Embed Size (px)
Citation preview
1
Anexa nr. 1 la H.C.L. 96/30.05.2018
ROMANIA
JUDETUL TIMIS
ORASUL GATAIA
STRATEGIA
LOCALĂ DE DEZVOLTARE
DURABILĂ A ORASULUI GĂTAIA
2018-2023
ORASUL GĂTAIA
2018
2
CUVÂNT ÎNAINTE
În perioada de tranzitie la economia de piata
spre o societate democratica deschisa, comunitatile
locale se confrunta cu probleme de ordin economic si
social. Comunitatile sunt puse in situatia sa gaseasca
solutii noi pentru problemele cu care se confrunta, lucru
dificil in conditiile schimbarii continue a valorilor, in
lipsa unor capacitati si abilitati necesare intr-o societate
libera si o economie de piata. Si mai ales in cazul unei
infrastructuri locale aproape distruse si a unei crize
economice mondiale prelungite care devine tot mai
vizibila la nivel national.
Apatia si dezinteresul locuitorilor pentru
prezentul si viitorul comunitatii lor, pune sub semnul
intrebarii insasi supravietuirea comunitatii noastre.
Pentru a elimina aceasta incertitudine, este necesara mobilizarea eforturilor si resurselor locale,
incurajarea participarii active a populatiei la viata comunitatii, asumarea nemjlocita a responsabilitatii
pentru destinul localitatii, pentru destinul generatiilor actuale si cel al generatiilor viitoare.
Dezvoltarea durabila a comunitatii locale reprezinta o provocare si o prioritate in acelasi timp.
O provocare , pentru ca o comunitate trebuie sa fie receptiva la transformarile si schimbarile externe si
interne care o pot afecta, adaptandu-se acestor schimbari prin actiuni si initiative strategice locale. O
prioritate , pentru ca modul in care se dezvolta localitatea ii afecteaza prezentul si sansele de viitor.
Dezvoltarea durabila raspunde necesitatilor generatiilor actuale fara a compromite abilitatea
generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesitati.
Dezvoltarea durabila abordeaza conceptul calitatii vietii in complexitate, sub aspect economic,
social si de mediu, promovand ideea echilibrului intre dezvoltarea economica, echitatea sociala,
utilizarea eficienta si conservarea mediului inconjurator.
3
Dezvoltarea durabila are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea saraciei,
imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea si mentinerea unei economii locale viabile si eficiente.
O comunitate durabila este cea care detine controlul asupra procesului de dezvoltare, a
deciziilor pe care le elaboreaza si le adopta, asigurand durabilitatea la nivel local. Aceasta comunitate
durabila poseda o structura sociala activa – actori, grupuri, asociatii si institutii capabile sa se
mobilizeze pentru actiuni comune de lunga durata si sa-si asume responsabilitatea pentru acest proces
continuu de dezvoltare.
Comunitatile durabile prospera pentru ca populatia se implica si lucreaza in colaborare si
parteneriat pentru imbunatatirea calitatii vietii. Ea isi mobilizeaza capacitatile pentru a asigura servicii
calitativein toate domeniile: sanatate, cultura, educatie, economie, protectie sociala; un nivel de viata
ridicat pentru toti rezidentii sai prin limitarea deseurilor, prevenirea poluarii, maximizarea conservarii si
prin dezvoltarea resurselor locale si a utilizarii eficiente a lor pentru revitalizarea economiei locale.
Dezvoltarea durabila are la baza identificarea nevoilor si problemelor locale printr-un consens
din partea comunitatii.
Orasul Gataia a avut importanta economica in acesta zona a judetului Timis pana in anul 1990,
in perioada de tranzitie unitatile economice importante au disparut si datorita lipsei unei abordari
strategice care sa implice toti factorii interesati, locuitori, autoritati, investitori, care sa valorifice la
capacitate maxima oportunitatile de dezvoltare si domeniile mai putin exploatate de la nivelul orasului
s-a ajuns ca in acest moment sa ne aflam intr-o situatie mai dificila din punct de vedere al dezvoltarii
economice, situatie care necesita o abordare inovatoare, durabila.
Comunitatea trebuie sa faca fata provocarilor si problemelor generate de alinierea la
standardele impuse de Uniunea Europeana, transformarilor generate de schimbarile politice din ultima
perioada dar si celor generate de criza economica mondiala actuala.
Numai impreuna ne putem crea un viitor mai bun atat pentru noi, cat si pentru generatiile
urmatoare.
Primar,
Cozarov Raul
4
CUPRINS
Contents
I. PREZENTARE METODOLOGICĂ ...................................................................................... 6
II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAŞULUI GĂTAIA .............................................. 8
1. LOCALIZARE: delimitarea teritoriului ................................................................................. 8
2. POTENTIAL NATURAL .................................................................................................... 10
2.1. Relieful .......................................................................................................................... 10
2.2. Clima ............................................................................................................................. 11
2.3. Regimul hidrografic ..................................................................................................... 12
2.4. Solurile .......................................................................................................................... 13
2.5. Flora si fauna ................................................................................................................ 14
3. SCURTĂ INSCURSIUNE ÎN EVOLUŢIA ISTORICĂ A ORASULUI GĂTAIA ........... 15
5
4. SITUATIA ECONOMICĂ ................................................................................................... 16
4.1. Agricultura ................................................................................................................... 16
4.2. Agenti economici .......................................................................................................... 19
5. POPULAŢIA ........................................................................................................................ 20
5.1. Consideratii generale privind populaţia .................................................................... 21
5.2. Structura populaţiei: ................................................................................................... 22
5.3 Structura etnică a populaţiei: ...................................................................................... 24
5.4. Structura religioasă a populaţiei: ............................................................................... 24
5.5. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă: ......................................................... 25
6. SĂNĂTATE ......................................................................................................................... 27
7. EDUCATIE............................................................................................................................... 29
8. CULTURĂ ........................................................................................................................... 30
9. TURISM obiective turistice, sport, timp liber ..................................................................... 31
10. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT SI DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE ............. 32
10.1. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale ............................................................. 32
10.2. Dotări tehnico-edilitare ............................................................................................. 33
11. INSTITUTII DE INTERES PUBLIC ................................................................................. 33
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT ........................................................................................ 36
CAPITOLUL III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA
....................................................................................................................................................... 40
1. ETAPELE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI – METODA DE MANAGEMENT ........... 40
2. DOCUMENTE DE PROGRAMARE STRATEGICĂ ........................................................ 43
3. STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA .. 55
1. Viziunea de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia .................................................... 56
2. Obiectivul general al strategiei ....................................................................................... 56
3. Obiective strategice de dezvoltare pentru Orasul Gataia ........................................... 56
4. Priorităţi de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia (14 priorităţi) ........................... 56
Concluzii ....................................................................................................................................... 91
6
I. PREZENTARE METODOLOGICĂ
Realizarea acestui document strategic este rezultatul vointei comunităţii locale din Gataia, care
are la bază colaborarea dintre membrii comunitatii si reprezentantii administratiei publice. Obiectivul
acestei Strategii este de a sustine eforturile viitoare de dezvoltare ale comunei, prin stabilirea unor
directii strategice care au la bază analiza a 4 factori importanti: puncte tari, puncte slabe, oportunităti
si amenintări cu care se confruntă localitatea.
Acest material a fost conceput ca un instrument care să vină în ajutorul tuturor membrilor
comunităţii locale, adresându-se deopotrivă administratiei publice, mediului de afaceri, institutiilor
publice, organizaţiilor neguvernamentale, dar si cetăteanului simplu interesat de evolutia viiitoare a
comunitătii sale. Se prevede că acest instrument va fi deosebit de util în programarea viitoarelor
investiţii dar si în atragerea resurselor financiare (naţionale si europene) pentru realizarea unor
proiecte de anvergura pentru Orasul Gataia.
7
Metodologia folosită în elaborarea Strategiei respectă următoarele principii:
validitate stiintifică – procesul de elaborare a documentului trebuie să respecte cerinţele
tehnice ale planificării strategice;
principiul coerentei – acesta se referă la corelarea stategiei locale cu documentele de
planificare de rang superior (Strategia Judeţeană, Strategia Regională, Planul Naţional de
Dezvoltare) precum si cu documente locale;
principiul parteneriatului – dezvoltarea unei relatii de colaborare între administratie si membrii
comunităţii locale, element deosebit de important atât în etapa de elaborare a strategiei cât si
în cea de implementare;
implicarea comunităţii - procesul trebuie să fie deschis tuturor celor interesati din comunitate;
transparentă si obiectivitate - procesul trebuie să fie transparent si să reflecte interesele
comunităţii ca întreg;
coerentă si continuitate - construcţia documentului de planificare nu înseamnă finalizarea
procesului strategic; acest document trebuie să rămână deschis ideilor si completărilor viitoare
(adaptarea periodică a documentului în functie de modificările care se produc la nivelul
comunităţii).
Validitate stiintifică – procesul de elaborare a documentului trebuie să respecte cerinţele
tehnice ale planificării strategice.
Respectând aceste principii ale elaborarii strategiei de dezvoltare oraşului Gătaia în procesul de
elaborare s-a urmărit:
1. Evaluarea potenţialului economico-social şi realizarea Analizei-Diagnostic
2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a oraşului Gătatia
o Elaborarea şi convenirea misiunii strategiei şi a direcţiilor de dezvoltare
o Elaborarea sistemului de obiective şi măsuri de intervenţie
o Validarea strategiei
3. Implementarea strategiei
o Crearea mecanismului de management al implementării
o Implementarea planurilor de acţiune
o Monitorizarea şi eveluarea procesului de implementare a rezultatelor obţinute
o Actualizarea periodică a strategiei
8
Reactualizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orasului Gătaia vine ca o necesitate a noilor
programe de finantare aferente perioadei 2017-2023.
II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAŞULUI GĂTAIA
1. LOCALIZARE: delimitarea teritoriului
Localitatea Gătaia reşedinţă a unitatii
administrativ teritoriale este situată în
partea de sud vest a ţării, în sudul
judetului Timiş, făcând legatura intre
municipiile reşedinţă de judeţ
Timişoara de care o desparte 55 km
şi municipiul Resita, situat la 52 km,
atat pe calea ferata cât si prin
intermediul şoselei naţionale DN 58B.
9
Plasarea aceasta reprezintă o bună oportunitate pentru oraş, aflându-se sub influenta unui important
centru de dezvoltare al tării ( Municipiul Timişoara), nu în ultimul rând Reşiţa care poate deveni un
important centru turistic şi industrial al României.
Teritoriul administrativ al orasului Gătaia, se întinde pe ambele maluri ale râului Bârzava. Satul
Sculia este asezat pe cursul râului Bârzava, la vest de Gătaia. Celelalte sate (Semlacul Mare, Semlacul
Mic, Butin si Percosova) se găsesc asezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Sumig, o veche urmă
vulcanică în Câmpia Tisei, pe cursul paraielor Moravita, Crivaia si Clopodia, afluenti spre stanga
Barzavei, iar Sculia este asezata tot pe cursul raului Barzava, dar spre vest de Gataia, ocupand pozitia
cea mai nordica in cadrul acestei unitati administrativ teritoriale. Localităţile aparţinătoare se află faţă
de Gataia la distante cuprinse între 2 KM (Sculia) si 15,2 KM (Percosova) după cum urmează : Sculia - 2
km, Semlacul Mic - 9.5 km, Semlacul Mare- 9.7 km, Butin - 11.7 km, Percosova - 15.2 km.
Localităţile aflate în imediata vecinătate a oraşului Gătaia sunt: oraşul Deta la vest şi comunele
Birda spre nord – vest, Denta si Moraviţa la sud - vest, Jamu Mare spre sud, Măureni (judeţ Caraş
Severin) spre est si Tormac spre nord.
Din punct de vedere administrativ, oraşul Gătaia este o localitate administrativăde rangulIII iar
începand cu 07.04.2004 odată cu reorganizarea administrativ – teritorială, Gătaia devine unul cele mai
noi oraşe din Romania cu o populaţie la aceea dată de 6.101 locuitori, având în administrarea sa satele
10
Butin, Percosova, Sculia, Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic. Tot atunci, satele Berecuţa, Birda, Mânăstire şi
Sângeorge, s-au desprins de fosta comună şi au format comuna Birda.
2. POTENTIAL NATURAL
2.1. Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, Gătaia se
încadrează în partea marginal-estică a marii unităţi
a Câmpiei Tisei, fiind formată din treptele înalte
ale câmpiei de sub dealuri, intercalată în zona
depresionară a văii Bârzavei, ce se continuă spre
vest printr-o câmpie de cueste, formată din largi
conuri de dejecţie ce se pierd într-o regiune de
câmpie plană, de divagare cu meandre
înmlăştinate şi crovuri, diseminate pe suprafaţa
câmpiei, cu altitudini ce variază între 80 m şi 100 m, cu o fragmentare mică a reliefului unde reţeaua
11
hidrografică are un caracter divagant, cu albii majore puternic dezvoltate, ce generează inundaţii şi
produc înmlăştinarea suprafeţelor interfluviale.
Ţinutul întruneşte cinci unităţi geomorfologice distincte:
- Câmpia piemontană (înaltă, slab ondulată), este o portíune de câmpie înaltă, cu o atitudine de
circa 100 m , fiind slab ondulată, ce are înclinare generală de la est spre vest şi foarte slabă de
la nord spre sud, e fragmentată de văi înguste , dar destul de adânci.
- Câmpia de cuestă, ocupă o suprafaţă relativ mică, se întinde la vest de câmpia piemontană, este
un şes slab ondulat
- Lunca Bârzavei,este cea mai slabă unitate geomorfică, se întinde de-a lungul Bârzavei fiind
destul de largă, în unele porţiuni atingând 3 km. Plană în general, aceasta este brăzdată de de
multe văi seci care au apă doar când se topesc zăpezile sau când sunt ploi abundente. De-a
lungul râului se întâlnesc şi grinduri, albia râului este puternic meandrată.
- Câmpia Moraviţei este formată prin acţiune apelor, ocupă partea de sud a teritoriului ,
altitudinea ei este de 80 m, având o uşoară înclinare spre pârâul Moraviţa.
- Măgura vulcanică Şumig (205,2 m ) este restul unui con vulcanic, declarat monument al naturii,
fiind format din bazalte , dominând teritoriul plan din jur.
2.2. Clima
Sub raport climateric se respectă legile generale precum si cele determinate de pozitia
geografică, temperatura medie a anului fiind de +10,6 grade C.
Clima este temperat-continentală, având un caracter intermediar, fiind rezultanta
întrepătrunderii mai multor tipuri climatice: continental, meditaraneean şi temperat-oceanic. Astfel,
iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu treceri
relativ repezi de la anotimpul friguros la cel călduros şi invers. Temperatura medie anuală este de
10,60C (staţia Timişoara), aşezarea teritorială în districtul climatic C.f.b.x. (după Köppen), oferind
condiţii foarte favorabile culturii plantelor şi creşterii animalelor.
Media anuală a precipitaţiilor, care se înscrie între 600-700 mm (Atlasul climatologic, 1966),
deşi repartizată neomogen, asigură condiţii bune pentru dezvoltarea semănăturilor de toamnă ca:
rapiţă, orz, secară, grâu, chiar şi atunci când precipitaţiile de primăvară sunt mici, asigurând o bună
înfrăţire a cerealelor, pe seama rezervei de apă acumulate în sol în sezonul rece.
12
Vânturile predominante sunt cele de Nord-Est şi cele de Vest, restul vânturilor au valori
cuprinse între 2,7% şi 8,7 %. Astfel vânturile ce bat în zonă sunt cunoscute sub denumirea populară de
Austrul, Coşava, Crivăţul.
2.3. Regimul hidrografic
Tereitoriul este străbătut de râul Bârzava, ce izvorăşte din munţii Semenic şi se varsă pe
teritoriul Serbiei, are o lungime de 1127 km şi un bazin hidrografic de 971 km2 în timp dce densitatea în
zona de câmpie este de 0,26km/km2. Cursul inferior ce traversează acest spaţiu are albiamajoră
puternicx dezvoltată şi o pantă redusă de 1m/km. Debitul mediu anuala al Bărzavei la Gătaia este de
5,53 m3/s, dar valorile urcă în zilele ploiase provocând dese inundaţii de-a lungul timpului , precum cele
din :1813, 1872, 1912, 1926, 1968, 2005. au provocat importante pagube materiale, distrugând zeci de
case şi gospodării, acoperind cu apă sute de hectare de teren agricol.
Pârâul Birda sau Birdeanca este un curs părăsit din albia Bârzavei, se desprinde de cursul principal în
apropiere de Gătaia, are o liungime de 26 km şi un bazin de hidrografie de 71 km2 , legătura cu Bârzava
a fost colmatată de ape. În timpul verii este aproape lipsit de apă, la apele marii preia preia o parte din
apele Bârzavei, provocând numeroase inundaţii de-a lungul timpului. O hartă geografică din 1823
aminteşte că acest pârâu era folosit pentru morărit , deci avea debit ridicat, acum apa stagneazaă pe
cursul său, fiind acoperit cu vegetaţie tipic de baltă: “ mătasea broaştei” trestie şi rogoz.
Pârâul Moraviţa are o lungime de 34 km şi un bazin hidrografic de 445 km2, izvoreşte din
dealurile Doclinului, în amonte de satul Ferendia, Albia minoră este slab conturată , iar traseul este
sinuos, debitul mediu este de 0,6 m/s, vara seacă uneori, se varsă în Bârzava pe teritoriul Serbiei.
13
2.4. Solurile
Existenţa unui înveliş de sol de o semnificativă complexitate şi diversitate se explică prin influenţa şi
acţiunea în timp a factorilor pedogenetici (relief, rocă, climă, hidrologie), precum şi prin intervenţia
nemijlocită a omului, prin importante lucrări executate în zona de referinţă (defrişări, canalizări etc).
Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante
de soluri:
1. Cernoziomuri, 1-9 (cambice, argiloiluviale): 4,8%;
2. Soluri brune argiloiluviale, 10-25 (molice, vertice, pseudogleizate): 32,8%;
3. Soluri brune luvice, 26-32 (vertice, pseudogleizate): 2,9%;
4. Soluri brune eumezobazice, 33-34 (molice, gleizate): 3,0%;
5. Soluri gleice şi pseudogleice, 35-47 (molice, vertice): 3,3%;
6. Vertisoluri, 48-76 (gleizate, pseudogleizate):36,4%;
7. Soluri aluviale, 77-91(gleizate, vertice): 11,9%;
8. Soluri erodate şi erodisoluri, 92-100 :1,5%;
9. Asociaţii de vertisoluri cu soluri aluviale şi brune eumezobazice, 701-710:3,4%.
Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosinţe: arabil 18265 ha, păşuni 1769
ha, fâneţe 916 ha, livezi 25 ha şi vii 33 ha.
14
În ceea ce priveşte încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinţă
“arabil”, situaţia se prezintă astfel:
- cl. I 614 ha (2,9%),
- cl a II-a 3093 ha (14,7%),
- cl. a III-a 14891 ha (70,9%),
- cl. a IV-a 2215 ha (10,6%)
- cl. a V-a 195 ha (0,9%).
Factorii limitativi care grevează asupra calităţii pământului în această zonă sunt dimensionaţi
de: reacţia solului (datorită valorilor scăzute pe cca.4,1%), conţinutul scăzut de humus (1,81%), textura
argiloasă (2,95%), tasare (severă 5,06% şi moderată 61,86%), panta terenului (cu restrcţii de
mecanizabilitate mari 1,1% şi mijlocii 1,42%), neuniformitatea terenului (severă 30,58% şi moderată
20,13%), excesul de umiditate freatică (foarte sever 0,01%, sever 2,86% şi moderate 23,33%), excesul
de umiditate stagnantă (foarte sever 0,53%, sever 34,78% şi moderate 46,63%), precum şi
inundabilitatea prin revărsare (foarte severă 6,18).
Asigurarea protecţiei şi calităţii solurilor se poate face printr-o activitate de producţie care să
favorizeze în sol desfăşurarea proceselor care conduc la concentrarea elementelor nutritive şi a
materiei organice.
Pentru prevenirea degradării fizice a solului este necesară reducerea la minim posibil a
lucrărilor culturale curente, executate la o umiditate optimă, precum şi asigurarea unei structuri
adecvate de plante amelioratoare/protectoare a învelişului de sol.
De o deosebită importanţă pentru creşterea potenţialului de producţie a resurselor de sol din
această zonă sunt lucrările ce vizează aplicarea de măsuri hidroameliorative de desecare şi evacuare a
apelor în exces (freatic şi din precipitaţii) de pe terenurile plane sau slab înclinate.
O atenţie deosebită trebuie acordată modernizării lucrărilor de apărare, îndiguire şi desecări,
cât şi de extindere a acestora, atunci când sunt justificate ecologic şi economic.
2.5. Flora si fauna
Vegetaţia naturală a fost înlocuită aproape peste tot cu culturile de plante .
În secolul XVII-lea savantul italian Francisco Grisellini aminteşte de prrezenţa pădurilor în acest
spaţiu, predominând gorunul, aceste suprafeţe împadurite au fost în cea mai mare parte defrişate în
15
epoca comunistă. De-a lungul cursurilor de apă, Bârzava în special, în zăvoaie predomină sălciile, de
asemenea se întălnesc răchita roşie, măceşul şi salcâmul.
Vegetaţia ierboasă se întâlneşte rar, datorită înlocuirii ei cu culturile cerealiere sau cu plante
tehnice, se întâlnesc, în special în islazuri , plante bune furajere ca iarba câmpului viţeler, coada vulpii,
raigras, în timp ce în regiunile inundate se dezvoltă trestia şi papura.
Prin efortul depus de administraţia publică locală s-a reuşit reîmpădurirea unei suprafeţe de
168 ha în anul 2012.
Fauna este influentată de relief, climă si hidrografie. Varietatea faunei respectă dispunerea
dintre regiunile de deal si câmpie. Aceasta este reprezentată în special de mamifere rozătoare ca
popândăul, hârciogul, şoarecele de cămp, iepurele de câmp, vidra, iar dintre păsări vrabia, graurul ,
rândunica, cioara, barza, ciocănitoarea, stăncuţa.
Fauna acvatică este reprezentată în apele curgătoare de crap, ştiucă, caras, roşioara şi cleanul.
3. SCURTĂ INSCURSIUNE ÎN EVOLUŢIA ISTORICĂ A ORASULUI GĂTAIA
Localitatea este atestată documentar, pentru prima data, în anul 1323 sub denumirea de
Gothalö sau Gothal. Celelate sate aparţinătoare au fost astfel atestate documentar: Butin (1337,
16
Budwn), Percosova (1358, Berkez), Sculia (1334, Scalla, Scula), Şemlacu Mare (1270, Sumlo) şi Şemlacu
Mic (1404, Kiss Somlya).
Menţiunea despre Gătaia se referea la faptul ar fi fost trimis aici tatăl lui Domokos-homo-regis
ca să facă delimitarea vetrei satului.
Din 1343 există prima atestare a denumirii de Gothal superior si inferior, ca fiind proprietatea
lui Ladislau Omeri care o donează surorii sale Clara şi ginerelui său. În realitate numele comunei derivă
de la cuvântul “gatalja” -loc jos, căci Gătaia este un loc jos pe valea Bârzavei.
În timpul regelui Sigismund (1389-1437) este cunoscută pentru prima dată sub numele de
Gatay.
În 1717 localitatea aparţine districtului Ciacova, lucru confirmat de harta topograficăa Banatului
întocmită de generalul Mercy între 1723-1725.
Din anul 1779, localitatea se alipeste la judetul Timis, pentru ca în 1823 să fie donată scriitorului
maghiar Gorove Laszlo.
În 1935, a fost resedintă de plasă.
În prima jumătate a secolului XIX rolul localităţii Gătaia creşte tot mai mult datorită căilor ferate
care treceau prin comună. În această perioadă se aşează aici un număr mare de meseriaşi şi
comercianţi care contribuie la dezvoltarea economică a localităţii
Sigiliul oraşului Gătaia
4. SITUATIA ECONOMICĂ
4.1. Agricultura
Activitătile specifice zonei sunt agricultura, industria textilă şi alimentară, industria lemnului.
17
Situatia terenurilor din Oraş Gătaia este următoarea:
Suprafată totală a terenurilor din Oraş Gătaia: ha.
Suprafată arabilă – 13246 ha
Suprafată pasuni – 1189ha
Suprafată finete - 563ha
Suprafete păduri si alte terenuri forestiere: 175ha
Suprafete de terenuri cu ape si ape cu stuf: 123ha
Suprafete ocupate de căi de comunicatii si căi ferate:350 ha
Suprafete de terenuri ocupate cu constructii si curti: 312ha
Suprafete de terenuri degradate si neproductive: 40ha.
Suprafata agricolă privată însumează peste 3958 hectare, din care jumătate se lucrează în
sistem asociativ, pe sole mari, iar restul în sistem familial, pentru obtinerea unor rezultate optime.
Mediul geografic asigură condiţii bune pentru dezvoltarea culturilor în special a celor de cereale
ca grâu, secară, orz, ovăz, porumb, de asemenea a plantelor tehnice:tutun, rapiţă, floarea soarelui,
sfeclă de zahăr. În ceea ce priveşte cultura tutunului există o anumită tradiţie şi specializare în Câmpia
Gătaiei. Pe lângă toate acestea se mai cultivă şi legume , destinate în special industrializării, precum şi
plante furajereŞ trifoi şi lucernă.
Nu în ultimul rând vânătoarea şi pescuitul pot oferiiun plus în ceea ce priveşte hrana şi unele
materii prime, dar trebuiesc ezplaotate cu chibzuinţă, ţinându-se cont de potenţialul natural de
regenerare.
Valori ale producţiei pentru principalele tipuri de culturi, anul
Tipul culturii Valoare minimă (t/ha) Valoare medie (t/ha) Valoare maximă (t/ha)
Grâu 1.6 2.5 4
18
Orz 1.5 2.3 4
Porumb 2.5 4.5 6
Floarea soarelui 1 1.5 2
Mazăre
Fasole
Sfeclă de zahăr
Cartof
Rapită de toamnă 5 10 15
În ulei
În fuior
Lucernă
Trifoi
Păsuni
Fânete
Zootehnia este reprezentată de creşterea porcilor 3 complexe complexe industriale( SC
Agrosas, Smithfield Ferme, New Ferme Gataia), creşterea bovinelor în ferme mici si individual, precum
si creşterea ovinelor.
În ceea ce priveste creşterea animalelor, întâlnim la nivelul oraşului Gătaia următoarea situatie:
- porcine: pe teritoriul orasului Gataia există unităti cu personalitate juridică pentru creşterea
porcinelor. Numărul de capete din aceste unităti este de 67139
Agrosas 7136
Smithfield Ferme+New Ferme Gataia 60003
Numărul porcinelor din gospodăriile individuale ale populatiei este de4800 capete
- ovine: numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este de…40000.;
- păsări: numărul de păsări din gospodăriile populaţiei este de .15000
19
4.2. Agenti economici
În acest moment in Gătaia sunt înregistraţi 97 agenţii economici începând cu societăţii
comerciale, societăţii pe acţiuni, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, derulând
diferite activităţii printre care amintim cele de comerţ, alimentaţie publică, creştere a
porcinelor, bovinelor, producţie textilă, constructii clădirii rezidentiale si nerezidentiale,
agricultură, prestări servici, dulgherie si tamplarie pentru constructii, transport, activităţii
agricole.
Dintre cele mai importante unităţii economice amintim:
Nr. Crt. Nume firma Nr. Personal
1 SC MAXCENTER SRL 25
2 SC MAX AGRO SRL 48
3 SC IOSCA & ERIKA 45
4 SC EXIGENT SRL 9
5 SC ND GARDEN SRL 16
6 SC MEGACONSTRUCT SRL 19
7 SC MEXDAY SRL 8
8 SC DAY AGRO CENTER SRL 11
9 SC MAX AGRO CENTER SRL 38
10 SC MEX AGRO CENTER SRL 16
11 SC LEMTEK SRL 48
12 SC DON CARLOS SRL 41
13 SC DELCLAUDYS SRL 13
14 SC CUREA COMPANY SRL 20
15 SC TAKATA PETRY SRL 120
16 SC SMITNFIELD FERME SRL 40
17 SC NEW FERME GATAIA SRL 30
20
De asemenea, la nivelul localităţii functionează o pensiunea de trei margarete Perla Aceasta
este situată în oraşul Gătaia în apropiere de centrul localităţii si a fost data în folosintă în anul
dispunând de o capacitate de cazare de 20 de locuri.
5. POPULAŢIA
21
5.1. Consideratii generale privind populaţia
Oraşul Gătaia şi comunele aparţinătoare si-au schimbat deseori demografia datorită
evenimentelor care au marcat-o de-a lungul timpului aici amintind: boli (holera 1869,1873) migratia
colonştilor maghiari (1900-1910), mari conflagraţii (primul si al doilea razboi mondial) , a emigrărilor
(1920) sau deportărilor (1945 în URSS).
În general se poate vorbi de o creştere a populaţiei doar în cazul localităţii Gătaia până in 2002
care a fost avantajată din punct de vedere economic, însă şi aceasta scade, rămânând în trendul
majorităţii localităţilor din ţară, datorate emigrării etnicilor germanii în Germania, scăderii natalităţii,
populaţia căutând locuri de muncă, condiţii de viaţă mai bune.
Între populaţie şi economie există un raport de mare complexitate şi interdependendenţă
teritorială a populaţiei, generată de factori economici, sociali, istorici, politici, etc.
Din punct de vedere al demografiei, importanţa migraţiei interne constă în faptul că ea
determină redistribuirea teritorială a populaţiei şi modificările structurii acesteia pe sexe şi vârste,
influenţând deci ratele altor fenomene demografice, cum sunt : natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea.
Sensul şi dimensiunile rnigraţiilor depind, în primul rând, de factori economici şi sociali, fiind
evidentă influenţa lor şi asupra factorilor demografici. Mişcarea migratorie cu schimbarea de domiciliu,
deşi mai lentă, a contribuit totuşi la creşterea sau descreşterea populaţiei în diferite etape.
Principalele „cauze” sunt de ordin economic; localitatea de sosire oferă o serie de avantaje în
raport cu localitatea de origine.
Înzestrarea unui oraş cu întreprinderi industriale noi, dezvoltarea şi modernizarea
întreprinderilor existente, înfiinţarea de şcoli, licee, în general de instituţii culturale pot provoca
anumite fluxuri migratorii, ceea ce, în ultimă analiză, determină un anumit ritm de dezvoltarea a
oraşelor. Şi invers, anumite restricţii de stabilire a persoanelor în unele oraşe precum şi un anumit grad
de saturaţie a întreprinderilor existente, cu muncitori, pot încetini aceste curente.
Pe lângă populaţia migratoare, care îşi schimbă domiciliul şi locul de muncă, un rol deosebit de
important îl are şi populaţia flotantă.
Prin populaţia flotantă se înţelege grupul de persoane aflate temporar într-o localitate, fie
pentru lucru sau studiu, fie pentru recreere, pentru îngrijirea sănătăţii sau alte scopuri. În marea lor
majoritate flotanţii sunt tineri. Indiferent din ce categorie face parte, populaţia flotantă reprezintă un
element de referinţă, în aprecierea dinamicii unui oraş si a capacităţii sale de polarizare.
22
O amploare la fel de mare are şi migraţia sezonieră şi cea zilnică. Populaţia navetistă este
formată din populaţie ce se deplasează zilnic pentru muncă.
Anul 1869 1880 1890 1990 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1967 2002 2011
Gataia 2403 2044 2580 3431 3503 3171 3401 3398 4109 4467 4662 6005 3477
Butin 1104 824 847 1065 1071 915 916 869 645 555 582 436 391
Percosova 1099 804 958 1027 1040 1020 955 921 705 671 688 296 262
Sculia 1351 1151 1380 1324 1463 1221 964 892 891 903 916 754 664
Semlacul Mare 1103 973 - 1075 1115 1057 1041 1017 851 807 804 398 278
Semlacul Mic 606 489 627 674 711 525 733 669 483 396 401 198 152
Evoluţia populaţiei de în ultimii 150 de ani
5.2. Structura populaţiei:
La recensământul populaţiei din anul 2011 oraşul Gătaia avea o populatie stabilă de 5224
persoane în scădere faţă de recesământul din anul 2002 când localitatea avea o populatie de 8.087
locuitori, dar aici nu trebuie să uitam că la aceea vreme mai includea şi localităţile Birda, Berecuţa,
Mănăstire şi Sângeorge
Gataia - statistica - date populatie
Nr. Gospodarii Populatie stabila
23
Localitatea
Gataia 1218 3477
Butin 133 391
Percosova 98 262
Sculia 223 664
Semlacu Mare 116 278
Semlacu Mic 60 152
TOTAL 1848 5224
În ceea ce priveste distributia pe sex, înregistrăm o situatie extrem de echilibrată, numărul de femei si
bărbati fiind aproape egal:
51 % populatie de sex feminin;
49 % populatie de sex masculin.
Repartitia pe sex a populaţiei din Oraşul Gataia, anul 2012
24
5.3 Structura etnică a populaţiei:
După cum prezentam la începutul acestui sub-capitol, structura etnică a populaţiei din comună
a cunoscut semnificative modificări de-a lungul timpului. În prezent, populaţia majoritară este formată
din români.
Stuctura etnică a populaţiei din Oraş Gătaia, anul 2012
Români Maghiari Slovaci Alte etnii
(romi, sârbi), etc
Total
Nr. locuitori 4018 609 402 426 5455
73,657% 11,164% 7,369% 7,81% 100%
Din datele prezentate mai sus se remarcă existenta unui procent semnificativ al populaţiei române, la
fel de altfel remarcat şi la recesământul din anul 2002
5.4. Structura religioasă a populaţiei:
Din punct de vedere a religiei, cea mai raspandită religie este în prezent religia ortodoxă (cu un
număr de 3275 de locuitori declarati).
25
Orto
do
xă
Ro
man
o-cato
lică
Refo
rmată
Pen
ticostală
Alte
religii
Total
Nr.locuitori 3275 1037 97 449 597 5455
5.5. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă:
Grupa 0-19 ani Grupa 20-34 ani Grupa 35-54 ani Peste 55 de ani
21% 20% 37% 22%
În figura alăturată avem o reprezentare grafică a modului în care se distribuie populaţia din pe grupe
mari de vârstă:
26
27
6. SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate este compusă din:
Spitalul de Psihiatrie Gătaia;
Servicii medicale oferite de Spitalul de Psihiatrie Gataia:
- spitalizate continua pentru psihiatrie acuti si psihiatrie cronici
- farmacie cu circuit inchis
- laborator analize medicale
- compartiment ergoterapie
- compartiment psihologie
- asistenta sociala
- kinetoterapie
- ambulatoriu integrat cu cabinet specialitate psihiatrie
- medicina interna
Dispensarul medical Gătaia;
Cabinet medical: Şemlacu Mare;
Farmacii umane: Gătaia (două);
Dispensar veterinar: Gătaia;
Punct farmaceutic veterinar: Gătaia
Populaţia este deservită de un personal medical constituit din:
Medicina familie:
- Dr. Stefanescu Radu+Geara Florin,
- Dr. Stefanescu Dana,
- Dr.Ciresan Camelia Corina
- Dr. Bacean + Medicina muncii Visan Doina
Stomatologie :
- Sinescu Venera,
- Negru Florentina,
28
- Balaceanu Silviu
Interne :
- Iarka Elena,
Chirurgie:
- Colban Ovidiu,
Ginecologie :
- Olaru Flavius
Laborator analize:
- Ceausu Dan,
Oftalmologie:
- Ene Marinel
Serv. Ambulanta si Serv. Garda
- Scandera Tatiana
29
7. EDUCATIE
La nivelul oraşului Gătaia şi comunelelor aparţinătoare funcţionează urmatoarele unitati de
invatamant prescolar, gimnazial, secundar si liceal:
- Liceul Teoretic Gătaia (clasele I-XII) o unitate de invatamant la care lucreaza 54 cadre
didactice;
- Şcoli cu clasele I-IV: Butin, Percosova, Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic;
- Grădiniţe cu program normal: Gătaia, Butin, Percosova, Sculia şi Şemlacu Mare;
- Grădiniţă cu program prelungit: Gătaia.
