STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI ÎNTORSURA … · Strategia de dezvoltare Întorsura Buzăului 2017- 2020 11 Naţional de Dezvoltare. Implementarea măsurilor de dezvoltare socio-economică

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI

ÎNTORSURA BUZĂULUI 2017 – 2020

Strategia de dezvoltare Întorsura Buzăului

2017 - 2020/2022


2017 - 2020

CUPRINS

Mesajul primarului .................................................................................. pag 6

Introducere………......................................................................................pag 8

Componența Consiliului Local Întorsura Buzăului ..............................pag 13

Misiunea instituției ...................................................................................pag 14

CONTEXT

Context European ......................................................................pag 16

Politica de coeziune 2017-2020…….......................................... pag 32

Context regional ..........................................................................pag 36

Context județean .........................................................................pag 39

Contextul local ............................................................................pag 53

Coordonate generale ................................................pag 53

Scurt istoric ...............................................................pag 54

Elemente cadrul natural ..........................................pag 55

Populația ...................................................................pag 56

Terenuri și locuințe ...................................................pag 59

Servicii de învățământ și sănătate...........................pag 62

Infrastructura de drumuri ......................................pag 65

Servicii Publice .........................................................pag 66

Cultură.......................................................................pag 67

Economie ...................................................................pag 71

Obiective și investiții realizate în perioada 2007-2016 ...........................pag 74

Anliza acțiunilor propuse pentru perioada 2017-2020…….………...................pag 75

Analiza SWOT ...........................................................................................pag 86

Viziunea și obiectivele de dezvoltare ........................................................pag 98

Planul de acțiuni .....................................................................................pag 109

Axe prioritare de dezvoltare ..................................................................pag 117

Surse de finantare posibile .....................................................................pag 126

Portofoliul de proiecte 2017-2020...........................................................pag 127


2017 - 2020/2022


2017 - 2020

6

MESAJUL PRIMARULUI

Stimaţi cititori și dragi concitadini,

Orașul Întorsura Buzăului, asemenea

majorităţii oraşelor din România, a trecut,

după 1989, printr-un amplu proces de

restructurare şi reorientare, atât în plan

economic, cât şi social, care a schimbat

semnificativ viaţa locuitorilor săi.

Uneori dureroasă, alteori o provocare,

această perioadă a transformat în bine

comunitatea noastră, în același timp cetatea

reușind să-și păstreze identitatea unică,

forjată pas cu pas la focul celor peste 500 de

ani de existență.

Am arătat astfel că nu suntem doar o cetate istorică de hotar, aşa cum ne

cunosc mulţi dintre cei de pe alte meleaguri, ci şi o cetate a oamenilor ambiţioşi,

inovativi, cu respect pentru valorile tradiţionale, dar deschişi mereu la nou.

În perioada 2008-2016, în paralel cu integrarea României în spaţiul

comunitar, am pus cu toţii bazele unui nou model de dezvoltare pentru orașul nostru,

adaptat la valorile europene şi orientat către creşterea calităţii vieţii

cetățenilor. Astfel, volumul investiţiilor Primăriei Întorsura Buzăului în

dezvoltarea orașului a atins un nivel fără precedent, fiind direcţionate cu

prioritate către dezvoltarea infrastructurii urbane (modernizarea reţelei stradale, a

spaţiilor verzi, a infrastructurii tehnico-edilitare, etc.), a celei pentru servicii sociale

şi creşterii siguranţei publice şi pentru promovarea turismului. De toate aceste

investiţii, sprijinite în parte din fonduri europene, beneficiază astăzi cei peste 7000

de locuitori, dar şi cei care ne vizitează.

Ultimii ani, marcaţi printr-o profundă criză economică de amploare

globală, au constituit un nou punct de cotitură în istoria orașului nostru, un moment

de reaşezare a tuturor agentilor economici pe baze mai solide şi durabile, dar şi de

reducere a numărului de locuri de muncă, a amplificării migraţiei externe a forţei

de muncă, a reducerii investiţiilor publice şi private.


2017 - 2020

7 7

Iată-ne, așadar, în fața unui orizont 2017-2020 cu multe provocări,

dar şi oportunităţi, atât pentru mine personal, ca Primar al acestei

localități, cât și pentru echipa pe care o conduc în Primaria Întorsura

Buzăului și Consiliul

Local Întorsura Buzăului, dar şi pentru fiecare cetăţean în parte. Ne vom

concentra în cei 4 ani care urmează pe afirmarea Orașului Întorsura Buzăului ca un

centru turistic urban de munte, modern şi atractiv pentru locuitori, investitori şi

turişti, prin realizarea de investiţii majore în domeniul infrastructurii urbane,

economice, sociale şi turistice, pe care le puteţi consulta în detaliu în acest document

strategic complex.

În calitate de primar al Orașului Întorsura Buzăului sunt determinat să

continuu şi în perioada 2017-2020 procesul de transformare a oraşului într-o

comunitate modernă, care să promoveze cu mândrie valorile europene, fie că

vorbim de accesul tuturor la educaţie şi sănătate, demers în care doresc să îi

antrenez pe toţi locuitorii orașului, fie de incluziune socială sau dezvoltare

durabilă .

Astfel, vă invit să parcurgeţi această Strategie de Dezvoltare Durabilă ca pe o

carte de vizită a orașului nostru şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care

priveşte optimist către un viitor european.

Cu stimă,

Prof. Băncilă LECA – Primar al Orașului Întorsura Buzăului


2017- 2020

8

INTRODUCERE

Alinierea calităţii vieţii locuitorilor orașului Întorsura Buzăului la

standardele întâlnite în mediul urban din România, precum şi la cele deţinute de

orașe similare din ţări membre ale Uniunii Europene, presupune o implicare activă a

administraţiei publice locale. Orașul nostru înţelege în totalitate obiectivul Uniunii

Europene de a crea convergenţă şi participă la aceasta prin acţiunile prezentului şi

perspectivele de viitor.

Strategia de dezvoltare locală a

orașului Întorsura Buzăului este elaborată

pentru a cuantifica previziunile de

dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.

Acest proiect de dezvoltare durabilă este

conceput pentru a elimina complet acţiunile

fără rezultate, consumul ineficient de

resurse şi evitarea diletantismului în

activităţi de anvergură care pot determina

calitatea vieţii cetăţenilor.

Potenţialul turistic din orașul nostru

are nevoie de un mecanism organizat de marketing. Introducerea conceptului de

marketing teritorial, precum şi implementarea programelor de dezvoltare ale sistemului de

comunicare teritorială, va crea în timp o recunoaştere la nivel regional, naţional şi

european a zonei din care face parte orașul Întorsura Buzăului. Câştigarea unei

identităţi economice şi culturale, potențarea şi menţinerea acesteia, constituie unul

dintre obiectivele noastre pe termen lung, conceput ca o misiune permanentă a

administraţiei locale. Atragerea şi implicarea societăţii civile, precum şi a investitorilor

economici în această direcţie trebuie să fie determinată de schimbarea de atitudine

pe care o vom promova prin programe de mediatizare a acestor aspecte şi a

rolului lor în comunitate. Intrarea în Comunitatea Europeană înseamnă şi creşterea

responsabilităţii asumată de către toţi factorii implicaţi în dezvoltarea locală.

Din cauza intereselor divergente, comunităţile devin din ce în ce mai dificil de

organizat pentru o administraţie care nu se bazează pe cunoaştere şi pe initiative.

Relaţiile dintre diverse funcţiuni economice din interiorul comunităţii cu

devenit din ce în ce mai formale. Perspectiva descentralizării în administraţia publică

crează premisele unei colaborări eficiente cu structurile din teritoriu implicate în


2017- 2020

9 9

viaţa socială, economică şi culturală a orașului.

Învăţând din trecut, trebuie să acceptăm provocarea viitorului în care

suntem datori să oferim, celor care îşi îndreaptă cu speranţă privirile spre

noi, şansa unui viitor mai bun.

Orașul Întorsura Buzăului îşi asumă principiile şi obiectivele strategiei de

dezvoltare durabilă aşa cum sunt ele concepute de către Uniunea Europeană:

1. durabilitate — condiţii mai bune de trai pentru locuitori;

2. competitivitate — permite dezvoltarea economiei proprii în context regional,

naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi

competitiv;

3. sprijin financiar — putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de

surse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii și dezvoltare;

4. o bună administrare — reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin

responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

Putem spune de asemenea că implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală

este muncă congruentă a cetăţenilor, împreună cu factorii politici şi administraţia

publică, în vederea atingerii viziunii pe care ne-o propunem. Structura materialului de

faţă este elaborată pentru a facilita o înţelegere deplină a contextului în care se

regăseşte comunitatea locală în anul 2017, dar şi a dezideratelor şi a dorinţelor de

dezvoltare pe care le avem cu toţii pentru a lăsa cu adevărat o moştenire generaţiilor

viitoare.

Planificarea strategică poate fi definită drept un proces/instrument de

management care permite unei organizaţii să se concentreze asupra unei alinieri

eficiente a resurselor sale cu misiunea și viziunea sa. Strategia înseamnă direcţia şi

obiectivul pe termen lung al organizaţiei, care are menirea de a asigura avantaje

competitive organizaţiei, configurând resursele pe care contează, într-un mediu

extrem de versatil, spre a realiza obiectivul pentru care organizaţia a fost creată

potrivit aşteptărilor.

Planificarea strategică este un proces sistematic prin care organizaţia îşi

defineşte anumite prioritaţi esenţiale pentru îndeplinirea misiunii ei, în concordanţă cu

evoluţia mediului înconjurator. Planificarea strategică ajută organizaţia să îşi creeze

propriul viitor.

Rolul planificării strategice este de a ajuta organizaţia să:

definească obiectivele şi orientările strategice;


2017 - 2020

10

definească priorităţile şi cele mai potrivite acţiuni pe care le va

întreprinde;

identifice măsuri concrete de coordonare a activităţilor din cadrul organizaţiei.

Planificarea strategică poate fi şi un instrument de dialog cu diverşi factori

de interes cu care organizaţia intră în contact.

Astfel aceasta facilitează:

informarea asupra priorităţilor;

o înţelegere comună privind perspectivele

de dezvoltare şi priorităţile de adoptat;

dezvoltarea unor parteneriate în urma

analizei competenţelor şi nevoilor organizaţiei.

Planificarea strategică permite:

anticiparea schimbărilor în mediul exterior;

identificarea ameninţărilor şi oportunităţilor care există

în jurul organizaţiei;

dezvoltarea unor strategii care să folosească oportunităţile;

clarificarea resurselor care se pot folosi şi identificarea unor acţiuni ce trebuie

întreprinse.

Strategiile sunt baza elaborării politicilor organizaţionale. Strategia înseamnă o

succesiune de decizii luate pe baza unor evaluări anterioare a situaţiei actuale a unei

organizaţii pentru a îndeplini obiectivele stabilite de managementul organizaţiei,

utilizând mijloacele pe care organizaţia le are la dispoziţie. În acest context, este clar

că precondiţia necesară pentru formularea unei strategii este întelegerea clară şi largă

a rezultatelor ce trebuie obţinute.

Componentele Strategiei derivă din modul cum aceasta este definită: viziunea,

misiunea, valorile declarate, obiectivele (principale, specifice, strategice) şi resursele.

Viziunea reprezintă aspiraţia organizaţiei către viitor pe termen lung şi este exprimată

concis şi uşor de înţeles de către personal şi public, într-o scurtă propoziţie care nu este

necesar să conţină elemente cuantificabile.

Elementele constitutive ale strategiei urmăresc obţinerea unei dezvoltări

echilibrate a orașului Întorsura Buzăului şi oferirea de oportunităţi egale pentru

locuitorii acesteia. Dezvoltarea locală a orașului Întorsura Buzăului presupune

implementarea unor politici locale şi zonale multianuale, elaborate participativ, care să

ţină seama de politicile la nivel naţional şi mai ales de cele stabilite în Programul


2017- 2020

11 11

Naţional de Dezvoltare.

Implementarea măsurilor de dezvoltare socio-economică a comunei

presupune existenţa unui plan strategic care să cuprindă radiografierea

generală a comunei, prezentarea zonelor de interes, modul de implicare şi

rezultatul implicării tuturor factorilor interesaţi, responsabili şi relevanţi de la nivelul

comunei. O astfel de strategie de dezvoltare va reprezenta un document de referinţă

pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei, folosirea la maximum a

oportunităţilor de finanţare şi pentru întocmirea propriu-zisă de proiecte prin detaliile

care le oferă analiza tuturor aspectelor naturale, sociale, economice, culturale, de

mediu şi turistice relevante.

Strategia slujeşte în mod nemijlocit drept ghid pentru autorităţile publice

locale în procesul de creştere a capacităţii lor administrative de a planifica şi

elabora proiecte, de a identifica surse de finanţare şi de a absorbi în special fonduri

europene pentru dezvoltarea durabilă a localităţii, conform misiunii încredinţate lor de

către cetăţeni.

Strategia de dezvoltare a orașului Întorsura Buzăului îşi propune să valorifice

potenţialul, oportunităţile şi realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea

unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private

importante din ţară şi străinătate.

Obiectivele acestei strategii sunt următoarele:

identificarea cadrului general în care se găseşte orasul Întorsura Buzăului;

crearea unui plan de acţiuni şi obiective pe orizonturi: 2017 – 2020;

conturarea unei metodologii de identificare a resurselor în vederea

implementării strategiei;

promovarea, la nivelul administraţiei publice locale, a unui management

strategic integrat, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în

beneficiul comunităţii;

pregatirea unor acţiuni concrete de intervenţie a administraţiei locale.


2017 - 2020

12

Metodologia Proiectul de planificare strategică la nivelul orașului Întorsura Buzăului

este construit pe o metodologie riguroasă şi intenţionează să reunească eforturile

tuturor persoanelor şi organizaţiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială

cât şi una de implicare a comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc.

Principii de bază în elaborarea proiectului de planificare strategică:

validitate ştiinţifică – procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare trebuie să

respecte cerinţele tehnice ale planificării strategice;

transparenţă şi obiectivitate – procesul trebuie să fie transparent şi să reflecte

interesele comunităţii ca întreg;

implicarea comunităţii – procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesaţi din

comunitate;

coerenţă şi continuitate – procesul planificării strategice este unul continuu; acest

document trebuie să rămână deschis ideilor şi completărilor viitoare.

Strategia a fost gândită din perspectiva a două mari direcţii de acţiune, şi

anume:

una reactivă – de rezolvare a problemelor existente la nivelul orașului

Întorsura Buzăului;

una proactivă – de anticipare a eventualelor probleme emergente.


2017 - 2020

13 13

COMPONENȚA CONSILIULUI LOCAL

ÎNTORSURA BUZĂULUI

2016-2020

Iagăr Rareș Boricean Gheorghe Aioanei Teodora Nițu Gheorghe Băilă Anca Maria Iliuță Vasile Murea Marea Adrian Lunev Mircea Doru Bularca Gelu Teacă Alexandru Todoran Florin Constantin Zărnescu Gheorghe Bularca Constantin Boricean Cecilia


2017- 2020

14

MISIUNEA INSTITUȚIEI

Misiunea noastră este preocuparea către rezolvarea nevoilor comunității

asigurând servicii publice eficiente, de cel mai înalt nivel calitativ cât mai aproape de

nevoile şi așteptările cetăţenilor, protejând interesele acestora, contribuind la

dezvoltarea condițiilor de viață, creșterea nivelului de trai și siguranță al cetățenilor

comunei.

Valorile pe care Primaria Întorsura Buzăului – județul Covasna, le susține şi le

promovează în activitatea curentă sunt:

• profesionalism;

• eficienţă;

• transparenţă;

• solicitudine;

• amabilitate;

• operativitate;

responsabilitate.

Obiectivele noastre de perspectivã urmăresc 4 perspective:

PERSPECTIVA FINANCIARÃ – cu obiectivul optimizãrii utilizãrii

resurselor financiare având la bazã taxele și impozitele locale și de furnizare de

servicii, clar definite și asigurarea pe termen lung a fondurilor de

investiții necesare îmbunãtãțirii acestora.

PERSPECTIVA CLIENTULUI – cu obiectivul de a exista permanent în

preajma clientului actual și potențial, cu perceperea dorințelor, necesitãților lui și

creșterea gradului de responsabilitate/ promptitudine vis-à-vis de CLIENT:

• responsabilitate / promptitudine;

• parteneriatul cu clientul (cetățenii și agentii economici);

• satisfacerea așteptãrilor clientului, referitor la serviciile oferite, fiind uniți într-

un crez, într-o idee: serviciile noastre sunt cele mai bune.

PERSPECTIVA PROCESELOR INTERNE

Suntem integrați în cadrul administrației publice, mai precis în domeniul


2017 - 2020

15 15

administrației publice locale, și folosim permanent efectul sinergetic.

• Cooperãm în sistem de parteneriat cu clienții noștri (persoane publice

și juridice), încercând sã obținem avantaje din valoarea, perspicacitatea,

inteligența serviciilor acestora.

• Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor și deplin

conștienți de acțiunile lor.

• Urmãrim maximizarea competitivitãții noastre.

• Aprecierea aportului personalului se face conform realizãrii obiectivelor

proprii stabilite.

• Managementul își stabilește propriile obiective utilizând politica

CONTRIBUABILILOR.

PERSPECTIVA ÎNVÃŢÃRII-DEZVOLTÃRII

Noi am demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare și de

responsabilizare a personalului municipalității, în ideea atragerii lor permanente spre

interesele societãții. Dorim sã mãrim autoresponsabilizarea acestora, favorizând astfel

reacțiile din cadrul organizației și ușurarea modului de aplicare în practicã, trecând de la

modul de lucru prin subordonare la cooperare și colaborare internã.

~Considerăm motivarea, inițiativa, specializarea și

calificarea personalului ca determinante în cadrul politicii

organizaționale.~

Calificarea și specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri

atractive, gen training activ.

Compararea permanentã a performanțelor noastre cu cele ale altor instituții, cu

același specific, din administrația publică locală.

• Îmbunãtãțirea continuã a comunicãrii interne și externe.

• Urmãrirea pãstrãrii echilibrului între tinerețea și experiența personalului.

Ne preocupãm tot mai mult de VALORILE IMATERIALE: marca noastrã

―Instituția PRIMARULUI‖, cunoștințele și experiența angajaților, practic, de

totalitatea patrimoniului intelectual al organizației. Aceste noțiuni includ: integritatea,

capacitatea de inovare, creativitatea, orientarea spre echipã, pe lângã toleranțã,

durabilitate, conștientizarea respectului fațã de cetățean, responsabilitatea socialã.


2017- 2020

16

CONTEXTUL EUROPEAN STRATEGIA „EUROPA 2020”

Strategia „Europa 2020‖ - Obiectivul general al acestei strategii este

transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii,

pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a

asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.

Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

• creştere inteligentă;

• creştere durabilă;

• creştere favorabilă incluziunii sociale.

Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără:

rata de ocupare a populaţiei cu varstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75% ;

nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii

Europene;

• obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice;

• emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900;

• 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile;

• creşterea cu 20% a eficienţei energetice;

• rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%;

• ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de

învăţămant;

• terţiar, de cel puţin 40%;

• scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.

De asemenea, strategia include şi 11 obiective tematice care se doresc a fi

realizate în perioada 2017-2020;

1. întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării;

2. îmbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi

comunicaţiilor;


2017 - 2020

17 17

3. creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

4. sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în

toate sectoarele;

5. promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea

riscurilor;

6. protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

7. promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie;

8. promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;

9. investiţii în competenţe, educaţie şi invăţare continua;

10. promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

11. îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică.

Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și

inovare; presupune îmbunătațirea prestației în urmatoarele domenii:

• cercetare și inovare: îmbunătățirea condițiilor pentru creșterea investițiilor de

stat și private în vederea generării de locuri de muncă prin crearea de noi produse și

servicii;

• educație: încurajarea și susținerea procesului de învățare și formare de-a

lungul vieții în vederea îmbunătățirii competențelor;

• societatea digitală: utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor.

Acțiunile acestei priorități vizează:

- eliberarea potențialului inovator al Europei;

- ameliorarea rezultatelor în domeniul educației;

- valorificarea avantajelor economice și sociale ale societății digitale.

Creșterea inteligentă va fi stimulată prin trei inițiative:

„O Uniune a inovarii” prin care se propune:

• ”reorientarea politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării către

domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea

eficientă a energiei și a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populației, etc.);

consolidarea verigilor din lanțul inovării, de la cercetarea fundamentală la

comercializare.‖


2017- 2020

18

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

- „definitivarea spațiului european de cercetare, elaborarea unei

agende strategice de cercetare;

- îmbunatațirea condițiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze,

crearea unui brevet european unic și a unei instanțe specializate în materie de brevete;

- lansarea de parteneriate europene în domeniul inovarii între UE și nivelurile

naționale, în vederea accelerării dezvoltării și utilizării;

- consolidarea și dezvoltarea rolului instrumentelor UE de susținere a inovării

(fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurală, programul-cadru de cercetare-

dezvoltare, etc.);

- promovarea parteneriatelor în materie de cunoaștere și consolidarea legăturilor

între educație, întreprinderi, cercetare și inovare.‖

„Tineretul în mișcare” prin care se propune:

‖consolidarea performanței și atractivității internaționale a instituțiilor de

învățământ superior din Europa;

sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educație și formare în

UE;

combinarea excelenței cu echitatea, prin promovarea mobilității studenților și a

celor care urmează un curs de formare;

îmbunătățirea situației încadrării în muncă a tinerilor.‖

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

- „integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate

universităților, cele destinate cercetătorilor și corelarea lor cu programele naționale;

- impulsionarea agendei de modernizare a învățământului superior la nivelul

programelor școlare, al guvernanței și al finanțării;

- identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin

programe de mobilitate pentru tinerii profesioniști;

- promovarea recunoașterii învățării non-formale și informale;

- lansarea unui Cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor.‖

„O agendă digitala pentru Europa” prin care se propune crearea unei

piețe digitale unice, bazată pe internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile:

• ”până în 2013: acces universal la internet în bandă largă;

• până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puțin 30Mbps);


2017 - 2020

19 19

• până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste

50% din locuințele din Europa.‖


- „oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investițiilor în infrastructura

pentru internet de mare viteză, deschisă și competitivă, precum și în serviciile conexe;

- dezvoltarea unei politici eficiente în domeniu;

- facilitarea utilizării fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei

agende.‖

Creșterea inteligentă este necesară în vederea recuperării decalajelor între

creșterea economică a UE și creșterea economică a celor doi mari competitori pe piața

mondială, respectiv SUA și Japonia.

Aspecte de corectat în domeniul Inovării:

- „nivelul mai redus al investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare;

- utilizarea insuficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor;

- accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societății;

- ponderea mai redusă în UE a firmelor high-tech.‖

Aspecte de corectat în domeniul Educației:

- „un sfert dintre elevi au competențe slabe de citire, unul din șapte tineri

abandonează studiile și formarea prea devreme;

- 50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru

cerințele noi de pe piața muncii;

- în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, doar 1 persoană din 3

are o diplomă universitară, comparativ cu 40% în SUA și peste 50% în Japonia;

- conform ―indicelui Shanghai‖ în clasamentul mondial al primelor 20 de

universități, sunt listate doar două universități europene.‖

Aspecte de corectat în domeniul Societății digitale:

- „din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentată de piața globală pentru

tehnologiile informației și comunicațiilor, firmele europene reprezintă doar 25%;

- rămânerea Europei în urma SUA și Japoniei în ceea ce privește internetul de mare

viteză, afectează capacitatea acesteia de inovare în special în zonele rurale, diseminarea

online a cunoștințelor și distribuția online de bunuri și servicii.‖


2017 - 2020

20

“Creșterea durabilă înseamnă promovarea unei economii mai

eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai

competitive, presupune dezvoltarea de noi procese și tehnologii (inclusiv cele

ecologice) care:

‖să accelereze dezvoltarea de rețele inteligente, ce folosesc TIC;

sa exploateze rețelele de la scara UE;

să consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri;

să conștientizeze consumatorii în ceea ce privește meritele utilizării eficiente a

resurselor;

să scadă emisia de dioxid de carbon;

să prevină degradarea mediului, pierderea biodiversității, utilizarea nedurabilă a

resurselor.‖

Creșterea durabilă va sta la baza coeziunii economice, sociale și teritoriale prin

derularea de acțiuni în următoarele domenii:

• “competitivitate:

- menținerea avantajului față de SUA și China, pe piață tehnologiilor

ecologice;

- eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor;

- productivitate crescută pentru contracararea presiunii tot mai mari de pe

piețele de export și pentru un număr tot mai mare de materii prime.‖

• “combaterea schimbărilor climatice:

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid în decada care

urmează;

- exploatarea completă a potențialului noilor tehnologii, precum posibilitățile de

captare și stocare a dioxidului de carbon, care vor genera reducerea emisiilor, realizarea

de economii și creștere economică;

- consolidarea capacității de rezistență a economiilor UE în fața riscurilor

climatice, precum și capacitatea de prevenire a dezastrelor și de reacție la acestea.‖

• “energie curată și eficientă:

- scăderea importurilor UE de petrol și gaze cu 60 de miliarde € până în 2020;

- creșterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%;

- crearea a peste 600 000 locuri de munca prin utilizarea energiei regenerabile în

20% din energia folosită în UE;


2017- 2020

21 21

- crearea a peste 400 000 locuri de muncă prin atingerea obiectivului de

20% privind eficiența energetică.‖

Creșterea durabilă va fi stimulată prin două inițiative:

1. „O Europa eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” prin

care se propune:

• ”sprijinirea tranziției către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea

resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon;

• decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de

energie;

• reducerea emisiilor de CO2;

• creșterea competitivității și promovarea securității energetice.‖


- „mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru

dezvoltare rurală, fondurile structurale și altele în cadrul unei strategii solide de

finanțare (UE, publică, națională, privată);

- consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piață precum certificate

de emisii, încurajarea utilizării extinse a achizițiilor publice ecologice, etc;

- prezentarea de propuneri pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului

transporturilor;

- implementarea de proiecte strategice în vederea eliminării blocajelor în

secțiunile transfrontaliere și nodurile intermodale (orașe, porturi, platforme logistice);

- finalizarea pieței interne a energiei, derularea acțiunilor din cadrul planului

privind tehnologiile energetice strategice (SET);

- promovarea proiectelor de infrastructură de importanță strategică pentru UE

în zona baltică, în Balcani, în regiunea mediteraneeană și în Eurasia;

- adoptarea și implementarea unui Plan de acțiune privind eficiența energetică,

promovarea unui program în domeniul utilizării eficiente a resurselor (sprijinind IMM-

urile și gospodăriile) prin utilizarea fondurilor structurale și a altor tipuri de fonduri;

- stabilirea viziunii privind modificările structurale și tehnologice necesare

pentru a face tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiență

din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezistență la schimbările climatice până

în 2050.‖


2017- 2020

22

La nivel național, statele membre vor trebui:

- „să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului (excepții în

cazul persoanelor defavorizate);

- să dezvolte instrumente de piață, precum stimulente fiscale și achiziții

publice menite să adapteze metodele de producție și de consum;

- să dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și

complet interconectate, să utilizeze pe deplin TIC;

- să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul

rețelei centrale a UE;

- să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor responsabile de

o mare parte din emisiile generate și din congestiile rețelelor;

- să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanță energetică în

construcții și instrumente de piață precum impozitarea, subvențiile și achizițiile publice

pentru a reduce consumul de energie și de resurse;

- să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcția de clădiri

publice eficiente din punct de vedere energetic și într-o reciclare mai eficienta;

- să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie și care ar putea

crește eficiența în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe

folosirea TIC.‖

2. „O politică industrială adaptată erei globalizării” prin care se propune:

• ”colaborea strânsă între CE și intreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri,

organizații de consumatori;

• elaborarea unui cadru pentru o politică industrială modernă, care să sprijine

spiritul antreprenorial, să ghideze și să ajute industria;

promovarea competitivității sectorului industriei primare, al producției și al

serviciilor din Europa.‖


- „stabilirea politicii industriale apte să mențină și să dezvolte o bază

industrială puternică, competitivă, diversificată în Europa, să sprijine tranziția

sectoarelor de producție către o utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor;

- dezvoltarea abordării orizontale a politicii industriale, care să combine

diverse instrumente de politică precum reglementarea „inteligentă‖, modernizarea

achizițiilor publice, normele în materie de concurență, stabilirea de standarde;

- îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, inclusiv


2017 - 2020

23 23

prin reducerea costurilor de tranzacție aferente desfășurării unei

activități economice în Europa, prin promovarea clusterelor și prin

îmbunătățirea accesului convenabil la finanțare;

- restructurarea sectoarelor aflate în dificultate prin orientarea lor către

activități de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a competențelor către sectoarele

și piețele cu un ritm alert de creștere;

- promovarea tehnologiilor și a metodelor de producție care reduc utilizarea

resurselor naturale și sporesc investițiile în patrimoniul natural al UE;

- promovarea internaționalizarii IMM-urilor;

- asigurarea faptului că rețelele de transport și de logistică permit industriei

din toată Uniunea să beneficieze de acces efectiv pe piața unică, pe piața

internațională;

- dezvoltarea unei politici spațiale care să pună la dispoziție instrumentele

necesare depășirii unor provocări-cheie la nivel mondial;

- sporirea competitivității sectorului turismului în Europa;

- revizuirea reglementărilor în vederea sprijinirii tranziției sectoarelor

serviciilor și producției către o utilizare mai eficientă a resurselor, inclusiv printr-o

reciclare mai eficientă;

- reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilității sociale a

intreprinderilor, ca element-cheie în asigurarea încrederii pe termen lung a angajaților

și a consumatorilor.‖


- „să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile

inovatoare, inclusiv prin achiziții publice menite să sprijine inițiativele care

încurajează inovarea;

- să amelioreze condițiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate

intelectuală;

- să reducă sarcina administrativă a societăților și să amelioreze calitatea

legislației în domeniul afacerilor;

- să colaboreze cu parțile interesate din diverse sectoare în vederea identificării

blocajelor, elaborării de analize comune cu privire la modalități de menținere a unei

baze industriale și de cunoaștere solide, de a plasa UE în poziție de lider în ceea ce

privește dezvoltarea durabilă la nivel mondial.‖

„Creșterea durabilă este necesară în vederea susținerii UE pentru a prospera


2017- 2020

24

într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate,

pentru prevenire degradării mediului, pierderea biodiversității și utilizarea

nedurabilă a resurselor.‖

“Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă promovarea unei economii cu o

rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială

și care presupune:

asigurarea autonomiei cetățenilor prin rate ridicate ale ocupării forței de muncă;

învestirea în dezvoltarea competențelor;

combaterea sărăciei;

modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de formare și de protecție socială;

consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor creșterii

economice în toate regiunile UE inclusiv în cele ultraperiferice;

asigurarea accesului și oportunităților pentru toți cetățenii pe tot parcursul vieții;

creșterea participării forței de muncă prin asigurarea de politici de

promovare a egalității de șanse între femei și bărbați.”

Se va acționa în vederea rezolvării problemelor din urmatoarele domenii:

“ocuparea forței de muncă:

- schimbările demografice au generat scăderea numărului de persoane active;

- în UE, doar două treimi din populația activa are loc de muncă, în comparație cu

peste 70% în SUA și în Japonia;

- rata ocupării forței de muncă este scăzută în special în rândul femeilor și al

lucrătorilor în vârstă;

- rata șomajului de peste 21% în rândul tinerilor;

- risc ridicat de pierdere a terenului pe piața muncii a persoanelor neintegrate în

câmpul muncii sau care au legături slabe cu acesta.

competențele:

- aproximativ 80 de milioane de persoane au competențe reduse sau de bază;

- oportunitățile oferite prin învățarea de-a lungul vieții, aparțin în special

persoanelor mai instruite;

- până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita un nivel înalt

de calificare, în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere


2017 - 2020

25 25

competențe reduse va scădea cu 12 milioane;

- pentru menținerea vieții active îndelungate, este necesară dobândirea și

dezvoltarea de noi competențe pe tot parcursul vieții.

combaterea sărăciei:

- 80 de milioane de persoane erau amenințate de sărăcie, înainte de apariția

crizei economice;

- 19 milioane dintre acestea sunt copii;

- 8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câștigă suficient pentru a

ieși din sărăcie, cei mai afectați fiind șomerii.

