1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A MUNICIPIULUI CÂMPINA

Noiembrie 2017

2

Cuprins

1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) ............................ 7

1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ............................................................ 7

1.3 Patrimoniul natural .................................................................................................................. 9

1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural ........................................................................................ 10

1.5 Locuirea și accesul la utilități ................................................................................................. 12

1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local) ............................................ 13

1.7 Instituții locale și servicii publice ........................................................................................... 15

1.8 Organizații ale societății civile ............................................................................................... 17

1.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană .............................................. 18

2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ........ 19

2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL ................................................................................. 19

2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului ....................................................... 19

2.1.2 Principalele caracteristici geografice ........................................................................... 20

2.1.3 Patrimoniul natural ...................................................................................................... 21

2.1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural .............................................................................. 22

2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM) .............................................. 22

2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL .................. 22

2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate ..................................... 23

2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL .... 26

2.3.1 Populația și caracteristicile demografice ..................................................................... 26

2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială ........................................................... 27

2.3.3. Locuire și acces la utilități ............................................................................................ 28

2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice ............................................................................ 29

2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu

accent pe ZUM ....................................................................................................................... 30

2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ...................................... 30

2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor... 31

2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL .................................................................... 32

2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL .......................................... 34

3. Analiza SWOT .................................................................................................................... 34

4. Procesul de implicare a comunității ...................................................................................... 37

4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL) ................................................. 37

4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie

sau excluziune socială din teritoriul SDL ...................................................................................... 42

4.2.1 Animarea partenerilor locali ......................................................................................... 44

4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ... 46

5. Obiectivele SDL .................................................................................................................... 51

6. Planul de acțiune SDL ........................................................................................................... 55

3

6.1 Ce măsuri sunt necesare ......................................................................................................... 55

6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă ......................................... 55

6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană ...... 58

6.1.3 Contribuția măsurilor la temele secundare FSE ........................................................... 59

6.1.4 Contribuția măsurilor la temele orizontale .................................................................. 60

6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale .............................................................................. 61

6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC ............................................................... 62

6.2 Măsuri prioritare ..................................................................................................................... 63

6.2.1 Prioritizarea măsurilor .................................................................................................. 63

6.2.2 Abordarea integrată ...................................................................................................... 66

6.3 Lista indicativă de intervenții .................................................................................................. 67

7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă ...................................................................................... 69

7.2. Evaluarea de impact ............................................................................................................... 71

8. Planul financiar .................................................................................................................... 73

9. Lista de anexe ale SDL .......................................................................................................... 76

4

Introducere (sau Sumar executiv)

Municipiul Câmpina este al doilea ca mărime dintre localitățile din Județul Prahova. Populația cu

domiciliul înregistrat în municipiul Câmpina era, la 1 ianuarie 2017, de 37.258 persoane, din care

53,13% femei și 46,87% bărbați, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Comparativ cu anul 1992, populația municipiului Câmpina s-a diminuat cu 3.831 persoane, adică

cu 9%. Față de anul 2000, respectiv 2014, se înregistrează o scădere de 7,85 ori, respectiv de -

0,77%.

Istoricul localității, inclusiv includerea a trei comunități roma în studiul Băncii Mondiale referitor la

comunitățile marginalizate roma, arată că una dintre principalele provocări de incluziune socială

ale localități sunt comunitățile marginalizate cu populație majoritară roma.

Experiețele anterioare de proiecte implementate în teritoriul strategiei au demonstrat că doar

implicarea comunității poate asigura succesul și sustenabilitatea soluțiilor. Ne referim aici atât a

comunității marginalizate, cât și a potențialilor angajatori și al organizațiilor care pot implementa

proiecte de servicii de ocupare, educaționale, sociale, medicale și socio-medicale la nivelul

comunității.

Conform deciziei Grupului de Acțiune Locală Câmpina, teritoriul Strategiei de Dezvoltare Locală

(SDL) include întreaga suprafață intravilană a Municipiului Câmpina, având o populație declarată

de 37.258 locuitori conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2017. Decizia de

a include în teritoriul SDL întregul teritoriu al Municipiului Câmpina este justificată de: (a)

identificarea la nivelul Municipiului Câmpina a unui număr mare de Zone Urbane Marginalizate

(ZUM); (b) faptul că ZUM identificate se află dispersate pe teritoriul Municipiului Câmpina, așa

cum se observă în Anexa 1 la prezenta Strategie de Dezvoltare Locală; (c) nevoia de a asigura

pentru toate ZUM și întreaga populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială acces cât mai

facil la serviciile din zona funcțională, de educație, medicale, sociale precum și la angajatori,

pentru a permite inserția pe piața forței de muncă; (d) nevoia de a asigura implicarea în Grupul de

Acțiune Locală și în implementarea strategiei a unui număr cât mai mare de actori locali relevanți

care pot să contribuie la asigurarea unor condiții de locuire mai bune, servicii sociale,

educaționale, medicale, crearea și oferirea de locuri de muncă pentru persoanele din comunitățile

marginalizate și aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Teritoriul SDL include 5 zone marginalizate distincte și zona urbană funcțională a Municipiului,

incluzând atât zone de case, cât și zone de blocuri, cât și zone administrative.

În ceea ce privește zonele urbane marginalizate (ZUM), au fost identificate 5 zone urbane

marginalizate cu concentrare mare de populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială,

marginalizată și care îndeplinesc, conform datelor existente la nivelul Primăriei Municipiului

Câmpina, condițiile pentru a fi ZUM. Cele 5 zone, sunt următoarele: (1) Zona Oborului (Str.

Oborului, integral pentru zona de locuințe, înregistrate în PUG fără număr); (2) Zona Aleea

Scărișoarei (Aleea Scărișoarei, integral); (3) Zona Lacul Peștelui (Strada Lacul Peștelui, integral); (4)

Zona Cărămidari-Prundului-Pădurii (Str. Cărămidari și Pădurii, integral, Str. Prundului nr. 36 și

5

următoarele case înregistrate în PUG fără număr); (5) Zona Mogador (Str. Năsăud și Str.

Independenței nr. 2A și B și nr. 8)

Studiul de referință arată că cea mai mare parte a locuitorilor din zonele urbane marginalizate din

Municipiul Câmpina nu muncesc și au șanse scăzute de integrare pe piața muncii în primul rând

din cauza nivelului redus de educație și calificare. Pe de altă parte, locuitorii romi din toate zonele

marginalizate au identificat discriminarea pe criterii etnice ca un impediment major pentru

angajare. Inițiative de economie socială au mai existat, de exemplu înființarea unei cărămidării în

zona Oborului, dar au fost lipsite de succes. Deși lăudabilă, inițiativa bazată pe ocupații

tradiționale ale romilor nu încuraja formarea profesională și prezenta riscul de accentuare a

discriminării romilor și a segregării lor în zona Oborului, care este fizic îndepărtată de alte zone din

municipiu.

Deși majoritatea locuitorilor din zonele marginalizate care au răspuns în cadrul anchetei pentru

realizarea studiului de referință au declarat că în familia lor copiii merg la școală în fiecare zi și nu

au de gând să abandoneze școala, totuși rata de abandon școlar sau renunțare la studii în ZUM din

Câmpina se situează mult peste media municipiului, a județului, a regiunii sau națională.

De asemenea, studiul arată că nivelul de educație și calificare al adulților este foarte scăzut, acesta

fiind un impediment major pentru încadrarea lor pe piața muncii și mai departe pentru asigurarea

unor venituri constante care să le permită un trai decent, inclusiv întreținerea locuințelor și

îngrijirea sănătății.

Proporția persoanelor din zonele marginalizate care declară că suferă de dizabilități sau boli

cronice este mai mare decât în zona funcțională și alte zone ale municipiului. Acest aspect poate fi

cauzat de condițiile precare sau insalubre de locuire pe care le identificăm în toate zonele.

Majoritatea populației din zonele urbane marginalizate din Municipiul Câmpina este formată din

persoane de etnie romă. Studiul de referință nu a identificat o problemă în ceea ce privește

relațiile interetnice în municipiul Câmpina. Dar din punct de vedere al geografiei umane, analiza

zonelor marginalizate arată că de fapt există puține ocazii pentru relații interetnice.

Una dintre cele mai mari probleme pe Aleea Scărișoara și pentru o parte dintre locuințele de pe

Lacul Peștelui este plasarea lor în zone expuse alunecărilor de teren. Persoanele intervievate

declară că nu se simt în siguranță în locuințele lor pentru că la fiecare ploaie mai însemnată trăiesc

cu teama că locuința se va prăbuși.

Acolo unde alunecările de teren nu pun probleme, imposibilitatea de a intra în legalitate în ceea ce

privește locuința lor, în multe cazuri un adăpost improvizat sau o casă în stare proastă, este o

problemă majoră pentru cele mai multe dintre persoanele intervievate și cei mai mulți dintre

locuitorii din ZUM Oborului și ZUM Aleea Scărișoarei au acte de identitate provizorii deoarece nu

pot demonstra legalitatea locuirii. Valabilitatea scurtă a acestor acte pune toate aceste persoane

în riscul de a rămâne fără acte de identitate și cu probleme de acces la servicii publice odată ce

cartea de identitate provizorie expiră. În plus, cum o parte dintre aceste persoane nu au școală, se

poate întâmpla frecvent ca actul lor de identitate să fie expirat, iar ei să nu își dea seama decât

când au nevoie de servicii publice.

6

În plus, sărăcia și lipsa actelor de proprietate pe locuințe îi pune pe acești locuitori în

imposibilitatea de a se conecta la rețelele de alimentare cu energie electrică și apă potabilă. În

ceea ce privește energia electrică mai multe persoane intervievate au declarat că au instalație

electrică în casă, dar că nu au un branșament legal și că împart cheltuielile cu titularul

branșamentului. În ceea ce privește accesul la rețelele de apă, cele mai multe locuințe din ZUM

menționate nu au apă curentă în casă și în cele mai bune cazuri se alimentează cu apă de la o

pompă sau un robinet de la poartă. În toate cazurile încălzirea locuințelor se realizează cu lemne și

locuitorii declară că nu își permit să încălzească locuințele în fiecare zi în cursul iernii.

Nu în ultimul rând toate zonele suferă și locuitorii lor se află la risc crescut pentru sănătate din

cauza depozitării necorespunzătoare a gunoaielor și prezenței câinilor vagabonzi în zonă. Pe Lacul

Peștelui aceste probleme sunt accentuate de plasarea zonei în imediata apropiere a batalului, care

poluează solul.

În acest context, obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina sunt

următoarele:

Obiectivul specific 1. Asigurarea, până în 2023, accesului persoanelor vulnerabile la servicii

publice necesare pentru a elimina condițiile de locuire insalubră în zonele urbane

marginalizate din Municipiul Câmpina

Obiectivul specific 2. Dezvoltarea de infrastructură și programe destinate petrecerii

timpului liber, mai ales pentru copiii și tinerii din zonele marginalizate aflați în risc de

sărăcie și excluziune socială și exploatarea acestora pentru a crește coeziunea comunitară

și participarea la educație.

Obiectivul specific 3. Asigurarea, până în 2020, de condiții de locuire sigure, decente, cu

acces la rețelele de utilități, încălzite pe timp de iarnă și accesibile în Municipiul Câmpina

Obiectivul specific 4. Integrarea pe piața muncii, până în 2023, a minim 30% dintre adulții și

tinerii șomeri sau inactivi alfabetizați, care au capacitate de muncă, integrală sau parțială,

din zonele urbane marginalizate din Municipiul Câmpina

Obiectivul specific 5. Asigurarea, până în 2023, a accesului la învățământul minim

obligatoriu pentru toți copiii, tinerii și adulții din Municipiul Câmpina care se află în risc de

abandon școlar sau au părăsit timpuriu școala

Obiectivul specific 6. Asigurarea accesului la servicii integrate multidisciplinare socio-

medicale, până în 2020, a tuturor copiilor, tinerilor și adulților din Municipiul Câmpina, în

special a celor din zonele urbane marginalizate, aflați în risc de sărăcie și excluziune socială.

Obiectivul specific 7. Dezvoltarea spiritului comunitar și de solidaritate și diminuarea

sensibilă a gradului de segregare, discriminare și stigmatizare a romilor din Municipiul

Câmpina, până în 2023.

Bugetul total al SDL este de 6.220.000 Euro, dintre care 6.020.000 Euro din finanțări POCU și POR

și 200.000 Euro ce urmează să fie avansați de bugetul local și recuperat din Programul Național de

Cadastru pentru măsura de cadastrare, măsură necesară pentru asigurarea actelor de proprietate

pe locuințe.

7

1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori)

1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți

Municipiul Câmpina este situat în județul Prahova din Regiunea Sud-Muntenia, la 30 km distanță

de Ploiești (reședința județului Prahova), 70 km de Brașov, 92 km față de capitala țării Bucuresti.

Coordonatele geografice sunt: 45o10’ latitudine nordică, 25o42’ longitudine estică.

Limitele orașului sunt impuse de următoarele vecinătăți: la Nord - comuna Cornu; la Nord-Est -

comuna Brebu; la Vest - comuna Poiana Câmpina; la Sud - comuna Băneşti; la Sud-Est - comuna

Telega.

Municipiul Câmpina are o poziționare optimă în raport cu rețele de transport. Accesul în localitate

se realizează rutier pe DN1 (E60): București - Câmpina la kilometrul 92 sau Braşov- Câmpina la

kilometrul 77 km. Acces feroviar se face prin magistrala 300, cale ferată dublă electrificată, care

leagă gara București Nord de frontiera de vest a României, conform următorului traseu: Bucureşti

– Ploieşti – Câmpina – Comarnic – Bușteni - Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea.

Accesul aerian este relativ facil, Aeroportul Internațional Henri Coandă aflându-se la 81 km

distanță de municipiul Câmpina.

Harta 1. Poziționarea Municipiului Câmpina Harta 2. Harta geografică a Municipiului Câmpina

Municipiul Câmpina este amplasat în zona colinară, ca un avanpost al Subcarpaților înaintea

câmpiei, la circa 1 km de confluența râului Prahova cu Doftana, pe malul stâng al Prahovei.

Câmpina este situată la o altitudine de 426 m, într-un adevărat amfiteatru natural, fiind

înconjurată de trei râuri (Câmpinița, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina. Terasa

Câmpinei, care domină cu 40-45 m văile celor trei râuri care o delimitează, este modelată de o

serie de dealuri, care au transformat-o într-o depresiune ferită de vânturile puternice ce bat în

câmpie. Dealurile care înconjoară orașul au înălțimi medii de 600 m și un aspect ce alternează

între colinar și fragmentat.

Statisticile arată că municipiul Câmpina este orașul cu cele mai multe zile însorite din România.

Climatul Câmpinei are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de

8

pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie

multianuală este + 9,5°C. Maxima pozitivă a verii a fost de + 37,6°C înregistrata în luna septembrie

a anului 1946, iar valoarea minimă de – 26,6°C, în luna ianuarie a anului 1942. Regimul

precipitațiilor este de 500 - 700 mm/an.

1.2 Populația și caracteristicile demografice

Populația cu domiciliul înregistrat în municipiul Câmpina era, la 1 ianuarie 2017, de 37.258

persoane, din care 53,13% femei și 46,87% bărbați, potrivit datelor furnizate de Institutul Național

de Statistică. Comparativ cu anul 1992, populația municipiului Câmpina s-a diminuat cu 3.831

persoane, adică cu 9%. Față de anul 2000, respectiv 2014, se înregistrează o scădere de 7,85 ori,

respectiv de - 0,77%.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Câmpina se ridică la 32.935 de

locuitori. Potrivit datelor de la recensămintele realizate în anii 1992, 2002 și 2011, se observă că

populația municipiului Câmpina s-a diminuat încontinuu, dar mai cu seamă în perioada 2011 –

2002 (-15,1% față de -6,7%, scăderea aferentă perioadei 2002 - 1992).

Pe vârste populația de 0-4 ani este de 3,35%, populația 5-9 ani este de 3,95%, populația 10-14 ani

este de 4,18%, populația de tineri 15-19 ani este de 4,02%, populația de tineri 20-24 ani este de

4,15%, populația de adulți 25-49 ani este de 39,99%, populația de adulți 50-59 ani este de 13,12%,

populația 60-64 ani este de 8,55%, populația peste 65 ani este de 16,95%. Tendința demografică

este de îmbătrânire, conform datelor oferite de INS pentru anul 2016. La nivel general, categoria

de vârstă cu cea mai numeroasă populație, în anul 2015, este cea a persoanelor de 45 – 49 ani

(8,72%), în timp ce, în anul 2010, cea mai mare pondere aparținea persoanelor de 30 – 34 ani

(8,63%). Pe sexe, cea mare pondere în populația de sex masculin o are categoria 35-39 ani în anul

2015 și categoria 30-34 ani în 2010, în timp ce, populația de sex feminin are cea mai mare pondere

pentru categoria 55-59 ani în anul 2015 și pentru categoria 40-44 ani în 2010.

Vârsta medie a populației din municipiul Câmpina era, la 1 ianuarie 2015, de 43,73 ani, în creștere

față de media aferentă anului 2010 (41,66 ani). Pe sexe, atât în 2015, cât și în 2010, vârsta medie a

femeilor (45,50 ani în 2013 și 43,21 ani în 2010) depășea vârsta medie a bărbaților (41,96 ani în

2015 și 40,10 ani în 2010).

Majoritatea locuitorilor sunt români (93,31%), cu o minoritate de romi (1,94%). Pentru 4,46% din

populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea

locuitorilor sunt ortodocși (91,42%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (1,26%)

și romano-catolici (1,03%). Pentru 4,53% din populație, nu este cunoscută apartenența

confesională.

Densitatea urbană a municipiului Câmpina, înregistrată în anul 2016, a fost de 2.519 locuitori/ kmp

suprafață intravilană. Aceasta este superioară celei aferente județului Prahova (2.192,25 locuitori/

kmp suprafață intravilană), dar inferioară densității urbane obținute în alte localități urbane din

județ. Pe fondul creșterii suprafeței intravilane și a scăderii continue a populației se constată o

descreștere semnificativă a valorii indicatorului densității urbane cu 25,44% în perioada 2004 -

9

2014, de la 3.373,47 locuitori/kmp suprafață intravilană în 2004, la 2.617,16 locuitori/kmp

suprafață intravilană în 2010 și 2.519,20 locuitori/kmp suprafață intravilană în anul 2014. Raportat

la populația municipiului Câmpina, suprafața spațiilor verzi ce revin unui locuitor era, în anul 2014,

de 66 mp/ locuitor, mult mai ridicată decât valoarea județeană (21,01 mp/ locuitor). În perioada

2004 - 2014, suprafața spațiilor verzi/locuitor a crescut cu 355,68%, cea mai mare creștere fiind

înregistrată între 2009 – 2010, de la 19,76 mp/locuitor, la 34,30 mp/locuitor (creștere de 74,59%).

Conform studiului de referință, 35% din populația totală din teritoriul SDL este absolventă de liceu,

12% de studii postliceale, 21% de studii universitare și postuniversitare, 7% din populație de clară

ca a absolvit 10 clase, 9% au absolvit 8 clase, 7% au absolvit 4 clase și 3% declară că nu au școală.

Numărul gospodăriilor în care adulții declară că au copii care au abandonat școala sau

intenționează să abandoneze este de sub 5%, valoare care se situează peste media națională.

1.3 Patrimoniul natural

Situarea localității Câmpina, declarată municipiu în anul 1994, în plină zonă subcarpatică, la

confluența văilor Prahovei şi Doftanei, face ca orașul cu vechi tradiții turistice şi împrejurimile sale

să fie şi azi apreciat şi frecventat de foarte mulţi vizitatori veniţi din ţară şi străinătate.

O atracție geografică a orașului îl reprezintă dealul Muscel, unde la punctul numit „La observator”,

de la cei 550 m ai acestuia se poate vedea întreaga panoramă a oraşului şi a împrejurimilor sale.

De aici se constată cu ușurință că cele trei râuri care îl înconjoară, la nord râul Câmpiniţa, la est

râul Doftana, iar la vest râul Prahova, au reuşit să modeleze terasa Câmpinei, transformând-o într-

o platformă de formă triunghiulară, cu pante mai dulci sau mai abrupte.

Terasa Câmpinei, modelată cu mii şi mii de ani în urmă, are avantajul că este înconjurată de o serie

de dealuri, despre care putem spune că au transformat-o într-o depresiune ferită de vânturile

puternice care bat nestingherite în zona de câmpie.

Coroana de dealuri ce protejează oraşul, este îmbrăcată cu păduri de foioase şi păşuni, care-i

conferă un pitoresc deosebit, asigurând totodată localităţii un climat favorabil.

Cea mai frumoasă parte a oraşului este situată pe direcţia nord-est, spre cartierul Voila, unde se

află şi zona de agrement a localnicilor denumită „Fântâna cu cireşi”, îmbrăcată cu păduri de

foioase, printre care se observă pâlcuri de conifere, populate cu veveriţe, poieni însorite cu

covoare de iarbă şi smălţuite cu flori. Această zonă, atât de pitorească, nu putea să scape ochiului

de artist, al celui care a fost pictorul Nicolae Grigorescu şi care a trăit atâţia ani aici, unul din aceste

luminişuri, poartă denumirea de „Poiana lui Grigorescu”, fiind preferată de artist pentru pitorescul

ei.

Vegetația este variată și predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul.

Rețeaua hidrografică este dominată de bazinul râului Prahova, care deține 3/4 din teritoriul

județului, cu principalele râuri: Doftana, Teleajenul, Vărbilăul și Cricovul Sărat, care la rândul lor au

numeroși afluenți. Lacurile completează rețeaua hidrografică a municipiului Câmpina, respectiv:

Lacul peștelui, Lacul Cocorului, Lacul Bisericii, Lacul Curiacul și Lacul Vlădaia.

10

Principalele resurse naturale neregenerabile ale județului Prahova sunt: petrolul, gazele naturale,

exploatate în cinci aliniamente, cărbunele, sarea, calcarele și marnele calcaroase, nisipul cuarțos.

Atât structura suprafeței agricole cât și condițiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri

complexe a producției agricole, toate tipurile de activitate specifică producției vegetale și animale

întrunind condiții favorabile de dezvoltare.

Suprafața spațiilor verzi înregistrată de Institutul Național de Statistică pentru municipiul Câmpina

era, în anul 2016 de 252 ha, adică 2,52 kmp. Această suprafață reprezintă 28,64% din cea aferentă

județului Prahova, clasând, astfel, municipiul, pe locul secund de la nivel județean, după municipiul

Ploiești. Suprafața spațiilor verzi din municipiul Câmpina s-a majorat de 4,27 ori în perioada 2005 –

2014.

Infrastructura de petrecere a timpului liber de la nivelul municipiului Câmpina a început să fie din

ce în ce mai diversificată, remarcându-se Parcul Trandafirilor, zona Fântâna cu Cireși, sau Lacul

Curiacul, Bulevardul Culturii, Lacul Bisericii, Parcul Milia.

La sfârșitul anului 2015 au fost inaugurate lucrările de modernizare a Lacului Curiacul, care au

durat doi ani și au necesitat o investiție de 1,75 milioane lei, finanțată integral din bugetul local.

Lucrările au vizat integrarea zonei în circuitul spațiilor de petrecere a timpului liber și au constat în

decolmatarea lacului, defrișări, consolidări de maluri, amenajarea aleilor pietonale, dotarea cu

mobilier urban, amenajarea de locuri de joacă, realizarea sistemului de iluminat public,

amenajarea peisagistică a spațiilor verzi, dar şi amplasarea unor aparate de fitness pentru cei care

doresc să practice sportul în aer liber.

În folclorul local s-ar spune că acum mult timp exista o biserică pe unul din malurile lacului, care,

din cauza păcatelor credincioșilor, s-a scufundat în acest lac. Primăria Municipiului Câmpina a

renovat „Lacul Bisericii” în anul 2011, amplasând și hidrobiciclete și bărcuțe de agrement, lacul

revenind la gloria de odinioară și fiind, astfel, unul dintre principalele locuri de promenadă

preferate de câmpineni, în special pe timpul verii.

De asemenea, în zona centrală a lacului a fost amplasată o fântână arteziană plutitoare, iluminată

feeric, prin acest proiect municipalitatea câmpineană dorind realizarea unui spațiu de recreere,

promenadă şi întâlnire pentru persoanele pasionate de mișcarea în aer liber.