Liceul Teoretic Gătaia (clasele I-XII) este o unitate de invatamant cu 30 clase la care lucreaza 54
cadre didactice. Profilul liceului este teoretic acesta deservind toate satele din zona fiind dotat inclusiv
cu un internat cu o capacitate de 40 locuri care a fost renovat in 2012.
Situaţia copiilor înscrisi la unitătile de învăţământ este următoarea:
Copii inscrisi la gradinite 176
Primar 316
Gimnazial 260
Liceal 289
Rata de abandon înregistrată este de aproximativ 0.3 %.
Numărul de cadre didactice care activează la nivelul comunei este de 60 persoane, cu niveluri
diferite de pregătire profesională:
cadre cu studii superioare; 44
cadre cu studii SSD 5
cadre care au absolvit liceul pedagogic 8
cadre cu liceu(necalificate) 3
La nivelul comunei functionează 2 biblioteci:
biblioteca comunală
biblioteca scolară.
În prezent, în localitatea Gătaia există o modernă sală de sport, realizata recent. Elevii Liceului
Teoretic şi ai Scolii Generale din localitate pot acum să-si desfăsoare în conditii optime orele de
30
educatie fizică. Tot aici se vor putea organiza competitii sportive. Pe lângă mobilierul specific, sala de
sport a fost dotată cu dusuri si grupuri sociale moderne.
8. CULTURĂ
Cu o istorie care îsi intinde vestigiile din cele mai vechi timpuri, pe raza oraşului cel mai
important şi cunoscut obiectiv monohal este desigur Mânăstirea Săracă.
În ceea ce priveşte infrastructura culturală, în Oraş Gătaia există :
- Casa Naţională Gătaia;
- Cămine culturale: Butin şi Percosova;
- Biblioteca Orăşenească Gătaia;
- Biblioteca Liceului Teoretic Gătaia.
La Casa Naţională se regăsesc expoziţii de grafică, caricatură( Niţov Marius), pictură( Grizea
Ileana), se organizeaza periodic un concurs zonal de şah, există o sală de spectacole cu o capacitate de
300 de locuri, o bibliotecă comunală cu 12500 volume şi o sală de culturism pentru tineret.
Dintre sărbătorile si traditiile cu specific local, amintim în special următoarele:
Ruga / nedeia reprezintă un obicei bănăţean şi coincide, în fiecare sat, cu ziua hramului bisericii,
însă, în mod sistematic, acest eveniment nu poate avea loc, în Banat, mai devreme de Paşte şi mai
târziu de Sfânta Paraschiva (14 octombrie).
Astfel Ruga are loc în localităţile astfel :
Gătaia (de Sfintele Paşti),
Colonia - Gătaia (de Paştile Mici - Duminica Tomii),
Şemlacu Mare (de Rusalii),
Şemlacu Mic (5 august),
Sculia şi Percosova (15 august - Sf. Maria Mare), Butin (21 august);
Zilele oraşului Gătaia (a doua duminică din iulie);
Manifestările cultural-sportive sunt cuprinse anual în Agenda culturală a localităţii.
De asemenea în oraş Gătaia s-a păstrat obiceiul organizării de târguri mixte care au loc lunar în
prima duminică a lunii şi piaţa agroalimentară cu funcţionare zilnică.
31
Asociaţia corală DOINA a dobândit personalitate juridică în 1990. Fracţiune din această asociaţie
culturală desfăşoară activitate efectivă în corul bisericesc
9. TURISMobiective turistice, sport, timp liber
Turismul nu este o ramură dezvoltată a localităţii , singurul obiectiv turistic deosebit fiind
mânăstirea Săraca de la Şemlacul Mic -care este şi monument istoric.
Prima atestare documentara dateza din anul 1270. Mai tarziu, la inceputul secolului al XV-lea,
surse franciscane mentioneaza manastirea, numind-o "pepiniera de schismatici", cu alte cuvinte,
centru de rezistenta la incercarile de catolicizare a crestinilor din Banat.
În 1443 este rezidită călugărul Macariede la Tismana, şi apoe renovată la 1730, de către
Giuriciko Latarevici şi fii săi,.La inceputul secolului XVIII manastirea adapostea o scoala, unde se invata
pictura de icoane.
Manastirea functioneaza pana in 1778, cand, din ordinul imparatului Iosif al II-lea, este inchisa,
monahii obligati sa plece, iar odoarele manastirii (carti, icoane, obiecte de cult etc.) sunt transferate la
manastirea Mesici de langa Varset (Voivodina - Serbia). In anul 1782, autoritatile austriece scot la
32
licitatie cladirile manastirii, care sunt cumparate de catre Ioan Ostoici, un dregator bogat din Timisoara
si rămâne in proprietatea familiei timp de 150 de ani, timp in care se paragineste, dobandindu-si
(re)numele de "Saraca".
In anul 1932 manastirea Saraca este cumparata de Episcopia Caransebesului si redevine
asezamant monahal. Desfintata din nou in urma decretului comunist din 1959, va functiona ca parohie
pana in 1990, cand se reia viata monahala. In anul 1963 au inceput lucrarile care au dus la restaurarea
completa a bisericii si a picturii.
Prezintă un punct de atracţie bisericile ortodoxe române: Gătaia (1793, două), Sculia (1862),
Percosova (1910), Butin (1925) şi Şemlacu Mare (1886); Biserici romano-catolice: Gătaia (1870), Butin
şi Percosova (1911); Biserici evanghelice luterane: Butin (1818) şi Şemlacu Mare (1845); Biserica
reformată Sculia; Biserici penticostale: Gătaia şi Butin; Biserica baptistă Gătaia; Biserica adventistă de
ziua a şaptea Gătaia;
Un potenţial interesant îl poate constitui pescuitul şi vânatul sportiv .
Dintre activităţile recereative organizarea Cupei orasului la fotbal, Balul Sportivilor, meciurile de
fotbal ale echipei de fotbal .
Recent noua sala de sport a oraşului oferă posibilitatea practicării orelor de educaţie fizică de
către elevi a şi sporturilor de echipa de către toate categoriile de cetăţeni ai localităţii.
În localitatea se practica diferite activităţi sportive la Stadionul „Progresul“ Gătaia;terenul de
handbal al Liceului Teoretic Gătaia; sală de gimnastică a Liceului Teoretic Gătaia.
10. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT SI DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE
10.1. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale
a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:
DJ 588 = 11,86 km;
DJ 588A = 10,44 km;
DJ 588B = 5,92 km
DC 169 = 4,0 km;
DC 175 = 7,8 km;
33
DC 178 = 9,1 km;
DC 180 = 3,0 km
b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile
aparţinătoare:
- DJ 588 şi DC 178 Gătaia-Şemlacu Mic = 10 km;
- DJ 588 şi DC 178 Şemlacu Mare = 9 km;
- DJ 588 şi DC 178 Gătaia-Butin = 13 km;
- DJ 588B şi DC 178 Gătaia-Percosova = 15 km
Lungimea totală a drumurilor din Oraş Gătaia este de 33 Km, iar calea ferată se întinde pe o
distantă de24 km.
În localitatea Gătaia funcţionează o statie CFR aici intersectânu-se liniile ferate a unui punct
feroviar important ce face legătura între Buziaş şi Jamu Mare şi Timişoara cu Reşiţa, S-a constat
reducerea traficului feroviar, majoritatea localnicilor preferând autobuzul, în localitatea Gătaia
existând staţie de autobuz pentru cursele zilnice care fac legătura între municipiile Timişoara – Reşiţa
şi retur , Bocşa –Timişoara şi retur, Gătaia –Timişoara şi retur.
10.2. Dotări tehnico-edilitare
Alimentarea cu gaz nu este realizată în Gătaia şi satele aparţinătoare, deoarece necesită
o investiţie foarte mare. În ceea ce priveste alimentarea cu energie electrică, toate cele şase localităti sunt racordate la
sistemul naţional de energie electrică.
Retea apa 35 km
Retea canalizare 4 km
Statie de epurare
11. INSTITUTII DE INTERES PUBLIC
Primăria Oraşului Gătaia are un număr de 48 angajati, respectiv 28 de funcţionari publici si 18
personal contractual, iar in componenţa Consiliului Local se regăsesc un număr de 15 aleşi locali.
34
Oraş Gătaia este parteneră în cadrul Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID
Timiş); Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“; Asociaţia de Dezvoltare Microregională
„Timiş-Torontal“; Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA); Asociaţia Intercomunitară
„Gătaia - Măureni - Tormac“; Grupul de Acţiune Locală Asociaţia Timiş Torontal Bârzava; Asociaţia
Oraşelor din România.
Oraşul Gătaia nu are din păcate nici o formă de înfrăţire instituţionala în ţară sau străinătate,
având relatii de cooperare cu comunele Pojarevat si Opovo din Serbia si cu comuna Szank din Ungaria.
11.1 Politica locală de taxe
În ceea ce priveste politica de taxe, la nivelul anului 2012 colectarea impozitelor si taxelor locale
s-a realizat în procent de 70%.
Categoriile de venituri: sunt constituite din venituri fiscale, venitui nefiscale, venituri din
capital, subventii de la bugetul de stat, venituri din activitatea autofinantată, venituri din afara
bugetului local.
Categoriile de cheltuieli: sunt alcătuite din cheltuieli pentru autorităti executive; transferuri din
bugetele locale pentru institutii de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap; tranferuri
din bugetul local către bugetul asigurarilor sociale de sănătate; protectie civilă si protectia
contra incendiilor; învăţământ; sănătate; cultură, recreere si religie; asigurari si asistenţă
socială; servicii si dezvoltare publică: locuinte, mediu si ape; protectia mediului; agricultură,
silvicultura; drumuri si poduri; străzi.
11.2 Alte institutii de interes public:
De asemenea, la nivelul oraşului Gătaia există :
CEC Bank;
BRD Group Societte Generale;
Banca centrala Cooperatista CREDITCOOP
Politia Oras Gataia
SVSU Gataia
35
11.3Investii locale
Studii de fezabilitate existente:
Alimentare cu apa sate apartinatoare orasului Gataia
Asfaltare drumuri intre localitatile apartinatoare orasului Gataia
Asfaltare retea stradala oras Gataia
Studii de fezabilitate în curs de realizare
Amenajare trotuare in orasul Gataia SF+PT
Studii de fezabilitate în curs de realizare
Pentru toate investitiile viitoare unde este necesar se va demara realizarea SF+PT.
Obiective şi investiţii, studii de fezabilitate necesare în viitor
Finalizarea PUZ - zone de case pentru tineret
Participarea la Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor
agricole degradate - 235 ha;
Reabilitare şi modernizare luciu de apă - Cubie;
Asfaltare drumuri orasenesti şi străzi - 21 km;
Reabilitarea liceului Gătaia - încălzire şi teren de sport (bituminare);
Construcţia unei creşe în PUZ-ul de tineret;
Modernizare iluminat public în orasul Gătaia;
Execuţie „Teren de sport sintetic prevăzut cu nocturnă“;
Execuţie „Betonare străzi în sat Butin“;
Realizare parc in orasul Gătaia;
Anvelopare clădiri publice în orasul Gătaia
Execuţie „Betonare străzi Colonie-Gătaia“;
Sistem de monitorizare cu camere video pentru paza şi ordinea publică din localitate;
Extindere reţea electrică - PUZ tineret;
Proiect şi execuţie „Casa de cununii”;
Amenajare parcare aferentă sălii şi terenului de sport.
36
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o modalitate de a evalua carentele si atuu-rile unui sistem avut în vedere.
Când vorbim de “sistem” includem atât micro cât si macrosistemele, atât persoana cât si persoana în
relatie cu mediul. Când acestea sunt combinate cu o analiză-inventar a "oportunitătilor si
amenintărilor" din mediul extern, realizăm asa-numita "Analiză SWOT". Cuvântul SWOT este format
din prima literă a cuvintelor Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities
(oportunităti), Threats (amenintări).
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum si
identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului si
este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administratiilor publice. Înainte de a
începe o analiza SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situatiei
existente pentru ca în cadrul discutiilor toti participantii să aibă o “bază comună”. Această etapă
preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele
active de la nivel comunităţii dispun de o informare asimetrică si au viziuni diferite asupra temelor de
dezvoltare.
Punctele tari si cele slabe tin exclusiv de mediul intern al comunităţii, de resursele acesteia.
Oportunitătile si amenintările vin din mediul extern si tin de cadrul legal, de actorii externi ce pot avea
o influentă pozitivă sau dimpotrivă negativă asupra comunităţii.
În analiza SWOT nu există o corespondentă exclusivă între puncte tari si oportunităti, pe de o
parte, si puncte slabe si amenintări pe de altă parte. Punctele tari si punctele slabe sunt concepte
“statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE
37
EXISTĂ. Oportunitătile si amenintările au în vedere viitorul, si se referă la alegerile pe care le au de
făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI. Atunci când este folosită în
procesul decizional această metodă de lucru, este deosebit de important să se folosească logica de
bază prin care se caracterizează analiza SWOT:
construieste pe Punctele Tari,
elimină Punctele Slabe,
exploateazăOportunitătile,
indepartează Amenintările.
În urma analizei socio-economice realizate pentru Orasul Gataia si a conditiilor externe
(oportunităti, amenintări, prevederi legislative), am retinut un set de informatii pe baza cărora am
realizat analiza SWOT (pentru facilitarea întelegerii, acestea au fost grupate sub formă de tabel):
PUNCTE TARI
- care sunt avantajele noastre?
- ce facem bine?
PUNCTE SLABE
- ce nu facem bine?
- ce fac altii mai bine?
- care sunt dezavantajele noastre?
1. Echipa manageriala activa si orientata spre rezultate pozitive
2. Retea de electricitate bine dezvoltată, care desereveste
toate localităţile ce apartin de oras;
3. Racordarea la reteaua de telefonie fixă a unui numar cat mai
mare de locuitori ai orasului;
4. Existenta unui liceu care are un internat modernizat
5. Zona in care se afla pozitionata comuna este favorabila
practicarii agriculturii
1. Inexistenta retelei de alimentare cu apă si a retelei
de canalizare in satele apartinatoare(....);
2. Emisii ridicate de carbon
3. Lipsa retelei de gaze naturale în toata Comuna;
4. Modernizarea incompletă a infrastructurii de
transport( existenta unor drumuri si trotuare pe raza
orasului care necesita reabilitate sau construite noi);
5. Lispa unor mijloace de transport în comun între
satele apartinatoare ale orasului;
38
6. Existenta unor monumente istorice foarte valoroase pe raza
orasului (Manastirea Saraca)
7. Existenta unor investitii pe raza localitatii realizare in special
de investitori locali
8. Existenta unei Sali de sport moderne pe raza orasului
9. Existenta unor investitori locali in continua dezvoltare
10. Traditia locala in domeniul agriculturii
6. Necesitatea unui sistem de colectare si transport a
deseurilor menajere;
7. Spatii de cazare si servicii de turism slab dezvoltate
în raport cu potentialul zonei;
8. Necesitatea de a realiza importante lucrări de
reparatii la unele cladiri de interes public de pe raza
orasului ( scoli, casa de cultura);
9. Lipsa unui parc industrial pe raza orasului
10. Lipsa PUG si PUZ
11. Starea proastă a târgurilor, acestea nu corespund
normelor UE;
12. Dificultăti de integrare/reintegrare profesională a
grupurilor dezavantajate (romi, persoane peste 45 de
ani, someri de lungă durată, persoane cu dizabilităti).
13. Degradare a mediului construit.
14. Existenta unui numar mare de familii care au nevoie
de locuinte sociale
15. Lipsa activitatilor culturale si de tineret pe raza
orasului
16. Lipsa unor asociatii care sa fie parteneri de dialog ai
39
autoritatilor locale
17. Lipsa unui sistem modernizat de protectie impotriva
inundatiilor
18. Birocratia crascuta in cadrul institutiilor publice
locale
OPORTUNITĂTI
– schimbări favorabile
– sanse favorabile
AMENINTĂRI
- cerinţe greu de realizat
- schimbări defavorabile
1. Oportunitatea dezvoltării turismului si a unor servicii
adiacente;
2. Accesul României programe structurale de finantare si
la celelalte programe ale Uniunii Europene.
3. Dezvoltarea unor parteneriate intre oras si satele si
orasele din zona;
4. Marile proiecte judetene vor facilita transportul si vor
duce la creşterea atractivităţii turistice.
5. Posibilitatea infratirii cu localitati similare din Serbia si
Ungaria in vederea realizarii de proiecte comune
6. Politicile europene menite sa inbunatateasca situatia
1. Îmbătrânirea populaţiei în satele apartinatoare
ale orasului
2. Migratia tinerilor către orasele mari din
apropiere, unde există mai multe oportunităti
de angajare si dezvoltare a carierei sau in
strainatate;
3. Politica agricola a UE va determina o creştere a
concurentei si a costurilor pentru structurile
agricole mici.