‖ Creșterea favorabilă a incluziunii va fi stimulată prin două inițiative:

„O agendă pentru noi competente și noi locuri de muncă” prin care se

propune:

• crearea condițiilor necesare modernizării piețelor muncii pentru a crește

nivelurile de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura sustenabilitatea modelelor

sociale europene;

• promovarea autonomiei cetățenilor prin dobândirea de noi competențe care vor

permite forței de muncă actuale și viitoare, adaptarea la noile condiții și la eventualele

schimbări de carieră;

• reducerea somajului;

sporirea productivității muncii.‖


- „definirea și punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de

flexicuritate, în vederea identificării modalităților de îmbunătățire și gestionare a

tranzițiilor economice, de combatere a somajului, de creștere a ratelor de activitate;

- adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglementării

„inteligente”, la evoluția modelelor de organizare a muncii, la noile riscuri la

adresa sănătății și securității muncii;

- facilitarea și promovarea mobilității lucrătorilor în interiorul UE și

asigurarea unei corespondențe mai bune între cererea și oferta de locuri de muncă, prin

intermediul sprijin financiar acordat din fondurile structurale, în special din Fondul

Social European (FSE);

- consolidarea capacității partenerilor sociali, valorificarea potențialului de

soluționare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la


2017 - 2020

26

nivel național/ regional, la nivel sectorial și la nivelul intreprinderilor);

- impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educație

și formare în care să fie implicate toate părțile interesate;

- asigurarea dobândirii competențelor necesare în vederea continuării studiilor

și a integrarii pe piața muncii, precum și a recunoașterii acestora pe tot parcursul

educației generale, profesionale, superioare și din viața adultă.‖


- ―să pună în aplicare măsurile naționale de flexicuritate, să reducă

segmentarea pieței muncii, să faciliteze tranzițiile și reconcilierea vieții profesionale cu

viața privată;

- să analizeze, să monitorizeze eficiența sistemelor fiscale și de asigurari

sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii;

- să promoveze noi forme de reconciliere a vieții profesionale cu cea privată,

politici de îmbătrânire activă, să sporească egalitatea de șanse între femei și bărbați;

- să promoveze, să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului

social;

- să impulsioneze punerea în aplicare a cadrului european al calificărilor, prin

instituirea unor cadre naționale ale calificărilor;

- să asigure dobândirea competențelor necesare în vederea continuării studiilor

și a integrării pe piața muncii, recunoașterea acestora pe tot parcursul educației

generale, profesionale, superioare și din viața adultă, inclusiv în cadrul învățării non-

formale și informale;

- să dezvolte parteneriate între mediul educației/ formării și cel al muncii, în

special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educație și

formare.‖

―O platformă europeană de combatere a sărăciei prin care se propune:

• asigurarea coeziunii economice, sociale, teritoriale, ca o continuare a anului în curs;

sensibilizarea opiniei publice pentru recunoașterea drepturilor fundamentale ale

persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială.‖


- „elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici, în

vederea încurajării actorilor din sectorul public și privat de a reduce excluziunea

socială prin acțiuni concrete, inclusiv prin acordarea finanțări din fondurile


2017 - 2020

27 27

structurale, în special din FSE;

- elaborarea și implementarea de programe care vizează promovarea

inovarii sociale în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei

noi agende pentru integrarea migranților;

- evaluarea caracterului adecvat și a sustenabilității sistemelor de protecție

socială și de pensii și identificarea modalităților de îmbunătățire a accesului la

sistemele de sanatate.‖


- ―să promoveze responsabilitatea colectivă și individuală pe care o împart în

domeniul combaterii sărăciei și excluziunii sociale;

- să definească și să pună în aplicare măsuri care vizează grupurile cu un grad

de risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minoritățile, romii,

persoanele cu handicap și personale fără adăpost;

- să își dezvolte sistemele de securitate socială și de pensii pentru a asigura un

nivel adecvat al ajutorului pentru venit și al accesului la asistență medicală.‖

Creșterea favorabilă a incluziunii este necesară în vederea:

- „oferirii populației acces la centre de îngrijire a copiilor și la centre

destinate altor persoane aflate în întreținere;

- punerii în aplicare a principiilor privind flexicuritatea;

- oferirii cetățenilor posibilitatea de a dobândi noi competențe care să le

permită adaptarea la noile condiții și la eventualele schimbări de carieră;

- combaterea sărăciei și excluziunii sociale;

- reducerea inegalităților în materie de sănătate;

- îmbunătățirea capacității de a face față fenomenului de îmbătrânire activă.

Guvernanța economică - Criza economică:

- a evidențiat deficiențe structurale în economia Europei;

- a anulat progrese precedente;

- a identificat evidente probleme fundamentale și soluții neviabile pe termen lung;

- a demonstrat interdependența economiilor europene;

- a subliniat necesitatea coordonării politicilor economice la nivelul UE în vederea

rezolvării de probleme, promovării creșterii economice și creării de locuri de muncă.


2017 - 2020

28

Cei trei piloni ai noii guvernanțe economice:

1. „Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atentă

din partea UE :

- prioritățile politice și obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020;

-angajamentele suplimentare pe care și le-au asumat statele membre

participante la Pactul euro plus;

- consolidarea supravegherii de către UE a politicilor economice și fiscale,

ca parte a Pactului de stabilitate și creștere, dar și prin intermediul noilor instrumente

menite să stopeze dezechilibrele macroeconomice;

- adoptarea unei noi metode de lucru numită „semestrul european‖ care permite

discutarea prioritaților economice și bugetare în aceeași perioadă a fiecărui an.

2. Asigurarea stabilității zonei euro:

- mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reacție a UE la

criza datoriei suverane;

- înlocuirea lor în 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul

european de stabilitate (MES);

- aplicarea unor programe de reformă și consolidare fiscală, elaborate în strânsă

colaborare cu FMI.

3. Redresarea sectorului financiar”

Aspecte esențiale ale noii guvernanțe economice a UE

Semestrul european: reprezintă primele 6 luni ale fiecărui an, perioada în care

are loc coordonarea politicilor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor

membre în baza careia se ține cont de recomandările UE în luarea deciziilor cu privire

la bugetul național și la alte aspecte de interes economic.

Etape:

Ianuarie: - analiza anuală a creșterii este prezentată de Comisie, sunt stabilite

prioritățile UE pentru anul următor, în materie de creștere economică și locuri de

muncă.

Martie: - pe baza analizei anuale a creșterii, șefii de stat și de guvern elaborează

orientările UE pentru politicile naționale.

Aprilie: - statele membre transmit:

planurile naționale privind garantarea finanțelor publice

sănătoase (programele de stabilitate/convergență);


2017 - 2020

29 29

programele de reformă;

măsurile propuse pentru promovarea creșterii inteligente, durabile și

favorabile incluziunii (programele naționale de reformă).

Iunie: - evalurea programelor de către Comisie;

- în cazul în care este necesară, formularea de recomandări specifice

pentru fiecare țară;

- discutarea și aprobarea în Comisie a recomandărilor;

- adoptarea oficială a recomandarilor adresate fiecărei țări.‖

„Pactul de stabilitate și creștere: constă într-un set de reguli care încurajează

statele membre să mențină viabilitatea finanțelor publice.‖

Componente:

1. „Componenta preventivă constă în transmiterea de către statele membre, a

programul anual de stabilitate (țările din zona euro) sau de convergență (celelalte state

membre), împreună cu programul național de reformă, program care prezintă modul

în care statul membru intenționează să asigure și să mențină viabilitatea finanțelor

publice pe termen mediu.

Ulterior, Comisia poate oferi recomandări politice (în iunie, în cadrul

semestrului european) sau, dacă este necesar, poate înainta o propunere Consiliului

pentru ca acesta să transmită un avertisment în cazul unui deficit excesiv.

2. Componenta corectivă reglementează procedura în caz de deficit excesiv

(PDE). În baza PDE, dacă deficitul bugetar al unui stat membru depășește limita de 3%

(conform Tratatului), Consiliul va transmite recomandări privind redresarea situației.

Nerespectarea acestor recomandări poate duce la impunerea de sancțiuni pentru statele

din zona euro.‖ Pactul de stabilitate și creștere este în curs de consolidare, prin

introducerea unor modificări menite:

- „să permită componenței corective a Pactului să ia mai bine în considerare

interacțiunea dintre datorie și deficit, mai ales în țările puternic îndatorate (unde

datoria publică depășește 60% din PIB);

- să accelereze procedura în caz de deficit excesiv și să facă impunerea

sancțiunilor semiautomată - în acest sens, în cadrul Consiliului va fi nevoie de o

majoritate calificată, nu atat pentru a aproba, cât mai ales pentru a respinge o

propunere de sancționare înaintată de Comisie;

- să amelioreze cadrele bugetare naționale, abordând aspectele contabile și

statistice, precum și practicile în materie de previziuni.‖


2017 - 2020

30

„Corectarea dezechilibrelor macroeconomice constă într-un

mecanism de supraveghere care identifică și corectează dezechilibrele

macroeconomice, înca din faza incipientă.

Alegerile economice divergente făcute în ultimul deceniu de către

statele membre, au accentuat diferențele în materie de competitivitate generând

dezechilibre macroeconomice la nivelul UE.

Economiile statelor membre vor fi monitorizate în vederea depistării

dezechilibrelor macroeconomice, în cazul în care vor fi înregistrate depășiri ale

„nivelurile de alertă‖, Comisia urmând să facă recomandări în urma rezulatelor

analizelor aprofundate.‖

„Pactul euro plus constă într-un program suplimentar de reforme, care

constituie o reflecție a interdependenței dintre ele. Printre celălalte șașe țări, care nu

fac parte din zona euro, dar care au decis să adere la acest pact, se numără și

Romania. Cele patru domenii vizate de Pactul euro plus sunt competitivitate, ocuparea

forței de munca, viabilitatea finanțelor publice și consolidarea stabilității financiare.

Pactul a fost aprobat de liderii UE în martie 2011. Cele 23 de țări semnatare se

angajează să implementeze reformele în detaliu. Cele patru state membre care nu au

semnat pactul sunt libere să facă acest lucru oricând doresc. Angajamentele asumate

în virtutea pactului se integrează în noul cadrul de guvernanță economică și sunt

incluse în programele naționale de reformă ale statelor membre.‖

”Remedierea sectorului financiar

În vederea prevenirii apariției problemelor și asigurării că actorii din sectorul

financiar sunt supuși unor monitorizari stricte, UE a elaborat reglementări și a creat

agenții specifice, intreprinzându-se și alte acțiuni, cu scopul de garantare pentru

băncile europene a existenței de suficiente rezerve de capital, necesare pentru a face

față șocurilor din sistem, astfel sistemul bancar păstrându-și funcționalitatea în

domeniul oferirii de credite întreprinderilor și persoanelor fizice.‖

Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene

integrează la nivel territorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale Uniunii,

stabilind ca obiective:

1. Amenajarea policentrică a teritoriului;

2. O nouă relaţie urban-rural;

3. Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere;


2017 - 2020

31 31

4. Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural;

Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic

Guidlines) indică trei priorităţi:

• îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin

îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a

serviciilor şi protejarea mediului înconjurător;

• încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere, prin promovarea capacităţii de cercetare-inovare, inclusiv a noilor

instrumente TIC;

• crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi

persoane în procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea

adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman.

Conectarea Europei – are scopul de a accelera investiţiile pe termen lung

în drumuri, căi ferate, reţele energetice, conducte şi reţele de mare viteză în bandă largă.

• ameliorarea legăturilor de transport – investiţii în proiecte de infrastructură menite

să faciliteze transportul de mărfuri şi călători, în special între vestul şi estul Europei;

• investiţiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile;

• conectarea reţelelor energetice – realizarea de conexiuni între ţările UE, care să

faciliteze furnizarea energiei – atât a celei tradiţionale, cât şi a energiei provenind din

surse regenerabile;

• sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză – crearea de reţele în bandă largă şi

furnizarea de servicii digitale paneuropene. Se vor acorda subvenţii pentru crearea

infrastructurii necesare în vederea introducerii serviciilor de identificare digitală,

precum şi a serviciilor electronice în domeniul achiziţiilor publice, sănătăţii, justiţiei,

etc.

În ansamblu, majoritatea tendințelor au fost pozitive în perioada ultimilor 3 ani

în ceea ce privește tema dezvoltării socio-economice. Totuși, imaginea este

contradictorie, iar anumite domenii au înregistrat progrese lente sau chiar niciun

progres. Creșterea economică a continuat în această perioadă, în timp ce disparitățile

regionale au crescut, iar gospodăriile au economisit mai puțin.


2017 - 2020

32

POLITICA DE COEZIUNE POLITICA DE COEZIUNE 2017-2020

CADRUL DE DEZVOLTARE PROIECTE

Bazându-se pe experienţele realizărilor înregistrate cu ajutorul instrumentelor

financiare din ciclurile actuale şi anterioare ale politicii de coeziune şi evidenţiind

importanţa conferită acestora în Cadrul financiar multianual 2017-2020, Comisia

Europeană propune o mai mare extindere şi consolidare a utilizării instrumentelor

financiare în cursul următoarei perioade de programare, ca alternativă mai eficientă şi

durabilă care vine în completarea finanţării tradiţionale bazate pe subvenţii.

Pentru a încuraja şi spori utilizarea instrumentelor financiare în cadrul

politicii de coeziune pentru perioada de programare 2017-2020, propunerile Comisiei:

• oferă o mai mare flexibilitate statelor membre şi regiunilor UE în ceea ce

priveşte sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare;

• oferă un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar şi detaliat de

norme, bazându-se pe orientările şi experienţele concrete existente;

• surprind sinergiile dintre instrumentele financiare şi alte forme de sprijin, cum ar

fi subvenţiile;

• asigură compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite şi puse în

aplicare la nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă.

Modificări față de perioada de programare 2007 -2016:

În comparaţie cu perioada de programare 2007-2016, normele propuse pentru

instrumentele financiare aferente perioadei 2017-2020 sunt neprescriptive în raport cu

sectoarele, beneficiarii, tipurile de proiecte şi de activităţi care urmează să fie

sprijinite.

Statele membre şi autorităţile de gestionare pot utiliza instrumente

financiare în legătură cu toate obiectivele tematice care intră sub incidenţa

programelor operaţionale (PO) şi pentru toate fondurile, în cazul în care acest lucru

este eficient şi eficace.

Instrumentele financiare reprezintă o categorie specială de cheltuieli, iar

elaborarea şi punerea lor în aplicare cu succes depinde de o evaluare corectă a

deficienţelor şi necesităţilor identificate pe piaţă. Prin urmare, în contextul unui PO,

există o nouă dispoziţie, potrivit căreia instrumentele financiare ar trebui să fie


2017 - 2020

33 33

elaborate pe baza unei evaluări ex ante, care să fi

identificat deficienţele pieţii sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim,

necesităţile respective de investiţii, posibila participare a sectorului privat şi

valoarea adăugată rezultată a instrumentului financiar în cauză. O astfel de

evaluare ex ante va duce, de asemenea, la evitarea suprapunerilor şi contradicţiilor

dintre instrumentele de finanţare puse în aplicare de diferiţi actori pe diverse niveluri.

Instrumente noi în cadrul politicii de coeziune:

A. Instrumentele financiare instituite la nivelul UE şi gestionate de către

Comisie, în conformitate cu regulamentul financiar (gestiune directă).

În cadrul acestei opţiuni, contribuţiile PO la instrumentele financiare vor fi

rezervate pentru investiţii în regiuni şi în acţiuni care intră sub incidenţa PO din care

au provenit resursele. În materie de gestiune şi control, se aplică aceleaşi norme

precum în cazul instrumentelor financiare puse în aplicare prin gestiune directă.

B. Instrumentele financiare instituite la nivel naţional/regional şi

gestionate în conformitate cu propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii

comune şi cu legislaţia derivată aferentă (gestiune partajată). Prin aceste instrumente,

autorităţile de gestionare au posibilitatea de a aloca resurse din cadrul programului

către:

a. instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate în funcţie de

condiţiile şi de necesităţile specifice;

b. instrumentele standardizate (disponibile pe stoc), în cazul cărora

termenii şi condiţiile vor fi definite în prealabil şi stabilite printr-un act al Comisiei de

punere în aplicare. Aceste instrumente ar trebui să fie gata de utilizare pentru o

lansare rapidă.

c. instrumentele financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii

pot fi puse în aplicare direct chiar de către autorităţile de gestionare. În astfel de

cazuri, autorităţile de gestionare vor fi despăgubite în baza împrumuturilor reale oferite

sau a sumelor garanţiilor blocate pentru noi împrumuturi şi fără posibilitatea de a

percepe costuri sau taxe de gestiune din partea fondurilor CSC.

Priorități de finanțare:

1. Îmbunătățirea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței

de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația


2017 - 2020

34

- creșterea ratelor ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și

grupurilor vulnerabile;

- îmbunătățirea accesului și a participării la educația și formarea

profesională, precum și a calității acestora;

- promovarea incluziunii sociale, în special prin îmbunătățirea accesului la

asistență medicală și servicii sociale;

2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creștere și locuri de

muncă

- consolidarea accesului la piața internă al polilor de creștere prin investiții în

rețeaua TEN-T;

- îmbunătățirea accesului, utilizării și calității TIC;

3. Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale

- sprijinirea inovării și competitivității operatorilor economici și îmbunătățirea

mediului de afaceri;

- promovarea spiritului antreprenorial, inclusiv în zonele rurale, maritime și de

pescuit și îmbunătățirea mediului economic în zonele rurale și de coastă, inclusiv

îmbunătățirea infrastructurii locale aferente;

- facilitarea accesului IMM-urilor finanțare și la servicii avansate pentru

întreprinderi;

- stimularea capacității (publice și private) și a infrastructurilor de cercetare și

dezvoltate bazate pe cerere.

4. Optimizarea utilizării și protejării resurselor și activelor natural

- promovarea eficienței energetice, a economiei cu emisii scăzute de dioxid de

carbon și a strategiilor aferente;

- reducerea vulnerabilității la riscuri, sprijinirea adaptării la schimbările

climatice și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor;

- protejarea mediului și a biodiversității prin valorificarea siturilor naturale și

punerea în aplicare a investițiilor legate de acquis.


2017 - 2020

35 35

5. Modernizarea și consolidarea administrației naționale și a

sistemului judiciar

- îmbunătățirea capacității instituționale și o administrație public eficientă;

- consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare.


2017 - 2020

36

CONTEXT REGIONAL

CONTEXTUL REGIONAL

PLANUL DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU 2017-2020

Introducere

Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2017-2020 (PDR Centru) reprezintă

principalul document de planificare și programare elaborat la nivel regional și

asumat de către factorii de decizie din Regiunea Centru. PDR își propune să răspundă

nevoii de a avea la dispoziție un document - cadru la nivel regional prin care se

stabilește viziunea de dezvoltare, obiectivul global și obiectivele specifice de atins la

finalul perioadei de programare, propunând direcțiile de acțiune și măsurile

necesare pentru atingerea obiectivelor. Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru a fost

realizat în conformitate cu orientările metodologice elaborate de către Ministerul

Dezvoltării Regionale ce vizează atât conținutul Planurilor de Dezvoltare Regională

cât și cadrul partenerial de elaborare, consultare și aprobare al acestora. Totodată, au

fost respectate reglementările stabilite la nivel regional cu privire la constituirea și

funcționarea structurilor parteneriale pentru elaborarea documentelor de planificare.

Regiunea Centru și-a definit prin Strategia de Dezvoltare ca obiectiv

global ,,dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii

economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea

durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale‖.

PDR Centru 2017-2020 se raportează, în același timp, la evoluțiile preconizate

la nivel național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei

Europene pentru perioada 2017-2020, în angajamentele internaționale ale României și

în strategiile naționale pentru perioada următoare. PDR Centru urmărește pe tot

parcursul său firul roșu reprezentat de cele trei priorități stabilite prin Strategia Europa

2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă incluziunii și

obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare,

schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de

dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri

specifice:


2017 - 2020

37 37

1. dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale

regionale;

2. creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării;

3. protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea

utilizării surselor alternative de energie;

4. dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii;

5. creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și

recreative;

6. dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale.

Temele orizontale sunt cerințe obligatorii ale Comisiei Europene pentru toate

proiectele și trebuie să fie prezente atât în cererea de finanțare, cât și ulterior, dacă

proiectul este selectat pentru finanțare, în stadiul implementării și monitorizării

proiectului.

Este o recunoaștere internațională a faptului că abordarea în proiecte și

programe a temelor orizontale generează un impact pozitiv.

Temele orizontale sunt:

dezvoltarea durabilă (maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative supra

tuturor celor trei zone: socială, economică și mediul înconjurător);

promovarea egalității de șanse și nediscriminarea (pe criterii de rasă, sex, religie,

dizabilități, vârstă).

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de

Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul ―Viitorul nostru

comun‖, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland ―dezvoltarea durabilă este

dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite

posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi‖. Definiția și

conceptul de dezvoltare durabilă amintit anterior va fi accentuat și integrat mai bine

pe parcursul perioadei de programare 2017-2020.

Este o condiție esențială ca potențialele proiectele să aplice o abordare dublă

privind respectarea principiilor cu caracter orizontal:

1. abordarea integratoare a temelor orizontale la nivelul tuturor etapelor unui

proiect;

2. identificarea, dezvoltarea și implementarea activităților vizate, gândite în

mod special pentru promovarea egalității de șansă între femei și bărbați, prevenirea

discriminării (pe motive de: rasă, etnie, religie, convingeri, dizabilitate/invaliditate,


2017 - 2020

38

vârstă, orientare sexuală), acordând o atenție deosebită celor care se

confruntă cu discriminare multiplă.

Este necesară dezvoltarea și implementarea de acțiuni specifice în

vederea completării abordării integratoare, prin direcționarea obiectivelor și a

resurselor către domeniile în care se manifestă inegalitatea și excluziunea.

În același timp, este necesar ca pe parcursul elaborării, dezvoltării și

implementării potențialelor proiecte să se țină cont de accesibilitate. În acest context,

prin accesibilitate se înțelege că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructura

care sunt cofinanțate din fonduri europene nerambursabile să fie accesibile tuturor

cetățenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilități.


2017 - 2020

39 39

CONTEXT JUDEȚEAN

Contextul județean – Analiza situației curente

JUDEȚUL COVASNA – PREZENTARE GENERALĂ

CARACTERISTICI NATURALE

Mediul înconjurător

Județul Covasna este situat în partea centrală a României, între 45031`

latitudine nordică, 460 17`latitudine nordică şi 25027` longitudine estică, 26027`

longitudine estică, partea interioară a Carpaților de Curbură. Județul acoperă o

suprafață de 3.710 kmp şi are înălțimi cuprinse între 480 m şi 1.777 m.

Aer

Potrivit datelor furnizate de agențiile regionale de protecție a mediului, prin

intermediul rapoartelor anuale pe care le întocmesc specialişti din fiecare județ,

Harghita și Covasna sunt județele cotate cu cel mai curat aer din România.

Măsurătorile au demonstrat că aerul înregistreaza valori insignifiante în ceea

ce priveşte poluanții chimici, 2% pentru bioxid de sulf, 1% dioxid de azot, 10%

amoniac. În medie, în aceste zone, indicii de poluare se învârt în jurul valorii de 0,07.

Aceste rezultate se înscriu în prevederile Ordinului 592/2002 şi STAS 12574/1987,

deci o calitate bună a aerului, sursele reale de poluare fiind doar de natură

punctiformă.

Rezultatele favorabile nu se datorează doar industrializării slabe din zonă,

ci şi faptului că aceste două județe sunt acoperite de păduri în proporție de

aproximativ 40%, zonelor verzi din oraşe li se acordă o atenție specială.

Pe lângă acestea, se remarcă faptul că în activitățile economico-sociale se

utilizează pentru combustie gazul metan, care este un combustibil agreat şi din punctul

de vedere al mediului înconjurător.

Apă

Ca surse de apă, în județul Covasna există râuri (Olt, Buzău, Râul Negru),

pârâuri (Bâsca Mare, Cormoş), lacuri (Reci, Belin, Pădureni), izvoare, precum şi

ape subterane. Din punct de vedere al calității, râurile şi pârâurile se înscriu în

clasele a II-a şi a III-a, lacurile în clasa a II-a, iar la apele subterane nu se poate


2017 - 2020

40

vorbi de o poluare generală, nefiind atins pragul critic.

Pe de altă parte, calitatea apelor subterane este afectată de prezența

diferitelor săruri, care le dau importante caracteristici curative, dar le fac dificil

de utilizat pentru alimentarea cu apă a populației.

Sol

Județul Covasna deține o suprafață totală de 370.980 ha, din care 186.289 ha o

reprezintă terenurile agricole, 165.183 ha reprezintă pădurile, iar suprafața de 184.691

ha o reprezintă terenurile neagricole.

Cea mai mare suprafață de teren arabil corespunde clasei a III-a de calitate,

urmată de clasele a II- a şi a IV- a de calitate, fapt specific zonelor cu relief

diversificat, în care predomină formele de deal şi de munte. La păşuni şi fânețe

ponderea o dețin terenurile încadrate în clasa a III-a de calitate, urmate de clasele a IV-

a, a II-a, a V-a şi I. Clasa medie de calitate este a III-a.

În Planul Local de Acțiune pentru Mediu, elaborat în perioada 2006 -2007, au

fost identificate şi prioritizate următoarele probleme:

• poluarea apelor de suprafață;

• poluarea solului şi a apelor subterane;

• gestiunea deşeurilor;

• cantitatea şi calitatea apei potabile;

• managementul spațiului urban;

• turism şi agrement;

• protecția naturii şi conservarea biodiversitătii;

• educatie ecologică;

• afectarea sănătății populatiei;

• poluarea atmosferei;

Clima

Clima este temperat-continentală, cu un sector predominant (60%) aparținând

climatului de munte și altul cu climă continental-moderată, caracteristic ținuturilor de

dealuri si depresiuni. Între cele două sectoare există diferenţieri marcante privind

anotimpurile, cât şi din punct de vedere al valorilor medii ale temperaturii aerului. În

ținutul de dealuri și depresiuni, verile sunt calde şi cu precipitaţii bogate și iernile

friguroase, iar temperatura medie anuală variază între 5 și 7,6 0 C în timp ce în sectorul


2017 - 2020

41 41

de munte verile sunt răcoroase, cu precipitații abundente, iernile aspre,

cu viscole frecvente şi strat de zapadă gros şi stabil o perioadă îndelungată,

iar valorile medii anuale ale temperaturii aerului oscilează în jur de 10 0C.

Temperatura maximă absolută (39,30C) s-a înregistrat la Păpăuti (15 iulie

1952), iar temperatura minimă absolută (-35,20C) la Întorsura Buzăului (1 februarie

1947). În zonele depresionare se produc, mai ales iarna, frecvente inversiuni de

temperatură (cu urmări nefavorabile pentru agricultură si transporturi) care determină

scăderea accentuată a temperaturii aerului și formarea ceţii. Astfel, la 9 ianuarie

1964, un asemenea fenomen de inversiune termică s-a produs în Depresiunea

Târgu Secuiesc, când pe fundul depresiunii s-a instalat un aer foarte rece provocând

scăderea temperaturii până la -24,80C, în timp ce pe vârful masivului Lacauț, ce

domină depresiunea dinspre E, s-au inregistrat doar -4,50C.

Faţă de regiunile climatice din vestul țării (mai umedă) şi din estul țării (mai

uscată), judeţul Covasna are o situaţie intermediară în ceea ce priveşte precipitaţiile

atmosferice. Sectorul cu cele mai multe precipitaţii din judeţ – partea centrală a

depresiunii Tg. Secuiesc – primeşte 500–550 mm/an. În sectorul cu cele mai bogate

precipitatii, muntii Lăcăuț, se înregistrează 1000 –1100 mm/an. În celelalte sectoare

ale judeţului se înregistrează valori intermediare, care sunt de regulă proporţionale cu

altitudinea.

Fenomene atmosferice deosebite: ceață – în medie între 20–35 zile/an în

depresiunea Braşov; brumă – în medie 30–40 zile/an în depresiunea Braşov, iar pe

înălțimile mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează în peste 85 zile/an

grindină.

INFRASTRUCTURĂ

Transport

Căile de comunicaţie feroviare şi

rutiere sunt singurele mijloace ale

judeţului Covasna care asigură întregul

trafic de mărfuri şi călători. Acestea au

fost construite pe linia principalelor

cursuri de ape, ţinându-se cont de

condițiile pe care le oferă relieful.

Lungimea reţelei feroviare însumează

115 km (din care 46 km electrificată), iar

cea a drumurilor rutiere este de 830 km


2017 - 2020

42

(din care 220 km modernizate). Din totalul reţelei de drumuri 139 km

reprezintă drumuri naţionale, restul fiind drumuri locale. Densitatea

drumurilor publice /100 kmp reprezintă un procent de 22,6 %, iar densitatea

căilor ferate/1000 kmp este de 31,3 %. Densitatea liniilor de cale ferată în judeţul

Covasna este sub media pe țară.

O importanţă deosebită pentru transporturile feroviare şi rutiere o au cele două

tronsoane ale magistralelor care traversează județul Covasna – magistrala feroviară

Bucureşti – Braşov – Sfântu Gheorghe – Ciceu – Deda – Baia Mare – Satu Mare şi

drumul european E 572 care, pe teritoriul judeţului Covasna, urmăreşte, în paralel,

magistrala feroviară, precum şi drumul național modernizat Braşov – Târgu Secuiesc –

Brețcu – Oituz – Oneşti – Adjud – Bacău – Suceava care traversează judeţul Covasna

prin partea central-estică.

Telecomunicaţii

Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, au condus la

creşterea numărului de abonaţi în reţeaua de telefonie fixă, astfel încât în anul 2000, la

1000 de locuitori existau 184,4 abonaţi telefonici, față de 170 ‰, cât este media pe

țară. Dintre aceştia, 84% sunt în mediul urban şi doar 16% sunt în mediul rural.

În sectorul telecomunicaţiilor se remarcă un proces alert de modernizare

datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de

acoperire a telefoniei mobile. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin

montarea cablurilor optice, extinderea reţelelor digitale şi dezvoltarea în ritm rapid a

telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin internet.

Industrie

Ramuri industriale existente în judeţ sunt: exploatarea şi prelucrarea lemnului,

industria extractivă (cărbune şi ţiţei), construcţii, industria construcţiilor de maşini,

industria alimentară, industria textilă, turismul balnear, etc. Repartiţia aproximativă a

populaţiei ocupate, pe domenii, este următoarea: industrie 53%, agricultură şi

silvicultură 4,5 %, servicii 42,5 %.

Pe teritoriul judeţului Covasna nu sunt depozite de deşeuri, modurile actuale

de depozitare prezentând un mare risc de poluare a solului, apelor de suprafaţă şi a

celor subterane.

Impactul depozitării deşeurilor menajere (din municipii, oraşe, comune) sau a

celor industriale asupra mediului înconjurător este semnificativ. Cele mai afectate

părţi ale mediului înconjurător sunt solul, aerul şi apa (de suprafaţă şi subterană).


2017 - 2020

43 43

Aceste probleme sunt create datorită managementului deficitar al

deşeurilor. Deşeurile periculoase reprezintă o categorie specială.

Principalele activităţi în judeţ care generează deşeuri periculoase sunt:

industria chimică organică, transporturile (uleiuri şi cauciucuri folosite, emulsii,

solvenţi), activităţile agricole (pesticide, uleiuri folosite, reziduri uleioase, baterii

folosite şi depozite de baterii), industria lemnului (lacuri, vopsele) şi galvanizarea

metalelor (şlam cu metale grele şi cianuri), activităţile medicale.

Deşeurile provenite de la actvităţile medicale veterinare şi umane (aceste

deşeuri sunt considerate periculoase pentru sănătatea populaţiei) nu sunt neutralizate

conform cerinţelor legale. Deşeurile sunt arse în instalaţii neomologate, care nu

elimină riscul îmbolnăvirii populaţiei.

Deşeurile periculoase provenite din casele cetăţenilor nu sunt colectate separat

(vopsea, lac, leşie, substanțe fitosanitare expirate, neoane, etc), aceste fiind colectate

împreună cu deşeurile menajere.

Energia

Energia termică produsă în judeţ este utilizată pentru procesele industriale,

pentru încălzirea caselor şi pentru a produce apă caldă. Combustibilul utilizat pentru

aceste scopuri este gazul metan, în majoritatea cazurilor. Furnizorul de gaz metan este

S.C. DISTRIGAZ SUD S.A.

Până în 1989, localităţile urbane au fost alimentate printr-un sistem centralizat

de producere şi furnizare a energiei termice. Acest sistem era organizat bazându-se pe

centrale termice zonale. În cea mai mare parte a localităţilor rurale, încălzirea era

realizată prin mijloace locale, cu gaz metan sau lemne. În prezent, producerea energiei

termice se realizează prin centrale termice de apartament, în timp ce sistemul

centralizat pierde teren datorită creşterii tarifelor.

În judeţul Covasna energia electrică este distribuită de către S.C.ELECTRICA

S.A., o companie care aigură distribuţia energiei electrice la nivel naţional.

Consumul total de energie electrică în anul 2005 a fost de 237.7 GWh, pentru agenți

economici şi uz casnic.

Nota: La momentul elaborarii acestei strategii la nivelul județului Covasna era

elaborata si aprobata Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a județului Covasna

pentru perioada 2017-2020 pe care o includem ca parte integrantă în prezentul

document.


2017 - 2020

44

Context județean

Baza legală

În conformitate cu Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, pentru

asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei,

persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau

comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale

îndeplinesc atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă

socială, respectiv a serviciilor sociale.

Pentru realizarea atribuțiilor, autorităţile administraţiei publice locale trebuie

să înfiinţeze servicii publice de asistenţă socială şi să organizeze, în aparatul de

specialitate al consiliului judeţean/al primarului, compartimentul responsabil de

contractarea serviciilor sociale.

Serviciile publice de asistenţă socială sunt organizate în subordinea consiliilor

judeţene, respectiv a consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, la nivel de direcţie

generală. La nivelul comunelor, serviciile publice de asistenţă socială se organizează

ca un compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului.

Date statistice privind judeţul Covasna – profilul demografic, economic şi

social al judeţului

Strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale are în vedere şi date

statistice administrative, economice în relaţie cu tendinţele sociale şi nevoile

sociale identificate.

Judeţul Covasna, având o poziţie centrală faţă de hotarele ţării, are o suprafaţă

de 3710 km2, şi reprezintă 1,6% din teritoriul României. În judeţul Covasna sunt 2

municipii, 3 oraşe, 40 de comune şi 122 sate. Reşedinţa judeţului se află în

municipiul Sfântu Gheorghe iar populaţia judeţului se ridică la 221.765 (1 iulie 2011)

persoane.

Populaţia stabilă pe sexe şi distribuţia acesteia în mediile urban şi rural, la 1

iulie 2011:


2017 - 2020

45 45

Generalități privind situația serviciilor sociale

Vom prezenta situaţia serviciilor sociale în judeţul Covasna în baza

raportului de cercetare realizat de Organizaţia Gallup Romania. Cercetarea

comparativă a situaţiei serviciilor sociale din trei judeţe (Covasna, Harghita, Mureş)

a inclus atât componente calitative cât şi cantitative pe care completăm cu date

proprii.

