Strabunica stie-tot

www.humanmedia.ro

Străbunica știe tot

1860 de sfaturi practice

ISBN: 978-606-672-100-4

© 2013 RENTROP & STRATON

Autor: Formula As (S.C. COSANZEANA EDIT PRES S.R.L.)

Director Divizie Editorială: Octavian Breban

Manager Centru de Profit: Raluca Enescu

Asistent Manager: Andreea Barbu

Lucrare editată de:

RENTROP & STRATON în parteneriat cu Formula As (S.C. COSANZEANA EDIT PRES S.R.L.)

Preşedinte: George Straton

Director General: Florin Câmpeanu

Director Creație-Producție: Cristina Straton

Director Economic: Mariana Neţoiu

Director Comercial: Mădălina Popa

Director Financiar: Antoaneta Paraschiv

Serviciul Clienți

Tel.: 021.209.45.45

Fax: 021.408.28.99

E-mail: [email protected], [email protected]

Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la:

www.rs.rowww.humanmedia.ro

Vă recomandăm două reviste pentru sufletul dvs.:

Formula As și ASUL VERDE. Detalii la www.formula-as.ro

BUN001

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din parteaeditorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

oată lumea dă sfaturi. Le primești, ce să faci,

chiar dacă jumătate dintre ele sunt de prisos.

Ei bine, de data asta, lucrurile stau cu totul

altfel. Cele 1860 de sfaturi pe care vi le propunem sunt,

absolut toate, de un maxim folos.Adunate vreme de două

decenii în revista “FormulaAS”, primite de la cititori sau

găsite prin cărţi uitate în cine știe ce cufăr vechi, ele

reprezintă o experienţă uriașă de viaţă imediată, trans-

misă din generaţie în generaţie. Nu există problemă care

să nu fi fost cândva rezolvată de cineva, care să nu aibă

un “ţâfru”, o dezlegare, indiferent că e vorba de bucă-

tărie (pag. 3), de îngrijit locuinţa (pag. 43), de garderobă

(pag. 77) sau de grădinărit (pag. 99). Și mai există un

avantaj: sfaturile pe care vi le oferim sunt ieftine, la

îndemână și ușor de aplicat. Desigur, multe dintre ele vă

sunt cunoscute. Știţi, de pildă, cum se drege o maioneză

sau cum se scot petele de cafea, dar memoria nu poate

reţine toate sfaturile de care are nevoie, ea nu este o carte

de telefon. Ba, cel mai adesea, uită chiar trucul, reţeta,

amănuntul acela care ţi-ar fi ușurat viaţa pe loc. Salvarea

e... “Străbunica”. 1860 de sfaturi aflate la îndemână,

pentru orice prilej. O carte utilă dar și frumoasă, ilustrată

cu desene alese dinadins pentru dvs. O carte practică, îm-

brăcată în veșminte de sărbătoare. Să vă fie tuturor de

folos și de drag!

Sânziana Pop

BucătărieBucătărie

Bucătărie

Străbunica știe tot ● 4

● ALBUȘ.Pentru a păstracâteva zile albu-șurile de ou, tur-naţi deasupra câ-

teva picături de apă.

–Albușul ouălor de raţă nuse folosește la prăjituri. Fiindprea gras, nu se bate spumă.

– Albușul de ou se des-parte ușor de gălbenuș, dacăoul spart e pus deasupra unuivas, într-o pâlnie. Albușulcurge în vas, gălbenușul ră-mâne întreg.

– Albușul de ou se bateperfect dacă folosiţi ouă ţinutela frigider, sparte și despărţitecu grijă, astfel ca gălbenușulsă nu pătrundă în albuș. Unvârf de cuţit de zahăr și câtevapicături de lămâie vor ajuta caspuma să se bată mai repede.

– Când bateţi albușul deou, puneţi în el o lingură de

apă rece. Din aceeași can-titate de ouă va ieși o masămai mare de albuș bătut.

– Spuma de albuș nu selichefiază dacă punem în eazahărul în două reprize: unacând începem bătutul, cea-laltă la final.

– Albușurile folosite lacozonaci sau prăjituri tre-buie bătute repede, ca spu-ma să crească. Dacă adău-găm în ea și un pacheţel dezahăr vanilat și un praf desare, devine mai consistentă.

– Albușurile nefolositepot fi frecate spumă, ames-tecate cu dulceaţă sau gemși apoi puse la gheaţă.

– După ce bateţi albu-șurile spumă nu curăţaţi ni-ciodată telul bătând cu el de

marginea vasului. Spuma seva lăsa.

● ALUATURI. Făinadin care e preparat aluatul tre-buie cernută înainte de a se fo-losi. Coca iese mai fragedă.

– Aluatul creștefrumos și uniform,dacă praful de copt secerne odată cu făina.

– Aluatul pentrutarte e mult mai findacă în compoziţie sepune un măr ras.

– Aluatul de pră-jituri se întinde maiușor dacă peste tabla de lemnpuneţi o foaie de pergamentunsă cu ulei.

– Când aluatul cu drojdiea crescut prea mult și nu-l bă-gam imediat la cuptor, deasu-pra lui se așează o hârtie albă,umezită cu apă.

– Aluatul cu drojdie nu semai lipește de mâini dacă efrământat într-un vas mare șicurat, din material plastic.

– Aluatul cu drojdie nu semai lipește de mâini când îlfrământaţi, dacă înainte îl un-geţi pe deasupra cu puţin ulei.

– Aluatul cu drojdie devi-ne deosebit de moale și afânatdacă în loc să preparaţi droj-dia cu lapte, puneţi zer.

– Ca să nu se lipească dealuat, formele cu care se taie(steluţe, semilune, ovaluri)trebuie de fiecare dată înmu-iate în făină.

– Aluatul cu drojdie carenu crește trebuie întins dinnou pe planșetă, presărat cupuţin praf de copt și frământatdin nou.

– Aluaturile fragede sepregătesc totdeauna cu ingre-dientele reci, ţinute la frigider.

– Foitajele ies foarte binecu unt fără apă, dar sunt la felde bune dacă se prepară cu

osânză de porcnetopită, dată prinmașina de tocat.

– Aluatul foi-taj preparat cuosânză trebuie“dres” cu o ceș-cuţă de ţuică și unpahar de vin alb,ca să nu fie preagras.

– Aluatul foitaj iese foartebine dacă este frământat demai multe ori și ţinut la frigi-der câte 20-30 de minute, întrerulări.

– Aluatul foitaj nu se maifrământă după ce a fost împă-


turit și nu i se mai adaugă făi-nă. Dacă, totuși, ici-colo iesegrăsime și se lipește de fundulde lemn, se presară făină, darnumai în acele locuri.

– O sticlă umplută cu apăși pudrată cu făină înlocuieștefoarte bine un sucitor (ver-gea), pentru întins aluatul. Da-că apa din sticlă e caldă, cocase înmoaie mai repede.

– Aluaturile neîndulcitedevin mai gustoase dacă sareacare se pune în ele este dubla-tă de aceeași cantitate de za-hăr.

– Aluatul fraged se preparăși se fărâmiţează mai ușor da-că ungeţi vasul în care îl pre-lucraţi cu ulei.

– Aluatul de prăjituri nu serupe, dacă îl întindeţi pe unșervet presărat cu făină, și înloc să-l puneţi în formă, așe-zaţi forma deasupra lui. Apoi,cu o mișcare rapidă, răsturnaţitotul, ţinând de capetele șer-vetului. Aluatul se va desprin-de ușor, apăsând șervetul cudegetele. Nu se va fărâma șiva lua forma vasului.

– Aluatul fraged se întindegreu, fie pentru că se lipeștede sucitor, fie pentru că serupe. Neajunsurile dispar, da-că aluatul se prelucrează petabla de lemn, pus între douăhârtii de pergament. La fel deeficient este să-l puneţi, dupăce a fost frământat, cu o ziînainte la frigider.

– Aluatul fraged se potri-vește mai bine cu fructele ro-șii, pentru că sunt zemoase șilasă lichid la copt.

– Dacă coaceţi aluatulfraged înainte de a-i adăuga

umplutura, puneţi boabe defasole uscate sau pietricelecurate în tavă, înainte de a obăga în cuptor. Îl împiedicaţisă se umfle.

– Că e fraged, crescut saufoitaj, aluatul trebuie totdea-una să se “odihnească” o vre-me înainte de a fi copt în cup-tor, pentru ca untul să pă-trundă mai bine în făină.

– Nu trebuie să frământaţiprea mult aluatul, pentru că seîntărește prea tare la copt.

– Pentru ca fructele ze-moase care se bagă în prăji-tură să nu umezească prea tarealuatul, ele nu trebuie puse cufaţa tăiată în jos, ci în sus.

– Un strat subţire de pes-met sau de albuș de ou întinscu o pensulă pe deasupra alua-tului vor absorbi zeama în ex-ces.

– Când pregătim prăjituri,dacă adăugăm în aluat o lin-gură de coniac, acestea vor fidelicioase.

– În timp ce frământaţialuatul fraged, adăugaţi dincând în când apă rece de lagheaţă. Iar dacă vreţi să fiemai aromat, înlocuiţi apa rececu suc de portocală (tot de lafrigider).

– Prăjiturile vor fi mai rafi-nate, dacă în loc să întindeţialuatul pe făină îl întindeţi pemigdale (decojite) măcinate.

– Când faceţi dulciuri cualuat dospit, scândura și suci-torul trebuie unse cu ulei.

– Aluatul franţuzesc nureușește decât dacă este lucratla rece, sau în faţa unui geamdeschis. După aceasta, se ţinela frigider 30 de minute.

– Aluatul de prăjituri setaie întotdeauna cu forme bineascuţite, trecute prin apă.

● ALUNELE. Dacăvreţi să spargeţi o cantitatemai mare de alune, puneţi-lecu 24 de ore înainte într-unvas cu apă călâie. Se spargușor, fără ţăndări sau gălăgie.

● ANDIVELE își pierddin amărăciune dacă după cele scoatem tulpina tare, lepunem în apă amestecată culapte.

● ANGHINARE. Lacumpărare, anghinarea trebuiesă fie tare și verde. Un mijlocbun de a-i verifica prospe-ţimea este de a-i rupe o frun-ză. Se rupe repede, cu un poc-net caracteristic.

Bucătărie

Rețeta perfectăde aluat fragedIngrediente: 125 g unt

proaspăt, 250 g făină, unvârf de cuţit de sare, 1/2 pa-har de apă. Pentru un aluatdulce: 100 g zahăr pudră.

Mod de preparare: • To-piţi untul pe foc foarte mic.Când se lichefiază, trageţi-lde pe foc și adăugaţi apa șisarea. Turnaţi dintr-odatătoată făina. Amestecaţi cu olingură de lemn, până cealuatul formează o bulă (uncocoloș). • Ungeţi cu unt otavă de tarte. Întindeţi uni-form aluatul călduţ și moale,cu podul palmei, astfel încâtsă nu existe denivelări. •Străpungeţi aluatul cu o fur-culiţă și trageţi câteva dungiîn diagonală pe margini, pen-tru a-l aplatiza.

Bucătărie


– Anghinarea mică, de cu-loare mov se mănâncă crudă,cu sare și cimbru.

– Anghinarea se mănâncăfiartă, cel mai bine transfor-mată în salată, cu lămâie, unt-delemn de măsline, piper șialte condimente la alegere.Uleiul se bate cu zeama de lă-mâie și se toarnă peste legumecât sunt încă fierbinţi.

– Odată fiartă, anghinareatrebuie consumată repede.Păstrată mai multe zile, chiarși la frigider, oxidează și devi-ne toxică.

– Nu vă feriţi să consumaţianghinare când are extremita-tea frunzelor uscate, leguma emai parfumată ca de obicei.

– Nu puneţi anghinarea încămară lângă ouă. Lichefiazăgălbenușurile.

– Stropiţi anghinarea cusuc de lămâie, ca să nu seînnegrească.

– Dacă vreţi să păstraţi an-ghinarea proaspătă, puneţi-ocu frunzele într-un vas cu apăcu zahăr, pe care o schimbaţizilnic, tăind câte puţin din ele.

● APA. Pentru a ne con-vinge dacă apa de robinet, dinfântână sau din izvor este bu-nă de băut, umplem o sticlăbine spălată și punem în ea olinguriţă de zahăr sau, și maibine, de zahăr candel pisat.Astupăm bine sticla și o ţinemdouă zile în loc cald. Dacădupă 24-36 de ore, apa devinetulbure, lăptoasă, sau apar firede albeaţă în ea, faptul acestava dovedi că ea conţine ma-terii organice și alte necură-ţenii. O astfel de apă nu este

bună pentru băut. Dacă însăapa din sticlă rămâne limpedemai multe zile, putem fi sigurică ea nu conţine nimic vătă-mător sănătăţii noastre.

– O linguriţă de argint în-tr-un pahar cu apă constituiecea mai rapidă și eficientă me-todă de a bea apă proaspătă,fără bacterii. Miracol? Nicivorbă! Argintul este un puter-nic dezinfectant.

– Apa din fântână devinemai bună, dacă se toarnă 5 kgsare grunjoasă în ea.

● BANANE.Ţinute la frigider,bananele se înne-gresc repede și seînmoaie. Cea mai

bună conservare a lor: într-uncoș de nuiele, într-un loc bineaerisit.

Ingrediente: 400g boabe de orz netratatechimic, un pumn de conuri de hamei, olinguriţă de drojdie de bere.

– Se ţin la frigider boabele de orz cel pu-ţin trei săptămâni, apoi se aleg cele sănătoa-se de cele stricate (putrede).

– Se pun boabele într-unborcan (să nu ocupe mai multde o treime) și se acoperă cu apă(până la jumătatea borcanului).Nu folosiţi apă cu concentraţieprea mare de clor. Se acoperăapoi gura borcanului cu un celo-fan umezit, ca să se lipeascăetanș. Se leagă cu o sfoară. Sepune vasul în loc întunecat șiuscat (între 15 și 20 de grade).

– A doua zi, se golește apadin borcan și se înlocuiește cu alta proaspătă,dar numai cât să acopere grăunţele, astfel casă rămână umede. Se leagă borcanul la gură.Apa se schimbă din 4 în 4 ore.

– Când grăunţele încep să dea colţ, semută borcanul la lumină. Grăunţele caren-au încolţit se scot din borcan.

– Se scot grăunţele din borcan și se zdro-besc într-o piuliţă.

– Se prepară un decoct din hamei,lăsând să fiarbă vreme de 5 minute, unpumn de conuri, într-un litru de apă.Se stinge focul și se lasă lichidul să serăcească până ajunge la circa 40°C.

– Se toarnă lichidul peste grăunţelepisate amestecând mereu. Se lasă sămai coboare până la o temperatură de30 de grade, apoi se adaugă în el o lin-guriţă de drojdie de bere. Se lasă totulla fermentat vreme de o săptămână,într-un loc cald (20-25 de grade).

– Se strecoară lichidul, se trage lasticle și se înfundă cu dop. Lăsaţi-le să seodihnească cel puţin o lună, înainte de a leconsuma. Berea de casă e mult mai gustoasăși sănătoasă decât cea din comerţ.

Cum se prepară berea de casă


– Bananele foarte coaptepot fi păstrate la congelator.Curăţaţi-le cojile, băgaţi mie-zul în mixer, iar pasta obţinutăturnaţi-o în formele pentru cu-buri de gheaţă. La nevoie, potfi folosite pentru torturi ușoa-re, îngheţată și alte umpluturi.

– Bananele ţinute în frigi-der se coc mai încet și au gus-tul proaspăt, chiar dacă cojilese înnegresc.

● BEREA începută îșipăstrează spuma, dacă e bineastupată și ţinută în frigider cugura în jos.

● BEZELELE se fac cuușurinţă dacă sunt respectatecu stricteţe câteva reguli:

– Ouăle trebuie să fie foar-te proaspete! Verificaţi-le pros-peţimea înainte de a le sparge:cufundate cu o lingură într-unpahar cu apă rece, trebuie săstea pe fundul paharului.

– Ouăle trebuie să aibătemperatura camerei. De aceease scot din frigider cu 4-5 oreînainte de a prepara bezelele.

– Vasul utilizat trebuie săfie înalt.

– Zahărul cristalizat saupudră să fie alb.

– Albușul trebuie să fieperfect separat de gălbenuș.

– Când compoziţia rămânelegată de lingura cu care a-mestecaţi, ca o panglică, beze-lele nu se mai bat, își pierdfineţea.

– Nu scuturaţi lingura (te-lul) de marginea vasului încare aţi bătut compoziţia pen-tru bezele.

– Focul să fie domol.

● BISCUIȚI. Dacă aţifăcut biscuiţi și au ieșit preauscaţi, stropiţi pur și simpluun șervet cu coniac sau curom, întindeţi-l peste vasulsau cutia în care-i ţineţi șilăsaţi să acţioneze.

● BLATURILE DETORT se cocîn forme unsenumai pe fund.Ungerea pereţi-lor laterali le fa-ce să iasă strâm-be.

– Blaturiletorturilor ce ur-mează să fie gla-sate sau umplutecu cremă trebuiepreparate cu o ziînainte de a leumple și orna.

– Blatul detort prea uscat seţine înainte deînsiropare într-un șervet u-med.

●BRÂNZA se rade fărăsă se sfărâme dacă înainte defolosinţă o puneţi pe o hârtie,la congelator, vreme de 30 deminute.

– Soiurile de brânză sfărâ-micioase se taie cel mai binecu un cuţit care înainte de în-trebuinţare a fost trecut prinapă fierbinte.

– Brânza împachetată înhârtie albă se desface ușor da-că se pune în apă rece.

– Brânza întărită se în-moaie dacă se învelește într-un șervet îmbibat în vin alb șise păstrează astfel la rece,timp de o oră.

– Brânza oricât de tare nutrebuie aruncată. Dată pe ră-zătoare, e ideală pentru a fiadăugată în mâncare.

– Mirosul prea puternic alunor brânzeturi poate fi do-molit dacă în jurul lor se punrămurele de cimbru.

– Brânzetu-rile se ţin la locrăcoros și puţinluminat. Ca sănu se usuce orisă prindă mu-cegai, se ţinsub alte vase,având grijă săle ștergem cu ocârpă înmuiatăîn oţet.

– Brânzetu-rile fermentatede tip Brié, Ca-membert, Nă-sal sau Bucegise păstrează cel

mai bine sub un clopot de sti-clă. Puneţi alături și o bucatăde zahăr. Absoarbe umezeala.

– Resturile de brânză Bu-cegi (Roquefort) nu trebuiearuncate, ele pot fi transfor-mate într-un sos care, adăugatla legume, formează un aperi-tiv ideal. E suficient să zdro-biţi rămășiţele cu o furculiţă șisă le amestecaţi cu smântânăși puţin muștar. Dacă înlocuiţismântâna cu unt, obţineţi ocremă gustoasă ce poate fi în-tinsă pe pâine prăjită.

– Și resturile de brânză to-pită pot fi recuperate. Băga-ţi-le în mixer pentru a obţineo pastă. Formaţi din ea coco-loașe și tăvăliţi-le prin pes-met. Aperitivul e gata.

Bucătărie

Bezele cu nuci

6 albușuri, 300 g zahăr,300 g nuci, un pachet dezahăr vanilat, coaja rasăde la o lămâie.

Albușurile se bat pe ju-mătate cu o priză de sare,apoi se adaugă zahărul șizahărul vanilat și se maibat până se obţine o spumăcompactă. Se adaugă nuci-le măcinate și coaja de lă-mâie. Se tapetează tava cuhârtie albă, se pune compo-ziţia într-un cornet și seformează bezele (așezaţi-ledistanţat, cresc la copt). Secoc la foc mic. Poftă bună!

Bucătărie


– Brânza de vaci sau de oise va păstra mai bine, dacă seva înveli într-o cârpă curată,îmbibată în prealabil cu apăsărată.

– Brânza de vacă se obţinedin laptele nefiert, prins; cândse separă zerul, punem lapteleprins într-un tifon la scurs, 24ore, sau se poate pune lapteleprins în cuptorul stins, darcald.

– Brânza de vacă degresa-tă (dietetică) se ameliorează lagust cu: chimen, ceapă (verde)tocată mărunt, suc deroșii sau pastă de bulion,usturoi, ulei de măsline,măsline, mărar.

● BORȘUL SAUZEAMA DE VARZĂ– înainte de a fi puse înciorbă, se fierb separat,cu o ceapă.

– Borșul adăugat laciorbe aduce, pe lângăgustul plăcut, și o impor-tantă cantitate de vitami-na C.

●BULIONUL DEROȘII se adaugă în mâncarenumai atunci când legumelesau carnea sunt aproape fierte,altfel ele se “împietresc”.

– Bulionul de roșii pus înmâncare va fi mai gustos, da-că adăugaţi și o linguriţă dezahăr.

– Dacă aţi început un bor-can cu pastă de roșii, dupăfiecare întrebuinţare ștergeţibine pereţii interiori, până lanivelul rămas, cu un tifon. A-coperiţi pasta cu un strat de 1cm de ulei. Repetaţi operaţiadupă fiecare utilizare.

– Dacă e mai gros, așa, caun magiun, bulionul se ţine înborcane de sticlă, punându-sedeasupra o pânză îmbibată înuntdelemn și peste ea un stratde sare grunjoasă.

●BUSUIOCUL VER-DE va fi la îndemână, în că-mară, dacă după ce îi veţi spă-la frunzele, le veţi presa în-tr-un șervet de bucătărie, leveţi toca ușor, punându-le apoiîntr-un borcan. Turnaţi deasu-pra untdelemn de măsline.Veţi obţine un preparat culinar

de excepţie, bun de pus însalata de roșii, în omlete, înfeluri de pește, budinci cubrânză și alte delicatese. Re-cipientul trebuie ţinut la adă-post de lumină și de căldură,cel mai bine la frigider.

●CACAO A-ROMATĂ – bău-turile cu cacao de-vin mai groase șimai aromate dacă

sunt fierte de două ori.●CAFEAUA prăjită, de

calitate bună, are culoareatutunului – galben-ruginiu.

Bobul este mat, aspru la pi-păit, tare, dacă îl aruncăm pemasă sare. Când cafeaua esteprea lucioasă, e semn că a fostunsă cu grăsime, ca să i semărească greutatea.

– Cafeaua își intensificăaroma dacă imediat după mă-cinare o amestecaţi cu puţinăsare sau dacă se pun câtevacristale de sare în apa dinibric, înainte de fierbere.

– Cafeaua (pachete) înce-pută își păstrează mai binearoma dacă este păstrată într-o

cutie de plastic, la frigi-der.

– Cafeaua dobândeș-te un gust mai fin și maiaromat, dacă înainte de ao prepara puneţi în filtruși o bucăţică mică deciocolată.– Cafeaua ce urmea-

ză să fie reîncălzită nutrebuie lăsată să dea înclocot. Își pierde aroma.

– Cafeaua este multmai gustoasă dacă seprepară ca o infuzie, prinopărire cu apă clocotită.

● CARNEA pentru ru-lade sau pentru preparate cusos devine foarte gustoasădacă înainte de a fi gătită seţine o zi într-o marinată făcutădin untdelemn și usturoi tăiatmărunt.

– Dacă vreţi să puneţi car-ne la congelator e importantsă știţi dacă ea a mai fost con-gelată sau nu. Pentru că vân-zătorii nu vă vor spune nicio-dată adevărul, descurcaţi-văsinguri: o carne care a fostcongelată, sângerează abun-


dent. Carnea proaspătă, aproa-pe deloc!

– Chiar și cotletele slabedevin suculente dacă înaintede a le săra și trece prin făinăși ou, le lăsaţi câteva minuteîn apă cu oţet.

– Nu puneţi niciodată boiade ardei pe carnea crudă, pen-tru că friptura capătă un gustamar. Boiaua se adaugă cândcarnea e aproape gata.

– Ungeţi carnea înainte dea o prăji cu untdelemn demăsline. Devine fragedă șizemoasă.

– Dacă vreţi ca prăjeliledvs. să aibă, într-adevăr, ungust de delicatese, adunaţimăduva din oasele pe care lefierbeţi și în locuri unturii, gă-tiţi cu ea.

– Nu lăsaţi carnea proas-pătă învelită în hârtie, pentrucă aceasta absoarbe sucul șigustul bun.

– Pentru ca sarea pusă pecarne să nu formeze o crustăamăruie, săraţi-o numai cândeste aproape gata.

– Carnea devine foartefragedă și suculentă dacă îna-inte de a o frige o înmuiaţiscurt în apă clocotită.

– Carnea tare se frăgezeș-te dacă adăugăm la fierbere olinguriţă de oţet sau un vârf decuţit de bicarbonat.

– Carnea stropită cu sucde lămâie își păstrează suculși frăgezimea.

– Carnea se frăgezeștemai repede la fiert, dacă îna-inte de a o pune pe foc, o în-muiaţi în puţin rachiu. Dupăcâteva minute, mirosul alco-

olului dispare. Același efect îlobţineţi dacă înveliţi carnea,cu o seară înainte, într-o pânzăînmuiată în ţuică.

– Carnea se rumeneștefrumos pe grătar, dacă presă-raţi deasupra un fir de zahăr.

– Carnea devine deosebitde fragedă, dacă înainte cu ju-mătate de oră de-a fi gătită, sevâră într-o baie de iaurt.

– Carnea îngheţată, scoasăde la congelator, se taie maiușor decât după ce se dez-gheaţă. În plus, așa își păstrea-ză mai bine și sucul, care dăatâta savoare fripturilor.

– Carnea mai veche, carea prins un ușor miros, înaintede-a fi gătită se opărește cuceai de mușeţel și se clăteșteîn câteva ape reci.

– Carnea e mai sănătoasăși digerabilă dacă în loc desosuri și garnituri se mănâncăca atare, condimentată cuierburi aromate.

– Bătutul cărnii nu este în-totdeauna metoda potrivită.Ea se folo-sește doar încazul cărniicare se întă-rește la prăjit.Dar și atunci,carnea trebu-ie bătută întredouă folii deplastic sau, șimai bine, cupumnul saucu lama lată aunui cuţit (mai cu seamă ceamoale, de viţel, de pui, sau fi-leurile, în general).

– Când bateţi carnea, fun-dul de lemn să nu fie uscat,

căci absoarbe sucul; udaţi-lpuţin înainte.

– Vitele bătrâne sau celerău hrănite au totdeauna o car-ne tare. Pentru a o frăgezi, seprocedează astfel: după ce s-afiert carnea și s-a îndepărtatspuma, se toarnă (la 5 l zeamăde carne) o lingură de oţet.Cea mai vânjoasă carne devi-ne fragedă fără să capete mi-ros de oţet.

●CARNEA DE MIELSAU DE OAIE, ca să fiemai fragedă și să nu aibă mi-ros, se opărește cu lapte clo-cotit. Laptele trebuie să aco-pere bucăţile de carne și selasă să acţioneze o oră. Dacăporţia de carne e mare, laptelese poate lungi cu apă.

● CARTOFII noi securăţă foarte ușor dacă-i ţinemînainte în apă rece, amestecatăcu o mână de sare grunjoasă.După circa 1/2 oră, îi frecămcu un șervet aspru (astfel nune mai murdărim pe mâini).

– Cartofii nu se mai sfă-râmă la fiert, dacă în apă se

pune o bucă-ţică de unt.

– O lin-gură de mar-garină adău-gată la carto-fii care clo-cotesc îi vaface să fiarbămai repede.

– Carto-fii puși la

fiert nu mai dau afară din oalădacă în apă se adaugă o lingu-ră de lapte.

– Cartofii fierţi se curăţămult mai repede dacă imediat

Bucătărie

Bucătărie


după ce sunt scoși din apafierbinte, se clătesc repede înapă rece.– După ce curăţăm carto-

fii de coajă, e bine să-i trecemprintr-un jet de apă rece. Vorfierbe mai ușor și nu se vorsfărâma.– Aţi curăţat cartofii și

până să-i fierbeţi s-au înne-grit? Puneţi câteva picăturide oţet în apa în carefierb. Cartofii devinalbi, iar gustul oţe-tului nu se simte.– Cartofii care

au prins gust de piv-niţă își revin dacă înapa de fierbere pu-nem o linguriţă dezahăr și puţină sare.– Cartofii în coajă nu

plesnesc când sunt fierţi, dacăîn apă se adaugă puţin oţet.– Cartofii fierţi cu coajă

devin mai gustoși dacă vor ficrestaţi și apoi puși la fiert înapă sărată.– Fierbeţi cartofii doar în

puţină apă. Puneţi întâi apa lafiert, așteptaţi să clocoteascăși abia apoi puneţi cartofii saualte legume. Procedând astfel,porii vegetalelor se închid șisubstanţele valoroase conţi-nute de acestea se păstrează.– Capacul de la cratiţa în

care fierbeţi cartofi trebuie săfie greu și să se potriveascăbine, astfel încât să iasă câtmai puţin abur.– Cartofii sunt mai gustoși

când se prăjesc în tuci. Sepune ulei mai mult și se întorccartofii o dată la început și odată la sfârșit, cu o lingură de

supă, cu găuri. Vor ieși cro-canţi și aurii.– Cartofii prăjiţi vor de-

veni aurii și crocanţi dacă îna-inte de a-i pune la prăjit îiusucaţi într-un șervet.– Dacă v-au rămas cartofi

prăjiţi de la masă, nu-i arun-caţi. Puși a doua zi într-o cior-bă, îi vor da un gust deosebit.

– Garnitura idealălângă fripturi șisalate, cartofiigratinaţi au defec-tul că se prind defundul vasului încare sunt gătiţi.Soluţia: înaintesă-i așezaţi în tavă,ungeţi-i fundul cuuntdelemn și pre-săraţi deasupra

pesmet. Când mâncarea e ga-ta, se răstoarnă pe un platou,dintr-o singură întorsătură.– Vreţi să se coacă mai re-

pede cartofii pe care i-aţi pusîn cuptor? Înfigeţi în ei câtevacuie noi, cât mai groase. Fie-rul e bun conducător de căl-dură și va facilita pătrundereaei în interiorul tuberculilor.– Spre a împiedica încol-

ţirea cartofilor, e bine să fieînţepaţi cu un briceag în mu-guri. Pe lângă că nu încolţesc,cartofii se fac și mai buni lagust. Înţeparea mugurilor seface în decembrie.– Cartofii din cămară nu

încolţesc dacă se pun lângă eiși câteva mere.– Pentru a păstra cartofii

mai multă vreme, procedămastfel: alegem cartofii ceibuni, îi punem într-o căldare

cu apă fierbinte unde vor stacâteva minute, având grijă sănu crape. Astfel opăriţi potţine, fără a încolţi, și doi ani.

● CASTANE COMES-TIBILE. Pentru a le curăţa,plonjaţi-le 5 minute în apăclocotită, amestecată cu olingură de untdelemn. Coajase va desface foarte ușor.– Timp de fierbere pentru

500 g: puse în apă rece – 40de minute. Puse în apă carefierbe – 25-30 de minute, înfuncţie de mărimea lor.– Pentru a le prăji, ajunge

o singură incizie, înainte de ale pune într-o tigaie fără gră-sime, pe flacăra sobei sau aaragazului.– Castanele se păstrează

punându-se, intacte, în nisipuscat.– Pentru a le congela, pre-

paraţi un piure de castane na-tural, pus în vase mici, deplastic, la congelator. Înaintede a le folosi, lăsaţi-le să sedecongeleze o zi și o noapte înfrigider, apoi amestecaţi piu-reul cu puţin lapte sau frișcăproaspătă. Se pot congela șicastane fierte și curăţate în-tregi, care vor servi dreptadaos perfect la fripturile devită sau porc.