1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural

Obiective turistice, care pot fi atractive pentru turiștii ce vizitează localitatea Câmpina, sunt:

- Biserica romano-catolică „Sfântul Anton de Padova” construită în stil baroc, după un proiect

susţinut de ing. Anton Raky şi dată în folosinţă în anul 1906;

- Biserica „de la Han”, numită şi „Biserica de la Brazi”, construită în 1833 de Sfântul Calinic de la

Cernica, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”;

- Capela „Hernia”, construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru

Hernia;

- Castelul „Iulia Hașdeu”, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, construit în memoria fiicei sale,

Iulia Hașdeu, după moartea acesteia (numit şi „Castelul Magului de la Câmpina”);

11

- Muzeul „Nicolae Grigorescu”, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu. În anul

1939, Gheorghe Grigorescu a vândut Primăriei Câmpina 202 de tablouri şi schiţe. În prezent,

acestea se află în posesia Primăriei Municipiului Campina, urmând a fi expuse în cadrul unei

colecții publice;

- Ansamblul Parohial „Sfântul Nicolae”. Pe temeliile bisericii de lemn „Sfântul Nicolae”, care

există în analele istoriei încă din 25 iunie 1714, a fost construită biserica „Sfântul Nicolae”;

- Biblioteca Municipală Câmpina ,,Dr. C. I. Istrati”. Biblioteca are un fond de carte de 68.500

volume din toate domeniile cunoașterii, biblioteca având un caracter enciclopedic;

- Casa de cultura „Geo Bogza”. Atestată documentar din anul 1958, sub denumirea ,,Sală de

festivități la Câmpina“, o regăsim ulterior, în anul 1961, sub denumirea Casa de Cultură Raională

Câmpina, iar în anul 1974 apare sub denumirea Casa Orășenescă de Cultură Câmpina - instituție

cultural-educativă cu personalitate juridică. Actuala Casa Municipală de Cultură Câmpina ,,Geo

Bogza” a fost înființată în anul 1996, fiind datorită sălii de spectacole, unde se organizează

diferite activități social artistice și alte manifestări tradiționale, cum ar fi: Concursul Național de

literatură ,,Geo Bogza” (luna mai), Festivalul de Folclor ,,Hora Prahoveană” (luna iunie), Concurs

de interpretare pianistică pentru copii ,,Iulia Hașdeu”;

- Castelul „Voila”. Construit pe moșia lui Dimitrie Barbu Știrbei, în secolul al XIX-lea, găzduiește, în

prezent, Spitalul de psihiatrie Voila.

Situarea localităţii în plină zonă subcarpatică, la confluenţa văilor Prahovei şi Doftanei, face ca

oraşul, cu vechi tradiţii turistice şi împrejurimile sale, să fie şi azi apreciate şi frecventate de foarte

mulţi vizitatori veniţi din toată ţara atât pentru turism de agrement, cât și pentru turism cultural.

De asemenea în Câmpina se practică și turism balenar.

Referitor la structurile turistice cu funcțiuni de alimentație publică clasificate, datele de la

Ministerul Turismului arată că în Municipiul Câmpina erau 5 astfel de locații, din care 3 restaurante

de tip clasic, 1 restaurant tip pensiune și 1 bufet bar, clasate în categoriile de 2 și 3 stele. În

Municipiul Câmpina erau înregistrate, în anul 2015, un număr de 12 structuri de primire turistice

cu funcțiuni de cazare, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Efectivul

acestora s-a majorat de la 7 în 2005 la 8 în 2015 și 12 în 2017. În funcţie de tipul de structură

turistică, 33,33% sunt hoteluri, 11,11% sunt moteluri, iar 55,56% sunt pensiuni. În funcţie de tipul

de structură turistică, 33,33% sunt hoteluri, 11,11% sunt moteluri, iar 55,56% sunt pensiuni.

Conform clasificării pe categorii de confort, dintre acestea 9,09% deţin 4 margarete/stele, 9,09%

au 1 stea, 36,36% au 2 margarete/stele, iar restul de 45,45% sunt încadrate în categoria

structurilor cu 3 margarete/stele.

Capacitatea de cazare existentă a unităţilor din Municipiul Câmpina era, în anul 2015, de 256

locuri, conform statisticilor înregistrate de Institutul Naţional de Statistică. Numărul locurilor

existente s-a diminuat cu 24,93%, faţă de cele înregistrate în anul 2005, dar a crescut, pe de altă

parte, cu 5,58%, faţă de cele aferente anului 2014. În funcţie de tipul structurii de cazare, cea mai

mare parte a locurilor (51,32%) aparţin hotelurilor, 36,23% aparţin pensiunilor turistice, iar 12,45%

aparţin motelurilor. Numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistice din Municipiul

12

Câmpina a fost, în anul 2014, de 14.808 persoane, mai puţini cu 19,54% decât în anul 2005, dar

mai mulţi cu 21,43% decât în 2013.

1.5 Locuirea și accesul la utilități

Fondul locativ al municipiului Câmpina era alcătuit, în anul 2014 dintr-un efectiv de 15.133

locuințe, reprezentând 4,67% din fondul locativ al județului Prahova. Numărul locuințelor de la

nivelul municipiului Câmpina s-a majorat cu 4,26% în perioada 2005 – 2014, valoare inferioară

decât cea înregistrată la nivel județean (creștere de 4,36% în perioada 2005 – 2014).

După municipiul Ploiești, municipiul Câmpina înregistrează cele mai multe locuințe, conform

datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Suprafața locuibilă existentă a acestora se

ridică la 711.074 mp, adică 4,53% din suprafața înregistrată la nivel județean, în anul 2014.

Suprafața medie a unei locuințe din municipiul Câmpina era, în anul 2014, de 46,99 mp, mai

scăzută decât media înregistrată la nivel județean (48,44 mp/locuință), dar și decât cea aferentă

mediului urban al județului Prahova (49,66 mp/ locuință).

Suprafața medie per locuință în municipiul Câmpina a crescut cu 22,11% în perioada 2005 - 2014,

de la 38,48 mp/locuință în anul 2005, la 46,99 mp/locuință în 2014.

Se observă că suprafața medie utilă a unei locuințe din municipiul Câmpina este una dintre cele

mai mici de la nivel județean, ceea ce se traduce printr-un confort mai scăzut al locatarilor decât în

alte orașe din Prahova.

În cursul anului 2014 s-a finalizat construcția a 43 locuințe din municipiul Câmpina, 46,51% dintre

acestea având finanțare publică, iar 53,49% finanțare privată.

În perioada 2005 – 2014, numărul de locuințe terminate de la nivelul municipiului Câmpina s-a

situat pe un trend ascendent până în anul 2010, după care a

început să scadă, tendința fiind cauzată de contextul economic de ansamblu, care a afectat

dezvoltarea locală pe toate planurile. Astfel, numărul de locuințe finalizate în 2014 este cu 53,57%

mai mare decât în 2005, dar mai scăzut cu 40,28% decât în anul 2010.

Zona de locuit din municipiul Câmpina este alcătuită din următoarele subzone:

- Subzona locuințelor individuale și colective mici cu P - P+2 niveluri situate în interiorul

zonei protejate cu valoare arhitectural – urbanistică;

- Subzona locuințelor individuale regim de construire continuu si discontinuu cu înălțime

maxim P+2 niveluri;

- Subzona locuințelor colective cu regim de construire continuu și discontinuu și înălțime

maxim P+4 niveluri;

- Subzona locuințe Voila Livezi, conform reglementări PUZ aprobat prin HCL 151/21.12.2006

și PUZ aprobat prin HCL nr. 122/27.09.2012.

Conform datelor rezultate în urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, la

nivelul municipiului Câmpina se înregistrează rate mai mari ale gradului de alimentare cu apă

potabilă, canalizare, încălzire electrică și încălzire centrală a locuințelor față de nivelul județean

total și cel aferent mediului urban. Astfel, 97,50% dintre locuințele înregistrate în municipiul

13

Câmpina sunt racordate la rețeaua de alimentare cu apă, iar 97,40% sunt racordate la rețeaua de

canalizare.

De asemenea, 99,40% dintre locuințe beneficiază de încălzire electrică, iar 73,70% de încălzire

centrală.

În ceea ce privește dotarea locuințelor cu baie și bucătărie, acestea sunt prevăzute cu aceste

dependințe în proporție de 91,80%, respectiv 92,60%.

Conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Câmpina, există mai multe terenuri disponibile

pentru investiții: în Zona Muscel, Zona Câmpinița (Str. Crișuri) și pe B-dul. Carol I. Aceste terenuri

se află atât în proprietate publică, cât și privată și sunt destinate construcției de locuințe, pentru

dezvoltarea turismului sau a serviciilor. În prezent, nu există o infrastructură rutieră adecvată spre

aceste zone și nu dispun nici de utilități.

Potrivit Raportului de Analiză a Pieței Imobiliare realizat de Agenția Mervani Invest, pentru anul

2015, la nivelul municipiului Câmpina se înregistrează cele mai multe oferte imobiliare de la nivel

județean (17,64% de la nivel județean).

Astfel, în anul 2015, numărul ofertelor imobiliare din municipiul Câmpina se ridica la 358. Dintre

acestea 18,99% sunt apartamente, 1,40% sunt garsoniere, 2,51% sunt apartamente la casă,

19,55% sunt case, 6,42% sunt vile, 3,07% dintre oferte sunt reprezentate de spații comerciale,

25,14% de terenuri, iar 22,91% de spații destinate închirierii.

1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)

Conform datelor INS, la nivelul Municipiul Câmoina, numărul mediu al salariaților înregistrați în

anul 2015 a fost de 13.115 persoane (în scădere față de 2014, dar în creștere față de 2013), ceea

ce reprezintă 41% din populația adultă.

Ponderea șomerilor înregistrați se situa în august 2017 la 1,2%, iar la sfârșitul anului 2016 la 1,6%.

Rata șomerilor înregistrați a urmat un trend de scădere în Municipiul Câmpina din 2010 până în

2017. Cu toate acestea, numărul mediu de angajați a fost fluctuant scăzând în perioada 2010-

2013, cu o creștere în 2014 și o ușoară scădere din nou în 2015.

Repartiția numărului de salariați pe principalele sectoare economice arată că peste jumătate

dintre salariați sunt angajați în industria prelucrătoare. Următoarele sectoare economice în care

sunt angajați mare parte din salariații din municipiul Câmpina sunt comerțul și construcțiile,

fiecare cu aproximativ 12% din efectivul de angajați. Celelalte sectoare în care sunt angajați

salariații din municipiul Câmpina sunt transportul și depozitarea (3% dintre salariați), activitățile

profesionale, științifice și tehnice (3% dintre salariați), distribuția apei (3% dintre salariați) și

hoteluri și restaurante (2% dintre salariați). De asemenea, în toate celelalte sectoare sunt angajați

numai 8% dintre salariații municipiului Câmpina, potrivit datelor furnizate de ONRC.

Municipiul Câmpina are o tradiție în exploatarea țițeiului, avântul economic cunoscându-l după

1880, când Dumitru V. Hernia, considerat astăzi "pionierul" petrolului câmpinean, a făcut primele

exploatații moderne.

14

La 31 decembrie 2016, erau înregistrați în municipiul Câmpina peste 2.000 agenți economici activi

din punct de vedere juridic, din care 65% agenți economici activi din punct de vedere economic,

potrivit datelor furnizate de Oficiul Național pentru Registrul Comerțului (ONRC). Potrivit Strategiei

de dezvoltare locală a municipiului Câmpina 2011 – 2017, numărul persoanelor juridice active din

punct de vedere economic a crescut semnificativ în perioada 1995 – 2007, de la 956 unități. Astfel,

numărul agenților economici activi din punct de vedere economic ce revin la 1.000 locuitori, în

anul 2014, a fost de 21,06‰ la nivel regional, 27,17‰ la nivel județean și de 40,04‰ la nivelul

municipiului Câmpina. Valorile ridicate de la nivelul municipiul Câmpina și județean ale acestui

indicator arată concentrarea activității economice.

Repartizarea agenților economici din municipiul Câmpina pe categorii arată că cea mai mare parte

a agenților economici activi sunt de tipul societăților cu răspundere limitată (SRL-uri), peste 96%.

Cei mai mulți agenți economici activi din punct de vedere economic au drept principal obiect de

activitate Comerțul (Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și

motocicletelor etc.), în acest sector activând peste 35% dintre agenții economici. Următoarele

sectoare, în funcție de numărul agenților economici sunt reprezentate de către Construcții,

Activități profesionale, științifice și tehnice și Industria prelucrătoare.

Conform datelor din situațiile bilanțiere depuse, la nivelul anului 2014, toți agenții economici activi

din punct de vedere economic din municipiul Câmpina aveau un număr de 10.720 angajați și au

realizat o cifră de afaceri totală de 2,84 mld lei. Numărul mediu de angajați pentru o firmă este de

aproximativ 7 persoane, iar cifra de afaceri medie este de 1,8 mil lei/ firmă. Industria

prelucrătoare deține primul loc din punct de vedere al cifrei de afaceri. În industria prelucrătoare

nivelul cifrei de afaceri reprezintă 73% din totalul pe municipiu.

Numărul de salariați angajați în cadrul celor 1.529 agenți activi economic din municipiul Câmpina a

fost, potrivit datelor ONRC aferente finalului de an 2014, de 10.720 persoane, în scădere cu 5%

față de anul 2008 și cu 4% față de 2013. Astfel, se observă o ușoară tendință de scădere a

angajărilor la nivel local. Mai mult decât atât, nu au fost identificate întreprinderi sociale de

inserție la nivelul Municipiului Câmpina.

Ramurile industriale care se regăsesc în Câmpina sunt: extracția și prelucrarea petrolului,

construcții de mașini, confecții textile, industria chimică și industria mobilei. În sectorul industriei,

în municipiul Câmpina activează 11% din agenții economici înregistrați de ONRC în anul 2016.

Aceștia au realizat 73% din cifra de afaceri locală și 81% din valoarea profitului net, având 59% din

numărul de salariați.

Atât în ceea ce privește repartiția agenților economici înregistrați în municipiul Câmpina în

sectorul industrial, cât și repartiția după cifra de afaceri, profitul net obținut sau numărul de

salariați angajați, industria prelucrătoare se detașează semnificativ de celelalte secțiuni

industriale.

Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul comunității municipiului Câmpina cu privire la

stadiul actual și la direcțiile de dezvoltare ale acestuia, cu ocazia revizuirii Strategiei Municipiului

Câmpina în 2015, cele mai mari probleme întâmpinate de mediul de afaceri fac referire atât la

cadrul general economic de la nivel național, cât și la problemele cu specific local.

15

Principalele probleme identificate la nivelul municipiului Câmpina sunt lipsa de organizare a

mediului de afaceri, lipsa de spații disponibile pentru investiții, lipsa de forță de muncă calificată

sau procedurile grele întâmpinate în dezvoltarea unei afaceri. Potrivit comunității locale, unul din

cei mai importanți factori ce influențează dezvoltarea mediului de afaceri este infrastructura de

acces în municipiu.

În acest, sens este semnalată necesitatea construirii autostrăzii în apropierea municipiului. În ceea

ce privește direcțiile de dezvoltare economică ale municipiului, conform opiniei publice locale,

principalele domenii care necesită investiții sunt învățământul, agricultura, turismul și serviciile

publice.

Potrivit comunității locale, dezvoltarea economică a municipiului trebuie să se bazeze pe

relansarea industriei petroliere, inclusiv a materialelor, mașini unelte; pe dezvoltarea industriei

ușoare pentru forța de muncă feminină (confecții, textile, servicii pentru populație) sau pe

extinderea industriei mici și mijlocii (produse, servicii către întreprinderi etc.).

Acțiunile propuse de către comunitatea locală pentru stimularea dezvoltării mediului socio-

economic presupun înființarea unui parc industrial și accesarea de fonduri structurale pentru

investițiile ulterioare, adoptarea unor facilități fiscale în vederea atragerii investitorilor sau

colaborarea cu partenerii privați și atragerea lor în activități și programe de dezvoltare locale. Alte

acțiuni care contribuie la stimularea mediului economic local sunt modernizarea infrastructurii

rutiere sau dezvoltarea serviciilor turistic.

1.7 Instituții locale și servicii publice

Rețeaua unităților școlare înregistrate la nivelul municipiului Câmpina era alcătuită, în anul 2014,

din 14 unități, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Pe niveluri de educație, în anul 2014 erau înregistrate în municipiul Câmpina următoarele instituții

de învățământ:

- 1 unitate de învățământ antepreșclar (creșă);

- 3 unități de învățământ preșcolar (grădinițe);

- 4 unități de învățământ primar și gimnazial;

- 5 unități de învățământ liceale;

- 2 unități de învățământ de tipul școlilor postliceale (Școala postliceală Louis Pasteur și

Școala postliceală Sanitară Dr. Dinu);

- Școala de agenți de poliție.

Infrastructura școlară s-a dezvoltat, în perioada 2005 – 2017, cel puțin din punct de vedere

numeric. Numărul sălilor de clasă, al laboratoarelor, al atelierelor școlare, al sălilor și terenurilor

de sport a crescut.

În municipiul Câmpina funcționează, în anul 2014, un număr de 15 biblioteci, dintre acestea, doar

una fiind publică. Numărul cititorilor activi ai bibliotecilor din municipiul Câmpina era, în anul

2016, de 10,472 persoane, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. În

perioada 2014 – 2016, numărul cititorilor activi s-a majorat cu 9%.

16

Organizarea și asigurarea serviciilor de sănătate pentru populația municipiului Câmpina este

realizată prin utilitățile sanitare publice, mixte și particulare. În anul 2015, conform datelor

înregistrate de Institutul Național de Statistică, la nivelul sectorului public a municipiului Câmpina,

existau următoarele tipuri de unități sanitare:

- 2 spitale (Spitalul Municipal Câmpina și Voila);

- 2 ambulatorii aferente spitalelor;

- 1 dispensar medical public;

- 6 cabinete medicale școlare;

- 2 farmacii;

- 10 laboratoare medicale.

La nivelul sectorului privat, unitățile sanitare sunt destul de bine reprezentate la nivel local:

- 8 cabinete de medicină generală;

- 19 cabinete medicale de familie;

- 28 cabinete stomatologice;

- 24 cabinete medicale de specialitate;

- 20farmacii;

- 5 laboratoare medicale;

- 13 laboratoare de tehnică dentară;

Conform datelor furnizate de A.J.P.I.S. Prahova cu privire la familiile și persoanele domiciliate în

Municipiul Câmpina, numărul copiilor ce au beneficiat de alocație de stat a scăzut constant în

perioada 2012 – 2015, de la 4.050, la 3.880 copii. Numărul familiilor care primesc venitul minim

garantat a scăzut de la 122 în 2014, la 100 familii în anul 2016, conform datelor de la Primăria

Câmpina. În municipiul Câmpina au fost înregistrați în anul 2014, 31 de copii supuși unei forme de

abuz, număr mai ridicat decât în anul precedent (26) și net superior celui înregistrat în 2010 (10

cazuri). Numărul copiilor abandonați a fluctuat în fiecare an, de la 8 cazuri în anul 2010, la 23 în

2011 și iar la 8 cazuri în anul 2014. Până la sfârșitul lunii august 2015 au fost înregistrate 6 cazuri

de copii abandonați, conform datelor furnizate de DGASPC Prahova.

Autoritățile administrației publice locale din municipiul Câmpina sunt PRIMARUL, care reprezintă

autoritatea executivă, și CONSILIUL LOCAL, care reprezintă autoritate deliberativă. Primăria

reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi duce la îndeplinire hotărârile

Consiliului Local şi dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

De asemenea, în Câmpina funcționează și o Judecătorie și Parchetul de pe lângă Judecătoria

Câmpina, accesul facil al populației la justiție fiind astfel asigurat, Tribunalul și Curtea de Apel

aflându-se de asemenea la mică distanță, la Ploiești.

Pe teritoriul municipiului Câmpina funcționează, alături de primărie şi sediul poliţiei, 5 unităţi

PTTR, administrația financiara.

Zona instituțiilor publice şi serviciilor publice, s-a dezvoltat foarte puțin în ultimii ani, funcționând

în clădirile existente, aceasta fiind situate cu precădere în partea centrala a orașului. În ultimii ani,

se remarca o tendință de extindere a spațiilor comerciale existente. Ponderea avută de instituțiile

17

şi serviciile publice şi terenurile destinate activităților comerciale şi serviciilor este de 5,46 % din

total intravilan.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, suprafața spațiilor verzi de la nivelul municipiului

Câmpina a crescut semnificativ, ajungând de la 14,10 mp/loc. în anul 2000, la 34,30 mp/loc. în anul

2010, și la 65,98 mp/loc. în anul 2016. Această valoare depășește cu mult media la nivel național,

precum și reglementările în domeniu care prevăd o suprafață de 26 mp/loc.

1.8 Organizații ale societății civile

Conform înregistrărilor din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la Ministerul Justiției, în

Municipiul Câmpina sunt înregistrate 134 asociații, 58 fundații și 3 federații. Dintre asociațiile

înființate în Municipiul Câmpina, 36, deci peste 25% au profil sportiv. Un număr similar de

organizații neguvernamentale, asociații sau fundații, au caracter religios și o parte dintre acestea

desfășoară activități dedicate persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Asociația AISI a fost înființată in anul 2005 la inițiativa lui Paolo Gozzo, acesta observând ca, lipsa

unei educații adecvate, duce la ascensiunea cazurilor de abandon școlar, determinat de

problemele de ordin financiar, cat si la nivelul de cultura si educație in rândul familiilor din care

aceștia fac parte.

În cadrul acestei asociații sunt desfășurate programe de educație, socializare si instruire pentru

copiii care întâmpină dificultăți de orice natura, criteriile de selecționare fiind: copiii care provin

din familii monoparentale, copiii lăsați in grija bunicilor care nu pot face față situației din diverse

probleme (financiare, de sănătate), părinți plecați in străinătate sau divorțați, copiii cu randament

școlar scăzut si cu risc de abandon școlar, copiii ai căror părinți nu au un loc de munca stabil, etc.

Fundația Medis din Campina desfășoară proiecte de cercetare medicală, dar și de acces al

persoanelor dezavantajate la servicii medicale.

Asociația Mutuală Amus France Roumanie este o organizație nonguvernamentală, fără scop

patrimonial, de drept privat, înființată în ianuarie 1999 își propune să fie liantul între structura

educativă și societate, iar structura educativă, în speță Școala Postliceală Louis Pasteur,

beneficiază de implicarea, în cat mai multe domenii ale comunității locale, a structurii

nonguvernamentale. Managementul asociației, dublat cu succes de un management școlar

performant, a insistat în dezvoltarea de relații instituționale la nivel local și nu numai, în beneficiul

elevilor, prin promovarea calității în formarea de competențe, dar și prin promovarea unei imagini

noi a absolventului, capabil, implicat, responsabil și în special integrat din punct de vedere social,

cu o mare dorință de autodezvoltare si cu potențial ridicat.

Fundația Zamolxes este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit pentru tineret

înființată in 1996 având ca scop reorientarea tineretului din zona municipiului Campina și

localitățile învecinate către adevăratele valori culturale și morale.

O altă asociație din Municipiul Câmpina este Asociația „Noi Putem” Câmpina, înființată în 2009, a

cărui scop este de a apăra drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale ale cetățenilor

18

și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Acționează pentru

îmbunătățirea situației sociale a persoanelor considerate vulnerabile din Romania.

1.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană

În cadrul Primăriei Câmpina funcționează un departament pentru accesarea fondurilor europene și

implementarea proiectelor astfel finanțate. Pentru ultimii 5 ani cele mai importante proiecte

implementate sunt următoarele:

1. EGALITATEA DE ŞANSE ŞI GEN PRIN ANTREPRENORIAT ŞI CALIFICARE” ID 125181

Nr.POSDRU/147/6.3/G/125181

- Sursa de finanțare - FSE, Buget național, Buget local

- Data semnare: 22.04.2014

- Data finalizare: 22.12.2015

- Valoarea totală: 2.072.354,91 lei

- Valoarea eligibilă: 2.030.907.81 lei

- Rezultatele proiectului : Au fost calificate 600 femei in următoarele meserii/competențe:

manichiurist-pedichiurist, îngrijitor copii/bătrâni la domiciliu, lucrător comerț, cofetar,

patiser, florar decorator, competențe limba engleza, competențe informatice, competente

antreprenoriale

2. Reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului integrat al spitalului municipal

Campina” – SMIS 13092

- Sursa de finanțare - FEDER, Buget național, Buget local

- Data semnare: 28.04.2014

- Data finalizare: 30.06.2016

- Sursa de finanțare - FEDER, Buget național, Buget local

- Valoare totală: 11.397.056,52 lei

- Valoare eligibilă: 8.933.860,64 lei

A fost reabilitata o suprafață 3000 mp, s-a construit o rampă de acces pentru persoanele cu

dizabilități, acționare și montare lift exterior și au fost achiziționate 65 de echipamente și mobilier

medical și nemedical in cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Campina.

Întreaga comunitate va beneficia din implementarea proiectului : autoritățile locale, operatorii

economici si persoanele fizice. Interdependența economică dintre aceste categorii face ca

bunăstarea uneia sa se reflecte direct proporțional in bunăstarea celorlalte categorii.

Pe termen lung, prin aplicarea unor noi metode și tehnici de diagnostic si tratament, prin utilizarea

noilor echipamente si instrumente achiziționate in cadrul proiectului, prin dezvoltarea si rafinarea

acestora, se vor oferi generațiilor viitoare șansele de a beneficia de tratamente mai eficiente,

crescând speranța de viată si reducând o parte din efectele negative ale afecțiunilor ce se pot trata

in sistem ambulatoriu.

3. Construire centrul național de informare si promovare turistica Municipiul Campina, SMIS

38770

19

- Sursa de finanțare - FEDER, Buget național, Buget local

- Data semnare: 29.12.2014

- Data finalizare: 29.12.2015

- Valoarea totală: 618.599,56 lei

- Valoare eligibilă: 447.597 lei

A fost construit si dotat cu tehnica de calcul, mobilier si standuri de prezentare materiale

promoționale. Scopul proiectului l-a constituit creșterea numărului de turiști în Câmpina prin

construirea unui Centru de Informare și Promovare Turistică la nivelul municipiului și prin crearea

unui website pentru promovarea produselor turistice la nivel zonal/regional/național.