În judeţul Covasna, ca de altfel şi în celelalte două judeţe, majoritatea

serviciilor sunt concentrate în zona centrelor urbane; în judeţul nostru în cele două

municipii: Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc (2010, 3).

În funcţie de furnizorii de servicii sociale, situaţia se prezintă astfel: în

judeţul Covasna mediul privat nu este atât de dezvoltat ca în celelalte două

judeţe, însă în mediul rural sectorul privat este mai dezvoltat, mai ales în privinţa

serviciilor sociale destinate persoanelor cu handicap (2010) şi persoanelor vârstnice

prin reţeaua de îngrijire la domiciliu.

În principal serviciile pentru copii aflate în situaţii de risc sunt oferite de

DGASPC. În judeţ colaborarea ONG – ONG sau ONG – DGASPC este frecventă

(2010,4).

Direcţionarea persoanelor solicitante de servicii/ajutor de către o anumită

instituție, pe care persoana o contactează iniţial, este una din modalitățile cele mai

eficiente prin care beneficiarii ajung la serviciul social cel mai adecvat (im).

Serviciile existente sunt departe de a satisface nevoile existente în judeţ sub

raport numeric dar sunt şi slab diversificate.

Cele mai frecvente tipuri de servicii adresate copiilor în situaţii de risc sunt

centrele care acordă servicii de tip familial.

NEVOI PRIORITARE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE

Tipurile de servicii şi furnizori de servicii din județul Covasna prezintă a

varietate destul de mare, însă nu există în fiecare caz o colaborare între furnizori

care să permită folosirea eficientă a resurselor limitate care există în domeniul

asistenţei sociale.

Credem deci, că este foarte important să creăm un sistem de comunicare, de

colaborare eficient.

Este nevoie totodată și de realizarea unor parteneriate funcționale între

Direcția Generală și alte istituții cu care intră în contact în urma activității cu

beneficiarii/potențialii beneficiari ai serviciilor (inspectoratul școlar, spitalele din


2017 - 2020

46

județ, medicii de fmilie, poliția, autoritățile locale, ONG-uri, etc.).

Nevoi identificate în domeniul protecției drepturilor copilului

a) Sprijinirea menţinerii copiilor în familia naturală prin prevenirea

abandonului copiilor şi a instituţionalizării.

Politicile europene şi cele naţionale în domeniu se axează pe sprijinirea şi

responsabilizarea familiei în creşterea şi educarea copilului. Familia naturală

reprezintă pentru copil mediul cel mai propice pentru creşterea şi dezvoltarea

lui. Prevenirea instituţionalizării este astfel prioritară, un rol major revenind

comunităţii locale din care provine copilul. Conform legislației în vigoare, autorităţile

administraţiei publice locale au obligaţia specială a copilului lipsit, temporar sau

definitiv de îngrijirea părinţilor săi.

Este importantă dezvoltarea unor servicii de sprijin pentru a întări

responsabilitatea parentală, pentru a sprijini familiile cu risc ridicat de abandon. La

nivel local, ar trebui să fie disponibilă o gamă largă de servicii pentru abordarea

problemelor care se ivesc în diferite etape ale vieții familiilor.

În vederea realizării acestui lucru, unul dintre obiectivele strategiei prezente

este dezvoltarea serviciilor primare pentru copii și familiile acestora de către

autorităţile locale.

Astfel, un număr de 7 primării și-au propus înfiinţarea de centre de zi şi after

school pentru copii, și anume Cătălina, Chichiş, Covasna, Estelnic, Lemnia, Ojdula,

Turia.

DGASPC Covasna va sprijini autorităţile locale, în limitele prevăzute de

legislaţie (sprijin metodologic, îndrumare), în vederea realizării acestor servicii și a

atribuțiilor în domeniul protecției sociale. Astfel s-ar asigura posibilitatea

intervenţiei locale, şi rezolvarea promptă a situaţiilor de risc.

Implicarea în mai mare măsură a autorităţilor publice locale şi soluţionarea la

nivel local a problemelor sociale care privesc copiii ar duce la scăderea semnificativă

a numărului copiilor instituţionalizaţi şi a cheltuielilor Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna.

b) Oferirea serviciilor de calitate, corespunzătoare standardelor minime

obligatorii și nevoilor individuale ale copiilor din sistemul de protecție.

Asigurarea calității serviciilor este una din prioritățile instituției. Acest lucru

se referă atât la planificarea serviciilor, cât și la furnizarea acestora, incluzând toate

aspectele legate de calitatea îngrijirii, educației și socializării, mediul în care se


2017 - 2020

47 47

realizează acestea precum și asigurarea resurselor umane specilizate

necesare. Implementarea și respectarea standardelor minime obligatorii

aplicabile serviciilor este condiția acreditării furnizorilor de servicii și a

acordării licenței de funcționare a serviciilor.

c) Soluţionarea cazurilor copiilor părăsiţi în spitale

La nivelul judeţului Covasna s-a încheiat un protocol de colaborare între

instituţiile responsabile pentru soluţionarea acestor cazuri. Periodic se organizează

întâlniri de lucru pentru discutarea problemelor ivite, a metodelor de colaborare

eficientă şi a modalităţilor de intervenţie. La aceste întâlniri participă, de regulă,

reprezentanţii spitalelor de pe teritoriul judeţului, reprezentanţii DGASPC Covasna cu

atribuţii în domeniu şi reprezentanţii SPAS-urilor unde se identifică cele mai multe

cazuri sau cazuri problematice.

d) Asigurarea unor servicii specializate pentru copiii cu probleme speciale

Fiecare copil trebuie să aibă șanse egale la educație, potrivit capacităților

individuale. Practic, se observă că există un număr semnificativ de copii cu

dizabilități crescuți în familie, care nu frecventează nicio formă de învățământ. Aceștia,

cu timpul vor fi marginalizați de societate, scăzând posibilitatea socializării acestora.

În cadrul unor astfel de servicii specializate, pe lângă activitățile de educație

specifică, de recuperare/reabilitare a acestora, s-ar pune accent pe sprijinirea integrării

treptate în societate.

În județul Covasna există centre de reabilitare doar în zonele Sf. Gheorghe,

Baraolt și Tg. Secuiesc. Pentru apropierea serviciilor de beneficiari, în vederea

creșterii accesului copiilor la serviciile specializate, considerăm că este nevoie de

acoperirea și a celorlalte două zone ale județului cu astfel de servicii, și anume a

zonelor Covasna, respectiv Întorsura Buzăului.

În altă ordine de idei, pentru asigurarea accesului copiilor cu diferite probleme

de dezvoltare, cu handicap, sau cu orientare şcolară, care nu pot fi crescuți în familia

proprie sau lărgită la servicii specializate de reabilitare/recuperare, considerăm

necesară înființarea unui centru rezidențial în Tg. Secuiesc, extinderea centrului

rezidențial din Baraolt (având în vedere că acesta poate ocroti doar copii cu vârsta sub 7

ani), și punerea în funcțiune a centrului rezidențial pentru copii cu handicap ―Szekely-

Potsa‖ din Chilieni.

Având în vedere situația juridică a clădirii în care funcționează Centrul de

Plasament nr. 6 Olteni, se impune de asemenea schimbarea locației acestuia.


2017 - 2020

48

e) Asigurarea de servicii specializate pentru copii care au

săvârșit fapte penale și nu răspund penal și pentru copiii cu probleme

de comportament din sistemul de protecţie a copilului.

În legătură cu copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal,

există probleme în cazul acelora care recidivează, săvârşind fapte penale cu o

frecvenţă destul de ridicată. În aceste situaţii, obligaţiile instituite prin măsura de

supraveghere specializată nu sunt îndeplinite, iar aceasta nu-şi mai găseşte

aplicabilitate. În lipsa unor servicii specializate pe problematica acestei categorii de

copii, ar fi posibilă doar plasarea acestora în serviciile de tip rezidenţial existente în

subordinea DGASPC Covasna, ceea ce ar duce la afectarea dezvoltării celorlalţi

beneficiari.

În ultimul timp sunt tot mai multe cazurile sesizate de copii cu probleme de

comportament din cadrul serviciilor de protecție a copilului. Pentru a evita influența

negativă a acestora, s-ar impune separarea lor de ceilalți copii din serviciile

rezidențiale. Un astfel de serviciu cu personal specializat ar avea ca scop prevenirea şi

combaterea acţiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor, educarea copiilor în

spiritul respectului faţă de lege şi faţă de valorile morale, încurajarea şi sprijinirea lor

în evoluţia spre o viaţă responsabilă şi corectă având ca finalitate integrarea şcolară,

familială ori socială a copilului.

f) Reabilitarea/extinderea capacității unor servicii

Conform datelor Serviciului de asistență maternală profesională, în termen de 3

ani se preconizează ca un număr de 29 asistenţi maternali profesioniști să părăsească

sistemul, solicitând pensionarea pentru limita de vârstă, pensionare anticipată, sau din

alte motive personale. Numărul copiilor care vor necesita transferul va fi 58.

Esistă un număr relativ mic de cereri de atestare ca AMP, înregistrate la

DGASPC Covasna, iar în multe cazuri, nu sunt asigurate condițiile impuse de

normativele în vigoare pentru atestarea persoanelor solicitante. Astfel, în anul

2012 au fost atestați și angajați 2 AMP (în timp ce și-au încetat activitatea 9), iar în

anul 2013, până în luna septembrie, 4 (şi au plecat 4). Prin noile angajări încercăm

eventual să rezolvăm plasarea copiilor părăsiți în spitale. O altă problemă identificată

este vârsta copiilor, asistenții maternali solicitând uneori transferul copiilor mai mari

(cu vârsta mai mare de 12 ani) la un alt serviciu, motivând că nu fac față problemelor,

comportamentelor specifice acestei vârste.

Considerăm că o modalitate de rezolvare a celor menționate ar fi extinderea

capacității unor servicii (în special a caselor sau a modulelor de tip familial) .


2017 - 2020

49 49

g) Sprijinirea tinerilor din sistemul de protecţie a copilului în vederea

integrării socio-profesionale

Aşa cum s-a menţionat mai sus, Centrul de sprijin pentru tinerii peste 18 ani

din Sf. Gheorghe, din structura DGASPC Covasna este serviciul specializat care

asigură tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie a copilului consiliere şi sprijin în

vederea continuării dezvoltării deprinderilor de viață independentă, a integrării pe piața

muncii, pentru continuarea studiilor precum şi a căutării unei locuinţe.

Conform datelor statistice, numărul tinerilor cu vârsta de 18 ani din sistemul

de protecție a copilului va fi de 20 în anul 2014, 27 în anul 2015, respective 30 în anul

2016. Pentru a facilita integrarea socio-profesională a acestora, va trebui să se pună un

accent mai mare pe sprijinirea formării, dezvoltării și îmbunătățirii deprinderilor de

viață independentă în toate serviciile în care aceștia se află. Considerăm totodată

necesară o colaborare optimă cu autoritățile locale și cu Agenția Județeană pentru

Ocuparea Forței de Muncă în vederea facilitării obținerii unor locuințe sociale și a

unor locuri de muncă tinerilor care părăsesc sistemul de protecție.

Ca un răspuns la problemele de integrare a tinerilor, la nivelul unora dintre

localități există deja inițiative de a dezvolta proiecte cu caracter lucrativ pentru aceştia

(Estelnic, Poian, Lemnia, Mereni, Sânzieni), prin proiecte de finanțare.

h) Intervenția în cazul mamelor minore

Având în vedere că în ultima vreme s-a constatat creșterea numărului

minorelor care au născut în unitățile medicale de pe teritoriul județului, s-a acordat o

atenție sporită acestui fenomen, atât la nivel central, cât și la nivel județean.

Pentru combaterea acestui fenomen s-au organizat întâlniri de lucru cu

instituțiile implicate încercând responsabilizarea fiecăreia în parte și s-au încheiat

contracte de parteneriat. De asemenea, DGASPC Covasna este partener într-un

program de prevenție care include aspecte de educație sexuală și de igienă, care a fost

implementat din luna octombrie 2012 în colaborare cu reprezentanții mai multor ONG

-uri și instituții publice într-un cartier al municipiului Sf. Gheorghe. Dorim ca acesta să

devină un proiect-pilot care să fie aplicabil și în alte comunități ale județului, având în

vedere că zonele focar în privința acestui fenomen sunt comunele: Vâlcele, Brăduț,

Bățani.

i) În domeniul protecției persoanelor cu dizabilități

Sistemului actual de protecție a persoanelor adulte cu handicap trebuie menținut,

consolidat, îmbunătățit și dezvoltat. La fel, trebuie menținută și sporită accesibilitatea


2017 - 2020

50

serviciilor sociale. O preocupare constantă, în continuare, o constituie

asigurarea calității serviciilor sociale. Sistemul corespunzător nevoilor

identificate vizează incluziunea socială a persoanelor cu handicap.

Nevoile identificate la nivelul județului se prezintă astfel:

Consolidarea sistemului actual şi asigurarea calităţii serviciilor prin îmbunătăţire

şi dezvoltare În continuare este necesară acordarea drepturilor persoanelor cu

handicap, conform legislației în vigoare.Evaluarea persoanelor adulte cu dizabilități

instituționalizate și neinstituționalizate trebuie menținută.

Trebuie îmbunătățită și regularizată asigurarea evaluării persoanelor adulte cu

handicap nedeplasabile la domiciliul acestora.

Planurile individuale de intervenție se vor elabora în continuare. Managementul

de caz trebuie consolidat și în cazul persoanelor cu handicap neinstituționalizate.

Constituie o prioritate profesionalizarea echipelor de lucru, mai ales a celor

pluridisciplinare.

Este nevoie totodată de menținerea serviciilor rezidențiale, de zi și de tip

ambulatoriu respectiv îmbunătățirea calității acestor servicii.

Crearea de noi servicii și dezvoltarea celor existente care să corespundă nevoilor

specifice din județ.

În județul Covasna am identificat o lipsă acută de servicii rezidențiale şi de zi

pentru persoane cu handicap. Un număr de 4 primării planifică înfiinţarea unor

centre de zi pentru persoane cu handicap sau centre de zi multifuncţionale: Covasna,

Ghelinţa, Hăghig, Valea Mare.

Protecţia persoanelor cu handicap în sistem rezidenţial constituie un

„handicap” al judeţului Covasna existând doar 36 de locuri rezidenţiale pentru

persoane cu handicap mintal. Ar mai fi necesară extinderea centrului existent în Tg.

Secuiesc, cu 24 locuri până la 40 de locuri.

În sistemul de protecţie rezidenţială a copilului există un număr de 7

beneficiari cu handicap mintal sau neuropsihic, care în curând vor împlini vârsta de 18

ani şi, la fel, vor necesita asistenţă într-un centru rezidenţial.

Conform solicitărilor din evidenţa Serviciului pentru acordarea şi evidenţa

drepturilor persoanelor cu handicap, coordonarea serviciilor pentru adulţi, relaţia cu

publicul din cadrul DGASPC, o altă categorie de persoane cu handicap care ar

necesita asistenţă rezidenţială sunt persoanele cu handicap neuro-psihic.

În momentul actual există 30 cereri pentru recuperare şi reabilitare

neuropsihiatrică în sistem rezidenţial.


2017 - 2020

51 51

În concluzie, ar fi necesară înfiinţarea unui Centru de

Recuperare Neuropsihiatrică cu 40 locuri în judeţul Covasna.

Pentru tinerii cu handicap uşor sau mediu din sistemul de protecţie a

copilului ar fi o soluţie înfiinţarea de locuinţe protejate în zona Tg. Secuiesc, ceea

ce ar fi o oportunitate ideală de a beneficia de protecţie în continuare dar în acelaşi timp

şi de a asigura independenţa necesară pentru o viaţă demnă.

j) În domeniul protecției persoanelor vârstnice

1. Menţinerea serviciilor de îngrijire la domiciliu

În județul Covasna serviciile de îngrijire la domiciliu din grija ONG-urilor

acoperă o mare parte a județului. Aceste servicii necesită suport și susținere, deoarece

mediul familial, căminul propriu este cel mai prielnic pentru persoana vârstnică atâta

timp cât nevoile acesteia pot fi satisfăcute în condițiile respective. De asemenea este

necesară promovarea activităților de prevenire a instituționalizării persoanelor

vârstnice, este importantă sprijinirea şi susţinerea ONG-urilor care oferă îngrijire la

domiciliu persoanelor vârstnice în nevoie. În judeţ persoanele vârstnice şi/sau bolnave

au acces la îngrijire la domiciliu prin grija ONG-urilor în 26 comune/orașe/municipii:

Sf. Gheorghe, Ilieni, Arcuș, Valea Crișului, Ghidfalău, Bodoc, Brateș, Reci,

Covasna, Comandău, Ghelința, Baraolt, Brăduț, Vărghiș, Aita Mare, Bățani,

Boroșneu Mare, Brețcu, Estelnic, Lemnia, Ojdula, Sânzieni, Tg. Secuiesc, Turia,

Zăbala.

Până în 2018 Primăria Bodoc intenţionează înfiinţarea unui serviciu de

îngrijire la domiciliu în vedera satisfacerii nevoilor existente în comunitate.

2. Crearea unor noi servicii rezidenţiale şi de zi

Serviciile de tip rezidențial și de zi, atât cele publice cât și cele private sunt în

număr insuficient raportat la o nevoie acută în acest sens, mai ales pentru persoanele

vârstnice în situație socială precară sau în cazul persoanelor vârstnice de vârsta a treia.

Centrele de zi au scopul de a menţine persoana vârstnică în căminul propriu şi în

mijlocul familiei şi comunităţii cât timp aceast lucru este posibil. Primăriile Breţcu şi

Sânzieni prupun înfiinţarea unor astfel de centre de zi.

Schimbările înregistrate în structura tradiţională a familiei şi transferul

populaţiei tinere din zonele rurale către zonele urbane a condus la scăderea numărului

de îngrijitori tradiţionali, ceea ce determină nevoia de creştere şi a serviciilor de

îngrijire în sistem rezidențial.

În judeţul Covasna sunt 4 centre rezidenţiale în total pentru persoane


2017 - 2020

52

vârstnice, în următoarele localităţi: Hăghig - cu 110 locuri, Lemnia—cu

40 locuri, Sf. Gheorghe - 31, Sânzieni 19 locuri. Aceste instituţii nu satisfac

nevoile de servicii sociale primare şi specializate pentru persoane vârstnice, în

sistem rezidenţial. Ca urmare, un număr de 5 primării - Arcuş, Covasna, Estelnic,

Ojdula, Baraolt şi-au propus înfiinţarea de centre rezidenţiale pentru persoane

vârstnice, în nume propriu sau în parteneriat.

O altă problemă socială în ascensiune este asistenţa rezidenţială a persoanelor

vârstnice, în general de vârsta a treia, care suferă de demenţă sau boli incurabile. La

nivel judeţean nu există centre rezidenţiale suficente pentru persoane vârstnice care

necesită îngrijire permanentă de tip hospice sau din cauza tulburărilor de

comportament asociate demenţei de diferite tipuri.

Fundaţia Creştină Diakonia şi-a propus înfiinţarea unui centru rezidenţial în

Sf. Gheorghe pentru această categorie de solicitanţi de servicii sociale. O altă

iniţiativă a fundaţiei este dezvoltarea serviciului de îngrijire specializată la domiciliu

de tip paliativ.

În concluzie crearea serviciilor de tip rezidențial primare şi specializate în

judeţul Covasna constiuie o prioritate strategică. Lipsa mobilităţii, izolarea fizică, ca

urmare şi izolarea socială este un risc inerent în cazul persoanelor vârstnice cu

competenţe fizice diminuate, chiar dacă trăiesc în mediul familial. Este nevoie de

organizarea de programe de recuperare şi socializare prin crearea unor centre de

dezvoltare a competenţelor fizice prin metode chinestetice. Caritas Alba Iulia

propune dezvoltarea unor astfel de servicii. Acest serviciu ar contribui la prevenirea

excluziunii persoanelor vârstnice sau altor persoane cu mobilitatea diminuată.


2017 - 2020

53 53

CONTEXT LOCAL COORDONATE GENERALE

Introducere

Coordonate generale

Situat în inima României, la o distanţă de 41 km de Braşov şi 114 km de

Buzău şi la aproximativ 220 km de Bucureşti, Întorsura Buzăului este un oraş de

mărime mică, cu o suprafaţă de 60 km2 şi 8.960 locuitori situat la poalele Munţilor

Ciucaş, în Depresiunea Întorsura Buzăului, în apropierea izvoarelor râului Buzău.

Întorsura Buzăului se află în Depresiunea Întorsura Buzăului, ce dă o

impresie de cetate medievală. La Nord se află Clăbucetele Întorsurii (1000-1200 m)

acoperit cu păduri de foioase și conifere dar și pajiști de o cromatică deosebită.

La Est Întorsura Buzăului este străjuită de munții Buzăului iar la sudul lor de

masivul Siriu—vârful Siriu (1.657 m), vârful Malaia (1.662 m).

La Vest se înalță culmile domoale ale munților Tătarul Mare și Tătarul Mic,

iar la sud culmile semețe și abrupte ale masivului Ciucaș (vârful Ciucaș, 1.954 m).

Geografic, orașul Întorsura Buzăului se află

la 45 grade și 41’ latitudine nordică și 26 grade

longitudine estică și la o altutudine de 700 m într-o

depresiune cu limite bine conturate care-ți dau senzația

că te afli într-o cetate medievală. Teritoriul administrativ

al orașului Întorsura Buzăului, este situat în estul

județului Covasna, având ca vecini:

• la Nord-Est comuna Barcani;

• la Sud-Est comuna Sita Buzăului;

• la Sud - comuna Vama Buzăului;

• la Nord - comunele Teliu și Dobarlau.


2017 - 2020

54

SCURT ISTORIC

Întorsura Buzăului (în limba maghiară: Bodzaforduló), este localizată în

judeţul Covasna, sud-estul Transilvaniei, aflându-se în centrul României. Conform

datelor statistice, oraşul are 8.960 locuitori, dintre care 8.490 români, 56 maghiari, 391

rromi, cu o densitate de 147 locuitori /km2. Se remarcă faptul că orașul Întorsura

Buzăului are o densitate mai mare decât media la nivel naţional, şi judeţean acestea

fiind de 56.7 locuitori/km2 la nivel județean, respectiv 88.4 locuitori/km2 la nivel

național.

Din punct de vedere administrative,

localitatea Întorsura Buzăului este compusă

din orașul Întorsura Buzăului și satele

subordinate Brădet, Floroaia Mare și

Scrădoasa.

Pasul Predeluș este atestat din toamna

anului 1476.

Prima menționare documentară a

localitătii Întorsura Buzăului datează din anul

1770 şi a fost multă vreme un important loc de

popas pentru negustorii care treceau prin pasul

Buzău, înspre Muntenia şi Transilvania.

În anii 1421, 1432, 1438, 1508 oştirile turceşti au trecut prin pasul Buzău

(RALLISSIN - adică Trecătoarea Fericirii) în Țara Bârsei pe care au pustiit-o.

În septembrie 1599, prin pasul Buzăului, Mihai Viteazul a pătruns în

Ardeal stabilindu-şi tabăra de odihnă pe Dealul Taberii, iar în septembrie 1600 prin

acest pas a trecut cu un corp de armată fiului sau, Nicolae Pătraşcu.

Trecerea din Depresiunea Întorsurii Buzăului în Țara Bârsei se făcea prin pasul

Predeluş (actualul DN 10) care este atestat documentar din toamna anului 1476 de o

scrisoare a lui Vlad Țepeș către Judele Brașovului în care dădea de știre că: Cu voia lui

Dumnezeu mi s-a închinat toată Țara Românească și toți boierii; și v-a slobozit

Dumnezeu pretutindeni drumurile și pe la Rucăr și pe la Prahova și pe Teleajen și

Buzău. Deci umblați acum slobozi pe unde vă place și hrăniți-vă și Dumnezeu să vă

bucure!

Localitatea a fost declarată oraş în 1968.


2017 - 2020

55 55

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Clima:

Clima este temperat-continentală, variind în funcție de altitudine.

Poate fi considerata un ―pol al frigului‖ întrucât 6 luni din 12 este iarna,

înregistrându-se foarte des cele mai scăzute temperaturi din țară.

Rețeaua hidrografică:

Râul Buzău, cu obârșia în partea nordică a masivului Ciucaș, după un curs de

aproximativ 16 km. către nord, străbate frumoasa depresiune pe care în bună parte a

creat-o și descrie un cot de 180 grade - Întorsura - după care își continuă drumul spre

sud, traversând munții Buzăului.


2017 - 2020

56

POPULAȚIA

Numărul şi evoluţia populaţiei

Evoluţia populaţiei este determinată atât de factori demografici, cum ar fi

structura pe vârste şi sexe, cât şi factori economici care au dus la depopulare şi

migrarea populaţiei către alte oraşe mai mari si mai dezvoltate economic.

În ceea ce priveşte structura pe sexe, populaţia orașului se caracterizează

printr-o echilibrare a persoarelor de sex feminin faţă de cele de sex masculin, numărul

femeilor fiind de 4498 iar cel al bărbaţilor de 4462 persoane.

În anul 2014, populaţia oraşului Întorsura Buzăului numără 8960 persoane,

reprezentând 4.05 % din populaţia totală a judeţului Covasna şi aproximativ

8,17% din populaţia urbană a judeţului.

Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul oraşului este de 147 locuitori/ km2,

mult peste cea de la nivel judeţean, unde densitatea este de 56.7 locuitori/ km2 din

suprafaţa totală.

Comparativ cu anul 2010, efectivul populaţiei a scăzut cu aproximativ 0,9%

(-73 persoane), în anul 2014. Structura etnică a orașului Întorsura Buzăului este

următoarea: 8.490 români, 56 maghiari, 414 rromi.


2017 - 2020

57 57

Structura pe sexe a populaţiei relevă preponderenţa populaţiei feminine,

aceasta reprezentând 50,2% din populaţia totală a oraşului, în timp ce persoanele de

sex masculin reprezintă 49,8% din total.

Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 16,9% din totalul populaţiei oraşului,

populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 69,2% din total, iar populaţia vârstnică (65 de

ani şi peste) reprezintă 13,7% din total. Conform acestor valori, se poate sesiza un

echilibru al structurii populației la nivelul oraşului.

Comparativ cu anul 2010, efectivul populaţiei a scazut cu aproximativ

0,9% (-73 persoane), în anul 2014. Structura etnică a orașului Întorsura Buzăului

este următoarea: 8.490 români, 56 maghiari, 414 rromi.

Evoluția populației pe grupe de vârstă și sex conform datelor

statistice 2010 – 2012:


2017 - 2020

58

Evoluția numărului de nașteri, decese,

căsătorii în perioada 2010 -2013

Forţa de muncă:

În luna martie 2014, orașul Întorsura Buzăului înregistra un număr de 250

șomeri, neînregistrându-se fluctuații mari a numărului de șomeri față de anii anteriori

(o medie de 266 persoane în 2011, 233 persoane în 2012 și 251 persoane în 2012).

Rata de dependenţă demografică caracterizează potenţialul de activitate al

populaţiei şi are o valoare de 325,13‰, în oraşul Întorsura Buzăului, în anul 2014.

Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă (tânără şi vârstnică)

asupra populaţiei active (populaţia adultă).

Aşadar, oraşul Întorsura Buzăului, la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între

15-64 de ani revin aproximativ 325 persoane tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice

(65 ani şi peste).

Aşadar, la 8 persoane adulte (15 – 64 ani) corespund 3 persoane tinere şi

vârstnice (din care 1,6 persoane au vârsta de până la 14 ani şi 1,4 persoane au o vârstă

de 65 de ani sau peste). Rata de dependenţă demografică la nivel judeţean este de

394,4‰, în anul 2010, iar la nivel naţional înregistra o valoare de 429,2‰.

Principalele religii ale populaţiei oraşului Întorsura Buzăului sunt: religia

ortodoxă (95,25% din populaţia oraşului), religia romano-catolică (0,26% din

populaţie), reformată (0.17%) alte religii (penticostali, baptiști, adventiști, martorii lui

Iehova, etc – 0.58% din populație).


2017 - 2020

59 59

TERENURI ȘI LOCUINȚE

Suprafaţă administrativă a orașului Întorsura Buzăului este 60,97 km2

respectiv 747 ha în intravilanul orașului.

Potenţialul natural al comunei îl constituie fondul său funciar, respectiv

suprafaţa teritoriului administrativ.

Fondul agricol al comunei se structurează astfel:

• teren agricol - total 5500 ha, din care:

• arabil - 752 ha;

• faneață - 2325 ha;

• pașuni naturale - 2423 ha (918 Întorsura Buzăului, 1505 Vama Buzăului).

Locuințe

Tendinţele de construire de

locuinţe manifestate în perioada 2010-

2013, în oraşul Întorsura Buzăului, se

observă prin evoluţia numărului de

autorizaţii de construire. În această

perioadă, numărul maxim de autorizaţii de

construire pentru clădiri rezidenţiale

e l i b e ra t e în anul 2010 a fost de 30 de

autorizaţii.

La sfârșitul anului 2012 pe

teritoriul orașului Întorsura Buzăului existau 2955 de locuințe, fiind 91 de locuințe

aflate în proprietate publică si 2864 locuințe aflate în proprietate privată.


2017 - 2020

60

Se remarcă o creștere semnificativă a numărului de locuințe aflate

în proprietate publică (36 de locuințe) față de sfârșitul anilor 2010 și 2011.

Față de anul 2011, la sfârșitul anului 2012 (înregistrându-se un

număr de 2955 unități) creșterea locuințelor aflată în proprietate privată a fost cu

60 de locuințe.

Grad de racordare la utilităţi

Orașul Întorsura Buzăului dispune în prezent de un sistem de alimentare cu

apă potabilă centralizat de 37,5 km lungime, și de o rețea de canalizare de 11,9 km.

Energie electrică

Orașul Întorsura Buzăului este în prezent complet electrificat. Alimentarea

cu energie electrică este asigurată prin intermediul companiei Electrica; în ce priveşte

procentul branşamentelor la energia electrică, acesta este de 99%.

Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin

liniile electrice de înaltă tensiune LEA 110 KV.

Distribuţia energiei electrice de la posturile de transformare la consumatori se

face prin reţeaua de joasă tensiune prin cabluri subterane în zona centrală a

municipiului şi prin linii aeriene pe stâlpi de beton în celelalte cartiere.

Traseul reţelei de joasă tensiune urmăreşte reţeaua stradală a localităţii şi

cuprinde în întregime zona construită.

Transport în comun

Transportul în comun este asigurat doar pentru elevi prin intermediul

microbuzelor școlare de către Serviciul de Transport Public Local aflat în subordinea

Serviciului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Orașului

Întorsura Buzăului.

De asemenea, există transportatori privați ce asigură în regim de taxi

transportul pentru populație.


2017 - 2020

61 61

Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor

În domeniul telecomunicațiilor în oraşul Întorsura Buzăului funcționează

un oficiu Romtelecom, iar numărul abonaților telefonici este în continuă

creștere. De asemenea, au apărut operatori noi pe piața locală: RDS, UPC, Akta.

În prezent sunt un număr de 1182 posturi telefonice conectate la sistemul

naţional şi internaţional de telefonie fixă prin intermediul unei centrale telefonice

automate digitale ale operatorului Romtelecom.

S.C. Romtelecom S.A. oferă servicii de telefonie, transmisie date, internet şi

televiziune digitală. Reţelele telefonice sunt în curs de extindere si modernizare, se

înlocuiesc traseele uzate cu sisteme moderne și se asigură preluarea din centralele

analogice în cele digitale.

Serviciile de telefonie mobilă sunt oferite de operatorii de telefonie

Vodafone, Orange şi Telekom.

În domeniul noilor tehnologii, în comunicaţii exista tendinţe deosebit de

favorabile în domenii precum:

- Comunicaţii mobile GSM (Vodafone, Orange, Telekom);

- Comunicarea în domeniul telefoniei fixe;

- Internet: exista firme cu profilul Cafe Internet (cybernet). Prezenţa în

spaţiul virtual /internet al localităţii este la o cota numerică şi calitativă ridicată.

- Domenii rezervate pe internet (.ro);

Serviciile poştale sunt asigurate de un oficiu poştal al Direcţiei Regionale de

Poştă Covasna. Oficiul Poștal Întorsura Buzăului oferă clienților atât servicii

tradiționale, cât și servicii informatizate de tip Western Union, Eurogiro, On-line,

mandate electronice. Titularii celor 5.589 de gospodării arondate acestei subunități

poștale își pot achita facturile la utilități - telefonie fixă și mobilă, curent electric, dar

pot efectua și plăți către băncile partenere Poștei Române.


2017 - 2020

62

SERVICII DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI SĂNĂTATE

În anul 2014 reţeaua de unităţi de

învăţământ public din oraşul Întorsura

Buzăului este alcătuită din: 4 unități de

învățământ preșcolar, 4 şcoli cu clasele I-VIII

(inclusiv învățământ special) şi 2 licee.

Numărul de absolvenți, conform datelor

statistice de la sfarșitul anului 2011 a fost

de 116 persoane în învățământul primar

și gimnazial și de 270 absolvenți a celor

două licee. Fiind finanțat de la bugetul

local, sistemul educațional este caracterizat

de un personal bine calificat, cu o experienţă

de bună practică, cu rezultate bune.


2017 - 2020

63 63

În anul 2012, reţeaua unităţilor de sănătate cuprindea: 10 medici

din care 5 medici de familie, 4 stomatologi, 2 farmaciști si 40 persoane

personal sanitar mediu.

