STRATEGIA DE ALIMENTARE CU CALDURA A … · Uzina era echipata cu doua cazane de abur si o masina alternativa cu abur de 300 CP actionand cinci dinamuri de curent continuu

1/188

STRATEGIA DE

ALIMENTARE CU CALDURA A MUNICIPILUI

TIMISOARA

ACTUALIZARE

2007

2/188

C U P R I N S CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE .....................................................................3

CAPITOLUL 2. SITUATIA ACTUALA A ALIMENTARII CU ENERGIE TERMICA A CONSUMATORILOR DIN MUNICIPIUL TIMISOARA....................................................3 2.1 PREZENTAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE TERMOFICARE................................3 2.2 RESURSE PRIMARE UTILIZATE. EVOLUTIA PRETURILOR COMBUSTIBILILOR................3 2.3 PRODUCTII DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA ...............................................................3

2.3.1 Sursa de energie termica si electrica CET Timisoara Centru .............................................. 3 2.3.2 Sursa de energie termica CET Timisoara Sud....................................................................... 3

2.4 SITUATIA LA CONSUMATOR....................................................................................................3 2.4.1 Contorizare la nivel scara bloc/imobil .................................................................................... 3 2.4.2 Instalatii interioare si contorizare individuala ....................................................................... 3 2.4.3 Anvelopa cladirilor – fatade, terase, tamplarie exterioara.................................................... 3

2.6 RENTABILITATEA ECONOMICA A ACTIVITATII DE PRODUCERE, TRANSPORT SI DISTRIBUTIE.....................................................................................................................................3

2.6.1 Analiza comparativa a situatiei generale a patrimoniului S.C. COLTERM SA ................... 3 2.6.2 Analiza contului de profit si pierderi a S.C COLTERM SA ................................................... 3

CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENTIALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICA A REGIUNII.........................................................................................................................3 3.1 CONTEXTUL REGIONAL ...........................................................................................................3

3.1.1 Aspecte demografice ............................................................................................................... 3 3.1.2 Aspecte privind piata muncii................................................................................................... 3 3.1.3 Programe de investitii in regiune ............................................................................................ 3

3.2 POTENTIALUL REGIONAL DE DEZVOLTARE.........................................................................3 CAPITOLUL 4. ANALIZA DE PIATA A RESURSELOR ENERGETICE ACCESIBILE PE TERMEN MEDIU SI LUNG........................................................................................3 4.2. PIATA CARBUNELUI.................................................................................................................3 4.4 PIATA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE............................................................3

4.4.1 Energia solara ........................................................................................................................... 3 4.4.2 Energia eoliana ......................................................................................................................... 3 4.4.3 Energia produsa in unitati hidroelectrice (grupuri de mica si mare putere) ...................... 3 4.4.4 Energia geotermala .................................................................................................................. 3 4.4.5 Biomasa ..................................................................................................................................... 3

4.5 RESURSE DISPONIBILE IN ZONA ............................................................................................3 CAPITOLUL 5. REGLEMENTAREA ACTIVITATILOR DE PRODUCERE, TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A CALDURII; ROLUL ANRE, ANRSC SI ANRGN ......3

CAPITOLUL 6. ROLUL ADMINISTRATIEI LOCALE IN ASIGURAREA INCALZIRII MUNICIPIULUI TIMISOARA...........................................................................................3 6.1 RESPONSABILITATILE AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE IN ASIGURAREA INCALZIRII MUNICIPIULUI TIMISOARA.................................................................3 6.2 PROTECTIA SOCIALA SI AJUTOARELE PENTRU UTILITATI................................................3 CAPITOLUL 7. STUDIUL PIETEI DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA PE TERMEN MEDIU SI LUNG .............................................................................................3

3/188

7.1. Contextul sectorial ....................................................................................................................3 7.2. Piata de energie electrica din Romania...................................................................................3

7.2.1 Prezentare generala.................................................................................................................. 3 7.2.2. Participantii la piata de energie electrica .............................................................................. 3 7.2.3. Preturi si tarife ......................................................................................................................... 3

7.3 PIATA DE ENERGIE ELECTRICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA...........................................3 7.4 PIATA DE ENERGIE TERMICA DIN ROMANIA.........................................................................3

7.4.1 Preturi si tarife .......................................................................................................................... 3 7.5 PIATA DE ENERGIE TERMICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA................................................3 CAPITOLUL 8. LEGISLATIA NATIONALA IN DOMENIUL ENERGIE SI MEDIU .........3

CAPITOLUL 9. MASURI DE EFICIENTIZARE A FUNCŢIONARII SISTEMULUI INTEGRAT DE TERMOFICARE .....................................................................................3 9.1 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA EFICIENTIZARII SISTEMULUI DE TERMOFICARE....3 9.2. GENERALITAŢI PRIVIND MASURILE ABORDATE .................................................................3 9.3 MASURI PENTRU IMBUNATATIREA EFICIENTEI LA CONSUMATORII DE CALDURA........3 9.4 MASURI DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE IN SISTEMELE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ................................................................................................................................3

9.4.1 Sistemul de transport............................................................................................................... 3 9.4.2 Sistemul de distributie ............................................................................................................. 3 9.4.3 Punctele termice ....................................................................................................................... 3 9.4.4 Sistem de monitorizare ............................................................................................................ 3

9.5 NECESARUL DE CALDURA LA SURSELE DE PRODUCERE ................................................3 CAPITOLUL 10. IDENTIFICAREA SOLUTIILOR POSIBILE DE ASIGURARE A INCALZIRII LOCALITATII, TINAND CONT DE SITUATIA ACTUALA ..........................3

CAPITOLUL 11. EVALUAREA EFORTULUI INVESTITIONAL .....................................3

CAPITOLUL 12. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANTARE ...............3

CAPITOLUL 13. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA PE CONTURUL SISTEMULUI CENTRALIZAT ...............................................................................................................3 13.1 ANALIZA TEHNICO ECONOMICA PE CONTURUL SURSELOR DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE ...............................................................................................3

13.1.1 Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investitie CET Timisoara Centru ................................................................................................................................................. 3 13.1.2 Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investitie CET Timisoara Sud............................................................................................................................................................. 3 13.1.3 Preturile de vanzare ale energiei electrice si termice la limita surselor ........................... 3 13.1.5 Analiza economica a investitiei noi in CET Timisoara Centru ........................................... 3 13.1.6 Analiza economica a investitiei noi in CET Timisoara Sud................................................ 3 13.1.7 Analiza economică pe conturul CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud ............... 3

13.2 ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA PE CONTURUL SISTEMULUI DE TRANSPORT SI DISTRIBUŢIE.....................................................................................................................................3 13.2.6.4 Rezultatele analizei economice.........................................................................................3 13.3 ANALIZA ECONOMICA PE CONTURUL SISTEMULUI CENTRALIZAT ................................3

13.3.1 Premise privind elaborarea analizei ......................................................................................... 3 13.3.2 Eşalonarea investiţiei ............................................................................................................. 3 13.3.3 Cheltuieli anuale de exploatare ............................................................................................. 3 13.3.4 Venituri anuale ........................................................................................................................ 3 13.3.5 Fluxul de Venituri şi Cheltuieli .............................................................................................. 3 13.3.6 Rezultatele analizei economice a investiţiei ........................................................................ 3

CAPITOLUL 14. ANALIZAREA GRADULUI DE SUPORTABILITATE A POPULAŢIEI

4/188

DUPA REALIZAREA INVESTITIILOR DE EFCIENTIZARE A SISTEMULUI DE PRODUCERE SI DUSTRIBUTIE A ENERGIEI TERMICE..............................................3

CAPITOLUL 15. STRUCTURA DE FINANŢARE PROPUSA.........................................3

CAPITOLUL 16. STABILIREA ZONELOR UNITARE DE ÎNCĂLZIRE ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA ....................................................................................................................3

CAPITOLUL 17. CONCLUZII..........................................................................................3 ANEXE Anexa A. Oferta tehnica 6 pag. Anexa B. Productii, consumuri de combustibil si cheltuieli de exploatare Anexa C. Fluxuri de venituri si cheltuieli 10 pag. Anexa D. Programul de rambursare a imprumuturilor 2 pag Anexa E. Zonele unitare de incalzire in municipiul Timisoara 7 pag Anexa F. Harta zonelor unitare de incalzire in municipiul Timisoara 1 pag.

5/188

CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE Judetul Timis se inscrie in regiunea de Vest a Romaniei alaturi de Judetele Arad, Caras-Severin si Hunedoara. Situata la confluenta unor importante drumuri europene, Regiunea Vest - Romania se invecineaza cu Ungaria si Serbia si Muntenegru si face parte din Euroregiunea Dunare - Cris - Mures - Tisa (DKMT), care implica cele patru judete ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Serbia si Muntenegru. Regiunea Vest are urmatoarele puncte extreme: extremitatea sudica a regiunii se afla in localitatea Berzasca, Caras-Severin - 44s35'12" latitudine nordica, extremitatea nordica in localitatea Berechiu, Arad - 46s38' latitudine nordica, extremitatea vestica in localitatea Beba Veche, Timis - 20°15' longitudine estica, iar extremitatea estica in apropiere de localitatea Petrosani, Hunedoara - 23s longitudine estica. Regiunea Vest este vazuta ca un spatiu multicultural, multietnic si multiconfesional, avand o suprafata de 32 034 km2 si o populatie de 1 946 647 de locuitori, la 1 iulie 2003. Profilul actual al dezvoltarii generale a Regiunii Vest confirma faptul ca aceasta se afla in ascensiune, avand de-a face cu numerosi investitori romani si straini, care apreciaza mediul de afaceri propice economiei care are la baza spiritul antreprenorial si competitia libera.

6/188

In Regiunea Vest exista 42 de localitati urbane (12 municipii si 30 de orase) prezentate in tabelul de mai jos :

Regiunea/ Judetul Municipii Orase

Arad Arad

Chisineu-Cris Curtici Ineu

Lipova Nadlac Pecica

Pancota Santana

Sebis

Caras-Severin Caransebes Resita

Anina Baile Herculane

Bocsa Moldova Noua

Oravita Otelu Rosu

Hunedoara

Brad Deva

Lupeni Hunedoara

Orastie Petrosani

Vulcan

Aninoasa Calan

Geoagiu Hateg Petrila

Simeria Uricani

Timis Lugoj Timisoara

Buzias Ciacova Faget Gataia

Jimbolia Recas

Sannicolau Mare REGIUNEA VEST 12 30

Cu o suprafata de 8.697 Km2, Judetul Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul I pe tara.

Forma de relief predominanta este campia, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.374 m).

7/188

Clima este temperata de tranzitie cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10,7s C (1901 - 1990), inregistrandu-se maxima de 41s C in data de 16.08.1952 si minima de - 35,3s C in 29.01.1963. Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul, de la est spre vest, raurile Mures si Aranca. La 1 ianuarie 2003, populatia stabila a judetului Timis era de 662.209 persoane, cu o densitate medie de 76,14 locuitori/kmp. Din total, 48,0% sunt de sex masculin si 52,0% de sex feminin, iar pe medii: in mediul urban 402.220 persoane (60,7%), iar in mediul rural 259.989 persoane (39,3%). Structura etnica: 83,4% romani, 7,5% maghiari, 2,4%, rromi, 2,1% germani, respectiv 4,6% alte nationalitati.(Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002) (Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002). Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Timis avea, la data de 31 decembrie 2002, 2 municipii: Timisoara si Lugoj, 5 orase: Sannicolau-Mare, Jimbolia, Buzias, Faget si Deta, respectiv 75 comune, cuprinzand un numar de 317 sate.

8/188

CAPITOLUL 2. SITUATIA ACTUALA A ALIMENTARII CU ENERGIE TERMICA A CONSUMATORILOR DIN MUNICIPIUL TIMISOARA 2.1 PREZENTAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE TERMOFICARE Alimentarea cu energie termica a consumatorilor din Municipiul Timisoara se face in principal prin sistemul centralizat aflat in proprietatea municipalitatii si administrat de catre SC COLTEM SA. Mai mult de 80% dintre consumatorii de energie termica ai Municipiului sunt racordati la Sistemul centralizat si beneficiaza de serviciile AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA. Compania are in exploatare doua surse principale de energie termica, CET Timisoara Centru si CT Timisoara Sud. Profilurile celor doua centrale si configuratia retelelor de transport al agentului termic permit functionarea corelata a celor doua surse de energie termica. CT Timisoara Sud este echipata astfel:

o trei cazane de abur de cate 100 t/h (CA1, CA2, CA3), cu functionare pe lignit si gaze naturale, instalate in 1984 – 1986 – 1988

o doua cazane de apa fierbinte de cate 100 Gcal/h (CAF1, CAF2), cu functionare pe lignit si gaze naturale, instalate in 1983-1984

o 4 cazane de abur de cate 10 t/h (C1, C2, C3, C4), cu functionare pe gaze naturale, instalate in 1986 (constituind centrala termica de pornire aferenta blocurilor)

o 3 schimbatoare de caldura apa-abur orizontale de cate 25 Gcal/h, cu DN1100 mm

o 2 schimbatoare de caldura apa-abur orizontale de cate 75 Gcal/h, cu Dn1600 mm

Centrala a fost proiectata pentru functionarea cu urmatorii combustibili: o combustibil de baza: lignit cu Pci=1610 kcal/kg o combustibil pentru suport flacara, pornire si aprindere: gaze naturale, in

procent de 12% pentru cazanele de abur din componenta blocurilor, respectiv 16% pentru celelalte cazane.

Evacuarea caldurii din CET Timisoara Sud se realizeaza prin 2 magistrale:

o Magistrala 2 x Dn 1000 mm o Magistrala 2 x 600 mm

Magistralele alimenteaza partea de sud si est a orasului si o parte din zona centrala CET Timisoara Centru isi are originea in vechea Uzina Electrica Timisoara care a fost pusa in functiune in anul 1884. Uzina era echipata cu doua cazane de abur si o masina alternativa cu abur de 300 CP actionand cinci dinamuri de curent continuu. Curentul electric produs alimenta circuitele stradale de iluminat pe o lungime de cca. 60km. In timp, profilul si destinatia CET Centru au fost adaptate nevoilor comunitatii deservite. Astfel, CET Timisoara Centru functioneaza, in prezent, ca o centrala electrica de termoficare urbana. Echiparea CET Timisoara Centru este urmatoarea:

9/188

o 1 cazan de abur de 30 t/h (C1), tip IPROM - Vulcan Bucuresti, cu parametrii 35 bar, 4500C, cu functionare pe gaze naturale, instalat in 1951;

o 2 cazane de abur de cate 12,5 t/h (C1, C2), tip Sulzer Frerres SA Elvetia, cu parametrii 31 bar, 4000C, cu functionare pe gaze naturale, instalate in 1936;

o 2 cazane de abur de cate 7 t/h (C4, C5), tip BW Ganz Danubius Budapesta, cu parametrii 12 bar, 3000C, cu functionare pe gaze naturale, instalate in 1925;

o 1 cazan de abur de 30 t/h (C6), tip CR16A – Vulcan Bucuresti, cu parametrii 15 bar, 2500C, cu functionare pe gaze naturale si pacura, instalat in 1980;

o 1 turboagregat tip AKTP-4 cu contrapresiune la 3 bar, instalat in 1967; o 2 cazane de apa fierbinte de cate 50 Gcal/h (CAF1, CAF2), cu functionare pe

gaze naturale, instalate in 1969-70; o 3 cazane de apa fierbinte de cate 100 Gcal/h (CAF3, CAF4, CAF5), cu

functionare pe gaze naturale si pacura, instalate in 1973-77-81; o 1 schimbator de caldura apa-abur cu capacitatea de 18,5 Gcal/h.

Evacuarea caldurii din CET Timisoara Centru se realizeaza prin 3 magistrale:

o magistrala II: 1 x Dn 500 mm o magistralele III si IV: 2 x 700 mm fiecare

Cele trei magistralele se intalnesc in apropierea centralei. Din punctul de intalnire al acestora, pornesc 2 ramificatii principale:

o 2 x Dn 800 mm spre zona de nord o 2 x 700 mm spre zona centrala

Din magistrala II, prin doua conducte Dn 400 mm este alimentata cu energie termica si zona industriala. Pe langa cele doua surse majore de producere a energiei termice, AUTORITATEA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA, are in exploatare si un numar de 18 centrale termice de cvartal, care din motive tehnico economice nu au fost transformate in puncte termice. Piata energiei termice in Municipiul Timisoara Cele doua surse de energie termica asigura, prin intermediul a cca. 112 puncte termice, alimentarea cu caldura a cca. 80% din populatia Timisoarei (cca. 250000 de locuitori). De asemenea, ele alimenteaza aproximativ 20 de puncte termice apartinand consumatorilor agenti economici. Sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara este format din:

o sursele de producere a energiei termice: CET Timisoara Centru si CT Timisoara Sud

o reteaua de transport al agentului termic (cca. 80 km) o reteaua de distributie a agentului termic (cca. 340 km) o punctele termice si centralele de cartier

Necesarul teoretic de caldura sub forma de apa fierbinte pentru incalzire si prepararea apei calde de consum in Sistemul de Termoficare Timisoara este:

o maxim iarna: 460 Gcal/h o mediu iarna: 355 Gcal/h o mediu vara 30 Gcal/h

10/188

o minim vara: 20 Gcal/h Sarcina termica orara inregistrata in Sistemul de Termoficare Timisoara in ultimii 4 ani de exploatare este prezentata in graficele urmatoare; valorile medii sunt:

o maxim iarna: 360 Gcal/h o mediu iarna: 187 Gcal/h o mediu vara 25 Gcal/h o minim vara: 20 Gcal/h

Participarea celor doua surse la incarcarea curbei de sarcina termica se face un modul urmator:

1 CET Timisoara Centru: o regim maxim iarna: 185 Gcal/h o regim mediu iarna: 91 Gcal/h o regim mediu vara: 25 Gcal/h o regim minim vara: 20 Gcal/h

2 CET Timisoara Sud: o regim maxim iarna: 175 Gcal/h o regim mediu iarna: 96 Gcal/h o regim vara: 0 Gcal/h

Curba clasata CET Timisoara Centru 2003 - 2006

0

25

50

75

100

125

150

175

200

225

250

275

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 8000 8500 9000

Durata (h)

Sarc

ina

term

ica

(Gca

l/h)

TMC2006 TMC2005 TMC2004 TMC2003

11/188

Curba clasata CT Timisoara Sud 2003 - 2006

0

50

100

150

200

250

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 8000

Durata (h)

Sarc

ina

term

ica

(Gca

l/h)

TMS2006 TMS2005 TMS2004 TMS2003

Necesarul scazut de energie termica pe perioada de vara este asigurat din CET Centru, centrala echipata cu instalatii de cogenerare, aflata la o distanta mai mica fata de consumatori. Cantiatea medie de energie termica produsa in ultimii 4 ani de functionare, la gardul centralelor, a fost de 1220228 MWh/an, respectiv: • CET Timisoara Centru: 748385 MWh/an • CET Timisoara Sud: 471843 MWh/an

Pentru a exemplifica modul de incarcare a surselor de producere care alimenteaza cu energie termica sistemul centralizat, in figura urmatoare este prezentata repartitia pe luni a consumului total de apa fierbinte la limita surselor pentru anul 2005.

12/188

Productia de energie termica (Total Sistem)

0

50000

100000

150000

200000

250000

Ian 05

Feb 0

5

Martie

05

Aprili

e 05

Mai 05

Iunie

05

Iulie

05

Augu

st 05

Septe

mbrie 0

5

Octombri

e 05

Noiem

brie 0

5

Dece

mbrie 0

5

Luna

MW

h/an

Productia de energie termica (Total Sistem)

Debitele de apa vehiculate in reteaua de termoficare pe parcursul anului sunt:

o CET Timisoara Centru: 1000-3800 t/h o CET Timisoara Sud: 800-4200 t/h

13/188

2.2 RESURSE PRIMARE UTILIZATE. EVOLUTIA PRETURILOR COMBUSTIBILILOR In prezent combustibil utilizat pentru producerea energiei termice in sursele de caldura aflate in administrarea AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA (CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud) este gazul natural cu puterea calorifica inferioara 8050 kcal/Nmc, avand urmatoarea compozitie: Metan (CH4) 98.64% Etan (C2H6) 0.35% i-Butan (C4H10) 0.02% n – Butan (C4H10) 0.03% Azot (N) 0.93% Bioxid de carbon (CO2) 0.03%

Acesta este furnizat de compania de distributie Petrom SA. 2.3 PRODUCTII DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA 2.3.1 Sursa de energie termica si electrica CET Timisoara Centru Productiile istorice de energie termica la CET Timisoara Centru este prezentata grafic in figura urmatoare:

Productia de energie termica a CET Timisoara Centru

737 769

716 780

790 606

748 385

660 000

680 000

700 000

720 000

740 000

760 000

780 000

800 000

2003 2004 2005 2006

Luna

MW

h/an

Productia de energie termica

Ca urmare a disponibilitatii gazelor naturale si a existentei in cadrul centralei CET Timisoara Centru a unei instalatii de cogenerare reabilitate, se observa o crestere a productiei de energie termica in anul 2005 fata de anii 2003 si 2004. In acelasi timp, in anul 2006, a avut loc o usoara diminuare a productiei de energie termica din CET Timisoara Centru (cu functionare pe combustibil scump), urmare a dorintei

14/188

AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA de a produce energia termica la preturi acceptabile pentru consumatori. 2.3.2 Sursa de energie termica CET Timisoara Sud Productiile istorice de energie termica la CET Timisoara Centru este prezentata grafic in figura urmatoare:

Productia de energie termica a CET Timisoara Sud

561 543

467 619

386 368

471 843

0

100 000

200 000

300 000

400 000

500 000

600 000

2003 2004 2005 2006

Luna

MW

h/an

Productia de energie termica

Ca urmare a caracteristicilor sistemului centralizat de transport si distributie a energiei termice, sistem care asigura functionarea integrata a celor doua surse, se observa o reducere a cantitatii de energie livrate din CET Timisoara Sud, in timp ce, in anul 2005, CET Timisoara Centru isi mareste productia. In anul 2006, ca urmare a evolutiei ascendente a preturilor petrolului si gazelor naturale, cantitatea de energie termica produsa in CET Timisoara Sud (functionare pe carbune) a crescut. 2.4 SITUATIA LA CONSUMATOR Cantitatea de energie termica distribuita consumatorilor racordati la Sistemul centralizat de alimentare cu caldura este de cca. 915000 MWh/an. 2.4.1 Contorizare la nivel scara bloc/imobil Majoritatea consumatorilor de energie termica conectati la sistemul centralizat de alimentare cu nergie termica din Municipiul Timisoara beneficiaza de contorizare la nivel de scara. 2.4.2 Instalatii interioare si contorizare individuala

15/188

Consumatorii de energie termica din Municipiul Timisoara beneficiaza, in majoritate de repartitoare de costuri montate la nivel de apartament. 2.4.3 Anvelopa cladirilor – fatade, terase, tamplarie exterioara Majoritatea blocurilor de locuinte din municipiul Timisoara sunt construite in perioada de dinainte de anul 1989 si nu au suferit lucrari majore de imbunatatire a eficientei energetice. 2.6 RENTABILITATEA ECONOMICA A ACTIVITATII DE PRODUCERE,

TRANSPORT SI DISTRIBUTIE 2.6.1 Analiza comparativa a situatiei generale a patrimoniului S.C. COLTERM SA Din analiza bilanturilor contabile pe perioada anilor 2004, 2005 si 2006 s-au constatat urmatoarele evolutii ale patrimoniul S.C COLTERM SA:

Evolutie in anul 2005 fata de anul 2004 Evolutie in anul 2006 fata de anul 2005

Activele imobilizate

Au crescut cu numai 4% datorita cresterii cu 10% a imobilizarilor corporale (terenuri si constructii, avansuri si imobilizari corporale in curs) si scaderii importante a imobilizarilor financiare (titluri detinute ca imobilizari)

Au crescut cu numai 3% datorita cresterii cu 40% a imobilizarilor necorporale si scaderii cu 7% a imobilizarilor corporale

Activele circulante

Au crescut intr-o proportie de 30%, datorita cresterii cu 16% a stocurilor (materii prime si materiale consumabile, avansuri pentru cumparari de stocuri), cresterii cu 55% a creantelor (creante comerciale, alte creante, creante privind capitalul subscris si nevarsat) si scaderii cu 56% a indicatorului bilantier CASA si CONTURI LA BANCI

Au scazut cu 2.3% datorita cresterii cu 4% a stocurilor, scaderii cu 2.5% a creantelor si scaderii cu 20% a indicatorului bilantier CASA si CONTURI LA BANCI

Situatia neta (active totale – datorii totale).

Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a

actionarilor respectiv activul

neangajat in datorii.

Pentru anul 2004 situatia neta a inregistrat o valoare de 164711 mii Euro. In anul 2005 acest indicator a fost in valoare de 150200 mii Euro. Se observa o scadere de 8.8% a situatiei nete ca urmare a cresterii intr-o proportie mai mare a totalului datoriilor (14%) fata de cresterea totalului activelor (3,4%) in 2005 fata de anul 2004. Scaderea situatiei nete semnifica o diminuare a averii intreprinderii (o scadere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcand neatingerea obiectivului major al gestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.

Pentru anul 2006 situatia neta a inregistrat o valoare de 158706 mii Euro. Se observa o crestere cu 5%, fata de nivelul inregistrat in anul 2005, Cu toate ca situatia neta este sub nivelul inregistrat in 2004, cresterea acesteia in proportie de 5% semnifica o crestere a averii intreprinderii. Aceasta situatie marcheaza inceputul atingerii obiectivului major algestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.

Pe baza elementelor din bilanturile contabile la 31.12.2005 si la 30.06.2006 puse la

16/188

dispozitie de S.C COLTERM SA s-au efectuat urmatoarele analize: a. Analiza lichiditatii

Rate 2004 2005 2006 1. Rata lichiditatii generale - Active circulante./Pasive curente 1.523 2.122 3.004 2. Rata lichiditatii reduse - (Creante+Disponib)/Pasive curente 1.866 1.751 2.447 3. Rata lichiditatii imediate - Disponibilitati./Pasive curente 0.342 0.105 0.122 In baza rezultatelor obtinute, se pot concluziona urmatoarele: Rata lichiditatii generale este, supraunitara, in crestere ceea ce inseamna ca datoriile exigibile pe termen scurt sunt acoperite de capitalurile circulante. De aici rezulta posibilitatea elementelor de active circulante de a se transforma in termen scurt in lichiditati pentru a acoperi datoriile curente. Raportul fiind supraunitar, societatea este pusa la adapost in fata riscului insuficientei de trezorerie care ar putea fi provocat de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor. Valoarea recomandabila acceptabila este in jurul valorii de 2

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea societatii de a-si onora datoriile curente, din creante si disponibilitati. O rata a lichiditatii reduse cuprinsa intre 0,8 si 1 (80% si 100%) ar reprezenta situatia optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala. In cazul de fata, valorile ratei depasesc acest interval pentru toata perioada analizata.

Rata capacitatii de plata imediata caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, tinand cont de incasarile existente. Este un indicator putin relevant, datorita instabilitatii incasarilor. Oricum, valorile inregistrate de S.C COLTERM SA pentru acest indicator sunt scazute, dar in scadere in anul 2005 fata de 2004 si in usoara crestere in anul 2006 fata de anul 2005, ceea ce inseamna ca societatea are putine incasari in raport cu datoriile curente pe care le are de platit. b. Analiza solvabilitatii generale Se face pe baza ratei solvabilitatii generale exprimata prin raportul: Total Activ/Total Datorii si prezinta urmatoarele valori in perioada de analiza: Rata solvabilitatii generale caracterizeaza evolutia activelor intreprinderii comparativ cu datoriile totale. Aceasta rata ne informeaza asupra gradului in care intreprinderea face fata datoriilor

2004 2005 2006 1.796 1.641 1.612

17/188

O valoare a raportului mai mare decat 1.5 reflecta capacitatea intreprinderii de a face fata datoriilor contractate; o valoare inferioara nivelului de 1.5 evidentiaza riscul de insolvabilitate. In cazul SC COLTERM SA valoarea raportului depaseste valoarea optima de 1.5 ceea ce inseamna ca societatea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti fata de terti. c. Analiza rentabilitatii financiare Se face pe baza ratei de rentabilitate financiara, exprimata prin raportul: Profit net / Capital propriu si prezinta urmatoarele valori pe perioada de analiza:

2004 2005 2006 0.027 --- ---

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. In anul 2005 si in anul 2006 pana la 30.06 societatea nu a inregistrat un rezultat net al exercitiului financiar - profit. In anul 2004, societatea a avut capacitatea de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. d. Rata datoriilor financiare Este exprimata prin raportul: Datorii pe termen lung / Capital permanent si a inregistrat urmatoarele valori pe perioada de analiza:

2004 2005 2006 0.526 0.460 0.375

Rata datoriilor financiare exprima gradul de indatorare pe termen lung. Societatea poate beneficia de credite bancare pe termen mediu si lung daca rata datoriilor financiare este mai mica de 0.5 (50%) Capitalul permanent reprezinta ansamblul surselor de finantare stabile de care dispune o intreprindere. Altfel spus reprezinta sursele de finantare utilizate de o intreprindere, de o maniera permanenta durabila. Ele trebuie sa finanteze toate valorile imobilizate si partea

18/188

structurala (cvasipermanenta) a necesarului de fond de rulment (active circulante de exploatare diminuate cu datoriile din exploatare). Determinarea marimii optime a capitalurilor permanente este o problema de maxima importanta in gestiunea financiara a intreprinderii, deoarece eventuala insuficienta a surselor de lunga durata influenteaza solvabilitatea, lichiditatea si rentabilitatea acesteia. In perioada 2005 - 30.06.2006 AUTORITATEA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA se afla in limitele normale din punct de vedere al acestei rate, ponderea datoriilor pe termen lung in total capitaluri permanente, nedepasind pragul de 0.5 O situatie mai putin favorabila se inregistreaza in 2004, cand valoarea acestei rate este depaseste putin nivelul limita, ceea ce inseamna ca ponderea datoriilor pe termen lung in capitalurile permanente este mai mare. Concluzia este ca societatea poate beneficia, in continuare de credite bancare pe termen mediu si lung, atata timp cat rata datoriilor nu depaseste 0.5 (50%). e. Rata independentei financiare Este exprimata prin raportul : Capitaluri proprii / Capitaluri permanente si a inregistrat urmatoarele valori pe perioada de analiza:

2004 2005 2006 0.473 0.460 0.375

Rata independentei financiare, complementara cu rata datoriilor financiare, masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general, rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0.5 din considerente impuse de normele bancare, in relatiile de creditare cu intreprinderea. In perioada analizata ponderea capitalurilor proprii in total resurse permanente nu depaseste 50%, ceea ce inseamna ca societatea si-a asigurat activitatea mai mult din credite bancare. 2.6.2 Analiza contului de profit si pierderi a S.C COLTERM SA Rezultatul net al exercitiului financiar al societatii S.C COLTERM SA a suferit o evolutie crescatoare, de la nivel profit in 2004 la nivel pierdere in 2005 si in 2006 pana la momentul 30.06. In anul 2004, cu toate ca rezultatul exploatarii a fost pierdere (1 666 253 lei), rezultatul financiar a fost pozitiv (8 005 953 lei) ceea ce a dus la obtinerea unui rezultat curent – profit de 6 339 700 lei. Acest rezultat a permis obtinerea unui rezultat net al exercitiului – profit de 4 120 301 lei.

19/188

In anul 2005, rezultatul exploatarii a fost profit (9 081 552 lei) iar rezultatul financiar a fost pierdere (8 778 568 lei) ceea ce a dus la obtinerea unui rezultat curent – profit de 302 984 lei. Acest rezultat este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat ceea ce duce la obtinerea unui rezultat net al exercitiului – pieredere de 54 132 lei In anul 2006 (pana la momentul 30.06), rezultatul exploatarii a fost profit (1 110 666 lei) iar rezultatul financiar a fost pierdere (2 189 774 lei) in special datorita cresterii semnificative a cheltuielilor cu dobanzile (peste 100%), ceea ce a dus la obtinerea unui rezultat curent – pierdere de 1 079 108 lei. Elementele de determinare a profitului net au avut urmatoarea evolutie pe perioada analizata:

- Cifra de afaceri a crescut cu 15.6% in 2005 fata de anul 2004 - Productia vanduta a crescut cu 16% in 2005 fata de anul 2004, - Veniturile din exploatare au crescut cu 15% in 2005 fata de anul 2004, - cheltuielile din exploatare cresc cu 8% - Rezultatul exploatarii a evoluat de la nivelul de pierdere in 2004 la profit in

2005. Pentru eficienta si profitabilitatea activitatii de baza rezultatul exploatarii ar trebui sa aiba o evolutie ascendenta de la un an la altul si sa aiba ponderea cea mai mare in rezultatul curent si rezultatul brut al exercitiului.

- Veniturile financiare sunt in scadere cu 90% in 2005 fata de 2004,

inregistrand o valoare crescuta fata de nivelul cheltuielilor financiare numai in anul 2004.

- Cheltuielile financiare sunt in crestere in 2005 fata de 2004 cu peste 100%, o pondere importanta avand-o cheltuielile cu dobanzile.

Atingerea unui nivel al rezultatul exploatarii – pierdere in anul 2004 si profit in anul 2005 – coroborat cu valorile rezultatului financiar, a determinat un rezultat curent al exercitiului pozitiv. In urma prezentarii acestor date se pot trage urmatoarele concluzii:

- cifra de afaceri rezultata din vanzarile de energie electrica si termica, nivelul veniturilor din exploatare impreuna cu nivelul cheltuielilor de exploatare au dus la obtinerea unui rezultat al exploatarii de la nivel de pierdere in 2004 la nivel de profit in 2005.

- activitatea financiara a fost favorabila societatii in anul 2004, datorita nivelului ridicat veniturilor financiare, in raport cu cheltuielile financiare si nefavorabila in anul 2005 datorita nivelului mare al cheltuielilor cu dobanzile

- se obtine un rezultat net al exercitiului – profit in 2004 si pierdere in 2005.

20/188

CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENTIALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICA A REGIUNII 3.1 CONTEXTUL REGIONAL Regiunea este situata in partea de Vest a Romaniei fiind alcatuita din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Regiunea Vest se intinde pe o arie de 32034 km2 reprezentand 13.4% din suprafata tarii. La nivelul anului 2004, organizarea administrativa a teritoriului Regiunii Vest se prezenta astfel:

Numarul oraselor si municipiilor

Din care municipii Numarul comunelor Numarul satelor

42 12 276 1327 3.1.1 Aspecte demografice Regiunea Vest are o populatie de 1939514 locuitori ceea ce reprezinta 9% din populatia Romaniei. Caracteristicile populatiei se prezinta in tabelul urmator:

Regiunea Vest Din care, Judetul Timis Suprafata (km2) 32 034 8 697 Populatie 1 939 514 661 171 Densitatea populatiei/km2 60.8 76.0 Populatie rurala 746 100 260 130 Populatie ocupata civil 811 000 302 700

Densitatea populatiei este net inferioara mediei nationale, 60.8 loc/km2 fata de o densitate nationala de 90.9 loc/km2. Mutatiile din structura socio-economica a Regiunii Vest au determinat o intensa mobilitate teritoriala a populatiei, cu consecinte directe in modificarea numarului si structurii socio-demografice a populatiei in profil teritorial. In cadrul migratiei interne, fluxul rural-urban merita o mentiune deosebita, detinand o pondere semnificativa. Alaturi de migratia interna, un alt factor deosebit de important pentru structura populatiei il reprezinta migratia externa fenomen aparut dupa 1990 datorita oportunitatilor oferite de spatiul vestic In 2004 in Regiunea Vest se constata o diferenta mare de repartitie intre populatia urbana (61.7%) si populatia rurala 38.3%. Aceste valori depasesc cu mult valorile nationale (53.4% pentru mediul urban si 46.6 pentru cel rural), principalul motiv find gradul mare de urbanizare a judetului Hunedoara (77%).

21/188

In ceea ce priveste spatiul rural, acesta se caracterizeaza printr-o densitate redusa a populatiei, declin demografic datorat migratiei si imbatranirii populatiei, rata mortalitatii relativ ridicata si o capacitate scazuta de reinnoire demografica. Structura populatiei pe sexe se prezinta astfel:

Numar de locuitori Masculin Feminin TOTAL

Total regiune 935 812 1 003 702 1 939 514 Urban 590 761 644 245 1 235 006 Rural 345 051 359 457 704 508

Structura populatiei pe grupe de varsta se prezinta astfel:

Numar de locuitori 0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste TOTAL 300 643 1 271 093 367 778 1 939 514

In perspectiva numarul populatiei Regiunii Vest este prognozat sa scada pana in 2025 cu circa 200 000 de persoane, datorata in special unei diminuari accentuate a populatiei judetului Arad (aprox.80 000 locuitori) 3.1.2 Aspecte privind piata muncii Numarul mediu al salariatilor din Regiunea Vest este de 472 300 persoane din care 284 200 sunt muncitori (60,2%). In contextul procesului de restructurare economica si sub impactul unor fenomene demografice si sociale importante, piata muncii a suferit transformari importante in ultimii ani, inregistrandu-se modificari de volum si de structura ale principalilor indicatori ai fortei de munca. Situatia principalilor indicatori ai fortei de munca in perioada 2002-2004 este sintetizata in tabelul urmator:

2002 2003 2004 Populatia activa (mii persoane) 864 850 861 Rata de activitate 62.1 60.8 61.9 Populatia ocupata (mii persoane)

803 800 793

Rata de ocupare 57.6 57.1 56.9 Scaderea ratei de ocupare este rezultatul unor dezechilibre structurale si a deficitului de performanta economica si competitivitate. Cresterea economica inregistrata in ultimul timp nu a avut inca un impact pozitiv asupra ocuparii, sau cel putin, nu suficient de puternic pentru a o stopa. Din punctul de vedere al gradului de ocupare pe activitati ale economiei nationale, populatia Regiunii Vest este structurata astfel:

22/188

Mii Persoane Agricultura, silvicultura 216.7 Pescuit, piscicultura 0.1 Industrie, din care: 244.6 - industrie extractiva 22.3 - industrie prelucratoare 207.6 - energie electrica si termica, gaze, apa 14.7 Constructii 39.1 Comert 102.6 Hoteluri, Restaurante 12.9 Transport, depozitare si comunicatii 38.3 Intermedieri financiare 6.4 Tranzactii imobiliare 37.1 Administratie publica si aparare 16.2 Invatamant 39.8 Sanatate si asistenta sociala 38.2 Celelalte activitati ale economiei nationale 26.2

TOTAL ECONOMIE 818.2 Structura populatiei salariate pe activitati ale economiei nationale, se prezinta in tabelul urmator:

Mii Persoane Agricultura, silvicultura 13859 Pescuit, piscicultura 135 Industrie, din care: 207510 - industrie extractiva 23050 - industrie prelucratoare 170766 - energie electrica si termica, gaze, apa 13694 Constructii 33311 Comert 59242 Hoteluri, Restaurante 8413 Transport, depozitare si comunicatii 30164 Intermedieri financiare 5000 Tranzactii imobiliare 22254 Administratie publica si aparare 15645 Invatamant 34974 Sanatate si asistenta sociala 31573 Celelalte activitati ale economiei nationale 10263 TOTAL 472 343

In ceea ce priveste diferentierea pe sexe se remarca faptul ca rata de ocupare pentru femei se situeaza la o distanta semnificativa (13%) fata de rata de ocupare pentru populatia de sex masculin. Populatia ocupata este dominata de populatia matura cu varsta intre 25-54 ani. Pentru aceasta grupa de varsta nu se inregistreaza variatii semnificative ale ratei ocuparii in ultimii ani. In schimb pentru populatia ocupata din grupa de varsta 15-24 ani variatiile sunt mai mari. Acelasi lucrul il putem spune si despre grupa persoanelor in varsta (55-64 ani) care datorita lipsei adaptabilitatii pe piata muncii inregistreaza o scadere semnificativa a ocuparii.

23/188

Forta de munca a regiunii reprezinta factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economica, aceasta fiind motivata, flexibila, inovativa, dar si cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic. Dinamica pietei muncii si a populatiei ocupate este rezultatul procesului de restructurare a economiei si al oportunitatilor de ocupare oferite de intreprinderile mici si mijlocii.

Disparitati intre judete Ca urmare a procesului de restructurare economica din perioada 1999-2004, in unele judete ca Hunedoara si Caras-Severin reducerea populatiei ocupate a fost mai importanta fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Timis si Arad) Cele mai importante reduceri ale populatiei ocupate au avut loc in industria extractiva (judetul Caras-Severin cu 59%, judetul Hunedoara cu 58.2%) si transport (judetul Caras-Severin cu 46.6%, judetul Hunedoara cu 49%). Cresteri ale populatiei ocupate s-au inregistrat in energie electrica, termica, gaze si apa in judetul Caras-Severin cu 38.4% si judetul Arad cu 30%. In judetele Timis si Arad, se inregistreaza o crestere semnificativa a populatiei ocupate in industrie, in principal datorita cresterii inregistrate in domeniul industriei prelucratoare.

Somajul In regiunea Vest, pana in anul 2004, rata somajului a oscilat, cele mai mari valori fiind atinse in 2002 si 2004. Indicatorii privind gradul de neocupare (somaj) se prezinta in tabelul urmator:

2002 2003 2004 Rata somajului 7.1% 5.9% 8% Rata somajului pentru tineri 17.3% 14% 18.8% Rata somajului de lunga durata (peste 12 luni) 3.5% 3.6% 4.5%

Numarul somerilor inregistrat la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca se ridica la 50 695 persoane din care 22 181 femei, rata soamjului fiind mai mica pentru femei (6%) decat pentru barbati (9.6%) In mediul rural rata somajului a crescut continuu in ultimii ani ajungand in 2004 la 6.7%. In mediul urban, rata somajului a cunoscut variatii, cea mai mica valoarea fiind atinsa in 2003 (6.8%). Cea mai scazuta valoare a ratei somajului se inregisteaza in judetul Timis (2,6%). Evolutia demografica din ultimul deceniu si restructurarea economica la nivelul regiunii si a tarii au avut implicatii asupra fortei de munca. Astfel, efectele sociale si economice ale restructurarii unor sectoare industriale precum cel minier, siderurgic, metalurgic sunt marcante si necesita masuri sociale bine elaborate. Cu toate acestea se remarca un dinamism important al activitatii economice din jurul Timisoarei si Aradului.

24/188

Conform studiului realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale, pe orizontul de timp 2006-2013 se vor inregistra dezechilibre importante piata muncii, prognozandu-se o oferta superioara cererii atat la nivel regional cat si la nivelul fiecarui judet in parte. Aceasta situatie se prezinta sintetic in tebelul urmator: 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Arad -8841 -8126 -7420 -6725 -6039 -5223 -4408 -3594 Caras-Severin -18635 -18769 -18908 -19052 -19202 -19204 -19208 -19216

Hunedoara -31788 -30001 -28703 -26991 -25766 -23683 -22081 -20056 Timis -16698 -16503 -17024 -16867 -17425 -16945 -17166 16692 TOTAL REGIUNE -75962 -73398 -72056 -69635 -68431 -65055 -62863 -59558

Domeniile cu perspectiva de dezvoltare sunt legate de servicii, constructii, industria de masini si echipamente, industria echipamentelor electrice si comunicatii.

Aspecte economico-sociale

Teritoriul regiunii Vest - Romania poate fi impartit in doua subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare. Prima, include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara, la care se adauga orasul Nadrag si aria adiacenta acestuia, localizate in jud. Timis. Aici s-au dezvoltat, ramuri ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice si ale industriei conexe. Aceasta mare subzona a regiunii a intrat intr-un puternic declin dupa 1990, iar procesul de restructurare care s-a desfasurat lent si cu mari dificultati, a generat un somaj foarte ridicat. In acest mare areal, o particularitate aparte o are situatia economiei bazinului carbonifer Valea Jiului (Aninoasa, Petrosani, Uricani, Petrila, Lupeni, Vulcan), unde reducerea locurilor de munca a cauzat convulsii sociale repetate, in pofida a numeroase programe de echilibrare a situatiei. Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad. Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala timpurie, complexa si diversificata este in prezent arealul favorit al investitiilor straine productive in Romania. Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita personal cu o calificare inalta, si a exodului masiv al fortei de munca din ultimii ani, subzona se confrunta cu o lipsa tot mai accentuata de forta de munca corespunzatoare. Noile investitii in acest areal se lovesc de lipsa infrastructurilor corespunzatoare pentru dezvoltare (alimentare cu apa si cai de comunicatii). Zona Hunedoara – Deva, Valea Jiului, culoarul Hateg - Calan, Deva, zona miniera din sudul judetului Caras-Severin si zona miniera din nordul judetului Hunedoara (Brad, Muntii Apuseni), precum si fostele zone miniere, necesita lucrari urgente de infrastructura pentru reintroducerea in circuitul economic si protejarea ecologica a asezarilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu, metale rare si colorate). Regiunea Vest este considerata a fi o regiune in crestere, cu rezultate economice superioare mediei nationale, adesea pe locul doi, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov.

25/188

In Regiunea Vest indicatorii economici au cunoscut evolutii semnificative, atat PIB total cat si PIB pe locuitor crescand de la un an la altul in concordanta cu tendinta de pe plan national insa intr-un ritm mai sustinut. Cresterea PIB-ului este vizibila atat pe ansamblul Regiunii Vest, cat si la nivelul fiecarui judet din regiune, insa cu mari diferente intre cele patru judete componente, evidentiindu-se disparitatile de dezvoltare intraregionale. Contributia judetelor la formarea la formarea PIB-ului Regiunii Vest se prezinta in figura urmatoare:

22%

14%

23%

41% Arad

Caras-Severin

Hunedoara

Timis

Indicatorul elocvent pentru determinarea nivelului de dezvoltare economica il reprezinta Produsul Intern Brut pe locuitor. Produsul intern brut pe locuitor realizat in Regiunea Vest a crescut in mod constant, reprezentand in 2004 108.3% din PIB/locuitor la nivel national si reprezentand 31% din media Uniunii Europene ceea ce indica un nivel ridicat de dezvoltare a regiunii. Evolutia PIB/locuitor comparativ cu valorile nationale se prezinta in tabelul urmator:

Anul 2002 2003 2004 Romania 100% 100% 100% Regiunea Vest, din care: 102.6% 106% 108.3% Arad 107.8% 107.7% 102.7% Caras-Severin 84.6% 86.2% 87.7% Hunedoara 90.9% 91.3% 97.5% Timis 118.1% 125.8% 130.7%

Un alt indicator important in evaloarea nivelului de dezvoltare economica este Valoarea adaugata bruta. Structura valoarii adaugate brute pe categorii de resurse arata ca sectorul serviciilor a crescut in raport cu productia interna a regiunii, productia agricola a scazut iar industria are o pondere relativ constanta incepand cu anul 1999. Evolutia structurii valorii adaugate brute in Regiunea Vest se prezinta in tabelul urmator: Anul 2002 2003 2004 Agricultura 13.6% 18.3% 15% Industrie 37% 36.4% 36.8% Servicii 49.4% 45.3% 48.2%

26/188

Structura valorii adaugate brute in Regiunea Vest se prezinta in Figura urmatoare:

15%

37%

48% Agricultura

Industrie

Servicii

Analizand ponderea pe care sectoarele de activitate o detin in Valoarea Adaugata Bruta a Regiunii Vest (VABR), se constata ca cea mai ridicata contributie o are sectorul serviciilor. Industria are un aport ridicat desi se observa o usoara tendinta de scadere a ponderii acestui sector in VABR. Contributia sectorului agricol cunoaste oscilatii importante, astfel ca in anul 2003 ponderea acestui sector in VABR a crescut fata de anul precedent, pentru ca in 2004 sa scada din nou la 15.04%. Modelul de dezvoltare a regiunii Vest este modelul economiei Europene care promoveaza „economia bazata pe competitivitate, inovare si societatea bazata pe cunoastere”. Un rol important in aceasta provocare il au intreprinderile, in special intreprinderile mici si mijlocii, care au o mare flexibilitate in desfasurarea activitatii. Situatia intreprinderilor active din industrie, comert si servicii in Regiunea Vest se prezinta in tabelul urmator:

Activitati Numar de intreprinderi

Cifra de Afaceri

Numar de salariati

Productivitatea muncii

Industria extractiva 110 5637 27632 204 Industria prelucratoare 5 345 101808 195083 522 Energie electrica si termica, gaze si apa

83

22807

17595

1296

Constructii 2 127 18169 34890 521 Comert 15 285 106720 75310 1417 Servicii 9 883 41 530 80 910 2099 TOTAL 32 833 296 671 431 420 688

Se poate remarca un nivel echilibrat de concordanta intre indicatorii economici la nivel regional prezentati mai sus. In anul 2004 cele mai multe intreprinderi au activat in sectorul comertului si in industria prelucratoare, urmate de servicii si constructii. Numarul de intreprinderi active din industrie, constructii si servicii in Regiunea Vest in 2004 se prezinta pe activitati si judete in tabelul urmator:

27/188

Activitati Regiunea

Vest Arad Caras-

Severin Hunedoara Timis

Industria extractiva 110 26 26 36 22 Industria prelucratoare 5 345 1436 691 1134 2 084 Energie electrica si termica, gaze si apa

83

29

12

25

17

Constructii 2 127 389 244 495 999 Comert 15 285 3 211 1 789 3 906 6 379 Servicii 9 883 2 371 2 762 2 023 4 537 TOTAL 32 833 7 462 3 723 7 619 14 038 Se poate remarca contributia Judetul Timis prin numarul de intreprinderi active, la cifra de afaceri totala si la productivitatea muncii realizate in regiune. In cadrul intreprinderilor active din Regiunea Vest, isi desfasoara activitatea 431 420 persoane, reprezentand 11% din numarul total al persoanelor ocupate in intreprinderile din Romania. Cel mai mare numar de persoane ocupate se gaseste in industria prelucratoare, comert, transport si constructii. Structura numarului de persoane ocupate in Regiunea de Vest in anul 2004 pe activitati se prezinta in figura urmatoare:

5%

4%8%

46%

6%9%

3%

17%

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Energie electrica si termica

Constructii

Comert

Hoteluri si restaurante

Transport

Alte serv ic ii

Cel mai mare numar de persoane activeaza in cadrul marilor intreprinderi (41%), in cadrul intreprinderilor mijlocii isi desfasoara activitatea 26% din persoanele ocupate in regiune, in timp ce in cadrul intreprinderilor mici si in microintreprinderi lucreaza 18% respectiv 15% din personalul ocupat. Ponderea numarului de persoane ocupate pe tipuri de intreprinderi se prezinta in figura urmatoare:

28/188

26%

41%18%

15%

MicrointreprinderiIntreprinderi miciIntreprinderi mijlociiIntreprinderi mari

Din numarul total de persoane ocupate in cadrul intreprinderilor active din Regiunea de Vest, 39% isi desfasoara activitatea in judetul Timis, 26% in judetul Hunedoara, 23% in judetul Arad si doar 12% din acestia lucreaza in intreprinderile din judetul Caras-Severin. Aceasta situatie se prezinta si in figura urmatoare:

23%

12%

26%

39%

TimisHunedoaraAradCaras-Severin

Din punctul de vedere al investitiilor, intreprinderile cu profil industrial din cadrul regiunii au realizat in anul 2004 peste o treime a investitiilor brute si au atras jumatate din forta de munca ocupata a regiunii. Astfel intreprinderile active din industria prelucratoare au realizat cele mei insemnate investitii din Regiunea Vest (37%). Analiza la nivel regional a investitiilor straine directe indica faptul ca Regiunea Vest beneficiaza de o pondere relativ ridicata a participarii straine la capitalul firmelor, pe fondul continuarii schimburilor traditionale si al unui comportament zonal in continua adaptare la mediul de afaceri international Investitiile straine directe din Regiunea Vest au fost orientate in functie de accesabilitatea si potentialul zonelor, majoritatea fiind concentrate in judetele Timis si Arad. In prezent se incearca orientarea investitorilor straini si spre celelalte judete din regiune (Caras-Severin si Hunedoara)

29/188

In perioada Septembrie 2001 – Octombrie 2005 au fost inregistrate 34 de proiecte de investitii localizate in Regiunea Vest, in valoare de 228,5 milioane USD. Inregistrarea proiectelor de investitii pe ani se contureaza in felul urmator:

Anul 2001: 6 proiecte de investitii inregistrate. Anul 2002: 6 proiecte de investitii inregistrate. Anul 2003: 6 proiecte de investitii inregistrate. Anul 2004: 5 proiecte de investitii inregistrate. Anul 2005: 11 proiecte de investitii inregistrate.