Obiectivul general a fost completat de obiectivele specifice ale proiectului, şi anume:

o înființarea Centrului de Informare şi Promovare Turistică Câmpina;

o îmbunătățirea calității experienței turistice;

o îmbunătățirea accesibilității spațiale și financiare a vizitatorilor;

o promovarea municipiului Câmpina ca destinație de turism activ, cultural, de odihnă

şi recreere, științific, de business/ afaceri.

2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea

DLRC

2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL

2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului

Conform deciziei Grupului de Acțiune Locală Câmpina, teritoriul Strategiei de Dezvoltare Locală

(SDL) include întreaga suprafață intravilană a Municipiului Câmpina, având o populație declarată

de 37.258 locuitori conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2017. Decizia de

a include în teritoriul SDL întregul teritoriu al Municipiului Câmpina este justificată de:

- identificarea la nivelul Municipiului Câmpina a unui număr mare de Zone Urbane

Marginalizate (ZUM)

- faptul că ZUM identificate se află dispersate pe teritoriul Municipiului Câmpina, așa cum se

observă în Anexa 1 la prezenta Strategie de Dezvoltare Locală

- nevoia de a asigura pentru toate ZUM și întreaga populație aflată în risc de sărăcie și

excluziune socială acces cât mai facil la serviciile din zona funcțională, de educație,

medicale, sociale precum și la angajatori, pentru a permite inserția pe piața forței de

muncă

- nevoia de a asigura implicarea în Grupul de Acțiune Locală și în implementarea strategiei a

unui număr cât mai mare de actori locali relevanți care pot să contribuie la asigurarea unor

condiții de locuire mai bune, servicii sociale, educaționale, medicale, crearea și oferirea de

locuri de muncă pentru persoanele din comunitățile marginalizate și aflate în risc de

sărăcie și excluziune socială

20

Teritoriul SDL include 5 zone marginalizate distincte și zona urbană funcțională a Municipiului,

incluzând atât zone de case, cât și zone de blocuri, cât și zone administrative.

Deoarece există, de asemenea, o dispersare relativ mare a instituțiilor publice locale și a

serviciilor locale disponibile pentru locuitorii municipiului, inclusiv pentru cei aflați la risc de

sărăcie și excluziune socială, Grupul de Acțiune Locală a decis să nu divizeze zona urbană

funcțională în zone distincte, aceasta urmând să fie abordată unitar. Conform „Planului de

Îmbunătățire a Eficienței Energetice” realizat pentru Primăria Câmpina, „la nivelul teritoriului

intravilan al orașului Câmpina, nu există o zonă structurată, exceptând zona centrală (cu o

tendință accentuată de dezvoltare axială pe bd. Carol I) și micile nuclee de dezvoltare în teritoriu,

destinată activităților economice (comerț, servicii generale, financiar - bancare, prestări servicii,

turism), acestea fiind dezvoltate spontan în relație cu principalele căi de comunicație de

importantă teritorială.”

În ceea ce privește zonele urbane marginalizate (ZUM), au fost identificate 5 zone urbane

marginalizate cu concentrare mare de populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială,

marginalizată și care îndeplinesc, conform datelor existente la nivelul Primăriei Municipiului

Câmpina, condițiile pentru a fi ZUM. Cele 5 zone, prezentate distinct în Anexa 1: Planul cu

delimitarea teritoriului SDL și fotografii relevante din zonele cuprinse sunt următoarele:

1. Zona Oborului (Str. Oborului, integral pentru zona de locuințe, înregistrate în PUG fără

număr)

2. Zona Aleea Scărișoarei (Aleea Scărișoarei, integral)

3. Zona Lacul Peștelui (Strada Lacul Peștelui, integral)

4. Zona Cărămidari-Prundului-Pădurii (Str. Cărămidari și Pădurii, integral, Str. Prundului nr. 36

și următoarele case înregistrate în PUG fără număr)

5. Zona Mogador (Str. Năsăud și Str. Independenței nr. 2A și B și nr. 8)

ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului SDL și fotografii relevante din zonele cuprinse.

2.1.2 Principalele caracteristici geografice

Teritoriul SDL a Municipiul Câmpina este situat în județul Prahova din Regiunea Sud-Muntenia, la

30 km distanță de Ploieşti (reședința județului Prahova), 70 km de Braşov, 92 km față de Bucureşti.

Coordonatele geografice sunt: 45o10’ latitudine nordică, 25o42’ longitudine estică. Limitele

orașului sunt impuse de următoarele vecinătăți: la Nord - comuna Cornu; la Nord-Est - comuna

Brebu; la Vest - comuna Poiana Câmpina; la Sud - comuna Băneşti; la Sud-Est - comuna Telega.

Municipiul Câmpina este amplasat în zona colinară, la circa 1 km de confluența râului Prahova cu

Doftana, pe malul stâng al Prahovei. Altitudinea medie în teritoriul SDL este de 426 m, într-un

amfiteatru natural, înconjurat de trei râuri (Câmpinița, Doftana, Prahova).

În ceea ce privește zonele urbane marginalizate, acestea au următoarele caracteristici geografice

principale:

1. Zona Oborului – situată în sud-vestul Municipiului Câmpina.

2. Zona Aleea Scărișoarei – situată în estul Municipiului Câmpina, pe culmea unei coline.

21

3. Zona Lacul Peștelui – situată în vestul Municipiului Câmpina, de-a lungul batalului Lacul

Peștelui.

4. Zona Cărămidari-Prundului-Pădurii – situată în nordul Municipiului Câmpina.

5. Zona Mogador – situată în vestul Municipiului Câmpina.

2.1.3 Patrimoniul natural

Terasa Câmpinei, care domină cu 40-45 m văile celor trei râuri care o delimitează, este modelată

de o serie de dealuri cu înălțimi medii de 600 m. Rețeaua hidrografică este dominată de bazinul

râului Prahova, iar Municipiul Prahova se situează în apropierea confluenței râurilor Prahova cu

Doftana. Lacurile completează rețeaua hidrografică a municipiului Câmpina.

Din punct de vedere al calității mediului, în municipiul Câmpina principalele surse de poluare sunt

batalele de petrol, dar și deșeurile menajere. Astfel, conform Raportului privind starea mediului al

ANPM (2013) pe teritoriul SC Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina sunt câteva amplasamente

ce pot fi încadrate drept zone critice: zonele parcurilor de rezervoare și rampa căii ferate, unde

solul are un conținut total de hidrocarburi din petrol superior pragului de intervenție, datorat

poluării istorice din zonă.

De asemenea, pe teritoriul intravilan al orașului Câmpina există locuințe situate în zone în care se

manifesta alunecări de teren active, sau pe terenuri cu potențial de instabilitate. Traficul greu spre

zonele industriale, în condițiile în care nu există un traseu separat de circulație auto, produce

disconfort și poluarea aerului, mai ales în zona de nord și est a Municipiului Câmpina.

În ceea ce privește zonele urbane marginalizate, acestea au următoarele caracteristici ale

patrimoniului natural aferent:

1. Zona Oborului – situată în imediata apropiere a unui teren pe care se depozitează

necorespunzător gunoaie menajere și de asemenea au fost identificate case în risc de

alunecare de teren.

2. Zona Aleea Scărișoarei – situată în estul Municipiului Câmpina, pe culmea unei coline în risc

major de alunecări de teren. De asemenea, în zonă s-au identificat terenuri pe care se

depozitează necorespunzător gunoaie menajere.

3. Zona Lacul Peștelui – situată în vestul Municipiului Câmpina, de-a lungul batalului Lacul

Peștelui, cu risc de alunecări de teren la baza colinei și soluri poluate dată fiind apropierea

de batalul Lacul Peștelui, chiar și după ecologizarea acestuia. De asemenea, în zonă s-au

identificat terenuri pe care se depozitează necorespunzător gunoaie menajere.

4. Zona Cărămidari-Prundului-Pădurii– situată în nordul Municipiului Câmpina. La capătul

străzii Pădurii a fost identificată o zonă cu risc de alunecări de teren.

5. Zona Mogador – situată în vestul Municipiului Câmpina, unde nu s-au identificat probleme

de mediu particulare.

22

2.1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

Patrimoniul cultural al Municipiului Câmpina include o serie de edificii cu valoare arhitecturală,

care pot fi utilizate în dezvoltarea unor proiecte comunitare în viitor. Printre acestea: Biserica

romano-catolică „Sfântul Anton de Padova”, Biserica „de la Han”, Capela „Hernia”, Castelul „Iulia

Hașdeu”, Muzeul „Nicolae Grigorescu”, Ansamblul Parohial „Sfântul Nicolae”, Biblioteca

Municipală Câmpina ,,Dr. C. I. Istrati”, Casa de cultura „Geo Bogza”, Castelul „Voila”. Potrivit

administrației publice locale, pentru anul 2016, la Casa Tineretului, la Casa Municipală de Cultură

”Geo Bogza”, la Muzeul Memorial ”B. P. Hașdeu” și la Biblioteca Municipală ”Dr. C. I. Istrati” a

organizat și finanțat din bugetul local o serie de manifestări pentru tineret și sport. De asemenea,

prin Centrul Național de Informare şi Promovare Turistică, Primăria Municipiului Câmpina

organizează de-a lungul unui an calendaristic cel puțin 35 de evenimente culturale sau sportive cu

potențial turistic.

Cu toate acestea, niciuna dintre Zonele Urbane Marginalizate nu prezintă elemente arhitecturale,

culturale sau de patrimoniu care să poată fi utilizate direct pentru dezvoltarea zonelor, deși atât

monumentele și edificiile, cât și evenimentele și manifestările prezentate pot să integreze

activități care să contribuie la creșterea gradului de incluziune socială a persoanelor aflate în risc

de sărăcie și excluziune socială.

2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)

2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL

Studiul de referință pentru fundamentarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina

a fost realizat în perioada 23 octombrie-16 noiembrie 2017 de către Asociația Română pentru

Transparență, contractată de Primăria Câmpina.

Metoda folosită pentru cercetarea aferentă studiului de referință care să susțină elaborarea

Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina pentru reducerea numărului de persoane

și de comunități marginalizate aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în contextul

mecanismului de DLRC a fost cea a anchetei sociologice realizat pe două tipuri de eșantioane:

- Eșantion aleator după numărul de locuitori înregistrați în fiecare secție de votare, pentru

populația generală

- Aplicarea de chestionare exhaustiv (recensământ) în zonele urbane marginalizate identificate.

Grupul țintă a fost constituit din locuitori ai Municipiului Câmpina, majori.

Grupul țintă al cercetării pe eșantionul pentru zonele urbane marginalizate a fost constituit din

locuitori ai acestor zone, aflați în risc de sărăcie și excluziune socială conform cercetărilor realizate

anterior de Primăria Municipiului Câmpina.

Ambele eșantioane au acoperit întreaga suprafață a Municipiului Câmpina.

În ceea ce privește Zonele Urbane Marginalizate, au fost incluse în ancheta sociologică

următoarele arii: Strada Independentei nr. 2-4 (ZUM - blocuri ghetou); Strada Năsăud integral

(ZUM - blocuri ghetou); Strada Oborului integral (ZUM – case mahala și adăposturi improvizate);

23

Strada Cărămidari integral (ZUM – case mahala); Strada Păduri integral (ZUM – case mahala);

Strada Lacul Peștelui integral (ZUM – case mahala); Aleea Scărișoara integral (ZUM – case mahala).

Eșantion aleatoriu numărul de persoane înregistrate la fiecare secție de votare. Eșantionul

proiectat a presupus intrarea în fiecare secție de votare, selectarea gospodăriilor după metoda

drumului aleatoriu și a respondenților după metoda zilei de naștere (s-a solicitat răspuns de la

persoana care își va serba prima ziua de naștere după vizita operatorului pentru culegerea

datelor).

Metoda de aplicare a chestionarului a fost cea a interviurilor față în față - PAPI (Paper and Pencil

Inteview), în perioada 30 octombrie – 8 noiembrie 2017. Volumul eșantionului a fost de 1.000

subiecți, respectiv: 712 subiecți în eșantionul de populație generală și 288 subiecți în zonele

marginalizate. În Anexa 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință sunt

prezentate datele culese din teren prin metoda cantitativă.

Cercetarea de tip cantitativ a fost completată cu interviuri realizate atât în comunitățile

marginalizate, unde au fost intervievate 10 persoane, cât și cu interviuri realizate cu membrii GAL

și din administrația locală, pentru înțelegerea profundă a problemelor cu care se confruntă

comunitatea. Conform metodologiei prezentate în Anexa 3: Metodologia și instrumentele de

cercetare (chestionarul/ chestionarele și ghidurile de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de

referință toate informațiile necesare pentru realizarea Strategiei au fost culese fie prin metode

cantitative, fie prin metode calitative.

ANEXA 2: Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de

referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se vor identifica

date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă.

ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/ chestionarele și ghidurile de

interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință1.

Modele de indicatori/instrumente de cercetare sunt disponibile în Documentele suport A și B.

ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință va fi anexată la SDL în

format .XLSX (Excel).

2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate

Pentru realizarea prezentei Strategii de Dezvoltare Locală au fost inițial analizate datele de

recensământ referitoare și zonele identificate ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane

Marginalizate2. Având in vedere numărul aparent mic de persoane identificate în zonele marcate

în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate. De asemenea, mai multe zone despre care există date la

1 Se va prezenta inclusiv metoda / modalitatea de eșantionare folosită în studiul de referință 2 Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, disponibil la

http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf (ultima accesare

16.11.2017).

24

nivelul Primăriei Câmpina referitoare la situații de risc de sărăcie și exclusiune socială și

dezavantaje multiple, nu sunt incluse în Atlas. Ca atare, având în vedere că realitatea din zonele

marginalizate diferă față de momentul elaborării Atlasului, GAL a decis să justifice încadrarea zonei

ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime pe baza studiului de referință, care

în ZUM identificate inițial s-a realizat prin aplicarea de chestionare exhaustiv în gospodării

populației adulte, de tipul unui recensământ.

Rezultatele studiului de referință demonstrează îndeplinirea cerințelor minime pentru

identificarea ca fiind ZUM în ceea ce privește toate cele 5 zone delimitate anterior, astfel:

1. Zona Oborului – zonă de case și adăposturi improvizate (mahala)

2. Zona Aleea Scărișoarei – zonă de case și adăposturi improvizate (mahala)

3. Zona Lacul Peștelui – zonă de case (mahala)

4. Zona Cărămidari-Prundului-Pădurii – zonă de case (mahala)

5. Zona Mogador – zonă de blocuri sociale (ghetou)

Studiul de referință a condus la validarea celor 5 zone selectate de GAL ca îndeplinind toate

criteriile definite de indicatori cheie și pragurile minimale pentru validarea zonelor urbane

marginalizate, după cum reiese din tabelul de mai jos. Mai mult decât atât, toate cele 5 zone

urbane marginalizate validate îndeplinesc condiția de a fi declarate comunități roma (chiar dacă

întregul teritoriu SDL, respectiv teritoriul Municipiului Câmpina, prezintă un procent mai mic de

10% populație roma). Așa cum se observă și din tabel, ZUM identificate și validate au caracteristici

asemănătoare și nevoi similare.

Ca element de interese trebuie precizat că prin colectarea de date aferentă studiului de referință

s-a observat că cele mai multe dintre locuințele din ZUM cu case și adăposturi improvizate (Zona

Oborului, Zona Aleea Scărișoarei, Zona Lacul Peștelui, Zona Cărămidari-Prundului-Pădurii) nu au

număr poștal, având în vedere și problemele de stabilre a legalității construcțiilor și a

proprietăților. Din acest motiv, în ZUM au fost incluse integral străzile respective, colectarea de

date arătând că la nivelul întregii străzi pentru fiecare ZUM declarat sunt îndeplinite criteriile

stipulate de ghidul solicitantului.

25

Tabel 1. Validarea zonelor urbane marginalizate conform Indicatorilor cheie și pragurilor minimale

Criterii Indicatori cheie Praguri

minimale

ZUM

Oborului

ZUM

Scăriș

ZUM

Lacul

Peștelui

ZUM

Cărămidari,

Pădurii ...

ZUM

Mogador

Capital

uman

Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8

clase (gimnaziu)

22% 84% 76% 82% 85% 82%

Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte

afecțiuni care le limitează activitățile zilnice

8% 33% 28% 33% 37% 29%

Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația

totală

20,5% >40% >40% >39% >40% >30%

Ocuparea

forței de

muncă

Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe

piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau

lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau

administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber

profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ

22,5% 64% 54% 57% 41% 33%

Locuire Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) 54% 82% 92% 92% 88% 89%

Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin

locuința în proprietate personală

12% 76% 60% 55% 64% 100%

Zona

roma

Proporția persoanelor care se auto-declară în cadrul Studiului

de referință ca fiind de etnie romă

10% 73% 72% 69% 70% 62%

ANEXA 5: Decizia GAL privind delimitarea teritoriului SDL şi declararea ZUM selectate din teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate)

26

2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL

2.3.1 Populația și caracteristicile demografice

Pe întreg teritoriul SDL (Municipiul Câmpina), populația conform datelor INS în 2017 este de

37.258 locuitori, din care 53,13% femei și 46,87% bărbați. Pe vârste populația de 0-4 ani este de

3,35%, populația 5-9 ani este de 3,95%, populația 10-14 ani este de 4,18%, populația de tineri 15-

19 ani este de 4,02%, populația de tineri 20-24 ani este de 4,15%, populația de adulți 25-49 ani

este de 39,99%, populația de adulți 50-59 ani este de 13,12%, populația 60-64 ani este de 8,55%,

populația peste 65 ani este de 16,95%. Tendința demografică este de îmbătrânire.

În ceea ce privește distribuția populației pe etnii, pentru eșantionul studiului de referință a fost

necesară ponderarea datelor în funcție de etnie, având în vedere că la recensământ în Municipiul

Câmpina au fost înregistrați 4,46% dintre locuitori cu etnie necunoscută, în timp ce în baza de date

colectate peste 10% dintre respondenți s-au declarant romi. Baza de date a fost ponderată pentru

o populație roma de 6,69%, conform studiilor sociologice în domeniu, de exemplu: Catălin

ZAMFIR, Marian PREDA, Romii din România, 2002.

Conform studiului de referință, 35% din populația totală din teritoriul SDL este absolventă de liceu,

12% de studii postliceale, 21% de studii universitare și postuniversitare, 7% din populație de clară

ca a absolvit 10 clase, 9% au absolvit 8 clase, 7% au absolvit 4 clase și 3% declară că nu au școală.

Numărul gospodăriilor în care adulții declară că copiii au abandonat școala sau intenționează să

abandoneze este de sub 5%, valoare care se situează peste media națională.

Având în vedere proporția mare a persoanelor vârstnice, procentul celor care declară că suferă sau

au în gospodărie persoane care suferă de o dizabilitate sau de boli cronice sau afecțiuni care le

limitează activitățile zilnice este de 24% din totalul de respondenți la studiul de referință.

Caracteristicile demografice pentru cele 5 zone urbane marginalizate identificate și validate sunt

prezentate în tabelul de mai jos. Numărul de locuitori din cele cinci ZUM a fost estimat pe baza

declarațiilor persoanelor intervievate cu privire la numărul total de persoane, numărul de copii

și etnie, după ce din baza de date au fost excluse chestionarele aplicate persoanelor din aceeași

gospodărie.

Tabel 2. Caracteristicile demografice în ZUM din Municipiul Câmpina

Indicator ZUM

Oborului

ZUM

Scăriș.

ZUM

Lacul

Peștelui

ZUM

Cărămidari,

Pădurii ...

ZUM

Mogador

Populația totală, din care:

- Romi

- Copii (0-17 ani)

168

123

78

71

51

35

126

87

50

228

160

98

290

180

87

Nivelul de educație și calificare a

adulților:

- Fără școală

- Școală primară - 4 clase

- Gimnaziu - 8 clase

- 10 clase

46%

21%

27%

1%

28%

44%

12%

4%

33%

29%

20%

14%

13%

34%

38%

9%

39%

15%

28%

3%

27

- Liceu, profesional și postliceal

- Universitar și postuniversitar

5%

0%

8%

0%

4%

0%

6%

0%

12%

3%

Proporția copiilor care au abandonat sau

doresc să abandoneze școala

6% 24% 31% 5% 15%

Trebuie subliniat că în zonele Obor, Aleea Scărișoara, Lacul Peștelui și Cărămidari-Prundului-

Pădurii studiul de referință s-a realizat prin aplicarea de chestionare la toate persoanele adulte.

Astfel, date fiind declarațiile colectate de la mai mulți membri ai gospodăriei, numărul de copiii

înregistrați în baza de microdate este supraestimat.

2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială

Conform datelor INS, la nivelul teritoriului SDL (Municipiul Câmpina), numărul mediu al salariaților

înregistrați în anul 2015 a fost de 13.115 persoane (în scădere față de 2014, dar în creștere față de

2013), ceea ce reprezintă 41% din populația adultă. Conform studiului de referință 37% dintre

adulți sunt salariați, în noiembrie 2017, 2% au alt statut de persoană ocupată, 1% sunt lucrători pe

cont propriu în agricultură și 3% patroni.

Ponderea șomerilor înregistrați se situa în august 2017 la 1,2%, iar la sfârșitul anului 2016 la 1,6%.

Rata șomerilor înregistrați a urmat un trend de scădere în Municipiul Câmpina din 2010 până în

2017. Cu toate acestea, numărul mediu de angajați a fost fluctuant scăzând în perioada 2010-

2013, cu o creștere în 2014 și o ușoară scădere din nou în 2015. Conform studiului de referință 5%

dintre persoanele intervievate declară că sunt șomeri neînregistrați și 6% ca au alt statut de

persoană inactivă. 41% dintre respondenții la sondajul din cadrul studiului de referință sunt

pensionari, în timp ce proporția tinerilor NEET declarați în gospodăriile incluse în studiul de

referință este de 7%.

În cadrul studiului de referință, 35% dintre persoanele intervievate care nu au un loc de muncă și

care au declarat că deși caută nu se pot angaja pentru că „firmele nu fac angajări”, astfel că

dinamica economică locală este evaluată ca fiind relativ slabă de către mare parte dintre locuitorii

din teritoriul SDL. În octombrie 2017 la nivelul AJOFM Prahova, agenții economici din Câmpina au

prezentat 485 de locuri de muncă vacante.

La nivelul ZUM, situația ocupării și activității economice se prezintă conform tabelului de mai jos.

Tabel 3. Ocupare și protecție socială în ZUM din Municipiul Câmpina

Indicator ZUM Oborului ZUM Scăriș. ZUM Lacul

Peștelui

ZUM

Cărămidari,

Pădurii ...

ZUM Mogador

Total populație

ocupată

15% din

populația adultă

20% din

populația adultă

24% din

populația adultă

28% din

populația adultă

59% din

populația adultă

Tineri NEETs 17% 28% 32% 14% 19%

Persoane șomere

sau inactive

economic, care

nici nu urmează o

64% din

populația adultă

54% din

populația adultă

57% din

populația adultă

51% din

populația adultă

33% din

populația adultă

28

formă de

învățământ

Principalele surse

de venit

diferitele tipuri

de prestații

sociale

salariile,

pensiile,

veniturile din

activități

ocazionale,

ajutorul de

șomaj și

diferitele tipuri

de prestații

sociale

salariile,

ajutorul de

șomaj și

diferitele tipuri

de prestații

sociale

salariile,

pensiile,

veniturile din

activități

ocazionale,

ajutorul de

șomaj și

diferitele tipuri

de prestații

sociale

salariile,

diferitele tipuri

de prestații

sociale

În niciuna dintre cele 5 ZUM validate la nivelul Municipiului Câmpina nu au fost identificate afaceri

locale care să genereze locuri de muncă.

2.3.3. Locuire și acces la utilități

Studiul de referință nu a identificat persoane fără adăpost în Municipiul Câmpina. Aceasta nu

înseamnă că problema nu există, dar numărul de persoane în această situație este destul de mic.

Interviurile realizate pentru studiul de referință nu au identificat problema copiilor și tinerilor

străzii sau a persoanelor fără adăpost ca fiind una importantă în Câmpina. Pe de altă parte,

nesiguranța și insalubritatea locuirii sunt probleme majore la nivelul ZUM.

Conform datelor INS, la nivelul întregului teritoriu SDL numărul total de locuințe era de 15.174 în

anul 2016, din care 331 în proprietate publică, acestea fiind locuințe sociale. Aproximativ 90% din

locuințele din teritoriul SDL sunt dotate cu bucătărie și baie la interior și peste 95% sunt conectate

la rețelele de utilități.

La nivelul ZUM, situația locuirii și accesului la utilități se prezintă conform tabelului de mai jos.

Tabel 4. Ocupare și protecție socială în ZUM din Municipiul Câmpina

Indicator ZUM

Oborului

ZUM Scăriș. ZUM Lacul

Peștelui

ZUM

Cărămidari,

Pădurii ...

ZUM

Mogador

Tipologia locuințelor Case și

adăposturi

improvizate

Case și

adăposturi

improvizate

Case Case Blocuri

sociale

Nesiguranță locativă:

proporția gospodăriilor ce

nu dețin locuința în

proprietate personală

76% 60% 55% 64% 100%

Proporția locuințelor

supraaglomerate

82% 92% 92% 88% 89%

Proporția locuințelor

conectate la utilități

50% 16% 54% 70% 100%

29

Proporția locuințelor cu

bucătărie și baie la interior

28% 16% 41% 34% 70%

Trebuie subliniat că la nivelul ZUM nu în toate cazurile racordările la rețelele de utilități sunt

realizate legal și corect, după cum declară chiar locuitorii din ZUM. De asemenea, în cele mai

multe cazuri din ZUM cu case, apa nu este disponibilă decât până la un robinet la poarta curții. În

ceea ce privește dotarea locuințelor din ZUM Mogador cu baie și bucătărie, acolo unde acestea

există ele au fost amenajate de locuitorii din zonă, prin micșorarea spațiului de locuit din

garsonierele sociale, dat fiind că inițial acestea nu erau dotate cu baie și bucătărie, având un grup

sanitar destul de prost întreținut pe fiecare palier.