În ultimii ani nu au fost depistate epidemii, sănătatea locuitorilor fiind bună.

Evoluția categoriilor de unități sanitare ce funcționează pe teritoriul

orașului Întorsura Buzăului în perioada 2010 - 2013:

Asistenţa socială este organizată la nivelul primăriei în cadrul unui SPAS unde

îşi desfăşoară activitatea 3 asistenți sociali, un mediator sanitar şi o comisie pentru

efectuarea de anchete sociale.

Urmare anchetelor derulate, populaţia rromă reflectă un nivel de trai mai scăzut

decât restul populaţiei dar şi o preocupare dezinteresată faţă de necesităţile unui confort

minim decent.

Comunitatea rromă are acces

garantat la asigurări sociale, asistenţă

medicală şi învăţământ.

Conform Legii nr. 416/2001, există

119 dosare evaluate, pentru care se plătesc

ajutoare pentru venitul minim garantat.

La data elaborării acestei strategii,

în evidenţa compartimentului de protecţie

socială figurează un număr de 25 asistenţi

personali.


2017 - 2020

64

Spaţii verzi. Parcuri

Orașul Întorsura Buzăului dispune de o suprafață de 13 ha spații verzi,

ceea ce reprezintă 1,74 % din suprafața în intravilan a acestuia.

În oraş sunt trei parcuri amenajate cu alei, bănci, foişoare şi elemente de

joacă destinate copiilor.


2017 - 2020

65 65

INFRASTRUCTURA DE DRUMURI

Oraşul Întorsura Buzăului, aflat în proximitatea municipiilor Brașov și Sfântu

Gheorghe, are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Este străbătut de

DN10, ce leagă Brașovul de Buzău. Accesul în depresiunea Întorsura Buzăului se

poate face și feroviar, pe linia Brașov – Întorsura Buzăului operată în prezent de

transportatori privați.

Drumurile judeţene si cele orăşeneşti sunt întreţinute în condiţii optime de

funcţionare de către serviciile specifice ale administraţiei publice locale. În

localitatea Întorsura Buzăului există o reţea stradală extinsă de 91 de km din care

doar 21 km sunt modernizați, restul de 61 fiind drumuri cu împietruiri simple sau cu

macadam, bolovani, pavaje cu piată brută sau de râu. Satisfacerea nevoilor de

transport ale locuitorilor se leagă de structura drumurilor locale.


2017- 2020

66

SERVICII PUBLICE

Autorităţile publice locale au o preocupare constantă pentru dezvoltarea

serviciilor publice, în scopul creşterii calităţii vieţii. Au fost folosite atât fonduri

proprii cât şi fonduri europene de pre-aderare şi post-aderare, pentru proiecte care

vizează infrastructura de apă şi apă uzată, reabilitarea reţelei de drumuri, reabilitare/

construcţie de infrastructură de învăţământ, de sănătate, servicii sociale, poliţie

comunitară, intervenţii în situaţii de urgenţă, protecţia mediului, infrastructură pentru

sport şi relaxare.

Serviciul de Asistenţă Socială

Serviciul Public de Asistenţă Socială Întorsura Buzăului este serviciul

public de asistenţă socială organizat la nivel local, în subordinea Consiliului Local al

oraşului Întorsura Buzăului, sub coordonarea Primarului, fără personalitate juridică,

având finanţare din alocaţii bugetare şi venituri extrabugetare în limita competenţelor

acordate de lege, cât şi de hotărâri ale Consiliului Local al oraşului Întorsura Buzăului

şi de dispoziţii ale Primarului oraşului Întorsura Buzăului.

Serviciul Public de Asistenţă Socială Întorsura Buzăului este constituit şi

funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 47/2006 privind sistemul naţional de

asistenţă socială; prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,

cu modificările şi completările ulterioare; prevederilor Regulamentului - cadru de

organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă socială aprobat de Hotărârea

Guvernului nr. 90/2003, cu modificările şi completările ulterioare; precum şi

prevederile Regulamentului de Organizare și Funcţionare a Serviciului Public de

Asistenţă Socială Întorsura Buzăului.

Serviciul Public de Asistenţă Socială Întorsura Buzăului are rolul de a

identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din domeniul

protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, cu

venituri mici, precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc social.


2017- 2020

67 67

CULTURA

Activităţile culturale în Întorsura

Buzăului au o lungă şi remarcabilă tradiţie.

Astfel, la nivelul orașului se remarcă:

• Ansamblul Folcloric “Pastorala” a fost

fondat în 1969 cu scopul de a păstra

tradiţiile şi obiceiurile de dans şi muzică

populară din partea transilvăneană a

depresiunii Buzăului, o zonă de

interferenţă cu Moldova (Vrancea) şi

Muntenia.

Corul “Cununa Carpaţilor” a fost fondat în 1995, prin unificarea cu formaţia

artistică similară din Sita Buzăului. Iniţial a fost format dintr-o formaţie vocală mixtă,

care a pornit de la esenţa artistică tradiţională locală. Membrii corului sunt artişti

amatori din oraşul Întorsura Buzăului şi comunităţile locale. De-a lungul anilor,

Corul şi-a diversificat repertoriul şi a dat naştere unei abordări de muzică populară

locală pe 4 voci, înregistrând performanţe atât la evenimente muzicale de la nivel

naţional, cât şi internaţional. În prezent, corul este un grup care cântă piese preluate

din repertoriul popular, dar şi muzică religioasă ortodoxă română. Participă la toate

evenimentele laice şi religioase ale comunităţii locale şi ale judeţului Covasna şi este

recunoscut ca având o interpretare corală complexă şi minunată.

De asemenea, corul participă la evenimente culturale de muzică populară

naţionale şi internaţionale.

(Clubul) CĂMINUL Cultural

Brădet - inaugurat în 1976, ca

urmarea dorinţei comunităţii locale

din Brădet de a avea o instituţie

culturală unde să poată fi puse în

valoare frumoasele tradiţii şi

obiceiuri cu specific local. Această

iniţiativă a aparţinut lui Ioan Lupoi,


2017- 2020

68

care şi-a adus o importantă contribuţie în constituirea clubului, cu

ajutorul tuturor sătenilor din Brădet. În cadrul acestui club, toţi sătenii din

Brădet se întâlnesc în mod regulat şi organizează baluri, dansuri populare şi

alte obiceiuri tradiţionale. Fiind mari iubitori de muzică populară naţională,

sătenii din Brădet sunt foarte mândri de Ansamblul de dans naţional popular

―Brădulețul‖ fondat în 1982 de Tonie Viorel. Acest ansamblu participă anual la

festivaluri de muzică populară tradiţională în ţară şi peste hotare.

De asemenea, Clubul Cultural

Brădet organizează şi găzduieşte

―Festivalul de Paşti de încondeiere a

ouălor‖. La iniţiativa directorului

Costică Olteanu, Clubul Cultural

Întorsura Buzăului (de care aparţine

Clubul Cultural Brădet), femeilor din

Brădet le-a fost acordată ocazia de a-şi

demonstra talentul şi îndemânarea în

încondeiatul ouălor, un obicei local foarte vechi şi foarte valoros. În prezent, acest

festival este doar un eveniment local, dar în viitor organizatorii doresc să transforme

„Încondeiatul ouălor de Paşti‖ într-un festival naţional, încercând să păstreze

obiceiurile tradiţionale româneşti originale.

• (Clubul) CĂMINUL Cultural Floroaia Mare a fost fondat în anul 1976, într-un

sat din apropierea orașului Întorsura Buzăului. Clubul a inaugurat recent o nouă

clădire cu 200 de locuri, construită pe locaţia vechiului club. Noua clădire se află într-

o stare mai bună decât cea veche, iar sătenii vin aici pentru diferite spectacole sau

pentru activităţi culturale prezentate de diverse grupuri artistice. Clubul a oferit

posibilitatea pentru sătenii din Floroaia Mare de a se întâlni în mod regulat şi de a

contribui la menţinerea continuă a minunatelor obiceiuri tradiţionale autentice din

această zonă.

• Formaţia de dans popular a fost fondată în 1965. Aceasta participă la multe

festivaluri folclorice în ţară şi peste hotare. Formaţia de dans popular este un mesager

al frumuseţii muzicii şi dansurilor populare din această zonă şi a obţinut diverse

premii şi multe aprecieri.

În cadrul aparatului de specialitate al Primariei Întorsura Buzăului funcționează

B iblioteca Orășenească, ca și instituție de profil cu funcție de cultură și

educațional științifică. Acest serviciu aflat în subordinea Direcției Administrației


2017 - 2020

69 69

Publice Locale are în gestiunea sa următoarele atribuții:

• Colecţionează şi conservă lucrări de interes local;

• Întocmeşte cataloage şi alte instrumente de valorificare a colecţiilor

în sistem tradiţional şi informatizat, asigură servicii de informare bibliografică şi

documentare de interes local;

• Oferă utilizatorilor atât servicii pentru lectură, studiu, informare şi documentare la

sediul bibliotecii, cât şi împrumut la domiciliu;

• Efectuează, în scopul valorificării colecţiilor, bibliografii, studii de sociologia

lecturii, acţionând pentru aplicarea cercetărilor proprii sau ale altor instituţii de

profil, sau persoane fizice interesate;

• Iniţiază, organizează sau participă la realizarea unor programe de valorificare a

tradiţiilor culturale, de animaţie culturală, de promovare a creaţiei ştinţiifice, tehnice şi

cultural- artistice;

• Asigură evidenţa biblioteconomică globală şi individuală a colecţiilor;

• Completează curent şi retrospectiv colecţiile prin achiziţii, abonamente,

schimb interbibliotecar, transfer, donaţii şi alte surse;

• Prelucrează biblioteconomic colecţiile conform normelor tehnice de specialitate.

Iluminat public

Localitatea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic

Naţional prin intermediul unei reţele de distribuţie de medie tensiune. Reţeaua de

medie şi joasă tensiune este aeriană.

În perioada 2008-2016 au fost realizate lucrări de întreţinere, reparaţii,

extindere si modernizare a reţelei electrice/iluminatului public.

În condiţiile dezvoltării imobiliare a oraşului numărul de autorizaţii de

branşare la curent electric a cunoscut o creştere continuă. În toată această perioadă

modernizarea a constat în înlocuirea corpurilor de iluminat defecte şi a reţelelor

dezafectate, intervenţii care din păcate nu au acoperit decât o mică parte a suprafeţei

oraşului.

Tipul de reţea este in proporţie

de 100% de tip LEA, stâlpii fiind

uneori depăşiţi de încărcătura pe care o

suportă. Reţelele au un grad de uzură

ridicat şi necesită înlocuirea reţelelor de

distribuţie publică şi a posturilor de

transformare care funcţionează la

tensiunea de10 KV cu reţele de 20 KV.


2017 - 2020

70

Schimbarea tensiunii este cu atât mai necesară cu cât reţeaua

actuală este aproape de saturaţie din punct de vedere al capacităţii de

distribuţie. Această acţiune presupune pe lângă înlocuirea cablurilor uzate de

10 KV cu cabluri de 20 KV şi înlocuirea echipamentelor din posturile de

transformare cu echipamente de 20 KV (introducere posturi 20/0,4 KV tip RMU cu

izolaţie în SF6 sau vid). Se recomandă de asemenea utilizarea tehnologiilor verzi,

respectiv iluminatul cu becuri tip LED ce reduce consumul cu până la 70%.

Servicii de salubritate şi managementul deşeurilor

În orașul Îtorsura Buzăului serviciile de salubritate și managementul

deşeurilor sunt asigurate de S.C. Salubritatea IBSV SRL aflată în subordinea

Consiliului Local, între serviciile furnizate de această societate se numără:

- servicii de colectare selectivă a d e şeurilor PET/folie/plastic, hârtie/

carton, sticlă);

- servicii de măturat mecanizat şi manual;

- servicii ridicări gunoi menajer, moloz,

iarbă;

- servicii de colectare a reziduurilor

industriale, a pământului, a ierbii rezultată în

urma tăierii şi a gunoiului menajer;

Colectarea deşeurilor municipale este

responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin

serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea

acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de

salubrizare).

Concomitent cu sistarea depozitării pe depozitele neconforme au fost realizate

staţii de transfer şi sortare, care au preluat deşeurile colectate din localităţile în care a

fost sistată activitatea pe depozitele neconforme. În Întorsura Buzăului a fost create o

stație de transfer cu o capacitate de 1000 t/an.


2017 - 2020

71 71

ECONOMIE

În momentul de față, există un număr de 126 entități economice înregistrate şi

operaționale în Întorsura Buzăului, dând naştere unei cifre totale de afaceri de

11.070 milioane Euro, ceea ce reprezintă doar 1,52% din totalul cifrei de afaceri a

județului Covasna. Mărimea companiilor este în general de la medie spre mică,

majoritatea având sub 20 de angajați. Principalele sectoare din activitatea economică

sunt agricultura, procesarea şi prelucrarea lemnului, construcții metalice, comerțul.

Turism

Din punct de vedere turistic,

Întorsura Buzăului deţine un potenţial

nelimitat, datorită peisajului montan

extraordinar, cu frumuseţi naturale

neprihănite, bogat în râuri, cascade, păduri,

pajişti, faună, floră şi un aer proaspăt şi

curat, dar şi datorită unui bogat patrimoniu

cultural, tradiţiilor şi obiceiurilor.

Luând în considerare locaţia, calitatea aerului şi poluarea redusă, peisajele

foarte frumoase, tradiţiile şi obiceiurile bine păstrate, zona are un enorm potenţial de

dezvoltare a diferitelor sectoare din industria turismului, cum ar fi: turism de

aventură, vânătoare, camping, nautic şi, nu în ultimul rând, cultural.

Peisaj montan

Peisajul montan din preajma Întorsurii Buzăului este foarte atractiv. Astfel,

Munţii Ciucaş formează cel mai înalt şi spectaculos masiv din Carpaţii de Curbură.

Vârful Ciucaş are o înălţime de 1954 m şi găzduieşte izvorul râului Buzău. Flora din

Munţii Ciucaş este specială, regăsindu-se aici floarea-de-colţ. Fauna este reprezentată

de urşi, lupi, mistreţi, cerbi carpatini, capre sălbatice, dar şi râşi sau cocoşi de

munte. Rutele montane turistice sunt bine marcate. Munţii Buzău reprezintă o atracţie

spectaculoasă. Au un peisaj extraordinar şi piscuri înalte de 1800 m. Aici se află cel

mai înalt lac montan din Carpaţi: Lacul Vulturului (la înălţimea de 1420 m).


2017 - 2020

72

Alte atracţii din această zonă montană sunt Cascada Cașoca,

Vârful Penteleu, Lacul Siriu şi izvorul cu ape minerale Siriu. La 4 km

depărtare de oraşul Siriu, pe pârâul Cașoca în aval, se află o cascadă superbă

unde apa cade de la 6 m înălţime. De asemenea, există cabana ―14 scaune‖,

cu 20 locuri. Valea Buzăului poate fi o zonă splendidă, odată cu refacerea drumurilor.

Bâsca Mare şi Mică sunt pline de trecători, prăpăstii, pante, păduri de brad şi peisaje

extraordinare. Pe Masivul Penteleu sunt stepe montane, tufişuri de afine, de zmeură,

stâne şi faună – urs carpatin, cerb, căprioare şi cocoş de munte.

Potenţialul turistic al Munţilor

Buzău este nelimitat şi poate fi

transformat într-o staţiune montană

turistică minunată sau într-un Parc

naţional care să deservească 6 judeţe:

Braşov, Buzău, Vrancea, Prahova,

Dâmboviţa şi Covasna. Cu toate

acestea, în momentul de faţă acest

potenţial nu este bine pus în valoare

şi există nevoia de investiţii în

facilităţi şi de refacere a drumurilor.

Râuri şi ape

Râurile din preajma Întorsurii Buzăului dau un plus de frumuseţe întregii zone.

Astfel, Râul Buzău este cel mai lung râu din estul României, afluent al râului

Siret, cu o lungime totală de 302 km. Izvorăşte din Carpaţii de Sud-Est, la est de

Braşov. Râul Buzău trece prin judeţele Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila. Se varsă

în Siret în apropierea confluenţei cu Dunărea, la vest de Galaţi .

Biserici şi mănăstiri

Bisericile şi mănăstirile sunt o

altă comoară a Întorsurii Buzăului.

Numărul aşezămintelor religios-creştine

în oraş şi în zona montană este mare.

Astfel, Biserica Sfântu Gheorghe este o

biserică din secolul al XIX-lea realizată

din piatră, pe strada Bisericii, construită

mai târziu decât bisericile din celelalte


2017 - 2020

73 73

localităţi din zonă (menţionate în Sita Buzăului în 1533 şi Vama Buzăului

1721).

Comunitatea ortodoxă din Întorsura Buzăului a fost pentru prima dată

menţionată din punct de vedere istoric abia în anul 1805, deşi pe un clopot mic

al bisericii de piatră, sfinţită în anul 1836 ca Biserica Sf. Gheorghe, există o

inscripţie datând din 1775.

În 1830, în afară de biserica ortodoxă a existat o şcoală confesională.

Alte biserici din Întorsura Buzăului sunt: Biserica Ortodoxă Brădet construită

în 1950 şi Biserica Ortodoxă Floroaia Mare construită în 1960.

Partie de schi

Pârtia se află aproape de centrul orașului în locul numit Dealu Taberei, din

DN10 spre Sărămaș la 700m. Aparține Asociației Ciucaș Întorsura Buzăului, un

O.N.G local.

Dificultatea pârtiei pleacă de la mediu spre foarte ușor deoarece terenul permite

alegerea variantei preferate.

Lungimea pleacă de la 230 m pe partea cea mai înclinată și poate merge până la

500 m pe partea ușoară.


2017 - 2020

74

OBIECTIVE ȘI INVESTIȚII REALIZATE ÎN PERIOADA

2007-2016

Învățământ. Cultură

Reabilitarea laboratoarelor și atelierelor Grup Școlar „ Nicolae Balcescu―;

Reabilitare și modernizare Cămin Cultural Brădet;

Reabilitare modernizare și extindere Liceu Teoretic Mircea Eliade;

Reabilitare și modernizare Cămin Cultural Brădet;

Reabilitare, consolidare, modernizare și extindere Cămin Cultural, sat Floroaia Mare;

Infrastructura

Sistem de colectare și gestionare a deșeurilor;

Blocuri de locuințe pentru tineri, zona Serei, oraș Întorsura Buzăului;

Reţele edilitare şi amenajări exterioare blocuri de locuinţe, zona Serei;

Asfaltare str. Bisericii;

Drum ocolitor zona Camping;

Amenajare parcări, trotuare și spații verzi, zona centru Întorsura Buzăului;

Extindere alimentare cu apă strada Pârâului şi Cosminului oraş Întorsura Buzăului;

Refacere paviment, gard, zona pieței agroalimentară;

Execuție acoperiș gradiniță PP / Prichindel;

Amenajare parc Strada Hanului (lângă Judecătorie);

Închiderea ecologică a depozitului neconform din oraşul Întorsura Buzăului;

Reabilitare clădire existentă şi amenajare cabinete pentru medicii de familie;

Reabilitare/reparații spații de parcare, zona judecătorie – bloc 9A,B.C, Întorsura Buzăului;

Extindere rețea distribuție apă, strada Aviatorului;

Reabilitarea și modernizarea sistemului IT al primăriei orașului Întorsura Buzăului;

Seră didactică;

Turism

Promovarea turistică a resurselor naturale și antropice din zona Orașului Î ntorsura

Buzăului;

Amenajare pârtie de schi;

Sala de sport cu nivel de practică sportivă convențională locală cu 150 locuri.


2017 - 2020

75 75

Analiza acțiunilor propuse în planul

de acțiuni pentru perioada 2017-2020

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat

în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0

DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA COEZIUNII TERITORIALE PRIN ÎNCURA-

JAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT,

TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM

ȘI CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CEN-

TRU

1.

Construire trotuare

pentru drumuri asfal-

tate, oraș Întorsura

Buzăului;

Se dorește construirea a 4885 m2 trotuare am-

plasate la limita proprietăților particulare, având lăți-

mi cuprinse între 1,00-2,00 m.

DA

2.

Construire trotuare

pentru DN 10, oraș

Întorsura Buzăului

În momentul actual pe DN 10 circulația pietonilor

se desfășoară pe partea carosabilă sau pe zone adia-

cente de pământ. Pe cea mai mare parte a traseului

trotuarele sunt din pământ, pe alocuri fiind din beton,

în diferite forme și grosimi.

Obiectivul principal al acestui proiect constă în

îmbunătățirea infrastructurii urbane la nivelul orașului

prin proiectarea de trotuare noi.

DA

3.

Amenajare spații

verzi, locuri de joacă

pentru copii, zona

blocurilor, oraș Întor-

sura Buzăului

În orașul Întorsura Buzăului există un număr mare

de copii care în acest moment nu au locuri de joacă în

apropiere.

La nivel social, se remarcă necesitatea creării unui

punct de întâlnire și petrece a timpului liber în zonă,

prin crearea de locuri de joacă, spații verzi, precum și

a unui cadru de relaxare.

DA

4.

Construirea de piste

pentru bicicliști în

oraș Întorsura

Buzăului

Obiectivul prezentului proiect vizează amenajarea

unor piste pentru bicicliști paralele cu DN 10 în

orașul Întorsura Buzăului.

Crearea acestei infrastructuri în orașul Întorsura

Buzăului îi va încuraja pe cetățeni să folosească acest

mod ecologic de deplasare și pe fiecare practicant al

biciclismului care, la rândul său, contribuie la reduc-

erea poluării.

DA


2017 - 2020

76

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0



TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI

CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

5.

Realizare centru

civic, oraș Întorsura

Buzăului

Centrul civic va include:

- clădire BCR, având funcționalitatea de centru

cultural multifuncțional;

- Catedrala ‖Sfânta Treime‖;

- Primăria;

- Casa de Cultură.

DA

6.

Reactualizare PUG,

oraș Întorsura

Buzăului

Planul Urbanistic General al oraşului Întorsura

Buzăului este documentul coordonator principal

în contextul constituirii unei dezvoltări armonioase

şi corelate a elementelor structurale ale mediului

urban, centrului administrativ şi civil, teritoriilor

locuibile, zonelor industriale şi de agrement, sis-

temului de deservire al populaţiei şi infrastructurii

tehnice adecvate.

DA

7.

Reabilitare și mod-

ernizare străzi de

interes local în

orașul Întorsura

Buzăului - Faza I;

Se dorește asfaltarea străzilor: Castanilor, Fab-

ricii, Aviatorului, Floroaia, Gheorghe Doja,

Gheorghe Zaharia, Camping, Dumbravei, 1 De-

cembrie 1918, Hanului. Lungimea totală a acestora

este de 13482,53 m.

DA

8.

Asfaltare și mod-

ernizare drumuri de

interes local, oraș

Întorsura Buzăului,

județul Covasna;

Se dorește asfaltarea străzilor: Brazilor,

Castelului, Molidului, Pârâului, Prieteniei,

Bradet, Observatorului, Plugarilor, Cocorilor,

Crivina, Cosminului, Morii, Floroiței, Viitorului,

Meșteșugarilor.

Lungimea totală a acestora este de 11956 m.

DA

9.

Pod de beton armat

peste râul Buzău,

zona Camping,

județul Covasna;

Podul din beton va avea o singură deschidere

de 28,00 m. și va asigura o bandă de circulație de

5,00 m, cu două trotuare de 1,50 m, având o

lățime totală de 8,50 m.

DA

10.

Reabilitare și extin-

dere poduri și po-

dețe, str. 1 Decem-

brie 1918 și Fabricii,

oraș Întorsura

Buzăului

Obiectivul general constă în reabilitarea podurilor

de pe strada 1 Decembrie și strada Fabricii inter-

secție cu strada 1 Decembrie și extinderea unui

podeț de pe strada Fabricii.

DA


2017 - 2020

77

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat

în

perioada

2014-

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0





TRU

11.

Reparații capitale la

podul din beton ar-

mat din zona Peste-

Vale si la punte pie-

tonală Crivina;

Principalele obiective urmărite în cadrul proiectului

sunt:

- facilitarea mobilității populației;

- îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi în general

asupra mediului;

- dezvoltarea economică şi socială a zonei;

- asigurarea accesului civilizat al utilizatorilor in-

diferent de condiţiile meteorologice;

- sporirea gradului de siguranţă şi confort în trafic.

DA

12. Realizare Pod

Floroița

În cadrul acestui proiect se vor efectua următoarele

lucrări la infrastructură:

- culeele se vor amenaja în raport cu noua secțiune

carosabilă;

- se vor cămășui 15 cm cu beton și plasă ancorată

după îndepărtarea betoanelor de față degradate;

- executarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor

DA

13.

Variantă ocolitoare,

cu statut de drum

județean: Dobârlău—

Floroaia Mare—1

Decembrie 1918—

Fabricii—Brazilor—

Brădet

Prin acest proiect se dorește realizarea unei vari-

ante ocolitoare cu statut de drum județean.

Ruta propusă pentru inelul ocolitor este

următoarea: Dobârlău - Floroaia Mare - str. 1

Decembrie 1918 - str. Fabricii - str. Brazilor - Brădet.

DA

14.

Extinderea si mod-

ernizare sistemelor

de apă si apă uzată în

jud. Covasna, oraș


Principalele activități în cadrul proiectului sunt:

- reabilitarea și extinderea conductelor de aducțiune

apă potabilă, inclusiv rezervoare de apa potabilă și

stații de pompare;

- reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a

apei potabile;

- reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare a

apelor uzate.

DA


2017 - 2020

78

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat

în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0





TRU

15.

Reabilitare, moderni-

zare, extindere și

dotare ateliere șco-

lare Liceul Tehnolog-

ic Nicolae Bălcescu

Investiția va conduce la realizarea unei clădiri pe

structura cadre din beton armat, cu un volum com-

pact, ce va deservi in mod unitar si îndestulător cer-

ințelor educaționale si de confort ale beneficiarului.

Se vor realiza lucrări de reabilitare termică, de re-

alizare instalații în construcții, lucrări exterioare de

sistematizare și reducere a nivelului hidrostatic, ilu-

DA

16.

Reabilitare, moderni-

zare, extindere și

dotare sală de sport

Școala gimnazială cu

cls I-VIII Mihail

Obiectivul principal al proiectului este punerea la

dispoziția sistemului de educație a unui imobil cu

două spații pentru desfășurarea orelor de educație

fizică și sport cu toate utilitățile și dotările necesare

pentru realizarea unei activități eficiente, moderne.

DA

17. Extindere grădiniță

cu 6 săli de grupă;

Proiectul de extindere a grădiniței cu 6 săli de

grupă și refuncționalizarea parterului de la grădinița

existentă a fost executat cu intermitență. Corpul nou

(extinderea) a fost terminată din punct de vedere

structural, însă din punct de vedere arhitectural este

nefinalizat.

Astfel, obiectivul acestui proiect îl constituie fina-

lizarea lucrărilor asupra grădiniței cu 6 săli de grupă.

DA

18.

Reabilitare și mod-

ernizare școala cu

clasele I-VIII Gheor-

ghe Zaharia, sat

Brădet

Obiectivul proiectului îl constituie reabilitarea

estetic-funcțională și tehnico-utilitară a unității de

învățământ în vederea creării unor condiții cât mai

apropiate de standardele și exigențele actuale în ceea

ce privește respectarea normelor de funcționare a

instituțiilor de învățământ, sub toate aspectele:

arhitectură, confort higrotermic, utilități, apă și can-

alizare, instalații termice, finisaje exterioare și in-

terioare, siguranță în exploatare, stabilitate și durabil-

itate.

DA


2014 - 2020

79 79


2017 - 2020

79

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat

în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0





TRU

19.

Amenajare grup sani-

tar și introducere

încălzire centrală /

Școala Primară Flo-

roaia Mică

Obiectivul proiectului îl constituie realizarea unor

extinderi la clădirea existentă care să adăpostească cen-

trala termică, depozitul de lemne aferent acesteia și un

grup sanitar de interior precum și realizarea instalațiilor

pentru încălzirea centrală în clădirea școlii, care să de-

servească necesitățile elevilor și întregului personal

care activează în școală.

DA

20.

Reabilitarea și mod-

ernizarea corpurilor 2

și 3, Școala Gimnazi-

ală cu clasele I-VIII

Mihail Sadoveanu,


În cadrul acestui proiect se dorește reabilitarea și

modernizarea corpurilor 2 și 3 ale școlii, în condițiile în

care situația actuală a clădirilor existente nu se înca-

drează din punct de vedere al rezistenței si stabilității în

normele în vigoare.

DA

21. Amenajare parc spit-

al

Această investiție urmărește amenajarea unui parc

pentru pacienții spitalului orașului Întorsura Buzăului.

Obiectivul principal al proiectului îl constituie

achiziționarea terenului, ridicarea întregului ansamblu

compus din împrejmuire, alei interioare, amenajare

spații verzi, mobilier parc.

DA

22.

Centru social pentru

îngrijirea persoanelor

vârstnice și cu diza-

bilități Întorsura

Buzăului

Obiectivul specific al proiectului îl constituie

creșterea calității serviciilor sociale acordate per-

soanelor aflate pe stradă, indiferent de motiv, cu vârsta

începând de la 18 ani, inclusiv persoanelor adulte cu

copii minori, persoane care necesită suport și îngrijire,

care să asigure, găzduire noaptea, centru de zi pe peri-

oada zilei, servirea hranei, condiții pentru asigurarea

igienei personale, consiliere și suport specializat acor-

dat de o echipă multidisciplinară.

DA


2017 - 2020

80

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0



TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI

CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

23. Cimitir uman –

locație nouă

Situația generală curentă a cimitirului din oraș lasă

de dorit, în condițiile creșterii exigenței locuitorilor și a

lipsei de spațiu. Din acest motiv se impune amenajar-

ea unui nou cimitir pentru locuitorii (de toate confesi-

unile) orașului Întorsura Buzăului.

Obiectivul principal al proiectului il constituie

achiziționarea terenului, ridicarea întregului ansamblu

compus din împrejmuire, alei interioare, poartă acces,

capela și celelalte dotări.

DA

24.

Adăpost pentru câinii

comunitari,Întorsura

Buzăului

Proiectul „Adăpost pentru câini comunitari‖

urmăreşte realizarea unui adăpost pentru câinii co-

munitari aflaţi în libertate, din oraşul nostru, căini a

căror număr este în continuă creştere, reprezentând un

adevărat pericol pentru cetăţeni, atât din cauza

atacurilor repetate, cât şi a posibilităţii de transmitere a

unor boli.

Strângerea acestor câini comunitari de pe străzile

oraşului presupune existenţa unui spaţiu unde aceştia

vor putea fi adunaţi şi îngrijiţi.

DA

25.

Amenajarea unui

teren pentru un car-

tier de familii defa-

vorizate

Obiectivul principal al proiectului îl constituie ame-

najarea terenului, dotarea cu utilități (energie electrică,

apă potabilă, canalizare), amenajarea străzilor,

parcelarea terenului în vederea amenajării unui cartier

de locuințe pentru familii defavorizate.

DA

26. Construcția de locui-

nțe sociale

Prezentul proiect urmărește construirea unor blocuri

de locuințe sociale având un număr de 20 de aparta-

mente.

DA

27. Construcția de locui-

nțe ANL

Prin prezentul proiect se dorește continuarea Pro-

gramului de construire de locuinţe pentru tineri,

urmărindu-se ridicarea unor asemenea blocuri cu un

număr total de 60-100 de apartamente.

DA


2014 - 2020

81 81


2017 - 2020

81

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0





TRU

28.

Realizare documen-

taţie obţinere Au-

torizaţie pentru secu-

ritate la incendiu

aferentă Instituţiilor

şcolare, sanitare ,

culturale şi sportive

ale UAT Oraş Întor-

sura Buzăului

Obiectivele pentru care se solicită autorizaţia de

securitate la incendiu sunt Şcoala cu clasele I-VIII

‖Gheorghe Zaharia‖ Brădet, Grădinița cu Program

Prelungit ‖Prichindel‖, Şcoala cu clasele I-VIII

‖Mihail Sadoveanu‖, Sală de Sport, Cămin Cultural

Brădet.

DA

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0

PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE, CON-

SERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PRE-

VENIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE,

PRECUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECO-

NOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

1.

Utilizarea energiei

solare în scopul re-

ducerii cheltuielilor

pentru prepararea apei

calde la centrala

termică a orașului


Producerea agentului termic primar se va realiza

printr-un număr de 390 panouri solare. Cele 3 câmpuri

de panouri solare vor alimenta fiecare câte 2

schimbătoare de căldură S-a considerat necesară o sto-

care de 15.000 l pentru fiecare câmp de panouri solare.

Se consideră necesare 9 rezervoare de acumulare a câte

5000 l fiecare.

DA


2017 - 2020

82

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0


SERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVE-

NIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRE-

CUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC

LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

2.

Reabilitare sistem

centralizat de încălzire

cu combustibil bio-

masă:

Faza I – Reabilitare

sistem centralizat de

încălzire cu combus-

tibil biomasă – depozit

de masă lemnoasă

Faza II – Realizare

centrală termică pe

biomasă


– construirea unui punct de lucru pentru producerea a

50% din biomasa necesară funcționării centralei;

–extinderea rețelei de distribuție cu minim 2 km;

–punerea în funcțiune a unei noi centrale termice de 2,5

MWh cu combustibil biomasă, pentru a produce apă caldă

vara.

DA

3.

Reabilitare termică a

blocurilor


–izolarea termică a pereților;

–înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare;

–termoizolarea planșeului peste ultimul nivel și lucrări de

reparații șarpantă;

–termoizolarea planșeului de la primul nivel;

–lucrări de reparații la elementele de construcție;

–lucrări de intervenție la instalația de distribuție a agen-

tului termic pentru încălzirea aferentă părților comune ale

blocului.

