17,69 Aprilie 8,8 20,28 Mai 4,8 26,52 Iunie 2,3 25,27 Iulie 2,4 20,51 August 2,3 21,10 Septembrie 2,8 20,74 Octombrie 4,1 20,92 Noiembrie 21,7 20,15

2005

Decembrie 26,8 19,88 Ianuarie 27,8 17,23 Februarie 23,2 17,54 Martie 22,5 19,30 Aprilie 5,4 21,69 Mai 5,3 31,55 Iunie 3,8 33,30 Iulie 4,08 42,06

2006

August 4,92 43,73



91

Pentru o imagine cât mai corectă, trebuie să se facă o analiză la nivelul unui an de activitate. Cantitatea anuală de energie termică livrată de CET Galaţi în 2005 a fost de 794miiGcal. Cantitatea anuală livrată de APATERM, în acelaşi an a fost de 644 miiGcal. Diferenţa de 150 miiGcal o reprezintă pierderile de energie din reţeaua de distribuţie.

2.6. Rentabilitatea activităţii de producere şi transport a căldurii Analiza rentabilităţii funcţionării CET Galaţi este relativ dificilă, din cauza lipsei informaţiilor privind tarifele de valorificare a energiei electrice şi a aburului industrial. De asemenea, nu se cunosc, cu exactitate, tarifele la combustibilii utilizaţi de centrală pentru producerea energiei electrice şi termice. Se pot încerca diverse estimări care să ofere date informative despre indicatorii economici ai centralei. Tabelul 2.9. centralizează informaţiile disponibile şi cele estimate privind cheltuielile şi veniturile anuale ale CET Galaţi.

Tabelul 2.9. Cheltuieli şi venituri anuale ale CET Galaţi pentru un an echivalent

Specificaţii U.M. Valoare Cantitate anuală de gaze naturale consumate

Mii Nmc/an 327.266

Cantitate anuală de păcură consumată tone/an 49.015 Tarif mediu gaze naturale RON/mii Nmc 700 Tarif mediu păcură RON/tonă 650 Cheltuieli anuale gaze naturale RON/an 229.086.200 Cheltuieli anuale păcură RON/an 31.859.750 Cantitate anuală eng.el.livrată GWh/an 469 Cantitate anuală de abur livrat GWh/an 141 Cantitate anuală de apă fierbinte livrată mii Gcal/an 794 Tarif mediu energie electrică RON/MWh 140 Tarif mediu abur livrat RON/MWh 150 Tarif mediu apă fierbinte RON/Gcal 120 Venituri anuale energie electrică RON/an 65.660.000 Venituri anuale abur RON/an 19.881.000 Venituri anuale apă fierbinte RON/an 95.280.000 Cheltuieli anuale estimate RON/an 260.945.950 Venituri anuale estimate RON/an 180.821.000

Din analiza datelor din tabel (chiar cu un grad mare de estimare) rezultă că, fără a se ţine cont de cheltuielile fixe ale centralei şi de costurile cu gazul de cocs şi de furnal, veniturile pe care le poate obţine centrala pe o perioadă de un an sunt inferioare cheltuielilor anuale cu gazele naturale şi cu păcura. Concluzia este că CET Galaţi nu funcţionează în condiţii de rentabilitate economică, în primul rând din cauza vechimii instalaţiilor, a costurilor cu combustibilii şi a neadaptării profilului centralei la cererile actuale de energie electrică şi termică.

2.7. Rentabilitatea activităţii de distribuţie a căldurii



92

După cum a fost precizat în subcapitolele anterioare, activitatea de distribuţie a energiei termice este realizată de societatea comercială APATERM SA Galaţi. Societatea preia de la CET Galaţi energia termică şi o distribuie către populaţie. Tabelul 2.10. oferă date de contabilitate despre funcţionarea acestei societăţi în intervalul 1 Ianuarie 2005- 31 Mai 2006.

Tabelul 2.10. Date contabile privind activitatea de distribuţie a energiei termice Factura

lunară CET Galaţi

Cheltuieli lunare

APATERM

Cheltuieli distribuţie

APATERM Anul Luna

RON/lună RON/lună RON/lună Ianuarie 13.681.654 16.486.199 2.804.545 Februarie 13.153.576 16.006.435 2.852.859 Martie 11.162.910 14.127.358 2.964.448 Aprilie 4.189.126 7.052.182 2.863.056 Mai 1.750.107 4.013.408 2.263.301 Iunie 910.613 3.527.030 2.616.417 Iulie 1.130.721 2.901.492 1.770.771 August 1.053.015 3.082.326 2.029.311 Septembrie 1.312.731 3.503.616 2.190.885 Octombrie 1.897.357 3.978.960 2.081.603 Noiembrie 10.392.029 13.456.670 3.064.641

2005

Decembrie 13.017.794 93.983.521 80.965.727 Ianuarie 15.571.147 18.899.426 3.328.279 Februarie 15.482.077 18.375.873 2.893.796 Martie 13.645.721 20.186.165 6.540.444 Aprilie 2.922.625 4.080.921 1.158.296

2006

Mai 1.969.422 4.532.386 2.562.964

După cum se poate observa din tabel, datele de contabilitate se pot clasifica în două categorii:

- date care se încadrează în medie: pentru toate lunile analizate, cu excepţia lunii decembrie, cheltuielile înregistrate de APATERM sunt ceva mai mari decât facturile emise de CET Galaţi. Se va discuta ulterior despre ponderea acestor cheltuieli, în totalul cifrei de afaceri a companiei de distribuţie.

- date care nu se încadrează în medie: este vorba de luna decembrie, care iese în evidenţă cu o sumă mult mai mare decât ce s-a plătit în restul anului. Semnificaţia acestor valori este dată, în primul rând, de penalităţile la plata facturilor către CET Galaţi (datorii istorice) şi, în al doilea rând, de plata provizioanelor care se datorează încasărilor întârziate din partea clienţilor APATERM.



93

Tabelul 2.11. prezintă valorile tarifelor de distribuţie aprobate şi a cheltuielilor specifice de distribuţie a energiei termice pentru Municipiul Galaţi.

Tabelul 2.11. Date despre cheltuieli specifice privind activitatea de distribuţie a energiei

termice Chelt.sp.distr. Tarif.distr.regl. Tarif referinţă Tarif real Anul Luna

RON/Gcal RON/Gcal RON/Gcal RON/Gcal Ianuarie 22 67,1 89,6 130,5 Februarie 23 67,1 89,6 131,5 Martie 29 67,1 89,6 137,4 Aprilie 83 67,1 89,6 203,8 Mai 170 67,1 89,6 301,8 Iunie 385 67,1 89,6 518,7 Iulie 190 67,1 89,6 312,0 August 236 67,1 89,6 358,4 Septembrie 205 67,1 89,6 327,4 Octombrie 134 67,1 89,6 256,7 Noiembrie 36 67,1 107,5 156,5

2005

Decembrie 750 67,1 107,5 870,2 Ianuarie 25 67,1 107,5 141,6 Februarie 27 67,1 107,5 168,4 Martie 70 67,1 107,5 214,5 Aprilie 59 67,1 107,5 209,3

2006

Mai 223 67,1 107,5 394,1

Dacă se compară cheltuielile specifice de distribuţie a energiei termice înregistrate de APATERM (care nu includ facturile CET Galaţi) cu tariful de distribuţie reglementat (67,1 RON/Gcal), se observă că, în perioada de iarnă, atunci când se tranzitează o cantitate importantă de energie termică, cheltuielile de distribuţie sunt sub tariful mediu reglementat. În perioada de primăvară-toamnă, cheltuielile specifice depăşesc cu mult tariful mediu reglementat. Excepţia o face, evident, luna decembrie, care, din motivele explicate mai sus, prezintă valori mult peste cele normale. Aşa cum era de aşteptat, tariful real obţinut de APATERM (în care sunt incluse şi costurile de achiziţie a energiei termice de la CET Galaţi) este mult mai mare decât cel mediu, de referinţă, stabilit pentru lunile de analiză. Diferenţa între cele două tarife, ar trebui să fie acoperită de către Municipalitate, prin subvenţii. Figura 2.4. oferă informaţii comparative despre tariful CET, tariful CET+APATERM în două variante. În prima variantă, a fost trasat graficul care reprezintă curba reală, afectată de luna decembrie, în care au fost facturate datoriile



94

istorice ale companiei de distribuţie. În a doua variantă, a fost trasat un grafic estimativ, în care se observă care ar fi variaţia tarifului dacă nu ar exista întârzieri la plată şi, implicit, majorări. Se menţine concluzia că, pe perioada de vară, cheltuielile fixe cresc foarte mult tariful de distribuţie a energiei termice. Acest fenomen provine din pierderile procentuale foarte mari care se înregistrează la distribuţia apei calde pentru consum. Chiar dacă datoriile istorice acumulate de către APATERM ar fi preluate de către Municipalitatea Galaţi, funcţionarea actuală a sistemului de distribuţie nu permite vinderea energiei termice la un tarif inferior nivelul de referinţă, valabil până la 1 August 2006.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Ian

Feb

Mar

tAp

rM

ai Iun Iul

Aug

Sept Oct

Nov

Dec

Ian

Feb

Mar

tAp

rM

ai

CET

CET+AP

CET+Apcorect

Figura 2.4. Date comparative despre tariful CET, tariful CET+APATERM în două

variante.

Este evident că o analiză exclusivă a tarifului poate să ducă la o concluzie eronată. La fel ca şi în cazul analizelor de randamente de distribuţie a energiei termice, tariful trebuie să fie ponderat şi cu cantităţile de energie termică livrate, pentru a avea o imagine corectă în ceea ce priveşte eficienţa serviciului.

Se vor discuta valorile înregistrate pentru anul 2005. Valoarea totală a facturilor achitate către CET Galaţi a fost de 73.651.633 RON. Valoarea totală a cheltuielilor aparţinând APATERM, în aceeaşi perioadă, a fost de 182.119.197 RON. Din aceste cheltuieli, aproximativ 78 000 000 RON au reprezentat penalităţi şi cheltuieli cu provizioanele. Rezultă că, pentru anul 2005, cheltuielile strict legate de producţie ale APATERM (inclusiv facturi CET) reprezintă o sumă în valoare de 104.119.197 RON. Ca urmare, cheltuielile de operare ale APATERM pentru anul 2005 au fost de 30.467.564. Cantitatea anuală de căldură livrată consumatorilor din Municipiul Galaţi prin instalaţiile APATERM a fost de 644 miiGcal. Tariful mediu



95

anual al serviciilor efectuate de către APATERM rezultă, pentru 2005, la un nivel de aproximativ 47,3RON/Gcal (13,1 Euro/Gcal).

Din analiza datelor prezentate, rezultă următoarele concluzii: - la momentul de faţă, activitatea de distribuţie a energiei termice în reţeaua

centralizată din Municipiul Galaţi nu reprezintă o activitate rentabilă, din punct de vedere economic.

- principalul motiv pentru care indicatorii economici sunt negativi este nivelul pierderilor care se înregistrează în reţea, din cauza stării tehnice necorespunzătoare şi a dimensionării pentru un debit de căldură mult mai mare decât este, în prezent, necesar;

- al doilea motiv, îl reprezintă acumularea de datorii istorice de către APATERM, în favoarea CET Galaţi. Simulările efectuate pe datele disponibile, au demonstrat faptul că, chiar şi la o eventuală preluare a datoriilor de către Municipalitate, pierderile din reţea ar împiedica realizarea unei activităţi cu indicatori economici care să demonstreze rentabilitatea.

3. ANALIZA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A REGIUNII

3.1. Programe de investiţii în regiune

Programele de investiţii în regiunea Galaţi sunt legate de principalii furnizori de locuri de muncă MITTAL STEEL şi Şantierul Naval DAMEN. Aceste două societăţi concentrează cea mai mare parte din investiţiile realizate pe plan privat. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, au demarat lucrările la diverse Centre Comerciale care este de presupus că vor determina o impulsionare a investiţiilor din acest sector pentru Galaţi.

Pe plan public, este demarat un proiect ISPA de investiţii în domeniul colectării şi tratării deşeurilor municipale. De asemenea, datorită conjuncturii favorabile legate de aderarea României la Uniunea Europeană, prevăzută pentru 1 ianuarie 2007, este de aşteptat ca în zona Galaţi să se concentreze activităţi industriale şi legate de servicii specifice zonelor de frontieră ale UE.

Apropierea de căile fluviale va duce la o dezvoltare semnificativă legată de infrastructura portuară necesară desfăşurării activităţilor de comerţ în regiune.

3.2. Dezvoltarea sectorului energetic în regiune

Se poate aprecia că Municipiul Galaţi reprezintă o zonă în care sectorul energetic este destul de dezvoltat. Existenţa CET Galaţi, considerată o centrală de sistem, şi a reţelei



96

de termoficare urbană cu peste 120 de puncte termice poziţionează oraşul între cele mai importante puncte din sectorul energetic din România. Conform statisticilor 2005, Combinatul Siderurgic MITTAL STEEL este unul din cei mai mari consumatori de energie electrică din România.

3.3. Situaţia actuală şi tendinţe demografice şi sociale 3.3.1. Tendinţe privind descreşterea naturalã şi îmbătrânirea populaţiei

Din punct de vedere demografic, populaţia judeţului Galaţi a evoluat relativ de aceeaşi manieră cu populaţia la nivel naţional. După cum se poate observa din graficul de mai jos, în perioada 1930 – 1992 (când s-a desfãşurat în România ultimul recensământ), numărul de locuitori a crescut până în 1992, după care a scăzut, atât la nivel naţional, cât şi în regiunea Sud-Est şi judeţul Galaţi, în contextul schimbărilor profunde în mediul economic şi social determinate de căderea regimului comunist.

Judeţul Galaţi se remarcă printr-o creştere mai accentuată a numărului de locuitori în perioada analizată 1930 - 2002 : 91 % faţă de 51% creşterea înregistratã la nivel naţional.

Evolutie numar de locuitori 1930 - 2002

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Nr l

ocui

tori

Total RomaniaRegiunea Sud EstJudetul Galati

Total Romania 14280729 15872624 17489450 19103163 21559910 22810035 21680974

Regiunea Sud Est 1649885 1836746 2079434 2348937 2701027 2963177 2848219

Judetul Galati 324504 341797 396138 474279 581561 641011 619556

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Figura 3.1. Evoluţia numărului de locuitori din 1930 până în 2002

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2005

O privire mai adâncă în structura demografică la nivelul judeţului Galaţi relevă o populaţie destul de îmbătrânită, la nivelul 1 Iulie 2005. Astfel, din total indivizi 0+ ani, 17,3% au vârsta de peste 60 de ani (segmentul de vârstă 5). La nivelul Municipiului Galaţi, populaţia este mai puţin îmbătrânită, doar 13,7% având vârsta de peste 60 ani. Dintre celelalte oraşe mari ale judeţului Galaţi, doar Tecuci se mai caracterizează printr-o populaţie mai puţin îmbătrânită.



97

Segmentele de vârstă 3 şi 4 (30 – 44 ani şi, respectiv, 45- 59 ani) în general sunt caracterizate, indiferent de ţară, de peste 75% populaţie activă (persoane având un loc de muncă) din total populaţie de peste 15 ani. La nivelul judeţului Galaţi, aceste două segmente acoperă 49,7% din total populaţie 0+ ani, dar la nivelul Municipiului Galaţi sunt mult mai bine reprezentate (54%), aşa cum se poate observă din graficul de mai jos. Aşadar, Municipiul Galaţi concentrează mai multă forţă de muncă decât media întregului judeţ.

POPULATIA STABILA LA 1 IULIE 2005

0%

20%

40%

60%

80%

100%Peste 60 ani

45 = 59 ani

30 - 44 ani

15 - 29 ani

0 - 14 ani

Peste 60 ani 107452 41018 6708 649 1328

45 = 59 ani 123282 68501 9474 698 1526

30 - 44 ani 135966 72180 9337 730 1599

15 - 29 ani 154531 79169 10925 808 1907

0 - 14 ani 99269 37498 6843 641 1308

JUDETUL GALATI MUNICIPIUL GALATI

MUNICIPIUL TECUCI

ORAS BERESTI ORAS TARGU BUJOR

Figura 3.2. Numărul populaţiei stabile în Judeţul Galaţi în iulie 2005

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2005



98

Aceleaşi 5 grupe de vârstă (0 – 14 ani, 15 – 29 ani, 30 – 44 ani, 45 – 59 ani

şi peste 60 ani), sunt analizate din punct de vedere al numărului de persoane la nivelul judeţului Galaţi, comparativ cu principalele 4 oraşe ale judeţului, dar pentru un moment de timp mai îndepărtat – 1 Iulie 2001. Se observă că segmentul 5 (peste 60 ani), la nivel de judeţ are o pondere mai micã (16,5%) decât în 2005. Aşadar, tendinţa ultimilor 4 ani, în judeţul Galaţi, este de îmbătrânire a populaţiei. Corespunzător aceluiaşi segment 5 de vârstă, la nivelul Municipiului Galaţi, ponderea este de 12,3% în total populaţie, de asemenea mai mică decât în 2005, deci se confirmă fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

Segmentele de vârstă 3 şi 4 (30 – 44 ani şi, respectiv, 45-59 ani) au fluctuat puţin în perioada 2001 – 2005. Astfel, aceste segmente, împreună, reprezintă 48,1% din total populaţie peste 15 ani la nivel de judeţ şi 53,7% la nivelul Municipiului Galaţi.

POPULATIA STABILA LA 1 IULIE 2001

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Peste 60 ani

45 = 59 ani

30 - 44 ani

15 - 29 ani

0 - 14 ani

Peste 60 ani 106685 40302 6618 710 1320

45 = 59 ani 117680 66731 9144 627 1325

30 - 44 ani 134442 80425 9892 793 1611

15 - 29 ani 164943 86565 11955 967 2082

0 - 14 ani 119503 51034 8646 789 1708

JUDETUL GALATI MUNICIPIUL GALATI

MUNICIPIUL TECUCI

ORAS BERESTI ORAS TARGU BUJOR

Figura 3.3. Numărul populaţiei stabile în Judeţul Galaţi în iulie 2005

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2005 3.3.2. Tendinţe privind migraţia forţei de muncă

Migraţia internă este un fenomen de amploare în România, mai ales datorită faptului că aproape jumătate din populaţia ţării locuieşte în mediul rural (aproximativ 47%, conform ultimului recensământ din 2002). Aparent paradoxal, se observă din ultimele statistici publicate de Institutul Naţional de Statistică, faptul că fluxul migraţiei interne a fost dinspre mediul urban spre mediul rural, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, unde s-a înregistrat creşterea numărului de locuitori, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.



99

În statele Uniunii Europene, procentul populaţiei care locuieşte în mediul rural este mult mai mic comparativ cu România, în cele mai dezvoltate state ajungând sã fie sub 10%. În aceste condiţii, faptul că, în 2004, după 14 ani de la căderea regimului comunist, în România, procentul populaţiei din mediu rural este în creştere, în loc să fie într-o accentuată descreştere, pare anormal. Pe de altă parte, ţinând cont de nivelul scăzut de trai din România, venituri mici pe cap de locuitor (printre cele mai mici din Europa), şi de posibilitatea de a supravieţui mai uşor în mediul rural - practicând agricultura de subzistenţă - decât în mediul urban, fenomenul descris mai sus devine explicabil, dar în afara normalităţii.

Aceste aspecte se pot observa în graficul de mai jos, ca şi faptul că regiunea de Sud- Est este a treia regiune a ţării (după Nord – Est şi Sud) care se remarcă prin numărul mare de persoane care migrează din mediul urban spre alte zone ale ţării.

MIGRAŢIA INTERNĂ DETERMINATĂ DE SCHIMBAREA DOMICILIULUI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, 2004

-20000

-10000

0

10000

Nr d

e lo

cuito

ri

Total soldSold urbanSold rural

Total sold -5546 -802 -1673 -753 2494 -799 92 6987

Sold urban -10228 -6353 -7558 -3758 -3876 -5085 -5963 3267

Sold rural 4682 5551 5885 3005 6370 4286 6055 3720

1. Nord - Est 2. Sud - Est 3. Sud -

Muntenia4. Sud -

Vest 5. Vest 6. Nord - Vest 7. Centru 8. Bucureşti

- Ilfov

Figura 3.4. Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe regiuni de

dezvoltare, în 2004; Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2005

Dintre cele 6 judeţe ale regiunii de Sud-Est a ţării, doar în 2 dintre ele şi-au stabilit domiciliul mai multe persoane în 2004, decât persoane care au părăsit judeţele respective (Constanţa şi Vrancea), în timp ce în judeţul Galaţi, ca şi în celelalte 3 judeţe, totalul soldului migraţiei interne este negativ. Mai mult decât atât, în judeţul Galaţi, se înregistrează cea mai mare diferenţă între numărul de persoane care au plecat din judeţ şi cel de persoane care au venit în judeţ (1327 persoane), după cum se poate observa şi din graficul de mai jos. Nu mai puţin de 1911 persoane au părăsit, în 2004, oraşele din judeţul Galaţi, în căutarea unui alt domiciliu.



100

MIGRAŢIA INTERNĂ DETERMINATĂ DE SCHIMBAREA DOMICILIULUI, IN REGIUNEA DE SUD-EST, 2004

-3000-2000-1000

0100020003000

Nr d

e lo

cuito

riTotal soldSold urbanSold rural

Total sold -381 -352 1160 -1327 -252 350

Sold urban -652 -1612 -1344 -1911 -221 -613

Sold rural 271 1260 2504 584 -31 963

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Figura 3.5. Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, în regiunea de sud

est, în 2004; Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2005

În ceea ce priveşte migraţia internaţională, conform celor mai recente statistici (din 2004), la nivel naţional se semnalează un dezechilibru între numărul de imigranţi şi numărul de emigranţi, respectiv mult mai multe persoane părăsesc ţara (81,5%) decât cele care îşi stabilesc domiciliul în România (18,5%). Aceiaşi caracteristică, chiar mai accentuată, o are şi regiunea de Sud-Est a ţării, incluzând judeţul Galaţi. Astfel, dintr-un total de 1039 emigranţi în 2004 din regiunea de Sud-Est, 33% sunt din judeţul Galaţi, în timp ce contribuţia judeţului Galaţi la numărul de imigranţi din 2004 în regiunea de Sud-Est este mai mică, de 22%. În judeţul Galaţi, în 2004, doar 14% din total persoane implicate în fluxul internaţional de migraţie au fost imigranţi, în timp ce 86% au fost emigranţi. Cauzele acestui fenomen prezent în regiunea Galaţi, dar generalizat la nivelul întregii ţări, sunt multiple, principala fiind sărăcia şi nevoia de a găsi în afara graniţelor un loc de muncă mai bine plătit.

MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDEŢE, ÎN ANUL 2004

02000400060008000

100001200014000

Num

ar d

e im

igra

nti/e

mig

rant

i

ImigrantiEmigranti

Imigranti 339 107 104 311 254 255 1399 218 2987 49

Emigranti 1853 578 589 1738 2270 2958 2057 1039 13082 347

Nord - Est

Sud - Muntenia

Sud - Vest Oltenia

VestNord - Vest

CentruBucureşti -

IlfovSud - Est

Total ROMANIA

Galaţi

Figura 3.6. Migraţia internaţională pe regiuni de dezvoltare, judeţe, în 2004



101

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2005 3.3.3. Dotarea cu dependinţe şi instalaţii

La nivelul judeţului Galaţi, ponderea populaţiei din mediul rural este foarte mare 43,6% din total populaţie, totuşi sub media de la nivel naţional. Diferenţele de dotare cu dependinţe şi respectiv cu instalaţii între mediul rural şi mediul urban este mare.

În ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu closet cu apă (WC) la nivel de întreg judeţ, 52,7% sunt dotate, iar restul de locuinţe nu. Dintre acestea, doar 5,4% au closetul în afara locuinţei. Dar discrepanţa statisticilor între mediul rural şi urban, după acest criteriu, este şocantă. Astfel, în timp ce 88,5% din locuinţele din mediul urban sunt dotate cu closet cu apă (wc), din care doar 5% în afara locuinţei, în mediul rural doar 3% din locuinţe sunt dotate cu closet cu apă (wc), din care 31,3% în afara locuinţei.

Aceiaşi caracteristică de discrepanţă între mediul rural şi mediul urban la nivelul judeţului Galaţi se semnalează şi în ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă. La nivel de municipii şi oraşe, aproape toate locuinţele dispun de instalaţii de alimentare cu apă (97,6%), în timp ce la nivel de comune nivelul de dotare este de doar 30,2%. În ce priveşte accesul la apa caldă şi încălzire, diferenţele sunt chiar mai accentuate. Astfel, la nivel de municipii şi oraşe 83,1% din locuinţe dispun de instalaţii de alimentare cu apă, în timp ce la nivel de comune nivelul de dotare este de doar 1,17%.

Situaţia alarmantă descrisă mai sus, în ceea ce priveşte instalaţiile de alimentare cu apă caldă, este similară pentru instalaţiile de canalizare : la nivel de municipii şi oraşe, 89,2% din locuinţe dispun de instalaţii de canalizare, în timp ce la nivel de comune nivelul de dotare este de doar 2,5%.



102

Modul de încălzire al locuinţelor este un alt criteriu cert de diferenţiere a stilului şi condiţiilor de viaţã din mediul rural, respectiv urban. Astfel, în mediul urban, predomină încălzirea centralizată (77%), urmat de încălzirea locală prin sobe (17,2%), centrale termice proprii (4,5%) şi alte modalităţi de încălzire (1,2%). În schimb, în mediul rural predomină covârşitor modul de încălzire prin sobe (98,7%), centrale termice proprii (doar 0,18%), iar încălzire prin termoficare 0%.

Acestea sunt doar câteva exemple care conduc la concluzia că populaţia din mediul rural din judeţul Galaţi nu dispune de infrastructura necesara unui trai decent.

3.3.4. Capabilitatea financiară a populaţiei

Capabilitatea financiară a populaţiei din Municipiul Galaţi pentru achitarea energiei termice poate fi caracterizată drept satisfăcătoare. Din datele obţinute de la APATERM SA, se poate afirma că procentul de plată a facturilor la energia termică este în jurul valorii de 95% (medie anuală). Există întârzieri la plată, dar acestea sunt recuperate, în general, pe perioada de vară. Este foarte greu de estimat care va fi reacţia populaţiei la creşterile aşteptate de tarif pentru perioadele imediat următoare. Comportamentul consumatorilor va depinde foarte mult de situaţia financiară a principalilor angajatori din oraş (MITTAL STEEL, Şantierul Naval). În măsura în care aceşti angajatori vor reuşi să menţină un nivel satisfăcător al retribuţiilor propriilor salariaţi, nu se preconizează modificări importante în comportamentul consumatorilor de energie termică.

4. ANALIZA DE PIAŢĂ A RESURSELOR ENERGETICE ACCESIBILE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

4.1. Piaţa combustibililor fosili

Piaţa combustibililor fosili, la nivelul Municipiului Galaţi, este formată exclusiv din gaze naturale şi păcură. Nu există o infrastructură adaptată şi nici tradiţie în domeniul utilizării cărbunelui.

Tendinţele actuale în ceea ce priveşte tariful la gazele naturale este de creştere puternică. Acest fapt va influenţa foarte serios facturile la energia termică. Indiferent de sistemul de alimentare cu căldură care va fi promovat la în Galaţi, impactul creşterii tarifului la gaze naturale va fi foarte mare. Din păcate, nu există o alternativă foarte credibilă la acest conbustibil, aşa că toate previziunile trebuie să ia în calcul acest creşteri de tarif. Consultantul apreciază că tariful gazelor naturale se va alinia în câţiva ani cu cel din ţările UE. Din păcate, nu se poate afirma cu hotărâre că şi siguranţa în alimentarea cu gaze va creşte. Experienţa din iarna 2005-2006, când problemele politice din Ucraina au făcut să apară sincope în alimentarea cu combustibil din România, este de natură să îngrijoreze populaţia din Galaţi.



103

Păcura nu poate să reprezinte o alternativă pentru gazele naturale în asigurarea cu energie termică a populaţiei. Sigur, în condiţii de criză, acest combustibil poate să fie folosit la CET Galaţi pentru producerea energiei termice. Din păcate, însă, problemele legate de poluare, coroborate cu preţul său care va fi mereu superior gazelor naturale duc la o atitudine rezervată faţă de acest combustibil.

4.2. Potenţialul utilizării resurselor neconvenţionale şi regenerabile de energie în alimentarea cu energie termică

La momentul actual, nu se utilizează nici o formă de energie neconvenţională

sau regenerabilă pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Galaţi. Aşa cum a fost precizat la descrierea CET Galaţi, pentru producerea aburului care se destinde în turbină, se foloseşte o cantitate de gaze de furnal provenite din procesele tehnologice ale MITTAL STEEL. Această resursă poate fi considerată o resursă energetică secundară, care este valorificată în scop energetic. Din punctul de vedere al deşeurilor colectate la nivelul Municipiului Galaţi, tabelul 4.1. prezintă situaţia la nivelul anului 2005.

Tabelul 4.1. Situaţia colectării deşeurilor la nivelul Municipiului Galaţi Specificaţii U.M. Valoare

Deşeuri solide – colectare şi depozitare plătită de Municipalitate tone/an 156.127 Deşeuri solide – colectare şi depozitare plătită de agenţi comerciali/industriali tone/an 48.724

Alte deşeuri – moloz tone/an 1.201 Cantitate totală de deşeuri tone/an 206.052

În prezent, Municipalitatea din Galaţi execută desfăşoară proiectul ISPA 2003 RO 16 P PE 027 – Managementul Integrat al Deşeurilor Urbane Solide în Municipiul Galaţi şi Împrejurimi. Componentele programului sunt:

- Închiderea rampei Tirighina; - Construirea extensiei Tirighina; - Staţie de Sortare şi de Compostare; - Punctele ecologice de Depozitare – Puncte verzi; - Colectarea selectivă; - Asistenţă Tehnică şi Supervizare şi Asistenţă Tehnică pentru pregătirea unui Master

Plan şi a unui studiu de fezabilitate pentru Faza a – II – a de investiţii. În cadrul prezentei măsuri, nu se preconizează valorificarea energetică a deşeurilor.