● CASTRAVEȚII ră-mân mai multă vreme proas-peţi dacă îi vârâţi cu codiţa înapă. Cam un sfert din castra-vete trebuie să fie acoperit.Apa trebuie schimbată zilnic.– Castraveţii pentru salată

sunt mai buni și gustoși dacădupă curăţirea de coajă suntînmuiaţi repede în apă care


clocotește. Lăsaţi-i să se ră-cească și apoi tăiaţi-i felii.

– Amăreala castraveţilorpoate fi înlăturată dacă dupăce sunt tăiaţi felii, se introduc10 minute în lapte puţin sărat.

– Salata de castraveţi de-vine mai digestă dacă se a-mestecă cu puţin muștar. Elnormalizează acidul gastric.

– Castraveţii mici nu tre-buie spălaţi înainte de con-servare. E suficient să fie fre-caţi într-un ștergar curat, încare puneţi un strat gros desare grunjoasă. Vârâţi castra-veţii în ștergar și frecaţi-i pu-ternic cu mâinile.

– Castraveţii muraţi caresunt prea acri sau săraţi se punîntr-un vas, atât cât se consu-mă într-o zi, cu apă și o lin-gură de zahăr.

– Castra-veţii muraţisatură repe-de și suntsăraci în calo-rii. Ei ar trebuiconsumaţi cafel principal șinu doar ca gar-nitură.

● CAȘCAVALUL nuse usucă dacă-l înveliţi într-opânză umedă, înmuiată în apăși oţet. Puneţi-l astfel într-ocutie închisă, la frigider.

– Cașcavalul uscat vadeveni iarăși proaspăt, dacă seva ţine două zile în lapte acru.

– Cașcavalul pe care îladăugaţi în sufleuri sau înbudinci e bine să fie ceva maivechi. Gustul lui e mult maiputernic decât al produselorproaspete.

● CĂPȘUNILE nu sespală niciodată după ce li sescoate codiţa! Altfel, sucul șivitaminele se pierd în apa dinvas sau din chiuvetă.

– Căpșunile își sporescaroma dacă, după spălare, seadaugă o linguriţă de oţet și seamestecă cu delicateţe.

● CÂRNAȚII proaspeţinu crapă la prăjit dacă îi cu-fundaţi mai înainte în apă clo-cotită și îi tăvăliţi apoi prinfăină.

– Cârnaţii care înainte de afi prăjiţi sunt scufundaţi înlapte rece nu mai plesnesc.

– Cârnaţii se rumenescfrumos pe grătar dacă suntpresăraţi cu puţin zahăr.

– Cârnaţii care se preparăprin fiert (crenvurștii, polone-zii) nu mai plesnesc, dacă în

apă se adaugăși puţin lap-te.– Cârnaţii șișuncile afu-mate în-cep dupăo vremesă prindă

mucegai. El se scoate ușor,dacă alimentele respective sefreacă bine cu sare grunjoasă,amestecată cu apă.

● CEAIUL va avea oaromă mai puternică dacă pu-nem o bucăţică de zahăr înceainic, înainte de a turna apaclocotită.

– Nu aruncaţi niciodatăceaiul sau cafeaua din ceașcă,ci vârâţi-le în forma pentrucuburi de gheaţă din congela-tor. Când veţi dori să beţi ceai

sau cafea de la gheaţă, puneţiun cub în băutura proaspătpreparată.

– Ceaiul chinezesc își lasătoată aroma dacă îl preparaţica pe o infuzie, separat, în-tr-un ibric de ceramică. După2-3 minute, îl turnaţi prin stre-curătoare în ceașcă.

– Ceaiul rămâne mai multăvreme fierbinte dacă înaintede a-l turna, clătiţi cana cu apăclocotită.

– Cana de ceai nu trebuiefolosită pentru alte băuturi(cafea, alcool).Aroma tipică aceaiului se distruge.

– Cumpăraţi ceaiuri bineambalate. Frunzele sunt foartesensibile și iau mirosuriledimprejur.

– Ceaiul verde, recoman-dat pentru efectul lui de slă-bire și anticancerigen, nu leeste recomandat și femeilorînsărcinate. Diminuează bunadezvoltare a embrionului.

– Ceaiul verde de calitatepoate fi folosit de mai multeori. Plicul se reopărește cuapă, dar în cantitate mai mică,pentru ca gustul să rămână cala început.

– Ceaiul verde are timpideal de infuzare de 90 de se-cunde.

– Ceaiul negru trebuie lă-sat la infuzat 3 minute. În felulacesta, substanţele iritanteconţinute în el nu mai atacăstomacul și intestinele.– Pentru ca ceaiul să-și

păstreze parfumul și gustul,trebuie ţinut în cutii de metalori porţelan, bine închise. Lu-mina îi este dăunătoare. Tre-

Bucătărie

Bucătărie


buie ţinut departe de alimentecu miros tare – usturoi, piperetc. – de la care ia foarte ușormirosul. E bine să ţinemceaiul totdeauna în același vasori cutie.

– Pentru ca ceaiul să aibăun gust cât mai bun, respectaţiurmătoarele principii practica-te de japonezi:

• alegeţi o apă “moale” –plată, de izvor, de fântână, darîn nici un caz de la chiuvetă,fiindcă e plină de clor. Apa“moale” pune mai bine în va-loare aroma plantei, iar prin-cipiile active se dizolvă maiușor. Apa “aspră” concentrea-ză substanţele amare;

• alegeţi un vas de lut sauceramică smălţuit, care să fiefolosit exclusiv pentru ceai;

• turnaţi în el apă clocotită,agitaţi ca să se încălzeascăbine interiorul, așteptaţi unminut și vărsaţi conţinutul;

• puneţi doza de ceai dupănumărul ceștilor: o linguriţăde ceai la o ceașcă, plus unapentru “tea-pot” (cum spunenglezii);

• turnaţi puţină apă clo-cotită deasupra, acoperiţi va-sul, lăsaţi să se infuzeze treiminute. Adăugaţi restul de apăfierbinte și serviţi-l imediat.Dacă ceaiul este prea tare,adăugaţi apă caldă.

● CEAPA nu mai pro-voacă lacrimi la curăţat, dacăîn apropiere aprindeţi o lu-mânare.

– Pentru a împiedica ustu-rimea ochilor când curăţămceapa, este bine să o înmuiem5 minute în apă clocotită și să

o aruncăm apoi în apă rece. Oscoatem și o curăţăm, fără săne mai usture ochii. În plus, șicojitul se face mai repede.

– Ceapa n-o să mai stoarcălacrimi când o tăiaţi, dacăţineţi între dinţi obucată de pâineși respiraţi numaipe nas.

– Neplăcutasenzaţie de ustu-rime și lăcrimarea ochilor produsăde mirosul iute alcepei dispare da-că vom curăţa le-guma sub un jetde apă rece.

– Ceapa nu semai desface la fiert dacă dupăcurăţare o crestaţi în zonacodiţei.

– Când faceţi ceapă prăji-tă, înainte de a pune rotocoa-lele în ulei încins, tăvăliţi-leprin făină. Devin extrem defragede și gustoase și nu seard.

– Ceapa prăjită ușor, deculoare aurie, e mult mai gus-toasă în mâncăruri decât cea-pa de culoare maro, aproapecarbonizată. Ca să evităm în-negrirea, sărăm ceapa înaintede-a o prăji.

– Ceapa se conservă per-fect, fără să se înmoaie sau săîncolţească, dacă în cămaraunde o ţineţi, o așezaţi pehârtie de ziar.

– Ceapa de arpagic trebuietăiată periodic până aproapede rădăcină, ca să crească maiviguros și mai repede, în ghi-veciul de pe fereastra bucă-tăriei.

– Ceapa verde de arpagicparfumează brânzeturile albe,ouăle tari și maioneza. Pentrusosul vinegretă, adăugaţi cea-pa tăiată mărunt în ultimulmoment.

– Ceapa pentruiarnă se păstrează îndouă feluri: dacă emai puţină, e sufici-ent să o atârnaţi în că-mară, la aer uscat șicăldură, sub formă defunie, într-un cuib.Dacă e mai multă, fo-losiţi lăzi de scândurisau cutii de carton, pefundul cărora așter-neţi un strat de paie.Apoi puneţi ceapa,iar paie, și tot așa.

– Dacă germinează, nu a-runcaţi tijele verzi. Folosiţi-lepentru a vă aroma salatele saufelurile gătite. Iarna, puteţiface ceapa să germineze pu-nând-o pe gura unui vas um-plut cu apă. În cel mult 10 zileveţi avea un mănunchi de fireverzi, proaspete și delicioase.

– Pentru a îndepărta miro-sul de ceapă rămas pe degeteexistă un truc foarte simplu: esuficient să vă treceţi degetelepeste lama unui cuţit de oţetinoxidabil, sub jetul apei de larobinet. Efect garantat!

● CHIFTELELE seprăjesc întotdeauna în ulei bi-ne încins, dar la foc mic. Alt-fel se formează o crustă careîmpiedică pătrunderea căldu-rii în interior și carnea rămânecrudă.

– Puţin praf de copt saubicarbonat adăugat în compo-ziţia de chiftele le va face maifragede și mai măricele.


● CIOCOLATA pentrudecor trebuie dată pe răzătoa-rea mare. Fulgii obţinuţi suntfoarte decorativi presăraţi pes-te prăjituri.

– Ciocolata nu suportă ex-tremele. Nu-i place nici la căl-dură, că se topește, dar nici lafrigider, unde își pierde aro-ma.

●CIORBELE sunt multmai gustoase dacă în loc săpunem legumele să fiarbă îm-preună cu carnea, le radem șile călim înainte în puţin unt-delemn. Inclusiv usturoiul șiceapa.

– Ciorba sau mâncarea încare aţi scăpat prea multă sare,se repară ușor dacă puneţi re-pede înăuntru câteva felii decartof crud. Daţi-o încă o datăîn clocot și apoi scoateţi afarăfeliile de cartof.

●CIUPERCILE rămânalbe dacă se picură pe ele,imediat ce au fost curăţate,suc ce lămâie.

– În ultima apă în care spă-laţi ciupercile puneţi două lin-guri de zeamă de lămâie. Elevor rămâne frumoase, iar mân-carea va dobândi un gust deo-sebit.

– După ce le-aţi curăţat șităiat în bucăţi, puneţi ciuper-cile să se usuce în cuptor vre-me de 5 minute. Vor fi maigustoase și se vorgăti mai ușor.

– Verificareaciupercilor se poa-te face fie cu unobiect de argint (olinguriţă, de exem-plu) ce se pune în

apa în care fierb ciupercile șicare, în cazul ciupercilor otră-vitoare, se înnegrește, fie cupătrunjel verde, care se îngăl-benește în prezenţa otrăvii,sau cu o jumătate de ceapă ca-re se albăstrește, se învineţeștesau se înnegrește în caz căciupercile sunt otrăvitoare.

● CLĂTITE.Aluatul declătite se leagă mai bine dacăe preparat cu o oră înainte de afi întrebuinţat.

– Clătitele ies pufoase, darși crocante, dacă în loc să pu-neţi lapte sau sifon, adăugaţiun vârf de cuţit de bicarbonatși un căpăcel de coniac.

– Compoziţia pentru clă-tite se face bine și repede dacăpuneţi făina în ploaie și o ba-teţi cu telul.

– Pentru a evita lipirea clă-titelor de tigaie, se presară pu-ţin zahăr tos peste uleiul în-cins.

– Faceţi clătite și grăsimeadin tigaie se aprinde? În niciun caz nu trebuie să suflaţi înflacără sau să turnaţi apă. Celmai bine este să acoperiţi tiga-ia cu capac, tăind astfel sursade oxigen. Cunoașterea aces-tei reguli poate preveni un in-cendiu.

– Clătitele devin mai pu-foase dacă în loc de apă, înaluat se pune apă minerală.

– Clătitele rămase după unprânz pot fi refolosite cu multsucces. Tăiate subţiri, cevamai late ca tăieţeii, sunt unadaos ideal pentru supe, căro-ra le dă un gust minunat.

– Pentru ca foile de clătitesă se păstreze calde sau pentrua le reîncălzi, se pun pe o far-furie fierbinte (de preferinţăde metal) care se așează pe unvas cu apă ce clocotește.

– Clătitele dulci se parfu-mează cu zahăr vanilat, cucoajă de lămâie sau cu puţinrom. Clătitele sărate se vorcondimenta puţin cu verdeţuritocate, piper sau chiar mujdei.

● COMPOT. Dacă încompotul pe care îl pregătimpunem imediat după ce îlluăm de la fiert o bucăţică deunt, gustul lui devine de 100de ori mai bun.– Compoturile pentru iar-

nă se păstrează în rând cu dul-ceţurile, marmeladele, magiu-nul, lichiorurile, siropurile, peraftul cel mai de sus din căma-ră. Pe lângă că ornează frumoscămara, necesită aerul cel maiuscat, care se găsește mai sus.

● CONOPIDĂ. Când ocumpăraţi, trebuie să fie per-fect albă, fără miros, și să atâr-ne greu în mână.

– Nu prăjiţi și nu căliţi ni-ciodată conopida în ulei în-

cins. Ea se întărește.Leguma trebuie fiar-tă puţin în apă șiabia apoi tăvălită înuntdelemn sau untîncins.

– Conopida ră-mâne frumoasă, albă,

Bucătărie

Bucătărie


dacă în apa în care o fierbeţiadăugaţi un păhărel de laptesau câteva picături de lămâie.

– Conopida dobândește oaromă mult mai plăcută dacăatunci când o fierbem, adău-găm în apă și câteva frunzedesprinse de pe cotor.

– Conopida devine digestăchiar și pentru cei cu stoma-curi sensibile, dacă înainte dea fi preparată să ţine o noapteîntreagă în apă rece.

– În ce privește mirosul,miezul de pâine vârât în oalănu schimbă mare lucru. Ale-geţi legume foarte proaspeteși deschideţi fereastra bucă-tăriei când le gătiţi.

● CONSERVELE să-rate puse pentru iarnă (de ex.ghebele) pot fi desărate foarteușor și într-un timp foartescurt cu ciucălăi de porumb.Se pun ghebele într-un vas cuapă împreună cu ciucălăii.Peste 2-3 ore obţinem o desă-rare completă.

– Conservele de carne, bă-gate în cutii de metal, se scotîntregi, dacă înainte de a ledeschide, sunt puse sub un jetde apă fierbinte.

– Explozia preţurilor laalimente naturale determinămultă lume să-și îndrepteatenţia către conservele dincomerţ. Nici un pericol: prinmodul în care sunt preparate(fierbere îndelungată și adău-gare de conservanţi), ele suntgarantate pentru mult timp.Totuși, există câteva prevederipe care e bine să le respectaţi:

• observaţi la cumpăraredata înscrisă pe hârtia careînvelește cutia;

• nu cumpăraţi conservecare au partea superioară um-flată – este o dovadă că suntvechi;

• acasă, puneţi conserva înlocuri uscate și răcoroase, iarconservele de sticlă, neapăratîntr-un loc întunecos;

• așezaţi noile conserve pecare le cumpăraţi, în spatelecelor care se află deja pe raft.În felul acesta, o să le res-pectaţi “vechimea”;

• o provizie mai mare deconserve trebuie controlată dedouă ori pe an;

• din motive igienice, spă-laţi fiecare conservă, indife-rent dacă e din metal sau dinsticlă, înainte de folosire, cuapă caldă, pentru a îndepărtaeventualele murdării. Curăţaţidupă fiecare folosire deschi-zătorul de conserve.

• dacă nu consumaţi în-treaga conservă, puneţi restulîntr-un vas de sticlă acoperit.Lăsat în metal, conţinutul secloclește și devine otrăvitor.

● COZONACI. Aluatulde cozonac devine deosebit defraged dacă puneţi în el o lin-gură de oţet.

– Cel mai bun cozonac seobţine dacă înainte să puneţiouăle în compoziţie despărţiţialbușul de gălbenuș.Bateţi albu-șurile bine șiadăugaţi-leîn aluat a-bia la urmă,după ce aţiamestecat celelalte ingredien-te. Va ieși un cozonac minunatde pufos.

– Dacă nucile sau stafidelepe care vreţi să le puneţi încozonac sunt vârâte mai întâila cuptor, ele nu se mai duc lafund în timpul coptului.

– Vreţi să vă garnisiţi co-zonacii cu migdale sau nuci?Ca să nu se desprindă, ungeţiușor suprafaţa cozonaculuicopt cu puţină apă. Garnituranu va mai aluneca.

– Ca să aibă o culoare plă-cută, cozonacii pot fi unși îna-inte de a îi introduce în cuptorcu cafea cu lapte.

– Pentru a nu se arde cozo-nacii și alte prăjituri în cuptor,se pune sare dedesubtul tăviide copt.– Cozonacul se face pufos

dacă forma în care e băgat lacuptor se acoperă cu o hârtiede pergament unsă cu grăsi-me. Scoateţi-o abia în ultimele15 minute de copt.

– Înainte de a introducecozonacii în cuptor, acestatrebuie încins bine. La începutdăm focul mai mic, astfel în-cât cozonacii să crească, apoifacem focul mai mare, ca să serumenească.

– Cozonacii copţi se scotmai ușor din forme dacă, dupăce sunt scoase de la cuptor, lepuneţi câteva clipe pe un șter-

gar înmuiat în apărece.

– Cozo-nacul cubrânză estecu adevăratreușit când

înăuntru e moale, iar pe dina-fară auriu și cu coajă mai tare.Pentru a ajunge la acest rezul-


tat, cu zece minute înainte dea fi scos din cuptor, cozonacultrebuie uns cu lapte călduţ,amestecat cuzahăr. (O lin-gură cu vârfde zahăr se di-luează în 200ml lapte.) Seîncălzește ușor,apoi se întindepe cozonac cu o pensulă.

– Când cozonacul v-a ieșitprea îndesat, salvaţi-l cu por-tocale. Procedeul e simplu. În-ţepaţi aluatul cu o andrea șiturnaţi în găuri puţin sucproaspăt de portocale. Lăsaţicozonacul să se pătrundă și...poftă bună!

– Cozonacul se păstreazămai mult timp proaspăt, dacă-lacoperim cu o folie, după ces-a răcit.

– Cozonacii care s-au întă-rit devin iarăși proaspeţi dacăse învelesc într-o folie de alu-miniu (există peste tot în co-merţ) și se bagă 20 de minutela cuptor.

– Cozonacul uscat se poatereîmprospăta de minune: un-geţi-l din belșug cu lapte, apoibăgaţi-l la cuptor vreme de 5minute. Va fi ca proaspăt.

● CREME. Cremele deciocolată vor fi mai fine, dacăveţi topi ciocolata într-ojumătate de ceașcă de cafea șinu în apă caldă, așa cum seprocedează de obicei.

– Multe creme de prăjituricuprind în compoziţia lor șifăină. La preparare, chiar dacăfăina e turnată în ploaie, tot seformează cocoloși. Pentru aevita formarea lor, inversăm

operaţia. Se pune puţin lichidpeste făină și se amestecă,apoi alte linguri, până ce făina

curge și poate fiturnată în vasulcu lichid. Astfelnu se va mai for-ma nici un co-coloș.

● CREN-VURȘTI PI-

CANȚI. Sporiţi și mai multgustul crenvurștilor pe careurmează să-i consumaţi, adău-gând în apa de fiert 1 lingurăde oţet. Iar dacă înainte de a-ifierbe îi înţepaţi cu o furculiţă,vor fi mai puţin grași.

● CREVEȚII vor do-bândi o culoare ușor rubinie,dacă atunci când îi gătiţi,adăugaţi în apă și câteva foide ceapă roșie.

●CRUTOANELE pen-tru supe (se prăjesc în cuptorsau în unt) nu se bagă în cas-tronul cu supă, ci se servescalături, la masă, altfel se umflăși au un aspect buretos.

● DROJDIAproaspătă se păs-trează bine dacă opresăm într-un vasși o acoperim cu

un strat subţire de untdelemn.– Înainte de a pregăti alua-

tul cu drojdie, puneţi o bucăţi-că într-un pahar cu apă fier-binte. Dacă drojdia plutește,aluatul va dospi; dacă se ducela fund, nu mai are putere.

– Ţinută la aer, drojdia debere se înnegrește și se usucă.Pentru a rămâne la fel deproaspătă ca la cumpărare, eatrebuie pusă într-un vas cufăină sau cu sare de bucătărie.

– Drojdia de bere se con-servă proaspătă timp de douăsau chiar trei luni, dacă o lipiţide fundul unui pahar bineuscat, apoi răsturnaţi paharulpe o farfurie adâncă, obser-vând ca gura lui să fie binefixată pe farfurie (ca să nu serăstoarne) și umpleţi farfuriacu apă. Schimbaţi apa la cincizile și ţineţi totul la un locrăcoros.

Altă metodă. Se prefacebucata de drojdie în fărâmiturifoarte mici, ce se pun pe unfund de lemn foarte curat, caresă absoarbă umezeala droj-diei, ţinându-se la un loc us-cat, aerat. Fărâmiturile se vorusca fără să putrezească; apoise vor pune într-o cutie, ţinân-du-se în cămară pe un raft câtde sus. Când sunt întrebuin-ţate, se stropesc bine cu apă,3-4 ore mai înainte.

– Iarna, drojdia se pune încantitate dublă la preparatelecare o necesită. Pentru ca easă crească mai bine, se ames-tecă cu o linguriţă de zahăr șise freacă până ce dobândeșteconsistenţa smântânii.

● DULCEAȚA făcutăîn casă este mai bine legatădacă jumătate din cantitateade zahăr se încorporează laurmă, aproape de sfârșitulfiertului.

– Pentru dulceaţă, lichio-ruri și siropuri, nu folosiţidecât fructe netratate.

– Pentru a ghici momentulcând dulceaţa începe să seprindă, înmuiaţi o lingură înlichidul ce fierbe și lăsaţi apoisă cadă câteva picături pe ofarfurie rece. Dacă dulceaţa

Bucătărie

Bucătărie


curge ca un sirop mai gros,lăsaţi-o încă la fiert. Dar dacăformează picături dense și selipește de farfurie, stingeţifocul.

– În cratiţa în care veţi pre-para dulceaţă, e bine să puneţicâteva pietre curate.Astfel, eanu se va afuma sau arde.

– Pentru a facilita legareadulceţii fără să recurgeţi la za-hăr special (cu adaos de pec-tină), legaţi un cotor de măr,cu sâmburi cu tot și cu coajă,într-un săculeţ de tifon și scu-fundaţi-l în dulceaţa pusă lafiert. Bogat în pectină natu-rală, el va grăbi legarea dul-ceţii.

– Veţi conferi un parfumrafinat de migdale dulceţii decaise, de prune sau de cireșe,dacă veţi pune la fiert câţivasâmburi sparţi, legaţi cu grijăîntr-un săculeţ de tifon.

– Dulceaţa de fructe roșii– fragi, căpșuni, zmeură – emult mai gustoasă dacă dupăce o fierbeţi, mai puneţi în eacâteva fructe proaspete.

– Dulceţurile nu se maiînchid la culoare dacă în tim-pul fierberii adăugaţipastile de vitami-na C (500 mg/0,5l compoziţie).

– Când fier-be dulceaţa destruguri, puneţiîn ea două frunzede izmă și vacăpăta un par-fum plăcut.

– Dulceaţa nu trebuie pre-parată neapărat în cantităţi uri-așe. Iese mult mai bună și se

fabrică mai ușor dintr-un sin-gur kilogram de fructe de se-zon, cumpărate proaspete, dela piaţă.

– Folosiţi vase cu fundulgros – bunicile noastre folo-seau vase din cupru, când pre-parau dulceaţa. Le puteţi în-locui foarte bine cu o cratiţăcu fundul gros (dacă preparaţio cantitate mică de fructe) sauo oală-minune, dar fără capac.

– Dacă puneţi dulceaţa înborcane cu capac filetat, așe-zaţi-le pe rafturile cămării cugura în jos. Veţi preveni astfelformarea “florii” de mucegai.

– Dacă vreţi ca dulceaţa pecare o pregătiţi să nu mai facănesuferita pojghiţă de muce-gai, legaţi borcanele cu o hâr-tie înmuiată în rom.

– După ce dulceaţa fier-binte e așezată în borcane,fructele se duc de obicei lafund. Pentru ca ele să fie re-partizate egal în dulceaţă, răs-turnaţi de câteva ori borcane-le, imediat după umplere, cucapul în jos.

– Odată dulceaţa termina-tă, ea trebuie pusă imediat în

borcane fierbinţi.Dar e bine s-olăsaţi 48 de orefără celofan saucapac, ceea ceva evita apariţiamucega iu lu i .Tăiaţi cercuridin hârtie cerată,de dimensiuneagurii borcanului,

și înmuiaţi-le în ţuică înaintede a le aplica peste dulceaţă.E suficient să legaţi pe deasu-pra hârtie albă, strânsă cu un

fir de sfoară sau lână. Gestulfinal constă în a lipi pe borcano etichetă care să indice nu-mele fructului și anul fabrica-ţiei.

– Când un borcan cu dul-ceaţă prinde mucegai, înseam-nă că ea nu a fost fiartă destul.Scoateţi cu atenţie mucegaiulși fierbeţi dulceaţa din nou.

● FASOLEA.

Când cumpăraţifasolea, încercaţi-iprospeţimea ru-pând o păstaie în

două. Trebuie să se rupă ușorși să nu lase aţe.

– E mai bine să curăţaţi fa-solea verde cu degetele. Folo-sind un cuţit, riscaţi să rămânăaţe.

– Ca păstăile să rămânăverzi, adăugaţi în apa de fierto jumătate de lingură de bicar-bonat.

– Fasolea verde poate ficonservată punând, alternativ,într-un borcan, un strat de păs-tăi de fasole și un strat de saregrunjoasă. Înainte de-a o găti,trebuie bine spălată cu apărece, pentru a elimina surplu-sul de sare.

– Pentru ca păstăile să ră-mână crocante, după fiert,clătiţi-le repede cu apă rece.

–Amatorii de fasole verdetrebuie să o cumpere proas-pătă și să o gătească imediat.Ţinută la frigider mai mult dedouă zile, ea devine toxică șiprovoacă indigestii cărora,adesea, nu li se bănuiește cau-za.

– Fasolea uscată trebuiepusă întotdeauna la înmuiat de


seara în apă rece. A doua zi,înainte de a fi pusă la fiert, apase aruncă și se pune alta, cura-tă.

● FĂINA și grișul tre-buie ţinute în vase închise.Păstrate în pungi, ele împru-mută mirosurile dimprejur și-și pierd în mare măsură gus-tul.

– Înainte de a fi folosită,făina trebuie cernută pentru ase oxigena.

● FICATUL prăjit rămâ-ne mult mai fraged și gustos,dacă se sărează abia după cese scoate din tigaie.

● FRIGĂNELELE seprepară cu lapte condensat a-mestecat cu muștar, astfel suntsărace în colesterol, deoarecenu mai e nevoie de ou.

● FRIGIDERUL. Tem-peratura ideală a frigideruluitrebuie să fie apropiată de 4grade, iar a congelatorului de–18 grade. Nu lăsaţi ușa des-chisă prea mult, pentru a îm-piedica aerul rece să se piardăși să se formeze gheaţă în fri-gider.

– Ușa frigiderului este ceamai puţin rece parte a lui. Nupuneţi acolo nici carne, niciproduse lactate. E locul vinu-lui, al sucurilor de fructe etc.

– Congelaţi alimentele ra-pid și în cantităţi mici.

– Alimentele nu se mai li-pesc de pereţii congelatorului,dacă puneţi sub ele un covoraștăiat pe măsură, dintr-o foliede aluminiu.

– Decongelaţi alimenteleîngheţate în frigider și nu înbucătărie. Veţi împiedica în-mulţirea rapidă a bacteriilor.

– O bucăţică mică de va-nilie alungă mirosurile greledin frigider.

– Interiorul frigiderului securăţă perfect cu oţet. Se spa-lă cu apă cu oţet și se lasă săse usuce deschis, fără a maifi șters cu cârpa.

● FRIPTURA de porcdevine foarte gustoasă dacă îiungeţi părţile grase cu scor-ţișoară.

– Carnea se poate frige lacuptor, la grătar sau în cratiţăpe plita aragazului. În princi-piu, carnea se pune de laînceput la o temperatură maimare, astfel se coaguleazăproteinele de la suprafaţă, o-prind scurgerea sucurilor dincarne.

– Mușchiul de vacă bătrâ-nă, carnea de berbec, în gene-ral, carnea fibroasă și vânatulse frăgezesc, în prealabil, prinmarinare.

– Împănarea este proce-deul prin care se obţine dintr-ocarne slabă, seacă, o fripturăfragedă și suculentă, îmbogă-ţindu-i, în același timp, și gus-tul. Cu ajutorul unui cuţit bineascuţit, tăiaţi în lungul fibre-lor și introduceţi bucăţi de slă-nină (proaspătă sau afumată),șuncă, usturoi sau măsline.

– Pentru a întoarce carneaîn timpul preparării, se va evi-ta înţeparea ei cu furculiţa,pentru a evita scurgerea sucu-rilor din carne.

– În timpul frigerii, cândîncepe frăgezirea, în tavă seadaugă rondele de zarzavat(care apoi se trec prin sită și sefolosesc la prepararea sosuluipentru friptură) și plante aro-

matice (cimbru, foi de dafin,măghiran) după gust.

– Timpul de preparare de-pinde de calitatea cărnii, demărimea bucăţii, de intensita-tea focului și de gradul de fri-gere pe care urmărim să-l ob-ţinem. Friptura este în generalgata când în mijlocul ei pă-trunde un ac gros.

– Când carnea este friptă șibine pătrunsă se înteţește fo-cul, pentru a încheia rumeni-rea. Friptura se taie numaiînainte de a fi dusă la masă.

– Tăiaţi resturile de fripturiîn mici cubuleţe, împărţiţi-leîn porţii și băgaţi-le în conge-lator. Mai târziu, vor fi unadaus excelent pentru supe orisalate.

– Când vreţi să gătiţi frip-turi împănate, puneţi înaintede preparare bucăţelele de

Bucătărie

Bucătărie


slănină în congelator. După ojumătate de oră, vor intra încarne asemeni cuielor.

– Pentru a împăna o frip-tură cu usturoi, alegeţi căţeimai subţiri și ascuţiţi și vârâ-ţi-i în carne orizontal și nuvertical. Se coace mai bine șimai repede.

– Dacă stropim bucata decarne pregătită pen-tru friptură cu o lin-gură de coniac, ease va face mai repe-de și se va frăgezi.

– Când pregătiţio friptură în cuptor,puneţi alături de ta-vă o căniţă cu apă.Vă va fi la îndemâ-nă, pentru a stropi friptura.Carnea fierbinte nu trebuiestropită cu apă rece, deoarecese va întări.

– Fripturile se sărează nu-mai când se scot din cuptor.

– Friptura se frăgezeștenumai cu vin alb. Din cauzataninului, vinul roșu dă friptu-rii gust rău.