DA

4.

Reabilitare clădire

Primărie Oraș Întor-

sura Buzăului

Prin acest proiect se intenționează adecvarea clădirii

primăriei la scopul și misiunea asumată la nivelul anilor

2020, salt necesar de la nivelul anilor 1960 când a fost

construită. Odată cu trecerea timpului, și cu creșterea

gradului de dezvoltare urbană a orașului nostru, activitatea

desfășurată în primărie, pe lângă faptul ca a crescut ca și

volum s-a și diversificat, resursa spațiului

nemaicorespunzând situației actuale.

DA


2014 - 2020

83 83


2014 -2020

83

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0


SERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVE-

NIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRE-

CUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC

LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

5.

Eficientizarea infra-

structurii de iluminat

public

Creșterea eficienței energetice și reducerea con-

sumului din producția internă cât și a importului național

este esențială și trebuie sa se facă prin modernizarea infra-

structurii de iluminat public stradal în orașul Întorsura

Buzăului.

DA

6.

Realizare Plan de Mo-

bilitate Urbană, Oraș


Planul de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă per-

spective din domeniul transporturilor, nevoi actuale și de

viitor ale populației, influențate de conceptual de intermo-

dalitate. Este o mișcare ce are ca scop conectarea eficientă

a diferitelor mijloace de transport, precum transportul pe

cale ferată, tramvai, autobus, etc.

DA

7.

Introducerea transpor-

tului public local, oraș

Întorsura Buzăului,

județ Covasna

Serviciile de transport local de persoane sau măr-

furi se organizează de autorităţile administraţiei publice

locale în vederea deservirii necesităţilor de transport ale

cetăţenilor pe raza administrativă, pe raza unei

asociaţii de dezvoltare comunitară sau între localităţile

judeţului.

DA

8.

Iluminiatul arhitectural

al clădirilor publice

din orașul Întorsura

Buzăului

Proiectul urmărește punerea în evidență pe timp de noap-

te, din punct de vedere luminotehnic, a fațadelor princi-

pale ale clădirilor publice aflate în centrul orașului Întor-

sura Buzăului.

DA

9.

Implementarea unui

sistem integrat de

management al

deșeurilor la nivelul

orașului Întorsura

Buzăului

Obiectivul principal al acestui proiect constă în eliminarea

impacului asupra mediului și sănătății mane creat de mod-

ul necorespunzător de gestionare a deșeurilor practicat în

momentul de față.

DA


2014 - 2020

84

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0

DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA CENTRU PRIN VALORIFI-

CAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA

1. Târg de animale

Producerea agentului termic primar se va realiza printr-

un număr de 390 panouri solare. Cele 3 câmpuri de

panouri solare vor alimenta fiecare câte 2 schimbătoare de

căldură S-a considerat necesară o stocare de 15.000 l

pentru fiecare câmp de panouri solare. Se consideră

necesare 9 rezervoare de acumulare a câte 5000 l fiecare.

DA

2.

Rută ocolitoare pentru

atelaje, oraș Întorsura

Buzăului


– construirea unui punct de lucru pentru producerea a

50% din biomasa necesară funcționării centralei;

–extinderea rețelei de distribuție cu minim 2 km;

–punerea în funcțiune a unei noi centrale termice de 2,5

MWh cu combustibil biomasă, pentru a produce apă caldă

vara.

DA

3.

Realizare sistem de

branșare conductă apă,

sat Brădet, oraș Întor-

sura Buzăului;

Se impune realizare unei noi rețele de distribuție a

apei care va avea rolul de al lega localitatea Brădet de

gospodăria de apă a orașului Întorsura Buzăului, astfel

acest tronson se va integra în sistemul global de alimen-

tare cu apă zonală, care va deservi orașul și localitățile

Brădet și Floroaia.

DA

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0

DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC ȘI A SECTOARELOR ECONOMICE CONEXE PRIN

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII CENTRU ȘI SUSȚINEREA

ACTIVITĂȚILOR CULTURALE ȘI RECREATIVE

1.

Construirea de zone

(trasee) pietonale în

oraș Întorsura

Buzăului

Realizarea investiției va răspunde următoarelor obi-

ective:

- asigurarea dezvoltării locale prin creșterea gradului de

atractivitate a orașului;

- creșterea confortului urban în zonă;

- îmbunătățirea accesibilității spre clădirile de locuit și

dotările socio-economice;

DA


2017 - 2020

85 85

Nr.

crt. Acțiunea

Grafic de timp

Indicator propus

De

realizat în

perioada

2014-

2020

2

0

1

7

2

0

1

8

2

0

1

9

2

0

2

0

DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC ȘI A SECTOARELOR ECONOMICE CONEXE PRIN

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII CENTRU ȘI SUSȚINEREA


2.

Bază sportive și de

agreement, zona

Camping

Proiectul își propune să definească un spațiu pentru

petrecea în mod sănătos a timpului liber de generația

tânără și nu numai, putând fructifica această realizare și

din punct de vedere turistic.

DA

3. Zonă turistică sporturi

de iarnă ‖Dealul

Prezentul proiect presupune amenajarea pârtiei de schi,

montarea unui telescaun, alimentarea cu energie electrică, DA

4. Parc-pădure ‖Tomoja‖

Investiția presupune lucrări de curățare a vegetației ex-

istente, cât și de trasare a aleilor, realizarea iluminatului

public, construirea unui foișor din lemn, amplasarea de

coșuri de gunoi, de bănci și de cișmele.

DA

5.

Bază sportivă: pârtie

de schi, bazin de înot,

patinoar, amenajarea

Buzăului pentru spor-

turi nautice

Prin acest proiect se dorește realizarea unui complex spor-

tiv în cadrul căruia vor fi cuprinse următoarele lucrări:

- amenajare pârtie de schi;

- construirea unui bazin de înot;

- realizarea unui patinoar;

- amenajarea râului Buzău pentru practicarea sporturilor

nautice.

DA

6.

Reabilitare și re-

funcționalizare Casa

de Cultură Orășene-

ască - centru

funcțional multicultur-

al, amenajare și dotare

bibliotecă orășenească

Realizarea unei săli de spectacole versatilă, care poate

acomoda atât spectacole de teatru, de cinema, dar și de

concerte, prin crearea unor spații multifuncționale în care

se pot desfășura conferințe, prezentări, realizarea unei săli

de lectură – bibliotecă, satisfăcând astfel setea de cultură

cu cea de cunoaștere.

DA


2017 - 2020

86

ANALIZA SWOT

Analiza SWOT reprezintă o metodă de audit a comunităţii, fiind considerată

prima etapă a planificării strategice. Metoda ne ajută să ne concentrăm asupra

aspectelor relevante; odată identificate, acestea se transformă în obiective.

Deși originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este

privit, în general ca fiind pionierul analizei SWOT. În 1971 el a fost unul dintre

primii teoreticieni de strategii care a articulat conceptul de concordanță strategică

între resursele şi potențialul comunității şi mediu extern. El a argumentat că aceasta

metodologie este o abordare sănătoasă pentru a determina o strategie-nișă, modul cel

mai bun pentru o comunitate de a-şi folosi punctele sale forte pentru a exploata

oportunitățile, dar şi cea mai eficienta pentru a-şi apăra de diverse amenințări

externe propriile puncte slabe dar şi forte.

Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunități şi amenințări)

reflectă capacitatea mediului intern de a răspunde factorilor de macromediu în

sensul fructificării oportunităților şi diminuarii amenințărilor.

Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunități şi amenințări)

reflectă capacitatea mediului intern de a răspunde factorilor de macromediu în

sensul fructificării oportunităților şi diminuarii amenințărilor. Acest instrument

face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea

alternativelor strategice.

Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este

utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor

publice. Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei

descrieri a cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi

participanţii să aibă o ―bază comună‖. Această etapă preliminară reprezintă un

element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la

nivelul comunităţii Întorsura Buzăului dispun de o informare asimetrică şi au

viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.

Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda

―brainstorming‖-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în

activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele

elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent


2017 - 2020

87 87

de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele

elemente:

• construieşte pe punctele tari;

• elimină punctele slabe;

• exploatează oportunităţile;

• îndepărtează ameninţările.

Implicaţii sociale atât ale punctelor forte, cât şi ale punctelor slabe determină

semnificativ dezvoltarea economică ulterioară a localităţii.

În urma analizelor generale şi sectoriale, pentru perioade semnificative din

evoluţia economico-socială a orașului Întorsura Buzăului, se pot sistematiza

următoarele elemente ale analizei SWOT.

Analiza SWOT – considerente generale

Principalele puncte tari generale pentru orașul Întorsura Buzăului:

1. Companii/micro întreprinderi și întreprinderi mici active în diverse sectoare

economice cheie;

2. Conectivitate națională și international pentru afaceri, turism și logistică;

3. Masa critică de bunuri/active culturale și turistice, de recreere, de mediu

natural și moștenire istorică;

4. Proximitate și conectivitate cu piețele din Brașov, Sfântu Gheorghe, Covasna;

5. Facilități educaționale;

6. Îmbunătățirea sectorului de reciclare și managementul deșeurilor;

7. Structura administrativă profesionistă;

Principalele oportunități generale pentru orașul Întorsura Buzăului:

1. Creșterea exploatării turistice;

2. Reprezentativitate în organismele europene;

3. Înfiintarea și exploatarea unor zone dedicate IMM-urilor;

4. 2014-2020 – noua perioadă de programare europeană;

5. Potențial de extindere pentru sectoarele super-productive;

6. Accentuarea utilizării potențialului pe schema reducerii emisiilor de carbon și

sectorul regenerabil, inclusiv oportunități comerciale;

7. Potențialul de a construi;


2017 - 2020

88

Prioritățile:

1. Creșterea bunăstării (PIB/loc);

2. Creșterea bazelor de afaceri;

3. Crearea de locuri de muncă;

4. Gestionarea problemelor din comunitatea locală;

5. Creșterea calității actului administrativ;

6. Îmbunătățirea transparenței;

7. Promovarea egalității de șanse și tratament;

8. Creșterea vizibilității la nivel european;

9. Implicarea în proiecte comune cu alți parteneri din țările UE;

10.Îmbunătățirea actului educațional;

11. Încurajarea inițiativelor antreprenoriale.


2017 - 2020

89

TRISMUL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Întorsura Buzăului este un brand (‖Polul

Frigului„);

potențial turistic (mediul natural, cultural-

istoric) semnificativ;

proximitatea altor destinații turistice;

localizarea în Transilvania, care este în sine

un brand: vin turişti care poate nu au auzit

de Romania, dar sigur au auzit de Transilvania;

oferirea de servicii de masă de bună calitate –

acestea sunt multe la număr şi diverse;

participarea în numele orașului la târguri şi

expoziţii unde să se promoveze imaginea, şi ca

oferte de servicii, dar şi ca oraş;

existenţa unei asociaţii turistice;

existența unor spații de cazare private;

existenta unei pârtii de schi;

organizarea festivalurilor;

forţă de muncă disponibilă;

promovare turistică a resurselor naturale și

antropice din zona orașului Întorsura

Buzăului;

structură omogenă a populaţiei (din punct de

vedere etnic şi religios);

starea infrastructurii orașului care mai

poate fi îmbunătățită (drumul de acces,

pavajul, clădirile nearanjate, iluminatul de

noapte);

nu sunt parcări suficiente;

faţada oraşului (centru) trebuie refacută;

lipsa ofertei culturale pentru turişti;

lipsa forţei de muncă cu specializare adecvată

domeniului hotelier și turistic;

nu există un loc de informare special

amenajat pentru turişti care să conţină: hartă

a oraşului, hartă a obiectivelor turistice din

apropierea orasului, mijloacele de transport,

programul de circulaţie al acestora şi

legăturile dintre ele pentru a facilita vizitarea

acestor obiective, harta cu traseele mijloacelor

de transport public urban şi programul de

circulaţie al autobuzelor, hartă cu traseele de

cale ferată pentru zona Transilvaniei şi

numărul telefonului de contact pentru aflarea

orarului trenurilor, etc;

scăderea numărului înnoptărilor/turiştilor;

fenomenul turismului „în trecere‖.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

oferirea a unor servicii turistice de calitate prin

colaborarea între operatorii de transport public

urban, interurban şi CFR;

oferirea de pachete turistice, calendar

evenimente;

încurajarea turismul de drumeție;

extinderea marketingului urban;

atragerea turiştilor autohtoni;

implicarea în turismul religios;

exploatarea patrimonial cultural bogat existent

și resursele natural;

posibila construcție a Aeroportului Brașov.

surse financiare insuficiente de dez-voltare a infrastructurii locale şi regionale;

omiterea orientării investiţiilor către tursm;

omiterea corelării investiţiilor in turism cu sistemul educaţional şi mediul de afaceri;

riscul de a nu face faţă presiunii competitive existente în zonă;

stagnarea pătrunderii capitalului strain;

lipsa culturii antreprenoriale;

lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în turism;

lipsa legislaţiei care să oblige proprietarii să reabiliteze clădirile;

migrația tinerilor cu potențial.


2017 - 2020

90

MEDIU ȘI INFRASTRUCTURĂ


eforturi ale autorităţilor locale de aplicare

riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;

condiții favorabile de relief și climă;

rețeaua hidrografică este bine reprezentată la

nivel local;

solurile din zonă sunt favorabile practicării

agriculturii;

varietatea și bogăția faunei și florei;

localitatea prezintă potenţial pentru valorificarea

resurselor regenerabile de energie;

existenţa unor agenţi economici locali a căror

activitate nu reprezintă un factor de risc la adresa

calităţii aerului şi solului;

calitatea aerului, la nivelul localităţii, se

încadrează în limitele admise pentru indicatorii

monitorizaţi;

nu există cazuri majore de contaminare a

solurilor şi subsolului la nivelul localităţii;

dezvoltarea reţelei de operatori de transport

particulari, în judeţ;

existenţa unui sistem centralizat de alimentare

cu apă şi canalizare;

reţea de drumuri ce acoperă în mod relativ

echilibrat teritoriul comunei;

reţea de electricitate de care dispun toate

gospodăriilor;

reţea de iluminat public;

reţea de telefonie mobilă;

eforturi ale autorităţilor locale de aplicare

riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;

zonă cu peisaje deosebite şi aer curat, propice

pentru construcţia unor case de vacanţă;

amenajare parcari, trotuare si spații verzi zona

Centru;

executia unor lucrări de reabilitare a drumului

ocolitor zona Camping;

oamenii vor confort, cresc aşteptările privind

calitatea locuirii;

în general nu sunt restanţe la plata întreţinerii iar

nu există benzi de circulaţie pentru vehicule

lente și o centură ocolitoare pentru trafic greu;

DJ produce disconfort cetăţenilor prin zgomot

și deteriorarea clădirilor;

în interiorul orașului străzile sunt

nemodernizate;

mobilitatea este limitată de relief

(infrastructură rutieră şi feroviară);

lipsă pasaje subterane pentru pietoni; treceri

de pietoni periculoase;

utilizarea energiei regenerabile este în prezent

în stare incipientă;

reţea de energie suprasolicitată datorită

creşterii consumului casnic;

insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază

şi a serviciilor publice;

starea precară a drumurilor în oraș;

lipsa reţelei de canalizare şi a staţiilor de

epurare pe întreg teritoriul orașului;

infrastructura de transport relativ slab

dezvoltată, faţă de exigenţele şi cerinţele

actuale concrete ale aderării la U.E.;

lipsa unui pod de beton în zona Camping;

lipsa spaţiilor verzi în zonele blocurilor;

lipsa parcărilor în contextul în care numărul de

mașini crește;

piaţa alimentară scumpă datorită speculanţilor

care cumpără produsele de la producători şi le

revând;

lucrări de infrastructură necorelate;

nu se respectă orele de linişte în vecinătatea

blocurilor;

animalele de companie fac mizerie, iar stăpânii

nu strâng după ele;

costuri foarte mari pentru audit termic al

locuinţelor;

nerespectarea confortului termic; dacă într-un

apartament nu se locuieşte, automat vecinii

trebuie să încălzească mai mult în timpul

iernii;


2017 - 2020/2022

91


dezvoltarea reţelei de operatori de transport

particulari, în judeţ;

dezvoltarea proiectată a unui centru de

monitorizare a tuturor factorilor cu impact

asupra calităţii vieţii, inclusiv a factorilor de

mediu la nivelul localității;

existenţa fondurilor nerambursabile pentru

investiţiile de mediu;

accesarea fondurilor comunitare destinate

dezvoltării infrastructurii orașului, în special a

străzilor Aviatorului, 1 Decembrie 1918,

Castanilor, Fabricii, Castanilor, Ghe. Doja,

Eroilor, Floroaia, Înv. Gheorghe Zaharia;

finalizarea sistemului centralizat de alimentare

cu apă şi canalizare în oras si in satele

aparținătoare;

extinderea centralei termice şi a reţelei termice a

orașului Întorsura Buzăului;

refuncționalizarea clădiirii casei de cultura a

oraşului;

reabilitare Camin Cultural sat Floroaia;

reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;

eficentizarea infrastructurii de iluminat public

stradal prin valorificarea resurselor regenerabile

de energie în oraşul Întorsura Buzăului;

termoizolarea clădirilor;

realizare de parcări;

modenizare târg de animale;

adăpost pentru cânii comunitari.

creşterea gradului de poluare atmosferică prin

intensificarea traficului rutier;

dezvoltarea economică în măsură să genereze

probleme de contaminare a solurilor, de

poluare a atmosferei sau a apelor, de poluare

fonică şi/sau vibraţii;

efectele negative asupra mediului înconjurător

generate de dezvoltarea turismului;

creşterea decalajului între centrele urbane

mari şi comunităţile mici din interiorul polului

în ceea ce priveşte investiţiile de mediu;

lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea

obiectivelor de investiţii propuse;

lipsa informaţiei în legătură cu programele de

finanţare europeană;

scumpirea utilităţilor;

migraţia locuitorilor – problemă pentru o

asociaţie de locatari.

PUNCTE SLABE

probleme legate de contoare de apă, de

exemplu: există diferenţe între suma

contoarelor individuale şi contorul central,

datorate în special diferenţei de calitate a

contoarelor (10-15%);

animalele comunitare - Primăria nu are spaţiu

disponibil crearea unui adăpost pentru aceştia;

inexistenţa unui plan de rezervă/urgenţă pentru

asigurarea unor spaţii locative celor rămaşi

fără locuinţă in caz de incendiu, inundatii,

etc;

imposibilitatea încheierii de asigurări

împotriva exploziilor, incendiilor. Se poate

încheia asigurare numai împotriva inundaţiilor,

cutremurelor, alunecărilor de teren.


2017 - 2020/2022

92

REVITALIZAREA ECONOMIEI ȘI

SPRIJINUL SECTORULUI DE AFACERI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

accesul la infrastructura de transport rutier şi

feroviar facilitează aprovizionarea agenţilor

economici şi distribuţia produselor şi mărfurilor;

potenţialul turistic natural şi antropic bogat;

existenţa în localitate a agenţilor economici, care

ajută la dezvolarea localităţii şi la crearea de noi

locuri de muncă;

preocuparea administraţiei, pentru introducerea

tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cer-

cetare- dezvoltare; .

lipsa unei strategii de atragere a investitorilor;

ramuri industriale cu valoare mare adăugată

slab reprezentate (IT, telecomunicaţii, energii

regenerabile);

activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor

patronale şi profesionale;

slabă educaţie antreprenorială;

potenţialul turistic insuficient exploatat;

ofertă redusă de spaţii şi facilităţi de agrement

şi petrecerea timpului liber;

resurse financiare la nivel local, insuficiente-

pentru susţinerea/promovarea unor investitii;

lipsa canalelor de colectare a produselor

agricole;

informarea succintă cu privire la normele

europene


oportunităţi de finanţare ale Uniunii Europene;

dezvoltarea cooperării locale;

creşterea competitivităţii sectorului;

diversificarea activităţilor economice;

posibilitatea accesării creditelor cu dobândă

subvenţionată pentru crearea de noi locuri de

muncă;

programe guvernamentale în derulare de

susţinere a sectorului economic;

înfiinţarea de microferme zootehnice si spații

pentru colectarea laptelui;

creşterea capacităţii antreprenoriale;

atragerea unor noi investitori în comună prin

facilităţile pe care administraţia locală le pune la

dispoziţie.

legislaţia în continuă schimbare;

oferte de creditare greu accesibile;

datorită infrastructurii sociale neadecvate

raportate la potenţialul orașului, investitorii au

un interes scăzut pentru demararea de noi

afaceri;

nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor locale;

receptivitate şi flexibilitate scazută a populației

locale la cerinţele noi ale pieţei care determină

în timp decalaje economice mari;

migraţia forţei de muncă spre zone atractive

din punct de vedere economic;


2017 - 2020/

93 93

FORȚĂ DE MUNCĂ, ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI SĂNĂTATE


forța de muncă existentă potențial capabilă să

se adapteze la diferite ramuri ale economiei;

existența cursurilor de formare prin POSDRU-

oferite de instituții;

se acordă mare atenţie seviciilor sociale;

disponibilitatea de a munci în condiţii de

motivare adecvată;

școlarizarea copiilor de etnie rromă;

diversitatea serviciilor sociale care se oferă la

nivelul orașului: îngrijire socială şi medicală

pentru persoane în vârstă şi pentru persoane cu

handicap, servicii pentru copii defavorizaţi,

cantină socială;

ONG-uri cu experienţă în domeniile în care

activează – social, educaţional, cultural;

implicare tot mai mare, atât din partea ONG-

urilor cât şi din partea populaţiei;

numărul voluntarilor care lucrează la ONG-uri

este în creştere (tot mai mulţi elevi sunt implicaţi

în activităţi de voluntariat);

unele organizaţii sunt susţinute financiar de

primărie;

există o reţea de deferire cazuri (conlucrare între

instituţii de asistenţă socială) dezvoltată;

existența cabinetelor medicilor de familie și a

celor de specialitate;

program zilnic al medicilor;

populaţia orașului este înscrisă la medicii de

familie;

cabinetele medicale dispun de personal calificat;

existența ambulatorului spitalului pe raza

orașului;

există un număr suficient de asistente medicale

raportate la numărul de paturi;

existența laboratoarelor și a farmaciilor;

existența cabinetului scolar;

existenta cabinetelor stomatologice;

există ambulanţe foarte bine dotate la serviciul

de urgenţă;

majoritatea intreprinzatorilor demarează o

afacere într-un alt domeniu decât cel al

propriei profesii;

resurse financiare mici existente pe piața

locală;

conectarea relativ redusă la internet (intranet,

comerț electronic, banking on-line);

insuficienta informare a populaţiei cu privire la

programele de calificare şi reconversie

existente în judeţ;

existenţa şomajului de lungă durată, care

conduce la descalificarea şi descurajarea

foştilor angajaţi;

număr mare al persoanelor care nu au

ocupaţie;

prezenţa unor categorii sociale aflate în risc de

excluziune socială;

lipsa unor furnizori privaţi de servicii sociale

pe teritoriul comunei;

lipsa parteneriatelor formale între ONG-uri,

respectiv între ONG şi APL;

lipsa subcontractărilor unor servicii sociale din

partea APL;

nu există întâlniri/comunicare regulată între

ONG-uri;

nu există un centru de primire de urgenţă

pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi;

lipsă acces la o bază de date comună despre

persoanele care beneficiază sau au beneficiat

de sprijin din partea ONG-urilor;

lipsa mijloacelor de transport local adaptate

pentru persoane cu dizabilităţi;

lipsa accesibilităţii în instituţii şi spaţii

comerciale pentru persoanele cu handicap

fizic;

persoanele cu dizabilităţi nu au loc de

muncă;

persoanele cu dizabilităţi au o atitudine de

retragere atunci când se încearcă sprijinirea

lor;


2017 - 2020

94


exista interes din partea APL în vederea

reabilitării și modernizării infrastructurii în

sistemul sanitar și a dotărilor cu echipamente a

spitalului.

lipsa serviciilor de consiliere în şcoli;

insuficienta promovare a serviciilor sociale;

minimalizarea nevoilor sociale;

lipsa informării despre proiecte din partea

primăriei. Nu apare nici o informaţie pe

site-ul acesteia. Inexistenţa unui adăpost

pe durata nopţii pentru persoanele fără

cămin, fugite de acasă, etc;

slabă educaţie sanitară a comunităţii;

numărul crescut al persoanelor care lucrează

fără forme legale, neputând beneficia de

servicii medicale gratuite;

preţurile ridicate la medicamente;

deficit de medici specialişti la urgenţe şi

ATI;

lipsă cunoştinţe de relaţii cu publicul a

medicilor şi asistentelor;

colaborarea între medicii de familie şi

medicii specialişti lasă de dorit;

costuri de întreţinere ridicate la spital din

cauza clădirilor vechi şi neadaptate mediului

sanitar;

în facultate nu se fac cursuri de management

pentru medici;

nu se pot oferi multe servicii medicale pe

plan local – este necesară deplasarea la Sf.

Gheorghe sau Brașov;

lipsa de educaţie şi de informaţie în rândul

pacienţilor despre sistemul sanitar;

lipsa serviciului de dispensarizare a adulţilor

şi copiilor, dar mai ales a bolnavilor cronici;

lipsa unui sistem de monitorizare a copiilor

nevaccinaţi;

susţinere şi implicare insuficiente a APL în

activităţile desfăşurate de firmele private

care prestează servicii de asistenţă socială şi

medicală la domiciliu (pentru pacienţii care


2017 - 2020

95 95


dezvoltarea unor programe coerente de recon-

versie profesională spre industriile cele mai

căutate, uzând de adaptabilatea forței de muncă;

atragerea de programe cu finanţare europeană

pentru stimularea ocupării forţei de muncă;

adaptarea programelor de învăţământ la

cerinţele economiei de piaţă;

existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi

angajatorilor care creează noi locuri de muncă

pentru şomeri, tineri absolvenţi etc;

exploatarea fondului forestier este o potențială

sursă de locuri de muncă;

dezvoltarea de programe sociale pentru populaţia

de etnie rromă;

colaborările pe proiecte cu durată determinată

între instituţiile locale din domeniul asistenţei

sociale, serviciile publice şi ONG-uri;

programe de formare iniţială şi continuă în

domeniul asistenţei sociale;

evaluarea stări de sănătate a pacienţilor din

comună, prin programul naţional de evaluare a

sănătăţii populaţiei;

realizarea unor cursuri de igienă şi educaţie

sexuală pentru comunitate;

servicii de planning familial;

dezvoltarea sistemului privat de sănătate;

înfiinţarea unui punct de lucru a Casei Judeţene

de Sănătate în Întorsura Buzăului, ca medicii de

familie să nu mai trebuiască să se deplaseze de

câteva ori pe săptămână la Sf. Gheorghe.

declinul demografic şi îmbătrânirea

populaţiei comunităţii;

creşterea şomajului în rândul absolvenţilor

de liceu;

migrarea forţei de muncă;

amplificarea pregătirii teoretice a forţei de

muncă în detrimentul aspectelor aplicative;

lipsa fondurilor necesare susţinerii serviciilor

sociale publice;

reducerea finanţărilor din partea unor

fundaţii;

legislaţia din domeniul social (standard

exagerate, greu de atins, nejustificate);

imposibilitatea unor pacienţi de a plăti

anumite servicii medicale;

slaba receptivitate a pacienţilor la

programele naţionale de sănătate;

creşterea numărului bolnavilor cronici;

migraţia personalului medical.


2017 - 2020

96

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚAREA PE

TOT PARCURSUL VIEȚII PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

cadre didactice cu experienţă, toate titulare;

cadre didactice motivate – organizează activităţi

extraşcolare pentru copii, participarea părinţilor:

33% - 50% din părinţi participă active;

există asociaţii de părinţi;

disponibilitate din partea părinţilor de a

direcţiona 2% din impozitul pe venit pentru

asociaţii;

există fonduri pentru echipamente sportive

(semnificative pentru şcolile de profil) ;

există fonduri pentru cabinete psihologice şi de

logopedie;

colaborare bună cu ONG-urile şi cu unele firme;

existenţa pe raza orașului a unităţilor de

invăţământ;

management şcolar adecvat, atât în unităţile de

învăţământ public, cât şi în unităţile de

învăţământ particular;

implementarea programelor de integrare a

copiilor de etnie rromă în unităţile

învăţământului obligatoriu;

existenţa celor 3 cămine culturale;

prezenţa elementelor de patrimoniu istoric şi

cultural;

împrejurimile orașului cu potenţial pentru

petrecerea timpului liber şi pentru agreement;

extindere grădiniţă cu 6 săli de grupă şi

refuncţionalizare parter existent.;

reabilitare și exindere Sc. Gen.cu clasele I-VIII,

Gheorghe Zaharia, sat Brădet;

sala de sport cu nivel de practică sportivă

convențională locală cu 150 locuri.

reabilitare modernizare si extindere Liceu

Teoretic Mircea Eliade.

asociaţiile de părinţi sunt puţine;

agresivitatea unor părinţi, bunici sau elevi;

lipsa de siguranţă a elevilor şi a cadrelor

didactice în şcoală;

fondul şcolii este colectat, dar nu este

întregistrat în evidenţele contabile, de aceea

apare şi suspiciunea de cum sunt sau au fost

cheltuiţi banii;

școlile nu pot decide asupra persoanei care să

fie angajată pentru că sistemul este centralizat;

nu există o bază legală pentru a asigura

prezenţa elevilor la şcoală;

părinţii copiilor sunt în străinătate (la aprox.

10% din copii); fiind în faza de pubertate, nu

au cu cine să discute; dirigintele nu este

suficient, nu există de psiholog, consilier,

asistent social;

bază materială precară: laboratoare, centre de

documentare, săli de sport (clădire), bibliotecă

şcolară;

dotare insuficientă cu calculatoare a şcolilor şi

liceelor;

lipsa cunoştinţelor în utilizarea calculatorului

reduce şansele de dezvoltare ale elevilor la

un nivel care să le permita să fie competitivi

pe actuala piaţă a muncii;

școlile generale dispun de fonduri puţine faţă

de licee;

lipsa cunoştinţelor în domeniul elaborării şi

implementării de proiecte, achiziţii publice,

etc;

lipsa cunoştinţelor contabile (directorii de

şcoli), din cauza cărora nu pot implementa

proiecte, gestiona fonduri;

nu există consilieri pe domenii de interes (de

exemplu specialişti în investiţii, studii de

fezabilitate);

renunţarea la titularizare;

lipsa unei scoli de formare profesională

superioara adaptata la nevoile și cerințele

economice ale orașului.


2017 - 2020

97 97

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ


primăria are un număr mare de angajaţi;

pregătire de specialitate a personalului angajat;

echipă tânără;

logistică bogată: calculatoare, imprimante;

în primărie au apărut mai multe servicii pentru a

ajuta la rezolvarea şi înţelegerea diferitelor

probleme, există mai multe specializări;

instituţia primăriei este una căutată;

credibilitatea instituţiei;

gratuitatea unor servicii, informaţii, adică

angajatul este deschis pentru a asculta

problemele cu care se confruntă cetăţeanul;

amabilitate în relaţia cu cetăţenii;

multe dintre informaţiile şi problemele locale

sunt puse la dispoziţia cetăţeanului, prin diferite

căi: on – line, pe site-ul primăriei sau în incinta

instituţiei;

sprijinul acordat de instituţie pentru diferite

specializări, cursuri, traininguri.

insuficientă comunicare între compartimente,

atât la lansarea cât şi la recepţionarea

mesajelor;

departamentele transmit informaţii, care „se

pierd‖;

informaţiile sunt adresate unui întreg serviciu

sau departament, nu persoanei responsabile;

colaborarea între departamente trebuie

eficientizata;

neasumarea responsabilităţii şi a răspunderii;

lipseşte iniţiativa proprie;

problemele nu sunt urmărite şi sancţionate;

nu există supervizare pe sarcini;

nefinalizarea sarcinilor;

munca în echipă lasă de dorit;

se foloseşte mult limbajul de specialitate,

tehnic, la care nu are toată lumea acces şi

care nu e înţeles;

există mulţi absolvenţi de facultate care încă

nu au experienţa practică, doar cunoştinţe

teoretice;

există baze de date, dar nu există suficiente

cunoștiințe pentru gestionarea lor.


există un volum de probleme şi de sarcini în

creştere, sarcinile care revin primăriei s-au mărit;

posibilităţi mari de finanţare pentru rezolvarea

diferitelor probleme ale comunităţii;

Uniunea Europeană ajută la revizuirea

legislaţiei pentru a duce la o societate stabilă şi,

în final, la înţelegerea legilor de către toţi

cetăţenii care doresc să se implice în diferitele

probleme cu care se confruntă societatea;

accesarea unor programe de formare și de

instruire pentru funcționarii publici și consilierii

locali.

centralizare excesivă;

volumul de probleme în creştere;

limbajul tehnic folosit de consultanţii sau

firmele externe care folosesc limbaj de

specialitate;

modificarea continuă a legislaţiei: se cere

aplicarea ei de pe o zi pe altă.


2017 - 2020

98

VIZIUNEA ȘI

OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE

Viziunea privind dezvoltarea economico-socială a orașului pentru

perioada de dezvoltare 2007 - 2016 nu a implicat formularea unor obiective

strategice diferite, ci doar prioritizarea diferită a proiectelor în cadrul obiectivelor

specifice.

Ea a fost formulată de către Grupul de Dezvoltare Strategică astfel:

―Primitoare, vizibilă şi atractivă, localizată în inima României, în 2013

Întorsura Buzăului va fi un Simbol al frumuseţii nealterate a României şi o

destinaţie spectaculoasă pentru toţi cei care ne vizitează ţara, Întorsura Buzăului va

fi cunoscută ca Perlă a Frumoasei şi Tradiţionalei Românii, un loc unde

ospitalitatea românească, cultura şi tradiţiile sunt conservate într-o destinaţie

dorită, ce reprezintă ţara în totalitate curat, sănătos şi ecologic, cu un viitor prosper.