Tarile cele mai prezente din punctul de vedere al investitiilor sunt Germania, Italia, America, Japonia. Investitorii din aceste tari au deschis mai multe societati comerciale cu capital strain in zona in care au investit peste 200 mil.Euro Fata de anul 2003, investitiile straine in Regiune Vest au crescut cu 46%, remarcandu-se astfel o dinamica accentuata, insa situata sub media nationala de crestere care a fost de 48%. Ca si pondere in totalul investitiilor straine directe din tara, pozitia detinuta de Regiunea Vest este constanta, aceasta atragand doar 7.3% din valoarea totala a investitiilor straine directe din Romania pana in anul 2004, clasandu-se pe locul 4 intre regiunile de dezvoltare (dupa Bucuresti-Ilfov, Sud-Est si Sud). In vederea stimularii mediului de afaceri, a fost sustinuta dezvoltarea de parcuri industriale (Parcul Industrial Timisoara si Zona Industriala Arad prin Phare CES 2001, Parcul Industrial Hunedoara prin Ordinul MDP nr.20/2003, Zona Industriala Valea Terovei – Resita, prin Phare CES 2004-2006), acestea oferind spatii pentru desfasurarea activitatilor si servicii pentru investitori. Investitiile brute ale intreprinderilor active din industrie, constructii si servicii se prezinta sintetic in tabelul urmator:

Mld.lei Activitatea Investitiile brute

Industrie extractiva 2 311 Industrie prelucratoare 15 489 Energie electrica si termica, gaze si apa 4 873 Constructii 1 551 Comert 7 693 Transport 7 618 Alte servicii 3 251 TOTAL Regiunea Vest 42 786

Investitiile brute realizate in Regiunea Vest, se prezinta pe ramuri de activitate, in figura urmatoare:

30/188

5%

23%

12%

26%

39%9%3%

17%

Industrie extractiva

Industrie prelucratoare

Energie electrica si termica,gaze si apaConstructii

Comert

Hoteluri si restaurante

Din punctul de vedere al ponderii societatilor comerciale cu capital strain si al ponderii capitalului social subscris, regiunea Vest se situeaza imediat dupa Regiunea Bucuresti–Ilfov, cu un numar de 11 238 societatilor comerciale cu capital strain. Marea majoritate a a acestor societati sunt concentrate in judetul Timis (60%) si Arad (26%). Aceasta are un efect pozitiv pe piata muncii in regiune, prin cresterea constanta a cererii pentru calificarea fortei de munca si prin dezvoltarea serviciilor. Datorita nivelului slab de dezvoltare economica si problemelor sociale existente, in judetele Caras-Severin si Hunedoara prezenta investitorilor straini este foarte slaba, fiind necesare masuri de atragere a acestora in aceste zone. Repartitia pe judete a societatilor comerciale cu capital strain se prezinta in tabelul urmator:

Judetul Numar Pondere Arad 2861 25.46% Caras-Severin 722 6.42% Hunedoara 938 8.35% Timis 6717 59.77% TOTAL 11238 100%

Incubatoarele de afaceri, componenta importanta a infrastructurii de afaceri, cu rol major in impulsionarea micilor intreprinzatori, sunt slab reprezentate in Regiunea Vest, aici gasindu-se un singur incubator de afaceri.

Aspecte de mediu Analizele celor mai importante probleme care afecteaza mediul inconjurator la nivel regional, determinate de specificul socio-economic si conditiile fizico-geografice ale regiunii sunt integrate in profilul fiecarei regiuni de dezvoltare. De aceea, pe alocuri, abordarea nu este unitara si nu trateaza aceleasi aspecte referitoare la mediu, ci doar anumite probleme critice pentru regiunea in discutie. Astfel, analizele respecta si urmeaza in mare parte modul de abordare si structurare a problemelor, asa cum reies acestea din documentele de lucru elaborate la nivel regional (analiza socio-economica a regiunii, plan de dezvoltare regionala, plan de actiuni local pe mediu, etc).

31/188

Exista numeroase areale industriale dezafectate, pe care s-au desfasurat activitati miniere si industriale cu variate probleme de poluare a mediului, care necesita analiza si gasirea de solutii pentru reabilitare. Imaginea dezastruoasa a unitatilor industriale in care s-a stopat activitatea economica, nu sunt in masura sa atraga investitori, situatie ce impune intensificarea activitatii de asanare a urmarilor activitatilor industriale, asupra mediului si pregatirea acestor areale pentru a putea prelua noi investitii. Aceasta cu atat mai mult cu cat localizarea vechilor industrii nu numai ca afecteaza mediul din zone nodale ale teritoriului, dar multe zone industriale au fost create in cele mai favorabile areale geografice in ceea ce priveste apropierea de cai de comunicatie si locuinte. Probleme cheie de mediu:

Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si de depozitare a deseurilor (60% din necesar);

Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in jurul centrelor industriale, cu depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de mediu

Existenta a numeroase foste situri industriale, neindentificate in totalitate, si pentru care nu exista in acest moment o metodologie de identificare, depoluare, ecologizare si nici o strategie privind destinatia lor ulterioara (reintroducerea lor in circuitul economic, transformarea lor in spatii verzi, etc.)

3.1.3 Programe de investitii in regiune Conform documentului principal de planificare si programare al Regiunii Vest – Planul de Dezvoltare Regionala – Programele de investitii la nivelul acestei regiuni sunt structurate pe masuri de intreprins in cadrul domeniilor de interventie identificate la nivelul fiecarei prioritati de dezvoltare in parte. Programele de investitii astfel structurate sunt prezentate pentru cele mai importante domenii, in tabelul urmator:

PRIORITATI Domenii de Interventie Masuri de Intreprins Infrastructura energetica Reorganizarea si dezvoltarea

sistemului energetic in conditii de eficienta economica si de protectie a mediului Regiunea Vest

- Racordarea gospodariilor din Regiunea Vest la reteaua de energie electrica - Retehnologizarea si modernizarea sistemului de transport si distributie a energiei electrice - Investitii in echipamente de producere a energiei electrice cu eficienta energetica ridicata (inclusiv reabilitari si re-tehnologizari) - Investitii in sistemul de distributie energie electrica - Promovarea serviciilor de crestere a eficientei energetica realizate de companiile de servicii energetice (ESCO) - Investitii in dezvoltarea surselor alternative de energie

Infrastructura de transport Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutietier de interes local si regional

- Reabilitarea si/sau modernizarea drumurilor aflate in gestiunea autoritatilor judetene, locale si comunale - Construirea , reabilitarea si modernizarea pasarelelor, pasajelor subterane pentru caile ferate, podurilor si podetelor

32/188

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

- Crearea de parcuri industriale, parcuri stiintifice si tehnologice in fiecare judet al regiunii - Crearea si specializarea centrelor regionale de afaceri - Crearea si dezvoltarea incubatoarelor de afaceri

Dezvoltarea mediului economic general

Sprijinirea investitiilor in Regiunea Vest

- Elaborarea la nivel local a strategiilor pentru atragerea investitiilor - Dezvoltarea de retele de parteneriate intre sectorul public si cel privat

Dezvoltarea activitatilor productive

- Sprijin pentru achizitia de echipamente - Restructurarea capacitatilor de productie si imbunatatirea performantelor tehnologice in domeniul mineritului

Dezvoltrea infrastructurii de acces in mediul rural

- Crearea si modernizarea drumurilor de acces - Extinderea si modernizarea retelelor de transport in comun

Dezvoltrea infrastructurii de servicii publice rurale

- Constructii de locuinte

Dezvoltrea infrastructurii in mediul rural

Dezvoltrea infrastructurii edilitare, de comunicatii si energie

- Electrificarea satelor neconectate inca lareteaua nationala - Crearea si dezvoltarea retelelor de alimentare cu apa - Extinderea si modernizarea retelelor de gaze naturale - Construirea de micro-hidrocentrale, turbine eoliene si centrale solare in comunitatile izolate

Rezolvarea problemelor de mediu

Rezolvarea problemelor din domeniul apei

- Implementarea unor sisteme alternative de epurare a apelor uzate - Reabilitarea sistemelor de captare a apei utilizata in scop potabil - Realizarea alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat pentru gospodariile individuale - Imbunatatirea calitatii apei subterane - Realizarea de sisteme de colectare si epurare a apelor uzate provenite de la gospodariile individuale - Implementarea unor retele de monitorizare a calitatii apelor subterane

Rezolvarea problemelor din domeniul aerului

- Intarirea capacitatii de supraveghere a calitatii aerului la nivel regional prin reabilitarea si echiparea Retelei Nationale de monitorizare a calitatii aerului conform standardelor UE - Realizarea instalatiilor de depoluare a aerului in cadrul proceselor tehnologice generatoare de noxe in atmosfera

33/188

Gestiunea deseurilor - Constructia depozitelor zonale de deseuri municipale si a statiilor de transfer aferente - Realizarea unei instalatii pilot de tratare a deseurilor biodegradabile cu utilitate in fermele zootehnice sau agricole - Elaborarea, implementarea si actualizarea Planului Regional de Gestiune a Deseurilor - Gestiunea integrata a deseurilor (colectare, transport, depozitare si reciclare)

Aceste proiecte de dezvoltare vin in sprijinul implementarii obiectivului general si a obiectivelor specifice cuprinse in Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest precum:

Obiectiv General Dezvoltarea armonioasa a Regiunii Vest, astfel incat aceasta sa devina o regiune competitiva in cadrul UE, cu o economie dinamica si diversificata, cu resurse umane superior calificate, iar PIB-ul regional/locuitor sa ajunga pana in anul 2013 la 45% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE.

Obiective specifice o Cresterea gradului de atractivitate a Regiunii Vest prin dezvoltarea infrastructurii

si consolidarea relatiilor de cooperare teritoriala o Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice din regiune prin inovare,

atragerea de investitii strategice si dezvoltarea mediului de afaceri, in conditiile respectarii normelor europene privind calitatea factorilor de mediu

o Cresterea gradului de ocupare in regiune, asigurarea de oportunitati egale pentru toate categoriile sociale si imbunatatirea nivelului de trai al populatiei

o Diminuarea disparitatilor intraregionale prin dezvoltare urbana si sprijinirea zonelor rurale

o Imbunatatirea si conservarea calitatilor factorilor de mediu in vederea asigurarii dezvoltarii durabile si promovarii turismului la nivel regional

3.2 POTENTIALUL REGIONAL DE DEZVOLTARE Profilul actual al Regiunii Vest confirma faptul ca aceasta de afla in plina dezvoltare, creandu-se astfel in cadrul mediului de afaceri un spirit economic de competitie care asigura perspective favorabile dezvoltarii unei economii functionale. Observand tendintele dezvoltarii economiei mondiale, se urmareste, in mod deosebit, facilitarea implementarii in zona a unor activitati industriale competitive - utilizand tehnologii avansate, producatoare de rate ridicate ale valorii adaugate a produselor - si a activitatilor de prestari de servicii, de nivel calitativ ridicat. In acest scop, Conceptul de Dezvoltare pune accentul corespunzator pe activitatea de cercetare aplicativa a institutiilor/firmelor din zona, vizand implementarea in zona a tehnologiilor inalte cat si pe formarea/recalificarea fortei de munca in conformitate cu cerintele economiei reale moderne preconizate a fi specifica zonei.

34/188

Conceptul de dezvoltare se bazeaza pe principalele potentiale competitive ale zonei:

o pozitia ei geopolitica, o existenta unei baze materiale relativ evoluate, in raport cu alte zone ale

Romaniei in toate domeniile de activitate, o resursele umane bine pregatite din punct de vedere profesional, cu un profil

moral elevat si un nivel cultural ridicat, Conceptul de dezvoltare are in vedere intarirea caracteristicilor de baza amintite mai sus si impunerea pe baza lor a Zonei Timisoara, ca un centru multifunctional competitiv al Romaniei, polarizator in Regiunea Vest, integrat in economia nationala si in cea europeana, capabil sa asigure un mediu favorabil vietii si activitatilor economice. Atingerea acestui scop este posibila doar intr-un cadru global - economic, social, cultural - de dezvoltare durabila, sub toate aspectele - temporal, calitativ si ecologic. In vederea indeplinirii acestor deziderate, se urmareste, inainte de toate, asigurarea cresterii economice stabile, prin crearea si/sau dezvoltarea acelor ramuri si sub-ramuri ale economiei zonei, care exploateaza la maximum potentialul local existent. Fundamentarea dezvoltarii pe termen mediu si lung a regiunii nu poate fi conceputa in afara unor analize coerente, elaborate pornind de la potentialul si resursele existente si tinand cont de oportunitatile, dar si de amenintarile care se prefigureaza. In urma acestor analize, pentru perioade semnificative din evolutia economico-sociala a Regiunii de Dezvoltare Vest si a judetului Timis, se pot sistematiza urmatoarele concluzii generale ce influenteaza dezvoltarea acestui teritoriu: a) Puncte tari si puncte slabe generale ale mediului de afaceri

Puncte Tari Puncte Slabe Populatie, forta de munca

- grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni; - nivel ridicat de instruire, peste media pe tara; - ponderea majoraa populatiei din grupa de varsta adulta (20-60 ani) peste 50% din totalul populatiei

- bilant demografic general negativ; - reproducere demografica simpla– atitudine denatalista; - lipsa acuta de locuri de munca; - tendinta de crestere a ratei somajului - plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene sociala

Retele Tehnico-edilitare si energetice

- infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canal, de aparare contra inundatiilor, lucrari hidroameliorative, alimentare cu energie electrica, gaze naturale si termica relativ bine dezvoltate in Timisoara; - alimentare cu energie electrica din doua surse importante (Portile de Fier, Mintia); - alimentare cu gaze naturale din Bazinul Transilvaniei si cu gaze de sonda din Campia Banatului; - sistem centralizat de termoficare capabil sa asigure mai mult decat necesarul actual, in regim automatizat de functionnare nonstop in proportie de 75%;

- slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice in comunele periurbane; - stadiu avansat de uzurala peste 30% din reteaua de distributie a apei potabile; - statie de epurare cu capacitate insuficientade epurare a apelor uzate si tehnologii depasite; - Timisara – capat de retea de distributie a gazelor naturale (presiuni reduse in perioada de iarna); - retele subdimensionate si cu grad de uzura ridicat; echipamente si tehnologii partial depasite fizic si moral;

35/188

Economie

- Timisoara - puternic centru economic - detine mai mult de 95% din economia zonei, peste 60% din economia judetului, peste 30% din economia Regiunii V Vest, peste 3% din economia Romaniei; - structura economica diversificata; - indice de dezvoltare ridicat al intregii zone (categoria I); - piata de consum mare;

- economia zonei este in curs de stabilizare; - descresere foarte mare a exporturilor in ramura servicii; - structura economica invechita, utilaje vechi cu uzura fizica si morala ridicata; - nivel relativ redus al dezvoltarii IMM-urilor; - fluctuatie mare a personalului intre diversele ramuri economice; - management slab; - absenta unui mecanism de stimulare selectiva a activitatilor industriale si de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata mare;

Mediu - grad de poluare relativ mic; - existenta Padurii Verzi si a zonei de agrement urban dezvoltata pe malurile Canalului Bega existenta zonelor de agrement suburbane (Ianova, Timis , Sanandrei, etc.);

- lipsa perdelelor de protectie insuficienta exploatare a apelor termo-minerale; - Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor;

Elementele punctelor forte, printr-o valorificare adecvata, se transforma in oportunitati, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare, devin amenintari astfel:

Oportunitati Amenintari Populatie, forta de munca

- cresterea mobilitatii populatiei; - imbunatatirea standardelor educationale ale populatiei; - inexistenta conflictelor sociale majore; - cresterea continuaa populatiei din grupa de varsta apta de munca (18-20 ani), cu pregatire profesionala superioara;

- descresterea demografica; - accentuarea conflictelor sociale; - migrarea formatorilor profesionali de varf din invatamatul superior spre alte domenii sau in alte tari;

Retele Tehnico-edilitare si energetice

- Cresterea numarului de investitori - Transferul de tehnologie si know-how - Mediatizarea oportunitatilor de afaceri in regiune, inclusiv cele din zonele defavorizate - Programe de finantare a Parcurilor Industriale si a Parcurilor Tehnologice - Existenta unor spatii de productie si capacitati de productie nefolosite - Existenta in regiunea Vest a Strategiei de Inovare Regionala

- Specializarea ingusta din zonele monoindustriale si lipsa unor programe de reorientare profesionala coerente - Adaptarea dificila a agentilor economici locali, regionali la conditiile de calitate impuse de UE - Stabilirea arbitrara a preturilor/tarifelor serviciilor publice datorita pozitiei de monopol

Economie

- Timisoara a fost recunoscuta ca pol sinergic de dezvoltare a relatiilor comerciale dintre tarile semnatare ale acordului CEFTA (declaratie finala“Parteneriat CEFTA ’98); existenta acordurilor financiare semnate cu FMI, Banca Mondiala si UE; - aplicarea strategiei nationale pe termen mediu; stabilizarea economiei nationale; dezvoltarea si imbunatatirea legislatiei in domeniul muncii; - restructurarea finantelor publice; - simplificarea procedurilor juridice si administrative pentru incurajarea investitorilor interni si straini; - accelerarea procesului de privatizare; reglementarea si aplicarea legislatiei privind proprietatea;

- inasprirea procedurilor vamale retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internationale; - cresterea delictelor economice, dezvoltarea economiei subterane; - scaderea ritmului procesului de privatizare; - acordarea de facilitati prioritare altor centre economice din regiune si Euroregiune;

- Promovarea investitiilor de mediu in zonele - Risc permanent pentru degradarea

36/188

Mediu de risc ecologic - Existenta proiectelor pentru constructia si modernizarea statiilor de epurare a apei - Elaborarea in regiune a unor programe judetene de gestiune a deseurilor urbane si industriale cu accent pe reciclarea si refolosirea produselor si materialelor - Elaborarea in regiune a unor programe judetene de actiune privind protectia mediului

factorilor de mediu, deoarece viitorul industriei extractive si cel al ramurilor conexe ramane incert - Existenta zonelor cu potential de poluare transfrontaliera - Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate provenite fin marile aglomerari urbane situate pe Dunare - Problema mediului nu este o prioritate centrala a autoritatilor in toate zonele regiunii

In urma analizarii starii economico-sociale a Regiunii Vest si a judetului Timis si in urma identificarii punctelor forte si a celor slabe, a oportunitatilor si amenintarilor, au rezultat obiectivele strategice generale de dezvoltare. Potrivit „Conceptului Strategic de Dezvoltare Economica si Sociala a Zonei Timisoara”, obiectivul strategic principal al municipalitatii este: “DEZVOLTAREA DURABILA A ZONEI TIMISOARA PENTRU AFIRMAREA ACESTEIA CA POL STRATEGIC COMPETITIV, DE NIVEL EUROPEAN, IN SCOPUL ASIGURARII PROSPERITATII SI CALITATII VIETII LOCUITORILOR SAI” Realizarea obiectivului strategic mentionat se va face prin urmarirea urmatoarelor directii de dezvoltare:

o Crearea unui mediu de afaceri si de inovare atractiv si moral o Dezvoltarea zonei Timisoara ca pol strategic economic si regional competitiv,

promotor al integrarii nationale in uniunea europeana o Dezvoltarea unui mediu socio-cultural stabil si favorabil progresului o Realizarea unui habitat ecologic prietenos fata de locuitori

Dezvoltarea economica se va face prin facilitarea implementarii in zona a unor activitati industriale competitive - utilizand tehnologii avansate, producatoare de rate ridicate ale valorii adaugate a produselor - si a activitatilor de prestari de servicii, de nivel calitativ ridicat. Dezvoltarea zonei se bazeaza, in principal, pe actiunile intreprinzatorilor privati. Sectorul privat va constitui „motorul” economic al zonei, in care vor fi stimulate investitiile in activitati in zona tehnologiilor inalte si formare/reconversie a fortei de munca. Se urmareste imbunatatirea habitatului in zona, in conditii ecologice de nivel european, asigurarea conditiilor optime de locuire si a serviciilor de calitate. Directiile strategice de dezvoltare a zonei Timisoara sunt:

o stimularea activitatilor specifice si a institutiilor implicate in cercetarea stiintifica, in concordanta cu cerintele de dezvoltare durabila ale Zonei Timisoara, prin amplificarea cercetarii/inovatiei aplicative, vizand elaborarea si implementarea rapida - in toate ramurile economiei existente in zona - a unor procese tehnologice de varf si asigurarea competitivitatii produselor zonei pe pietele europene, afirmarea “marcii Timisoarei” ca expresie a calitatii produselor si activitatilor economico-sociale din acest spatiu

37/188

o mentinerea importantei activitatii industriale, prin sprijinirea agentilor economici

avand activitati productive de bunuri in domeniul informaticii (inclusiv software), al telecomunicatiilor, al mijloacelor de automatizare flexibila, al aparaturii de masurare si control, fiind, tototada incurajata crearea intreprinderilor noi, absorbante de forta de munca aflata in excedent; industriile competitive existente, precum si industria alimentara si de prelucrare a carnii, bazata pe produse primare provenite din zona si spatiul adiacent (agricultura, zootehnie), vor fi mentinute si dezvoltate

o dezvoltarea sectorului tertiar, in vederea asigurarii serviciilor de nivel calitativ

ridicat pentru satisfacerea cerintelor zonei, a Regiunii Vest si promovarea Timisoarei ca placa turnanta pentru legaturile comerciale din Zona V Vest si spatiul European

o dezvoltarea infrastructurii de transport in scopul facilitarii accesului la principalele

axe nationale, europene si internationale, prin asigurarea unei conceptii unitare privind caile de comunicatii si transport, imbunatatirea accesibilitatii aeriene, a echiparii tehnice, logistice, vamale, a cailor de comunicatii terestre”

In vederea indeplinirii dezideratelor mentionate in cadrul Directiilor Strategice s-au prevazut urmatoarele obiective:

o ameliorarea conditiilor de locuit ale populatiei din zona, atat prin prezervarea fondului locativ existent si reformarea sistemului de gestionare a acestuia si prin construirea de noi locuinte, in corelatie cu cererea pietei imobiliare cat si prin asigurarea unei identitati proprii fiecarei unitati urbanistice teritoriale;

o dezvoltarea retelei de cai de comunicatii urbane si periurbane;

o modernizarea si extinderea infrastructurii tehnico-edilitare si energetice, asigurarea necesarului si a calitatii apei potabile pentru populatie si a celei pentru industrie, dezvoltarea retelelor de evacuare a apelor uzate, asigurarea confortului termic al imobilelor, extinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale si modernizarea retelelor electrice;

o asigurarea calitatii mediului inconjurator la nivelul standardelor U.E., prin

alinierea legislatiei locale la aquis-urile U.E. privitoare la mediu, mentinerea gradului de poluare in limitele prevazute de norme, ameliorarea sistemelor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, implementarea managementului integrat al deseurilor de toate tipurile, precum si prin dezvoltarea spatiilor verzi si a zonelor de agrement;

o cresterea eficientei si a calitatii serviciilor comunale, imbunatatirea serviciilor

comunale. Masurile prevazute pentru indeplinirea obiectivelor de mai sus se refera la calitatea locuirii, a retelelor de transport, a mediului inconjurator si a serviciilor comunale.”

38/188

CAPITOLUL 4. ANALIZA DE PIATA A RESURSELOR ENERGETICE ACCESIBILE PE TERMEN MEDIU SI LUNG

4.1. Piata resurselor energetice din Romania

4.1.1. Prezentare generala Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse de energie primara: titei, gaze naturale, carbune, precum si un potential semnficativ de resurse regenerabile. Resurse energetice epuizabile Zacamintele de hidrocarburi au un caracter limitat, avand in vedere ca are loc un declin al productiei interne, in conditiile in care nu au mai fost descoperite noi zacaminte cu potential important. Zacamintele de titei si gaze naturale sunt limitate, iar dupa 1990 productia interna este in declin. Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 mil. tone. Productia de titei a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5,2 mil. tone in 2005. In anul 2005, consumul total de gaze naturale a fost de 17 604 milioane mc, din care 3 425 milioane mc, a reprezentat consumul consumatorilor casnici (20%). Productia de gaze naturale a fost in anul 2005 de 12 458 milioane m3, iar importul a fost de 5 146 milioane m3 (29% din total). La sfarsitul anului 2005, numarul total de consumatori de gaze naturale a fost de 2.412.640, din care 2.345.853 consumatori casnici. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.mc. In aceste conditii, creste rolul carbunilor indigeni si, in particular, al lignitului in balanta energetica nationala. Rezervele de carbune aflate in evidenta nationala sunt urmatoarele:

• Huila 721 mil.tone; • Carbune brun 65 mil.tone; • Lignit 3.400 mil.tone.

In anul 2005, productia neta de carbune a fost de circa 31 mil.tone, din care circa 28 mil.tone lignit si circa 3 mil.tone huila. Situatia resurselor interne de energie primara se prezinta in tabelul urmator:

UM Rezerve Productie anuala 2005 Carbune

huila lignit

Mil.tone Mil.tone

721 3400

3 28

Titei Mil.tone 74 5.2 Gaze naturale Mld.mc 185 12.9

39/188

Structura consumului de energie primara in anul 2005 se prezinta in figura de mai jos:

Resurse energetice regenerabile Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile: energie hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala. Conform datelor prezentate in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 potentialul energetic al resurselor regenerabile de energie din Romania este detaliat dupa cum urmeaza: Sursa de energie regenerabila

Potentialul energetic anual

Echivalent economic energie (mii tep)

Aplicatie

Energie solara: Termica fotovoltaica

60x106 GJ 1200 GWh

1.433 103.2

Energie termica Energie electrica

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978 Energie electrica Energie hidro, Din care sub 10MW

40.000 GWh 6.000 GWh

3.440 516

Energie electrica

Biomasa 318x106GJ 7.597 Energie termica Energie geotermala 7x106GJ 167 Energie termica Un obiectiv foarte important stabilit prin HG 958/2005 este ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% pana in anul 2010. Romania dispune de rezerve importante de carbune, de un potential hidroenergetic economic amenajabil relativ important si de un potential tehnic amenajabil de resurse regenerabile semnificativ, ceea ce constituie premise favorabile sustinerii dezvoltarii sectorului energetic pe termen lung. Conform documentului de Politica Energetica a Romaniei 2006-2009, dezvoltarea economica din ultima perioada tradusa in evolutia PIB pe cap de locuitor in comparatie cu valoarea medie din tarile Uniunii Europene a determinat o crestere cu numai 11,3% a consumului intern de energie primara in anul 2005 fata de anul 2000 (40,5 mil.tep. realizati in 2005). Consumul de energie primara pe locuitor (1,85 tep/loc.) din Romania este de circa doua ori mai mic decat valorile inregistrate in tarile Uniunii Europene. Productia interna de energie primara s-a mentinut constanta (circa 28 mil.tep), cresterea productiei de carbune compensand scaderea productiei de titei si gaze

22%

25%

16%

36%

CarbuneTiteiGaze naturaleAltele

40/188

naturale. Pe fondul cresterii consumului de energie primara, dependenta de import a crescut de la 22,5% in 2000 la circa 34% in 2004. In conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile dependentei de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, productia de energie pe baza de carbune si energia regenerabila, reprezinta principalele optiuni pentru viitor. 4.1.2. Piata gazelor naturale Romania are cea mai mare piata de gaze naturale din Europa Centrala si a fost prima tara care a utilizat gazele naturale in scopuri industriale. Piata gazelor naturale a atins dimensiuni record la inceputul anilor ’80 ca urmare a aplicarii unor politici guvernamentale orientate catre eliminarea dependentei de importuri. Aplicarea acestor politici a dus la o exploatare intensiva a resurselor interne, avand ca rezultat declinul productiei interne. Sectorul de gaze naturale din Romania este unul complex, in cadrul sau activand:

• Producatori: S.N.G.N. Romgaz S.A., S.N.P. Petrom S.A., Amromco Energy, L.LC. New York

• Operatori ai sistemelor de inmagazinare: S.N.G.N. Romgaz S.A., S.C. Depomures S.A.

• Transportator: S.N.T.G.N. Transgaz S.A. • Distribuitori: S.C. Distrigaz Sud S.A., S.C. Distrigaz Nord S.A., S.N.P. Petrom

S.A., S.C. Congaz S.A. etc. • Furnizori: S.C. Distrigaz Sud S.A., S.C. Distrigaz Nord S.A., S.N.T.G.N. Transgaz

S.A., S.N.P. Petrom S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., S.C. Congaz S.A., Amromco Energy, L.LC. New York, S.C. Depomures S.A. etc.

• Consumatori eligibili • Operator al sistemului de tranzit: S.N.T.G.N. Transgaz S.A. • Importatori: S.C. Distrigaz Sud S.A., S.C. Distrigaz Nord S.A., Termoelectrica,

Wirom, etc. Romania se afla in plin proces de reorganizare si restructurare a sectorului energetic, adoptand principiile economiei de piata. Cadrul legislativ a fost imbunatatit si au fost infiintate autoritati de reglementare in vederea cresterii competitivitatii si atragerii investitorilor straini. Conform OUG 33/2007 privind modificarea si completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 si Legii gazelor nr.351/2004, Autoritatea competenta in domeniul in sectorul energiei electrice si gazelor naturale este Autoritatea de Reglementare in domeniul energiei (ANRE) ANRE este institutia publica autonoma, cu personalitate juridica, aflata in coordonarea primului ministru, care isi desfasoara activitatea in baza regulamentului propriu de organizare si functionare, aprobat prin hotarare a Guvernului. Conform noului Regulament de organizare si functionare aprobat prin HG 410/2007, ANRE elaboreaza, stabileste si urmareste respectarea sistemului de reglementari obligatorii la nivel nationale, necesar functionarii sectorului si pietei gazelor naturale, precum si a energiei electrice, in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor. ANRE se organizeaza in 8 departamente, pentru indeplinirea competentelor si a atributiilor

41/188

prevazute de legislatia in vigoare si pentru sustinerea procesului de compatibilizare a legislatiei romanesti din domeniul energiei electrice si gazelor naturale cu acquis-ul comunitar:

• Departamentul acces la retea si autorizare in domeniul energiei electrice • Departamentul acces la retea si autorizare in domeniul gazelor naturale • Departamentul preturi si tarife in domeniul energiei electrice • Departamentul preturi si tarife in domeniul gazelor naturale • Departamentul piata de energie electrica • Departamentul piata de gaze naturale • Departamentul control si protectia consumatorilor • Departamentul comunicare si cooperare

Gradul de deschidere a pietei gazelor naturale din Romania Etapele deschiderii pietei de gaze naturale in perioada 2005-2007 sunt prevazute in Hotararea de Guvern nr. 890/2003 privind aprobarea Foii de Parcurs din domeniul energetic din Romania. Incepand cu 1 August 2001 a fost stabilit gradul initial de deschidere a pietei interne de gaze naturale, reprezentand 10% din consumul total aferent anului 2000. Ca urmare a acestei deschideri si potrivit regulamentului de acreditare a consumatorilor eligibili, a fost aprobata Lista Centralizata a consumatorilor eligibili. Pentru anul 2002, gradul de deschidere a pietei interne de gaze naturale a fost stabilit la 25%. Au fost acreditati 41 de agenti economici pentru un consum de 3,375 miliarde m3, corespunzator unui grad efectiv de deschidere a pietei de 21,29%. Pentru anul 2003, gradul de deschidere a pietei interne de gaze naturale a fost stabilit la 30%. Au fost acreditati 54 de agenti economici pentru un consum de 4,8 miliarde m3, corespunzator unui grad efectiv de deschidere a pietei de 30%. Pentru anul 2004, gradul de deschidere a pietei interne de gaze naturale a fost stabilit la 40%. Pentru anul 2005, gradul de deschidere a pietei de gaze naturale a fost stabilit la 50%, in limita unei cantitati de gaze naturale de 9,150 miliarde m3. Celor 75 de consumatori eligibili existenti in 2004, li s-au adaugat alti 27 consumatori eligibili noi. Pentru anul 2006, prin HG 1397/2005, gradul de deschidere a pietei interne a gazelor naturale a fost stabilit la un nivel de 65% din consumul intern total. La 1 ianuarie 2006, existau 329 de consumatori eligibili, acreditati de ANRGN. Potrivit unui comunicat al ANRGN, incepand cu data de 1 iulie 2006, gradul de deschidere a pietei interne de gaze naturale se majoreaza la 75%. La 1 ianuarie 2007 toti consumatorii non-casnici sunt declarati eligibili, iar la 1 iulie 2007 piata de gaze din Romania va fi complet liberalizata.

4.2. PIATA CARBUNELUI

Industria carbonifera are un rol important in productia de energie a Romaniei. Rezervele de carbune pot asigura in medie 25% din cererea de resurse primare de energie.

42/188

Principalele tipuri de carbune sunt huila energetica, lignitul si carbunele brun. Zacamintele de huila (95% se gasesc in bazinul Valea Jiului si 5% in Banat) sunt, in general, situate la adancimi mari (peste 500 m) si au o structura tectonica complexa. Din totalul rezervelor confirmate, 79% sunt rezerve exploatabile, care ar putea asigura productia pentru o perioada de 50 ani. Totusi, datorita conditiilor geominiere de exploatare si a epuizarii rezervelor de calitate superioara, gradul de asigurare a productiei este mult mai redus, de circa 25 ani la o productie anuala de 3,5 milioane tone. Zacamintele de lignit si carbune brun sunt in general de calitate inferioara, iar caracteristicile geominiere ale acestora influenteaza nefavorabil activitatea economica a exploatarilor. Din totalul rezervelor geologice de lignit si carbune brun (din care aproximativ 80% sunt situate in Bazinul Carbonifer Oltenia) 58,1% sunt zacaminte exploatabile, acestea putand asigura pe o perioada de 50 – 70 ani o productie de 30 – 35 milioane de tone pe an in exploatari de suprafata. In sectorul carbonifer isi desfasoara activitatea urmatorii agenti economici: o Compania Nationala a Lignitului Oltenia -S.A. (CNLO), care exploateaza zacamintele

de lignit (aflate in proportie de peste 80% in bazinul carbonifer Oltenia) o Compania Nationala a Huilei -S.A. (CNH), care exploateaza zacamintele de huila

(aflate in proportie de peste 95% in Valea Jiului) o Societatea Comerciala "Banat" Anina - S.A. si Societatea Nationala a Carbunelui

Ploiesti - S.A. (SNCP), care exploateaza zacamintele de carbune brun aflate in subteran si cariere.

Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg. Jiu (CNLO) a fost infiintata ca o companie comerciala prin Hotararea de Guvern nr. 576/1997 si se afla in intregime in proprietatea statului roman. Obiectul principal de activitate este exploatarea si comercializarea carbunelui energetic pe care il livreaza catre principalii consumatori industriali si pentru uz casnic. CNLO Tg. Jiu opereaza in trei diferite judete: Gorj, Valcea si Mehedinti. C.N.L. Oltenia este dimensionata in prezent pe o productie miniera de 27 milioane tone/an, avand suficienta flexibilitate pentru a realiza o productie de 25-30 milioane tone/an. Compania are o experienta de peste 50 de ani in experienta lignitului. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) acorda, in baza prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, licente de exploatare pentru companiile nationale pentru exploatarea zacamintelor de carbune. Activitatea de extractie se desfasoara in 120 de mine si cariere, iar cea de preparare in 23 de uzine, asa cum rezulta din tabelul urmator:

Din care:

Huila Lignit Mine 77 2800 12 23

43/188

Cariere 43 900 --- 38 Uzine de preparare 23 2 ---

In perioada 2001-2004 capacitatile de productie aflate in exploatare au asigurat anual 29-30 milioane tone lignit si 3.5 milioane tone huila energetica, cantitati destinate productiei de energie in termocentrale. Conform Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010 aprobata prin HG 615/2004, in perioada 1999 - 2002, consumul intern de carbune a evoluat conform datelor din tabelul urmator:

Anii 1999 2000 2001 2002

Lignit si carbune brun

Milioane tone 20 26 29.8 27.4

Huila energetica Milioane tone 2.7 3.3 3.6 3.0 Principalul factor care a influentat evolutia consumului si productiei interne de carbune in perioada ultimilor ani a fost reprezentat de oscilatia cererii de huila si lignit manifestata prin reducerea necesarului de carbune cocsificabil, piata interna solicitand maxim 3,5 milioane tone/an la o putere calorica de maxim 3.800 kcal/kg, precum si prin fluctuatia consumului termocentralelor pe lignit. Rezervele geologice care, in diverse stadii de cunoastere pot fi exploatate in conditiile interventiei statului, cu actualele tehnologii miniere, sunt:

UM Cantitate Nivelul interventiei statului Lignit Milioane

tone 2800 Redusa, la acordarea de subventii pentru

exploatarea in subteran, de transferurilor sociale si partial alocatii de capital

Huila Milioane tone

900 Majora, prin acordarea de subventii pentru exploatare, transferuri sociale si alocatii de capital

Disponibilitatea rezervelor interne de lignit interne de lignit este evaluata pentru urmatorii 50-70 ani la un nivel de extractie de 30-35 mil.tone/an in exploatari de suprafata. Totodata, strategia industriei miniere prevede ca productia de lignit sa fie concentrata pe zonele cele mai productive si cu cele mai mici costuri de productie, care sunt exploatarile de suprafata, iar minele neviabile (mai ales exploatarile subterane), sa fie inchise. Productia de lignit, avuta in vedere in cadrul Strategiei, nu este subventionata in Romania si reprezinta o sursa de energie competitiva. Starea infrastructurii si a nivelului tehnologic din sectorul carbonifer se caracterizeaza, in principal, prin:

o reducerea nivelului tehnologic, urmare a: • uzurii fizice avansate a echipamentului minier (complexe mecanizate pentru

44/188

exploatarea carbunelui, combine de inaintare si abataj, echipamente pentru perforare, echipamente de transport a minereurilor, echipamente pentru producerea de aer comprimat si de evacuare a apelor, instalatii de aeraj, echipamente pentru uzinele de preparare, echipamente pentru automatizare si dispecerizare;

• lipsei echipamentelor performante pentru executarea lucrarilor de pregatire si deschidere;

• riscului crescut privind securitatea lucratorilor din abataje; o ramaneri in urma in executarea lucrarilor de investitii pentru punerea in functiune de

noi capacitati cu implicatii asupra capacitatii de productie a unitatii; o constructii abandonate in incintele miniere, urmare a reducerii productiei, a

numarului de personal si, implicit, a necesarului de spatiu; o drumuri si accese spre incintele principale si auxiliare degradate.

Exceptie de la aceste caracteristici face sectorul lignitului, care se evidentiaza prin:

o cresterea nivelului tehnologic in cariere, urmare a: - reabilitarii liniilor tehnologice de cariera si halda; - dispecerizarea functionarii utilajelor din cariere si a consumului de energie

electrica; - trecerea la halda interioara in toate carierele de lignit; - extinderea tehnologiei de haldare directa;

o imbunatatirea infrastructurii carierelor, urmare a: - crearii de accese facile si sigure spre toate utilajele si lucrarile tehnologice; - asigurarii mijloacelor de comunicare sigure si performante; - amenajarii de incinte cu constructii in stare buna, cu drumuri si platforme

bine intretinute. Restructurarea economiei romanesti a determinat schimbari majore, in special prin promovarea principiilor pietei libere si privatizarii economiei. Orientarile strategice subliniaza descresterea consumului general de resurse, in acelasi timp cu dezvoltarea performantelor financiare si concesionarea activitatii de explorare si exploatare intr-un numar important de perimetre. In acest sens, obiectivele avute in vedere in cadrul Strategiei industriei miniere pentru acest sector sunt:

1) Abordarea activitatii in industria miniera pe baze comerciale, care vizeaza: o valorificarea produselor miniere in conditiile pietei libere, la concurenta cu

orice alti furnizori interni sau externi; o reconsiderarea perimetrelor de exploatare, in vederea concentrarii extractiei

pe zonele cele mai productive;

o ealizarea productiei miniere la costuri competitive; o modernizarea, reabilitarea si retehnologizarea minelor viabile si cu conditii de

viabilizare, astfel incat sa faciliteze transferul licentelor de exploatare catre operatori privati.

2) Reducerea implicarii directe a Guvernului prin atragerea treptata de investitii din

sectorul privat, avand in vedere:

45/188

o restructurarea capacitatilor de productie si imbunatatirea performantelor tehnologice, oprirea activitatii si inchiderea minelor neviabile;

o diminuarea treptata a subventiilor pana la eliminarea acestora in anul 2007 in sectorul minereuri si lignit;

o acordarea de subventii sectorului de huila, in conditiile stabilite prin Directiva 1407/23.07.2002/C.E.;

o eliminarea subventiilor pentru protectia sociala a personalului angajat in industria miniera pana in anul 2007;

o privatizarea minelor viabile sau cu conditii de viabilizare pentru asigurarea surselor de finantare necesare dezvoltarii si modernizarii acestora;

o dezvoltarea parteneriatului stat-privat; o promovarea unui management orientat catre piata si eficienta economica.

3) Desfasurarea activitatilor miniere in conditii de protectie a mediului, care urmareste:

o inventarierea distrugerilor de mediu produse de activitatea miniera in perioada anterioara acordarii licentei de exploatare, in vederea asumarii de catre Guvern a responsabilitatilor ce decurg din aceasta, pana la momentul acordarii concesiunii;

o evaluarea impactului potential produs asupra mediului de catre activitatea din sectorul minier, in vederea stabilirii obligatiilor ce revin operatorilor minieri cu capital de stat si titularilor de licenta privati;

o elaborarea manualului de protectie a mediului in industria miniera, in vederea asigurarii cadrului care sa dea certitudinea promovarii unui management de mediu la standarde europene;

o elaborarea si promovarea manualului de inchidere a minelor pentru sectorul privat, in vederea asigurarii cadrului care sa garanteze responsabilitatea titularilor de licenta privati fata de mediu si sociale ce le revin in procesul de inchidere a minelor

o perfectionarea si completarea cadrului institutional si de reglementari, care sa asigure monitorizarea indeplinirii responsabilitatilor ce revin titularilor de licenta in domeniul mediului si fata de societate.

4) Atenuarea problemelor sociale determinate de inchiderea minelor neeconomice si

revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, avand in vedere: o promovarea dialogului individual si colectiv pentru informarea angajatilor cu

privire la situatia si perspectiva unitatii in care lucreaza; o consultarea personalului afectat asupra celor mai potrivite forme de protectie

sociala ce urmeaza a fi adoptate; o promovarea unor forme de instruire pentru personalul angajat in vederea

maririi sanselor acestuia pe piata muncii; o derularea de programe pentru lucrari comunitare, avand ca scop ocuparea

temporara a persoanelor disponibilizate;

o protectia sociala a persoanelor disponibilizate cu sanse minime in gasirea unui loc de munca;

o reutilizarea spatiilor si activelor devenite disponibile prin includerea minelor. Exista o interconditionalitate fundamentala intre Strategia nationala pentru dezvoltarea sectorului minier, Strategia energetica si Strategia de dezvoltare regionala a zonelor miniere afectate de restructurare, deoarece energia electrica produsa in termocentralele

46/188

care folosesc carbune va reprezenta in perspectiva anilor 2010-2020 circa 33-35% din totalul energiei electrice produse in Romania, acesta fapt fiind determinat in principal de necesitatea mentinerii unei surse de purtatori primari de energie la indemana Guvernului, de politica de modernizare a centralelor consumatoare de carbune promovata de Ministerul Economiei si Comertului; totodata Foaia de Parcurs in Domeniul Energetic aprobata prin HG 890/2003 estimeaza ca la nivelul anului 2015 resursele energetice interne vor fi limitate la 24÷25 mil. tcc/an, cererea de resurse energetice din import crescand la 49-50%. Toate previziunile economice cu privire la combustibil realizate recent pentru Europa sugereaza ca in sectorul energetic, combustibilul de baza ramane carbunele. In cadrul UE deja au fost dezvoltate si comercializate o serie de tehnologii cu arderea curata a carbunelui cum ar fi: tehnologii cu arderea pulverizata a carbunelui cu parametrii supracritici si ultrasupracritici, dotate cu echipamente de depoluare (instalatii de desulfurare a gazelor arse, arzatoare cu NOx redus precum si electrofiltre performante), precum si tehnologii de ardere a carbunelui in strat fluidizat circulant sau sub presiune, sau ciclul combinat cu gazeificarea integrata a carbunelui. In comparatie cu alti combustibili fosili, carbunele prezinta urmatoarele avantaje:

o este raspandit pe o arie geografica mult mai larga decat petrolul sau gazul natural;

o pretul este relativ stabil; o transportul de la sursa la consumator nu ridica probleme majore; o exista tehnologii mature din punct de vedere comercial care permit utilizarea

curata a carbunelui, avand impact redus asupra mediului.

47/188

4.4 PIATA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile: energie hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala. Conform datelor prezentate in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 potentialul energetic al resurselor regenerabile de energie din Romania este detaliat dupa cum urmeaza:

Sursa de energie regenerabila

Potentialul energetic anual

Echivalent economic energie

(mii tep)

Aplicatie

Energie solara: Termica fotovoltaica

60x106 GJ 1200 GWh

1.433 103.2

Energie termica Energie electrica

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978 Energie electrica Energie hidro, Din care sub 10MW

40.000 GWh 6.000 GWh

3.440 516

Energie electrica

Biomasa 318x106GJ 7.597 Energie termica Energie geotermala 7x106GJ 167 Energie termica Un obiectiv foarte important stabilit prin HG 958/2005 este ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% pana in anul 2010. Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile trebuie sa se concentreze pe cresterea eficientei energetice in baza unui management adecvat al cererii de energie. In tarile cu economie in curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmareste promovarea permanenta a surselor regenerabile si constientizarea rolului eficientei energetice prin derularea unor programe specifice. “Directiva 2001/77/EC”, privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie fixeaza tintele indicative astfel incat ponderea energiei electrice din surse regenerabile va fi de 22% in anul 2010. Singura cale de a mari semnificativ utilizarea surselor regenerabile de energie pe termen scurt si mediu este, pe langa utilizarea surselor hidro si eoliene, utilizarea biomasei. Celelalte surse regenerabile (solare, geotermale, etc) nu pot contribui la o schimbare semnificativa a structurii surselor de energie. Programul de utilizare a surselor regenerabile de energie se inscrie in cerintele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia - Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de Romania prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeana in baza Documentului 2002/358/CE.