– Fripturile vor fi bine pă-trunse dacă le ţineţi la cuptordupă următorul grafic orar(calculat pentru 500 g): carneade miel – 10 minute; carneade vacă – 15 minute; carneade berbec – 15 minute; carneade porc – 30 de minute. (Laun kilogram de carne, timpulse dublează etc.).

– Stropii de unsoare numai sar pe pereţii cuptoruluidacă presăraţi pe fundul luisare fină.

– Friptura din ajun își re-capătă gustul de proaspăt, da-

că o ungeţi cu puţin unt, o în-veliţi într-o folie de aluminiualimentar și o băgaţi câtevaminute în cuptor, la foc mic.

– Friptura de porc primeș-te un gust picant, dacă în tim-pul cât se frige pe grătar saucât stă la cuptor, se pun pe eacâteva boabe de ienupăr proas-păt.

– Friptura deporc, de vită, depasăre devine au-rie dacă o pudraţiușor cu făină sauo ungeţi cu sucde lămâie.

– Friptura deporc la tavă vaavea un gust deo-

sebit dacă în afară de celelaltecondimente (piper, cimbru, foide dafin) se va unge cu muș-tar, înainte de a fi băgată lacuptor.

– Dacă vreţi ca friptura deporc făcută la tavă să aibă ocrustă frumoasă, ungeţi carneacu bere neagră, cu 10 minuteînainte de-a o găti.– Cotletele

nu se mai usu-că la prăjit, da-că înainte de ale condimenta,se pun scurtăvreme în apăcu oţet.

– Purcelul de lapte devinemai gustos, dacă se unge pedeasupra și pe dinăuntru curachiu tare (palincă, coniac),apoi se sărează și se piperea-ză.

– Friptura de pui va fi cro-cantă, dacă înainte de a fiintrodusă în cuptor, este fre-

cată cu zeamă de lămâie. Înafară de aspectul apetisant, seși frăgezește.

– Când pregătiţi pui întregipentru friptură, puneţi în coșulpieptului un măr, câteva frun-ze de mentă, o crenguţă decimbru și o lingură de unt.

– Dacă pasărea pregătităpentru fript este prea slabă,căptușiţi-i pieptul pe dinăuntrucu fâșii de slănină sau îm-brăcaţi pasărea cu fâșii de slă-nină, fixate cu scobitori.

– Înainte de a băga păsă-rile la fript, ungeţi-le cu unstrat subţire de zahăr praf.Friptura se va rumeni frumosși va deveni crocantă. Gustulde zahăr dispare la fript.

– Friptura de pasăre (găi-nă, raţă, curcan) făcută la cup-tor devine foarte crocantă da-că în timpul friptului se ungemereu cu bere.

– Curcanul și gâsca, ca săfie fragede, dinainte de a fipuse la fript se ţin în apă recetimp de 2-3 ore.

– Friptura din carne demiel va avea ungust picant dacăînainte cu 2-3ore de a se pre-para se unge cupuţin muștar șise frige înăbușit.

– Carnea demiel pentru fript pe grătar sedă cu puţină sare și se pune 20de minute la congelator. Seobţine o friptură fragedă, cugust foarte bun.

– Dacă pregătiţi fripturădin pulpă de berbec, curăţaţi-ode pieliţe, scoateţi-i osul, apoipuneţi bucata de carne în apă


clocotită în care aţi adăugat1/2 pahar de oţet. După o oră,spălaţi-o, zvântaţi-o și pune-ţi-o la fript.

● FRIȘCA se întăreștemai repede dacă atunci când obateţi puneţi în ea câtevapicături de lămâie.

– Frișca pentru ornat semenţine mai multă vreme tareși are – în plus – și o aromăplăcută, de vanilie, dacă seîncorporează în ea puţin prafde budincă (de vanilie) și sebat împreună.

– Dacă vreţi ca frișca să fietare, amestecaţi în ea, înaintede-a o bate, un albuș de ou.Dacă puneţi, la sfârșit, un al-buș de ou bătut spumă, frișcadevine mai ușoară.

– Frișca dobândește ungust deosebit și rămâne multtimp tare, dacă este bătută cusirop de zahăr.

– Frișca se bate bine, dacăo ţineţi la frigider până în ulti-ma clipă. Apoi bateţi-o cu 6linguriţe de apă de la gheaţă și50 g zahăr.

– Frișca nu se mai înmoa-ie, dacă înainte de a o pune petort o lăsaţi să se răcească bi-ne. Recomandarea este ca easă fie bătută cu o zi înainte deîntrebuinţare și ţinută la rece.

– Frișca se poate congela.La dezgheţare, nu mai areacelași aspect, în schimb va fila fel de bună pentru prepara-tele culinare. Puneţi-o lacongelator într-o sticlă deplastic, cu gura în jos. Apaconţinută va îngheţa pe fun-dul recipientului, ceea ce văpermite să recuperaţi numaifrișca.

● FRUC-TELE curăţatede coajă și tăiatebucăţi își schim-bă foarte repedeculoarea. Pune-ţi-le într-un vascu apă cu 2-3linguri de suc delămâie. Așa vorrămâne proas-pete la culoare,până ce le veţipune în salate,compoturi sau prăjituri.– Înainte de a pune fruc-

tele în congelator presăraţi-lecu zahăr. După dezgheţare îșipăstrează culoarea.

– Fructele îngheţate îșirecapătă valoarea alimentarădacă se pun într-un vas cu apărece în care s-au adăugat 1-2linguriţe de sare. Se lasă pânăse dezgheaţă.

– Fructele uscate (prune,caise, piersici, mere și pere) seumflă mai repede după cele-am pus în apă, la înmuiat,dacă adăugăm în ea o linguriţăde drojdie de bere.

– Fructele uscate devinmult mai gustoase, dacă în locsă fie înmuiate în apă, înaintede a le introduce în prăjituri,se înmoaie într-o infuzieconcentrată de ceai rusesc.

– Pentru a feri fructele deputrezire în vasul în care stau,puneţi printre ele doi-trei căţeide usturoi.

● FRUCTE CONFIA-TE. Înţepaţi coaja fructelorpe care doriţi să le confiaţi.Lăsaţi-le să fiarbă câteva mi-nute în apă clocotită. Scufun-daţi-le apoi în apă rece și lăsa-ţi-le așa peste noapte. Pune-ţi-le din nou la fiert, doar 2-3minute. Scufundaţi-le din nouîn apă rece, apoi puneţi-le săse scurgă într-o strecurătoare.• Preparaţi separat un sirop dezahăr și puneţi fructele săfiarbă în el, până când devintranslucide. În cărţile de buca-te vechi se recomandă printreingrediente și un vârf de cuţitde sare acră (se găsește în far-macii) care să le dea fructelorfermitate. Se pune în prima apăde fiert, mai ales dacă fructelesunt ușor prea coapte. Ţinutela îndemână în cămară, fruc-tele confiate sunt un adaosideal pentru prăjituri.

● FUNDURILE DEBUCĂTĂRIE încovoiate

își revin dacă se ţin 24 deore între cârpe jilave.

● FURSECURI.Pentru fursecuri cu caloriimai puţine, înlocuiţi jumă-tate din grăsimea indicatăîn reţetă cu smântână.

Bucătărie

Bucătărie


●GĂLBENU-ȘUL de ou poatefi ţinut două ziledacă e pus într-ocană și este aco-

perit cu apă rece.

– Gălbenușul pentru dresulsupelor se freacă mai întâi cusare și apă.

– Gălbenușul de ou cu carese drege ciorba, tre-buie frecat separat,într-un castron, cupuţină ciorbă fier-binte. Dacă îl a-mestecăm cu ciorbarece, el rămâne crud, fărăgust și urât la vedere, dândo ciorbă indigestă.

– Dacă aveţi nevoie doarde albuș și vreţi ca gălbenușulneconsumat să rămână proas-păt și neîntărit, procedaţi înfelul următor: înţepaţi oul laambele capete cu ajutorulunui ac. Suflaţi printr-o gău-rică, până când tot albușul ieseafară prin celălalt orificiu.Gălbenușul rămas în coajă sepăstrează (la frigider) zile în-tregi, proaspăt, fără a se întări.

● GĂLUȘTILE de grișdin supă devin mai pufoase șimai gustoase dacă se pune încompoziţie puţin praf de copt.

– Găluștele nu se vor des-face, dacă în apa în care fierbse adaugă puţină făină.

● GEMURILE care nusunt bine închegate pot fi“reparate” cu ajutorul merelor.Curăţate de coajă și date perăzătoare, se fierb cu puţinăapă și zahăr. Adăugaţi pesteele gemul și îl fierbeţi până laconsistenţa dorită.

● GHEAȚĂ. Faceţi cu-buri de gheaţă numai cu apăfiartă în prealabil. Nu maiconţine calcar și se transformăîn cuburi de gheaţă transpa-rente.

– Tăviţa pentru cuburi degheaţă nu se mai lipește defrigider dacă îi ungeţi fundulcu o lumânare de ceară.

– Cuburile de gheaţă iauforme diferite și foarte

estetice, dacă puneţiapa la îngheţat

într-o cutie deplastic, în care

au fost pralinede ciocolată.

● GHIVECI. Pentru ada o aromă aparte ghiveciului,morcovii cruzi se spală și seţin o oră într-un castron cupuţin ulei și condimente.

● GLAZURA PRĂJI-TURILOR plesnește adeseaîn mod neplăcut. Puteţi evitaneajunsul, dacă înainte de-a oîntinde, puneţi în compoziţieo lingură de iaurt.

– Glazura se toar-nă pe prăjituri sautorturi când acesteas-au răcit, altfel, cândle tăiem, se sfărâmă.

– Glazura care seîntinde pe prăjituriiese cu mult mai bine, dacă înloc să topiţi zahărul cu apă,folosiţi lapte.

– Glazura pentru prăjiturise întinde mai ușor și are unaspect mai lucios, dacă adău-găm puţină zeamă de lămâie.

● GRISINE. Resturilede grisine, biscuiţii săraţi șisticksuri trebuie adunate într-o

pungă de plastic. Când sestrâng destul de multe, așe-zaţi-le pe un fund de lemn șipisaţi-le bine (așa, în pungă)cu un sucitor. Veţi obţine celmai picant pesmet pentrușniţele și pește pane.

● GRIȘ. Toate felurilede mâncare din griș vor fi maipufoase, dacă înainte de a-lgăti, îl vom ţine 30 de minuteîn apă sau lapte.

● GULIA. Frunzele degulie nu trebuie aruncate. Potfi gătite exact la fel ca spanacul.

● GUTUIA. Pentru uncompot foarte gustos și aro-mat, curăţaţi gutuile de coajăși tăiaţi-le bucăţi mici. Adău-gaţi zahăr tos, un praf de scor-ţișoară, un baton de vanilie șipuneţi totul să fiarbă în apă, lafel cum se prepară compotulde mere.

– Alegeţi gutui bine coap-te. Curăţaţi-le de coajă, pu-neţi-le într-o tavă, pudraţi-lecu zahăr și puneţi peste fieca-

re din ele gem sau dul-ceaţă de zmeură sau

căpșuni. Adăugaţipuţină apă și daţi-lela cuptor, până cese înmoaie.

– Când faceţi dulcea-ţă sau compot de gutui,

nu aruncaţi cojile. Spăla-ţi-le, uscaţi-le și vârâţi-leîn pungi mici de pânză.

Atârnate în dulap, răspândesco aromă extrem de agreabilă.

● HREANULproaspăt se curăţămai ușor de coajădacă înainte de în-trebuinţare îl bă-

găm o oră în frigider.


– Hreanul ras rămâne mul-tă vreme alb, fără să-și schim-be culoarea, dacă se acoperăcu o felie de pâine neagră.

● IAURT.Borcanele de ia-urt neîncepute sepăstrează mai bi-ne dacă le puneţi

la frigider cu capul în jos.– Iaurtul se prepară din

lapte fiert, care se răcește pânăla călduţ. Se amestecă 1 l laptecu 2-4 linguriţe “maia” (iaurtsau lapte prins, bine ameste-cat). Dacă laptele nu este gras,se poate adăuga 1 linguriţăsmântână. Se amestecă binetotul. Se lasă în cratiţă sau sepune în borcănele, lângă osursă de căldură sau pe calo-rifer; când este închegat, sepune la rece, acoperit.

● ICRELE ţinute cu sarese desărează scufundându-leîn lapte, învelite într-un tifon.

– Icrele de pește se păs-trează mult mai bine nesărate,în congelator.

– Icrele au mare putere ali-mentară, în cantităţi moderate,atunci când sunt proaspete.Altfel, sunt dăunătoare. Celemai bune icre sunt cele negre(caviar) provenite de la nise-tru, cegă, morun, icrele roșii,de Manciuria, și icrele deștiucă.

● JELEULDIN FRUCTEse leagă bine, da-că la fiert se pune

numai jumătate din cantitateade zahăr, restul adăugându-sela sfârșit.

● LAPTELEnu se prinde pefundul oalei dacăînainte de fierbereclătiţi vasul cu apă

rece sau îl ungeţi cu unt.– Nu fierbeţi niciodată lap-

tele mai mult de trei minute.Substanţele hrănitoare din else distrug.

– Laptele acru se poateprepara și în casă, adăugândîn lapte nefiert puţinsuc de lămâie.

– Amestecaţilaptele acru cu apăminerală. Devine șimai gustos.

– Laptele afumat sepresară cu sare și se lasă să serăcească. Mirosul dispare.

– Când afară e cald, laptelenu se strică așa de repede,dacă la fiert se adaugă o lin-guriţă de zahăr la 1 litru delapte.

– Când laptele se brânzeș-te la fiert, nu-l aruncaţi. Lăsa-ţi-l câtva timp pe aragaz, pânăse desprinde brânza de zer.Strecuraţi conţinutul printr-untifon, pe care apoi legaţi-l deo lingură de lemn, deasupraunui vas. Se lasă la scurs. Seobţine o brânză gustoasă, ase-mănătoare cu urda.

– Laptele nu se mai prindede fundul oalei în care fierbe,dacă pe fundul vasului se pu-ne o farfurie de porţelan. Șinici nu mai dă afară când fier-be, dacă marginea oalei seunge cu unt.

– Dacă folosiţi lapte praf,corectaţi-i gustul sărând ușorapa pe care o adăugaţi.

– Un mijloc practic de avedea dacă laptele e curat: seia un ac mai gros de cusut șise freacă bine ca să fie com-plet curat. Se vâră în lapte șise scoate drept în sus. Dacălaptele este curat, va rămâne opicătură în vârful acului. Da-că nu rămâne nimic, e semncă laptele are apă. Lapteleamestecat cu apă bate în albăs-trui. Când se fierbe prinde o

pieliţă și nu face caimac.● LAPTELE ACRUse obţine prin punerea la

prins a laptelui ne-fiert, în vase emai-late, sticlă, lut,lemn; se lasă 1-3

zile la temperatura ca-merei (vara se prinde mai re-pede). Se colectează smântânade deasupra într-un borcănel.Laptele prins se pune aproapede foc 15-20 minute, să se se-pare zerul (cu care se pot acriciorbele, se pot face clătite, înloc de lapte dulce).

● LAPTE BĂTUT.Pentru ca laptele crud să setransforme mai repede în laptebătut, puneţi în el un săculeţde tifon umplut cu anghinareuscată. Vasul trebuie ţinut laloc cald.

– Frecaţi interiorul unuivas de ceramică sau de sticlăcu frunze și flori de cimbru.Laptele se va închega repede.

– Amestecaţi un pahar deiaurt cu un litru de lapte dulce,nefiert, și puneţi-l la loc cald.Veţi obţine cel mai bun lapteacru din lume.

– În oale de pământ largi lagură se pune lapte de vacă, bi-voliţă, după ce a fost strecurat

Bucătărie

Bucătărie


și fără a-l fierbe. Când laptelerămâne mai multă vreme înrepaos, începe a se acri dincauza înmulţirii fermenţilor.Se ţine în oa-le acoperitecu capace delemn la unloc potrivitde cald (15°e suficient).O temperatu-ră prea ridi-cată grăbeștecoagularea laptelui înainte dea se forma smântâna; iar otemperatură scăzută întârzieînchegarea laptelui și îl amă-răște. Calitatea chișleaguluiatârnă și de la curăţenia oale-lor. De aceea, grijă mare săaibă gospodina de a opări bineoalele de pământ, spălându-ledacă se poate cu șomoiog diniarbă de coada-calului (careconţine preţioase materii cură-ţitoare) și să le usuce perfect.La ţară, sătencele au bună ideea le și aera, punându-le înparii gardului cu gura în jos.După 2-3 zile de repaos, lap-tele este bine transformat închișleag. Atunci îi scoatemsmântâna cu o lingură de lemnși batem laptele fin, cu lin-gura, sau cu un mic bătătorspecial, ori chiar în putinei.

● LAPTE COVĂSIT.E un preparat delicios care seface din orice fel de lapte.Pentru preparare e bine săavem o terrină (cratiţă de pă-mânt) sau orice castron de lut,faianţă, ori chiar vas de lemn.Modul de pregătire: fierbem,bunăoară, 3/4 lapte, iar 1/4 îllăsăm nefiert. Se ia puţin iaurtși-l frecăm bine până se face

ca un lapte bătut; îl diluăm culaptele nefiert, tot ameste-când, apoi turnăm peste el șilaptele fiert (răcorit, numai

călduţ). Îl a-mestecăm, îlacoperim cucapac și-l a-șezăm la unloc liniștit,mai la căldu-ră (aproapede mașina degătit). Până a

doua zi la prânz e gata.● LĂMÂI. Pentru a con-

serva lămâile timp de maimulte săptămâni, puneţi-le în-tr-un vas de pământ umplut cuapă rece, pe care o veţi schim-ba zilnic.

– Lămâile trebuie opăriteînainte de întrebuinţare. Daumai mult suc.

– Lămâile dau mai multăzeamă dacă, înainte de a lestoarce, le ru-laţi pe masă,apăsând puter-nic cu palma.

– O jumă-tate de lămâieașezată cupartea tăiatăpe o farfuriuţăcu sare rezistăzile întregi fă-ră a-și pierdesucul și pros-peţimea. Lafolosire se spa-lă.

– Aţi folo-sit coaja lă-mâilor la pră-jitură și vreţica sucul lor să

dureze mai mult? Puneţi-le,așa decojite cum sunt, în apăpuţin sărată.

– Lămâia se poate păstratimp de câteva luni, dacă seînvelește în hârtie de perga-ment și se pune în nisip uscat.Pentru a păstra o lămâie înce-pută, puneţi-o cu partea tăiatăpe o farfurioară unsă cu oţetsau înveliţi-o într-un șerveţelînmuiat în oţet.

– Lămâile ţinute multăvreme la frigider își pierd su-cul. Dacă le înfășuraţi pe fie-care în parte în hârtie de ziar,își vor păstra prospeţimea ini-ţială.

● LEGUMELE. Cândsunt gătite, legumele îngheţateîn congelator trebuie pusedirect în apă clocotită pentrua-și păstra valorile nutritive.Nu le dezgheţaţi, deci, înaintede a le prepara.

– Curăţaţi și spălaţi legu-mele numaiînainte de pre-parare, altfelîși pierd toatevitaminele.

– Legume-le trebuie fierteîn apă sărată,dar numai atâtcât lichidul săle acopere. Bel-șugul de apăspală substan-ţele hrănitoare.

– Legume-le care cresc înpământ se punla fiert în apărece.

– Legume-le care cresc la

Esență din coajăde lămâie

Se ia coaja de la două lă-mâi și se introduce în 250 mlalcool. După 14 zile, se fil-trează prin tifon și se pune în-tr-o sticlă bine astupată.Concentrat de

lămâieRadeţi pe o răzătoare de

plastic coajă de lămâie binespălată și ștearsă. Puneţi-i în-tr-un borcănel cu capac carese înfiletează. Pentru fiecarelămâie adăugaţi trei linguriţede zahăr. Închideţi bine bor-canul. Veţi obţine un concen-trat de lămâie, bun pentru a-romat prăjiturile, salatele șimâncărurile.


suprafaţa pământului se pun lafiert în apă clocotită.

– Legumele albe își păs-trează culoarea dacă în apacare clocotește se pune puţinlapte.

– Legumele verzi se fierbtotdeauna în apă sărată care adat 2-3 clocote (8 g de sare laun litru de apă). În timpul fier-berii, vasul trebuie să rămânăacoperit. E o condiţie obliga-torie pentru ca legumele să ră-mână verzi la culoare și să-șipăstreze gustul nealterat.

– Legumele uscate (faso-lea, lintea, bobul) trebuie ţinu-te înainte de a fi gătite în apărece sau mai bine în apă deploaie (o noapte). Se pun lafoc cu apă rece. Sarea se punela urmă, când bobul se des-face din coajă.

– Toate legumele uscatetrebuie fierte și apoi sărate,altfel se întăresc.

– Legumele au un gust maidelicat dacă după fierbere lecondimentăm cu puţin sos desoia, în loc desare.

– Legumele ofi-lite devin din nouproaspete dacă lise face o baie cuapă sărată.

– Toate legumele dobân-desc un gust mai accentuat,dacă la preparare li se adaugăun vârf de cuţit de zahăr.

– Când preparaţi o salatăde legume, nu puneţi uleiul înemulsie decât după ce aţiamestecat bine oţetul, sarea șipiperul. Sarea nu se dizolvă înulei.

– Păstraţi le-gumele numai încutii de lemn saucarton. În plastic,nu pot să respireși-și pierd aroma.

– Spălaţi le-gumele și zarza-vaturile în apăsărată. În modulacesta, îndepăr-taţi sigur insecte-le, ouăle și vier-mii ascunși în eleși care sunt greude văzut.

– Legumeletrebuie păstrateîn mod diferit.Roșiilor le placesă fie doar întreele, salata verdese vrea în pungide plastic la frigi-der, iar cartofilorle place întunericul.

● LINGURĂ. Nu învâr-tiţi niciodată în mâncare cu olingură de metal. Ea schimbă

gustul, me-talul fiind a-tacat de acizi.

Întoarceţi-vă laobiceiul bunici-lor noastre: fo-losiţi doar lin-

guri de lemn.● LINTEA.Mâncărurile

cu linte se sărează abia dupăce acestea s-au fiert (altfel ră-mân tari).

– Pentru a evita balonările,ar fi bine ca lintea să nu sefiarbă în apa în care au fostînmuiate, ci în apă proaspătă,deși în felul acesta se pierdunele minerale solubile în apă.

– Ciolanul afumat saujambonul, fierte împreună culintea, dau mâncării un gustdeosebit.

– În loc de crutoane se potpune în supa de linte bucăţelecrocante de slăninuţă prăjităîn tigaie.

– Când supa de linte estegata, se pot presăra peste eapătrunjel verde tocat sau feliide cârnat afumat.

– Supa de linte se poatecongela.

● LOBODA trebuieadăugată în ciorbă după ce aţistins focul. Dacă o fierbeţi îșiva pierde vitaminele și fierul.Amestecaţi-o în supa fierbinteși puneţi deasupra un capac,timp de 30 de minute. Lobodaîși va lăsa gustul în ciorbă.

Bucătărie

Conservele de legume– Opăriţi întotdeauna recipientele în

care puneţi legumele să se sterilizeze sausă le conservaţi în oţet.

– Pentru ca borcanele din sticlă să nucrape când le puneţi la fiert, înveliţi-le pefiecare în parte într-o șosetă veche. Păs-traţi ciorapii doar pentru această ope-raţiune gospodărească.

– Când faceţi conserve din roșii,alegeţi legume cu pieliţă tare. Cele mici,de formă alungită, sunt ideale.

– Conservele de legume dobândesc ungust minunat, dacă le adăugaţi din belșugierburi aromate (tarhon, busuioc, ţelină,mărar, pătrunjel), la fel ca și condimente(coriandru, cuișoare, cardamom, boabede piper).

– Inelele de cauciuc ale borcanelor deconserve care s-au întărit devin din noumoi și elastice, dacă se pun în apă cuamoniac (la 2 părţi apă, o parte amoniac).După 5-10 minute sunt ca noi.

Bucătărie


●MACAROA-NELE din carese prepară salatetrebuie fierte înapă amestecată cu

o lingură de oţet. Le accen-tuează aroma. Scurtaţi și tim-pul de fiert cu 2-3 minute. A-mestecate cu legume și sos,aluatul din care sunt făcute seînmoaie, de aceea e bine să fiemai tari.

● MAIONEZA va reușifără nici un cusur dacă toateingredientele (ouăle, uleiul,sucul de lămâie, eventual muș-tarul) vor avea aceeași tem-peratură.– Vreţi să vă reușească

întotdeauna maioneza? Proce-daţi în felul următor: un găl-benuș foarte proaspăt și binedespărţit de albuș se pune în-tr-o farfurie adâncă, acoperin-du-l cu puţină sare și câtevapicături de oţet. Se lasă astfelcâteva minute. Oţetul închea-gă ușor gălbenușul pe care îl

desfaceţi cu lingura de lemn.Amestecaţi un minut, pânăvedeţi că gălbenușul prinde ase întări. Atunci adăugaţitreptat untdelemnul, frecândîn aceeași direcţie cu o lin-gură de lemn. În câteva minu-te, maioneza se îngroașă. A-cum puteţi turna untdelemnulfără teamă că maioneza setaie.– Cum se repară maioneza

tăiată? Scoateţi o lingură demaioneză tăiată într-un cas-tron separat. Picuraţi încet înea, frecând tot timpul, o lin-gură de apă caldă, până cândîncepe să se lege. Se adaugăapoi, puţin câte puţin, restulde maioneză tăiată.– Maioneza tăiată se repa-

ră cu oţet. Puneţi două linguripe foc să se înfier-bânte, apoi vărsaţiîn oţetul fierbintejumătate din ma-ioneză.Amestecaţibine, apoi în-corporaţi șirestul de maio-neză.– O lingură de apă fier-

binte pusă în maioneză la sfâr-șit, când e gata, o face să fiemai uleioasă și să se încorpo-reze mai bine în salate. Înplus, ea ţine mai multe zile,fără să-și schimbe compoziţia.– În maioneza pe care o

preparaţi, pe lângă sucul delămâie, adăugaţi și o lingurăde oţet aromat de plante. Vaavea un gust mai rafinat și pi-cant.– Maioneza se adaugă în

salate numai după ce acesteasunt reci.

– Dacă vreţi să obţineţimaioneză sau unt colorat, fo-losiţi următoarele ingrediente:• culoare roșie: sfeclă ro-

șie (coaptă, fiartă) sau cu pas-tă de roșii, cu o linguriţă făinăși 1 linguriţă muștar.• culoare galbenă: cu găl-

benușuri fierte și morcovifierţi.• culoare neagră: cu pastă

de măsline tocate.• culoare verde: cu piure

de spanac sau frunze de pă-trunjel tocat foarte fin.

●MAȘINILE DE TO-CAT carne trebuie unse, îna-inte de întrebuinţare, cu puţinuntdelemn. Oxizii de fier carevin în atingere cu carnea vorfi anihilaţi.– Sita şi cuţitul de la ma-

şina de tocat se ascut foartebine dacă le frecăm cu faţaplată de un ciment nelustruit

(zgrunţuros).● MAZĂREA

își păstrează culoa-rea verde dacă în

apa în care fierbe adăugaţi pu-ţin zahăr.– Mazărea și fasolea verde

își păstrează culoarea dacă înapa de fiert se adaugă un vârfde cuţit de bicarbonat.

● MĂDUVA din rasolnu se mai împrăștie în supădacă tamponaţi gura osului cusare grunjoasă.

● MĂLAIUL – dacă seînfierbântă sau se aprinde(când e măcinat din grăunţecare n-au fost destul de bineuscate) poate fi împiedicat săse strice dacă în sacul saupunga în care este păstrat se


pune un bulgăre de sare zgrun-ţuroasă. Sarea absoarbe ume-zeala și oprește deteriorareamălaiului.

● MĂMĂLIGA iese cumult mai gustoasă dacă pu-nem în apa în care o fierbem,două linguri de untdelemn.Dacă folosim mălai grișat, pu-nem și două linguri de făină,dacă folosim mălai măcinatfin, punem 2 linguri de griș.

– Mămăliga iese fără co-coloașe dacă atunci când tur-naţi mălaiul în ploaie, folosiţitelul, iar după ce se îngroașă,învârtiţi cu un făcăleţ sau cu olingură de lemn.

● MĂSLINE. După cescoateţi măslinele din untde-lemn, ţineţi-le un sfert de orăîn apă clocotită. Se vor frăgeziși gustul lor se va accentua.

– Măslinele din borcan re-zistă mai mult dacă în lichidulcare le acoperă se pune o feliesubţire de lămâie.

– Măslinele sunt o adevă-rată delicatesă în mâncare. Sepot folosi la: sosuri, fripturi,tocăniţe, mâncare de cartofi,ostropel. Se adaugă în cratiţăcu 10 minute înainte să stin-geţi focul.

● MÂNCAREA gătitătrebuie reîncălzită numai dea-supra unui vas cu apă fier-binte. Substanţele hrănitoareși gustul se conservă astfelperfect.

– Mâncarea rămasă necon-sumată trebuie pusă imediat lafrigider. Când rămâne la tem-peratura ambiantă – fie că evorba de mâncare gătită saulegume fierte în aburi – ea for-

mează rapid bacteria care pro-duce botulismul.

– Mâncărurile cu sos serevitaminizează și capătă gustplăcut dacă în ultimul momentse adaugă roșii, ardei grași,frunze de ţelină, verdeaţă.

– Mâncarea gătită nu tre-buie ţinută în vase metalice,acoperite la gură cu folie dealuminiu. Se produc oxidări.

● MÂNCAREA AFU-MATĂ se drege cu ajutorulunei cepe crude. Mutaţi totulîntr-un vas curat, lăsaţi să deacâteva clocote, apoi scoateţiceapa. Ea absoarbe mirosul.

● MERELEprind foarte repedemiros de la legu-mele ori fruc-tele cu care seaflă în vecină-tate. Puneţi-letotdeauna încoș separat.

– Pentru apăstra merelefără să facăzbârcituri, se frea-că fructele cu o câr-pă curată îmbibată cuglicerină. Plasaţi pe raftul sauîn lada unde le ţineţi un bor-

can de iaurt umplut cu apă.Merele nu se mai veștejesc.

– Când puneţi merele încămară, pe raft sau într-o cu-tie, așezaţi-le cu codiţa în sus.

●MIEREA DE ALBI-NE nu se mai lipește de lin-gură dacă înainte de folosire oînmuiaţi repede în untdelemnsau în apă fierbinte. Trucul ebun când se măsoară cantităţiprecise.– Pentru a afla dacă mierea

este naturală sau artificială,amestecaţi într-un flacon în-chis ermetic, 2 linguri demiere cu 5 linguri de alcool de

90 de grade. Scuturaţienergic, apoi lăsaţi

să se odihnească ooră. Mierea fal-să va lăsa unstrat de ami-don pe fundulflaconului.

– Calitateamierii de al-bine se verifică

cu ajutorul univârf de creion

chimic. Dacă acestase dizolvă și colorează

mierea, înseamnă că ea estefalsificată.