104

5. ROLUL ADMINISTRAŢIILOR LOCALE ÎN ASIGURAREA ÎNCĂLZIRII LOCALITĂŢILOR

Potrivit prevederilor legale şi în spiritul principiilor autonomiei locale şi al descentralizării

serviciilor publice, autorităţile administraţiei publice locale au deplina competenţă, responsabilitate şi libertate

de decizie, în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie

comunală, deci şi a serviciilor de încălzire urbană.

Până în momentul de faţă, rolul administraţiei locale din Municipiul Galaţi în asigurarea încălzirii

populaţiei a fost decisiv. Fără subvenţiile acordate pe plan local pentru serviciul de alimentare cu căldură,

activitatea ar fi fost, fără îndoială, compromisă total.

Administraţia locală a manifestat interes pentru demararea lucrărilor de reabilitare a sistemului

centralizat de alimentare cu căldură, prin realizarea unei părţi din studiile necesare acestei investiţii.

La momentul realizării acestei lucrări, este foarte posibil ca CET Galaţi să treacă în proprietatea

administraţiei locale. Această schimbare va oferi posibilitatea de a controla tehnic şi financiar întregul lanţ de

producere – transport - distribuţie a energiei termice. De asemenea, proiectele de investiţii vor putea să fie

gestionate şi aplicate pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură din Municipiul Galaţi.

Analizele efectuate în cadrul acestei strategii, au relevat faptul că un număr destul de mare de

familii care locuiesc în Galaţi au probleme în plata facturilor la încălzire şi apă caldă de consum, chiar şi în

condiţiile în care, până în vara anului 2006, s-a utilizat un tarif de referinţă. Rolul administraţiei locale în

identificarea acestor familii, în realizarea anchetelor sociale pentru stabilirea gradului de sărăcie al

persoanelor vizate şi, apoi, în aplicarea la nivel local a politicilor de protecţie socială a fost foarte important.

6. STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

6.1. Prognoza cererii de energie termică orară şi anuală în sistemul de alimentare centralizată cu căldură

Prognoza cererii de energie termică orară şi anuală în sistemul de alimentare centralizată cu căldură trebuie să se bazeze, în primul rând, pe normativele aflate în vigoare la data realizării acestei lucrări, cu privire la dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu căldură a consumatorilor urbani. Standardul 4839/1997 oferă metodologia de calcul a numărului anual de grade zile, iar standardul 1907/1997 prezintă metodologia de calcul a necesarului maxim orar şi anual de căldură pentru consumatorii de tip urban. Conform acestor documentaţii, temperatura medie anuală pentru Municipiul Galaţi este de 10,50C (la o altitudine de 71 m). Valoarea numărului anual de grade-zile de calcul, pentru Municipiul Galaţi, conform STAS este de 2850 grade-zile.



105

Tabelul 6.1. centralizează valorile obţinute din calculele efectuate pe baza standardelor pentru determinarea necesarului maxim şi anual de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum.

Tabelul 6.1. Valorile teoretice ale necesarului de căldură pentru încălzire şi

apă caldă de consum în Municipiul Galaţi Specificaţie U.M. Valoare

Cerere maximă de căldură pentru încălzire Gcal/h 460 Cerere maximă de căldură pentru acc Gcal/h 95,1 Cerere maximă de căldură totală Gcal/h 555,1 Cerere anuală de eng. termică pentru încălzire mii Gcal/an 969,1 Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 232,8 Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 1.201,9

Dacă se compară valorile obţinute din acest calcul teoretic cu cele înregistrate în

consumurile anterioare, se constată o diferenţă foarte mare între acestea, cele teoretice fiind cu până la 2 ori mai mari (în cazul încălzirii). Explicaţia presupune două aspecte, extrem de importante pentru analizele ulterioare:

- apartamentele care sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Galaţi nu dispun de confortul termic pe care îl presupune un mod de viaţă aliniat la standardele europene; în acest oraş, este prezent fenomenul de subîncălzire a apartamentelor.

- pierderile de energie termică care se înregistrează la clienţii sistemului au valori substanţiale şi necesită măsuri urgente pentru reducerea lor.

Analiza din această Strategie se va baza pe două scenarii extrem de importante.

Primul dintre acestea, cel de bază, va ţine cont de impactul măsurilor de reducere a pierderilor în apartamentele conectate (factor care reduce cererea maximă şi anuală de energie termică) corelate cu măsurile de reabilitare a reţelei de transport şi distribuţie a energiei termice. Prioritatea acestui scenariu este reducerea maximă a consumului de combustibil care se poate obţine prin implementarea programului de reabilitare. Ca urmare, toate diminuările de cerere de căldură realizate prin măsurile de creştere a eficienţei energetice se vor regăsi în reducerea cantităţii anuale livrate de către CET Galaţi (prin raportare la situaţia teoretică), fără a se îmbunătăţi în nici un fel confortul termic al populaţiei.

Al doilea scenariu, care va fi prezentat în analiza de sensibilitate, va avea drept prioritate creşterea confortului termic al populaţiei până la atingerea standardelor menţionate în documentele UE. Ca urmare, toate efectele pozitive ale programului de reabilitare se vor regăsi în creşterea cantităţii anuale de energie termică ce se va consuma de către clienţii sistemului de alimentare centralizată.

Ambele scenarii vor ţinea seama de posibilele rebranşări ale apartamentelor actualmente deconectate, la finalizarea programului de creştere a eficienţei energetice.



106

6.2. Măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de căldură

Măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei modului în care se consumă energie termică de către clienţii racordaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură sunt următoarele:

- montarea de ferestre de tip termopan pentru o izolare cât mai bună a apartamentelor, în vederea reducerii necesarului de energie termică pentru încălzire;

- montarea de robinete termostatate care să asigure un consum cât mai mic de energie pentru asigurarea confortului termic;

- curăţarea caloriferelor în vederea asigurării unui transfer optim de la reţeaua de alimentare către consumatorii de energie termică;

- înlocuirea caloriferelor acolo unde ele nu mai corepund din punct de vedere al calităţii şi, simultan, măsurile de curăţare nu ar duce la o eficienţă în transferul termic suficient de ridicată;

- înlocuirea tevilor de distribuţie verticală a căldurii din interiorul imobilelor, prin aplicarea soluţiei de distribuţie orizontală, adaptată perfect ideii de contorizare individuală a consumatorilor de energie termică;

- executarea de lucrări de creştere a calităţii izolaţiei imobilelor.

6.3. Măsuri pentru creşterea eficienţei în sistemele de transport şi distribuţie a căldurii

Măsurile de creştere a eficienţei în sistemul de transport şi distribuţie a energiei termice sunt următoarele:

Pentru reţeaua primară:

- redimensionarea conductelor de termoficare care transportă energia termică de la centrală la punctele termice, în concordanţă cu previziunile privind necesarul maxim orar de căldură al consumatorilor;

- asigurarea unei izolaţii corespunzătoare pentru minimizarea pierderilor de transport.

Pentru punctele termice:

- înlocuirea completă a instalaţiilor din dotarea punctelor termice cu echipamente moderne, dimensionate pentru noile valori ale cererii de energie termică;

- înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci;

- montarea de convertizoare de frecvenţă pentru asigurarea turaţiei variabile a pompelor;

- introducerea unei instalaţii pentru recircularea apei calde de consum; - introducerea automatizării pentru toate punctele termice; - introducerea conducerii automate a procesului de distribuţie a energiei

termice funcţie de necesarul estimat la consumatori (dispecerizarea). Pentru reţelele secundare:

- redimensionarea reţelelor secundare în conformitate cu consumurile



107

previzionate pentru anul 2009; - introducerea unei conducte de recirculare pentru asigurarea calităţii în

alimentarea cu apă caldă de consum; - înlocuirea tuturor conductelor cu tevi preizolate, prevăzute cu fir de însoţire,

capabile să asigure randamente foarte ridicate în procesul de distribuţie a energiei termice.

6.4. Evaluarea necesarului de căldură la sursele de producere ca urmare a ansamblului de măsuri de creştere a eficienţei la consumatori şi în reţele

Urmare a măsurilor care ar putea fi implementate atât la nivel de consum,

cât şi la nivelul transportului şi distribuţiei energiei termice, se poate estima un necesar maxim de căldură, care trebuie să fie instalat în principala sursă, CET Galaţi, pentru asigurarea confortului termic pe perioada de iarnă, cât şi a apei calde de consum, pe întreaga durată de alimentare.

Evaluarea necesarului maxim orar de căldură pentru încălzire şi apă caldă

de consum a fost făcut considerând ipoteza că o parte din consumatorii debranşaţi se vor rebranşa la sistemul centralizat de alimentare cu căldură. O altă ipoteză este aceea că, din cauza neatingerii simultane a valorilor maxime de consum de căldură pentru apă caldă de consum, la posibila rebranşare a noilor consumatori, necesarul maxim orar de căldură pentru prepararea apei calde de consum poate fi considerat egal cu cel obţinut în calculele teoretice.

Pentru necesarul maxim de căldură pentru încălzire, s-a considerat că un

nivel de 50% din valoarea obţinută prin calculele teoretice este satisfăcător. Au fost luate în calcul atât lucrările de reabilitare pentru blocurile din Municipiul Galaţi, cât şi istoria livrărilor maxime de căldură din CET Galaţi.

Aşa cum a fost prezentat mai sus, estimarea cantităţilor anuale de energie termică cerute de către consumatorii urbani din Municipiul Galaţi se poate face în ipoteza creşterii confortului locuitorilor sau în ipoteza scăderii consumului de combustibil al centralei.

Pentru ipoteza reducerii consumului de combustibil, s-a considerat că

CET Galaţi, cu instalaţii reabilitate, va produce şi livra o cantitate de căldură mai mică faţă de cea livrată în 2006. Această cantitate va corespunde unei livrări de energie termică anuală către locuinţele din Municipiul Galaţi (măsurată la interfaţa dintre Regia locală de distribuţie şi blocuri) identică cu cea din 2006. Această ipoteză se bazează pe ideea că este posibilă livrarea aceleiaşi cantităţi de energie termică la consumatori (creşterea eficienţei energetice în locuinţe fiind compensată de rebranşarea unui număr important de apartamente). Din calcule, rezultă că necesarul anual de căldură pentru încălzirea locuinţelor (livrat de APATERM) se situează în jurul valorii de 440 mii Gcal/an. Pentru apă caldă de consum, cantitatea anuală (livrată de APATERM) se situează în jurul nivelului de 170 mii Gcal/an.



108

Pentru ipoteza creşterii confortului, s-a considerat că CET Galaţi, cu instalaţii reabilitate, va produce şi livra aceeaşi cantitate de căldură (pentru încălzire) către sistemul de alimentare centralizată ca şi cantitatea livrată în 2006. Utilizând valorile de randamente energetice medii anuale normale pentru un sistem reabilitat, s-a ajuns la concluzia că locuitorii Municipiului Galaţi vor consuma aproximativ 515 mii Gcal/an pentru încălzire (faţă de valoarea teoretică de 969 mii Gcal/an), respectiv 227 mii Gcal/an pentru apă caldă de consum (faţă de valoarea teoretică de 232 mii Gcal/an). Ca urmare, în ipoteza creşterii confortului populaţiei, cantitatea anuală de energie termică ce se consumă pentru încălzire poate să ajungă până la aproximativ 53% din valoarea teoretică, prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică la nivelul locuinţelor (în calcule, reducerea este parţial diminuată de potenţialele rebranşări). În aceeaşi ipoteză însă (de creştere a confortului), cantitatea de energie termică livrată anual în 2006, de către CET, pentru producerea apei calde este practic echivalentă cu ceea ce se va consuma la nivelul anului 2009 (cu introducerea randamentelor normale pentru o reţea reabilitată, cu aplicarea măsurilor de eficienţă energetică pentru reducerea consumului de apă caldă la nivel de locuinţă şi cu luarea în calcul a potenţialilor rebranşabili).

Tabelul 6.2. centralizează valorile obţinute din aplicarea ipotezelor de mai sus,

pentru determinarea necesarului maxim şi anual de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum.

Tabelul 6.2. Valorile estimate ale necesarului de căldură pentru încălzire şi apă

caldă de consum în Municipiul Galaţi (anul 2009) Specificaţie U.M. Valoare

Cerere maximă de căldură pentru încălzire Gcal/h 230 Cerere maximă de căldură pentru acc Gcal/h 38 Cerere maximă de căldură totală Gcal/h 268

Ipoteza creştere confort Cerere anuală de eng. termică pentru încălzire mii Gcal/an 515 Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 227 Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 742

Ipoteza consum minim de combustibil Cerere anuală de eng. termică pentru încălzire mii Gcal/an 405 Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 165 Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 570

Calculele de eficienţă tehnico-economică se vor face în ipoteza creşterii

confortului, implicit o cantitate mai mare de căldură vehiculată în sistemul de alimentare centralizată. Ipoteza consumului minim de combustibil va fi tratată în cadrul unei analize de sensibilitate a variantei de bază.



109

7. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE - MEDIU

7.1. Legislaţia primară şi secundară din România referitoare la producerea, transportul, distribuţia şi consumul energiei termice

Principalele acte normative care guvernează (direct sau indirect) activitatea de

producere, transport şi distribuţie a energiei termice sunt următoarele:

a) Constituţia României, republicată

b) Legea nr. 318/2003 a energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 511/16.07.2003

Domeniul de reglementare:

- Prezenta lege creează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor in sectorul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare, in condiţii de securitate si la standarde de calitate, in vederea utilizării optime a resurselor primare de energie si cu respectarea normelor de protecţie a mediului.

- Nu se supun dispoziţiilor prezentei legi: acumulatorii electrici, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel; sursele staţionare de energie electrica in curent continuu; instalaţiile energetice amplasate in marea teritoriala, care nu sunt racordate la reţeaua electrică; sursele electrice cu o putere activa instalata sub 250 kW.

Obiectivele legii: Activităţile in sectorul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare trebuie sa se desfăşoare pentru realizarea următoarelor obiective de baza: - asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale; - diversificarea bazei de resurse energetice primare; - crearea şi asigurarea funcţionării pieţelor concurenţiale de energie electrica; - asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor participantilor la

piaţa de energie electrica, la reţelele electrice de interes public; - transparenta tarifelor, preturilor si taxelor la energie electrica in cadrul unei

politici de tarifare, urmărind creşterea eficientei energetice pe ciclul de producere, transport, distribuţie si utilizare a energiei electrice;

- constituirea stocurilor de siguranţa la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice si energiei termice produse in cogenerare;

- asigurarea funcţionării interconectate a sistemului electroenergetic naţional cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine şi cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE);

- promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie; - asigurarea protecţiei mediului la nivel local şi global, în concordanţă cu tratatele

la care România este parte; - asigurarea măsurilor de securitate împotriva actelor de terorism şi sabotaj.



110

c) Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, publicată în M.Of. partea I

nr. 33/29.01.1998, cu modificările şi completările ulterioare Dispoziţii generale

- În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. Societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.

- Societăţile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme: - a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe

acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată. - Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. - Societatea comercială va avea cel puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea

prevede altfel. Dispoziţii finale şi tranzitorii

- Societăţile comerciale, organizate în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot funcţiona numai pe bază de statut. Modificând, în condiţiile legii, statutul, asociaţii îl pot denumi act constitutiv, fără ca prin aceasta să ia naştere o societate comercială nouă. Societăţile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot funcţiona cu orice număr de asociaţi.

- Încadrarea salariaţilor la societăţile comerciale se face pe bază de contract individual de muncă, cu respectarea legislaţiei muncii şi asigurărilor sociale.

- Dacă asociatul unic dintr-o societate cu răspundere limitată este şi administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurările sociale de stat, în măsura în care a vărsat contribuţia la asigurările sociale şi pe aceea pentru pensia suplimentară.

- Constituirea de societăţi comerciale cu participare străină, în asociere cu persoane juridice sau persoane fizice române, sau cu capital integral străin se efectuează cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi şi ale legii privind regimul investiţiilor străine5.

- Activităţile care nu pot face obiectul unei societăţi comerciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

- Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plăti taxele de timbru şi onorariile notariale legale.

- În sensul prezentei legi, municipiul Bucureşti se asimilează cu judeţul. - Întreprinderile mici şi asociaţiile cu scop lucrativ, persoane juridice, înfiinţate în

baza Decretului-lege nr.54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative şi reorganizate, până la data de 17 septembrie 1991, într-una dintre formele de societate prevăzute de art. 2 din prezenta lege îşi vor putea continua activitatea. Ele sunt succesoare de drept ale întreprinderilor mici sau ale asociaţiilor cu scop lucrativ din care provin.

- Prevederile din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului comercial.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=419




111

- Societăţile cu participare străină înfiinţate până la data de 17 decembrie 1990 îşi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat în condiţiile legii.

- Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile art. 77-220 şi 236 din Codul comercial, prevederile referitoare la întreprinderile mici şi la asociaţiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridică, din Decretul-lege nr.54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, Decretul nr.424/1972 privind constituirea şi funcţionarea societăţilor mixte în România, cu excepţia art. 15, 28 alin. 1, art. 33 şi 35 alin. 2 şi 3, Decretul-lege nr.96/1990 privind unele măsuri pentru atragerea investiţiei de capital străin în România.

d) Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală,

publicată în M.Of. partea I nr. 359/ 04.07.2001, cu modificările ulterioare, stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, monitorizarea si controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală în judeţe, oraşe şi comune. Serviciile publice de gospodărie comunala au drept scop furnizarea de servicii de utilitate publica, prin care se asigura: - alimentarea cu apa; - canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale; - salubrizarea localităţilor; - alimentarea cu energie termica produsa centralizat; - alimentarea cu gaze naturale; - alimentarea cu energie electrica; - transportul public local; - administrarea fondului locativ public; - administrarea domeniului public.

Serviciile publice de gospodarie comunala se organizeaza şi se administreaza cu respectarea urmatoarelor principii: - principiul dezvoltării durabile; - principiul autonomiei locale; - principiul descentralizarii serviciilor publice; - principiul responsabilitatii si legalitatii; - principiul participarii si consultarii cetatenilor; - principiul asocierii intercomunale si parteneriatului; - principiul corelarii cerintelor cu resursele; - principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit; - principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica a unităţilor

administrativ-teritoriale; - principiul asigurării mediului concurential; - principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii publice.







112

Finantarea si realizarea investitiilor aferente sistemelor publice de gospodarie comunala se fac cu respectarea legislatiei in vigoare privind initierea, fundamentarea, promovarea si aprobarea investitiilor publice, in temeiul urmatoarelor principii: - promovarea rentabilitatii si eficientei economice si manageriale prin pastrarea

unei parti a veniturilor realizate din aceste activitati la nivelul comunitatilor locale;

- intarirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare in vederea functionarii utilitatilor publice;

- promovarea crearii pietelor locale de capital; - intarirea autonomiei locale privind contractarea si garantarea unor imprumuturi

necesare pentru finantarea utilitatilor publice, in conditiile legii.

Finantarea cheltuielilor curente de capital ale sistemelor publice locale de gospodarie comunala se asigura din bugetele de venituri si cheltuieli ale operatorilor furnizori/prestatori de servicii publice de gospodarie comunala, prin incasarea de la utilizatori a sumelor reprezentand contravaloarea serviciilor furnizate/prestate si prin instituirea unor taxe speciale, potrivit legii, iar in completare, din alocatii bugetare acordate de Guvern sau, dupa caz, din bugetele locale.

Serviciile publice de gospodarie comunala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii esentiale: - continuitate din punct de vedere cantitativ si calitativ, in conditii contractuale; - adaptabilitate la cerintele consumatorilor; - accesibilitate egala la serviciul public, in conditii contractuale; - asigurarea sanatatii publice si a calitatii vietii.

Organizarea, exploatarea si functionarea serviciilor publice de gospodarie comunala trebuie sa asigure: - satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunzator

prevederilor contractuale; - functionarea optima, in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica,

a constructiilor, echipamentelor, instalatiilor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si in conformitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regulamentele de organizare si functionare;

- protejarea domeniului public si a mediului prin respectarea reglementarilor legale;

- informarea si consultarea cetatenilor in vederea protejarii sanatatii populatiei care beneficiaza de serviciile respective.

Obligatiile operatorilor furnizori/prestatori de servicii publice de gospodarie comunala fata de consumator sunt, in principal, urmatoarele: - sa opereze cu sistemul de utilitate publica; - sa serveasca toti utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost

autorizati/atestati;



113

- sa respecte parametrii de performanta stabiliti de autoritatile administratiei publice locale, respectiv de autoritatea nationala de reglementare;

- sa furnizeze autoritatii administratiei publice locale, respectiv autoritatii nationale de reglementare, informatiile solicitate si sa asigure accesul la documentatiile utilitatilor respective, in conformitate cu clauzele contractului de operare.

e) Ordonanţa nr. 36 din 2 august 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 692/14_august 2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate. Având în vedere necesitatea eficientizării sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană şi a integrării pieţei naţionale de energie în piaţa europeană, având ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei electrice şi termice în condiţiile asigurării creşterii calităţii serviciului de termoficare. Prin prezenta ordonanţă se instituie preţurile locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi a preparării apei calde menajere. Preţurile locale de referinţă pentru fiecare localitate sunt stabilite de autorităţile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate. Pentru localităţile în care preţul de furnizare pentru energia termică livrată populaţiei prin sisteme centralizate este mic decât 107,5 lei/Gcal, inclusiv TVA, nu se instituie preţuri locale de referinţă. Preţurile locale ale energiei termice facturate populaţiei se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale implicate. Autorităţile administraţiei publice locale implicate pot aproba preţuri locale mai mici decât cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în condiţiile în care, prin lucrările de modernizare şi retehnologizare sau ca urmare a scăderii costului combustibililor utilizaţi, preţurile energiei termice se reduc sub preţurile locale de referinţă.

f) OUG nr. 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, publicată în M.O. nr. 529/ 29.10.1999, aprobată prin Legea nr. 328/2002, cu modificările ulterioare Abrogată prin Legea nr. 325/2006 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651/26.06.2006 privind serviciului public de alimentare cu energie termică

g) HG nr. 1244/2005 privind stabilirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi preparării apei calde, publicată în M.O. nr. 938/ 20.10.2005, avand în vedere prevederile OG 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă



114

centralizat, cu modificările şi completările ulterioare. În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (1) din OG 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 328/2002, cu modificările ulterioare, potrivit căruia nivelul preţului naţional de referinţă pentru energia termică se stabileşte prin HG, la propunerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Nivelul preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi al preparării apei calde, se stabileşte la 107,50 lei (RON)/Gcal, inclusiv TVA.

h) HG nr. 647/2001 privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare energetică a României pe termen mediu - 2001-2004, publicata în M.O.nr. 444/07.08.2001. Strategia naţională de dezvoltare energetică a României pe termen mediu - 2001-2004 ţine seama de evoluţia sectorului energetic al Uniunii Europene, precum şi de evoluţiile recente din Sistemul Energetic National (SEN). Obiectivul său principal îl constituie crearea unei pieţe eficiente de energie, a cărei dezvoltare să fie realizată în mod durabil, în condiţii de înalta calitate şi siguranţă a alimentarii cu energie, cu respectarea standardelor Uniunii Europene de utilizare eficientă a energiei şi de protecţie a mediului. Strategia energetică urmăreşte trei direcţii principale de acţiune: - deblocarea financiară a sectorului energetic; - demararea privatizării în subsectorul de distribuţie şi apoi în cel de producere a

energiei electrice; - asigurarea funcţionarii şi dezvoltării durabile pe termen mediu a sectorului

energetic, prin stimularea investiţiilor noi.

i) HG nr. 581/2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, publicată în M.O. nr. 439/24.06.2002

Abrogată prin HG nr. 1816/2004 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1023/5 noiembrie 2004 privind aprobarea tarifelor şi a contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în anul 2006

j) HG nr. 890/2003 privind aprobarea Foii de parcurs din domeniul energetic din

România, publicată în M.O nr. 581/14.08.2003 şi în M.O nr. 581bis/14.08.2003. „Articol unic: se aproba "Foaia de parcurs din domeniul energetic din Romania", prevazuta in anexa*) care face parte integranta din prezenta hotarare. *) Anexa se publica ulterior in M.Of. 581 bis.”



115

k) HG nr. 1155/2004 privind stabilirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi preparării apei calde, publicată în M.Of. partea I nr. 689/30.07.2004 În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/2001, aprobată prin Legea nr.102/2002, prin Hotărârea Guvernului nr.686/2002, preţul naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi preparării apei calde, s-a stabilit la 800.000 lei/Gcal, inclusiv T.V.A. Prezenta hotărâre prevede că preţul naţional de referinţă pentru energia termică, furnizată populaţiei prin sisteme centralizate în scopul încălzirii locuinţelor şi preparării apei calde, este de 896.000 lei/Gcal, inclusiv T.V.A.

l) HG nr. 644/2005 privind majorarea gradului de deschidere a pieţei de energie

electrică, publicată în M. O. nr. 684/ 29.07.2005. Prezenta hotarare abroga art. 1-3 din HG 1823/2004 şi modifică HG 890/2003.

Începând cu luna iulie 2005, toţi consumatorii de energie electrică, cu excepţia consumatorilor casnici şi acelor asimilaţi acestora, stabiliţi conform prevederilor HG nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, sunt declaraţi drept consumatori eligibili de energie electrică

În conformitate cu prevederile OU 73/2002 (privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare termică produsă centralizat), începând cu 1 decembrie 2002, activităţile desfăşurate de S.C. APATERM S.A. GALAŢI intră în aria de competenţă a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor de Gospodărie Comunală (ANRSC). Licenţele acordate de ANRE rămân valabile până la modificarea/retragerea lor de către ANRSC. Preţurile/tarifele aprobate prin decizie/ordin al preşedintelui ANRE rămân valabile până la aprobarea, prin decizie /ordin al preşedintelui ANRSC a unor preţuri/ tarife noi.

m) Ordonanţa de Guvern nr. 73 din 29 august 2002 privind organizarea si funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat publicată în: Monitorul Oficial nr. 650 din 31 august 2002, abrogată prin legea nr. 325/2006 privind serviciului public de alimentare cu energie termică Prezenta ordonanţă stabileşte cadrul juridic privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finanţarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de alimentare cu energie termica, produsa centralizat, a comunelor, oraşelor şi municipiilor. Serviciile publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat, denumite in continuare servicii energetice de interes local, fac parte din sfera serviciilor publice de gospodărie comunală.



116

Serviciile energetice de interes local cuprind totalitatea acţiunilor şi activităţilor desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul alimentării centralizate cu energie termică pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum pentru locuinţe, instituţii publice, obiective social-culturale şi agenţi economici si funcţionează pe baza următoarelor principii: • autonomia locala; • descentralizarea serviciilor publice; • restrângerea şi reglementarea caracterului de monopol natural; • responsabilitatea fata de utilizatori; • asigurarea calităţii şi continuităţii serviciilor; • administrarea eficienta a bunurilor proprietate publica sau privata a unităţilor

administrativ-teritoriale, aferente serviciului; • asigurarea eficientei energetice; • asigurarea unui mediu concurenţial; • promovarea asocierii intercomunale; • promovarea parteneriatului public-privat; • corelarea cerinţelor cu resursele; • conservarea mediului si dezvoltarea durabila; • accesul liber la informaţiile privind serviciul; • participarea şi consultarea utilizatorilor. Serviciile energetice de interes local se gestionează şi se administrează prin intermediul unor agenţi economici furnizori / prestatori de servicii energetice de interes local, specializaţi şi licenţiaţi în condiţiile legii, denumiţi in continuare operatori. Operatorii pot presta una sau mai multe activităţi specifice serviciilor energetice de interes local: fie numai producerea, numai transportul, numai distribuţia ori numai furnizarea energiei termice, fie combinaţii ale acestora sau pe toate împreună. Energia termica furnizata utilizatorilor prin sistemele energetice de interes local trebuie sa respecte, în punctele de delimitare / separare a instalaţiilor, parametrii tehnologici si programele de furnizare stabilite in contractele de furnizare şi cerinţele standardelor de performanta aprobate de autoritatea de reglementare. Modul de organizare şi funcţionare a serviciilor energetice de interes local, pe întregul ciclu tehnologic specific activităţilor de producere, transport, transformare, distribuţie si furnizare a energiei termice, inclusiv a activităţilor privind dezvoltarea, retehnologizarea si reabilitarea sistemelor energetice de interes local, are ca obiectiv: • asigurarea competiţiei în producerea si furnizarea energiei termice, în condiţiile

accesului reglementat al producătorilor şi utilizatorilor la reţelele termice de transport şi distribuţie;



117

• creşterea eficientei energetice a sistemului pe întregul ciclu tehnologic, de la producerea, transportul, transformarea, distribuţia, pana la furnizarea si utilizarea energiei termice, precum si asigurarea viabilităţii economice durabile a sistemului;

• asigurarea transparentei in stabilirea preturilor si a tarifelor la energia termica; • constituirea stocurilor de combustibili de siguranţa pentru sezonul de iarna; • instituirea si respectarea regimului de conducere, exploatare si control prin

intermediul dispeceratelor specializate in gestiunea energiei termice; • stimularea participării sectorului privat, a investitorilor autohtoni şi străini la

producerea, transportul, distribuţia si furnizarea energiei termice; • realizarea obiectivelor locale si globale privind protecţia mediului prin reducerea

emisiilor de noxe si a gradului de poluare; • creşterea siguranţei în funcţionare a instalaţiilor si asigurarea continuităţii

serviciului; • proiectarea, execuţia şi exploatarea unitara a sistemelor energetice de interes

local.

n) Legea nr. 51 din 8 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice publicată în Monitorul Oficial nr. 254 din 21 martie 2006, abrogă Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodărire comunală şi HG nr. 373/2002

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală A.N.R.S.C. Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional unitar, obiectivele, competentele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării, gestionarii, finanţării, exploatării, monitorizării si controlului funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice. În înţelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilităţi publice, denumite în continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale, prin care se asigură următoarele utilităţi: • alimentarea cu apă; • canalizarea şi epurarea apelor uzate; • colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale; • producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termica în sistem

centralizat; • salubrizarea localităţilor; • iluminatul public; • administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale,

precum şi altele asemenea; • transportul public local.