2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice

Accesul la instituțiile și serviciile publice și comerciale este în general bine apreciat. Numărul de

școli – 2 grădinițe, 4 școli, 5 licee, 2 școli postliceale publice și una privată, dotate împreună cu 57

de laboratoare și 8 săli de sport și 11 terenuri de sport – este considerat adecvat pentru populația

Municipiului Câmpina. De asemenea, numărul de unități sanitare este adecvat la populația SDL,

conform datelor INS pentru 2015, incluzând 2 spitale și 2 ambulatorii integrate în spitale, 1

dispensar (în proprietate publică), 8 cabinete de medicină generală (în proprietate privată), 6 de

medicină școlară, 38 de cabinete stomatologice, toate în proprietate privată. Niciuna dintre

acestea nu se află pe teritoriul ZUM validate, iar accesibilitatea lor variază, așa cum reiese din

Anexa 6: Date referitoare la principalele servicii de sănătate, educație, recreere, precum și la

infrastructura medico-socială existentă.

Teritoriul SDL include 1 bibliotecă publică, 2 muzee și colecții de artă publică, numeroase lăcașe de

cult cu valoare culturală și o mare suprafață de spațiu verde, inclusiv mai multe parcuri publice

pentru recreere și agrement. Niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul ZUM validate.

În funcție de cartier, infrastructura rutieră și disponibilitatea locurilor de parcare sunt evaluate

diferit, existând locuri din Municipiu cu mare densitate de mașini, dar fără un număr adecvat de

locuri de parcare, aceasta nefiind însă o problemă generalizată.

În ceea ce privește transportul public, Gara Câmpina se află pe teritoriul comunei învecinate,

Poiana Câmpina, fiind relativ greu accesibilă, dar autogara este considerată mai accesibilă.

Transportul în comun pe teritoriul SDL se realizează cu maxi-taxi/microbuze, de către o firmă

căreia administrația publică locală i-a concesionat acest serviciu. Un proiect de mobilitate urbană

este planificat la nivelul teritoriului Municipiului.

ANEXA 6: Tabelul completat cu date referitoare la principalele servicii de sănătate, educație,

recreere, precum şi la infrastructura medico-socială existentă.

30

2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent

pe ZUM

2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială

Municipiului Câmpina, teritoriul SDL și cu precădere în Zonele Urbane Marginalizate. În ceea ce

privește riscului de sărăcie pe teritoriul SDL, acesta nu a putut fi identificat prin studiul de

referință, în ciuda adresării unei întrebări cu privire la venitul lunar pe membru de gospodărie, din

cauza numărului mare de non-răspunsuri la întrebarea respectivă. Pe de altă parte, conform

studiului de referință, pe întreg teritoriul Municipiului Câmpina, s-au identificat 14% dintre

gospodării în care sunt identificați șomeri înregistrați sau neînregistrați sau persoane în vârstă de

muncă dar inactive, deci gospodării cu intensitate scăzută a muncii. Astfel, se poate trage

concluzia că pe teritoriul SDL un număr mare de peste 10% din populație se află în risc de sărăcie și

excluziune socială.

În ceea ce privește zonele urbane marginalizate identificate, populația în risc de sărăcie și

excluziune socială din aceste zone este de peste 90%, așa cum se poate observa din tabelul de mai

jos.

Tabel 5. Identificare persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială.

Indicatori pentru persoanele

în risc de sărăcie sau

excluziune socială

ZUM

Oborului

ZUM

Scărișoara

ZUM Lacul

Peștelui

ZUM Cărămidari

Padurii, Prundului

ZUM

Mogador

În risc de sărăcie DA DA DA DA DA

Venit mediu declarat pe

gospodărie/lună (RON)

490 700 710 650 990

Venit mediu/membru de

familie

104,25 175 161,36 130 260

Deprivare materială severă DA

(conform

interviuri)

DA

(conform

interviuri)

DA

(conform

interviuri)

DA (conform

interviuri)

DA

(conform

interviuri)

Gospodării cu o intensitate

extrem de redusă a muncii

64% 54% 57% 51% 33%

Prin studiul de referință au fost identificate la nivelul ZUM, dar și în teritoriul SDL în alte zone care

nu au fost declarate și validate ZUM, dar în care există situații de dezavantajare socială,

următoarele categorii de persoane vulnerabile ce vor forma grupul țintă al măsurilor și

intervențiilor din SDL:

- persoane adulte șomere sau inactive;

- persoane care nu au acte de identitate, un număr relativ scăzut, dar un număr mare de

persoane care au doar acte de identitate provizorii;

- persoane cu dizabilități;

- persoane vârstnice aflate în situații de dependență, inclusiv persoanele vârstnice care locuiesc

singure și/sau nu sunt autonome și nu beneficiază de sprijin în gospodărie;

31

- copii în situații de dificultate (ex. ante-preșcolari/preșcolari/ elevi, în special copii din grupurile

vulnerabile, cu accent pe copiii aparținând minorității roma, copiii cu dizabilități și cu nevoi

educaționale speciale, copiii din comunitățile dezavantajate socio-economic3, copiii din familii

cu 3 sau mai mulți copii sau din familii monoparentale, copiii cu unul sau ambii părinți în

mobilitate în afara localității de domiciliu, copiii care au abandonat sau au părăsit timpuriu

școala;

- părinți/ tutori/ îngrijitori informali ai ante-preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor cu risc de

părăsire timpurie a școlii;

- persoane care au părăsit de timpuriu școala și care pot participa la programe de tip a doua

șansă, din toate categoriile eligibile:

o tineri cu vârsta cuprinsă între 12-16 ani care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta

corespunzătoare clasei neabsolvite;

o tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani care au un loc de muncă dar care nu au absolvit

învățământul obligatoriu;

o adulți cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani care nu au absolvit învățământul obligatoriu;

- familiile fără o situație clară cu privire la actele de proprietate asupra locuinței și/sau terenului

pe care locuiesc, precum și persoanele fără adăpost;

- victime ale violenței domestice și familiile cu risc de violență domestică, victime ale traficului

de persoane, inclusiv victime ale exploatării sexuale (lucrători sexuali).

2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor

Studiul de referință a vizat și identificarea problemelor comunitare din perspectiva cetățenilor și

autorităților/instituțiilor, incluzând atât întrebări în sondajul de opinie, cât și interviuri individuale

și de grup realizate în comunicate, cu autorități, instituții sau organizații relevante.

Majoritatea populației din zonele urbane marginalizate din Municipiul Câmpina este formată din

persoane de etnie romă. Studiul de referință nu a identificat o problemă în ceea ce privește

relațiile interetnice în municipiul Câmpina. Dar din punct de vedere al geografiei umane, analiza

zonelor marginalizate arată că de fapt există puține ocazii pentru relații interetnice.

Cele mai multe dintre zonele marginalizate roma sunt separate fizic de celelalte zone ale

municipiului. Zonele marginalizate de case și adăposturi improvizate se află fie la distanță

considerabilă de alte străzi locuite (cum e cazul ZUM Oborului și a ZUM Lacul Peștelui), fie la

periferia greu accesibilă a altor zone din municipiu (cum e cazul ZUM Aleea Scărișoara, ZUM str.

Pădurii). Segregarea fizică nu dă ocazia apariției unor conflicte interetnice deschise, dar

accentuează discriminarea, simțită de romii intervievați care cred că etnia este unul dintre

motivele pentru care nu își găsesc un loc de muncă, stigmatizarea sau chiar, în unele cazuri, auto-

stigmatizarea ca fiind neserioși, nedemni de încredere, scandalagii și nedoritori să muncească, așa

cum se poate observa din discuțiile în comunitate. Problema segregării, discriminării și

3 Această categorie de grup țintă vizează măsurile care urmăresc creșterea accesului și participării la educația timpurie/ învățământ primar și

secundar și reducerea părăsirii timpurii a școlii.

32

stigmatizării este o piedică majoră pentru integrarea pe piața forței de muncă și o posibilă cauză a

abandonului școlar.

Pe de altă parte, o importantă problemă de locuire și integrare ce rezultă din studiul de referință

este lipsa actelor de identitate ale persoanelor din zonele urbane marginalizate identificate.

Imposibilitatea de a intra în legalitate în ceea ce privește locuința lor, în multe cazuri un adăpost

improvizat sau o casă în stare proastă, este o problemă majoră pentru cele mai multe dintre

persoanele intervievate și cei mai mulți dintre locuitorii din ZUM, care și-au construit locuințele pe

terenuri care nu le aparțin, aflate fie în patrimoniul Municipiului, fie în patrimoniul Ocolului Silvic,

fie în patrimoniul unor alte societăți (ex. Steaua Română). Astfel, persoanele care nu au acte de

proprietate pe locuință și înțelegerea unor cunoștințe de „a-i lua în spațiu” au acte de identitate

provizorii deoarece nu pot demonstra legalitatea locuirii. Valabilitatea scurtă a acestor acte pune

toate aceste persoane în riscul de a rămâne fără acte de identitate și cu probleme de acces la

servicii publice odată ce cartea de identitate provizorie expiră. În plus, cum o parte dintre aceste

persoane nu au școală, se poate întâmpla frecvent ca actul lor de identitate să fie expirat, iar ei să

nu își dea seama decât când au nevoie de servicii publice.

În plus, sărăcia și lipsa actelor de proprietate pe locuințe îi pune pe acești locuitori în

imposibilitatea de a se conecta în legalitate la rețelele de alimentare cu energie electrică și apă

potabilă.

Dincolo de problemele de locuire, cea mai mare parte a locuitorilor din zonele urbane

marginalizate din Municipiul Câmpina nu muncesc și au șanse scăzute de integrare pe piața muncii

în primul rând din cauza unei alte probleme majore, respectiv nivelului redus de educație și

calificare. Pe de altă parte, locuitorii romi din toate zonele marginalizate au identificat

discriminarea pe criterii etnice ca un impediment major pentru angajare.

Inițiative de economie socială au mai existat, de exemplu înființarea unei cărămidării în zona

Oborului, dar au fost lipsite de succes. Deși lăudabilă, inițiativa bazată pe ocupații tradiționale ale

romilor nu încuraja formarea profesională și prezenta riscul de accentuare a discriminării romilor și

a segregării lor în zona Oborului, care este fizic îndepărtată de alte zone din municipiu.

2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL

În anii precedenți Primăria Municipiului Câmpina a investit în reabilitarea infrastructurii rutiere și

infrastructurii de agrement și culturală. De asemenea au fost realizate lucrări de extindere a

rețelelor de utilități și de consolidare a terenurilor împotriva alunecărilor de teren, cu finanțare de

la bugetul local.

În anul 2013 a fost înființat Centrul Rezidențial de Asistență și Reintegrare Socială a Persoanelor

fără Adăpost. Acesta este administrat de Asociația Diaconia în baza unui contract de prestări

servicii sociale încheiat între Primăria Câmpina și această organizație neguvernamentală, care

aparține Patriarhiei Române. O parte a cheltuielilor sunt suportate de la bugetul local.

În ceea ce privește proiectele implementate în ultimii 5 ani pe teritoriul SDL cu finanțare

europeană acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

33

Tabel 6. Prezentarea datelor despre proiectele desfășurate în teritoriul SDL în ultimii 5 ani

Titlul proiectului: EGALITATEA DE ŞANSE ŞI GEN PRIN ANTREPRENORIAT ŞI

CALIFICARE”

Perioada: 22.04.2014-22.12.2015

Bugetul (în lei): 2.072.354,91 lei

Sursa de finanțare: FSE, Buget național, Buget local

Aplicantul: UAT Municipiul Câmpina

Partenerii:

Principalele activități:

Au fost calificate 600 femei in următoarele

meserii/competențe: manichiurist-pedichiurist, îngrijitor

copii/bătrâni la domiciliu, lucrător comerț, cofetar, patiser,

florar decorator, competente limba engleză, competențe

informatice, competente antreprenoriale

Numărul și tipul grupului țintă vizat: 600 femei

Zona distinctă din teritoriu: Proiect implementat pe tot teritoriul SDL

Stadiul: Finalizat

Titlul proiectului: Reabilitarea, modernizarea si echiparea ambulatoriului

integrat al spitalului municipal Campina”

Perioada: 28.04.2014-30.06.2016

Bugetul (în lei): 11.397.056,52 lei

Sursa de finanțare: FEDER, Buget național, Buget local

Aplicantul: UAT Municipiul Câmpina

Partenerii: na

Principalele activități:

A fost reabilitata o suprafață 3000 mp, s-a construit o rampă de

acces pentru persoanele cu dizabilități, achiziționare si montare

lift exterior si au fost achiziționate 65 de echipamente si

mobilier medical si nemedical in cadrul Ambulatoriului Integrat

al Spitalului Municipal Campina.

Întreaga comunitate va beneficia din implementarea

proiectului: autoritățile locale, operatorii economici si

persoanele fizice. Interdependenta economica dintre aceste

categorii face ca bunăstarea uneia sa se reflecte direct

proporțional in bunăstarea celorlalte categorii.

Pe termen lung, prin aplicarea unor noi metode si tehnici de

diagnostic si tratament, prin utilizarea noilor echipamente si

instrumente achiziționate in cadrul proiectului, prin dezvoltarea

si rafinarea acestora, se vor oferi generațiilor viitoare șansele

de a beneficia de tratamente mai eficiente, crescând speranța

de viață si reducând o parte din efectele negative ale

afecțiunilor ce se pot trata in sistem ambulatoriu.

Numărul și tipul grupului țintă vizat: Nu este cazul

Zona distinctă din teritoriu: Teritoriul SDL, zona urbană funcțională

Stadiul: Finalizat

34

Titlul proiectului: Construire centrul național de informare si promovare

turistica Municipiul Campina

Perioada: 29.12.2014-29.12.2015

Bugetul (în lei): 618.599,56 lei

Sursa de finanțare: FEDER, Buget național, Buget local

Aplicantul: UAT Municipiul Câmpina

Partenerii: na

Principalele activități:

A fost construit si dotat cu tehnica de calcul, mobilier si standuri

de prezentare materiale promoționale. Scopul proiectului l-a

constituit creșterea numărului de turiști în Câmpina prin

construirea unui Centru de Informare şi Promovare Turistică la

nivelul municipiului şi prin crearea unui website pentru

promovarea produselor turistice la nivel

zonal/regional/național.

Numărul și tipul grupului țintă vizat: Nu este cazul

Zona distinctă din teritoriu: Teritoriul SDL, zona urbană funcțională

Stadiul: Finalizat

2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL

O problemă pe care locuitorii din zonele marginalizate nu o recunosc, dar care a apărut în mai

multe dintre interviurile realizate este cea a lucrătorilor sexuali din Câmpina, prezenți pe marginea

Drumului Național 1, în dreptul Municipiului Câmpina. În cele mai multe cazuri este vorba despre

tinere femei, traficate sau exploatate sexual de partenerii lor sau de alte persoane din

comunitățile marginalizate.

3. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- Poziționare geografică avantajoasă din

punct de vedere al accesibilității, al climei

și al mediului natural înconjurător

- Distanța relativ redusă față de mari

aglomerări urbane: București (92 km),

Ploiești (30 km), Brașov (70 km)

- Distribuția relativ echilibrată a populației

pe sexe

- Costuri relativ scăzute cu forța de muncă,

conform declarațiilor angajatorilor și

datelor statistice comparate cu nivelul

- Existența pe teritoriul SDL (al Municipiului

Câmpina) a unor zone amenințate de

alunecări de teren, inclusiv a unor zone cu

risc foarte crescut

- Îmbătrânirea populației, ponderea ridicată,

de peste 12% a populației vârstnice și prin

urmare rata de dependență ridicată

- Rata redusă de înlocuire a forței de muncă

- Numărul foarte mare de șomeri

neînregistrați și persoane inactive din toate

ZUM din teritoriul SDL

35

județean, regional și național

- Scăderea constantă a ratei șomajului

- Scăderea raportului de dependență a

tinerilor

- Teritoriul SDL are tradiție economică

industrială

- Existența unor unități industriale mari, cu

număr mare de angajați și cerere de forță

de muncă

- Existența resurselor naturale importante

pe teritoriul Municipiului Câmpina (și prin

urmare al SDL)

- Densitatea relativ ridicată a numărului

agenților economici activi la mia de

locuitori pe teritoriul SDL, comparativ cu

nivel național și regional

- Existența de unități de învățământ care să

acopere necesarul pentru toți copii de

vârstă școlară din teritoriul SDL

- Existența grădinițelor pe teritoriul SDL

- Existența de unități de învățământ

profesionale pe teritoriul SDL

- Indicatorii privind laboratoarele și

atelierele școlare, raportat la numărul de

elevi, superiori rețelei școlare județene

- Creșterea numărului de locuințe și a

fondului locativ în ultimii 10 ani

- Peste 90% dintre locuințele din teritoriul

SDL sunt dotate cu bucătărie și baie la

interior și racordate la utilități

- Rețea dezvoltată de instituții sanitare care

asigură servicii medicale pentru populație

- Ponderea crescută, inclusiv în ZUM, a

persoanelor asigurate medical

- Existența pe teritoriul SDL a unor inițiative

neguvernamentale pentru creșterea

accesului la educație, respectiv inițiative de

tipul „Școală după școală” inițiate de ONG-

uri

- Experiența anterioară în dezvoltarea de

- Lipsa infrastructurii de turism

- Scăderea numărului de turiști

- Scăderea numărului de salariați în ultimii

ani

- Existența unor arii industriale dezafectate

care necesită reamenajare și ecologizare

- Absența creșelor pe teritoriul SDL

- Scăderea numărului personalului didactic

- Scăderea numărului de elevi

- Abandon școlar mare în ZUM

- Numărul foarte mare al adulților care nu

au absolvit învățământul obligatoriu

- Segregarea geografică, rezidențială și

socială a ZUM față de celelalte zone ale

teritoriului SDL

- Suprafața medie scăzută a locuințelor din

teritoriul SDL și foarte scăzută a celor din

ZUM

- Un număr mare de locuințe din ZUM

identificate și validate nu au acces la

rețelele de utilități publice, bucătărie și

baie

- Lipsa înregistrărilor cadastrale pentru o

serie de terenuri din teritoriul SDL, inclusiv

teritoriul ZUM

- Insuficiența spațiilor publice ce pot fi

utilizate / închiriate de mediul de afaceri

local / ONG-uri

- Existența unor locuințe în ZUM care nu

sunt accesibile pentru serviciile de urgență

(ISU), unde pompierii, salvarea sau poliția

nu au acces

- Lipsa unui sistem de încălzire centralizat în

Câmpina

- Lipsa unui sistem de încălzire centralizat

pentru blocurile sociale din în ZUM

Mogador

- Numărul mare de persoane cu dizabilități

sau boli cronice grave în ZUM

- Dotarea deficitară a unor cabinete

36

proiecte atât pentru locuire, cât și pentru

integrare pe piața muncii în ZUM

identificate

- Experiență a membrilor GAL, inclusiv a

personalului din Primăria Câmpina, în

implementarea de proiecte cu finanțare

nerambursabilă

medicale

- Lipsa actuală a finanțărilor pentru ONG-

urile care implementează inițiative de tipul

„Școală după școală”

- Eșecul în trecut al inițiativelor de

îmbunătățire a locuirii în ZUM, din cauza

riscurilor de mediu (alunecări de teren)

Oportunități Riscuri

- Potențial de dezvoltare a afacerilor din

industria petro-gaze există în continuare la

nivel local

- Potențial pentru investiții pe terenurile

disponibile, private (pentru afaceri sociale)

și publice (pentru construirea de locuințe

sociale)

- Cantitatea mare de fructe de pădure

recoltate, mai ales de persoanele aflate în

risc de sărăcie și excluziune, ca activitate

economică generatoare de venit

- Potențial turistic ridicat în teritoriul SDL și

regiune și potențial de creștere economică

pe baza dezvoltării turismului

- Posibilitatea de utilizare a spațiilor

industriale pentru afaceri sociale, după

reamenajare

- Oportunități de finanțare diverse, în raport

cu specificul și poziționarea teritoriului

SDL, inclusiv pentru a completa finanțarea

GAL prin mecanismul DLRC

- Dorința relativ ridicată a șomerilor din

ZUM de a se integra pe piața muncii

- Interesul crescut al unităților de

învățământ din teritoriul SDL pentru

dezvoltarea de proiecte pentru accesul la

educație al persanelor în risc de sărăcie și

excluziune socială

- Riscul alunecărilor de teren

- Risc de mediu în spațiile industriale

dezafectate

- Risc de imposibilitate de intervenție pentru

serviciile ISU la unele locuințe din ZUM

- Riscuri de sănătate sau explozie create de

încălzirea la flacăra de aragaz în ZUM

Mogador

- Risc de creștere a abandonului școlar, date

fiind declarațiile persoanelor din ZUM

- Lipsa unui sistem de creditare accesibil

ONG-urilor și antreprenorilor sociali

- Creșterea fenomenului muncii la negru

- Existența pe teritoriul SDL și mai ales în

ZUM a lucrătorilor sexuali și a persoanelor

(mai ales tinere femei) exploatate sexual și

gradul redus de conștientizare a problemei

- Lipsa unui număr suficient de profesioniști

în domeniul social și domenii corelative

(facilitatori comunitari, asistenți școlari,

mediatori școlari, mediatori sanitari,

asistenți medicali comunitari) la nivel local

37

4. Procesul de implicare a comunității

4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL)

Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală – Asociația COMMUNITY LED – LOCAL

DEVELOPMENT CÂMPINA au fost realizate în contextul implementării proiectului cod SMIS

106662- Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului

Câmpina, finanțat prin intermediul POCU 2014-2020, Operațiunea „Reducerea numărului de

comunități, marginalizate (roma și non-roma) aflate în, risc de sărăcie și excluziune socială din

orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin

implementarea de masuri/operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC” – componenta

1 „Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală” - orașe / municipii cu

populație de peste 20.000 locuitori. Proiectul este implementat de parteneriatul format din UAT

Municipiul Câmpina (lider de parteneriat), Fundația Corpul Experților în Accesarea Fondurilor

Structurale și de Coeziune Europene (partener 1) și SC BPI Consulting Management Romania SRL

(partner 2).

Proiectul a vizat în mod specific derularea activităților necesare pentru înființarea Grupului

de Acțiune Locală (GAL) si elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a Municipiului Câmpina

care să exprime aspirațiile de dezvoltare ale comunității și care să abordeze problemele locale,

bazându-se pe potențialul local identificat. Proiectul a fost implementat începând cu data de 09

august 2017.

În acest context, în data de 23.10.2017 a fost publicat pe website-ul liderului de parteneriat

(Municipiului Câmpina) – http://www.primariacampina.ro , anunțul de selecție a partenerilor

pentru constituirea GAL, termenul limită de depunere a dosarelor fiind 20 noiembrie 2017, ora

locală 16:00. Au fost depuse 26 adeziuni, din care 18 au întrunit condițiile minime de

admisibilitate și de punctaj. Selecția a fost finalizată în data de 27.11.2017. Astfel, membrii

fondatori ai GAL selectați și menționați în cadrul statutului GAL sunt:

- reprezentanți ai sectorului public ( 19,05 % din voturi): MUNICIPIUL CÂMPINA AGENȚIA

JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ PRAHOVA, SPITALUL MUNICIPAL

CÂMPINA, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN PRAHOVA

- reprezentanți ai sectorului privat (9,52 % din voturi): BPI MANAGEMENT CONSULTING

ROMANIA S.R.L., FLORICON SALUB SRL

- reprezentanți ai societății civile (47,62 % din voturi): FUNDAȚIA "CORPUL EXPERȚILOR ÎN

ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE EUROPENE", ASOCIAȚIA

MUTUALĂ AMUS FRANCE – ROUMANIE, ASOCIAȚIA CLUBUL PESCARILOR ȘI IUBITORILOR

DE NATURĂ, FUNDAȚIA ZAMOLXES, ASOCIAȚIA FLAG PRAHOVA, ASOCIAȚIA SPERANȚE

PENTRU TINERII DE ASTĂZI, AGENȚIA ROMÂNĂ DE CONSULTANȚĂ, ASOCIAȚIA DELFIN,

ASOCIAȚIA CLOUD TIMEBANKING, ASOCIAȚIA ”INIMA SFÂNTĂ A LUI ISUS”,

38

- reprezentanți ai comunității locale (23,81 % din voturi): LINGURAR MARIA – GABRIELA,

FOIȚĂ ECATERINA, LIȚĂ ȘTEFANIA CĂTĂLINA, TRESTIANU LAURA CLEOPATRA, GHEORGHE

VASILE

În data de 31.08.2017 a fost emisă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Câmpina, nr. 124

/ 31.08.2017 privind aprobarea asocierii Municipiului Câmpina cu persoane fizice, persoane

juridice şi organizații neguvernamentale, în vederea înființării Asociației Community Led – Local

Development Câmpina. Procesul verbal de constituire a Asociației Community Led – Local

Development Câmpina a fost semnat în data de 26.09.2017, ca urmare a organizării unei ședințe

în cadrul căreia au fost discutate și agreate: componența Consiliului Director, desemnarea

persoanei cu funcția de cenzor, patrimoniul GAL, Statutul GAL și Actul Constitutiv al GAL.