Bucătărie

Mere coapte– La microunde. Scobiţi merele, umpleţi-le cu

puţin unt și puneţi deasupra gem de zmeură, căpșunisau coacăze. Adăugaţi puţină apă. Lăsaţi-le în cup-tor 6-8 minute.– La cuptor. Înmuiaţi felii mari de pâine de ţară

în lapte. Curăţaţi merele de coajă și scobiţi-le îninterior. Puneţi-le pe feliile de pâine. Umpleţi me-rele cu dulceaţă, puneţi deasupra o bucăţică de unt,pudraţi-le cu puţin zahăr și daţi-le la cuptor. Suntdelicioase.

Bucătărie


– Dacă vreţi să faceţi prăji-turi cu miere de albine și eas-a cristalizat în borcan, pu-neţi-l în baie de apă, la 40 degrade. La temperatura aceastamierea se înmoaie în borcan șinu își pierde aroma sau cali-tăţile nutritive. La fel se pro-cedează și cudulceaţa zaha-risită.

–Mierea re-zistă fără pro-bleme dacă va-sele în care esteţinută sunt pusela adăpost de lu-mină și umezeală. Dacă ob-servaţi că apar bule de aer saucă răspândește un miros ne-plăcut, aruncaţi-o. Înseamnăcă mierea a fermentat.

– Dacă ţineţi cură de slă-bit, nu ezitaţi să înlocuiţi za-hărul cu miere. 100 g miere =310 calorii, în vreme ce 100 gzahăr = 400 calorii.

● MIGDALE. Dacă o-păriţi migdalele cu apă în clo-cot, pieliţa de pe ele se va des-prinde ușor.

– Spargeţi sâmburii de cai-se, curăţaţi-i de coajă și pune-ţi-i ușor la prăjit pe o tipsieînfierbântată. Vor fi la fel depotriviţi ca migdalele pentru aorna torturi și prăjituri.

– Nu aveţi migdale în ca-să? Puteţi să le înlocuiţi cusâmburi de dovleac decorti-caţi, ușor prăjiţi. Au gustul lafel de bun.

● MIRODENII

– Anasonul vine dinEgipt, Mexic sau Spa-nia și este extras din

fructele de anason stelat. Ana-sonul dă un gust mai fin mân-cărurilor pe bază de ciuperciși pește. (Pune în mișcare su-curile digestive, elimină fleg-ma din plămâni.)

– Coriandrul provine dinIndia și Sri Lanka.Se folosește lafripturi și vânat.(Stimulează poftade mâncare, alină

crampele la stomac.)– Cuișoarele pro-

vin din estul Indiei șidin Madagascar. Sefolosesc la sosuri și

prăjituri. (Se recomandă în ca-zul durerilor de cap și dinţi, ainflamaţiilor osoase și articu-laţiilor.)

– Ghimbirul este importatdin Asia și America de Sud.Frăgezește mâncărurile dincarne. (Calmează nervii, alinădurerile și tusea. Linișteșteconvulsiile intestinale și estefolosit împotriva răului demașină.)

– Kardamomul este impor-tat de obicei din India. Se fo-losește la condimentarea pre-paratelor pe bază de carne.(Boli digestive, stări de indis-poziţie.)

– Nucșoara este fructulnucului tămâios și provine dinIndonezia și Sri Lanka (ger-manii consumă 1/3 din întrea-ga recoltă). Se pune în salateși mâncăruri cu carne. Nu fo-

losiţi nucșoara mai veche deun an, pot apărea tot felul demicoze periculoase.

– Scorţișoara vine maiales din Sri Lanka (este defapt coaja unui copac). Se fo-losește la sosuri și prăjituri.Batoanele de scorţișoară suntmult mai aromate decât pra-ful. (Apără stomacul de ulcer,are efect afrodisiac.)

– Șofranul se cultivă înzona Mării Mediterane și înspecial în Spania. Se pune înorez și în cozonac pentru a leda o culoare galben-aurie. (A-re virtuţi diuretice și dezinfec-tante.)

●MORCOVII se curăţămai ușor dacă înainte de ope-raţie sunt băgaţi vreme de 5minute în apă clocotită, iar a-poi sunt clătiţi cu apă rece.

– Cumpăraţi morcovii fărăfrunzele verzi. Ele absorb u-mezeala din rădăcina caro-telor, iar aceștia devin seci.

– Morcovii tineri nu tre-buie curăţaţi cu cuţitul, ci cusare grunjoasă. Puneţi-i în-tr-un șervet, împreună cu unpumn de sare, apoi frecaţi-ienergic. Coaja se va îndepărtaușor.

– Morcovii cedează preţio-sul lor betacaroten numaicând sunt puși în contact cugrăsimea. De aceea se reco-mandă ca în salatele preparatedin ei să fie pus mereu untde-

lemn (nu doar iaurt).– Morcovul călit

în puţin untdelemncolorează frumossupele de legumesau carne.


– Atenţie! Odată gătiţi,morcovii trebuie consumaţi înaceeași zi. Se oxidează foarterepede și devin indigești, maiales pentru copii.

● MURĂTURILE vorfi ferite de mucegai dacă pesteele se pune un săculeţ dintifon cu 2-3 linguri de muștar.

– Borcanele cu murături lacare se umblă trebuie comple-tate cu câteva picături de al-cool. Ele împiedică acrirea șiformarea pânzei de mucegai.

– După ce terminaţi mură-turile din borcan, nu aruncaţiniciodată zeama acră care arămas. Pusă peste salata decartofi, îi dă acesteia un gustminunat.

●MUȘTARUL uscat îșirecapătă aspectul și gustuldacă este frecat cu puţin oţetși zahăr.

– Muștarul din borcan nuse mai usucă dacă deasupra sepune puţină sare.

● NUCILEuscate pot fitransformate înnuci proaspete,dacă le introdu-

ceţi într-un borcan cu apă,în care aţi dizolvat o lingurăde sare. După5-6 zile sepot consuma.Sunt ca a-tunci când leculegeţi dinpom.

– Dacăvreţi să regă-siţi savoareanucilor abiaculese din

pom, puneţi miezul de nucă laînmuiat, vreme de câteva ore,în lapte.

– Ca să împrospătăm nu-cile vechi, se sapă o groapă decirca 50 cm, adâncă și largă.Punem nucile vechi (de anultrecut) în ea, și după aceea leacoperim cu pământ. După 7-10 zile le scoatem. Gustul nu-cilor va fi cel al nucilor culesede curând.

– Dacă nucile nu sunt binepăstrate, mucegăiesc. Cel maibine e să le păstrăm într-unciur de făină sau într-o plasăcu ochiuri strâmte, așezate câtmai aproape de geam.

– Nucile râncezite pot firecuperate dacă sunt opăritecu apă sărată. Se lasăsă se răcească în apă,se strecoară, se maiclătesc o dată în apăcurată și se punsă se usuce peun șervet.

– Nucile vor fi decorticatefoarte ușor, fără să fie zdrobi-te, dacă le lăsăm la înmuiatpeste noapte în apă îndulcită.

– Nucile pentru creme,glazuri sau umpluturi nu se pi-sează în piuliţe, pentru că

devin uleioa-se. Ele trebu-ie date prinmașina de to-cat.

– Nucilepentru um-plutura pră-jiturilor seamestecă cualbuș și za-hăr.

● OMLETAare un gust exce-lent dacă pentrufiecare ou puneţi înea o lingură de caș-

caval sau brânză rasă.– Când pregătiţi omleta,

puneţi în castronul în carebateţi ouăle 2-3 cuburi mici deunt și preparatul va devenimai afânat.

– Omletele proaspete serup ușor dacă sunt umpluteimediat după coacere. Maibine lăsaţi omleta două-treiminute pe-o farfurie. Se va ră-suci mai ușor.

– Omleta dobândește ungust nemaipomenit dacă dupăce este gata, înainte de a fi ser-

vită pe farfurie, se amestecăcu o lingură de smântână.– Cele mai gustoase ju-

mări de ouă sunt cele prepa-rate pe baie de aburi.

● OREZUL are un gustdeosebit dacă înainte de a-lfierbe îl căliţi în puţină gră-sime (unt).

– Orezul nu mai este atacatde gărgăriţe, dacă în cutia încare este ţinut se pun câţivacăţei de usturoi necurăţaţi.

– Cu câteva picături de lă-mâie, adăugate în apa în carefierbe orezul, acesta devinealb ca zăpada.

– Orezul este delicios dacăîl amestecaţi, după ce a fiert,

Bucătărie

Vin de nuciÎntr-un borcan mare de 5 li-

tri, care se închide ermetic, pu-neţi 40 de nuci în coajă, ușorzdrobite cu ciocanul de șniţele.Adăugaţi 40 de bucăţi de zahărtos, iar deasupra turnaţi vin ro-șu bun, nu prea tare (cam 13grade). Puneţi recipientul în locrăcoros și întunecat. După 40de zile, se strecoară și se tragela sticle. E excelent!

Bucătărie


cu o jumătate de pahar deiaurt și mai picuraţi deasuprași puţin suc de lămâie.

– O linguriţă de suc de lă-mâie adăugat în apa în care sespală orezul, îl face mai alb șiîmpiedică boabelesă se lipească întreele la fiert.

– Orezul fiert“înflorește” fru-mos dacă după cel-aţi strecurat deapă și l-aţi clătitcu apă fierbinte,îl puneţi într-ocratiţă pe care oacoperiţi cu un șervet umed.

– Budinca de orez va fimai pufoasă dacă în lapte veţiadăuga și două linguri de griș.

– La deserturile preparatedin orez, zahărul se pune cândorezul este fiert, altfel bobulse întărește.

– Preparatele în care folo-siţi orez vor fi mai gustoase șimai afânate, dacă fierbeţi ore-zul separat până începe să în-florească.

● OȚET. Gustul unuioţet foarte concentrat se poateîndulci dacă lăsăm în el 24 deore un măr tăiat felii.

– Oţetul tulbure se poatelimpezi dacă se pune în el lap-te (2 linguri la 1 l de oţet).

●OȚETUL AROMATfăcut în casă este deosebit degustos, mai ales adăugat în sa-late. El poate fi preparat foartebine și în propriul “laborator”.Umpleţi o sticlă cu oţet alb debună calitate, băgaţi înăuntru2-3 fire de verdeţuri (mărar,tarhon etc.), legaţi bine sticla

la gură și lăsaţi-o să stea câ-teva zile în cămară. Atenţie:nu puneţi niciodată verdeţuriamestecate, ci numai un singursoi. Lăsaţi planta să rămână însticlă, până la consumarea

completă a oţetului.

– Puneţi doi că-ţei de usturoi în-tr-un vas și turnaţipeste ei două cănide oţet de mere.Lăsaţi să se ma-cereze cel puţin osăptămână. Dacăvreţi să-i accentu-aţi aroma, puneţi

mai mult usturoi.

● OUĂLE proaspete sealeg în următorul fel: oulproaspăt e mai transparent lamijloc decât la capete. Coajaunui ou proaspăt e aspră. Oulvechi are coaja lucioasă. In-troducem ouăle într-o soluţiede 125 g sare la 1 l de apă.Ouăle de o zi cadla fund, ouăle dedouă zile nu atingfundul, ouăle detrei zile plutesc lamijloc, ouăle depeste 5 zile plu-tesc la suprafaţă.

– Ouăle cucoaja crăpată sepot totuși fierbe,dacă le înveliţi înfolie de aluminiu.

– Ouăle tari se fierb 15 mi-nute în apă rece; ouăle cleioa-se se fierb 4 minute, în apădată în clocot; ouăle moi sefierb 3 minute, în apa dată înclocot.

– Ouăle fierbinţi, fiertetari, nu se mai lipesc la tăiat

de lama cuţitului, dacă înaintede folosire, acesta se înmoaieîn apă fierbinte.

– Coaja ouălor nu mai cra-pă la fiert, dacă în apa din vaspuneţi o lingură de oţet, iarînainte de a băga ouăle, le în-ţepaţi la vârf cu un ac.

– Dacă vreţi ouă fierteperfect, puneţi-le într-un cas-tron, turnaţi peste ele apă clo-cotită, puneţi capacul și aș-teptaţi 7 minute înainte de a lemânca.

– Răs-știut, dar, totuși, util:dacă vreţi să deosebiţi un oucrud de un ou fiert, învârtiţi-lepe masă. Oul crud se învârtegreu, în vreme ce oul fiert seînvârte ca un titirez.

– Ouăle care cad și sesparg pe podea trebuie presă-rate cu sare sau cu un pumn defăină. După un sfert de oră, leputeţi aduna cu un șerveţel.

– Ouălefierte pe carevreţi să le um-pleţi sau să lepuneţi în sala-te se curăţă decoajă ușor da-că imediat du-pă fierbere lespargeţi la ca-pul turtit și lebăgaţi în apărece.

– Ouăle îngheţate se potfolosi după ce au stat 2-3 oreîn apă foarte rece, sărată.

– Ouăle se pot păstra timpîndelungat în bune condiţiidacă li se unge coaja cu albușde ou. (Un albuș este suficientpentru circa 70 de ouă.)

Oțet din coajăde mere

Cojile de mere sunt in-troduse într-un vas și seacoperă cu apă amestecatăcu puţin oţet. Lăsăm totulla un loc mai cald, lângăsobă, timp de câteva săp-tămâni. Se obţine un oţetfoarte bun, pentru casă,fără nici o cheltuială.


– Păstrăm ouăle proaspeteun timp îndelungat, punându-le într-un coș și turnând pesteele apă clocotită. După ce s-ascurs, repetăm operaţia a douaoară.– Ouăle se păstrează câte-

va luni, dacă leungem cu untampon îmbi-bat în seu, uleide in sau învaselină. Selasă la aer casă formeze ocrustă și sepun în lădiţe,învelite fiecareîntr-o bucatăde ziar.– Spălarea

ouălor murda-re îndepărtea-ză stratul pro-tector care sedepune pe ele încă de la for-mare. Ouăle curate se stricămai repede și iau ușor mi-rosurile din frigider.– Ochiurile nu se mai

prind de fundul tigăii când seprăjesc, dacă grăsimea se a-mestecă cu puţină făină.

● OUĂ ROȘII. Pentruca ouăle să aibă o culoare uni-formă trebuie să procedaţi ast-fel: cumpăraţi numai ouă careau suprafaţa netedă, fără va-luri sau locuri poroase; înaintede a le fierbe, spălaţi-le în apăcu puţin detergent, apoi clă-tiţi-le și lăsaţi-le să se scurgă.– Pentru ca să prindă bine

culoarea, ștergeţi ouăle, îna-inte de a le pune la fiert, cusuc de lămâie sau cu apăamestecată cu oţet.

– Ca să fie culoarea vie,puneţi în ea o lingură de oţet.– Pentru ca ouăle să nu se

spargă, puneţi-le la fiert în apărece cu sare.– Ouă de Paști în culori

naturale puteţi obţine proce-dând în felul ur-mător:• sucul de

sfeclă crudă fa-ce ouăle roșii• cojile de

ceapă coloreazăouăle în galben• fiertura de

urzică sau de

spanac face o-uăle verzi.– Ca să fie

lucioase, după cele scoateţi dincutia cu vopsea,lăsaţi-le să se

usuce pe un carton de ouă,apoi ungeţi-le cu puţină slă-nină sau cu ulei vegetal.– Ca să fie estetice, așe-

zaţi-le în coșuri din nuiele îm-pletite, pe un șervet alb, cumarginile scoase afară.– Ouă câștigătoare sunt

cele pe care când le ciocniţi,veţi lăsa o suprafaţă liberă câtmai mică, acoperind cât maimult oul cu palma în care îlţineţi.

● PARME-ZANUL rămâneproaspăt și sepoate rade ușordacă e păstrat în

frigider, învelit într-o pânzăumedă.– În loc să-l înveliţi în hâr-

tie de pergament sau în celo-

fan, puneţi parmezanul într-unvas cu sare zgrunţuroasă. Înacest mod, se păstrează proas-păt luni de zile, se rade ușor șiare gustul de la început.

● PASTELE FĂINOA-SE (tăiţei, steluţe, fidea) nu sepun în supe de la început. Lă-sate în ele o vreme îndelun-gată, le schimbă gustul, seumflă prea tare și devin neplă-cute la gust. Pastele se fierbseparat, în apă sărată, se stre-coară, se limpezesc cu apă re-ce, apoi se adaugă la supă și selasă să mai dea într-un clocot.– Puneţi o linguriţă de unt

și sare în apa în care fierbeţipastele făinoase. Nu se va maiforma spumă, iar pastele nu sevor lipi de vas.– Pastele făinoase primesc

un gust foarte bun, dacă prăjiţiîn tigaie bucăţele mici de pâi-ne, pe care apoi le amestecaţicu macaroanele sau tăieţeiibine scurși de apă, dar cât suntîncă fierbinţi.– Pastele făinoase se fierb

într-o cantitate mare de apăclocotită și sărată (la 250 gpaste, 3 l apă și 12 g sare).Pastele se aruncă dintr-o datăși foarte repede în apă, se fierbpe foc viu, ca să dea repede înclocot pentru a nu se lipi defundul vasului.– Pastele fierte al dente se

digeră mai ușor decât cele moiși ţin de foame vreme mai în-delungată.

●PĂTRUNJEL. Ca sărămână proaspăt și aromat,pătrunjelul verde nu trebuieţinut într-un borcan cu apă, ciîntre două farfurii adânci.

Bucătărie

Rețetăbătrânească

Ouă-n două

Ingrediente: 2 ouă, 1nucă de unt, sare, piper.

Mod de preparare: •Într-o tigaie rotundă dintuci sau din porţelan puneţisă se topească bucata de untși săraţi-o. Când untul înce-pe să se aurească, vărsaţidoar albușele de ou și lăsa-ţi-le să se prindă. • Cândsunt legate, adăugaţi gălbe-nușurile și lăsaţi-le câtevasecunde. Nu le săraţi nicio-dată, fiindcă fac pete albe.

Bucătărie


– Înainte de a toca pătrun-jelul, înmuiaţi-l scurt în apăfierbinte. Se toacă mai ușor șigustul i se accentuează.– Pătrunjelul rămâne proas-

păt 10 zile, dacă este stropit cupuţină apă rece, pus într-opungă de plastic și ţinut înfrigider.– Pătrunjelul se găsește

atât sub formă simplă, cufrunze plate, cât și frezat (haz-maţuchi). Preferaţi-l pe pri-mul, căci este mult mai parfu-mat. În schimb, pătrunjelulcreţ poate servi drept garniturăoriginală: lăsaţi-l câteva mi-nute într-o tigaie cu ulei în-cins, apoi serviţi-l alături depește sau de friptură, așa cumeste, cu firele întregi.– Pătrunjelul verde, tocat

mărunt, amestecat cu ulei,sare și câteva picături de lă-mâie, se pun într-un borcanmic, legat la gură pentru caaromele să nu se evapore. Unsandvici cu unt, garnisit cu olinguriţă din acest amestec,are gust plăcut și vă asigură

toate vitaminele de ca-re aveţi nevoie pestezi.

– Pătrunjelulverde poate de-veni un acompa-niament deliciospentru fripturi șialte preparate dincarne, dacă e pră-jit repede în unt.Spălaţi-l bine înapă rece, zvânta-ţi-l într-un șervet,apoi căliţi-l în untîncins, pe toate păr-

ţile. Când preparaţifripturi la tavă, puneţi fire

de pătrunjel cu rădăcină cutot. Mâncarea primește o aro-mă divină.

● PÂINEA se păstreazăfoarte bine dacă imediat dupăce o cumpărăm, o tăiem felii,o punem într-o pungă de plas-tic și o băgăm în frigider.Scoateţi-o cu câteva minuteînainte de a o pune pe masă șiveţi mânca pâine proaspătă.– Pâinea rămâne proaspătă

multă vreme, dacă în vasul depăstrare se pune un măr sauun cartof curăţat.– Pâinea tăiată felii rămâ-

ne proaspătă, dacă peste coșulîn care se află, puneţi o hârtieunsă cu unt.– Dacă nu

aveţi o cutiespecială pen-tru pâine, ţi-neţi-o într-unvas de sticlăsau email, pefundul căruia se pune o feliede cartof curăţat sau o grămă-joară de sare.Astfel, pâinea seva păstra proaspătă.

– Pâinea proaspătă trebuietăiată cu un cuţit încălzit înfoc. Atunci nu se mai sfărâmăatât de rău.– Pâinea veche devine iar

proaspătă dacă o ungem cupuţină apă și o băgăm câtevaminute la cuptor.– Pâinea de graham sau de

tărâţe de grâu nu se mai fărâ-mă când o tăiaţi, dacă înaintede folosire o puneţi două orela frigider.

Rețete de pâinenaturiste

Pâine coaptă la soare:crupe de cereale măcinate cumorișca de cafea, 500 g crupede grâu, 500 g crupe de seca-ră, 200 g stafide, 1 lingurăulei, 2 linguriţe sare, puţin chi-men. Se înmoaie cu puţinăapă toate și se frământă binecoca să nu se lipească demâini. Se întinde foaia și setaie bucăţi, care se usucă lasoare sau pe calorifer, sub40°C. Se păstrează în pungide plastic, la frigider.

Pâine varianta 1: 200 gcrupe de grâu, 200 g crupe deorez și 100 g seminţe de in sefrământă cu puţină apă. Seadaugă 250 g stafide (crește).

Pâine varianta 2:

în loc de a se în-muia amestecul demai sus, se pot ră-zui și încorpora ojumătate kilogram

de mere.Pâine varianta 3: o

jumătate kilogram de roșii,sare, plus amestecul de maisus.Aceste turte se pot realizacu carote răzuite, cu adaos de


nuci, stafide, miere, seminţede mac, chimen.

Pâine cu ulei. Se pun ce-reale la încolţit, se dau prinmașina de tocat carne, se fră-mântă cu ulei și sare.

● PEPENII GALBENIse verifică dacă sunt copţi,apăsându-se la capătul opusvrejului, acolo unde a fostfloarea. Dacă locul e moale,pepenele e copt.

● PERELE. După ce lecurăţaţi de coajă, stropiţi-leimediat cu câteva picături delămâie. Nu se vor mai înnegriașa de ușor.

– Când puneţi perele în că-mară, pe raft sau într-o cutie,așezaţi-le cu codiţa în jos.

– O picătură de ceară pusăpe codiţa perelor lepermite o conser-vare mai bună.

● PEȘTELEse cunoaște dacă ebun, proaspăt, du-pă următoarele in-dicii: • miroase aproaspăt • urechileîi sunt roșii sânge-rânde • ochii îi suntstrălucitori și nuafundaţi în cap •pielea lucioasă • solzii se scotcu greutate • când înfigi de-getul apăsat în carne, nu ră-mâne urmă.

– După ce se îndepărteazăhârtia în care a fost ambalat,peștele se învelește într-unșervet udat cu oţet. Se păs-trează într-un castron de inoxsau într-un vas emailat.

– Când peștele miroase aglod (noroi), i se vâră în gură

o linguriţă de oţet, având grijăde a-i ţine urechile închise,pentru ca oţetul să pătrundă încorp. Aceasta se face înaintede a-l curăţa de solzi și demăruntaie.

– Curăţirea peștelui ţinelocul de frunte în pregătirealui. Unii cred că peștii cu pie-lea netedă (fără solzi) – ca

somnul, cega,nisetrul – nu serad. Dar pielealor nu-i curatăși trebuie ușorrasă în maimulte ape, până

devine albă.Zgârciul dinșira spinării sescoate după ces-a fiert peș-tele, crestân-du-i pieliţa de pe cap și tră-gându-l afară. Linul are pieleaneagră, năclăită, de aceea securăţă ori înmuindu-l repedeîn apă clocotită și apoi se rade,ori se freacă pielea cu cenușă

și apoi se limpezește în câtevaape reci. Bibanul și șalăul micse curăţă trăgându-le mărun-taiele pe urechi. Bronhiile deasemenea se scot la pești, iarla prepararea mâncărurilor, lacei mai mulţi li se înlătură ari-pioarele, atât cea codală, cât șicele de pe burtă.

– Peștele se curăţă ușor da-că se face o incizie la baza co-zii și se împing solzii cu dege-tul în sus (spre cap).

– Peștele se curăţă de solzimult mai ușor, dacă e scufun-dat o dată în apă clocotită,apoi în apă rece.

– Peștele se curăţă ușor desolzi cu ajutorul răzătoareimari.

– Peștele oceanic îngheţatse prepară imediat cum l-aţicumpărat. Dacă nu aveţi timp,îl lăsaţi nu mai mult de 24 deore să se dezgheţe la frigidersau într-un loc foarte rece, 1-5grade.

– Pentru a dezgheţa pește-le, vârâţi-l într-o pun-gă de plastic și cu-fundaţi-l în apă cal-dă.

– Peștele sărat sedesărează ușor pu-nându-l într-un vascu apă călduţă (câtsă-l acopere bine), încare adăugaţi o feliegroasă de miez depâine și puţin laptedulce, ori câţiva car-

tofi fierţi întregi.

– Peștii cu pielea groasă seţin o oră în sifon sau în Coca-Cola, înainte de a fi preparaţi.Se clătesc bine cu apă rece,apoi se zvântă într-un prosop.

Bucătărie

“Cafea” de familie

Prăjiţi bine și măcinaţi fintoate resturile de pâine, pes-met, prăjituri, biscuiţi. Măsu-raţi o ceașcă, puneţi-o la fiertîntr-un vas împreună cu 1,250litri lapte. Când dă în clocot,trageţi vasul deoparte, filtraţiși serviţi “cafeaua” imediat.

Bucătărie


– Pentru a-și menţine gus-tul de proaspăt, este recoman-dabil ca sărarea peștelui să sefacă numai în momentul pre-parării.– Se știe că peștii se desfac

ușor când îi fier-bem; carnea lorse curăţă de peoase fără să oatingem. Pen-tru a împie-dica lucrul a-cesta, punem înapă puţin oţet bun.– La fierberea înăbușită a

peștelui, între vas și capac sepoate pune un șervet ud, carereţine o bună parte din miro-sul degajat în timpul fierberii.O fierbere prelungită dena-turează mult atât gustul pește-lui, cât și valoarea sa alimen-tară.– Oasele mici din carnea

peștelui dispar, dacă în apaunde îl fierbeţi adăugaţi unpumn de măcriș sau dacă îna-inte de a-l băga la cuptor, îlfrecaţi cu aceeași plantă. Mă-crișul distruge oasele subţiri.– Înainte de a prăji peștele,

puneţi-l câteva minute într-unvas cu lapte. Carnea lui va de-veni foarte fragedă.– Înainte de a frige filéul

de pește, ungeţi-l cu puţin sucde lămâie. În acest mod, car-nea devine foarte tare și nu semai fărâmă în tigaie.– Filéurile de pește (ca și

cotletele și șniţelele) se ardrepede dacă înainte de prăjirele tăvăliţi prin prea multă făi-nă. Ca să rămână aurii, înlă-turaţi surplusul de făină.

– O lingură rasă de caș-caval amestecată în oul princare treceţi peștele înainte dea-l prăji, îi dă acestuia un gustminunat.– Când peștele urmează săfie prăjit, este bine ca îm-pănarea cu făină, mălaisau pesmet să se facă cupuţin timp înaintede punerea lui în ti-gaie. În felul acesta,crusta nu se va mairupe și peștele n-o să

fie prea gras.– Fileurile de pește cu pie-

le groasă (macroul) se curbea-ză la fript. Dacă înainte de a lepune în uleiul încins, le cres-taţi pielea cu un cuţit ascuţit,își vor păstra forma iniţială.– După ce frigeţi peștele,

vaporizaţi fiecare bucată, câteste încă fierbinte, cu oţet demere. Le va conferi o savoarepicantă, atenuând mirosul demâl.– Peștele fript nu se mai li-

pește de tigaie, dacă pu-nem în ulei câteva bucă-ţele de unt sau rondelede lămâie.– Mirosul

de pește nu semai răspân-dește când es-te gătit, dacă în cuptor se puncâteva frunze de eucalipt.– Mirosul de pește iese

mai ușor de pe mâini dacăînainte de a ne spăla cu săpun,ne frecăm palmele cu zaţ decafea.

● PIFTIA este mai gus-toasă dacă se pune carnea lafiert în apă rece.

● PIPERUL nu trebuieţinut pe raftul din bucătărie, ciînchis ermetic, într-o cutiepusă în frigider. Gustul pipe-rului este dat de esteri volatilicare la căldură se evaporă.

● PIUREUL DE CAR-

TOFI dobândește un gust ex-celent dacă atunci când e gata,adăugaţi în el 2-3 linguri defrișcă.– Dacă alături de cartofii

pe care îi puneţi la fiert adău-gaţi și bucăţele de ceapă, nudoar că piureul va fi mai gus-tos, dar va deveni mai pufos.Iar dacă vreţi să daţi lovitura,adăugaţi la urmă o lingură debrânză rasă.– Pentru ca piureul de car-

tofi să fie alb și pufos, îi adău-găm la sfârșit un albuș de oubătut spumă.– Piureul de cartofi se pre-

pară mai repede și are gustmult mai bun, dacă în apa defiert puneţi o bucăţică de unt.– Piureul de cartofi va ieșipufos, dacă i se adaugălapte clocotit. Lap-tele rece sau chiarcălduţ întăreștecartofii.– Dacă vreţisă obţineţi unpiure de car-

tofi delicios, nu fierbeţi carto-fii, coaceţi-i la cuptor sau peplită, înveliţi în foaie de alu-miniu. Când sunt gata, zdro-biţi-i cu o furculiţă, adăugaţi,cât sunt încă fierbinţi, unt șilapte. Nicidecum apă.– Cartofii vechi (de anul

trecut) dobândesc un gustdeosebit când îi faceţi piure,


dacă îi fierbeţi cu 1-2 foi dedafin sau ţelină.

● PLĂCINTELE cufructe nu vor murdări cuptoruldacă înfigeţi în ele câtevamacaroane găurite la mijloc.

● PORTOCALE. Indi-ciul că portocalele pe care lecumpărăm sunt coapte șiproaspete este greutatea lor.Cântăriţi, deci, în mână, o por-tocală, înainte de a o cumpăra.Dacă e grea, e semn că e bună.Dacă e ușoară, e semn că esteprea coaptă. Când portocalelesunt îngheţate se observă a-proape de coadă o pată mareși galbenă.

– Portocalele se păstreazăînfășurate în hârtie subţire,fiecare în parte.

– Coaja de portocală (saulămâie) rasă se usucă pe o far-furie și se macină în acelașitimp cu zahărul. Veţi obţineun zahăr farin aromat.

● PRĂJITURILE suntmult mai gustoase dacă tavaîn care le coacem se unge – nucu untdelemn sau untură – cicu unt.

– Prăjiturile vor fi maiușoare, dacă folosiţi făină în-doită cu fe-culă (amidonde cartofi).

– Prăjitu-rile iau o cu-loare frumoa-să, dacă seung pe dea-supra, înaintede a le băgala cuptor, cucafea cu lap-te.

– Prăjiturile nu seard deasupra atuncicând sunt în cuptordacă, pe la jumătateacoptului, se așeazăpeste ele o hârtie albă,groasă, unsă cu untsau ulei.

– Prăjiturile nu semai ard dacă puneţiun strat de sare grun-joasă între tabla cup-torului și fundul for-mei în care se coc.

– Când puneţi ra-hat sau stafide în prăjituri,daţi-le mai întâi prin făină.Se vor încorpora uniform înaluat.

– Prăjiturile se scot ușordupă coacere, dacă puneţi pefundul formei foaie de alu-miniu.