4. Informatii si abilităti insuficiente pentru a se
folosi în domeniul agricol oportunitătile
europene;
40
grupurilor dezavantajate
7. Posibilitatea organizarii micilor producatori in asociatii
8. Existenta unor investitori interesati de dezvoltarea de
afeceri in zona
9. Existenta unui GAL din care inclusiv orasul Gataia face
parte in zona
10. Existenta unor proiecte de infrastructura la nivel de
judet in care Gataia este cuprinsa
11. Existenta unei asociatii a parintilor la Liceul din
localitate
12. Existenta unei traditii in cresterea animalelor de rasa si
a unei asociatii in domeniu
13. Existenta pe raza orasului a unor sate locuite aproape
in totaliate de minoritati etnice(slovaci)
5. Dificultăti de adaptare a agenţilor economici
locali la conditiile de calitate impuse de
Uniunea Europeană;
6. Lipsa de experienta in domeniul proiectelor
7. Criza economica care poate diminua bugetul
compartimentului social din cadrul primariei
8. Distanta mare intre satele apartinatoare si
centrul orasului ( pana la 15 KM)
9. Lipsa unor terenuri care sa se preteze pentru
constructii industriale
CAPITOLUL III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA
1. ETAPELE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI – METODA DE MANAGEMENT
41
Modelul de management care serveste cel mai bine la implementarea unei Strategii de
Dezvoltare este numit managementul orientat spre rezultate. În acest sistem de management pe care îl
vom aplica pentru implementarea strategiei noastre sunt urmărite câteva etape distincte pe care le
vom prezenta în continuare:
a) Identificarea grupului tintă: fie că e vorba despre un individ, familie sau despre o comunitate
principiul de identificare este acelasi. Trebuie ca toti membri să se confrunte cu aceeasi situatie în
cadrul unui sistem (familie, comunitate);
b) Identificarea tuturor “actorilor” care influentează într-un fel sau altul grupul tintă: rolul acestor
“actori” este de a prezenta perspectiva lor asupra situatiei grupului tintă.
c) Identificarea problemelor cu care se confruntă grupul tintă:
Pentru a fi eficienti trebuie să identificăm problemele comunitatii si nu nevoile;
Aceste probleme sunt definite în termeni de existentă a ceva ce nu ne dorim;
Nevoile in schimb sunt definite în termeni de lipsa, neexistanta a ceva dorit;
Acest principiu ne lasă să observăm că nevoile sunt infinite ca număr pe când problemele sunt
finite.
d) Construirea lantului cauză efect între problemele identificate: aceasta poate fi prezentată vizual
sub forma “arborelui problemelor”;
e) Identificarea celor trei nivele ale obiectivelor:
Din “arborele problemelor” prin pozitivare construim “arborele obiectivelor” apoi în baza
evaluării resurselor disponibile stabilim obiectivele;
Formularea obiectivelor începând cu rezultate, scop, obiectiv general.
Managementul implementării unei Strategii de Dezvoltare are la bază câteva principi:
se porneste de la identificarea corectă a problemelor grupului tintă
obiectivele se stabilesc pe trei nivele interdependente între ele
42
pe fiecare nivel al obiectivelor se evaluează riscuri;
riscurile cuantificate influentează derularea strategiei;
pentru fiecare rezultat se stabilesc indicatori de evaluare;
sunt avute în vedere două perspective: cea a resurselor (umane, materiale, timp) si cea a
problemelor care trebuie rezolvate.
Managementul focalizat asupra rezultatelor solicită o eficientă sporită în utilizarea resurselor,
presupunând următoarele apecte importante:
analizarea si evaluarea (în mod profesional) a riscurilor care pot determina pierderea resurselor
prin estimarea gresită a strategiei de actiune sau prin stabilirea eronată a obiectivelor;
determinarea riscurilor conduce la modificarea si adaptarea strategiei de actiune;
riscul se cuantifică în valoarea procentuală a probabilitătii de aparitie (putem spune, în termeni
generali, că: este imposibil să se întâmple, este posibil să se întâmple sau este sigur că se va
întâmpla);
acest tip de organizare solicită flexibilitate în abordare la nivelul construirii echipei
interdisciplinare (echipa este o resursă), al managementul timpului si al actiunii sincrone.
Din perspectiva orientării asupra rezultatelor obiectivele sunt împărtite pe trei nivele.
Rezultatele sunt primul nivel al acestei triade. Al doi-lea nivel este denumit Scop iar ultimul Obiectiv
general.
Obiectivele formulate corect conduc la schimbări de durată deoarece se pune accentul pe
obtinerea schimbării si nu pe cât de mult s-a actionat (în managemetul modern focalizarea cade pe
obtinerea si măsurarea rezultatelor ca trambulină a schimbării si nu pe succesiunea de activităti
necesare).
Obiectivele trebuie formulate pe trei nivele (utilizând criteriul timp avem obiective pe termen
scurt, mediu si lung; dar se utilizează si un alt criteriu care trebuie să concorde cu primul si anume
obiective care ating nivelul individual, nivelul de grup, si nivelul social) fiind secondate pe fiecare nivel
de indicatori de performantă. Indicatorii de performantă permit mentinerea sub control a eficientei
implementării, fiind caracterizati de două dimensiuni:
Dimensiunea calitativă - face referire la unitatea pe care o măsurăm;
43
Dimensiunea cantitativă – face referire la raportul dintre utilizarea resurselor si gradul în care a
fost atins nivelul individual al obiectivelor.
2. DOCUMENTE DE PROGRAMARE STRATEGICĂ
„Planul de Dezvoltare Durabilă al Orasului Gataia” este un document programatic care
are la bază principalele instrumente functionale în domeniul planificării strategice, atât la nivel
naţional cât si regional:
Strategia Europa 2020 transpusa in Cadrul Strategic Comun
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030
Cadrului Strategic de Dezvoltare al României pe perioada 2014-2020
Programul National de Reforma
Plan de Dezvoltare al Regiunii „V Vest” (2014-2020).
Strategia de dezvoltare durabila a judetului Timis 2014-2020
Strategia nationala a Romaniei privind schimbările climatice
Strategia de dezvoltare a Orasului Gataia pentru perioada 2014-2020
Strategia Europa 2020
44
Odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, continuând în 2011 cu initierea discutiilor cu privire
la bugetul pentru perioada 2014-2020 şi ulterior cu publicarea propunerilor de regulamente, Uniunea
Europeană a demarat pregătirile pentru noua perioadă de programare 2014-2020.
La nivel national procesul de planificare şi programare pentru perioada 2014-2020 a demarat cu
decizia de elaborare a Cadrului Strategic de Dezvoltare al României (CSDR), care să definească viziunea
cu privire la domeniile în care România ar trebui să investească cu prioritate, respectiv politica
naţională de investitii.
Strategia Europa 2020 pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii a fost
lansata de Comisia Europeana in martie 2010 si aprobata de sefii de stat si de guvern din statele
membre in iunie 2010. Documentul stabileste obiective concrete care ar urma sa fie atinse in urmatorii
zece ani, in domenii precum ocuparea fortei de munca, educatie, energie si inovare, pentru a depasi
impactul crizei economice si pentru a readuce Europa pe drumul cresterii economice.
In sustinerea prioritatilor si obiectivelor Strategiei Europa 2020, Comisia Europeana a identificat
7 domenii care pot deveni motoare are cresterii economice si ocuparii, pentru care au fost concepute
urmatoarele initiative emblematice:
„O Uniune a inovarii”;
„Tineretul in miscare”;
„O agenda digitala pentru Europa”;
„O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor”;
„O politica industriala adaptata erei globalizarii”;
„O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca”;
„Platforma europeana de combatere a saraciei”.
Strategia Europa 2020
7. Platforma europeana de combatere a saraciei
6. O agenda pentru noi competente
5. Politica industriala
4. O europa eficienta
45
3. O agenda digitala
2. Tineretul in miscare
1. O uniune a inovarii
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013-2020-2030
Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a Romaniei la o
noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg impartasite pe plan mondial – cea a
dezvoltarii durabile. Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI,
dupa o tranzitie prelungita si adesea dureroasa la democratia pluralista si economia de piata, Romania
mai are de recuperat decalaje considerabilefata de celelte state membre ale Uniunii Europene simultan
cu insusirea si transpunerea in practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul
globalizarii. Cu toate progresele notabile realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o
economie ineficienta, bazata pe consumul excesiv de resurse, o societate lipsitade coeziunea necesara
infaptuirii unei viziuni impartasite si un capital natural minat de riscurile unor deteriorari ireversibile.
Prezenta Strategie propune modalitati concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp
rezonabil si realist, la un nou model de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de
setea de cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a
relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.
Ca orientare generala, lucrarea vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategicepe termen
scurt, mediu si lung: Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile,
conform exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei.
Ca orientare generala, lucrarea vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategicepe termen
scurt, mediu si lung:
Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, conform
exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al UE-27
potrivit indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.
46
Cadrul Strategic Naţional de Referintă
Cadrul Strategic Naţional de Referintã(CSNR) este documentul strategic de referintã pentru
programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat de
fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune.
Prin acest document se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale în
România în perioada 2007-2013..
Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de
coeziune socialã si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legãturile potrivite si corecte cu
politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stã la baza elaborãrii politicilor
de dezvoltare economicã si de crearea a noi locuri de muncã.
CSNR se implementeazã prin Programele Operationale.
Programul National de Reforma Pentru România, Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă platforma-cadru
pentru definirea reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia
României până în anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei
Europa 2020. Practic, programele naţionale de reformăreprezintă obligaţia fiecărui stat
membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.
În iulie 2010, Guvernul României a aprobat setul de valori finale ale ţintelor naţionale reflectate
în PNR, în concordanţă cu ţintele europene stabilite odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, ţinând
cont de angajamentele financiare deja asumate şi de specificul naţional. Pentru fiecare ţintă naţională,
în cadrul PNR sunt stabilite măsuri/ direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor. PNR este elaborat
pe baza contribuţiilor grupurilor de lucru constituite în acest scop.
În mod natural, PNR 2016 continuă reformele asumate prin programele anterioare - PNR 2015, PNR
2014 şi PNR 2011-2013, dar propune şi reforme noi, ţinând cont de specificul României, asigurând
concordanţa cu programul de guvernare şi priorităţile strategice ale ministerelor, precum şi cu
documentele Comisiei ce marchează jaloanele Semestrului European 2016, precum Analiza Anuală a
Creşterii sau Recomandările Specifice de Ţară.
Totodată, PNR 2016 formulează un răspuns la principalele provocări semnalate de Comisia
Europeană în Raportul de ţară al României pentru 2016, în domenii precum politica fiscal-bugetară,
47
guvernanţa, mediul de afaceri, piaţa forţei de muncă sau protecţia socială. Astfel, descrierea politicilor
relevante pentru abordarea unora dintre aceste provocări constituie obiectul celui de-al treilea capitol
al PNR 2016, în timp ce răspunsul la provocările legate de obiectivele naţionale Europa 2020 este
abordat în cadrul capitolului 4. Pe lângă noile măsuri asumate de autorităţile naţionale în domenii
majore de reformă, sunt evidenţiate şi evoluţiile reprezentative în implementarea acţiunilor cuprinse în
PNR 2015.
PNR 2016 vizează stimularea competitivităţii şi productivităţii, consolidarea coeziunii sociale şi
teritoriale, crearea de noi locuri de muncă - toate acestea urmărind reducerea decalajelor faţă de
celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea reformelor structurale-cheie pentru economia
şi administraţia naţională va permite concertarea eforturilor şi resurselor naţionale în direcţia
modernizării societăţii româneşti, fiind de natură să susţină convergenţa economico-socială.
PNR 2016 a fost supus, spre analiză, membrilor Comitetului de coordonare a Sistemului naţional de
gestionare a afacerilor europene (la nivel de secretar de stat) documentul fiind aprobat în şedinţa
guvernului din 13 aprilie 2016.
Monitorizarea implementării acţiunilor incluse în PNR este asigurată periodic, pe baza unui Plan
de acţiuni pentru implementarea PNR. Mecanismul de monitorizare a punerii în aplicare a PNR permite
focalizarea şi armonizarea eforturilor naţionale pentru asigurarea respectării angajamentelor asumate
de România în contextul Strategiei Europa 2020.
Pentru o mai bună promovare a priorităţilor naţionale, autorităţile publice responsabile cu
implementarea reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii
interesaţi, mobilizându-i să contribuie la atingerea obiectivelor naţionale Europa 2020.
Cadrul Strategic Naţional de Referintă
Cadrul Strategic Naţional de Referintã(CSNR) este documentul strategic de referintã pentru
programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat de
fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune.
Planul de Dezvoltare al Regiunii V Vest (2007-2013)
48
Strategia pentru Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020 reprezintă viziunea Regiunii
Vest privind dezvoltarea regională si baza strategică pentru fundamentarea programelor de finanţare
din fonduri externe /comunitare, nationale, regionale si / sau locale.
Totusi, accentul principal este pus pe priorităţile de investiţii ale actorilor publici si industriilor
locale dominante si propune acţiuni care pot fi finanţate prin viitorul Program Operaţional Regional,
fără însă a se limita la acesta.
Obiectiv general2014-2020:Regiunea Vest isi propune, ca orientand interventiile pe nevoile locuitorilor
sai , sa ajunga la nivelul de calitate a vietii din regiunile puternice , non-capitataleale Europei centrale
Pentru a îndeplini acest obiectiv general, Regiunea Vest trebuie să devină o regiune:
productivă – bazată pe eficienta fortei de muncă si cu un nivel ridicat de inovare;
dinamică – pentru a reusi să atragă investitii si să capitalizeze competente;
conectată la nou – urmărind cresterea valorii adăugate pe produs si proces;
coezivă – având ca motor comunitătile locale, institutii si retele care facilitează dezvoltarea;
agreabilă - cu acces facil pentru cetăteni la servicii de calitate si oportunităti diverse.
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2014–2020, au
fost identificate următoarele axe prioritare:
1. Cresterea competitivităţii regionale prin promovarea inovării si specializării inteligente;
2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe cresterea productivităţii si antreprenoriat;
3. Îmbunătăţirea accesibilităţi si mobilităţii într-o regiune conectată intern si internaţional;
4. Dezvoltarea capitalului uman si cresterea calităţii în sectoarele educaţie, sănătate si servicii
sociale;
5. Promovarea cresterii sustenabile prin sprijinirea tranzitiei către o economie verde în vederea
adaptării la schimbările climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor;
6. Valorificarea specificului local al comunităţilor urbane si rurale;
7. Dezvoltarea durabilă a turismului;
8. Întărirea capacităţii administrative regionale.
Strategia de dezvoltare durabila a judetului Timis 2014-2020
49
Strategia de dezvoltare durabila a judetului Timis pentru perioada 2014-2020 este un document
complex, care are la baza:
Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014 – 2020 – referitor la obiectivul general,
obiectivele specifice, axele strategice, priorităţile şi ariile de intervenţie;
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilăa României;
Conceptul de dezvoltare teritorialăa României si integrare în structurile teritorialeale UE 2007-
2030;
Acordul de Parteneriat al României pentru perioada 2014 – 2020;
Strategia EUROPA 2020;
Principalele programe ale României de accesare a fondurilor europene pentru perioada 2014-
2020:
Programul Operaţional Regional (POR) si alte sapte Programe Operaţionale (PO). Toate
programele sunt finanţate pe principiul subsidiaritătii din fondurile structurale şi de coeziune
ale Uniunii Europene 2014 – 2020 (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune).
Strategii si planuri de dezvoltare ale comunitatilor locale, precum si documente de planificare
sectoriale.
Strategia de dezvoltare a judetului
Directiile strategice de dezvoltare ale judetului Timis si programele strategice de dezvoltare
sectoriale au fost convenite si definite cu consultarea larga a actorilor locali cu responsabilitati în
dezvoltarea judetului, în cadrul mai multor conferinte judetene organizate în perioada 1997-1998 care
au avut ca obiectiv realizarea Strategiei de dezvoltare economico-sociala a judetului Timis.
Obiectivul strategic pe termen mediu si lung al judetului Timis este generarea unui mediu socio-
economic stabil si diversificat capabil sa asigure prosperitatea generala a populatiei si dezvoltarea
durabila a judetului.
Principiile directoare ale Strategiei de dezvoltare a judetului sunt:
50
Dezvoltare durabila
Cresterea standardului de viata
Crearea de noi locuri de munca
Protectia si regenerarea calitatii mediului
Cresterea competivitatii locale la nivel international
Conceptele de baza cu care opereaza Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului
Timis sunt trei:
Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea polilor economici de dezvoltare urbani si
rurali, existenti.
Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea potentialului de cooperarea economica
transfrontaliera.
Conceptul de diminuare a disparitatilor de dezvoltare economica a localitatilor judetului prin
valorificarea potentialelor locale ale zonelor defavorizate.
Pentru diminuarea dezechilibrelor între diferitele zone ale judetului, datorate dezvoltarii
economice neregulate de pe teritoriul acestuia, au fost stabilite câteva arii prioritare de dezvoltare
respectiv zone de restructurare industriala în nord-estul judetului la Nadrag, Margina si Tomesti.
Aceste zone sunt integrate în progamul national de asistenta a zonelor prioritare de dezvoltare fiind
sprijinite financiar si logistic de catre autoritatile administratiei publice, centrale si judetene pentru
relansarea lor economica
Utilizarea influentei pozitive a polilor de crestere existenti, urbani si rurali, asupra dezvoltarii
zonelor aflate în aria lor de influenta, prezinta o importanta deosebita în procesul de dezvoltare
judeteana
Strategia de utilizare a polilor de crestere existenti, sustinuta deja si de Strategia de dezvoltare
a Zonei Timisoara în raport cu localitatile periurbane acesteia, promoveaza politici specifice de
interventie pentru dezvoltare economica echilibrata a judetului atât prin valorificarea potentialelor
indigene existente, cât si prin dezvoltarea continua a centrelor economice existente, respectiv prin
51
aplicarea de masuri care sa genereze efecte pozitive pentru zonele dezvoltate aflate în vecinatatea
polilor de crestere, astfel:
Stimularea dezvoltarii infrastructurii fizice din zonele periurbane;
Stimularea întreprinderilor din perimetrul urban, aflate în crestere economica, de a transfera
activitati economice spre localitatile din periurban;
Sprijinirea crearii si dezvoltarii de întreprinderi mici si mijlocii în zonele rurale;
Facilitarea diseminarii experientei manageriale, tehnice si stiintifice dinspre municipii
(Timisoara, Lugoj) spre centrele urbane si rurale;
Utilizarea experientei si gradului ridicat de pregatire a specialistilor din centrele universitare,
Timisoara si Lugoj, pentru elaborarea si implementarea strategiilor de reconversie a zonelor
monoindustriale.