La constituire Consiliul Director al GAL are avut următoarea structură: 1 Președinte, 1

Vicepreședinte, 1 Secretar. După sedința Adunării Generale a Asociației Community Led – Local

Development Câmpina din data de 27.11.2017, componența Consiliului Director este următoarea:

1 Președinte, 2 Vicepreședinți, 1 Secretar, 3 Membrii. 42,86% dintre membrii Comitetului Director

al GAL sunt reprezentanți ai ZUM (FLORICON SALUB SRL, LINGURAR MARIA – GABRIELA, FOIȚA

ECATERINA).

În data de 18.10.2017, în cadrul Judecătoriei Câmpina, Asociația COMMUNITY LED-LOCAL

DEVELOPMENT CÂMPINA în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor cu numarul

7218/204/PJ/28.09.2017.

Durata de funcționare a Asociației COMMUNITY LED-LOCAL DEVELOPMENT CÂMPINA este

nedeterminată conform art. 4 din Statutul asociației. Responsabilitățile și activitățile GAL sunt, de

asemenea, detaliate în Statut, în cadrul capitolului III, acestea fiind în acord cu art. 34 din RDC nr.

1303/2013, precum și cu designul mecanismului DLRC în România.

În cadrul GAL au fost angajați pe bază de CIM: 1 manager, 1 asistent administrativ, 1 facilitator,

persoanele selectate având experiența și competențele necesare pentru implementarea

responsabilităților alocate conform fișei postului (CV-urile managerului și facilitatorului, respectiv

fișele de post asociate pot fi consultate în anexele SDL). Personalul angajat în cadrul GAL își

desfășoară activitatea la sediul GAL și la nivelul comunității locale din teritoriul vizat de SDL.

Pentru diversificarea și consolidarea competențelor deținute de personalul angajat în cadrul GAL și

membrilor fondatori, aceștia au participat la un curs specific în data de 01.12.2017- 02.12.2017 pe

o tematică relevantă, respectiv Implementarea SDL în conformitate cu mecanismului DLRC în

România. Cursul a fost organizat de Corpul Experților în Accesarea Fondurilor Structurale şi de

Coeziune Europene și s-a finalizat prin emiterea unor certificate de participare. Mai multe detalii

pot fi consultate în anexa 12 la SDL. Documentele suport care dovedesc organizarea funcțională a

GAL se regăsesc în Anexa 10 la SDL. De asemenea, Asociația COMMUNITY LED-LOCAL

DEVELOPMENT CÂMPINA a solicitat înregistrarea în registrul electronic de evidență a prelucrărilor

de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu

Caracter Personal, care atestă calitatea de operator de date cu caracter personal.

39

Figura 1. Procesul de formare a GAL

A. Exprimarea

interesului B. Animare, mobilizare/facilitare și suport

C. Formare

GAL

ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG nr.

26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005.

ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director și

lista participanților (cu semnături).

ANEXA 9: Componența Comitetului Director.

Tabel 4. Componența Comitetului Director

Nume şi

prenume

Tip

partener

local

(P. F. -

Persoană

fizică)

Instituţia

(pentru P.F.,

Zona distinctă)

Funcţia în

instituţie

(pentru P.F.,

Grupul

vulnerabil)

Funcţia în C.D.

(Președinte/

Membru)

Doar dacă GAL-ul

a fost înființat

juridic anterior

Membru al GAL-

ului din anul….

Date de contact

și

Semnătura

Dimon

Valentin

Gheorge

ONG Fundatia

Corpul

Expertilor in

Accesarea

Fondurilor

Structurale si

Presedinte Presedinte - Poiana cu Aluni,

nr.6, bl.17, sc.3,

et.7, ap.100

Bucuresti,

nr. tel 0751060675

MUNICIPIUL CÂMPINA

Agenția de Dezvoltare Regională, OI POCU

(invitati / observatori)

MUNICIPIUL CÂMPINA AGENȚIA JUDEȚEANĂ

PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

PRAHOVA, SPITALUL MUNICIPAL CÂMPINA,

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN

PRAHOVA

BPI MANAGEMENT CONSULTING ROMANIA

S.R.L., FLORICON SALUB SRL

FUNDAȚIA "CORPUL EXPERȚILOR ÎN

ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE

COEZIUNE EUROPENE", ASOCIAȚIA MUTUALĂ

AMUS FRANCE – ROUMANIE, ASOCIAȚIA

CLUBUL PESCARILOR ȘI IUBITORILOR DE

NATURĂ, FUNDAȚIA ZAMOLXES, ASOCIAȚIA

FLAG PRAHOVA, ASOCIAȚIA SPERANȚE

PENTRU TINERII DE ASTĂZI, AGENȚIA

ROMÂNĂ DE CONSULTANȚĂ, ASOCIAȚIA

DELFIN, ASOCIAȚIA CLOUD TIMEBANKING,

ASOCIAȚIA ”INIMA SFÂNTĂ A LUI ISUS”,

LINGURAR MARIA – GABRIELA, FOIȚĂ

ECATERINA, LIȚĂ ȘTEFANIA CĂTĂLINA,

TRESTIANU LAURA CLEOPATRA, GHEORGHE

VASILE

1. Manager GAL

Asistent

administrativ

2. Facilitator

comunitar

- Sectorul privat

- Societatea civilă

- ZUM

- Zona funcțională aferentă

Instituții publice locale și

județene AJOFM/ALOFM, ISJ,

DGASPC, DSP, IPJ, DJS etc.

40

de Coeziune

Europene

Ghete

Viorel

SRL BPI

Management

Consulting

Romania

Administrat

or

Vicepresedint

e

- Oraș Voluntari,

Județul Ilfov, Str.

Șerban

Cantacuzino, nr.

57/I,

nr. tel.

0722981981

Hoitan

Rodica

Daniela

APL Primaria

Municipiului

Campina

Reprezenta

nt legal

Secretar - Municipiul

Câmpina, str.

Tudor

Vladimirescu, nr.

26, blC4, sc.A, et.1,

ap. 8,

nr.tel. 0741063496

Florin

Cristian

Predescu

ONG Fundatia

Zamolxes

Presedinte Vicepresedint

e

- Mun. Câmpina,

Alea Stînjeneilor,

nr.7, Județul

Prahova,

nr.tel. 0723358882

Gabriela

Maria

Lingurar

P.F Str. Nasaud

Zona ZUM

P.F. - grup

vulnerabil

Membru - Mun. Câmpina,

jud. Prahova, str.

Nasăud, nr.1,

nr.tel. 0730235336

Ecaterina

Foita

P.F Str. Nasaud

Zona ZUM

P.F. - grup

vulnerabil

Membru - Mun. Câmpina,

jud. Prahova, str.

Năsăud nr.2A,

nr.tel. 0728453653

Florin

Constanti

nescu

SRL Floricon Salub

SRL

Administrat

or

Membru - Mun. Câmpina,

Calea Doftanei,

nr.141B,

nr. tel.

0754039909

Dimon

Valentin

Gheorge

ONG Fundatia

Corpul

Expertilor in

Accesarea

Fondurilor

Structurale si

de Coeziune

Europene

Presedinte Presedinte - Poiana cu Aluni,

nr.6, bl.17, sc.3,

et.7, ap.100

Bucuresti,

nr. tel 0751060675

Ghete

Viorel

SRL BPI

Management

Consulting

Romania

Administrat

or

Vicepresedint

e

- Oraș Voluntari,

Județul Ilfov, Str.

Șerban

Cantacuzino, nr.

57/I,

41

nr. tel.

0722981981

Hoitan

Rodica

Daniela

APL Primaria

Municipiului

Campina

Reprezenta

nt legal

Secretar - Municipiul

Câmpina, str.

Tudor

Vladimirescu, nr.

26, blC4, sc.A, et.1,

ap. 8,

nr.tel. 0741063496

ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului prin:

(a) Angajarea personalului administrativ - cel puțin un manager și un asistent administrativ, în baza

unui proces transparent de recrutare, selecție și angajare;

(b) Angajarea unui specialist sau contractarea unui ONG sau a unei companii pentru activitățile de

mobilizare/ facilitare comunitară, în baza unui proces transparent;

(c) Sediul social al GAL/ punct de lucru/ sucursală/ filială în teritoriul unității teritorial-

administrative în care funcționează GAL-ul;

(d) Amenajarea unui birou funcțional;

(e) Actul de transfer spre utilizare de către GAL, pe întreaga durată de existență a parteneriatului,

a echipamentelor achiziționate de autoritatea publică locală în cadrul sprijinului pregătitor pentru

elaborarea SDL;

(f) Regulile privind înscrierea ca membru fondator/asociat în GAL a persoanelor fizice relevante;

Persoanele fizice relevante sunt reprezentanți ai grupurilor țintă definite în SDL și cetățeni de pe

raza teritoriului SDL ( din ZUM sau din zona urbană funcțională) ce sunt interesați să participe la

elaborarea, implementarea, monitorizarea sau evaluarea SDL. Cetățenii de pe raza teritoriului SDL

se referă atât la rezidenții din teritoriu, cât și la persoanele fără adăpost sau persoanele fără acte

de identitate care trăiesc în teritoriul SDL.

(g) Document justificativ din care să rezulte regulile asumate de GAL cu privire la exceptarea de la

plata cotizației pentru membrii persoane fizice relevante, în special cele din ZUM țintite, fără ca

acest fapt să afecteze dreptul acestora de a fi aleși și de a avea drept de vot în Comitetul Director;

(h) Regulile privind înscrierea ca membru fondator/asociat în GAL a reprezentanților sectorului

privat și a societății civile;

(i) Document justificativ din care să rezulte regulile asumate de GAL cu privire la cotizația anuală

pentru membrii reprezentanți ai sectorului privat sau ai societății civile;

(j) Regulile GAL privind luarea deciziei;

(k) Procedura GAL de prevenire a riscului de apariție a unui conflict de interese

42

Această procedură trebuie să respecte legislația națională și europeană în domeniu și să includă

regula generală4 conform căreia toți membrii Comitetului Director al GAL (și organizațiile pe care le

reprezintă) își declară interesul în proiecte și nu participă la deciziile care îi privesc direct.

(l) Regulile privind patrimoniul GAL la încetarea parteneriatului (spre exemplu, divizarea între

membri/ înstrăinarea/ donarea patrimoniului în interesului unei instituții/organizații cu activități în

domeniul social etc.).

ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a

prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de Supraveghere a

Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de operator de date cu caracter

personal, pentru domeniul specific (http://www.dataprotection.ro).

ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea

competențelor în domeniile vizate de SDL (cursuri de formare/perfecționare) - Documentul

suport C.

4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie

sau excluziune socială din teritoriul SDL

Pe întreg teritoriul SDL (Municipiul Câmpina), populația conform datelor INS în 2017 este

de 37.258 locuitori, din care 53,13% femei și 46,87% bărbați. Pe vârste populația de 0-4 ani este de

3,35%, populația 5-9 ani este de 3,95%, populația 10-14 ani este de 4,18%, populația de tineri 15-

19 ani este de 4,02%, populația de tineri 20-24 ani este de 4,15%, populația de adulți 25-49 ani

este de 39,99%, populația de adulți 50-59 ani este de 13,12%, populația 60-64 ani este de 8,55%,

populația peste 65 ani este de 16,95%. Tendința demografică este de îmbătrânire.

Conform studiului de referință, 35% din populația totală din teritoriul SDL este absolventă de liceu,

12% de studii postliceale, 21% de studii universitare și postuniversitare, 7% din populație de clară

ca a absolvit 10 clase, 9% au absolvit 8 clase, 7% au absolvit 4 clase și 3% declară că nu au școală.

Numărul gospodăriilor în care adulții declară că copiii au abandonat școala sau intenționează să

abandoneze este de sub 5%, valoare care se situează peste media națională.

Având în vedere proporția mare a persoanelor vârstnice, procentul celor care declară că suferă sau

au în gospodărie persoane care suferă de o dizabilitate sau de boli cronice sau afecțiuni care le

limitează activitățile zilnice este de 24% din totalul de respondenți la studiul de referință.

Caracteristicile demografice pentru cele 5 zone urbane marginalizate identificate și validate sunt

prezentate în tabelul de mai jos. Numărul de locuitori din cele cinci ZUM a fost estimat pe baza

declarațiilor persoanelor intervievate cu privire la numărul total de persoane, numărul de copii

și etnie, după ce din baza de date au fost excluse chestionarele aplicate persoanelor din aceeași

gospodărie.

43

Tabel 7. Caracteristicile demografice în ZUM din Municipiul Câmpina

Indicator ZUM

Oborului

ZUM

Scăriș.

ZUM

Lacul

Peștelui

ZUM

Cărămidari

, Pădurii ...

ZUM

Mogador

Populația totală, din care:

- Romi

- Copii (0-17 ani)

168

123

78

71

51

35

126

87

50

228

160

98

290

180

87

Nivelul de educație și calificare a

adulților:

- Fără școală

- Școală primară - 4 clase

- Gimnaziu - 8 clase

- 10 clase

- Liceu, profesional și postliceal

- Universitar și postuniversitar

46%

21%

27%

1%

5%

0%

28%

44%

12%

4%

8%

0%

33%

29%

20%

14%

4%

0%

13%

34%

38%

9%

6%

0%

39%

15%

28%

3%

12%

3%

Proporția copiilor care au abandonat

sau doresc să abandoneze școala

6% 24% 31% 5% 15%

Trebuie subliniat că în zonele Obor, Aleea Scărișoara, Lacul Peștelui și Cărămidari-Prundului-

Pădurii studiul de referință s-a realizat prin aplicarea de chestionare la toate persoanele adulte.

Astfel, date fiind declarațiile colectate de la mai mulți membri ai gospodăriei, numărul de copiii

înregistrați în baza de microdate este supraestimat.

Informații detaliate despre cadrul legal de încadrare a persoanelor în categoria celor marginalizate

social sau cu risc de excluziune socială, sunt redate în anexă la prezenta strategie (Anexa 25).

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii

situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării

incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.

De-a lungul timpului, autoritățile locale au întreprins diverse măsuri pentru integrarea persoanelor

aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială de la nivelul Municipiului Câmpina, propunând

soluții active care au constat fie în îmbunătățirea infrastructurii locative sau sociale, fie în măsuri

de integrare socială a acestora, prin implementarea de proiecte de instruire, ocupare, calificare și

recalificare adresate acestor grupuri țintă.

De asemenea, pentru persoanele aflate în dificultate, care au trecut prin situaţii ce pot duce la

marginalizare şi excluziune socială, s-a propus acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii

sociale (anexă la prezenta strategie – Anexa 25).

44

4.2.1 Animarea partenerilor locali

Pe lângă măsurile deja întreprinse la nivelul Municipiului Câmpina de către partenerii locali

(autorități publice, mediul privat, ONG-uri), proiectul ,,Sprijin pregătitor pentru Elaborarea

Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina”, cod SMIS 106662, a avut ca rezultat

crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea unor măsuri active suplimentare care se

adresează persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL. Etapele

care au fost întreprinse în acest sens sunt detaliate în cele ce urmează.

Partenerii implicați în cadrul proiectului au implementat activități de dezvoltare comunitară

adresate populației din teritoriul SDL. În ceea ce privește atragerea interesului și creșterea

coeziunii comunității, un rol foarte important l-au avut activitățile de implicare a comunităților

dezavantajate în procesul decizional cu privire la identificarea celor mai bune soluții de dezvoltare

a ZUM. Scopul final al acestor acțiuni este ca adulții și copiii din zonele marginalizate să devină

cetățeni ai orașelor, cu drepturi depline, conectați la realitatea socială și urbană a cartierului și

orașului, aspect care va putea fi realizat în viitor prin metode de educație nonformală.

Un alt element important în procesul de animare a partenerilor locali vizează monitorizarea prin

comunitate. Implicarea membrilor comunității în activitățile de monitorizare și evaluare permite

informarea, mobilizarea și activarea comunității, precum și participarea sa directă la activitățile

care o vizează.

În urma procesului de facilitare, comunitatea a putut să își identifice propriile probleme, să

găsească posibile soluții, să ia decizii, să planifice, să organizeze și să acționeze în mod

independent.

Informarea, mobilizarea, organizarea și participarea comunității reprezintă procesul de dezvoltare

locală plasat în responsabilitatea comunității. În acest scop, activitățile de facilitare comunitară

sunt absolut necesare pentru a încuraja, în special membrii și zonele mai pasive și marginalizate

ale comunității, să participe la procesul de dezvoltare locală, prin analizarea situației locale,

identificarea și elaborarea unor posibile proiecte, stimularea potențialilor beneficiari și asistarea

celor ce au idei de proiecte locale să le transforme în proiecte eligibile pentru finanțare. De

succesul activităților de facilitare depinde, în buna măsură, succesul elaborării și implementării

SDL. Facilitarea a avut ca scop implicarea și participarea activă a membrilor comunității, mai ales a

celor din ZUM, în vederea deprinderii de către aceștia a acelor abilități necesare unui trai decent.

Ca măsuri de inovare socială in implementarea acestor activități au fost realizate următoarele:

Organizarea de 10 întâlniri cu comunitatea vizată de SDL. În sens concret, facilitatorul

comunitar și echipa de implementare a proiectului au organizat întâlniri cu comunitatea și

reprezentanții instituțiilor publice din teritoriul SDL și din ZUM, care au avut ca obiective:

stabilirea de relații constructive cu populația și liderii comunității; favorizarea participării

active a tuturor membrilor; facilitarea alegerii și acordării de sprijin de către comunitate

liderilor (persoane resursă) pe care i-a ales, femei și bărbați; susținerea formulării unor planuri

simple de acțiune pentru atingerea obiectivelor strategiei; oferirea de sprijin motivațional și

tehnic pentru acțiuni comunitare; facilitarea legăturii dintre furnizorii de servicii și firmele

locale; adresarea întrebărilor potrivite și sprijinirea oamenilor să își exprime ideile; încurajarea

45

membrilor comunității să vină singuri cu idei și să ia decizii etc. Detalierea acestor activități

este prezentată în cadrul sub-capitolului următor, 4.2.2.

Temele întâlnirilor, care ulterior au fost prezentate și membrilor GAL, au vizat: 1. Delimitarea

teritoriului, identificarea zonelor distincte incluse în teritoriul SDL și declararea ZUM din

teritoriu, precum și elaborarea Studiului de referință; 2. Principalele rezultate ale analizei

diagnostic și a nevoilor, problemelor și resurselor identificate în teritoriul SDL, și specific în

ZUM, pe baza datelor din Studiul de referință; 3. Identificarea soluțiilor posibile/a măsurilor

necesar a fi întreprinse și organizarea unor consultări publice pe tot teritoriul SDL; 4.

Prioritizarea măsurilor identificate în cadrul consultărilor publice din teritoriu, cu precădere în

ZUM; 5. Decizia finală cu privire la conținutul strategiei de dezvoltare locală și la lista

indicativă de intervenții.

Pilotarea unora din soluțiile propuse. La aceste întâlniri au participat, de asemenea, și

reprezentanți ai unor instituții publice din teritoriul vizat, care au confirmat fezabilitatea și

oportunitatea desfășurării viitoare a unor intervenții propuse de către comunitate și de către

experții implicați în elaborarea SDL.

În ceea ce privește activitățile de informare și comunicare adresate publicului larg, s-a avut în

vedere ca, pe lângă facilitatorul comunitar și echipa de implementare a proiectului, să fie

implicați și membrii GAL, precum și liderii formali/informali ai societății. Informarea și

comunicarea au avut ca scop promovarea tuturor acțiunilor vizate de proiect, precum și

diseminarea informațiilor referitoare la analiza nevoilor obținute în urma sondării comunității

din teritoriul SDL (prin aplicarea de chestionare și realizarea de focus grupuri). Aceasta

activitate a presupus, de asemenea, realizarea (conceperea, editarea și tipărirea) tuturor

materialelor promoționale în vederea informării și animării teritoriului Asociației COMMUNITY

LED – LOCAL DEVELOPMENT CÂMPINA. Au fost realizate pliante, afișe, roll-up, banner, etc. În

cadrul acestei activități s-a prezentat, de asemenea, actorilor locali din teritoriul GAL

oportunitățile pe care le pot oferi accesarea de fonduri europene și importanța pe care o are

realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

De asemenea, informarea și comunicarea către publicul larg s-a realizat și prin diseminarea

informațiilor despre proiect prin publicarea unor comunicate de presă sau prin postarea

informațiilor de interes pe website-ul Liderului de Parteneriat, care se adresau atât

persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, cât și actorilor cheie relevanți

(actori publici, privați, societatea civilă, comunitatea locală) care dețin un rol important în

inițierea unor măsuri de creștere a calității vieții în zona urbană marginalizată.

De asemenea, un rol important în animarea teritoriului a fost reprezentat de oportunitatea de

creare de rețele în care reprezentanții comunității să îți poată exprima opiniile, constituindu-

se astfel în vocea comunității din teritoriul SDL. O astfel de inițiativă este reprezentată de

interesul de constituire a Asociației COMMUNITY LED – LOCAL DEVELOPMENT CÂMPINA care

a reunit în cadrul unui parteneriat de durată reprezentanți ai mediului public, mediului privat,

societății civile și reprezentanților comunității din teritoriul vizat. Mai mult decât atât,

parteneriatul creat este echilibrat din punct de vedere al grupurilor/categoriilor reprezentate,

46

un rol extrem de important avându-l selectarea, în calitate de Președinte al GAL-ului, a unui

reprezentant al societății civile care vine cu o expertiza din implementarea de proiecte cu

finanțare europeană și , care cunoaște în detaliu problemele și nevoile acestor categorii de

persoane și care a putut consolida și confirma măsurile de intervenție propuse la nivelul SDL.

Comitetul Director al GAL-ului a fost votat de către Adunarea Generală și a fost stabilit în baza

unor principii de reprezentativitate și relevanță, acesta având în componența sa atât

reprezentanți ai mediului public, cât și ai mediului privat, societății civile și comunității locale,

atât femei, cât și bărbați, precum și persoane aparținând unor categorii defavorizate

(persoane de etnie romă).

Mai mult decât atât, la nivelul Comitetului Director al GAL, zona urbană marginalizată este

reprezentată după cum urmează: în rândul celor 7 membri ai Comitetului Director al GAL (cu

sediul în Municipiul Câmpina), există 3 reprezentanți ai comunității rome, 2 femei, 1

reprezentant care are sediul în ZUM selectată - SRL, din zona Oborului. Mai multe informații

despre componența Comitetului Director al GAL și reprezentarea acestuia la nivelul ZUM, pot

fi consultate în capitolul 4.1. din SDL.

Printre rezultatele extrem de favorabile ale întâlnirilor realizate cu comunitatea vizată de SDL

se numără și faptul că, urmare a acestora și a înțelegerii cadrului și rolului SDL în teritoriul

vizat, componența Adunării Generale a GAL a fost extinsă, prin includerea unor noi membri.

ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL

ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele Comitetului

Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii

4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială

Situația persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din SDL și ZUM a fost

prezentată la nivelul secțiunii introductive a capitolului 4.2 din prezenta Strategie de Dezvoltare

Locală. Detalierea activităților de mobilizare, organizare, facilitare de dezvoltare comunitară

desfășurate în ZUM este prezentată în continuare:

Organizarea de 10 întâlniri cu comunitatea vizată de SDL. Astfel, au fost organizate întâlniri cu

comunitatea din cartierele Oborului, Aleea Scărișoara, Lacul Peștelui, Cărămidari – Prundului –

Pădurii, Mogador, la care au participat 496 persoane, inclusiv locuitori ai zonei urbane

marginalizate vizată de SDL. Participanții la aceste întâlniri au fost reprezentativi pentru

categoriile de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Întâlnirile au fost

deschise tuturor cetățenilor din teritoriul SDL, organizarea acestora realizându-se fără nicio

discriminare bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă,

apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap,

situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă. Au

fost întrunite condițiile detaliate în anexa 1 la Ghidul Specific privivd depunerea și selecția

Strategiilor de Dezvoltare Locală – etapa a II-a a mecanismului DLRC, respectiv din numărul

47

total de participanți, minim 40% au fost femei, aproximativ 20% au fost tineri cu vârste între

16-29 ani, peste 30% au fost persoane de etnie romă.

Rolul întâlnirilor a fost de a prezenta comunității proiectul realizat pentru elaborarea SDL, de a

înțelege nevoile și provocările reale cu care aceasta se confruntă și de a identifica posibile

soluții care să îmbunătățească situația existentă la nivelul ZUM. Întâlnirile au fost animate de

către facilitatorul comunitar și de către echipa de proiect și au vizat în principal orientarea

soluțiilor către acele măsuri care prezintă un grad ridicat de rezolvare a problemelor cu care

se confruntă în principal persoanele aflate în risc de sărăcie sau de exclusiune socială.

Discutarea fezabilității anumitor soluțiile propuse. La aceste întâlniri au participat, de

asemenea, și reprezentanți ai unor instituții publice din teritoriul vizat, care au confirmat

fezabilitatea și oportunitatea desfășurării viitoare a unor intervenții propuse de către

comunitate și de către experții implicați în elaborarea SDL.