– Prăjitura cu fructe pusedeasupra, pe aluat, nu se maiînmoaie dacă printre fructe sepresară puţin griș.

– Fructele pentru tarte potfi înlocuite cu gem (de zmeurăsau căpșuni).

– Ștrudelul cu mere devinemai aromat, dacă amestecăm3 linguri de gem de gutui în

umplutura demere.

– Rulada cunuci se taienumai dupăce se răcește.

– Pentrua-și păstra a-roma și frăge-zimea, pră-jiturile uscate(fără cremă),

de casă (cornuleţe, fursecuri)se păstrează cel mai bine încutii de pantofi, din carton,așternute pe fund cu hârtiecurată.

– Puneţi prăjiturelele întă-rite într-o cutie de plastic, îm-preună cu un măr. Peste câte-va zile, vor fi ca proaspete.

– Prăjiturile uscate nu seusucă dacă le ţineţi într-o cutiemetalică sau într-un borcan desticlă închis ermetic, adău-gând în vas și o bucată de za-hăr. Pe fundul recipientuluipuneţi și o bucată de hârtie ab-sorbantă.

● RÂNTAȘ.Având în vederecă grăsimile arsenu sunt prea sănă-toase, pregătiţi

rântașul fără untură sau ulei.Puneţi pur și simplu făina întigaia încinsă, lăsaţi-o pânădevine aurie, apoi stingeţi-ocu lichid: apă fierbinte, zeamăde carne etc.

– Rântașurile se sting în-totdeauna mai întâi cu lichidrece, ca să nu facă cocoloașe.

Bucătărie

Esență de portocalepentru limonadă– Cojile de portocală pe

care nu le întrebuinţăm (tăia-te cât mai subţire) – de la 10fructe – se închid bine într-osticlă cu spirt alimentar. Dupăzece săptămâni se strecoarălichidul și esenţa se întrebu-inţează pentru limonade șimâncăruri.

Bucătărie


● RIDICHI. Gustul iuteal ridichilor poate fi înlăturatdacă după ce le dăm pe răză-toare sau le tăiem felii, le tre-cem printr-un jetde apă rece.

– Ridichile ră-mân proaspete da-că le vârâm cufrunzele în apărece și cu bulbiiroșii în sus, ca unbuchet de flori.

● ROȘIILEse întăresc dacă seţin 2-3 ore în apăsărată (un pumnde sare la 1 litrude apă).

– Roșiile moi devin iarășitari dacă sunt lăsate vreme de15 minute în apă rece, de lafrigider.

– Roșiile se curăţă ușor decoajă dacă sunt scufundate înapă care clocotește.

– Roșiile se mărunţesc ex-trem de ușor (pentru supă sausos) dacă se dau pe răzătoareamică. Tăiaţi-le la un capăt,apoi daţi pulpa pe răzătoare.

Veţi rămâne în mână doar cupieliţa.

● RULADELE DINCARNE ori mâncărurile pe

bază de carne bă-tută sunt mult maigustoase dacă suntpuse cu o zi înain-te într-o marinatădin untdelemn șiusturoi tocat.

– Rulada dincarne de pasăresau porc se scoatedin cuptor înaintede a fi gata, se scotaţele și apoi sepune din nou întavă la copt. Se vaumfla și va fi deo-

sebit de gustoasă.●SALAMUL

se păstrează proas-păt dacă se ungecu unt pe partea tă-iată.

– Soiurile de salam cu pie-liţă uscată, care se desprindegreu (salamul de Sibiu, bănă-ţean, ghiudemul, babicul)trebuie înmuiate o jumătate deminut în apă rece. Se vor

curăţa extrem de ușor.– Pieliţa de pe sa-

lamul uscat se înlăturămai ușor dacă îl înve-lim un sfert de oră în-tr-o cârpă umedă.

– Vreţi ca salamulsă reziste mai multăvreme la frigider? În-veliţi-l complet într-ofoiţă de aluminiu demenaj.

● SALATA VER-DE dobândește un gustmai picant, dacă în loc

de ulei, amestecaţi sucul delămâie sau oţetul cu unt topit.– Florile de capucină (col-

ţunași portocalii), adăugateproaspete în salata verde, vorservi și de condiment, și dedecor. Petalele au un gustpipărat. (Se potrivesc și cu omâncare de fasole verde.)

– Foile veștede de salată seînviorează pe loc dacă în apaîn care le spălăm punem câte-va felii de cartofi cruzi. Lăsaţisalata să stea împreună cu ei10 minute.

– Salata ofilită devine dinnou proaspătă, dacă în apa încare o spălaţi adăugaţi o lin-gură de zahăr.

– Salata verde și legumelede primăvară rămân proaspetechiar și o săptămână dacă suntţinute în cutii de plastic careînainte de a fi băgate la frigi-der, sunt clătite cu apă rece.

● SANDVICIURI. Înserile cu musafiri, sandviciu-rile rămân mai mult timpproaspete dacă sunt așezate înprealabil pe o cârpă umedă.Când le serviţi, le așezaţi peplatou.

● SAREA nu se mai li-pește în solniţe, dacă puneţi pefundul lor o bucăţică de su-gativă. Absoarbe umiditateape loc.

– Puneţi alternativ, într-unvas de lut sau ceramică, unstrat de ierburi aromate – pă-trunjel, ceapă verde de arpa-gic, tarhon etc. – și un strat desare grunjoasă pisată. Umpleţirecipientul și închideţi-l bine.Iarna, puteţi lua cantitatea do-rită pentru a parfuma o supăsau o friptură.

Roșii uscate la cuptorCumpăraţi un kilogram de ro-

șii mijlocii, bine coapte. Spăla-ţi-le, tăiaţi-le în două și presăraţipe ele sare grunjoasă. Puneţi-lepe o folie de aluminiu unsă cuuntdelemn, cu faţa în jos. Puneţiroșiile într-o tavă și daţi-le la cup-tor minimum 4 ore, la 1300. Aran-jaţi roșiile într-un borcan și tur-naţi deasupra ulei de măsline.Sunt un ingredient care figureazăîn majoritatea reţetelor italienești.


Bucătărie

● SARMALE. Adău-gaţi la prepararea sarmalelorde post 200-300 g nuci pisateși așteptaţi. Felicitările nu vorîntârzia să apară.

– Sarmalele ies mai gus-toase când sunt fierte la focdomol, în vase acoperite, cucel puţin o zi înainte de con-sum, sau când sunt fierte învase speciale, de lut, în cuptorde cărămidă.

– Foile de viţă-de-vie sepun cu faţa (partea lucioasă)la exterior, atunci când facemsarmale.

● SCOICILE se desfacmai ușor dacă sunt ţinute ovreme în frigider sau scufun-date câteva secunde în apăclocotită.

● SFECLĂ ROȘIE.Pentru ca atunci când curăţaţisfecla roșie mâinilesă nu vi se păteze,înmuiaţi-le înainte,repede, într-un vascu oţet.

– Coaja de pesfecla fiartă se înde-părtează foarte ușordacă o ţineţi o vremesub apă rece.

● SLĂNINU-ȚA trebuie pusăcâteva minute în apărece înainte de a fipusă la prăjit. Nu semai chircește, nu se arde și-șipăstrează mai bine gustuliniţial.

– Feliile de șuncă nu-șipierd culoarea dacă vor fi un-se cu albuș de ou.

● SMOCHINELE seconservă excelent dacă sunt

puse într-o cutie de metal,alternând un rând de fructecu un rând de foi de dafin.Fructele vor dobândi un gustdelicios și vor ţine mai mult(ultimul strat trebuie să fiedin foi de dafin).

● SOSURILE în careadăugaţi pătrunjel vor fi maiparfumate dacă înainte dea-l toca, ţineţi pătrunjelul 10minute în puţină apă caldă,pe care o adăugaţi în sosodată cu pătrunjelul tocat.

– Sosul de la fripturidevine cu mult mai gustosdacă puneţi în el o felie demăr și mult mai parfumatdacă la urmă adăugaţi un firde praf de cafea.

– Îndată ce aţi preparatsosul pentru friptură ungeţi-isuprafaţa fierbinte cu o bucă-

ţică de unt, în-fiptă în furculi-ţă. Stratul de untnu va permitesosului să seusuce și să for-meze deasuprao pojghiţă.

– Dacă pu-neţi iaurt în so-surile fierbinţi,lucrul acestatrebuie făcut lasfârșit. Sosul numai are voie să

clocotească, altfel se taie.– Vinul alb din sosuri

poate fi înlocuit cu 2 linguriţede zahăr dizolvate în oţet.

– În sosurile pe bază defăină, folosiţi laptele în loculapei. Le dă un gust de o miede ori mai bun.

– Când sosul este preasărat, adăugaţi în el o bucăţicăde zahăr cubic și lăsaţi-o câte-va secunde. Va absorbi sur-plusul de sare.

– Sosul de făină nu vaavea cocoloașe, dacă făina seva dizolva în apă sărată.

– Sosul de roșii va avea ungust deosebit, dacă după ce în-cepe să fiarbă îi adăugaţi o ju-mătate de linguriţă de zahăr.

– Toate preparatele cu sosvor fi mai gustoase dacă lefierbeţi în cuptor la foc potri-vit, ca sosul să se formeze în-cet.

● SPANAC. Piureul despanac e mai omogen și maigustos, dacă în momentulcând este gata îi adăugăm,luând vasul de pe foc, un găl-benuș de ou, care trebuie a-mestecat repede.

● STAFIDE. Dacă îna-inte de folosire ţineţi o jumă-tate de oră stafidele în apăcaldă cu puţin suc de lămâie,

Sos caramelAmestecaţi 50 g zahăr cu

4 linguri de apă, puneţi-l în-tr-un recipient și băgaţi-l lacuptor vreme de 4-5 minute.

Sos chinezesccu oțet

Amestecaţi bine 2 linguride gem de prune, două lin-guri de mere rase pe răzătoa-rea mică, 2 linguri de oţet demere, 1/2 lingură de zahărtos. Se adaugă la fripturi,pește, cartofi prăjiţi, legumefierte. Puteţi condimenta du-pă gust.

Bucătărie


nu se mai duc la fund în aluat.Dacă înainte de a le pune încocă le amestecaţi cu o lin-guriţă de rom, dau prăjituriloro aromă deosebită.

– Stafidele se păstrează larăcoare și la loc uscat.

– Dacă stafidele și-au pier-dut prospeţimea, curăţaţi-le decodiţe și opăriţi-le în apă ușorîndulcită cu zahăr.

●STRUGURIIse păstrează multăvreme dacă le ungeţicu ceară (de la lu-mânare) codiţa undea fost tăiat ciorchi-nele. În felul acesta,strugurii vor ţinemultă vreme fără săse stafidească ori să se strice.

– La fel de bine se păs-trează și dacă ciorchinii suntsuspendaţi pe o sârmă, într-ocameră uscată și luminoasă.

● SUCURILE DEFRUCTE care nu conţinconservant trebuie păstrate larăcoare și întuneric pentru cavitaminele să nu se piardă.Sticlele începute nu trebuieţinute mai mult de 2-3 zile înfrigider.

– Pentru a obţine o canti-tate mai mare de suc de citri-ce, înainte de a le stoarce, bă-gaţi portocalele, lămâile saugrepfruturile vreme de 20 desecunde în cuptorul încins.– Vitamina C din fructele

proaspăt stoarse nu rezistămai mult de două ore. Sucu-rile trebuie băute imediat.Limonadă de fructeLa o sticlă de apă proas-

pătă, nefiartă, sau apă mine-

rală, se pune 1/4 de litru dezeamă de struguri sau de fruc-te și puţină zeamă de lămâie.Îndulciţi după gust, cu puţinămiere sau cu zahăr.

Limonadă cremăde gheață

Bateţi bine 2 linguri desmântână dulce cu 2 linguri dezeamă de fructe, apoi adăugaţi

apă minerală până se umplesticla. Serviţi cu bucăţele degheaţă.Limonadă americană

La 1/2 de lămâie, 1 lingurăde zahăr, 1 lingură de sirop defructe de culoare roșie, 1 lin-gură de gheaţă pisată, 1 paharde apă minerală. Amestecaţizeama de lămâie, zahărul și si-ropul, adăugând mai târziugheaţa și apa mine-rală. Dregeţi-i gus-tul cu coajă de lă-mâie și serviţi-o cupaiul.

● SUFLEU-RILE se servesccalde și se vor pre-găti cu maximum o oră înaintede-a fi servite. Este indicat caele să se coacă în vase capito-nate cu zahăr caramelizat, casă asigure formarea sosului(siropului).

– Dacă sufleurile pe carele preparaţi vor avea în com-

ponenţă și puţină drojdie debere, acestea vor deveni multmai afânate.

– Când puneţi la copt su-fleuri, ușa cuptorului trebuiesă fie închisă etanș, altfel al-bușurile bătute conţinute înaluat se vor “dezumfla”.

● SUPA DE CARNEdevine aurie dacă se pun câte-va coji curate de ceapă, înain-te de a da în clocot.

– Nu puneţi prea multăsare în supă! Prin fierbereacărnii vreme îndelungată înapă sărată, două treimi dinplumbul conţinut în oase ieseîn zeamă. În schimb, fărăsare, otrava rămâne nedizol-vată. Iată de ce experţii nesfătuiesc să punem sare însupă, abia după ce carnea ebine fiartă.

– Pentru pregătirea uneisupe gustoase din carne devacă, se alege bucata cea maibună și anume, de la coadă,care are și os. În cazul cândfaceţi supa cu pulpă saumușchi, e necesar să se adau-

ge și o bucată derasol cu os.

– Pentru osupă bună depasăre, se reco-mandă folosireaunei găini, acărei carne estemai gustoasă de-

cât cea a puilor.– Când din găina din care

se face supă urmează să sepregătească o friptură, este ne-cesar ca pasărea să fie pusă lafiert cu apă fierbinte; în felulacesta friptura va fi mai gus-toasă.


– Dacă vreţi ca găina pecare o puneţi în supă să fiarbămai repede, frecaţi-o bine pepiele cu zahăr. Se înmoaieimediat.

– Pentru ca o supă de car-ne să fie gustoasă, trebuie săfiarbă cel puţin trei ore. Pânăse ia spuma, se pune la fociute. După aceea, se lasă pefoc domol, cu un capacsprijinit pe gura vasului cu olingură.

– Pentru ca supele decarne ori ciorbele să rămânăfrumoase și cla-re, imediat cumse ia un rând despumă, se adau-gă în oală un de-get de apă rece.Apoi se spumu-iește din nou. O-peraţia se repetăpână ce s-a luattoată spuma.

– O supă tul-bure poate filimpezită adăugându-i, când eaproape gata, un vârf de cuţitde bicarbonat de sodiu.

– Supa de carne tulbure selimpezește imediat dacă pu-neţi să fiarbă în ea vreme de10 minute, 2-3 coji de ou.

– Dacă aţi uitat să adunaţispuma supei de carne, luaţivasul de pe foc și adăugaţi unalbuș de ou nebătut. Acesta vacoagula resturile de spumă,limpezind astfel supa.

– Dacă vreţi să scoateţigrăsimea unei supe din carne,udaţi o cârpă curată din bum-bac, așezaţi-o pe strecurătoareși apoi turnaţi supa. Toatăgrăsimea va rămâne pe cârpă.

– Zarzavaturile nu se fo-losesc la supe și ciorbe înaceeași proporţie. Ţelina, păs-târnacul și pătrunjelul, caresunt mai aromate, se pun încantităţi mai mici. Morcovulși prazul se pun în cantităţiduble.

– Nu uitaţi: supele dulci sepresară cu pătrunjel verde to-cat, ciorbele acrite cu borș saulămâie se presară cu leuștean,iar în supele acrite cu zeamăde varză se adaugă mărar.

– Supele și ciorbele devinmai gustoasedupă aproxima-tiv o jumătate deoră de la ultimulclocot. Deci, lă-saţi-le să se “o-dihnească”. Îna-inte de a fi ser-vite la masă,este bine să fiepăstrate la cald,pe aragaz, lângăflacără.

– Conservarea supei decarne în congelator este foartepractică. După ce zeama a fostdegresată și filtrată, se măsoa-ră cantităţile necesare pentruo masă, turnându-se în reci-piente potrivite. În momentulutilizării, supa congelată seintroduce într-o oală și sepune pe foc. Va fi la fel degustoasă ca cea pregătită înziua respectivă.

● SUPA DE LEGUMEdobândește o aromă deosebitădacă atunci când o luaţi de pefoc puneţi în ea 2-3 felioare deţelină tăiată subţire sau frunzede ţelină și acoperiţi oala cucapac.

– Supa de fasole boabe șilinte dobândește un gust in-tens dacă înainte de a o servila masă, după ultimul clocot,puneţi în oală un căpăcel deoţet sau de vin roșu.

– Supa va avea o culoareplăcută, dacă va fi dreasă cupuţin morcov mărunţit și călitîn grăsime.

– Dacă în oala în care aţipus supa la fiert, apa a scăzutfoarte mult, se face comple-tarea necesară folosind apăcaldă. Apa rece tulbură supa.

– Pentru ca supele cremăsă fie mai gustoase și să aibă omai mare valoare nutritivă,înainte de a fi servite, se adau-gă unt proaspăt, gălbenuș deou, zeamă de lămâie, smân-tână, verdeţuri.

● SUPĂ DE PÂINE –Fierbeţi resturile ușoare depâine în apă amestecată cu olingură de Vegeta. Când se în-moaie, treceţi-o printr-o sită șiserviţi-o ca supă, adăugânddeasupra unt și ceapă prăjită.

● ȘAMPANIE. Dacă osticlă de șampanie rămâneîncepută mai mult de 4 zile îșipierde acidul, trezindu-se. Da-că vreţi să redevină acidulată,puneţi în sticla de șampanie ostafidă. Lichidul va deveni dinnou pișcăcios și spumos, iargustul nu i se va schimba.

– Sticla de șampanie des-chisă își păstrează eferves-cenţa dacă se vâră în gâtul eicoada unei linguriţe de metal.

– Sticla de șampanie sedeschide foarte ușor, dacă înloc să învârtiţi dopul, învârtiţisticla, ţinând dopul fix.

Bucătărie

Bucătărie


● ȘNIȚELELE devinextrem de gustoase și crocan-te, dacă în loc să folosiţi pes-met, le tăvăliţi prin fulgi deporumb. Sfărâmaţi-i înaintecu o sticlă, așezaţi într-o hârtiecurată, pliată în două.

– Crusta șniţelelor și a căr-nii de pasăre gătită pané de-vine extrem de delicată și decrocantă dacă în compoziţiaprin care se tăvălesc adăugaţiun vârf de cuţit de praf de copt.

– Pesmetul amestecat cuseminţe de mac sau susan faceșniţelele foarte gustoase.

– Când bateţi carnea pen-tru șniţele sau fripturi, fundulde lemn să nu fie uscat, pentrucă absoarbe tot sucul. Ume-ziţi-l puţin, înainte de a-l în-trebuinţa.

– Pentru ca învelișul de ouși făină al șniţelelor să nu selipească de tigaie, puneţi înoul pe care îl bateţi câteva pi-cături de untdelemn.

– Înainte de a prăji șniţe-lele, ungeţi-le cu ulei și lăsa-ţi-le timp de 2-3 ore la frigi-der. Vor fi mai fragede.

● TORTU-RILE se taie u-șor, fără să se sfă-râme, dacă înain-te de folosire cu-

ţitul se înmoaie înapă fierbinte. Repe-taţi operaţia la fie-care nouă bucată pecare o tăiaţi.

– Pentru ornatultortului, întoarceţio cratiţă cu gura înjos și așezaţi tortulpe ea. Îl puteţi în-vârti ușor (pentru

a-l unge cu frișcă pe toate păr-ţile) și-n plus, înălţimea de lu-cru este optimă.

– Dacă se presară tortul cupuţin amidon, glazura întinsădeasupra nu se va lăsa.

● ȚELINA capătă ade-sea, după fierbere, o culoareurâtă, gri. Pentru a rămânefrumoasă și albă, înainte defierbere, puneţi-o într-un vascu apă amestecată cu oţet.

● ULEIULîn care se prăjesccartofii nu-și mo-difică culoarea șise va putea folosi

de mai multe ori, dacă în vasulunde se păstrează se pune ocoajă de ou.

– Uleiul rămas după prăji-re mai poate fi utilizat o dată,dacă se va strecura și se voradăuga câteva picături de sucde lămâie.

– Untdelemnul devine rân-ced în atingere cu aerul. Pen-tru a împiedica stricarea lui, setoarnă deasupra 25 cl de ţuicăbună, la fiecare sticlă de unlitru, astfel încât să fie bineumplută, bine astupată și ţinu-tă în picioare. În felul acestauntdelemnul se păstrează mul-tă vreme fără a-și strica gus-tul. Ţuica plutește deasupra

uleiului și îm-piedică oriceatingere cu ae-rul din afară.

– Uleiul păs-trat mai multăvreme nu varâncezi nicioda-tă dacă în sticlăse bagă o bucă-ţică de zahăr.

– Pentru ca uleiul să nurâncezească, puneţi un praf desare în sticla începută.

– Când vrem să prăjimceva, punem în tigaie mai în-tâi o jumătate de vârf de cuţitde sare. Uleiul nu va mai săriîn stropi pe plită.

● UNTUL pus la prăjitnu se arde ușor dacă i se adau-gă o linguriţă de untdelemn.

– Untul pentru prăjituri,care urmează să fie frecatspumă, trebuie mai întâi tăiatbucăţele și pus într-un castronintrodus câteva minute în apăcaldă. Ușor înmuiat, untul sefreacă mai repede.

– Untul rânced devine co-mestibil dacă îl punem într-ooală și turnăm peste el laptedulce. Îl frecăm câtva timp cuo lingură de lemn, apoi stoar-cem laptele și clătim în douăape untul. Devine ca proaspăt.– Untul rânced își pierde

mirosul și gustul dacă se fră-mântă sub jet de apă, împre-ună cu frunze proaspete de pă-trunjel sau cu un morcov crud.

– Untul nu se va păstra învase de polietilenă: el se alte-rează repede și capătă un mi-ros neplăcut.

– Multe cărţi de bucateconţin expresia “unt clarifi-cat”. El se folosește atât lamâncăruri, cât și la prăjituri șieste untul topit pe foc mic,apoi strecurat. Este cea mairafinată și gustoasă grăsimede menaj.

– Untul care se întinde pesandviciuri sau se amestecă cubrânzeturi are gust mult maideosebit, dacă vreme de două-


trei zile înainte de a-l folosi îlscoateţi din ambalaj și îl înve-liţi în frunze de sfeclă sau degulii. Puneţi-l apoi într-o cutieînchisă ermetic și păstraţi-l lafrigider.

● UNTURĂ. Ca să îm-piedicaţi untura să se înne-grească, puneţi înăuntru uncartof crud, curăţat, care ab-soarbe și mirosul rânced.

– Pentru a păstra în con-diţii bune untura topită, nu tre-buie să turnăm niciodată un-tură fierbinte peste cea exis-tentă în borcan, deoarece rân-cezește.–Untura se ţine în butoi de

lemn, când e în mare cantitate,și în cutii de tinichea cu capac,la un loc uscat și răcoros, cânde mai puţină.

● URDA se obţine dinlaptele care s-a brânzit la fiert.Se scurge zerul și partea răma-să se pune la strecurat în tifon.

● USTUROI. Căţeii deusturoi curăţaţi nuse usucă dacă suntpăstraţi în ulei. Înplus, untdelemnuldobândește o aro-mă plăcută de ustu-roi și poate fi folo-sit mai apoi la pre-pararea fripturilor.

– Ca să fie di-gerat mai ușor, îna-inte de a fi consu-mat, usturoiul tre-buie lăsat două oreîn apă rece.

– Căţeii de usturoi trebuieţinuţi 15 minute în apă receînainte de a-i curăţa. Cojile securăţă mult mai ușor.

– Dacă vă placearoma de usturoi, darnu puteţi să-l mâncaţidin cauză că aveţi ar-suri la stomac, proce-daţi în felul următor:ungeţi cu usturoi vasulîn care urmează să pu-neţi salata, apoi puneţiîn el legumele respec-tive. Vor avea aromă,fără să vă doară stoma-cul.

– Spre deosebire deceapă, germenele ustu-roiului trebuie înlătu-rat, pentru că este indigest.

– Pentru a obţine o cremăde usturoi care să însoţeascăfripturile, puneţi să se căleas-că o duzină de căţei în cămă-șile lor (în pieliţa albă). Cândsunt moi, ies singuri din inte-rior și au un gust foarte bun.

● USTUROI ENER-GIZANT – Se toacă searamărunt doi căţei de usturoi,

amestecaţi cucâteva fire depătrunjel și seadaugă câte-va picături deulei de măs-line sau floa-rea-soarelui.A doua zi di-mineaţa seadaugă pe otartină la mi-cul dejun (depreferinţă cupâine de se-

cară). Pentru a neutraliza mi-rosul de usturoi, se mestecă 2sau 3 boabe de cafea, o feliede măr sau un fir de pătrunjel.

● VARZĂ.Gătiţi întotdeaunavarza cu untură.Căliţi-o puţin înunsoarea încinsă,

puneţi puţină apă, lăsaţi-o săse înmoaie pe foc mic. E multmai gustoasă decât atuncicând este gătită cu untdelemn.

– Puneţi peste capacul oa-lei în care fierbe varza un tifonînmuiat în oţet. Nu va mai finici un miros în bucătărie.

– Mirosul de varză poate fievitat dacă în oala în care opreparaţi, puneţi o bucăţică dezahăr sau o coajă de pâineneagră.

● VARZA ACRĂ. Var-za nu se acrește prea tare, dacăîn vasul unde e conservată seintroduce o bucată de lemn demesteacăn bine spălată.

– Nu spălaţi niciodată var-za acră înainte de a o găti. Îșipierde toate substanţele nutri-tive, adevărate medicamente.

– Varza foarte acră se îm-blânzește la gust, dacă adău-gaţi la fiert, în mâncare, câ-teva bucăţele de cartofi cruzi.

Bucătărie

Bucătărie


– Varza acră dobândește oaromă deosebită, dacă la gătitse fierbe cu suc de mere saucitronadă.

– Nu fierbeţi varza acră învase de aluminiu sau de fontănesmălţuită. Preparatul se în-negrește, își schimbă culoa-rea.

● VARZA DE BRU-XELLES își menţine culoa-rea verde, dacă e sărată abiadupă ce a fiert.

● VARZA ROȘIE.Dacă gătiţi varză roșie călită,puneţi în cratiţă și două mereacre. Ele menţin culoarea ro-șie vie și dau mâncării un gustaparte.

● VERDEȚURI. Pă-trunjelul, mărarul, tarhonul șileușteanul uscate își păstreazămai bine aroma și culoareadacă sunt ţinute în borcane deculoare închisă. Nou: verde-ţurile se usucă foarte bine șirepede în cuptor.

– Nu tăiaţi niciodată ver-deţurile pe un fund de lemn.Sucul aromat este imediatabsorbit de scândura uscată. Epreferabil să tăiaţi mărarul și

pătrunjelul pe o farfurieîntinsă de porţelan.

– Verdeţurile folositela ciorbe se pun când va-sul a fost luat de pe foc;se acoperă câteva minute,pentru ca aroma să fie“absorbită” de lichid.

– Pentru a le conservamai multă vreme, după cele-aţi tăiat, înveliţi verde-ţurile într-un tifon umedși băgaţi-le în frigider.

– Verdeţurile proaspe-te nu trebuie ţinute în

pungi de plastic, nici măcar lafrigider. Mucegăiesc repede șiîși pierd toate virtuţile de să-nătate.

– Verdeţurile fragile, pre-cum coriandrul proaspăt saubusuiocul, pot fi păstrate în-tr-un borcan cu capac.

– Verdeţurile uscate își re-capătă mirosul dacă înain-te de a le pune în mâncarele așezaţi o clipă deasupraunui vas cu apă în clocot.

– Verdeţurile uscate îșilasă cel mai bine aroma,dacă înainte de a fi puse înmâncare sunt pisate într-unmojar.

– Mărarul verde, pă-trunjelul, tarhonul și leuș-teanul, pot fi păstrate câtevazile cu aceeași prospeţime șisavoare, dacă după ce le-aţispălat și zvântat bine, le în-chideţi într-un borcan de sticlăși le lăsaţi în frigider.

– După un an, verdeţurileuscate (pătrunjel, mărar etc.)își pierd aroma, indiferent da-că le ţineţi în pungi de hârtiesau în congelator. În plus, ele

devin ușor toxice. Înnoiţi-văproviziile din an în an.

– Cuburile de gheaţă cuverdeţuri pot fi utilizate pentrua parfuma o supă sau o mânc-are. Tocaţi mărunt pătrunjelul,mărarul etc., puneţi-le pe fun-dul formelor pentru cuburi degheaţă și turnaţi deasupra apa.

● VINUL încununeazăorice masă festivă. Se serveștevinul ușor înaintea celui tare,vinul nou înaintea celui vechi,vinul sec înaintea celui dulceși vinul alb înaintea celui roșu.

– Vinul vechi se prezintăîn sticla originală, prăfuită.

– Cum se cunoaște vinuladevărat: turnăm încetinel vi-nul printr-un petec de pânză,într-un pahar până la jumătatecu apă. Vinul curat nu se a-mestecă cu apă, pe când celfalsificat se amestecă.

– Ca să nu aibă gust dedop, înainte de a turna vinul,se pune în sticlă o lingură deuntdelemn bun. Se scuturăbine sticla, se lasă o oră șiapoi se scoate untdelemnulcare plutește deasupra. Gustulcel rău este înlăturat și vinulse poate bea.

– Resturile rămase în sti-clele cu vin nu trebuie arun-


cate, ci puse la îngheţat, în cu-tiuţele pentru cuburi de ghea-ţă. Adăugate în sosuri, le dauacestora un gust rafinat.

● VINETE. După ce aţitocat vinetele și nu aţi pusîncă uleiul, adăugaţi un găl-benuș de ou crud. Vor căpătaun gust mai bun.

● ZACUS-CĂ. Pentru o za-cuscă bună și să-nătoasă, ceapa nuse prăjește, ci se

fierbe în uleiul îndoit cu apă,până devine ca o pastă. Apoise pun și celelalte ingrediente.

● ZAHĂRUL nu seumezește dacă puneţi pe fun-dul vasului în care îl ţineţi câ-teva bucăţele de sugativă.

– O linguriţă de zahăr pusăîn orice mâncare îi dă acesteiaun gust delicat.

● ZAHĂRUL CARA-MEL pentru glazură nu seîntărește repede, dacă în clipacând a căpătat culoarea șiconsistenţa dorite, adăugămpuţin oţet sau suc de lămâie.

– Proporţia ideală pentruun caramel perfect reușit: 5bucăţi de zahăr, puse la fiertcu o lingură de apă.

– Zahărul caramel se colo-rează plăcut, dacă se fierbe pefoc mic.

● ZAHĂRUL VANI-LAT își accentuează aromadacă puneţi în aluatul de pră-jituri o linguriţă de sare fină.

● ZARZAVATUL veș-ted își revine dacă e ţinut înapă rece, cu o lingură de oţet.