Veniţi, vizitaţi şi experimentaţi, întreaga Românie într-un singur loc. Întorsura

Buzăului – Cu adevărat, România.‖

Viziunea propusă pentru perioada 2017 – 2020:

―Întorsura Buzăului – un orășel de munte, teritoriu competitiv economic, un

loc de viață confortabil, într-un mediu curat, accesibil serviciilor și utilităților

publice. O destinație atractivă cu efervescenţă antreprenorială, deschis acţiunilor

de parteneriat în scopul dezvoltării micro-regionale.‖

Obiective strategice

Analiza resurselor orașului Întorsura Buzăului şi a problemelor deosebite cu

care aceasta se confruntă, a necesităţilor şi priorităţilor de dezvoltare, a măsurilor de

intervenţie necesare în baza prerogativelor legale, conferite consiliului local, face

necesară identificarea unor obiective strategice menite să constituie cadrul necesar

dinamizării şi direcţionării evoluţiei economico-sociale.


2017 - 2020

99 99

În acest context Consiliul Local Întorsura Buzăului îşi propune următoarele

obiective strategice pentru dezvoltarea economico – socială a orașului în

perioada 2017-2020:

OBIECTIVUL STRATEGIC I – DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA

COEZIUNII TERITORIALE PRIN ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE,

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT, TEHNICO-EDILITARĂ, DE

EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI CREȘTEREA

ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

Obiective specifice: I.1. Creșterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru

prin sprijinirea dezvoltării urbane;

I.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport si

comunicații tehnico-edilitară la nivelul Regiunii

Centru;

I.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate,

sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii

Centru;

Măsurile obiectivului specific I.1:

I.1.1 Simularea dezvoltării policentrice și încurajarea

dezvoltării integrate a orașului și a regiunilor rurale în

vederea generării de efecte sinergice și realizării coeziunii

teritoriale prin promovarea și dezvoltarea partenerilor;

I.1.2 Susținerea dezvoltării orașului ca pol de atracție

pentru zonele învecinate și motor al creșterii economice

inteligente prin extinderea și dezvoltarea infrastructurii;

I.1.3 Regenerarea orașului prin dezvoltarea de soluții de

dezvoltare urbană integrata și incluziune socială;


I.2.1 Creșterea mobilității regionale prin extinderea,

reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și

feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea

orașelor precum și construirea, extinderea, reabilitarea sau

modernizarea de aeroporturi;

I.2.2 Dezvoltarea transportului intermodal în vederea


2017 - 2020

100

dezvoltării unei platforme intermodale pentru

transportul mărfurilor;

I.2.3 Extinderea, reabilitarea și modernizarea

infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva dezvoltării

durabile și administrării cât mai eficiente a teritoriului;

I.2.4 Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri de comunicații

în special al accesului populației, administrației publice și

mediului privat la conexiuni în bandă largă și asigurarea

interoperabilității sistemelor de comunicații;


I.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ prin extinderea,

reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii

de educație;

I.3.2 Diversificarea și creșterea calității și accesului populației

la servicii de sănătate la standarde europene prin extinderea,

reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizare infrastructurii

de sănătate;

I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității în rândul

populației prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și

modernizarea infrastructurii sociale;

I.3.4 Creșterea siguranței publice și eficientizarea intervențiilor

în situații de urgență prin extinderea, reabilitarea și

modernizarea infrastructurii specifice;

OBIECTIVUL STRATEGIC II – DEZVOLTAREA ECONOMIEI REGIONALE BAZATE

PE CUNOAȘTERE PRIN MODERNIZAREA ȘI EFICIENTIZAREA ÎNTREPRINDERILOR,

INTENSIFICAREA COOPERĂRII ECONOMICE ȘI PRIN CREȘTEREA ROLULUI

CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII-INOVĂRII LA NIVELUL ECONOMIEI REGIUNII CENTRU

Obiective specifice: II.1. Sprijinirea activităților de inovare și

modernizare ale IMM-urilor, creșterea gradului de

internaționalizare al IMM-urilor;

II.2. Extinderea și diversificarea infrastructurii

regionale și locale de afaceri, clusterlor și a

rețelelor de cooperare economică;

II.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare și

inovare .


2017 - 2020

101 101

Măsurile obiectivului specific II.1:

II.1.1 Sprijinirea activităților de inovare și modernizare

ale IMM-urilor;

II.1.2 Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse

rețele internaționale de cooperare economică;

II.1.3 Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării

instrumentelor de finanțare europeană;

II.1.4 Sprijin pentru regenerarea economică a orașului;


II.2.1 Extinderea infrastructurii regionale și locale de

sprijinire a afacerilor și diversificarea gamei de servicii

oferite;

II.2.2 Extinderea și susținerea activităților clusterlor

economice și a altor structuri de cooperare precum și a

activităților de promovare economică;


II.3.1 Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin

reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și

dotarea acestora din cadrul entităților publice și

private;

II.3.2 Dezvoltarea de platforme de cooperare prin

facilitarea creării de parteneriate între instituțiile de

cercetare, pe de o parte și companii și autorități

publice, pe de altă parte;

II.3.3 Extinderea participării active a instituțiilor de

cercetare din Regiunea Centru în rețelele europene

create în cadrul ERA, Horizon 2020 și a altor

programe similare și dezvoltarea de parteneriate cu

instituții de cercetare din străinătate;


2017 - 2020

102

OBIECTIVUL STRATEGIC III – PROTECȚIA MEDIULUI

ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE,

CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVENIREA RISCURILOR NATURALE,

UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRECUM ȘI

ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC,

CASNIC ȘI ECONOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU

Obiective specifice: III.1. Protecția mediului înconjurător și

amenajarea, extinderea sau modernizarea

infrastructurii tehnice;

III.2. Conservarea biodiversității;

III.3. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice

și prevenirea riscurilor naturale;

III.4. Creșterea utilizării resurselor alternative de

energie;

III.5. Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul

public, casnic și economic;

Măsurile obiectivului specific III.1:

III.1.1 Protecția mediului înconjurător, la nivelul

componentelor majore (aer, apă, sol) prin sprijinirea

acțiunilor ce vizează diminuarea populării generate de

activitățile economice;

III.1.2 Susținerea colectării selective a deșeurilor,

creșterea gradului de recuperare și reciclare a

deșeurilor la nivel județean și regional;

III.1.3 Construcția, amenajarea, extinderea,

reabilitarea sau modernizarea infrastructurii tehnice

de mediu (de exemplu: stații de epurare, stații de

preepurare, rezervoare de apă, surse de apă potabilă,

rigole pentru regularizarea albiilor râurilor, etc.);


III.2.1 Protecția, conservarea sau refacerea diversității

biologice pentru situri Natura 2000 sau diferite arii

naturale care beneficiază de un statut legal de

protecție de activitățile economice;


2017 - 2020

103 103

III.2.2 Conservarea și protecția biodiversității din

habitatele naturale, în special a celor forestiere;


III.3.1 Creșterea gradului de siguranță prin prevenirea

și reducerea riscurilor naturale, în special prin crearea

și dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a

acestora;

III.3.2 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice

prin implementarea de politici și acțiuni specifice;


III.4.1 Producerea și creșterea utilizării resurselor

regenerabile de energie prin promovarea potențialului

resurselor alternative de energie;

III.4.2 Utilizarea surselor regenerabile de energie prin

susținerea investițiilor în soluții energetice alternative

pentru instituții publice, mediu privat și persoane

fizice;


III.5.1 Îmbunătățirea eficienței energetice la operatorii

industriali și economici prin achiziționarea de

echipamente cu consum redus de energie;

III.5.2 Îmbunătățirea eficienței energetice la sistemele

de încălzire/răcire în locuințele individuale și instituții

publice;

III.5.3 Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea

termică a locuințelor și clădirilor publice;

III.5.4 Eficientizarea iluminatului public în mediul

urban și rural;

III.5.5 Eficientizarea transportului urban durabil;


2017 - 2020

104

OBIECTIVUL STRATEGIC IV – DEZVOLTAREA DURABILĂ A

ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA CENTRU PRIN VALORIFICAREA

POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA

Obiective specifice: IV.1. Eficientizarea activităților agricole

prin modernizarea exploataților agricole,

dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și

susținerea activităților de prelucrare a produselor

agricole;

IV.2. Valorificarea superioară, într-o manieră

durabilă, a potențialului silvic regional;

IV.3. Creșterea atractivității economice și

diversificarea activităților economice în localitățile

rurale din Regiunea Centru;

IV.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-

edilitare a localităților rurale din Regiunea

Centru;

IV.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-

recreative și susținerea dezvoltării comunitare;

Măsurile obiectivului specific IV.1:

IV.1.1 Modernizarea exploatațiilor agricole prin

susținerea investițiilor în domeniu;

IV.1.2 Sprijinirea dezvoltării sistemelor locale de

irigații;

IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor logistice

pentru agricultură;

IV.1.4 Dezvoltarea centrelor de servicii pentru

agricultură;

IV.1.5 Crearea și modernizarea unităților mici și

mijlocii de procesare a produselor agricole situate în

mediul rural;

IV.1.6 Susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor

agricoli;


2017 - 2020

105 105


IV.2.1 Modernizarea exploatațiilor silvice prin

susținerea achiziționării de mașini și echipamente

specifice;

IV.2.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier;

IV.2.3 Stimularea utilizării în scop energetic a

reziduurilor forestiere și agricole;

IV.2.4 Susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere

a pădurilor;


IV.3.1 Stimulare a afacerilor în domenii economice

neagricole (turism, servicii, industrii artizanale etc.);

IV.3.2 Dezvoltarea competențelor profesionale și

îmbunătățirea cunoștințelor antreprenoriale ale

locuitorilor din mediul rural;


IV.4.1 Extinderea și modernizarea rețelelor de apă

potabilă;

IV.4.2 Extinderea și modernizarea rețelelor de

canalizare;

IV.4.3 Extinderea și modernizarea serviciilor de

colectare și gestionare a deșeurilor menajere;

IV.4.4 Dezvoltarea rețelei de drumuri comunale;


IV.5.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea

infrastructurii sociale în mediul rural;


infrastructurii cultural-recreative în mediul rural;

IV.5.3 Sprijinirea cooperării între diverși actori și

comunități rurale în cadrul unor acțiuni integrate vizând

dezvoltarea teritorială;


2017 - 2020

106

OBIECTIVUL STRATEGIC V – DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC

ȘI A SECTOARELOR ECONOMICE CONEXE PRIN VALORIFICAREA

POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII CENTRU ȘI SUSȚINEREA


Obiective specifice: V.1. Punerea în valoare a patrimoniului turistic

natural și antropic;

V.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

de primire și de agrement în scopul îmbunătățirii

și diversificării serviciilor turistice oferite;

V.3. Promovarea destinațiilor turistice din

Regiunea Centru;

V.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale,

recreative și sprijinirea activităților culturale;

Măsurile obiectivului specific V.1:

V.1.1 Amenajarea de trasee, căi de acces și locuri de

vizitare și dezvoltarea managementului destinaților

turistice;

V.1.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din

stațiunile balneare și montane;

V.1.3 Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a

clădirilor cu valoare arhitectonică și istorică;


V.2.1 Modernizarea/reabilitarea structurilor de

primire turistică și de agrement;

V.2.2 Dezvoltarea structurilor de primire turistică și

de agrement;


V.3.1 Crearea și modernizarea centrelor și punctelor

de informare turistică;

V.3.2 Dezvoltarea activităților de publicitate turistică;

V.3.3 Sprijinirea organizării și participării la

evenimente destinate promovării turistice;


2017 - 2020

107 107


V.4.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea

infrastructurii culturale și recreative;

V.4.2 Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului

cultural imaterial, susținerea evenimentelor culturale;

OBIECTIVUL STRATEGIC VI – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ÎN SPECIAL

PRIN ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA FORMARE PROFESIONALĂ ȘI EDUCAȚIE, CREȘTEREA

OCUPĂRII ȘI CALITĂȚII FORȚEI DE MUNCĂ, CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI A CALITĂȚII

VIEȚII, PRECUM ȘI CONTRACARAREA EFECTELOR DECLINULUI DEMOGRAFIC

Obiective specifice: VI.1. Îmbunătățirea accesului la formare

profesională și educație pe tot parcursul vieții în

domeniile: educație, cercetare, social, sănătate,

administrație publică, economie și antreprenoriat;

VI.2. Sprijinirea dezvoltării capitalului uman în

vederea creșterii ocupării forței de muncă la nivel

regional;

VI.3. Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea

creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile

și a comunităților defavorizate;

VI.4. Contracararea efectelor declinului demografic;

Măsurile obiectivului specific VI.1:

VI.1.1 Facilitatea accesului la educație, perfecționare

profesională și calificare a persoanelor care activează în

special în domeniile: educație, cercetare, social,

sănătate, administrație publică, economie și

antreprenoriat;

V.1.2 Încurajarea și susținerea populației active în

îmbunătățirea competențelor prin acces la formare

profesională și învățare pe tot parcursul vieții;

V.1.3 Diversificarea și creșterea calității serviciilor

oferite prin administrația publică și consolidarea bunei

guvernanțe;


2017 - 2020

108


VI.2.1 Sprijinirea mobilității profesionale și

teritoriale forței de muncă;

VI.2.2 Dezvoltarea și diversificarea ofertei de muncă

prin încurajarea și sprijinirea creării de noi locuri de

muncă;

VI.2.3 Facilitarea accesului la oferta de locuri de

muncă;


VI.3.1 Promovarea și sprijinirea respectării

drepturilor fundamentale, combaterea discriminării,

excluderii și a prejudecăților în rândul grupurilor

vulnerabile și a comunităților defavorizate;

VI.3.2 Creșterea ocupării prin sprijinirea creării de

noi locuri de muncă și facilitarea accesului pe piața

muncii în rândul persoanelor vulnerabile sau

dezavantajele sociale;

VI.3.3 Creșterea calității vieții grupurilor vulnerabile

și dezavantajate social prin facilitarea accesului la

programe de educație, formare profesională, calificare

și recalificare, în special pentru populația de etnie

romă;

VI.3.4 Promovarea și susținerea economice sociale și

a întreprinderilor sociale;


VI.4.1 Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces

la servicii suport;

VI.4.2 Sprijinirea accesului tinerilor pe piață muncii;

VI.3.3 Sprijinirea inițiativelor ce vizează diminuarea

efectelor schimbărilor demografice pe piața muncii

(creșterea numărului de lucrători vârstnici);


2017 - 2020

109

PLAN DE ACȚIUNI

OBIECTIVUL STRATEGIC I – DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA COEZIUNII TERI-

TORIALE PRIN ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

DE TRANSPORT, TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE UR-

GENȚĂ, PRECUM ȘI CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVE-

LUL REGIUNII CENTRU

OBIECTIV

SPECIFIC MĂSURI PROIECTE PROPUSE

I.1. Creșterea

coeziunii terito-

riale a Regiunii

Centru prin

sprijinirea dez-

voltării urbane

I.1.1 Simularea dezvoltării policentrice și în-

curajarea dezvoltării integrate a orașului și a

regiunilor rurale în vederea generării de efecte

sinergice și realizării coeziunii teritoriale prin

promovarea și dezvoltarea partenerilor

I.1.2 Susținerea dezvoltării orașului ca pol de

atracție pentru zonele învecinate și motor al

creșterii economice inteligente prin extinderea

și dezvoltarea infrastructurii

A1. Construirea de troturare pentru drumuri

asfaltate, orașul Întorsura Buzăului;

A2. Construire trotuare pentru DN 10, oraș Întor-

sura Buzăului

A3. Amenajare spații verzi, locuri de joaca pentru

copii, zona blocuirlor, oraș Întorsura Buzăului;

A4. Construirea de piste pentru bicicliști în oraș


A5. Realizare centru civic, oraș Întorsura

Buzăului;

I.1.3 Regenerarea orașului prin dezvoltarea de

soluții de dezvoltare urbană integrata și in-

cluziune socială

A1. Reactualizare PUG, oraș Întorsura Buzăului

I.2. Dezvoltarea

infrastructurii de

transport si co-

municații tehni-

co-edilitară la

nivelul Regiunii

Centru

I.2.1 Creșterea mobilității regionale prin extin-

derea, reabilitarea și modernizarea rețelei de

drumuri rutiere și feroviare, construirea de

centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor pre-

cum și construirea, extinderea, reabilitarea sau

modernizarea de aeroporturi

A1. Reabilitare și modernizare străzi de interes

local în orașul Întorsura Buzăului - Faza I;

A2. Asfaltare și modernizare drumuri de interes

local, oraș Întorsura Buzăului, județul Covasna;

A3. Pod de beton armat peste râul Buzău, zona

Camping, județul Covasna;

A4. Reparații capitale la podul din beton armat

din zona Peste-Vale si la punte pietonală Crivina;

A5. Realizare Pod Floroița;

A6. Variantă ocolitoare, cu statut de drum

județean: Dobârlău—Floroaia Mare—1 Decem-

brie 1918—Fabricii—Brazilor—Brădet;

A7. Reabilitare și extindere poduri și podețe, str.

1 Decembrie 1918 și Fabricii, oraș Întorsura

Buzăului

I.2.2 Dezvoltarea transportului intermodal în

vederea dezvoltării unei platforme intermodale

pentru transportul mărfurilor

I.2.3 Extinderea, reabilitarea și modernizarea

infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva

dezvoltării durabile și administrării cât mai

eficiente a teritoriului

A1. Extinderea si modernizare sistemelor de apă

si apă uzată în jud. Covasna, oraș Întorsura

Buzăului;


2017 - 2020

110

OBIECTIVUL STRATEGIC I – DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA COEZIUNII TERI-

TORIALE PRIN ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE, DEZVOLTAREA INFRASTRUC-

TURII DE TRANSPORT, TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII

DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA

NIVELUL REGIUNII CENTRU

OBIECTIV


I.2.4 Dezvoltarea infrastructurii diferitelor

tipuri de comunicații în special al accesului

populației, administrației publice și mediului

privat la conexiuni în bandă largă și asigurarea

interoperabilității sistemelor de comunicați

I.3. Dezvoltarea

infrastructurii de

educație,

sănătate, sociale

și situații de ur-

gență la nivelul

Regiunii Centru

I.3.1 Creșterea calității sistemului de

învățământ prin extinderea, reabilitarea, ame-

najarea, dotarea și modernizarea infrastruc-

turii de educație

A1. Reabilitare, modernizare, extindere și do-

tare ateliere școlare Liceul Tehnologic Nicolae

Bălcescu;

A2. Reabilitare, modernizare, extindere și do-

tare sală de sport Școala gimnazială cu cls I-

VIII Mihail Sadoveanu;

A3. Extindere grădiniță cu 6 săli de grupă;

A4. Reabilitare și modernizare școala cu clasele

I-VIII Gheorghe Zaharia, sat Brădet;

A5. Amenajare grup sanitar și introducere încăl-

zire centrală / Școala Primară Floroaia Mică;

A6. Reabilitarea și modernizarea corpurilor 2 și

3, Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Mihail

Sadoveanu, Întorsura Buzăului;

I.3.2 Diversificarea și creșterea calității și ac-

cesului populației la servicii de sănătate la

standarde europene prin extinderea, reabili-

tarea, amenajarea, dotarea și modernizare in-

frastructurii de sănătate

A1. Amenajare parc spital;

I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității

în rândul populației prin extinderea, reabili-

tarea, amenajarea, dotarea și modernizarea

infrastructurii sociale

A1. Centru social pentru îngrijirea persoanelor

vârstnice și cu dizabilități Întorsura Buzăului;

A2. Cimitir uman – locație nouă;

A3. Adăpost pentru câinii comunitari,Întorsura

Buzăului;

A4. Amenajarea unui teren pentru un cartier de

familii defavorizate;

A5. Construcția de locuințe sociale;

A6. Construcția de locuințe ANL.

I.3.4 Creșterea siguranței publice și eficien-

tizarea intervențiilor în situații de urgență prin

extinderea, reabilitarea și modernizarea infra-

structurii specifice

A1.Realizare documentaţie obţinere Autorizaţie

pentru securitate la incendiu aferentă Instituţiilor

şcolare, sanitare , culturale şi sportive ale UAT

oraş Întorsura Buzăului;


2017 - 2020

111 111

V

OBIECTIVUL STRATEGIC II – DEZVOLTAREA ECONOMIEI REGIONALE BAZATE PE CUNO-

AȘTERE PRIN MODERNIZAREA ȘI EFICIENTIZAREA ÎNTREPRINDERILOR, INTENSIFICAREA

COOPERĂRII ECONOMICE ȘI PRIN CREȘTEREA ROLULUI CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII-INOVĂRII

LA NIVELUL ECONOMIEI REGIUNII CENTRU

OBIECTIV SPECIFIC MĂSURI PROIECTE PROPUSE

II.1 Sprijinirea activi-

tăților de inovare și

modernizare ale IMM-

urilor, creșterea grad-

ului de internațion-

alizare al IMM-urilor

II.1.1 Sprijinirea activităților de inovare

și modernizare ale IMM-urilor

II.1.2 Sprijinirea participării IMM-urilor

la diverse rețele internaționale de coop-

erare economică

II.1.3 Sprijinirea IMM-urilor în vederea

utilizării instrumentelor de finanțare

europeană

II.1.4 Sprijin pentru regenerarea eco-

nomică a orașului

II.2 Extinderea și di-

versificarea infra-

structurii regionale și

locale de afaceri, clus-

terlor și a rețelelor de

cooperare economică

II.2.1 Extinderea infrastructurii region-

ale și locale de sprijinire a afacerilor și

diversificarea gamei de servicii oferite

II.2.2 Extinderea și susținerea activi-

tăților clusterlor economice și a altor

structuri de cooperare precum și a activ-

ităților de promovare economică

II.3 Dezvoltarea infra-

structurii de cercetare

și inovare

II.3.1 Dezvoltarea infrastructurilor de

CDI prin reabilitarea, amenajarea, extin-

derea, modernizarea și dotarea acestora

din cadrul entităților publice și private

II.3.2 Dezvoltarea de platforme de coop-

erare prin facilitarea creării de parteneri-

ate între instituțiile de cercetare, pe de o

parte și companii și autorități publice, pe

de altă parte

II.3.3 Extinderea participării active a

instituțiilor de cercetare din Regiunea

Centru în rețelele europene create în

cadrul ERA, Horizon 2020 și a altor

programe similare și dezvoltarea de

parteneriate cu instituții de cercetare din

străinătate


2017 - 2020

112

OBIECTIVUL STRATEGIC III – PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRA-

STRUCTURII TEHNICE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVENIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA

RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRECUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENER-

GETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU


III.1. Protecția medi-

ului înconjurător și

amenajarea, extinder-

ea sau modernizarea

infrastructurii tehnice

III.1.1 Protecția mediului înconjurător, la

nivelul componentelor majore (aer, apă,

sol) prin sprijinirea acțiunilor ce vizează

diminuarea populării generate de activi-

tățile economice

III.1.2 Susținerea colectării selective a

deșeurilor, creșterea gradului de re-

cuperare și reciclare a deșeurilor la nivel

județean și regional

A1. Implementarea unui sistem integrat de

management al deșeurilor la nivelul orașului


III.1.3 Construcția, amenajarea, extinder-

ea, reabilitarea sau modernizarea infra-

structurii tehnice de mediu (de exemplu:

stații de epurare, stații de preepurare,

rezervoare de apă, surse de apă potabilă,

rigole pentru regularizarea albiilor

râurilor, etc.)

III.2.Conservarea bio-

diversității

III.2.1 Protecția, conservarea sau refac-

erea diversității biologice pentru situri

Natura 2000 sau diferite arii naturale care

beneficiază de un statut legal de protec-

tive

III.2.2 Conservarea și protecția biodiver-

sității din habitatele naturale, în special a

celor forestiere

III.3.Diminuarea

efectelor schimbărilor

climatice și prevenirea

riscurilor naturale

III.3.1 Creșterea gradului de siguranță

prin prevenirea și reducerea riscurilor

naturale, în special prin crearea și dezvol-

tarea infrastructurii adecvate de prevenire

a acestora

III.3.2Diminuarea efectelor schimbărilor

climatice prin implementarea de politici

și acțiuni specifice


2017 - 2020

113 113

V

OBIECTIVUL STRATEGIC III – PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRA-

STRUCTURII TEHNICE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVENIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA

RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRECUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENER-

GETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU


III.4. Creșterea uti-

lizării resurselor alter-

native de energie

III.4.1 Producerea și creșterea utilizării

resurselor regenerabile de energie prin

promovarea potențialului resurselor

alternative de energie

A1. Utilizarea energiei solare în scopul redu-

cerii cheltuielilor pentru prepararea apei calde

la centrala termică a orașului Întorsura Buzău-

lui;

III.4.2 Utilizarea surselor regenerabile

de energie prin susținerea investițiilor

în soluții energetice alternative pentru

instituții publice, mediu privat și per-

soane fizice

III.5. Îmbunătățirea

eficienței energetice în

sectorul public, casnic

și economic

III.5.1 Îmbunătățirea eficienței ener-

getice la operatorii industriali și eco-

nomici prin achiziționarea de echipa-

mente cu consum redus de energie

III.5.2 Îmbunătățirea eficienței ener-

getice la sistemele de încălzire/răcire

în locuințele individuale și instituții

publice

A1. Reabilitare sistem centralizat de încălzire

cu combustibil biomasă:

Faza I – Reabilitare sistem centralizat de încăl-

zire cu combustibil biomasă – depozit de masă

lemnoasă;

Faza II – Realizare centrală termică pe bio-

masă;

III.5.3 Creșterea eficienței energetice

prin reabilitarea termică a locuințelor

și clădirilor publice

A1. Reabilitare termică a blocurilor;

A2. Reabilitare clădire Primărie Oraș Întorsura

Buzăului;

III.5.4 Eficientizarea iluminatului pub-

lic în mediul urban și rural

A1. Eficientizarea infrastructurii de iluminat

public;

A2. Iluminiatul arhitectural al clădirilor publi-

ce din orașul Întorsura Buzăului;

III.5.5 Eficientizarea transportului

urban durabil

A1. Realizare Plan de Mobilitate Urbană, oraș


A2. Introducerea transportului public local,

oraș Întorsura Buzăului, județ Covasna;


2017 - 2020

114

OBIECTIVUL STRATEGIC IV – DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA

CENTRU PRIN VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA


IV.1. Eficientizarea

activităților agricole

prin modernizarea

exploataților agricole,

dezvoltarea serviciilor

și logisticii agricole și

susținerea activităților

de prelucrare a pro-

duselor agricole

IV.1.1 Modernizarea exploatațiilor

agricole prin susținerea investițiilor în

domeniu

IV.1.2 Sprijinirea dezvoltării sistemelor

locale de irigații

IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor

logistice pentru agricultură

A1. Târg de animale;

A2. Rută ocolitoare pentru atelaje, oraș Întor-

IV.1.4 Dezvoltarea centrelor de servicii

pentru agricultură

IV.1.5 Crearea și modernizarea unităților

mici și mijlocii de procesare a produselor

agricole situate în mediul rural

IV.1.6 Susținerea tinerilor fermieri și a

specialiștilor agricoli

IV.2. Valorificarea

superioară, într-o ma-

nieră durabilă, a po-

tențialului silvic re-

gional

IV.2.1 Modernizarea exploatațiilor silvice

prin susținerea achiziționării de mașini și

echipamente specifice

IV.2.2 Dezvoltarea infrastructurii de

transport forestier

IV.2.3 Stimularea utilizării în scop ener-

getic a reziduurilor forestiere și agricole

IV.2.4 Susținerea acțiunilor de împădurire

și întreținere a pădurilor

IV.3. Creșterea atrac-

tivității economice și

diversificarea activi-

tăților economice în

localitățile rurale din

Regiunea Centru

IV.3.1 Stimulare a afacerilor în domenii

economice neagricole (turism, servicii,

industrii artizanale etc.)

IV.3.2 Dezvoltarea competențelor profe-

sionale și îmbunătățirea cunoștințelor an-

treprenoriale ale locuitorilor din mediul

rural

IV.4. Îmbunătățirea

infrastructurii tehnico

-edilitare a locali-

tăților rurale din Regi-

unea Centru

IV.4.1 Extinderea și modernizarea rețele-

lor de apă potabilă

A1. Realizare sistem de branșare conductă

apă, sat Brădet, oraș Întorsura Buzăului;

IV.4.2 Extinderea și modernizarea rețele-

lor de canalizare

IV.4.3 Extinderea și modernizarea ser-

viciilor de colectare și gestionare a

deșeurilor menajere

IV.4.4 Dezvoltarea rețelei de drumuri

comunale


2017 - 2020

115 115

V

OBIECTIVUL STRATEGIC IV – DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA

CENTRU PRIN VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA

OBIECTIV


IV.5. Dezvoltarea

infrastructurii

sociale, cultural-

recreative și

susținerea dez-

voltării comuni-

tare


infrastructurii sociale în mediul rural


infrastructurii cultural-recreative în mediul rural

IV.5.3 Sprijinirea cooperării între diverși actori

și comunități rurale în cadrul unor acțiuni inte-

grate vizând dezvoltarea teritorială

OBIECTIVUL STRATEGIC V – DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC ȘI A SECTOARELOR ECO-

NOMICE CONEXE PRIN VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII

CENTRU ȘI SUSȚINEREA ACTIVITĂȚILOR CULTURALE ȘI RECREATIVE

OBIECTIV


V.1. Punerea în

valoare a patrimo-

niului turistic natu-

ral și antropic

V.1.1 Amenajarea de trasee, căi de acces și

locuri de vizitare și dezvoltarea managementu-

lui destinaților turistice

A1. Construirea de zone (trasee) pietonale

în oraș Întorsura Buzăului;

V.1.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastruc-

turii din stațiunile balneare și montane

V.1.3 Conservarea, restaurarea și punerea în

valoare a clădirilor cu valoare arhitectonică și

istorică

V.2. Dezvoltarea și

modernizarea in-

frastructurii de

primire și de agre-

ment în scopul îm-

bunătățirii și diver-

sificării serviciilor

turistice oferite

V.2.1 Modernizarea/ reabilitarea structurilor de

primire turistică și de agrement

A1. Bază sportivă si de agrement, zona

Camping;

V.2.2 Dezvoltarea structurilor de primire turis-

tică și de agrement

A1. Zona turistică sporturi de iarnă ”Dealul

Taberei”;

A2. Parc-pădure”Tomoja”;

A3. Bază sportivă: pârtie de schi, bazin de

înot, patinoar, amenajarea Buzăului pentru

sporturi nautice;

V.3. Promovarea

destinațiilor turisti-

ce din Regiunea

Centru

V.3.1 Crearea și modernizarea centrelor și

punctelor de informare turistică

V.3.2 Dezvoltarea activităților de publicitate

turistică

V.3.3 Sprijinirea organizării și participării la

evenimente destinate promovării turistice

V.4. Dezvoltarea

infrastructurii cul-

turale, recreative și

sprijinirea activită-

ților culturale

V.4.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea

infrastructurii culturale și recreative

A1. Reabilitare și refuncționalizare Casa de

Cultură Orășenească - centru funcțional

multicultural, amenajare și dotare bibliotecă

orășenească

V.4.2 Conservarea și punerea în valoare a pa-

trimoniului cultural imaterial, susținerea eveni-

mentelor culturale


2017 - 2020

116

OBIECTIVUL STRATEGIC VI – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ÎN SPECIAL PRIN ÎMBUNĂ-

TĂȚIREA ACCESULUI LA FORMARE PROFESIONALĂ ȘI EDUCAȚIE, CREȘTEREA OCUPĂRII ȘI

CALITĂȚII FORȚEI DE MUNCĂ, CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI A CALITĂȚII VIEȚII, PRE-

CUM ȘI CONTRACARAREA EFECTELOR DECLINULUI DEMOGRAFIC


VI.1. Îmbunătățirea

accesului la formare

profesională și educa-

ție pe tot parcursul

vieții în domeniile:

educație, cercetare,

social, sănătate, admi-

nistrație publică, eco-

nomie și

antreprenoriat

VI.1.1 Facilitatea accesului la educație, perfec-

ționare profesională și calificare a persoanelor

care activează în special în domeniile: educație,

cercetare, social, sănătate, administrație publi-

că, economie și antreprenoriat

VI.1.2 Încurajarea și susținerea populației acti-

ve în îmbunătățirea competențelor prin acces la

formare profesională și învățare pe tot parcur-

sul vieții

VI.1.3 Diversificarea și creșterea calității servi-

ciilor oferite prin administrația publică și con-

solidarea bunei guvernanțe

VI.2. Sprijinirea dez-

voltării capitalului

uman în vederea creș-

terii ocupării forței de

muncă la nivel regio-

nal

VI.2.1 Sprijinirea mobilității profesionale și

teritoriale forței de muncă

VI.2.2 Dezvoltarea și diversificarea ofertei de

muncă prin încurajarea și sprijinirea creării de

noi locuri de muncă

VI.2.3 Facilitarea accesului la oferta de locuri

de muncă

VI.3. Dezvoltarea ser-

viciilor sociale în vede-

rea creșterii incluziu-

nii sociale a grupurilor

vulnerabile și a comu-

nităților defavorizate

VI.3.1 Promovarea și sprijinirea respectării

drepturilor fundamentale, combaterea discrimi-

nării, excluderii și a prejudecăților în rândul

grupurilor vulnerabile și a comunităților defa-

vorizate

VI.3.2 Creșterea ocupării prin sprijinirea creării

de noi locuri de muncă și facilitarea accesului

pe piața muncii în rândul persoanelor vulnera-

bile sau dezavantajele sociale

VI.3.3 Creșterea calității vieții grupurilor vulne-

rabile și dezavantajate social prin facilitarea

accesului la programe de educație, formare

profesională, calificare și recalificare, în special

pentru populația de etnie romă

VI.3.4 Promovarea și susținerea economice

sociale și a întreprinderilo r sociale

VI.4. Contracararea

efectelor declinului

demografic

VI.4.1 Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin

acces la servicii suport

VI.4.2 Sprijinirea accesului tinerilor pe piață

muncii

VI.4.3 Sprijinirea inițiativelor ce vizează dimi-

nuarea efectelor schimbărilor demografice pe

piața muncii (creșterea numărului de lucrători

vârstnici)


2017 - 2020

117 117

AXE PRIORITARE

DE DEZVOLTARE

1. Axa prioritară 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlocii

1.1. Obiective specifice

1.1.1.Consolidarea poziției pe piață a IMM – urilor în domeniile competitive

indentificate în SNC și PDR – uri.