118

Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general şi au următoarele particularităţi: • au caracter economico-social; • răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes si utilitate publica; • au caracter tehnico-edilitar; • au caracter permanent si regim de funcţionare continuu; • regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol; • presupun existenta unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; • aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau

judeţene; • sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice

locale; • sunt organizate pe principii economice si de eficienta; • pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează fie

în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementarilor de drept privat;

• sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte".

o) HG nr. 933 din 10 iunie 2004 privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica publicată în Monitorul Oficial nr. 616 din 7 iulie 2004 şi are ca temei legal Legea 326 din 28 iunie 2001 privind legea serviciilor publice de gospodărie comunală Furnizarea şi facturarea energiei termice pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum, produsă şi distribuită prin intermediul sistemelor publice centralizate de alimentare cu energie termică, se fac în mod obligatoriu pe baza măsurării consumurilor prin contoarele de energie termică. Măsurarea consumurilor de energie termica pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum la nivel de branşament de imobil sau de scara şi repartizarea cheltuielilor pe baza repartitoarelor de costuri instalate la nivel de apartament, în vederea facturării, sunt obligatorii. Contoarele de energie termica pentru încălzire şi pentru apa calda de consum, la nivel de branşament de imobil sau branşament de scară, respectiv la nivel de apartament individual, se instalează în punctul de delimitare/separare a instalaţiilor, la limita proprietăţii sau în alt punct stabilit prin contractul de furnizare. În cazul păstrării distribuţiei verticale existente, contravaloarea energiei termice consumate pentru încălzire şi pentru apa caldă de consum se stabileşte pe baza consumurilor înregistrate de contoarele de energie termică montate pe branşamentul de agent termic, respectiv pe branşamentul de apă caldă de consum. Repartizarea costurilor şi controlul acestora pe fiecare apartament în parte se fac cu ajutorul repartitoarelor de costuri şi al robinetelor de reglaj termostatic montate pe corpurile de încălzire din fiecare apartament din condominiul branşat la sistemul centralizat



119

de alimentare cu energie termică, respectiv cu ajutorul repartitoarelor de apa calda montate pe racordurile la instalaţia interioara de utilizare a fiecărui apartament. În cazul în care se optează pentru trecerea la sistemul de distribuţie orizontală, contravaloarea energiei termice consumate pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum la nivelul fiecărui apartament din condominiu se stabileşte pe baza consumurilor individuale de energie termica pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum, înregistrate cu ajutorul contoarelor de energie termică montate pe racordul de agent termic, respectiv pe racordul de apa calda de consum, la intrarea în fiecare apartament în parte. Furnizorii de energie termica au obligaţia să avizeze soluţia de contorizare la nivel de branşament de imobil sau scară, adoptată în conformitate cu programele aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi soluţia tehnică de contorizare individuală la nivel de apartament, respectiv soluţia tehnică de montare a repartitoarelor de costuri la nivel de apartament, în conformitate cu normativele tehnice elaborate de autoritatea de reglementare competenta.

p) Legea nr. 325 din 14 iulie 2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din 27 iulie 2006, abrogă Legea nr. 328/2002 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei şi OG nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat Prezenta lege reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică utilizata pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienta şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului. Prevederile prezentei legi se aplica serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, indiferent de mărimea acestora. Principiile prezentei legi sunt următoarele; o utilizarea eficienta a resurselor energetice; o dezvoltarea durabila a unităţilor administrativ-teritoriale; o diminuarea impactului asupra mediului; o promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi

regenerabile de energie; o reglementarea si transparenta tarifelor si preturilor energiei termice; o asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la

serviciul public de alimentare cu energie termică; o „un condominiu — un sistem de încălzire".



120

Obiectivele prezentei legi sunt următoarele: o asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termica; o asigurarea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termica; o accesibilitatea preturilor la consumatori; o asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie

termica, pe termen lung; o asigurarea siguranţei în funcţionare a serviciului public de alimentare cu energie

termica; o evidenţierea transparentă a costurilor în stabilirea preţului energiei termice.

q) Ordinul ANRSC nr. 233 din 30 august 2004 pentru aprobarea unor reglementari privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică publicat în Monitorul Oficial nr. 862 din 21 septembrie 2004 Prezenta metodologie este elaborată în baza prevederilor art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica. Prevederile prezentei metodologii se aplica condominiilor existente unde asociaţiile de proprietari/locatari au hotărât preluarea în facturare individuala, iar alimentarea cu energie termica a fost proiectata si realizata în sistem centralizat prin branşarea instalaţiilor interioare comune condominiului, unui tronson sau unei scări a acestuia la reţelele publice de distribuţie a energiei termice. Metodologia se poate aplica şi condominiilor dotate la nivel de scara sau imobil cu centrale termice ori cu puncte termice proprii, aflate în exploatarea furnizorului de energie termica. Principiile de repartizare a consumurilor individuale de energie termica pot fi aplicate si în cadrul asociaţiilor de proprietari cu care nu sunt încheiate convenţii de facturare individuala în baza propriilor metodologii de repartizare stabilite de asociaţiile respective. Repartizarea si facturarea individuală a consumurilor de energie termica pentru încălzire în imobile de tip condominiu în care nu sunt montate sisteme de repartizare a costurilor Metodologia de facturare individuala a consumurilor de energie termica pentru încălzire, în imobilele de tip condominiu unde nu sunt montate sisteme de repartizare a costurilor poate fi aplicata numai în cazul în care: determinarea energiei termice pentru încălzire, livrata de un furnizor de energie

termica, se face cu un mijloc de măsurare legal, montat pe branşamentul termic al condominiului, în punctul de delimitare/separare a instalaţiilor;

există un contract de furnizare a energiei termice încheiat la nivel de scară/imobil cu asociaţia de proprietari/locatari;

exista convenţii/contracte individuale încheiate cu toţi proprietarii de locuinţe, spaţii cu destinaţie mixta şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţa din condominiu;



121

Metodologia de facturare individuală a consumurilor de energie termica pentru încălzire în imobilele de tip condominiu unde sunt montate sisteme de repartizare a costurilor poate fi aplicata numai în cazul în care: • determinarea consumului de energie termica pentru încălzire, livrata de un

furnizor de energie termica, se face cu un mijloc de măsurare legal, montat pe branşamentul termic al condominiului, în punctul de delimitare/separare a instalaţiilor;

• există un contract de furnizare a energiei termice încheiat la nivel de scară/imobil cu asociaţia de proprietari/locatari;

• exista convenţii/contracte individuale încheiate cu toţi proprietarii de locuinţe, de spatii cu destinaţie mixta si de spatii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din condominiu;

• 100% din proprietarii spatiilor cu destinaţie de locuinţă şi cu destinaţie mixtă unde nu se desfăşoară efectiv activităţi, care au corpurile de încălzire racordate la reţeaua interioara de distribuţie a energiei termice din condominiu, au montate repartitoare de costuri pe toate corpurile de încălzire, condiţie ce trebuie respectata şi în cazul imobilelor de tip condominiu în care sunt constituite mai multe asociaţii de proprietari/locatari, dintre care numai una are calitatea de titular de contract de furnizare a energiei termice.

Facturile se emit pentru fiecare proprietar de locuinţă sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă cu care s-a încheiat convenţie de facturare individuala a cotei-părţi ce îi revine din consumul total de energie termică înregistrat de grupurile de măsurare/contoare de la branşamentul termic comun al imobilului de tip condominiu.

r) Ordinul ANRSC nr. 255 din 14 aprilie 2006 privind modificarea si completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementari privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica publicat în Monitorul Oficial nr. 385 din 4 mai 2006. Principiile de repartizare a cheltuielilor aferente consumurilor individuale de energie termica pot fi aplicate si în cadrul asociaţiilor de proprietari cu care nu sunt încheiate convenţii de facturare individuala, în baza propriilor metodologii de repartizare stabilite de asociaţiile respective în condiţiile legii.

s) HG nr. 462 din 5 aprilie 2006 privind Hotărâre pentru aprobarea programului „Termoficare 2006—2009 calitate şi eficienţă” şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului publicată în Monitorul Oficial nr. 378 din 3 mai 2006. Scopul programului de investiţii "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă" este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de producere şi distribuţie energie termica, având ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice, cu cel puţin 10 mil. Gcal/an, faţă de



122

consumul de resurse energetice primare consumat în anul 2004 ,cu scopul producţiei de energie termica (în centrale termice - CT şi centrale termoelectrice - CTE), în condiţiile asigurării creşterii calităţii serviciului de termoficare. Sistemul centralizat de producere şi distribuţie energie termica, conţine: • Unitatea (unităţile) de produce agent termic; • Reţeaua de transport agent termic primar (apa fierbinte); • Punctele de termoficare sau module termice la nivel de imobil, acolo unde se

justifica economic; • Reţeaua de distribuţie a apei calde si a agentului termic de încălzire, • Contorizarea la nivel de imobil; Corelate cu componentele consumatorului final: • Reţeaua interioara de alimentare a imobilului, cu apa calda şi cu agent termic de

încălzire; • Contorizarea individuală împreuna cu robinetele termostatate; • Reabilitarea termica a anvelopei clădirilor, respectiv a faţadelor, teraselor şi a

tâmplăriei exterioare. Pentru realizarea investiţiilor necesare eficientizării sistemelor centralizate de producere si distribuţie energie termică, în baza programului „Termoficare 2006-2009 calitate şi eficientă” se stabilesc următoarele condiţii: 1. investiţiile eligibile pentru aceasta schema de finanţare vor fi pentru reabilitarea

sistemelor centralizate de producere şi distribuţie energie termica care sunt în domeniul public si/sau privat (100 % proprietate) al autorităţii locale şi pentru susţinerea reabilitării termice a anvelopei clădirilor, respectiv a faţadelor, teraselor şi a tâmplăriei exterioare pentru clădirile unde se asigură energia termică prin sistemul de termoficare;

2. administrarea sistemelor centralizate de producere şi distribuţie energie termică se va realiza de către un agent economic (operator) unde autoritatea locala deţine cel puţin 95% din acţiuni sau părţi sociale;

3. autorităţile locale îşi vor menţine proprietatea a cel puţin 95 % din acţiuni sau din părţile sociale, ale agentului economic (operator) care administrează sistemul centralizat de producere şi distribuţie energie termica cel puţin 5 ani, de la punerea în funcţiune a ultimei investiţii finanţată prin acest program de finanţare;

4. finanţarea Programului „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienţă” se va face prin contractarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unor împrumuturi, pentru minim 15 ani, în conformitate cu Legea 313/2004 a datoriei publice. Valoarea de investiţii estimată a Programului este de 13.419.4 milioane de lei (inclusiv taxele si impozitele plătite pe teritoriul României), iar valoarea împrumuturilor. este de aproximativ 12.172.3 milioane de lei eşalonat, prin care se va sigura finanţarea Programului în perioada 2006-2009, în funcţie de rezultatele din Strategiile de alimentare cu energie termica si a Studiilor de fezabilitate realizate de către autorităţile locale (diferenţa de 1.247,1 milioane de lei este



123

asigurata ca surse proprii pentru anul 2006 si 2007 conform Ordonanţei de Urgent! a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica, cu modificările şi completările ulterioare);

5. Beneficiarul împrumuturilor pentru componentele 1-7 va fi Ministerul Administraţiei si Internelor, care va efectua si plata serviciului datoriei publice contractate.

6. Beneficiarul împrumuturilor pentru componenta 8 va fi Ministerul Transporturilor, Constructor şi Turismului, care va efectua si plata serviciului datoriei publice contractate.

7. Rambursarea împrumutului pentru componentele I- 5 din structura sistemului centralizat de producere şi distribuţie energie termica seva suporta după cum urmează:

• Bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor va rambursa în procent de 50% (aproximativ 4.011,7 milioane de lei), la care se adăugă dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente împrumutului;

• Consiliile Locale care beneficiază de acest program vor rambursa 50% (aproximativ 4.011,7 milioane de lei), corespunzător investiţiilor realizate, la care se adaugă dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente împrumutului;

8. Pentru componentele 6-7 , rambursarea împrumutului, în valoare de aproximativ 2.748,9 milioane de lei, la care se adaugă dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente împrumutului, se va suporta de către proprietarii clădirilor care beneficiază de prezentul program, conform schemei de finanţare şi procedurilor care vor fi elaborate în cadrul Regulamentului privind implementarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficientă";

9. Pentru componenta 8 rambursarea împrumutului, în valoare de aproximativ 1.400 milioane de lei, la care se adaugă dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente împrumutului, se va suporta de către proprietarii clădirilor care beneficiază de prezentul program, conform schemei de finanţare şi procedurilor care vor fi elaborate în cadrul Regulamentului privind implementarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienta";

10. Consiliile locale vor coordona realizarea investiţiilor corespunzătoare componentelor 6-8, conform procedurilor care vor fi stabilite prin Regulamentul de implementare a programului "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta";

11. Valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera va reprezenta sursa de venituri pentru rambursarea împrumuturilor pentru Guvernul României şi pentru Consiliile Locale; Valoarea estimate de 13.419,4 milioane de lei este rezultatul analizei Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere si distribuţie centralizate.

7.2. Reglementările ANRE, ANRSC

Hotărârea de Guvern nr. 102/2004 pentru aprobarea Strategiei de accelerare a atragerii de investiţii şi privatizării în sectorul de



124

producere a energiei termoelectrice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139/17.02.2004. Obiective generale Procesul de atragere de investiţii şi de privatizare a agenţilor economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului - Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie este abordat ţinându-se seama, în principal, de necesitatea realizării programelor de investiţii şi reabilitare, precum şi a programelor de conformare la obligaţiile de mediu care să asigure crearea unor structuri competitive în contextul sistemului energetic naţional şi în context regional. Programul de restructurare şi de atragere de investiţii în sectorul producerii de energie electrică urmăreşte reabilitarea şi modernizarea capacităţilor existente şi/sau realizarea de noi capacităţi pe baza studiilor de fezabilitate, în condiţii de eficientizare a producţiei şi asigurare a protecţiei mediului înconjurător. Obiectivele principale care au stat la baza prezentei strategii sunt: - necesităţile de investiţii şi reabilitare urgente, necesare susţinerii sectorului

termoenergetic din România, care asigură aproximativ 60% din consumul de energie electrică;

- necesitatea îmbunătăţirii prin investiţii a performanţelor tehnice (randamente, consumuri) şi a siguranţei în exploatare prin realizarea unor structuri competitive în contextul integrării sistemului energetic naţional în cel regional şi european;

- necesitatea îndeplinirii obligaţiilor de mediu la nivelul normativelor europene, în aşa fel încât grupurile de generare în funcţiune, bazate pe materii prime fosile, să îndeplinească cerinţele de mediu până în anul 2012, iar grupurile noi să fie realizate cu tehnologii de mediu la nivelul cerinţelor europene;

- necesitatea accelerării investiţiilor private în sectorul de producţie a energiei termoelectrice, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate, într-un climat de competitivitate ridicată, într-o piaţă energetică în curs de deschidere şi liberalizare.

Hotărârea de Guvern nr. 103/2004 privind unele masuri pentru

restructurarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice pe baza de lignit, publicată în Monitorul Oficial al României, Parte I, nr. 146/18.02.2004, prin care s-au înfiinţat cele 3 complexe energetice: S.C. Complex Energetic ROVINARI S.A., S.C. Complex Energetic TURCENI S.A. şi S.C. Complex Energetic CRAIOVA S.A., rezultate din reorganizarea S.C. „TERMOELECTRICA” S.A., S.C. „Electrocentrale BUCURESTI” S.A. şi a Companiei Naţionale a Lignitului OLTENIA S.A. Târgu Jiu. Societatile comerciale infiintate sunt conduse de adunarea generala a actionarilor, constituita din reprezentantii actionarilor, si sunt administrate de consiliile de administratie. Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la societatile comerciale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr.



125

31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare, cu cele ale Codului comercial si ale celorlalte reglementari legale in vigoare.

Hotărârea de Guvern nr. 540/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399/05.05.2004, prin care a fost aprobat un nou Regulament pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice. Domeniul de aplicare - Prezentul regulament se aplică de către: - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru ducerea la

Ïndeplinire a atribuţiilor sale, specificate la art. 1 alin. (2); - persoanele juridice care solicită Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei acordarea, modificarea sau retragerea autorizaţiilor prevăzute de cadrul legal pentru unele activităţi de investiţii în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare;

- persoanele juridice şi fizice care solicită Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei acordarea, modificarea sau retragerea licenţelor prevăzute de cadrul legal pentru activităţi de exploatare comercială a capacităţilor energetice ori prestarea unor servicii în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare.

Scop - prezentul regulament stabileşte: - condiţiile generale privind acordarea autorizaţiilor şi licenţelor care sunt de

competenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare Ïn Domeniul Energiei; - procedura de solicitare şi acordare de autorizaţii şi licenţe; - condiţiile în care se modifică autorizaţiile sau licenţele acordate; - cazurile în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

poate decide suspendarea temporară sau încetarea valabilităţii autorizaţiilor ori licenţelor acordate;

- tarifele pentru acordarea sau modificarea de autorizaţii/licenţe, precum şi contribuţia anuală percepută de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei de la titularii şi solicitanţii de licenţe

Hotărârea de Guvern nr. 1816/2004 pentru aprobarea Regulamentului

de organizare şi funcţionare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1023 din 05.11.2004, stabileşte structura organizatorică a ANRE, principalele atribuţii şi competenţe ale preşedintelui şi vicepreşedintelui ANRE, domeniile de activitate specifice departamentelor din cadrul ANRE, precum şi modul de activitate al Comitetului de Reglementare al ANRE, Consiliului Consultativ al ANRE şi Comitetului de arbitraj.



126

7.3. Legislaţia română în domeniul protecţiei mediului, specifică domeniului energetic

Legea nr. 137/1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 304/30_decembrie

1995 privind protecţiei mediului. Abrogată prin OUG nr. 195/22 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial 1196/30 decembrie 2005 Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, in scopul asigurării unei dezvoltări durabile, sunt: - principiul precauţiei in luarea deciziei; - principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor; - principiul conservării biodiversităţii si a ecosistemelor specifice cadrului

biogeografic natural; - principiul "poluatorul plăteşte"; - înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea

oamenilor; - crearea sistemului naţional de monitorizare integrata a mediului; - utilizarea durabila; - menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate; - crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a

populaţiei la elaborarea si aplicarea deciziilor; - dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului.

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 publicată în Monitorul Oficial nr.

1196/30_decembrie 2005 privind protecţia mediului şi rectificată prin OUG 195/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 88/31 ianuarie 2006 (abrogă Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2002 aprobata si modificata prin Legea nr. 294 din 27.06.2003) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Ordonanţa de urgenţă este modificată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006

Hotărârea de Guvern 448/19 mai 2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 491/10 iunie 2005.

Hotărârea de Guvern nr.459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, publicata în MO nr. 462/31.05.2005



127

Legea nr. 655/2001 (transpune Directiva nr. 96/62/CEE) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, publicată în Monitorul Oficial nr. 773/04.12.2001

Legea nr.84/2006 pentru aprobarea si completarea Ordonanţei de Urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării, publicata in M.O. nr. 1078/30.11.2005 (abroga Legea nr. 645/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării - pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2002, publicata in M.O. nr. 901/12.12.2002)

Legea nr. 14/1997 – Tratatul Cartea Energiei

Tratatul Cartea Energiei Scopul tratatului - stabileşte cadrul juridic pentru promovarea cooperării pe termen lung în sectorul energetic, bazată pe complementarităţi şi avantaje reciproce, în conformitate cu obiectivele şi principiile Cartei. Aspecte legate de mediu - să minimizeze, de o manieră eficientă din punct de vedere economic, impactul negativ asupra mediului care are loc în interiorul sau în afara ariei sale, pentru toate activităţile din cadrul ciclului energetic din aria sa, luând măsurile de securitate necesare: îmbunătăţirea eficienţei energetice, dezvoltarea şi folosirea surselor de

energie regenerabile, promovarea folosirii combustibililor curaţi şi vor folosi tehnologii şi mijloace tehnologice care reduc poluarea;

culegerea şi diseminarea informaţiilor privind politicile energetice cu efecte benefice asupra mediului şi eficiente din punct de vedere economic şi cu privire la practicile şi tehnologiile eficiente din punct de vedere al costurilor;

conştientizarea opiniei publice privind acţiunile cu impact asupra mediului din sistemul energetic, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului negativ asupra mediului, şi costurile legate de diferitele măsuri de prevenire şi reducere;

Protocol cartei energiei privind eficienta energetica si aspecte legate de mediu – Lisabona - 17 dec.1994. Scopul - defineşte principiile politicii pentru promovarea eficienţei energetice ca o sursă importantă de energie şi pentru reducerea, în consecinţă, a impactului negativ al sistemelor energetice asupra mediului. Mai mult, el oferă direcţii privind dezvoltarea programelor de eficienţă energetică, indică domenii de cooperare şi oferă un cadru pentru dezvoltarea de acţiuni coordonate şi de cooperare. Aceste acţiuni pot include prospectarea, explorarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul de energie şi pot să se refere la orice sector economic. Obiective -



128

- promovarea politicilor de eficienţă energetică, compatibile cu o dezvoltare durabilă;

- crearea condiţiilor - cadru care să-i determine pe producători şi pe consumatori să utilizeze energia cât mai economic posibil, eficient şi benefic pentru mediu, în special prin organizarea pieţelor de energie eficiente şi printr-o reflectare cât mai mare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu; şi - încurajarea cooperării în domeniul eficienţei energetice

Principii de bază - politici de eficienţă energetică şi cadrul legislativ adecvat de reglementare care promovează: - funcţionarea eficientă a mecanismelor de piaţă, inclusiv formarea

preţurilor după criterii de piaţă şi o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;

- reducerea barierelor în calea eficienţei energetice, stimulând astfel investiţiile;

- mecanisme pentru finanţarea iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice;

- educarea şi conştientizarea; - diseminarea şi transferul de tehnologii; - transparenţa cadrului legislativ şi de reglementare. Carta Europeană a Energiei - Haga 1991 Tratatul de constituire a Comunităţii Energiei - Atena 2005 Semnat intre Comunitatea Europeana ,pe de o parte ;i un număr de state europene - printre care şi România, precum si Misiunea de Administrare Interimara a Naţiunilor Unite in Kosovo, pe de alta parte: - se pun bazele unei pieţe interne integrate de energie intre părţi. - propune sa promoveze furnizarea de electricitate si gaz la un nivel ridicat pentru cetăţeni

Legea nr.271/2003 - Hotărâre nr. 1856 din 22/12/200 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai ozonului, prin stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru



129

dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, considerând anul 2010 ca an ţintă.

Legea nr.8/1991 Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979 - protejeze omul si mediul sau inconjurator contra poluarii atmosferice si se vor stradui sa limiteze si, in masura posibilului, sa reduca in mod treptat si sa previna poluarea atmosferica, inclusiv poluarea atmosferica transfrontiere pe distante lungi.

Legea nr.3/2001 Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, referitor la respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a emisiei de gaze cu efect de seră faţă de nivelul anului 1989, în perioada obligatorie 2008- 2012, adoptat la 11 decembrie 1997; Convenţia - cadru - Principii - Revine în sarcina părţilor să ocrotească: sistemul climatic în interesul generaţiilor prezente şi viitoare, pe baza echităţii şi în funcţie de responsabilităţile lor comune, dar diferenţiate şi de capacităţile lor. În consecinţă, revine în sarcina ţărilor dezvoltate-părţi să fie în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice şi a efectelor lor nefaste. - Părţile studiază măsuri - privind mai ales finanţarea, asigurarea şi transferul de tehnologii care trebuiesc luate în cadrul convenţiei pentru a răspunde nevoilor şi preocupărilor specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare-părţi în faţa efectelor nefaste ale schimbărilor climatice şi ale impactului măsurilor de ripostă, în special în ţările următoare: a) mici ţări insulare; b) ţări care au zone de coastă situate puţin deasupra nivelului mării; c) ţări care au zone aride sau semiaride, zone de păduri şi zone supuse degradării pădurilor; d) ţări care au zone supuse catastrofelor naturale; e) ţări cu zone supuse secetei şi deşertificării; f) ţări care au zone cu o puternică poluare a atmosferei urbane; g) ţări care au ecosisteme fragile, în special ecosisteme montane; h) ţări a căror economie este puternic tributară fie veniturilor obţinute din producţia, transformarea şi exportul de combustibili fosili şi de produse înrudite cu o mare putere energetică, fie consumului combustibililor şi produselor menţionate; i) ţări fără litoral şi ţări de tranzit



130

7.4. Legislaţia UE în domeniul energiei şi pe probleme de mediu

Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, Republicata in

Monitorul Oficial, Partea I nr. 734 din 8 octombrie 2002 Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficienta a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si aspectele legate de mediu si cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile. Prin prezenta lege se instituie obligaţii şi se stabilesc stimulente pentru producătorii şi consumatorii de energie, in vederea utilizării eficiente a acesteia. In sensul prezentei legi, utilizarea eficienta a energiei înseamnă a acţiona pentru realizarea unei unităţi de produs, bun sau serviciu fără scăderea calităţii sau performantelor acestuia, concomitent cu reducerea cantităţii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu. Legea nr. 199/2000 republicată în 2002 privind eficienţa energetică, instituie necesitatea unor programe ce vizează întreg lanţul energetic: producţie – transport – distribuţie – utilizare şi vor include acţiuni pentru: promovarea cogenerării de mică şi medie putere; evaluarea impactului negativ asupra mediului.

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului, care se

refera la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului („Directiva SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Aceasta Directiva obliga autorităţile publice sa considere daca planurile sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive si, deci, daca este necesara realizarea unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directiva. Directiva 2001/42/EC a fost transpusa în legislaţia româna prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe (publicata în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

Directivei 85/337/EEC, în ceea ce priveşte evaluarea efectelor anumitor

proiecte publice si private asupra mediului („Evaluarea impactului asupra mediului sau Directiva EIA”) a arătat ca este important sa se asigure o aplicare si o implementare consecventa în toata Comunitatea pentru a realiza potenţialul maxim în ceea ce priveşte protecţia mediului si dezvoltarea durabila.

Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de

căldură a pieţei interne.



131

HG nr.1076/2004 (HG SEA), în pregătirea planurilor si programelor lor. Poate fi util si atunci când autorităţile iau în considerare si Protocolul UNECE asupra evaluării strategice de mediu, care a fost semnat si de România la 21 mai 2003 în cadrul celei de-a cincea Conferinţe Ministeriale „Mediu pentru Europa”, la Kiev, în Ucraina. Prezentul manual are la baza Ghidul privind implementarea Directivei 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, elaborat de Directoratul General - Mediu al Comisiei Europene. De aceea, documentul începe prin analizarea domeniului de aplicare a acesteia, cu un accent deosebit asupra conceptului de plan si program, ca si a determinării efectelor semnificative de mediu. Apoi este analizat conţinutul raportului de mediu, cerinţele necesare pentru asigurarea calităţii, prevederile asupra consultării, natura cerinţelor de monitorizare

CARTEA VERDE - reprezintă o strategie europeana privind siguranţa in

alimentarea cu energie - prioritate politica; respectarea obligaţiilor de mediu – Protocolul de la Kyoto, ratificat de Uniunea Europeana pe 4 mart.2002.

8. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE ASIGURARE A ÎNCĂLZIRII ÎN MUNICIPIUL GALAŢI

Există mai multe tipuri de surse de căldură care pot fi analizate în această lucrare de strategie. În

primul rând, se vor lua în calcul soluţii centralizate, cu instalaţii de cogenerare, plasate în incinta actualului CET Galaţi. În conformitate cu Regulamentul de aplicare al Programului Termoficare 2006-2009 Calitate şi Eficienţă, în lucrarea de strategie se va analiza şi soluţia complet descentralizată, care presupune instalarea de centrale termice pe gaze în fiecare apartament din Municipiul Galaţi. 8.1. Producerea centralizată a energiei termice

8.1.1. Prezentarea tipurilor de scenarii de echipare – încărcare şi a metodologiei pentru calculul producţiilor de electricitate şi al consumurilor de combustibil în situaţia menţinerii actualei surse.

Pentru un ciclu cu abur, cel mai bun randament global brut, cel mai scăzut consum specific brut de combustibil convenţional pentru producerea energiei electrice şi cel mai mare indice de structură a energiei utile s-ar realiza, teoretic, în cazul când:

pierderile la condensator ar fi nule; toată electricitatea s-ar produce în cogenerare, cu indici buni de termoficare; toată căldura s-ar produce în cogenerare.

Aceasta ar corespunde situaţiei turbinelor cu contrapresiune la

nivel industrial sau contrapresiune - la nivel urban şi priză reglabilă - la nivel industrial, inexistente în CET Galaţi. Ca urmare nu sunt posibile scenarii de funcţionare cu producţie integral în cogenerare şi pe tot



132

parcursul anului atât a căldurii cât şi a electricităţii. Scenariile de prognoză vor fi cu producţie de electricitate atât în cogenerare cât şi în condensaţie.