Bucătărie

Cum se îngheațăfructele și legumele● Fasolea verde, varza,

morcovii, conopida, guliile,spanacul, merele și perele tre-buie fierte înainte de congelare.Se pune apă ușor sărată la fiert,se scufundă alimentele în eatrei minute, apoi se clătesc cuapă cât mai rece (de la gheaţă).În felul acesta, spaţiile de aerdin legume și fructe se îngus-tează, oxidarea din timpul con-gelării încetinește, iar acţiuneabacteriilor scade.

● Salata verde, castraveţiiși strugurii nu pot fi, din păca-te, îngheţaţi. Conţin prea multăapă și se transformă în terci. Lafel se întâmplă și cu căpșunile,care își pierd forma și se în-moaie prin îngheţare, fiind bu-ne doar de pus în brânza devaci, creme și spume dulci.Cum se îngheață carnea

și peșteleSunt făcute să reziste prin

îngheţare. Vitaminele și mine-ralele nu se pierd la congelareîndelungată. Doar gustul șiconsistenţa au de suferit, dato-rită proceselor petrecute în pro-teine și grăsimi. Pentru că oxi-genul participă la depreciereaalimentelor, e bine ca ele să fieîmpachetate cât mai strâns șiuniform. Dacă regula nu esterespectată, apar acele urâte por-ţiuni de carne îngheţată, deco-lorată și uscată, care nu maiprimește apă, nici la înmuiereși nici la gătit. În general, car-

nea slabă rezistă mai mult șimai bine la îngheţat decât car-nea grasă. La fel și carnea ani-malelor tinere, faţă de cele bă-trâne.

●Mâncăruri gătite. Se potcongela? Bineînţeles! Cu con-diţia să fie bine răcite înainte dea le băga în congelator. Vaseletrebuie să fie umplute până lamaximum doi centimetri submargine, pentru că lichidelecresc în volum când îngheaţă.

● Sosurile pregătite cu ouă,unt sau smântână nu pot fi con-gelate. Când sunt dezgheţate setaie.

● Torturile cu fructe și pră-jiturile umplute nu se pot în-gheţa. Se înmoaie prea tareși-și pierd și gustul.Dezghețatul alimentelor

● Legumele congelate sedezgheaţă cel mai bine în apăclocotită. Timpul lor de fierbe-re este cu o treime mai scurtdecât al legumelor proaspete.

● Carnea și peștele con-gelat în bucăţi întregi trebuiedezgheţate încet și complet,înainte de a fi gătite. Cel maibine e să fie lăsate peste noapteîn frigider. Bucăţile mici pot figătite direct, fără dezgheţare.

● Alimentele gătite trebuieși ele dezgheţate în frigider, alt-fel își pierd aroma.

● Fructele congelate, ex-trem de sensibile, trebuie dez-gheţate în cuptorul cu micro-unde, la temperatura camereisau în frigider.

Sfaturi pentru congelarea alimentelor• Nu e chiar așa de simplu cum pare! Ca să-și păstreze

valorile nutritive și prospeţimea, alimentele trebuie congelatedupă reguli… de fier. Altfel, riscul e mare: să måncăm

“mortăciuni”, fie ele legume, fructe sau carne •

LocuințăLocuință

Locuință


● ABAJURU-RILE din rafiesau din paie securăţă cu un tam-

pon de molton îmbibat în lap-te dulce ori în saramură fier-binte, după care se șterg cu ocârpă curată.

– Abajururile din plasticse curăţă cu apă în care s-a di-zolvat săpun. Apoi se șterg șise lustruiesc cu o cârpă moale.

– Abajururile din pluș seperie ușor cu o perie moalesau cu o pensulă.

– Abajururile din bășicăde porc se șterg cu un buretefoarte puţin înmuiat în apă, încare s-a dizolvat săpun. Seclătesc în același fel. Întreţi-neţi-le supleţea, altfel, într-ozi, cusăturile vor crăpa. Dedouă-trei ori pe an, după ce lecurăţaţi, ungeţi-le cu o pensu-lă înmuiată în glicerină.

– Spălate cu apă caldă șisăpun (neutru), abajururilearată ca noi. Frecaţi-le ușor cuo cârpă sau cu o perie moaleși lăsaţi-le, apoi, să se usuce.

● ABURI. Pentru a nuface aburi în baie, lăsaţi maiîntâi să curgă în cadă apă receși după aceea apa fierbinte.

● ACELE de gămălie șide cusut vor fi permanentascuţite dacă le înfigeţi într-opernuţă umplută cu vată desticlă. Cele ruginite se vor cu-răţa.

● ACUARELELE (ta-blouri) se curăţă bine, frecân-du-le ușor cu miez de pâine.

● AERISIREA LO-CUINȚEI. Aerisiţi de

patru ori pe zi. Dimi-neaţa: schimbare to-

tală de aer stătut contra aerproaspăt, adică deschiderealargă a unei ferestre în fiecaredintre odăi. La prânz și seara:aerisiţi camerele în care staţipeste zi. Seara: aerisire în toa-tă casa și, neapărat, în camerade dormit.

– După ce terminaţi degătit sau de făcut baie, aerisiţirapid încăperile respective,pentru ca aburiisă nu pătrundăîn toată casa. Labăile fără feres-tre, aerisiţi princamera cea maiapropiată. Șicând plouă afarăsau e moină,aerisiţi. Aerul deafară e mai us-cat decât cel dincamerele încălzite.

– Iarna, casele trebuie aeri-site la fel ca vara, pentru a feripereţii de umezeală și muce-gai și pentru a elimina aerulgreu, folosit. Iată câteva sfa-turi:

✔ Deschideţi zilnic feres-trele larg, vreme de 5-10 mi-nute. (Cu cât e mai frig, cuatât reduceţi din timp.)

✔ Nu folosiţi pentru aeri-sit ferestrele rabatabile (ober-lichtul), nu pătrunde aer destulși se pierde din căldura odăiidegeaba.

✔ Caloriferele usucă înexces aerul din încăperi. Lipsaumezelii produce oboseală șiiritare nervoasă. Cel mai sim-plu remediu constă în așeza-rea pe aparatele de încălzit aunor vase cu apă, nesmălţuite,făcute din lut. Porii din pereţiilor lasă apa să se evapore maiușor. Evitaţi vasele din sticlăsau plastic.

● ALAMA se curăţă ast-fel: 100 ml lapte bătut se a-mestecă cu o lingură de sare.

– O mână de măcriș seamestecă cu nisip fin sau prafde cretă.

– Tărâţe de grâu se fierb cuoţet.

– Zeamă devarză acră ameste-cată cu praf de cre-tă. Se freacă obi-ectele bine cu ori-care din compozi-ţiile de mai sus, seclătesc cu apă cu-rată și se șterg cu ocârpă uscată.

– Lanţurile dealamă se perie cu

praf de cretă, oţet și sare, seclătesc cu apă cu sodă, ca sănu se formeze cocleală, și selustruiesc cu cârpe uscate. Seusucă perfect la căldura sobei.

– Amestecaţi suc de lă-mâie cu bicarbonat de sodiu,


Locuințăpână dobândesc consistenţapastei de dinţi. Frecaţi obiec-tul cu ea și lăsaţi-o să acţio-neze 5 minute. Clătiţi bine cuapă călduţă.– Pentru ca alama să do-

bândească și luciu, după ce afost curăţată, frecaţi-o cu pu-ţin ulei de măsline aplicat peo cârpă.

● ALPACAUA (tacâ-muri, tăvi) se curăţă excelentprintr-o baie în lapte acru. Selasă obiectele să stea circa ojumătate de oră, apoi seclătesc cu apă călduţă.

– Frunzele proaspete deurzică sau partea verde a pra-zului fac să strălucească al-pacaua.

● ALUMINIUL capătăluciu dacă se spală într-o solu-ţie de borax, circa 25 g la 1litru de apă, la care se adaugăcâteva picături de amoniac.

– Obiectele pătate dinaluminiu se curăţă cel maibine dacă sunt frecate cu sucde lămâie și fierte, din când încând, în apă cu oţet.

● ANDRELELE alune-că mai ușor dacă din când încând se trece cu ele prin păr.

● ANIMALE DE CA-SĂ. Pisicile și câinii detestămirosul de amoniac. Dacăsunt needucaţi și urinează un-de le place, puneţi câteva pi-cături pe o cârpă și așezaţi-ope locul interzis.

– Petele vechi de urină deanimale se scot tot cu amo-niac: un volum la 6 volume deapă.

– Puricii de la pisica saude la câinele dvs. o vor lua la

sănătoasa dacă ȋn culcuşul lorveţi pune câteva frunze dementă proaspătă.

– Drojdia de bere ames-tecată în hrana câinilor și pisi-cilor îndepărtează puricii.

– Blana pisicuţelor devinelucioasă dacă le daţi 2-3 ouăcrude pe săptămână.

– Blana câinelui dvs. vadeveni foarte strălucitoare da-că în porţia de mâncare coti-diană veţi adăuga un vârf decuţit de pătrunjel tocat, iar odată pe săptămână un ou crud.

– Animalelorde casă le pierepofta de-a roade şide a zgâria ta-piţeriile de pemobile, dacă leungeţi cu praf depiper.

– Puii de câineschiaună groaznicîn prima noaptedupă ce sunt luaţide lângă mamele lor. Le lip-sește căldura și bătăile inimiimamei. Problema se rezolvăușor, dacă în culcușul căţelu-lui se pune un ceas care ticăiemai puternic.

●APA. Schimbarea durăa climei face ca apa să fie totmai rară și scumpă, la nivelulîntregii planete. Nici noi nufacem excepţie. Pe zi ce trece,va fi tot mai important să știmcum să o economisim, maiales că volumul consumuluicasnic reprezintă 65% dinconsumul total. Iată câtevasfaturi de folos:

– Instalaţi-vă un “ceas” deapă. Asta vă va incita să re-duceţi consumul cu 10-20%.

– Asiguraţi-vă că nu aveţiscurgeri în casă. O picătură pesecundă reprezintă 4 litri pezi.

– Când vă spălaţi pe dinţi,opriţi apa. Într-un minut curgla robinet 10-14 litri de apă.

– Preferaţi să faceţi duș de-cât baie. E mai puţin gurmandde apă.

– Adunaţi apa de ploaie încăldări, pentru a o folosi lastropitul grădinii.

● ARAGAZ. V-a cursgrăsime fierbinte pe aragaz

sau pe podeaua bu-cătăriei? Puneţideasupra apă rece.Grăsimea se întă-rește și se scoatemai ușor cu aju-torul unui cuţit de-cât atunci cândvrem să o scoatemcu apă caldă.

– Pentru a evitafolosirea produse-

lor de curăţat toxice (cele vân-dute în comerţ), pulverizaţi in-teriorul cuptorului cu apăcaldă, apoi presăraţi pe fundun strat fin de bicarbonat desodiu. Vaporizaţi din nou cuapă, apoi lăsaţi să acţionezepeste noapte. A doua zi, fre-caţi pereţii cuptorului cu unburete de sârmă, apoi clătiţi cuapă.

– Cuptorul îmbibat de mi-rosurile rămase de la diferitemâncăruri se curăţă în felulurmător: presăraţi pe fundullui coji de portocale și de lă-mâi. Puneţi pe una din grile ofarfurie cu apă fierbinte șiporniţi gazul. Sub acţiuneavaporilor, cojile citricelor își

Locuință


vor elibera uleiurile eterice.Dacă mirosurile sunt persis-tente (cele de alimente carbo-nizate) puneţi în cuptor un vascu ceai din plante aromate(busuioc, cimbru, rozmarin) șilăsaţi-l să mijo-tească. Lăsaţi des-chisă apoi, multăvreme, ușa cupto-rului.

● ARAMAstrălucește ca au-rul dacă o curăţaţicu un sos din sareși oţet, o clătiţi,apoi o ștergeţi cuo cârpă moale șiuscată. Arama pu-ternic oxidată vaavea nevoie demai multe tratamente simi-lare.

– Obiectele de aramă îșirecapătă strălucirea, dacă suntcurăţate cu bere caldă.

– Obiectele de aramă securăţă perfect cu ceapă tocatămărunt, amestecată cu praf decărămidă pisată sau puţin pă-mânt.

– Obiectele de aramă înne-grite devin curate și străluci-toare dacă le frecaţi cu terci demăcriș.

–Arama murdară se curăţădintr-o singură badijonare, cuo pensulă înmuiată în suc delămâie.

–Arama curăţată devine șimai strălucitoare dacă esteexpusă câteva ore la soare.

● ARGINTUL își regă-sește luciul originar dacă e cu-răţat cu bicarbonat. Umeziţiun burete curat și presăraţi pe

el puţin praf de bicarbonat.Frecaţi argintăria până cândvedeţi că lucește. Clătiţi-o înmai multe ape, apoi uscaţi-o.Dacă nu dobândiţi rezultatuldorit, faceţi o pastă din bicar-

bonat ameste-cat cu puţinăapă, apoi apli-caţi-o pe obi-ecte. Lăsaţi-lesă se usuce,apoi clătiţi-lecu apă caldă.

– Argintăriase curăţă bineși repede prinscufundareaobiectelor res-pective în oţetcald. După 15

minute, se clătesc cu apă caldăși se șterg.

– Argintăria se curăţă pu-nând obiectele într-un vas dearamă și turnând peste ele apafierbinte în care au fiert car-tofi. După câteva minute sescot, se clătesc cu apă curată,și se șterg.

– Umpleţi un lighean debucătărie cu apă foarte fier-binte și puneţi în el o folie dealuminiu pentru menaj. Adău-gaţi o lingură de sare grun-joasă și amestecaţi până se di-zolvă. Scufundaţi obiectele deargint în apă și lăsaţi-le 5 mi-nute. Clătiţi-le apoi abundent,cu apă curată, apoi ștergeţi-lecu un prosop absorbant.

– Apa de la fiertul cartofi-lor fără coajă curăţă perfectargintăria.

– Obiectele din argint (po-doabe, tacâmuri) se curăţă bi-ne cu bere. Cel mai simplu

este să le puneţi o noapte în-tr-o baie de bere, iar a doua zisă le clătiţi și să le lustruiţi.

– Dacă lingurile de argints-au înnegrit de la gălbenuș deou, se freacă cu sare udă.

– Obiectele lucrate din ar-gint se curăţă cu praf de cretăumezită cu oţet.

– Obiectele de argint îșirecapătă strălucirea dacă suntfrecate cu un cartof fiert.

● ASPIRATOR. Miciobiecte pierdute – podoabe,lentile de contact, șurubeleetc. – pot fi lesne găsite dacăpe capul aspiratorului trageţiun ciorap de mătase. La aspi-rarea girjulie a mobilelor șicovoarelor, micile obiectepierdute rămân lipite pe su-prafaţa ciorapului.

– Pentru a neutraliza miro-sul de închis al aspiratorului,puneţi câteva picături din ule-iul aromat care vă place în sa-cul de filtru, chiar înainte de apune în funcţiune aspiratorul.

● AȚA rău încurcată sedescurcă ușor, dacă suflăm tottimpul peste ea, cât o descur-căm. Operaţia reușește sută lasută.

– Când aţa cu care coaseţise înnoadă des sau se rupe,treceţi-o de două ori printr-obucăţică de ceară.

● BALAMA-LELE care scâr-ţâie se “vindecă”repede dacă le un-geţi cu vârful unui

creion de grafit. Uleiul lenăclăiește.

● BECURI. Optimizaţilumina din casă, curăţind be-


curile cu apă cu oţet (o lingurăde oţet la un litru de apă).Ștergeţi becurile reci cu o câr-pă înmuiată în soluţie, apoiuscaţi-le cu un ștergar care nulasă scame.

● BIDOANELE DIN

PLASTIC prind cu timpulmiros. Ele se curăţă lacrimădacă le umpleţi cu apă fier-binte și puneţi în ele un prafde copt. Agitaţi bine vasul,lăsaţi-l să stea peste noapte, adoua zi goliţi-l și clătiţi-l cuapă curată.

●BIJUTERIILE de ar-gint care și-au pierdut strălu-cirea trebuie spălate cu o periemoale, cu apă cu clăbuc de să-pun în care se adaugă și câte-va picături de amoniac sauzeamă de lămâ-ie. Se limpezesccu apă caldă, sepun la zvântatpe un prosopabsorbant, apoise lustruiesc cuo stofă moalesau piele de că-prioară. Dacăbijuteria lasăurme pe gât saupe deget, tre-buie unsă pedinăuntru cu lacde unghii inco-lor. În zilele când nu purtaţibijuteriile de argint, ele tre-buie ţinute într-o pungă de fe-tru închisă la culoare.

– Pentru a reda bijuteriilorde aur și argint luciul iniţial,frecaţi-le cu o bucăţică de vatăpe care aţi pus pastă de dinţi.Tenta mată dispare și metalulstrălucește din nou.

– Dacă puneţi o bucăţicăde cretă în caseta cu bijuterii,ele nu se mai oxidează.

– Bijuteriile de argint sauaur pot fi curăţate cu urmă-torul produs: două linguri debicarbonat de sodiu se ames-tecă cu un sfert de linguriţă dedetergent lichid pentru vase,până se obţine o pastă. Seaplică pe o periuţă de dinţimoale. Se freacă bijuteriaușor, se clătește cu apă căl-duţă, apoi se șterge cu un pro-sop plușat.

– Bijuteriile de aur trebuiecurăţate într-o baie de apă cal-dă în care s-a dizolvat deter-gent și câteva picături de amo-niac. Cele care au pietre preţi-oase, chiar diamante, se curăţă

la fel, frecân-du-le ușor cuo periuţă mi-că, pentru a-plicat rimelulpe gene.

– Auruldevine iarășistrălucitor da-că se freacăcu suc de cea-pă proaspătă,iar peste câte-va ore se lus-truiește cu ocârpă moale.

– Lanţurile de aur securăţă cel mai bine cu scrumde ţigară sau praf de copt.

– Bijuteriile aurite – aveţigrijă ca înainte de a le purtapentru prima oară să le daţi petoată suprafaţa lor cu un lac deunghii incolor. Pe aceste biju-terii nu trebuie să ajungă al-coolul sau vreun dizolvant,

pentru că strică stratul de aur.Orice atingere cu dizolvanţiiface ca aurirea să dispară ime-diat.

– Briliantele se curăţă cuclăbuc de săpun moale (de co-pii), apoi se clătesc bine cuapă.

– Cameele se curăţă peambele feţe, cu un tampon micde vată îmbibat cu alcool.

– Chihlimbar. Dacă șter-gem chihlimbarul cu o coajăstoarsă de lămâie, el se curăţăși dobândește un luciu nou.

– Colierele de coral securăţă în apă sărată călduţă.Se usucă și se lustruiesc prinfrecare cu o cârpă de lână.

–Diamantele se deosebescde falsuri prin scufundarea înapă. Pietrele veritabile îșimenţin strălucirea, în vremece falsurile devin mate.

– Opalul nu trebuie ţinutniciodată la căldură prea ma-re, deoarece își pierde toatăstrălucirea.

– Os și fildeș.Aveţi obiec-te de toaletă sau bibelouri deos și nu știţi cum să le cură-ţaţi? Băgaţi-le într-o baie delapte rece, lăsaţi-le să stea 2-3ore, apoi frecaţi-le cu o cârpămoale.

– Obiectele de os sau fil-deș rămân albe dacă vor fi un-se cu lapte rece (cu o pensulă).

– Perlele se freacă ușor cutărâţe de grâu calde sau se punîn lapte fierbinte. Se clătesc înapă curată și se usucă cu cârpămoale. Perlele veritabile pot ficurăţate și în felul următor: sepun în săculeţe de pânză um-plute cu sare de bucătărie și se

Locuință

Locuință


afundă în apă călduţă, clătindsăculeţul în apă până se dizol-vă complet sarea. Se usucăapoi cu cârpe moi.

– Perlele false se curăţă înapă săpunată rece, amestecatăcu lapte.

– Pietrele preţioase care sedesprind din lăcașul lor se li-pesc ușor cu ojă de unghii in-coloră.

– Sideful se curăţă astfel –1 parte tărâţe de grâu și 2 părţipâine prăjită pisată se fierb cuapă. Obiectele de sidef pot ră-mâne fără grijă timp mai înde-lungat în acest lichid fierbinte.Tărâţele de grâu, după ce aufost folosite ca mijloc de cu-răţire, mai pot fi întrebuinţatela hrana animalelor. Altă me-todă este tratarea sidefului cuhumă albă și apă. Nu trebuieîntrebuinţat niciodată săpun înacest scop, deoarece stricăluciul.

– Turcoazele care au deve-nit mate își înviorează culoa-rea dacă se ţin timp mai înde-

lungat în ulei demigdale dulci.

● BRAZII

de Crăciun nu-șipierd atât de re-pede acele dacăînainte de împo-dobire, tulpina lorse pune într-unvas în care se aflăun amestec înpărţi egale de apăși glicerină. Pen-tru că apa esterepede absorbită,ea trebuie com-pletată.

– Dacă nu-lputeţi cumpăra cu o zi înainte,ca să fie proaspăt, ţineţi-l pebalcon sau în pivniţă și stro-piţi-l cu apă pe crenguţe șitrunchi, în fiecare zi.

– Dacă e un brad cu rădă-cină și vreţi să-l replantaţi îngrădină: puneţi-l într-un vasmare, umplut cu nisip umezitcu apă, astfel rădăcinile nu sevor usca. Vasul poate fi disi-mulat cu hârtie aurită sau cre-ponată.

● BRONZUL – Statue-tele de bronz se curăţă cu unterci de cartofi cruzi, rași.Apoi se freacă cu spirt.

– Obiectele debronz se freacă cu opiele de căprioarăstropită cu câtevapicături de spirt.Unii folosesc și apă cuamoniac, soluţie foarteslabă, sau apă în care s-a fiertfasole albă, care se aplică cu operie sau un burete moale.După ce s-a uscat cu grijă,obiectul va fi frecat cu o piele

moale. Pentru a feri bronzulde oxidare, trebuie acoperit cuun strat subţire de lac.

● BUCHETELE US-

CATE de flori își recapătăculoarea dacă le atârnăm cucapul în jos, vreme de patruzile, deasupra unui vas deplastic, umplut cu apă ameste-cată cu oţet. Florile nu au voiesă atingă apa.

– Florile legate în buchetși atârnate cu capul în jos seusucă frumos, păstrându-și a-proape intactă culoarea iniţia-lă.

– Trandafirii se usucă mairepede dacă îi vârâţi în cuptor,la cea mai mică temperatură.

– Pentru a usca frumos flo-rile, folosiţi această metodă depe vremea străbunicii: procu-raţi-vă nisip foarte fin (ca celde pe plaja mării) și presăraţio parte din el pe fundul uneicutii de carton, suficient de în-căpătoare ca să intre în ea flo-rile și tulpinile lor. Așezaţiplantele înăuntru și acoperi-ţi-le cu un strat subţire de ni-sip. Închideţi cutia și puneţi-ola adăpost de umiditate, lă-sând-o să stea câteva zile.Când florile sunt bine uscate,

petalele lor sunt “cro-cante”. E semn că pot

fi scoase și așezate învaze.

– Uscarea ra-murilor cu frunze:

se iau 2 părţi de apă și1 parte de glicerină. Se

pune apă la fiert, se toarnă gli-cerina în ea și se lasă lichidulsă se răcească. Se vâră în elfrunzele. Se scot și se pun lauscat. Sunt gata când par ce-


ruite. Cele mai frumoase frun-ze preparate prin aceasta me-todă sunt cele de stejar și arţar,care dobândesc nuanţe somp-tuoase de roșu și auriu. Ţinutepeste iarnă în glastre, repre-zintă un decor natural superb.

– Buchetele din frunze detoamnă sunt foarte frumoaseși rezistente, dacă fiecarefrunză în parte se calcă cu fie-rul fierbinte, între două bucăţide mușama.

●BUREȚII urâţi și-nne-griţi nu trebuie aruncaţi. Bă-gaţi o noapte într-o baie deapă cu sare (1:1), apoi clătiţibine cu apă curată, devin canoi.

– Bureţii de baie naturalicare au devenit lipicioși șimurdari se spală bine cu apăcaldă cu sare și apoi se bagă onoapte în zeamă de lămâie sauîn lapte. Se clătesc cu multăapă rece și se usucă la aer.

● BUTOAIELE DELEMN cu miros de putregaise umplu cu apă cu oţet și selasă să stea mai multă vreme.Apoi se spală bine cu o fier-tură de coajă de stejar, seclătesc cu apă limpede și sepun să se usuce afară.

– Pentru a curăţi un butoicu miros greu, îl umplem cuapă în care punem făină sautărâţe. Când începe a fermen-ta, golim butoiul și-l clătim cuapă rece. Orice miros greu adispărut.

● CADAîngălbenită se cu-răţă ușor cu o so-luţie de tereben-tină amestecată

cu sare de bucătărie.

– Căzile de baie și chiu-vetele emailate strălucesc dinnou dacă le frecaţi cu o pastăpreparată din praf de copt + 1lingură de săpun ras + nisipfin.

– Curăţaţi cada, lavaboul,WC-ul și robinetele cu o pastăpe bază de bicarbonat de so-diu și apă, o linguriţă de sucde lămâie și una de sare fină.Clătiţi apoi bine. Petele rezis-tente se freacă cu o jumătatede lămâie.

– Pentru a scoate murdăriade pe emailul căzii, turnaţicâteva picături de șampon înapa de baie, atunci când sescurge, frecaţi cu buretele,apoi clătiţi.

– Petele persistente se scotcu esenţă de terebentină. Apoise clătesc cu apă caldă și puţinșampon.

– Căzile de zinc se freacăcu praf de curăţat sau cu prafde cretă umezit cu apă sărată.La sfârșit se clătesc cu apă cusodă și cu apă curată, dupăcare se freacă bine cu o cârpămoale.

– Căzile și chiuvetelepătate se curăţă frecân-du-le cu suc de lămâie încare punem un vârf decuţit de sare.

● CALCARUL de-pus pe vasele smălţuitese înlătură cu oţet cald.

– Calcarul depus pevazele transparente desticlă se scoate cu aju-torul borșului proaspăt.Punând borșul în vaze,în câteva zile crusta sedizolvă.

– Calcarul depus pe oaleiese dacă în vasul respectiv sefierb vreme îndelungată cojide cartofi.

– Depunerile de calcar depe vasele în care se fierbe apanu se mai formează dacă învasul cu pricina se pune o bu-căţică de marmură. Depune-rile formate deja dispar cândîn oală se fierbe oţet.

– Carafa de apă se curăţăde calcar, dacă e ţinută 24 deore, plină cu apă și oţet.

● CAPACELE ÎNCĂ-PĂȚÂNATE ale borcanelorsau ale sticlelor de plastic(Cola, Pepsi) se desfac ușordacă se vâră un minut în apăfierbinte.

● CARII DE LEMN.Cariile din lemnărie și mobilese îndepărtează dacă în apro-pierea locului atacat se puneghindă proaspătă. Atras demiros, cariul își părăsește lo-cuinţa veche pentru cea nouă.Ghindele folosite se ard și înlocul lor se pun altele proas-pete.

Locuință

Locuință


– Nicotina conţinută ȋnscrumul de ţigară alungă cariide lemn și ploşniţele. Presăraţiscrumul ȋn locurile amenin-ţate: cărţile şi mobilele gău-rite, marginea paturilor.

– Dacă vreţi să îndepărtaţicarii din lemn, frecaţi locurileatacate cu o ceapă tăiată îndouă. Repetaţi de mai multeori operaţia.

– Contra cariilor din mo-bile, se acoperă găurile cu uleicald.

– Injecţiile cu benzină fă-cute în găuri au mare efect.

– Injecţiile cu infuzie depelin sunt la fel de eficiente.

● CAUCIUC. Garnitu-rile de cauciucîntărite redevinelastice dacă sebagă într-un a-mestec de apă cuamoniac.

● CĂRȚI-LE aflate într-obibliotecă deschi-să și care suntprăfuite pe parteade sus, se curăţă cu o cârpăumezită cu spirt.

– Cărţile legate în piele securăţă prin ștergerea cu untampon înmuiat în benzină, încare se adaugă câteva picăturide terebentină. Ceruiţi-le apoicu ceară incoloră și lustruiţi-lecu o cârpă moale.

– Pentru buna întreţinere acărţilor, lemnul din care se facetajerele bibliotecii e bine săse aleagă dintre esenţele răși-noase, întrucât prin mirosullor îndepărtează toate insec-tele și mucegaiul.

– Dacă se freacă dosul dela coperta unei cărţi cu esenţăde terebentină sau se varsă câ-teva picături pe raftul unuidulap cu cărţi, se îndepărteazăcu siguranţă mucegaiul și in-sectele.

– Pentru a scoate petele degrăsime de pe cărţi, se îmbibăun tampon de vată cu eter și seșterge foaia de carte de maimulte ori.Apoi se lasă un tam-pon de vată pe deasupra petei,până când ea dispare complet.

● CĂRȚILE DE JOCse curăţă astfel: se jilăvește cupetrol o cârpă și se freacă căr-ţile cu ea. După ce am ștersbine faţa, se usucă cu o cârpă

curată și se lustru-iește cu talc. Semai pot curăţa cuo cârpă îmbibatăîn puţin camfor.

– Cărţile dejoc se curăţă cupraf de talc. Pu-neţi-le într-un pro-sop, presăraţi-lecu talc pe ambele

feţe, acoperiţi-le cu alt prosop,apoi frecaţi-le pe fiecare înparte cu palma. Vor fi ca noi.

● CÂRPELE DE PRAFadună mult mai bine murdăriadacă se spală în apă cu câtevapicături de glicerină.– Cârpele din piele pentru

șters geamurile rămân vremeîndelungată moi și absorban-te, dacă după folosire sunt în-muiate în apă sărată.

● CEARA de parchet șide mobilă poate fi înmuiată,nu doar cu benzină, ci și culapte.

– Câteva picături de uleide lavandă adăugate în cearade parchet îi conferă acesteiaun parfum minunat și pun pefugă insectele.

● CEASORNIC – Unpahar așezat cu gura în jospeste ceasornicul de pe mă-suţa de noapte, pune surdinătictacului care este, adesea,iritant.

● CENUȘĂ. O pulveri-zare ușoară cu oţet împiedicărăspândirea cenușei în casă,când e scoasă din sobă saușemineu. Îmbibaţi și ziarul pecare scoateţi cenușa cu soluţiede oţet (o lingură la două ceștide apă) și operaţia de curăţireva decurge ușor și igienic.

● CERNEALA și tușuluscat se curăţă ușor de pe pe-niţă, dacă o înfigem cu vârfulîntr-un cartof crud.

– Câteva picături de levăn-ţică puse în cerneală o împie-dică a se strica.

● CHIUVETE. Frecaţisuprafaţa chiuvetei cu o solu-ţie compusă din 25 g sare demasă și 300 ml apă.

– Petele de cafea de pechiuvete ies dacă sunt frecatecu o lămâie tăiată în două.

– Chiuvetele nu se mai în-fundă, dacă din când în când,în gura de scurgere se pune obucată de sodă, peste care setoarnă încet apă clocotită.

– Jumătate de litru de oţetclototit desfundă orice chiu-vetă.

– Pentru a păstra scurgerilechiuvetelor curate, puneţi unpumn de bicarbonat sau decristale de sodă în 115 ml de


Locuințăoţet alb, vărsaţi în orificiu șilăsaţi să acţioneze, fără a fo-losi robinetul vreme de o oră.