1.1.2.Îmbunătătirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii

în IMM – uri în sectoarele competitive identificate în SNC.

1.2. Linii de intervenție prioritare

1.2.1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării

economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin

incubatoare de afaceri.

1.2.2. Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și

dezvoltarea serviciilor.

1.3. Activități, operațiuni orientative și proiecte

1.3.1. Pentru linia de intervenție „Promovarea spiritului antreprenorial, în special

prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi

întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri‖:

Operațiuni orientative:

achiziționarea de echipamente IT, tehnică de calcul;

achiziționarea de echipamente tehnologice, mașini, utilaje și instalații de lucru

inclusiv software-ul aferent, aparate și instalații de măsurătoare, control și reglare

necesare desfășurării activităților pentru care a solicitat finanțare;

dotarea cu echipamente de birotică necesare desfășurării normale a activității.

realizarea de site–uri pentru prezentarea activității și a produselor sau serviciilor

promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerțului și inovații

specifice.


2017 - 2020

118

achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii

unei economii de energie, precum și sisteme care utilizează surse

regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităților pentru

care a solicitat finanțare, etc;

2. Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de

carbon.


2.1.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și

sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice

mari.

2.1.2. Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de

mobilitate urbană durabilă.


2.2.1. Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a

utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile

publice și în sectorul locuințelor.

2.2.2. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru

toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor

sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.


2.3.1. Pentru linia de intervenție „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării

inteligente a energiei si a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile

publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințelor‖:


creșterea eficienței energetice a clădirilor publice:

îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și învelitorilor,

inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;

reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul

agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare;

utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de

energie termică pentru încalzirea apei calde de consum;

implementarea sistemelor de management energetic având ca scop


2017 - 2020

119 119

îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de

energie;

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent, cu corpuri de

iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

realizarea unei strategii pentru eficiență energetică care au proiecte

implementate prin POR 2014-2020.

creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale:

îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și învelitorilor,

inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;

reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic;

modernizarea sistemului de încălzire: repararea/ înlocuirea centralei termice de

bloc/scară;

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile

comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică.

investiții în iluminatul public:

înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescanță, cu iluminat prin

utilizarea unor lampi cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;

utilizarea surselor regenerabile de energie.

Proiecte propuse:

Reabilitare clădire Primărie Oraș Întorsura Buzăului;

Reabilitare termică a blocurilor;

Iluminiatul arhitectural al clădirilor publice din orașul Întorsura Buzăului;

Eficientizarea infrastructuri de iluminat public.

2.3.2. Pentru linia de intervenție „Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de

dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv

promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante

pentru atenuarea adaptărilor‖.


investiții destinate îmbunătățirii trensportului public urban:

achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv

pentru proiecte pilot de introducere a transportului public în localități urbane;

modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului

public și infrastructura tehnică aferentă;


2017 - 2020

120

îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv

realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de

transport în comun;

construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere pentru

creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulație și exploatare a rețelei de

transport (cu asigurarea creării/modernizării traseelor pentru pietoni și bicicliști, acolo

unde este posibil);

investiții destinate transportului electric și nemotorizat:

construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor/traseelor pentru bicicliști și a

infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru

biciclete,etc;

crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto

în anumite zone;

alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană:

realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și

eficiente de management al traficului;

realizarea sistemelor park and ride;

realizarea perdelelor forestiere - aliniamente de arbori (cu capacitate mare de

retentive a CO2).

Proiecte propuse:

Realizare Plan de Mobilitate Urbană, oraș Întorsura Buzăului

Introducere transport public local în oraș Întorsura Buzăului;

Construirea de piste pentru bicicliști în oraș Întorsura Buzăului;

Construirea de zone (trasee) pietonale în oraș Întorsura Buzăului;

Construirea de trotuare pentru drumuri asfaltate, oraș Întorsura Buzăului;

Construire trotuare pentru DN 10, oraș Întorsura Buzăului;

Rută ocolitoare pentru atelaje, oraș Întorsura Buzăului.

3. Axa prioritara 5 - Îmbunătățirea mediului urban, conservarea, protecția

și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural


3.1.1. Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea

patrimoniului cultural și a identității culturale.


2017 - 2020

121 121

3.1.2. Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor

degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și municipiul

București.


3.2.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea

patrimoniului natural și cultural.

3.2.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,

revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate

(inclusiv a zonelor de reconversie) reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de

reducere a zgomotului.


3.3.1. Pentru linia de intervenție „Conservarea, protejarea, promovarea și

dezvoltarea patrimoniului natural și cultural‖.


restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;

restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor,

picturilor murale exterioare;

dotări interioare pentru expunere și protecția patrimoniului cultural mobil și

imobil;

activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv

digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.

3.3.2. Pentru linia de intervenție ―Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii

mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor

industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și

promovării măsurilor de reducere a zgomotului‖.


demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse demolării;

realizarea alei pietonale, piste pentru biciclisti, creare trotuare;

amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente, modelarea terenului,

montatea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje, etc; plantarea,

gazonarea suprafetelor, inclusiv plantare arbori);

crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex: zone speciale

pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);


2017 - 2020

122

instalare Wi-Fi în spațiile publice;

dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc.);

modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse

intervențiilor, inclusive înlocuirea sau racordarea la utilitățile publice;

Proiecte propuse:

Relizare centru civic, oraș Întorsura Buzăului;

Amenajarea spații verzi, locuri de joacă pentru copii, zona blocuri, oraș


Parc-pădure ‖Tomoja‖;

4. Axa prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță

regională

4.1. Obiectiv specific

4.1.1. Creștera gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în

proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene;

4.2. Linie de intervenție prioritare

4.2.1. Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare

la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale;



modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea

directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum

județean pentru conectarea la autostrazi sau drumuri expres; construirea/modernizarea

de stații pentru transport public pe traseul drumului județean;

realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și bicicliști;

realizarea de perdele forestiere și parapeți, realizarea de investiții suplimentare

pentru protecția drumului, respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice

extreme.

Proiecte propuse:

Variantă ocolitoare, cu statut de drum județean, Dobârlău, Floroaia Mare,

1Decembrie-Fabricii- Brazilor-Brădet;


2017 - 2020

123 123

5. Axa prioritara 7 - Diversificarea economiilor locale prin

dezvoltarea durabilă a turismului


5.1.1. Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice.

5.2. Linie de intervenție prioritară

5.2. Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea

potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să

includă reconversia regiunilor industrială aflate în declin, precum și sporirea

accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice;.



crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente;

amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/

modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mica pentru valorificarea atracțiilor

turistice;

activități de marketing și promovarea turistică ale obiectivului finanțat.

Proiecte propuse:

Bază sportivă: pârtie de schi, bazin de înot, patinoar, amenajarea Buzăului

pentru sporturi nautice;

Bază sportică și de agreement, zona Camping;

Zona turistică sporturi de iarnă „Dealul Taberei‖.

6. Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale.


6.1.1. Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate comunitare și a celor de nivel

secundar, în special pentru zonele sărace și izolate.

6.1.2. Îmbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență.

6.1.3. Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale.


2017 - 2020

124


6.2.1. Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la

dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în

ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin

îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și

trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale.

6.3. Activităti, operațiuni orientative și proiecte


construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare

integrate socio-medicale;

reabilitare/modernizare/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără

componență rezidențială;

construcție/reabilitare/modernizare locuințe de tip familial, apartamente de tip

familial, lociunțe protejate, etc.

Proiecte propuse:

Amenajare parc spital;

Centru social pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități, Întorsura

Buzăului;

Construire locuințe sociale;

Construire locuințe pentru tineri ANL

7. Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a

comunităților defavorizate din mediul urban


7.1.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie, exciziune socială,

prin măsuri integrate


7.2.1. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.



investiții în infrastructura de locuire prin construirea/reabilitarea/modernizarea

locuințelor sociale;


2017 - 2020

125 125

investiții în infrastructura de educație prin construirea/reabilitarea/

modernizarea de unități de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli

primare, școli gimnaziale);

investiții în amenajări ale spațiului urban degradat prin construirea/

reabilitarea/ modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale,

comunitare, culturale, agrement și sport, etc;

creearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane;

construirea/dotarea cu echipamente a infrastructurii intreprinderilor de economie

socială de inserție.

Proiecte propuse:

Amenajarea unui teren pentru un cartier de familii defavorizate;

Reabilitare și refuncționalizare Casa de Cultură Orășenească - centru funcțional

multicultural, amenajare și dotare bibliotecă orășenească;

8. Axa prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale


8.1.1. Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului

obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.

8.2.1. Creșterea gradului de participare la învățământul profesional și tehnic și

învățare pe tot parcursul vieții.

8.2.3. Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței

de muncă și sectoarele economice competitive.


8.2.1. Investițiile în educație și formare, inclusiv în formare profesională, pentru

dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea

infrastructurilor de educație și formare.


Operațiuni orientative

construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii

pentru educație timpurie;

construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale

pentru învățământul general obligatoriu;

construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale


2017 - 2020

126

pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții.

Proiecte propuse:

Reabilitare corp B Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu;

Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotare ateliere Liceu

Tehnologic Nicolae Bălcescu;

Reabilitarea și modernizarea corpurilor 2 și 3, Școala Gimnazială cu

clasele I-VIII Mihail Sadoveanu, Întorsura Buzăului.

SURSE DE FINANȚARE POSIBILE

Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European;

Programul Operaţional Sectorial — Creşterea Competitivităţii Economice;

Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

Programul Operaţional Regional

Programul Operaţional Infrastructura Mare;

Fondul de Mediu;

Programe Guvernamentale;

Buget local.


2017 - 2020

127 127

FIȘELE OBIECTIVELOR DE INVESTIȚII

1. Titlul proiectului: Construire trotuare pentru drumuri asfaltate, oraș Întorsura Buzăului

Relevanța pentru Strategia

de dezvoltare a Orașului


Obiectiv specific: I.1 Creșterea coeziunii teritoriale a Regiunii

Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane Măsura: I.1.2 Susținerea dezvoltării orașului ca pol de atracție

pentru zonele învecinate și motor al creșterii economice inteligente

prin extinderea și dezvoltarea infrastructurii

Instituții/ actori implicați/

potențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului

Descrierea proiectului

(obiective, justificare,

potențiale activități,

rezultate estimate)

Obiectivul principal al acestui proiect constă în îmbunătățirea in-

frastructurii urbane la nivelul orașului, pentru a facilita mobilitatea

populației, a bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării

economice durabile a orașului.

Se vor moderniza trotuarele pe următoarele străzi: Strada Hanului

(trotuar proiectat pe partea stângă a străzii, în sensul creşterii

kilometrajului), Strada Gheorghe Doja (trotuar pe ambele părţi, acolo

unde ampriza străzii a permis acest lucru), Strada Castanilor (trotuar

proiectat pe partea stângă, în sensul creşterii kilometrajului, acolo unde

ampriza străzii a permis acest lucru), Strada 1 Decembrie 1918

(trotuar pe ambele părţi, acolo unde ampriza străzii a permis acest

lucru).

Pe străzile Gheorghe Doja, Castanilor și 1 Decembrie 1918,

trotuarele vor avea următoarea structură:

5 cm pavele prefabricate din beton;

3-5 cm strat din nisip;

10 cm strat din balast.

Pe strada Hanului trotuarul va avea următoarea structură:

4 cm strat din BA 8;

10 cm strat din beton C 16/20;

10 cm strat din balast.

Posibile surse de finanțare

PNDL

Buget local

POR Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

scăzute de carbon

Buget estimativ 531.389 mii lei

Stadiul proiectului

(activități deja întreprinse

sau complementare)

Studiu de fezabilitate

Proiect tehnic

Perioada de implementare 2017-2020


2017 - 2020

128

2. Titlul proiectului: Construire trotuare pentru DN 10, oraș Întorsura Buzăului













rezultate estimate)

Obiectivul principal al acestui proiect constă în îmbunătățirea in-

frastructurii urbane la nivelul orașului, pentru a facilita mobilitatea

populației, a bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării

economice durabile a orașului.

În momentul actual pe DN 10 circulația pietonilor se des-

fășoară pe partea carosabilă sau pe zone adiacente de pământ. Pe

cea mai mare parte a traseului trotuarele sunt din pământ, pe alo-

curi fiind din beton, în diferite forme și grosimi.

Pentru întreținerea corespunzătoare străzilor și pentru menți-

nerea acestora în stare tehnică bună, pe lângă lucrările de mod-

ernizare a carosabilului și lucrări pentru asigurarea sistemului de

scurgere a apelor, va fi necesară proiectarea de trotuare noi.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

scăzute de carbon

Buget estimativ -

Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

129 129

3. Titlul proiectului: Amenajare spații verzi, locuri de joacă pentru copii, zona blocurilor,

oraș Întorsura Buzăului













rezultate estimate)

La nivel social, se remarcă necesitatea creării unui punct de în-

tâlnire și petrece a timpului liber în zonă, prin crearea de locuri de joa-

că, spații verzi, precum și cadru de relaxare.

În orașul Întorsura Buzăului există un număr mare de copii care

în acest moment nu au locuri de joacă în apropiere.

Proiectul contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei, asigură o

infrastructură verde modernă și creează totodată premizele dezvoltării

activităților sportive si de petrecere a timpului liber.

Necesitatea și opțiunile populației susținute de administrația

locală privind politica de dezvoltare durabilă a municipiului sunt urmă-

toarele:

locuri de joacă pentru copii;

spații verzi.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban, conservarea,

protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Buget estimativ - lei

Stadiul proiectului


sau complementare)

-

Perioada de implementare 2017


2017 - 2020

130 130

4. Titlul proiectului: Construirea de piste pentru bicicliști în oraș Întorsura Buzăului












potențiale activități, rezultate

estimate)

Obiectivul prezentului proiect vizează amenajarea unor piste pentru

bicicliști paralele cu DN 10 în orașul Întorsura Buzăului.

Orice persoană care dorește să se deplaseze cu bicicleta prin oraș

este vulnerabilă din cauza traficului rutier crescut. Crearea acestei

infrastructuri în orașul Întorsura Buzăului îi va încuraja pe cetățeni să

folosească acest mod ecologic de deplasare și pe fiecare practicant al

biciclismului care, la rândul său, contribuie la reducerea poluării.


scăzute de carbon


Stadiul proiectului (activități

deja întreprinse sau

complementare)

-



2017 - 2020

131 131

5. Titlul proiectului: Realizare centru civic, oraș Întorsura Buzăului













rezultate estimate)

Prin acest proiect se dorește prelungirea străzii Ciucaș până la

intersectarea acesteia cu strada Bisericii cu scopul de a obține o fluidizare a

circulației din centrul orașului dar și de a încadra, împreună cu strada Mihai

Viteazul, zona care se urmărește a deveni centrul civic al orașului.

Acest centru va include :

clădire BCR - având funcționalitatea de centrul cultural multifuncțional;

Catedrala ”Sfânta Treime”;

Primăria;

Casa de Cultură.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban, conservarea,



Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

132

6. Titlul proiectului: Reactualizare PUG, oraș Întorsura Buzăului





Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane Măsura: I.1.3 Regenerarea orașului prin dezvoltarea de soluții de

dezvoltare urbană integrata și incluziune socială





potențiale activități, re-

zultate estimate)

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul reactualizării

Planului Urbanistic General se menţionează:

optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi

judeţean;

valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman;

organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente;

stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă

necesităţilor viitoare de dezvoltare;

stabilirea şi delimitarea noilor zone construibile;

stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale;

stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau defini-

tivă de construire;

stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

stabilirea noilor obiective de utilitate publică;

stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor

de conformare şi realizare a construcţiilor.

Se propune realizarea unui suport topografic real care să confere

posibilitatea materializării întregii gândiri de dezvoltare a zonei şi care

să fie uşor de exploatat.

Planul Urbanistic General al oraşului Întorsura Buzăului este

documentul coordonator principal în contextul constituirii unei

dezvoltări armonioase şi corelate a elementelor structurale ale medi-

ului urban, centrului administrativ şi civil, teritoriilor locuibile, zonelor

industriale şi de agrement, sistemului de deservire al populaţiei şi in-

frastructurii tehnice adecvate.

Posibile surse de finanțare Buget local

Buget estimativ 70.928,0 lei

Stadiul proiectului


sau complementare)

Proiectare



2017 - 2020

133 133

7. Titlul proiectului: Reabilitare și modernizare străzi de interes local în orașul Întorsura

Buzăului - Faza I




Obiectiv specific: I.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport si

comunicații tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru Măsura: I.2.1 Creșterea mobilității regionale prin extinderea,


feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor

precum și construirea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea

de aeroporturi






estimate)

Principalele obiective urmărite în cadrul proiectului sunt:

îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie;

dezvoltarea economică şi socială a zonei;

asigurarea accesului civilizat al utilizatorilor indiferent de

condiţiile meteorologice;

sporirea gradului de siguranţă şi confort în trafic;

Pentru străzile Castanilor, Aviatorului, Floroaia, Gheorghe

Doja, Gheorghe Zaharia, Camping, Dumbravei, Fabricii s-a

adoptat următoarea structură:

4 cm strat de uzură din beton asfaltic BAR 16;

6 cm strat de bază din mixtură asfaltică AB 31,5;

20 cm strat superior de fundaţie din piatră spartă;

30 cm strat inferior de fundaţie din ballast;

strat anticontaminant din geotextil.

Lucrări carosabil pentru străzile 1 Decembrie 1918 şi Hanului:

4 cm strat de uzură din beton asfaltic BAR 16;


geocompozit antifisură.

Pe zonele unde betonul este foarte degradat şi necesită scoaterea

acestuia:

4 cm strat de uzură din beton asfaltic BAFR 16;


geocompozit antifisură;

20 cm strat de beton BcR 3.5;

30 cm strat inferior de fundaţie din ballast;

strat anticontaminant din geotextile.

Posibile surse de finanțare PNDL

Buget local

Buget estimativ 19.966.109 lei



complementare)

Expertiză tehnică


Proiect tehnic

Execuție lucrări



2017 - 2020

134

8. Titlul proiectului: Asfaltare și modernizare drumuri de interes local, oraș Întorsura

Buzăului, județul Covasna






reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și ferovi-

are, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor


de aeroporturi






rezultate estimate)


îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie;





Lucrări carosabil pentru străzile Brădet, Observatorului, Castelu-

lui, Brazilor, Molidului, Cocorilor, Plugarilor, Pârâului, Cos-

minului, Floroiței, Morii, Viitorului, Prieteniei, Crivina,

Meșteșugarilor.:

pichetarea lucrărilor;

amenajarea terenului;

săpătura până la cota patului străzii sau realizarea umpluturilor

până la nivelul geotextilului;

aşternerea geotextilului;

realizarea stratului de balast cu grosimea de 30 cm;

realizarea rigolei carosabile sau a şanțurilor;

montarea bordurilor 20 cm x 25 cm;

realizarea stratului de piatra spartă cu grosimea de 20 cm;

realizarea stratului de bază AB 31.5 cu grosimea de 6 cm;

realizarea stratului de uzură BAR 16 cu grosimea de 4 cm;

montarea indicatoarelor;

realizarea marcajelor rutiere.


Buget local


Stadiul proiectului


sau complementare)

Expertiză tehnică




2017 - 2020

135 135

9. Titlul proiectului: Pod de beton armat peste râul Buzău, zona Camping, județul Covasna









de aeroporturi






rezultate estimate)

Podul de lemn peste râul Buzău care leagă orașul de zona de

agrement și stadion este rupt, punând în pericol siguranța traficului din

zona. Secțiunea de scurgere asigurată sub actualul pod este mult

îngustă față de condițiile normale de scurgere ale râului Buzău.

În perspectiva dezvoltării orașului și pentru asigurarea debitelor

maxime în secțiunea studiata se impune înlocuirea podului de lemn cu

un pod din beton armat, care va îndeplini cerințele de rezistență,

stabilitate și siguranță în exploatare.

Podul din beton va avea o singură deschidere de 28,00 m, în schemă

statică simplu rezemată, lungimea totală a podului împreună cu

zidurile întoarse fiind de 67,10 m. Rampele vor fi amenajate pe câte

25,00 m.

Podul va asigura o bandă de circulație de 5,00 m, cu două trotuare

de 1,50 m, având o lățime totală de 8,50 m.

Infrastructura va fi compusă din două culei masive din beton armat

monolit, fundate direct în stratul de pietriș cu bolovăniș. Fundația va

fi realizată din beton simplu.

Suprastructura va fi realizată din 6 grinzi prefabricate

precomprimate L=28,00 m și H=1,03 m, solidarizate la placa superio-

ară cu o placă de suprabetonare realizată monolit C 25/30.

Sistemul rutier proiectat pe rampe va avea următoarea stratificație:

beton asfaltic – 4 cm;

binder de criblură – 3 cm;

mixtură asfaltică densa – 8 cm;

agregate naturale stabilizate cu 6% ciment – 23 cm;

piatră spartă împănată – 35 cm.


Buget local


Stadiul proiectului


sau complementare)


Proiect tehnic



2017 - 2020

136

10. Titlul proiectului: Reparații capitale la podul din beton armat din zona Peste-Vale si la

punte pietonală Crivina









de aeroporturi




(obiective, justificare, po-

tențiale activități, rezultate

estimate)


facilitarea mobilității populației;

îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi în general asupra

mediului;




sporirea gradului de siguranţă şi confort în trafic.


Buget local

Buget estimativ -lei


deja întreprinse sau comple-

mentare)


Proiect tehnic



2017 - 2020

137 137

11. Titlul proiectului: Realizare Pod Floroița









de aeroporturi





tențiale activități, re-

zultate estimate)


facilitarea mobilității populației;

îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi în general asupra

mediului;





Lucrări prevăzute pentru infrastructuri:

culeele se vor amenaja în raport cu noua secțiune carosabilă;

se vor cămășui 15 cm cu beton și plasă ancorată după îndepărtarea

betoanelor de față degradate;

executarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație

minim 20 mm.

Lucrări prevăzute pentru suprastructură:

repararea cu mortare speciale a fâșiilor cu betoane ciobite și

armături fără strat de acoperire;

găuri pentru evacuarea apelor din fâșii ca urmare a fenomenului de

condens;

executarea unei plăci de suprabetonare peste grinzile existente;

hidroizolația și protecția acesteia cu materiale performante de tip

membrană bituminoasă aplicată prin lipire la cald;

executarea părții carosabile cu două straturi de asfalt de tip BAP

16;

se va realiza o parte carosabilă de 6,00 m și două trotuare cu

lățimea utilă minimă de 1,00 m.


Buget estimativ -lei



mentare)


Proiect tehnic



2017 - 2020

138

12. Titlul proiectului: Variantă ocolitoare cu statut de drum județean: Dobârlău-Floroaia

Mare-1 Decembrie 1918-Fabricii-Brazilor-Brădet






reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și ferovi-

are, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor


de aeroporturi






estimate)

Prin acest proiect se dorește realizarea unei variante ocolitoare cu statut

de drum județean.

Datorită gradului de încărcare ridicat al traficului drumului național DN

10, care traversează localitatea, coroborat cu necesitatea asigurării protecției

suplimentare a pietonilor, este imperios necesară construirea unei șosele oco-

litoare, care să fluidizeze traficul din localitate și să descongestioneze traficul

greu din centrul orașului. Un alt avantaj al acestei șosele ar fi reprezentat și

de scăderea gradului de poluare a aerului și de poluare fonică.

Ruta propusă pentru inelul ocolitor este următoarea: Dobârlău -

Floroaia Mare - str. 1 Decembrie 1918 - str. Fabricii - str. Brazilor - Brădet.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de impor-

tanță regională




complementare)

-



2017 - 2020

139 139

13. Titlul proiectului: Extinderea si modernizare sistemelor de apă si apă uzată în jud. Covasna,

oraș Întorsura Buzăului;





comunicații tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru Măsura: I.2.3 Extinderea, reabilitarea și modernizarea

infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva dezvoltării durabile

și administrării cât mai eficiente a teritoriului





tențiale activități, re-

zultate estimate)


îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei

prin reabilitarea infrastructurii neadecvate şi perimate din sectorul de

apă;

eliminarea deversării în râuri a apei uzate menajere şi industriale

insuficient tratate sau complet netratate;

optimizarea distribuţiei de apă prin stabilirea programului de

reducere a pierderilor şi asigurarea colectării apei uzate prin reţeaua de

canalizare;


reabilitarea și extinderea conductelor de aducțiune apă potabilă,

inclusiv rezervoare de apa potabilă și stații de pompare;

reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile;

reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate.

Posibile surse de finanțare POS Mediu

Buget estimativ 110.058.743,240 lei



mentare)


Proiect tehnic

Execuție lucrări



2017 - 2020

140

14. Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare, extindere și dotare ateliere școlare Liceul

Tehnologic Nicolae Bălcescu




Obiectiv specific: I.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație,

sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru Măsura: I.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ prin

extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea

infrastructurii de educație


potențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului – Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu




estimate)

Situația actuala a clădirii existente nu se încadrează din punct de

vedere al rezistenței si stabilității în normele în vigoare.

Astfel, se propune realizarea unei intervenții prin care să se

reabiliteze clădirea actuală cu regim de înălțime P+M (mai puțin

mansarda din lemn ce se va dezafecta) precum si realizarea unei

extinderi în plan, proiectată cu rol funcțional de creare a spațiilor

necesare: circulație și casa scării. Volumul rezultat va avea regim de

înălțime P+1.

Intervenția va conduce la realizarea unei clădiri pe structura cadre

din beton armat, cu un volum compact, ce va deservi in mod unitar si

îndestulător cerințelor educaționale si de confort ale beneficiarului.

Se vor realiza lucrări de reabilitare termică, de realizare instalații în

construcții, lucrări exterioare de sistematizare și reducere a nivelului

hidrostatic, iluminat exterior, alei, rampe, accese.

Unitatea de învățământ proiectată se va dota cu un sistem informatic

și cu echipamente necesare ce vor avea caracteristicile tehnice similare

cu cele prezentate din oferta unui furnizor existent pe piață de profil.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale




complementare)

Expertiză tehnică


Proiect tehnic



2017 - 2020

141 141

15. Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare, extindere și dotare sală de sport Școala

Gimnazială cu cls I-VIII Mihail Sadoveanu









potențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului - Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu




ezultate estimate)

Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu se confruntă cu o lipsă acută

de spații pentru desfășurarea orelor de educație fizică și sport. În

cadrul instituției de învățământ există două corpuri de clădire destinate

activităților sportive care nu mai corespund din punct de vedere al

dotărilor si dimensiunilor.

Obiectivul principal al proiectului este punerea la dispoziția

sistemului de educație a unui imobil cu două spații pentru desfășurarea

orelor de educație fizică și sport cu toate utilitățile și dotările necesare

pentru realizarea unei activități eficiente, moderne.

Lucrările din cadrul acestui proiect cuprind mai multe arii de

intervenții:

refuncționalizare – amenajarea și dotarea vestiarelor existente,

amenajarea celei de a doua săli și amenajarea vestiarelor necesare

acesteia;

consolidarea structurii;

asigurarea utilităților și instalațiilor interioare – branșamente noi

apă-canal, înlocuirea tuturor instalațiilor;

refacerea finisajelor – dotarea celor două săli, inclusiv reabilitarea

termică;

Posibile surse de finanțare CNI- Program Național de Construcții de Interes Public sau Social

Buget Local


Stadiul proiectului


sau complementare)

Expertiză tehnică

Audit energetic


Proiect tehnic



2017 - 2020

142

16. Titlul proiectului: Extindere grădiniță cu 6 săli de grupă









potențiali parteneri

Primăria Întorsura Buzăului – Grădinița cu Program Prelungit

‖Prichindel‖




estimate)

Proiectul de extindere a grădiniței cu 6 săli de grupă și

refuncționalizarea parterului de la grădinița existentă a fost executat cu

intermitență. Corpul nou (extinderea) a fost terminată din punct de

vedere structural, însă din punct de vedere arhitectural este nefinalizat.

Astfel, obiectivul acestui proiect îl constituie finalizarea lucrărilor

asupra grădiniței cu 6 săli de grupă.

Lucrările din cadrul acestui proiect cuprind mai multe arii de

intervenții:

închideri: compartimentări interioare din cărămidă ceramică cu

goluri 30x25x12,5 cm, crearea golului de trecere (la parter) între

cele două corpuri;

finisaje interioare: pereți tencuiți si vopsiți cu vopsele lavabile,

faianță ceramică porțelanată în grupurile sanitare, tavane tencuite

și vopsite cu vopsele lavabile, pardoseli din parchet laminat în

spațiile destinate activităților copiilor și cadrelor didactice,

pardoseli din gresie antiderapantă 30x30 în spațiile umede și în

zonele de primire, covor PVC în cabinetul izolator de la parter,

tâmplării interioare din PVC cu geam termopan, scară interioară cu

balustradă, ambele lemn de esență tare, scară exterioară din beton

cu balustradă metalică;

finisaje exterioare: pardoseală din gresie ceramică antiderapantă

pentru trafic greu în fața intrării, tencuială decorative, tâmplării

exterioare din PVC cu geam termopan, soclu prevăzut cu tencuială

specială în similipiatră frecată în câmp continuu, trotuar de gardă

50 cm lățime din beton C8/10, tratarea șarpantei cu soluții speciale

ignifuge, antiseptic, montarea instalației paratrăsnet;

dotări: măsuțe și scaune preșcolari, dulăpior haine și cuier,

mobilier de bucătărie, veselă și tacâmuri, pat preșcolari stivuibil,

lenjerie de pat și pătuțuri, dulapuri pentru lenjerie, mobilier pentru

personal de deservire.


Buget Local




mentare)

Expertiză tehnică


Proiect tehnic



2017 - 2020

143 143

17. Titlul proiectului: Reabilitare și modernizare școala cu clasele I-VIII Gheorghe Zaharia, sat

Brădet









potențiali parteneri

Primăria Întorsura Buzăului – Școala cu clasele I-VIII Gheorghe

Zaharia, sat Brădet




estimate)

Obiectivul proiectului îl constituie reabilitarea estetic-funcțională și

tehnico-utilitară a unității de învățământ în vederea creării unor

condiții cât mai apropiate de standardele și exigențele actuale în ceea

ce privește respectarea normelor de funcționare a instituțiilor de

învățământ, sub toate aspectele: arhitectură, confort higrotermic,

utilități, apă și canalizare, instalații termice, finisaje exterioare și

interioare, siguranță în exploatare, stabilitate și durabilitate.

Principalele lucrări de arhitectură propuse vizează:

lucrări de extindere:

dimensionarea corespunzătoare a grupului sanitar;

înființarea încăperilor pentru centrală termică, magazie

de combustibil și sală destinată studiului;

lucrări de reabilitare:

reabilitarea acoperișului;

reabilitări interioare;

reabilitări exterioare;

reabilitare și sistematizare verticală și împrejmuiri.


Buget Local




complementare)

Expertiză tehnică


Proiect tehnic



2017 - 2020

144

18. Titlul proiectului: Amenajare grup sanitar și introducere încălzire centrală, Școala Primară

Floroaia Mică

Relevanța pentru Strategia de

dezvoltare a Orașului







potențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului – Școala Primară Floroaia Mică




estimate)

Obiectivul proiectului îl constituie realizarea unor extinderi la

clădirea existentă care să adăpostească centrala termică, depozitul de

lemne aferent acesteia și un grup sanitar de interior precum și

realizarea instalațiilor pentru încălzirea centrală în clădirea școlii, care

să deservească necesitățile elevilor și întregului personal care activează

în școală.

Centrala termică și grupul sanitar sunt construcții de sine stătătoare,

cu structuri proprii, fără legătură cu structura existentă a școlii. Între

cele două structuri si clădirea existenta se asigură un rost de tasare

umplut cu polistiren extrudat de 2 cm.

Caracteristicile grupului sanitar: AC=38,40 mp, AU=31,70 mp;

Grupul sanitar are fundație continuă din beton sub pereți portanți,

placă pe sol din beton slab armat, structură din zidărie confinată,

centuri din BA 414 PC 52 si etrieri din OB 37 8/20.

Tâmplărie interioară este din lemn și cea exterioară din PVC cu

geam termopan.

Grupul sanitar are pardoseli din gresie si pereți placați cu faianță.

Caracteristicile centralei termice și magaziei de lemne: AC=25,35

mp, AU=20,30 mp;

Centrala are fundație continuă din beton sub pereți portanți, placă

pe sol din beton slab armat, structură din zidărie confinată, centuri din

BA 412 PC 52 si etrieri din OB 37 6/20.

Magazia reazemă pe chituci din beton, placa pe sol din lemn cu

izolație din polistiren de 10 cm, structură realizată schelet de lemn

ecarisat de 15x15 contravântuit, căptușit la exterior cu OSB.

Centrala este prevăzută cu tâmplărie din PVC cu geam termopan și

uși metalice. Ușa magaziei este simplă, din lemn.