Vara, când necesarul de căldură este redus funcţionarea în regim

de condensaţie este, practic, obligatorie pentru respectarea restricţiilor de minim tehnic. În sezonul rece s-ar putea, totuşi, realiza eliminarea pierderilor la condensator, prin funcţionare în regim de vid înrăutăţit sau, mai radical, prin transformarea a cel puţin două turbine T 105 în maşini de contrapresiune atmosferică sau sub vid. În această situaţie:

producţia de electricitate de iarnă se va reduce în raport cu cea actuală;

centrala nu va putea participa pe timpul iernii la reglajul de putere electrică din SEN;

randamentul în regim de iarnă va fi maxim. Pentru transformarea unei turbine T 105 într-o maşină de 80 MW

de contrapresiune sub vid, sau atmosferică, sunt necesare, în principiu, următoarele măsuri tehnice:

întreruperea destinderii aburului la ieşirea din CMP (care corespunde cu nivelul livrării urbane de bază) şi „blindarea” conductelor de abur spre CJP;

folosirea boilerului de bază drept condensator; înlocuirea rotorului CJP cu un arbore care să permită cuplajul direct al CMP la generator; renunţarea la PJP 1 şi refacerea circuitelor de condensat, vid, recuperare abur scăpări şi labirinţi

pentru noua schemă; adaptarea sistemului de reglaj al turbinei.

Pe de altă parte trebuie să ţinem seama că CET Galaţi utilizează, în

cea mai mare măsură, combustibili scumpi şi nu poate intra în competiţie pe piaţa de electricitate cu centralele mai mari şi care folosesc combustibili mai ieftini. De aceea recomandăm ca, dacă se va opta pentru transformarea a cel puţin unei turbine T 105 în maşini de contrapresiune atmosferică sau sub vid, adaptarea să fie ireversibilă şi maşina respectivă să nu fie utilizată în regimurile de vară.

În lucrarea de faţă se vor analiza două tipuri de scenarii cu TA, ambele bazate pe producerea preponderent în cogenerare a căldurii şi electricităţii în sezonul rece, şi încărcarea în condensaţie în regimul de vară până la asigurarea minimului tehnic:

Scenariul „Cdmin”, cu funcţionarea slab încărcată a cozilor de condensaţie atât iarna cât şi vara;

Scenariul „K&Cd”, cu funcţionarea iarna în contrapresiune



133

•

•

atmosferică sau sub vid şi vara în regim de condensaţie cu priză reglabilă. Folosirea pe toată durata anului a cozilor de condensaţie va face ca

randamentele globale brute şi nete să fie mai mici în scenariul Cdmin decât în K&Cd.

Pentru cazul concret al CET Galaţi coeficientul global mediu anual de termoficare şi indicele global mediu anual de termoficare au fost în perioada ultimilor ani mai mici decât valorile realizabile tehnic, deoarece nu toată producţia de abur tehnologic s-a obţinut în cogenerare (o parte a provenit din SRR de pe bara de abur viu). Aceste probleme se propun a fi remediate în ambele scenarii, ori de câte ori regimurile de funcţionare îndeplinesc condiţiile tehnice necesare pentru a permite acest lucru.

Producţia brută de energie electrică a unei CET cu T.A. poate fi scrisă ca o sumă între puterea în termoficare şi cea în condensaţie şi depinde de o serie de factori:

fluxurile de căldură livrată pe nivele termice (puterea electrică produsă în termoficare este, în principiu, proporţională cu aceste fluxuri) şi modul de livrare (acesta din urmă influenţează coeficientul de proporţionalitate, respectiv indicele de termoficare); încărcarea absolută şi relativă a cozilor de condensaţie (puterea electrică brută produsă în condensaţie este proporţională cu debitul la condensator), parametrii aburului viu, presiunea la condensator, randamentul intern echivalent, performanţele preîncălzirii regenerative şi alţi factori care influenţează coeficientul de proporţionalitate, respectiv energia specifică pe unitatea de masă evacuată de la condensator.

Deşi prezentarea de mai sus s-a făcut pe două categorii de influenţe distincte (şi

aparent independente) menţionăm că există o interdependenţă a factorilor din prima şi din a doua categorie, în special în regimurile de exploatare cu variaţii mari ale cel puţin uneia din cele două încărcări. Astfel, spre exemplu, o încărcare a CIP al unei turbine cu condensaţie şi priză reglabilă, datorată unui consum termic ridicat, poate conduce, simultan, la fenomene cu efecte contrare asupra performanţelor ciclului de condensaţie:

creşterea presiunilor la prizele fixe din CIP va duce la ridicarea temperaturii apei de alimentare şi la mărirea efectului pozitiv al preîncălzirii asupra randamentului, simultan cu o creştere a energiei specifice pe kg de abur evacuat la condensator; încărcarea mai bună a CIP duce la creşterea randamentului intern al acestuia; creşterea debitului de abur pentru termoficare necesită, datorită capacităţii limitate de înghiţire a turbinei, reducerea debitului la condensator şi laminarea aburului la prize (în special la cea urbană) înrăutăţind randamentul intern echivalent al destinderii.



134

8.1.2. Alegerea tehnologiei energetice pentru sursa alternativă, a puterilor unitare şi a numărului de grupuri pentru o eventuală nouă CET.

Deşi considerăm că, pe termen mediu, soluţia optimă pentru ansamblul

consumatorilor racordaţi la reţeaua existentă este menţinerea actualei surse, totuşi, nu putem exclude, pe termen lung, posibilitatea dezvoltării unor surse alternative de medie sau chiar mare putere.

Primăria Galaţi nu deţine ca proprietar nici sursa şi nici reţeaua primară de apă

fierbinte. Este posibil ca viitorul proprietar al sursei să nu dorească să continue să livreze căldură sub formă de apă fierbinte către Municipiul Galaţi, sau să solicite un preţ prea mare pentru căldura vândută. În absenţa unui contract pe termen lung pentru vânzarea căldurii acest nou proprietar nu va fi interesat să preia şi reţeaua de apă fierbinte. Într-o asemenea situaţie, recomandăm ca, la transferul CET Galaţi către noul proprietar, reţeaua de apă fierbinte să fie preluată de Primărie. Această opţiune menţine posibilitatea unei surse alternative centralizate, aflate în vecinătatea trunchiului principal al reţelei, care să continue să alimenteze întregul Municipiu.

Soluţia tehnică ce ar permite cea mai rapidă implementare a unei surse alternative, cu investiţie minimă şi care poate să utilizeze integral păcură cu conţinut redus de sulf (în cazul când căldura dezvoltată prin arderea acesteia va deveni mai ieftină decât gazul natural) este aceea a unei centrale termice cu cazane de apă fierbinte şi cazane de abur industrial. Pe partea electrică, o CT nu pune probleme deosebite de amplasament, deoarece serviciile proprii electrice au cel mult motoare de 6kV, a căror alimentare se poate face prin racordarea la reţelele de joasă tensiune ale S.C. Electrica S.A.

Principalele dezavantaje ale acestei soluţii vor fi date de lipsa efectului de scop al

cogenerării, ceea ce ar impune: o Raportarea tuturor cheltuielilor la un singur produs (căldura). o Necesitatea achiziţionării electricităţii pentru serviciile proprii ale CT, dar şi

pentru serviciile comunale şi consumatorii bugetari ale căror facturi sunt suportate de primărie.

Din toate aceste motive excludem varianta CT şi ne îndreptăm atenţia spre soluţiile

de cogenerare. În legătură cu alegerea tehnologiei termodinamice de cogenerare menţionăm că:

Nivelul ridicat al puterii termice şi al cererii zonale de electricitate exclude tehnologia de cogenerare cu motoare cu piston.

Variaţia mare a sarcinii termice urbane exclude soluţiile cu ITA de contrapresiune. Dacă s-ar opta pentru ITA cu condensaţie şi priză reglabilă, aceasta ar relua dezavantajele actualei surse, şi ar necesita investiţii mari şi durate mari de punere în funcţiune. În consecinţă nu recomandăm tehnologia de cogenerare cu turbine cu abur.

În continuare se vor analiza soluţiile bazate pe folosirea ITG. Comparând modul



135

de corelare între producţia de căldură şi cea de electricitate la cogenerare, cu consumurile prognozate, ajungem la două moduri de încadrare a noilor surse în curba de sarcină electrică:

Dacă noua CET va acoperi atât cererea cumulată de electricitate a oraşului cât şi o cotă semnificativă din cea a MITTAL STEEL, atunci ea va putea să aibă o putere electrică de ordinul sutelor de MW. Cazanele vor putea funcţiona în regim pur recuperativ producând abur ce va putea fi folosit la turbine de condensaţie şi priză reglabilă. Prin alegerea corelată a presiunilor de producere a aburului în raport cu cele de consum, centrala va putea să asigure fără CAI şi necesarul pentru SPT termice precum şi eventuale livrări de abur tehnologic. În perioada de vară o asemenea soluţie, denumită în continuare CET-CCGA va funcţiona aproape de regimul de condensaţie pură cu randamente globale de peste 55%, transformând în electricitate peste 52% din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului. Creşterea puterii termice pe perioada de iarnă se poate realiza prin strangularea diafragmei rotative şi reducerea puterii electrice. Considerente de blocizare impun ca numărul de TG şi cazane recuperatoare să fie egal cu numărul de turbine cu abur. Ţinând seama şi de mărimea puterilor electrice ale turbinelor cu gaze disponibile devine raţională tehnic realizarea a două unităţi (TG + cazan recuperator + TA), fiecare din ele pe câte o singură line de arbori (TG şi TA antrenează acelaşi generator). Această soluţie, trebuie să evacueze energia electrică un nivel ridicat de tensiune (de preferinţă 220kV) şi necesită amplasarea la o distanţă mică de o staţie de 220kV, în caz contrar racordul electric devenind prea scump.

Dacă noua CET va acoperi cererea locală de electricitate a consumatorilor casnici, bugetari şi de mică industrie, atunci ea va trebui să aibă o putere electrică de ordinul zecilor de MW. În regim pur recuperativ puterea termică de la ITG este comparabilă cu cea electrică. Creşterea puterii termice pe perioada de iarnă se poate realiza prin folosirea unor cazane cu postcombustie avansată. Considerente de blocizare impun ca numărul de cazane să fie egal cu numărul de turbine cu gaze, iar cerinţa unei calităţi în alimentarea cu căldură conduce la necesitatea a cel puţin trei cazane (3 x 35%). Această soluţie denumită în continuare CET-TG, poate să evacueze energia electrică la nivele de tensiune de ordinul 35–110kV, ca urmare are restricţii mai mici de amplasare pe parte electrică. Pentru ca această centrală să poată asigura şi necesarul de abur tehnologic, sau cel puţin aburul pentru serviciile proprii termice, ea va fi dotată şi cu CAI, care vor funcţiona în regim de centrală termică.

Din punct de vedere al combustibililor utilizaţi:

♦ Soluţia cu ciclu combinat gaze-abur, la care întreaga putere termică se introduce la camera de ardere a ITG, impune utilizarea exclusivă a gazului natural.

♦ Schema CET-TG necesită gaz natural la camera de ardere a ITG şi poate utiliza la postcombustie păcură cu conţinut redus de sulf (în cazul când căldura dezvoltată prin arderea ei va deveni mai ieftină decât gazul natural).

Deoarece costul gazului natural este în continuă creştere se va elimina soluţia

CCGA care, în ciuda randamentelor mari, conduce la costuri ridicate ale electricităţii.



136

Pentru alegerea tipurilor de turbine cu gaze utilizabile în CET-TG s-a pornit de la

datele de catalog ale 50 modele aeroderivative şi heavy duty, cu puteri la bornele generatorului cuprinse între 12 şi 26 MWe. Turaţiile acestor maşini sunt cuprinse în intervalul 11 000 ÷ 3 300 rot/min cu o tendinţă de scădere la creşterea puterii. Pentru a produce electricitatea sub formă de curent alternativ la 50Hz ele sunt cuplate prin reductoare de turaţie la generatoare de 3 000 rot/min (o pereche de poli) sau 1500 rot/min (2 perechi de poli).

Comparând puterea termică recuperabilă de la o TG cu necesarul de căldură de vară

se observă că, în ipoteza funcţionării pe durata sezonului cald a două TG, maşinile cu puteri electrice la bornele generatorului de peste 20 MW conduc la puteri termice recuperate prea mari şi ar necesita oprirea sau descărcarea excesivă pe perioada de vară.

Din analiza randamentelor globale pentru ansamblul turbine cu gaze + CAF de recuperare cu postcombustie se pot trage următoarele concluzii:

Randamentele globale sunt mai mari decât cele de la funcţionarea în regim de cogenerare exclusiv recuperativă.

Regimurile cu postcombustie şi cu aer suplimentar permit realizarea unor randamente globale uşor mai mari decât cele fără aer suplimentar.

Dependenţa randamentelor globale de puterea unitară este destul de redusă.

8.1.3.

Analiza comparativă a bilanţurilor prognozate în diferitele scenarii de echipare – încărcare a CET Galaţi. Concluzii tehnice.

Metodologia generală de bilanţ este de acelaşi tip ca cea folosită la bilanţul pe ultimii 3 ani şi va urmări aceleaşi fluxuri, respectiv aceiaşi indicatori de performanţă. Principala deosebire este aceea că în loc să se bazeze pe măsurători, datele numerice vor fi cele rezultate din prognozele prezentate mai sus.

Centralizând şi prelucrând datele calculate referitoare la cantităţile de energie lunare şi puterile medii, electrice şi termice, asociate acestora, s-au calculat, la fel ca şi în cazul analizelor istorice, cantităţile de energie anuale şi puterile medii asociate acestora şi s-a construit câte un „an echivalent de prognoză” pentru fiecare scenariu de echipare - încărcare.

Menţionăm că: Spre a permite o evaluare rapidă a ponderii fiecăruia dintre fluxurile identificate s-a luat şi în acest caz drept referinţă fluxul de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului, considerat drept 100 %. Pentru a permite analize comparative:

- pe prima coloană de valori numerice s-au reluat datele



137

bilanţului istoric pentru anul echivalent construit pe baza analizei istorice a perioadei 01.01.2003 ÷ 31.12.2005;

- pe celelalte coloane s-au prezentat atât valorile numerice pentru scenariile cu TA cât şi cele pentru scenariile cu TG.

Din analizele realizate rezultă următoarele:

Cantităţile de căldură livrate la gardul centralei şi la consumatori sunt identice în toate scenariile de prognoză şi foarte apropiate de cele din anul echivalent de analiză. Mica diferenţă, în sensul că livrările de căldură în scenariile de prognoză sunt mai mari cu circa 0,63 % decât la analiză, se explică prin uşoara ridicare a vârfului de sarcină termică urbană în raport cu cea mai mare medie lunară.

Deşi livrările la gard sunt identice, producţiile brute de căldură diferă din cauza consumurilor serviciilor proprii termice. Datorită cotei mici de servicii proprii termice, diferenţele raportate la anul de analiză sunt de 0,55 ÷ 1,5 %.

Pe partea de ieşiri din conturul de bilanţ, cele mai mari diferenţe se înregistrează la producţia brută şi la livrările la gard de electricitate. Considerând ca referinţă producţiile şi livrările din anul echivalent de analiză, se observă că:

• În scenariul TA_Cdmin, datorită reducerii încărcării cozilor de condensaţie, producţia brută de electricitate scade la 70,5 % din cea de referinţă, iar livrările nete la gardul centralei la 68,5 % din referinţă. • În scenariul TA_K&Cd, datorită eliminării cozilor de condensaţie ale

maşinilor T 105, folosite în regimurile de iarnă, producţia brută de electricitate scade la 54,5 % din referinţă, iar livrările nete la gard la 51,5 % din referinţă.

• În cazul TG_Elmax, datorită reducerii puterii instalate faţă de scenariile cu TA, producţia brută de electricitate scade la 36,3 % din referinţă, iar livrările nete la gard la 35,8 % din referinţă.

• În cazul TG_Elmin, producţia brută de electricitate scade la 28,5 % din referinţă, iar livrările nete la gard la 27,4 % din referinţă. Pe lângă reducerea puterii instalate, scăderea producţiei de electricitate în raport TG_Elmax se datorează şi reducerii duratei de utilizare a capacităţii instalate în TG.

Faptul că livrările nete scad în mărimi relative mai rapid decât producţiile brute de electricitate se datorează reducerii mai lente a consumurilor serviciilor proprii electrice în raport cu reducerea mai rapidă a producţiilor de electricitate.

Scăderea producţiilor şi livrărilor de electricitate conduce la reducerea cantităţii totale de energie facturată anual.

O evoluţie rapid descrescătoare o are şi fluxul de pierderi. Faţă de 100 % pierderi în anul echivalent de analiză istorică, acestea se reduc la: • 50,4 % în scenariul TA_Cdmin; • 30,8 % în scenariul TA_K&Cd; • 17,1 % în cazul TG_Elmax; • 11,4 % în cazul TG_Elmin.



138

Tabelul 8.1. Prezentarea comparativă a datelor de bilanţ energetic istoric al CET Galaţi şi a bilanţurilor prognozate în diferite soluţii de echipare şi încărcare

Fluxul U.M. An ech. TA_Cdmin TA_K&Cd TG_Elmax TG_Elmin

GWh 4.250 3.096 2.579 2.141 1.957 WBB

MW 484,725 353,435 294,398 244,380 223,424 GWh 1.446 1.468 1.462 1.457 1.454 MW 164,941 167,583 166,875 166,275 166,023 WTB

% 34,03 47,42 56,68 68,04 74,31 GWh 24 37 31 26 23 MW 2,649 4,241 3,533 2,933 2,681 WTSP

% 0,55 1,20 GWh 1.422 1.431 MW 162,292 163,342 WTL

% 33,48 46,22 55,48 66,84 73,11 GWh 132 131 MW 14.966 14,995 ∆WTR

% 3,09 4,24 5,09 6,14 6,71 GWh 1.292 1.300 MW 147,326 148,347 WTF

% 30,39 41,97 50,39 60,70 66,40 GWh 1.072 756 584 389 305 MW 122,347 86,35 66,63 44,35 34,85 WEB

% 25,24 24,43 22,63 18,15 15,60 GWh 938 643 483 336 257 MW 106,962 73,42 55,10 38,32 29,29 WEL

% 22,07 20,77 18,72 15,68 13,11 GWh 134 113 101 53 49 MW 15,385 12,92 11,53 6,03 5,56 WESP

% 3,17 3,66 3,92 2,47 2,49 GWh 2.518 2.224 2.046 1.845 1.760 MW 287,287 253,93 233,51 210,62 200,87 Wutilă brută

% 59,27 71,85 79,32 86,19 89,91 GWh 2.360 2.074 1.914 1.767 1.687 MW 269,254 236,77 218,44 201,66 192,63 Wutilă gard CET

% 55,55 66,99 74,20 82,52 86,22 GWh 2.230 1.943 1.782 1.635 1.556 MW 254,288 221,77 203,44 186,66 177,63 Wutilă netă

% 52,46 62,75 69,11 76,38 79,51

În continuare se prezintă în tabelul 8.2., cei mai importanţi indicatori pentru aprecierea performanţelor tehnice ale CET Galaţi, în anul echivalent de analiză istorică (prima coloană de valori numerice) şi în anii echivalenţi de prognoză pentru fiecare scenariu de echipare – încărcare (următoarele 4 coloane de valori).



139

Tabelul 8.2. Prezentarea comparativă a indicatorilor de bilanţ energetic istoric al CET Galaţi şi a celor

prognozaţi în diferite soluţii de echipare şi încărcare

Indicator U.M. An ech. TA_Cdmin TA_K&Cd TG_Elmax TG_Elmin

ηbrut % 59,27 71,85 79,32 86,19 89,91 y str. brut kJel/kJterm 0,74 0,5152 0,3993 0,2667 0,2099 ηgard % 55,55 66,99 74,20 82,52 86,22 y str. gard kJel/kJterm 0,66 0,4495 0,3373 0,2346 0,1793 ηnet % 52,46 62,75 69,11 76,38 79,51 y str. net kJel/kJterm 0,73 0,4950 0,3714 0,2583 0,1974 g termof % 54 64,21 83,00 - - y termof kJel/kJterm 0,40 0,3309 0,3314 - - εSPT el % 12,57 14,96 17,31 13,60 15,96 εSPT term % 1,606 2,531 2,117 1,764 1,615 ηretea AF % 88,49 88,56

Din analiza tabelului 8.2. rezultă următoarele:

Ca urmare a reducerii pierderilor centralei, randamentele brute, la gard şi nete au evoluţii crescătoare în raport cu anul echivalent de analiză istorică, după cum urmează: • Randamentul brut creşte de la valoarea de referinţă de 59,3%, până la:

71,85 % în scenariul TA_Cdmin; 79,3 % în scenariul TA_K&Cd; 86,2 % în scenariul TG_Elmax şi 89,9 % în scenariul TG_Elmin.

• Randamentul la gardul CET creşte de la valoarea de referinţă de 55,55 %, până la: aproape 67 % în scenariul TA_Cdmin; 74,2 % în scenariul TA_K&Cd; 82,5 % în scenariul TG_Elmax şi 86,2 % în scenariul TG_Elmin.

• Randamentul net la consumator creşte de la referinţa de 52,45 %, până la: 62,75 % în scenariul TA_Cdmin; 69,1 % în scenariul TA_K&Cd; 76,4 % în scenariul TG_Elmax şi 79,5 % în scenariul TG_Elmin.

În scenariile de prognoză cu TA, scăderea încărcării cozilor de condensaţie conduce la creşterea gradului de termoficare. Faţă de gtermof = 54 % în anul echivalent de analiză istorică, se ajunge la 64,2 % în scenariul TA_Cdmin şi 83 % în scenariul TA_K&Cd.

Cotele serviciilor proprii electrice sunt uşor mai mari în scenariile de prognoză decât în anul de analiză istorică, în principal deoarece consumurile serviciilor proprii scad mai încet decât producţia de electricitate.

Cotele serviciilor proprii termice sunt şi ele uşor mai mari în scenariile de prognoză decât în anul de analiză istorică.

Randamentul reţelei de transport AF, acelaşi în toate scenariile de prognoză, a rezultat foarte apropiat de cel din anul echivalent de analiză istorică. Este evident că lucrările de perfecţionare a reţelei primare pot conduce la creşterea acestuia şi la ridicarea randamentului global net de utilizare a energiei primare. Reducerea pierderilor la transport va duce, în condiţiile aceloraşi livrări la PT, la reducerea livrărilor la gardul centralei şi la scăderea consumului de combustibil.



140

Din analiza comparativă a bilanţului energetic istoric cu bilanţurile energetice pentru scenariile de prognoză la echiparea cu TA se observă că îmbunătăţirea indicatorilor tehnici de performanţă se datorează următoarelor cauze:

alegerea raţională a echipamentelor în exploatare şi a modului de încărcare a lor, în funcţie de încărcarea termică; reducerea producţiilor de electricitate în condensaţie, până la anularea acestora pe durata sezonului rece, în scenariul K&Cd, care va necesita, însă, transformarea turbinelor T 105 pentru a putea funcţiona cu contrapresiune sub vid sau atmosferică; livrarea unei cote sporite din aburul industrial de 35 bar din priza semireglată a maşinii PT 60, cu o valoare mai mare a indicelui de producţie a energiei electrice în termoficare faţă de cazul livrării prin SRR de pe bara de abur viu; Menţionăm că între scenariile de prognoză prezentate în lucrarea de faţă, care au

aceleaşi soluţii de echipare, se pot intercala scenarii de încărcare intermediare. Spre exemplu:

În soluţia cu ITA, între scenariul K&CD (care presupune adaptarea a două turbine T 105 pentru a permite renunţarea la producţia de electricitate în condensaţie în sezonul rece) şi scenariul Cdmin (care presupune menţinerea construcţiei actuale a turbinelor T 105 şi reducerea încărcării cozilor de condensaţie ale acestora) se poate construi un scenariu cu o singură turbină T 105 adaptată.

În soluţia cu ITG se pot, de asemenea imagina scenarii intermediare între Elmax şi Elmin, diferenţiate prin numărul de ore de funcţionare a turbinelor cu gaze. Continuarea funcţionării centralei existente pe un orizont de timp mediu poate să

ridice unele probleme din punct de vedere al echipamentelor termomecanice majore, având în vedere că unele dintre acestea au durata de viaţa expirată, iar pentru altele durata remanentă de viaţă, fără reparaţii capitale majore, este limitată.

Ţinând seama de istoria de exploatare prezentată anterior şi de tipurile de regimuri

prognozate în capitolul de faţă, se pot face următoarele recomandări: A) Pe partea de turbine, în ambele scenarii:

TA#1 şi TA#2 pot fi dezafectate, cu eventuala păstrare a unor componente utilizabile ca piese de schimb „second hand” pentru celelalte maşini. Se recomandă menţinerea în exploatare, pentru durata sezonului cald, a TA#4 tip PT 60. Aceasta permite reducerea pierderilor la condensator şi alimentarea consumatorului industrial de abur tehnologic de înaltă presiune din priza semireglată, cu creşterea producţiei de electricitate în cogenerare. Chiar dacă pe durata sezonului rece nu se întrevăd regimuri cu mai mult de 2 turbine în funcţiune, este necesar ca, pentru a dispune în aceste regimuri şi de o maşină în rezervă, să se menţină în exploatare curentă TA#3, TA#5 şi TA#6. Cum TA#3 are o durată cumulată de funcţionare apropiată de cea normată de viaţă, rezultă că la ea vor fi necesare lucrări de reparaţii capitale avansate pentru extinderea duratei de viaţă.

Pentru scenariul K&Cd, sau o combinaţie între Cdmin şi K&Cd, decizia privind



141

adaptarea a cel puţin unei TA de tip T 105 pentru funcţionare, în sezonul rece, în regim de contrapresiune sub vid sau atmosferică, deşi pe deplin justificată din punct de vedere al performanţelor tehnice, necesită analize economice suplimentare.

B) Pe partea de cazane:

În ambele scenarii primele două cazane (Cz#1 şi Cz#2) pot fi dezafectate. În scenariul K&Cd, care nu necesită regimuri cu 3 cazane în funcţiune, se pot menţine în exploatare curentă doar 3 cazane, respectiv Cz#6, Cz#7 şi Cz#8. Dintre acestea cel mult două vor fi în funcţiune, iar al treilea în rezervă. Cz#3, Cz#4 şi Cz#5 vor putea fi retrase din exploatare, cu menţinere în conservare. În scenariul Cdmin, care necesită pe durata sezonului rece şi regimuri cu 3 cazane în funcţiune, devine necesar ca, pentru a dispune în aceste regimuri şi de un cazan în rezervă, să se menţină în exploatare curentă nu numai Cz#6, Cz#7 şi Cz#8 ci şi cel puţin unul din celelalte. Considerând irevocabilă decizia de retragere din exploatare a Cz#1 şi Cz#2, se va alege unul dintre Cz#3, Cz#4 sau Cz#5. Cum şi acestea au timpi cumulaţi de funcţionare apropiaţi de durata normată de viaţă, rezultă că la unul dintre ele vor fi necesare lucrări de reparaţii capitale avansate pentru extinderea duratei de viaţă. Alegerea se va face în funcţie de starea tehnică şi de lungimea traseului de abur viu. Din punct de vedere al duratei cumulate de funcţionare cel mai puţin uzat pare a fi Cz#4, iar menţinerea acestuia în funcţiune asigură legături scurte cu TA#3 şi TA#4.

Definitivarea deciziilor privind menţinerea sursei sau construcţia unei nou surse, sau privind repartiţia încărcării pe echipamente, în scenariile cu aceeaşi soluţie tehnică de echipare, necesită completarea aspectelor tehnice cu analize economice.

8.2. Producerea descentralizată a energiei termice Soluţia este destul de cunoscută, fiind preferată de majoritatea clienţilor care s-au deconectat de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Pentru fiecare apartament din Municipiul Galaţi se va instala câte o centrală care să asigure atât încălzirea, cât şi apa caldă de consum. Pentru această soluţie nu mai este nevoie să se asigure modernizarea reţelelor care transportă şi distribuie agent termic, în schimb este necesară o investiţie masivă în reţeaua de gaze naturale.

8.3 Modernizarea reţelei primare

Nu există alternative la sistemul actual de transport a energiei termice pentru municipiul Galaţi. Datorită poziţionării sursei, traseul actual reprezintă singura opţiune pentru o nouă conductă de transport de apă fierbinte.

Realizarea obiectivelor impuse prin Programul Termoficare 2006-2009 Calitate şi Eficienţă, privind încadrarea într-un procent de până la 15% pierderi tehnologice în reţele,



142

implică utilizarea unor conducte cu performanţe mecanice şi de izolare termică deosebite. Tehnologiile actuale de fabricare şi montaj a conductelor pentru transportul agenţilor termici permit realizarea unor performanţe superioare celor impuse prin program, cu condiţia respectării tuturor prescripţiilor tehnice de fabricaţie, montaj şi exploatare.