● CIMENTUL sau mo-zaicul va avea luciu dacă-lveţi curăţa bine cu apă cu să-pun, apoi îl veţi șterge cu ocârpâ înmuiată în apă în cares-au amestecat câteva linguride gaz lampant.

● CLANȚELEnichelate sau alte obi-ecte din nichel se cu-răţă cu apă fierbinte încare s-a topit săpun.

– Clanţele meta-lice oxidate se cură-ţă frecându-le cu o jumătatede cartof crud, apoi se șterg cuo cârpă curată și se lustruiesc.

– Clanţele și garniturile debronz de la uși se curăţă minu-nat cu amoniac lichid. Se în-moaie o cârpă de lână și sefreacă garniturile de metal.Prin aceasta se curăţă și adân-citurile în care se formeazăcocleala.

●CLAPELE DE PIANîngălbenite se freacă ușor cubenzină amestecată cu spirt.Dacă clapele s-au îngălbenittare, atunci se pot șterge cu untampon de vată înmuiat înbenzină și apoi se ung cu o so-luţie de apă oxigenată, caretrebuie lăsată să lucreze unrăstimp înainte de a fi spălatăcu apă curată.

– Clapele pianului se cură-ţă cu un tampon de bumbacîmbibat în lapte.

● CLEI. Un clei ieftin șirezistent veţi obţine ameste-când puţină făină albă cu oţet,până ce devine o pastă.

● CONUL DE PINașezat pe marginea ferestreieste un barometru natural.Când își deschide solzii, esemn că va ploua, când și-i în-chide, va fi timp frumos.

● CORALII se curăţăprin introducerea lor într-obaie de soluţie slabă de sodă,

la temperatura mâi-nii, apoi se clătescbine cu apă lim-pede.

● COSITOR.Obiectele de cositorîși recapătă luciul dacăsunt șterse cu o cârpă

înmuiată în bere caldă.

– Cositorul se spală maiîntâi în leșie preparată cu ce-nușă de lemn, apoi se freacăcu făină amestecată cu sarefină.

– Obiectele de cositor securăţă foarte bine cu hârtie deziar. Faceţi un șomoiog și fre-caţi cu putere. Cerneala tipo-grafică e preparată cu produsepetroliere care fac metalul săstrălucească.

– Obiectele din cositor securăţă ușor cu o infuzie decoada-calului. Planta se opă-rește, se lasă două minute învasul acoperit, apoi se strecoa-ră. Se înmoaie o cârpă moaleîn lichid și se freacăbine obiectele.Vor arăta canoi.

● COȘUL SOBELORcu lemne nu se va înfunda re-pede, dacă aruncaţi în jar cojide cartofi cruzi. Fumul care sedegajă din ele desprinde fu-ninginea și ea cade în sobă.

● COVOARE. Adânci-turile lăsate de mobilă pe co-vor se îndepărtează punând înfiecare loc presat un cub degheaţă. Lăsaţi-l să se topeascăși așteptaţi 12 ore înainte de așterge udătura. Apoi ridicaţiușor firele, cu ajutorul uneifurculiţe.

– Pentru a înviora coloritulunui covor, puneţi două lin-guri de amoniac într-un litrude apă, apoi frecaţi ușor toatăsuprafaţa cu un burete înmuiatîn acest lichid. Ștergeţi cu unprosop uscat.

– Pentru a înviora culorilecovoarelor, le aspirăm, le aco-perim cu cartofi rași pestecare turnăm în prealabil puţi-nă apă caldă și lăsăm să se in-fuzeze bine două ore. Apoiadunăm cartofii și ștergemlocul bine cu o cârpă.

– Metodele folosite destrăbunicele noastre pentrucurăţarea covoarelor erau,adesea, surprinzătoare. Dupăce le scuturau de praf, erauacoperite cu frunze opărite deceai rusesc sau cu zaţ de ca-fea, pentru a li se înviora culo-rile. O varză tăiată în două eratrecută pe toată suprafaţacovorului, tăindu-se progresivsuprafaţa murdărită.

– Covoarele securăţă bine dacă

după ce le-am măturat,le frecăm fie cu miez de pâineneagră veche de 2-3 zile, fiecu tărâţe de grâu, presărate peun burete uscat.

– Covoarele se curăţă și îșiînviorează culorile dacă lepresărăm cu sare, o lăsăm săacţioneze o oră, apoi o aspi-

Locuință


răm. E un procedeu mai sim-plu decât folosirea detergen-ţilor speciali.

– Iarna, când este zăpadă,acoperiţi covorul cu un stratsubţire și frecaţi bine cu o pe-rie. Bătutul covorului cu faţaîn jos, pe zăpadă, era un altprocedeu răspândit mai de-mult.

– Dacă vreţi să scoateţi dincovoare petele de grăsime, demurdărie sau vegetale, fără săli se scurgă culorile, procedaţiîn felul următor: amestecaţiun sfert de kilogram de săpunde rufe, 90 g amoniac, 30 geter, 30 g spirt, 30 g glicerină.Tăiaţi săpunul în bucăţelemici și dizolvaţi-l într-unsfert de kilogram deapă. Mai adăugaţi unlitru de apă împreunăcu celelalte ingredien-te. Amestecaţi bine.Frecaţi petele cu so-luţia obţinută, folosin-du-vă de o perie moale.Clătiţi cu o cârpă înmu-iată în apă rece și șter-geţi cu o altă cârpă us-cată.

– Nimic nu curăţă mai bi-ne covoarele decât detergentullichid pentru geamuri și obi-ecte de sticlă. Puneţi soluţiape pata de pe covor și freca-ţi-o, adăugând și puţină apă.Lăsaţi-o să acţioneze câtevaminute, apoi ștergeţi locul cuo cârpă umedă.

– Guma de mestecat lipităde covoare sau canapele sescoate ușor după ce ţinemdeasupra un cub de gheaţă.

– Părul de câine sau de pi-sică de pe covor se înlătură cel

mai ușor cu ajutorul unui bu-rete umed.

– Aţi spart o sticlă și cio-burile s-au împrăștiat pe co-vor? Ele se adună lesne, dacătamponăm covorul cu un ziarumed.

– Covoarele se conservăperfect împotriva moliilor da-că le măturaţi cu o soluţie for-mată dintr-un litru de benzinăși un pumn de naftalină.

– S-a ars covorul sau plu-șul mobilei cu scrumul de laţigară? Nici o problemă: um-pleţi gaura cu lipici lichid,apoi presăraţi deasupra câtevascame scoase din covor saudin căptușeala mobilei.

– Culorile deschisedin covoarele persane securăţă frumos și își păs-

trează luminozitatea da-că le frecaţi bine cu operie înmuiată în sa-re.

– Aţi cumpărat uncovor nou? 6 săptămâni

nu aveţi voie să-l aspi-raţi, altfel riscaţi să se

scămoșeze sau să se rupă.– Nu bateţi niciodată co-

voarele pe partea cu puf: nufaceţi decât să băgaţi praful șimai temeinic în el. Bateţi-lepe dos, și tot praful se va eli-mina.

– Înainte de a pune înfuncţiune aspiratorul, presă-raţi pe covor câteva flori delevănţică uscată. În clipa cândele sunt aspirate, în toată casase răspândește un miros parfu-mat.

– Petele vechi sau noi depe covoare se îndepărtează fo-

losind apă caldă în care pu-nem un dop de oţet și puţin să-pun ras. Pentru frecat se folo-sește o perie aspră, apoi seclătește cu apă curată și seusucă cu o cârpă absorbantă.

Iată cum puteţi scoate di-feritele pete de pe covoare:

– Pete de alcool. Tam-ponaţi mai întâi covorul cu unburete umed, înmuiat în solu-ţie de apă cu sare, până ce ob-servaţi că pata a ieșit aproapecomplet. Dacă persistă, puneţio picătură de detergent pe co-vor, apoi clătiţi.

– Pete de ciocolată. Fre-caţi ușurel pata de pe covor cuun amestec făcut din părţiegale de glicerină vegetală șiapă caldă. Clătiţi cu apă căl-duţă. Dacă e necesar, repetaţioperaţia.

– Pete de ceai și cafea.Frecaţi-le cu soluţie de apă cusare, până ce locul rămâne cu-rat. Dacă e necesar, ștergeţi cuun amestec preparat dintr-olinguriţă de acid boric diluatîn 250 ml apă. Clătiţi apoi cuapă rece.

– Vi s-a pătat covorul cucafea? Puneţi într-o jumătatede litru de apă caldă o lingurăde glicerină. Înmuiaţi un bu-rete în lichid și frecaţi binelocul, apoi ștergeţi-l cu o câr-pă umezită și stoarsă.

– Pete de grăsime. Presă-raţi pe pată bicarbonat de so-diu și frecaţi blând. Lăsaţi săacţioneze peste noapte, apoifolosiţi aspiratorul. Dacă aurămas urme, mai ștergeţi ușorcu puţin clăbuc de săpun defaţă.


– Pete făcute de animale.Ele trebuie scoase repede pen-tru a nu vătăma covorul. In-grediente: 125 ml alcool alb,125 ml apă, o linguriţă dedetergent pentru spălat vasele.Mod de folosire: amestecaţiingredientele într-un vapo-rizator și scuturaţi bine. Tam-ponaţi mai întâi petele cu șer-veţele de hârtie, apoi vapo-rizaţi produsul pe pete. Frecaţiușor cu un burete umed, apoiclătiţi cu apă curată.

– Petele de rugină de pecovor se îndepărtează cu sare.Puneţi pe locul pătat un stratde sare de 0,5 cm grosime,lăsaţi să acţioneze o oră, apoifrecaţi bine cu o perie asprăsau cu un burete.

– Petele de vin roșu de pecovor se curăţă cu apă receamestecată cu puţin amoniac.

● CRISTAL. Obiecteledin cristal (vaze, candelabre)trebuie spălate sau curăţatenumai cu apă rece. Apa caldăle face tulburi și își pierdstrălucirea.

– Zaţul de cafea rămas încești se folosește la spălatulcristalelor pe care le curăţăfoarte bine, dându-le o strălu-cire deosebi-tă. Tot el, tur-nat pe fundul oalelorprinse și frecat cu un bure-te mai aspru, curăţă oala ime-diat.

– Obiectele de cristal securăţă foarte bine prin frecarecu cartof crud.

● CUIE. Dacă vreţi săbateţi un cui în perete și vă eteamă să nu vă loviţi peste de-gete, ţineţi cuiul cu o clamă de

bigudiu sau treceţi capul cu-iului printr-un nasture mare,de palton.

– Cuiele pătrund mai ușorîn lemn dacă, înainte de a fibătute, li se în-moaie vârful înunsoare sau săpun.– Pentru bate-

rea cuielor în lemntare, ele trebuieînainte înmuiateîn ceară topită dealbine.

– Pentru aevita despicarealemnului, bateţi cuiele oblic.

– Dacă bateţi cuie într-unlemn foarte dur, faceţi înainteo gaură cu un sfredel.

– Dacă bateţi cuie în ipsos,înmuiaţi cuiele în apă. Ruginacare se formează le fixeazăsolid.

– Dacă vreţi să extrageţiun cui din ipsos, nu-l trageţispre dvs., îl veţi desprinde cuo bucată de perete. Învârtiţicuiul în jurul lui cu ajutorulunui clește universal, până iese.

– Cuiele sau șuruburile ru-ginite se desprind mai

ușor dacă picurăm pes-te ele ulei sau petrol.

– Dacă cuiulunui tablou numai stă bine în pe-rete, înfășuraţi-l în

puţină vată și înmuiaţi-l înghips subţiat cu apă.

– Ca să nu se mai sfărâmeperetele când batem cuie, lo-cul ales trebuie mai întâi udat,vârful cuiului înmuiat în ulei,iar loviturile cu ciocanul tre-buie să fie ușoare și scurte.

● CUPTOR CU MI-CROUNDE. Aveţi un cup-tor cu microunde și nu vreţi săcheltuiţi banii pentru un deter-gent special?Aplicaţi următo-

rul truc: puneţi un vas cuapă descoperitpe platoul tur-

nant și porniţicuptorul 3-4 mi-nute. Toată gră-simea depusădispare, nu maitrebuie decât săștergeţi pereţiicuptorului cuun burete.

● CUTIILE de materialplastic în care se ţin alimen-tele își pierd mirosurile persis-tente dacă sunt spălate cu apăîn care se pune o linguriţă debicarbonat.

● CUȚITELE și foarfe-cile se ascut frecându-le părţi-le ascuţite de capătul bine cu-răţat al unei siguranţe stricate.

– Cuţitele se freacă cu pu-ţină sodă amestecată cu cără-midă pisată sau cu cenușă. Pelângă faptul că se curăţă bine,se fac și foarte lucioase. Cenu-șa de lemn sau de ţigară ume-zită cu spirt s-a dovedit unmijloc bun pentru curăţireacuţitelor și furculiţelor.

– Lamele și mânerele deoţel ale cuţitelor se curăţă depete cu zeamă de lămâie șipraf de cărămidă, pe urmăștergem cu piele de căprioară.

– Cuţitele inoxidabile seascut mai ușor, dacă le ţinemo jumătate de oră într-unpahar înalt cu apă în care amdizolvat o lingură de sare.

Locuință

Locuință


– Rugina de pe cuţite sescoate cu o ceapă tăiată în do-uă. Frecaţi-le cu partea ze-moasă, lăsaţi-le 10 minute,apoi clătiţi-le cu apă călduţă.

● DOPURI-LE DE PLU-TĂ, înainte de afi întrebuinţate, seînmoaie în apă

fiartă și, încă umede și calde,se întrebuinţează la înfunda-rea sticlelor.

– Dopurile vechi se îm-prospătează dacă se opăresccu apă fierbinte și se lasă săstea în apă timp de o zi.

– Dopurile din plută cucare se închid sticlele trebuieunse înainte cu puţin gel. Sescot mult mai ușor.

● DRAPERII. Ameste-caţi o lingură de oţet alb cudouă căni de apă caldă și văr-saţi amestecul într-un flaconcu pulverizator. Aspiraţi-văbine draperiile, apoi stropiţi-lecu soluţia oţetată, fără a ledesprinde de pe suport. Cândse usucă, cutele formate cuvremea dispar, la fel ca și mi-rosul stătut de mucegai saufum de ţigară.

● DUȘ. Pentru ca dușuldin metal și robinetele de lacadă să nu se acopere cu petede calcar, după fiecare între-buinţare a dușului, ștergeţi-lecu o cârpă înmuiată în oţet.Nu e nevoie să mai frecaţi șicu tix.

– Când pe sita dușului seformează depuneri de calcar,ele există și în interior și îm-piedică apa să curgă. Deșu-rubaţi capul dușului și înmu-iaţi-l în oţet pur. Depozitele se

vor dizolva. Dacă orificiiledușului sunt înfundate, folosiţiun ac, pentru a înlătura cal-carul. Frecaţi cu o perie vechede dinţi și clătiţi bine cu apăcurată.

● EBONITĂ.Obiectele din ebo-nită capătă luciufrumos dacă suntfrecate cu hârtie

de ziar tipărită cu cernealătipografică.

● ETICHETELE de pesticle, vaze, farfurii, produsecosmetice, care nu se lasă des-prinse și arată urât, trebuieunse cu unt. Cedează pe loc șipot fi ușor curăţate.

– Uleiul vegetal scoatefără probleme etichetele lipitede lemn.Aplicaţi pe ele o can-titate generoasă de untdelemn,lăsaţi să acţioneze peste noap-te, apoi frecaţi cu o cârpămoale.

● FAIANȚĂ.Plăcile de faianţădin bucătărie șibaie se curăţă celmai bine cu apă cu

săpun, în care se pun câtevapicături de amoniac (se gă-sește în sticle de 1 l în comer-ţul particular).Apoi, faianţa seclătește cu apă curată și seșterge cu o cârpă moale.

● FĂCĂLEȚELE DELEMN devenite ca-fenii se fac din nou al-be dacă fierb circa 10minute în apă de clor,se freacă cu nisip, seclătesc timp îndelun-gat în apă schimbatăde mai multe ori șiapoi se usucă la aer.

● FERONERIA (clan-ţe, închizători, mânere de ser-tare etc.) se curăţă perfect fo-losind o hârtie subţire de șmir-ghel îmbibată în petrol.

– Decorurile din fier vorstrăluci frumos dacă le frecămcu cenușă amestecată cucâteva picături de untdelemn.

● FERĂSTRĂUL taiemai ușor o bucată de lemndacă înainte îi ungeţi lama cusăpun.

● FEȚELE DE MA-SĂ. Folosiţi puterea de înăl-bire a soarelui, pentru feţelede masă din in alb, dar obi-ectele colorate trebuie întinsela umbră, pentru a nu se deco-lora.

– Împăturiţi feţele de masăși draperiile de fiecare datăaltfel, ca să nu se formezeîndoituri.

● FILMELE FOTO sepăstrează mai bine și au maitârziu culori mai puternice da-că sunt depozitate în frigider.

● FLORILE ARTIFI-CIALE se împrospătează da-că le puneţi într-o pungă deplastic cu sare și scuturaţi binepunga. Sarea dizolvă praful.

● FLORILE PUSE ÎNVAZĂ ţin mai mult dacă înapă se pune o monedă de ara-mă, împotriva bacteriilor de

putregai.– Apa din

vaza cu flori seschimbă zilnic,adăugând în eao lingură de apăoxigenată. Frun-zele care ajungîn apă se înde-


părtează, iar tijele se scur-tează, la 2-3 zile, cu câte doicentimetri.

– Tijele florilor se taie cuun cuţit (niciodată cu foar-feca), ţinând florile sub apă. Înfelul acesta, pe canalul tijelornu pătrunde aer care opreștecircuitul apei prin tulpină.

– Apa din vază trebuie săocupe doar 1/3 din lungimeatijelor.

– Când afară e foarte cald,stropiţi florile din vaze cu apărece (băgaţi-le sub un duș cupresiunea scăzută). Se vorofili mult mai greu.

– Pentru păstrarea în vazea florilor un timp mai îndelun-gat, puneţi-le în apă minerală,pe care o schimbaţi la 3 zile.Florile își vor dubla duratavieţii.

– Florile rămân proaspetecu ajutorul unui cartof găurit.Se fac câteva orificii în care seînfig cozile florilor, iar carto-ful se așează pe fundul glas-trei. Amidonul cartofului esteabsorbit de plante și le prelun-gește vitalitatea. Bineînţeles,nu uitaţi să puneţi apă în vas.

– Florile rezistă mai multdacă în apa din vază se pun uncărbune de lemn, zahăr (pen-tru crizanteme, trandafiri șimaci) sau o ramură de iederă.

– Florile galbene ţin maimult decât cele de alte culori.Iată de ce trebuie să le pre-feraţi, mai ales atunci când lefaceţi cadou.

– Garoafele puse în vazărezistă mai multă vreme dacătulpina florilor se taie între no-duri și niciodată direct pe ele.

– Buchetelede liliac ţin maibine dacă înain-te de a le pune învază, le jupuiţicoaja de pe tul-pină circa 5 cm,băgându-le cozi-le 4-5 minute înapă fierbinte.

– Dacă înapa din vaza cufrezii puneţi obucăţică mică dezahăr cubic, mugurii freziilorvor înflori până la ultimul.

– Crizantemele, tufănelele,macii, floarea-soarelui de gră-dină, rămân proaspete maimultă vreme în vază, dacă le“pecetluim” capătul tăiat altulpinei. Procedaţi în felul ur-mător: ţineţi puţin capătul tă-iat peste flacăra unei lumânărisau a unui chibrit. Abia dupăaceea așezaţi-o în vază.

– Violetele se ofilesc maigreu dacă sunt scufundate cuflorile în apă rece. Vaporizaţi-le apoi constant, cu ajutorulunui pulverizator.

– Crinii nu vor mai păta cupolen faţa de masă sau șerve-ţelele de dantelă, dacă înaintede a-i pune în glastră le tăiaţistaminele cu o foarfecă.

– Florile cu tulpina tare –liliacul, trandafirii, forsitia(ploaie de aur) – trebuie su-puse unui tratament ca să poa-tă absorbi apa: zdrobiţi-le tul-pina (la tăietură) cu un ciocansau despicaţi-o în patru, cu uncuţit ascuţit.

– Narcisele, lalelele șizambilele rezistă mai mult,

dacă înainte de a le pune înapă, le înţepaţi tulpina cu unac. Vor absorbi mai ușor ume-zeala și rămân proaspete. Deasemenea, o lingură de ami-don adăugată în apă le ajută săreziste mai mult.

– Nu amestecaţi narciselecu alte flori. Tulpinele narci-selor conţin o substanţă otră-vitoare care ofileşte imediatcelelalte flori, aflate cu ele ȋnvază. Aşezaţi-le ȋntr-un vasseparat, sau lăsaţi-le singure,24 de ore, ȋn apă rece. Devininofensive.

– În primăvară e momen-tul să tăiaţi câteva ramuri micide cireși, castani sau caiși și săle puneţi în vase cu apă, într-oodaie bine încălzită. Adăugaţizilnic apă proaspătă, iar o datăpe săptămână, tăiaţi-le puţindin tulpină. În două săptă-mâni, casa dvs. se va transfor-ma într-o livadă cu flori.

● FOARFECILE tocitese ascut din nou dacă se taiecu ele o bucată de șmirghel.Ca să nu se zgârie metalul,folosiţi un glass-papier cuzgrunţuri cât mai mici.

Locuință

Locuință


● FÖNUL dvs. va aveaun randament optim dacă pe-riodic îl curăţaţi de praf și res-turi de păr (fără să îl desfa-ceţi!) cu un aspirator.

● FOTOGRAFII MUR-DARE – Petele de grăsime depe fotografii dispar dacă în-muiaţi o bucăţică de cârpămoale în spirt, o stoarceţi, iarapoi ștergeţi cu grijă foto-grafiile.

● FOTOLIILE ŞI CA-NAPELELE ȋnvelite ȋn ca-tifea se curăţă cu nisip caldsau cu tărâţe ȋncinse ȋn tigaie,pe care le ȋmprăştiem uniformpe toată suprafaţa materia-lului, frecând bine locurilemurdare cu palma. Lăsăm ni-sipul sau tărâţa să stea o ju-mătate de oră, apoi curăţămbine fotoliul cu o perie deasăşi aspră.

– Pluşul ori catifeaua mo-bilelor se curăţă foarte bine cuurmătorul amestec: două părţialcool cu o parte amoniac.Periaţi mai ȋntâi de praf mobi-lele, apoi luaţi un tampon fă-cut dintr-un prosop foarte cu-

rat, şi frecaţi su-prafaţa catifeleinumai ȋntr-un sin-gur sens. Cum semurdăreşte cârpa,o ȋnlocuiţi cu altacurată. După cecatifeaua se usucă,se perie ȋn aceeaşidirecţie ȋn care afost curăţată.

– Pluşul se cu-răţă frecându-l cufoi de varză.

– Fotoliile șicanapelele vechi, din piele, îșirecapătă tinereţea dacă le un-geţi cu un amestec preparatdin lapte călduţ și puţină tere-bentină. Lăsaţi-le să se usuceși ștergeţi-le apoi cu ulei de insau cu ulei pentru bebeluși,care ajută pielea să-și păstrezeelasticitatea.

– Fotoliile din piele – dupăce se îndepărtează praful deprin colţuri și cusături, sespală cu un burete înmu-iat în apă, în care s-aadăugat o lingură deoţet de vin sau oţet defructe. Se șterg, apoi se aplicăcu o pensulă un amestec dealbuș de ou și ulei de in. Sefreacă cu o cârpă moale.

– Fotoliile din piele îșipăstrează aspectul și moliciu-nea dacă sunt curăţate de douăori pe an, cu un amestec din 1lingură oţet și 2 linguri ulei dein. Lăsaţi să se pătrundă o zi,apoi lustruiţi cu o cârpă mo-ale.

– Fotoliile din piele sefreacă o dată pe lună cu unburete ușor înmuiat în bere.

– Fotoliile vor fi protejatemai bine, dacă braţele le vor fiacoperite cu dreptunghiuri destofă, iar în locul de sprijin alcapului se va pune un pătrat,confecţionat din același mate-rial. Urmele de sebum se cu-răţă greu de pe îmbrăcăminteadin piele sau catifea.

● FRIGIDERUL își vapierde mirosul neplăcut dacăpuneţi în el: o lămâie tăiată, oceașcă de lapte fierbinte sau oceașcă de oţet, o bucată depâine înmuiată în apă (la ale-gere).

– Garniturile de etanșarede la ușile frigiderelor devinmai rezistente dacă sunt unsecu glicerină.

● FUMUL DE ȚIGA-RĂ – Dacă vreţi să scăpaţi de

fumul de ţigară dincameră, aprindeţi olumânare de ceară,al cărei fitil trebuieîmbibat cu un uleiaromat (se găseștela Plafar), ienupăr,busuioc, mentăetc.Absoarbe tot.

● FURNICILE care pă-trund prin dulapuri dispardacă umezim rafturile cu apăîn care a fiert pătrunjel.

– Ca să alungaţi furnicile,puneţi bucăţele de asmăţui șifrunze de roșii în dulapuri.

– Furnicile dispar rapiddacă pe drumurile lor se pre-sară praf de copt.

– Furnicile se îndepărteazădin casă dacă tragem cu cretao linie peste drumul lor. Elenu vor traversa niciodată “ba-riera”.


– Furnicile părăsesc locu-rile în care se pune o lămâiestricată.

– Dacă vreţi să scăpaţi defurnici (fără să le omorâţi)presăraţi în drumul lor scorţi-șoară măcinată. În felul aces-ta, este absolut sigur că musa-firii nepoftiţi nu vor mai pă-trunde în locuinţa dvs.

–Amestecaţi o linguriţă dementă uscată cu o linguriţă deardei iute pisat și 30 g bicar-bonat de sodiu. Presăraţi com-poziţia pe drumul de intrare alfurnicilor în locuinţă.

– Uleiurile aromate dementă și lămâie descurajeazăfurnicile. Vărsaţi câteva pică-turi pe un tampon de vată șiplasaţi-l în locul unde aveţifurnici. Reînnoiţi uleiul dindouă în două zile, ca să fiemirosul puternic.

●GAZ. Pier-derile de gaz me-tan de la instala-ţiile din locuinţese detectează ușor

cu ajutorul roșiilor. Culoarealor se alterează rapid, deve-nind gălbuie.

●GÂNDACII DE BU-

CĂTĂRIE se stârpesc ușorfolosind următoarea metodăţărănească: într-o jumătate delitru de apă fiartă se dizolvăun plic de acid boric. Se lasăsă se răcească și se toarnă pes-te bucăţelele de pâine, în că-păcele de borcan. Acestea seașează în dulapuri și pe la col-ţurile încăperilor unde suntgândaci. Minunea se poate ve-dea chiar a doua zi.

– Pentru a evita folosireaspray-urilor extrem de toxiceși de periculoase pentru respi-raţie, destinate combateriigândacilor, folosiţi următorultruc ţărănesc dar eficient: pu-neţi în borcănele sau cutii dechibrituri, ipsos amestecat cufăină. Gândacii-l mănâncă, else umflă în pântecul lor și mor.

– Gândacii de bucătărie nusuportă mirosul uleiului aro-mat de eucalipt și rozmarin.Vărsaţi câteva picături pe bu-căţele mici de cârpă și pune-ţi-le în locurile frecventate degândaci. Înnoiţi uleiul dindouă în două zile.

– 250 g rădăcină de an-gelică uscată și pisată seamestecă cu 5 grame de uleide eucalipt, se pune pe bucăţide hârtie și se așterne în locu-rile de trecere ale gândacilor.După câteva repetiţii, gândaciiau dispărut.

– O parte făină, o parte za-hăr praf și o parte de Borax seamestecă bine și se presarăseara prin locurile unde apargândaci. După folosirea de 2-3 ori a metodei, gândacii dis-par.

●GEAMANTANE.Du-pă ce veniţidin concediu,puneţi gea-mantanul îndulap? Greșit!Înainte de a-ispune la reve-dere până lavacanţa urmă-toare, închi-deţi în el o bu-cată de săpun

parfumat. Vara viitoare va mi-rosi minunat!

– Geamantanele și genţilemultă vreme închise își pierdmirosul de mucegai ori stătut,dacă le ștergeţi interiorul cuun burete îmbibat în oţet.Lăsaţi-le, apoi, să se usuce lasoare.

● GEAMURILE se facca oglinda, dacă se curăţă cupraf de cretă. Se face dintr-ocârpă un săculeţ, se umple cucretă, se înmoaie în apă rece șise freacă geamurile cu el.Apoi geamurile se șterg cu ocârpă moale sau cu o bucatăde piele.

– Geamurile se spală foar-te bine dacă puneţi în apăpuţin amidon.

– Geamurile se curăţă ex-celent cu spirt sanitar: cincilinguri într-o găleată de apă.Mai întâi curăţaţi geamurilecu o cârpă udă, pe urmă șter-geţi-le cu hârtie de ziar.

– Preparaţi-vă singuri unlichid menit să șteargă gea-murile casei sau mașinii dvs.,fără a îngheţa. El se compunedint-un litru spirt medicinal, 1cană de apă și 2 linguri dedetergent lichid. Rezistă fără

să îngheţe, pânăla –37°C.

– Geamurilese pot curăţa șicând afară e ger.Nu folosiţi apă, cișomoioage făcutedin ziare. Frecaţiputernic și gea-murile vor stră-luci.

Locuință

Locuință


– Geamurile stropite cuvar sau vopsea redevin curatedacă spălăm petele cu urmă-toarea soluţie: la 1 litru de apăcaldă punem 1-2 linguri desare și puţin oţet. Limpezimcu apă rece.

– Profitaţi de urzicileproaspete! Frecaţi cu ele gea-murile de sticlă îmbâcsite,care peste iarnă au căpătat oculoare închisă. Rezultatul seva vedea imediat. Suprafeţeleîși recapătă transparenţa.

– Petele de pe geamuri sescot în felul următor: petele devar se scot cu oţet; petele degrăsime se scot cu apăamestecată cu amoniac; petelede vopsea se scot cu bicarbo-nat de sodiu, dizolvat în apăcaldă.– Geamurile se spală cel

mai bine cu o cârpă mică șifoarte curată, ce se înmoaie înapă simplă. Ștergerea se facecu altă cârpă, ce nu lasă sca-

me, sau cu șomoioagede ziar. În apa de limpe-zit se pune puţină albăs-treală, ca să rămână sti-cla colorată puţin în al-bastru, și să facă maifrumoasă lumina zileicare intră în cameră.

– Ștergeţi ferestrele,vertical pe o parte și ori-zontal pe cealaltă, în fe-lul acesta observaţi maiușor dungile care rămânpe sticlă.

– Ochiurile de geamse pot face mate astfel:se dizolvă circa 250 gsare în 1/4 litru bereblondă și se unge gea-

mul cu această soluţie. Aceas-tă “vopsea” are avantajul căpoate fi imediat îndepărtatăprin simpla spălare cu apă. Aldoilea procedeu: lapte ames-tecat cu praf fin de cretă. Seobţine un lichid subţire, cucare se vopsește geamul. Semenţine bine pe geam, darpoate fi îndepărtat oricând cuapă.

● HALBELE

DE BERE nutrebuie spălate cuapă și detergentdeoarece berea nu

mai face spumă în ele. Clăti-ţi-le doar cu apă caldă.