48/188

4.4.1 Energia solara Energia solara reprezinta cea mai sigura sursa de energie. Intr-un interval de timp de numai 20 de minute, soarele furnizeaza echivalentul consumului energetic anual al omenirii. Pe teritoriul Romaniei, pe o suprafata orizontala de 1m2, este posibila captarea unei cantitati anuale de energie, cuprinse intre 900 si 1450 kWh, dependenta bineinteles si de anotimp. Radiatia medie zilnica poate sa fie de 5 ori mai intensa vara decat iarna. Dar si pe timp de iarna, in decursul unei zile senine, putem capta 4-5 kWh/m2/zi, radiatia solara captata fiind independenta de temperatura mediului ambiant. Panourile solare si componentele de sistem moderne permit exploatarea sursei de energie solara in cele mai diverse domenii de aplicatii: prepararea apei calde de consum, incalzirea apei din piscina, aport de caldura pentru incalzirea cladirilor, caldura pentru procese tehnologice. Un sistem corect dimensionat poate sa acopere 50-65% din necesarul anual de a.c.m. (asa numita „rata de acoperire solara“), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi incadrate fara dificultati in instalatiile din cadrul constructiilor si au o durata de viata estimata de minim 20 ani, fiind astfel o completare ideala in tehnica moderna de incalzire.

Zonele de radiatie solara din Romania

Sursa:Agentia Romana pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

49/188

4.4.2 Energia eoliana In Romania s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V), in functie de potentialul energetic existent, de conditiile de mediu si cele topogeografice. Romania are un potential energetic eolian ridicat in zona litoralului Marii Negre, podisurile din Moldova si Dobrogea sau in zonele montane. Se pot amplasa instalatii eoliene cu o putere totala de pana la 14.000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an. Pe baza evaluarilor preliminare in zona litoralului, inclusiv mediul off-shore, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrica de 4.500 GWh/an. Valorificarea potentialului energetic eolian, in conditii de eficienta economica, impune folosirea unor tehnologii si echipamente adecvate.

Potentialul eolian

Sursa:Agentia Romana pentru Conservarea Energiei – 2007 (ARCE) Primul grup eolian comercial din Romania este Parcul Industrial Ploiesti cu Pi = 0,66 MW. Proiectul a fost dezvoltat de Consiliul Judetean Prahova, IRIDEX Group. Totusi, datorita potentialului eolan redus, turbina de la Ploiesti a fost mutata la Topolog, in judetul Constanta.

50/188

4.4.3 Energia produsa in unitati hidroelectrice (grupuri de mica si mare putere) In Romania, potentialul hidroenergetic al raurilor principale este de circa 40.000 GWh/an si se poate obtine in amenajari hidroenergetice de mare putere (>10MW/unitate hidro) sau de mica putere (<10 MW/unitate hidro), dupa urmatoarea repartizare: - amenajari hidroenergetice de mare putere (34.000 GWh/an); - amenajari hidroenergetice de mica putere (6.000 GWh/an). Aportul de capacitati noi prevazut pentru perioada 2003-2015 este estimat la cca. 500-900 MW. La nivelul anului 2004, 29% din energia electrica a fost produsa in hidrocentrale. 4.4.4 Energia geotermala Romania, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extractie) in geotermie de „joasa entalpie” este cuprinsa intre 25°C si 60°C (in ape de adancime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile variaza de la 60°C pana la 125°C (‘ape mezotermale’).

In Surse de energie geotermala

Sursa:Agentia Romana pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

51/188

4.4.5 Biomasa La nivel mondial biomasa reprezinta 14,7% din resursele primare de energie. Conform Legislatiei Uniunii Europene - Planul de actiune privind biomasa COM (2005) 628 - Bruxelles (7.12.2005) in prezent in Uniunea Europeana cca. 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa. Utilizarea completa a potentialului existent la nivelul UE este estimata a se realiza in jurul anului 2010, respectiv prin cresterea productiei de la 69 mil. tep in 2003 la 185 mil. tep in 2010. Producerea de biomasa reprezinta o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala. La nivelul UE se estimeaza crearea in mediul rural a cca. 300.000 de noi locuri de munca. Romania are un potential energetic de biomasa ridicat, evaluat la circa 7.594 mii tep/an (318 PJ/an), ceea ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Rezervele potentiale sunt deseurile de lemn, deseurile agricole (animale si vegetale), gunoiul menajer si culturile energetice.

Potentialul de biomasa

Sursa:Agentia Romana pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE) Acest potential este impartit pe urmatoarele categorii de combustibil:

• reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc 1.175 mii tep; • deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn 487 mii tep ; • deseuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vita

de vie 4.799 mii tep; • biogaz 588 mii tep; • deseuri si reziduuri menajere urbane 545 mii tep.

52/188

Resursele de biomasa din Romania sunt distribuite astfel:

• 90% din total si 55% din lemnul pentru foc si deseurile de lemn se gasesc in regiunea Carpatilor si Subcarpatilor

• 54% din deseurile agricole se afla in Campia de Sud si Moldova • 52% din bio-gaz se gaseste in Campia de Vest

Circa 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale. Resursele de lemn de foc sunt utilizate in proportie de 70%. O alta importanta sursa de biomasa o constituie paiele. 95% din resursele de biomasa sunt “utilizate direct” sau “arse direct” in cuptoare, sobe pentru incalzire, gatit, si prepararea apei calde, iar principalul utilizator este populatia. Doar 5% din resursele de biomasa sunt utilizate in centrale termice, pentru producerea de abur industrial si apa fierbinte. In consumul curent de biomasa din Romania, in regim de exploatare energetica, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu urmatoarea destinatie:

• circa 550 cazane industriale de abur si apa fierbinte pentru incalzire industriala (combustibil pe baza de lemn); aproape toate cazanele care utilizeaza biomasa apartin sectorului industrial, fabricilor de cherestea si alte industrii. Dimensiunile centralelor sunt in general mici. In fabricile de cherestea, capacitatea instalata medie este de 3.3 MWt, iar in alte industrii de 4.7 MWt;

• circa 10 cazane de apa calda, cu puteri instalate intre 0,7MW si 7,0 MW, pentru incalzire urbana, Pi total=45 MW (combustibil pe baza de deseuri din lemn);

• aproximativ 14 milioane sobe sau cuptoare de lemne si/sau deseuri agricole pentru incalzirea locuintelor individuale sau prepararea hranei s.a.

Cantitatea de caldura rezultata din valorificarea energetica a biomasei detine ponderi diferite in balanta resurselor primare, in functie de tipul de deseuri utilizat sau dupa destinatia consumului final. Astfel, 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale. In Romania, padurile, care au rol preponderent in redresarea starii mediului, ocupa doar 26,7% din suprafata tarii, fata de 40-50% cat ocupau in trecut, si au devenit victima agresiunii antropice atat direct, prin taieri peste capacitatea de regenerare, cat mai ales indirect, prin poluare. Structura functionala a suprafetelor impadurite in prezent in Romania (conform statisticilor Regiei Autonome a Padurilor) este prezentata in figura urmatoare:

53/188

Exista la ora actuala suprafete importante de terenuri care sunt apte pentru culturi forestiere in Romania. Potentialul de extindere al culturilor forestiere este foarte mare, iar valorificarea biomasei obtinute pentru producerea de energie poate constitui stimulentul economic care sa declanseze o actiune majora la nivel national de infiintare a culturilor forestiere. Realizarea culturilor energetice cu ciclu scurt de productie ar putea avea doua efecte pozitive:

• obtinerea unui combustibil pentru producerea de energie electrica si termica • oferirea unei alternative valoroase de cultura pentru fermieri.

Utilizatorii potentiali ai productiei culturilor energetice sunt :

• centrale termoelectrice existente prin schimbarea combustibililor utilizati (biomasa sau carbune+biomasa)

• centrale termoelectrice noi cu functionare pe biomasa sau carbune+biomasa • centrale termice cu functionare pe biomasa sau carbune+biomasa

Furnizorii potentiali pentru acest tip de biomasa sunt actuali sau viitori fermieri sau alte categorii de detinatori de terenuri (comunitati locale, asociatii de proprietari, administratii forestiere de stat sau private) situati in zone aflate la o distanta mai mica de 50 km de amplasamentul unei centrale termice/termoelectrice (din considerente de eficienta economica). Factori favorizanti ai promovarii culturilor energetice sunt:

• potentialul teoretic de taiere a padurilor normale depaseste cererea crescanda de masa lemnoasa,

• trecerea de la etapa disponibilitatii si costului scazut al acestei surse, la preturi crescande si competitie

• cresterea atentiei opiniei publice asupra problematicii protectiei mediului, care implica prezervarea padurilor mature si protectia ecosistemelor

Culturile energetice cu ciclu scurt de productie nu pot rezolva tot necesarul pe viitor, dar pot deveni o resursa importanta. Oportunitatea constituirii unor astfel de culturi creste odata cu scaderea resurselor traditionale.

54/188

Cantitatile de lemn si deseuri de lemn prognozate pentru a fi utilizate in domeniul energetic (drept combustibil) vor ramane constante in limitele a 500 mii tep in corelatie cu volumul de masa taiata anual. Biomasa este o resursa care poate fi refacuta in perioade scurte de timp. Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea acesteia in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia totala consumata. Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei consta in asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 tep pana in anul 2010, cu o productie medie anuala de energie de 97,5 tep (1.134GWh). Acest obiectiv se poate materializa prin utilizarea in centralele existente impreuna cu carbunele sau in capacitati noi de cogenerare pe baza de biomasa. Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile trebuie sa se concentreaza pe cresterea eficientei energetice in baza unui management adecvat al cererii de energie. In tarile cu economie in curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmareste promovarea permanenta a surselor regenerabile si constientizarea rolului eficientei energetice prin derularea unor programe specifice. “Directiva 2001/77/EC”, privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie fixeaza tintele indicative astfel incat ponderea energiei electrice din surse regenerabile va fi de 22% in anul 2010. Singura cale de a mari semnificativ utilizarea surselor regenerabile de energie pe termen scurt si mediu este, pe langa utilizarea surselor hidro si eoliene, utilizarea biomasei. Celelalte surse regenerabile (solare, geotermale, etc) nu pot contribui la o schimbare semnificativa a structurii surselor de energie. Programul de utilizare a surselor regenerabile de energie se inscrie in cerintele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia - Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de Romania prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeana prin Decizia 2002/358/CE. In sectorul energetic din majoritatea statelor europene are loc o reconsiderare a prioritatilor privind cresterea sigurantei in alimentarea consumatorilor si protectia mediului inconjurator, iar in cadrul acestui proces, prin utilizarea surselor regenerabile de energie se poate identifica o solutie accesibila pe termen mediu si lung. Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile se concentreaza pe cresterea eficientei energetice in baza unui management adecvat al cererii de energie. In tarile cu economie in curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmareste promovarea permanenta a surselor regenerabile si constientizarea rolului eficientei energetice prin derularea unor programe specifice. 4.5 RESURSE DISPONIBILE IN ZONA Din perspectiva bogatiilor subsolului, regiunea dispune de resurse de hidrocarburi, petrol si gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest si vest, in Campia Vingai si Campia Arancai.

55/188

Gazele naturale sunt o sursa de energie cu un randament energetic mai mare si un

coeficient de poluare redus in comparatie cu alti combustibili fosili. Din punctul de vedere al consumului de gaze, SC Distrigaz Nord SA este societatea comerciala care furnizeaza gaz natural in judetul Timis. Din data de 1.04.2006 SC Distrigaz Nord S.A., se numeste E.ON Gaz Romania S.A. Aceasta este o noua etapa a procesului de integrare a companiei in cadrul grupului E.ON, proces care a inceput anul trecut, odata cu finalizarea contractului de privatizare. EON Gaz Romania se constituie intr-unul din jucatorii cei mai importanti de pe aceasta piata, asigurand gaze naturale pentru mai mult de 20 de judete din partea de nord a tarii. Activitatea de furnizare si distributie a gazelor naturale se desfasoara in Transilvania, Moldova si Banat. Clientii E.ON Gaz Romania, in numar de peste 1,2 milioane, din care 95% reprezinta consumatori casnici si agenti economici, iar 5% consumatori industriali, se regasesc in aproximativ 1.007 localitati din mediul urban si rural, respectiv pe o suprafata de cca. 122.600 km², fiind deserviti printr-o retea de distributie de peste 17.600 km. La nivelul judetului Timis consumul de gaze distribuite a crescut in ansamblu, de la 188582 mii m3, in anul 2000 la 260720 mii m3, in anul 2004, in timp ce gazele distribuite pentru uz casnic au evoluat oscilant de la 72895 mii m3 in 2000 la 100585 mii m3 in 2003, pentru ca la finele anului 2004 sa coboare la nivelul de 87215 mii m3. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in Judetul Timis in perioada 2000-2004 se prezinta in tabelul de mai jos:

Localitati in care se distribuie gaze naturale

(numar) - la sfarsitul anului -

Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ )

Judetul Timis

Total din care: municipii si orase

Lungimea simpla a conductelor de

distributie a gazelor naturale

(km) - la sfarsitul anului- Total

din care: pentru

uz casnic 2000 13 5 609.9 188 582 72 895 2001 15 5 628.6 228 495 85 774 2002 22 6 825.6 217 428 74 563 2003 22 6 849.8 306 047 100 585 2004 26 7 1036.2 260720 87 215

Resursele regenerabile In ceea ce priveste potentialul judetului Timis din punctul de vedere al resurselor regenerabile, pe baza hartilor prezentate in capitolul anterior, se pot face urmatoarele constatari: 1) Energia solara Judetul Timis prezinta un potential relativ ridicat, situandu-se in zona II de radiatie solara caracterizata printr-o intensitate a radiatiei solare cuprinsa intre 1250-1150 kWh/mp si o durata medie anuala de insolatie de 1650-1800 ore.

56/188

2) Energia eoliana Potential eolian al zonei Timisoara este relativ scazut, aceasta aflandu-se in zona I caracterizata prin viteza vantului de 3,8 - 7 m/s. 3) Energia geotermala Judetul Timis dispune de surse geotermale de energie, in zona Timisoara aflandu-se in sisteme hidrogeotermale cercetate prin foraj. 4) Potentialul de biomasa Harta privind repartizarea potentialului de biomasa pe regiunile tarii ilustreaza pentru judetul Timis un potential mediu de cca. 300-400 TJ comparativ cu alte judete. Insa un potential mai ridicat exista, dupa cum se poate observa, in judetele invecinate Hunedoara (cca. 600-700 TJ), Arad (cca. 700-800 TJ) si Caras Severin (>1000 TJ). O alta resursa utilizabila ar putea fi deseurile menajere si deseurile industriale nepericuloase. Cantitatea de deseuri menajere produse anual in judetul Timis este de cca. 195000 t/an, compozitia medie a deseurilor municiple produse in mediul urban fiind:

Compozitia medie a deseurilor produse in mediul rural este urmatoarea:

57/188

Umiditatea ridicata a deseurilor menajere produse, la fel ca si puterea calorifica inferioara scazuta fac dificil procesul de tratare termica si recuperare a energiei acestora. Totusi, tinand seama de faptul ca intr-un oras precum Timisoara, exista nevoia de energie termica, la fel ca si retelele de transport si distributie a acesteia, instalarea unei unitati de valorificare energetica a deseurilor municipale, poate reprezenta o optiune viabila pentru tratarea deseurilor intr-o maniera durabila si acoperirea unei parti din necesarul de energie termica al orasului. In cazul instalarii unei astfel de unitati tip centrala termica, aceasta ar putea trata cantitatea de deseuri produsa la nivelul judetului Timis si ar putea recupera cca 20 – 30 Gcal/h, energie termica.

58/188

CAPITOLUL 5. REGLEMENTAREA ACTIVITATILOR DE PRODUCERE, TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A CALDURII; ROLUL ANRE, ANRSC SI ANRGN ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei – ANRE este o institutie publica autonoma de interes national cu personalitate juridica si finantare integrala din venituri extrabugetare, cu misiunea de a crea si a aplica sistemul de reglementari necesar functionarii sectorului si pietei energiei electrice si energiei termice produse in cogenerare in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si de protectie a consumatorilor. In desfasurarea misiunii sale, ANRE urmareste integrarea actului de reglementare cu actiunile altor autoritati de reglementare si armonizarea cu obiectivele si prioritatile Guvernului. ANRE functioneaza in baza Legii nr. 318/2003 privind energia electrica si a Regulamentului de organizare si functionare al institutiei, aprobat prin HG nr. 1816/2004, modificata si completata prin HG nr. 1847/2005. In baza OUG nr. 11/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 228/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, ANRE se afla in coordonarea directa a primului ministru. ANRE este abilitata cu urmatoarele competente si atributii principale:

• stabileste reglementari cu caracter obligatoriu pentru agentii economici din sectorul energiei electrice;

• acorda, modifica, suspenda sau retrage autorizatiile si licentele pentru agentii economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producatorii de energie termica produsa in cogenerare, precum si pentru cei care vor aparea ca urmare a deschiderii pietei de energie electrica;

• elaboreaza si aproba metodologiile de calcul necesare stabilirii preturilor si tarifelor;

• stabileste tarifele aplicabile consumatorilor captivi; • stabileste preturile si tarifele practicate intre agentii economici din cadrul

sectorului energiei electrice, tarifele pentru serviciile de sistem, de transport si de distributie a energiei electrice, preturile si tarifele practicate pentru activitatile si serviciile aferente producerii energiei termice in cogenerare;

• stabileste contractele-cadru de furnizare, precum si cele dintre agentii economici privind vanzarea, achizitia, transportul, serviciul de sistem si distributia energiei electrice, precum si cele de vanzare a energiei termice produse in cogenerare;

• elaboreaza regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, care se aproba prin hotarare a Guvernului;

• stabileste cerinte, criterii si proceduri pentru eligibilitatea consumatorilor de energie electrica si acrediteaza consumatorii eligibili;

• aproba reglementari tehnice si comerciale pentru agentii economici din sector; • exercita controlul cu privire la respectarea de catre agentii economici din sectorul

energiei electrice a reglementarilor emise, a sistemului de preturi si tarife in vigoare si aplica sanctiuni in cazul nerespectarii acestora;

• stabileste metodologia proprie de urmarire si control in vederea respectarii de catre agentii economici a sistemului de preturi si tarife;

59/188

• urmareste aplicarea reglementarilor specifice in domeniul energiei electrice; • sesizeaza ministerul de resort si Consiliul Concurentei cu privire la abuzul de

pozitie dominanta pe piata si la incalcarea prevederilor legale referitoare la concurenta, ori de cate ori constata nerespectarea reglementarilor cu privire la concurenta si transparenta;

• elaboreaza regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, care se aproba prin hotarare a Guvernului;

In indeplinirea atributiilor sale, ANRE colaboreaza cu Consiliul Concurentei, cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, cu ministerele si cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale interesate. ANRE acorda accesul producatorilor de energie pe piata prin acordarea de licente si autorizatii pe baza competentelor atribuite ANRE de Legea nr. 318/2003 – Legea energiei electrice si de Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat. Conditiile generale si procedura pentru solicitarea si acordarea autorizatiilor si licentelor pentru activitatile de producere, transport, stocare, dispecerizare, distributie si furnizare a energiei electrice si/sau termice sunt stabilite prin ‘’Regulamentul pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice si termice” aprobat prin HG nr. 567. Exista urmatoarele categorii de autorizatii si licente:

• autorizatii: o autorizatii de infiintare o permise de punere in functiune o autorizatii de functionare

• licente: o licenta de producere a energiei electrice si / sau termice o licenta de transport a energiei electrice si / sau termice o licenta pentru asigurarea serviciilor de sistem o licenta de dispecerizare (operator de sistem si operator comercial) o licenta de distributie a energiei electrice si / sau termice o licenta de furnizare a energiei electrice si / sau termice

In sectorul energiei termice, in cursul anului 2005, comitetul de reglementare al ANRE a acordat licente 3 licente pentru desfasurarea de activitati in sectorul energiei termice produse in cogenerare In derularea acestui proces, ANRE respecta, respectiv impune agentilor economici reglementati respectarea cerintelor specificate in „Regulamentul pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice”, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 540/2004, cu modificarile ulterioare, precum si in „Regulamentul pentru acordarea licentelor pentru transportul, distributia si furnizarea energiei termice”, care a fost aprobat prin Decizia 155/2004 a presedintelui ANRE. Din punctul de vedere al autorizatiilor, in cursul anului 2005, ANRE a acordat in sectorul energiei termice produse in cogenerare doua autorizatii pentru realizarea de centrale de

60/188

cogenerare,

In sectorul energiei termice, ANRE aproba preturile pentru activitatea de producere in cogenerare a energiei termice. Aceste preturi se determina in conformitate cu Metodologia de stabilire a preturilor si cantitatilor de energie electrica vandute prin contracte reglementate si a preturilor pentru energia termica livrata din centralele cu grupuri de cogenerare - revizia 1, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 24/2005, modificat si completat prin Ordinul ANRE nr. 13/2006 Costurile, respectiv preturile de producere a energiei termice stabilite pe baza metodologiei sunt utilizate la stabilirea preturilor de livrare a energiei termice consumatorilor. In conformitate cu Preconditiile la Memorandul Suplimentar de Politici Economice si Financiare, convenite intre Guvernul Romaniei si Fondul Monetar International, ANRE a aprobat in 2005, prin Decizia nr. 273/2005, Procedura de ajustare a preturilor pentru energia termica produsa de agentii economici aflati in competenta de reglementare a ANRE. Prevederile acesteia permit ajustarea preturilor energiei termice livrate consumatorilor la modificarea preturilor medii de achizitie a combustibililor cu mai mult de 5%. Un reper al activitatii ANRE in domeniul energiei termice l-a constituit analiza documentatiilor de fundamentare a preturilor solicitate de agentii economici aflati in competenta de reglementare a ANRE si emiterea deciziilor aferente. Pe baza metodologiilor si procedurile elaborate de ANRE, in anul 2005 au fost emise peste 65 decizii pentru operatorii reglementati, referitoare la stabilirea, revizuirea si ajustarea preturilor si a tarifelor pentru energie termica. ANRE sprijina activitatea Ministerului Finantelor Publice in stabilirea volumului subventiei pentru enegia termica livrata populatiei prin sisteme centralizate. Conform OUG 33/2007 privind modificarea si completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 si Legii gazelor nr.351/2004, Autoritatea competenta in domeniul in sectorul energiei electrice si gazelor naturale este Autoritatea de Reglementare in domeniul energiei (ANRE) ANRE este institutia publica autonoma, cu personalitate juridica, aflata in coordonarea primului ministru, care isi desfasoara activitatea in baza regulamentului propriu de organizare si functionare, aprobat prin hotarare a Guvernului. Conform noului Regulament de organizare si functionare aprobat prin HG 410/2007, ANRE elaboreaza, stabileste si urmareste respectarea sistemului de reglementari obligatorii la nivel nationale, necesar functionarii sectorului si pietei gazelor naturale, precum si a energiei electrice, in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor. ANRE se organizeaza in 8 departamente, pentru indeplinirea competentelor si a atributiilor prevazute de legislatia in vigoare si pentru sustinerea procesului de compatibilizare a legislatiei romanesti din domeniul energiei electrice si gazelor naturale cu acquis-ul comunitar:

• Departamentul acces la retea si autorizare in domeniul energiei electrice • Departamentul acces la retea si autorizare in domeniul gazelor naturale • Departamentul preturi si tarife in domeniul energiei electrice • Departamentul preturi si tarife in domeniul gazelor naturale

61/188

• Departamentul piata de energie electrica • Departamentul piata de gaze naturale • Departamentul control si protectia consumatorilor • Departamentul comunicare si cooperare.

Pentru aprobarea reglementarilor elaborate de ANRE se constituie un comitet de reglementare, format din presedinte, 3 vicepresedinti si 7 reglementatori. Reglementatorii sunt numiti de primul-ministru pe o perioada de cinci ani, din cadrul personalului ANRE, la propunerea presedintelui ANRE. Calitatea de membru in comitetul de reglementare este incompatibila cu exercitarea oricaror activitati cu caracter comercial in domeniul energiei electrice si al gazelor naturale si cu exercitarea de functii publice, cu exceptia celei didactice din invatamantul superior. Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licente, autorizatii si atestari, pentru prestari de servicii, precum si din contributii ale operatorilor economici din sectorul energiei si gazelor naturale sau din fonduri acordate de organismele internationale. ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala este institutie publica de interes national, infiintata in conformitate cu prevederile Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala si ale HG nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala – A.N.R.S.C., modificata si completata prin HG nr.437/2004. A.N.R.S.C. are in subordine, potrivit Ordinului ministrului administratiei publice nr.192/2003, modificat prin Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr.180/2004, 8 agentii teritoriale, prin intermediul carora s-a urmarit descentralizarea activitatii autoritatii si asigurarea unui contact direct si rapid intre operatorii de servicii publice de gospodarie comunala si autoritatile administratiei publice locale. A.N.R.S.C. functioneaza in coordonarea Primului-Ministru, unul din scopurile activitatii sale fiind reglementarea, monitorizarea si controlul serviciului public de alimentare cu energie termica produsa centralizat, cu exceptia activitatii de producere a energiei termice in cogenerare. In acest domeniu, principalele competente ale ANRSC, conform HG nr. 373/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt:

• elaboreaza proiecte de acte normative in sfera sa de competenta; • licentiaza/autorizeaza operatorii de servicii publice de alimentare cu energie

termica produsa in sistem centralizat; • avizeaza si/sau aproba preturile si tarifele serviciilor publice de alimentare cu

energie termica produsa in sistem centralizat, cu exceptia activitatilor de producere a energiei termice in cogenerare;

• stabileste criterii si indicatori minimali de performanta privind calitatea serviciilor publice de gospodarie comunala, in corelare cu cerintele Uniunii Europene, si monitorizeaza indeplinirea acestora de catre operatori;

In domeniul serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa in sistem centralizat, A.N.R.S.C. aproba preturile si tarifele la energia termica produsa centralizat,

62/188

exclusiv cea produsa in cogenerare, dupa ce, in prealabil, au fost avizate de catre autoritatea publica locala. Avizarea/aprobarea preturilor si tarifelor la energia termica produsa centralizat, exclusiv cea produsa in cogenerare, se face in baza unui proces de analiza tehnico-economica a propunerilor facute de operatori, urmarindu-se respectarea urmatoarelor cerinte:

• reflectarea in structura si nivelul tarifelor doar a costurilor de productie, exploatare, intretinere si reparatii, justificate din punct de vedere economic;

• asigurarea unui raport cost/calitate echilibrat si satisfacator, atat pentru operatori, cat si pentru utilizatorii finali;

• asigurarea protectiei mediului; • promovarea investitiilor de capital, in corelare cu gradul de suportabilitate al

utilizatorilor; • asigurarea si respectarea autonomiei financiare a operatorilor.

Totodata, potrivit prevederilor HG nr.933/2004 si ale Ordinelor Presedintelui A.N.R.S.C. nr.233 si nr.259/2004, care reglementeaza contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica, A.N.R.S.C. a urmarit indeplinirea modului de autorizare a prestatorilor de astfel de servicii. Au fost transmise la A.N.R.S.C., spre analiza si aprobare, de catre operatorii furnizori de energie termica, 20 proceduri proprii de stabilire si facturare a consumurilor de energie termica pentru consumatorii finali, din care 6 au fost aprobate, iar pentru celelalte s-au solicitat completari si modificari in vederea respectarii prevederilor legale. ANRSC a autorizat deasemenea operatorii din domeniul montarii si exploatarii sistemelor de repartizare a costurilor pentru incalzire si apa calda de consum in imobilele de tip condominiu respectand astfel cerintele legislative in vigoare. ANRSC a adoptat o serie de masuri prin care sa se realizeze:

• liberalizarea pietei utilitatilor publice si eliminarea din legislatie a tuturor barierelor institutionale care impiedica plasarea de capital in utilitatile publice, precum si privatizarea acestora.

• Tinand cont de principiile descentralizarii si delegarii, a standardizarii si responsabilitatii furnizarii unei utilitati publice si a calitatii sale, a accesului nediscriminatoriu la aceste utilitati, a fost publicata in MOF Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2005

• promovarea unei relatii contractuale echilibrate orientate catre rezultate; • instituirea unui sistem de monitorizare si evaluare a executarii contractelor pentru

servicii si utilitati publice; • fixarea unui sistem de evaluare si monitorizare a performantelor serviciului

public. Masurile adoptate urmaresc armonizarea cu acquis-ul comunitar, prin:

• extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu caldura si cresterea gradului de acces al populatiei la acest serviciu;

• redefinirea conceptelor si mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate;

• promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol; • atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor; • institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea

serviciului public de alimentare cu caldura .

63/188

Tot pe parcursul aceluiasi an, in conformitate cu obiectivele stabilite prin Planul de Masuri Prioritare pentru Integrarea in Uniunea Europeana, ANRSC alaturi de Ministerul Administratiei si Internelor, a elaborat proiectul Legii energiei termice si a colaborat la elaborarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunale de utilitati publice.

64/188

CAPITOLUL 6. ROLUL ADMINISTRATIEI LOCALE IN ASIGURAREA INCALZIRII MUNICIPIULUI TIMISOARA Municipiul Timisoara este unitate administrativ – teritoriala in care se exercita autonomia locala, delimitata teritorial prin lege. Autoritatile administratiei publice ale Municipiului Timisoara sunt Consiliul Local Municipal, ca autoritate deliberativa si primarul, ca autoritate executiva. 6.1 RESPONSABILITATILE AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE IN ASIGURAREA INCALZIRII MUNICIPIULUI TIMISOARA Atributiile si responsabilitatile ce revin administratiei publice locale in domeniul alimentarii cu energie termica a localitatilor, sunt reglementate de Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr.325/2006. Conform acestui act legislativ, autoritatea administratiei publice locale are competenta exclusiva, in tot ceea ce priveste infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor de utilitati publice, precum si in ceea ce priveste crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea si exploatarea bunurilor proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilitati publice. In asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termica autoritatile administratiei publice locale au, in principal, urmatoarele atributii: a. asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica la nivelul

unitatilor administrativ-teritoriale; b. elaborarea anuala a programului propriu in domeniul energiei termice, corelat cu

programul propriu de eficienta energetica si aprobat prin hotarare a consiliului local, judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a asociatiei de dezvoltare

c. infiintarea unui compartiment energetic in cadrul aparatului propriu, in conditiile legii; d. aprobarea, in conditiile legii, in termen de maximum 30 de zile, a propunerilor privind

nivelul pretului local al energiei termice catre utilizatorii de energie termica, inaintate de catre operatorii serviciului;

e. aprobarea, in conditiile legii, a pretului local pentru populatie; f. aprobarea programului de dezvoltare, modernizare si contorizare a sistemul de

alimentare centralizata cu energie termica (SACET), care trebuie sa cuprinda atat surse de finantare, cat si termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului;

g. asigurarea conditiilor pentru intocmirea studiilor privind evaluarea potentialului local al resurselor regenerabile de energie si al

h. exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termica, in conditiile legii;

i. stabilirea zonelor unitare de incalzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regionala, aprobate prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a asociatiei de dezvoltare ,

65/188

j. urmareste instituirea de catre operatorul serviciului a zonelor de protectie si

siguranta a SACET, in conditiile legii; k. urmareste elaborarea si aprobarea programelor de contorizare la nivelul

bransamentului termic al utilizatorilor de energie termica racordati la SACET. In exercitarea competentelor si atributiilor ce le revin in sfera serviciilor de utilitati publice, autoritatea administratiei publice locale adopta hotarari in legatura cu: a. elaborarea si aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor, a

programelor de reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de utilitati publice existente, precum si a programelor de infiintare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;

b. coordonarea proiectarii si executiei lucrarilor tehnico-edilitare, in scopul realizarii acestora intr-o conceptie unitara si corelata cu programele de dezvoltare economico-sociala a localitatilor, de amenajare a teritoriului, urbanism si mediu;

c. asocierea intercomunitara in vederea infiintarii, organizarii, gestionarii si exploatarii in interes comun a unor servicii, inclusiv pentru finantarea si realizarea obiectivelor de investitii specifice sistemelor de utilitati publice;

d. delegarea gestiunii serviciilor, precum si darea in administrare sau concesionarea bunurilor proprietate publica si/sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale, ce constituie infrastructura tehnico-edilitara aferenta serviciilor;

e. contractarea sau garantarea imprumuturilor pentru finantarea programelor de investitii in vederea dezvoltarii, reabilitarii si modernizarii sistemelor existente;

f. garantarea, in conditiile legii, a imprumuturilor contractate de operatorii serviciilor de utilitati publice in vederea infiintarii sau dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

g. elaborarea si aprobarea regulamentelor serviciilor, pe baza regulamentelor-cadru ale serviciilor, elaborate si aprobate de autoritatile de reglementare competente;

h. stabilirea, ajustarea, modificarea si aprobarea preturilor, tarifelor si taxelor speciale, cu respectarea normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatile de reglementare competente;

i. aprobarea stabilirii, ajustarii sau modificarii preturilor si tarifelor pentru serviciile de utilitati publice;

j. restrangerea ariilor in care se manifesta conditiile de monopol; k. protectia si conservarea mediului natural si construit.

In ceea ce priveste raporturile juridice dintre autoritatea administratiei publice locale si utilizatorii serviciilor de utilitati publice, se identifica urmatoarele obligatii ale autoritatii:

a. sa asigure gestionarea si administrarea serviciilor de utilitati publice pe criterii de competitivitate si eficienta economica si manageriala, avand ca obiectiv atingerea si respectarea indicatorilor de performanta a serviciului;

b. sa elaboreze si sa aprobe strategii proprii in vederea imbunatatirii si dezvoltarii serviciilor de utilitati publice, utilizand principiul planificarii strategice multianuale;

c. sa promoveze dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilitati publice si programe de protectie a mediului pentru activitatile si serviciile poluante;

d. sa adopte masuri in vederea asigurarii finantarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

e. sa consulte asociatiile utilizatorilor in vederea stabilirii politicilor si strategiilor locale

si a modalitatilor de organizare si functionare a serviciilor;

66/188

f. sa monitorizeze si sa controleze modul de respectare a obligatiilor si

responsabilitatilor asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii 6.2 PROTECTIA SOCIALA SI AJUTOARELE PENTRU UTILITATI Rolul principal in protectia sociala a populatiei revine Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei care asigura asistenta sociala prin acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, in scopul degrevarii bugetelor de familie de efortul platii cheltuielilor crescute, de intretinere a locuintei. Conform OUG nr.57/2006 pentru modificarea OUG nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice, s-a impus adoptarea unor masuri prin instituirea, incepand cu sezonul rece 1 noiembrie 2006 - 31 martie 2007, a unui nou sistem de acordare a ajutoarelor pentru incalzirea locuintei, mult mai flexibil si cu impact direct asupra familiilor defavorizate. Agentii economici si serviciile publice producatori si/sau distribuitori de energie termica in sistem centralizat (furnizori de energie termica) stabilesc pe baza de contract, impreuna cu asociatiile de proprietari/chiriasi sau cu persoane fizice (titulari de contract de furnizare a energiei termice), modul de facturare si de plata a contravalorii energiei termice consumate, dupa cum urmeaza: facturarea si plata in transe lunare egale pe perioada unui an calendaristic, pe baza

cantitatilor medii lunare de energie termica consumata efectiv in anul calendaristic anterior;

facturarea si plata in transe lunare egale, stabilite diferentiat in perioada sezonului rece si in restul anului, pe perioada unui an calendaristic, pe baza cantitatilor medii lunare de energie termica consumata efectiv in perioadele corespunzatoare ale anului calendaristic anterior;

facturarea si plata lunara pe baza consumului efectiv.

Astfel, familiile si persoanele singure cu venituri reduse, care utilizeaza pentru incalzirea locuintei energie termica furnizata in sistem centralizat, beneficiaza de ajutor lunar pentru incalzirea locuintei prin compensarea procentuala a valorii efective a facturii la energie termica. In functie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea prevazuta se acorda dupa cum urmeaza: in proportie de 90% pentru familie, in situatia in care venitul net mediu lunar pe ־

membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeaza pana la 125 lei; in proportie de 80% pentru familie, in situatia in care venitul net mediu lunar pe ־

membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeaza intre 125 lei si 170 lei;

in proportie de 70% pentru familie, in situatia in care venitul net mediu lunar pe ־membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeaza intre 170 lei si 210 lei;


67/188

in proportie de 50% pentru familie, in situatia in care venitul net mediu lunar pe ־

membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeaza intre 250 lei si 290 lei;




in proportie de 10% pentru familie, in situatia in care venitul net mediu lunar pe ־membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeaza intre 440 lei si 500 lei.

Persoanele singure ale caror venituri se situeaza in limitele prevazute, beneficiaza de o compensare mai mare cu 10% fata de proportiile stabilite pentru familie. Fondurile necesare platii ajutorului pentru incalzirea locuintei prevazut mai sus se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Compensarea se acorda pe o perioada de 5 luni in situatia in care beneficiarii au optat pentru facturarea si plata in transe lunare egale, stabilite diferentiat in perioada sezonului rece si in restul anului, pe perioada unui an calendaristic, pe baza cantitatilor medii lunare de energie termica consumata efectiv in perioadele corespunzatoare ale anului calendaristic anterior; In vederea stabilirii ajutorului lunar pentru incalzirea locuintei in conditii de echitate se instituie zone de temperatura. Judetul Timis este localizat in zona calda (cf. O.U.nr. 57/2006). Consumul lunar maxim, stabilit pe tipuri de apartamente pentru zona calda (cf. O.U.nr. 57/2006) sunt prezentate in tabelul urmator:

Tipul apartamentului Consum maxim lunar (Gcal)

1 camera 0.82 2 camere 1.22 3 camere 1.59 4 camere 2.21

68/188

CAPITOLUL 7. STUDIUL PIETEI DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA PE TERMEN MEDIU SI LUNG

7.1. Contextul sectorial

Prioritatea acordata cogenerarii este importanta in contextul cresterii competitiei pe piata de energie si rezida din avantajele sale principale, printre acestea enumerandu-se:

• Economie de combustibil primar; producerea combinata a energiei electrice si termice in instalatia de cogenerare; Producerea energiei electrice si termice in acest tip de instalatie este considerabil mai eficienta decat producerea in instalatiile de producere separata;

• Reducerea poluarii atmosferice; eficienta ridicata a utilizarii combustibilului are un impact pozitiv asupra mediului, emisiile de gaze de ardere fiind mai reduse decat in cazul oricarei alte metode de producere a energiei. De aceea extinderea cogenerarii poate fi un instrument de baza in indeplinirea programelor de reducere a poluarii si mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon – pentru care, conform Protocolului de la Kyoto, Romania si-a asumat un obiectiv de reducere cu 8% pana in anul 2012 fata de nivelul anului 1989.

Astfel, promovarea/extinderea sistemelor de cogenerare raspunde necesitatilor generale privind cresterea eficientei energetice si protectia mediului inconjurator. Pentru promovarea dezvoltarii unui sistem de cogenerare, trebuie avute in vedere urmatoarele:

• Distributie corespunzatoare a costurilor pentru o conformare la cerintele pietei de energie electrica si termica;

• Alegerea combustibilului si instituirea taxelor pentru mediul inconjurator intr-un mod in care sa sprijine cogenerarea urbana;

• Introducerea unor reguli obiective si transparente pentru dezvoltarea de noi centrale de cogenerare si conectarea lor la retelele de transport si distributie.

Efectele cogenerarii sunt cunoscute in tara noastra, sistemul energetic national incluzand un numar important de centrale de cogenerare cu turbine cu abur de puteri mari. In Romania, aproximativ 40 % din energia electrica produsa anual este produsa in centrale de cogenerare. Starea actuala a sectorului energetic se caracterizeaza prin:

• eficienta redusa in utilizarea surselor de energie • grad inalt de uzura a instalatiilor si echipamentelor, fapt ce conduce la pierderi

deosebit de mari si nejustificate, suportate in final de catre consumatori • randamente tehnico-economice scazute • costuri mari de exploatare si intretinere • impact negativ asupra mediului

Adaptarea la legislatia europeana privind protectia mediului (Directiva UE 93/76 – privind limitarea emisiilor poluante prin cresterea eficientei energetice), obliga tara noastra sa adopte unele masuri de restructurare a sectorului energetic, in vederea cresterii eficientei utilizarii energiei electrice si limitarii emisiilor poluante. Aceste masuri se pot concretiza fie prin aducerea instalatiilor energetice la nivelul

69/188

tehnologic actual pe plan mondial prin lucrari de retehnologizare, reabilitare si/sau modernizare, fie prin realizarea unor capacitati noi atat in sectoarele de productie, cat si in cele de transport si distributie. Piata energiei electrice din Romania va evolua spre o piata deschisa transnationala si integrata cu piata energetica a Uniunii Europene. Piata energiei termice va ramane intrinsec o piata locala ce va evolua in sensul demonopolizarii locale. Formarea/Consolidarea pietelor de energie electrica si termica se va realiza functie de continuarea procesului de restructurare si privatizare a companiilor de producere si distributie din sector. Actuala politica energetica este marcata de dezvoltarea sectorului energetic orientat spre economia de piata. In perioada ultimilor ani sectorul energiei electrice si termice din Romania s-a restructurat profund, obiectivele principale ale acestei restructurari fiind:

• cresterea eficientei • reducerea costurilor • atragerea de investitii private • utilizarea eficienta a resurselor nationale disponibile.

7.2. Piata de energie electrica din Romania

7.2.1 Prezentare generala La nivel global exista preocupari pentru dezvoltarea durabila in sectorul energetic prin asigurarea sigurantei in furnizare si respectarea normelor privind protectia mediului inconjurator. In contextul unei Uniuni Europene cu noi membri, exista cerinte ferme, in special in domeniul producerii energiei electrice, cu privire la cantitate de combustibil disponibila ce se va utiliza in viitor (inclusiv sursele regenerabile, nucleare, gazele naturale si carbunele) pentru acoperirea cererii de energie in limita respectarii conditiilor de protectie a mediului. Viziunea strategica a Romaniei, inclusiv pentru sectorul energetic, este cea a unei tari membre a UE, care si-a insusit si pus in aplicare acquis-ul comunitar, iar piata romaneasca va fi parte a marii piete comunitare de energie. Aceasta va trebui sa fie o piata concurentiala, in primul rand la nivel national si mai apoi la nivel european, o piata in care ponderea consumatorilor eligibili va fi predominanta, o piata in care marea majoritate a activitatilor de producere, distributie si furnizare se vor realiza in sectorul privat si nu in cel de stat. Strategiile de companie si managementul activitatilor curente vor avea in centrul lor tradingul si managementul adecvat al riscurilor (in primul rand strategiile comerciale si financiare). Politica energetica a Romaniei va fi sincronizata cu politica comunitara, care va pune accent pe siguranta, eficienta, protectia mediului si drepturile consumatorilor, obiective realizabile prin mecanisme concurentiale si o reglementare eficienta si echilibrata. Piata europeana va fi dominata de un numar de megacompanii, holdinguri internationale. Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 are in vedere in domeniul energetic actiuni concrete, de natura sa permita o mai buna pregatire pentru indeplinirea exigentelor solicitate de acquis-ul comunitar, si anume:

• Imbunatatirea cadrului institutional; • Eliminarea distorsiunilor care afecteaza concurenta pe piata;

70/188

• Obtinerea unei competitivitati reale in domeniul energetic. Atingerea obiectivelor implica aplicarea unor masuri specifice pentru fiecare segment din domeniul energetic. Consumul de energie primara al Romaniei a crescut cu cca 7% in perioada 2000 – 2004, fiind de circa 41 Mtep la nivelul anului 2005. Contributia principalelor forme de energie la acoperirea consumului brut in aceasta perioada a inregistrat variatii nesemnificative. Gazele naturale contribuie cu cota cea mai mare (35 – 39%), la acoperirea consumului, urmate de produsele petroliere (23,0 – 28,5%), carbune (20,5 – 25,4%) si energie hidroelectrica (2,4 – 3,1%). Consumul final de energie al Romaniei a crescut cu cca 19% in perioada 2000 – 2004, fiind de cca 28,5 Mtep la nivelul anului 2005. Industria, inclusiv constructiile, continua sa fie cel mai mare consumator de energie (40,7 – 45,5%), urmata de populatie (29 – 38%), sectorul transport (15,9 – 21,6%) si sectorul servicii (3,7 – 7,4%), in timp ce agricultura este un consumator nesemnificativ. Productia interna de resurse energetice primare a variat in jurul valorii de 28,0 Mtep in perioada 2000 – 2004. In aceste conditii satisfacerea necesarului de consum a impus majorarea importului de resurse energetice primare de la valoarea de 10,9 Mtep in 2000 la circa 15,5 Mtep in 2005. Gradul de independenta energetica variind in limitele 71 – 76%. Consumul final de energie electrica a crescut cu circa 12% in perioada 2000 – 2004 atingand valoarea de 49,2 TWh la nivelul anului 2004. Industria, inclusiv constructiile, continua sa fie cel mai mare consumator de energie electrica (65 – 72%), urmata de populatie (16,5%), sectorul servicii (6 – 12%) si sectorul transport (3 – 4,2%). Sectorul energetic reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei nationale, pe care se fundamenteaza intreaga dezvoltare a tarii. In prezent, sectorul energiei electrice din Romania este caracterizat de urmatoarele probleme cheie :

• Tendinta de crestere a consumului de energie in Romania pe termen mediu si lung impune nevoia economisirii energiei prin scaderea intensitatii energetice la nivelul tarilor din UE, si implicit a cresterii eficientei energetice pe intregul lant resurse naturale – producere, transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice si termice.

• Integrarea sistemului energetic in structurile europene impune dezvoltarea durabila a acestuia. Investitiile in sectorul energetic necesita fonduri importante, cu implicatii majore pe termen lung, atat in companii cat si la nivelul consumatorilor. Pentru a dezvolta un mediu concurential cat mai puternic trebuie atrase investitii prin continuarea procesului de privatizare, accesarea de fonduri financiare, acordarea de stimulente financiare

• Reabilitarea/retehnologizarea capacitatilor energetice cu grad de uzura ridicat sau care utilizeaza tehnologii invechite, sau inchiderea celor nerentabile; promovarea investitiilor private in noi capacitati de productie bazate pe cogenerare si resurse regenerabile, cu luarea in considerare a impactului social si protectia mediului.

• Imbunatatirea cadrului legal si de reglementari, a modelului de piata si structurii pietei, implementarea cerintelor acquis-ului comunitar astfel incat piata romana de energie electrica si gaze naturale sa fie o piata competitiva in cadrul pietei UE

71/188

• Costurile ridicate ale masurilor de protectie a mediului la majoritatea centralelor termoelectrice fata de cerintele UE.

• Un grad inca redus de valorificare a resurselor regenerabile (energie solara, biomasa si eoliana)

• Pierderi mari in retele de transport si distributie energie electrica/ termica. Totodata sectorul energiei electrice din Romania, beneficiaza de :

• Structura diversificata de producere • Rezerva de putere instalata • Retele de transport si distributie bine dezvoltate • Personal de exploatare competent

Piata de energie electrica reprezinta cadrul de organizare in care se tranzactioneaza energia electrica si serviciile asociate. Autoritatea Nationala de Rglementare in Domeniul Energiei (ANRE) reglementeaza piata de energie electrica si piata gazelor naturale. Conform OUG 33/2007 privind modificarea si completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 si Legii gazelor nr.351/2004, Autoritatea competenta in domeniul in sectorul energiei electrice si gazelor naturale este Autoritatea de Reglementare in domeniul energiei (ANRE) ANRE este institutia publica autonoma, cu personalitate juridica, aflata in coordonarea primului ministru, care isi desfasoara activitatea in baza regulamentului propriu de organizare si functionare, aprobat prin hotarare a Guvernului. Conform noului Regulament de organizare si functionare aprobat prin HG 410/2007, ANRE elaboreaza, stabileste si urmareste respectarea sistemului de reglementari obligatorii la nivel nationale, necesar functionarii sectorului si pietei gazelor naturale, precum si a energiei electrice, in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor. ANRE se organizeaza in 8 departamente, pentru indeplinirea competentelor si a atributiilor prevazute de legislatia in vigoare si pentru sustinerea procesului de compatibilizare a legislatiei romanesti din domeniul energiei electrice si gazelor naturale cu acquis-ul comunitar:

• Departamentul acces la retea si autorizare in domeniul energiei electrice • Departamentul acces la retea si autorizare in domeniul gazelor naturale, • Departamentul preturi si tarife in domeniul energiei electrice, • Departamentul preturi si tarife in domeniul gazelor naturale, • Departamentul piata de energie electrica, • Departamentul piata de gaze naturale, • Departamentul control si protectia consumatorilor • Departamentul comunicare si cooperare.

Ìn indeplinirea atributiilor si competentelor sale ANRE colaboreaza cu autoritati publice si organisme ale societatii civile, agenti economici din sectorul energiei electrice si termice si gaze naturale, cu organizatii internationale din domeniu, astfel incat sa fie asigurata armonizarea intereselor specifice si transparenta procesului de reglementare. In prezent exista doua piete de energie distincte, reglementate prin legislatia secundara elaborata de ANRE, fiecare fiind compartimentata intr-o zona reglementata si una

72/188

concurentiala, astfel: Piata angro Dimensiunea pietei angro este determinatã de totalitatea tranzactiilor desfãsurate pe aceasta de cãtre producãtori si furnizori, depãsind cantitatea transmisã fizic de la producere cãtre consum; totalitatea tranzactiilor include revanzãrile realizate in scopul ajustãrii pozitiei contractuale sI obtinerii de beneficii financiare. Astfel, pe piata angro sunt incheiate: contracte reglementate si negociate bilateral intre producãtori si furnizori, contracte reglementate pentru asigurarea consumului propriu tehnologic in retele, contracte negociate bilateral intre producãtori si producãtori sau furnizori si furnizori, precum sI obligatii contractuale incheiate pe pietele centralizate: PCCB (piata centralizatã a contractelor bilaterale), PZU (piata pentru ziua urmãtoare), PE (piata de echilibrare).