8.4 Modernizarea punctelor termice

Schemele de funcţionare şi de automatizare adoptate pentru modernizarea punctelor termice vor asigura reglarea automată a parametrilor tehnici de funcţionare, cât şi posibilitatea supravegherii şi conducerii punctului termic prin teledispecerizare. Înlocuirea schimbătoarelor de căldură fasciculare pentru încălzire şi apă caldă de consum cu schimbătoare de căldură cu plăci inox sunt obligatorii pentru toate obiectivele analizate. Punctele termice se vor dota cu utilaje termomecanice moderne, care vor asigura o funcţionare optimă, cu fiabilitate ridicată, economice, nepoluante, după cum urmează:

- minim două pompe în linie de circulaţie cu convertizor de frecvenţă, pentru reglarea debitului în circuitul secundar de încălzire;

- minim două pompe în linie cu convertizor de frecvenţă, pentru circulaţie apă caldă de consum;

- pompă linie pentru recirculare apă caldă de consum; - modul de expansiune-adaos compus din rezervor deschis apă tratată,

pompă dublă adaos, ventil electromagnetic, vas expansiune închis cu membrană

- vană motorizată cu două căi pentru reglare temperatură pe circuitul de încălzire (reglare debit agent primar);

- vană motorizată cu două căi pentru reglare temperatură în circuitul de apă caldă de consum (reglare debit agent primar)

- vană motorizată cu trei căi pentru reglare temperatură în circuitul de apă caldă de consum şi recirculare apă caldă de consum. Vanele motorizate 2-3 căi asigură reglajul calitativ al sarcinii termice, direct pe schimbătorul de căldură, realizând prepararea apei calde cu prioritate, în paralel cu încălzirea;

- contoare energie termică pentru încălzire; - contoare energie termică pentru preparare apă caldă de consum; - contoare pentru apă caldă de consum recirculată; - pentru circuitul de apă caldă menajeră se va instala o staţie de dedurizare

electromagnetică (care utilizează procedeul de perturbare dinamică a forţelor moleculare pentru producerea precipitatelor, fără utilizarea substanţelor chimice); echipamentul este uşor de instalat şi întreţinut, iar procesul de dedurizare-tratare-regenerare este complet automatizat;

- pentru circuitul de încălzire se va instala o staţie de dedurizare clasică (care utilizează substanţelor chimice speciale); echipamentul este uşor de instalat şi întreţinut, iar procesul de dedurizare-tratare-regenerare este complet automatizat;



143

Automatizarea punctelor termice va fi asigurată de:

- o staţie de automatizare care asigură: reglarea temperaturii în circuitul de încălzire, în funcţie de temperatura exterioară; limitarea temperaturii apei calde de consum la 600C; prepararea cu prioritate a apei calde de consum; comanda pompelor duble pentru schimbarea periodică a pompei active cu pompa de rezervă; conectarea tuturor semnalelor de avarii şi a parametrilor la aparatul de automatizare; dispecerizare locală, posibilitatea conducerii de la distanţă a punctelor termice şi a interconectării acestora, telegestiune;

- sonda temperatură exterioară; - sondă temperatură de conductă cu imersie, inclusiv teaca; - presostat; - flusostat, pentru reglarea debitului de agent termic secundar tur încălzire - tablou electric şi de automatizare.

Arhitectura sistemului de dispecerizare va fi structurată tip reţea modulară, utilizând standarde industriale pentru sistemele de operare, reţele şi protocoluri de comunicare. Sistemul va fi disponibil spre extindere de la un singur nod la o reţea multi-server. Sistemul va permite distribuirea funcţiilor sale cum ar fi: achiziţia datelor, interfaţare grafică, control peste reţea cu scopul obţinerii performanţelor şi a unei flexibilităţi maxime. Utilajele prevăzute vor asigura:

- flexibilitate în livrarea energiei termice pentru încălzire şi apă caldă de consum, asigurând o automatizare completă şi o transmisie de date la sistemul de telegestiune, pentru întreaga gamă de temperaturi ale agenţilor termici;

- mentenabilitate, respectiv risc redus de defecţiuni, urmărire în exploatare completă, operaţiuni de întreţinere/reparare simple şi uşor de executat;

- reducerea pierderilor de energie şi implicit scăderea costurilor de distribuţie; - gestionarea eficientă a energiei şi fluidelor la nivel local (PT) şi la nivel de

sistem prin teledispecerizare; - rezistenţă, siguranţă şi stabilitate în exploatare; - durabilitate în exploatare; - siguranţă la foc; - nivel de zgomote şi vibraţii sub limita admisă.

8.5 Modernizarea reţelelor secundare

Pentru executarea cât mai urgentă a lucrărilor, s-au ales conducte preizolate termic, conducte ce reprezintă o soluţie tehnică modernă, viabilă, economică şi nepoluantă. Conductele preizolate asigură:

- reducerea pierderilor de energie şi, implicit, scăderea costurilor de transport;



144

- rezistenţă, siguranţă şi stabilitate în exploatare; - au durabilitate în funcţionare de circa 30 de ani; - necesită un ritm scăzut de reparaţii curente şi întreţinere comparativ cu

conductele izolate în mod clasic; - siguranţă la foc; - nu produc zgomote şi vibraţii; - sistemul de control al pierderilor de fluide, respectiv firul de semnalizare, cu

care sunt dotate conductele preizolate, va semnaliza şi localiza automat defectele de izolaţie sau avariile;

- supravegherea continuă şi localizarea automată a defectelor izolaţiei termice, detectarea timpurie a defectelor în exploatare, evaluarea diferenţiată a întinderii defectelor, supravegherea permanentă a pătrunderii umezelii în termoizolaţie.

Pentru toate reţelele termice secundare se va monta conductă de recirculare a apei calde de consum, izolate cu spumă poliuretanică şi protejată cu manta din PVC. În principiu, traseele actualelor conducte de distribuţie agent termic nu se vor modifica.

9. EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL 9.1. Investiţii pentru creşterea eficienţei la consumul de energie termică

Costurile specifice pentru reabilitarea termică a unui apartament sunt extrem de dificil de estimat. Ele depind foarte mult de tipul apartamentului, de vechimea lui, de modul de amplasare a ferestrelor, etc. Pentru estimarea investiţiei în lucrările care sunt necesare pentru un apartament convenţional, se vor utiliza preţurile de pe piaţa actuală, valabile pentru reabilitarea unei locuinţe. Este evident că, în cazul aplicării unui program coerent, acest preţuri pot să scadă foarte mult, dar această estimare este, practic, imposibilă la nivelul unui oraş de mărimea Municipiului Galaţi, cu păstrarea unui grad relativ mare de precizie a datelor. Tabelul 9.1. prezintă lista de operaţiuni minimale care trebuie realizate pentru creşterea eficienţei energetice la un apartament, cu preţurile specifice aferente. Tabelul 9.2 prezintă estimările privind investiţiile necesare pentru creşterea eficienţei energetice la nivelul tuturor apartamentelor alimentate cu căldură din sistemul centralizat din Municipiul Galaţi.

Tabelul 9.1. Valori de investiţii pentru reabilitarea unui apartament

Nr. Specificaţii Valoare (RON)

Valoare (euro)

1 Ferestre termopan 5.280 1.500 2 Robinete termostatate 633,6 180 3 Înlocuire calorifere 1.760 500 4 Distribuţie orizontală 1.056 300 5 Contorizare apă caldă şi rece 528 150



145

6 Izolaţii exterioare 2.112 600 7 Total apartament 11.369,6 3.230

Tabelul 9.2. Valori de investiţii pentru reabilitarea apartamentelor din Municipiul

Galaţi Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii consumatori (RON – 2006) 1.000.524.8002 Valoare investiţii consumatori (Euro - 2006) 284.240.000

După cum se poate observa, investiţia estimativă pentru reabilitarea tuturor

apartamentelor din Municipiul Galaţi se ridică la valori foarte mari. Aceste lucrări nu se pot realiza decât printr-un program de creştere a eficienţei energetice la nivelul întregului oraş.

9.2. Investiţii pentru creşterea eficienţei la distribuţia energiei termice

Datele privind necesarul de investiţii pentru reabilitarea reţelei secundare au fost

preluate dintr-un studiu de fezabilitate disponibil la momentul realizării acestei strategii. Pentru actualizarea valorilor la momentul 2006, s-a considerat constantă valoarea în euro a investiţiei în proiect şi s-a calculat valoarea în RON, la data realizării strategiei (1 euro = 3,52 RON). Valorile sunt prezentate în tabelul 9.3.

Tabelul 9.3. Valori de investiţii pentru reabilitarea reţelelor secundare Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii reţele secundare (RON – 2004) 296.453.575,32 Valoare investiţii reţele secundare (Euro - 2004) 72.305.750,03 Valoare investiţii reţele secundare (RON – 2006) 254.516.240,04 Valoare investiţii reţele secundare (Euro - 2006) 72.305.750,0

În ceea ce priveşte punctele termice, au fost, de asemenea, preluate date din studiile

de fezabilitate disponibile la nivelul societăţii APATERM SA Galaţi. Valorile obţinute sunt prezentate în tabelul 9.4.

Tabelul 9.4. Valori de investiţii pentru reabilitarea punctelor termice

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii puncte termice (RON – 2004) 49.075.410,42 Valoare investiţii puncte termice (Euro - 2004) 11.969.614,03 Valoare investiţii puncte termice (RON – 2006) 42.133.041,34 Valoare investiţii puncte termice (Euro - 2006) 11.969.614,0

Prin H.G. nr. 326/21.042005., pentru Municipiul Galaţi s-au repartizat, în vederea

retehnologizării, modernizării şi dezvoltării sistemului centralizat de termoficare fonduri în valoare de 5.500.000 RON, care au fost majorate cu 1.000.000 RON prin H.G. nr. 690/12.07.2005. Fondurile au fost folosite pentru demararea lucrărilor aferente investiţiilor prevăzute în studiile de fezabilitate la 24 de puncte termice şi la 6 reţele secundare aferente punctelor termice.



146

Faţă de lucrările prevăzute în studiile de fezabilitate amintite mai sus, la momentul actual a apărut necesitatea de a fi prevăzute investiţii în câteva obiective suplimentare, după cum urmează:

a) Reabilitarea de puncte termice care nu au fost prinse în SF: PT P3, PT R3, PT A, SC 14N, PT O, PT N4, SC1, SC2, PT Liceu Metalurgic

b) Reabilitarea de reţele secundare care nu au fost prinse în SF: PT 50, PT Liceu Metalurgic.

La momentul realizării studiilor de fezabilitate, aceste obiective, fie nu erau în

gestiunea APATERM, fie erau într-o stare relativ bună. Introducerea acestor noi obiective va duce la creşterea valorii de investiţie pentru PT-uri cu aproximativ 10%, respectiv cu 5% pentru reţele.

Faţă de cele precizate, pentru reabilitarea completă a sistemului de distribuţie a energiei termice este necesară şi realizarea dispecerizării complete. Acest obiectiv a fost evaluat la aproximativ 3.000.000 RON.

În anul 2006, au fost deja alocate pentru investiţii următoarele sume: - 16.860.000 RON (adică 4.789.772 euro) pentru reabilitare reţele; - 5.700.000 RON (adică 1.619.318) pentru modernizare PT-uri. Luând în considerare elementele de mai sus, valoarea de investiţie finală pentru

realizarea reabilitării complete a sistemului de distribuţie a energiei termice este prezentată în tabelul 9.5.

Tabelul 9.5. Valori de investiţii pentru reabilitarea completă a sistemului de distribuţie a energie termice în Municipiul Galaţi

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii sistem distribuţie (RON – 2006) 351.568.113,42 Valoare investiţii sistem distribuţie (Euro - 2006) 99.877.304,9

9.3. Investiţii pentru creşterea eficienţei la transportul energiei termice

După cum a fost precizat în capitolele anterioare, lungimea totală a reţelei de

transport apă fierbinte de la CET Galaţi la punctele termice de distribuţie este de aproximativ 182 km. Starea tehnică a acestei reţele este destul de proastă şi este necesar să se realizeze înlocuirea totală a acesteia cu o conductă modernă, tur-retur, care să fie dimensionată în conformitate cu cererea actuală de energie termică a consumatorilor din Municipiul Galaţi. Tabelul 9.6. prezintă estimările privind valoarea totală a investiţiei pentru acest proiect.

Tabelul 9.6. Valori de investiţii pentru reabilitarea reţelei primare

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii reţea primară (RON – 2006) 320.320.0002 Valoare investiţii reţea primară (Euro - 2006) 91.000.000

9.4 Investiţii pentru creşterea eficienţei la producerea energiei termice

Din analizele tehnice ale funcţionării centralei CET Galaţi pentru situaţia propusă,

au rezultat cele două scenarii de echipare, pentru care vor fi făcute estimări investiţionale:



147

- scenariul ITA: 3 cazane de abur pe gaz natural, păcură şi gaze de cocs şi de furnal şi două turbine cu abur de 105 MW, în paralel cu o turbină cu abur de 60MW.

- scenariul ITG: 3 turbine cu gaze şi cazane recuperatoare aferente. La realizarea acestei lucrări, nu au fost disponibile valori de investiţii din studii de

fezabilitate care să analizeze cele două soluţii posibile. Ca urmare, pentru estimarea investiţiilor se vor folosi indicatori specifici, preluaţi din literatura de specialitate. De menţionat că, soluţia ITA provine din reabilitarea şi modernizarea echipamentelor existente în CET Galaţi. Ca urmare, valorile propuse vor fi la nivelul de aproximativ 30% dintr-o investiţie nouă, de acest tip. Pentru soluţia ITG, se vor prezenta estimări aferente unei investiţii complet noi, pe un amplasament existent. Tabelul 9.7. indică valorile calculate, pentru investiţiile în cazul celor două soluţii analizate.

Tabelul 9.7. Valori de investiţii pentru modernizarea CET Galaţi Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii soluţia ITA (RON – 2006) 199.584.0002 Valoare investiţii soluţia ITA (Euro - 2006) 56.700.000 3 Valoare investiţii soluţia ITG (RON – 2006) 116.160.0004 Valoare investiţii soluţia ITG (Euro - 2006) 33.000.000

Pentru estimarea investiţiilor în cazul centralelor termice de apartament, se pleacă

de la ipoteza că este imposibil să se realizeze un program care să echipeze simultan (sau în 3 ani) toate apartamentele din Municipiul Galaţi cu astfel de echipamente (dacă toţi consumatorii ar fi asociaţi într-o organizaţie, s-ar reuşi reducerea costurilor de instalare a centralelor termice – şansele ca acest lucru să se întâmple sunt minime). Ca urmare, se va considera preţul de piaţă pentru instalarea a unei centrale de apartament şi se va multiplica acest cost cu numărul de apartamente care sunt racodate la sistemul centralizat de alimentare cu căldură.

Pentru o investiţie specifică de 2.000 euro/apartament, la un număr de 84.000 de apartamente care se iau în calcul va rezulta o investiţie totală de aproximativ 168.000.000 euro, suma care nu cuprinde reabilitarea termică a apartamentelor în cauză. La această sumă trebuie adăugată redimensionarea reţelei de gaze naturale, care nu este destinată în prezent să asigure încălzirea apartamentelor din Galaţi. Suma necesară pentru aceasta investiţie este estimată la aproximativ 72.000.000 euro.

9.5 Ordinea de prioritate a investiţiilor propuse

Prioritatea investiţiilor propuse va putea fi decisă doar după efectuarea analizei

economice. Totuşi, din analiza valorilor de investiţii, prin comparaţie cu nivelul pierderilor de energie pe fiecare sector al sistemului de producere, transport, distribuţie şi consum de energie termică rezultă ca evident că cel mai eficient mod de alocare a banilor este reabilitarea completă a sistemului de distribuţie.



148

Tabelul 9.8. Ordinea de priorităţi a proiectelor propuse pe baza valorilor de

investiţii Nr. Proiecte de reabilitare 1 Reabilitare sistem de distribuţie 2 Reabilitare sistem de transport apă fierbinte 3 Reabilitare CET Galaţi soluţia ITG 4 Reabilitare CET Galaţi soluţia ITA 5 Reabilitare eficienţă consumatori de energie termică

În acest segment al lanţului tehnologic se înregistrează pierderile cele mai mari, iar

nivelul investiţional pentru reducerea acestora până la un nivel acceptabil se află pe a doua poziţie, după investiţia în reţeaua primară.

O ordine preliminară a eficienţei utilizării fondurilor pentru reabilitarea componentelor sistemului de alimentare centralizată cu energie termică este dată în tabelul 9.8. Acest clasament trebuie confirmat pe baza analizei cost-beneficiu. Evident, se va alege doar una din cele două soluţii de reabilitare pentru CET Galaţi. 10. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANŢARE

Principalul punct slab al proiectului de reabilitare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Galaţi este faptul că depinde într-o măsură covârşitoare de un combustibil a cărui evoluţie a tarifului este necunoscută sau greu de estimat.

Principala oportunitate se referă la faptul că Sistemul Energetic Românesc va trebui să înlocuiască în curând şi în perspectivă sursele de energie termică şi electrică aflate în prezent în exploatare. Alimentarea cu energie termică a locuitorilor din Galaţi reprezintă un serviciu sigur, pe durată lungă de timp. Scopul analizei de faţă este identificarea posibilelor surse de finanţare pentru soluţia care va fi declarată optimă pe baza criteriilor de analiză tehnico-economică. 10.1. Prezentare generală. Posibile surse de finanţare. Riscuri asociate

Sursele de capital pentru acoperirea necesarului investiţional pot fi

autohtone sau/şi externe. Cele autohtone ar putea cuprinde:

♦ programe promovate la nivel naţional: Programul Termoficare 2006-2009 Calitate şi Eficienţă este destinat finanţării unei părţi din investiţia necesară reabilitării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termcă.

♦ alocaţiile bugetare. Aceste alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune problema unor garanţii care iau în considerare astfel de alocaţii, respectiv



149

participaţii ale statului. Chiar şi pentru o astfel de finanţare, rentabilizarea Distribuitorului de Energie Termică este absolut necesară.

♦ autofinanţarea, inclusiv print-o formă directă sau indirectă de listare a valorii de piaţă a Sistemului de producere, transport şi distribuţie implicat în proiect.

♦ piaţa internă de capital (corporate bonds), ♦ parteneriatul public-privat si creditele interne.

Cele externe ar putea cuprinde:

♦ fonduri strucurale şi de coeziune; ♦ credite directe obţinute de la bănci de dezvoltare sau de investiţii; ♦ finanţare de proiect, cel puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate privată

străină.

Desigur, este încă dificil de precizat dacă creşterea continuă a preţurior la energie va fi benefică pentru activitatea de distribuţie. Sunt identificate următoarele pericole:

♦ costurile să crească proporţional cu preţurile; ♦ strategia de independentizare a consumului de energie a României face faţă şi va

face faţă tendinţelor de globalizare. Astfel, centralele şi activităţile de distribuţie vor fi sau vor putea fi cumpărate sau asociate unor parteneriate. Cumpărarea lor nu este urmată întotdeauna de reabilitarea sau retehnologizarea activităţilor. În condiţiile în care costurile de reabilitare încep să devină echivalente investiţiilor noi, iar investiţiile în tehnologii noi nu mai sunt prohibitive, distribuţia de energie termică va avea destule limite şi restricţii;

♦ chiar dacă distribuţia de energie termică va avea alocaţii financiare sau bugetare în continuare, aceasta nu înseamnă că nu se vor cere îndeplinite condiţii financiare din ce în ce mai restrictive;

Evoluţia consumului de energie este crescătoare în acest moment. Apar însă evoluţii de piaţă pe care distribuţia de energie termică trebuie să le urmeze pentru a previni anumite efecte nedorite. Obiectivele pieţei sunt, uneori, cu totul altele decât obiectivele unui producător de energie, iar dacă acel producător nu îndeplineşte criteriile pieţei, singura soluţie este să supravieţuiască suficient timp cât să se poată adapta.

În continuare, sunt prezentate două scheme de finanţare utilizate în condiţiile unor proiecte mari din domeniul energetic. Ele au la bază un parteneriat dintre un grup de finanţatori cu interese cel mult conexe cu proiectul (obiect de plasamente de capital) şi distribuţia de energie termică. Condiţia esenţială este ca parteneriatul să fie între proprietate şi tehnologie. Obiectul finanţării este Proiectul –un schimb de proprietate sau utilizare a proprietăţii contra tehnologie.

Scheme de tip offset. Scheme cu garanţii electronice.



150

Tabelul 10.1. Rata internă de recuperare aşteptată de diferitele categorii de investitori

Investitorul potenţial RIR dorita sau ceruta Investitor strategic 17-20% IPP 18-20% Utilitate privata >18% BERD, BIRD, IFC, altele >15% Investitor instituţional 24-30% Finanţatori privaţi cu scheme de finanţare cu gestionare separată a activelor

12%

10.2. Scheme de finanţare pentru o Companie de Proiect. Soluţii de tip parteneriat

Toate schemele de finanţare de acest fel se bazează pe două alegeri pe care toţi participanţii trebuie să le facă. Aceste alegeri se referă la:

- tipul de parteneriat ales pentru proiect; - contribuţia fiecărei părţi.

Parteneriatul în acest proiect poate fi:

- parteneriatul între două părţi; - parteneriatul între cele două părţi şi terţi, inclusiv finanţatori.

Soluţie principală. Parteneriatul Distribuitorului de Energie Termică cu

furnizorul de echipamente. Soluţii secundare derivate: Parteneriat Distribuitorului de Energie Termică cu

furnizorul de echipamente şi, împreună, cu finanţator şi fondul de garantare asociat.

Schema financiară se derulează, în acest caz, astfel:

Fiecare firmă contribuie cu active – echipamente pe care le poate susţine printr-un credit furnizor, de exemplu.

Firma nou creată are la dispoziţie capitalul iniţial, iar pentru implementarea proiectului este obligată să atragă surse financiare.

Avantajele unei astfel de soluţii: - separarea responsabilităţilor dintre partenerii contributori şi proiect este, de obicei,

benefică. Atât sub aspect managerial cât, mai ales, sub aspect juridic. În plus, se poate conta pe parteneriatul public privat.

- separarea aspectelor privind bonitatea partenerilor, bonitatea firmei mixte şi rentabilitatea afacerii.



151

Firma este dedicată dezvoltării afacerii. Aceasta implică şi simplificarea administrării acesteia şi, mai greu sesizabil, reducerea cheltuielilor şi, ca efect, reducerea costurilor.

Dezavantajele unei astfel de soluţii: - confuzia aproape permanentă între drepturile şi obligaţiile partenerilor în cadrul

firmei şi drepturile şi obligaţiile aceloraşi parteneri în cadrul proiectului. - politica de preţ, de obţinere şi utilizare a profiturilor este la nivelul firmei. Firma

este condusă conform acţionariatului şi respectând interesele firmei şi a dezvoltării afacerii, iar nu neapărat respectând interesele partenerilor, anume intereselor pentru care s-au asociat. De foarte multe partenerii au interese diferite cum ar fi: o Refacerea unei anumite situaţii financiare sau dezvoltarea afacerilor sau motive

legate de piaţă o Vânzarea/Furnizarea unor echipamente anume.

10.3. Regimul garanţiilor

Pentru contractele cu finanţare de tip credit sunt necesare garanţii. Garantorul poate fi unul dintre pareneri sau un partener terţ care poate oferi suficiente garanţii.

a. Terenuri. Clădiri. b. Echipamente. c. Contracte ferme.

Tabel 10.2. Obţinerea garanţiilor Obţinere Garanţii legate de afacerea în sine Contracte de furnizare pe termen mediu şi/sau lung. Garanţii de bună execuţie Contracte şi clauze de bună execuţie Garanţii materiale ale participanţilor la proiect

Gajuri şi contracte de asigurare pentru contribuţiile părţilor – inclusiv garanţii legate de terenuri.

Orice garanţii colaterale Contract PPA sau similar cu clauză de „plată înainte de toate” din partea distribuitorului de energie electrică şi/sau termică

Tabel 10.3. Ofertarea garanţiilor Ofertă Administrare Către finanţatorii asociaţi sau partenerii de finanţare

Obţinerea unor dividende suficiente şi plăţi regulate ale ratelor

Garanţii materiale ale implementatorului, altul decât firma mixtă: constructor, furnizor de utilaje, echipamente, montator, etc.

Garanţiile sunt negociabile şi pot fi, în anumite condiţii, titluri. Un contract de implementare, realizare bine făcut poate permite clauze asiguratorii, pe de o parte şi reparatorii, pe de altă parte.

Aceste garanţii nu trebuie să fie aceleaşi cu garanţiile oferite pentru obţinerea creditelor furnizor. Poate fi vorba de garanţii colaterale

Aceste garanţii ar trebui să depăşească valoarea creditelor, de obicei cu minim 50% şi cu maximum 200%.

Clauză de primordialitate negociabilă



152

Cele mai importante sunt contractele de furnizare de lungă durată cu

înţelegeri privind preţurile şi evoluţia lor de-a lungul perioadei de contractare. De exemplu, se poate porni cu un preş rezonabil de mare, mai mare decât tarifele reglementate şi care va avea o evoluţie descrescătoare, eventual cu o anumită rată. Pe ansamblu, preţurile şi evoluţia lor trebuie să răspundă intereselor iniţiale ale investitorilor privind perioada de recuperare a investiţiei, dar şi cele pe termen mai lung, ale furnizorilor.

Un aspect important este tranzacţionarea drepturilor asupra energiei produse. Este vorba de o piaţă derivată dar cu pondere din ce în ce mai mare. 10.4. Tipuri de garanţii

Soluţia generală, luată în considerare cu precădere pentru schemele de finanţare a unor astfel de proiecte, este:

- Crearea unei firme mixte care să administreze proiectul. Proiectul va fi tratat drept o afacere şi administrat ca atare.

- Activele puse la dispoziţia noii firme se vor putea constitui drept garanţii. Vor fi necesare de acoperit din alte surse atrase doar cheltuielile efective de implementare a proiectului, eventual numai capitalul de lucru iniţial.

- Firma este titulara activelor şi reface evaluarea acestor active. - Obţinerea creditelor necesare şi implementarea proiectului.

În aceste condiţii firma mixtă poate încerca creditarea pe baza activelor sale

şi poate încerca un credit bazat pe garanţiile partenerilor (în limitele bonităţii lor), garanţiile oferite de activele sale, garanţii oferite de portofoliul de contracte. 10.5. Condiţii considerate drept optime pentru creditare

Condiţii optime sunt considerate următoarele: - dobânda de maxim 7.8% (fără comisioane bancare, acestea de cel mult 1.8%); - perioada de graţie: minimum 1.5 ani - rambursări trimestriale pe o perioadă totală de max. 10 ani.

Condiţii financiare optime pentru derularea proiectului: - Rata anuală a amortizării: max. 9%. - Rata anuală a deprecierii leului: 5%. - Dobânda creditelor overdraft: max. 8% pentru euro. - Rata de recuperare a creanţelor: minim 93% anual. - Întârzieri de plată individuale acceptabile de maximum 60 zile. Per ansamblu: maximum de 45 zile. - Rotaţia capitalurilor: cel puţin 2. - Cifra de afaceri anuală minimă: 3.000.000 euro. - Utilizarea provizioanelor este recomandabilă – în limitele 1.5% - 9%. Suma dintre provizioane şi

amortizare nu trebuie să depăşească 9%. 10.6. Scheme de finanţare alternative

A. Scheme de tip offset.

Dacă o comunitate de afaceri (producători de echipamente şi utilaje, industriaşi, autorităţi în domeniu, carteluri financiare sau industriale sau chiar



153

politice, înţelegeri şi/sau cooperări internaţionale) doresc să vândă echipamente, utilaje, tehnologii sau numai oportunităţi de tip credit-furnizor, atunci ei pot propune o schemă de finanţare de tip offset.

Dacă:

oferta de vânzare (echipamente, utilaje, proiecte complexe, tehnologii) nu se referă la obiective sau proiecte economice ci de natură socială, politică, strategică sau majoritar de natură non-economică sau non-financiară, aşa cum este cazul tehnologiilor care nu sunt livrate pentru scopuri economice sau pentru realizarea unor proiecte economice pro-profit şi dacă

sumele care se referă la respectivele achiziţii de tehnologii sunt rambursabile. Atunci:

Ofertantul poate propune deschiderea unor oportunităţi de finanţare (linii de credit, surse de finanţare avantajoase etc.) în sumă egală sau echivalentă cu valoarea ofertei de vânzare acceptate.

Ofertantul se obligă să preia o parte din riscurile privind finanţarea – inclusiv cel mai important: accesul nerestrictiv la finanţări. Condiţia esenţială este ca acea entitate (cumpărătorul sau cumpărătorii sau autorităţile decidente) care a acceptat oferta să propună proiecte pentru finanţare. Aceste proiecte trebuie să fie din domeniul economic, deci să aibă o anumită rentabilitate, să fie bancabile şi, în general, să permită obţienea de profituri care, per ansamblu să fie echivalente sumei din oferta iniţială – pe durata de viaţă a proiectului.

Ideea este ca ofertantul să permită sau să contribuie la realizarea de

proiecte care să permită, la rândul lor, compensarea sau echivalarea sumei ofertei iniţiale. Altfel spus, să dea posibilitatea cumpărătorului să îşi recupereze, prin proiecte economice, banii plătiţi în proiecte non-economice. Aceste proiecte economice vor avea finanţarea asigurată prin diligenţele ofertantului de tehnologii.

În cazul Proiectului de Investiţii de la Galaţi, trebuie îndeplinite, cumulativ,

următoarele condiţii; proiectul să fie economic viabil. proiectul să fie considerat un salt tehnologic – inclusiv prin atingerea unor

standarde europene în domeniu. proiectul să fie gestionat separat pentru a nu exista suspiciunea de „îngropare” a

banilor în Sistem. proiectul să fie acceptat ca atare de autorităţi şi/sau de gestionarul fondurilor offset.

B. Scheme cu garanţii electronice. Schemele de acest tip se referă şi se aplică la proiectele de mari dimensiuni (de

obicei pentru obiectivele „la cheie”) şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a. permit ca finanţatorul să fie sau să rămână proprietarul activelor a căror achiziţie

urmează să fie finanţată: echipamente, utilaje, tehnologii etc. Aceste active sunt gestionate sau gestionabile separat de operarea echipamentelor, utilajelor, etc.



154

Gestionarea activelor este non-profit pe când operarea echipamentelor este o activitate orientată către profit, cel puţin suficient pentru continuarea activităţilor.

b. operatorul trebuie să deţină capitalul de lucru al operării. c. proiectul este viabil economic pentru o perioadă suficientă.

Schema financiară este neuzuală pentru România şi are următoarele etape – pentru un proiect suficient de mare.

Etapa I. Se pregăteşte un studiu de prefezabilitate pentru proiectul care urmează să fie propus.

Etapa II. Se emit garanţii – minime sau cu scheme auxiliare de susţinere a garanţiilor – temporare de tip MT79x. Aceste garanţii sunt retrase la momentul acceptării finanţării şi nu implică riscuri pentru emitent. Tot în această etapă se stabilesc participanţii la proiect.