Directiile, obiectivele si masurile prioritare de dezvoltare a judetului Timis, prevazute sa
conduca la realizarea obiectivului strategic pe termen mediu si lung, sunt:
- dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii în sectorul industrial, promovarea cercetarii
si introducerea tehnologiilor înalte, modernizare si diversificare în vederea realizarii de produse
competitive.
- dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin
stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a întreprinderilor mestesugaresti si a
IMM-urilor care activeaza în domeniul serviciilor.
- revigorarea spatiului rural si promovarea unei agriculturi performante se va realiza prin
exploatarea extensiva si intensiva a solului, stimularea dezvoltarii ramurilor agricole si
revigorarea mediului rural ca alternativa sociala a mediului urban.
- dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, îmbunatatirea ofertei serviciilor
turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism
alternativ si a produselor turistice complementaare.
Dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor în structura
economica judeteana, prin îmbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar-bancare, precum si prin
dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori.
52
Toate directiile principale de actiune iau în considerare masuri care privesc pregatirea si
perfectionarea fortei de munca, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatii economice, largirea
spectrului de cooperari economice, masuri active de prevenire si combatere a poluarii mediului
ambiant si, nu în ultimul rând, îmbunatatirea conditiilor de munca si sanatate.
Politicile sectoriale, corespunzatoare principalelor directii de actiune sunt:
Industrie:
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice.
îmbunatatirea si adaptarea nivelului de calificare - recalificare în domeniul fortei de munca.
crearea unui mediu propice activitatilor inovative în domeniul infrastructurii de sustinere a
activitatii.
stimularea si folosirea efectelor sinergice ale cooperarii judetene, regionale si internationale.
diversificarea învatamântului, corelat cu noile specializari în industrie.
îmbunatatirea conditiilor de sanatate si de protectie a muncii în industrie.
Intreprinderi mici si mijlocii:
stimularea înfiintarii de noi IMM-uri prin dezvoltarea infrastructurii de sustinere a afacerilor
pregatirea întreprinzatorilor si a fortei de munca
crearea unui mediu favorabil înfiintarii de noi întreprinderi si sustinerii celor existente
dezvoltarea de parteneriate între IMM-uri si a cooperarii între IMM-uri si industrie
sprijinirea IMM-urilor ecologice
diversificarea învatamântului, corelat cu noile tendinte ale pietei moderne
îmbunatatirea conditiilor de munca si de sanatate, ca suport pentru dezvoltarea economica.
Spatiul rural si agricultura:
dezvoltarea infrastructurii fizice, ca suport al activitatii asociative în spatiul rural
pregatirea fortei de munca pentru agricultura si servicii complementare
crearea cadrului optim de informare si sustinere a activitatilor specifice în domeniul
infrastructurii de sustinere a activitatii economice
53
îmbunatatirea valorii economice a agriculturii, prin crearea unui sistem de cooperare favorabil
cresterii productivitatii
protejarea spatiului rural, ca spatiu de viata ecologic si stimularea productiei agricole ecologice,
revitalizarea si conservarea structurilor sociale caracteristice vietii rurale
stimularea dezvoltarii sistemului sanitar în spatiul rural
Turism:
întarirea bazei economice a turismului prin îmbunatatirea calitatii infrastructurii de servicii
turistice
crearea de noi locuri de munca si pregatirea fortei de munca pentru ridicarea calitatii serviciilor
în turism
stimularea initiativei private în turism si crearea unui cadru de sustinere a turismului local
stimularea cooperarii în retea de servicii turistice complementare
stimularea turismului în conditii de protejare a mediului înconjurator
protectia, conservarea si valorificarea patrimoniului cultural-istoric al judetului
revigorarea statiunilor balneare si de tratament în vederea îmbunatatirii ofertei serviciilor de
agrement si mentinere a sanatatii
Servicii:
crearea facilitatilor structurale pentru dezvoltarea serviciilor orientate spre înfiintarea de noi
întreprinderi;
pregatirea fortei de munca pentru ridicarea calitatii serviciilor
crearea unui cadru informational adecvat diversificarii gamei serviciilor de calitate
stimularea cooperarii între serviciile publice si private
stimularea serviciilor cu orientare ecologica
diversificarea învatamântului corelat cu tendinta de crestere a sectorului servicii
stimularea initiativei private în domeniul serviciilor sanitare
Programul de amenajare teritoriala a judetului Timis, corelat cu necesitatile si oportunitatile de
dezvoltare existente si previzionate, cuprinde urmatoarele directii principale de actiune:
54
o dezvoltarea economica, prin dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice, a
infrastructurii pentru protectia mediului, a infrastructurii de cooperare institutionala si a
capacitatii de accesare a programelor de finantare
o reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice, de circulatie - transport si telecomunicatii
o reabilitarea si extinderea retelei de infrastructura edilitara, urbana si rurala
o protectia si gestionarea responsabila a resurselor naturale si a patrimoniului cu valoare istorica,
arheologica si arhitecturala
Cooperarile economice pe baza constituirii unor parteneriate public-privat de proiect si/sau
institutionale sunt acceptate tot mai larg în judetul Timis ca si instrumente adecvate pentru finantarea
si realizarea unor obiective mari de investitii de interes public-privat.
Dintre initiativele si exemplele locale de succes în constituirea formulelor de cooperare
parteneriale mentionam urmatoarele proiecte, care-si mentin înca deschisa oferta de largire a
cooperarii existente:
Parteneriatul Public-Privat pentru realizarea Parcului Tehnologic Timisoara.
Parteneriatul Public-Public pentru realizarea Parcului Industrial Timisoara – zona Calea
Torontarului.
Parteneriatul Public-Public al zonei Lugoj (10 membri - reprezentanti ai administratiei publice
locale, înfiintat în scopul solutionarii globale a problemelor de alimentare cu apa, canalizare, epurare
ape reziduale în zona Lugoj, prin mijloace proprii si atrase.
Parteneriatul public-public pentru realizarea Centrului Regional de Conferinte Timisoara.
Parteneriatele public private ân curs de constituire pentru amenajarea turistica a Zonei Lacul Surduc, si
cel al Canalului Bega
Strategia nationala a Romaniei privind schimbările climatice
Schimbările Climatice reprezintă procesul cu caracterul cel mai global cu care se confruntă
omenirea în acest secol din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător.
În procesul de combatere a schimbărilor climatice, considerate în prezent în forumurile
internaţionale de specialitate ca reprezentând o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate şi
55
planeta noastră, adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu respectarea
obiectivelor şi principiilor din Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi a
Protocolului de la Kyoto, constituie o componentă fundamentală a politicii naţionale în domeniul
schimbărilor climatice.
Principalele probleme dezvoltate în cadrul acestei strategii sunt:
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea capacităţii naturale de absorbţie a CO2
din atmosferă;
Adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Din această strategie care vizează emisiile GES a fost structurat pe următoarele sectoare
economice:
Energie
a) Generarea energiei electrice şi termice
b) Transport
c) Spaţiu locativ şi dezvoltare urbană
Procese industriale
Agricultură
Utilizarea Terenurilor, schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură
Gestiunea Deşeurilo
Dezvoltarea strategiilor sectoriale privind reducerea emisiilor
3. STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA
Organizarea prezentului document permite monitorizarea în timp a implementării măsurilor
stabilite. În acest sens, cadrul strategic a fost conceput pe 6 niveluri principale, puternic legate de
etapele viitoare de implementare (acestea sunt în principal conditionate de factorul timp si profunzimea/
complexitatea schimbării avute în vedere). Cele 6 niveluri strategice sunt:
Viziunea de dezvoltare;
Obiectivul general (macro obiectiv);
Obiectivele strategice;
Axe prioritare (Priorităţi);
56
Măsuri si directii de actiune;
Proiecte
Plecând de la modelul prezentat anterior, avem următoarea structură pentru Strategia Orasului
Gataia. Prezentarea de mai jos merge până la nivelul 4, cel al Axelor prioritare, urmând ca nivelul 5 al
schemei (măsurile) să fie prezentat pe larg în paginile următoare. Un aspect foarte important pe care
trebuie să îl avem în vedere se referă la faptul că nivelul 6 al strategiei, cel al proiectelor, tine de faza
de implementare a strategiei, acesta fiind un instrument de a pune în practică măsurile prevazute
pentru îndeplinirea obiectivelor.
1. Viziunea de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia
“Gataia – un oras modern pentru oamenii sai”
2. Obiectivul general al strategiei
„Imbunatatirea nivelului de traipentru toti locuitorii Orasului Gataia”.
3. Obiective strategice de dezvoltare pentru Orasul Gataia
Dezvoltarea infrastructurii;
Dezvoltarea economiei si industriei;
Dezvoltarea unui sistem social integrat si a resurselor umane;
Sprijinirea tranzitiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.
4. Priorităţi de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia (14 priorităţi)
1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;
1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare;
1.3. Marketing teritorial si creşterea atractivităţii orasului Gataia;
57
1.4. Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale, culturale, recreative si
sportive din oras;
1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare.
2.1. Atragere de investiţii noi în comunitate;
2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice;
2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si cetatenilor;
2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor orasului Gataia;
3.1. Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman;
3.2. Creşterea calităţii vietii membrilor comunitatii;
3.3. Accesul la locuri de muncă decente;
3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului;
3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitate
4.1. Sprijinirea eficientei energetice, a gestionării inteligente a energiei si a utilizării energiei din
surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, si în sectorul
locuintelor
Măsurile din cadrul tuturor priorităţilor au în vedere crearea capacităţii de absorbţie pentru
Fondurile Structurale, care vor putea finanţa multe proiecte de dezvoltare, o dată ce se vor deschide
liniile de finanţare pentru acestea.
România se confruntă cu o importantă provocare, care vizează atingerea convergenţei cu
Statele Membre ale UE. Reducerea acestor decalaje se va realiza, desigur, în urma unui proces pe
termen lung, însă mici îmbunătăţiri ale ratei de creştere economică pot influenţa în mod semnificativ
viteza cu care se realizează convergenţa cu UE. Acest lucru presupune creşterea productivităţii,
înlăturarea obstacolelor ridicate de infrastructură şi folosirea adecvată a resurselor umane.
Ţinând seama de obiectivele specifice ale strategiei, principalele criterii pe baza cărora au fost
identificate priorităţile au fost obiectivele privind creşterea economică şi creşterea ocupării şi factorii
de coeziune economică şi socială. Priorităţile identificate se corelează şi se completează reciproc.
Creşterea competitivităţii micilor producători locali se va realiza prin diverse tipuri de măsuri,
acordându-se sprijin financiar şi de consultanţă întreprinderilor nou create şi IMM-urilor, având în
vedere că acestea reprezintă sectorul economic cu creşterea cea mai dinamică şi principalul furnizor de
58
locuri de muncă. De asemenea, se vor depune eforturi în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de
afaceri oferită investitorilor străini, care este încă deficitară în România şi constituie o barieră
importantă în calea dezvoltării economice.
Investiţiile în infrastructura de transport sunt de maximă necesitate pentru creşterea
competitivităţii, asigurarea creşterii economice şi asigurarea durabilităţii din punct de vedere al
protecţiei mediului.
Se va promova o mai bună utilizare a resurselor umane prin întărirea măsurilor active de
ocupare adresate în principal şomerilor pe termen lung şi tinerilor. Se va pune accentul pe măsuri de
calificare în vederea îmbunătăţirii gradului de ocupare. Îmbunătăţirea infrastructurii va contribui la
corelarea cererii şi ofertei de forţă de muncă, precum şi la creşterea mobilităţii acesteia, permiţându-le
să accepte oferte de muncă în alte sectoare de activitate şi în alte regiuni. Modernizarea serviciilor de
ocupare reprezintă o condiţie preliminară pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi se va
realiza în contextul mai larg al asigurării coerenţei şi legăturilor dintre serviciile descentralizate, pentru
a evita fragmentarea pieţei muncii.
Măsurile de sprijinire a sectorului educaţional vizează învăţământul de bază si sistemul
educational pe tot parcursul vieţii, atât pentru şomeri, cât şi pentru persoanele ocupate.
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice va crea condiţiile pentru diminuarea disparităţilor între localităti şi
pentru stimularea dezvoltării locale. Creşterea nivelului educaţional şi îmbunătăţirea instruirii
profesionale va mări gradul de ocupare al populaţiei din zonă. O infrastructură mai bună şi un nivel
educaţional mai ridicat vor mări posibilitatea atragerii întreprinzătorilor în aceste zone, actualmente
rămase în urmă, creând noi locuri de muncă.
Este important de avut în vedere faptul că zonele rurale se confruntă cu un nivel ridicat al
şomajului ascuns sau înregistrat, cu o infrastructură slab dezvoltată şi cu necesităţi importante în ceea
ce priveşte restructurarea exploataţiilor agricole. Strategia pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului
ruralşi dezvoltarearegională integratăse vor axa pe crearea condiţiilor necesare atragerii investiţiilor
private generatoare de locuri de muncă, şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural. Se vor
crea astfel condiţiile pentru apariţia unor noi oportunităţi de ocupare, în special pentru cei care
părăsesc sectorul agricol şi se va permite implementarea graduală a unei strategii menite să crească
productivitatea în agricultură.
59
Obiectivul Strategic 1 – „DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SI CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII LOCALE”
Dezvoltarea locală trebuie să aibă ca suport o bună infrastructură de transport pentru a deservi
toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul si comunicarea în cadrul comunităţii. O retea
inadecvată de drumuri, accesul dificil la acestea reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor
de consum si a serviciilor, oportunitătile pentru angajare, functiile economice si sociale ale comunităţii
(implicit coeziunea socială). Astfel, sprijinul financiar pentru dezvoltarea infrastructurii si a mediului
comunitar conduce la creşterea activitătii economice si sociale, intensificarea relatiilor umane si
valorificarea potentialului neexploatat.
Astfel, sunt prevăzute o serie de măsuri care au drept drept scop îmbunătăţirea infrastructurii
de transport, energie şi mediu, în vederea rezolvării principalelor probleme în domeniu şi valorificării
oportunităţilor existente. De asemenea, acestea vor completa acţiunile prevăzute de alte priorităţi. În
mod concret, acest obiectiv strategic vizează: extinderea oportunităţilor de dezvoltare, îmbunătăţirea
canalelor de distribuţie ale întreprinderilor (în special în sectorul agricol), valorificarea infrastructurii de
transport, în vederea creşterii mobilităţii forţei de muncă, valorificarea infrastructurii de transport,
energie şi mediu pentru atragerea activităţilor productive, valorificarea oportunităţilor create de
investiţiile de mediu pentru atragerea activităţilor productive, dezvoltarea marketingului teritorial.
Prin strategia de faţă propunem o abordare care se bazează pe o dezvoltare integrată a localităţii,
acesta fiind aplicat cu succes în mai multe ţări europene.
Obiectivele avute în vedere în cadrul acestei dimensiuni se referă la:
Creşterea accesibilităţii în localitate, prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport.
Creşterea accesului populaţiei din Orasul Gataia la utilităţile tehnico-edilitare (apa, canal, gaz) .
Creşterea atractivităţii Orasului Gataia, în context judeţean, regional şi naţional.
60
Pentru Obiectivul Strategic „Dezvoltarea infrastructurii si creşterea atractivităţii locale” am
stabilit un număr de 5 axe prioritare, după cum urmează:
1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;
1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare.
1.3. Dezvoltarea teritoriala si creşterea atractivităţii Orasului Gataia.
1.4.Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale, culturale, recreative si
sportive din oras.
1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare.
Axa Prioritara 1.1. - Dezvoltarea infrastructurii de transport
Dezvoltarea lucrărilor de infrastructură în Orasul Gataia vizează în principal îmbunãtãtirea
drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau
modernizarea de poduri, podete sau punti pietonale. Se va acorda, de asemenea, o importanţă
deosebită şi asigurării siguranţei în trafic.
Principalele măsuri avute în vedere se referă în principal la:
Executare lucrări la drumurile orasenesti si cele care fac legătura între satele apartinătoare
Orasului Gataia (reabilitare si constructie de drumuri noi).
Asigurarea siguranţei traficului rutier.
Construcţia si reparaţia podurilor si podetelor din comună.
Reabilitarea si infiintarea, acolo unde nu exista, a trotuarelor din cele cinci sate ale orasului.
Eligibilitate si finantare în cadrul financiar indicativ:
1. Programul operational regional (POR)
Axa prioritara 6 ”Îmbunătătirea infrastructurii rutiere de importantă regională si locală”
Axa prioritara 13 ”Sprijinirea regenerarii oraselor mici si mijlocii”
2. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
61
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural”
3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritară 3 ”Mobilitate sustenabilă si accesibilitate”
4. Programul Interreg V-A Romania-Serbia
Axa prioritară 2: Îmbunătătirea mobilitătii transfrontaliere durabile si eliminarea blocajelor
(Cooperare în domeniul accesibilitătii
La această sub-secţiune, dorim să amintim faptul că la nivelul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor
Publice si Locuintelor funcţionează “Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau
asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor”, program aprobat prin HG
nr. 577/1997 cu modificările şi completările ulterioare.