• Piata angro reglementata, destinata tranzactionarii energiei electrice si serviciilor de sistem pe baza contractelor reglementate (cu cantitati ferme si preturi reglementate)

• Piata angro concurentiala, destinata tranzactionarii energiei electrice prin contracte bilaterale si prin licitatie, avand la randul ei doua componente:

o piata contractelor bilaterale intre furnizori si consumatori eligibili; o piata spot, pe care energia electrica necontractata este tranzactionata prin

licitatie, la Pretul Marginal de Sistem (PMS). Referitor la relatiile contractuale pe piata angro de energie electrica, principalele contracte-cadru existente pentru piata reglementata, emise de ANRE, sunt urmatoarele:

• contracte de portofoliu de vanzare/cumparare a energiei electrice, cu cantitati si preturi reglementate

• contracte de vanzare/cumparare pe termen lung a energiei electrice cu preturi reglementate

• contracte de achizitie a energiei electrice de la un producator independent/autoproducator

• contracte pentru transportul de energie electrica, asigurarea de servicii de sistem si administrare piata

• contracte de distributie energie electrica • contracte de furnizare energie electrica

Pe piata angro concurentiala, relatiile comerciale sunt urmatoarele: • contracte bilaterale de vanzare/cumparare energie electrica, cu preturi si cantitati

negociate • tranzactii pe piata spot pentru asigurarea echilibrului cerere-oferta

Romania are o piata angro functionala. Crearea unei piete interne functionale de electricitate se bazeaza pe:

• restructurarea sectorului energetic, prin separarea activitatilor de producere, transport/dispecerizare si distributie/furnizare;

• liberalizarea pietei prin accesul liber la retelele de transport si distributie corelat cu eligibilitatea consumatorilor, incurajand astfel introducerea concurentei in sectoarele de furnizare si producere;

73/188

2000 2000 2001 2002 2003 2004 Iulie 05 Iulie 07

10 10

6

1519

6

25

41

7

33

49

9

40

54

15

55

71

21

83.5

100

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Grad de deschidere a pietei de energie electrica

Numar de consumatori eligibili

Consum de energie electrica efectiv contractatde consumatorii eligibili/Consum final (%)

• implementarea unui cadru legislativ si de tranzactionare a energiei, coerent si transparent;

• transpunerea prevederilor Directivei 54/EC/2003. Piata cu amanuntul, pentru tranzactiile de vanzare-cumparare a energiei electrice catre consumatorii finali:

• piata cu amanuntul reglementata, constituita pe baza contractelor de furnizare incheiate intre distribuitor/furnizor si consumatorii captivi.

• piata cu amanuntul libera, o piata a contractelor de achizitie sau furnizare liber negociate, incheiate intre producatorii/furnizorii licentiati si consumatorii eligibili.

Piata de energie electrica s-a extins si perfectionat prin introducerea in 2005 de catre operatorul pietei de energie electrica -OPCOM a trei noi produse distincte:

• Piata pentru Ziua Urmatoare;

• Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale;

• Piata Centralizata a Certificatelor Verzi. Deschiderea pietei de energie electrica se realizeaza prin cresterea progresiva a ponderii pietei concurentiale, in conformitate cu prevederile strategiei si politicii energetice si se aproba prin hotarare a Guvernului. Pana la 01 iulie 2007, piata de energie trebuie sa fie deschisa in proportie de 100%, aceasta liberalizare reprezentand o conditie a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Gradul de deschidere a pietei de energie electrica se stabileste de catre Guvern. Inceput in anul 2000, procesul de deschidere a pietei a avut urmatoarea evolutie: EVOLUTIA GRADULUI DE DESCHIDERE A PIETEI (2000-2007)

Principalele reglementari stabilite de ANRE, care

74/188

stau la baza existentei consumatorilor eligibili pe piata de energie, sunt urmatoarele: • Ordinul 9/2005 privind acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrica • Decizia 591/2002 - Ghid pentru vanzarea de energie electrica destinata

consumatorilor eligibili • Decizia 83/2000 - Contract - cadru de furnizare a energiei electrice la

consumatorii eligibili • Ghidul Consumatorului Eligibil

Pentru energia electrica consumata, consumatorilor finali de energie electrica li se aplica preturi negociate (in cazul consumatorilor eligibili) sau tarife reglementate (in cazul consumatorilor captivi). Tarifele reglementate pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi reflecta cheltuielile aferente activitatilor de producere, transport, servicii de sistem, distributie, furnizare si taxele stabilite prin legislatie. Preturile negociate intre furnizori si consumatorii eligibili pentru energia electrica livrata cuprind si tarifele reglementate pentru activitatile de transport, servicii de sistem, distributie si taxele stabilite prin legislatie. Piata de energie electrica complet deschisa se caracterizeaza prin posibilitatea fiecarui consumator de a-si alege liber furnizorul si a fiecarui furnizor de a incheia contracte negociate cu consumatorii al caror pret este rezultatul raportului cerere/oferta. Odata cu deschiderea totala a pietei de energie electrica, ANRE va desemna furnizori de ultima optiune pentru consumatorii care nu-si exercita dreptul de alegere a furnizorului. Urmare a cresterii permanente a gradului de deschidere a pietei de energie, concomitent cu scaderea pragului de eligibilitate, numarul consumatorilor eligibili de energie electrica a avut o evolutie ascendenta, ajungand in prezent la peste 600000 consumatori eligibili (toti consumatorii non-casnici). Principalele reglementari stabilite de ANRE, care stau la baza existentei acestor consumatori pe piata de energie, sunt urmatoarele:

• Ordinul ANRE 21/2005 pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrica

• Ordinul 09/ 2005 privind acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrica • Dec. 591 / 2002-Ghid pentru vanzarea de energie electrica destinata

consumatorilor eligibili • Dec. 83 /2000 -Contract - cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii

eligibili • Ghidul Consumatorului Eligibil

Consolidarea pietei de energie electrica este sustinuta de continuarea procesului de restructurare si inceperea privatizarii companiilor de producere si distributie. Piata de energie electrica din Romania s-a liberalizat in urma procesului de marire treptata a gradului de deschidere a pietei de energie electrica si a numarului de consumatori eligibili. Astfel, se promoveaza concurenta intre agentii economici care desfasoara activitati de producere si furnizare. Avantajele procesului de restructurare si liberalizare a sectorului energiei electrice sunt urmatoarele:

• incurajarea cresterii eficientei energetice • imbunatatirea calitatii serviciilor furnizate • posibilitatea consumatorilor de a negocia contracte de furnizare a energiei

electrice cu furnizorii

75/188

• asigurarea serviciilor in conditii de transparenta, obiectivitate si nediscriminare • mentalitati noi, specifice mediului concurential

CODUL COMERCIAL Incepand cu 1 iulie 2005, energia electrica se tranzactioneaza angro prin contracte (reglementate, pentru cota corespunzatoare alimentarii consumatorilor captivi si consumurilor proprii tehnologice din retele si negociate, in rest) si prin tranzactii incheiate pe piata voluntara pentru ziua urmatoare – PZU. Diferentele intre cerere si oferta aparute in timp real sunt rezolvate de catre operatorul de sistem, prin acceptarea ofertelor realizate pe piata de echilibrare, participantii asumandu-si responsabilitatea financiara pentru dezechilibrele inregistrate. Primul pas a fost reprezentat de initierea unui nou cod comercial – Codul Comercial al Pietei Angro de Energie Electrica, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 25/2004 si intrat in vigoare la data de 1 Ianuarie 2005, care contine regulile necesare functionarii pietei. Pe data de 1 iulie 2005 a fost lansata noua platforma de tranzactionare, ansamblul general al modelului de piata incluzand urmatoarele elemente: Piata contractelor reglementate de energie electrica Piata reglementata de energie electrica si de servicii asociate functioneaza prin contracte comerciale, cu preturi reglementate, incheiate intre participantii pe piata de energie electrica, respectiv intre producatori si furnizorii consumatorilor captivi. Pe piata reglementata de energie electrica si servicii asociate, autoritatea competenta stabileste cantitatile contractate in tranzactiile angro dintre producatori si furnizori. In cursul anului 2005, pe piata contractelor cu preturi si cantitati reglementate s-a tranzactionat cca 45% din energia electrica vanduta de producatori. Pe piata reglementata, 55% din energia electrica s-a tranzactionat de catre producatori pentru alimentarea consumatorilor captivi pe contracte de portofoliu, 16% pe contractul pe termen lung al producatorului nuclear, cca. 13% pe contracte la preturi reglementate ale producatorilor independenti/autoproducatorilor, iar pentru acoperirea pierderilor in retele - 12% aferent pierderilor in distributie si 4% aferent pierderilor in reteaua de transport. Piata contractelor bilaterale de energie electrica Piata concurentiala de energie electrica functioneaza pe baza de:

• contracte bilaterale negociate ale producatorilor de energie electrica cu furnizorii • contracte bilaterale negociate ale furnizorilor de energie electrica cu consumatorii

eligibili • contracte de import si de export al energiei electrice • tranzactii prin licitatie pe piata spot • tranzactii de servicii specifice

In cursul anului 2005, pe piata concurentiala s-a tranzactionat cca 55% din energia electrica vanduta de producatori. Pe piata concurentiala, producatorii au tranzactionat cca 10% din energia electrica pe contracte de furnizare cu consumatorii eligibili, 13% pentru export, 60% pe contracte negociate cu furnizori concurentiali sau cu alti producatori, 15% pe piata spot/PZU si 2% pe contracte negociate cu distribuitorii-furnizori ai consumatorilor captivi. Piata pentru ziua urmatoare (PZU) In afara contractelor, participantii la piata angro de energie electrica au posibilitatea sa

76/188

participe la o piata fizica organizata cu o zi inaintea zilei de livrare. Aceasta piata este administrata de catre operatorul comercial OPCOM, aflat intr-un proces de a deveni o bursa de energie electrica complet operationala. S-a decis ca participarea la aceasta piata sa fie voluntara, cu nici o obligatie pentru participanti de a vinde sau a cumpara in piata pentru ziua urmatoare. Aceasta piata se bazeaza pe oferte simple pret-cantitate pentru fiecare interval orar de tranzactionare al zilei urmatoare, reprezentand intentia de a vinde sau a cumpara, indiferent de licenta de producator sau de furnizor. Un participant poate detine chiar doua pozitii diferite, de vanzare si de cumparare, pentru acelasi interval, astfel putand fi permise diferite strategii de ofertare. Toate ofertele se realizeaza la nivelul portofoliului companiei care este considerata participant la piata, nespecificandu-se unitatea care va produce. Intr-o evolutie viitoare a pietei pentru ziua urmatoare, participantii vor putea transmite oferte de import si export. Tranzactiile sunt incheiate la pretul de inchidere a pietei. Orice congestie aparuta pe liniile de interconexiune va fi gestionata prin fragmentarea pietei, model similar cu cel folosit de Nord Pool in Scandinavia. Decontarea pentru piata pentru ziua urmatoare este responsabilitatea OPCOM in calitate de Operator de Decontare. La sfarsitul anului 2005 pe piata pentru ziua urmatoare se tranzactiona aproximativ 6% din consumul final de energie electrica din Romania. Piata de echilibrare Pe Piata de Echilibrare, Operatorul de Transport si de Sistem cumpãrã si / sau vinde energie electricã activã de la / catre participantii la piatã detinãtori de unitãti / consumuri dispecerizabile, in scopul compensãrii abaterilor de la valorile programate ale productiei si consumului de energie electricã. Producatorii dispecerizabili sunt obligati sa oferteze pe aceasta piata, la Crestere de Putere intreaga cantitate de energie electrica disponibila suplimentar fatã de cantitatea de energie electricã notificatã iar la Reducere de Putere intreaga cantitate de energie electrica notificata. Ofertele si Tranzactiile pe Piata de Echilibrare se fac la nivel de unitate / consum dispecerizabil. Piata de Echilibrare este administratã de Operatorul Pietei de Echilibare. Piata de echilibrare a inceput sa functioneze incepand cu luna iulie 2005. In luna decembrie pe piata de echilibrare operau 40 de Parti Responsabile cu Echilibrarea - PRE - precum si 21 de producatori ce detin un numar de 136 unitati dispecerizabile. Piata de servicii de sistem tehnologice Asigurarea unei cantitãti suficiente de Servicii de Sistem tehnologice disponibilã pentru Operatorului de Transport si de Sistem, respectiv pentru Operatorii de Distributie, se realizeazã de regulã prin mecanisme nediscriminatorii de piatã – licitatii pe perioade determinate si/sau contracte bilaterale. Asigurarea reglajului primar si mentinerea disponibilitãtii rezervei de reglaj primar sunt obligatorii pentru toti producãtorii de energie electricã in conformitate cu prevederile Codului Tehnic al Retelei Electrice de Transport. Producãtorii care au contractat Servicii de Sistem Tehnologice (rezerva de reglaj secundar si rezerva de reglaj tertiar) sunt obligati sã ofere pe Piata de Echilibrare cel putin cantitãtile de energie electricã corespunzãtoare volumelor de servicii de sistem tehnologice contractate. In 2005, intrucat s-a constatat o concentrare mare pe piata de servicii de sistem, contractele pentru asigurarea rezervelor incheiate intre producatori si operatorul de sistem au ramas reglementate pana la cresterea concurentei pe aceste piete si a maturizarii participantilor. Productia prioritara

77/188

Codul comercial contine prevederi prin care anumiti producatori sunt calificati pentru productia prioritara. Aceasta productie poate fi contractata sau oferita pe piata pentru ziua urmatoare folosind preturi de ofertare rezervate, la nivelul cel mai scazut al scalei de pret. Aceste preturi scazute permise doar pentru productia prioritara nu pot fi folosite in oferta de catre ceilalti participanti la piata, obligati sa oferteze peste aceste preturi. Acest mecanism va fi utilizat pentru a promova sursele de energie regenerabila, precum si cogenerarea. Regulile Productiei Prioritare, aplicate numai Producãtorilor cãrora li s-au acordat legal drepturi preferentiale, asigurã:

• definirea Productiei Prioritare • inregistrarea Unitãtilor de Productie calificate pentru Productie Prioritara • notificarea Productiei Prioritare • ofertarea unitãtilor calificate pentru Productie Prioritara pe Piata pentru Ziua

Urmatoare (PZU) • decontarea Productiei Prioritare

Aceste reguli se stabilesc pentru douã tipuri de Productie Prioritarã, respectiv:

• pentru Productia Prioritara Controlabilã - cuprinde productia de energie electrica a Unitãtilor de Productie care nu sunt atestate pentru Productie Prioritarã Necontrolabilã

• pentru Productia Prioritara Necontrolabilã - cuprinde Unitãtile de Productie la care Producãtorul nu poate gestiona in mod activ productia realã a unitãtii pentru a asigura conformitatea cu productia programatã notificatã in avans conform prevederilor

In anul 2004 a aparut Ordinul 33 care aproba Regulamentul de calificare a productiei prioritare de energie electrica. Acest ordin stabileste:

• cerintele si documentele necesare in vederea inregistrarii si calificarii de catre ANRE a Configuratiilor de Productie Prioritara din surse regenerabile in cogenerare

• cantitatea totala de energie electrica si capacitatea electrica aferente Configuratiilor Calificate pentru Productie Prioritara din surse regenerabile, care beneficiaza de avantajele Schemei suport pentru productia din Surse Regenerabile de Energie;

• cantitatea totala de energie electrica si capacitatea electrica aferente Configuratiilor Calificate pentru Productie Prioritara in cogenerare, care beneficiaza de avantajele Schemei suport pentru productia eficienta in cogenerare;

• drepturile si obligatiile ce revin producatorilor calificati Programarea Dupa inchiderea pietei pentru ziua urmatoare, fiecare participant notifica operatorului de sistem programul producerii / consumului pentru fiecare unitate dispecerizabila / consum, productia / consumul agregat, exporturi, importuri, schimburile in bloc nete cu alti participanti pentru fiecare interval de dispecerizare al zilei urmatoare. In concordanta cu practicile europene, noul cod comercial stipuleaza existenta Partilor Responsabile cu Echilibrarea. Fiecare PRE poate fi constituita din unul sau mai multi participanti la piata (producator sau furnizor). Pentru programare, PRE-ul furnizeaza informatia agregata cu

78/188

privire la producere, consum, export, import, precum si tranzactiile cu alte PRE-uri. Similar, circulatia reala de energie electrica (productia / consumul) este agregata pentru fiecare PRE pentru a determina deviatia de la programul notificat. Dezechilibrele sunt determinate ca diferenta dintre suma cantitatilor de energie electrica din contracte si cantitatile masurate pentru fiecare PRE. Aceste dezechilibre sunt decontate pe baza preturilor din piata de echilibrare. Prin impunerea penalitatilor, in functie de marimea dezechilibrelor si momentul pre-notificarii acestora, producatorii sunt stimulati sa urmeze programul notificat catre operatorul de sistem si de transport. BURSA DE ENERGIE ELECTRICA Bursa de energie electrica din Romania OPCOM – operatorul pietei de energie electrica din Romania a devenit o bursa de energie pentru piata fizica de energie incepand cu 2005. In consecinta, obiectivele prioritate pentru OPCOM sunt:

• Implementarea regulilor Codului Comercial • Redefinirea structurii organizatorice • Definirea aranjamentelor pentru o comunicare mai eficienta cu participantii la

piata precum si dezvoltare procedurilor operationale, in concordanta cu asteptarile participantilor, in scopul reducerii numarului de dispute.

Implementarea Noii Platforme de Tranzactionare OPCOM continua dezvoltarea procesului de implementare a noilor mecanisme tehnice si comerciale pentru piata de energie electrica, in cadrul proiectelor de furnizare si asistenta internationala finantate de catre Comisa Europeana, prin intermediul programelor Phare, precum si Banca Mondiala, referindu-se la:

• Piata fizica – proiecte finantate de catre Comisa Europeana, prin intermediul programelor Phare 2000 si de catre Banca Mondiala;

• Piata financiara – prin intermediul unui proiect de asistenta tehnica in cadrul programului PHARE 2001, finantat de catre Comisa Europeana si un proiect de furnizare si asistenta tehnica pentru implementare, in cadrul unui proiect PHARE 2002, co-finantat de catre Comisa europeana si OPCOM

Sistemul IT de tranzactionare pentru piata fizica Proiectul dezvoltat in cadrul PHARE 2000 furnizeaza un sistem IT integrat, care include echipamente si aplicatii software dedicate. Sistemul implementeaza noile reguli ale pietei utilizand cele mai recente tehnologii existente pentru arhitectura: ORACLE 9i – pentru baza de date si JAVA – pentru modulele codului. Sistemul de operare utilizat pentru servere este SOLARIS. Implementarea pietei de certificate verzi Pentru a promova productia bazata pe surse regenerabile, incepand cu 2005 Romania a introdus un nou mecanism conform caruia furnizorii sunt obligati sa cumpere o anumita cota de energie din surse regenerabile pentru a o vinde consumatorilor sai. Cu alte cuvinte, toti furnizorii trebuie sa cumpere un anumit numar de Certificate Verzi realizandu-si astfel cota obligatorie din surse regenerabile. Certificatele Verzi au preturi stabilite prin mecanisme de piata: contracte bilaterale incheiate intre producatori si furnizori sau printr-o piata centralizata operata de catre Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania. Implementarea pietei financiare Bursa financiara consta intr-un mediu de tranzactionare centralizat, reprezentand locul unde toti participantii implicati au oportunitatea sa tranzactioneze contracte derivative.

79/188

Functiile bursei financiare sunt: furnizarea de facilitati necesare pentru activitatile dedicate managementului riscului, asigurarea stabilitatii si flexibilitatii pretului, asigurarea transparentei si descoperirea pretului, furnizarea de oportunitati de investitii, furnizarea unui cadru legal si de reglementare pentru tranzactionare, furnizarea de servicii de compensare. Desi exista o perceptie comuna despre natura speculativa a pietei financiare, adevarata sa functie este protejarea la risc. Aceasta teorie vine din faptul ca succesul in stabilirea unei burse rezulta din abilitatea de a oferi o platforma pentru activitatile de management al riscului. Participantii care vand si cumpara in piata spot se confrunta cu riscul de incertitudine cu privire la preturile din viitor. Pentru a stabiliza procesul de tranzactionare ei au nevoie de un instrument pentru a elimina aceste riscuri si un loc unde sa obtina acest instrument. Bursele financiare ofera acest instrument ca si instrumente financiare precum futures, forwards, options si creeaza un mediu de tranzactionare pentru aceste contracte financiare. Actualmente OPCOM defineste modelul pentru piata financiara si strategia de implementare a acestuia, proiectul inclus in programul PHARE 2001 fiind finalizat, iar proiectul inclus in programul PHARE 2002 pentru asistenta tehnica in implementarea bursei financiare fiind in desfasurare. Pe baza fondurilor PHARE, este in curs de implementare platformele IT pentru tranzactionare si compensare.

7.2.2. Participantii la piata de energie electrica

Participantii principali care activeaza pe piata de energie electrica din Romania sunt urmatorii: Producatori S.C. TERMOELECTRICA S.A – principalul producator de energie electrica si termica din Romania. In cadrul SC Termoelectrica SA, energia electrica este produsa atat in grupuri de condensatie pura cat si in unitati de cogenerare. In centralele care apartin SC Termoelectrica SA se utilizeaza atat combustibil solid cat si hidrocarburi (gaze naturale si pacura). In ultimii ani, prin hotarari guvernamentale succesive, societatea a suferit o serie de reorganizari datorita carora in acest moment are urmatoarea componenta:

• 3 filiale – societati comerciale de exploatare (SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA si SC Electrocentrale Galati SA)

• 4 sucursale de exploatare (SE Paroseni, SE Doicesti, SE Borzesti, SE Braila) fara personalitate juridica

• 1 sucursala de valorificari active • 12 filiale – societati comerciale de reparatii si servicii (Termoserv-uri) dintre care

cele de la Rovinari, Turceni si Craiova desfasoara cea mai mare parte a activitatii lor pentru termocentralele care constituindu-se in complexe energetice au iesit total de sub incidenta si controlul SC Termoelectrica SA. Scopul principal al infiintarii acestor societati este privatizarea acestora. In ceea ce priveste puterea instalata in cadrul SC Termoelectrica SA (inclusiv cele trei filiale de exploatare), la sfarsitul anului 2004, aceasta era de 5533 MW, din care 65,21% echipamente care functioneaza pe hidrocarburi si 34,79% echipamente care functioneaza pe carbune. Puterea instalata in cadrul SC Termoelectrica SA (inclusiv cele trei filiale de exploatare), la sfarsitul anului 2005 era de 4900 MW, cu urmatoarea structura:

80/188

S.C. HIDROELECTRICA S.A – societate in cadrul careia, energia electrica este produsa atat in centrale hidroelectrice cu acumulare cat si in centrale construite pe firul apei. S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. – societate care produce energie electrica utilizand combustibil nuclear. COMPLEXE ENERGETICE. Ìn conformitate cu prevederile Planului de Actiune a Programului de Guvernare sI cu Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu, Ministerul Economiei si Comertului a reorganizat si restructurat activitatea de producere a energiei electrice pe baza de lignit prin crearea de complexe energetice in care exploatarile miniere sa fie integrate ca centre de cost ale producatorului de energie:

• Complexul Energetic Turceni, in care se inglobeaza filiala SC „Electrocentrale Turceni” – SA, exploatarea miniera Jilt si mina Dragotesti

• Complexul Energetic Rovinari, in care se inglobeaza filiala SC „Electrocentrale Rovinari” – SA, exploatarea miniera Rovinari

• Complexul Energetic Craiova, in care se inglobeaza sucursalele Electrocentrale Craiova II si Electrocentrale Isalnita, din cadrul filialei SC „Electrocentrale Bucuresti” – SA, exploatarea miniera Jilt si mina Dragotesti

CENTRALE ELECTRICE DE TERMOFICARE trecute din patrimoniul SC TERMOELECTRICA SA in domeniul public municipal si administrarea Consiliilor Locale: CET Arad (HG 105/2002), CET Bacau, CET Brasov, CET I si II Iasi, CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud (HG 104/2002), CET Zalau (OUG 78/2002 si HG 66/2002) AUTOPRODUCATORI: Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, CET PETROBRAZI, S.C. GRIRO SA, S.C. SOFERT S.A., S.C. VIROMET S.A., etc PRODUCATORI INDEPENDENTI (in principal centrale de cogenerare), proveniti in general din restructurarea SC TERMOELECTRICA SA): S.C.CET Govora S.A., S.C.CET S.A. Braila, etc Transportatori: C.N. TRANSELECTRICA S.A. - societate care asigura functionarea si administrarea Sistemului National de Transport al energiei electrice.

81/188

Distribuitori si furnizori: Exista in prezent in Romania 8 societati comerciale de distributie / furnizare a energiei electrice. Aceste societati au fost constituite prin reorganizarea SC ELECTRICA S.A. (prin HG 1342/2001). Prin HG nr.1000 din 25.06.2004, doua dintre aceste societati Electrica Banat si Electrica Dobrogea s-au privatizat. Alte societati constituite prin reorganizarea SC Electrica SA sunt in curs de privatizare. Operator comercial OPCOM a fost infiintat in baza Hotararii de Guvern nr. 627/13.07.2000 si functioneaza in baza Conditiilor Licentei nr.407. OPCOM SA coordoneaza activitatea de prognoza a cererii de energie electrica pentru programarea operationala a Sistemului Energetic National (SEN). OPCOM realizeaza activitatea de programare a functionarii unitatilor dispecerizabile, respectiv ordonarea, pe criterii comerciale si tehnice, a ofertelor de productie, corelarea cu ofertele de servicii de sistem tehnologice si implementarea restrictiilor de retea si de sistem. Rezultatul acestei activitati este programul de functionare a unitatilor dispecerizabile, care se transmite la Dispecerul Energetic National (DEN) si la producatori. Mecanismul contractual al pietei de energie la care participa entitatile mentionate mai sus, este prezentat sintetic in figura urmatoare.

In domeniul producerii energiei electrice, ponderea majoritara pe piata este detinuta de cele trei societati desprinse din fosta Companie Nationala de Electricitate SA, respectiv: S.C. TERMOELECTRICA S.A., S.C. HIDROELECTRICA S.A si , S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. Accesul participantilor la piata de energie electrica este reglementat de ANRE, prin acordarea de licente si autorizatii, in baza unor reglementari foarte clare. Principalele tipuri de licente acordate de ANRE, sunt:

• Licente pentru producerea de energie electrica • Licenta pentru transportul de energie electrica (COMPANIA NATIONALA de

TRANSPORT al ENERGIEI ELECTRICE "Transelectrica -S.A.")

82/188

• Licenta pentru dispecerizarea energiei electrice (COMPANIA NATIONALA de TRANSPORT al ENERGIEI ELECTRICE "Transelectrica -S.A.")

• Licente pentru distributia de energie electrica • Licente pentru furnizarea de energie electrica • Licente pentru producerea, transportul, distributia si furnizarea de energie

termica produsa in cogenerare • Licenta pentru asigurarea serviciilor de sistem tehnologice • Licenta pentru administrarea pietei angro de energie electrica (SOCIETATEA

COMERCIALA Operatorul Pietei de Energie Electrica "OPCOM "-S.A.) ANRE acorda si autorizatii de infiintare pentru:

• realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare sau retehnologizarea celor existente cu o putere mai mare de 10 MW

• realizarea de linii si statii de transport al energiei electrice sau retehnologizarea celor existente

• realizarea sau retehnologizarea retelelor electrice cu tensiune de linie nominala mai mare sau egala cu 110 kV

Structura productiei de energie electrica in anul 2005, excluzand importul si exportul de energie electrica, este prezentata in tabelul urmator :

Producator Productie energie electrica TJ GWh S.C. „Termoelectrica” S.A. 4388 1219 S.C.”Electrocentrale Bucuresti” S.A. 20693 5748

Complex Energetic Rovinari 19627 5452 Complex Energetic Turceni 20430 5675

Complex Energetic Craiova 14587 4052

S.C. „Electrocentrale Deva” S.A. 12931 3592 S.C. „Hidroelectrica” S.A. 72374 20104 S.N. „Nuclearelectrica” S.A. 19991 5553 Autoproducatori 7189 1997 Alti producatori 19080 5300

Participarea producatorilor la piata de energie in 2005 se prezinta in figura de mai jos:

83/188

In cursul anului 2005 s-a importat o cantitate de 2339 GWh si s-au exportat 5237 GWh. Puterea maxima anuala a fost de 8761 MW la o putere disponibila in sistemul energetic de 17163 MW. Destinatia energiei electrice livrate in sistemul electroenergetic national de catre producatori si din import a fost urmatoarea:

• 77% pentru acoperirea cererii consumatorilor captivi si a consumului propriu tehnologic in retelele de distributie;

• 14% pentru consumatorii care au dreptul de a-si alege furnizorul; • 9% pentru export si pentru acoperirea consumului propriu tehnologic in retelele

electrice de transport. In tabelul urmator sunt prezentate principalele date de bilant fizic al energiei electrice corespunzatoare lunii februarie 2007, comparativ cu cele aferente lunii februarie 2006:

Indicator UM Feb 2006

Feb 2007 %

Energie produsa TWh 5.422 5.138 94.8

Energie livrata TWh 4.920 4.683 95.2

Import TWh 0.074 0.012 16.4 Export TWh 0.605 0.382 63.2 Consum intern TWh 4.398 4.313 98.3 Consum captivi TWh 2.165 1.852 85.5 Consum eligibili TWh 1.423 1.715 120.5 Transport – componenta de injectie a tarifului de transport

TWh 3.258 4.576 140.4

Transport – componenta de extractie a tarifului de transport

TWh 3.258 4.599 141.1

Servicii de sistem TWh 4.891 4.656 95.1 In conformitate cu prevederile din Foaia de Parcurs in domeniul energetic pentru perioada 2003-2015, Romania trebuie sa joace un rol important pe piata de energie electrica din Sud - Estul Europei si impreuna cu alte tari din sistem sa asigure balanta energetica a capacitatilor in zona secundara de sincronizare.

84/188

Evolutia legaturilor contractuale ar trebui sa conduca la formarea unei piete regionale de energie, in contextul initiativei pietei en-gros de electricitate a tarilor din regiune (Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Romania, Serbia-Muntenegru si Turcia – ca nou membru acceptat in noiembrie anul trecut). Piata regionala, in care Romania va juca un rol important, va reprezenta un pas important in vederea integrarii pe piata energetica a UNIUNII EUROPENE si este de asteptat sa furnizeze oportunitati superioare in comertul liber si marketing. In aceasta ordine de idei, este de mentionat initiativa Romaniei de a infiinta la Bucuresti o bursa nationala / regionala de energie. Potrivit datelor Institutului National de Statistica , in primele patru luni ale anului 2007, cea mai mare parte din productia de energie electrica a fost obtinuta in termocentrale (66,3%), urmata de cea produsa in hidrocentrale (23,8%) si de energia produsa in centrala nuclearo-electrica (9,9%), in timp ce 1,2% din energia totala din perioada analizata a provenit din importuri. Consumul final de energie electrica in perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2007 a fost de 17,135 miliarde de KWh, cu 0,1% mai mare fata de aceeasi perioada din 2006. Consumul populatiei a crescut cu 5,1%, in timp ce iluminatul public a crescut cu 0,4%. Astfel, din totalul consumului, cea mai mare pondere a avut-o cel din economie (65%), urmat de consumul populatiei (15,5%), de consumul propriu tehnologic in retele si statii ale producatorilor (12,4%), de iluminatul public (1,1%), in timp ce 6% din energie a fost destinata exportului. 7.2.3. Preturi si tarife

In prezent tarifele pentru energia electrica livrata consumatorilor finali captivi, tarifele medii pentru serviciile de transport si de distributie, tarifele medii de achizitie a energiei electrice si tariful pentru activitatea de administrare a pietei angro sunt stabilite si aprobate de ANRE, pe baza costurilor justificate ale agentilor economici. Urmare a negocierilor purtate de catre Guvernul Romaniei cu reprezentantii organismelor financiare internationale a avut loc ajustarea preturilor si a tarifelor la energia electrica si termica. Au fost emise ordine ale presedintelui ANRE de aprobare a tarifelor pentru energia electrica livrata consumatorilor finali captivi, a tarifelor pentru serviciile de transport si de distributie, a tarifelor medii de achizitie a energiei electrice si a tarifului pentru activitatea de administrare a pietei angro. Metodologia de stabilire a tarifelor la consumatorii finali captivi de energie electrica, avand in vedere noile evolutii ale pietei de energie electrica, a fost revizuita si aprobata prin Ordinul ANRE nr. 11/2005. Metodologia prevede mentinerea tarifelor uniforme la nivel national pentru consumatorii captivi prin alocarea de catre ANRE a unor structuri de achizitie diferite prin contractele reglementate de vanzare/cumparare de energie electrica ale furnizorilor consumatorilor captivi si stabileste principiile de revizuire a cantitatilor reglementate, la solicitarea furnizorilor sau a producatorilor. Venitul realizat de furnizor pe fiecare nivel de tensiune acopera costurile de achizitie (inclusiv transport, servicii de sistem, administrare piata), costul asociat activitatii de distributie (conform metodologiei specifice), costul pentru serviciul de furnizare si un profit rezonabil. Principiul aplicat este de transfer integral a costurilor justificate in tariful final. Metodologia se va aplica pana la deschiderea integrala a pietei de energie electrica.

85/188

Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru consumatorii captivi de energie electrica asigura transparenta sistemului de formare a tarifelor pentru consumatorii captivi de energie electrica. Pentru consumatorii finali de energie electrica exista tarife pentru consumatori industriali si consumatori casnici. Exista mai multe tipuri de tarife, care dau posibilitatea consumatorilor ca prin tariful ales sa-si asigure o monitorizare cat mai fidela a comportamentului energetic. Astfel, pentru consumatorii industriali tarifele sunt diferentiate pe:

• nivele de tensiune: 220 kV, 110 kV, 1-110 kV, 0,1-1 kV • zone orare: zone de varf, ore normale, ore de gol • durate de utilizare: mica, medie, mare • tip tarif: monom (pentru energie), binom (pentru putere si energie)

Pentru consumatorii casnici tarifele sunt diferentiate pe: • nivele de tensiune: 0-1 kV, 1-110 kV • mod contorizare: contoare cu plata post consum, contoare cu preplata • zone orare: zone de varf, ore normale, ore de gol • cu sau fara abonament • volum consum (pentru tariful social)

Astfel, conform Ordinului ANRE nr.49/2005 pentru aprobarea tarifelor valabile de la 1.01.2006 pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi, modificat si completat prin Ordinele ANRE nr.15/2006 si nr.6/2007, tarifele tip A33 pentru durata medie de utilizare si tip C binom simplu se prezinta astfel: RON

Tarif A33 – Durata medie de utilizare Tarif C – Binom simplu Pentru putere (lei/kW/an)

Pentru energie (lei/kWh)

Nivel tensiune (kV)

Zona varf

Zona Ore rest

Zona varf

Zona normale

Zona de gol

Pentru puterea contractata (lei/kW/an)


Tarif D Monom simplu Pentru energie

(lei/kWh) 110 337.4060 146.7665 0.3659 0.1885 0.1441 342.8445 0.2106 0.2771 1-110 345.7645 150.3070 0.3992 0.1996 0.1552 385.1480 0.2328 0.3105 0,1-1 398.9815 173.5210 0.4878 0.2440 0.1885 484.5375 0.2883 0.3992

Euro

Tarif A33 – Durata medie de utilizare Tarif C – Binom simplu Pentru putere (lei/kW/an)


Nivel tensiune (kV)

Zona varf

Zona Ore rest

Zona varf

Zona normale

Zona de gol

Pentru puterea contractata (lei/kW/an)


Tarif D Monom simplu Pentru energie (lei/kWh)

110 100.748 43.823 0.109 0.056 0.043 102.372 0.062 0.082 1-110 103.244 44.881 0.119 0.059 0.046 115.003 0.069 0.092 0,1-1 119.134 51.812 0.145 0.072 0.056 144.681 0.086 0.119

Prin acest Ordin se stabileste si tariful pentru autoproducatorii care livreaza energie electrica operatorilor de distributie si furnizare, care se prezinta astfel: RON Nivel Durata de utilizare mica Durata de utilizare medie Durata de utilizare mare

86/188




tensiune (kV)

Zona varf

Zona normala

Zone gol

Zona varf

Zona normala

Zone gol

Zona varf

Zona normala

Zone gol

220 0.3880 0.1996 0.1552 0.3105 0.1552 0.1219 0.2440 0.1219 0.0998

110 0.4323 0.2217 0.1663 0.3326 0.1663 0.1331 0.2771 0.1331 0.1109

1-110 0.4768 0.2440 0.1885 0.3548 0.1774 0.1441 0.3105 0.1552 0.1219

0,1-1 0.6319 0.3105 0.2440 0.4323 0.2217 0.1663 0.3992 0.1996 0.1552

Euro Durata de utilizare

mica Durata de utilizare

medie Durata de utilizare

mare Pentru energie (Euro/kWh)

Pentru energie (Euro/kWh)

Pentru energie (Euro/kWh)

Nivel tensiune (kV)

Zona varf

Zona normala

Zone gol

Zona varf

Zona normala

Zone gol

Zona varf

Zona normala

Zone gol

220 0.115 0.059 0.046 0.092 0.046 0.036 0.072 0.036 0.029 110 0.129 0.066 0.049 0.099 0.049 0.039 0.082 0.039 0.033 1-110 0.142 0.072 0.056 0.105 0.052 0.043 0.092 0.046 0.036 0,1-1 0.188 0.092 0.072 0.129 0.066 0.049 0.119 0.059 0.046

Cursul de schimb la data stabilirii tarifelor a fost de 3.3499 RON/Euro. Conform Ordinului ANRE nr.43/2006 privind aprobarea tarifelor medii pentru serviciile de transport, de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul comercial si a tarifelor zonale, modificat si completat prin Ordinul ANRE nr.7/2007, tarifele medii pentru transport, servicii de sistem si decontare pe piata angro de energie electrica sunt urmatoarele: Agentul economic Activitatea Tarif

(RON/MWh) Tariful mediu pentru serviciul de transport energie electrica 14.85

CN TRANSELECTRICA SA Tariful pentru serviciul Servicii de sistem din care: serviciul de sistem functional

14.40 0.82

SC OPCOM SA

Traiful pentru serviciile prestate de operatorul de piete centralizate participantilor la pietele administrate de acesta

0.20

Agentul economic Activitatea Tarif

(Euro/MWh) Tariful mediu pentru serviciul de transport energie electrica 4.432

CN TRANSELECTRICA SA Tariful pentru serviciul Servicii de sistem din care: serviciul de sistem functional

4.299 0.244

SC OPCOM SA

Traiful pentru serviciile prestate de operatorul de piete centralizate participantilor la pietele administrate de acesta

0.059

Cursul de schimb la data stabilirii tarifelor a fost de 3.3499 RON/Euro

A fost de asemenea modificata, prin Ordinul ANRE nr. 50/2005, Metodologia de

87/188

stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice. In urma analizei efectuate s-a constatat necesitatea imbunatatirii unor aspecte metodologice referitoare la datele care au stat la baza stabilirii venitului reglementat in anul 2004 si care au determinat recalcularea acestuia pentru perioada 2005 – 2007. In urma ajustarilor de preturi din perioada ianuarie 2006 - martie 2007 pretul mediu la energia electrica livrata consumatorilor captivi finali este de aprox. 100 Euro/MWh.

In figura de mai jos se prezinta structura pretului energiei electrice livrate consumatorilor captivi:

Pentru perioada 2007-2015, conform documentului Foaie de parcurs in domeniul energetic, vor avea loc urmatoarele evolutii:

• Referitor la preturile energiei electrice: Pentru consumatorii eligibili, pretul energiei va fi negociat. Cu toata deschiderea pietei, vor mai exista consumatori finali captivi aprovizionati de furnizori de ultima instanta, la preturi reglementate prin mecanisme specifice. Pentru aceste categorii se vor mentine preturi reglementate. Furnizorii care vand energie electrica acestor consumatori sunt denumiti “Furnizori de ultima instanta”. In aceasta perioada ANRE va reduce gradat obligatia companiilor furnizoare/distribuitoare de energie electrica de a mai prelua energia electrica produsa in centrale de cogenerare, corelat cu concluziile studiilor si programelor de reabilitare, modernizare si investitii in sisteme de furnizare a energiei termice catre consumatori residentiali. Conform Directivei referitoare la promovarea energiei electrice produse in co-generare (CHP) 2004/8/EC adoptata de UNIUNEA EUROPEANA, se va implementa

88/188

un mecanism potrivit. • Referitor la tarifele de transport si distributie:

Avand in vedere caracteristica acestor activitati, si anume de monopol natural, atat tarifele de transport, cat si cele de distributie vor fi tarife reglementate, bazate pe principii care dau mai multa stabilitate si transparenta procesului; principiile de tarifare vor consta intr-un mecanism “price-cap” (CPI-X) pentru activitatile de transport si distributie; protectia sociala pentru consumatorii cu venituri reduse va fi implementata printr-un mecanism direct de subventionare de la buget.

89/188

7.3 PIATA DE ENERGIE ELECTRICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA Principalul distribuitor si furnizor de energie electrica din judetul Timisoara este Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice (FDFEE) Electrica Banat, infiintata la data de 01.03.2002 ca urmare a armonizarii legislative si institutionale a politicii guvernamentale cu prevederile si cerintele legislatiei europene Aria de acoperire a filialei cuprinde judetele Arad , Caras-Severin , Hunedoara si Timis

SC Filiala Electrica Banat SA cu sediul in Timisoara, isi desfasoara activitatea pe 31.274 km2, prin intermediul a patru sucursale de distributie si furnizare a energiei electrice (SDFEE): Arad, Deva, Resita si Timisoara deservind un numar de 820728 consumatori. Volumul total al vanzarilor de energie electrica realizat in anul 2004 a fost de 3.848 GWh/an. Energia electrica vanduta a fost produsa din urmatoarele surse:

14.66%

15.99%

40.93%

19.87%5.17%3.38% RegenerabileCarbuneNuclearGaze naturalePacuraAlte surse conventionale

In figurile urmator se prezinta ponderea energiei electrice vandute de FDFEE Electrica Banat pe categorii de consumatori si pe nivele de tensiune:

90/188

Consumul anual de energie electrica a fost in 2005, in medie, de 736.000 MWh, din care consum casnic 258.000 MWh, consum industrial 291.000 MWh si consum edilitar 187.000 MWh. Tarifele aprobate prin Ordinul ANRE nr.48/2005 pentru activitatea de distributie a SC Electrica Banat sunt urmatoarele

Activitate lei/MWh Tarif specific distributie IT 18.39 Tarif specific distributie MT 29.38 Tarif specific distributie JT 110.28

7.4 PIATA DE ENERGIE TERMICA DIN ROMANIA In prezent in sfera serviciilor publice de alimentare cu energie termica in sistem centralizat din Romania isi desfasoara activitatea un numar de 184 operatori, din care 159 operatori furnizeaza energie termica produsa in centrale termice (CT) iar 25 operatori furnizeaza energie termica produsa in centrale electrice de termoficare (CET). Acesti operatori sunt organizati sub forma de regii autonome, societati comerciale sau servicii publice cu personalitate juridica in structura consiliilor locale.

91/188

Companiile de exploatare a sistemelor de termoficare pot fi structurale astfel:

- 5 companii de termoficare sunt producatori de caldura dar ei doar livreaza energia termica unei companii de servicii de termoficare;

- 7 companii de termoficare sunt doar distribuitori de energie termica si achizitioneaza energia termica de la alti producatori;

- 172 companii de termoficare care au propria lor productie de energie termica dar si achizitioneaza energie termica de la alti producatori

Cel mai mare producator de energie termica din Romania este S.C. Termoelectrica S.A. Energia termica produsa in anul 2005 de S.C. „Termoelectrica” S.A. a fost de 9831.44 Tcal, reprezentand 30% din totalul productiei de energie termica din Romania. Productia totala de energie termica a fost realizata astfel :

- 609,26 Tcal in centralele termoelectrice pe carbune, ceea ce reprezinta 6.2% - 9222,18 Tcal in centralele termoelectrice pe hidrocarburi, ceea ce reprezinta

64.61%. S.C. Electrocentrale Bucuresti S.A. (ELCEN), filiala a TERMOELECTRICA S.A, este o societate comerciala pe actiuni, cu capital integral de stat, care are ca obiect principal de activitate producerea si vanzarea energiei electrice precum si producerea, transportul, distributia, dispecerizarea si vanzarea energiei termice. Puterea instalata in capacitatile S.C. Electrocentrale Bucuresti S.A. era la inceputul anului 2005 de 2008 MW, pe hidrocarburi, reprezentand 20% din capacitatile de productie in centrale termoelectrice la nivel national, fiind astfel principalul producator de energie termica din sector. In 2004, societatea a produs o cantitate de 8,216 milioane Gcal, reprezentand 36,72% din productia realizata la nivel national. In centralele electrice de termoficare apartinand SC TERMOELECTRICA energia termica a fost produsa in principal in grupuri de cogenerare de urmatoarele tipuri:

- grupul de 50 MW, cu prize de termoficare industriale si urbane : 100 Gcal/h - grupul de 100 MW, cu priza de termoficare urbana : 110 Gcal/h - grupul de 150 MW, cu priza de termoficare urbana : 160 Gcal/h

Ceilalti producatori de energie termica importanti de pe piata si productia de energie termica aferenta sunt prezentati in tabelul urmator :

Producator Segment de piata (%)

CET Ploiesti 6.8 CET Govora 4.5 CET Iasi 3.8 Electrocentrale Galati 3.3 Colterm Timisoara 2.9 Electrocentrale Oradea 2.8 CET Brasov 2.8 CET Arad 2 CET Braila 1.7 Termica Suceava 1.4

92/188

Termica Botosani 1.3 CET Bacau 1.3 CT RADET Bucuresti 1.2

In Romania consumul de energie termica este cu preponderenta casnic. Energia termica pentru consumatorii casnici este produsa sub forma de apa fierbinte utilizata pentru incalzire si prepararea apei calde consum. Aproximativ 30% din fondul total de locuinte al Romaniei, este alimentat cu energie termica din sistemele centralizate de termoficare, o cifra care se ridica la 55% din zonele urbane. In prezent, numarul de familii alimentate cu energie termica prin sistemele centralizate de producere si distributie este de circa 1 900 000. In ceea ce priveste modalitatea de incalzire utilizata, in prezent in Romania, exista urmatoarea structura de alimentare a locuintelor: - din sisteme centralizate de alimentare cu caldura: 31% - din instalatii pe combustibil solid: 57%

- din instalatii pe gaze naturale: 4% - alte tipuri de incalzire: 8%

Din punct de vedere al surselor de producere a energiei termice necesare populatiei, structura productiei din anul 2004 se prezinta astfel:

o 63,61 % : SC TERMOELECTRICA SA o 9,28 % : producatori independenti si autoproducatori o 28,41 % : Centrale Termice de cvartal.

Pe piata energiei termice, in cadrul sistemelor de termoficare, pot exista urmatoarele situatii :

In general, starea tehnica a sistemelor de termoficare din Romania este caracterizata printr-un grad important de uzura fizica si morala datorita in primul rand expirarii duratei de viata si conditiilor dificile de exploatare. Acesata uzura avansata, in special a retelelor de transport si distributie a energiei termice, conduce la functionarea echipamentelor si instalatiilor in conditii de ineficienta, cu costuri mari si cu poluarea mediului ambiant.