Pe lângă acestea, Facilitatorul comunitar a desfășurat în zonă următoarele tipuri de activități

pentru construirea comunității: maparea comunității; monitorizarea cu participarea comunității;

proces de consultare deschis; testarea/validarea soluțiilor avute în vedere pentru adresarea

nevoilor/problemelor identificate prin Analiza diagnostic (chestionare și focus-grupuri cu grupurile

țintă marginalizate).

Luând în considerare că activitățile destinate comunității locale și, cu precădere persoanelor aflate

în risc de sărăcie sau excluziune socială vor continua și după finalizarea prezentului proiect, un rol

important în acest demers îl va avea facilitatorul comunitar ce va fi angajat al GAL-ului, alături de

ceilalți membri ai GAL care și-au exprimat interesul de a se implica în astfel de inițiative (detalierea

acestor inițiative poate fi consultată în cadrul anexei la prezenta strategie – Anexa 25 la SDL).

Din implementarea activităților de animare a teritoriului și din aplicarea chestionarelor și

organizarea focus grupului cu actorii cheie din teritoriul vizat de SDL, s-au putut desprinde câteva

concluzii generale cu privire la:

A. Relațiile din interiorul comunității. Este cunoscut faptul că în unele cartiere mărginașe violența

stradală şi domestică este mai mare. Tâlhăriile, vandalizarea spațiilor publice, scandalurile sau

găștile de cartier fac partea aceasta a orașului nesigură. Din lipsă de ocupație, sau din cauza

faptului că școala nu le ocupă prea mult timp, nu au activități extrașcolare, tinerii aleg un stil

de viață deviant. De cele mai multe ori fac parte din familii sărace şi/sau dezorganizate, astfel

apar găștile de cartier considerate de către membrii lor drept medii ”securizante”. Oamenii se

identifică puternic cu zonele în care locuiesc, au creat legături emoționale cu acestea.

În urma studiilor efectuate se poate spune că au fost identificate trei probleme de interes

general: prima este de ordin financiar, indivizii fiind puternic afectați de lipsa capitalului

economic (provenit din lipsa locurilor de muncă sau din refuzul de a avea un loc de muncă sau

de a desfăşura o activitate legală plătită); cea de-a doua este legată de spațiul insuficient de

desfășurare al actorilor (atât cel din fața blocului, cât și cel din interiorul locuințelor); cea de-a

treia este legată de lipsa utilităților din incinta clădirilor în care locuiesc.

Lipsa de integrare a unor astfel de comunităţi şi în special a comunităţii rome aduce un grad

ridicat de separare socială (mai ales în zone defavorizate de tipul celor din cartierele Oborului,

48

Aleea Scărișoara, Lacul Peștelui, Cărămidari – Prundului – Pădurii, Mogador cu o mare

concentraţie de populaţie romă). Această segregare socială a condus la procese de formare a

inegalităţilor şi la o distanţare socială (marginalizare şi chiar la izolare socială a comunităţilor

din zonele respective).

B. Relația comunității cu autoritățile locale. Relaţia cu autorităţile este privită şi interpretată

de către comunităţile de romi în mare parte unilateral. S-a instaurat deja ideea că

autorităţile locale sunt responsabile pentru diferite prestări de servicii sociale, pentru plata

şomajului, a pensiilor sau a alocaţiilor pentru copii. Îngrijirea medicală trebuie furnizată tot

de către stat şi tot de datoria lui este să organizeze şi sistemul şcolar (deși marea

majoritate a locuitorilor refuză să îşi trimită copiii la şcoală sau grădiniţă considerând că

sistemul educaţional nu este necesar pentru dezvoltarea personală a copiilor). Aşteptările

sunt mari şi de cele mai multe ori nerealiste, se referă la sprijin material sau la ajutorul în

scopul identificării unui loc de muncă bine plătit şi eventual, cât mai comod. Deşi verbal,

membrii unor astfel de comunităţi declară că s-ar implica activ în munca comunitară, în

scopul creşterii calităţii vieţii, în realitate foarte puţini dintre ei întreprind ceva concret în

acest sens.

Activitatea poliţiei este evaluată mai bine decât cea a justiţiei, persoanele intervievate au

declarat într-o proporţie mai mare că au mai multă încredere în poliţie decât în justiţie1.

Pentru că unele dintre problemele semnalate poliţiei nu ţin de competenţa acestei

instituții, nu au caracter penal, relevând în cele mai multe cazuri stări tensionale, probleme

personale urgente, o anumită disperare, frică nejustificată, parteneriatul poliţiei cu alte

instituţii (şcoala, biserică, autorităţi locale, O.N.G.-uri) devine benefic pentru cetăţean, în

aceste situaţii poliţia putând sesiza organismele în măsură să acţioneze pentru soluţionarea

problemelor respective.

C. Relația comunității cu societatea civilă: Această relație a fost apreciată ca fiind în mare

măsură punctuală și fiind corelată în special cu activitățile și acțiunile desfășurate de

societatea civilă prin intermediul proiectelor derulate la nivelul comunității locale. În acest

sens, rezultatele și impactul acestor proiecte la nivelul comunității sunt considerate

benefice și relevante, însă ținând cont de faptul că acestea vizează un grup țintă limitat,

efectul lor multiplicator nu este suficient pentru a rezolva problemele din comunitate în

mod sustenabil. Municipiul Câmpina susţine constant numeroase proiecte destinate

familiilor defavorizate din comunitatea locală. La nivelul D.G.A.S.P.C. Municipiul Câmpina în

colaborare cu diverse fundaţii asociaţii sau organizaţii din cadrul societăţii civile au fost

initiate, dezvoltate şi susţinute o serie de parteneriate şi programe având ca beneficiari

persoane aparţinând grupurilor aflate în risc de excluziune şi sau marginalizare socială de

pe raza municipiului.

D. Relația comunității cu presa locală. Din informațiile colectate în special la nivelul întâlnirilor

de animare a teritoriului, s-a constatat că relația comunității cu presa locală nu este una

continuă iar gradul de satisfacție a comunității față de acțiunile presei locale este destul de

49

redus. Acest fapt se explică prin informațiile furnizate de reprezentanții comunității locale,

care au subliniat faptul că presa locală în general evidențiază doar aspectele negative ale

comunității, nepunând accent și pe inițiativele care aduc rezultate în zonă. S-ar putea

spune ca "faima" multor cartiere este bazată doar pe clişee, dar, din păcate, există destul

de multe ştiri care să confirme unele din cele mai rău famate cartiere.

În vederea identificării nevoilor comunității locale și propunerii unor soluții viabile pentru

îmbunătățirea condițiilor de viață ale membrilor comunității, a fost necesară o evaluare cât mai

obiectivă a situației curente, bazată pe o cercetare sociologică riguroasă din punct de vedere

metodologic.

Studiul de referință pentru fundamentarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina

a fost realizat în perioada 23 octombrie-16 noiembrie 2017 de către Asociația Română pentru

Transparență, contractată de Primăria Câmpina.

Metoda folosită pentru cercetarea aferentă studiului de referință care să susțină elaborarea

Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina pentru reducerea numărului de persoane

și de comunități marginalizate aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în contextul

mecanismului de DLRC a fost cea a anchetei sociologice realizat pe două tipuri de eșantioane:

- Eșantion aleator după numărul de locuitori înregistrați în fiecare secție de votare, pentru

populația generală

- Aplicarea de chestionare exhaustiv (recensământ) în zonele urbane marginalizate identificate.

Grupul țintă a fost constituit din locuitori ai Municipiului Câmpina, majori.

Grupul țintă al cercetării pe eșantionul pentru zonele urbane marginalizate a fost constituit din

locuitori ai acestor zone, aflați în risc de sărăcie și excluziune socială conform cercetărilor realizate

anterior de Primăria Municipiului Câmpina.

Ambele eșantioane au acoperit întreaga suprafață a Municipiului Câmpina.

În ceea ce privește Zonele Urbane Marginalizate, au fost incluse în ancheta sociologică

următoarele arii: Strada Independentei nr. 2-4 (ZUM - blocuri ghetou); Strada Năsăud integral

(ZUM - blocuri ghetou); Strada Oborului integral (ZUM – case mahala și adăposturi improvizate);

Strada Cărămidari integral (ZUM – case mahala); Strada Păduri integral (ZUM – case mahala);

Strada Lacul Peștelui integral (ZUM – case mahala); Aleea Scărișoara integral (ZUM – case mahala).

Eșantion aleatoriu numărul de persoane înregistrate la fiecare secție de votare. Eșantionul

proiectat a presupus intrarea în fiecare secție de votare, selectarea gospodăriilor după metoda

drumului aleatoriu și a respondenților după metoda zilei de naștere (s-a solicitat răspuns de la

persoana care își va serba prima ziua de naștere după vizita operatorului pentru culegerea

datelor).

Metoda de aplicare a chestionarului a fost cea a interviurilor față în față - PAPI (Paper and Pencil

Inteview), în perioada 30 octombrie – 8 noiembrie 2017. Volumul eșantionului a fost de 1.000

subiecți, respectiv: 712 subiecți în eșantionul de populație generală și 288 subiecți în zonele

marginalizate. În Anexa 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință sunt

prezentate datele culese din teren prin metoda cantitativă.

50

Cercetarea de tip cantitativ a fost completată cu interviuri realizate atât în comunitățile

marginalizate, unde au fost intervievate 10 persoane, cât și cu interviuri realizate cu membrii GAL

și din administrația locală, pentru înțelegerea profundă a problemelor cu care se confruntă

comunitatea. Conform metodologiei prezentate în Anexa 3: Metodologia și instrumentele de

cercetare (chestionarul/ chestionarele și ghidurile de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de

referință toate informațiile necesare pentru realizarea Strategiei au fost culese fie prin metode

cantitative, fie prin metode calitative.

Impactul activităților desfășurate a constat în creșterea gradului de conștientizare a comunității

locale asupra problemelor și nevoilor existente la nivel local, precum și în conștientizarea

oportunităților existente care ar putea contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor din

zona urbană marginalizată. Totodată, prin reunirea persoanelor din zona Oborului, Aleea

Scărișoara, Lacul Peștelui, Cărămidari – Prundului – Pădurii, Mogador în cadrul unor întâlniri

orientate către discuții, parteneriat și colaborare, populația din zonă a manifestat un grad mai

ridiicat de deschidere față de inițiativele comune ce pot fi desfășurate de către actorii cheie locali,

în vederea rezolvării problemelor existente, înțelegând totodată că implicarea lor în cadrul unor

astfel de acțiuni va avea rezultate favorabile pentru zona în care locuiesc și că un proces decizional

de jos în sus va avea beneficii directe asupra comunității locale.

ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un

specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit de acte

doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau un ONG.

ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la

întrunirile publice organizate în ZUM țintite de SDL.

Informațiile privind impactul activităților de animare/mobilizare asupra numărului de membri ai

Adunării Generale a GAL vor fi furnizate pe modelul prezentat în Tabelul 5.

Tabel 5. Evoluția numărului de membri ai Adunării Generale GAL

Parteneri locali Număr membri AGA la data

înființării

( 18.10.2017)

Număr membri AGA după implementarea

activităților de animare/mobilizare

(27.11.2017)

Autorităţi locale Municipiul Câmpina prin Primăria

Municipiului Câmpina

Municipiul Câmpina prin Primăria

Municipiului Câmpina - 1

Sector public Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței De

Muncă Prahova; Spitalul Municipal Câmpina;

Inspectoratul Școlar Județean Prahova - 3

Sector privat BPI Management Consulting

Romania S.R.L

BPI Management Consulting Romania S.R.L;

Floricon Salub Srl; - 2

Societate civilă Fundația "Corpul experților în

accesarea fondurilor structurale și

de coeziune europene"

Fundația "Corpul experților în accesarea

fondurilor structurale și de coeziune

europene";

Asociația Mutuală Amus France – Roumanie;

51

Asociația Clubul Pescarilor Și Iubitorilor De

Natură; Fundația Zamolxes; Asociația Flag

Prahova; Asociația Speranțe Pentru Tinerii

De Astăzi; Asociația Delfin; Asociația Cloud

Timebanking; Asociația ”Inima Sfântă A Lui

Isus ;

- Agenția Română De Consultanță - 10

Cetățeni de pe raza

ZUM

Foiță Ecaterina; Liță Ștefania Cătălina;

Trestianu Laura Cleopatra; Lingurar Maria –

Gabriela; ; Gheorghe Vasile - 5

Cetățeni de pe raza

teritoriului SDL

Foiță Ecaterina; Liță Ștefania Cătălina;

Trestianu Laura Cleopatra; Lingurar Maria –

Gabriela; ; Gheorghe Vasile - 5

Persoane

aparținând

minorității roma

Liță Ștefania Cătălina; Lingurar Maria –

Gabriela; Gheorghe Vasile, Trestianu Laura

Cleopatra; - 4

Tineri (16-29 ani) Lingurar Maria – Gabriela; - 1

Reprezentanţi ai

grupului țintă

(persoane aflate în

risc de sărăcie sau

excluziune socială)

Liță Ștefania Cătălina; Lingurar Maria –

Gabriela; Gheorghe Vasile - 3

Femei Foiță Ecaterina; Liță Ștefania Cătălina;

Trestianu Laura Cleopatra; Lingurar Maria –

Gabriela; - 4

5. Obiectivele SDL

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a Municipiului Câmpina este reducerea

numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în Zonele Urbane

Marginalizate (ZUM) identificate și îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale,

îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică pe teritoriul Municipiului Câmpina

(teritoriul SDL).

Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpina sunt următoarele:

A. Sector infrastructură

Obiectivul specific 1. Asigurarea, până în 2023, accesului persoanelor vulnerabile la servicii

publice necesare pentru a elimina condițiile de locuire insalubră în zonele urbane marginalizate

din Municipiul Câmpina, incluzând:

Obiectivul specific 1.1. Asigurarea, până în 2023, a accesului legal la utilități publice

(alimentare cu apă curentă, canalizare, electricitate și gaze naturale) pentru toți locuitorii

din ZUM, încălzire centralizată în blocurile sociale, infrastructura sanitară cu dușuri și

52

toalete în zonele cu adăposturi improvizate și a unui program de ecologizare și salubritate

în ZUM.

Obiectivul este în sinergie cu obiectivul specific 1.2.„Modernizarea și extinderea

infrastructurii tehnico-edilitare” al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru

perioada 2015-2020.

Obiectivul specific 1.2. Accesibilizarea, până în 2020, străzilor Oborului, Cărămidari, Pădurii

și Lacul Peștelui, prin realizarea lucrărilor de modernizare și lărgire a străzilor, pentru a

asigura accesul locuitorilor la servicii publice de urgență, respectiv pentru ca întreaga

lungime a străzilor să fie accesibilă pentru pompieri, ambulanță și poliție, în vederea

asigurării intervențiilor în caz de pericol, urgență și manifestare a riscurilor de mediu și

sănătate.

Obiectivul este în sinergie cu obiectivul specific 1.1.„Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și

creșterea accesibilității municipiului” al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Câmpina

pentru perioada 2015-2020.

Obiectivul este în sinergie cu investițiile cheie planificate de Strategia Națională privind

Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 pentru sectoarele Locuire și

Politici zonale.

De asemenea, obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020, obiectivul specific destinat locuirii

și micii infrastructuri și cu Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu

Dizabilități 2014-2020, obiectivul specific 4 aferent dimensiunii accesibilitate.

Obiectivul 1.2. este de asemene sinergic cu obiectivul specific 4.4 al Strategiei Națională de

Sănătate 2014-2020.

Obiectivul specific 2. Dezvoltarea de infrastructură și programe destinate petrecerii timpului

liber, mai ales pentru copiii și tinerii din zonele marginalizate aflați în risc de sărăcie și

excluziune socială și exploatarea acestora pentru a crește coeziunea comunitară și participarea

la educație.

Obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români

aparținând Minorității Romilor 2012-2020, obiectivul specific destinat infrastructurii și serviciilor

sociale, în special protecției copilului.

B. Sector locuire

Obiectivul specific 3. Asigurarea, până în 2020, de condiții de locuire sigure, decente, cu acces la

rețelele de utilități, încălzite pe timp de iarnă și accesibile în Municipiul Câmpina, incluzând:

Obiectivul specific 3.1. Asigurarea, până în 2020, de locuințe sociale accesibile – acordate

gratuit și accesibilizate pentru persoane cu dizabilități – pentru toate persoanele din zonele

urbane marginalizate și alte persoane din Municipiul Câmpina (teritoriul SDL) care locuiesc

în zone amenințate de alunecările de teren și/sau în adăposturi improvizate

Obiectivul este în sinergie cu obiectivul specific 6.2.„Îmbunătățirea condițiilor rezidențiale”

al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru perioada 2015-2020.

53

Obiectivul specific 3.2. Definirea, până în 2019, a statutului juridic al locuințelor construite

fără autorizație în toate zonele în care construirea de imobile este permisă (excluzând

zonele amenințate de alunecări de teren) pentru ca persoanele în risc de sărăcie și

excluziune socială să poată obține acte de proprietate și acte de identitate definitive și

posibilitatea de racordare legală la rețelele de utilități publice.

Obiectivul este în sinergie cu investițiile cheie planificate de Strategia Națională privind

Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 pentru sectoarele Locuire și

Politici zonale.

De asemenea, obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020, obiectivul specific destinat locuirii

și micii infrastructuri.

C. Sector ocupare

Obiectivul specific 4. Integrarea pe piața muncii, până în 2023, a minim 30% dintre adulții și

tinerii șomeri sau inactivi alfabetizați, care au capacitate de muncă, integrală sau parțială, din

zonele urbane marginalizate din Municipiul Câmpina, prin:

Obiectivul specific 4.1. Calificarea, până în 2023, a tuturor adulților și tinerilor șomeri sau

inactivi care au capacitate de muncă, integrală sau parțială, dar nu au o calificare și au

capacitatea să o obțină (sunt alfabetizați), din zonele urbane marginalizate din Municipiul

Câmpina.

Obiectivul specific 4.2. Ocuparea, până în 2023, a minim 30% dintre adulții și tinerii șomeri

sau inactivi care au capacitate de muncă, integrală sau parțială, din zonele urbane

marginalizate din Municipiul Câmpina, care au obținut o calificare.

Obiectivul specific 4.3. Dezvoltarea, până în 2023, a unor întreprinderi de inserție socială

care să angajeze adulți și tineri din zonele urbane marginalizate din Municipiul Câmpina.

Obiectivul este în sinergie cu obiectivul specific 2.2.„Valorificarea resurselor economice

locale” al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru perioada 2015-2020.

Obiectivul este în sinergie cu investițiile cheie planificate de Strategia Națională privind

Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 pentru sectorul Ocupare.

Obiectivul este complementar cu intervențiile cheie din aceeași strategie pentru sectoarele

Transferuri sociale și Consolidarea capacității instituționale de reducere a sărăciei și de promovare

a incluziunii sociale.

De asemenea, obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020, obiectivul specific destinat ocupării.

Pentru măsurile care vor privi tinerii obiectivul este sinergic cu obiectivul specific 1.1 din Strategia

Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 și Planul de Implementare al Garanției

pentru Tineret 2016-2020. De asemenea, obiectivul este în sinergie cu obiectivul specific 2.3 și 3.2

din aceeași strategie și complementar cu obiectivul specific 4.

D. Sectorul educație

Obiectivul specific 5. Asigurarea, până în 2023, a accesului la învățământul minim obligatoriu

pentru toți copiii, tinerii și adulții din Municipiul Câmpina care se află în risc de abandon școlar

54

sau au părăsit timpuriu școala, incluzând măsuri de sprijin material și pedagogic pentru

prevenirea abandonului sau reabandonului școlar.

Obiectivul este în sinergie cu investițiile cheie planificate de Strategia Națională privind

Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 pentru sectorul Educație.

De asemenea, obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020, obiectivele specifice destinate

educației, în special obiectivele specifice 1, 2, 4 și 5.

Obiectivul este în sinergie cu pilonii 1-3 și complementar cu pilonul 4 al Strategiei Națională

privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii și de asemenea sinergic cu pilonul 1 și complementar

cu pilonul 3 al Strategiei pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții.

E. Acces la servicii sociale

Obiectivul specific 6. Asigurarea accesului la servicii integrate multidisciplinare socio-medicale,

până în 2020, a tuturor copiilor, tinerilor și adulților din Municipiul Câmpina, în special a celor

din zonele urbane marginalizate, aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Un accent special

va fi pus asigurării accesului la aceste servicii pentru persoanele vârstnice, copii, tineri, victime ale

violenței domestice, traficului de persoane sau exploatării sexuale, lucrători sexuali, mame minore

sau foarte tinere.

Obiectivul este în sinergie cu obiectivul 5.„Îmbunătățirea sistemului de sănătate și a serviciilor

sociale” (ambele obiective specifice aferente) din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Câmpina

pentru perioada 2015-2020.

Obiectivul este în sinergie cu investițiile cheie planificate de Strategia Națională privind

Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 pentru sectoarele Servicii

sociale și Sănătate. Obiectivul este complementar cu intervențiile cheie din aceeași strategie

pentru sectoarele Transferuri sociale și Consolidarea capacității instituționale de reducere a

sărăciei și de promovare a incluziunii sociale.

De asemenea, obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020, respectiv cu toate cele 4 obiective

specifice destinat sănătății și cu obiectivul destinat infrastructurii și serviciilor sociale, în special

protecției copilului.

Pentru serviciile care vor fi adresate copiilor componente ale obiectivului sunt sinergice cu

obiectivul specifice 1.1, 1.3, 2.10, 3.2, 4.1 ale Strategiei Națională pentru Protecția și Promovarea

Drepturilor Copilului 2014-2020.

De asemenea, obiectivul este în sinergie cu ariile strategice de intervenție 1 „Sănătate publică” și 2

„Servicii de sănătate” din Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, respectiv cu Obiectivele

specifice 1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.6, 3.7, 4.1 și 4.2 și complementară cu celelalte obiective specifice

aferente celor două arii strategice de investiții. În plus, obiectivul este în sinergie cu Strategia

Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015-2020 și

cu Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2020,

respectiv obiectivele specifice aferente dimensiunilor protecție socială și sănătate.

F. Comunitate și imagine publică

55

Obiectivul specific 7. Dezvoltarea spiritului comunitar și de solidaritate și diminuarea sensibilă a

gradului de segregare, discriminare și stigmatizare a romilor din Municipiul Câmpina, până în

2023, prin stimularea și desfășurarea acțiunilor de voluntariat, participare comunitară și învățare

nonformală pe tot parcursul vieții.

Obiectivul este în sinergie cu investițiile cheie planificate de Strategia Națională privind

Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 pentru sectorul Participare

socială. De asemenea, obiectivul este în sinergie cu Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020, obiectivele specifice destinate

educației, în special obiectivul specific 3.

Pentru serviciile care vor fi adresate copiilor componente ale obiectivului sunt sinergice cu

obiectivul specifice 1.3, 2.3, 2.4, 2.10, 3.1, 4.1 ale Strategiei Națională pentru Protecția și

Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020.

Prin aplicarea principiilor DLRC, obiectivul general și toate obiectivele specifice sunt

complementare cu obiectivele specifice 7.1. „Creșterea eficienței serviciilor publice” și

7.2.„Implicarea societății civile și a mediului de afaceri în procesul decizional” din Strategia de

Dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru perioada 2015-2020.

6. Planul de acțiune SDL

6.1 Ce măsuri sunt necesare

6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă

Prin studiul de referință, atât prin componenta cantitativă (sondaj cu 1000 de respondenți), cât și

prin componenta calitativă, de sondaj și de asemenea prin consultarea comunității și în cadrul

întâlnirilor cu membrii GAL, s-au desprins ca necesare o serie de măsuri ce răspund problemelor

majore ale grupurilor țintă: persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din zonele

urbane marginalizate. Sinteza problemelor celor mai importante și a măsurilor necesare sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Problemele sunt stringente, iar măsurile urgente, dat fiind că, deși o mică parte dintre străzile din

ZUM au fost modernizate deja, iar autoritatea locală a acordat atenție infrastructurii școlare și

medicale din Municipiu, în ultimii 5 ani nu au fost implementate proiecte sau programe care să

țintească în mod special comunitățile marginalizate.

Inițiative de economie socială au mai existat, de exemplu înființarea unei cărămidării în zona

Oborului, dar au fost lipsite de succes. Deși lăudabilă, inițiativa bazată pe ocupații tradiționale ale

romilor, nu încuraja formarea profesională și prezenta riscul de accentuare a discriminării romilor

și a segregării lor în zona Oborului, care este fizic îndepărtată de alte zone din municipiu.

Pe de altă parte, programe educaționale, mai ales de tipul „Școală după școală” au mai fost inițiate

de organizații neguvernamentale caritabile în Municipiul Câmpina. Toate suferă de problema

finanțării la momentul realizării prezentei strategii și niciuna nu se adresează cu prioritate copiilor

56

din ZUM, deși beneficiarii lor sunt (sau au fost – în cazul celor care au încetat activitatea) copii în

risc de sărăcie și excluziune socială.