Etapa III. Se deschide finanţarea – numai pentru echipamentele, utilajele, tehnologiile agreate de finanţator. Întreaga finanţare este în gestiunea finanţatorului.

Etapa IV. Se realizează proiectul. Toate activele rămân în proprietatea finanţatorului cu excepţia activelor (terenului, clădirilor) puse la dispoziţie pentru proiect dar care nu pot fi înstrăinate pe toată durata proiectului. Implementarea proiectului este de competenţa solicitantului de fonduri.

Eapa V. Proiectul devine un parteneriat între un gestionar non-profit a activelor proiectului şi operatorul proiectului.

11. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ A SOLUŢIIILOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ A CONSUMATORILOR DIN MUNICIPIUL GALAŢI

11.1. Scopul analizei economice.

• Identificarea şi evaluarea costurilor şi veniturilor corespunzătoare diverselor

proiecte de reabilitare şi modernizare a componentelor din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică;

• Compararea costurilor şi veniturilor pentru scenariile propuse; • Stabilirea unui clasament al proiectelor propuse pe baza eficienţei tehnico-

economice analizată cu ajutorul indicatorilor de performanţă consacraţi; • Analiza de sensibilitate a principalilor indicatori de performanţă la variaţii ale

datelor economice de intrare; validarea clasamentului scenariilor propuse. Evaluarea proiectelor energetice se efectuează în conformitate cu standardele

acceptate pe plan internaţional, indicatorii activităţii financiare estimându-se pornind de la fluxul financiar prognozat. Pentru o investiţie nouă, fluxurile financiare trebuie să se refere atât la perioada de realizare a acesteia, cât şi la o parte semnificativă din durata de viaţă a instalaţiei.



155

11.2. Ipoteze de analiză a proiectelor propuse

Realizarea unui program de investiţii la nivelul unui oraş de mărimea Municipiului Galaţi presupune o perioadă de timp destul de lungă pentru lucrările de construcţii şi montaj. Ca urmare, analiza economică va ţine seama de posibilităţile practice de realizare a lucrărilor. Tabelul 11.1. oferă o imagine estimativă a graficului de timp pentru implementarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice pentru fiecare segment al reţelei de alimentare centralizată cu căldură.

Tabelul 11.1. Graficul de execuţie a proiectelor pe diverse segmente Proiecte Perioada (ani) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Studii Proiectare Reabilitarea

CET Galaţi Construcţii-montaj

Studii Proiectare

Reabilitare reţea

primară Construcţii-montaj

Studii Proiectare

Reabilitare reţea

secundară şi PT-uri

Construcţii-montaj

Studii Proiectare

Reabilitare termică locuinţe Construcţii-

montaj



156

Din grafic se observă că, dacă se respectă un program riguros de implementare a proiectelor, la sfârşitul anului 2010, CET Galaţi, împreună cu reţeaua primară ar putea intra în funcţiune complet reabilitate. Ţinând cont de acest lucru, se va considera drept moment de referinţă al analizei economice începutul anului 2011.

Aşa cum a fost descris în capitolele anterioare, există două tipuri de scenarii posibile privind consumul de energie termică al locuinţelor din Municipiul Galaţi. Un scenariu presupune că se vor păstra condiţiile actuale de confort termic din apartamente şi după reabilitare, iar întregul câştig al implementării proiectelor se va regăsi în economia de combustibil la CET Galaţi. Al doilea scenariu presupune că, după reabilitare, se vor îmbunătăţi sensibil condiţiile de confort din apartamente. Se poate estima că CET Galaţi va livra practic aceeaşi cantitate de căldură ca şi în prezent, dar, prin reducerea pierderilor din sistem, consumatorii vor primi mai multă căldură utilă. Acest al doilea scenariu va fi tratat într-o analiză de sensibilitate a rezultatelor obţinute în primul scenariu.

Foarte importantă este şi evoluţia tarifelor la combustibili pe parcursul

derulării proiectelor de reabilitare şi a funcţionării sistemului de alimentare centralizată. Este foarte greu de făcut o prognoză privitoare la această evoluţie, ca urmare, au fost folosite date care merg cel mult până la nivelul anului 2015. După acest an, valorile estimate au rămas constante. O altă ipoteză deosebit de importantă o reprezintă faptul că, după reabilitare, cheltuielile fixe, reprezentate în principal din personalul angajat în prezent, se vor diminua semnificativ.

În orice analiză economică, trebuie să existe o soluţie de referinţă faţă de care să se raporteze orice proiect propus către implementare. În cazul de faţă, este destul de dificil să se estimeze ce s-ar întâmpla dacă proiectele de creştere a eficienţei energetice nu ar fi implementate. În mod cert, presupunând că echipamentele ar mai reuşi să funcţioneze timp de 20 de ani, pierderile ar creşte foarte mult. Tabelul 8.2 prezintă cantităţile anuale de energie termică livrate consumatorilor cu/fără reabilitarea sistemului de alimentare centralizată, pentru un an caracteristic şi pe întreaga perioadă de analiză 2007-2030. Pentru a echivala energetic cele două situaţii, s-a estimat ce s-ar întâmpla dacă sistemul nereabilitat ar fi nevoit să alimenteze cu căldură şi consumatorii nebranşaţi la momentul actual. Acest artificiu a fost necesar pentru ca să se compare soluţii care să presupună acelaşi consum util de energie termică. Soluţia ipotetică a fost notată în tabel „Fără reabilitare*”.

Tabelul 11.2. Cantităţi de energie termică tranzitate prin elementele sistemului în 2007,

respectiv 2011-2030 (mii Gcal) Fără

implementare Fără

Implementare* Cu

Implementare Specificaţii

2007 Perioada

2011-2030

2011 Perioada

2011-2030

2011 Perioada 2011-2030

Livrat CET 947 18.940 985 19.700 719 14.380 Livrat reţea 843 16.860 877 17.540 685 13.700



157

primară Livrat PT 809 16.180 842 16.840 671 13.420 Livrat reţea secundară 620 12.400 646 12.920 610 12.200

Consum util 514 10.280 570 11.400 570 11.400

În tabelul 11.3, apar diferenţele între cantităţile de energie termică pierdute la transportul energiei termice în cazul nereabilitării sistemului şi în cazul implementării proiectului propus. După cum se observă, cel mai important potenţial de economie de energie termică (transformabilă în economie de combustibil) se înregistrează în reţeaua secundară de distribuţie. Se poate compara valoarea totală a energiei livrate de către CET Galaţi în perioada analizată (19.700 miiGcal) cu potenţialul de economie realizabil prin implementarea proiectelor propuse (5.320 miiGcal). Prin raportare, apare posibilă o reducere de aproximativ 27% din cantitatea de energie termică livrată de centrală.

Tabelul 11.3. Pierderi totale de energie termică la tranzitul căldurii prin elementele

sistemului în perioada 2011-2030 (mii Gcal)

Specificaţii Referinţă Propus Diferenţă ref.-prop.

Pierderi reţea primară 2.160 680 1.480 Pierderi PT 700 280 420 Pierderi reţea secundară

3.920 1.220 2.700

Pierderi consumator 1.520 800 720 Total pierderi 8.300 2.980 5.320

Este interesant de analizat care este raportul dintre efectul pozitiv al realizării

investiţiei prevăzute pe fiecare sector din reţeaua centralizată de alimentare cu căldură (reducerea pierderilor energetice) şi investiţia care este necesară pentru obţinerea acestui efect. Tabelul 11.4 prezintă valorile acestui indicator care permite şi o ierarhizare a proiectelor propuse.

Tabelul 11.4. Raportul dintre pierderile energetice evitate şi investiţiile necesare pentru

diferite segmente ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică

Investiţie Reduceri pierderi

Eficienţă investiţie Specificaţii

mil.euro mii Gcal Gcal/euro Reţea primară 91 1.480 0,016 Reţea secundară 99,9 3.120 0,031 Consumatori 284,2 720 0,025

După cum se constată din tabel, cea mai eficientă investiţie este proiectul de

reabilitare a reţelei secundare, care produce un efect pozitiv de 0,031 GCal reduceri pierderi pentru fiecare unitate monetară investită.



158

Ţinând cont de faptul că energia termică livrată din CET Galaţi este şi va fi produsă parţial în cogenerare, efectul scăderii cantităţii de energie termică livrată către sistem va fi, pe de o parte, scăderea cantităţii de combustibil consumate, şi, pe de altă parte, scăderea cantităţii anuale de combustibil consumate. Tabelul 11.5. prezintă estimările privind consumurile de combustibil ale CET aferente producerii diferitelor cantităţi de căldură considerate în analiză. De asemenea, sunt trecute cantităţile de energie electrică produse de CET Galaţi, în cogenerare, pe perioada de analiză. La acest moment al analizei, se poate introduce în calcul şi soluţia producerii energiei termice în centrale de apartament. În acest caz, nu se va mai produce energie electrică în CET Galaţi, dar, în acelaşi timp, vor fi evitate pierderile de energie termică pe întregul lanţ de producere, transport şi distribuţie a căldurii. Calculul consumului de combustibil în cazul centralelor de apartament s-a făcut plecând de la ipoteza ca acestea au un randament mediu anual de aproximativ 85%. Tabelul 11.5. Cantităţi de combustibil consumate şi producţii de energie electrică pe baza

căldurii livrate în sistem, perioada 2011-2030

Specificaţii U.M. Referinţă Proiect ITA

Proiect ITG

CT apart.

Cantitate de combustibil consumată GWhc 45.813 23.967 15.136 13.411Energie termică livrată în sistemul centralizat (pentru populaţie) GWht 19.700 14.380 14.380 11.400

Energie electrică produsă GWhe 7.880 4.745 0 0

Din tabelul 11.5. rezultă că, la implementarea proiectului de reabilitare a sistemului de alimentare centralizată cu căldură, se produc reduceri importante ale cantităţilor de energie electrică produsă în cogenerare, dar şi a cantităţilor de combustibil necesare. Acest fapt este explicabil prin cunoscuta dilemă a pierderilor din reţelele aferente centralelor de cogenerare, prezentă în literatura de specialitate. Cu cât investiţiile în reţea duc la o eficienţă energetică mai ridicată, cu atât cogenerarea realizată în instalaţii existente este mai ineficientă. Evident, cel mai scăzut consum de combustibil se înregistrează în cazul centralelor termice de apartament.

11.3. Indicatori economici de performanţă. Metodologii de calcul.

Analiza economică presupune calculul indicatorilor financiari ai proiectelor. Pentru aceasta s-a folosit metoda fluxului financiar actualizat, în conformitate cu standardele acceptate pe plan internaţional. Pentru calculul indicatorilor de performanţă, fluxul financiar actualizat include şi valoarea investiţiei.

Criteriile (metodele) de evaluare a performanţelor proiectului sunt:

• Venitul net actualizat (VNA); • Rata internă de rentabilitate (RIR); • Perioada actualizată de recuperare a capitalului investit (Ta).

Venitul net actualizat (VNA) se calculează pe baza fluxului financiar anual (At),

care ia în considerare cheltuielile de investiţii, cheltuielile de funcţionare şi veniturile. Fluxurile anuale viitoare, generate de investiţie, sunt actualizate la momentul de punere în



159

funcţiune (PIF) a noilor instalaţii. Viabilitatea proiectului este stabilită în cazul în care VNA, calculat pe întreaga perioadă de analiză (t), este pozitiv pentru o rată de actualizare (a) considerată. Relaţia pentru estimarea VNA este:

∑= +

=n

tt

t

aAVNA

1 )1( (11.1)

Prin raportarea VNA realizat în cadrul proiectului la investiţia actualizată se obţine

„Rata VNA”, exprimată în EuroVNA/Euroinvestiţie. Acest indicator de eficienţă, derivat din regula celor „3 e”8, permite atât aprecierea proiectului în sine (pentru care este recomandabil ca RVNA>1), cât şi compararea mai multor variante tehnice şi economice (RVNA maxim) ce presupun cheltuieli de investiţie sensibil diferite.

∑= +

= PIF

tt

tVNA

aCI

VNAR

1 )1(

(11.2)

Rata internă de rentabilitate (RIR) se bazează, de asemenea, pe fluxul de numerar

actualizat şi reprezintă acea rată de ”actualizare” pentru care VNA devine zero. Acesta este un indicator asupra ratei maxime a dobânzii la care se pot efectua împrumuturi pentru a finanţa investiţia de capital. Relaţia de calcul pentru determinarea RIR este:

0)1(1=

+∑=

n

tt

t

RIRA

(11.3)

Proiectul se acceptă în cazul în care RIR > a. Durata de recuperare actualizată (Ta) este un concept superior VNA, mai ales

pentru companii ce derulează afaceri de anvergură. Metoda actualizează veniturile nete, înregistrate an de an, determinând perioada de recuperare a capitalului investit. Este un criteriu clar pentru acceptarea proiectelor.

Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare să fie inferioară duratei normate de utilizare. Această perioadă corespunde momentului în care venitul net actualizat cumulat devine zero:

0)1(1=

+∑=

aT

tt

t

aA

(11.4)

Analiza economică, exprimată prin calculul criteriilor Venit Net Actualizat, Rată

Internă de Actualizare şi Termen de Recuperare în valori Actualizare oferă rezultatele prezentate în tabelele 11.5. şi 11.6. Calculul a fost făcut pentru două segmente ale sistemului de alimentare cu energie termică, ţinându-se cont de sursele de finanţare previzionate pentru aceste proiecte: pe de o parte, a fost considerat proiectul de reabilitare a 8 Regula celor “3 e” identifică eficienţa financiară ca un raport efect / efort.



160

părţii de producţie, transport şi distribuţie a energiei termice şi, pe de altă parte, proiectul de creştere a eficienţei energetice la consumatori.

Tabelul 11.5. Valorile criteriilor economice pentru proiectele propuse (reabilitare

centrală, reabilitare sistem de transport şi distribuţie a energie termice sau introducere centrale termice de apartament)

Nr Proiecte VNA (mil. Euro)

rVNA %

RIR% TRA

(ani)

1 Reabilitare CET Galaţi ITA+ Reţea primară+ Reţea secundară -55,2 <0 10 >20

2 Reabilitare CET Galaţi ITG+ Reţea primară+ Reţea secundară -26,2 <0 11 >20

3 Introducere centrale termice de apartament -38,2 <0 10 >20

Trebuie precizat încă o dată faptul că analiza economică realizează comparaţia între situaţia în care nu s-ar realiza această investiţie (cu toate cheltuielile aferente creşterii pierderilor din sistemul nereabilitat în următorii ani) şi situaţia reabilitării complete a sistemului, cu reducerea semnificativă a pierderilor. La capitolul cheltuieli (sume negative în analiza economică) au fost introduse doar pierderile cauzate de reducerea producţiei de energie electrică în cogenerare pe baza căldurii livrate populaţiei. La capitolul venituri, a fost trecută valoarea economică a cantităţii anuale de energie economisită prin reducerea pierderilor din sistem. Au fost considerate aceleaşi cheltuieli fixe ca şi în situaţia de referinţă şi, pentru uşurarea calculelor, s-a considerat o repartiţie uniformă în timp atât a cheltuielilor, cât şi a beneficiilor proiectului de reabilitare.

Rezultatele prezentate în tabelul 11.5. demonstrează că proiectele de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Galaţi reprezintă o investiţie la limita de fezabilitate, pentru ipotezele iniţiale discutate. Pentru cele două soluţii de reabilitare a centralei CET Galaţi, se observă că se înregistrează rezultate economice relativ apropiate ca valoare. Proiectul ITG este puţin mai avantajos din punct de vedere economic, dar are dezavantajul că reduce foarte mult cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare.

Proiectul de introducere a centralelor termice de apartament pare să fie comparabil din punct de vedere economic cu celelalte două variante analizate. Pentru o analiză corectă, la investiţia aferentă centralelor termice a fost adaugată investiţia în reţeaua de gaze, care nu este dimensionată să poată asigura necesarul de combustibil pentru încălzirea întregului oraş printr-o astfel de soluţie.

După cum s-a afirmat mai sus, rezultatele economice pot fi modificate, în condiţiile în care se face o analiză foarte detaliată privind perioada de implementare a proiectelor. Pentru echilibrarea acestui efect, care duce la diminuarea performanţelor economice, a fost ales un tarif de valorificare a energiei electrice produse de centrală foarte ridicat (adică orice cantitate de căldură care nu se mai produce în cogenerare va duce la pierderea unei sume importante de bani echivalentă cantităţii aferente de energie electrică ce nu se mai produce). De asemenea, nu a fost luată în calcul reducerea cheltuielilor fixe produsă de funcţionarea în condiţii optime tehnic a sistemului reabilitat. Pentru cazul centralelor de apartament nu a fost luată în calcul investiţia de înlocuire a echipamentelor pe durata de



161

viaţă. Este evident că o centrală de apartament este mult mai puţin fiabilă decât un echipament industrial, aşadar necesită înlocuirea sa la un interval de timp mult mai scurt de 20 de ani. Ca urmare, Consultantul estimează că valorile obţinute pentru calculul economic sunt destul de aproape de realitate, în ipotezele prezentate.

Tabelul 11.6. prezintă rezultatele analizei economice pentru proiectul de reabilitare a clădirilor de locuit din Municipiul Galaţi. Aşa cum a fost deja prezentat, această reabilitare va duce la reducerea consumului util de energie termică la nivelul fiecărui apartament.

Tabelul 11.6. Valorile criteriilor economice pentru proiectele propuse

(reabilitare termică a apartamentelor)

Nr Proiecte VNA (mil. euro)

rVNA %

RIR% TRA

(ani)

1 Reabilitare CET Galaţi ITA+ Reţea primară+ Reţea secundară <0 <0 - >20

2 Reabilitare CET Galaţi ITG+ Reţea primară+ Reţea secundară <0 <0 - >20

Rezultatele analizei economice demonstrează faptul că proiectul de reabilitare

termică a apartamentelor din Municipiul Galaţi nu reprezintă o investiţie fezabilă. Această concluzie se traduce prin faptul că nu este indicat să se încerce justificarea investiţiei în modernizarea apartamentelor exclusiv prin reducerea cererii de energie termică. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor, creşterea valorii de piaţă a apartamentelor, respectiv, creşterea pieţei de construcţii şi instalaţii interioare reprezintă în egală măsură vectori importanţi pentru recuperarea investiţiei prevăzute în acest proiect. 11.4. Analiza de sensibilitate

Scopul analizei de sensibilitate este determinarea variaţiei valorilor indicatorilor

economici la modificarea unor anumiţi parametrii de care depind aceştia. Cel mai important parametru la care se studiază sensibilitatea proiectelor este

creşterea cantităţii de căldură livrată populaţiei. Se menţionează că această creştere este destinată îmbunătăţirii confortului, pentru ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din Municipiul Galaţi. Nu se vor modifica sub nici o formă capacităţile instalate în echipamentele din centrală sau reţea, dar se va înregistra o putere termică medie mai ridicată decât în cazul de referinţă analizat. O astfel de analiză este necesară, deoarece se presupune că, odată cu creşterea veniturilor populaţiei din Municipiul Galaţi (fenomen aşteptat la scară naţională după integrarea în structurile europene), se vor înregistra creşteri importante ale consumului de energie termică din apartamente. De menţionat că, indiferent de gradul de reabilitare a sistemului de alimentare centralizată, creşterea cererii de energie termică aferentă sporirii confortului în apartamentele alimentate cu căldură.

Tabelul 11.7 prezintă cantităţile anuale de energie termică livrate consumatorilor cu/fără reabilitarea sistemului de alimentare centralizată, pentru un an caracteristic şi pe întreaga perioadă de analiză 2011-2030, în scenariul creşterii confortului populaţiei.



162

Tabelul 11.7. Cantităţi de energie termică tranzitate prin elementele sistemului în 2007, respectiv 2011-2030 (mii Gcal)-ipoteza creştere confort

Fără implementare

Fără Implementare*

Cu Implementare

Specificaţii 2007

Perioada2011-2030

2011 Perioada

2011-2030

2011 Perioada 2011-2030

Livrat CET 1.596 31.920 1.650 33.000 947 18.940 Livrat reţea primară 1.330 26.600 1.375 27.500 900 18.000

Livrat PT 1.250 25.000 1.293 25.860 882 17.640 Livrat reţea secundară 900 18.000 931 18.620 794 15.880

Consum util 717 14.340 742 14.840 742 14.840

În tabelul 11.8, apar diferenţele între cantităţile de energie termică pierdute

la transportul energiei termice în cazul nereabilitării sistemului şi în cazul implementării proiectului propus. După cum se observă, ca şi în analiza precedentă, cel mai important potenţial de economie de energie termică (transformabilă în economie de combustibil) se înregistrează în reţeaua secundară de distribuţie. Se poate compara valoarea totală a energiei livrate de către CET Galaţi în perioada analizată (33.000 miiGcal) cu potenţialul de economie realizabil prin implementarea proiectelor propuse (13.080 miiGcal). Prin raportare, apare posibilă o reducere de aproximativ 40% din cantitatea de energie termică livrată de centrală.

Tabelul 11.8. Pierderi totale de energie termică la tranzitul căldurii prin elementele

sistemului în perioada 2011-2030 (mii Gcal)-ipoteza creştere confort

Specificaţii Referinţă Propus Diferenţă ref.-prop.

Pierderi reţea primară 5.500 940 4.560 Pierderi PT 1.640 360 1.280 Pierderi reţea secundară

7.240 2.740 4.500

Pierderi consumator 3.780 1.040 2.740 Total pierderi 18.160 5.080 13.080

Raportul dintre efectul pozitiv al realizării investiţiei prevăzute pe fiecare sector din

reţeaua centralizată de alimentare cu căldură (reducerea pierderilor energetice) şi investiţia care este necesară pentru obţinerea acestui efect este prezentat în tabelul 11.9.

Tabelul 11.9. Raportul dintre pierderile energetice evitate şi investiţiile necesare pentru diferite segmente ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică-ipoteza

creştere confort Specificaţii Investiţie Reduceri Eficienţă



163

pierderi investiţie mil.euro mii Gcal Gcal/euro

Reţea primară 91 4.560 0,050 Reţea secundară 99,9 5.780 0,057 Consumatori 284,2 2.740 0,010

După cum se constată din tabel, cea mai eficientă investiţie rămâne, şi în acest caz,

proiectul de reabilitare a reţelei secundare care produce un efect pozitiv de 0,057 GCal reduceri pierderi pentru fiecare unitate monetară investită.

Tabelul 11.10. prezintă estimările privind consumurile de combustibil ale CET aferente producerii diferitelor cantităţi de căldură considerate în analiză. De asemenea, sunt trecute cantităţile de energie electrică produse de CET Galaţi, în cogenerare, pe perioada de analiză. În tabelul 11.11. sunt date valorile criteriilor economice de analiză a proiectului propus, în ipoteza creşterii confortului locuitorilor din Municipiul Galaţi după reabilitarea sistemului.

Tabelul 11.10. Cantităţi de combustibil consumate şi producţii de energie electrică pe baza

căldurii livrate în sistem, perioada 2011-2030-ipoteza creştere confort

Specificaţii U.M. Referinţă Proiect ITA Proiect ITG Proiect

CTapart Cantitate de combustibil consumată

GWhc 76.744 31.567 19.936 17.458

Energie termică livrată în sistemul centralizat (pentru populaţie)

GWht 33.000 18.940 18.940 14.840

Energie electrică produsă GWhe 13.200 6.250 0 0

Tabelul 11.11. Valorile criteriilor economice pentru proiectele propuse (reabilitare centrală, reabilitare sistem de transport şi distribuţie a energie termice sau instalare

centrale de apartament)-ipoteza creştere confort


rVNA %

RIR %

TRA (ani)

1 Reabilitare CET Galaţi ITA+ Reţea primară+ Reţea secundară

204 82,7 20 9

2 Reabilitare CET Galaţi ITG+ Reţea primară+ Reţea secundară

234 104,5 22 8,5

3 Instalare centrale de apartament 218 90,7 21 8,5



164

În concluzie, proiectul este foarte sensibil la creşterea cantităţii de căldură livrată populaţiei. În măsura în care nivelul de confort din apartamentele din Municipiul Galaţi va creşte, eficienţa proiectului de reabilitare a reţelei de alimentare centralizată cu căldură se va îmbunătăţi foarte mult. Este de aşteptat ca acest lucru să se întâmple în anii care urmează aderării României la structurile europene, aşadar probabilitatea ca eficienţa proiectului să fie cea necesară pentru implementarea acestuia este destul de ridicată.

Proiectele analizate rămân comparabile din punct de vedere al valorii indicatorilor economici calculaţi. Soluţia care presupune producerea energiei termice în cogenerare (proiectul ITA) este favorită, deoarece oferă o serie de beneficii suplimentare, cele mai importante fiind cele de protecţie a mediului, prin reducerea unei importante cantităţi de emisii de gaze cu efect de seră. Un avantaj suplimentar este faptul că soluţia ITA oferă cea mai mare diversitate în ceea ce priveşte combustibilii utilizaţi pentru producerea căldurii. În iarna 2005-2006, au fost înregistrate probleme în alimentarea cu gaze la nivelul Municipiul Galaţi. Dacă s-ar alege soluţia ITG sau CT apartament, dependenţa de gazul natural ar fi totală şi ar putea să ducă la situaţii critice în cazul unor indisponibilitaţi temporare.

11.5. Impactul realizării proiectului asupra facturii la energia termică

Analiza de sensibilitate a relevat faptul că proiectul de reabilitare a sistemului de

alimentare centralizată cu energie termică este plasat la limita eficienţei economice, în cazul în care se menţine actualul nivel de confort în apartamentele din Municipiul Galaţi. De asemenea, în cazul în care, după reabilitarea sistemului, se va asigura un confort conform cu normele europene (prin creşterea cantităţii de căldură livrate), proiectul devine foarte eficient economic. Există, aşadar, două limite de eficienţă, date de cantitatea anuală de căldură consumată de către populaţie.

Este interesant de studiat care va fi impactul implementării proiectului de alimentare cu energie termică asupra facturii populaţiei. Prin studiu, este foarte dificil să se facă o estimare cu un grad suficient de mare de precizie a tarifului (facturii) la energia termică pe următorii 23 de ani. Există, însă, o metodă de studiere a impactului pe care îl va avea proiectul asupra facturii prin comparaţie. Dacă se consideră un nivel de 100% al tarifului la energia termică şi, de asemenea, de 100% la consumul anual de energie termică, pentru soluţia de referinţă, se poate calcula care trebuie să fie creşterea de tarif pentru a se asigura aceleaşi valori ale indicatorilor economici de performanţă ca în cazul asigurării confortului la normele europene.



165

0

10

20

30

40

50

60

100% 110% 120% 130%

Crestere relativa a consumului de caldura

Impa

ct a

supr

a ta

riful

ui

(eur

o/G

cal)

Figura 11.1. Impactul asupra tarifului la energia termică, în funcţie de creşterea

consumului de energie termică pentru asigurarea confortului, în ipoteza menţinerii performanţelor economice ale proiectului ITA (RIR=20%)

Rezultatele analizei sunt, fără îndoială, spectaculoase. Aşa cum a fost deja

demonstrat, nu este nevoie de o suplimentare de tarif (faţă de situaţia în care proiectul nu s-ar realiza), dacă cererea de energie termică este suficient de mare, în vederea asigurării confortului termic impus de normele europene.

În cazul în care nu se doreşte îmbunătăţirea confortului (scenariul de bază a analizei tehnico-economice), creşterea tarifului impusă de reabilitarea sistemului (pentru ca proiectul să obţină performanţe economice capabile să permită rambursarea creditelor) este de aproximativ 50 euro/Gcal.

12. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE SPECIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUI STRATEGIC PROPUS Proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu

energie termică a consumatorilor din Municipiul Galaţi reprezintă o investiţie deosebit de complexă, cu un puternic impact social asupra locuitorilor oraşului. Utilizarea unor fonduri însemnate pentru activitatea investiţională conduce implicit la o responsabilizare corespunzătoare a tuturor instituţiilor şi factorilor ce participă în mod direct sau colateral la această activitate.

O primă măsură deosebit de importantă care revine Administraţiei Locale este organizarea unei Unităţi de Management Local a proiectului de reabilitare a sistemului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Galaţi.

A doua măsură foarte importantă este asigurarea derulării în bune condiţii a tuturor etapelor premergătoare derulării efective a investiţiei prevăzute în programul de reabilitare: realizarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice, acordarea tuturor avizelor necesare



166

demarării lucrărilor. Realizarea programului de reabilitare a sistemului de alimentare centralizată cu

energie termică în intervalul de timp prevăzut de strategie va necesită concentrarea unei forţe de muncă deosebit de numeroase. Se recomandă ca Agenţia locală pentru ocuparea forţelor de muncă să deruleze un program special destinat acestei acţiuni, în cazul în care se va dovedi că resursele umane angajate în prezent în zona Galaţi sunt insuficiente pentru întregul volum de muncă aferent proiectului.

Este deosebit de important ca administraţia locală să încurajeze creşterea consumului util de energie termică în vederea asigurării confortului la standarde europene. Aceasta se va suprapune peste creşterea aşteptată a nivelului de trai a locuitorilor din Municipiul Galaţi, în anii ce vor urma aderării la Uniunea Europeană. Se recomandă realizarea de Campanii de Informare privind efectele benefice ale creşterii confortului în locuinţe asupra sănătăţii, cu reduceri ale cheltuielilor alocate medicamentelor.

Un alt factor pentru care administraţia locală va purta o mare răspundere îl reprezintă politica de tarifare a energiei termice. Este indicat să se încerce implementarea unei politici de tarifare binomială, care să asigure un flux de bani către rambursarea sumelor care au fost alocate pentru reabilitarea sistemului.