Producere

Producere + Transport

Transport + Distributie + Furnizare

Distributie + Furnizare

Producere + Transport + Distributie + Furnizare

Consumatori

C1

C2

C2

C2

C2

C1 – contracte vânzare/cumpǎrare C2 – contracte furnizare

93/188

7.4.1 Preturi si tarife Pretul energiei termice la consumatorul final cuprinde pretul serviciilor de producere, transport, distributie si furnizare si se stabileste prin decizie de catre ANRE sau ANRSC, conform incadrarii in ariile de competenta ale celor doua organisme de reglementare. Pentru energia termica produsa in cogenerare pretul este stabilit de ANRE. Pana in momentul de fata, pretul platit de populatie pentru energia termica furnizata prin sisteme centralizate in scopul incalzirii locuintelor si prepararii apei calde de consum a fost Pretul National de Referinta (PNR). Pentru fundamentarea PNR se admitea faptul ca energia termica se produce pe baza de gaze naturale intr-o centrala termica echivalenta si faptul ca transportul si distributia energiei termice se fac prin retele de transport si distributie echivalente. Indicatorii tehnico – economici ai centralei termice si pierderile pe retelele de transport si distributie se determinau ca medii ponderate la nivel de tara pentru instalatii existente. Evolutia pretului national de referinta (PNR) in perioada 2001-2005 este prezentata in figura urmatoare:

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

lei/G

cal,

incl

usiv

TV

A

1.09.01* 1.01.02* 1.04.02* 1.08.02* 01.08.04* 01.11.05*

Evoluţie Preţ Naţional de Referinţă în perioada 2001-2005

PNR

In cursul anului 2005, prin HG nr. 1254/2005, PNR a fost majorat la valoarea de 107,50 lei/Gcal, inclusiv TVA incepand cu data de 01.11.2005. Cresterea la 01.11.2005 a PNR cu 20% a condus la necesitatea introducerii unor masuri suplimentare de protejare a consumatorilor si in special al celor cu venituri medii si mici. In acest sens, a fost emis Ordinul ANRE nr. 41/2005 pentru aprobarea modului de aplicare a tarifelor binom de catre furnizorii de energie termica. Avand in vedere necesitatea eficientizarii sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si

94/188

a integrarii pietei nationale de energie in piata europeana, in august 2006 Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta nr. 36 privind instituirea preturilor locale de referinta (PLR) pentru energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate. Preturile locale de referinta pentru fiecare localitate sunt stabilite de autoritatile de reglementare competente, ANRE/ANRSC, cu avizul ministerelor implicate, MEC/MAI. In localitatile in care energia termica este produsa in instalatiile unui (mai multor) operator(i), aflat(i) in competenta de reglementare a ANRE) iar transportul (dupa caz), distributia, furnizarea energiei termice sunt prestate de un operator aflat in competenta de reglementare a ANRSC, pretul local de referinta in acea localitate va fi stabilit de autoritatea ce are competenta de stabilire a pretului la consumatorii finali (ANRSC). In localitatile in care energia termica este produsa in instalatiile mai multor operatori ce presteaza si serviciile de distributie si furnizare a energiei termice produse in instalatiile proprii, iar o parte din operatori sunt in competenta de reglementare a ANRE iar altii in competenta de reglementare a ANRSC, pretul local de referinta din acea localitate va fi stabilit de autoritatea ce are competenta de reglementare asupra operatorului ce livreaza cantitatea majoritara de energie termica, pe baza datelor transmise de cealalta autoritate competenta. Autoritatile de reglementare competente stabilesc nivelul tarifelor pentru fiecare localitate in parte, pe baza costurilor de productie a energiei termice la nivel local. Preturile se stabilesc si in functie de specificul zonei, respectiv conditiile de iarna, capacitatea de plata a populatiei, combustibilii folositi la producerea caldurii si posibilitatea bugetelor locale de sustinere bugetara a populatiei pentru plata energiei termice. Preturile locale de referinta sunt unice, la nivelul aceleiasi localitati, indiferent de tipul si structura instalatiilor de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice sau de combustibilii utilizati. La data intrarii in vigoare a OG 36/2006 in localitatile in care nu este stabilit un pret local de facturare a energiei termice, facturarea se face la pretul de 107.5 RON/Gcal pana la data stabilirii pretului local de catre autoritatea administratiei publice locale. Dupa introducerea PLR, compensarea eventualelor cresteri ale valorii facturilor la energia termica livrata populatiei se va realiza prin masurile cuprinse in OUG 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si acordarea unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice, modificata si completata prin OUG 143/2005. Conform art. 4 din OG 36/2006, incepand cu data de 1.01.2007 compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la combustibilii utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei prin sisteme centralizate, pe perioada derularii programului „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta” aprobat prin HG 462/2006, se acorda furnizorilor de energie termica sume din bugetele locale. Aceste sume se vor transfera bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

95/188

Dupa acordarea sumelor de la bugetul de stat, autoritatile administratiei publice locale vor asigura din bugetele locale sumele necesare acoperirii integrale a diferentei dintre pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice si preturile locale de referinta, dar nu mai putin de 10% din valoarea costurilor totale. Pentru COLTERM SA, pretul energiei termice destinate populatiei de 262.59 lei/Gcal inclusiv TVA, aprobat prin Decizia 1668 din 13.13.2006.

96/188

7.5 PIATA DE ENERGIE TERMICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA Sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara este format din: o sursele de producere a energiei termice: CET Timisoara Centru si CT Timisoara

Sud o reteaua de transport al agentului termic (cca. 80 km) o reteaua de distributie a agentului termic (cca. 340 km) o punctele termice si centralele de cartier Cele doua surse de energie termica asigura, prin intermediul a cca. 112 puncte termice, alimentarea cu caldura a cca. 80% din populatia Timisoarei (cca. 250000 de locuitori). De asemenea, ele alimenteaza aproximativ 20 de puncte termice apartinand consumatorilor agenti economici. Necesarul teoretic de caldura sub forma de apa fierbinte pentru incalzire si prepararea apei calde de consum in Sistemul de Termoficare Timisoara este: - maxim iarna: 460 Gcal/h - mediu iarna: 355 Gcal/h - mediu vara 30 Gcal/h - minim vara: 20 Gcal/h Potrivit datelor istorice privind functionarea SACET Timisoara, media necesarului de energie termica inregistrat in ultimii 4 ani de exploatare a fost:

o maxim iarna: 360 Gcal/h Avand in vedere caracteristicile principale (flexibilitate/multiple posibilitati de sectionare) ale Sistemului de transport al apei fierbinti in municipiul Timisoara si faptul ca cel doua surse de producere debiteaza in acest sitem unic de transport, exista posibilitatea realizarii transferului de productie de pe o sursa pe cealalta, in functie de considrente tehnice (avarii, disponibilitate redusa a combustibililor etc.) / economice (preturile combustibililor etc. ). Numarul potentialilor consumatori industriali de energie termica sub forma de abur este scazut. Timisoara dispune de un sistem centralizat de termoficare bine pus la punct, echilibrat hidraulic si termic, capabil sa asigure necesarul la consumatori in regim de functionare non-stop (24 din 24), atit pentru apa calda menajera, cit si pentru caldura. Sistemul de termoficare este in proportie de 75% automatizat, iar echipamentele si utilajele corespund ultimei tehnologii, in proportie de 75%. In afara acestui sistem, in municipiu mai functioneaza centrale termice de zona, al caror operator este S.C. COLTERM S.A. si centrale termice proprii mari, medii si mici, apartinand unor agenti economici si marilor consumatori industriali. Posibilitati de extindere a pietei de energie termica In ultima perioada de timp, conditiile economice favorabile au avut drept efect si

97/188

cresterea numarului de apartamente construite.

Anii Locuinte (numar) Camere de locuit (numar)

Suprafata locuibila (mii m2)

2000 252260 604605 9751.6 2001 257894 643582 10960.4 2002 258264 645150 10997.4 2003 258759 646934 11038.4 2004 259409 649546 11104.8

Sursa: Breviarul statistic al Judetului Timis 2004 Fondul locativ va continua sa se dezvolte, un exemplu ar fi intentia autoritatilor locale de a construi in apropierea municipiului Timisoara peste 500 de locuinte, pe un teren cu o suprafata de 60 de hectare. De asemenea exista o serie de proiecte private de construire de locuinte, ritmul de crestere pe aceasta piata fiind unul accelerat.

Concurenta pe piata locala de energie termica Concurentii sunt de obicei companii sau societati comerciale care isi disputa aceiasi clienti (beneficiari) sau furnizori de bunuri si servicii. Ei pot detine un anume loc si importanta pe piata, ceea ce le confera postura de lideri, inovatori sau conservatori, concretizata intr-un comportament specific, mai ales in ceea ce priveste modalitatile de interventie pe piata si tipul de relatii practicate. Exista doua tipuri de concurenti fata de care societatile trebuie sa adopte atitudini diferite: o concurentii directi, cei care satisfac aceleasi nevoi ale clientilor si sunt perceputi de

acestia ca alternativa; sunt de regula mai usor de identificat o concurenti indirecti, cei ce ofera un produs similar dar cu alte caracteristici, satisfac

alte tipuri de nevoi ale clientilor; de obicei sunt nou intrati pe piata sau produc bunuri/presteaza servicii de inlocuire.

In prezent principalul producator de energie termica este SC COLTERM SA prin sursele CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud. In afara acestui sistem, in municipiu mai functioneaza centrale termice de zona, cvartal, a caror proprietar este S.C. COLTERM S.A. si centrale termice proprii mari, medii si mici, apartinand unor agenti economici si marilor consumatori industriali.

Participarea sectorului privat Investitiile derulate pana in prezent pentru reabilitarea/modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu caldura din Municipiul Timisoara s-au realizat in principal prin utilizarea surselor proprii ale beneficiarului

98/188

CAPITOLUL 8. LEGISLATIA NATIONALA IN DOMENIUL ENERGIE SI MEDIU A. Documentele legislative din domeniul energie Documentele legislative din domeniul energie prezentate in continuare cuprind aspecte din legislatia nationala si din cea internationala. Legislatia nationala se regaseste pe doua nivele:

• Legislatia primara o legi; o hotarari de guvern si ordonante.

• Legislatia secundara (la nivel institutional) o ordine si reglementari ale autoritatilor de reglementare competente.

La nivel institutional, energia termica se afla sub jurisdictia a doua agentii de reglementare:

ANRE – Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - pentru energia termica produsa in cogenerare;

ANRSC – Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Serviciilor Publice de Gospodarire Comunala - pentru energia termica produsa in noncogenerare.

Functionarea sectorului energiei electrice si termice din Romania este reglementata de o serie de acte legislative, dintre care cele mai importante, sunt: Legislatia nationala primara

• Legea privind utilizarea eficienta a energiei nr.199/2000 modificata si completata de legea 56/2006.

Legea privind utilizarea eficienta a energiei stabileste cadrul necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de crestere a eficientei energetice. In acest sens, politica nationala de utilizare eficienta a energiei este considerata parte integranta a politicii energetice a statului. In scopul realizarii politicii nationale, legea instituie pentru agentii economici cu un consum anual de energie de peste 1000 tep precum si pentru autoritatile locale cu o populatie mai mare de 20000 locuitori, obligativitatea intocmirii unor programe proprii de eficienta energetica, care sa includa atat masuri pe termen scurt, cat si masuri pe termen lung. Aceste programe au in vedere intreg lantul producere - transport - distributie - utilizator si vor include actiuni pentru:

o realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea si oferta de energie; o promovarea utilizarii tehnologiilor eficiente si nepoluante;

99/188

o incurajarea finantarii investitiilor in domeniul eficientei energetice, prin participarea statului si a sectorului privat;

o promovarea cogenerarii de mica si medie putere si a masurilor pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, transport, distributie a caldurii la consumator;

o evaluarea impactului negativ asupra mediului. Legea prevede anumite stimulente fiscale pentru activitati care conduc la cresterea eficientei energetice:

o pentru cotele de profit alocate cresterii eficientei energetice se acorda scutire de la plata impozitului pe profit;

o creditele pentru lucrari de crestere a eficientei se acorda cu o dobanda de max. 75% din cea stabilita de banci, restul urmand a fi asigurat prin alocatii de la bugetul de stat;

• Legea serviciilor publice de gospodarie comunala 326/2001, cu modificarile si completarile ulterioare prin Ordonanta 65/2003

• Ordonanta de Urgenta nr. 115/2001 privind reglementarea unor masuri de asigurare a fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si a gazelor naturale pentru populatie, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2002

• Ordonanta Guvernului nr. 29/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 325/2002

• Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat.

Ordonanta stabileste cadrul juridic privind infiintarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finantarea, monitorizarea si controlul serviciilor publice aferente comunelor, oraselor si municipiilor in ceea ce priveste alimentarea cu energie termica produsa centralizat. Serviciile publice de alimentare cu energie termica sunt denumite servicii energetice de interes local. Acestea din urma se infiinteaza si functioneaza la nivelul tuturor localitatilor care dispun de sistem centralizat de alimentare cu energie termica, si cuprind totalitatea activitatilor desfasurate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sub conducerea administratiei publice locale in scopul alimentarii cu energie termica pentru incalzire si prepararea apei calde de consum. Ordonanta prevede drepturile si obligatiile fiecarei parti din lantul producator - transportator - distribuitor/furnizor - utilizator, principiile de stabilire si ajustare a preturilor energiei termice livrata utilizatorilor, precum si reglementari privind contorizarea energiei termice. Conform ordonantei, stabilirea si ajustarea preturilor si tarifelor se face de catre autoritatea de reglementare competenta, iar principiile care stau la baza stabilirii si ajustarii acestora sunt:

100/188

o Acoperirea cheltuielilor de productie, exploatare, intretinere, modernizare, retehnologizare, justificate economic si un profit de max. 10%; cota de modernizare si retehnologizare se stabileste la 3% din costul total al productiei, transportului, distributiei si furnizarii.

o In pretul de livrare nu se cuprind pierderile de agent termic datorate defectiunilor tehnologice;

o Preturile si tarifele pentru energie termica nu pot fi stabilite promotional si nu pot include subventia ca mijloc de recuperare a cheltuielilor de la alte categorii.

• Ordonanta de urgenta nr. 78/2002 privind asigurarea conditiilor de functionare a unor centrale termice si electrice de termoficare aflate in proprietatea consiliilor judetene sau

• Hotararea Guvernului 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala - A.N.R.S.C.

• Hotararea de Guvern 890/2003 privind "Foaia de parcurs in domeniul energetic din Romania” care stabileste strategia sectorului pana in anul 2015.

• Hotararea de Guvern nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere, hotarare cu urmari importante in evolutia investitiilor in centralele electrice, modificata si completata cu HG 322/2005

• Hotararea de Guvern 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie, modificata si completata prin HG 958/2005 ;

• Ordonanta de urgenta 81/2003 pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei si asigurarea fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si gazelor naturale pentru populatie, precum si unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare, aprobata completarii si modificari prin Legea 525/2003

• Ordonanta de urgenta 48/2004 pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea energiei termice populatiei, pentru incalzirea locuintei si prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica aprobata prin Legea 430/2004

• HG nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu caldura Hotararea prevede termenele limita pentru montarea contoarelor de energie termica la nivel de bransament de imobil sau scara si pentru utilizatori. Montarea contoarelor de energie termica la nivel de bransament de imobil sau scara este in sarcina furnizorului de energie termica si se va finaliza, conform art. 2 alin 1, pana la 30 iunie 2006. Montarea contoarelor de energie termica la nivel de apartament este in sarcina fiecarui proprietar si se va finaliza, conform art. 2 alin 2, pana la 31 iulie 2007. De asemenea, hotararea prevede acordarea sprijinului material din partea autoritatilor administratiei publice locale, respectiv a furnizorilor pentru instalarea aparatelor de masura, proprietarilor de apartamente persoane fizice cu venituri reduse stabilite potrivit legii 416/2001 privind venitul minim garantat.

101/188

Contravaloarea acestora se va recupera in maximum trei ani de la punerea in functiune prin includere in factura de plata lunara.

• Hotararea de Guvern 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, modificata si completata prin HG 958/2005 ;

• HG 1007/2004 de aprobare a Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori

• Ordonanta de urgenta 48/2004 pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea energiei termice populatiei, pentru incalzirea locuintei si prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica

• HG 163/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale in domeniul eficientei energetice

• HG 540/2004 de aprobare a Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energetic

• HG 882/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizata

• HG nr. 644/2005 privind majorarea gradului de deschidere a pietei de energie electrica

• OUG 196/2005 privind Fondul de Mediu aprobata prin Legea 105/2006 • Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor • HG 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Nationale privind accelerarea

dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice • HG 320/2006 privind aprobarea Programului National pentru reducerea costurilor

cu energia pentru populatie, prin cresterea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile in anul 2006.

• Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006 • Legea serviciul public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006 • HG 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate si

eficienta" si infiintarea Unitatii de management al proiectului. Programul Termoficare 2006 – 2009 calitate si eficienta are urmatoarele obiective de baza:

o revigorarea solutiilor de cogenerare, in conditiile socio-economice noi si de perspectiva ale Romaniei;

o promovarea solutiilor de cogenerare de cea mai inalta performanta tehnica; o promovarea solutiilor de cogenerare in conditiile reale de eficienta

energetica si economica; o incercarea, pe baze tehnice, de eficienta economica bazata pe criteriul final

al facturii energetice minime (caldura + energie + apa + combustibil) la nivelul consumatorului, de a demonstra si stabili domeniile de eficienta ale sistemelor de alimentare cu caldura bazate pe cogenerare, fata de producerea separata a caldurii si a energiei electrice.

• Legea 260/2006 privind aprobarea OUG 187/2005 pentru modificarea OUG 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate

102/188

• OG 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate

• OUG 57/2006 pentru modificarea OUG 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru energia termica. Acest act legislativ impune adoptarea in regim de urgenta a unor masuri prin instituirea, incepand cu sezonul rece 1.11.2006-31.03.2007 a unui nou ssstem de acordare a ajutoarelor pentru incalzirea locuintei mult mai flexibil si cu impact direct asupra familiilor defavorizate.

• OUG 107/2006 pentru modificarea OUG 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice

• Politica Energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura,accesibila si curata, pentru Romania” (document aflat in discutie). Politica energetica, urmarind directiile stabilite prin strategia energetica, este elaborata de ministerul de resort pe baza programului de guvernare, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale, pentru un interval de timp mediu si cu considerarea evolutiilor probabile pe termen lung.

• Legea energiei electrice 13/2007, modificata si completata prin OUG 33/2007. Scopul Legii energiei electrice este crearea unui cadru juridic de reglementare adecvat activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare a energiei electrice si a energiei termice produse in cogenerare, avandu-se in vedere satisfacerea intereselor publice si private, potrivit principiilor economiei de piata. Principalele obiective ale strategiei energetice sunt:

o asigurarea dezvoltarii durabile a economiei; o diversificarea resurselor energetici primare; o crearea si asigurarea functionarii pietelor concurentiale de energie electrica; o asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor

participantilor la piata de energie; o transparenta tarifelor, preturilor si taxelor la energie electrica; o promovarea surselor regenerabile.

• Cartea Verde privind strategia europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura.

• HG 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila. Hotararea stabileste cadrul legal necesar promovãrii si dezvoltãrii cogenerãrii de inaltã eficientã a energiei termice si a energiei electrice, bazate pe cererea de energie termicã utilã si pe economisirea energiei primare pe piata de energie, in scopul cresterii eficientei energetice si imbunãtãtirii securitãtii alimentãrii cu energie, tinand seama de conditiile climatice si economice specifice Romaniei

• Ordinul MAI 125/2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor inregistrate ca urmare a prestarii serviciilor de interes economic general de catre societatile care produc, transporta, distribuie si furnizeaza energie termica

• Legea 116/2007 privind aprobarea OUG 107/2006 pentru modificarea Ordonanþei de urgentã a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare

103/188

pentru incãlzirea locuintei, precum si a unor facilitãti populatiei pentru plata energiei termice

• HG 172/2007 privind repartizarea pe unitati administrative teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice.

• Strategia energetica a Romaniei 2007-2020 - proiect Legislatia nationala secundara

• Ordin 23 /2004 - Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie

• Ordin 25/2004 - Codul Comercial al Pietei Angro de Energie Electrica (in curs de revizuire).

• Ordin 23 /2004 - Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie

• Ordinul ANRSC nr. 233/2004 privind aprobarea unor reglementari pentru contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu caldura Metodologia este elaborata in baza HG nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu caldura din imobile de tip condominiu. Metodologia stabileste modul de repartizare a cotelor de energie termica si a facturilor aferente atat pentru consumatorii racordati la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica cat si pentru cei debransati, tinand cont de spatiile si instalatiile aflate in proprietate comuna. De asemenea, stabileste modul de repartizare si facturare a consumurilor individuale de energie termica pentru incalzire si prepararea apei calde de consum atat pentru imobile unde nu sunt montate sisteme de repartizare a costurilor cat si pentru imobile unde sunt montate astfel de sisteme. Metodele de calcul aplicabile in imobile in care nu sunt montate sisteme de repartizare a costurilor sunt aplicabile numai pana la data de 31 iulie 2007, data la care conform HG 933/2004, se va finaliza programul de instalare a sistemelor de contorizare la nivel de apartament si devin obligatorii Metodologiile de repartizare a costurilor pentru imobile unde sunt montate sisteme de repartizare a costurilor.

• Ordinul ANRE 33/2004 pentru aprobarea « Regulamentului de calificare a productiei prioritare de energie electrica » modificat si completat prin Ordinul ANRE nr.43/2005,

• Ordin 24/2005 pentru aprobarea Metodologiei de Stabilire a preturilor si a cantitatilor de energie electrica vandute de producatori prin contracte reglementate si a preturilor pentru energia termica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare – revizia 1 modificata si completata prin Ordinul 13/2006

• Ordin 13/2005 – Participarea producatorilor de energie electrica la piata concurentiala

• Decizia 630/2005 - privind reguli de functionare a pietei angro de energie electrica pe perioada de testare a noii platforme de tranzactionare

104/188

• Ordinul 33/2005 – privind aprobarea regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica

• Decizia 273/2005 privind Procedura de ajustare a preturilor pentru energia termica produsa de agentii economici aflati in competenta de reglementare a ANRE

• Ordinul 40/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietii de certificate verzi

• Ordin 52/2005 pentru stabilirea preturilor la energia electrica vanduta de producatorii hidroelectrici care nu detin contracte de portofoliu si la cea vanduta de producatorii care beneficiaza, potrivit legii, de sistemul de promovare a energiei produse din surse regenerabile de energie

• Ordin 14/2005 - Privind perioada de testare a noii platforme de tranzactionare din piata angro de energie electrica

• Decizia 630/2005 - Privind reguli de functionare a pietei angro de energie electrica pe perioada de testare a noii platforme de tranzactionare

• GHIDUL Producatorului de energie electrica din surse regenerabile de energie/2005

• Ordin 15/2005 - Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi

• Ordin 19/2005 - Metodologia de stabilire a valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi

• Ordin 20/2005 - Valorile minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi pentru anul 2005

• Ordin 30/2005 - privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica

• Decizia 630/2005 - privind reguli de functionare a pietei angro de energie electrica pe perioada de testare a noii platforme de tranzactionare

• Decizia 273/2005 privind Procedura de ajustare a preturilor pentru energia termica produsa de agentii economici aflati in competenta de reglementare a ANRE

• Ordin ANRE 21/514/2006 privind Metodologia de stabilire a preturilor locale de referinta si a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termica.

• Ordin ANRE 6/2007 privind modificarea Ordinului presedintelui ANRE nr.49/2005 pentru aprobarea tarifelor la energia electrica livrata consumatorilor captivi, cu modificarile si completarile ulterioare

• Ordin ANRE 7/2007 privind modificarea Ordinului presedintelui ANRE nr.43/2006 pentru aprobarea tarifelor medii pentru serviciile de transport, de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul comercial participantilor la piata angro de energie electrica

Legislatia internationala

• Directiva 8/2004 privind promovarea cogenerarii pe piata de energie • Directiva UE nr. 8/2004 din 11.02.2004 a Parlamentului Consiliului European,

este unul din cele mai importante documente elaborate de UE in domeniul cogenerarii. In prima parte se face o trecere in revista a principalelor aspecte

105/188

privitoare la ”promovarea cogenerarii bazata pe cerea utila de caldura”. In a doua parte se prezinta unele consideratii privitoare la metodologiile de calcul ale “energiei electrice produsa in cogenerare” si pentru “determinarea randamentului global si a economiei de energie primara, realizate in cazul cogenerarii”.

Utilizarea producerii combinate de energie electrica si termica – cogenerarea - reprezinta un potential important pentru cresterea eficientei si reducerea impactului asupra mediului inconjurator, fiind considerata un obiectiv important al Uniunii Europene. Utilizarea eficienta a combustibilului ofera economii de energie si poate contribui in mod substantial la evitarea emisiilor de CO2, comparativ cu producerea separata. Aceasta tehnologie este corelata din ce in ce mai mult cu utilizarea resurselor energetice autohtone cum ar fi gazul natural, biomasa, deseurile, ducand la atingerea obiectivelor Uniunii Europene legate de diversificarea resurselor si asigurarea cererii de energie. Directiva Uniunii Europene privind promovarea cogenerarii urmareste crearea unui cadru pentru sustinerea acestei tehnologii eficiente si depasirea barierelor existente, in vederea patrunderii pe pietele liberalizate de energie electrica si de a utiliza potentialul nefolosit. Directiva nu include o tinta obligatorie pentru statele membre, care sa oblige fiecare tara la un anumit procent de energie electrica produsa in cogenerare. Totusi reprezinta un semnal din partea Uniunii Europene de promovare a cogenerarii pe piata de energie. La nivel european exista un potential considerabil pentru extinderea cogenerarii. Statele membre vor trebui sa analizeze potentialul national pentru cogenerare precum si barierele nationale si sa raporteze in mod regulat progresele realizate in realizarea potentialurilor nationale. (art. 6 al Directivei). Daca acest potential va fi realizat este posibila in viitorul apropiat schimbarea tehnologiilor si a combustibililor utilizati pentru producerea energiei. Principalul argument in favoarea cogenerarii ramane reducerea consumului de combustibil si prin aceasta a emisiilor de gaze cu efect de sera. Promovarea cogenerarii poate fi una din caile de realizare a angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto. Pe termen scurt, Directiva urmareste sa sprijine instalatiile de cogenerare existente si sa creeze un mecanism echilibrat pe piata. Directiva asigura armonizarea definitiilor cogenerarii, randamentelor, micro si mini cogenerarii si un cadru de garantare a originii energiei electrice produse in cogenerare. Alte directive si rezolutii ale UE, privind cogenerarea:

• Cartea verde asupra sigurantei alimentarii cu energie (15.11.2001): prin care se cer masuri de incitare in favoarea trecerii la utilizarea instalatiilor de producere eficienta a energiei, “incluzand si cogenerarea”;

• Rezolutia din 25.10.2002 asupra punerii in aplicare a primei etape a programului european privitor la schimbarile climatice, urmarea protocolului de la Kyoto: “…Parlamentul european saluta ideea de a se supune aprobarii o propunere de revigorare a masurilor comunitare pentru promovarea cogenerarii si cere adoptarea rapida a unei directive” pentru aceasta.

• Directiva 91/11.12.2002 asupra performantelor energetice ale cladirilor: “… este obligatoriu pentru Statele membre de a veghea astfel incat pentru cladirile noi cu o suprafata totala utila de peste 1.000 m2 pe langa alte sisteme care fac obiectul studiilor.

Documente legislative in domeniul mediului

106/188

Principalele documente legislative din domeniul mediului sunt prezentate in cele ce urmeaza:

• Ordonanta de Urgenta, nr. 195/2005 privind protectia mediului, care abroga Legea Protectiei Mediului, nr. 137/1995, (republicata in anul 2000 cu modificarile si completarile din OU nr. 91/2002 si aprobata prin Legea nr. 294/2003);

• Legea Protectiei Atmosferei, nr. 665/2001, care urmareste prevenire, eliminarea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei, in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si mediului, asigurandu-se alinierea la normele juridice internationale si la reglementarile Uniunii Europene;

• Legea Apelor, nr. 107/1996, cu modificarile si completarile din Legea nr.310/2004, care urmareste conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor apelor de suprafata si subterane;

• HG nr. 541/2003 modificata prin HG nr. 322/2005; este principala reglementare care guverneaza sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanti (SO2, NOx si pulberi) in aer de la instalatiile mari de ardere, cu puterea termica egala sau mai mare de 50 MWt pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

Pentru instalatiile mari de ardere cu functionare pe combustibil gazos, valorile limita stabilite de HG nr. 541/2003 ale emisiilor de substante poluante sunt urmatoarele:

Tip combustibil

Putere termica (MWt)

SO2 (mg/Nm3)

NOx (mg/Nm3)

Pulberi (mg/Nm3)

O2 ( %)

Combustibil gazos (gaze naturale) 50 – 100 35 150 5 3

• Ordinul MMGA nr.85/2007 aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului

national de alocare. Odata cu intrarea Romaniei in UE, a devenit obligatorie participarea la schema europeana de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, cunoscuta prin abrevierea EU-ETS (European Union - Emission Trading Scheme). Scopul EU ETS reprezinta promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre agentii economici cu activitati care genereaza astfel de emisii, in asa fel incat indeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto sa fie mai putin costisitoare. Schema UE este stabilita prin Directiva 2003/87/CE privind infiintarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Prevederile acestei directive se aplica pentru emisiile de CO2 (dioxidul de carbon). Schema se aplica pentru doua faze, si anume:

• Faza I: perioada 1.01.2005-31.12.200 • Faza II: perioada 2008-2012, corespunzand cu prima perioada de angajament a

Protocolului de la Kyoto. Pentru participarea la aceasta schema, fiecare tara din UE trebuie sa-si intocmeasca un Plan National de Alocare pentru fiecare faza. PNA se transmite spre aprobare la Comisia Europeana cu 18 luni inainte de inceperea fiecarei Faze. Planurile Nationale de Alocare determina cantitatea totala de emisii de CO2 pe care Statele Membre le acorda companiilor lor, care pot fi cumparate sau vandute de catre aceste companii. PNA se elaboreaza in conformitate cu Ghidul CE.

107/188

Dupa aprobarea de catre CE, datele din PNA nu mai pot fi modificate in nici un fel, pentru intreaga faza. A treia Faza va incepe din 2013. PNA-ul Romaniei s-a elaborat pentru ultimul an al Fazei I (2007) si pentru Faza II (2008- 2012) si a fost transmis la CE. Unul din sectoarele incluse in PNA, pentru care s-a realizat alocarea este sectorul energetic = instalatii de ardere cu puterea termica ≥ 20 MWt.

108/188

CAPITOLUL 9. MASURI DE EFICIENTIZARE A FUNCŢIONARII SISTEMULUI INTEGRAT DE TERMOFICARE Structura sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice conform HG 462/2002 pentru aprobare Programului „Termoficare 2006-2009 calitate ai eficienta”, este urmatoarea: Grupa 1: Componente ale sistemului centralizat:

1. Unitatea de productie agent termic 2. Reteaua de transport agent termic primar (apa fierbinte) 3. Puncte de termoficare 4. Reteaua de distributie a apei calde si a agentului termic de incalzire 5. Contorizarea la nivel de imobil

Grupa 2: Componente ale consumatorului final:

6. Reteaua interioara de alimentare a imobilului, cu apa calda si cu agent termic de incalzire

7. Contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatate Grupa 3: Componenta de reabilitare termica a cladirilor de locuit:

8. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor de locuit, respectiv a fatadelor, teraselor si a tamplariei exterioare .

9.1 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA EFICIENTIZARII SISTEMULUI DE TERMOFICARE In prezent, energia termica necesara municipiului Timisoara este asigurata din cele doua surse de energie apartinand AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA (CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud) si din centrale termice de cvartal. CET Timisoara Sud alimenteaza cu caldura zona de sud a orasului, iar CET Timisoara Centru alimenteaza cu caldura zona de nord a orasului.

Amplasare CET Timisoara Centru (evidentiat in rosu)

109/188

Amplasare CET Timisoara Sud (evidentiat in rosu la partea de sud a orasului)

Interconectarea celor doua surse de caldura se realizeaza in prezent printr-o magistrala Dn1000. Magistrala este folosita doar in situatii de avarie sau de opriri planificate a unei centrale, datorita costurilor mari de pompare. Centralele functioneaza independent in reteaua de termoficare primara. Reteaua de termoficare primara poate fi impartita intre cele doua centrale in mai multe moduri, prin trecerea unor zone de pe o centrala pe alta, prin manevre in caminele de sectionare. Modul uzual de functionare al centralelor este: • iarna: functioneaza ambele centrale • vara: functioneaza CET Centru iar pe perioadele de revizie ale acesteia

functioneaza CET Sud. Necesarul de energie electrica este asigurat din Sistemul Energetic National. CET Timisoara Centru a fost conceputa ca o centrala termica in care, au fost instalate in timp si echipamente de producere a energiei electrice, centrala devenind centrala electrica de termoficare urbana si industriala. In prezent, centrala furnizeaza apa fierbinte pentru sistemul de termoficare, in timp ce furnizarea de abur tehnologic pentru mici consumatori din zona este sistata. Combustibilii utilizati in centrala sunt gazul natural si pacura. CET Timisoara Sud, urma sa fie echipata conform proiectului initial, astfel: • doua blocuri de 120 MW, echipate fiecare cu un cazan de abur de 525 t/h, 197

bar, 5400C/5400C si un turboagregat tip FIL 120 MW de condensatie cu priza reglabila de termoficare

• doua cazane de apa fierbinte de cate 100 Gcal/h

110/188

• trei cazane de abur de cate 100 t/h, 15 bar, 2500C.

Boilerele de termoficare aferente blocurilor de 120 MW erau prevazute sa functioneze in regim de baza, varful fiind asigurat atat din cazanele de apa fierbinte (CAF) din CET Timisoara Sud, cat si din CAF-urile din CET Timisoara Centru. CET Timisoara Sud trebuia sa livreze apa fierbinte pentru sistemul de termoficare, abur tehnologic pentru consumatorii industriali din zona sa de influenta, precum si energie electrica in Sistemul Electroenergetic National. CET Timisoara Sud a fost proiectata pentru functionarea pe urmatorii combustibili: • combustibil de baza: lignit cu Pci=1610 kcal/kg • combustibil pentru suport flacara, pornire si aprindere: gaze naturale, in procent de

12% pentru cazanele de abur din componenta blocurilor, respectiv 16% pentru celelalte cazane.

Lucrarile la blocurile de 120/150 MW, incepute in anul 1986, au stagnat atat din cauza schimbarii tipului de cazan care urma sa echipeze blocul de 120 MW, cat si din lipsa de fonduri, fiind practic oprite in anul 1989. Executia blocurilor a fost definitiv sistata in anul 2000. CET Timisoara Sud furnizeaza apa fierbinte in sistemul de termoficare si, incepand cu sezonul de incalzire 2007 – 2008, va incepe si producerea energiei electrice/ livrarea energiei electrice catre SEN, urmare a punerii in functiune, in anul 2007, a turbinei cu contrapresiune care sa prelucreze aburul produs in cazanele de abur industrial. Centrala nu furnizeaza abur tehnologic si nu sunt perspective pentru reluarea furnizarilor de abur industrial. CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud au o eficienta energetica globala medie, cu implicatii directe asupra costurilor de producere. Centralele nu dispun de echipamente pentru protectia mediului care sa le asigure incadrarea in normele aferente legislatiei UE. Sistemele construite dupa conceptia anilor 70, asa cum este si cazul municipiului timisoara, se caracterizeaza prin: - echipamente de producere a energiei termice cu randamente globale scazute; - conducte de transport cu coeficient mare de pierderi atat a energiei termice cat si a

agentului termic; - schimbatoare de caldura cu randamente scazute; - lipsa contorizarii la bransament; - absenta sistemului de contorizare la consumatorul individual; - inexistenta unui sistem complet de monitorizare pentru urmarirea functionarii

sistemului. In concluzie, in prezent sistemul de termoficare din municipiul Timisoara functioneaza cu eficienta redusa (randamente scazute, pierderi de energie termica prin izolatie, etc) si consumuri specifice ridicate de combustibil si energie electrica. In aceste conditii, consumatorii sunt alimentati cu energie termica la parametri (debit, temperatura si presiune) corespunzatori, dar in conditiile unui pret ridicat al caldurii.

111/188

Exista o serie de constrangeri privind caracteristicile tehnice si constructive ale imobilelor. Din punctul de vedere al performantelor termice, imobilele racordate la sistemele centralizate de incalzire urbana prezinta o serie de caracteristici care le dezavantajeaza: - zidurile exterioare si terasele realizate cu tehnologii si materiale care faciliteaza

transferul de caldura catre exterior; - tamplarii cu performante reduse din punctul de vedere al transferului de caldura; - instalatiile interioare de incalzire nu sunt individualizate pe apartamente, nepermitand

o contorizare individuala pe fiecare abonat. Procesul de liberalizare a pietei de energie si posibilitatile oferite prin exploatarea unor grupuri energetice cu o inalta competitivitate si eficienta – in contextul apropiatei aderari la Uniunea Europeana - impune analizarea posibilitatilor de imbunatatire a modului de satisfacere a cererii de energie electrica si termica. Avand in vedere sprijinul guvernamental acordat comunitatilor locale prin adoptarea Programului “Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”, aprobat cu HG 462/2006, este oportuna aplicarea unor solutii tehnice performante in scopul eficientizarii sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice. Astfel, in vederea rentabilizarii activitatii de producere a energiei termice, prin reducerea costurilor si prin scaderea emisiilor actuale de noxe, cat si prin asigurarea din surse proprii a energiei electrice necesare se impune realizarea unor lucrari de investitii in cadrul CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud. Aceste lucrari urmaresc retehnologizarea actualelor instalatii respectiv prevederea unor noi capacitati de productie a energiei electrice si termice in cogenerare, precum si reducerea poluarii. Obiectivele generale avute in vedere prin realizarea acestor lucrari de investitii in cadrul centralelor, sunt urmatoarele:

Imbunatatirea parametrilor tehnico-economici. Cresterea eficientei energetice prin producerea in cogenerare a energiei electrice si

termice. Reducerea poluarii mediului prin implementarea unor tehnologii performante

Obiectivul principal urmarit prin realizarea proiectului integrat de eficientizare pe intregul lant de la sursa pana la consumatorul final, consta in asigurarea optimizarii functionarii sistemului centralizat de producere, transport si distributie din municipiul Timisoara, in vederea cresterii eficientei energetice, a gradului de siguranta in alimentarea cu caldura a consumatorilor urbani, precum si protejarea mediului inconjurator in conformitate cu normele europene. 9.2. GENERALITAŢI PRIVIND MASURILE ABORDATE In contextul cresterii competitiei pe piata de energie, prioritatea acordata cogenerarii rezida din avantajele sale principale, desprinse din experienta acumulata pana in prezent: • Economie de combustibil primar; producerea combinata a energiei electrice si

termice in instalatia de cogenerare este considerabil mai eficienta decat producerea acelorasi cantitati de energie electrica si termica separat in centrale electrice si centrale termice clasice.

• Reducerea poluarii atmosferice; eficienta ridicata a utilizarii combustibilului are un

112/188

impact pozitiv asupra mediului, emisiile de gaze de ardere fiind mai reduse decat in cazul oricarei alte metode de producere a energiei. De aceea extinderea cogenerarii poate fi un instrument de baza in indeplinirea programelor de reducere a poluarii si mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon – pentru care, conform Protocolului de la Kyoto, Romania si-a asumat un obiectiv de reducere cu 8% pana in anul 2012 fata de nivelul anului 1989.

Astfel, promovarea/extinderea sistemelor de alimentare cu caldura utilizand surse de cogenerare raspunde necesitatilor generale privind cresterea eficientei energetice si protectia mediului inconjurator. Toate masurile propuse pentru eficientizarea functionarii in perioada de perspectiva a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Timisoara, au fost stabilite ca urmare a analizarii unor solutii tehnice moderne si performante la nivel mondial, cu un grad redus de poluare a mediului ambiant. S-au avut in vedere de asemenea noile prevederi legislative care asigura facilitati in ceea ce priveste implementarea masurilor de crestere a eficientiei globale a sistemelor de termoficare. Principalele efecte scontate ca urmare a implementarii masurilor propuse, vor consta in:

- reducerea pierderilor de caldura din cadrul sistemului - reducerea consumurilor specifice de combustibil si energie - cresterea eficientei echipamentelor si instalatiilor din cadrul sistemului - cresterea gradului de siguranta in exploatare a sistemului - reducerea costurilor de producere a energiei - facturarea corespunzatoare a energiei termice livrate si cresterea gradului de

incasare a facturilor - cresterea gradului de protectie a mediului ambiant ca urmare a reducerii

emisiilor poluante (CO2, CO, SO2, NOx, pulberi, etc). Toate masurile tehnice avute in vedere au la baza concluziile rezultate in urma analizei referitoare la:

- starea actuala a tuturor componentelor sistemului de termoficare - piata de energie din municipiul Timisoara - prevederile legislative referitoare la functionarea echipamentelor energetice si

respectarea restrictiilor de mediu - prevederile legislative referitoare la cresterea calitatii si eficientei sistemelor

de termoficare. In vederea implementarii masurilor de eficientizare a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Timisoara care vor permite companiei sa beneficieze de facilitatile pe care le ofera prevederile legislative referitoare la sistemele de termoficare, analiza va fi abordata distinct pe urmatoarele tipuri de lucrari: - Lucrari cu privire la sursele de producere a energiei termice in vederea producerii

agentului termic in conditii de eficienta energetica ridicata (Componenta 1). - Lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor de transport si distributie si a

punctelor termice (Componentele 2, 3, 4). - Lucrari de contorizare la nivel de imobil (Componenta 5). - Lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor interioare de alimentare a imobilului

cu apa calda si agent termic de incalzire si contorizarea individuala (Componentele 6, 7).

- Lucrari de reabilitare termica a anvelopei cladirilor, a fatadelor, teraselor si tamplariei exterioare (Componenta 8).

113/188

9.3 MASURI PENTRU IMBUNATATIREA EFICIENTEI LA CONSUMATORII DE

CALDURA Masurile pentru imbunatatirea eficientei la consumatorii de caldura, cuprind:

• Reabilitarea si modernizarea retelelor interioare de alimentare a imobilului cu apa calda si agent termic de incalzire, cu trecerea de la distributia pe verticala, la distributia pe orizontala.

• Contorizarea la nivel de imobil - contorizarea consumurilor individuale pe apartament, atat pentru apa calda de consum, cat si pentru agentul termic pentru incalzire; montarea robinetilor termostatici;

• Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, a fatadelor, teraselor si tamplariei exterioare.

Termoizolarea anvelopei unei cladiri consta in:

- termoizolarea peretilor exteriori - modernizarea tamplariei exterioare - termoizolarea planseului peste subsol - termoizolarea planseului peste ultimul nivel.

Se estimeaza ca in urma aplicarii masurilor propuse a se realiza la nivelul consumatorilor, necesarul de energie termica la consumator va fi diminuat cu cca. 20%.

114/188

9.4 MASURI DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE IN SISTEMELE DE

TRANSPORT SI DISTRIBUTIE In urma analizei privind starea tehnica a echipamentelor si instalatiilor care intra in componenta sistemului de transport si distributie, se propun urmatoarele tipuri de lucrari necesare in vederea imbunatatirii eficientei energetice:

9.4.1 Sistemul de transport Masurile necesare in vederea cresterii eficientei in sistemul de transport a caldurii, cuprind: • Izolarea conductelor amplasate suprateran; • Inlocuirea conductelor uzate amplasate subteran in canale termice; • Reechiparea platformelor de vane de pe traseul magistralelor de termoficare si a

principalelor ramificatii; • Reabilitarea constructiilor • realizarea unui sistem automatizat pentru conducere si control

9.4.2 Sistemul de distributie

Se vor avea in vedere masuri privind reabilitarea conductelor de distributie pentru retelele apartinand punctelor termice cat si pentru cele apartinand centralelor termice. Acestea constau in: • Demontarea conductelor existente si inlocuirea acestora cu conducte preizolate

montate direct in pamant, urmand traseele existente, cu exceptia situatiilor in care acestea subtraverseaza subsolurile blocurilor, caz in care conductele vor fi montate pe trasee noi.

• Reabilitarea constructiilor. 9.4.3 Punctele termice Se va realiza reabilitarea tuturor punctelor termice existente si inlocuirea echipamentelor uzate fizic si moral. La echiparea punctelor termice se are in vedere faptul ca o parte dintre acestea au fost deja modernizate. Se vor monta:

- pompe prevazute cu convertizoare de frecventa (adaptat tipului de pompa utilizat) pe circuitul de incalzire si cel de apa calda de consum,

- sisteme noi de adaos-expansiune (vase de expansiune, pompe de adaos, statii de dedurizare),

- aparatura de reglare si control (regulatoare de debit-robinete de amestec cu trei cai – si de presiune – regulatoare de presiune diferentiala),

- integrarea unui sistem de functionare automatizata a tuturor echipamentelor din punctele termice, cu mentinerea schemei de racordare- indirecta, cu prepararea apei calde de consum in doua trepte serie, iar pe circuitul primar schimbatoarele de incalzire fiind in serie cu cele pentru apa calda.

115/188

- pompe de recirculare a apei calde de consum (avand in vedere prevederea conductei de recirculare)

Se va prevedea si contorizarea cu bucle de masura pentru energia termica livrata la bransamente. 9.4.4 Sistem de monitorizare In situatia actuala nu exista sistem de monitorizare privind functionarea sistemului, ci numai o slaba dotare privind gestiunea livrarii agentului termic. In cadrul actiunii de reabilitare si modernizare a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura din municipiul Timisoara, este necesara extinderea sistemului de monitorizare. Se estimeaza ca in urma aplicarii masurilor de eficientizare in sistemul de transport si distributie, pierderile de energie termica vor fi de cca. 8%.

116/188

9.5 NECESARUL DE CALDURA LA SURSELE DE PRODUCERE Debransarile/rebransarile inregistrate in ultimii ani, au condus, per total, la reducerea consumului de energie termica in punctele termice si, implicit, la limita surselor de producere. Calculul necesarului de energie termica pentru incalzire si pentru prepararea apei calde menajere si sanitare are la baza datele furnizate de catre SC COLTERM SA, bazandu-se pe datele istorice inregistrate, precum si planurile de dezvoltare locala ale municipalitatii. Necesarul maxim orar de caldura a fost determinat pe baza standardelor in vigoare si a consumurilor istorice inregistrate, a masurilor de eficientizare si a planurilor de dezvoltare ale municipalitatii. Urmare a masurilor politico-administrative si tehnico-economice intreprinse pentru eficientizarea in functionare si pentru reducerea costurilor de producere a energiei termice, dar si a realizarii unor noi constructii in Timisoara, calculele au luat in considerare existenta, in anul 2013 a unui numar suplimentar de apartamente bransate la sistemul centralizat de alimentare cu caldura de cca 7500 (locuinte noi _ potrivit planurilor urbanistice locale si apartamente rebransate).

Evolutia sarcinii termice la consumator functie de implementarea programului de eficienta energetica

-20

50

120

190

260

330

400

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Gca

l/h

consumatori existenti consumatori noi Total

Necesarul actual teoretic de energie termica la limita surselor de producere este:

o maxim iarna: 460 Gcal/h o mediu iarna: 355 Gcal/h o mediu vara 30 Gcal/h o minim vara: 20 Gcal/h

Potrivit datelor istorice privind functionarea SACET Timisoara, media necesarului de energie termica inregistrat in ultimii 4 ani de exploatare a fost:

o maxim iarna: 360 Gcal/h

117/188

Pierderilede energie termica in sistemele de transport si distributie ale acesteia sunt de cca. 15% pentru sistemul de transport si de cca. 10% pentru sistemul de distributie. Se estimeaza ca, prin lucrarile propuse pentru reabilitarea celor doua sisteme, pierderilede energie termica vor ajunge la cca. 8%. Reabilitarea termica a apartamentelor va conduce la realizarea unor economii de energie termica de cca 16%. Aceasta in conditiile in care mare parte dintre blocurile de locuinte au deja terase acoperite amenajate si in conditiile in care se considera ca este posibila reabiliaterea in numai 5 ani a unui cca. 80 % din cele 96000 de apartamente alimentate cu caldura in sistem centralizat. Avand in vedere cele precizate anterior, este de asteptat ca necesarul de caldura ce va fi inregistrat la limita surselor in regimul de functionare maxim iarna, dupa realizarea lucrarilor propuse in studiul de fata (dupa anul 2013) sa fie de cca 316 Gcal/h

Evolutia sarcinii termice la consumator, respectiv la limita sursei de producere a energiei termice _ regim: maxim

iarna

120

190

260

330

400

2005

2007

2009

2011

2013

2015

2017

2019

2021

2023

2025

2027

Gca

l/h

Sarcina termica la nivelul consumatorului Sarcina termica la sursa

Consumul de energie la nivelul consumatorului final inregistreaza o tendinta descrescatoare, stabilizandu-se la cca 870000 Gcal/an, potrivit graficului urmator:

118/188

Evolutia consumului de energie termica la consumatorul final alimentat din SACET

500000

580000

660000

740000

820000

900000

980000

1060000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Gca

l/a

Consum de energie termica la nivelul consumatorului final alimentat din SACET

119/188

CAPITOLUL 10. IDENTIFICAREA SOLUTIILOR POSIBILE DE ASIGURARE A INCALZIRII LOCALITATII, TINAND CONT DE SITUATIA ACTUALA Municipalitatea Timisoara este profund angajata in mentinerea in stare buna de functionare a Sistemului Centralizat de Alimentare cu Energie Termica a consumatorilor din localitate. In acest sens, in anul 2004, a fost adoptat „Conceptul privind Sistemul de Termoficare al Municipiului Timisoara”, in conditiile in care Sistemul mentionat asigura incalzirea si apa calda menajera pentru cca. 80% din populatia Timisoarei. Conceptul strategic a fost realizat pe baza analizelor comparative de echipare a surselor de producere a energiei termice si a studiilor de prefezabilitate elaborate anterior, tinandu-se seama de necesarul de energie termica al consumatorilor din localitate si de necesitatea optimizarii procesului de productie/transport/distributie a agentului termic. Dupa anul 2002, la fel ca si in cazul altor centrale externalizate din Termoelectrica, conducerea societatii de producere a energiei termice si electrice din Timisoara si- a pus problema asigurarii continuitatii activitatii si chiar a dezvoltarii acesteia. Astfel, printre posibilitatile de dezvoltare, avand in vedere deficitul de energie electrica al Zonei, in contextul in care Regiunea de Vest era si este una dintre regiunile cu dezvoltarea cea mai ridicata, dar si proiectele anterioare realizate pentru dezvoltrea CET Sud, conducerea, impreuna cu proprietarul (Primaria Timisoara), beneficiind de servicii de consultanta specializate, si-au pus problema realizarii unor investitii in echipamente de generare a energiei electrice de puteri mai mari (100 MW). In cazul solutiilor de cogenerare, caracteristicile echipamentelor avute in vedere in analiza pentru dezvoltarea si reabilitarea CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud au fost alese pe baza urmatoarelor considerente: • Prevederea unor solutii comparabile, echivalente din punctul de vedere al energiei

termice livrate pe total sistem de termoficare din Municipiul Timisoara. • Stabilirea urmatoarelor obiective ale instalarii de noi echipamente in cele doua

centrale: o cresterea eficientei energetice prin optimizarea cantitatii de energie termica

produsa in cogenerare; o cresterea veniturilor prin vanzarea de energie electrica si eliminarea costurilor de

achizitie din sistem a energiei electrice pentru servicii proprii; o reducerea poluarii mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne si eficiente de

producere a energiei. • Luarea in considerare a restrictiilor existente, si anume:

o pentru CET Timisoara Centru: amplasarea de noi echipamente este posibila numai prin demolarea

echipamentelor vechi (cazanele de abur nr.7 si 8, de 7 t/h) evacuarea puterii electrice in retea este limitata combustibilul - gaze naturale - este asigurat din reteaua de distributie a

orasului la presiuni reduse iarna centrala fiind amplasata in centrul orasului, poluarea trebuie sa fie minima,

deci se impune utilizarea unui combustibil cu impact redus asupra mediului.