Tabel 8. Sinteza problemelor și măsurilor necesare în Zonele Urbane Marginalizate din Municipiul

Câmpina

Sector Problemă Măsură necesară Zona Grup țintă

Infr

astr

uct

ură

Lipsa accesului la utilități

sau branșamente ilegale

la utilități

Asigurarea accesului la utilități

(alimentare cu apă și canalizare,

electricitate și alimentare cu gaze

naturale a tuturor locuințelor care nu

sunt amenințate de alunecări de teren)

Realizare infrastructură sanitară cu

toalete și dușuri cu apă caldă și rece în

zona locuințelor improvizate

Toate ZUM

cu excepția

ZUM

Mogador

Toți locuitorii

ZUM

identificate în

risc de sărăcie

și excluziune

socială

Persoane cu

dizabilități

Persoane

vârstnice aflate

în situații de

dependență

Străzi nemodernizate și

inaccesibile

Modernizarea străzilor Oborului, Pădurii

și Cărămidari

ZUM

Oborului

ZUM

Cărămidari

Străzi prea înguste pentru

a permite accesul

echipajelor ISU

(Pompierilor)

Lărgirea străzii Lacul Peștelui (pentru a

asigura accesul ISU)

ZUM Lacul

Peștelui

Locu

ire

Locuințe amenințate de

riscul alunecărilor de

teren

Construirea de locuințe sociale și

relocarea persoanelor din zonele de risc

ZUM Aleea

Scărișoara

ZUM Lacul

Peștelui

Toți locuitorii

ZUM

identificate în

risc de mediu

Locuire aglomerată Construirea de locuințe sociale,

accesibile și racordate la utilități, inclusiv

cu sistem de încălzire

Reglementarea și organizarea colectării

gunoiului în ZUM și programe de

ecologizare

Toate ZUM Toți locuitorii

ZUM

identificate în

risc de sărăcie

și excluziune

socială

Familiile fără o

situație clară cu

privire la actele

de proprietate

asupra locuinței

Locuire insalubră

Lipsa actelor de

proprietate pe locuințe

Definirea statutului juridic al locuințelor

construite fără autorizație și sprijinirea

persoanelor aflate în risc de sărăcie și

excluziune socială să intre în legalitate,

inclusiv realizarea cadastrului în ZUM

Toate ZUM

cu excepția

ZUM

Mogador

Spaț

ii

pu

blic

e

urb

ane

Lipsa spațiilor de joacă

pentru copiii, situație care

generează adesea

conflicte între adulți

Amenajare spații de joacă pentru copii,

accesibile și utile atât pe timp de vară cât

și pe timp de iarnă

Toate ZUM Copii în situații

de dificultate

57

Prezența masivă a câinilor

vagabonzi în Municipiul

Câmpina și în ZUM

Program de control al câinilor comunitari

din Municipiul Câmpina, inclusiv din

ZUM

Toate ZUM Toți locuitorii

ZUM

identificate în

risc de sărăcie

și excluziune

socială

Ocu

par

e

Rata foarte mare a

șomajului în ZUM

Implementarea de programe active de

ocupare care să vină în completarea

serviciilor AJOFM, cu măsuri adaptate la

specificul grupului țintă

Toate ZUM Persoane

adulte șomere

sau inactive

Lipsa locurilor de muncă Dezvoltarea inițiativelor de economie

socială și sprijinirea acestora pentru

dotare

Lipsa calificărilor Programe de calificare și recalificare

Edu

cați

e

Proporția mare a adulților

fără școală sau cu cel mult

4 clase

Crearea unui centru comunitar de

resurse educaționale și de ocupare

Dezvoltarea de programe „A doua șansă”

Promovarea programului „A doua șansă”

Includerea de consiliere educațională în

programul „A doua șansă”

Pregătirea specială a cadrelor didactice

Toate ZUM Persoane care

au părăsit de

timpuriu școala

Proporția mare a copiilor

care au abandonat sau

vor să abandoneze școala

Recenzarea și înregistrarea copiilor de

vârstă școlară din comunitate pentru a

crește participarea școlară a acestora

Dezvoltarea de programe „Școală după

școală”, inclusiv pentru prevenirea

abandonului

Alfabetizare digitală

Copii în situații

de dificultate

Părinți / tutori /

îngrijitori

informali ai

ante-

preșcolarilor /

preșcolarilor /

elevilor cu risc

de părăsire

timpurie a școlii

Dificultăți materiale

pentru participarea la

școală (lipsa rechizitelor,

hainelor) și transport

îngreunat în unele

perioade ale anului

Transport gratuit la școală

Ajutoare materiale

Cantină socială pentru cei care participă

la educație alți nevoiași

Acc

es la

ser

vici

i so

cial

e

Din cauza lipsei actelor pe

locuință un număr mare

de persoane din ZUM nu

au acte de identitate

definitive

Sprijinirea locuitorilor din ZUM pentru

obținerea de acte de identitate definitive

(în loc de cărți de identitate provizorii)

Toate ZUM

cu excepția

ZUM

Mogador

Persoane care

nu au acte de

identitate

(inclusiv copii

fără CNP)

Proporția mare de

persoane cu dizabilități

sau boli cronice grave în

ZUM

Program de asistență medicală

comunitară

Înființarea unui centru integrat medico-

social care să desfășoare diferite

Toate ZUM Persoane cu

dizabilități

Persoane

vârstnice aflate

58

programe și activități, inclusiv:

- Programe specializate pentru bătrâni,

incluzând un centru de zi și un centru

rezidențial pentru situații de criză

- Programe de sprijin, incluzând un

centru de zi și un centru rezidențial

pentru situații de criză, pentru victime

ale violenței în familie sau în

comunitate, inclusiv un telefon dedicat

victimelor violenței, copii sau adulți

Programe inovative de sprijin social de

tipul frigiderul comunitar sau magazinul

caritabil

în situații de

dependență

Copii în situații

de dificultate

Victime ale

violenței

domestice și

familiile cu risc

de violență

domestică,

victime ale

traficului de

persoane

Co

mu

nit

ate

și

imag

ine

pu

blic

ă Persistența segregării și a

discriminării romilor în

multiple sectoare ale

vieții publice

Programe de voluntariat

Programe de învățare nonformală

adresate tuturor locuitorilor Municipiului

Câmpina, la care să se asigure

participarea împreună a romilor și

românilor din localitate

Toate ZUM Persoane

aparținând

etniei roma

Lista problemelor identificate și a măsurilor este prezentată pe larg în Anexa 17: Identificarea și

justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva principalele probleme din teritoriu.

ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva principalele

probleme din teritoriu.

6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană

Așa cum prezenta strategie subliniază în capitolul dedicat obiectivelor, există o strânsă corelație

între Strategia de Dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru perioada 2015-2020 și măsurile

planificate de prezenta strategie în planul de acțiuni. Astfel:

măsurile de dezvoltate a infrastructurii se corelează cu obiectivul 1 al Strategiei Municipiului,

respectiv măsurile 5.1 și 5.2, dar și măsura 8.3 referitoare la managementul deșeurilor și 8.4

referitoare la diminuarea riscurilor naturale;

măsurile privind construirea de locuințe sociale cu obiectivul specific 6.2 (măsura 1.2);

măsurile destinate creșterii ocupării sunt corelate cu obiectivul 2 al strategiei municipiului și cu

măsura 2.1 din planul de acțiune aferent referitoare la diminuarea șomajului și cu măsura 3.1

și 3.2 referitoare la încurajarea IMM-urilor și producătorilor locali care pot fi și afaceri sociale;

măsurile educaționale se corelează cu măsura 6.1 din planul de acțiuni al strategiei municipale;

măsurile de acces la servicii medico-sociale se corelează cu măsurile 7.1 și 7.2 din strategia

municipiului;

Măsurile referitoare la modernizarea de străzi se corelează și cu măsura aferentă din Planul de

Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Câmpina.

59

6.1.3 Contribuția măsurilor la temele secundare FSE

Măsurile avute în vedere contribuie la toate cele trei teme secundare ale FSE, astfel:

1. Construirea de locuințe sociale va avea în vedere sprijinirea tranziției către o economie cu

emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor,

având în vedere că se planifică construirea de infrastructură de locuire nouă, care va fi

proiectată de la început eficientă energetic. De asemenea, ținând cont că în Municipiul

Câmpina nu mai funcționează sistemul de termoficare centralizat, iar încălzirea în blocurile

sociale existente se face cu flacăra de la aragaz, prezenta strategie prezintă ca o condiție a

construcției de noi locuințe sociale dotarea lor cu un sistem centralizat de încălzire, care va fi

mai eficient energetic și mai puțin poluant (de asemenea și mai puțin riscant) decât sistemul

actual: flacăra de la aragaz în blocurile sociale, lemne în casele din ZUM mahala.

2. Planul de acțiune conține mai multe măsuri de inovare socială, respectiv:

a. Programe inovative de sprijin social de tipul frigiderul comunitar sau magazinul

caritabil b. Programe de voluntariat c. Programe de învățare nonformală adresate tuturor locuitorilor Municipiului Câmpina,

la care să se asigure participarea împreună a romilor și românilor din localitate d. Dezvoltarea unui regulament de bloc ce să fie promovat în rândul copiilor din noile

locuințe sociale ce se vor construi. 3. Planul de acțiune conține mai multe măsuri de combatere a discriminării / nediscriminare,

respectiv: a. Programe de voluntariat b. Programe de învățare nonformală adresate tuturor locuitorilor Municipiului Câmpina,

la care să se asigure participarea împreună a romilor și românilor din localitate De asemenea, toate măsurile care au ca obiectiv asigurarea accesului la piața muncii, la

educație la servicii sociale au toate o componentă importantă de nediscriminare. Astfel,

aceste măsuri sunt concepute pentru a crește gradul de integrare, iar implementarea lor se va

face ținând cont de reguli fundamentale privind non-discriminarea, astfel:

măsuri de sprijin privind accesul la piața muncii, educație și servicii sociale vor fi oferite

fără discriminare persoanelor de toate etniile

locul fizic ce va fi selectat pentru desfășurarea activităților din cadrul măsurilor va fi ales

astfel încât să evite segregarea și în acest fel discriminarea

în ceea ce privește măsurile de acces la educație, se va încuraja desfășurarea de activități

împreună cu copiii și tinerii care nu se află în situații de risc, o componentă a activităților

incluzând învățare nonformală pentru a crește nivelul de incluziune și a combate

discriminarea

de asemenea, o măsură de formare pentru cadrele didactice este prevăzută pentru a

asigura componenta antidiscriminare a măsurilor de acces la educație

60

în ceea ce privește măsurile de acces la piața muncii, sprijin și acompaniere va fi acordată

persoanelor din grupul țintă inclusiv în relația cu potențialii angajatori pentru a elimina

bariera discriminării

în ceea ce privește măsurile de acces la servicii socio-medicale, acestea vor include

activități de formare pentru personalul care va fi angajat, pentru a asigura componenta

antidiscriminare a măsurilor de acces la servicii socio-medicale.

6.1.4 Contribuția măsurilor la temele orizontale

A. Dezvoltarea durabilă

Construirea de locuințe sociale propusă de prezenta strategie va avea în vedere respectarea

principiului dezvoltării durabile, având în vedere că se planifică construirea de infrastructură de

locuire nouă, care va fi proiectată de la început eficientă energetic, (așa cum este prezentat în

secțiunea precedentă: 6.1.3).

Mai mult, una dintre măsurile propuse vizează reglementarea și organizarea colectării gunoiului

în ZUM și programe de ecologizare, această măsură contribuind direct la tema orizontală

dezvoltare durabilă.

De asemenea, toate proiectele de infrastructură și locuire ce vor fi dezvoltate în cadrul Etapei a

III-a a mecanismului DLRC vor trebui să respecte condițiile de dezvoltare durabilă și să fie

proiectate astfel încât să nu afecteze mediul înconjurător.

În ceea ce privește intervențiile soft planificare, acestea vor fi încurajate (inclusiv prin punctare

suplimentară la selecție) să includă tema dezvoltării durabile în designul și activitățile lor,

promovând comunicarea electronică în locul celei pe hârtie și integrând în toate activitățile de

formare și evenimente, informații referitoare la dezvoltarea durabilă.

B. Egalitatea de șanse, non-discriminarea, egalitatea între femei și bărbați

Egalitatea de șanse, non-discriminarea și egalitatea între femei și bărbați reprezintă elemente

cheie ce vor fi avute în vedere în toate măsurile dezvoltate în acord cu prezenta strategie. Astfel:

Măsurile care vizează dezvoltarea de infrastructură și construirea de locuințe sociale urmăresc

să combată segregarea locuitorilor din ZUM și să crească șansele acestora de integrare,

respectând întru totul principiul egalității de șanse și non-discriminării;

Una dintre condițiile pentru construcția de locuințe sociale este ca acestea să fie accesibile

pentru persoane cu dizabilități, accesibilitatea fiind un aspect cheie al egalității de șanse;

Toate măsurile care au ca obiectiv asigurarea accesului la piața muncii, la educație la servicii

sociale au o componentă importantă de nediscriminare (așa cum este prezentat în secțiunea

precedentă: 6.1.3);

Toate măsurile care au ca obiectiv asigurarea accesului la piața muncii, la educație la servicii

sociale au o componentă importantă de nediscriminare, se adresează în egală măsură femeilor

și bărbaților, indiferent de etnie. O atenție sporită va fi acordată în Etapa a III-a a mecanismului

DLRC respectării acestei condiții și în proiectele ce vor fi implementate;

61

O atenție deosebită va fi acordată în cadrul Etapei a III-a a mecanismului DLRC pentru

implementarea de proiecte de asigurare a accesului la ocupare care să permită formarea și

angajarea și a femeilor și a bărbaților, spre exemplu vor fi finanțate întreprinderi de inserție

socială care să atragă pentru angajare atât bărbați, cât și femei;

Măsurile de acces la ocupare și de acces la educație vor avea în vedere nevoia de a asigura,

mai ales pentru femei, un program adaptat și flexibil, pentru a le permite și îngrijirea copiilor;

O măsură specială de sprijin, incluzând un centru de zi și un centru rezidențial pentru situații

de criză, pentru victime ale violenței în familie sau în comunitate, inclusiv un telefon dedicat

victimelor violenței, copii sau adulți este prevăzută în planul de măsuri, aceasta având un

impact major pentru asigurarea egalității dintre femei și bărbați;

O măsură specială de sprijin pentru bătrâni, incluzând un centru de zi și un centru rezidențial

pentru situații de criză este prevăzută în planul de măsuri, aceasta având un impact major

pentru asigurarea egalității de șanse;

Programele de voluntariat din planul de măsuri sunt concepute special pentru combaterea

discriminării;

În toate activitățile de formare și evenimente vor fi incluse informații referitoare la egalitatea

de șanse, non-discriminarea și egalitatea între femei și bărbați.

6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale

Combaterea segregării este una dintre cele mai importante obiective orizontale ale prezentei

strategii, prin urmare o atenție sporită va fi acordată pentru ca Grupul de Acțiune Locală să poată

să se asigure că segregarea nu este perpetuată prin proiectele implementate și că, în plus,

segregarea este combătută. Așa cum am arătat în capitolul 2 al prezentei strategii, 3 dintre cele 5

ZUM identificate, respectiv ZUM Oborului, ZUM Lacul Peștelui și ZUM Cărămidari-Pădurii-

Prundului sunt fizic segregate de restul Municipiului Câmpina, dar segregarea socială există în

toate cazurile. În acest context, următoarele măsuri vor fi implementate pentru combaterea

segregării:

Construirea de noi locuințe sociale în zone care să nu fie ele însele în situația de segregare

rezidențială fizică și relocarea unei părți din comunitățile segregate, după pregătirea acestui

proces prin facilitare comunitară;

Construirea de noi locuințe sociale respectând principiul arhitecturii participative, pentru a

facilita procesul de relocare;

Realizarea de modernizări de drumuri pentru a facilita accesul în ZUM;

Implementarea de măsuri de ocupare care să conducă la angajarea persoanelor în risc de

sărăcie și excluziune socială alături de persoane din Municipiul Câmpina care nu prezintă acest

risc;

Implementarea de măsuri de acces la educație în școli nesegregate și desfășurarea de activități

extra curriculare în aceste școli pentru a preveni segregarea lor;

62

Angajarea de consilieri și mediatori școlari în centrul comunitar de resurse educaționale și de

ocupare ce urmează a fi înființat;

Angajarea de mediator sanitar, asistent social cu pregătire de specialitate și asistent medical

comunitar în centrul comunitar integrat medico-social ce urmează a fi înființat;

Programe de voluntariat în care membri ai comunității majoritare sunt implicați în activități

pentru persoanele în risc de sărăcie și excluziune socială;

Activități/ campanii de informare referitoare la o viață sănătoasă la care să participe atât

membrii comunității segregate, cât și membrii comunității majoritare;

Organizarea de sesiuni de instruire pentru profesori, mediatori, consilieri și voluntari;

Programe de învățare nonformală adresate tuturor locuitorilor Municipiului Câmpina, la care

să se asigure participarea împreună a romilor și românilor din localitate.

6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC

Sustenabilitatea este una dintre principalele preocupări ale GAL-ului. În acest sens, următoarele

mijloace vor fi puse în practică pentru asigurarea sustenabilității măsurilor finanțate prin prezenta

strategie:

Lucrările de infrastructură ce vor fi realizate se vor realiza după consultarea și implicând

comunitatea, folosind principiile arhitecturii participative;

Acțiuni de implicare a comunității și activități de învățare nonformală adresate membrilor

comunităților marginalizate, iar în unele cazuri atât membrilor comunității marginalizate cât și

altor locuitori din Municipiul Câmpina, vor fi organizate în toată perioada de implementare a

strategiei: 2018-2023. Dintre aceste acțiuni menționăm:

o Inserarea în programul activităților educaționale de tipul „A doua șansă” a unor sesiuni

de consiliere de grup privind căutarea și accesarea unui loc de muncă;

o Realizarea de cursuri sau campanii de informare cu tematica: educație pentru sănătate,

igienă pentru copii şi pentru adulți, educație sexuală şi planificare familială;

o Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea utilizării

infrastructurii sanitare;

o Dezvoltarea și implementarea de proiecte ce oferă servicii sociale pentru copii, tineri și

adulți care să includă activități desfășurate de copiii, tinerii și adulții din zonele urbane

marginalizate împreună cu alți locuitori ai Municipiului Câmpina;

o Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curățeniei în zonă;

GAL va angaja un facilitator comunitar, capabil(ă) să înțeleagă, să comunice eficient, să

mobilizeze și să ajute comunitatea să se organizeze, rolul acestei persoane fiind (1) să se

asigure că promotorii de proiecte implică eficace comunitatea în planificarea și desfășurarea

activităților, (2) să monitorizeze implementarea proiectelor, (3) să colaboreze cu promotorii și

comunitatea pentru a găsi soluții atunci când implementarea proiectelor nu produce

rezultatele dorite și/sau acestea nu sunt sustenabile;

63

Vor fi înființate prin implementarea strategiei un centru comunitar de resurse educaționale și

un centru comunitar integrat medico-social. Acestea vor fi dotate și vor angaja personal de

specialitate, promotorii lor urmând să își asume sustenabilitatea lor;

Mediul de afaceri va fi implicat în gestionarea GAL și va fi promovat un sistem de sponsorizări

și donații pentru susținerea sustenabilității centrelor comunitare de resurse educaționale și

respectiv medico-social;

Membrii GAL care doresc să implementeze proiecte vor putea beneficia de sesiuni de formare

și informare organizate de GAL, pentru a crește calitatea proiectelor lor și pentru a asigura

capacitatea lor de a scrie proiecte și căuta fonduri pentru sustenabilitatea proiectelor lor și din

alte surse de finanțare;

Mediul privat urmează să fie implicat în mai multe dintre măsurile programate, printre care

amintim:

o Dezvoltarea de proiecte de calificare și recalificare pentru persoanele din zonele

dezavantajate și marginalizate aflate în căutarea unui loc de muncă, în acord cu

dinamica economică și a pieței muncii locală;

o Inițiativele de antreprenoriat social;

o Dezvoltarea unui/unor programe active de ocupare a forței de muncă (în parteneriat cu

AJOFM) care să includă și servicii care nu sunt disponibile la AJOFM/ALOFM

o Proiectele de infrastructură și locuire, inclusiv construirea de locuri de joacă pentru

copii.

6.2 Măsuri prioritare

6.2.1 Prioritizarea măsurilor

Prioritizarea măsurilor din lista de măsuri dezvoltată pe baza problemelor identificate s-a realizat

prin discuții facilitate atât cu membri ai comunității, cât și cu membrii GAL. O propunere de

prioritizare a fost prezentată de facilitator, participanții la întâlniri fiind rugați să evalueze gradul

de prioritizare propus și să facă propuneri de modificare. Anexa 25: Prioritizarea măsurilor

propuse în Zonele Urbane Marginalizate din Municipiul Câmpina prezintă lista integrală a

măsurilor și gradul lor de prioritate din perspectiva comunității și a membrilor GAL.

Logica prioritizării urmărită a fost aceea de a realiza mai întâi măsurile care reprezintă condiții

legale și sociale pentru a fi posibilă și realizarea celorlalte măsuri. De asemenea, au fost prioritizate

măsurile care sunt în directă legătură cu asigurarea siguranței fizice a persoanelor aflate în situații

de risc.

Măsurile cu cea mai mare prioritate, precum și motivul pentru care sunt considerate prioritare,

sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabelul prezentat aici au fost incluse exclusiv măsurile

urgente. Lista lor completă se regăsește în Anexa 25.

64

Tabel 9. Măsuri prioritare și motivarea priorității Măsuri necesare pentru rezolvarea

problemelor din Zonele Urbane

Marginalizate (ZUM) din Municipiul Câmpina

De ce este prioritară Termen Începere

-

finalizare

Responsabil

1 Dezvoltarea de proiecte de calificare și

recalificare pentru persoanele din zonele

dezavantajate și marginalizate aflate în

căutarea unui loc de muncă, în acord cu

dinamica economică și a pieței muncii locală

Lipsa calificării este

principala cauză a

șomajului

2018-

2023

Societate civilă

și sector privat

5 Recenzarea și înregistrare a copiilor de vârstă

școlară din comunitate pentru a crește

participarea școlară a acestora

Este necesară

adresarea urgentă a

problemei abandonului

școlar, atât la copii, cât

și la adulți, pentru că

problema se acutizează

pe măsură ce trece

timpul și generează

ulterior problema

șomajului

2018 Instituții de

învățământ

Mediator școlar

Consilier școlar

Societate civilă

6 Creare unor centre comunitare de resurse

educaționale și de ocupare (minimum 2), în

colaborare între instituțiile de învățământ,

Inspectoratul Școlar Județean și organizațiile

neguvernamentale. Centrele urmează să

desfășoare toate activitățile prezentate mai

jos:

2018 (cu

continuare

a

activității

până în

2023 și

ulterior,

prin

aplicarea

planului

de

sustenabili

tate)

6.4 - Dezvoltarea unui program de tipul „A

doua șansă” pentru adulții care nu au

urmat învățământul obligatoriu

6.5 - Dezvoltarea unui program „Școală după

școală” la care să participe atât copiii cât

și părinții lor fără studii și care participă la

programul „A doua șansă”, incluzând o

masa caldă și sprijin pentru pregătirea

temelor

9 Înființarea unui centru comunitar integrat

medico-social pentru a crește accesul la

asistență medicală primară a persoanelor din

zonele marginalizate.

Sănătatea, atât la tineri

cât și la bătrâni, este o

problemă majoră.

Adresarea problemei

este prioritară, pentru a

preveni agravarea sa și

generarea altor

probleme asociate.

2018 (cu

continuare

a

activității

până în

2023 și

ulterior,

prin

aplicarea

planului

de

sustenabili

tate)

Autoritatea

locală

Instituții

sanitare

Asistent medical

comunitar

Mediator sanitar

Societatea civilă

9.1 - Identificarea nevoilor de îngrijire

medicală și a cazurilor de persoane cu

dizabilități și boli grave. Monitorizarea

cazurilor de boli transmisibile

9.4 - Programe de sprijin, incluzând un centru Deși nerecunoscută 2018 (cu Autoritatea

65

de zi și un centru rezidențial pentru

situații de criză, pentru victime ale

violenței în familie sau în comunitate,

inclusive un telefon dedicat victimelor

violenței, copii sau adulți

întotdeauna, problema

violenței este

stringentă. De

asemenea, un număr

mare de tinere și femei

din ZUM din Câmpina

sunt lucrători sexuali și

victime ale exploatării

sexuale

continuare

a

activității

până în

2023 și

ulterior,

prin

aplicarea

planului

de

sustenabili

tate)

locală

Instituții

sanitare

Societatea civilă

13 Construirea de locuințe sociale pentru

persoanele care trăiesc în locuințe

amenințate de alunecări de teren sau

adăposturi improvizate, cu respectarea

principiilor arhitecturii participative și

dotarea minimă a acestora, inclusiv

asigurarea accesibilității pentru persoanele cu

dizabilități și a sistemului de încălzire în

locuințele sociale construite.

Mai multe locuințe din

ZUM se află pe soluri cu

risc de alunecare de

teren.