Există certitudinea faptului că, în timp, facturile la energia termică vor creşte. Fie că sistemul va rămâne în forma prezentă, fie că va fi reabilitat, facturile pe care consumatorii trebuie să le plătească vor depăşi nivelul celor de azi. Fără îndoială, o parte din actualii consumatori nu vor putea suporta această creştere. Se speră ca, în contextul creşterii nivelului de trai, acest segment să fie cât mai redus. Este de datoria autorităţilor locale să asigure o politică socială capabilă să reprezinte un instrument de folos celor care au nevoie de sprijin. Energia termică reprezintă una dintre cele mai importante componente în pachetul de ajutor social pe care o familie nevoiaşă trebuie să-l primească.

După cum a fost precizat în mai multe rânduri în această lucrare, prezentul proiect este unul dintre cele mai important obiective de investiţii care se va derula în Municipiul Galaţi. Este necesar un efort deosebit orientat în direcţia comunicării permanente cu beneficiarii finali, pentru obţinerea sprijinului populaţiei în derularea fără probleme a planurilor stabilite.

13. CONCLUZII PRIVIND STRATEGIA DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ A MUNICIPIULUI GALAŢI Strategia de alimentare cu căldură din sistem centralizat a Municipiului Galaţi a fost

realizată în concordanţă cu cererile Programului „Termoficare 2006-2009. Calitate şi Eficienţă” derulat de Guvernul României prin Unitatea de Management a Proiectului aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Acest program a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 462 din 5 aprilie 2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă" şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului publicată în Monitorul Oficial nr. 378 din 3 mai 2006.

În prezent, alimentarea cu căldură a consumatorilor conectaţi la sistemul centralizat se face printr-o reţea de termoficare construită la nivelul anilor 60-70, bazată pe existenţa Combinatului Siderurgic Galaţi, actualmente Mittal Steel



167

Galaţi. CET Galaţi a fost construită pentru a acoperi o parte din consumurile de energie termică ale platformei industriale şi pentru asigurarea necesarului de căldură pentru alimentarea consumatorilor urbani. Transportul energiei termice produse de CET se realizează printr-o reţea primară în lungime de aproximativ 182 km. Distribuţia căldurii se realizează prin intermediul punctelor termice şi a reţelei secundare.

Existenţa legăturilor amplasamentului actual constituie un avantaj cert al CET Galaţi în raport cu orice eventuală nouă sursă, de tip CET medie sau mare, care ar putea fi construită pe un nou amplasament. Dacă soluţia de încălzire a Municipiului Galaţi va rămâne una centralizată, actuala CET de pe platforma MITTAL STEEL S.A. se află pe prima poziţie ca sursă de căldură şi electricitate. Chiar în ipoteza pesimistă, a unui necesar mare de investiţii pentru prelungirea duratei restante de viaţă a acestei centrale, şi / sau retehnologizarea adâncă a sa, costurile rămân mai mici decât la o centrală nouă pe un amplasament nepregătit care ar necesita toate racordurile.

Cel mai important „punct tare” al centralei este acela că la grupurile de termoficare mixtă (industrială şi urbană) cu condensaţie şi priză reglabilă, de tipul celor existente la CET Galaţi, se realizează (datorită parametrilor aburului viu şi puterilor unitare medii spre mari) unii dintre cei mai ridicaţi indici de producţie de energie electrică în termoficare ai centralelor cu abur cu scheme cu bare colectoare şi fără supraîncălzire intermediară.

Există, însă, şi unele „puncte slabe”, cel puţin prin comparaţie cu posibilii competitori pe piaţa de electricitate:

Consumul specific net de combustibil convenţional pentru producerea de energie electrică în condensaţie, la maşinile de 60 şi 105 MW de la CET Galaţi, este uşor mai mare în raport cu cel al grupurilor de condensaţie pură de mare putere.

Această caracteristică este datorată restricţiilor legate de parametrii aburului viu, schema de preîncălzire şi de puterile unitare ale echipamentelor.

Utilizarea drept combustibili la CET Galaţi a păcurei şi gazului natural influenţează negativ performanţele tehnice, ecologice şi economice, în principal datorită: • consumurilor de căldură pentru serviciile proprii ale gospodăriei de păcură; • conţinutului de sulf din păcură; • costului ridicat al căldurii dezvoltate prin arderea acestor combustibili.

Păcura şi gazul natural sunt, în prezent, şi vor rămâne, în perspectivă, cei mai scumpi combustibili din punctul de vedere al costului căldurii dezvoltate prin arderea lor. Corelat cu performanţele limitate la funcţionarea în condensaţie a grupurilor din CET Galaţi, aceasta obligă la funcţionarea centralei aproape de soluţia „după sarcina termică”, cu debite mici prin coada de condensaţie, fapt ce reduce factorul mediu de încărcare a echipamentelor.

Coeficientul anual unitar de termoficare urbană. Aceasta impune ca, pentru ridicarea nivelului termic pe turul reţelei în

perioadele reci ale anului peste temperaturile realizabile la ieşirea apei fierbinţi din boilerele de semibază, să se funcţioneze cu boilerele de vârf. Ca urmare indicele de termoficare scade. În plus, în lipsa unor capacităţi de vârf de tip CAF, care să funcţioneze în regim de centrală termică, producţia cazanelor de abur viu trebuie să urmărească în sezonul rece cererea pentru încălzire a Municipiului Galaţi.

Debitul de abur minim tehnic pe un cazan este supus unor restricţii tipice cazanelor



168

cu circulaţie naturală. În sezonul cald, pentru a menţine o încărcare acceptabilă a cazanului, devine

obligatorie producerea unei cote majorate de electricitate în condensaţie. Livrarea unei părţi din aburul industrial de 35 bar se face prin SRR de pe bara de

abur viu, cu o valoare mică a indicelui de producţie a energiei electrice în termoficare

Această caracteristică este datorată parametrilor ridicaţi ai aburului tehnologic, gradului redus de izolare a reţelei de abur de 35 bar şi restricţiilor legate de schemă şi echipamente.

Pierderile totale de căldură pe reţeaua de conducte pentru transportul apei fierbinţi, au fost calculate

pornind de la geometria reţelei (lungimi de conducte şi diametre), parametrii termici pe conductele de tur şi

retur (ttur şi tretur), pozarea conductelor (subterane sau aeriene) şi starea termică a izolaţiei. Pierderile

procentuale sunt mai mari decât cele de proiect ale unei reţele primare cu izolaţie în stare bună (≈2%), şi decât

cele acceptate, prin metodologia A.N.R.E., în reţeaua de transport (≈4%). Principalul motiv al reducerii

randamentului de transport al căldurii, de la CET la PT, este legat de reducerea puterii Ptermice transportate prin

reţeaua primară, ca urmare a debranşării unor consumatori. Pierderile cantitative de căldură depind în foarte

mică măsură de puterea termică livrată prin reţea. Ca urmare, aceleaşi pierderi, în valoare absolută, se vor

raporta la o putere termică livrată “la gardul CET” mai mică, mărind pierderile procentuale şi reducând

randamentul de transport.

Ţinând seama şi de vechimea reţelei, respectiv de starea actuală a izolaţiei, putem considera că

procentul de pierderi este acceptabil, pe termen scurt şi mediu. Pe termen lung se poate justifica economic

retehnologizarea reţelei primare, în scopul reducerii pierderilor.

Din analizele efectuate în lucrare, a rezultat că activitatea de distribuţie a energiei termice în

Municipiul Galaţi se realizează cu pierderi importante. Pierderile în valori relative variază între 17% în

perioada de vârf de alimentare cu căldură şi 43,7%, în perioada în care se distribuie doar apă caldă de consum.

În ciuda diminuării sarcinii termice tranzitate, nu s-au înregistrat creşteri ale pierderilor relative în luni

echivalente din ani diferiţi de analiză. Datele prezentate au oferit imaginea unui potenţial foarte mare de

reducere a acestor pierderi prin investiţii care se pot focaliza asupra părţii de distribuţie a energiei termice.



169

Analiza indicatorilor economici de funcţionare, atât pentru CET Galaţi, cât şi pentru societatea

APATERM, a dus la concluzia că activitatea de producere, transport şi distribuţie a energiei termice se

desfăşoară cu pierderi economice. Această situaţie duce la necesitatea implementării unui program de

investiţii care să ducă la rentabilizarea pe termen lung a acestor activităţi.

Estimarea cererii pe termen lung de energie termică orară şi anuală în sistemul de alimentare

centralizată cu căldură a fost bazată pe normativele aflate în vigoare, cu privire la dimensionarea instalaţiilor

de alimentare cu căldură a consumatorilor urbani.

Tabelul 13.1. centralizează valorile obţinute din calculele efectuate pe baza standardelor pentru determinarea necesarului maxim şi anual de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum.

Tabelul 13.1. Valorile teoretice ale necesarului de căldură

pentru încălzire şi apă caldă de consum în Municipiul Galaţi Specificaţie U.M. Valoare

Cerere maximă de căldură pentru încălzire Gcal/h 460 Cerere maximă de căldură pentru acc Gcal/h 95,1 Cerere maximă de căldură totală Gcal/h 555,1 Cerere anuală de eng. termică pentru încălzire mii Gcal/an 969,1 Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 232,8 Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 1.201,9

Prin compararea valorilor obţinute din acest calcul teoretic cu cele înregistrate în

consumurile anterioare, se constată o diferenţă foarte mare între acestea, cele teoretice fiind cu până la 2 ori mai mari (în cazul încălzirii). Explicaţia presupune două aspecte, extrem de importante pentru analizele ulterioare:

- apartamentele care sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Galaţi nu dispun de confortul termic pe care îl presupune un mod de viaţă aliniat la standardele europene; în acest oraş, este prezent fenomenul de subîncălzire a apartamentelor.

- pierderile de energie termică care se înregistrează la clienţii sistemului au valori substanţiale şi necesită măsuri urgente pentru reducerea lor. Analiza din această Strategie a folosit două scenarii extrem de importante. Primul

dintre acestea, cel de bază, a ţinut cont de impactul măsurilor de reducere a pierderilor în apartamentele conectate (factor care reduce cererea maximă şi anuală de energie termică) corelate cu măsurile de reabilitare a reţelei de transport şi distribuţie a energiei termice. Prioritatea acestui scenariu este reducerea maximă a consumului de combustibil care se poate obţine prin implementarea programului de reabilitare. Ca urmare, toate diminuările



170

de cerere de căldură realizate prin măsurile de creştere a eficienţei energetice se vor regăsi în reducerea cantităţii anuale livrate de către CET Galaţi (prin raportare la situaţia teoretică), fără a se îmbunătăţi în nici un fel confortul termic al populaţiei.

Al doilea scenariu a avut drept prioritate creşterea confortului termic al populaţiei până la atingerea standardelor menţionate în documentele UE. Ca urmare, toate efectele pozitive ale programului de reabilitare se vor regăsi în creşterea cantităţii anuale de energie termică ce se va consuma de către clienţii sistemului de alimentare centralizată.

Ambele scenarii au ţinut seama de posibilele rebranşări ale apartamentelor actualmente deconectate, la finalizarea programului de creştere a eficienţei energetice.

Soluţiile propuse pentru reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică au fost:

- pe partea de producere: reabilitarea centralei folosind aceeaşi filieră de transformare a energiei conbustibilului (cicluri cu turbine cu abur) sau modernizarea folosind instalaţii de turbine cu gaze;

- pe partea de transport: schimbarea conductei actuale de transport cu una nouă, preizolată, dimensionată la cererea actuală de energie termică a Municipiului Galaţi;

- pe partea de distribuţie: reabilitarea punctelor termice şi a reţelelor de distribuţie, folosind ultimele tehnologii în domeniu, introducerea dispecerizării.

Pentru comparaţie, a fost studiată şi soluţia producerii descentralizate a energiei termice prin

instalarea de centrale termice de apartament, pentru toţi consumatorii casnici din Municipiul Galaţi.

Pierderile maxime ale sistemului de transport şi distribuţie a căldurii după implementarea

proiectelor propuse vor fi sub 15 %.

Lucrările de reabilitare se vor face într-un interval de timp de minim 3 ani în funcţie de: fluxurile

financiare alocate, de resursele de forţe de muncă locale şi de condiţiile tehnice care se întâlnesc în sistem.

Valorile de investiţii au fost calculate pe baza indicatorilor din literatura de specialitate şi pe baza

experienţei dobândite în lucrările de reabilitare deja realizate la nivelul Municipiului Galaţi. Tabelele

13.2.÷13.5. oferă valorile centralizate ale investiţiilor grupate pe diverse componente ale sistemului.

Tabelul 13.2. Valori de investiţii pentru reabilitarea apartamentelor din Municipiul Galaţi

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii consumatori (RON – 2006) 1.000.524.8002 Valoare investiţii consumatori (Euro - 2006) 284.240.000



171

Tabelul 13.3. Valori de investiţii pentru reabilitarea completă a sistemului de distribuţie a energie termice în Municipiul Galaţi (inclusiv PT-uri şi dispecerizare)

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii sistem distribuţie (RON – 2006) 351.568.113,42 Valoare investiţii sistem distribuţie (Euro - 2006) 99.877.304,9

Tabelul 13.4. Valori de investiţii pentru reabilitarea reţelei primare

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii reţea primară (RON – 2006) 320.320.0002 Valoare investiţii reţea primară (Euro - 2006) 91.000.000

Tabelul 13.5. Valori de investiţii pentru modernizarea CET Galaţi

Nr. Specificaţii Valoare 1 Valoare investiţii soluţia ITA (RON – 2006) 199.584.0002 Valoare investiţii soluţia ITA (Euro - 2006) 56.700.000 3 Valoare investiţii soluţia ITG (RON – 2006) 116.160.0004 Valoare investiţii soluţia ITG (Euro - 2006) 33.000.000

Pentru montarea de centrale termice a rezultat o investiţie totală de aproximativ

168.000.000 euro, suma care nu cuprinde reabilitarea termică a apartamentelor în cauză. La această sumă a fost adăugată redimensionarea reţelei de gaze naturale, estimată la aproximativ 72.000.000 euro.

Sursele de capital pentru acoperirea necesarului investiţional pot fi

autohtone sau/şi externe. Cele autohtone ar putea cuprinde: - programe promovate la nivel naţional: Programul Termoficare 2006-2009 Calitate şi

Eficienţă este destinat finanţării unei părţi din investiţia necesară reabilitării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termcă.

- alocaţiile bugetare. Aceste alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune problema unor garanţii care iau în considerare astfel de alocaţii, respectiv participaţii ale statului. Chiar şi pentru o astfel de finanţare, rentabilizarea Distribuitorului de Energie Termică este absolut necesară.

- autofinanţarea, inclusiv print-o formă directă sau indirectă de listare a valorii de piaţă a Sistemului de producere, transport şi distribuţie implicat în proiect.

- piaţa internă de capital (corporate bonds), - parteneriatul public-privat si creditele interne.

Cele externe ar putea cuprinde: - fonduri strucurale şi de coeziune; - credite directe obţinute de la bănci de dezvoltare sau de investiţii; - finanţare de proiect, cel puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate privată

străină.

O primă concluzie a analizei economice a fost faptul că, pe baza studierii efectului pozitiv al modului de utilizare a capitalului, cea mai eficientă investiţie este proiectul de



172

reabilitare a reţelei secundare, care produce un efect pozitiv de 0,031 GCal reduceri pierderi pentru fiecare unitate monetară investită.

A doua concluzie a analizei economice a fost faptul că, dacă nu se va realiza o creştere a consumului util de energie termică în apartamente, destinat creşterii confortului, nici una dintre soluţiile analizate nu prezintă valori ale indicatorilor economici care să permită realizarea unui proiect fezabil.

În condiţiile atingerii standardelor de confort din ţările UE, toate soluţiile propuse devin fezabile, fără a se poate stabili în mod clar o soluţie detaşată din punct de vedere al valorilor indicatorilor economici.

Tabelul 13.6. Valorile criteriilor economice pentru proiectele propuse (reabilitare

centrală, reabilitare sistem de transport şi distribuţie a energie termice sau instalare centrale de apartament)-ipoteza creştere confort


rVNA %

RIR %

TRA (ani)

1 Reabilitare CET Galaţi ITA+ Reţea primară+ Reţea secundară 204 82,7 20 9

2 Reabilitare CET Galaţi ITG+ Reţea primară+ Reţea secundară 234 104,5 22 8,5

3 Instalare centrale de apartament 218 90,7 21 8,5

Proiectul propus prin această Strategie este foarte sensibil la creşterea cantităţii de căldură livrată populaţiei. În măsura în care nivelul de confort din apartamentele din Municipiul Galaţi va creşte, eficienţa proiectului de reabilitare a reţelei de alimentare centralizată cu căldură se va îmbunătăţi foarte mult. Este de aşteptat ca acest lucru să se întâmple în anii care urmează aderării României la structurile europene, aşadar probabilitatea ca eficienţa proiectului să fie cea necesară pentru implementarea acestuia este destul de ridicată.

Proiectele analizate rămân comparabile din punct de vedere al valorii indicatorilor economici calculaţi. Soluţia care presupune producerea energiei termice în cogenerare cu turbine cu abur (proiectul ITA) este favorită, deoarece oferă o serie de beneficii suplimentare, cele mai importante fiind cele de protecţie a mediului, prin reducerea unei importante cantităţi de emisii de gaze cu efect de seră. Un avantaj suplimentar este faptul că soluţia ITA oferă cea mai mare diversitate în ceea ce priveşte combustibilii utilizaţi pentru producerea căldurii. În iarna 2005-2006, au fost înregistrate probleme în alimentarea cu gaze la nivelul Municipiul Galaţi. Dacă s-ar alege soluţia ITG sau CT apartament, dependenţa de gazul natural ar fi totală şi ar putea să ducă la situaţii critice în cazul unor indisponibilitaţi temporare.

Rezultatele analizei impactului realizării proiectului asupra tarifului la energie

termică sunt spectaculoase. S-a demonstrat matematic că nu este nevoie de o suplimentare de tarif (faţă de situaţia în care proiectul nu s-ar realiza), dacă cererea de energie termică este suficient de mare, în vederea asigurării confortului termic impus de normele europene.

În cazul în care nu se doreşte îmbunătăţirea confortului (scenariul de bază a analizei tehnico-economice), creşterea tarifului impusă de reabilitarea sistemului (pentru ca proiectul să obţină performanţe economice capabile să permită rambursarea creditelor) este



173

de aproximativ 50 euro/Gcal. Rolul Administraţiei Locale în implementarea proiectului de reabilitare a sistemului

centralizat de alimentare cu energie termică este determinant. Cele mai importante măsuri care trebuie luate în acest sens sunt:

- organizarea unei Unităţi de Management Local a proiectului de reabilitare a sistemului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Galaţi;

- asigurarea derulării în bune condiţii a tuturor etapelor premergătoare derulării efective a investiţiei prevăzute în programul de reabilitare: realizarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice, acordarea tuturor avizelor necesare demarării lucrărilor;

- agenţia locală pentru ocuparea forţelor de muncă va derula un program special destinat concentrării forţei de muncă, în cazul în care se va dovedi că resursele umane angajate în prezent în zona Galaţi sunt insuficiente pentru întregul volum de muncă aferent proiectului;

- încurajarea creşterii consumului util de energie termică în vederea asigurării confortului la standarde europene; realizarea de Campanii de Informare privind efectele benefice ale creşterii confortului în locuinţe asupra sănătăţii, cu reduceri ale cheltuielilor alocate medicamentelor.

- implementarea unei politici de tarifare binomială, care să asigure un flux de bani către rambursarea sumelor care au fost alocate pentru reabilitarea sistemului.

- asigurarea unei politici sociale capabile să reprezinte un instrument de folos celor care au nevoie de sprijin.

- comunicarea permanentă cu beneficiarii finali, pentru obţinerea sprijinului populaţiei în derularea fără probleme a planurilor stabilite prin prezenta Strategie.



174

Capitolul IV Transportul public local

SC Transurb SA Galaţi Structura organizatorică: S.C. Transurb SA Galaţi este o societate pe

acţiuni, unicul acţionar fiind Consiliul Local Galaţi. Sediul: Galaţi, str. Basarabiei nr. 4. Cod fiscal: RO10890801. Registrul comerţului: J 17/684/1998 Telefon: 0236/460743 Fax: 0236/472333 Cod poştal: 800201 Adresă internet: - Email: [email protected]

Transportul urban ca serviciu public, modul sau de organizare si desfasurare reprezinta un jalon al calitatii si nivelului de civilizatie al orasului. În Municipiul Galaţi efectuează transport public şi privat de călători următoarele societăţi :

- SC Transurb SA, societatea aflată în subordinea Consiliului Local Galaţi; - SC ACJ Globe Tour SRL; - Asociaţia Star 2; - Asociaţia Sherr;

In prezent S.C. Transurb S.A. ca principal operator de transport din municipiul Galati, desfasoara o serie de activitati menite sa deserveasca o gama cat mai larga de solicitari. Principalele activitati ale societatii sunt :

- transport public local de calatori cu autobuze, midibuze, troleibuze si tramvaie; - transport special cu autobuze si tramvaie; - inchirierea de mijloace de transport pentru curse ocazionale interne si externe; - oferirea spre vanzare a mijloacelor fixe scoase din functiune; - efectuarea de inspectii tehnice la mijloacele de transport ale societatii si la terti; - efectuarea de reparatii pentru mijloacele de transport din societate. Societatea este organizata pe subunitati cu activitati distincte : - Sectia exploatare si intretinere autobuze ( Str. G. Cosbuc nr.259 ) – pentru

activitatea privind autobuzele; - Sectia exploatare si intretinere tramvaie cu Depoul 1 ( P-ta Energiei ) si Depoul

2 ( Str. G. Cosbuc nr.261 ) – pentru activitatea privind transportul electric; - Statie ITP ( P-ta Energiei ).



175

Deasemeni, S.C. Transurb S.A. Galati, dispune de un numar de 7 statii de redresare dupa cum urmeaza :

- SR1 ( Str. Cerealelor ); - SR2 ( Depoul 1 ); - SR3 ( Flora ); - SR4 ( Mittal Steel ); - SR5 ( Depoul 2 ); - SR6 ( Valea Orasului ); - SR7 ( Tiglina II ). Activitatea acestor subunitati este coordonata de compartimentele functionale ce isi

desfasoara activitatea la sediul societatii de pe Str. Basarabiei nr.4. Reteaua de transport este astfel conceputa incat sa asigure legatura dintre toate

punctele de interes major ale orasului, cautandu-se continuu solutii pentru optimizarea transportului local de calatori si eficientizarea activitatii S.C. Transurb S.A.

Sporirea calitatii in transporturi prezinta un specific fata de alte activitati datorat faptului ca productia din transporturi nu reprezinta un produs material ci o prestatie, respectiv efectuarea transportului de persoane. Volumul de servicii depinde de cerinta si variatia cererii de transport.

In prezent societatea de transport are un parc inventar de 110 autobuze, de 72 vagoane de tramvai motor, 9 vagoane de tramvai remorca, 4 vagoane utilitare si 3 troleibuze, a caror date privind anul punerii in functiune,sunt aratate in Anexa nr.1.

Astfel in oras exista un numar de 16 trasee autobuze, 9 trasee tramvai, si un traseu troleibuz, la care se adauga cursele speciale cu autobuze si tramvaie pentru Mittal Steel sau alti beneficiari.

Principalele coordonate ale activitatii de exploatare privind asigurarea cu mijloace de transport ale acestor trasee sunt :

Lungime trasee - autobuze : 223,1 km; tramvaie: 119,4 km; troleibuze : 16,4 km. Nr. statii - autobuze : 371; tramvaie: 220; troleibuze : 30. Interstatia medie - autobuze : 650 m; tramvaie : 600 m; troleibuze : 600 m. Viteza comerciala - autobuze : 15,5 km/h; tramvaie : 19 km/h; troleibuze : 14,5 km/h. Viteza de exploatare - autobuze : 14,5 km/h; tramvaie : 17,5 km/h; troleibuze : 13,2 km/h. Calatori transportati pe luna - autobuze : ~ 2.800.000 ( ab + cc ); tramvaie :~ 1.480.000 ( ab + cc ). Calatori transportati cu bilete pe luna - aprox. 500.000 Km efectuati lunar - autobuze : traseu ~ 500.000 km

conventii ~ 140.000 km - troleibuze : ~ 8300 km - tramvaie : ~ 170.000 km



176

Consum motorina - 1500 tone/an Consum energetic : 8700 MWh/2005 Activitatea de dispecerizare a mijloacelor de transport in traseu este organizata cu

dispeceratul din societate si cele de la capetele de linie, dupa cum urmeaza: - Dispecerate : 1 – Dispecerat central – Sediu

1 – Dispecerat Sectia exploatare si intretinere autobuze 1 – Dispecerat Sectia exploatare si intretinere tramvaie 1 – Dispecerat zonal – T 10

- Capete linie : Gara, Micro 19 – autobuze, Micro 19 – tramvaie, Micro 13, Tiglina III, Siretul, P-ta Centrala, Parc CFR, Cartier Dimitrie CAntemir. Sisteme de comunicare : radio telefonie.

Întrucât transportul de persoane se caracterizează printr-un număr mare de călători, cereri de transport variate, tipuri de călătorii de o mare diversitate, regularitate, punctualitate şi rapiditate la intervenţia factorilor perturbanţi este necesară creşterea capacităţii de transport şi dispecerizare centralizată prin utilizarea unui sistem de urmărire. Prin achiziţionarea unui număr de 15 vagoane de tramvai in 2006 din Olanda a crescut capacitatea de transport electric. In acest sens va creşte numărul vagoanelor de tramvai la liniile 5,7,8,36,44 şi vor fi înfiinţate încă 2 trasee : 37 – Gara CFR – Micro 19 si 54 – Stadionul Otelul – Comat – Piaţa Centrala, realizându-se in acest fel o acoperire cat mai optima a configuraţiei reţelei electrice de transport. S.C. TRANSURB S.A. a avut in planul de investiţii/2006 achiziţionarea unui număr de 40 autobuze noi, care reprezintă procesul de înnoire a parcului existent în conformitate cu normele europene (procedura de achiziţii ce se continuă şi in 2007 ). Cu aceste mijloace de transport, numărul de vehicule la traseele ce deservesc reţeaua de transport auto va fi suplimentată, frecvenţa sosirii în staţii va fi mai mică asigurându-se totodată un grad de confort sporit al călătoriei.

nr. 1

- UDM 110 = 25 autobuze

Nr.crt. Buc. Data punerii în functiune 1. 1 1989 2. 5 1993 5. 2 1994 6. 12 1995 7. 5 1996 TOTAL 25 -

- U312 = 18 autobuze

Nr.crt. Buc. Data punerii în functiune 1. 5 1995 2. 9 1996 3. 4 1997 TOTAL 18 -



177

- U 412 ROCAR DE SIMON = 2 autobuze Nr.crt. Buc. Data punerii în functiune 1. 2 1997 TOTAL 2 -

- - UDA 117 = 3 autobuze

Nr.crt. Buc. Data punerii în functiune 1. 1 1989 2. 2 1991 TOTAL 3 -

- ISUZU = 27 midibuze


- MITSUBISHI PRESTIJ = 20 midibuze

Nr.crt. Buc. Data punerii în functiune 1. 20 2002 TOTAL 20 -

- COBRA GULERGUZ = 15 autobuze


IKARUS 415 T = 3 troleibuze

Nr.crt. Buc. Data punerii în functiune

1. 2 2000 2. 1 2001 TOTAL 3 -

TATRA TR3 = 3 tramvaie Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1971 1971 1 3. 1975 1975 2 TOTAL 3

TATRA T4 D = 19 tramvaie

Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1969-1976 1996 7 2. 1971-1978 2000 12 TOTAL 19

- KT4D = 31 tramvaie

Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1977-1978 1997 20



178

2. 1977-1978 1998 11 TOTAL 31

L = 4 tramvaie

Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1956-1957 1997 4 TOTAL 4

ZGT6 = 15 tramvaie Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1984-1986 2006 15 TOTAL 15

REMORCA TIP L = 5 vagoane remorca


REMORCA B4D = 4 vagoane remorca


VAGON PLUG = 3 vagoane utilitare

Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1985 1985 3 TOTAL 3

TIMIS = 1 vagon cisterna Nr.crt. Anul fabricatiei Anul achizitiei Buc 1. 1977 1977 1 TOTAL 1

Odată cu intrarea în folosinţă a sistemului de transport pe şină, tramvaiul gălăţean a

devenit un mijloc de transport ce joacă un rol deosebit de important pentru călători, o mare parte a acestora preferându-l în defavoarea celorlalte. Împlinirea a 100 de ani - in 2000- de când pe străzile Galaţiului circulau tramvaiele alimentate cu curent, arată rolul deosebit de important pe care acest mijloc de transport îl are în viaţa cotidiană a călătorilor, viitorul acestui mod de transport fiind unul promiţător. Sfârşitul anilor 1800 au surprins oraşul Galaţi într-un plin proces de dezvoltare, angrenat vizibil de suflul proaspăt al tehnicii occidentale şi de masivele transformări economico-sociale ale ultimilor ani ai secolului XIX. Erau anii în care presa scria tot mai des articole care cereau „tramcare” precum cele din Bucureşti, Timişoara sau Iaşi. Astfel, după mai multe oferte şi proiecte neîmplinite ce veneau din partea unor societăţi belgiene şi germane, întreprinzătorul Charles Giorgi avea să reuşească ceea ce mulţi au sperat, introducerea tramvaielor ca mijloc de transport în oraş. Imediat după întocmirea actelor, societatea a început să lucreze la construcţia primei căi de rulare ce pornea de pe Strada Portului, ajungea pe Strada Speranţei, până în centru. Liniile proiectate însumau un total de 26,5 km cale simplă, doi ani mai târziu fiind construiţi deja 13 km.