120/188

o pentru CET Timisoara Sud: - cantitati disponibile reduse de gaze naturale, cu presiune scazuta

iarna.

Solutiile tehnice analizate: Avand in vedere restrictiile mentionate anterior, dar si dorinta AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA de a imbunatati eficienta in functionare a CET Timisoara Centru, pentru echiparea acestei centrale, in anii 2002 – 2005 au fost analizate urmatoarele solutii tehnice: Solutia 1: Instalatii de cogenerare cu turbine cu gaze de 10 MW • 2 instalatii de turbine cu gaze cu puterea 2 x 10 MW • 2 cazane recuperatoare de caldura sub forma de apa fierbinte, fara ardere

suplimentara, de cate 14 Gcal/h • 1 cazan nou de abur de 10 t/h pentru servicii proprii • statie electrica 20 kV Solutia 2: Instalatii de cogenerare cu turbina cu gaze de 20 MW • 1 instalatie de turbina cu gaze cu puterea 1 x 20 MW • 1 cazan recuperator de caldura sub forma de apa fierbinte, fara ardere suplimentara,

de 26 Gcal/h • 1 cazan nou de abur de 10 t/h pentru servicii proprii • statie electrica 20 kV Solutia 3: Instalatii de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur de 20 MW • 1 sau 2 instalatii de turbine cu gaze cu puterea totala de cca. 14 MWe • 1 cazan recuperator de caldura de 40 – 50 t/h • 1 turboagregat cu abur de cca 6 MW

• schimbator/schimbătoare de căldură pentru preluarea energiei termice - puterea 26 Gcal/h

Solutia 4: Instalatii de cogenerare cu turbine cu gaze de 5 MW • 2 instalatii de turbine cu gaze cu puterea 2 x 5 MW • 2 cazane recuperatoare de caldura sub forma de apa fierbinte, fara ardere

suplimentara, de cate 7.6 Gcal/h • 1 cazan nou de abur de 10 t/h pentru servicii proprii Solutia 5 : Instalatii de cogenerare cu motoare termice 2 x 10 MW • 2 motoare termice cu puterea 2 x 10 MW • 2 cazane recuperatoare de caldura-apa fierbinte din gazele evacuate, fara ardere

suplimentara si 2 instalatii pentru recuperarea caldurii din circuitele de racire, rezultand in total cate 7,2 Gcal/h pentru fiecare motor termic

• 1 cazan nou de abur de 10 t/h pentru servicii proprii • statie electrica 20 kV Solutia 6 Instalatii de cogenerare cu turbine cu abur 2x10 MW • 2 turbine cu abur 2x10MW cu contrapresiune si prize

parametrii abur intrare : 92 t/h, 90 bar, 5350C parametrii abur la priza : 12 bar parametrii abur la contrapresiune : 70,4 t/h, 4 bar

121/188

caldura livrata : 34 Gcal/h • 2 cazane de abur 2x100 t/h

parametrii abur iesire : 100 t/h, 98 bar, 5400C randament: 92% combustibil: gaze natuale/pacura

• schimbatoare de caldura abur-apa 2x34 Gcal/h • statie electrica 20 kV Solutia 7 Instalatii de cogenerare cu turbina cu abur 20MW • 1 turbina cu abur 1 x 20 MW cu contrapresiune si prize

parametrii abur intrare : 130 t/h, 130 bar, 5350C parametrii abur la priza : 12 bar parametrii abur la contrapresiune : 102 t/h, 4 bar caldura livrata : 51,9 Gcal/h

• 1 cazan de abur de 140 t/h parametrii abur iesire : 140 t/h, 137 bar, 5400C randament : 92% combustibil : gaze naturale/pacura

• schimbator de caldura abur-apa 52 Gcal/h • statie electrica 20 kV Solutiile analizate reprezinta diferite optiuni de echipare menite, in principiu, sa asigure producerea in cogenerare a energiei termice necesare asigurarii prepararii apei calde menajere si sanitare, dar si oferirea unei orientari asupra tipului si marimii instalatiei care conduce la cresterea reala a eficientei tehnico-economice globale in CET Centru. In acest sens, au fost analizate solutii cu turbine cu gaze, turbine cu abur si motoare termice. Solutiile analizate pentru echiparea CET Timisoara Sud; la fel ca si in cazul CET Timisoara Centru, atat proprietarul Societatii (Primaria Timisoara), cat si conducerea acesteia, au dorit analizarea unor solutii de echipare a centralei in asa fel incat sa se asigure functionarea cu eficienta tehnico-economica ridicata, in contextul in care Zona de Vest a tarii este un „importator” net de energie electrica din SEN. Solutii: Solutia 1: Instalatii de cogenerare cu turbine cu abur 2 x 6 MW Solutia prevede utilizarea aburului din cele 3 cazane de abur existente de cate 100 t/h, cu parametri 16 bar, 250 0C pentru producerea energiei electrice si termice in 2 turbine cu abur de cate 6 MW, in contrapresiune, inlocuindu-se astfel utilizarea SRR-urilor actuale. Caldura produsa in contrapresiune va fi utilizata pentru serviciile proprii ale centralei si pentru producerea apei fierbinti in boilerele noi livrate impreuna cu turbina sau in boilerele existente. Echipamentele noi de cogenerare care se instaleaza in centrala sunt:

• 2 turbine cu abur de cate 4-6 MW, cu contrapresiune la 2 bar • parametrii abur intrare: 60 t/h, 14,5 bar, 2450C • parametrii abur la contrapresiune: 60 t/h, 2 bar • caldura livrata: 31,5 Gcal/h

122/188

Solutia 2: Instalatii de cogenerare cu turbine cu abur 3 x 6 MW (turbine cu functionarea in tandem) Solutia prevede utilizarea aburului din cele 3 cazane de abur existente de cate 100 t/h, cu parametri 16 bar, 250 0C pentru producerea energiei electrice si termice in contrapresiune, inlocuindu-se astfel utilizarea SRR-urilor actuale. Caldura produsa in contrapresiune va fi utilizata pentru serviciile proprii ale centralei si pentru producerea apei fierbinti in boilerele existente.

• 3 x 6 MW, turbine cu abur cu contrapresiune la 2 bar • parametrii abur intrare: 300 t/h, 14,5 bar, 2450C • parametrii abur la contrapresiune: 300 t/h, 2 bar

Solutia 3: Instalatii de cogenerare cu 2 x 5 MW motoare termice Echipamentele noi de cogenerare care se instaleaza in centrala sunt:

• 2 motoare termice cu puterea 2 x 5 MW. Motoarele sunt cu ardere interna cu aprindere prin scanteie si functioneaza numai pe gaze naturale

• 2 cazane recuperatoare de caldura-apa fierbinte din gazele evacuate, fara ardere suplimentara si 2 instalatii pentru recuperarea caldurii din circuitele de racire, care produc in total cate 4,3 Gcal/h pentru fiecare motor termic

Solutia 4: Instalatii de cogenerare cu 1 x 20 MW turbina cu gaze Echipamentele noi de cogenerare care se instaleaza in centrala sunt:

• 1 instalatie de turbina cu gaze cu puterea 1 x 20 MW • 1 cazan recuperator de caldura sub forma de apa fierbinte, fara ardere

suplimentara, de cca 26 Gcal/h Solutia 5: Instalatii de cogenerare cu1 x 20 MW turbina cu abur si cazan de abur functionand pe biomasa Echipamentele noi de cogenerare care se instaleaza in centrala sunt: • 1 turbina cu abur 1x20MW cu condensatie si priza de termoficare

• parametrii abur intrare: 140 t/h, 60 bar, 5100C • parametrii abur la priza: 2 bar • debit maxim / minim condensator : 94,7 / 13 t/h • caldura livrata: 51,9 Gcal/h

• 1 cazan de abur 1x150 t/h • tip: ardere in strat fluidizat circulant • parametrii abur iesire: 150 t/h, 60 bar, 5100C • randament: 90% • combustibil: biomasa 100%

Caracteristicile principale ale biomasei sunt puterea calorifica medie de cca 3500 kcal/kg (biomasa uscata) si continutul de cenusa de cca 1,5%. Solutia 6: Instalatie de cogenerare cu 1 x 100 MW turbina cu abur cu cazanul functionand pe carbune Echipamentele noi de cogenerare care se instaleaza in centrala sunt: • 1 turbina cu abur 1x100MW cu condensatie si prize

• parametrii abur intrare : 460 t/h, 127 bar, 5450C

123/188

• parametrii abur la priza 1 : 12 bar • parametrii abur la priza 2: 2 bar • debit maxim / minim condensator : 126 / 18 t/h • caldura livrata la priza 2 : 160 Gcal/h (corespunzator unui

debit termic la priza 1 egal cu zero) • 1 cazan de abur 1x480 t/h

• parametrii abur iesire : 480 t/h, 137 bar, 5500C • randament: 88% • combustibil: biomasa/gaze naturale

Solutiile rezultate optime in cadrul analizelor tehnico economice realizate pentru care exista deja proiecte aflate in diferite faze de derulare, sunt: - pentru CET Timisoara Centru:

• instalarea unei unitati noi de cogenerare (ciclu combinat) de cca. 20 MW + cazan recuperator de apa fierbinte de cca. 25 Gcal/h

• valoarea investitiei este de cca. 23 mil Euro • faza de implementare in care se afla – negocierea contractului de finantare

partiala - pentru CET Timisoara Sud:

• instalarea unei turbine cu abur de cca. 18 MW, care sa prelucreze aburul produs in cazanele de abur industrial (100 t/h) existente

• investitia este in curs de realizare; se asteapta ca punerea in functiune sa aiba loc in primul trimestru al anului 2007

• valoarea investitiei este de cca. 6,2 mil euro In cazul CET Sud, solutia: turbina cu abur cu contrapresiune a rezultat pe baza ofertelor concrete ale furnizorilor de echipamente, la licitatia organizata pentru achizitionarea echipamentelor. Alaturi de aceste proiecte de investitii, SC COLTERM SA s-a angajat sa respecte Planul de Conformare stabilit impreuna cu Ministerul Mediului, in ceea ce priveste realizarea investitiilor necesare pentru protectia mediului. Astfel, prin Planul de Conformare, SC COLTERM SA s-a angajat sa realizeze investitii de cca 80 mil euro pentru:

- modernizarea electrofiltrelor CAF-urilor si CAI-urilor de la CET Timisoara Sud,

- instalarea echipamentelor de desulfurare si a arzatoarelor low NOx pentru echipamentele mentionate anterior

- extinderea instalatiei de evacuare a zgurii si cenusii in fluid dens - modernizare echipamente CET Centru si instalare arzatoare low NOx

Pentru eficientizarea activitatii de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice, se are in vedere transformarii catorva puncte termice in centrale termice, prin instalarea unor motoare termice pentru producerea in cogenerare a caldurii necesare asigurarii consumului. De asemenea, se doreste modernizarea CAF nr. 1 din CET Sud. In ceea ce priveste retelele de transport, distributie si furnizare a agentului termic,

124/188

studiile realizate au avut ca obiect reabilitarea si modernizarea sistemului de transport si distributie a energiei termice din municipiul Timisoara, prin introducerea unor tehnologii noi, care sa conduca la cresterea eficientei energetice in toate componentele acestuia, in vederea livrarii agentului termic la parametrii cantitativi si calitativi solicitati de consumatori, la un pret cat mai scazut si cu impact minim asupra mediului. Tehnologiile analizate vizeaza: retelele de transport agent termic primar (apa fierbinte) intre sursa si punctele termice, instalatiile din punctele termice si centralele termice, retelele secundare de distributie a agentului termic de incalzire si a apei calde de consum la blocurile de locuinte, sistemul de contorizare si gestionare a caldurii furnizate consumatorilor la nivel cladire (in curs de realizare), instalatiile interioare de alimentare cu apa calda si cu agent termic pentru incalzire, contorizarea individuala, reabilitarea termica a anvelopei cladirilor (a fatadelor, teraselor si a tamplariei exterioare), cat si un sistem de monitorizare a caldurii pe ansamblul localitatii. Lucrarile considerate a fi necesare in scopul indeplinirii obiectivului propus sunt prezentate in continuare: Retele de termoficare (primare) Lucrari termomecanice Lucrarile termomecanice necesare pentru reabilitarea sistemului primar, cuprind: - lucrari de izolatii la conductele amplasate suprateran; - lucrari de inlocuire a conductelor uzate amplasate subteran in canale termice, prin utilizarea metodologiei de instalare a conductelor preizolate; - lucrari de montaj pentru conductele de termoficare noi, care realizeaza racordarea punctelor termice aferente noilor consumatori, la retelele de termoficare existente; Lucrari de reabilitare a conductelor existente Conductele necesar a fi inlocuite, se vor inlocui cu conducte noi din otel, in solutie preizolata. Conductele preizolate se realizeaza in fabrica si sunt compuse din: conducta de serviciu (prin care circula agentul termic), izolatia termica din spuma rigida de poliuretan (PUR) fara continut de CO2 avand parametrii corespunzatori standardului european SR EN 253 si mantaua de protectie din polietilena de mare duritate fara cusatura, cu parametrii tehnici corespunzatori standardului european SR EN 253, care asigura o buna protectie contra umezirii exterioare a materialului termoizolant. Sunt garantate a functiona la o temperatura de durata de 140 0 C. Conductele preizolate sunt prevazute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporati in spuma, in scopul supravegherii nivelului umiditatii izolatiei si localizarii eventualelor defecte. Caracteristicile fizico-mecanice si termice ale sistemului de conducte si elemente preizolate vor trebui sa corespunda standardelor si prescriptiilor romanesti aferente domeniului de utilizare precum si normativelor europene SR EN 253-97 (conducte preizolate industrial), EN 448 (racorduri preizolate – fitinguri preizolate industrial), EN 488 (armaturi preizolate montate subteran), EN 489 (postizolare conducte preizolate), ultimele editii si SR EN ISO 9001-2000.

125/188

Conductele preizolate vor urmari traseele existente ale actualei retele de agent termic primar, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducand la minimum lucrarile de devieri de instalatii subterane. S-au prevazut si armaturi de sectionare in punctele de racord. Acestea sunt de tip cu obturator sferic cf.SR ISO 7121-96 cu caracteristici tehnice generale de calitate conform STAS 7076-88. Toate armaturile sunt rezistente la Pn25x105 Pa si temperatura 1500 C. Vor fi asigurate si instalatiile anexe, respectiv goliri si aerisiri, echipate cu vane preizolate.

Pentru reabilitarea retelelor, ramificatiilor si racordurilor de termoficare s-au prevazut a se utiliza pentru conducta de serviciu: - conducte din otel fara sudura laminata la cald, pentru temperaturi ridicate conform

SR EN 10216-2-2003, material P235GH-TC2 (OLT 35KII) pentru apa fierbinte, cu diametrele cuprinse intre Dn 65 ÷ Dn 300;

- conducte din otel sudate sub strat de flux, de otel nealiat si aliat cu caracteristici precizate la temperatura ridicata conform SR EN 10217/5-2003, material P355GH conform EN 10028-2/1992 pentru apa fierbinte, cu diametrele cuprinse intre Dn 400 ÷ Dn 700.

Structura retelei primare de termoficare pe diametre, conform Studiului de Fezabilitate realizat, se prezinta astfel:

Nr. Situatia actuala De reabilitat

Dn Lungime (m) Dn Lungime (m) Executat (m) Rest de executat (m)

1 80 180 80 180 - 1802 100 3647 100 3232 - 32323 125 847 125 5422 70 53524 150 5555 150 6859 546 63135 200 17724 200 17870 1168 167026 250 2854 250 4979 608 43717 300 7897 300 5693 370 53238 350 748 350 748 - 7489 400 10401 400 8441 610 7831

10 500 9593 500 5865 70 579511 600 5959 600 7199 - 719912 700 2280 700 1590 - 159013 800 2608 800 2058 57 200114 1000 6925 1000 6925 50 6875

Total retea 77,2 km 77,2 km

• Lucrari de constructii Reabilitarea sistemului de transport (retele primare) pe partea de constructii consta in instalarea conductelor preizolate in canalele existente, reamenajate prin demolarea unui perete al canalului daca este cazul si asternerea unui pat de nisip de 10 cm pe radier. Dupa montarea conductelor in canale este recomandata asternerea unui alt strat de nisip de 10 cm peste conducte si apoi o umplutura de pamant bine compactata. Avand in vedere ca vor fi realizate si racorduri noi de conducte preizolate, se vor realiza santuri de diverse dimensiuni in care se va asterne un strat de nisip de 10 cm; se vor monta conductele preizolate si se vor acoperi din nou cu un strat de 10 cm de nisip, peste care se va executa o umplutura de pamant bine compactata.

126/188

Retele de distributie a agentului termic Lucrari termomecanice Se vor reabilita conductele de distributie pentru retelele secundare aferente celor 112 puncte termice. S-au prevazut retele termice formate din 4 conducte (incalzire tur-retur, apa calda de consum si recirculare). Se vor introduce conducte de recirculare a apei calde de consum pe toata lungimea traseelor secundare reabilitate. Se propun urmatoarele lucrari: - demontarea conductelor existente; - inlocuirea acestora cu conducte preizolate montate direct in pamant, urmand

traseele existente, cu exceptia situatiilor in care acestea subtraveresaza subsolurile blocurilor, caz in care conductele vor fi montate pe trasee noi;

Conductele preizolate sunt prevazute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporati in spuma, in scopul supravegherii nivelului umiditatii izolatiei si localizarii eventualelor defecte. Pentru sistemul de conducte preizolate au fost asigurate si instalatiile anexe, respectiv goliri si aerisiri, echipate cu vane sferice preizolate. Conductele preizolate instalate in sistemul secundar au temperatura de functionare mai scazuta: maximum 90°C pentru conductele de incalzire si maximum 55°C pentru conducta de apa calda de consum. Conductele de incalzire vor fi din tevi din otel trase conform STAS 10216-2/2003, material OLT 35, pentru Dn 25 – 250, iar cele de apa calda de consum si recirculare vor fi tevi din otel zincate, conform STAS 7656 – 90, avand diametre intre Dn15 si Dn100. • Lucrari de constructii Reabilitarea sistemului de distributie (retele secundare) pe partea de constructii consta in instalarea conductelor preizolate aferente punctelor termice in canalele existente, reamenajate prin demolarea unui perete al canalului daca este cazul si asternerea unui pat de nisip de 10 cm pe radier. Dupa montarea conductelor in canale se va asterne un alt strat de nisip de 10 cm peste conducte si apoi o umplutura de pamant bine compactata. Traseele noi de conducte preizolate se vor materializa prin santuri de diverse dimensiuni in care se va asterne un strat de nisip de 10 cm; se vor monta conductele preizolate si se vor acoperi din nou cu un strat de 10 cm de nisip, peste care se va executa o umplutura de pamant bine compactata. Puncte termice • Lucrari termomecanice Reabilitarea punctelor termice consta in inlocuirea echipamentelor si utilajelor cu durate de viata depasite, respectiv a schimbatoarelor de caldura, pompelor, sistemelor de expansiune, implementarea sistemului de automatizare, dotarea tuturor punctelor termice cu contoare pe circuitele secundare.

127/188

Este recomandata demontarea si dezafectarea echipamentelor actuale uzate (schimbatoare, pompe, rezervoare, circuite tehnologice existente, etc.). De asemenea, se recomanda montarea unor schimbatoare de caldura cu placi, atat pentru incalzire, cat si pentru prepararea apei calde de consum, a pompelor “In line” prevazute cu convertizoare de frecventa pe circuitul de incalzire si pe cel de apa calda de consum; pompe de recirculare a apei calde de consum, sisteme noi de adaos-expansiune (vase de expansiune, pompe de adaos), aparatura de reglare si control (regulatoare de debit - robinete de amestec cu trei cai - si de presiune – regulatoare de presiune diferentiala), integrarea unui sistem de functionare automatizata a tuturor echipamentelor din punctelor termice, contoare de caldura si de debit pe circuitele secundare (incalzire, apa calda de consum, recirculare, adaos). Lucrari de constructii Lucrarile de reabilitare a constructiilor constau in principal in urmatoarele: - Spargerea suportilor din beton sau metalici existenti care sustin echipamentele

existente si inlocuirea lor cu suporti noi din beton armat Bc15 (B200) armati cu otel beton OB 37 si PC 52. Suportii metalici se vor executa din otel laminat OL 37

- Refacerea pardoselii din toate punctele termice - Repararea tencuielilor si zugravelilor la peretii interiori si exteriori - Inlocuirea tamplariei si geamurilor sparte de la ferestre - Construirea unei camere de comanda pentru sistemul de monitorizare intr-unul din

punctele termice existente. Aceasta camera va avea pereti din rigips sau din caramida, si va fi prevazuta cu usa si ferestre

- Repararea si amenajarea grupurilor sanitare din punctele termice - Evacuarea apei din subsol si refacerea hidroizolatiei la peretii subsolului acolo unde

este cazul - Refacerea izolatiei terasei (acoperis) cu bitum, carton asfaltat si mortar M100. - Grupurile sanitare vor fi prevazute cu gresie, faianta, obiecte sanitare si dusuri

pentru personalul de exploatare - Stalpii existenti din structura de rezistenta a punctelor termice vor fi reparati si

tencuiti. Dupa terminarea lucrarilor de constructii, noile PT-uri vor fi echipate cu utilaje tehnologice moderne si eficiente.

Sistem de monitorizare Sistem de monitorizare In situatia actuala nu exista sistem de monitorizare privind functionarea sistemului, ci numai o slaba dotare privind gestiunea livrarii agentului termic. In cadrul actiunii de reabilitare si modernizare a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura din municipiul Timisoara, in prezentul studiu s-a prevazut creerea unui sistem de monitorizare. Principalele directii urmarite in acest sens sunt: • prevederea sistemelor de sesizare si semnalizare a defectelor pentru conductele

preizolate utilizate in vederea modernizarii retelelor termice; • introducerea contorizarii consumului de energie termica la punctele termice pe

circuitul secundar, precum si inregistrarea si transmiterea datelor de consum si de functionare la punctul local de supraveghere;

128/188

• automatizarea functionarii instalatiilor termomecanice din punctele termice, corelata cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori;

• nivel central de supraveghere. Sistem de monitorizare a starii conductelor O componenta esentiala in investitiile de modernizare a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura prin prevederea de conducte preizolate o reprezinta sistemul de detectie si localizare a avariilor conductelor. La nivelul fiecarui PT supus reabilitarii s-au prevazut urmatoarele elemente principale ale sistemului de monitorizare a starii conductelor: • element sensibil pentru detectarea umiditatii in izolatia conductei; • unitate centrala pentru supravegherea buclelor de masura amplasate in fiecare PT. Functiunile principale indeplinite de sistem sunt urmatoarele: • supravegherea continua a nivelului umiditatii izolatiei; • detectarea timpurie a defectelor incepand de la izolatie uscata; • localizarea automata a defectelor si semnalizarea acestora incepand de la un

continut de umiditate masic mai mic de 0,1%; • inregistrarea datelor cu privire la avarie; • disponibilizarea datelor mentionate spre a fi tiparite sub forma unui protocol

recunoscut ca document oficial. Sistemul de monitorizare a starii conductelor constituie un instrument de control al calitatii conductelor preizolate si in special al modului de executie al lucrarilor de montaj. Instalatiile de masura, permit urmarirea evolutiei parametrilor agentului termic in diferite puncte ale instalatiei, aferente PT. Principalii parametri supravegheati sunt urmatorii: • debitul de agent termic primar masurat la intrarea in punctul termic, absorbit de PT-

valoare instantanee si contorizata; • cantitatea de energie termica absorbita de PT; • debitul de agent termic secundar de incalzire masurat la plecarea spre consumatori

pe conducta de ducere - valoare instantanee si contorizata; • cantitatea de energie termica pentru incalzire; • debitul de apa calda de consum respectiv recirculata - valori instantanee si

contorizate; • cantitatea de energie termica pentru acc si recirculare. Instalatiile de reglare automata _ Dispecer central Realizeaza: • Reglarea automata a principalilor parametri de functionare ai punctului termic

(disponibil de presiune PT, temperatura agent termic secundar incalzire, temperatura apa calda de consum).

129/188

• Reglarea automata a disponibilului de presiune la intrarea in PT se efectueaza prin intermediul unui regulator direct sau indirect de presiune diferentiala cu limitarea debitului;

• Reglarea automata a temperaturii agentului secundar de incalzire in functie de temperatura exterioara se efectueaza prin actionarea vanei de reglaj cu trei cai de amestec;

• Reglarea automata a temperaturii apei calde de consum la valoarea T = 55° = constant se efectueaza prin actionarea vanei de reglaj cu trei cai de amestec.

Contorizare la nivel imobil/scara bloc Contorizarea energiei termice la nivel imobil este deja realizata. Instalatii interioare de apa calda pentru consum +incalzire si contorizarea individuala A fost propusa reabilitarea instalatiilor interioare de distributie a apei calde de consum cat si pentru agentul termic pentru incalzire, impreuna cu realizarea contorizarii consumurilor individuale pe apartament, pe cele doua componente (apa calda de consum si pentru agentul termic pentru incalzire).

Pentru instalatiile de distributie a apei calde de consum si a agentului termic pentru incalzire, se impune ca odata cu inlocuirea lor, sa se schimbe si solutia de distributie in imobil, respectiv trecerea de la distributia pe verticala, la distributia pe orizontala. Se recomanda utilizarea unor conducte si armaturi usor de montat, utilizarea cat mai redusa a coturilor, T-urilor si a altor elemente de legatura, ce pot creea pierderi de presiune. Schimbarea solutiei de distributie creeaza posibilitatea contorizarii consumurilor individuale pe apartament, atat pentru apa calda de consum, cat si pentru agentul termic pentru incalzire. Proiectarea si montarea instalatiilor interioare, respectand principiul distributiei pe orizontala, va asigura montarea aparatelor de masura si contorizare in exteriorul apartamentelor, in spatii comune. Astfel se creaza conditiile unor citiri si verificari permanente ale aparatelor, fara acces in apartamente, precum si posibilitatea restrictionarii alimentarii in cazul unor consumatori care nu respecta conditiile contractuale. La proiectarea si achizitionarea echipamentelor de masurare si contorizare trebuie sa se tina seama de urmatoarele cerinte: - contoarele sa nu aiba piese in miscare ce pot influenta functionarea corecta

(aparatele cu ultrasunete cu durata de viata de pana la 20 ani, cu posibilitate redusa de a iesi din clasa de precizie intre 2 verificari metrologice, respectiv pe o durata de pana la 5 ani);

- aparatul de contorizare sa aiba capacitatea integrarii usoare intr-un sistem de dispecerizare rational si eficient;

- se impune ca atat contoarele de apartament cat si cele de bransament sa fie de acelasi tip si clasa de precizie pentru a nu avea diferente de masurare. Aparatele trebuie sa fie dotate cu modul radio pentru viitoarea integrare intr-un sistem automat de citire la distanta;

130/188

- verificarea in momentul achizitiei a capabilitatii aparatelor de a transmite radio parametrii masurati;

- prezentarea unei solutii si a referintelor privind capabilitatea de a realiza o retea radio.

Contorizarea individuala a apartamentelor conduce implicit la obligativitatea montarii pe caloriferele din apartamente a robinetilor termostatici. Astfel se ofera posibilitatea consumatorului de a-si regla regimul termic pe fiecare calorifer, respectiv pe fiecare camera a apartamentului, functie de necesitati si capacitatea de plata a contravalorii serviciului.

Anvelopa cladirii - fatade, terase, tamplarie exterioara Alegerea solutiei de reabilitare si modernizare termica si energetica a cladirilor de locuit existente, la nivelul anvelopei acestora, se face de comun acord si in colaborare cu proprietarii cladirilor, avandu-se in vedere alcatuirea si starea elementelor de constructie existente, determinate in faza de realizare a expertizei termice si energetice, precum si in functie de criteriile prioritare specifice fiecarei situatii in parte. Acestea au drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conductie, prin anvelopa cladirii catre mediul inconjurator.


- termoizolarea peretilor exteriori; - modernizarea tamplariei exterioare; - termoizolarea planseului peste subsol; - termoizolarea planseului peste ultimul nivel Solutii pentru termoizolarea peretilor exteriori Imbunatatirea protectiei termice la nivelul peretilor exteriori ai cladirilor se propune a se realiza prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat de 5-10cm grosime, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor exteriori existenti, protejat cu o tencuiala subtire de 5-10mm grosime, armata cu o tesatura deasa din fibre de sticla. Solutia prezinta urmatoarele avantaje:

- realizeaza in conditii optime corectarea puntilor termice; - conduce la o alcatuire favorabila sub aspectul difuziei la vaporii de apa si al - stabilitatii termice; - protejeaza elementele de constructie structurale precum si structura in - ansamblu, de efectele variatiei de temperatura a mediului exterior; - nu conduce la micsorarea ariilor suprafetelor utile si locuibile; - permite realizarea, prin aceiasi operatie, a renovarii fatadelor; - nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a conductelor - instalatiei de incalzire; - permite locuirea apartamentelor in timpul executarii lucrarilor de reabilitare si - modernizare; - nu afecteaza pardoselile, tencuielile, zugravelille si vopsitoriile interioare

existente; Solutia propusa este urmatoarea:

131/188

Stratul suport trebuie pregatit cu cateva zile inainte de montarea termoizolatiei, verificat si eventual reparat, inclusiv in ceea ce priveste planeitatea (avand in vedere ca in aceasta solutie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protectie). Stratul termoizolant, din placi de polistiren expandat ignifugat, detensionate, este fixat prin lipire pe suprafata suport, reparata si curatata in prealabil; stratul de lipire se realizeaza, de regula, din mortar sau pasta adeziva cu lianti organici (rasini), lipirea facandu-se local, pe fasii sau puncte; Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mechanic (cu bolturi din otel inoxidabil, cu expandare, montate in gauri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu rozeta), fie cu ambele procedee, pentru impiedicarea smulgerii; Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cat mai mici si decalate pe randurile adiacente, avand grija ca adezivul sa nu fie in exces si sa nu ajunga in rosturi, fapt care ar conduce la pericolul aparitiei ulterioare a crapaturilor in stratul de finisaj. La colturi si pe conturul golurilor de fereastra se vor prevedea placi termoizolante in forma de L. Stratul de protectie si de finisaj se executa, in straturi succesive (grundul si tinciul/pelicula finala de finisaj) in grosime totala de 5-10mmn si se armeaza cu o tesatura deasa din fibre de sticla. Tencuiala(grundul) trebuie sa realizeze, pe langa o aderenta buna la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatarilor si contractililor datorita variatiilor climatice, fara despriderea de suport) si permeabilitate la vaporii de apa concomitent cu impermeabilitate la apa. Tencuiala subtire se realizeza din paste pe baza de rasini siliconice obtinute prin combinarea liantilor din rasini siliconice cu o rasina sintetica acrilica in dispersie apoasa care reduce coeficientul de absorbtie de apa prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele in dispersie apoasa. Reteaua de armare, fixata pe suprafata suport cu mortar adeziv, este in functie de tipul liantului folosit la componenta de protectie (din fibra de sticla-eventual protejate cu o pelicula din material plastic pentru asigurarea protectiei impotriva compusilor alcalini in cazul tencuielilor cu mortare hidraulice- sau fibre organice: polipropilena, poliester).Trebuie asigurata continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corecta a foilor de tesatura din fibra de sticla (min.10cm). In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi si decrosuri, pe conturul golurilor de fereastra, se prevede dublarea tesaturilor din fibra de sticla (fasii de 25cm) sau/ si folosirea unor profile subtiri din aluminiu. La colturile golurilor de fereastra, pentru armarea suplimentara a acestora, se vor prevedea straifuri din tesatura din fibre de sticla cu dimensiuni 20x40cm, montate la 45°. Executia trebuie facuta in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate, care detin de atfel si patentele aferente, referitoare in primul rand la compozitia mortarului, dispozitivele de prindere si solidarizare, scule, masini precum si la tehnologia de executie.

132/188

Solutii pentru modernizarea tamplariei exterioare Inlocuirea tamplariei existente, se va face cu tamplarie noua cu eficienta energetica ridicata cu rama din PVC in sistem tricameral, cu profile metalice galvanizate de ramforsare, cu geam termoizolant dublu 4-16-4, cu o suprafata tratrata low-e, cu spatiul dintre geamuri umplut cu aer, cu garnituri de etansare intre toc si cercevele si pe conturul geamurilor termoizolante. Solutii pentru termoizolarea planseului peste subsol Pentru planseul peste subsol termoizolarea suplimentara se va realiza prin montarea unui strat de polistiren expandat, protejat cu un strat de tencuiala subtire, solutia fiind similara cu cea utilizata la pereti exteriori, dar fara stratul de finisaj. Stratul termoizolant se aplica la partea inferioara (tavanul) a planseului, dupa repararea acestuia, fara indepartarea tencuielii existente. Solutii pentru termoizolarea planseului (de pod) peste ultimul nivel In vederea imbunatatirii protectiei termice la terasa se prevede peste ultimul planseu a unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat, dupa curatirea suprafetei terasei. Pentru tehnologia de montare a termoizolatiei, se vor respecta indicatiile prezentate pentru peretii exteriori.

133/188

CAPITOLUL 11. EVALUAREA EFORTULUI INVESTITIONAL Conform HG 462/2002 pentru aprobarea Programului „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”, sistemul centralizat de producere si distributie a energiei termice este structurat astfel: Grupa 1: Componente ale sistemului centralizat:


Grupa 2: Componente ale consumatorului final:

6. Reteaua interioara de alimentare a imobilului, cu apa calda si cu agent termic de incalzire

7. Contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatate Grupa 3: Componenta de reabilitare termica a cladirilor de locuit:

8. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor de locuit, respectiv a fatadelor, teraselor s a tamplariei exterioare .

Pe baza analizelor elaborate in studiile realizate, s-au stabilit valorile investitiilor noi necesar a fi efectuate in sistemul de producere si distributie a energiei termice din Municipiul Timisoara. Astfel, valorile de investitiilor noi (exclusiv TVA), pe componentele sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice, se prezinta in tabelul urmator:

Componenta Euro

1. Sursa de energie termica CET Timisoara Centru – montare ciclu combinat gaze – abur 20 MW

22 600 000

2. Sursa de energie termica CET Timisoara Sud – montare TA 18 MW, 6 200 000 (realizat)

TOTAL investitie noua componenta 1 24 800 0002. Retea primara (de transport) 92 000 0003. Puncte termice 7 000 0004. Retea secundara (de distributie) 50 000 0005. Contorizare la nivel de imobil realizataTOTAL investitie componentele 2-5 149 000 0006,7. Instalatii interioare de alimentare cu energie termica a imobilului, inclusiv contorizare individuala

72 826 000

TOTAL investitie componentele 2- 7 221 826 000

8. Lucrari de reabilitare termica, inclusiv anveloparea cladirilor de locuit 445 480 000

TOTAL investitie componentele 1-8 803 476 000

Investitiile totale (investitii noi, reabilitari/modernizari echipamente existente, investitii de mediu) necesar a fi realizate in cadrul companiei SC COLTERM SA inainte de anul 2014 se prezinta in tabelul urmator:

134/188

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

CET Centru CAF 1-tip PTVM1 2,5CAF 2 tip PTVM1 2,5CAF 3 CAF 4 2,5CAF 5 2,5Total investitii de mediu 2,5 2,5 2,5 2,5

Instalare ciclu combinat gaze abur de 20 MW 11,3 11,3CET Sud

CA1- 100 t/h+CA2- 100 t/h+CA3 - 100 t/h 4 7,5 20CAF1- 100 Gcal/h+CAF2- 100 Gcal/h 20 5Total invest de mediu 4 20 7,5 25

Montare TA 18 MWModernizare CAI 1, 2, 3 4 4 4Retehnologizare CAF 1 1,2 1,2

Retele de transport 92 15 15 15 15 15 15Puncte termice 5 2 1 2Retele de distributie 50 8 8 8 8 8 8Modernizare sistem contorizare 2 1 1

Instalatii interioare + contorizare individuala 72,826 12 12 12 12 12 12Anvelopare cladiri 445,48 74 74 74 74 74 74

De NOx

De NOx, deSOx, Electrofiltre

135/188

CAPITOLUL 12. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANTARE Principalele categorii de surse de finantare posibil a fi utilizate pentru promovarea proiectelor de investitii sunt: A. Surse proprii ale beneficiarului, constituie din:

1) Cota de amortizare anuala aferenta fondului fix; 2) Profitul net

Finantarea din surse proprii se poate face fie pentru intreaga investitie, fie numai pentru o parte a acesteia, restul urmand a fi finantat din alte surse. Analiza economica pe care o implica realizarea investitiei din surse proprii s-a elaborat in cadrul Studiului de Fezabilitate B. Surse atrase, constituite din:

1) Surse de capital privat (investitori) 2) Surse de capital imprumutat (credite)

O serie de banci si institutii financiare precum:

Banci comerciale internationale Banci regionale de dezvoltare:

- BERD - BEI

Institutii de dezvoltare multilaterala - Banca Mondiala, WB - Corporatia financiara internationala, IFC

Banci de Import - Export si Agentii de dezvoltare: - Banca de Export Import a SUA, EXIMBANK - Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare si Comert, USTDA - Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala, USAID - Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala, JICA - Agentia Japoneza de Cooperare Internationala, JIBIC - Asistenta Canadiana pentru Dezvoltare Internationala, CIDA - Organizatia pentru dezvoltarea noilor tehnologii industriale si energetice din

Japonia - NEDO acorda urmatoarele tipuri de credite:

Credite comerciale Credite de export (furnizor sau cumparator).

Guvernele din tarile dezvoltate au infiintat Agentii de Credit Export care sprijina exporturile acestor tari (echipamente, bunuri, etc). si care acorda fie credite, fie garantii, fie o combinatie intre acestea doua. Creditele acordate sunt fie credit cumparator, fie credit furnizor. In cazul creditului cumparator, creditul este acordat cumparatorului de echipamente. Se poate cere o garantie de la banca cumparatorului. In cazul creditului furnizor, creditul este acordat furnizorului, care fixeaza conditiile financiare catre cumparator.

136/188

Credite sindicalizate; sunt acordate de un grup de banci care se inteleg pentru a acorda un credit cu aceleasi conditii de creditare. Avantajele creditelor sindicalizate sunt urmatoarele:

- Valoarea creditului poate fi mai mare - Creditul poate fi acordat in oricare dintre mai multe valute - Extragerile de credit sunt mai flexibile Dezavantajul major al acestor credite este dobanda variabila care in general se bazeaza pe LIBOR si care poate conduce la un cost relativ mai ridicat fata de alte surse Avantajul major al contactarii acestor institutii financiare si agentii de creditare pentru obtinerea unui credit este acela ca investitia se face „pe banii bancilor”, rambursarile urmand sa se realizeze din veniturile proiectului. Un alt avantaj ar fi acela ca se impune realizarea eficientei tehnico-economice a investitiei justificata in studiul de fezabilitate aprobat; in cazul nerealizarii acestor performante nu se vor mai obtine venituri sufieciente pentru acoperirea ratelor de rambursare si a dobanzilor aferente. In cazul contractarii unui credit exista necesitatea asigurarii co-finantarii reprezentand cel putin 20% din valoarea totala a investitiei; aceasta co-finantare poate fi asigurata fie din surse proprii fie din alte credite comerciale

3) Alte surse atrase

Programe de asistenta europeana – Instrumente structurale Instrumentele structurale denumesc in ansamblu Fondurile structurale si Fondul de coeziune. Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Dupa data aderarii, vom putea beneficia de urmatoarele tipuri de Fonduri Structurale:

Fondul European de Dezvoltare Regionala – FEDER, care vizeaza: dezvoltarea societatii informationale, protectia mediului si cooperarea trans-frontaliera si inter-regionala.

Fondul Social European – FSE, care vizeaza imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru someri si muncitori in Piata Unica Fondul de Coeziune – fostul Phare CES, care vizeaza imbunatatirea mediului inconjurator si dezvoltarea infrastructurii in statele membre. Fondurile structurale au la baza programe operationale (PO). Programele operationale sunt:

sectoriale regionale

Programe Operationale Sectoriale (POS) au ca prioritati:

infrastructura/transport cresterea competitivitatii economice

137/188

infrastructura/mediu (fost ISPA) dezvoltarea resurselor umane

Programe Operationale Regionale (POR) au ca prioritati:

Infrastructura regionala - Transport si utilitati publice regionale - Infrastructura sociala - Infrastructura de afaceri

Diversificarea economica la nivel regional/local (activitati locale inovative) Turism regional Regenerare urbana (infrastructura, servicii publice, reabilitare sit-uri industriale si

dezvoltarea de noi activitati) Programele operationale sectoriale si regionale implementeaza obiectivele Planului National de Dezvoltare (PND). La sfarsitul anului 2005 s-a finalizat si aprobat „Planul National de Dezvoltare 2007-2013 fiind primul act care:

fundamenteaza accesul Romaniei la Instrumentele Structurale ale UE, dupa data aderarii.

sta la baza negocierilor cu UE a prioritatilor si obiectivelor strategice de dezvoltare ale Romaniei pe care UE la va sprijini cu finantari structurale in perioada 2007-2013.

prioritizeaza investitiile publice pentru dezvoltare in plan intern PND 2007-2013 cuprinde 6 prioritati nationale de dezvoltare, adica cele mai importante domenii pe care Romania le va negocia pentru alocarea de fonduri structurale: 1) Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere 2) Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport 3) Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului 4) Dezvoltarea resurselor umane 5) Dezvoltarea economiei rurale 6) Sprijinirea dezvoltarii echilibrate a tuturor regiunilor tarii Pentru fiecare prioritate de dezvoltare, este in curs de elaborare un Program Operational. Ministerul Economiei si Comertului, prin Directia Programe cu Organizatii Internationale, a fost desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial (POS) „Cresterea competitivitatii economice”. Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” este documentul de programare care va fundamenta gestionarea fondurilor structurale, dupa data aderarii, in vederea implementarii Prioritatii 1 din PND „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere”

138/188

Structura organizatorica se prezinta in tabelul urmator:

Program Operational

Autoritate de Management

Organisme Intermediare FOND

Cresterea competitivitatii

economice

Ministerul Economiei

si Comertului – Directia

Programe cu Organizatii

Internationale

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie

Ministerul Educatiei si Cercetarii –Departamentul de Cercetare

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Ministerul Economiei si Comertului –Departamentul Energie

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Autoritatea Nationala de

Turism

FEDER

Obiectivul general al POS „Cresterea competitivitatii economice” este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Se urmareste o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual, pana in anul 2015, permitand Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Obiectivele specifice ale POS „Cresterea competitivitatii economice” (POS-CCE) sunt:

Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor Cresterea capacitatii C&D si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul

productiv, Valorificarea potentialului IT (tehnologia informatiei) si aplicarea acestuia in sectorul

public si privat Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic

Avand in vedere deopotriva, posibilitatile identificate pentru imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor romanesti pentru a face fata noilor provocari si folosirea oportunitatilor de a opera pe Piata Unica Europeana, cat si eligibilitatea Romaniei pentru finantarea din FEDR, in cadrul POS-CCE au fost identificate urmatoarele axe prioritare: Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si

public Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a

sistemului energetic Axa Prioritara 5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica

139/188

Obiectivul Axei Prioritare 4 „Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic „ este acela de a reduce intensitatea energetica primara pentru atingerea tintei nationale (reducere cu 40% pana in 2015) si reducerea gradului de poluare a sectorului energetic. Romania este caracterizata printr-o intensitate energetica primara si finala extrem de ridicata comparativ cu media UE 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicata). Mai mult, intensitatea energetica reprezinta factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj fata de tarile UE. Acest decalaj poate constitui un factor negativ important pentru competitivitatea economiei nationale mai ales in perspectiva cresterii treptate a preturilor la energie si alinierea acestora la nivelurile europene. Pentru reducerea acestui decalaj s-au identificat urmatoarele domenii de interventie:

Imbunatatirea eficientei energetice Valorificarea resurselor regenerabile de energie Reducerea impactului negativ asupra mediului al functionarii sistemului energetic

Pentru fiecare din domeniile de interventie mentionate s-a conturat o serie de operatiuni indicative care se prezinta sintetic in tabelul de mai jos:

Domenii de interventie Operatiuni indicative Imbunatatirea eficientei energetice

Sprijinirea investitiilor pentru construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate),

Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de distributie,

Realizarea de investitii pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, a petrolului si gazelor naturale, cu retelele europene

Valorificarea resurselor regenerabile de energie

Realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale si modernizarea celor existente.

Reducerea impactului negativ asupra mediului al functionarii sistemului energetic

Realizarea de investitii in instalatii de desulfurare, arzatoare cu NOx redus si filtre pentru instalatiile mari de ardere

Avantaje aplicarii instrumentelor structurale sunt: - Sustinerea obiectivului de investitie ca proiect de importanta majora la nivel national

140/188

- Utilizarea unor fonduri nerambursabile fara costuri financiare suplimentare care pot acoperi cca. 50 – 100% din valoarea investitiei Dezavantaje aplicarii instrumentelor structurale sunt:

- Constituirea co-finantarii locale de pana la 50% din valoarea investitiei - Preluarea, in totalitate, a riscurilor care pot apare pe durata de functionare - Aplicarea regulii « n+2 », fondurile care nu vor fi cheltuite in termen de 2 ani de la data angajarii lor vor fi returnate.

Surse asigurate prin mecanismele promovate de Protocolul de la Kyoto

Un alt tip de surse atrase sunt cele provenite din aplicarea mecanismelor promovate de Protocolul de la Kyoto, adoptat in decembrie 1997 cu ocazia celei de-a treia Conferinte a Partilor la Conventia-Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice. Protocolul de la Kyoto constituie baza legala, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor de GES. Perioada 2008-2012 reprezinta prima perioada de angajament a Protocolului. Atingerea obiectivelor stabilite se poate face prin utilizarea mecanismelor flexibile ale Protocolului:

- Mecanismul implementarii in comun (Joint Implementation – JI) - Mecanismul de dezvoltare nepoluanta (Clean Development Mechanism – CDM) - Mecanismul Comertului International cu Reduceri de Emisii (International

Emission Trading – IET) Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, asumandu-si astfel obligatia de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, in prima perioada de angajament, fata de anul 1989. In calitate de tara parte a Anexei I la Coventia Cadru a Natiunilor Unite, Romania poate utiliza Mecanismul implementarii in comun (JI) pentru realizarea reducerilor de emisii. Acest mecanism: a. Permite transferul/achizitionarea catre/de la orice alta parte semnatara unitatilor de

reducere a emisiilor (ERU) rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea de emisii de GES.

b. Faciliteaza transferul tehnologiilor moderne, ‘’curate’’, in toate domeniile care produc emisii de gaze cu efect de sera, in special, in sectorul energetic.

c. Maximizeaza efiecienta masurilor luate in plan national pentru evitarea si reducerea emisiilor poluante ce duc la schimbari climatice.Domenii in care se pot realiza

proiecte Joint Implementation: a. constructia instalatiilor de cogenerare, sau transformarea unor centrale termice in

centrale de cogenerare; b. reabilitarea si eficientizarea unor grupuri din termocentrale; c. cresterea eficientei energetice a sistemelor de incalzire din orase; d. schimbarea combustibililor in instalatiile de producere a energiei cu combustibili

“curati”, sau trecerea la utilizarea combustibililor cu continut scazut de carbon ;

141/188

Prin proiectele tip JI se ofera posibilitatea completarii schemei financiare a unui proiect de investitii. Rezultatele proiectului de investitii, materializate in reduceri de emisii, vor face obiectul transferului acestora de la tara gazda la tara investitoare Avand in vedere faptul ca acest transfer reprezinta responsabilitatea Guvernului Romaniei, proiectele tip JI se dezvolta doar sub prevederile unor Memorandum-uri de Intelegere (MOUs ) semnate la nivel de Guverne si aprobate prin lege. Pana in prezent, Romania a incheiat MoUs cu Italia, Franta, Olanda, Elvetia, Norvegia, Austria, Danemarca, Suedia, BIRD prin Fondul de Carbon. Avantajele utilizarii mecanismului JI: - Completarea schemei financiare a proiectului - Cresterea investitiilor straine - Realizarea transferului de tehnologie curata - Indeplinirea obiectivelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto - Reducerea poluarii Dezavantajele utilizarii mecanismului JI: - Compania beneficiara a proiectului trebuie sa faca dovada efectiva a asigurarii

surselor de finantare necesare realizarii acestuia. - Companiile implicate in dezvoltarea proiectului trebuie sa faca dovada capacitatii lor

privind managementul documentarii si implementarii proiectului pe intreaga durata de viata a acestuia.

- Proiectul trebuie sa prevada posibilitatea indeplinirii cerintelor necesare monitorizarii reducerilor de emisii (colectare, stocare si prelucrarea datelor conform unor metodologii recunoscute; metodologii de verificare a calitatii datelor, inclusiv instruirea si verificarea personalului responsabil cu monitorizarea).

- Compania beneficiara trebuie sa asigure, la cerere, accesul la informatiile necesare revizuirii de catre organismele internationale de supervizare.