Acest Program reprezintã sprijinul acordat de statul român echipãrii atât a comunelor şi satelor
din componenţa acestora, cât şi a satelor aparţinătoare oraşelor şi municipiilor, precum şi a zonelor
periurbane a oraşelor si municipiilor cu lucrări de infrastructură rutieră pe: sectoarele de drumuri
judeţene care asigură legãtura dintre reşedinţele de comunã cu oraşele, municipiile şi dupã caz,
obiective economico-turistice situate în intravilanul localitãtilor rurale, drumuri orasenesti care asigurã
legãtura între comune, precum si strãzile principale din interiorul comunelor.
Scopul programului:îmbunãtãtirea drumurilor de acces în spatiul rural care duce la dezvoltarea
economicã si socialã a zonelor, având ca rezultat final îmbunãtãtirea calitãtii vietii la sate, în scopul
atingerii cerinţelor de dezvoltare europene în spatiul rural.
Principalele obiective se referă la:
se asigurã pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local
clasate;
extinderea posibilitãtilor de acces ale populatiei la magistralele rutiere si feroviare;
îmbunãtãtirea conditiilor de transport al persoanelor si produselor prin mãrirea vitezei de
circulatie a vehiculelor;
62
îmbunãtãtirea aprovizionãrii pietelor orãsenesti cu produse agricole;
facilitarea interventiilor de urgentã în mediul rural.
În ceea ce priveste strãzile principale din interiorul comunelor, se pot finanta urmãtoarele tipuri de
strãzi :
strãzile care fac legãtura cu drumurile judetene, nationale si drumurile expres;
strãzile care facilitează accesul populaţiei la obiectivele importante din comunã cum ar fi:
instituţii publice, instituţii de învãţãmânt, dispensar, bisericã, cimitir, complexe agro-zootehnice,
obiective turistice, mănãstiri.
Alte categoriile de lucrãri care pot fi finantate în cadrul Programului sunt :
pietruiri drumuri de interes local clasate de pãmânt (care pot fi orasenesti sau judeţene) ;
îmbrãcãminţi bituminoase pe drumurile de interes local, de pãmânt sau pietruite ;
refacerea îmbrãcãmintilor pe drumurile de interes local pietruite, asfaltate sau cu îmbrãcãminţi
bituminoase, degradate;
amenajarea intersecţiilor cu alte drumuri, acostamentelor, corecţia elementelor geometrice,
execuţia de şanţuri colectoare şi de dirijare a apelor pluviale;
construcţia de poduri şi podeţe, ziduri de sprijin şi consolidãri de taluzuri.
În corelare cu condiţiile de relief, trafic, structura solului şi conditiile climatice se pot folosi
materiale sau tehnologii care sã asigure soluţii viabile atât din punct de vedere al costurilor, cât şi al
calitãţii în exploatare.
Beneficiari sunt Consiliile judeţene şi Locale care administreazã tronsoanele de drum.
Valoarea programului:valoare estimatã total este de 6891,5 mil. RON.
Surse de finantare:buget de stat, credit extern, alte surse de finantare: bugetul local al
autoritãtilor locale, sponsorizãri, contributia populatiei, care este benevolã, poate fi sub formã de
participare în muncã sau în bani si este stabilitã de cãtre consiliile locale, prin consultarea
colectivitãtilor locale.
Termene de depunere a cererilor pentru obtinere de finantare: nu existã un termen prevãzut de
depunere a cererilor. Solicitãrile de introducere la finantare prin Program al drumurilor se înainteazã
de consiliile locale cãtre consiliile judetene, care în functie de: alocatiile primite de la Ministerul
63
Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintei, importanta lucrãrii si situatia existentã în teren, stabilesc
prioritatea lucrãrilor si introducerea acestora pe listele anuale de finantare.
Axa prioritara 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare
Aceasta Axa are în vedere acele tipuri de investiţii care să ducă la creşterea calităţii vietii în
comună dar si la dezvoltare locală. Astfel, avem în vedere creşterea accesului la utilităţi pentru un
număr cât mai ridicat de persoane din Orasul Gataia, precum si identificarea unor modalităti de
asigurare a serviciilor la preturi accesibile tuturor categoriilor de populatie.
Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
Infiintarea retelei de alimentare cu apă in toate satele orasului;
Infiintarea retelei de canalizare in toate satele comunei;
Infiintarea si dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor si a deseurilor;
Amenajarea teritorială si reabilitarea unor clădiri de utilitate publică: (târguri, institutii
publice, cămine culturale, scoli, dispensare etc);
Amenajarea de spatii verzi si a unor locuri de agrement, în conformitate cu normele europene
(reamenajarea parcului din centru, infiintarea de parcuri de joaca pentru copii cate unul in
fiecare sat.
Rectificarea albiei paraului Barzava;
Finantarea investitiei va fi realizată cu cofinantare de la bugetul local.
Eligibilitate pentru:
1. Programul operational de Infrastructura Mare
Axa Prioritara 5.1 “Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de
fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în
principal de inundaţii şi eroziune costieră.”
2. Programul Operational Regional
Axa prioritară 5 ”Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural.”
Prioritatea de investitii 5.2 ”Realizarea de actiuni destinate îmbunătătirii mediului urban.”
64
3. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 “Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală.”
Masura 1/6B “Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural.”
4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritară 2 ”Protectia mediului si managementul riscurilor”
5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria
Axa Prioritară 1: Protejarea în comun si utilizarea eficientă a valorilor comune si resurselor
(Cooperarea în domeniul valorilor comune si resurselor)
6. Administratia fondului pentru mediu
Spatii verzi, canalizare
De asemenea, la nivelul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor funcţionează
“Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate şi locuinţe sociale”, conform HG.
687/1997 cu modificările şi completările ulterioare. Scopul programului are în vedereîmbunãtãtirea
calitãtii vietii la sate, asigurarea alimentãrii cu apã a peste 1.700.000 locuitori din 894 localitãti,
institutii locale si unele activitãti economice din comune, în conditii tehnice corespunzãtoare si la
calitatea cerutã de normele în vigoare corelate cu cerinţele europene.
Principalele obiective se referă la:
Introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apã, în vederea asigurãrii de apã potabilã
pentru cca 1.700.000 locuitori din 894 localitãti din spatiul rural;
Asigurarea nevoilor stringente de apã potabilã în mediul rural;
Constientizarea comunitãtii cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de
alimentare în sistem centralizat si educarea populatiei pentru a folosi rational sursele de apã;
Asigurarea surselor de alimentare cu apã a agentilor implicati în dezvoltarea localitãtilor rurale;
Crearea conditiilor de bazã necesare unui trai decent si revitalizarea unor zone defavorabile;
Gestionarea si utilizarea rationalã a surselor de apã;
65
Cresterea sigurantei in ceea ce priveste inundatiile.
Durata Programului este 2000 – 2009 si cuprinde 3 etape de finantare din credite externe:
Etapa I – finantatã cu 340 mil USD din care 60 mil USD au fost pentru locuinte sociale finalizate si
280 mil USD pentru sisteme de alimentãri cu apã la sate – în curs de finalizare;
Etapa a II-a – finantatã cu 90 mil USD în anul 2004 conform HG nr.1036/2004 pentru sisteme de
alimentare cu apã la sate – în derulare;
Etapa a III-a – extindere cu 80 mil USD, din care s-au contractat 10 mil USD pentru 2007,
conform HG nr. 1853/2006 urmând ca diferenta de 70 mil USD sã se ia în perioada 2007-2009.
Pânã în luna iulie 2007 s-au introdus 407 sisteme de apã în 697 localitãti. Pentru anul 2007
programul de alimentare cu apã la sate s-a preliminat sã se deruleze în 290 localitãti, din care pânã în
luna iulie în 57 localitãti au fost executate, în 83 sunt lucrãri în continuare, în diferite stadii de executie,
iar în celelalte obiective noi.
Valoarea totală a programului: valoare estimatã total Program – 510 mil USD.
Termene de depunere a cererilor pentru obtinere de finantare: listele localitãtilor în care este
necesarã executarea sistemelor de alimentare cu apã la sate si locuinte sociale au fost depuse de
Consiliile Judetene la începutul Programului, în functie de creditul initial obtinut si la începutul fiecãrei
etape de extindere a finantãrii.
Axa Prioritară 1.3:Dezvoltarea teritoriala si creşterea atractivităţii Orasului Gataia
Administraţia publică îsi propune ca directii de actiune în acest sector să identifice si să
consolideze o “marcă locală” care să poată reprezenta pentru turistul care vizitează localitatea sau
pentru investitorul interesat de potentialul local un adevarăt punct de reper al orasului comparativ cu
celelalte localităti. Construirea acestei mărci locale va porni de la resursele de care dispunem în
prezent si va culmina cu promovarea la nivel internaţional a orasului nostru prin parteneriate si
contacte peste hotare. Aceasta se va realiza prin implementarea de programe de “Înfrătire” cu alte
localităti din UE si nu numai si prin actiuni specifice.
66
Una dintre posibilităti este dezvoltarea unui brand local cu privire la tuica locala, diferite feluri
de mâncare traditională din zonă, de anumite sărbători locale, personaje inedite cu povestile lor,
monumente istorice etc..
Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim:
Atragerea unor investitori care sa dezvolte agroturismul si turismul de vanatoare in zona;
Păstrarea si valorificarea potentialului natural si cultural;
Intensificarea activităţilor culturale si dezvoltarea continuă a relatiilor internaţionale (
infratirea cu localitati din Serbia, Ungaria si alte tari);
Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale.
Infiintarea unui parc industrial,
Infiintarea unui punct de informare turistica
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational Competitivitate
Axa Prioritară 2 ”Tehnologia Informatiei si Comunicatiei (TIC) pentru o economie digitală
competitivă”.
2. Programul Operational Regional
Axa Prioritară 7 “Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”
3. Programul ”Europa pentru cetateni 2014-2020
Componenta 2 - Implicare democratică si participare civică, cu măsurile
Masura 2.1 ”Înfrătire între localităti”
Masura 2.2 ”Retele de orase”
4. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală”
67
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural ”
Masura 7/6B “Integrarea minoritatilor prin cultura si traditii”
5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria
Axa Prioritară 1: Protejarea în comun si utilizarea eficientă a valorilor comune si resurselor
(Cooperarea în domeniul valorilor comune si resurselor
6. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa Prioritara 4 “Atractivitate pentru un turism sustenabil ”
In acest domeniu conducerea orasului îsi propune ca directii de actiune să consolideze, sa
extinda, sa renoveze si sa construiasca din temelie infrastructura necesara pentru desfasurarea acestor
servicii. Aceasta se va realiza prin implementarea de proiecte initiate de primarie sau in care primaria
este partenera. Pentru toate aceste activitati managementul resurselor si parteneriatele strategice
realizate cu instittutii, Organizatii non-guvernamentale sau diferite grupuri au un rol primordial.
Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim:
Extinderea internatului de la Liceul din Gataia;
Infiintarea unui muzeu;
Modernizarea cladirilor scolilor din satele apartinatoare si a cladirii liceului;
Extinderea casei de cultura in vederea realizarii unui club pentru varsnici;
Infiintarea unui centru de tineret si a unei asociatii care sa se ocupe de problemele tinerilor
din Oras;
Infiintarea unor centre recreative destinate populatiei, cu accent pe grupurile vulnerabile;
Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school;
Înfiintarea unor centre educationale destinate populatiei, cu accent pe grupurile vulnerabile;
Infiintarea unor locuinte sociale;
Modernizarea bazei sportive din Orasul Gataia;
Infiintarea unui ansamblu de dansuri traditionale romanesti si slovace.
Axa Prioritară 1.4:Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale,
culturale, recreative si sportive din Orasul Gataia;
68
Eligibilitate pentru:
1. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural”
Masura 7/6B “Integrarea minoritatilor prin cultura si traditii.”
3. Programul Operational Regional
Axa Prioritară 5 ”Conservarea, protectia si valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”.
Axa prioritară 13 ”Sprijinirea regenerării oraselor mici si mijlocii”
4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa Prioritara 1 “Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii”
5. Fondul de educatie pentru romi
6. Administratia Fondului Cultural National
7.Programul Erasmus +
Actiune-cheie 3 “Sprijin pentru reforma politicilor”- Sport
In acest domeniu conducerea Orasului îsi propune ca directii de actiune să atraga operatorii de
telefonie mobila sa ofere servicii de telefon, internet si televiziune digitala si sa asigure acoperire
pentru toti locuitorii comunei.
Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim:
Semnarea unor acorduri intre autoritatile locale si operatorii de internet si telefonie mobila;
1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare.
69
Obiectiv Strategic 2: DEZVOLTAREA ECONOMIEI SI INDUSTRIEI
În urma analizei SWOT realizate la nivelul Orasului Gataia a reiesit ca fiind extrem de importantă
susţinerea sectoarelor care prezintă potential de dezvoltare, în acest sens fiind retinute dezvoltarea
serviciilor, dezvoltarea sectorului productiv si a turismului. Componenta fundamentală a dezvoltării
economice, turismul este parte din priorităţile prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integratea
turismului în conceptul de marketing teritorial tine de oportunitatea pe care turismul o oferă ca
posibilităti de promovare a zonei. Turismul este una dintre politicile transversale ale Uniunii Europene
fundamentată juridic prin articolul 3, litera “u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează
comunitatea să adopte măsuri de dezvoltare în acest sector.
Principalele obiective avute în vedere în cadrul acestei dimensiuni se referă la:
Creşterea numărului investiţiilor în Orasul Gataia;
Dezvoltarea sectoarelor cu potential de creştere economică (agricultură, turism, industrie);
Creşterea calităţii serviciilor oferite de către administraţia publică.
Pentru Obiectivul Strategic 2 „Dezvoltarea economiei si turismului” au fost stabilite 3 axe
prioritare:
2.1. Atragere de investiţii noi în comunitate
Dezvoltare Business to Business
Dezvoltare Business to Consumer
Infrastructura de afaceri.
Atragerea investiţiilor străine directe reprezintă o cale prin care se poate creşte
competitivitatea sectorului productiv, deoarece investitorii de regulă aduc tehnologii competititive şi
au o piaţă sigură pentru produsele lor. Până în prezent, România a beneficiat de investiţii străine
directe mult mai reduse, comparativ cu alte economii de tranziţie. Pentru acestea din urmă,
investiţiile străine directe au jucat un rol hotărâtor în restructurarea şi modernizarea industriei
prelucrătoare şi a sectorului de servicii, precum şi, per ansamblu, în creşterea economică, creşterea
productivităţii şi schimbările structurale.
2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice
70
În agricultură (agricultura alternativă, profesională)
În turism (agroturism, turism cultural, turism de agrement)
În industrie (micii producători)
Inovaţia şi asigurarea competitivităţii pentru toate sectoarele economice se traduc printr-o
diversificare a producţiei şi prin stimularea investiţiilor în ramuri cu valoare adăugată şi a investiţiilor
durabile, atât din punct de vedere economic cât şi în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de
mediu. Acest tip de abordare a dezvoltării economice asigură evitarea unor situaţii de tipul celor din
industria lohn, unde investitorii urmăresc realizarea unor investiţii minime şi valorificarea forţei de
muncă ieftine. Îndată ce salariile cresc aceşti investitori s-au îndreptat spre est şi spre Asia, unde pot
găsi manoperă mai ieftină, creând dereglări pe piaţa muncii. Aşadar este esenţial să se diminueze
dependenţa ridicată de câteva sectoare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. În ceea ce
priveşte Orasul Gataia, ne propunem acordardare unei atenţii specializate tehnologiilor de nişă şi
alternative (avem aici în vedere dezvoltarea unei agriculturi alternative, a agroturismului) dar şi
susţinerea micilor producători locali, care sunt factori esenţiali pentru o dezvoltare armonioasă.
2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si cetatenilor
Promovarea intereselor locale
Acces la utilităţi
Informare.
Creşterea calităţii serviciilor oferite de către administraţia publică reprezintă un element
esenţial pentru atragerea de investitori străini şi români, dar şi pentru dezvoltarea activităţii IMM-urilor
şi a agenţilor economici în general. Dacă atitudinea administraţiei publice locale este deschisă şi
orientată spre rezolvarea problemelor investitorilor, aceştia se vor simţi în siguranţă şi vor fi interesaţi
să investească.
2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor Orasului Gataia
Inbunatatirea infrastructurii de transport prin amenajarea statiilor de asteptare
Atragerea unor companii de transport care sa infiinteze rute ce trec prin oras,
Introducerea transportului scolar pentru elevi si cadre didactice
71
Cresterea mobilitatii cetatenilor din Orasul Gataia reprezinta una dintre cele mai urgente
probleme deoarece in momentul de fata datorita lipsei unor mijloace de transport constante si
accesibile din punct de vedere al pretului foarte multi dintre tinerii care termina 8 clase la scoala din
localitate nu continua studiile
Axa Prioritară 2.1. „Atragere de investiţii noi în comunitate”
Atragerea de noi investiţii locale si crearea de locuri de muncă pentru populaţia Orasului Gataia
reprezintă un principal factor de dezvoltare. Aici se are în vedere atât atragerea de investitori străini,
cât si susţinerea micilor producători locali, prin dezvoltarea unei infrastructuri corespunzătoare,
crearea si stimularea unui mediu competitiv si dinamic.
Trebuie avut în vedere că investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru
creşterea şi modernizarea economiei. Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la
scăderea şomajului generat de procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp ei oferă o
piaţă pentru bunurile şi serviciile furnizate de IMM-urile româneşti.
În general, investiţiile străine sunt concentrate în zone destul de dezvoltate, caracterizate
printr-un bun nivel de dotare tehnico-edilitară, locaţii adecvate, accesibilitate, o forţă de muncă
diversificată şi calificată.