179

Cum energia electrică şi-a făcut apariţia pentru prima dată în Galaţi în anul 1891, când a fost pusă în funcţiune centrala electrică a docurilor, echipată cu o maşină cu abur de 500 CP, ce acţiona un generator de curent continuu de 340 KW, nouă ani mai târziu existau deja cinci linii de tramvai electric cu ecartament de 1000mm. Acestea erau aşezate pe un pat de piatră spartă, şinele folosite erau Phoenix, iar macazurile erau cu contragreutate. Cu toate aceste inovaţii aduse transportului de călători, cetăţenii nu erau prea încrezători în „trăznaia cu fire”a lui Charles Giorgi, trecerea de la trăsură cu cai la vagonul acţionat electric era pentru ei o adevărată revoluţie. Într-un act din acea vreme, se arată frica pe care locuitorii oraşului îl aveau deoarece puteau fi electrocutaţi, „suntem împotriva înfiinţării de tramvaie electrice, deoarece acestea ar putea trăzni oamenii”. Odată cu trecerea timpului, locuitorii au văzut beneficiile pe care acest mijloc de transport îl are în detrimentul ceorlalte, ei devenind tot mai încrezători în persoanele care le îndrumau să aleagă tramvaiul ca mijloc de transport în oraşul Galaţi. Având la bază o cerere destul de mare a locuitorilor, care acum erau miraţi de timpii mici de parcurs prin acest mijloc, dezvoltarea sistemului de transport pe şină nu era decât o problemă de timp. Astfel, trebuia înfiinţată şi o societate care să aibe ca scop organizarea transportului de călători cu tramvaie. Prima atestare a unei astfel de societăţi este un act din 22 septembrie 1895, din care reiese că a fost înfiinţată Societatea Anonimă de Exploatare a Tramvaielor din Galaţi. Structura şi organizarea acestei societăţi avea să treacă, odată cu succesiunea de regimuri politice şi a sistemelor sociale, prin mai multe metamorfoze. În prezent, societatea care se ocupă cu transportul de călători în Galaţi este SC Transurb, aceasta fiind înfiinţată în noiembrie 1979 ca IJTL( Intreprinderea Judeteana de Transport Local ),prin decret prezidenţial. Căderea regimului comunist şi automat trecerea de la un regim la altul, a reprezentat o prăpastie greu de trecut pentru autorităţile gălăţene, numărul tramvaielor apte pentru a circula corespunzătoare noilor exigenţe ale populaţiei şi normelor legale a devenit din ce în ce mai mic. Pentru a elimina o iminentă desfiinţare a transportului pe şină, în anul 1996, au fost făcute primele investiţii în parcul de material rulant gălăţean. Atunci au fost aduse primele şapte bucăţi tramvaie din Germania, iar în anul următor au mai fost aduse încă 10 vagoane de tip L de la Frankfurt.In anul 1997 au fost aduse 20 vagoane KT4D, anul fabricaţiei fiind 1978 si in anul 1998, 11 vagoane KT4D , an fabricatie 1978. Parcul de tramvaie a mai fost crescut cu achizitia a 12 vagoane tipT4D si 4 remorci B4D in anul 2000 an fabricatie 1978 si 15 vagoane tip ZGT6 in 2006 , an de fabricatie 1984-1986. În prezent, parcul de material rulant deţinut de SC Transurb a ajuns la un total de 85 vagoane de tramvai, din care 72 sunt vagoane motor, 9 tramvaie remorcă, 3 vagoane plug şi un vagon cisternă. SC Transurb mai dispune de şapte staţii de redresare, din care patru staţii sunt alimentate cu tensiunea de 6 KV, iar celelalte trei staţii sunt alimentate cu tensiunea de 20 KV. Trebuie menţionat faptul că infrastructura căii de rulare aparţine Consiliului local şi este dată în administrarea societăţii de transport. Astfel, din păcate, infrastructura se află



180

într-un stadiu avansat de uzare, lucrările de întreţinere desfăşurându-se numai în cazul în care sub şină trebuiesc făcute reparaţii la instalaţiile de apă potabilă sau de canalizare. Investiţii pentru un viitor sigur Putem preciza că anul 2006 a reprezentat un an de referinţă pentru transportul urban al oraşului Galaţi, planul de investiţii pentru anul 2006 fiind aprobat pe data de 13.02.2006. O investiţie importantă în vederea revitalizării transportului pe şină a reprezentat-o achiziţia a 15 vagoane tramvai tip ZGT 6 de 146 locuri, acestea fiind folosite pentru transportul călătorilor în Rotterdam, în valoare de 8.500 euro bucata, iar transportul din Olanda al tramvaielor a costat 10.500 euro bucata, fiind plătit tot de SC Transurb. Pentru ca aceste tramvaie să poată rula pe infrastructura gălăţeană, a fost necesară o investiţie majoră în sistemul de transport al oraşului. Cum până în acel moment, transportul pe şină al călătorilor era efectuat cu tramvaie fabricate în vechile republici socialiste, acestea necesitau o alimentare a reţelei cu o tensiune de 750 VCC. Astfel, cum tramvaiele erau cumpărate dintr-o ţară occidentală ce folosea pentru tracţiunea tramvaielor o tensiune de 600 VCC, investiţia a constat în lucrări de modificare a transformatoarelor de putere din staţiile de redresare. Aceastea, au avut ca scop reducerea tensiunii de alimentare a reţelei de tracţiune de 750 VCC la 600 VCC. Costul lucrărilor la 10 transformatoare din cinci staţii de redresare s-a ridicat la suma de 111.479,319 lei, fiind suportat din fonduri proprii. Pentru a fi în concordanţă cu prevederile Protecţiei Mediului, la subunitatea SC Transurb a fost construită o cuvă de retenţie a pentru carburanţii a două bazine de motorină supraterane, acestea putând prelua 50.000 dmc în caz de avarie, protejând astfel solul de poluarea cu motorină. Astfel, în anul 2006, societatea de transport public din Galaţi a investit, din fonduri proprii, nu mai puţin de 868.928 lei. Aceşti bani au fost alocaţi în vederea realizării unui sistem de transport al călătorilor mai sigur, mai eficient şi în concordanţă cu necesităţile oraşului. În ceea ce priveşte anii ce vor urma, societatea are nevoie de sprijinul autorităţilor locale pentru dezvoltarea sistemului de transport urban pe şină, si pe pneuri principalul scop fiind atragerea călătorilor spre aceste mijloace de transport nepoluante şi rapide.

Operatorii de transport privat acţionează cu un număr de 448 microbuze pe 25 de trasee.



181

Capitolul V Iluminat public

SC Luxten Lighting Co SA Bucureşti Structura organizatorică: S.C. Luxten Lighting Co Bucureşti este o

societate privată pe acţiuni. Sediul: Bucureşti, str. Parâng nr. 76 A, Sector 1.

Galaţi, str. Regiment 11 Siret nr. 1D, Complex comercial Ţiglina I. Cod fiscal: 0459897 Registrul comerţului: J 40/16/1991 Telefon: 021/3127770; 0236/411197 Fax: 0236/418884 Cod poştal: 32 Adresă internet: www.luxten.com Email: [email protected]

Strategia locală de dezvoltare a serviciului de iluminat public din municipiul Galaţi 1. Date cu caracter general Legea Serviciilor comunitare de utilitate publică nr. 51 din 2006, conferă autorităţilor publice locale competenţă exclusivă în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice. În înţelesul Legii amintite, serviciile comunitare de utilităţi publice, denumite şi servicii de utilităţi publice sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţii locale. Serviciul de iluminat public, ca parte componentă a serviciului de utilităţi publice din municipiul Galaţi a beneficiat de implicarea eficientă a autorităţilor locale prin decizii şi hotărâri ce au vizat reabilitarea, modernizarea şi întreţinerea vechiului sistem de iluminat proiectat şi executat în perioada anilor 1980-1990. Iluminatul artificial în viaţa spirituală şi economică a municipiului Galaţi a fost reconsiderat, urmărindu-se realizarea unui sistem de iluminat unitar, modern şi eficient care să corespundă cerinţelor de trafic ale oraşului şi de optimizare a consumului energetic.



182

În interiorul sau exteriorul clădirilor, al obiectivelor sociale sau culturale pe străzi sau alei pietonale, lumina artificială asigură un ambient plăcut şi atrăgător, creează siguranţă, conduce la reducerea numărului de accidente rutiere pe timpul nopţii, iar vizibilitatea în locurile unde iluminatul este realizat corespunzător descurajează infracţionalitatea îndreptată împotriva cetăţenilor şi a bunurilor acestora. Crearea unor condiţii bune de viaţă înseamnă civilizaţie, iar punerea în valoare a ansamblurilor arhitecturale şi mediul natural creat de vecinătatea cu Dunărea asigură un punct de atracţie pentru locuitorii şi vizitatorii acestui oraş. Realizarea unui serviciu de iluminat modern şi eficient în folosul întregii colectivităţi s-a concretizat prin hotărârea Consiliului Local al municipiului Galaţi de „delegare a serviciului de reabilitare, modernizare şi întreţinere a sistemului de iluminat public, arhitectural, ornamental stradal, al clădirilor de patrimoniu din municipiul Galaţi”, prin organizarea unui concurs de soluţii care să asigure realizarea următoarelor obiective: a) proiectarea iluminatului public din Municipiul Galaţi conform normelor naţionale actualizate S.R. 13433 şi normelor internaţionale C.I.E. 115/95. b) reabilitarea reţelelor de iluminat existente; c) executarea lucrărilor de extindere a iluminatului public în zonele de dezvoltare urbană a municipiului; d) executarea lucrărilor de modernizare, întreţinere şi mentenanţă a sistemului de iluminat public; e) eficientizarea S.I.P. prin monitorizarea timpului de funcţionare şi reducerea consumului de energie; Ofertele tehnice prezentate de societăţile comerciale participante la concursul de licitaţie publică organizat în luna noiembrie 2002 pentru „delegarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi întreţinere ale sistemului de iluminat public”, au oferit posibilitatea selectării pe criterii de competenţă şi competitivitate a unei societăţi comerciale cu activitate şi experienţă în domeniu. Contractul de delegare a serviciului de iluminat public încheiat între Consiliul Local al Municipiului Galaţi şi SC Luxten Lighting Co. SA Bucureşti, strada Parâng nr. 76, pe o perioadă de 10 ani din momentul încheierii contractului (28.01.2003) transferă firmei nominalizate dreptul exclusiv de folosinţă şi administrare a sistemului de iluminat public în schimbul onorării obligaţiei de a le exploata, întreţine, menţinere, modernizare şi reabilitare conform prevederilor contractuale. Programul de reabilitare, modernizare şi întreţinere propus s-a desfăşurat pe intervalul a două etape din momentul începerii lucrărilor şi a constat în realizarea următorului proiect de servicii: a) efectuarea unui audit iniţial pentru stabilirea stării sistemului de iluminat în momentul preluării instalaţiilor pentru fiecare stradă sau arteră de circulaţie. b) elaborarea planului de reabilitare a iluminatului public, funcţie de priorităţile stabilite de factorii de decizie ai Primăriei Municipiului Galaţi. c) proiectarea sistemelor de iluminat public, funcţie de priorităţi, în conformitate cu standardele în vigoare. d) obţinerea „avizelor” şi „autorizaţiilor de construcţie” pentru proiectele tehnice întocmite; e) executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi întreţinere a iluminatului public din municipiul Galaţi;



183

f) recepţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare conform reglementărilor în vigoare. g) punerea în funcţiune şi întocmirea „dosarului tehnic” al instalaţiilor. h) folosirea sistemului propriu de asigurare a calităţii A. Q., pentru verificarea proiectelor lucrărilor executate şi a materialelor ce intră în componenţa acestora. 2. Date tehnice Centralizarea datelor obţinute pentru definitivarea „auditului iniţial” necesar stabilirii stării de uzură morală şi fizică a structurii şi infrastructurii sistemului de iluminat public existent au condus la următoarele concluzii: 2.1. Zone în care iluminatul public nu este funcţional: 110,3 Km. 2.2. Zone în care iluminatul public este funcţional dar se impun acţiuni de reabilitare: 253,8 km.

Prezentarea detaliată în funcţie de modul de clasificare a drumurilor şi clasei sistemului de iluminat a celor 364 de Km de drumuri, străzi şi alei pietonale luate în calcul pentru reabilitare şi modernizare sunt prezentate astfel:

Lungimea căii rutiere (Km)

Clasificarea drumurilor

Clasa sistemului de iluminat

Total municipiul

Galaţi

Zone în care iluminatul

public nu este realizat

Zone în care se impun măsuri de reabilitare a

iluminatului public

Drum urban cu trafic de mare

viteză şi complexitate

M1

62,128

47,512

14,616

Drumuri urbane importante cu

trafic de circulaţie scăzut

M2

41,365

12,657

28,798

Drumuri urbane importante cu

trafic de circulaţie

ridicat

M3

72,568

13,452

59,116

Drumuri urbane cu acces la

străzi, cartiere şi şosele

importante

M4

188,899

36,652

152,247



184

Total Km - 364,1 110,3 253,8 2.3 Componenţa reţelelor de alimentare cu energie electrică

Cablu de alimentare tip/km Total Km LEA TYIR LES

48,515 134,041 109,946

292,5

2.4. Componenţa şi tipurile corpurilor de iluminat

Tip corp iluminat Existente în sistem – buc. P.V.B. 4339 Norris 771

P.V.C. 02 20 PVT 1433 IEP.2 64 SGS 230

STRADLUX 166 SELUX 311 GLOB 258

Corp fluoriscent 170 Total 7762

2.5. Componenţa surselor de lumină existente

Tip lampă iluminat Cantitatea – buc. LVM 125 W 1684 LVM 250 W 5025 LVM 400 W 313 LVS 70 W 309

LVS 150 W 98 LVS 250 W 122

LF 40 W 340 Total 7891

2.6 Componenţa şi tipul stâlpilor de iluminat existenţi

Stâlp iluminat tip Material Cantitate – nr. SCP 10001 beton 2399 SCP 10002 beton 280 SCP 10005 beton 2300



185

SE 4 beton 104 SE 10 beton 15 SE 11 beton 47

SF. 8 – 11 beton 503 SI.9 beton 906

Total stâlpi beton 6554 SL lemn 37

Total stâlpi lemn 37 Metalic D = 8-12 mm metalic 114

Total stâlpi din metal 114 IL 5.1 b beton 1109 IL 5.1 m metalic 466

RFS fibră de sticlă 329 Total stâlpi tip lampadar 1904

Total stâlpi 8609

Concluzii: 1. Prezentarea datelor mai sus centralizate scot în evidenţă faptul că sistemul de iluminat public se află într-un proces de depreciere fizică şi morală datorat în principal: - surselor de lumină (becuri) mari consumatoare de energie în raport cu nivelul de iluminare produs; - cabluri electrice de alimentare cu energie electrică (Rezistenţa de izolaţie scăzută datorită timpului îndelungat de funcţionare – dese scurtcircuite). - corpurilor de iluminat defecte cu dispersoare de lumină ineficiente şi cu randament scăzut. 2. Puterea instalată pentru iluminat public al municipiului Galaţi este de 2200 KW, ce reprezintă un consum de aproximativ de 226 W pentru un punct luminos. 3. Reabilitarea şi modernizarea SIP Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat existent al municipiului Galaţi este realizată conform propunerilor angajate de SC Luxten, în 16 luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie conform graficului prezentat mai jos:

Grafic de execuţie Perioada de execuţie

2003 2004 Nr. crt.

Denumirea activităţii

05 06 07 08 09 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 1. Efectuarea



186

auditului iniţial şi obţinerea

autorizaţiei de

construcţie

2. Realizarea proiectelor

tehnice

3. Execuţie lucrări de

reabilitare şi modernizare

SIP

4. Contorizare electronică a consumului

şi telegesiune

5. Măsurători lumino

tehnice şi recepţia

lucrărilor

Lucrările de reabilitare au început în luna mai 2003 şi s-au derulat conform planificărilor până în septembrie 2004. În această perioadă sistemul de iluminat public a suferit modificări semnificative faţă de cel existent construit în anii 1980-1990, realizându-se crearea unui iluminat funcţional cu posibilităţi de întreţinere şi exploatare modern, beneficiind de înnoirea infrastructurii cu următoarele tipuri şi cantităţi de echipamente: a) corpuri de iluminat - 12235 buc. b) stâlpi pentru iluminat – 4431 buc. c) panouri de distribuţie – 128 buc. d) puncte de prindere – 90 buc; e) cablu electric – 136 km. Rezultatul primei etape de reabilitare şi modernizare a iluminatului public s-a concretizat prin creşterea calităţii serviciului, modernizarea punctelor luminoase, scăderea consumului de energie electrică şi extinderea sistemului de iluminat în toate zonele locuite ale oraşului. Numărul corpurilor de iluminat a crescut cu 52% la o putere instalată de 2120 Kw comparativ cu 2200 ai sistemului de iluminat iniţial. Consumul de energie pentru un punct luminos a scăzut la 151 W, în paralel cu obţinerea parametrilor lumino tehnici impuşi de standardele naţionale şi internaţionale în domeniu. 4. Suplimentarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a iluminatului public

Activitatea de transformare, reabilitare şi modernizare a iluminatului din municipiul Galaţi a continuat cu o a doua etapă justificată prin realizarea de lucrări „suplimentare”



187

conform actului adiţional la contractul de delegare a SIP şi planificate a se executa în perioada iunie 2005 - iunie 2007. În această etapă se realizează extinderea şi modernizarea iluminatului în toate zonele locuibile ale municipiului, conform parametrilor proiectaţi completându-se dotarea realizată în prima etapă cu următoarele echipamente:

- corpuri de iluminat 2325 buc; - stâlpi pentru iluminat – 1378 buc; - panouri de distribuţie – 167 buc; - puncte de aprindere – 36 buc; - sisteme de economisire EFILUX - 72 buc.; - cablu electric – 82 Km. Introducerea sistemului de economisire a energiei electrice Efilux prin scăderea

tensiunii de alimentare a corpurilor de iluminat în orele cu trafic redus, va asigura menţinerea uniformităţii iluminatului în condiţiile micşorării consumului mediu de energie într-un an pentru un punct luminos cu aproximativ 40% faţă de consumul realizat al sistemului de referinţă, cel supus reabilitării şi modernizării.

Corpurile de iluminat modern, cu randamente ridicate şi o bună distribuţie a intensităţii luminoase echipate cu vapori de sodiu de înaltă presiune, vor asigura un bun iluminat al căilor rutiere pentru securitatea conducătorilor auto şi suficient de bun pentru iluminatul trotuarelor şi aleilor dintre blocuri, pentru protecţia locuitorilor împotriva agresiunilor de orice fel.

Randamentul punctului luminos

Noul sistem de iluminat reproiectat şi executat pe structura vechiului sistem al anilor 1980-1990 îl completează dar se şi diferenţiază de acesta prin următoarele realizări calitative: 1. Prezintă soluţii lumino tehnice şi electrice adaptate unui echipament de iluminat modern şi performant; 2. Întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor de iluminat se realizează eficient economisindu-se timp şi forţă de muncă; 3. Sunt utilizate corpuri de iluminat cu vapori de sodiu caracterizate printr-o eficienţă energetică şi luminoasă ridicată care asigură o scădere semnificativă a consumului de energie electrică pentru acelaşi număr de puncte luminoase. 4. Sunt folosite sisteme de economisire a consumului de energie electrică în orele cu trafic redus. 5. Sunt utilizate contoare electronice pentru citirea consumului de energie şi gestionarea informaţiilor furnizate de acestea. 6. Activitatea de organizare, supraveghere şi control al funcţionării „sistemului de iluminat public” se realizează centralizat tip dispecer. 5. Indicatorii de performanţă Activităţile de proiectare, execuţie, întreţinere şi mentenanţă efectuate de operatorul serviciului de iluminat public SC Luxten SA au fost monitorizate pe durata derulării



188

contractului de „delegare” urmărindu-se realizarea următorilor indicatori de performanţă specifici:

- calitatea şi eficienţa serviciului de iluminat public; - măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciului efectuat; - menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea

operativă şi obiectivă a problemelor cu respectarea drepturilor şi obligaţiiloe care revin fiecărei părţi;

- soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciul de iluminat public; - creşterea gradului de siguranţă rutieră; - scăderea infracţionalităţii.

Respectarea indicatorilor de performanţă specifici de către operator se realizează prin evidenţierea următoarelor informaţii: 1. evidenţa utilizatorilor, alţii decât comunitatea locală; 2. gestiunea serviciului de iluminat public; 3. înregistrarea activităţilor privind citirea echipamentelor de măsurare – facturare şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate; 4. înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor organelor de poliţie, gardienilor, şi soluţionarea acestora. 6. Indicatori tehnico – economici 6.1. Puterea medie instalată scade de la 230 W/c.il. din momentul de referinţă al începerii lucrărilor de reabilitare al SIP la 130 W/c.il., reabilitare, modernizare şi extindere. 6.2. Eşalonarea valorică a costurilor angajate prin contractul de „delegare al SIP” pentru reabilitarea, modernizarea, întreţinerea şi extinderea iluminatului public.

Valoare reabilitare euro fără TVA

Valoare plată anuală euro fără TVA

An Etapa I Etapa II Etapa I Etapa II 2003 6523567 642540 2004 3113323 1662907 963810 2005 1563278 963810 188194 2006 963810 322619 2007 963810 322619 2008 963810 322619 2009 963810 322619 2010 963810 322619 2011 963810 322619 2012 963810 322619 2013 320060 322619 2014 322619 2015 134422 Total 9636890 3226185 9636890 3226185

6.3 Anexa 1 şi 2 Centralizator cantitativ şi valoric al principalelor componente electrice montate.



189

Harta de zonare a sistemului de iluminat public.

7. Protecţia mediului Lucrările de modernizare ale SIP s-au executat respectându-se prevederile legislaţiei în vigoare fără a se aduce prejudicii mediului înconjurător urmărindu-se în mod deosebit refacerea străzilor şi spaţiilor verzi afectate de săpăturile specifice lucrărilor de instalaţii electrice. 7.1 Protecţia calităţii apelor şi aerului Lucrările de reabilitare, modernizare şi extindere a iluminatului public pe străzile municipiului nu afectează calitatea factorilor de mediu, apă şi aer. 7.2 Protecţia împotriva zgomotului Elementele componente ale corpului de iluminat cu vapori de sodiu de înaltă presiune aflate pe stâlpii reţelelor de iluminat public nu produc zgomote sau vibraţii în timpul funcţionării. 7.3 Protecţia împotriva radiaţiilor Sursele luminoase (becuri) sunt omologate, corespund exigenţelor de calitate impuse de normele europene şi produc numai radiaţii luminoase. 7.4 Gospodărirea deşeurilor Corpurile de iluminat, console, stâlpi, becuri sau alte elemente componente ale SIP ce sunt dezafectate sunt colectate, inventariate şi predate centralizat centrelor de recuperare a materialelor nefolosibile. Centralizator cantitativ şi valoric al principalelor componente electrice montate.

Stâlpi de il. pub.

Corpuri de il. pub.

Cutii de distrib.

Puncte de aprindere

Reductori de tensiune

Cabluri el.

Val. fără TVA

Val. cu TVA

Reabilitare SIP

Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Km. euro euro Reparaţii 2232 9687 0 0 0 35,75 6297396 7493902 Extindere 2199 2548 128 90 0 100,17 3333494 3966858

Etapa

I Total 4431 12235 128 90 0 135,9 9636890 11460490Etapa II Extindere

1378 2325 167 36 72 82,14 3226185 3839161

Total General 5809 14560 295 126 72 218,06 12863075 15299651

ZONAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC AL MUNICIPIULUI GALAŢI. DELIMITAREA ZONELOR CONSTITUTIVE ŞI A STRĂZILOR DELIMITATOARE

Zona Delimitare

Zona 1 G. Coşbuc – Basarabiei –Traian



190

Zona 2 Traian – Basarabiei – Domnească – Prundului Zona 3 Domnească – Prutului – Traian Zona 4 Domnească – Portului – Prutului Zona 5 Traian – Brăilei – Domnească – Basarabiei Zona 6 Basarabiei – Coşbuc – Brăilei – Traian Zona 7 Brăilei – Prel. Coşbuc – Falezei – Domnească Zona 8 Brăilei – Cloşca – Falezei – Prel. Coşbuc Zona 9 Basarabiei – Siderurgiştilor – Brăilei – Coşbuc Zona 10 Milcov – 1 Decembrie 1918 – Basarabiei – Coşbuc Zona 11 H. Coandă – Traian Vuia – Milcov – Coşbuc Zona 12 Drumul Viilor – Traian Vuia – Milcov – Coşbuc Zona 13 Drumul Viilor – Milcov – Traian Zona 14 Milcov – Drumul Viilor – Basarabiei – 1 Decembrie 1918 Zona 15 Basarabiei – Drumul Viilor – Prelungirea Brăilei – Siderurgiştilor Zona 16 Prel. Brăilei – Drumul Viilor – Brăilei Zona 17 Brăilei – Oţelarilor – Stadionului Zona 18 Brăilei – Oţelarilor – Galaţi Zona 19 Oţelarilor – Galaţi – Stadionului Zona 20 Brăilei – Cloşca - Stadionului



191

Capitolul VI

Analiza instituţională În conformitate cu H. G. nr. 246/16.02.2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale

privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale adoptă strategii locale proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, având la bază angajamentele asumate de România în procesul de negociere a acquisului comunitar şi prevederile strategiei naţionale. Primăria Municipiului Galaţi a urmărit, încă din anul 2001, prin proiectul Agenda 21 Locală – Dezvoltare Durabilă trecerea de la creşterea economică necontrolată – care în timp generează efecte negative atât în plan social cât şi asupra mediului - la o dezvoltare durabilă. Rolul autorităţilor locale alături de comunitate este extrem de important în determinarea responsabilităţii, în alocarea descentralizată a resurselor, în creşterea gradului de coerenţă a politicilor, deci a durabilităţii dezvoltării. Programul a fost realizat în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai a populaţiei şi a avut ca scop stimularea participării cetăţenilor în procesul luării deciziilor.

Existenţa proiectului “Agenda 21 Locală” a reprezentat un semnal foarte important al dorinţei Municipiului Galaţi, de a se apropia cât mai mult de standardele internaţionale, ceea ce permite dimensionarea dezvoltării pe termen mediu şi lung a oraşului şi a ţării noastre.

Ca urmare a importanţei pe care Consiliul Local Galaţi o acordă dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice s-au adoptat hotărâri care vizează dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice după cum urmează:

• HCL 153/11.07.2002 – Achiziţionarea contoarelor destinate măsurării consumurilor de apă caldă menajeră şi agent termic (apă pentru încălzire) la consumatori casnici din municipiul Galaţi şi aprobarea caietului de sarcini pentru achiziţionarea de contori.

• HCL 154/11.07.2002 – Achiziţionarea contoarelor destinate măsurării consumurilor de apă potabilă pentru consumatorii ce locuiesc la bloc şi/sau casă particulară şi aprobarea caietului de sarcini pentru achiziţionarea de contoare.

• HCL 180/5.09.2002 – Coparticiparea Consiliului Local al Municipiului Galaţi la finanţarea proiectului ISPA “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare şi realizarea staţiei de epurare ape uzate în Municipiul Galaţi”.

• HCL 417/2002 privind Asistenţa tehnică acordată proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, construcţia unei staţii de epurare în municipiul Galaţi”

• HCL 411/2001 privind reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de hidrofor;



192

• HCL 30/2003 privind aprobarea contractului de delegare a serviciilor de iluminat public încheiat între Consiliul Local Galaţi şi SC Luxten Lighting Co;

• HCL 495/31.10.2006 privind Strategia de dezvoltare a sistemului centralizat de distribuţie a energiei termice;

• HCL 168/31.05.2001 – Asocierea dintre Consiliul Local Galaţi şi Consiliul Local Brăila pentru înfiinţarea unui sistem complex de selectare şi preluare a deşeurilor menajere din cele 2 municipii;

• HCL 233/17.07.2001 – Trecerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului Galaţi a staţiei de incinerare a deşeurilor menajere urbane;

• HCL 330/30.10.2001 – Aprobarea “Planului de gestionare a deşeurilor de pe teritoriul municipiului Galaţi”;

• HCL 10/29.01.2002 – Aprobarea înfiinţării unui depozit de deşeuri provenite din desfiinţări construcţii;

• HCL 79/30.04.2002 – Aprobarea măsurilor pentru asigurarea participării cetăţenilor, a instituţiilor publice şi agenţilor economici cu sau fără personalitate juridică, la realizarea acţiunilor de înfăptuire şi păstrare a curăţeniei în interiorul localităţii;

• HCL 58/2004 privind aprobarea contractării unui împrumut de la BEI pentru cofinanţarea proiectelor privind „Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Galaţi şi împrejurimi” şi „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare şi realizarea staţiei de epurare ape uzate în Municipiul Galaţi”;

• HCL 395/2005 privind aprobarea documentelor tehnico-economice a proiectului „Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Galaţi şi împrejurimi”. Datorită faptului că serviciile de utilităţi publice cunosc în prezent grade de

dezvoltare diferite, Primăria Municipiului Galaţi a inclus la capitolul « Investiţii » pentru anul 2007 “Studiu privind strategia locală de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice în municipiul Galaţi” cu următoarele priorităţi:

- gestionarea serviciilor publice la nivel local; - reabilitare, modernizare şi dezvoltare a serviciilor publice. Prin hotărâre a Consiliului Local Galaţi se va înfiinţa la nivelul municipiului

Galaţi o structură specializată denumită Unitatea municipală pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice. În prezent această activitate, fiind în faza incipientă, este realizată de domnul Dascălu Mihai (tel. 307725) din cadrul Serviciului de Coordonare şi Urmărire Servicii Publice Locale căreia i-au fost stabilite atribuţii în acest sens prin Dispoziţie a Primarului municipiului Galaţi, ing. Dumitru Nicolae.

Documents

Strategia locala privind accelerarea serviciilor de utilit…...înconjurată de salcâmi pe o suprafaţa de 350 ha. Predomină stejarul brumăriu şi stejarul pufos, tufişuri de