Șarpanta celor două construcții este din lemn, cu o înclinație de 30o

și învelitoarea este din țiglă profilată.

Extinderile prezintă toate dotările și instalațiile necesare: rețele

electrice, apă, canalizare.

Posibile surse de finanțare Buget Local

Buget estimativ 163.875 lei



complementare)

Proiect tehnic

Execuție lucrări



2017 - 2020

145 145

19. Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea corpurilor 2 și 3, Școala Gimnazială cu

clasele I-VIII Mihail Sadoveanu, Întorsura Buzăului;




Obiectiv specific: I.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate,

sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru Măsura: I.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ prin




potențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului – Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu




rezultate estimate)

Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Mihail Sadoveanu, Întorsura

Buzăului are în componență 3 corpuri.

Prima clădire a şcolii, aşa cum este ea în prezent, a fost construită în

1933. Al doilea corp a fost dat în folosinţă în anul 1972, iar cel de-al

treilea în 1998.

Corpul cel vechi al școlii a fost reabilitat în anul 2008.

În cadrul acestui proiect se dorește reabilitarea și modernizarea

corpurilor 2 și 3 ale școlii.

Situația actuala a clădirilor existente nu se încadrează din punct de

vedere al rezistenței si stabilității în normele în vigoare.


POR Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale


Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

146

20. Titlul proiectului: Amenajare parc spital




Obiectiv specific: I.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație,

sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru

Măsura: I.3.2 Diversificarea și creșterea calității și accesului popu-

lației la servicii de sănătate la standarde europene prin extindere,

reabilitarea, amenajrea, dotarea și modernizarea infrastructurii

de sănătate


potențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului - Spitalul Întorsura Buzăului




rezultate estimate)

Unitatea spitalicească din orașul Întorsura Buzăului are ca obiect

de activitate patologia eredo-degenerativă neuro-musculară, patologie

cu determinism genetic ce afectează îndeosebi copilul şi adultul tânăr,

fiind singura unitate din ţară cu acest profil.

Situația generală curentă lasă de dorit, în condițiile în care, din

lipsa unei zone de recreere și petrecere a timpului liber, pacienții sunt

nevoiți să iasă din incinta spitalului pentru a face mișcare, lucru ce re-

prezintă un adevărat pericol pentru ei, din cauza traficului intens de pe

drumul național DN 10.

Din acest motiv se im-

pune amenajarea unui parc

pentru pacienții spitalului

orașului Întorsura Buzăului.

Terenul pe care parcul va fi

amplasat se află în spatele

spitalului din oraș și trebuie

să aibă o suprafață minimă

de 10.000m2 și să ofere o

bună premisă de realizare a

acestor deziderate, în vederea

atingerii scopului propus.

Obiectivul principal al

proiectului il constituie achi-

ziționarea terenului, ridicarea

întregului ansamblu compus

din împrejmuire, alei interi-

oare, amenajare spații verzi,

mobilier parc.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale


Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

147 147

21. Titlul proiectului: Centru social pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități






sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru Măsura: I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității în rândul


modernizarea infrastructurii sociale






estimate)

Dezvoltarea capacițăii și responsabilității administrației publice

locale din Întorsura Buzăului în domeniul serviciilor sociale destinate

persoanelor fară adăpost, prin crearea unui centru social pentru

îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități, integrat care să

faciliteze accesul la servicii de calitate în vederea integrării sociale,

prevenirii riscului de marginalizare și excluziune socială a aceastei

categorii de populație.

Obiectivul specific al proiectului îl constituie creșterea calității

serviciilor sociale acordate persoanelor aflate pe stradă, indiferent de

motiv, cu vârsta începând de la 18 ani, inclusiv persoanelor adulte cu

copii minori, persoane care necesită suport și îngrijire, care să asigure,

găzduire noaptea, centru de zi pe perioada zilei, servirea hranei, con-

diții pentru asigurarea igienei personale, consiliere și suport speciali-

zat acordat de o echipă multidisciplinară. În acest spațiu vor fi acor-

date servicii sociale, servicii medicale și suport psihologic, astfel încât

beneficiarii să aibă un trai decent și șansa de a se integra în comuni-

tate.





complementare)

-



2017 - 2020

148

22. Titlul proiectului: Cimitir uman – locație nouă













rezultate estimate)

Primăria Orașului Întorsura Buzăului a realizat o identificare si o

evaluare a funcționalității cimitirului existent, s-a analizat gradul de

ocupare și structura grupurilor de persoane care apelează la aceste ser-

vicii și s-au evaluat spațiile și dotările existente. Situația generală cu-

rentă lasă de dorit, în condițiile creșterii exigenței locuitorilor și a lip-

sei de spațiu. Din acest motiv se impune amenajarea unui nou cimitir

pentru locuitorii (de toate confesiunile) orașului Întorsura Buzăului.

Terenul pe care cimitirul va fi amplasat trebuie să aibă o suprafață

minimă de 20.000m2 și să ofere o bună premisă de realizare a acestor

deziderate: numărul unităților convenționale de înhumare, suprafața

destinată spațiilor pentru personal și alte servicii, permițând o modela-

re facilă a spațiilor, în vederea atingerii scopului propus.

Obiectivul principal al proiectului il constituie achiziționarea tere-

nului, ridicarea întregului ansamblu compus din împrejmuire, alei in-

terioare, poartă acces, capela și celelalte dotări.



Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

149 149

23. Titlul proiectului: Adăpost pentru câinii comunitari, Întorsura Buzăului


dezvoltare a Orașului











estimate)

Proiectul „Adăpost pentru câini comunitari‖ urmăreşte realizarea

unui adăpost pentru câinii comunitari aflaţi în libertate, din oraşul

nostru, căini a căror număr este în continuă creştere, reprezentând un

adevărat pericol pentru cetăţeni, atât din cauza atacurilor repetate, cât

şi a posibilităţii de transmitere a unor boli.

Strângerea acestor câini comunitari de pe străzile oraşului

presupune existenţa unui spaţiu unde aceştia vor putea fi adunaţi şi

îngrijiţi.

Adăpostul este proiectat iniţial pentru un număr de aproximativ 20

câini comunitari maturi, precum şi un număr de căţele gestante şi

tineret. În funcţie de necesităţi, numărul cuştilor poate fi suplimentat.

Se vor amenaja două baterii de boxe. O baterie de boxe va avea o

lungime de 10m şi o lăţime de 3,5 m, fiind împărţită în 5 boxe, cu o

suprafaţă de 7mp, şi care va adăpostii 4 câini.

Se va amenaja o clădire care va adăposti diversele activităţi

necesare funcţionării adăpostului:

administraţie,

cabinet medical veterinar;

vestiar angajaţi;

spaţiul pentru preparare hrana animale şi depozit de alimente.

De asemenea, se va amenaja un container frigorific pentru

depozitarea temporară a cadavrelor câinilor decedaţi. Vor fi amenajate

două platforme betonate de câte 7 mp fiecare, una pentru depozitarea

deşeurilor menajere şi cea de-a doua pentru depozitarea dejecţiilor

solide ale animalelor.





complementare)


Proiect tehnic



2017 - 2020

150

24. Titlul proiectului: Amenajarea unui teren pentru un cartier de familii defavorizate













estimate)

Problema rromilor fără domiciliu a început să fie din ce în ce mai

resimțită în rândul acestora. Există familii numeroase care locuiesc într

-o singură încăpere, în condiții improprii. Din acest motiv autoritățile

au găsit o soluție pentru a amenaja pentru acesția un cartier de locuințe

amplasat pe strada Aviatorului, stradă cunoscută deja ca fiind populată

de cetățenii de etnie rromă.

Terenul unde va urma sa fie construit ansamblul se află în proprie-

tatea Consilului Local Întorsura Buzăului, având o suprafață de 40.000

m2.

Obiectivul principal al proiectului il constituie amenajarea terenu-

lui, dotarea cu utilități (energie electrică, apă potabilă, canalizare),

amenajarea străzilor, parcelarea terenului.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a





complementare)

-



2017 - 2020

151 151

25. Titlul proiectului: Construire locuințe sociale




Obiectiv specific: I.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație,

sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru

Măsura: I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității în rândul








rezultate estimate)

Prezentul proiect urmărește construirea unor blocuri de locuințe

sociale având un număr de 20 de apartamente.

Scopul acestui proiect este construirea de locuinţe sociale, locuinţe

cu chirie subvenționată, destinate unor categorii de persoane defavori-

zate prevăzute de lege, cărora nivelul de existență nu le permite acce-

sul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţii-

le pieţei.



Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

152

26. Titlul proiectului: Construire locuințe pentru tineri ANL













estimate)

În ultimii 13 ani, prin Programului de construire de locuinţe pentru

tineri, ce se derulează prin ANL în colaborare cu autorităţile locale,

s-au dat în folosință 51 de apartamente, în 5 blocuri după cum ur-

mează: inanţarea acestui Program se face astfel: structura blocului se

finanţează de către ANL, iar partea de asigurare cu utilităţi şi ame-

najarea terenului, se finanţează de către autorităţile locale.

Orașul Întorsura Buzăului se confruntă cu un număr mare de cere-

ri de locuinţe destinate închirierii pentru tineri.

Prin prezentul proiect se dorește continuarea Programului de con-

struire de locuinţe pentru tineri, urmărindu-se ridicarea unor asemenea

blocuri cu un număr total de 60-100 de apartamente.





complementare)

-



2017 - 2020

153 153

27.

Titlul proiectului: Realizare documentaţie obţinere Autorizaţie pentru securitate la incendiu

aferentă Instituţiilor şcolare, sanitare, culturale şi sportive ale UAT Oraş Întorsura

Buzăului





sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru Măsura: I.3.4. Creșterea siguranței publice și eficientizarea

intervențiilor în situații de urgență prin extinderea, reabilitarea și

modernizarea infrastructurii specifice






estimate)

Obiectivul proiectului îl constituie realizarea realizare documentaţiei

pentru obţinere a Autorizaţiei pentru securitate la incendiu aferentă

Instituţiilor şcolare, sanitare, culturale şi sportive ale UAT Oraş

Întorsura Buzăului.

Având în vedere, legislaţia în vigoare, pentru obţinerea autorizaţiei

de securitate la incendiu este necesară întocmirea unei documentaţii

tehnice, referitoare la construcţii şi instalaţii, efectuarea unei expertize

de către un expert tehnic autorizat, respectiv intocmirea scenariului de

securitate la incendiu.

Obiectivele pentru care se solicită autorizaţia de securitate la

incendiu sunt Şcoala cu clasele I-VIII ‖Gheorghe Zaharia‖ Brădet,

Grădinița cu Program Prelungit ‖Prichindel‖, Şcoala cu clasele I-VIII

‖Mihail Sadoveanu‖, Sală de Sport, Cămin Cultural Brădet.





complementare)

-



2017 - 2020

154

28. Titlul proiectului: Utilizarea energiei solare în scopul reducerii cheltuielilor pentru

prepararea apei calde la centrala termică a orașului Întorsura Buzăului;




Obiectiv specific: III.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de

energie Măsura: III.4.1 Producerea și creșterea utilizării resurselor

regenerabile de energie prin promovarea potențialului resurselor

alternative de energie

Instituții/ actori implicați/ po-

tențiali parteneri Primăria Întorsura Buzăului




estimate)

Obiectivul acestui proiect este realizarea unui sistem de produ-

cere a agentului termic, cu ajutorul energiei solare pentru prepararea

apei calde menajere în sezonul cald, când consumul de energie termică

scade foarte mult şi radiația solară este destul de mare, sistem care să

fie complementar actualului sistem de încălzire.

Distribuția apei calde menajere, produsă de către instalaţiile

solare va fi realizată de rețeaua primară a centralei termice, şi va fi fo-

losită pentru preîncălzirea apei ce intră în centrală, dar şi pentru prepa-

rarea apei calde menajere în schimbătoare.

Producerea agentului termic primar se va realiza printr-un nu-

măr de 390 panouri solare. Fluidul vehiculat prin acestea va fi apă cu

etil glicon, într-o concentraţie furnizată de producătorul echipamente-

lor.

Cele 3 câmpuri de panouri solare vor alimenta fiecare câte 2

schimbătoare de căldură în plăci, de înaltă eficienţă şi transfer termic.

Pe racordurile de circuit primar şi secundar al fiecărui schimbător de

căldură se va monta câte o pompă de circulaţie, cu turaţie variabilă,

echipată cu convertizor de frecvenţă. Agentul termic de pe circuitul

secundar se va înmagazina în rezervoare de stocare. S-a considerat

necesară o stocare de 15.000 l pentru fiecare câmp de panouri solare.

Se consideră necesare 9 rezervoare de acumulare a câte 5000 l fiecare.

Posibile surse de finanțare Progamul „Casa Verde 2016”




mentare)

Studiul de fezabilitate



2017 - 2020

155 155

29.

Titlul proiectului: Reabilitare sistem centralizat de încălzire cu combustibil biomasă:

Faza I – Reabilitare sistem centralizat de încălzire cu combustibil biomasă – depozit de

masă lemnoasă

Faza II – Realizare centrală termică pe biomasă




Obiectiv specific: III.5 Îmbunătățirea eficienței energetice în

sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.2 Îmbunătățirea eficienței energetice la sistemele de

încălzire/răcire în locuințele individuale și instituții publice






rezultate estimate)

Obiectivul proiectului îl constituie modernizarea sub forma unei

retehnologizări și completări a sistemului cu noi facilități, extinderea

rețelei de distribuție până la limita unde întreaga producție de agent

termin să fie contractată.


construirea unui punct de lucru pentru producerea a 50% din

biomasa necesară funcționării centralei;

extinderea rețelei de distribuție cu minim 2 km;

punerea în funcțiune a unei noi centrale termice de 2,5 MWh

cu combustibil biomasă, pentru a produce apă caldă vara.


Progamul „Termoficare 2006-2020- căldură și confort, componenta de

reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică‖

Buget local

Buget estimativ 9.632.760,000 lei

Stadiul proiectului


sau complementare)

Studiul de fezabilitate

Proiect tehnic

Execuție lucrări



2017 - 2020

156

30. Titlul proiectului: Reabilitare termică a blocurilor


dezvoltare a Orașului Întor-

sura Buzăului


sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.3 Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea

termică a locuințelor și clădirilor publice






estimate)

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit constituie o acțiune de

interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la

consumatorii finali, cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea

şi prepararea apei calde de consum şi indirect în reducerea consumului

de combustibil convențional şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.


izolarea termică a pereților;

înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare, inclusiv tâmplăria

aferentă accesului în blocul de locuințe, cu tâmplărie performantă

energetic;

termoizolarea planșeului peste ultimul nivel și lucrări de

reparații șarpantă;

termoizolarea planșeului de la primul nivel;

lucrări de reparații la elementele de construcție care prezintă

pericol de desprindere și afectează funcționalitatea blocului de

locuințe;

lucrări de intervenție la instalația de distribuție a agentului

termic pentru încălzirea aferentă părților comune ale blocului.


scăzute de carbon



deja întreprinse sau com-

plementare)

Expertiza tehnică

Audit energetic




2017 - 2020

157 157

31. Titlul proiectului: Reabilitare clădire Primărie Oraș Întorsura Buzăului





sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.3 Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea

termică a locuințelor și clădirilor publice






estimate)

Prin acest proiect se intenționează adecvarea clădirii primăriei la

scopul și misiunea asumată la nivelul anilor 2020, salt necesar de la

nivelul anilor 1960 când a fost construită. Odată cu trecerea timpului,

și cu creșterea gradului de dezvoltare urbană a orașului nostru,

activitatea desfășurată în primărie, pe lângă faptul ca a crescut ca și

volum s-a și diversificat, resursa spațiului nemaicorespunzând situației

actuale. Acest lucru a dus, pe lângă suprapopularea si supraaglomer-

area birourilor, având drept consecință crearea unui mediu de lucru

neadecvat, prin limitarea spațiului de lucru al fiecărui angajat și chiar

a spațiului intim al acestora și o defectuoasă gestionare a fluxului de

persoane ce beneficiază de serviciile publice oferite de primărie.


scăzute de carbon




complementare)

-



2017 - 2020

158

32. Titlul proiectului: Eficientizarea infrastructurii de iluminat public





sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.4 Eficientizarea iluminatului public în mediul urban

și rural






estimate)

Creșterea eficienței energetice și reducerea consumului din

producția internă cât și a importului național este esențială și trebuie sa

se facă prin modernizarea infrastructurii de iluminat public stradal în

orașul Întorsura Buzăului.


efectuarea unui audit lumino-tehnic riguros al străzilor din oraș,

clasificarea străzilor pe clase de iluminat, conform normativelor

internaționale și stabilirea parametrilor lumino-tehnici pentru fiecare

categorie, care să fie obligatorii pentru operatorul serviciului public;

efectuarea unui studiu economico-financiar riguros privind

gestiunea directă sau indirectă a serviciului public, oportunitatea și

necesitatea concesionării acestuia sau a încheierii de contracte de

performanță energetică ( contracte tip ESCO);

generalizarea utilizării lămpilor cu consum redus;

dezvoltarea sistemului de măsurare în punctul de alimentare a

energiei si monitorizarea consumului.


scăzute de carbon




complementare)




2017 - 2020

159 159

33. Titlul proiectului: Iluminiatul arhitectural al clădirilor publice din orașul Întorsura

Buzăului





sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.4 Eficientizarea iluminatului public în mediul urban

și rural






estimate)

Prin acest proiect se urmărește identificarea posibilităților, mijloa-

celor, echipamentelor, tehnologiilor si sistemelor care sa conducă la

realizarea unui concept modern de iluminat arhitectural, ce utilizează

aparate de iluminat cu tehnologie LED, pentru punerea în valoare din

punct de vedere ambiental și arhitectural a clădirilor publice.

Principalul obiectiv al proiectului constă în punerea în evidență pe

timp de noapte, din punct de vedere luminotehnic, a fațadelor princi-

pale ale clădirilor publice aflate în centrul orașului Întorsura Buzău-

lui.


scăzute de carbon




complementare)

-



2017 - 2020

160

34. Titlul proiectului: Implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la

nivelul orașului Întorsura Buzăului




Obiectiv specific: III.1. Protecția mediului înconjurător și ame-

najarea, extinderea sau modernizarea infrastructurii tehnice Măsura: III.1.2 Susținerea colectării selective a deșeurilor,

creșterea gradului de recuperare și reciclare a deșeurilor la nivel

județean și regional






estimate)

Sistem integrat de management al deșeurilor este un sistem care cu-

prinde toate activităţile de management al deşeurilor (segregare la sursă, co-

lectare, transport, transfer, sortare şi reciclare, compostare, tratare

mecanobiologică şi depozitare într-un sistem unic), cu scopul de a se atinge

anumite ţinte prestabilite.

Obiectivul principal al acestui proiect constă în eliminarea impactu-

lui asupra mediului și sănătății umane creat de modul necorespunzător de ges-

tionare a deșeurilor practicat în momentul de față.

Posibile surse de finanțare POIM Axa prioritară 6: Creșterea producției de energie din resurse

regenerabile mai puțin exploatate




complementare)

-



2017 - 2020

161 161

35. Titlul proiectului: Realizare Plan de Mobilitate urbană, Oraș Întorsura Buzăului





sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.5 Eficientizarea transportului urban durabil






estimate)

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă perspective

din domeniul transporturilor, nevoi actuale și de viitor ale popu-

lației, influențate de conceptual de intermodalitate. Este o mișcare

ce are ca scop conectarea eficientă a diferitelor mijloace de

transport, precum transportul pe cale ferată, tramvai, autobus, etc.

Aceste planuri au ca prioritate următoarele:

reducerea utilizării automobilelor personale în oraș;

dezvoltarea și modernizarea transportului public și a modurilor

de transport local (mersul pe jos, mersul pe biciletă)

organizarea transportului de mărfuri și personae;

îmbunătățirea calității mediului și a vieții—prin creșterea

eficienței în transport;

stimularea mediului de afaceri.


scăzute de carbon




complementare)

-



2017 - 2020

162

36. Titlul proiectului: Introducerea transportului public local, oraș Întorsura Buzaăului





sectorul public, casnic și economic Măsura: III.5.5 Eficientizarea transportului urban durabil






estimate)

Legea serviciilor de transport public local nr.92/2007 şi Ordinul

MIRA nr.353/2007 privind aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.

92/2007 stabilesc cadrul juridic privind înfiinţarea, autorizarea, organi-

zarea, gestionarea, finanţarea şi controlul funcţionării serviciilor de

transport public în comune, oraşe şi municipii sau judeţe.

Consiliile locale sunt obligate să asigure, să organizeze, să

reglementeze, să coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de

transport public desfăşurat pe raza administrativ-teritorială a acestora,

precum şi sa înfiinţeze societăţi de transport public dacă acestea nu

există.

Serviciile de transport local de persoane sau mărfuri se

organizează de autorităţile administraţiei publice locale în vederea

deservirii necesităţilor de transport ale cetăţenilor pe raza

administrativă, pe raza unei asociaţii de dezvoltare comunitară sau

între localităţile judeţului.


scăzute de carbon




complementare)

-



2017 - 2020

163 163

37. Titlul proiectului: Târg de animale




Obiectiv specific: IV.1. Eficientizarea activităților agricole prin

modernizarea exploataților agricole, dezvoltarea serviciilor și log-

isticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor

agricole

Măsura: IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor logistice pentru

agricultură






rezultate estimate)

Prezentul proiect de investiție urmărește amenajarea unui târg de animale

în conformitate cu standardele actuale și adaptata condițiilor existente în pre-

zent în orașul Întorsura Buzăului.

Actuala locație a târgului de animale se află pe strada Gheorghe Zaharia,

în apropierea centrului orașului, fapt ce duce la îngreunarea traficului în zile-

le în care acesta se organizează.

Locația actuală

a târgului:

Locația în care se dorește amplasarea târgului de animale este la periferia

orașului.

Locația propusă

a târgului:



Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

164

38. Titlul proiectului: Rută ocolitoare pentru atelaje, oraș Întorsura Buzăului




Obiectiv specific: IV.1. Eficientizarea activităților agricole prin

modernizarea exploataților agricole, dezvoltarea serviciilor și log-

isticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor

agricole

Măsura: IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor logistice pentru

agricultură






rezultate estimate)

Accesul căruţelor pe drumurile naţionale şi în orașe este interzis, potrivit

Codului Rutier: ”Art. 71. (1) Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor

cu tracţiune animală, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lu-

crări de construcţii, agricole şi forestiere, a animalelor de povară, de tracţiune

sau de călărie, precum şi a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile naţi-

onale, în municipii şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare de

interzicere a accesului.

(2) Autorităţile administraţiei

publice locale au obligaţia să amena-

jeze, cu acordul administratorului

drumului public şi avizul poliţiei

rutiere, drumuri laterale, căi de acces

către aceste drumuri, precum şi locuri

de traversare a drumurilor publice

destinate circulaţiei animalelor şi

vehiculelor prevăzute la alin. (1),

semnalizate corespunzător.”

În orașul Întorsura Buzăului există atât căruţe, cât şi animale domestice se

plimbă nestingherite prin oraş, obstrucţionând circulaţia rutieră şi producând

disconfort nu doar conducătorilor auto, ci și pietonilor.

Obiectivul prezentului proiect îl constituie amenajarea unor trasee ocoli-

toare pentru circulaţia animalelor domestice şi vehiculelor cu tracţiune ani-

mală.


Buget local

POR Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

scăzute de carbon


Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

165 165

39. Titlul proiectului: Realizare sistem de branșare conductă apă, sat Brădet, oraș Întorsura

Buzăului




Obiectiv specific: IV.4 Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-

edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru Măsura: IV.4.1 Extinderea și modernizarea rețelelor de apă

potabilă






estimate)

Zona orașului Întorsura Buzăului este amplasată într-un sector

închis,- ca un bazin intramontan – de altitudine medie a Carpaților de

Curbură. Din punct de vedere geomorfic zona este o depresiune

intramontană. Principalul curs de apă este râul Buzău și afluenții săi.

Alimentarea rețelei hidrografice este pluvio-nivală. În regimul

scurgerii predomină scurgerea de primăvară-vară, determinată de

topirea zăpezilor și precipitațiilor care sunt maxime în perioada de

primăvară. În prezent localitatea dispune de o conductă de alimentare

cu apă, din metal, cu o vechime de peste 20 ani. Diametrele acestei

conducte variază neținând seama de debite și consumuri, cauzând

astfel chiar și lipsa apei adeseori. Conducta existentă nu acoperă

necesarul de apă al localității Brădet.

Se impune realizare unei noi rețele de distribuție a apei care va

avea rolul de al lega localitatea Brădet de gospodăria de apă a orașului

Întorsura Buzăului, astfel acest tronson se va integra în sistemul global

de alimentare cu apă zonală, care va deservi orașul și localitățile

Brădet și Floroaia. De asemenea, se propune realizarea unui colector

de canalizare apelor uzate menajere ce va deservi localitatea Brădet.

În concluzie, investiția propusă are ca scop realizarea unui sistem cen-

tralizat de alimentare cu apă potabilă și canalizare menajeră a locali-

tății Brădet, oraș Întorsura Buzăului, județul Covasna, în concordanță

cu necesitățile calitative și cantitative reale. La data curentă lucrările

efectuate prin proiectele anterioare sunt realizate în proporție de 73%

necesitând intervenția fondurilor PNDL pentru finalizare.


POIM Axa prioritara 3: Creșterea nivelului de colectare șiepurare a

apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu

apă potabilă a populației




complementare)

-



2017 - 2020

166

40. Titlul proiectului: Construirea de zone (trasee) pietonale în praș Întorsura Buzăului




Obiectiv specific: V.1. Punerea în valoare a patrimoniului turistic

natural și antropic Măsura: V.1.1 Amenajarea de trasee, căi de acces și locuri de vi-

zitare și dezvoltarea managamentului destinațiilor turistice






estimate)

Prin prezentul proiect se urmărește amenajarea unor alei pie-

tonale, dorindu-se astfel îmbunătățirea infrastructurii urbane la nivelul

orașului pentru a facilita mobilitatea populației.

Realizarea investiției va răspunde urrmătoarelor obiective:

asigurarea dezvoltării locale prin creșterea gradului de atractivitate

a orașului;

creșterea confortului urban în zonă;

îmbunătățirea accesibilității spre clădirile de locuit și dorările socio

-economice;

asigurarea unor condiții sporite de siguranță și confort în circulația

pietonală.


scăzute de carbon




complementare)

-



2017 - 2020

167 167

41. Titlul proiectului: Bază sportivă si de agreement, zona Camping




Obiectiv specific: V.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

de primire și de agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării

serviciilor turistice oferite Măsura: V.2.1 Modernizarea/ reabilitarea structurilor de primire

turistică și de agrement






estimate)

Ținând cont de faptul că, localitatea este lipsită de infrastructură

amenajată pentru desfășurarea activităților de recreere și de petrecere a

timpului liber, proiectul își propune să definească un spațiu pentru

petrecea în mod sănătos a timpului liber de generația tânără și nu

numai, putând fructifica această realizare și din punct de vedere turis-

tic. Dezvoltarea acestui tip de infrastructură potențează și dezvoltarea

turismului local. Intensificarea preocupărilor pentru realizarea dezid-

eratului de odihnă activă caracteristică esențială a vacanțelor în socie-

tatea contemporană – stimulează eforturile de dezvoltare a acelor ac-

tivități (servicii) care să contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si

psihice ale turistului, creând cadrul necesar petrecerii plăcute si in-

structive a timpului liber. Aceste activități sunt cunoscute sub denumi-

rea generică de agrement – domeniu ce poate fi definit prin ansamblul

mijloacelor si formelor capabile să asigure individului sau unei grupări

sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei sat-

isfacții, a unei împliniri, sa lase o impresie si o amintire plăcută.

Aceasta accepțiune, evidențiază, pe de o parte, varietatea activităților

de agrement si multitudinea planurilor pe care acționează, iar pe de

altă parte, faptul că agrementul se constituie ca un element fundamen-

tal pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, ceea ce ii conferă statutul de

componentă de bază a prestației turistice. Pe plan economic, dezvol-

tarea agrementului răspunde exigențelor de creștere a atractivității tur-

istice.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvol-

tarea durabilă a turismului




complementare)

-



2017- 2020

168

42. Titlul proiectului: Zona turistică sporturi de iarnă ”Dealul Taberei”




Obiectiv specific: V.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii


serviciilor turistice oferite Măsura: V.2.2 Dezvoltarea structurilor de ptimire turistică și de

agrement






estimate)

Aflat la poalele munților Ciucaș, orașul Întorsura Buzăului are un po-

tențialul crescut dat de temperaturile scăzute din zona orașului nostru - supra-

numit „polul frigului”, dezvoltarea sporturilor de iarnă este o prioritate pentru

turismul local. Muntele a fost dintotdeauna cea mai sugestiva dovadă a măre-

ției naturii, de aceea el a devenit astăzi una din principalele destinații de va-

cantă, fiind considerat ca un simbol al spiritualității multor popoare, in măsu-

ra sa satisfacă nevoi socio-culturale complexe.

Dezvoltarea de ansamblu a turismului din ultimele decenii si transfor-

marea lui intr-o mișcare de masa a făcut ca muntele sa se impună tot mai mult

in atenția investitorilor si promotorilor acestei forme de turism datorită pale-

tei mari de posibilități pe care le oferă pentru desfășurarea unei activități

economice cu rezultate profitabile.

Astfel, efectele dezvoltării turismului montan in plan economic si

social, deși greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate ca fiind foarte

importante. De asemenea, preferințele turiștilor se îndreaptă tot mai mult

spre zonele montane rurale, unde, pe lângă motivația odihnei sau a practicării

drumeției și a unor sporturi, se manifesta interesul turiștilor pentru integrarea

in activitățile specifice populației locale.

Prezentul proiect presupune amenajarea pârtiei de schi, montarea

unui telescaun, alimentarea cu energie electrică, dar şi realizarea unui drum

de acces şi a unei parcări.






complementare)

-



2017 - 2020

169 169

43. Titlul proiectului: Parc-pădure ”Tomoja”







agrement






estimate)

Prin prezentul proiect se urmărește

amenajarea unei păduri-parc în zona

Tomoja.

În ceea ce privește amenajările, investi-

ția presupune lucrări de curățare a vegetați-

ei existente, cât și de trasare a aleilor, reali-

zarea iluminatului public, construirea unui

foișor din lemn, amplasarea de coșuri de

gunoi, de bănci și de cișmele.


POR Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban, conservarea,


POR Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvol-





complementare)

-



2017 - 2020

170

44. Titlul proiectului: Bază sportivă: pârtie de schi, bazin de înot, patinoar, amenajarea

Buzăului pentru sporturi nautice







agrement






rezultate estimate)

Prin acest proiect se dorește realizarea unui complex sportiv în cadrul

căruia vor fi cuprinse următoarele lucrări:

amenajare pârtie de schi;

construirea unui bazin de înot;

realizarea unui patinoar;

amenajarea râului Buzău pentru practicarea sporturilor nautice.




Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020

171 171

45. Titlul proiectului: Reabilitare și refuncționalizare Casa de Cultură Orășenească - centru

funcțional multicultural, amenajare și dotare bibliotecă orășenească




Obiectiv specific: V.4 Dezvoltarea infrastructurii culturale,

recreative și sprijinirea activităților culturale Măsura: V.4.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea

infrastructurii culturale și recreative






rezultate estimate)

Prin acest proiect se dorește ștergerea unei cicatrici de pe fața

orașului, de fapt o clădire în construcție de peste 20 ani, aflată în cen-

trul localității, care poate acoperi nevoia de cultura și informare a cetă-

țenilor. Lucrările au fost sistate în anul 1996 din lipsă de fonduri, ceea

ce a dus la instalarea unui proces de degradare. Acum, după aproape

20 ani, spațiul public ca spațiul de contact și schimb de informații, ca-

pătă o nouă dimensiune, el determină locul unde se vor scrie regulile

nescrise ale comunității, locul de interacțiune social.

Vechile case de cultură care adăpostesc sălile de spectacol, tind

să devină versatile, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de manifes-

tări, dedicate unui public cât mai variat. Un avantaj al acestui proiect

este dimensiunea clădirii, generozitatea spațiilor interioare, astfel încât

facilitează adaptarea imobilului la cerințele actuale ale populației, prin

realizarea unei săli de spectacole versatilă, care poate acomoda atât

spectacole de teatru, de cinema, dar și de concerte, prin crearea unor

spații multifuncționale în care se pot desfășura conferințe, prezentări,

realizarea unei săli de lectură – bibliotecă, satisfăcând astfel setea de

cultură cu cea de cunoaștere.

Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a



Stadiul proiectului


sau complementare)

-



2017 - 2020/2022


2017 - 2020

172

46. Titlul proiectului: Reabilitare și extindere poduri și podețe, str. 1 Decembrie 1918 și Fab-

ricii, oraș Întorsura Buzăului









de aeroporturi






rezultate estimate)

Obiectivul general constă în reabilitarea podurilor de pe strada 1 Decem-

brie și strada Fabricii intersecție cu strada 1 Decembrie și extinderea unui

podeț de pe strada Fabricii.

Prin realizarea acestei investiții se va contribui în mod direct la fluidiza-

rea traficului intern și va contribui indirect la protecția mediului prin elimi-

narea producerii prafului, zgomotelor, vibrațiilor datorate denivelărilor exis-

tente, prin reducerea reparațiilor la autovehicule și prin reducerea consumului

de carburant.



Stadiul proiectului


sau complementare)

Expertiză tehnică

D.A.L.I.

Proiect tehnic


Documents

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI ÎNTORSURA … · Strategia de dezvoltare Întorsura Buzăului 2017- 2020 11 Naţional de Dezvoltare. Implementarea măsurilor de dezvoltare socio-economică