Fonduri dedicate

Fondul Roman pentru Eficienta Energetica (FRE)

Fondul Roman pentru Eficienta Energetica este o institutie specializata in finantarea proiectelor de eficienta energetica infiintata conform OUG nr. 124/2001 aprobata de Legea nr. 287/2002; FRE finanteaza in conditii comerciale companiile din sectorul industrial si alti consumatori de energie pentru a le facilita adoptarea si folosirea tehnologiilor de utilizare eficienta a energiei. FRE gestioneaza resursele financiare primite de Romania de la Fondul Global de Mediu (GEF) prin Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si se adreseaza:

- Institutiilor financiare romanesti; - Organizatiilor profesionale ale producatorilor de echipamente; - Furnizorilor/comerciantilor de tehnologii pentru folosirea eficienta a energiei;

142/188

- Companiilor din domeniul energiei si folosirii eficiente a acesteia; - Autoritatilor locale si organizatiile lor;

Fondul de mediu Fondul de mediu este infiintat in baza Legii (r) nr. 73/2000, modificata si completata cu OUG 93/2001, OUG 86/2003 si OUG 41/2005 si este gestionat de Administrarea Fondului de mediu, sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) Fondul de Mediu sustine proiecte de interes public major, cu prioritate cele incluse in Planul national de actiune pentru protectia mediului; Categoriile de proiecte eligibile sunt: a. controlul si reducerea poluarii aerului, apei si solului (inclusiv prin adoptarea unor

tehnologii curate); b. gestionarea sau reciclarea deseurilor; c. tratarea si/sau eliminarea deseurilor periculoase Modalitati prin care FM sustine proiectele de investitii eligibile sunt: 1. Finantare prin credite rambursabile care se acorda pe o perioada de maxim 5 ani, un procent de pana la 80% din valoarea proiectului; 2. Finantare prin credite nerambursabile care se acorda pentru o durata a contractului de maxim 26 de luni, cu o perioada de executie a proiectelor de maxim 24 de luni. Acopera un procent de pana la 60% din valoarea proiectului Ca o concluzie a tuturor celor prezentate, alegerea mecanismelor si/sau a surselor de finantarea unei investitii depinde de:

Valoarea investitiei, marimea proiectului Existenta cofinantarii Posibilitatea de accesare a diverselor surse de finantare Disponibilitatea si conditiile de acordare a surselor de finantare Posibilitatea realizarii unei combinatii de surse de finantare Capabilitatea financiara a beneficiarului

Fonduri ARCE

Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) este institutia de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara, aflata in subordinea Ministerului Economiei si Comertului. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ARCE se asigura din venituri proprii si alocatii de la bugetul de stat. Infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 754 din 06 iulie 1990, organizarea activitatii ARCE a fost aprobata prin Ordinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 648 din 19 octombrie 1990. Principalele responsabilitati ale ARCE, stipulate in legea 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, modificata si completata prin legea 56/2006, sunt evaluarea tehnica si avizarea proiectelor de investitii in domeniul eficientei energetice pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului si acordarea de consultanta gratuita in elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice. Legea 199/2000, modificata si completata prin legea 56/2006, cuprinde prevederi care stabilesc posibilitatea de cofinantare a proiectelor de investitii pentru cresterea eficientei

143/188

energetice de la bugetul de stat, cu sume pana la 50% din valoarea totala a investitiei, calculata conform devizului general al acesteia. Prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, Ministerul Economiei si Comertului va primi fonduri pentru cofinantarea “Programului National pentru reducerea costurilor cu energia pentru populatie prin cresterea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile pentru anul 2006”. Acest program national, aprobat prin HG 320/2006, are ca obiectiv acordarea unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiecte de investitii in domeniul producerii, transportului si distributiei energiei termice, cu referire la sisteme de alimentare centralizata cu energie termica pentru populatie, aflate in proprietatea autoritatilor locale. Accesarea fondurilor se poate face in baza unor proiecte, a caror eligibilitate se stabileste de catre ARCE. Beneficiarii sunt 45 de primarii din 29 de judete, iar cofinantarea de la bugetul de stat se ridica la 30% din valoarea proiectelor.

Fonduri asigurate prin programul de investitii „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”

Scopul programului de investitii "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta" este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de producere si distributie energie termica, avand ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice, cu cel putin 10 mil. Gcal/an, fata de consumul de resurse energetice primare consumat in anul 2004, cu scopul productiei de energie termica (in centrale termice - CT si centrale termoelectrice - CTE), in conditiile asigurarii cresterii calitatii serviciului de termoficare. Beneficiarii programului "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta" sunt administratiile publice locale care detin sisteme centralizate de producere si distributie a energiei termice pentru populatie. Sumele destinate lucrarilor de investitii finantate prin acest program vor fi alocate bugetelor consiliilor locale beneficiare. Conform Programului "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”, sistemul centralizat de producere si distributie energie termica, este structurat astfel:

a. Unitatea (unitatile) de productie; b. Reteaua de transport agent termic primar (apa fierbinte); c. Punctele de termoficare sau module termice la nivel de imobil, acolo unde se

justifica economic; d. Reteaua de distributie a apei calde si a agentului termic de incalzire; e. Contorizarea la nivel de imobil; f. corelate cu componentele consumatorului final: g. Reteaua interioara de alimentare a imobilului, cu apa calda si cu agent termic de

incalzire; h. Contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatate; i. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, respectiv a fatadelor, teraselor si a

tamplariei exterioare. Din punct de vedere administrativ activitatea acestor componente va fi organizata astfel:

activitatea corespunzatoare componentelor 1-5 se va desfasura prin Coordonarea

144/188

Consiliului Local pentru implementarea componentelor 1-7 a fost infiintata Unitatea de Management a

Proiectului in cadrul MAI pentru implementarea componentei 8 a fost infiintata Unitatea de Management a

Proiectului in cadrul MTCT Finantarea Programului "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta" se va face prin contractarea de catre Ministerul Finantelor Publice a unor imprumuturi, pentru minim 15 ani, in conformitate cu Legea nr. 313/2004 a datoriei publice. Valoarea de investitii estimata a Programului este de 13.419,4 milioane de lei (inclusiv taxele si impozitele platite pe teritoriul Romaniei), iar valoarea imprumuturilor, este de aproximativ 12.172,3 milioane de lei esalonat, in perioada 2006-2009; diferenta de 1.247,1 milioane de lei este asigurata ca surse proprii pentru anul 2006 si 2007 conform OUG nr. 48/2004 pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea energiei termice populatiei, pentru incalzirea locuintei si prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica, cu modificarile si completarile ulterioare; Beneficiarul imprumuturilor pentru componentele 1-7 va fi Ministerul Administratiei si Internelor, care va efectua si plata serviciului datoriei publice contractate. Beneficiarul imprumuturilor pentru componenta 8 va fi Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, care va efectua si plata serviciului datoriei publice contractate. Rambursarea imprumutului pentru componentele 1-5 din structura sistemului centralizat de producere si distributie energie termica se va suporta dupa cum urmeaza:

Bugetul Ministerului Administratiei si Internelor va rambursa in procent de 50%, la care se adauga dobanzile, comisioanele si alte costuri aferente imprumutului;

Consiliile Locale care beneficiaza de acest program vor rambursa 50%, corespunzator investitiilor realizate, la care se adauga dobanzile, comisioanele si alte costuri aferente imprumutului;

Pentru componentele 6-7, rambursarea imprumutului, inclusiv dobanzi, comisioane si alte costuri aferente imprumutului, se va suporta de catre proprietarii cladirilor care beneficiaza de prezentul program, conform schemei de finantare si procedurilor care vor fi elaborate in cadrul Regulamentului privind implementarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta"; Fondurile acordate pentru finantarea lucrarilor privind reabilitarea termica a cladirilor (componenta 8) se ramburseaza, conform Legii 260/2006 privind aprobarea OUG 187/2005 pentru modificarea OUG 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitatarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, astfel:

a. 34% din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anuale cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT)

b. 33% din fondurile aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale c. 33% din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari.

145/188

CAPITOLUL 13. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA PE CONTURUL SISTEMULUI CENTRALIZAT 13.1 ANALIZA TEHNICO ECONOMICA PE CONTURUL SURSELOR DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE Dupa cum a fost precizat in cadrul Capitolului 10. Identificarea solutiilor posibile de asigurare a energiei termice pentru consumatorii de energie termica, solutiile de eficientizare a sistemului de alimentare centralizata au fost analizate in studii dedicate realizate in perioada 2002 – 2006 si evidentiind angajamentul AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TIMISOARA - SC COLTERM SA de a imbunatati serviciile pe care le ofera populatiei. Solutiile respective au fost adoptate prin „Conceptul privind sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara”, validat, la nivelul municipalitatii, prin Hotarare a Consiliului Local. Solutiile propuse pentru reabilitarea si modernizarea surselor de producere a energiei termice, respectiv cele doua centrale mari: CET Timisoara Centru si CT Timisoara Sud, se afla, in prezent, in diferite stadii de implementare:

CET Timisoara Centru Proiectul de instalare a ciclului de cogenerare combinat gaze abur cu puterea electrica de cca. 20 MW, se afla la faza de identificare a surselor de finantare. Instalarea si punerea in functiune a noilor echipamente va conduce la cresterea cantitatii de energie termica produsa in cogenerare de la cca. 20% la mai mult de 40 %. Cantitatea de energie electrica produsa in cadrul CET Centru crescand de cca. 9 ori.

CET Timisoara Sud Proiectul de instalare a turbinei cu abur cu contrapresiune de 18 MW a fost realizat, urmand ca in toamna anului 2007 sa aiba loc o parte dintre probele necesare racordarii la SEN si sa inceapa functionarea in primul sezon de incalzire. Dupa realizarea proiectului, cantitatea de energie termica ce va fi produsa in cogenerare in cadrul CT Timisoara Sud, va creste de la 0 % la minimum 90%. Iar centrala va fi capabila sa produca energia electrica necesara acoperirii serviciilor proprii si sa vanda mai mult de 50% din energia produsa. 13.1.1 Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investitie CET

Timisoara Centru Premisele care au stat la baza elaborarii proiectului referitor la noua investitie de la CET Timisoara Centru sunt urmatoarele:

− Incadrarea noului grup de cogenerare în baza curbei de sarcina termica a CET Timisoara Centru.

146/188

− Incarcarea noului grup de cogenerare la o sarcina electrica cat mai apropiata de puterea electrica nominala, pentru a functiona în conditii de consum specific de combustibil cat mai redus.

− La alegerea si dimensionarea solutiei tehnice s-a considerat ca pentru perioada (regimul) de vara CET Timisoara Centru va asigura necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum pentru întreg orasul, urmand ca pentru perioada de iarna necesarul de caldura sa fie acoperit prin functionarea CET Centru si CET Timisoara Sud.

− Variatia performantelor turbinei cu gaze functie de temperatura exterioara, altitudine si încarcare se apreciaza în conformitate cu diagramele din literatura de specialitate, programele de calcul si din oferte de echipamente.

− Considerarea unei disponibilitati de timp medii pe durata de viata, pentru ciclul combinat, de peste 90%, în baza experientei acumulate si a datelor de sinteza privind functionarea turbinelor, rezultand o durata anuala de functionare de 8000 ore. Se precizeaza ca disponibilitatea turbinelor cu gaze este de peste 95%.

− Puterea calorifica inferioara medie a combustibilului – gaze naturale 8050 kcal/m3

− Valoarea de investitie este de 22 600 000 Euro

− Preturile combustibililor:

gaze naturale Euro/tcc 282 pacura Euro/tcc 402

− Cantitatea de reduceri de emisii de CO2 rezultată în urma implementării noii investiţii este de 111 524 tone.

− Preţul de valorificare a reducerilor de emisii de CO2 este considerat 7.5 Euro/tona

Principalele performanţe tehnice de funcţionare ale unitatii noi estimate a se realiza dupa finalizarea lucrarilor sunt prezentate în urmatorul tabel:

Specificaţie UM Cantitate Energie electrica produsa MWh/an 160704 din care:

- din ITG MWh/an 107088 - din TA MWh/an 53616

Consum servicii electrice proprii MWh/an 10016 Energie electrica livrata MWh/an 150688 Energie termica produsa MWt/an 214448 din care: - prin recuperare MWt/an 147704 - prin ardere suplimentara MWt/an 66744 Servicii interne termice MWt/an 18259 Energie termica livrata la limita centralei MWt/an 196189

147/188

Consum anual de combustibil tcc/an 53745 Structura consumului anual de combustibil:

- gaze naturale 1000 m3/an 46735 - ITG 1000 m3/an 37364 - CRAB 1000 m3/an 9371

Energia produsa/livrata, respectiv consumul de combustibil estimat pe conturul CET Timisoara Centru dupa realizarea proiectului sunt prezentate in tabelul urmator:

Energie termica livrata TMC

MWh/an Gcal/an

630832 542418

Energie electrica produsa TMC MWh/an 174090 Energie electrica livrata TMC MWh/an 153588

CET Centru tcc/an 112326 gaze naturale tcc/an 101870 pacura tcc/an 10456

Luand in considerare faptul ca acest nou echipament nu va influenta in mod semnificativ profilul centralei si bazandu-ne pe evolutia istorica a indicatorilor tehnico-economici ai activitatii centralei, dar si pe preturile combustibililor mentionate anterior, cheltuielile de exploatare ale CET Timisoara Centru, dupa PIF, au fost determinate, dupa cum urmeaza:

Cheltuieli de exploatare TMC Euro/an 37997074 1. Costuri variabile Euro/an 33067088

Combustibil tehnologic Euro/an 32978445 Alte costuri variabile Euro/an 88643

2. Costuri fixe Euro/an 4929986 Operare şi mentenenţă Euro/an 741916 Materiale Euro/an 120060 Amortizare Euro/an 934001 Redevenţă Euro/an 0 Utilităţi Euro/an 42433 Salarii si asimilate Euro/an 1641625 Costuri pentru protectia mediului Euro/an 4213 Servicii executate de terţi Euro/an 220028 Costuri financiare aferente creditelor

pentru combustibil Euro/an 974985 Alte costuri financiare Euro/an 0 Alte costuri fixe (taxe, comisioane, etc) Euro/an 250725

Costurile unitare ale energiei electrice si termice Pe baza cheltuielilor anuale de exploatare şi a cantităţilor anuale de energie electrică produsă, respectiv energie termică produsă pentru a fi livrată, s-au determinat costurile unitare aferente producerii celor două produse, energie electrică respectiv energie termică.

148/188

Determinarea acestor costuri s-a realizat în conformitate cu ”Metodologia de stabilire a preţurilor şi a cantităţilor de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate şi a preţurilor pentru energie termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare”, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 24/2005, modificat şi completat prin Ordinul ANRE nr. 13/2006. Menţionăm faptul că această metodologie se aplică numai în perioada 2005-2007, până la deschiderea completă a pieţei de energie electrică. Costurile unitare ale energiei electrice şi termice astfel determinate se prezintă în tabelul de mai jos:

Inclusiv

amortismentele investiţiei noi

Exclusiv amortismentele investiţiei noi

Costul unitar al energiei electrice livrate 46.14 Euro/MWh 44.75 Euro/MWhCostul unitar al energiei termice livrate 38.56 Euro/Gcal 37.13 Euro/Gcal

Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investitie CET Timisoara Centru:

Specificaţie Valoare U.M.

Valoarea investiţiei (exclusiv TVA) 22 600 000 Euro Eşalonarea investiţiei

- Anul 2008 - Anul 2009

11 300 000 11 300 000

Euro Euro

Putere electrică nominală 20 MW Energie electrică produsă 174090 MWh/an Energie electrică livrată 153 588 MWh/an Energie termică produsă pentru a fi livrată 643 495 Gcal/an Consum de combustibil pentru energia termică produsă 748 385 MWh/an Consum de combustibil pentru energia electrică produsă 231 331 MWh/an Structura combustibil:

- gaze naturale - păcură

81 19

% %

Cheltuielile anuale totale de exploatare ale centralei 30 767 522 mii Euro/an Costul unitar al energiei termice livrate (Inclusiv amortismentele investiţiei noi) 38.56

Euro/Gcal

Costul unitar al energiei electrice livrate (Inclusiv amortismentele investiţiei noi)

46.14 Euro/MWh

Costul unitar al energiei termice livrate (exclusiv amortismentele investiţiei noi)

37.13 Euro/Gcal

Costul unitar al energiei electrice livrate (exclusiv amortismentele investiţiei noi)

44.75 Euro/MWh

149/188

13.1.2 Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investitie CET

Timisoara Sud Premisele care au stat la baza elaborarii proiectului referitor la noua investitie de la CET Timisoara Sud sunt urmatoarele:

− Incadrarea noului grup de cogenerare în baza curbei de sarcina termica a CET Timisoara Sud prin prelucrarea aburului de parametri coborati produs in cazanele de abur industrial de 100 t/h existente.

− Incarcarea noului grup de cogenerare la o sarcina electrica cat mai apropiata de puterea electrica nominala, pentru a functiona în conditii de consum specific de combustibil cat mai redus.

− La alegerea si dimensionarea solutiei tehnice s-a considerat ca pentru perioada (regimul) de vara CET Timisoara Centru va asigura necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum pentru întreg orasul, urmand ca pentru perioada de iarna necesarul de caldura sa fie acoperit prin functionarea CET Centru si CET Timisoara Sud.

− Valoarea totala de investitie este de 6 200 000 Euro (realizata integral)

− Puterea calorifica inferioara medie a combustibilului – gaze naturale 8050 kcal/m3, carbune (lignit) 1800 kcal/kg

− Puterea nominala a turbogeneratorului este de cca. 18 MW electrici

− Preturile combustibililor:

gaze naturale Euro/tcc 282lignit Euro/tcc 28

− Cantitatea de reduceri de emisii de CO2 rezultată în urma implementării noii investiţii este de 34 671 tone.

− Preţul de valorificare a reducerilor de emisii de CO2 este considerat 5.5 Euro/tona Dupa instalarea noului echipament in CT Timisoara Sud, aceasta centrala va deveni independenta fata de SEN, din punctul de vedere al acoperirii serviciilor proprii de energie electrica pentru producerea energiei termice livrate in consumatorilor municipiului. Principalele elemente luate in considerare la elaborarea analizei sunt:

Energie termica livrata TMS MWh/an 397728 Energie electrica produsa TMS MWh/an 66862 Energie electrica livrata TMS MWh/an 40925 Energie electrica achizitionata MWh/an 0

CET Sud tcc/an 98 299 gaze naturale tcc/an 31 005 lignit tcc/an 67 294

150/188

Luand in considerare faptul ca acest nou echipament nu va influenta in mod semnificativ profilul centralei si bazandu-ne pe evolutia istorica a indicatorilor tehnico-economici ai activitatii centralei, dar si pe preturile combustibililor mentionate anterior, cheltuielile de exploatare ale CET Timisoara Sud, dupa PIF, au fost determinate, dupa cum urmeaza:

Cheltuieli de exploatare TMS Euro/an 17948996 1. Cheltuieli variabile Euro/an 10663681

Combustibil tehnologic Euro/an 10642217 Energie electrică din SEN Euro/an 0 Alte costuri variabile Euro/an 21464

2. Cheltuieli fixe Euro/an 7285315 Operare şi mentenenţă Euro/an 1287738 Materiale Euro/an 289020 Amortizare Euro/an 1554005 Redevenţă Euro/an 0 Utilităţi Euro/an 37142 Salarii si asimilate Euro/an 2062834 Costuri pentru protectia mediului Euro/an 26443 Servicii executate de terţi Euro/an 316881 Costuri financiare aferente

creditelor pentru combustibil Euro/an 1311872 Alte costuri financiare Euro/an 0 Alte costuri fixe (taxe, comisioane,

etc) Euro/an 399379

Costurile unitare ale energiei electrice si termice Pe baza cheltuielilor anuale de exploatare şi a cantităţilor anuale de energie electrică produsă, respectiv energie termică produsă pentru a fi livrată, s-au determinat costurile unitare aferente producerii celor două produse, energie electrică respectiv energie termică. Determinarea acestor costuri s-a realizat în conformitate cu ”Metodologia de stabilire a preţurilor şi a cantităţilor de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate şi a preţurilor pentru energie termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare”, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 24/2005, modificat şi completat prin Ordinul ANRE nr. 13/2006. Menţionăm faptul că această metodologie se aplică numai în perioada 2005-2007, până la deschiderea completă a pieţei de energie electrică. Costurile unitare ale energiei electrice şi termice astfel determinate se prezintă în tabelul de mai jos:

151/188

Inclusiv

amortismentele investiţiei noi

Exclusiv amortismentele investiţiei noi

Costul unitar al energiei electrice livrate 50.01 Euro/MWh 49.12 Euro/MWhCostul unitar al energiei termice livrate 35.80 Euro/Gcal 35.16 Euro/Gcal

Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investitie CET Timisoara Sud:

Specificaţie Valoare U.M.

Valoarea investiţiei ramasa de executat (exclusiv TVA) 2 200 000 Euro Eşalonarea investiţiei

- Anul 2007

2 200 000

Euro Putere electrică nominală 18 MW Energie electrică produsă 66 862 MWh/an Energie electrică livrată 40 925 MWh/an Energie termică produsă pentru a fi livrată 405 712 Gcal/an Consum de combustibil pentru energia termică produsă 471 843 MWh/an Consum de combustibil pentru energia electrică produsă 477 535 MWh/an Structura combustibil:

- gaze naturale - lignit

32 68

% %

Cheltuielile anuale totale de exploatare ale centralei 16 275 957 mii Euro/an Costul unitar al energiei termice livrate (Inclusiv amortismentele investiţiei noi) 35.80

Euro/Gcal

Costul unitar al energiei electrice livrate (Inclusiv amortismentele investiţiei noi)

50.01 Euro/MWh

Costul unitar al energiei termice livrate (exclusiv amortismentele investiţiei noi)

35.16 Euro/Gcal

Costul unitar al energiei electrice livrate (exclusiv amortismentele investiţiei noi)

49.12 Euro/MWh

13.1.3 Preturile de vanzare ale energiei electrice si termice la limita surselor Pornind de la nivelul costurilor unitare prezentate mai sus pentru cele două surse de producere a energiei electrice şi termice, se vor determina preturile de vanzare ale energiei electrice si termice conform Metodologiei de stabilire a preturilor si a cantitatilor de energie electrica vandute de producatori prin contracte reglementate si a preturilor pentru energie termica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 24/2005, modificata si completata prin Ordinul ANRE nr. 13/2006.

152/188

Astfel, la calcul preturilor s-a luat in considerare rentabilitatea bazei reglementate a activelor (BAR). In cazul de faţă aceasta bază reprezintă activele utilizate in activitatea de producere de energie electrica si de energie termica in grupurile de cogenerare aferente CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud. Rentabilitatea BAR s-a stabilit prin aplicarea unei rate reglementate a rentabilitatii de 12%. Preturile de vanzare astfel determinate, se situeaza: Pentru CET Timişoara Centru

- pentru energia electrica livrata intre 49.30 Euro/MWh si 46.14 Euro/MWh, - pentru energia termica livrata intre 41.80 Euro/Gcal si 38.56 Euro/Gcal.

Pentru CET Timişoara Sud - pentru energia electrica livrata intre 52.16 Euro/MWh si 50.01 Euro/MWh, - pentru energia termica livrata intre 37.33 Euro/Gcal si 35.80 Euro/Gcal.

Pe perioada de exploatare a noii investitii din CET Timisoara Centru, evolutia acestor preturi, se prezinta grafic astfel:

46.14

46.31

46.47

46.6446.81

46.9747.14

47.3147.47

47.6447.81

47.97

48.14

48.31

48.47

48.64

48.81

48.97

49.14

49.30

38.56

38.73

38.90

39.0739.24

39.4139.58

39.75

39.92

40.1040.27

40.4440.61

40.7840.95

41.1241.29

41.4641.63

41.80

30

35

40

45

50

55

60

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

Anii de exploatare

Pret vanzare energia electrica livrata(Euro/MWh)

Pret vanzare energie termica livrata(Euro/Gcal)

153/188

Pe perioada de exploatare a noii investitii din CET Timisoara Sud, evolutia acestor preturi, se prezinta grafic astfel:

50.01

35.80

50.12

50.23

50.3350.44

50.5550.66

50.76

50.8750.98

51.0951.19

51.30

51.41

51.52

51.62

51.73

51.84

51.95

52.05

52.16

35.88

35.95

36.0336.11

36.1836.26

36.34

36.41

36.49

36.5636.64

36.7236.79

36.8736.95

37.0237.10

37.1837.25

37.33

30

35

40

45

50

55

60

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

Anii de exploatare

Pret vanzare energia electrica livrata(Euro/MWh)

Pret vanzare energie termica livrata(Euro/Gcal)

154/188

Acestă evoluţie descrescătoare se datorează reducerii bazei reglementate a activelor pe măsura amortizării celor două investiţii în echipamentele de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare. Valorile medii pe 20 de ani ale preţurilor de vânzare a energiei electrice şi termice livrate care iau în calcul rentabilitatea bazei reglementate a activelor sunt: Pentru CET Timişoara Centru ▪ 47.72 Euro/MWh pentru energia electrică livrată ▪ 40.18 Euro/Gcal pentru energia termică livrată. Pentru CET Timişoara Sud ▪ 51.14 Euro/MWh pentru energia electrică livrată ▪ 36.60 Euro/Gcal pentru energia termică livrată. Subliniem faptul că acest calcul al preţurilor nu se substituie analizei de fundamentare a tarifelor de vânzare a energiei electrice şi termice, care face obiectul unui studiu separat. Având în vedere faptul că: - energia electrică în cogenerare este considerată energie prioritară pentru care sunt

acordate drepturi preferenţiale de preluare pe piaţa angro de energie electrică, în conformitate cu prevederile Codului Comercial al pieţei angro de energie electrică şi al Regulamentului pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică aprobat prin Ordinul ANRE 33/2004 modificat şi completat prin Ordinul ANRE 45/2005.

- producătorilor din surse eficiente de cogenerare li se asigură remunerarea costurilor fixe corespunzătoare capacităţii electrice eficiente.

- energia termică este considerată produs social a cărui vânzare trebuie să ţină seama de specificul zonei de alimentare, de condiţiile socio-economice ale consumatorilor finali de gradul lor de suportabilitate şi de posibilitatea bugetelor locale de a susţine populaţia la plata energiei termice,

Nivelul preţurilor la energia electrică şi termică, au fost considerate în cadrul analizei economico-financiare astfel:

Pentru CET Timişoara Centru ▪ 50.00 Euro/MWh pentru energia electrică livrată. ▪ 38.76 Euro/Gcal pentru energia termică livrată. Acestă valoare este egală cu

valoarea costului unitar al energiei termice livrate exclusiv amortismentele investiţiei noi şi reprezintă valoarea minimă până la care se poate reduce preţului de vânzare a energiei termice.

Pentru CET Timişoara Sud ▪ 62.70 Euro/MWh pentru energia electrică livrată ▪ 35.97 Euro/Gcal pentru energia termică livrată. Acestă valoare este egală cu

valoarea costului unitar al energiei termice livrate exclusiv amortismentele investiţiei noi şi reprezintă valoarea minimă până la care se poate reduce preţului de vânzare a energiei termice.

Preţurile de vânzare a energiei electrice au fost stabilite astfel încât, împreună cu veniturile din vânzarea energiei termice, să se asigure un nivel al ratei profitului de 5%, nivel aflat in aria de acceptabilitate a autoritatii publice locale.

155/188

Scăderea preţului de vânzare a energiei termice până la nivelul minim al costului unitar fără amortismente a fost posibilă în baza faptului că investiţiile în cele două surse de producere a energiei electrice şi termice din SC COLTERM SA se vor realiza în totalitate din surse puse la dispoziţie prin „Programului Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”. Acest tip de finanţare a investiţiei poate fi încadrată ca şi reglementare în Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) 20 « Contabilizarea subvenţiilor publice şi informaţiile de furnizat privind ajutorul public », metoda de înregistrare prin deducere. Conform IAS 20, subvenţia reprezintă orice fel de ajutor public care capătă forma unui transfer către o companie dacă aceasta s-a conformat cu anumite condiţii legate de activitatea sa curentă. In cuprinsul acestui standard se disting doua tipuri de subvenţii : • subvenţii pentru echipamente • subvenţii de exploatare Subvenţiile pentru echipamente sunt recunoscute din punct de vedere contabil prin două metode: • considerarea subvenţiilor ca fiind venituri decalate şi raportarea lor în mod

sistematic la durata de utilizare a activului subvenţionat • deducerea subvenţiilor din costul activului la a cărui finanţare au participat.

Subvenţiile ar fi astfel raportate în rezultate prin intermediul unei reduceri a cheltuielilor cu amortizările.

Aplicând această din urmă metodă şi având în vedere faptul că întreaga valoare de investiţie este asigurată din programul „Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, preţul de vânzare a energiei termice acoperă în totalitate cheltuielie de producere a energiei termice exclusiv amortizarea investiţiilor noi.

156/188

13.1.5 Analiza economica a investitiei noi in CET Timisoara Centru

Premise privind elaborarea analizei Analiza de eficienta economica are la baza urmatoarele premise : • Analiza economica se efectueaza in Euro, pe conturul CET Timisoara Centru. • Analiza cuprinde:

a) Determinarea productiilor de energie electrica si termica, a consumului anual de combustibil si a cheltuielilor anuale de exploatare aferente CET Timisoara Centru

b) Determinarea Fluxului de Venituri si Cheltuieli previzionat. • Valoarea de investitie privind realizarea unui ciclu combinat gaze – abur de 20 MW in

CET Timisoara Centru este de 22 600 mii Euro. • Finantarea investitiei se asigura 100% din fonduri puse la dispozitie prin Programul

„Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”. • Preturile de vanzare a energiei electrice si termice sunt conform Cap.13.1.3,:

- 50.00 Euro/MWh pentru energia electrica - 38.76 Euro/Gcal pentru energia termica.

• Durata de analiza este 22 de ani si acopera perioada de 2 ani de executie a investitiei noi si perioada de 20 de ani de exploatare a acesteia.

• Impozitul pe profit considerat pentru evaluarea profitului net este de 16%, conform prevederilor legale in vigoare;

• Rata de actualizare luata in calcul este 10%.

Cheltuieli anuale Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortismentele investiţiei noi) au fost determinate conform celor prevazute la Capitolul 13.1.1

Venituri anuale Pe perioada de analiza se inregistreaza urmatoarele categorii de venituri : - venituri din vanzarea energiei electrice determinate pe baza energiei electrice livrate

la gardul centralei si a unui pret de vanzare de: 81.51 Euro/MWh pe perioada de executie a noii investitii (preţ actual conform

Decizie ANRE 918/2006) 50.00 Euro/MWh pe perioada de exploatare a noii investitii

- venituri din vanzarea energiei termice, determinate pe baza energiei termice livrata

la la gardul centralei si a unui pret de vanzare de . 40.72 Euro/Gcal pe perioada de executie a noii investitii (preţ actual conform

Decizie ANRE 918/2006) 38.76 Euro/Gcal pe perioada de exploatare a noii investitii

- venituri din vanzarea reducerilor de emisii de CO2, determinate pe baza unei

cantităţi anuale de 111 524 tCO2 reduse si a unui pret de vanzare de 7.5 Euro/tonă.

157/188

Fluxul de Venituri si Cheltuieli In previzionarea Fluxului de Venituri si Cheltuieli se au in vedere urmatoarele elemente: - Venituri din vanzarea energiei termice - Venituri din vanzarea energiei electrice - Venituri din vÎnzarea reducerilor de emisii de CO2 - Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortismentele aferente investitiei noi); - Impozit pe profit. În cadrul Fluxului de Venituri şi Cheltuieli, sursele asigurate de „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă” s-au considerat ajutor public (subvenţii) şi au fost tratate conform Standardului Internaţional de Contabilitate (IAS) 20 « Contabilizarea subvenţiilor publice şi informaţiile de furnizat privind ajutorul public », metoda de înregistrare prin deducere. Aplicând metoda deducerii subvenţiilor din costul activului la a cărui finanţare au participat (vezi Cap.13.1.3) şi având în vedere faptul că întreaga valoare de investiţie este asigurată din „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, Fluxul de Venituri şi Cheltuieli nu cuprinde „Venituri din Subvenţii” (sursele asigurate din Programul Termoficare 2006-2009) şi „Amortizarea investiţiei noi” Fluxul de Venituri şi Cheltuieli aferent CET Timişoara Centru, astfel determinat, este prezentat în Anexa C pag1-2. Având în vedere faptul că realizarea investiţiei noi în CET Timişoara Centru se finanţează în totalitate din surse asigurate de „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, neexistând alte „intrări” şi ieşiri” de surse financiare (credite, surse proprii, alte surse), în cadrul analizei financiare nu s-au determinat Fluxul Financiar al Afacerii şi Fluxul Financiar al Investiţiei, fluxuri care stau la baza indicatorilor de eficienţă, Rată Internă de Rentabilitate – RIR, Indice de Profitabiliate – IP şi Durata de Recuperare a Investiţiei – DR.

Rezultatele analizei economice Ìn urma elaborarii analizei de eficienta economica se constata urmatoarele: • Fluxul de Venituri si Cheltuieli este pozitiv pe perioada de exploatare a investitiei. • Preturile de vanzare a energiei electrice si termice determinate in baza Fluxului de

Venituri si Cheltuieli previzionat, care asigura recuperarea in integralitate a cheltuielilor de exploatare sunt:


Aceste preturi duc la obtinerea unui Venit Net Actualizat (VNA) de 11456.2 mii Euro si unei rate a profitului de 5%, nivel aflat in aria de acceptabilitate a autoritatii publice locale.

158/188

13.1.6 Analiza economica a investitiei noi in CET Timisoara Sud

Premise privind elaborarea analizei Analiza de eficienta economica are la baza urmatoarele premise : • Analiza economica se efectueaza in Euro, pe conturul CET Timisoara Sud. • Analiza cuprinde:

a) Determinarea productiilor de energie electrica si termica, a consumului anual de combustibil si a cheltuielilor anuale de exploatare aferente CET Timisoara Sud

b) Determinarea Fluxului de Venituri si Cheltuieli previzionat. • Valoarea de investitie privind montarea unei turbine cu abur de 18 MW in CET

Timisoara Sud este de 6200 mii Euro. Avînd în vedere faptul că investiţia a fost realizată deja în proporţie de 60%, în analiza economică s-a luat în considerare un rest de executat în valoare de 2200 mii Euro

• Finantarea investitiei se asigura 100% din fonduri puse la dispozitie prin Programul „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”.

• Preturile de vanzare a energiei electrice si termice sunt: - 62.70 Euro/MWh pentru energia electrica - 35.97 Euro/Gcal pentru energia termica.

• Durata de analiza este 22 de ani si acopera perioada de 1 an de realizare a restului de de executat din totalul investitiei noi si perioada de 21 de ani de exploatare a acesteia.

• Impozitul pe profit considerat pentru evaluarea profitului net este de 16%, conform prevederilor legale in vigoare;

• Rata de actualizare luata in calcul este 10%.

Cheltuieli anuale Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortismentele investiţiei noi) au fost determinate conform celor prevazute la Capitolul 13.1.1

Venituri anuale Pe perioada de analiza se inregistreaza urmatoarele categorii de venituri : - venituri din vanzarea energiei electrice determinate pe baza energiei electrice livrate

la gardul centralei si a unui pret de vanzare de: 81.51 Euro/MWh pe perioada de executie a noii investitii (preţ actual conform

Decizie ANRE 918/2006) 62.70 Euro/MWh pe perioada de exploatare a noii investitii

- venituri din vanzarea energiei termice, determinate pe baza energiei termice livrata

la la gardul centralei si a unui pret de vanzare de . 33.80 Euro/Gcal pe perioada de executie a noii investitii(preţ actual conform

Decizie ANRE 918/2006) 35.97 Euro/Gcal pe perioada de exploatare a noii investitii

- venituri din vanzarea reducerilor de emisii de CO2, determinate pe baza unei

cantităţi anuale de 34 671 tCO2 reduse si a unui pret de vanzare de 5.5 Euro/tonă.

159/188

Fluxul de Venituri si Cheltuieli In previzionarea Fluxului de Venituri si Cheltuieli se au in vedere urmatoarele elemente: - Venituri din vanzarea energiei termice - Venituri din vanzarea energiei electrice - Venituri din vÎnzarea reducerilor de emisii de CO2 - Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortismentele aferente investitiei noi); - Impozit pe profit. În cadrul Fluxului de Venituri şi Cheltuieli, sursele asigurate de „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă” s-au considerat ajutor public (subvenţii) şi au fost tratate conform Standardului Internaţional de Contabilitate (IAS) 20 « Contabilizarea subvenţiilor publice şi informaţiile de furnizat privind ajutorul public », metoda de înregistrare prin deducere. Aplicând metoda deducerii subvenţiilor din costul activului la a cărui finanţare au participat (vezi Cap.13.1.3) şi având în vedere faptul că restul investiţie rămas de executat se asigură din „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, Fluxul de Venituri şi Cheltuieli nu cuprinde „Venituri din Subvenţii” (sursele asigurate din Programul Termoficare 2006-2009) şi „Amortizarea investiţiei noi” Fluxul de Venituri şi Cheltuieli aferent CET Timişoara Sud, astfel determinat este prezentat în Anexa C pag.3-4 Având în vedere faptul că realizarea investiţiei rămasă de executat în CET Timişoara Sud se finanţează în totalitate din surse asigurate de „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, neexistând alte „intrări” şi ieşiri” de surse financiare (credite, surse proprii, alte surse), în cadrul analizei financiare nu s-au determinat Fluxul Financiar al Afacerii şi Fluxul Financiar al Investiţiei, fluxuri care stau la baza indicatorilor de eficienţă, Rată Internă de Rentabilitate – RIR, Indice de Profitabiliate – IP şi Durata de Recuperare a Investiţiei – DR.

Rezultatele analizei economice Ìn urma elaborarii analizei economice se constata urmatoarele: • Fluxul de Venituri si Cheltuieli este pozitiv pe perioada de exploatare a investitiei. • Preturile de vanzare a energiei electrice si termice determinate in baza Fluxului de

Venituri si Cheltuieli previzionat, care asigura recuperarea in integralitate a cheltuielilor de exploatare sunt:


Aceste preturi duc la obtinerea unui Venit Net Actualizat (VNA) de 6860.4 mii Euro si unei rate a profitului de 5%, nivel aflat in aria de acceptabilitate a autoritatii publice locale.

160/188

13.1.7 Analiza economică pe conturul CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud Ìn urma elaborarii analizei economice pe conturul CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud, in baza premiselor mentionate la Cap.13.1.5 si 13.1.6, se constata urmatoarele: • Fluxul de Venituri si Cheltuieli este pozitiv pe perioada de exploatare a investitiei. • Preturile de vanzare a energiei electrice si termice determinate in baza Fluxului de

Venituri si Cheltuieli previzionat, care asigura recuperarea in integralitate a cheltuielilor de exploatare aferente CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud sunt:


Aceste preturi duc la obtinerea unui Venit Net Actualizat (VNA) de 18376.8 mii Euro si unei rate a profitului de 5%, nivel aflat in aria de acceptabilitate a autoritatii publice locale Fluxul de Venituri si Cheltuieli pe conturul CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud se prezintă 1n Anexa C pag.5-6.

161/188

13.2 ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA PE CONTURUL SISTEMULUI DE TRANSPORT SI DISTRIBUŢIE In cadrul Capitolului 10. Identificarea solutiilor posibile de asigurare a incalzirii localitatii, tinand seama de situatia actuala, au fost prezentate lucrile principale aferente sistemului de transport si distributie a agentului termic, inclusiv a celor necesar a fi efectuate la nivelul consumatorului. Tehnologiile analizate vizeaza: retelele de transport agent termic primar (apa fierbinte) intre sursa si punctele termice, instalatiile din punctele termice si centralele termice, retelele secundare de distributie a agentului termic de incalzire si a apei calde de consum la blocurile de locuinte, sistemul de contorizare si gestionare a caldurii furnizate consumatorilor la nivel cladire (in curs de realizare), instalatiile interioare de alimentare cu apa calda si cu agent termic pentru incalzire, contorizarea individuala, reabilitarea termica a anvelopei cladirilor (a fatadelor, teraselor si a tamplariei exterioare), cat si un sistem de monitorizare a caldurii pe ansamblul localitatii. Lucrarile considerate a fi necesare in scopul indeplinirii obiectivului propus sunt prezentate in continuare: Retele de termoficare (primare) Lucrari termomecanice Lucrarile termomecanice necesare pentru reabilitarea sistemului primar, cuprind: - lucrari de izolatii la conductele amplasate suprateran; - lucrari de inlocuire a conductelor uzate amplasate subteran in canale termice, prin utilizarea metodologiei de instalare a conductelor preizolate; - lucrari de montaj pentru conductele de termoficare noi, care realizeaza racordarea punctelor termice aferente noilor consumatori, la retelele de termoficare existente; Lucrari de reabilitare a conductelor existente Conductele necesar a fi inlocuite, se vor inlocui cu conducte noi din otel, in solutie preizolata. Conductele preizolate se realizeaza in fabrica si sunt compuse din: conducta de serviciu (prin care circula agentul termic), izolatia termica din spuma rigida de poliuretan (PUR) fara continut de CO2 avand parametrii corespunzatori standardului european SR EN 253 si mantaua de protectie din polietilena de mare duritate fara cusatura, cu parametrii tehnici corespunzatori standardului european SR EN 253, care asigura o buna protectie contra umezirii exterioare a materialului termoizolant. Sunt garantate a functiona la o temperatura de durata de 140 0 C. Conductele preizolate sunt prevazute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporati in spuma, in scopul supravegherii nivelului umiditatii izolatiei si localizarii eventualelor defecte.

162/188

Caracteristicile fizico-mecanice si termice ale sistemului de conducte si elemente preizolate vor trebui sa corespunda standardelor si prescriptiilor romanesti aferente domeniului de utilizare precum si normativelor europene SR EN 253-97 (conducte preizolate industrial), EN 448 (racorduri preizolate – fitinguri preizolate industrial), EN 488 (armaturi preizolate montate subteran), EN 489 (postizolare conducte preizolate), ultimele editii si SR EN ISO 9001-2000.

Conductele preizolate vor urmari traseele existente ale actualei retele de agent termic primar, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducand la minimum lucrarile de devieri de instalatii subterane. S-au prevazut si armaturi de sectionare in punctele de racord. Acestea sunt de tip cu obturator sferic cf.SR ISO 7121-96 cu caracteristici tehnice generale de calitate conform STAS 7076-88. Toate armaturile sunt rezistente la Pn25x105 Pa si temperatura 1500 C. Vor fi asigurate si instalatiile anexe, respectiv goliri si aerisiri, echipate cu vane preizolate.

Pentru reabilitarea retelelor, ramificatiilor si racordurilor de termoficare s-au prevazut a se utiliza pentru conducta de serviciu: - conducte din otel fara sudura laminata la cald, pentru temperaturi ridicate conform

SR EN 10216-2-2003, material P235GH-TC2 (OLT 35KII) pentru apa fierbinte, cu diametrele cuprinse intre Dn 65 ÷ Dn 300;

- conducte din otel sudate sub strat de flux, de otel nealiat si aliat cu caracteristici precizate la temperatura ridicata conform SR EN 10217/5-2003, material P355GH conform EN 10028-2/1992 pentru apa fierbinte, cu diametrele cuprinse intre Dn 400 ÷ Dn 700.

Structura retelei primare de termoficare pe diametre, conform Studiului de Fezabilitate realizat, se prezinta astfel:

Nr. Situatia actuala De reabilitat

Dn Lungime (m) Dn Lungime (m) Executat (m) Rest de executat (m)

1 80 180 80 180 - 1802 100 3647 100 3232 - 32323 125 847 125 5422 70 53524 150 5555 150 6859 546 63135 200 17724 200 17870 1168 167026 250 2854 250 4979 608 43717 300 7897 300 5693 370 53238 350 748 350 748 - 7489 400 10401 400 8441 610 7831

10 500 9593 500 5865 70 579511 600 5959 600 7199 - 719912 700 2280 700 1590 - 159013 800 2608 800 2058 57 200114 1000 6925 1000 6925 50 6875

Total retea 77,2 km 77,2 km

163/188

Lucrari de constructii Reabilitarea sistemului de transport (retele primare) pe partea de constructii consta in instalarea conductelor preizolate in canalele existente, reamenajate prin demolarea unui perete al canalului daca este cazul si asternerea unui pat de nisip de 10 cm pe radier. Dupa montarea conductelor in canale este recomandata asternerea unui alt strat de nisip de 10 cm peste conducte si apoi o umplutura de pamant bine compactata. Avand in vedere ca vor fi realizate si racorduri noi de conducte preizolate, se vor realiza santuri de diverse dimensiuni in care se va asterne un strat de nisip de 10 cm; se vor monta conductele preizolate si se vor acoperi din nou cu un strat de 10 cm de nisip, peste care se va executa o umplutura de pamant bine compactata. Retele de distributie a agentului termic Lucrari termomecanice Se vor reabilita conductele de distributie pentru retelele secundare aferente celor 112 puncte termice. S-au prevazut retele termice formate din 4 conducte (incalzire tur-retur, apa calda de consum si recirculare). Se vor introduce conducte de recirculare a apei calde de consum pe toata lungimea traseelor secundare reabilitate. Se propun urmatoarele lucrari: - demontarea conductelor existente; - inlocuirea acestora cu conducte preizolate montate direct in pamant, urmand

traseele existente, cu exceptia situatiilor in care acestea subtraveresaza subsolurile blocurilor, caz in care conductele vor fi montate pe trasee noi;

Conductele preizolate sunt prevazute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporati in spuma, in scopul supravegherii nivelului umiditatii izolatiei si localizarii eventualelor defecte. Pentru sistemul de conducte preizolate au fost asigurate si instalatiile anexe, respectiv goliri si aerisiri, echipate cu vane sferice preizolate. Conductele preizolate instalate in sistemul secundar au temperatura de functionare mai scazuta: maximum 90°C pentru conductele de incalzire si maximum 55°C pentru conducta de apa calda de consum. Conductele de incalzire vor fi din tevi din otel trase conform STAS 10216-2/2003, material OLT 35, pentru Dn 25 – 250, iar cele de apa calda de consum si recirculare vor fi tevi din otel zincate, conform STAS 7656 – 90, avand diametre intre Dn15 si Dn100. • Lucrari de constructii Reabilitarea sistemului de distributie (retele secundare) pe partea de constructii consta in instalarea conductelor preizolate aferente punctelor termice in canalele existente, reamenajate prin demolarea unui perete al canalului daca este cazul si asternerea unui pat de nisip de 10 cm pe radier. Dupa montarea conductelor in canale se va asterne un alt strat de nisip de 10 cm peste conducte si apoi o umplutura de pamant bine compactata. Traseele noi de conducte preizolate se vor materializa prin santuri de diverse dimensiuni in care se va asterne un strat de nisip de 10 cm; se vor monta conductele preizolate si se vor acoperi din nou cu un strat de 10 cm de nisip, peste care se va executa o umplutura de pamant bine compactata.

164/188

Puncte termice • Lucrari termomecanice Reabilitarea punctelor termice consta in inlocuirea echipamentelor si utilajelor cu durate de viata depasite, respectiv a schimbatoarelor de caldura, pompelor, sistemelor de expansiune, implementarea sistemului de automatizare, dotarea tuturor punctelor termice cu contoare pe circuitele secundare. Este recomandata demontarea si dezafectarea echipamentelor actuale uzate (schimbatoare, pompe, rezervoare, circuite tehnologice existente, etc.). De asemenea, se recomanda montarea unor schimbatoare de caldura cu placi, atat pentru incalzire, cat si pentru prepararea apei calde de consum, a pompelor “In line” prevazute cu convertizoare de frecventa pe circuitul de incalzire si pe cel de apa calda de consum; pompe de recirculare a apei calde de consum, sisteme noi de adaos-expansiune (vase de expansiune, pompe de adaos), aparatura de reglare si control (regulatoare de debit - robinete de amestec cu trei cai - si de presiune – regulatoare de presiune diferentiala), integrarea unui sistem de functionare automatizata a tuturor echipamentelor din punctelor termice, contoare de caldura si de debit pe circuitele secundare (incalzire, apa calda de consum, recirculare, adaos). Lucrari de constructii Lucrarile de reabilitare a constructiilor constau in principal in urmatoarele: - Spargerea suportilor din beton sau metalici existenti care sustin echipamentele

existente si inlocuirea lor cu suporti noi din beton armat Bc15 (B200) armati cu otel beton OB 37 si PC 52. Suportii metalici se vor executa din otel laminat OL 37

- Refacerea pardoselii din toate punctele termice - Repararea tencuielilor si zugravelilor la peretii interiori si exteriori - Inlocuirea tamplariei si geamurilor sparte de la ferestre - Construirea unei camere de comanda pentru sistemul de monitorizare intr-unul din

punctele termice existente. Aceasta camera va avea pereti din rigips sau din caramida, si va fi prevazuta cu usa si ferestre

- Repararea si amenajarea grupurilor sanitare din punctele termice - Evacuarea apei din subsol si refacerea hidroizolatiei la peretii subsolului acolo unde

este cazul - Refacerea izolatiei terasei (acoperis) cu bitum, carton asfaltat si mortar M100. - Grupurile sanitare vor fi prevazute cu gresie, faianta, obiecte sanitare si dusuri

pentru personalul de exploatare - Stalpii existenti din structura de rezistenta a punctelor termice vor fi reparati si

tencuiti. Dupa terminarea lucrarilor de constructii, noile PT-uri vor fi echipate cu utilaje tehnologice moderne si eficiente.