Atragerea de noi fluxuri de investitori presupune întărirea acestor premise şi multiplicarea lor şi
la nivelul comunelor, aşa cum este Orasul Gataia. Investiţiile străine prezintă atât avantaje, cât şi
dezavantaje, fiind supuse anumitor riscuri şi incertitudini. Astfel, dezvoltarea unor activităţi cu valoare
adăugată mică cum este industria confecţiilor textile şi a confecţionării încălţămintei a dus la crearea în
anumite zone din ţară a unor societăţi comerciale în localităţile mici, care au constituit unica
alternativă de muncă pe plan local. Prin migrarea firmelor străine respective spre ţări cu manoperă mai
ieftină aceste afaceri au fost închise, populaţia pierzându-şi locurile de muncă. Cu cât investiţia care se
mută sau se închide a fost mai mare cu atât impactul este mai mare asupra economiei localităţii.
72
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, Orasul Gataiatrebuie să dezvolte o politică
sustenabilă de atragere a investitorilor străini, care să ţină cont atât de potenţialul local cât şi de
dinamica de dezvoltare naţională şi europeană.
Principalele tipuri de măsuri se referă la:
Crearea de noi locuri de muncă;
Dezvoltarea unei politici sustenabile de atragere a investitorilor;
Infiintarea unui parc industrial
Dezvoltare Business to Business;
Dezvoltare Business to Consumer;
Dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri – aceasta are în vedere în special servicii de
consultanţă, asistenţă în domeniul managementului şi marketingului şi realizarea de activităţi
de formare şi reconversie profesională, pentru atragerea de investitori noi şi pentru a sprijini
activităţile deja existente. Infrastructura de afaceri poate cuprinde centre de servici pentru
IMM-uri, centre de transfer tehnologic, centre de marketing, incubatoare de afaceri şi alte
structuri care sprijină dezvoltarea activităţii antreprenoriale. Pe termen lung ele duc la
creşterea numerică şi calitativă a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational de Competitivitate
Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informatiei si Comunicatiei (TIC) pentru o economie digitală
competitivă.
2. Programul Operational Regional
Axa Prioritară 2 “Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”
Axa Prioritară 9 “Sprijinirea regenerării economice si sociale a comunitătilor defavorizate din
mediul urban”.
3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa Prioritara 1 “Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii”
4.Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
73
Masura 19 Axa Leader
Masura 3/6A ”Masuri impotriva depopulari prin crearea de noi locuri de munca prin sprijinirea
activitatilor non-agricole.”
5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria
Axa prioritară 3: Îmbunătătirea ocupării fortei de muncă si promovarea mobilitătii fortei de
muncă transfrontaliere (Cooperare în domeniul ocupării fortei de muncă)
Axa Prioritară 2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice
În vederea dezvoltării Axei Prioritare 2, am stabilit un număr de 9 măsuri, care se concentrează
asupra domeniului agricol, turism si a industriei (micii producători locali). Aceste măsuri au fost
dezvoltate plecându-se de la încrederea comunităţii locale în potenrtialul de dezvoltare economică a
micilor afaceri (adesea de familie) si în capacitatea acestora de a crea coeziune socială la nivel local.
Măsurile avute în vedere se referă la:
Dezvoltarea si creşterea calităţii activităţilor în domeniul agricol.
Susţinerea micilor marilor producatori agricoli si dezvoltarea de servicii de asistenţă pentru
acestia.
Diversificarea producţiei agricole si dezvoltarea unei agriculturi alternative.
Dezvoltarea unor structuri pentru susţinerea activităţilor agricole si profesionalizarea
modului de comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole).
Dezvoltarea capacităţii de prelucrare a produselor agro-zootehnice;
Susţinerea micilor producători locali.
Crearea si amenajarea obiectivelor turistice.
Atragerea si sprijinirea investitorilor în vederea dezvoltării agroturismului.
Sprijinirea micilor producatori in vederea asocierii pentru promovarea produselor si cresterea
eficientei productiei.
Realizarea unor materiale de informare si promovarea alternativă a ofertelor turistice din
diferite surse de comunicare.
Realizarea unor site-uri de promovare a turismului si a valorilor locale.
74
Infiintarea unui centru de informare turistica.
Promovarea ofertei turistice va urmări folosirea alternativă a unor canale de comunicare, prin
adresarea mai multor tipuri de public tintă. Această activitate cuprinde următoarele demersuri:
definirea unei mărci locale si crearea de activităti pentru susţinerea acestuia;
elaborarea de materiale de promovare, unitare si de calitate (tematice sau diversificate,
multilingvistice): postere, brosuri, materiale informative, cataloage cu produse si servicii, hărti,
calendare ale evenimentelor, etc;
diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale si naţionale,
prin birourile de turism din străinătate si în localităţile din străinătate;
promovare on-line si crearea de legături între site-urile internet existente;
susţinerea de activităti de promovare în mass-media;
In vederea sprijinirii micilor agricultori locali se va promova asocierea acestora in vederea
infiintarii unei asociatii de producatori care sa promoveze produsele acestora catre publicul larg si
totodata sa dezvolte un brand care sa promoveze imaginea comunei.
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational Regional
Axa Prioritară 2 –”Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”
Axa Prioritară 7 ”Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”;
2. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală.”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural.”
Masura4/2A “Sprijinirea structurilor asociative prin investitii in active fizice.”
Masura 2/2B “Reinoirea generatiilor de fermieri prin sprijinirea tinerilor fermieri “
75
Masura4/2A “Sprijinirea structurilor asociative prin investitii in active fizice.”
Masura 6/1A “Incurajarea cooperarii prin asociere pentru gasirea de solutii inovative si
facilitarea acesului la piata.”
Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.
3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1” Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii”
Axa prioritară 4: “Atractivitate pentru un turism sustenabil”
Axa Prioritară 2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si
consumatorilor
Considerăm că managementul administratiei publice are nevoie de competitivitate si de o
abordare modernă, eficientă si calitativă. În acest fel se vor evita strategiile proiectate pe termen scurt
si se va trece la modelul de management orientat spre obiective durabile. În vederea asigurării unui
nivel crescut de performantă a actului de guvernare sunt prevăzute următoarele tipuri de măsuri:
Adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal si statului de
functii al aparatului propriu în functie de necesitătile impuse de atributiile acestuia, corelat cu
reglementările legale în vigoare;
Asigurarea unei planificări a resurselor umane în functie de procesele institutionale ce
urmează a se derula;
Elaborarea planurilor de formare continuă a functionarilor publici si salariatilor în functie de
rezultatele evaluării performantelor profesionale si reglementările legale în vigoare (cel putin
7 zile / an);
Initierea tuturor functionarilor publici în domeniul utilizării programelor informatice la nivelul
standardelor ECDL (European Computer Driving Licence) în conformitate cu planul de initiere
elaborat în baza strategiei Guvernului privind informatizarea administratiei publice, aprobată
prin H.G. nr.1007/2001;
Eficientizarea accesării si managementului fondurilor nerambursabile;
76
Realizarea transparentei în activitatea administratiei publice locale asigurându-se
participarea activă a cetăteanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordantă cu
prevederile Legii 52/2003.
Infiintarea unui Birou Unic in cadrul Primariei.
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational Capacitate Administrativă
Axa Prioritară 1 “Administratie publică si sistem judiciar eficiente”.
Axa Prioritara 2 “Administratie publică si sistem judiciar accesibile si transparente.”
2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii.”
Mobilitatea cetatenilor este foarte importanta dat fiind faptul ca traim intr-o perioada in care
viteza si rapiditatea cu care circula marfurile, persoanele si informatiile sunt primordiale. In acest sens
primaria Gataia si-a propus pentru perioada care urmeaza inbunatatirea acestei componente a
dezvoltarii localitatii prin:
Modernizarea statiilor de autobuz de pe raza comunei
Introducerea transportului scolar
Cresterea numarului de prestatori de servicii de transport care au rute ce trec prin localitate
Cuprinderea Orasului Gataia in lista de prioritati a judetului pentru modernizarea
infrastructurii de transport.
Achizitionarea unui autocar care sa deserveasca institutiile de pe raza localitatii si angajatii
acestora
Eligibilitate pentru:
1.Programul Operational Regional
2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor orasului Gataia
77
Axa Prioritară 4 –”Dezvoltare urbană durabilă.”
2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa Prioritara 3 “Mobilitate sustenabilă si accesibilitate.”
3. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria
Axa prioritară 2: Îmbunătătirea mobilitătii transfrontaliere durabile si eliminarea
blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilitătii) - 34,99 mil euro
4. Fondul de educatie pentru romi.
Obiectiv strategic 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE SI A UNUI SISTEM SOCIAL INTEGRAT
Obiectivul strategic 3 urmăreşte investirea în resursele umane, care constituie atât o modalitate
de creştere a gradului de ocupare cât şi de combatere a excluderii sociale. Acţiunile sub această
prioritate vor acţiona în sinergie cu acţiunile prevăzute în cadrul altor priorităţi, în scopul atingerii
obiectivului general. Această prioritate vizează: combaterea consecinţelor restructurării economice
asupra pieţei muncii, redresarea tendinţei actuale de abandon şcolar timpuriu şi de participare scăzută
la educaţie în mediul rural, combaterea excluderii de pe piaţa muncii a populaţiei rromă, precum şi a
altor grupuri vulnerabile, combaterea segregării sectoriale în cazul femeilor având locuri de muncă cu
statut inferior, satisfacerea cererii sectorului privat pentru anumite calificări, investirea într-o
economie a cunoaşterii, satisfacerea cererii de cunoştinţe informatice determinată de expansiunea
sectorului IT şi dezvoltarea societăţii informaţionale.
Principalele obiective avute în vedere se referă la:
Valorificarea potentialului uman din Orasul Gataia;
Creşterea calităţii vietii si combaterea marginalizării sociale in special a etnicilor romi si a
familiilor sarace din localitate;
Creşterea competitivitătii fortei de muncă locale.
În cadrul Obiectivului Strategic 3 „Dezvoltarea resurselor umane si a unui sistem social
integrat”, am stabilit un număr de 3 Axe Prioritare, după cum urmează:
3.1. Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman
Parteneriate
78
Educatie si Cultură
Tineret
Sectorul ONG
3.2. Calitatea vietii în comunitate
Sănătate si protectie civilă
Incluziune socială si protectie socială in special a etnicilor romi, dar nu numai
Alimentatie (mod de viată)
3.3. Locuri de munca care să asigure bunăstarea economică
Pregătire profesională
Acces la Informatie
Mobilitatea fortei de muncă
3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului;
Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school
Proiecte care sa vizeze educatia pentru sanatate
3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitate
Reabilitarea cladirii Liceului ( sistem de incalzire si infrastructura)
Constructia unei Sali de sport
Formarea cadrelor didactice
Dotarea scolilor din localitate
Reabilitarea cladirilor scolilor de pe sate
Diminuarea abandonului scolar in randul copiilor romi
Introducerea transportului scolar
Prevenirea segregarii
Axa Prioritară 3.1 „Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman”
79
În vederea asigurării unei dezvoltări durabile a Orasului Gataia, un loc important este ocupat de
formarea si promovarea resurselor umane locale. Astfel că, pentru a asigura o calitate crescută actului
educational sunt necesare o serie de investiţii în infrastructura fizică (reabilitarea scolilor si gradinitelor
din Ticvaniu Mic, Carnecea si Secaseni) dar si în formarea continuă a cadrelor didactice.
În prima fază se va acorda prioritate ocupării prin crearea condiţiilor de bază pentru reuşita
strategiei: în primul rând prin înlăturarea punctelor slabe ale sistemului de învăţământ şi stoparea
declinului său actual, printr-o concentrare deosebită în rândul grupurilor sociale cu rate de participare
foarte scăzute pe piaţa muncii, romi si varsnici.
Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele pieţei, prin investiţii în dezvoltarea
resurselor umane, pe baza unei strategii de învăţare continuă. Aceasta implică: i) promovarea creşterii
participării la învăţământul secundar superior, care se va realiza, între altele, prin asigurarea unui larg
acces la Internet în întreg sistemul educaţional, pentru a putea exploata informaţia existentă pe
paginile web (în acest fel putându-se depăşi dificultăţile cauzate de infrastructura precară şi diminua
costurile învăţării); ii) crearea unui cadru accesibil pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care să
ofere posibilitatea re-instruirii şi actualizării cunoştinţelor şi calificărilor. Învăţarea pe parcursul întregii
vieţi este necesară din ce în ce mai mult pentru prelungirea vieţii active a forţei de muncă, pentru
dezvoltarea competenţelor adecvate cerinţelor viitoarelor pieţe ale muncii, cât şi pentru anticiparea
carenţelor privind calificarea forţei de muncă, cauzate de neconcordanţele dintre cererea şi oferta de
pe piaţa muncii.
Investirea în formarea capitalului uman contribuie în mod indirect la dezvoltarea durabilă prin
îmbunătăţirea calificării forţei de muncă şi adaptarea acesteia la activităţi de înaltă valoare adăugată,
capacitatea intelectuală a forţei de muncă contribuind la sporirea valorii acesteia. Investiţiile în
resursele umane sunt în general activităţi care implică un consum scăzut de energie şi cu un impact
negativ limitat asupra mediului. Acest tip de intervenţie este dedicat necesităţii de calificare şi re-
calificare permanentă a forţei de muncă prin actualizarea şi adaptarea competenţelor pentru a face
faţă concurenţei dintr-o Uniune lărgită şi o economie globală, prin ţinerea pasului cu schimbările
tehnologice şi cu creşterea ponderii importanţei cunoştinţelor în valoarea producţiei.
Vizând cursanţii şi instituţiile de formare, această intervenţie include acţiuni specifice pentru
obţinerea cunoştinţelor de bază în domeniul informatic şi pentru o mai bună exploatare de către firme
80
a oportunităţilor oferite de societatea informaţională, în sinergie cu măsuri de promovare a societăţii
informaţionale, subliniate în cadrul priorităţii 1. Nivelul de referinţă etalon va fi reprezentat de nivelul
European al învăţării continue şi al cunoştinţelor informatice.
Formarea continuă şi cursurile de reconversie profesională reprezintă un factor important şi
pentru populaţia din mediul rural, care adesea trebuie să-şi adapteze nivelul de pregătire şi formare
profesională. Acest aspect este valabil atât pentru persoanele care doresc să se angajeze în
întreprinderi noi, care doresc să iniţieze o afacere, sau care doresc să se specializare în noi metode şi
tehnologii de cultivare agricolă. Având în vedere specificul şi potenţialul Orasului Gataia, considerăm că
trebuie să se acorde o atenţie specială posibilităţilor de formare în domneiul turistic (şi a serviciilor
adiacente) precum şi în domeniul agricol (în special în ceea ce priveşte metodologii alternative de
practicare a agriculturii).
Astfel, principalele măsuri care sunt prevăzute pentru această prioritate se referă deopotrivă la
asigurarea spatiului fizic şi a dotărilor necesare (inclusiv acces crescut la internet si la folosirea
calculatoarelor pentru elevi ) dar şi la creşterea calităţii procesului de învăţământ si asigurarea
accesului egal la actul educational. Principalele măsuri prevăzute se referă la:
Reabilitarea infrastructurii educaţionale, scoala Promovarea invătării pe parcursul vietii;
Creşterea accesului la educatie, în special pentru categoriile dezavantajate (romi si copii de la
sate) ;
Prevenirea abandonului scolar;
Dezvoltarea programelor de alfabetizare si a programelor gen „a doua sansă” pentru
persoanele care nu au absolvit învăţământul obligatoriu;
Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în educatia timpurie si în învăţământul pentru
copiii si elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
Creşterea calităţii actului de predare;
Susţinerea dezvoltării organizaţiilor nonguvernamentale;
Dezvoltarea de parteneriate cu mediul nonguvernamental
Dezvoltarea de parteneriate cu AJOFM si ONG-uri in vederea organizarii unor cursuri de
formare.
Eligibilitate pentru:
81
1. Program Operational Capital Uman
Axa Prioritară 3 – “Locuri de muncă pentru toti.”
Axa Prioritară 4 – ”Incluziunea socială si combaterea sărăciei.”
Axa prioritara 5 ”Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunitătii (DLRC).”
Axa Prioritară 6 – “Educatie si competente.”
2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii.”
3. Fondul de educatie pentru romi
Axa Prioritară 3.2. „ Calitatea vietii in comunitate”
Factorii care garantează calitatea vietii într-o comunitate sunt descrisi ca o întrepatrundere a
sistemului de sănătate publică, acces la informatii, alimentatie de calitate, acces la utilităţi, locuri de
munca decente, locuire si societate incluzivă.
Este cert că există o componentă importantă a excluderii sociale legată de grupurile etnice
dezavantajate, populaţia Rromă, şi totodată pot fi identificate cu uşurinţă elemente ale excluderii
sociale în rândul persoanelor cu handicap. Totuşi, de asemenea la nivele comparabile generale, pot fi
întâlnite cazuri accentuate de excludere socială în rândul populaţiei rurale în general, urmare a
factorilor geografici. Mai mult decât atât, în timp ce promovarea egalităţii de şanse la cele mai înalte
niveluri ale societăţii constituie clar o necesitate, efectele restructurării industriale asupra ocupării în
anumite judeţe ar putea ridica întrebări provocatoare admisibile legate de care dintre acţiuni ar fi
justificate pentru sprijinirea ocupării bărbaţilor în meserii slab plătite.
De asemenea, sensul obişnuit al excluderii sociale şi egalităţii de şanse trebuie adaptat la
situaţia existentă în România. Strategia de combatere a excluderii sociale şi creşterea gradului de
includere socială şi a ratei de ocupare va fi compusă şi prin programe speciale adresate grupurilor
dezavantajate pentru integrarea efectivă a acestora pe piaţa muncii. Programele vor dezvolta o
abordare personalizată a nevoilor individuale pentru crearea oportunităţilor adecvate de găsire a
locurilor de muncă.
82
De asemenea, vor fi sprijinite măsurile de întărire a sistemului de servicii sociale, adresat în
special persoanelor vulnerabile. Acest sistem va include şi infrastructura socială care va cuprinde, fără
să se rezume la acestea, ajutorul în caz de urgenţă, structuri de sprijin acordat bătrânilor şi persoanelor
cu handicap, sistemul de sănătate, precum şi sprijin special acordat orfanilor şi copiilor abandonaţi.
În ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor sociale, acest tip de măsuri vizează în primul rând
necesitatea dezvoltării unei reţele de servicii sociale acordate grupurilor dezavantajate, in cazul nostru
in special Rromi dar nu numai şi persoanele aflate în nevoie, în vederea prevenirii riscului de
marginalizare sau excluziune socială. Dezvoltarea şi acordarea serviciilor sociale se află în
responsabilitatea autorităţilor locale care pot elabora programe de servicii organizate în directă relaţie
cu nevoile concrete ale populaţiei, cu posibilităţile financiare şi implicarea comunităţii. Furnizarea
serviciilor sociale se poate realiza de autorităţile locale, cu sprijinul statului şi în parteneriat cu
organizaţii neguvernamentale sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile.
Descentralizarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială la nivel local şi judeţean, inclusiv
formarea profesională pentru operatorii publicivizează procesul de deconcentrare şi descentralizare,
prin dezvoltarea şi stabilirea atribuţiilor concrete ale direcţiilor publice de asistenţă socială, precum şi
definirea şi clasificarea structurii noilor servicii publice de asistenţă socială aflate în subordinea
consiliilor judeţene şi a primăriilor. Operatorii publici din domeniul asistenţei sociale vor fi sprijiniţi în
dezvoltarea capacităţii lor de analiză şi soluţionare a problemelor sociale de la nivel comunitar,
identificarea nevoilor şi a potenţialilor beneficiari, organizarea procesului de acordare a serviciilor
sociale, elaborarea de programe în funcţie de specificul local şi de nevoile concrete ale populaţiei.
Principalele măsuri avute in vedere se referă la:
Dezvoltarea infrastructurii sociale, infiintare centru de zi si centru de tineret, infiintare
locuinte sociale;
Creşterea calităţii serviciilor de sănătate publică;
Dezvoltarea unor servicii de combatere a excluziunii sociale;
Promovarea unui stil de viată sănătos;
Creşterea accesului la informatii pentru locuitorii Orasului Gataia;
Constructia de locuinte sociale pentru romi, tineri si grupuri dezavantajate;
Cresterea accesului la locuri de munca decente;
83
Infiintarea unui club al tinerilor, activitati ale tinerilor ;
Înfiintarea unor centre recreative destinate populatiei, cu accent pe grupurile vulnerabile;
Înfiintarea unor centre educationale destinate populatiei, cu accent pe grupurile vulnerabile;
Dezvoltarea unor servicii de protectie civilă.
Infiintarea a sase parcuri de joaca (in fiecare sat) si modernizarea parcului din Centru
Eligibiltate pentru:
1. Program Operational Capital Uman:
Axa Prioritară 4 ”Incluziunea socială si combaterea sărăciei.”
Axa prioritare 5 ”Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunitătii (DLRC).”
Axa Prioritară 6 ”Educatie si competente”
2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii”
3. Programul Erasmus + al Comisiei Europene
Actiunea cheie 1 “Mobilitatea persoanelor in scop educational ”
Actiunea cheie 2 “Cooperare pentru inovare si schimb de bune practici
4. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural”
5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria
Axa prioritară 4: Îmbunătătirea serviciilor de îngrijire a sănătătii (Cooperare în domeniul
sănătătii si preventiei bolilor)
6. Programul Operational Regional:
Axa prioritară 13: ”Sprijinirea regenerării oraselor mici si mijlocii”
84
La acesta axa ar trebui sa fie amintit si programul Ministerului, Dezvoltarii Lucrarilor Publice si
Locuintelor care are in derulare programul pilot “Locuinte sociale pentru Romi” in cadrul caruia se
construiesc in regim similar programului ANL, locuinte sociale pentru familiile de romi.
Axa Prioritară 3.3. „Locuri de munca care sa asigure bunastare economica”
La baza Politicii Europene pentru Ocuparea Fortei de Muncă se gaseste promovarea dezvoltării
unor locuri de muncă sustenabile, care să permită valorificarea competentelor si potentialului uman si
care să asigure oportunităti egale pentru toti cetăţenii. Principalele măsuri avute în vedere se referă la
scăderea ratei somajului, conducând la creşterea gradului de integrare pe piaţa muncii în special prin
angajarea tinerilor si a somerilor de lungă durată. În acest context, se prevede creşterea accentului pus
asupra programelor de formare profesională, urmărindu-se totodată realizarea unui echilibru mai bun
între ocuparea subventionată si alte tipuri de măsuri. Măsurile active pentru persoanele afectate de
somajul structural vor include dezvoltarea de programe de consiliere privind cariera, de formare
profesională prin calificare si recalificare, practică în muncă, posibil în colaborare cu investitorii.
Principalele măsuri avute în vedere în cadrul acestei axe prioritare se referă la:
Intensificarea măsurilor active de ocupare, in special in ceea ce priveste etnicii romi locuitorii
de la sat si varsnicii;
Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare profesională si informare privind cariera;
Dezvoltarea unor programe de antreprenoriat;
Facilitarea accesului la cursuri de formare si perfectionare continuă;
Eligibilitate pentru:
1. Program Operational Capacitate Administrativa
Axa prioritară 1 “Administratie publică si sistem judiciar eficiente.”
Axa prioritară 2 “Administratie publică si sistem judiciar accesibile si transparente.”
2. Program Operational Capital Uman:
Axa Prioritară 1 “Initiativa locuri de muncă pentru tineri.”
Axa Prioritară 2 “Îmbunătătirea situatiei tinerilor din categoria NEETs”
Axa Prioritară 3 “Locuri de muncă pentru toti.”
85
3.Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală.”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural.”
4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii.
5. Programul Operational Regional
Axa Prioritară 2 “Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.”
Din punct de evdere al protectiei sociale in Orasul Gataia s-au demarat deja o serie de activitati
care au drept scop imbunatatirea serviciilor oferite cetatenilor.
In perioada urmatoare este absolut necesar continuarea acestor actiuni ca corelate cu unele noi
sa duca la acoperirea tuturor nevoilor cetatenilor in materie de protectie sociala.
Principalele masuri care se au in vedere in cadrul acestei axe prioritare sunt:
Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school
Infiintarea unui azil pentru batrani
Proiecte care sa vizeze educatia pentru sanatate
Eligibilitate pentru:
1. Program Operational Capital Uman:
Axa Prioritară 4 ”Incluziunea socială si combaterea sărăciei.”
2. Program Operational Regional
Axa Prioritară 8 ”Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale.”
3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului;
86
Axa Prioritară 9 ”Sprijinirea regenerării economice si sociale a comunitătilor defavorizate din
mediul urban.”
Axa Prioritară 6 - Educatie si competente.
3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii”
4. Programele Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei
5. Fondul de educatie pentru romi
6. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală.”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural.”
7. . Programul Interreg V-A Romania-Ungaria
Axa prioritară 4: Îmbunătătirea serviciilor de îngrijire a sănătătii (Cooperare în domeniul
sănătătii si preventiei bolilor)
Educatia este cel mai important factor care influenteaza dezvoltarea unei comunitati. Pana in
prezent Orasul Gataia a fost cuprinsa in o serie de programe si proiecte care vizau inbunatatirea
calitatii educatiei la scolile din oras si in special la scoala de la vale, corp B unde marea majoritate a
copiilor care frecventeaza aceasta scoala sunt elevi de etnie roma.
Principalele masuri care se au in vedere in cadrul acestei axe prioritare sunt:
Reabilitarea scoliilor de pe sate
Constructia unei Sali de sport
Formarea cadrelor didactice
Dotarea scolilor din localitate
3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitate
87
Constructia unei gradinite
Diminuarea abandonului scolar in randul copiilor romi
Introducerea transportului scolar
Prevenirea segregarii
Eligibilitate pentru:
1. Program Operational Capital Uman
Axa Prioritară 3 ”Locuri de muncă pentru toti.”
2. Program Operational Regional
Axa Prioritară 4 ”Dezvoltare urbană durabilă.”
3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării fortei de muncă si îmbunătătirea serviciilor de bază
pentru o crestere favorabilă incluziunii.”
4. Programele Ministerului Educatiei si Cercetarii
5. Fondul de educatie pentru romi
6. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea actiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală.”
Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la
scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si
natural.”
OBIECTIVUL STRATEGIC 4: Sprijinirea tranzitiei către o economie cu emisii scăzute de carbon
4.1. Sprijinirea eficientei energetice, a gestionării inteligente a energiei si a utilizării energiei din
surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, si în sectorul
locuintelor
88
Pentru a controla schimbările climatice si pentru a atinge un mediu durabil, este esential de a
reduce emisiile de CO2.
Un raport întocmit de Biroul Interguvernamental de Experti în Evolutia Climei din cadrul ONU
(IPCC) sustine că, în pofida eforturilor depuse, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut la
valori fără precedent. Conform cercetătorilor, emisiile au crescut mai rapid între 2000 si 2010 decât în
cele trei decenii precedente, iar aproape jumătate din emisiile de dioxid de cardon din perioada 1750 –
2010 se datorează ultimilor 40 de ani.
Politica de coeziune detine un rol important în sprijinirea tranzitiei UE către o economie cu
emisii reduse de dioxid de carbon, în conformitate cu strategia Uniunea energetică.
Principalele masuri care se au in vedere in cadrul acestei axe prioritare sunt:
înlocuirea lămpilor cu un consum ridicat de energie electrică cu iluminat prin utilizarea unor
lămpi cu eficientă energetică ridicată, durată mare de viată si asigurarea confortului
corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice – stâlpi, retele, etc.;
achizitionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
crearea/ extinderea/ reîntregirea sistemului de iluminat public în localitătile urbane;
utilizarea surselor regenerabile de energie
Investitia propune un sistem inovativ pentru control si monitorizare de la distantă a sistemului
de iluminat public, bazat pe tehnologie wireless. Beneficiile imediate constau în diminuarea costurilor
implicate de iluminatul pubilc stradal. Sistemul permite controlul de la distantă a fiecarui corp de
iluminat în parte. În functie de cerinte, controlulpoate fi extins de la nivel individual (stâlp de iluminat),
la nivel de grup (străzi, cartiere etc.). O aplicatie software (rulând în navigatorul web sau pe
smartphone) este folosită pentru a realiza acest control/monitorizare.
Politia, salvarea, pompierii sau alte servicii publice pot fi autorizate de către client să preia
controlul iluminatului în anumite zone în caz că acest lucru este necesar. Acest control total este
realizat pe baza unui protocol securizat telecomandat.
Sistemul permite accesul în timp real la informatiile dorite prin aplicatia software. Operatorul
are un acces în timp real la datele legate de timpii de utilizare, energia consumată, starea actuală, etc.
89
al fiecărui corp de iluminat în parte. Din punt de vedere logistic, sistemul permite o mai bună
planificare a activitătiilor de întretinere asociate iluminatului public stradal.
Sitemul este cuantificabil, permitând usor acomodarea de noi functionalităti deasupra celor
existente. Ca exemplu, citirea altor parametrii ca temperatura, presiunea, intensitatea luminoasă a
mediului înconjurător poate fi usor acomodată odată ce solutia este deja implementată.
Sistemul nu necesită imperativ înlocuirea becurilor bazate pe vapori de sodiu sub presiune
(HPS). În întâmpinarea cerintelor viitoare în domeniul de iluminat public, tehnologia actuală va fi usor
înlocuită prin tehnologieLED.
Setul de specificatii cuprinde:
- pornirea si oprirea iluminatului stradal de la distantă (de pe un calculator sau smart-phone), la
momentul exact (bazat pe conditiile locale de luminozitate);
- Reducerea nivelului de iluminare stradal de la distantă (de pe un calculator sau smart-phone) în
orele de trafic redus;
- Monitorizare de la distantă (de pe un calculator sau smart-phone) a bunei functionari a intregii
instalatii, cu alarmare în caz de defectiune.
Sistemul este compus din mai multe sub-sisteme interconecate:
- Dispecer central – Aplicatie software (cloud service);
- Retea senzori radio (Wireless Sensor Network);
- Sistem de achizitie si control – Balast digital;
- Sursele de lumină – Lămpile;
Dispecerul central este o aplicatie software care controlează informatia trimisă/primită spre/de
la sistemul deiluminat public stradal. Această aplicatie ruleaza pe un sistem de calcul (Unix, Windows,
sistem de operare mobil) ce poate fi accesat în timp real prin internet/gprs-gsm. Fizic aplicatia dispecer
central se găseste pe un server web. Transmisia dinspre celelalte subsisteme spre dispecerul central
poate fi realizata securizat. (Criptare RSA/RC5 sau similar).
Subsistemul retea de noduri (circuite electronice) este modulul central care face legătura între
subsistemul de achizitie/control al luminii si dispecerul central.
Subsistemul reteaua de noduri este o retea wireless alcătuită din mai multe noduri distruibuite
pe fiecare corp de iluminat în parte (stâlp).
90
Fiecare nod în parte reprezintă un micro-circuit electronic al cărui unic rol este
transmisia/receptia unui pachet de date către nodurile adiacente. Fiecare nod este autonom.
Rolul unui nod este:
- Primeste si transmite date de la sistemul de achizitie / control al sursei de iluminat;
- Primeste si transmite date către nodurile adiacente.
Semantic o astfel de retea poate îndeplini una sau mai multe cerinte ortogonale:
- Repetor: Propagarea datelor în interiorul retelei;
- Achizitie: Colectarea de date de la sistemul de achizitie (sistemul de control al lămpii);
- Procesare: Interpretare de date în interiorul retelei;
- Punte: Conectarea retelei interne prin medii de comunicare existente la mediul extern.
O astfel de retea are cel putin unul sau mai multe noduri punte prin care pachetele de date sunt
transmise la dispecerul central. Aceasta comunicare cu nodul central se poate face pe medii de
comunicare deja existente (Telefonie-ISDN, GSM-GPRS, Satelit-IRIDIUM). Informatia transmisă în
interiorul/exteriorul retelei de noduri se poate face securizat (în functie de cerinte cu algoritm
implementat la nivel de nod si/sau hard/soft).
Subsitemul de achizitie si control constă în diversi senzori (în functie de specificatiile cerute
initial) ce se atasează sub-sistemului retea noduri pentru a controla/administra o anumită functie.
Sistemul foloseste un sistem de achizitie de date ce consta într-un driver electronic pentru controlul
sursei de lumină, lămpii – balast digital. Acest balast, prin interfata digitala pusă la dispozitie permite
comunicarea cu nodurile atasate fiecărui grup de iluminat si se bazează pe un standard recunoscut în
industrie. Principalul lui scop este controlul sursei de lumina prin functia de dimming (reducerea
intensitătii luminoase) si/sau oprirea/pornirea în timp real al aceleasi surse de lumină.
Aceasta subcomponentă este obligatorie pentru a realiza reducerile de energie cerute. Alte
subsisteme de achizitie/control pot să acopere o plajă mare de aplicatii în functie de cerintele care se
vor a fi urmărite.
În strănsă legătură cu cele mentionate, Primăria Orasului Gătaia are în vedere următoarele
învestitii:
Segmentele unde vor fi propuse extinderi ale retelei de iluminat
91
Se propune extinderea iluminatului public în cartierul de tineret, străzile aferente acestei zone
fiind: strada Avram Iancu până la Spitaul de Psihiatrie Gătaia, Strada Horia, Strada Closca, cât si străzile
adiacente acestora, lungimea conductorului fiind de aproximativ 4600 ml, iar numprul stâlpilor propusi
de 100 de bucăti.
Segmente ce se vor avea in vedere in viitor prind etinderile de iluminat public rutier
Investitii avute in vedere pe termen mediu-lung (5-7 ani) in iluminat ornamental (parcuri)
Investitii avute in vedere pe termen mediu-lung (5-7 ani) in iluminat arhitectural (cladiri)
Investitii in avute in vedere pe termen mediu-lung (5-7 ani) in iluminat pietonal
Eligibilitate pentru:
- Programul Operational Regional 2014-2020 AXA PRIORITARĂ 3, PRIORITATEA DE INVESTITII 3.1
OPERATIUNEA C – ILUMINAT PUBLIC
Concluzii
Realizarea acestui document strategic permite comunitaţii din Gataia identificarea si validarea
unor priorităţi viitoare de actiune, acestea fiind alese în functie de resursele existente si de vointa
generală a locuitorilor din Gataia. În tot acest proces care va urma, Strategia va servi ca punct de
referintă pentru o dezvoltare durabilă si armonioasă a orasului. Implementarea Strategiei se va realiza
prin scrierea de proiecte, atât de către autoritatea locală cât si de oricare membru al comunităţii care
doreste să contribuie la dezvoltarea comunitară.
92
În vederea implementării cu succes a acestui document strategic este necesară o implicare a
tuturor factorilor reprezentativi din Orasul Gataia, precum si o bună colaborare între administraţia
locală si cetăţeni. Evaluarea Strategiei, a gradului de implementare a obiectivelor, se va face periodic,
într-o manieră stabilită la nivelul comunităţii.
În vederea implementării cu succes a acestui document strategic, echipa de elaborare a
Strategiei supune atentiei următoarele aspecte:
Strategia de Dezvoltare locală este un document al întregii comunităţii, nu este a unei
persoane sau institutii, a unui partid sau organizatii de orice fel.
Societatea civilă trebuie să decidă cum va arăta comunitatea în care vor să trăiască si tot ei
sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii.
Din punct de vedere politic strategia trebuie asumată de către Consiliul Local care va stabili
o ordine a priorităţilor si prin bugetul existent le va finanta si cofinanta.
Consiliul Local este cel care poate modifica această strategie imediat sau mai târziu, în
functie de dezvoltări ulterioare ale situatiei sociale, politice si economice.
PRESEDINTE DE SEDINTA CONTRASEMNEAZA
SECRETAR – GHETA FLORIN