Locuirea insalubră

creează riscuri majore

de sănătate

2018-

2020

Autoritatea

locală

Sector privat

Parteneriat

public-privat

19 Asigurarea accesului la utilități (alimentare cu

apă și canalizare, electricitate și alimentare cu

gaze naturale a tuturor locuințelor care nu

sunt amenințate de alunecări de teren) din

zonele urbane marginalizate

2018-

2023

Autoritatea

locală

20 Realizare infrastructură sanitară cu toalete și

dușuri cu apă caldă și rece în zona locuințelor

improvizate

2018 Autoritatea

locală

Sector privat

Societate civilă

14 Definirea statutului juridic al locuințelor

construite fără autorizație și sprijinirea

persoanelor aflate în risc de sărăcie și

excluziune socială să intre în legalitate

Lipsa actelor de

proprietate duce la

lipsa actelor definitive

de identitate și în

anumite circumstanțe

blochează accesul la

servicii publice și

sociale

2018-

2019

Autoritatea

locală

15 Sprijinirea locuitorilor din ZUM pentru

obținerea de acte de identitate definitive (în

loc de cărți de identitate provizorii)

2018-

2019

Autoritatea

locală

Societatea civilă

16 Realizarea cadastrului pentru toate terenurile

din ZUM în cadrul Programului Național de

Cadastru

2018-

2019

Autoritatea

locală

18 Lărgirea străzii Lacul Peștelui (pentru a

asigura accesul ISU)

Accesul imposibil sau

greoi al echipajelor de

urgență reprezintă un

2018-

2019

Autoritatea

locală

66

risc pentru viața

locuitorilor din ZUM

6.2.2 Abordarea integrată

Așa cum rezultă din Anexa 18: Distribuția măsurilor pe zonele din teritoriul SDL și Anexa 19:

Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții, dar și din Anexa 17: Identificarea și

justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva principalele probleme din teritoriu,

abordarea propusă în planul de măsuri este una integrată atât din perspectiva abordării

teritoriului SDL, cât și din perspectiva sectoarelor în care proiectele sun incluse, fiind planificată

complementaritatea între investițiile de infrastructură (de tip hard și finanțate de FEDR) și cele în

capital uman și ocupare (de tip soft și finanțate de FSE). Astfel:

A. Investițiile în infrastructura de locuire, respectiv construirea de locuințe sociale, este

planificată să includă și activități de facilitare comunitară și consultare, activități care să

sprijine:

a. Dezvoltarea de locuințe sociale pe principiul arhitecturii participative, pentru a răspunde

cât mai bine nevoilor comunității;

b. Relocarea persoanelor care trebuie să se mute, cele care locuiesc pe soluri aflate în risc

de alunecare de teren sau cele cate locuiesc în adăposturi improvizate;

B. Investițiile în rețelele de utilități publice vor fi acompaniate de campanii de educare și

informare cu privire la igienă și folosirea noilor facilități;

C. Investițiile în spațiile de joacă pentru copiii vor fi complementare cu implementarea unor

măsuri de combatere a abandonului școlar, a violenței și a discriminării prin joacă și sport;

D. Toate măsurile care vizează creșterea nivelului de ocupare, creșterea accesului la educație și

la servicii medico-sociale vor fi implementate pentru membrii din toate comunitățile

marginalizate, întru-cât probleme similare au fost identificate în toate ZUM privind nivelul

mare al șomajului și numărul mare de persoane inactive, numărul mare de persoane la risc de

sănătate, numărul mare de copii care au abandonat sau doresc să abandoneze și numărul

mare de adulți care nu au terminat învățământul obligatoriu;

E. Măsurile care vizează creșterea nivelului de ocupare vor include și investiții hard de tip FEDR

pentru dotarea întreprinderilor de inserție socială a căror înființare va fi sprijinită prin măsuri

soft de tip FSE dedicate antreprenorilor sociali;

F. Măsurile care vizează creșterea accesului la educație vor include și investiții hard de tip FEDR

pentru dotarea unui centru comunitar de resurse educaționale, a cărui activități vor fi

sprijinite prin măsuri soft de tip FSE, respectiv:

a. Asigurarea transportului gratuit la școală, atât pentru copii, cât și pentru adulți

b. Acordarea de ajutor material pentru participarea la educație: vouchere sau ajutoare

directe în rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii și adolescenți, toate sub

condiția participării zilnice la școală.

c. Cantină socială pentru copiii și adulții în risc de sărăcie și excluziune socială care participă

la educație și alți nevoiași

67

d. Dezvoltarea unui program de tipul „A doua șansă” pentru adulții care nu au urmat

învățământul obligatoriu

e. Dezvoltarea unui program „Școală după școală” la care să participe atât copiii cât și

părinții lor fără studii și care participă la programul „A doua șansă”, incluzând o masa

caldă și sprijin pentru pregătirea temelor

f. Promovarea programului și consilierea adulților pentru a se înscrie și a participa la

programul „A doua șansă”, cu participarea unui consilier școlar cu specializare și în

educația adulților

g. Inserarea în programul activităților educaționale de tipul „A doua șansă” a unor sesiuni de

consiliere de grup privind căutarea și accesarea unui loc de muncă

h. Activități de alfabetizare digitală (pentru persoanele alfabetizate): noțiuni de bază pentru

navigare pe Internet și tehnici minime de tehnoredactare

G. Măsurile care vizează creșterea accesului la servicii medico-sociale vor include și investiții hard

de tip FEDR pentru dotarea unui centru comunitar integrat medico-social a cărui activități vor

fi sprijinite prin măsuri soft de tip FSE, respectiv:

a. Identificarea nevoilor de îngrijire medicală și a cazurilor de persoane cu dizabilități și boli

grave. Monitorizarea cazurilor de boli transmisibile.

b. Asistență medicală primară, referire și acompaniere la servicii medicale specializate.

c. Programe specializate pentru bătrâni, incluzând un centru de zi și un centru rezidențial

pentru situații de criză

d. Programe de sprijin, incluzând un centru de zi și un centru rezidențial pentru situații de

criză, pentru victime ale violenței în familie sau în comunitate, inclusiv un telefon dedicat

victimelor violenței, copii sau adulți

e. Program de asistență medicală stomatologică gratuit, inclusiv cu participarea unor medici

dentiști voluntari

f. Realizarea de cursuri sau campanii de informare cu tematica: educație pentru sănătate,

igienă pentru copii şi pentru adulţi, educaţie sexuală şi planificare familială

g. Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea utilizării

infrastructurii sanitare

6.3 Lista indicativă de intervenții

Pe baza nevoilor identificate și a măsurilor propuse în ședințele GAL, incluzând prioritizarea

măsurilor, lista indicativă de intervenții pe baza căreia va dezvolta viitoarele proiecte POR sau

POCU pe care GAL intenționează să le depună spre finanțare în etapa III a mecanismului DLRC,

cuprinde proiectele prezentate în tabelul de mai jos. Anexate la prezenta secțiune se regăsesc

Anexa 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor subsumate listei

indicative de intervenții și Anexa 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă

68

Tabel 10. Lista indicativă de intervenții, tipul lor și grupul țintă vizat

Nr.

crt.

Intervenția Sursă

finanțare

intervenție

POR/POCU

Numărul de persoane, din

ZUM, vizate (pentru care

se intenționează ieșirea

din sărăcie sau excluziune

socială) prin

implementarea

intervenției

1 Servicii integrate de ocupare pentru

persoanele din zonele dezavantajate și

marginalizate aflate în căutarea unui loc de

muncă, în acord cu dinamica economică și a

pieței muncii locală din Municipiul Câmpina

POCU 300 din ZUM

500 din teritoriul SDL

2 Sprijinirea întreprinderilor sociale de inserție,

a cooperativelor și a ocupării pe cont propriu a

persoanelor în risc de sărăcie și excluziune

socială din municipiul Câmpina

POCU 30 din ZUM

60 din teritoriul SDL

3 Reabilitarea/amenajarea a două centre

comunitare de resurse educaționale și de

ocupare

POR 200 din ZUM

400 din teritoriul SDL

4 Dezvoltarea a 3 programe de tipul Școală după

școală pentru copiii din Municipiul Câmpina

POCU 200 din ZUM

450 din teritoriul SDL

5 Dezvoltarea unui program de tipul „A doua

șansă” în Municipiul Câmpina

POCU 40 din ZUM

60 din teritoriul SDL

6 Reabilitarea/amenajarea unui centru

comunitar integrat medico-social pentru a

crește accesul la asistență medicală primară a

persoanelor din zonele marginalizate

POCU 200 din ZUM

400 din teritoriul SDL

7 Sprijinirea dezvoltării și furnizării de servicii

sociale, medicale și medico-sociale integrate

pentru copii, tineri, adulți

POCU 200 din ZUM

400 din teritoriul SDL

8 Sprijinirea dezvoltării și furnizării de servicii

sociale, medicale și medico-sociale

specializate pentru bătrâni, incluzând un

centru de zi și un centru rezidențial pentru

situații de criză

POCU 100 din ZUM

200 din teritoriul SDL

9 Sprijinirea dezvoltării și furnizării de servicii

sociale, medicale și medico-sociale

POCU 50 din ZUM

100 din teritoriul SDL

69

specializate pentru victime ale violenței în

familie sau în comunitate, inclusiv un telefon

dedicat victimelor violenței, copii sau adulți,

incluzând un centru de zi și un centru

rezidențial pentru situații de criză

10 Reabilitate/amenajare centre de sprijin pentru

bătrâni și victime ale violenței în familie sau în

comunitate

POR 150 din ZUM

300 din teritoriul SDL

11 Implicarea activă a comunității câmpinene în

combaterea discriminării și excluziunii sociale

POCU 100 din ZUM

200 din teritoriul SDL

12 Construirea de locuințe sociale pentru

persoanele care trăiesc în locuințe amenințate

de alunecări de teren sau adăposturi

improvizate

POR 50 din ZUM

13 Sprijin pentru obținerea actelor de identitate

și de proprietate

POCU 100 din ZUM

14 Modernizarea străzilor din ZUM care nu

permit accesul ISU

POR 100 din ZUM

15 Asigurarea accesului la utilități pentru toate

persoanele din Câmpina

POR 100 din ZUM

16 Amenajare spații de joacă pentru copii mai

fericiți în Câmpina

POR 100 din ZUM

ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor subsumate

listei indicative de intervenții pentru care se intenționează solicitarea finanțării din POCU, POR,

alte surse (după exemplul oferit în Documentul suport J)

ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă, pe modelul prezentat în Documentul suport

K.

7. Monitorizare și evaluare

7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă

Monitorizarea și evaluarea continuă a implementării SDL se va realiza prin trei mijloace principale,

respectiv:

1. De către personalul GAL care va realiza lunar o trecere în revistă a activităților și a

actualizare a nivelului de atingere a țintelor indicatorilor de realizare imediată și trimestrial

o actualizare a nivelului de atingere a țintelor indicatorilor de rezultat, pe baza

comunicărilor/raportărilor realizate la nivel de proiect de către organizațiile/instituțiile

beneficiare de finanțare pentru proiecte din partea GAL.

70

2. Prin participarea membrilor GAL, care vor fi informați cu privire la stadiul de atingere a

țintelor indicatorilor de realizare imediată lunar și cu privire la stadiul de realizare al

indicatorilor de rezultat trimestrial și vor participa la ședințe trimestriale special dedicate

monitorizării și evaluării continue, ședințe la care se va discuta cu precădere despre:

a. Potențiale riscuri de nerealizare a țintelor indicatorilor la timp, cauzele acestor

riscuri și măsuri de prevenire sau gestionare a acestor riscuri și

b. Corelativ, acțiuni necesare pentru a asigura atingerea țintelor stabilite pentru

indicatori

3. Prin implicarea comunității, pe 3 căi, respectiv:

a. Prin implementarea unor măsuri de tipul Cutia cetățeanului.

b. Prin implementarea unor măsuri de tipul Micul cetățean.

Anexa 22: Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR prezintă

detaliat aceste modalități de monitorizare și procesul de punere în practică.

În ceea ce privește indicatorii POCU și POR ce vor fi monitorizați și țintele acestor indicatori,

acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos. De asemenea, indicatori adiționali de monitorizare

sunt prezentați în Anexa 22.

Tabel 11. Indicatori de realizare și rezultat POCU și POR asumați de GAL prin SDL a Municipiului Câmpina

Indicator Tip de

indicator

UM Țintă

2019

Țintă

2023

Modalități de

verificare

Persoane care trăiesc în zone urbane

unde s-au implementat strategii

integrate de dezvoltare locală

realizare

POR

persoane >37.000 >37.000 Date INS privind

populația Mun.

Câmpina (teritoriul

SDL)

Clădiri publice sau comerciale

construite sau renovate în zonele

urbane

realizare

POR

clădiri 4 7 Verificări de teren

Raportare membri

GAL

Spații deschise create sau reabilitate în

zonele urbane

realizare

POR

spații 2 4

Persoane din comunitățile

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială care beneficiază de

servicii integrate, din care:

- Roma

realizare

POCU

persoane 450

300

900

500

Raportare

beneficiari și

membri GAL

Verificări la fața

locului și

contribuția

membrilor

comunității

Persoane din comunitățile

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială care beneficiază de

servicii de ocupare, din care

- Roma

realizare

POCU

persoane 250

150

500

250

Servicii la nivelul comunităților

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi

realizare

POCU

servicii 7 14 Raportare

beneficiari și

71

excluziune socială care beneficiază de

sprijin, din care:

- Servicii medicale

- Servicii sociale

- Servicii socio-medicale

membri GAL

Verificări la fața

locului și

contribuția

membrilor

comunității

Persoane din comunitățile

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială care dobândesc o

calificare, la încetarea calității de

participant, din care:

- Roma

rezultat

POCU

persoane 125

75

250

125

Raportare

beneficiari și

membri GAL

Verificări la fața

locului și

contribuția

membrilor

comunității

Persoane din comunitățile

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială care au un loc de

muncă, inclusiv cele care desfășoară o

activitate independentă, la încetarea

calității de participant, din care:

- Roma

rezultat

POCU

persoane 150

70

Servicii la nivelul comunităților

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială funcționale, din

care:

- Servicii medicale

- Servicii sociale

- Servicii socio-medicale

rezultat

POCU

servicii 5 10 Raportare

beneficiari și

membri GAL

Verificări la fața

locului și

contribuția

membrilor

comunității

7.2. Evaluarea de impact

În anul 2023, la finalul finanțării prin mecanismul DLRC, studiul de referință va fi reluat pentru a

permite evaluarea de rezultat și impact a strategiei. Succesul SDL a Municipiului Câmpina va

constata dacă în urma evaluării următorii indicatori de rezultat (outcome) sunt atinși conform

tabelului de mai jos.

Măsurile adoptate pentru atingerea obiectivelor specifice sectoriale ale SDL contribuie, conform

modelului SDL propus de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor

Europene (AM POCU) la consolidarea unuia sau mai multor forme de capital al persoanelor din

comunitățile marginalizate: capital uman, capital economic, capital social şi capital simbolic.

Evident, aceste forme de capital sunt interdependente și evoluția unuia determină o schimbare și

la nivelul celorlalte. Astfel, o măsură implementată poate conduce la creșterea capitalului social al

beneficiarilor pe mai multe dimensiuni: beneficiarii serviciilor de educație pentru adulți își cresc

atât capitalul uman, cât și pe cel social și simbolic. Pe de altă parte, este necesară intervenția

72

integrată în comunități, deoarece și reciproca este valabilă: scăderea unui tip de capital poate

duce la scăderea altor tipuri de capital.

Tabel 12. Indicatori de rezultat (outcome) proprii SDL a Municipiului Câmpina

UM Nivel de

bază

An de bază Țintă

2020

Reducerea ratei sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) în

rândul rezidenților din zonele urbane marginalizate

(ZUM) din Municipiul Câmpina

% >80% 2017 <50%

Creșterea capitalului uman al comunității

Creșterea ratei de participare la învățământ a copiilor din

toate ZUM

% <90% 2017 >90%

Scăderea ratei abandonului școlar și a ratei de părăsire

timpurie a școlii în rândul copiilor și tinerilor din toate

ZUM

% 5%-30% 2017 >4%

Creșterea nivelului de calificare, al deprinderilor și

abilităților relevante pentru intrarea pe piața muncii ale

adulților din ZUM

% <10% 2017 >30%

Creșterea numărului de copii care beneficiază de servicii

specializate și de beneficii sociale

număr <50 2017 >100

Îmbunătățirea stării de sănătate percepute/declarate a

populației

na - 2017 Evaluare

calitativă

Creșterea numărului de locuitori ai zonei care au acte de

identitate definitive

% <70% 2017 >80%

Creșterea satisfacției rezidenților cu condițiile de trai și

serviciile de care dispun în zonă (comunitare, medicale,

educaționale, sociale)

na - 2017 Evaluare

calitativă

Creșterea capitalului material/economic al comunității

Creșterea gradului ocupării în sectorul formal în rândul

persoanelor din toate ZUM, din care:

- femei,

- tineri,

- romi

% <30% 2017 +15%

Creșterea participării la scheme speciale de servicii active

de ocupare individualizate în rândul persoanelor din

toate ZUM, din care:

- femei,

- tineri,

- romi

% 0 2017 +25%

Creșterea accesului la infrastructură: drumuri pavate/

asfaltate, apă-canal

% <30% 2017 >50%

Creșterea satisfacției rezidenților cu accesul la

infrastructură și curățenia ZUM

% <60% 2017 >70%

73

Creșterea numărului de locuitori ai ZUM care au acte de

proprietate asupra locuinței/ adăpostului

% <30% 2017 >50%

Creșterea capitalului social al comunității

Scăderea numărului de cazuri de prostituție, cerșetorie,

violență și a actelor de infracționalitate din zonă*

% Aprox. 5% 2017 -2%

Creșterea participării rezidenților la activități pentru

atingerea unor obiective comune

% <30% 2017 >60%

Creșterea capitalului simbolic al comunității

Recunoașterea hărții zonei și includerea zonei în procesul

de planificare urbană

nr 0 2017 5

8. Planul financiar

Bugetul total al SDL este de 6.220.000 Euro, dintre care 6.020.000 Euro din finanțări POCU și POR

și 200.000 Euro ce urmează să fie avansați de bugetul local și recuperat din Programul Național de

Cadastru pentru măsura de cadastrare, măsură necesară pentru asigurarea actelor de proprietate

pe locuințe.

Planul financiar SDL include următoarele sume globale pe surse de finanțare:

2.000.000 Euro din POCU, pentru un total de 900 de persoane beneficiare de servicii

integrate reprezentând 33% din totalul bugetului SDL. Suma respecând și condiția de

alocarea financiară pentru grupul țintă cu creștere proporțională de la maxim 1.000.000

Euro pentru un grup țintă de minim 400 de persoane.

o din această sumă 300.000 Euro (reprezentând 15% din total POCU) sunt alocați

pentru funcționarea GAL

4.020.000 Euro din POR, alocați astfel:

o 3.020.000 Euro pentru infrastrucută socială, pentru locuințe sociale, servicii sociale,

întreprinderi sociale și locuri de joacă pentru activități de educație nonformală

o 1.000.000 Euro pentru infrastructura de utilități publice și rutieră (reprezentând

25% din total FEDR)

Alocarea financiară pentru servicii de ocupare, în ceea ce privește serviciile de formare, are în

vedere costurile standard propuse de POCU pentru servicii de formare în cadrul AP 3, costuri

utilizate ca element de referință pentru construirea unui buget rezonabil.

Alocarea financiară pentru infrastructură are în vedere costurile istorice suportate de Primăria

Municipiului Câmpina pentru lucrări sinilare.

Alocarea financiară pentru servicii educaționale, sociale, de educație non-formală au în vedere

costrui istorice suportate de organizațiile membre GAL și se află sub costurile istorice POCU pentru

activități similare, acolo unde acestea există, așa cum au fost ele puse în evidență de rapoartele de

evalaure POCU și POSDRU, respectiv Raport de evaluare privind contribuția POCU la creșterea

74

ocupării în rândul tinerilor NEETs - variantă finală (30.06.2016), Raport de evaluare ad-hoc a

intervenției POSDRU privind populația Roma (2015).

Sintetic, bugetul SDL este prezentat în tabelul de mai jos, în timp ce Anexa 23: Bugetul SDL

prezintă detaliat bugetul pe obiective, măsuri și intervenții.

Tabel 13. Buget sintetic SDL

Tipuri de intervenții POR (EUR)

(FEDR+cofin. națională)

POCU (EUR)

(FSE+cofin. națională)

Alte fonduri (EUR)

Cost total estimat (EUR)

1. Servicii integrate de ocupare pentru persoanele din zonele dezavantajate și marginalizate aflate în căutarea unui loc de muncă, în acord cu dinamica economică și a pieței muncii locală din Municipiul Câmpina

NA 200.000 NA 200.000

2. Sprijinirea întreprinderilor sociale de inserție, a cooperativelor și a ocupării pe cont propriu a persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială din municipiul Câmpina (componenta hard de investitii in dotari)

20.000 NA NA 20.000

2. Sprijinirea întreprinderilor sociale de inserție, a cooperativelor și a ocupării pe cont propriu a persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială din municipiul Câmpina (componenta soft de sprijin, consultanta si formare pentru antreprenori si personal)

NA 200.000 NA 200.000

3. Reabilitarea/amenajarea a două centre comunitare de resurse educaționale și de ocupare

200.000 NA NA 200.000

4. Dezvoltarea a 3 programe de tipul Școală după școală pentru copiii din Municipiul Câmpina

NA 200.000 NA 200.000

5. Dezvoltarea unui program de tipul „A doua șansă” în Municipiul Câmpina

NA 200.000 NA 200.000

6. Reabilitarea/amenajarea unui centru comunitar integrat medico-social pentru a crește accesul la asistență medicală primară a persoanelor din zonele marginalizate

100.000 NA NA 100.000

7. Sprijinirea dezvoltării și furnizării de servicii sociale, medicale și medico-sociale integrate pentru copii, tineri, adulți

NA 200.000 NA 200.000

8. Sprijinirea dezvoltării și furnizării de servicii sociale, medicale și medico-sociale specializate pentru bătrâni, incluzând un centru de zi și un centru rezidențial pentru situații de criză

NA 100.000 NA 100.000

9. Sprijinirea dezvoltării și furnizării de servicii sociale, medicale și medico-sociale specializate pentru victime ale violenței în familie sau în comunitate, inclusiv un telefon dedicat victimelor violenței, copii sau adulți, incluzând un centru de zi și un centru rezidențial pentru situații de criză

NA 100.000 NA 100.000

10. Reabilitate/amenajare centre de sprijin pentru bătrâni și victime ale violenței în familie sau în

100.000 NA NA 100.000

75

comunitate

11. Implicarea activă a comunității câmpinene în combaterea discriminării și excluziunii sociale

NA 125.000 NA 125.000

11. Implicarea activă a comunității câmpinene în combaterea discriminării și excluziunii sociale (componenta de ecologizare)

NA 25.000 NA 25.000

11. Implicarea activă a comunității câmpinene în combaterea discriminării și excluziunii sociale (componenta de educatie nonformala pentru copii)

NA 50.000 NA 50.000

12. Construirea de locuințe sociale pentru persoanele care trăiesc în locuințe amenințate de alunecări de teren sau adăposturi improvizate

2.300.000 NA NA 2.300.000

13. Sprijin pentru obținerea actelor de identitate și de proprietate

NA 300.000 NA 300.000

14. Modernizarea străzilor din ZUM care nu permit accesul ISU

500.000 NA NA 500.000

15. Asigurarea accesului la utilități pentru toate persoanele din Câmpina

500.000 NA NA 500.000

16. Amenajare spații de joacă pentru copii mai fericiți în Câmpina

300.000 NA NA 300.000

Măsura 16. Realizarea cadastrului pentru toate terenurile din ZUM în cadrul Programului Național de Cadastru

200.000

TOTAL SDL POR+POCU+alte fonduri (dacă este cazul)

4.020.000 2.000.000 200.000 6.220.000

Proportii buget 67% 33%

Proportia bugetului GAL in total buget POCU 15%

TOTAL POR+POCU 6.020.000

76

9. Lista de anexe ale SDL

ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului vizat de SDL, pe modelul PUG, și fotografii

relevante din zonele/comunitățile marginalizate vizate

ANEXA 2 Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de

referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se

vor identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă

ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/chestionarele și ghidurile

de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință

ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință, în format .XLSX

(Excel)

ANEXA 5: Decizia GAL privind declararea zonei/lor urbane marginalizate vizată/ vizate din

teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate)

ANEXA 6: Minimul de date privind accesul populației din teritoriul GAL la servicii publice și

infrastructură socială, în conformitate cu Tabelul 2

ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG

nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005 cu

modificările și completările ulterioare.

ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director

și lista participanților (cu semnături)

ANEXA 9: Componența Comitetului Director, în conformitate cu Tabelul 4

ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului: (a) - (k)

ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a

prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de

operator de date cu caracter personal, pentru domeniul specific

(http://www.dataprotection.ro/).

ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea

competențelor în domeniile vizate de SDL/DLRC, în conformitate cu Documentul

suport C aferent Modelului Cadru de SDL (pentru GAL-urile beneficiare de sprijin

pregătitor). În cazul GAL-urilor care nu au beneficiat de sprijin pregătitor, această

anexă va conține dovada privind competențele personalului administrativ GAL

(manager, asistent administrativ și, eventual, facilitator/facilitatori) în domeniile

vizate de SDL/DLRC, inclusiv în managementul de proiect.

ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL

77

ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele obligatorii ale

Comitetului Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii

ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un

specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit

de acte doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau

un ONG

ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la cele

întrunirile publice organizate în zona/ele marginalizate adresate

ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva

principalele probleme din teritoriu

ANEXA 18: Distribuția măsurilor de intervenție pe zonele din teritoriul SDL, în conformitate cu

Tabelul 6

ANEXA 19: Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții, în conformitate cu Tabelul 7

ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor propuse în

cadrul listei indicative de intervenții cu finanțare din POR, POCU, alte surse

ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă

ANEXA 22: Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR

ANEXA 23: Bugetul SDL

ANEXA 24: Hotărârea GAL de asumare a SDL

Anexe suplimentare

ANEXA 25: Prioritizarea măsurilor propuse

ANEXA 26: Zonele critice la instabilitate a masivelor de pământ pe arealul Municipiului Câmpina