165/188

Sistem de monitorizare Sistem de monitorizare In situatia actuala nu exista sistem de monitorizare privind functionarea sistemului, ci numai o slaba dotare privind gestiunea livrarii agentului termic. In cadrul actiunii de reabilitare si modernizare a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura din municipiul Timisoara, in prezentul studiu s-a prevazut creerea unui sistem de monitorizare. Principalele directii urmarite in acest sens sunt: • prevederea sistemelor de sesizare si semnalizare a defectelor pentru conductele

preizolate utilizate in vederea modernizarii retelelor termice; • introducerea contorizarii consumului de energie termica la punctele termice pe

circuitul secundar, precum si inregistrarea si transmiterea datelor de consum si de functionare la punctul local de supraveghere;

• automatizarea functionarii instalatiilor termomecanice din punctele termice, corelata cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori;

• nivel central de supraveghere. Sistem de monitorizare a starii conductelor O componenta esentiala in investitiile de modernizare a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura prin prevederea de conducte preizolate o reprezinta sistemul de detectie si localizare a avariilor conductelor. La nivelul fiecarui PT supus reabilitarii s-au prevazut urmatoarele elemente principale ale sistemului de monitorizare a starii conductelor: • element sensibil pentru detectarea umiditatii in izolatia conductei; • nitate centrala pentru supravegherea buclelor de masura amplasate in fiecare PT. Functiunile principale indeplinite de sistem sunt urmatoarele: • supravegherea continua a nivelului umiditatii izolatiei; • detectarea timpurie a defectelor incepand de la izolatie uscata; • localizarea automata a defectelor si semnalizarea acestora incepand de la un

continut de umiditate masic mai mic de 0,1%; • inregistrarea datelor cu privire la avarie; • disponibilizarea datelor mentionate spre a fi tiparite sub forma unui protocol

recunoscut ca document oficial. Sistemul de monitorizare a starii conductelor constituie un instrument de control al calitatii conductelor preizolate si in special al modului de executie al lucrarilor de montaj. Instalatiile de masura, permit urmarirea evolutiei parametrilor agentului termic in diferite puncte ale instalatiei, aferente PT. Principalii parametri supravegheati sunt urmatorii: • debitul de agent termic primar masurat la intrarea in punctul termic, absorbit de PT-

valoare instantanee si contorizata; • cantitatea de energie termica absorbita de PT;

166/188

• debitul de agent termic secundar de incalzire masurat la plecarea spre consumatori

pe conducta de ducere - valoare instantanee si contorizata; • cantitatea de energie termica pentru incalzire; • debitul de apa calda de consum respectiv recirculata - valori instantanee si

contorizate; • cantitatea de energie termica pentru acc si recirculare. Instalatiile de reglare automata _ Dispecer central Realizeaza: • Reglarea automata a principalilor parametri de functionare ai punctului termic

(disponibil de presiune PT, temperatura agent termic secundar incalzire, temperatura apa calda de consum).

• Reglarea automata a disponibilului de presiune la intrarea in PT se efectueaza prin intermediul unui regulator direct sau indirect de presiune diferentiala cu limitarea debitului;

• Reglarea automata a temperaturii agentului secundar de incalzire in functie de temperatura exterioara se efectueaza prin actionarea vanei de reglaj cu trei cai de amestec;

• Reglarea automata a temperaturii apei calde de consum la valoarea T = 55° = constant se efectueaza prin actionarea vanei de reglaj cu trei cai de amestec.

Contorizare la nivel imobil/scara bloc Contorizarea energiei termice la nivel imobil este deja realizata. Instalatii interioare de apa calda pentru consum +incalzire si contorizarea individuala A fost propusa reabilitarea instalatiilor interioare de distributie a apei calde de consum cat si pentru agentul termic pentru incalzire, impreuna cu realizarea contorizarii consumurilor individuale pe apartament, pe cele doua componente (apa calda de consum si pentru agentul termic pentru incalzire).

Pentru instalatiile de distributie a apei calde de consum si a agentului termic pentru incalzire, se impune ca odata cu inlocuirea lor, sa se schimbe si solutia de distributie in imobil, respectiv trecerea de la distributia pe verticala, la distributia pe orizontala. Se recomanda utilizarea unor conducte si armaturi usor de montat, utilizarea cat mai redusa a coturilor, T-urilor si a altor elemente de legatura, ce pot creea pierderi de presiune. Schimbarea solutiei de distributie creeaza posibilitatea contorizarii consumurilor individuale pe apartament, atat pentru apa calda de consum, cat si pentru agentul termic pentru incalzire. Proiectarea si montarea instalatiilor interioare, respectand principiul distributiei pe orizontala, va asigura montarea aparatelor de masura si contorizare in exteriorul apartamentelor, in spatii comune. Astfel se creaza conditiile unor citiri si verificari permanente ale aparatelor, fara acces in apartamente, precum si posibilitatea restrictionarii alimentarii in cazul unor consumatori care nu respecta conditiile contractuale.

167/188

La proiectarea si achizitionarea echipamentelor de masurare si contorizare trebuie sa se tina seama de urmatoarele cerinte:

• contoarele sa nu aiba piese in miscare ce pot influenta functionarea corecta (aparatele cu ultrasunete cu durata de viata de pana la 20 ani, cu posibilitate redusa de a iesi din clasa de precizie intre 2 verificari metrologice, respectiv pe o durata de pana la 5 ani);

• aparatul de contorizare sa aiba capacitatea integrarii usoare intr-un sistem de dispecerizare rational si eficient;

• se impune ca atat contoarele de apartament cat si cele de bransament sa fie de acelasi tip si clasa de precizie pentru a nu avea diferente de masurare. Aparatele trebuie sa fie dotate cu modul radio pentru viitoarea integrare intr-un sistem automat de citire la distanta;

• verificarea in momentul achizitiei a capabilitatii aparatelor de a transmite radio parametrii masurati;

• prezentarea unei solutii si a referintelor privind capabilitatea de a realiza o retea radio.

Contorizarea individuala a apartamentelor conduce implicit la obligativitatea montarii pe caloriferele din apartamente a robinetilor termostatici. Astfel se ofera posibilitatea consumatorului de a-si regla regimul termic pe fiecare calorifer, respectiv pe fiecare camera a apartamentului, functie de necesitati si capacitatea de plata a contravalorii serviciului.

Anvelopa cladirii - fatade, terase, tamplarie exterioara Alegerea solutiei de reabilitare si modernizare termica si energetica a cladirilor de locuit existente, la nivelul anvelopei acestora, se face de comun acord si in colaborare cu proprietarii cladirilor, avandu-se in vedere alcatuirea si starea elementelor de constructie existente, determinate in faza de realizare a expertizei termice si energetice, precum si in functie de criteriile prioritare specifice fiecarei situatii in parte. Acestea au drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conductie, prin anvelopa cladirii catre mediul inconjurator.


• termoizolarea peretilor exteriori; • modernizarea tamplariei exterioare; • termoizolarea planseului peste subsol; • termoizolarea planseului peste ultimul nivel

Solutii pentru termoizolarea peretilor exteriori Imbunatatirea protectiei termice la nivelul peretilor exteriori ai cladirilor se propune a se realiza prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat de 5-10cm grosime, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor exteriori existenti, protejat cu o tencuiala subtire de 5-10mm grosime, armata cu o tesatura deasa din fibre de sticla. Solutia prezinta urmatoarele avantaje:

• realizeaza in conditii optime corectarea puntilor termice; • conduce la o alcatuire favorabila sub aspectul difuziei la vaporii de apa si al • stabilitatii termice; • protejeaza elementele de constructie structurale precum si structura in • ansamblu, de efectele variatiei de temperatura a mediului exterior;

168/188

• nu conduce la micsorarea ariilor suprafetelor utile si locuibile; • permite realizarea, prin aceiasi operatie, a renovarii fatadelor; • nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a conductelor • instalatiei de incalzire; • permite locuirea apartamentelor in timpul executarii lucrarilor de reabilitare si • modernizare; • nu afecteaza pardoselile, tencuielile, zugravelille si vopsitoriile interioare

existente; Solutia propusa este urmatoarea: Stratul suport trebuie pregatit cu cateva zile inainte de montarea termoizolatiei, verificat si eventual reparat, inclusiv in ceea ce priveste planeitatea (avand in vedere ca in aceasta solutie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protectie). Stratul termoizolant, din placi de polistiren expandat ignifugat, detensionate, este fixat prin lipire pe suprafata suport, reparata si curatata in prealabil; stratul de lipire se realizeaza, de regula, din mortar sau pasta adeziva cu lianti organici (rasini), lipirea facandu-se local, pe fasii sau puncte; Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mechanic (cu bolturi din otel inoxidabil, cu expandare, montate in gauri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu rozeta), fie cu ambele procedee, pentru impiedicarea smulgerii; Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cat mai mici si decalate pe randurile adiacente, avand grija ca adezivul sa nu fie in exces si sa nu ajunga in rosturi, fapt care ar conduce la pericolul aparitiei ulterioare a crapaturilor in stratul de finisaj. La colturi si pe conturul golurilor de fereastra se vor prevedea placi termoizolante in forma de L. Stratul de protectie si de finisaj se executa, in straturi succesive (grundul si tinciul/pelicula finala de finisaj) in grosime totala de 5-10mmn si se armeaza cu o tesatura deasa din fibre de sticla. Tencuiala(grundul) trebuie sa realizeze, pe langa o aderenta buna la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatarilor si contractililor datorita variatiilor climatice, fara despriderea de suport) si permeabilitate la vaporii de apa concomitent cu impermeabilitate la apa. Tencuiala subtire se realizeza din paste pe baza de rasini siliconice obtinute prin combinarea liantilor din rasini siliconice cu o rasina sintetica acrilica in dispersie apoasa care reduce coeficientul de absorbtie de apa prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele in dispersie apoasa. Reteaua de armare, fixata pe suprafata suport cu mortar adeziv, este in functie de tipul liantului folosit la componenta de protectie (din fibra de sticla-eventual protejate cu o pelicula din material plastic pentru asigurarea protectiei impotriva compusilor alcalini in cazul tencuielilor cu mortare hidraulice- sau fibre organice: polipropilena, poliester).Trebuie asigurata continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corecta a foilor de tesatura din fibra de sticla (min.10cm). In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi si decrosuri, pe conturul golurilor de fereastra, se prevede

169/188

dublarea tesaturilor din fibra de sticla (fasii de 25cm) sau/ si folosirea unor profile subtiri din aluminiu. La colturile golurilor de fereastra, pentru armarea suplimentara a acestora, se vor prevedea straifuri din tesatura din fibre de sticla cu dimensiuni 20x40cm, montate la 45°. Executia trebuie facuta in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate, care detin de atfel si patentele aferente, referitoare in primul rand la compozitia mortarului, dispozitivele de prindere si solidarizare, scule, masini precum si la tehnologia de executie. Solutii pentru modernizarea tamplariei exterioare Inlocuirea tamplariei existente, se va face cu tamplarie noua cu eficienta energetica ridicata cu rama din PVC in sistem tricameral, cu profile metalice galvanizate de ramforsare, cu geam termoizolant dublu 4-16-4, cu o suprafata tratrata low-e, cu spatiul dintre geamuri umplut cu aer, cu garnituri de etansare intre toc si cercevele si pe conturul geamurilor termoizolante. Solutii pentru termoizolarea planseului peste subsol Pentru planseul peste subsol termoizolarea suplimentara se va realiza prin montarea unui strat de polistiren expandat, protejat cu un strat de tencuiala subtire, solutia fiind similara cu cea utilizata la pereti exteriori, dar fara stratul de finisaj. Stratul termoizolant se aplica la partea inferioara (tavanul) a planseului, dupa repararea acestuia, fara indepartarea tencuielii existente. Solutii pentru termoizolarea planseului (de pod) peste ultimul nivel In vederea imbunatatirii protectiei termice la terasa se prevede peste ultimul planseu a unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat, dupa curatirea suprafetei terasei. Pentru tehnologia de montare a termoizolatiei, se vor respecta indicatiile prezentate pentru peretii exteriori. 13.2.1 Valoarea totală a investiţiei Lucrările de reabilitare a sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice conform HG 462/2006 este format din următoarele componente: Componente ale sistemului centralizat:

1. Unitatea de producţie agent termic 2. Reţeaua de transport agent termic primar (apă fierbinte) 3. Puncte termice 4. Reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire 5. Contorizarea la nivel de imobil

Componente ale consumatorului final:

6. Reţeaua interioară de alimentare a imobilului, cu apă caldă şi cu agent termic de încălzire

170/188

7. Contorizarea individuală împreună cu robinetele termostatate

Componenta de reabilitare termică a clădirilor de locuit: 8. Lucrări de reabilitare termică a anvelopei a clădirilor de locuit În prezenta analiză se propun a se efectua pe etape, lucrări de reabilitare în toate componentele sistemului. Prezentul Studiu propune spre finanţare reabilitarea şi modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic – apa fierbinte, cu alimentare din două surse. Solutiile de reabilitare propuse in studiu urmăresc realizarea următoarelor aspecte:

- introducerea de echipamente noi, cu inalt grad de fiabilitate; - asigurarea functionării economice a instalaţiilor; - reducerea pierderilor de căldură şi agent termic in sistemul de termoficare

şi distributie, in punctele termice; - reducerea noxelor; - monitorizarea stării conductelor (pentru zonele in care au fost instalate

conducte preizolate) şi a principalilor parametri de funcţionare ai sistemului in punctele termice modernizate.

Prezenta analiză vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a căldurii, în toate componentele acestuia, până la consumatorul final. Analiza tehnică privind reabilitarea sistemului se va efectua pe componentele acestuia, in conformitate cu precizările Regulamentului pentru implementarea programului “Termoficare 2006 -2009 – calitate şi eficienţă”, după cum urmează:

- Sistemul de transport agent termic primar (apa fierbinte); - Sistemul de distribuţie a apei calde de consum şi a agentului de incălzire;

- Puncte termice; - Contorizare la intrarea in imobil/cladire; - Instalaţii interioare de apa calda de consum si agent termic pentru incalzire; - Contorizare individuala a consumatorilor la nivel apartament;

- Reabilitare termica a anvelopei cladirii. Valorile totale de investiţie (exclusiv TVA) aferente lucrărilor de reabilitare a sistemului de transport şi distribuţie din municipiul Timişoara, respectiv punctele 2-5, ale sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice, sunt prezentate în tabelul următor:

Specificaţie mii Euro

Reţea de transport agent termic primar 92 000 Puncte de termoficare 7 000 Retea de distributie 50 000 Contorizare la nivel de imobil realizata TOTAL (exclusiv TVA) 149 000

171/188

Valorile totale de investiţie, aferente lucrărilor de reabilitare a sistemului de transport şi distribuţie din municipiul Timişoara la nivelul consumatorului final respectiv punctele 6-7, ale sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice, sunt prezentate în tabelul următor:


Instalatii interioare de alimentare cu energie termica a imobilului, inclusiv contorizare individuala

72 826

TOTAL (exclusiv TVA) 72 826 Pe lângă lucrările de reabilitare a sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice, prezenta lucrare analizează şi efortul investiţional aferent componentei nr. 8,, respectiv lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit, investiţii stipulate în Legea nr. 260/2006. Valorile totale de investiţie, aferente lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit din municipiul Timişoara, sunt prezentate în tabelul următor:


Lucrări de reabilitare termică a clădirilor de locuit

556 850

TOTAL (exclusiv TVA) 556 850 13.2.2. Durata de realizare a investiţiei Eşalonarea fizică a lucrărilor necesar a fi realizate atât pentru reabilitarea sistemlui de transport şi distribuţie a energiei termice, pentru lucrările de contorizare la nivel de imobil cât şi pentru lucrările de reabilitare termică a clădirilor de locuit, este de 6 ani. 13.2.3. Eşalonarea investiţiei Eşalonarea pe ani a investiţiei totale (fără TVA) aferente lucrărilor necesare pentru reabilitarea sistemlui de transport şi distribuţie a energiei termice, pentru lucrările de contorizare la nivel de imobil şi pentru lucrările de reabilitare termică a clădirilor de locuit este următoarea:

172/188

Mii Euro

Specificatie Retea

transp.agent termic primar

Puncte termice

Retea de distributie

Contorizare la nivel de imobil

Instalatii interioare de alimentare cu

energie termica a imobilului,

inclusiv contorizare individuala

Reabilitarea termică a

clădirilor de locuit

Total

Anul 2007 15333,33 2333.33 8333,33 12137,67 92808,33 131 279,33 Anul 2008 15333,33 2333.33 8333,33 12137,67 92808,33 131 279,33 Anul 2009 15333,33 2333.34 8333,33 12137,67 92808,33 131 279,33 Anul 2010 15333,33 - 8333,33 12137,67 92808,33 128 612,67 Anul 2011 15333,34 - 8333,34 12137,67 92808,33 128 612,67 Anul 2012 15333,34 - 8333,34 12137,65 92808,35 128 612,67 TOTAL 92 000 7 000 50 000

realizata

72 826 556 850 778 676,00 13.2.4 Cantitatea anuală de energie termică transportată şi distribuită Cantitatea anuală de energie termică transportată şi distribuită consumatorilor este de 966 950 Gcal/an. 13.2.5 Cheltuieli anuale de exploatare Cheltuielile anuale de exploatare aferente sistemului de transport si distributie a energiei termice din minicipiul Timişoara s-au calculat având la bază următoarele :

• Cheltuieli cu energia de pompaj s-au calculat pe baza unei cantităţi de energie electrică de 21 556 MWh/an şi a unui preţ de 37,66 Euro/MWh;

• Cheltuieli cu energia termică s-au calculat pe baza unei cantităţi anuale de energie termică pierdută în reţeaua de transport şi distribuţie de 82 258 Gcal/an şi a unui preţ de 37,66 Euro/Gcal

• Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile s-au calculat ca procent din valoarea

investiţiei noi propuse a se realiza în reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice

• Alte cheltuieli s-au calculat ca procent din valoarea amortizării investiţiei noi propuse a se realiza în reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice

• Cheltuieli cu personalul s-au calculat pe baza numărului de personal existent de 750 oameni şi a salariului anual de 8000 Euro/om si an.

Valoric, cheltuielile anuale de exploatare se prezintă astfel:

Specificaţie U.M. Valoare Cheltuieli cu energia electrică mii Euro/an 1 016,15 Cheltuieli cu energia termică mii Euro/an 3 097,83 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

mii Euro/an 447

Alte cheltuieli mii Euro/an 521,5 Cheltuieli cu personalul mii Euro/an 6 000 TOTAL CHELTUIELI mii Euro/an 11 082,48

173/188

13.2.6. Analiza economică investiţiei 13.2.6.1. Premisele de elaborare a analizei economice Analiza de eficienţă are la baza urmatoarele premise : • Analiza financiară se efectuează în Euro, pe conturul sistemului centralizat de

transport şi distribuţie a energiei termice din municipiul Timişoara. • Analiza financiară cuprinde:

a) determinarea cantităţilor de energie termică vehiculate anual în sistemul de transport şi distribuţie şi a cheltuielilor anuale de exploatare aferente acestuia

b) determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli previzionat. • Valoarea de investiţie privind reabilitarea reţelei termice de transport primar este de

92000 mii Euro; • Valoarea de investiţie privind reabilitarea reţelei termice de transport secundar este

de 50000 mii Euro; • Valoarea de investitie in punctele termice este de 7 000 mii Euro; • Investiţia privind contorizarea la nivel de imobil este realizată. • Valoarea de investiţie privind Instalatii interioare de alimentare cu energie termica a

imobilului, inclusiv contorizare individuala 72 826 mii Euro. • Valoarea de investiţie privind lucrările de reabilitare termică a clădirilor de locuit este

de 556 850 mii Euro. • Finanţarea investiţiei se asigură 100% din fonduri puse la dispoziţie prin programul

„Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, pentru componentele nr. 2-4 şi 6-7 din cadrul ansamblului investiţional propus a se realiza, respectiv 100% din fonduri puse la dispoziţie conform Legii nr. 260/2006. Modul de finanţare va fi prezentat detaliat în Capitolul 15.

• Durata de analiză este 22 de ani şi acoperă perioada de 6 ani de execuţie a

investiţiei şi perioada de 16 de ani de exploatare a acesteia. • Impozitul pe profit considerat pentru evaluarea profitului net este de 16%, conform

prevederilor legale în vigoare; • Rata de actualizare luată în calcul este 10%. 13.2.6.2. Venituri anuale După realizarea investiţiei sistemul centralizat de transport şi distribiţie înregistrează următoarele categorii de venituri : • venituri din vânzarea energiei termice Veniturile din vânzarea energiei termice (apă fierbinte) au fost determinate pe baza cantitǎţii de energie termicǎ livratǎ anual la consumator şi a unui tarif de transport şi distribuţie a acesteia de 12,2 Euro/Gcal. 13.2.6.3 Fluxul de venituri şi cheltuieli În previzionarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli se au în vedere următoarelor elemente:

174/188

• Venituri din vânzarea energiei electrice şi termice ; • Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortismentele aferente investiţiei noi)

aferente sistemului de transport şi distribuţie; • Impozit pe profit În cadrul Fluxului de Venituri şi Cheltuieli, sursele asigurate de „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă” s-au considerat ajutor public (subvenţii) şi au fost tratate conform Standardului Internaţional de Contabilitate (IAS) 20 « Contabilizarea subvenţiilor publice şi informaţiile de furnizat privind ajutorul public », metoda de înregistrare prin deducere. Aplicând metoda deducerii subvenţiilor din costul activului la a cărui finanţare au participat (vezi Cap13.1.3) şi având în vedere faptul că întreaga valoare de investiţie este asigurată din „Programul Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, Fluxul de Venituri şi Cheltuieli nu cuprinde „Venituri din Subvenţii” (sursele asigurate din Programul Termoficare 2006-2009) şi „Amortizarea investiţiei noi” Fluxul de Venituri şi Cheltuieli astfel determinat este prezentat în Anexa C pag.7-8. 13.2.6.4 Rezultatele analizei economice Ìn urma elaborării analizei economice se constată următoarele: • Fluxul de Venituri şi Cheltuieli este pozitiv pe perioada de exploatare a investiţiei • Preţul de vânzare a energiei termice determinat în baza Fluxului de Venituri şi

Cheltuieli previzionat, care asigură recuperarea în integralitate a cheltuielilor de exploatare este:

- 12,2 Euro/Gcal pentru tranportul şi distribuitia energiei termice Aceste preţuri duc la obţinerea unui venit net actualizat (VNA) de 4165 mii Euro şi unei rate a profitului de 5%, nivel aflat în aria de acceptabilitate a autorităţii publice locale.

175/188

13.3 ANALIZA ECONOMICA PE CONTURUL SISTEMULUI CENTRALIZAT 13.3.1 Premise privind elaborarea analizei ● Analiza economică se efectuează în Euro, pe conturul sistemului centralizat de

producere şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Timişoara. ● Analiza economică cuprinde:

a) Determinarea producţiilor de energie electrică şi termică, a consumului anual de combustibil şi a cheltuielilor anuale de exploatare aferente surselor de producere a energiei electrice si termice (CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud)

b) Determinarea cantităţilor de energie termică vehiculate anual în sistemul de transport şi distribuţie şi a cheltuielilor anuale de exploatare aferente acestuia

c) Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli previzionat ● Durata totală de realizare a investiţiei privind eficientizarea sistemului centralizat de

producere si distribuţie a energiei termice din Municipiul Timişoara este de 6 ani, din care: - 2 ani durata aferentă realizării investiţiei noi în CET Timişoara Centru (Grupa 1-

Componenta 1); - 1 an durata aferentă realizării restului de investiţie nouă în CET Timişoara Sud

(Grupa 1- Componenta 1); - 6 ani pentru lucrările de reabilitare a sistemului de transport şi distribuţie, pentru

lucrările de reabilitare a instalaţiilor interioare, contorizarea individuală şi lucrările de reabilitare termică a anvelopei clădirilor (Grupa 2 - Componentele 2,3,4 şi 6-7 şi Grupa 3 – Componenta 8). Lucrările de investiţii privind componenta 5, contorizare la nivel de imobil, au fost realizate deja.

● Cantităţile anuale de energie electrică (energia electrică produsă, energia

electrică livrată la gardul centralei) şi energie termică produsă pentru a fi livrată din cele două surse de producere a energiei electrice si termice (CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud) sunt

Specificaţie

UM

CET Timişoara

Centru

CET Timişoara

Sud Energia electrică produsă MWh/an 174 090 66 862 Energia electrică livrată MWh/an 153 588 40 925 Energia termică produsă pentru a fi livrată la limita centralei

Gcal/an 643 495 405 712

● Cantitatea anuală de energie termică transportată şi distribuită consumatorilor este

de 966 950 Gcal/an. ● Preţurile de vânzare a energiei electrice şi termice sunt:

- 51.41 Euro/MWh pentru energia electrică livrată la gardul centralei - 49.88 Euro/Gcal pentru energia termică livrată la consumatorul final

● Durata de analiza este de 22 de ani .

176/188

● Impozitul pe profit considerat pentru evaluarea profitului net este de 16%, conform

prevederilor legale în vigoare. ● Rata de actualizare luată în calcul este 10%. 13.3.2 Eşalonarea investiţiei Eşalonarea investiţiei, reprezentând lucrările de eficientizare a sistemului centralizat de producere si distribuţie a energiei termice din Municipiul Timişoara, se prezintă în tabelul următor:

Mii Euro

Ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012 TOTAL

1. CET Timisoara Centru CET Timisoara Sud – rest de executat

11300

2200

11300 22 600

2 200

2. Retea primara

15333.33 15333.33 15333.33 15333.33 15333.34 15333.34 92 000

3. Puncte termice

2333.33 2333.33 2333.34 7 000

4. Retea secundara 8333.33 8333.33 8333.33 8333.33 8333.34 8333.34 50 000

5. Contorizare imobil realizata

6,7 Instalatii interioare imobil + contorizare individuală

12137.67 12137.67 12137.67 12137.67 12137.67 12137.67 72 826

8 Reabilitare anvelopa cladiri

92808.33 92808.33 92808.33 92808.33 92808.35 92808.35 556 850

TOTAL 144445.993 142245.993 130946.000 128612.660 128612.700 128612.700 803476.047

177/188

13.3.3 Cheltuieli anuale de exploatare Cheltuielile anuale privind exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile aferente sistemului centralizat de producţie şi distribuţie energie termică din Municipiul Timisoara după realizarea noilor investiţii se prezintă în tabelul de mai jos: Sursele de

producere a energiei electrice si

termice

Sistemul de transport si distributie

Cheltuielile anuale de exploatare (mii Euro), din care:

- combustibil - cheltuieli variabile altele decat combustibilul- personal - alte cheltuieli fixe

47043.480

34718.072 110.107

3704.459 8510.842

----

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile sistemului de transport şi distribuţie (mii Euro), din care:

- energie electrica - intretinere si reparatii - alte cheltuieli - personal

---

7985

1016447552

6000 13.3.4 Venituri anuale După realizarea investiţiei privind eficientizarea sistemului centralizat de producţie şi distribuţie energie termică din Municipiul Timişoara se înregistrează următoarele categorii de venituri : - venituri din vânzarea energiei electrice determinate pe baza energiei electrice livrate

la gardul centralei şi a unui preţ de vânzare de 51.41 Euro/MWh. - venituri din vanzarea energiei termice, determinate pe baza energiei termice (apă

fierbinte) livrată la consumatorul final şi a unui preţ de vanzare la consumator de 49.88 Euro/Gcal.

13.3.5 Fluxul de Venituri şi Cheltuieli În previzionarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli se au în vedere următoarelor elemente:

Venituri din vânzarea energiei termice Venituri din vânzarea energiei electrice Venituri din vânarea reducerilor de emisii de CO2 Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortismentele aferente investiţiei

noi) aferente sistemului de transport şi distribuţie; Impozit pe profit.

Fluxul de Venituri şi Cheltuieli astfel determinat este prezentat în Anexa C pag.9-10.

178/188

13.3.6 Rezultatele analizei economice a investiţiei Ìn urma elaborării analizei economice se constată următoarele: - Fluxul de Venituri şi Cheltuieli este pozitiv pe perioada de exploatare a investiţiei - Preţurile de vânzare a energiei electrice livrate la gardul centralei şi respectiv a

energiei termice livrate la consumatorul final, determinate în baza Fluxului de Venituri şi Cheltuieli previzionat, care asigura recuperarea în integralitate a cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale sistemului centralizat de producere si distribuţie a energiei termice sunt:

51.41. Euro/MWh pentru energia electrică. 49.88 Euro/Gcal pentru energia termica

Aceste preţuri duc la obţinerea unui venit net actualizat (VNA) de 21070.66 mii Euro şi unei rate a profitului de 5%, nivel aflat în aria de acceptabilitate a autorităţii publice locale.

179/188

CAPITOLUL 14. ANALIZAREA GRADULUI DE SUPORTABILITATE A POPULAŢIEI

DUPA REALIZAREA INVESTITIILOR DE EFCIENTIZARE A SISTEMULUI DE PRODUCERE SI DUSTRIBUTIE A ENERGIEI TERMICE

Preţul de vânzare al energiei termice livrate populaţiei la nivelul 2005 - 2006 a fost:

- preţ subvenţionat: 107,5 RON/Gcal (preţul naţional de referinţă – inclusiv TVA) - preţ local (nesubvenţionat) la nivelul anului 2005-2006: 227,3 RON/Gcal (inclusiv

TVA) Numarul de apartamente deservit de sistemul centralizat de alimentare cu energie termica este de cca. 96000. Ca urmare a implementarii masurilor de eficientizare a consumului de energie termica la consumator prin reabilitarea instalatiilor interioare si anveloparea cladirilor, consumul mediu anual de energie termica pentru un apartament va fi de cca. 10 Gcal/an. (se va diminua cu cca. 9 %). In conditiile pretului de vanzare a energiei termice de 48,99 Euro/Gcal, rezultat in urma implementarii proiectului integrat de eficientizare a sistemului centralizat de termoficare pe intregul lant producere-transport-distributie-consumator, ponderea cheltuielilor cu energia termica pentru un apartament din totalul veniturilor familiale va fi de cca. 11 %, fata de cca. 17 % in conditiile actuale. Prin urmare, prin aplicarea masurilor strategice propuse in scopul eficientizarii sistemului de termoficare de la nivelul celor doua surse pana la nivel de consumatorului, gradul de suportabilitate a consumatorilor rezidentiali pentru a achita factura la energia termica va creste cu cca. 35 %, comparativ cu situatia actuala.

180/188

CAPITOLUL 15. STRUCTURA DE FINANŢARE PROPUSA Finantarea investitiei privind eficientizarea sistemului centralizat de productie si distributie energie termica din Municipiul Timisoara (structurat pe cele 8 componente, conform HG 462/2006), se propune a se realiza 100% din surse asigurate prin programul de investitii „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”. Programul de investitii privind eficientizarea sistemului centralizat de productie si distributie energie termica din Municipiul Timisoara si programul de finantare a acestor lucrari se prezinta, pe componente, in tabelele de mai jos:

Programul de investitii – mii Euro

Retea primara

Puncte termice

Retea secundara

Contorizare ACC la nivel de imobil -

realizata

2007 13500.000 15333.330 2333.333 8333.330 0.000 25999.993 12137.670 92808.330 144445.9932008 11300.000 15333.330 2333.333 8333.330 0.000 25999.993 12137.670 92808.330 142245.9932009 0.000 15333.330 2333.340 8333.330 0.000 26000.000 12137.670 92808.330 130946.0002010 0.000 15333.330 0.000 8333.330 0.000 23666.660 12137.670 92808.330 128612.6602011 0.000 15333.340 0.000 8333.340 0.000 23666.680 12137.670 92808.350 128612.7002012 0.000 15333.340 0.000 8333.340 0.000 23666.680 12137.670 92808.350 128612.700

TOTAL 24800.000 92000.000 7000.007 50000.000 0.000 149000.007 72826.000 556850.000 803476.047

TOTAL COST PROIECT

Sursele de producere a

energiei electrice si

termice

Investitii sistem de transport si distributieInstalatii interioare ale

imobilului inclusiv contorizare individuala

Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor

TOTAL sistem de transport si

distributie

Programul de finanţare – mii Euro Surse conform

program termoficare 2006-2009

TOTAL GENERAL

2007 144445.993 144445.9932008 142245.993 142245.9932009 130946.000 130946.0002010 128612.660 128612.6602011 128612.700 128612.7002012 128612.700 128612.700TOTAL 803476.047 803476.047

181/188

Conform programului "Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta", rambursarea sumelor acordate pentru finantarea fiecarei componente a sistemului centralizat de producere si distributie energie termica din Municipiul Timisoara, se realizeaza astfel:

Rambursarea imprumutului pentru realizarea investitiilor noi in CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud, retea primara, puncte termice, retea secundara (componentele 1-4) ale sistemului centralizat de producere si distributie energie termica) se va suporta de :

- Bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, in procent de 50%, la care se adauga dobanzile, comisioanele si alte costuri aferente imprumutului;

- Consiliul Local, in procent de 50%, corespunzator investitiilor realizate, la care se adauga dobanzile, comisioanele si alte costuri aferente imprumutului;

Rambursarea imprumutului pentru realizarea investitiilor privind instalatiile interioare

ale imobilului inclusiv contorizarea individuala (componentele 6-7 ale sistemului centralizat de producere si distributie energie termica), se va suporta de catre proprietarii cladirilor care beneficiaza de program;

Fondurile acordate pentru finantarea lucrarilor privind reabilitarea termica a

anvelopei cladirilor (componenta 8 a sistemului centralizat de producere si distributie energie termica”) se ramburseaza, conform Legii 260/2006 privind aprobarea OUG 187/2005 pentru modificarea OUG 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitatarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, astfel:

- 34% din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anuale cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT)

- 33% din fondurile aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale - 33% din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari

Aceasta situatie se prezinta centralizat astfel:

Specificatie Buget MAI

Buget Consiliu

Local Buget MTCT

Asociatia de

proprietari TOTAL

1. Sursele de producere a energiei electrice si termice (CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud – rest de executat)

50% 50% --- --- 100%

2. Retea primara 50% 50% --- --- 100% 3. Puncte termice 50% 50% --- --- 100% 4. Retea secundara 50% 50% --- --- 100% 5. Contorizare la nivel de imobil realizata

6,7 Instalatii interioare ale imobilului inclusiv contorizare individuala

---- --- --- 100% 100%

8. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor --- 33% 34% 33% 100%

182/188

Din punct de vedere valoric, structura sumelor care urmeaza a fi rambursate pentru fiecare din componentele sistemului centralizat de productie si distributie energie termica din Municipiul Timisoara situatia se prezinta in tabelul de mai jos:

Mii Euro

Specificatie Buget

MAI

Bugel Consiliu

Local

Buget MTCT

Asociatia de proprietari TOTAL

1. Sursele de producere a energiei electrice si termice (CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud-rest de executat)

12 400 12 400 --- --- 24 800

2. Retea primara 46 000 46 000 --- --- 92 000

3. Puncte termice 3 500 3 500 --- --- 7 000

4. Retea secundara 25 000 25 000 --- --- 50 0000

5. Contorizare la nivel de imobil realizata

6, 7Instalatii interioare ale imobilului inclusiv contorizare individuala

36 413 36 413 --- --- 72 826

8. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor --- 183 760.5 183 760.5 189 329 556 850

TOTAL 123 313 307 073.5 183 760.5 189 329 803 476

Programul de rambursare a imprumuturilor aferente fiecarei institutii in parte (MAI, MTCT, Consiliul Local, Asociatie Proprietari) se prezinta detaliat in Anexa D. Finantarea investitiilor privind reabilitarea/modernizarea echipamentelor si instalatiilor existente, inclusiv investitii de mediu, se pot realiza din surse proprii si/sau surse atrase conform celor precizate in CAPITOLUL 12. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANTARE

183/188

CAPITOLUL 16. STABILIREA ZONELOR UNITARE DE ÎNCĂLZIRE ÎN MUNICIPIUL

TIMIŞOARA Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325 din 14 iulie 2006, intrată în vigoare începând cu data de 21 martie 2007, prevede la articolul 8 aliniatul 2) litera i din cadrul Secţiunii a 2-a, ca în atribuţiile administraţiei publice locale intră şi stabilirea zonelor unitare de încălzire pe raza unei localităţi. În conformitate cu prevederile Legii prin zona unitară de încălzire se înţelege arealul geografic al unei localităţi în interiorul căreia se poate promova o singură soluţie tehnică de încălzire. Necesitatea stabilirii zonelor unitare de încălzire este generată de accesarea unor fonduri de investiţii în infrastructura sistemului de termoficare, fonduri nerambursabile, asigurate prin Programul de termoficare 2006-2015 „căldura şi confort” aprobat prin H.G.462 din 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Acest program urmăreşte „dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică şi este opţiunea strategică a Guvernului României, aşa cum reiese din Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate şi din Hotărârea Guvernului nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020. Reabilitarea şi modernizarea acestor sisteme sunt în concordanţă cu Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/2004, şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazată pe cererea de energie termică utilă”. Ordinul 471 din 8 mai 2008 aprobă Regulamentul pentru implementarea acestui program şi stabileşte condiţiile obligatorii de eligibilitate şi eficientizare a sistemului de termoficare, pentru accesarea acestor fonduri. Astfel la Capitolul II.1 aliniatul 10 „beneficiarul trebuie să elaboreze şi să stabilească zonele unitare de încălzire ”. Pe teritoriul municipiului Timişoara se pot defini 2 tipuri de zone unitare în ceea ce priveşte asigurarea cu energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum astfel: A. Zone unitare, în care alimentarea cu energie termică se realizează exclusiv în sistem centralizat şi acestea împărţindu-se în două categorii: a) Zone cu consumatori racordaţi direct la reţeaua primară de apă fierbinte, având staţie termică proprie pe care o exploatează direct beneficiarul. Există 25 staţii termice racordate direct la reţeaua primară de apă fierbinte. b)Zone în care consumatorii sunt branşaţi la reţeaua secundară de alimentare cu energie termică. Există 16 zone alimentate cu energie termică din reţeaua termică secundară, şi anume:

1. Zona Circumvalaţiunii, Calae Aradului Est şi Vest; 2. Zona Lipovei, I.I. de la Brad; 3. Zona Cetate (Centru); 4. Zona S. Bărnuţiu, Calea Lugojului; 5. Zona Detunata ; 6. Zona Sportivilor – Studenţi; 7. Zona Văcărescu – Bălcescu – Plevna; 8. Zona Calea Şagului Est şi Vest; 9. Zona Calea Martirilor; 10. Zona Calea Buziaşului, Soarelui, Cerna; 11. Zona Steaua;

184/188

12. Zona Freidorf; 13. Zona Lic.4 CFR; 14. Zona Dunărea; 15. Zona IMT; 16. Zona Aeroport.

Zonele de tip A pot fi zone alimentate atât de operatori care au concesionat serviciul de la autorităţile administraţiei publice locale, cât şi de producători independenţi, aparţinând sau nu acestor autorităţi la care prin natura prestaţiei serviciul este public. B. Zone unitare, în care asigurarea cu energie termică se realizează prin sisteme individuale de producere a energiei termice utilizând orice fel de combustibil sau energie primară. Principiile de asigurare a energiei termice, în funcţie de zona unitară în care se află imobilul sunt următoarele: - Clădirile unifamiliale, au drept de opţiune asupra oricărui sistem de asigurare a energiei termice, indiferent în ce zona unitară se găsesc. - Orice condominiu, având destinaţia de locuinţe, cu un număr mai mare sau egal cu 2 apartamente, poate opta pentru orice sistem de încălzire, dacă nu se află în zona unitara de tip A sau nu poate fi alimentat cu agent termic primar indiferent în ce zona unitară se găseşte. - Orice clădire având altă destinaţie decât cea de locuinţe, cu suprafaţa construită desfăşurată mai mare de 500 m2, se va supune aceleaşi reguli. Furnizorul de gaze naturale nu va acorda avize de instalare a sistemelor individuale de asigurare a energiei termice în aceste cazuri, decât cu acordul scris al autoritarilor administraţiei publice locale. În cadrul zonelor de tip A, excepţia o poate constitui situaţia în care, din cauza naturii proprietăţii terenurilor prin care trec reţelele termice, sau din alte motive, alimentarea unor imobile devine imposibilă din punct de vedere tehnico-economic. Excepţie o constituie şi imobilele care nu au fost niciodată racordate la sistemul centralizat sau pe străzile pe care acestea se situează, nu au existat sau nu există în prezent reţele termice de orice fel. Imobilele condominiale care fac parte din zone unitare de tip A vor reveni la alimentarea în sistem centralizat în cazul în care s-au debranşat anterior de la acest sistem. Toate aceste condominii vor respecta principiul „un condominiu un sistem de încălzire”, în conformitate cu articolul 3) litera g) din Legea 325/2006. În condominiile din zonele de tip A nu mai sunt permise deconectările sau debranşările definitive şi instalarea de sisteme individuale de asigurare a energiei termice. Furnizorul de gaze naturale nu va acorda avize de instalare a sistemelor individuale de asigurare a energiei termice în zonele de tip A decât cu acordul scris al autorităţilor administraţiei publice locale. Principiul respecta spiritul articolului 112 din Regulamentul cadru de furnizare al energiei termice aprobat prin Ordinul 91 din 20 martie 2007. Orice construcţie nouă va avea prevăzută prin Certificatul de Urbanism şi soluţia de asigurare cu energie termică, soluţie avizată şi de furnizorii de energie termică. Aplicarea programului de împărţire a municipiului în zone unitare de încălzire şi trecerea la principiul o clădire un sistem de încălzire se va face etapizat până la 31.12.2009, în conformitate cu articolul 54 aliniatul 3) din Legea energiei termice.

185/188

CAPITOLUL 17. CONCLUZII Prezenta documentatie a avut drept obiectiv principal adaptarea Strategiei locale de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la sistemul centralizat existent in Municipiului Timisoara la cerintele programului „Termoficare 2006-2009 – calitate si eficienta”, cu urmarirea urmatoarelor principii de politica energetica:

- accesibilitatea populatiei la resurse energetice pentru incalzire (accesul intregii populatii la incalzire si apa calda menajera);

- siguranta in alimentarea cu caldura (diversificarea surselor si furnizorilor de resurse, prevederea surselor de caldura cu posibilitatea functionarii pe doua sau mai multe tipuri de combustibili, utilizarea resurselor neconventionale si regenerabile de energie);

- eficienta energetica a instalatiilor (reducerea consumurilor de combustibili prin modernizare/retehnologizare, promovarea sistemelor de cogenerare de tip centralizat si/sau distribuit, etc.);

- impact redus asupra mediului; - reducerea pericolului de foc si explozii in locuinte prin promovarea unor

sisteme de incalzire fara foc deschis; - respectarea legislatiei nationale si a Uniunii Europene in domeniul protectiei

mediului si energiei; - asigurarea rentabilitatii financiare a agentilor economici care desfasoara

activitatea in producerea, transportul si distributia energiei termice. Conform HG 462/2002 pentru aprobarea Programului „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”, sistemul centralizat de producere si distributie a energiei termice este structurat astfel: Grupa 1: Componente ale sistemului centralizat:


Grupa 2: Componente ale consumatorului final: 6. Reteaua interioara de alimentare a imobilului, cu apa calda si cu agent termic de

incalzire 7. Contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatate

Grupa 3: Componenta de reabilitare termica a cladirilor de locuit: 8. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor de locuit, respectiv a fatadelor, teraselor

s a tamplariei exterioare . Adaptarea Strategiei locale de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la sistemul centralizat existent in Municipiului Timisoara la cerintele programului „Termoficare 2006-2009 – calitate si eficienta”a avut drept fundament: ► Concluziile „Conceptului de termoficare al Municipiului Timisoara” aprobat in anul 2003 prin Hotararea Consiliului Local Timisoara nr.163/29.07.2003; acest studiu a stabilit strategia municipalitatii in acest domeniu

186/188

► Analiza referitoare la:

- situatia actuala a tuturor componentelor sistemului de termoficare (componentele 1-8)

- piata resurselor energetice din Romania si a resurselor disponibile in regiune - piata de energie termica si electrica din municipiul Timisoara - situatia economica si sociala la nivel de judet si municipiu - capabilitatea financiara a populatiei de a suporta costul energiei termice - prevederile legilative referitoare la functionarea echipamentelor energetice si

respectarea restrictiilor de mediu - prevederile legilslative referitoare la cresterea calitatii si eficientei sistemelor

de termoficare;

► Prioritatea acordata cogenerarii in contextul cresterii competitiei pe piata de energie, prioritate care rezida din avantajele sale principale, desprinse din experienta acumulata pana in prezent:

- Economie de combustibil primar; producerea combinata a energiei electrice si termice in instalatia de cogenerare este considerabil mai eficienta decat producerea acelorasi cantitati de energie electrica si termica separat in centrale electrice si centrale termice clasice.

- Reducerea poluarii atmosferice; eficienta ridicata a utilizarii combustibilului are un impact pozitiv asupra mediului, emisiile de gaze de ardere fiind mai reduse decat in cazul oricarei alte metode de producere a energiei. De aceea extinderea cogenerarii poate fi un instrument de baza in indeplinirea programelor de reducere a poluarii si mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon – pentru care, conform Protocolului de la Kyoto, Romania si-a asumat un obiectiv de reducere cu 8% pana in anul 2012 fata de nivelul anului 1989.

*

* * In contextul celor mentionate, solutia privind strategia de asigurare in perspectiva a necesarului de energie termica a consumatorilor din Municipiul Timisoara propune: alimentarea in sistem complet centralizat, cu realizarea de investitii in cadrul surselor existente de producere a energiei electrice si termice, astfel:

- instalare ciclu combinat gaze abur de 20 MW in CET Timisoara Centru - instalarea unei turbine cu abur de 18 MW in CET Timisoara Centru

In concordanta cu solutia de perspectiva adoptata pentru sursele de energie termica, se propune: ► Continuarea lucrarilor de retehnologizare a punctelor termice prin montarea de pompe prevazute cu convertizoare de frecventa, aparatura de reglare si control, pompe de recirculare a apei calde de consum, realizarea unui sistem de automatizare modern la nivel de punct termic si integrarea acestuia intr-un sistem de supraveghere tip SCADA. Contorizarea cu bucle de masura pentru energia termica livrata la bransamente. ► Continuarea lucrarilor de retehnologizare a retelelor termice secundare, respectiv inlocuirea acestora cu conducte preizolate montate direct in pamant.

187/188

► Inceperea lucrarilor de retehnologizare a retelelor termice primare dinspre consumatori catre sursa de energie termica, prin inlocuirea acestora cu conducte noi din otel, in solutie preizolata sau clasica, functie de amplasare. ► Inceperea lucrarilor de reabilitare a fondului locativ existent, prin:

- Reabilitarea instalatiilor interioare ale imobilelor, respectiv inlocuirea totala si trecerea de la distributia pe verticala, la distributia pe orizontala.

- Realizarea contorizarii individuale; - Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, teraselor, tamplariei exterioare.

Valorile de investitii (exclusiv TVA), pe componentele sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice, sunt urmatoarele:

Componenta Euro

1. Sursa de energie termica CET Timisoara Centru – montare ciclu combinat gaze – abur 20 MW

22 600 000

2. Sursa de energie termica CET Timisoara Sud – montare TA 18 MW, din care rest de executat in anul 2007

6 200 0002 200 000

TOTAL investitie noua componenta 1 24 800 0002. Retea primara (de transport) 92 000 0003. Puncte termice 7 000 0004. Retea secundara (de distributie) 50 000 0005. Contorizare la nivel de imobil realizata

TOTAL investitie componentele 2-5 149 000 0006,7. Instalatii interioare de alimentare cu energie termica a imobilului, inclusiv contorizare individuala

72 826 000

TOTAL investitie componentele 2- 7 221 826 000

8. Lucrari de reabilitare termica, inclusiv anveloparea cladirilor de locuit 556 850 000

TOTAL investitie componentele 1-8 803 476 000

Finantarea investitiei privind eficientizarea sistemului centralizat de productie si distributie energie termica din Municipiul Timisoara (structurat pe cele 8 componente, conform HG 462/2006), se propune a se realiza 100% din surse asigurate prin programul de investitii „Termoficare 2006-2009 calitate si eficienta”. Finantarea investitiilor privind reabilitarea/modernizarea echipamentelor si instalatiilor existente, inclusiv investitii de mediu, se pot realiza din surse proprii si/sau surse atrase conform celor precizate in CAPITOLUL 12. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANTARE Analiza de eficienta economica a investitiei, pune in evidenta urmatoarele: • Fluxul de Venituri si Cheltuieli este pozitiv pe perioada de exploatare a investitiei • Preturile de vanzare a energiei electrice livrate la gardul centralei si respectiv a energiei termice livrate la consumatorul final, determinate in baza Fluxului de Venituri si Cheltuieli previzionat, care asigura recuperarea in integralitate a cheltuielilor de

188/188

exploatare, intretinere si reparatii ale sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice sunt:

51,40 Euro/MWh pentru energia electrica. 49,88 Euro/Gcal pentru energia termica

In ceea ce priveste gradul de suportabilitate a consumatorilor rezidentiali de a achita factura la energia termica, prin aplicarea masurilor strategice propuse in scopul eficientizarii sistemului de termoficare de la sursa pana la nivel de consumator, acesta va creste cu cca. 35 %, comparativ cu situatia actuala.

Documents

STRATEGIA DE ALIMENTARE CU CALDURA A … · Uzina era echipata cu doua cazane de abur si o masina alternativa cu abur de 300 CP actionand cinci dinamuri de curent continuu