● ICOANE.

Faţa pictată a icoa-nelor pe lemn securăţă cu o bucatăde flanel moale,

înmuiată în oţet amestecat cuuntdelemn. Se lasă să se usu-ce, apoi se șterge cu o altă câr-pă uscată.

● ÎMPLETITURILE

DIN PAI se spală cu apă să-punată, în care s-a turnat puţinamoniac.

– Obiectele împletite dinpaie se curăţă cu apă rece.Spălaţi-le cu dușul, în baie,sau cu furtunul, în curte, apoilăsaţi-le să se usuce la aer.

– Coșurile rezistă mai multla uzură, dacă din când încând le curăţaţi cu apă sărată.

Soluție ecologică pentru curățatgeamurile

Ingrediente: 1/2 litru apă, 3 linguri oţet alb, 1/2 lin-guriţă de săpun lichid. Oţetul degresează, săpunul scoa-te petele rezistente de murdărie. Se pun ingredientele într-o sticlă cu pulverizator, se scutură bine până ce săpunuldat pe răzătoarea mică se dizolvă total, apoi se stropescgeamurile și se șterg cu o cârpă ce nu lasă scame.

Lichid de șters geamurileAcest oţet parfumat va face să strălucească geamurile

sau paharele pe care le spălaţi, dându-le un iz de curat.Ingrediente: 20 ml oţet de mere, 20 picături ulei aromatde lămâie, 20 picături ulei aromat de portocale, 2 linguride apă.Mod de folosire: puneţi ingredientele într-o sticlăde plastic, scuturaţi-le bine și folosiţi produsul pe post delichid de clătit.


● ÎMPLETITURILEDE RĂCHITĂ ȘI TRES-TIE au nevoie de un anumitgrad de umezeală, pentru ca săpoată rămâne elastice, deaceea nu trebuie să se ţină lacăldură.

● JALUZE-LELE din alu-miniu lucios selustruiesc cu ocârpă înmuiată

într-un amestec de 10 g amo-niac și 50 g borax, puse în-tr-un litru de apă. După ce fre-căm bine, limpezim și ștergemcu o cârpă uscată.

– Curăţaţi-vă jaluzelele cubucăţi de pâine proaspătă, pecare o treceţi de-a lungul la-melelor.

● JUCĂRIILE DEPLUȘ se curăţă perfect, dacăsunt vârâte într-o pungă deplastic, umplută pe jumătatecu amidon sau cu pudră detalc. Legaţi sacul și agitaţi-l întoate direcţiile. Apoi scoateţijucăria și periaţi-o bine întoate sensurile.

● LĂMPILEDE PETROLîn al căror vas s-aformat un strat demurdărie se pot

curăţa perfect, dacă scurgân-du-se petrolul, se toarnă leșiede lemn sau apă cu săpun și selasă câtva timp ca să acţio-neze. Bucăţelele de hârtie saunisipul dau același rezultat.Apoi se clătește bine vasul cuapă caldă și se usucă la sobă.Fitilurile vechi și întărite tre-buie înlocuite, deoarece ardîntunecat și prost.

– La stingerea lămpiiaprinse trebuie să coborâm în-totdeauna fitilul, altfel flacărase poate apleca și lampa arexploda.

– Pentru prelungirea dura-bilităţii unei sticle de lampă,când e nouă, se va fierbe, pu-nând-o cu apă rece și lăsând-opână la clocot, înfășurată înpaie. Nu se scoateafară fiindcă ples-nește. Se va lăsa învas până s-a răcitapa.

– Lămpile depetrol ard mult mailuminos și nici nufac fum, dacă fiti-lul nou se înmoaiemai întâi în oţet șise usucă bine lacăldura sobei.

● LĂNȚIȘOARELEde aur și de argint se încurcăadesea, făcând noduri greu dedesfăcut. Ca să evitaţi neplă-cerea, luaţi obiceiul ca imediatce le scoateţi de la gât să leînchideţi încuietoarea. Simpluși de folos.

● LEMNĂRIA FE-RESTRELOR vopsite înalb se face frumoasă, dacă sefreacă cu praf de cretă. Cretase lasă să-și facă efectul maimultă vreme și apoi se ștergecu o cârpă udă.

● LENJERIA DE PAT.Pentru a albi cearceafurile șifeţele de pernă albe, întindeţi-le la soare. Obiectele coloratetrebuie întinse la umbră, pen-tru a evita decolorarea.

– Pânzeturile din bumbactrebuie călcate cu un fier fier-

binte, cu excepţia acelora careau fost tratate pentru a deveniimpermeabile. În cazul acesta,folosiţi un fier călduţ, și căl-caţi-le pe dos, pentru a evitalustrul.

● LINOLEUMUL vaavea luciu dacă-l veţi ștergedin când în când cu apă ames-tecată cu lapte, în părţi egale.

– Linoleumul du-rează mai mult dacădupă curăţare seșterge cu apa în carea fiert orezul.

– Covoarele delinoleum sau fâșiilepentru trepte își re-capătă luciul prinspălare cu apă decartofi (de la cartoficruzi rași). Eventua-lele pete de cerneală

se scot cu câteva picături deulei de in și glaspapir. La ur-mă, se unge linoleumul cu ocârpă de lână înmuiată în cea-ră de parchet.

● LIPICI marcă proprie– dizolvaţi un plic de gelatinăalimentară în câteva picăturide oţet. Lipiciul pentru lemn,sticlă și porţelan e gata!

– Dacă vreţi ca scrisorilesă nu se mai poată dezlipi lacenzură folosiţi ca lipici albu-șul de ou. Numai foarfeca îimai vine de hac.

● LUMÂNĂRI. Dacăvreţi ca lumânările din sfeș-nice să ardă mai mult și maifrumos, băgaţi-le două ore lafrigider. Flacăra lor va fi maivie și stropii de ceară maimici.

Locuință

Locuință


– Lumânările nu mai facpicături de ceară, dacă înaintede a le aprinde le lăsaţi o orăîn apă sărată. Uscaţi-le bine șiapoi folosiţi-le.

– Dacă vreţi să redaţi stră-lucirea unor lumânăricare s-au prăfuit saus-au mătuit, trageţi pemână un ciorap vechiși frecaţi ușor supra-faţa lumânării, pentrua o polei.

– Pentru a intro-duce o lumânare în-tr-un sfeșnic cu gurastrâmtă, e suficient săînmuiaţi ceara, vâ-rând capătul lumâ-nării în apă caldă.

– Pentru ca o lu-mânare nouă să nucurgă, aprindeţi-o, lă-saţi-o să ardă câtevasecunde, apoi presă-raţi sare fină în jurul mucului.

– Lumânările ard mai eco-nomic dacă li se taie fitilulmai des.

● LUMÂNĂRI DECRĂCIUN. Înainte de aaprinde lumânările de pe po-mul de Crăciun, stropiţi-le cuparfum (spray). Când vor ar-de, mirosurile grele din lo-cuinţă vor fi înlăturate, iaraerul se va înmiresma.

● LUT. Un vas de lutnears, uns cu lapte, devine im-permeabil la apă.

● MARMU-RA albă se cură-ţă cu apă oxige-nată în care s-adizolvat sare în

proporţie de 6:1.

– Lămâia curăţă perfectmarmura, urmând ca apoi săfie clătită cu o cârpă cu apă.

– Sarea fină servește la cu-răţitul marmurei dacă este com-binată cu oţet sau suc de lă-

mâie.– Praf foarte fin

de cretă se amestecăcu apă ca să formezeo pastă groasă, seadaugă puţin Boraxși se aplică pe plăcilede marmură cu o câr-pă cu care se freacăputernic. Se clăteștecu apă rece. Dacă aumai rămas locuri în-tunecate, atunci sefreacă din nou cugrijă și se lasă pastasă stea câteva ore peaceste pete. Dupăspălare, se dă lustrulcu o cârpă moale.

– Marmura colorată și ceaneagră se spală cu detergenţiobișnuiţi.

– Pentru adeveni lucioa-se, plăcile demarmură seung cu un stratsubţire de cea-ră de parchet,apoi se lustru-iesc cu o cârpămoale.

– Petele depe marginilede marmurăale ferestrelorse scot ușor cuo cârpă înmu-iată în gaz.

● MAȘINA DE SPĂ-LAT. Calcarul care se depunepe mașina de spălat rufe poatefi evitat, dacă o dată pe săptă-mână turnaţi o ceașcă de oţetîn lăcașul pentru detergent.

● MĂRGELELE ruptese pun ușor pe o altă aţă dacăvârful acesteia se înmoaie înojă de unghii. Va trece repedeprin mărgea.

● MĂTURA nouă devi-ne mai bună și mai rezistentădacă înainte de folosire o ţi-neţi o oră înmuiată în apă rececu sare. Păstraţi mătura cucoada în jos, pentru ca paielesă nu se îndoaie.

– Mătura dvs. va adunamai bine praful dacă o vapo-rizaţi cu apă și oţet. E sufi-cient să vărsaţi o cană de apăcaldă într-un recipient cupompă și să adăugaţi o canăde oţet. Vaporizaţi mătura îna-inte și în timp ce o folosiţi.

– Aţi ţinut mătura dupăușă, cu paiele pe podea și ele

Fabricați-vă singuri lumânările✔ Adunaţi ceara lumânărilor când se

apropie de sfârșit să ardă.✔ Când aveţi o cantitate mai mare,

topiţi-o într-un vas pe baie de aburi.✔ Turnaţi ceară caldă în păhărele inca-

sabile sau în scoici adunate vara, la mare,spălate bine și unse cu grăsime pe dinăun-tru.

✔ Cât se află pe foc, adăugaţi în cearatopită câteva picături de ulei aromat.

✔ Înainte ca ceara să se întărească, vâ-râţi în mijlocul vasului un fitil. (Se găseștela magazinele cu obiecte bisericești.) Ca săstea drept, legaţi-l de un creion, sprijinitorizontal pe vasul în care se află ceara.Când aceasta se întărește, mucul se taie cufoarfeca.


s-au îndoit? Pentru a le în-drepta, e suficient să ţineţimătura peste un vas cu aburiputernici.– Măturile din plastic sau

paie pot fi dezodorizate și îm-prospătate înmuindu-le în-tr-un vas cu apă fierbinte, încare puneţi o cană de oţet demere. Lăsaţi fibrele să seînmoaie cel puţin 10 minute,apoi scuturaţi bine mătura,pentru a îndepărta toată apa.Legaţi fibrele cu 2-3 rânduride elastic sau sfoară și puneţimătura să se usuce la soare,câteva ore. Când veţi scoate le-găturile, mătura va fi ca nouă.În plus, va mirosi a curat.– Măturile cu coadă de

plastic nu mai alunecă cândsunt sprijinite de pereţi, dacăse trage pe capătul cozii undeget tăiat dintr-o mănușă decauciuc.

● MILEURILE croșe-tate care se pun pe mobile sevor murdări mai greu dacă înultima apă de limpezit puneţi2-3 linguriţe de zahăr.– Mileurile din macrame

se calcă mai ușor dacă le apre-tăm și le uscăm foarte bine,acoperindu-le la călcat cu opânză uscată.

● MIROSURILE DE

DIFERITE FELURI se potelimina după cum urmează:– Mirosul persistent de

varză sau de prăjeală din bu-cătărie se poate elimina cuajutorul aromei de zahăr cara-melizat: o lingură de zahăr cupuţin suc de lămâie se cara-melizează într-o tigaie.– Mirosul din baie va fi

mereu proaspăt dacă pe o mo-

bilă aflată a-colo puneţi unbuchet deplante medici-nale: mentă,salvie + la-vandă. E celmai bun deo-dorant pentrutoaletă.

– Înaintede a aprindebecul în baie,ungeţi-l cu pu-ţin parfum. Când va arde,aroma dvs. preferată se va răs-pândi în încăpere.–Mirosul neplăcut din va-

sele de plastic, cutii, frigidere,dispare dacă peste noapte pu-neţi în ele o bucată de pâineînmuiată în oţet de vin alb.Mirosul se neutralizează, va-sele și cutiile pot fi din noufolosite pentru păstrarea ali-mentelor.– Mirosul de ceapă rămas

pe fundul de lemn, pe cuţitelede bucătărie și vase disparedacă obiectele sunt bine fre-cate cu sare și apoi clătite cuapă rece.–Mirosul de clei din odăi-

le nou zugrăvite se dispersea-ză dacă, închizând ușile și fe-restrele, punem pe un făraș cujar câţiva pumni de boabe deienupăr. După o jumătate de zise face curent. După aceasta,mirosul de clei dispare com-plet.–Mirosul stătut din casele

multă vreme nelocuite disparedacă punem jar într-o cratiţăveche și peste jar ace de brad.– Oţetul împrospătează de

minune aerul închis. E sufi-

cient să utilizaţi un vaporiza-tor ca să trimiteţi o boare lim-pede în locurile cu aer închis,miros de bucătărie sau fum.Pentru un parfum cât maiproaspăt, utilizaţi oţetul demere.– Aerul stătut din încăpe-

rile închise prea multă vremedispare dacă se șterge podea-ua cu apă în care s-au dizolvatcâteva picături de ulei aromatde lavandă sau esenţă de brad.– Mirosul de pește de pe

tacâmuri și mâini iese cu feliide roșii.–Mirosul de vopsea proas-

pătă dispare dacă punemalături de obiectele vopsite unvas cu apă foarte fierbinte încare punem un pumn de sare.– Pentru a îndepărta miro-

sul neplăcut dintr-o încăpereproaspăt vopsită, se arde în-tr-un vas de pământ o cantitatemică de ienupăr și se închideîncăperea timp de două ore.– Miros de var în camera

proaspăt zugrăvită? Se lasă săse evapore oţet, pe un reșousau pe o plită încinsă.– Dacă miroase a vopsea

de ulei, se umple o cană cu sa-

Locuință


La fel cași oame-

nii, casele au,fiecare, miro-sul lor. E sufi-cient să des-chizi o casăîn care nu

s-a locuit multă vreme, la ţară sau în oraș,pentru ca să te izbească imediat un miroscare îi aparţine doar ei, și care se imprimăatât de pregnant în mobile, obiecte și veș-minte, încât uneori e nevoie de ani ca să dis-pară complet. Schimbarea mirosului se ob-ţine cel mai ușor cu miresme naturale, dinplante, care se aleg în funcţie de sezon. Mirosde rășină de brad iarna, mireasmă de flori –primăvara și vara, miros de fructe și frunzeuscate, toamna.

Dezodorizant cu vaniliePentru a prepara un dezodorizant cât

mai simplu, puneţi câteva picături deesenţă de vanilie pe un ghemotoc devată, plasat într-o casoletă de porţelan.Când aroma se termină, înlocuiţi vata.

Deodorant cu lavandăși citrice

Uleiul de lavandă și grepfruit dă un deo-dorant ușor și proaspăt. Ingrediente: o lingu-

riţă de vodcă, 15 picături de ulei aromatde lavandă, 10 picături de ulei aro-mat de grepfruit, 50 cl de apă.Mod de preparare: amestecaţi vod-

ca și uleiurile aromate într-un vapo-rizator (folosiţi recipientul golit alunui detergent pentru ferestre) și scu-turaţi energic. Adăugaţi apa și scuturaţidin nou. Evitaţi să pulverizaţi direct pe

tapiserii sau suprafeţe de lemn.

Deodorant cu pinAmestecul de ulei aromat de pin și

lemn de santal dă un deodorant cu mi-ros de lemn și pădure. Ingrediente: o

linguriţă de vodcă, 10 picături de ulei aromatde santal, 10 picături de ulei aromat de pin,50 cl apă. Mod de preparare: se amestecă în-tr-un pulverizator vodca cu cele două uleiuriesenţiale, se scutură bine, se adaugă apa și sescutură vasul din nou. Restricţiile sunt ca lareţeta anterioară.

Spray de camerăCumpăraţi de la Plafar aroma dvs. prefe-

rată (ulei de brad, mentă etc.), pe care ameste-caţi-o cu un sfert de litru de alcool de 90 degrade. Lăsaţi amestecul să stea două săptă-mâni. Apoi ȋmprăştiaţi-l prin casă ȋn modregulat, cu ajutorul unui pulverizator. Dacă nuaveţi, ȋmbibaţi cu spray o bucată de cârpă şiungeţi ramele uşilor şi ale ferestrelor.

Umidificator aromatAșezaţi pe calorifer, pe un radiator sau pe

o sobă de teracotă, un vas cu apă în care pu-neţi două picături de ulei aromat. Odată cuevaporarea, încăperea se va umple de mirosde parfum.

Conuri aromateCând vă plimbaţi prin pădure, adu-

naţi câteva conuri de brad. Acasă,sporiţi-le mirosul cu câteva picăturide ulei aromat de pin, apoi așezaţi-lepe rafturi sau într-un vas de lemn. Veţiavea pădurea în casă.

Petale de trandafiriUn parfum minunat se obţine dacă puneţi

petale puternic mirositoare de trandafiri în-tr-un vas cu capac. Puneţi deasupra puţinăsare grunjoasă și alcool și închideţi recipi-entul. Când îl veţi deschide, peste 10 minute,casa va mirosi ca o grădină cu flori.

Portocale și lămâiIarna, conservaţi coaja rămasă de la por-

tocale și lămâi. Porniţi cuptorul în bucătărie,la cea mai mică temperatură, și puneţi cojilepe o tipsie de fontă sau pe grătar. Vor difuzaun parfum extrem de plăcut.

PARFUMUL CASEI

Locuință


re de bucătărie, care se înlo-cuiește după 2-3 zile.

– Mirosul de usturoi dinîncăpere dispare dacă punempe plită sau într-o conservă cujar câteva boabe de ienupăr.

– Mirosul de alcool algurii dispare dacă mestecămpătrunjel sau o bucată de măr.

–Mirosul de pipi de pisicădispare dacă frecăm podeauasau covorul cu un burete umedpe care stoarcem câteva pică-turi de lămâie.

– Mirosul de mucegai seînlătură aproape total, dacăpuneţi pe mobilele înalte, vasecu var nestins. (Nu cumva săfie la îndemâna animalelorsau copiilor.) Mai puţin peri-culos: ardeţi într-o scrumierăde metal frunze de dafin,mentă uscată, coji uscate deportocale și mandarine. Plim-baţi-vă prin casă, purtând va-sul cu arome în mână.

– Mirosul de mucegai dinfrigider dispare dacă introdu-cem un vas cu zahăr ars.

– Mirosul de mucegai dintermos dispare dacă îl um-plem cu apă rece, în care pu-nem un vârf de cuţit de praf decopt. Pentru a înlătura mirosuldintr-o sticlă de termos neuti-lizată de mult timp, pune în eaapă caldă și bicarbonat de so-diu.

–Mirosul de tutun poate filesne înlăturat dacă lăsaţi pes-te noapte în cameră un bureteumed.

– Mucurile de ţigară şiscrumul uitate ȋn scrumieredau un miros oribil. O soluţie:frecaţi scrumiera cu apă cuoţet (1:1).

– Mirosul urât din bucă-tărie dispare dacă topiţi într-otigăiţă zahăr amestecat cu unpraf de scorţișoară.

– Fructele de ienupăr arun-cate pe foc sau frunzele uscatede salvie schimbă mirosul ne-plăcut din casă.

– Coaja de lămâie arsăalungă mirosurile urâte din lo-cuinţă.

– Contra mi-rosurilor îmbi-bate în mâini, caurmare a mânuiriidiferitelor alimen-te, se întrebuinţeazăfăina de muștar.

● MOBILE. Încazul în care mobilele se pă-tează cu apă, umeziţi o cârpămoale cu spirt și treceţi-oușor pe deasupra. Apoilustruiţi cu o cârpă us-cată.

– Petele de apă de pe mo-bile se scot frecându-se cu ocârpă curată și moale îmbibatăfie în gaz, fie într-un amestecde părţi egale de ulei deparafină cu ulei de măsline.

– Petele de apă de pe mo-bilele lăcuite se îndepărteazăfrecând petele cu petrol încare s-a dizolvat sare fină. Lă-saţi să se usuce, apoi îndepăr-taţi cristalele de sare rămase,cu o cârpă moale.– Petele de apă de pe su-

prafeţele netede sau șlefuite seîndepărtează cu pastă de dinţi.Puneţi puţină pastă pe o cârpăumedă și frecaţi ușorsuprafaţa respectivă.

– Mobila albă de brad sautei se spală cu apă și săpun;locurile murdare le frecăm cu

peria; în apa de limpezit pu-nem puţină vopsea galbenă.

–Mobila de lemn vopsit sespală cu apă și săpun numaicu cârpa. La limpezit punempuţin oţet, apoi lustruim mo-bila cu o bucată de molton.–O cârpă cu benzină cură-

ţă bine mobila vopsită, iar te-rebentina ori alt ulei mineral

scoate petele.– Mobila de lemn

vopsit și poleit se în-treţine spălându-se cuapă de tărâţe, care

scoate murdăriafără să se strice mo-

bila și nici cu-loarea. Se șterge,

apoi, cu o cârpă deflanelă. Săpunul și sodastrică culoarea. Pentru

lustru se freacă bine cuuntdelemn ameste-cat cu alcool.– Mobila de stejar

se șterge cu benzină caldă.Petele le frecăm cu peria în-muiată în benzină. O ungemapoi cu un strat subţire deceară. A doua zi o lustruim cuo bucată de molton.

– Mobilele din lemn destejar își recapătă prospeţimeași luciul dacă sunt șterse cu ocârpă înmuiată în bere caldă.

– Mobilele din lemn destejar dobândesc o culoareușor mai închisă, fără să re-curgeţi la vopsele toxice. Pu-neţi lângă mobila cu pricina ofarfurie cu amoniac. Vaporiide amoniac închid culoarealemnului.

– Mobila de lemn de stejarse lustruiește frumos între-buinţând lapte dulce. Se în-

Locuință

Locuință


moaie o cârpă în lapte, se șter-ge frumos suprafaţa, apoi sefreacă cu o bucată de flanelăpână iese lustru. Acest pro-cedeu, pe lângă că nu estevătămător, are avantajulcă praful și murdăria nuse lipesc așa ușor delemn, cum se întâmplăcând se întrebuinţeazăuleiul.

– Mobilele de nucse curăţă bine depraf, apoi se ștergcu o cârpă moale,înmuiată în lapteproaspăt. Se lustru-iesc cu o pielemoale.

– Mobila ceruită o frecămcu un tampon de lână pe carepicurăm puţin ulei de in în-călzit. Lăsăm să se usuce pânăa doua zi și apoi o lustruim cuceară.

– Părul de câini și pisici depe mobile se adună ușor cuajutorul unui ciorap de nylonumed. Cârpele uscate îl fac săse împrăștie în aer, de undepoate fi apoi inhalat.

– Pentru curăţirea mobileide orice fel: faceţi o soluţiedin părţi egale de oţet și uleialimentar, agitaţi bine sticla,apoi înmuiaţi în emulsia astfelformată o cârpă moale. Stoar-ceţi-o bine și frecaţi cu ea toa-tă suprafaţa mobilei. Apoi lus-truiţi cu o altă cârpă moale,îndepărtând pulsul de soluţie.Nu puneţi emulsia în strat gros.

– Urmele de degete de pemobile se scot prin frecarealor cu un șervet înmuiat înapă, în care s-a picurat puţinamoniac. Se lustruiește loculcu o flanelă.

– Petele lăsate de un obiectfierbinte pe mobile dispar da-că frecăm locul cu o cârpămoale, înmuiată într-un ames-tec de scum de ţigară și ulei.

– Obiectele fierbinţipot lăsa pete albe pelemn. Pentru a le înlă-tura, frecaţi petele cu o

lumânare de culoaredeschisă sau închisă,în funcţie de nuanţa

mobilei. Acoperiţiapoi locul cu 2-3șerveţele de hârtieși așezaţi deasupraun fier de călcatcald. Lustruiţi cu ocârpă moale și repe-

taţi operaţia dacă e necesar.

– Petele de apă de pe mo-bilă se scot astfel: amestecaţibicarbonat de sodiu cu maio-neză, până ce obţineţi o pastămai groasă. Puneţi pe-o cârpă,frecaţi cu ea ușor, apoi lăsaţisă acţioneze 5 minute. Frecaţidin nou cu o cârpă curată.

– Zgârieturile subţiri de pemobilele de lemn deculoare închisă de-vin mai puţin vizi-bile dacă le ungeţicu puţină cremă deghete maro sau nea-gră.

– Dacă vreţi săacoperiţi o zgârie-tură, aplicaţi pe eao dâră de dermato-graf de aceeași cu-loare cu lemnul, apoi șter-geţi cu o bucată de stofă.

– Dacă vreţi să ștergeţi oarsură de ţigară, amestecaţi obucăţică de unt moale cuscrum de ţigară și frecaţi loculcu pricina.

– Dacă vreţi să dispară oumflătură apărută în furnir,aplicaţi pe ea o bucată de câr-pă uscată sau o sugativă împă-turită în patru, apoi puneţideasupra un fier de călcat fier-binte, până când umflătura seva resorbi. Dacă metoda nu dărezultat, injectaţi, cu ajutorulunei seringi, puţin clei de lemnși apăsaţi până ce se usucă.

– Dacă vreţi să deplasaţi omobilă grea, prima măsurăeste să scoateţi toate lucrurilecare se află în ea. Apoi, dacămobila e așezată pe parchet,pe linoleum sau gresie, vârâţidedesubt bucăţi de lână saufetru. Dacă e așezată pestemochetă, folosiţi bucăţi maride plastic rigid.

●MOCHETELE – Da-că vreţi să puneţi o mochetăpeste linoleum, păstraţi posi-bilitatea de a o scoate din nou.Aşezaţi ȋntre podea şi moche-tă foaie de ziar. Vă va fi multmai uşor să scoateţi din noumocheta ȋn acest mod. Ea nu

se va lipi de linoleum.

– Dacă nu puteţirenunţa la mochetăîn favoarea covoa-relor ţesute manual,respectaţi urmă-toarele indicaţii:

• pentru fixarealor pe podele, fo-losiţi cuie, și nu li-pici, un produs ca-

re conţine multecomponente chimice;

• după ce o așezaţi, curăţaţimocheta cu un aspirator cuaburi sau ștergeţi-o cu o cârpăînmuiată în apă foarte fier-binte și bine stoarsă, pentru a


Locuințăelimina reziduurile chimiceprezente pe suprafaţa ei;

• lăsaţi multă vreme feres-trele și ușa deschisă, până cedispare complet mirosul.

● MOLII. Pernele de pefotolii și canapele în care aupătruns molii se curăţă cu aju-torul aburilor fierbinţi de oţet.Metoda: se pune să fiarbă oţetîntr-o cratiţă largă, și cândîncep să se formeze aburi, seţin deasupra lor pernele de pemobile.

– Capcană pen-tru molii: într-unvas cu apă, se scu-fundă o lampă depetrol cu fitil, pen-tru iluminat. Lăsatăsă ardă peste noap-te, ea atrage moli-ile, care roiesc sprelumina din ea și seîneacă în apă.

● MUCEGAI. Boraxulîmpiedică formarea mucega-iului și ciupercilor.Aplicaţi cuo cârpă sau vaporizaţi pe pe-reţi și prin colţuri o soluţiecompusă din 50 g borax și 300

ml oţet alb. Lăsaţi să acţione-ze 30 de minute, apoi ștergeţi.

– Vaporizaţi oţet pur pe zo-nele ameninţate de mucegai.

● MUŞAMA. Pentruȋmprospătarea culorilor dinmuşama, frecaţi-o cu ames-tecul obţinut prin baterea unuiou ȋntreg cu o linguriţă de za-hăr pudră, amestecat apoi cu500 ml apă.

– Mușamalele se curăţă șilucesc frumos dacă se freacă

din când în când cucârpe înmuiate în pe-trol.

●MUŞTELE numai pătrund ȋn casădacă se freacă uşoruşile şi ramele feres-trelor cu un mănunchide pelin.

– Muştele dispardacă punem ȋn camere farfuriicu un amestec de o ceaşcă delapte, o linguriţă de piper şiuna de zahăr.

– Dacă vreţi ca nesuferi-tele muşte să nu-şi mai depu-nă murdăria pe ferestrele dvs.,când le spălaţi, puneţi ȋn apăo ceaşcă de gaz.– Muştele pleacă din bucă-

tărie dacă din când ȋn când,turnaţi câteva picături de oţetpe un ochi fierbinte de ara-gaz.

– Stropiţi ziare sau hârtiede sugativă cu ulei de dafin,lăsând geamurile deschise.Muștele nu pot suferi miro-sul și pleacă.– Muştele nu suportă cu-

loarea albastră. Dacă vreţi săscăpaţi de ele, zugrăviţi-văbucătăria, camera sau locu-

rile pe care vreţi să le feriţi deprezenţa nesuferitelor insecte,ȋn albastru. N-o să le mai ve-deţi repede!

– Muștele nu-și mai depunmurdăria pe mobile și tablo-uri, dacă acestea sunt frecatecu o soluţie de usturoi. Sefierb câţiva căţei, se răcește li-chidul și se șterg cu el obiec-tele casnice. Apoi se usucă cuo cârpă moale.

– Pentru a alunga mușteledin grajduri, se spoiesc pereţiigrajdului cu următorul ames-tec: 5 kg var la 100 l apă șialbăstreală de rufe (sau cer-neală diluată), până ce se obţi-ne o culoare albastră. Muștelenu intră în grajdurile spoiteastfel.

● NICHEL.Obiectele niche-late se întreţin prinfrecarea cu ceapăcrudă, după care

se șterg cu o cârpă moale în-muiată în gaz.

– Nichelul devine ca noudacă îl frecăm cu un tamponde lână înmuiat în amoniac.

● OCHELARI.Ca să nu vi se abu-rească ochelarii,frecaţi lentilele cupuţin săpun sau cu

o picătură de glicerină. Cu-răţirea ochelarilor se face cuun postav moale, nu cu piele.– Ochelarii de vedere nu

se mai sparg, dacă le frecămlentilele pe ambele părţi cusăpun, după care le lustruim.

● OGLINZILE se cură-ţă foarte bine frecându-le cu ofelie de cartof. Le clătim cuapă și devin strălucitoare.

Soluție pentruînviorat mocheteleIngrediente: 20 picături

ulei esenţial de lavandă, 250g bicarbonat de sodiu.Mod de preparare: Bateţi

bine bicarbonatul cu uleiularomat, cu o furculiţă. Întin-deţi un strat subţire din solu-ţia obţinută pe mochetă, lăsaţisă acţioneze cel puţin douăore, apoi daţi cu aspiratorul.Bicarbonatul absoarbe miro-surile, iar uleiul de lavandărăspândește o aromă plăcută.

Locuință


– Oglinzile din baie, ștersecu o cârpă ușor înmuiată înglicerină și apoi frecate pânăla dispariţia urmelor, nu semai aburesc niciodată.

● OȚELUL INOXIDA-BIL se spală cu apă săpunităși se clătește cu apă rece încare se pune puţin oţet.

– Scrumul de ţigară curăţăoţelul șlefuit și îi dă luciu.

● PAHARE.Două pahare înţe-penite unul în-tr-altul se desfacdacă puneţi în cel

de deasupra apă rece, iar pecel de jos îl vârâţi în apă fier-binte.

●PARCHET. Picăturilede ceară căzute pe parchet sescot uşor da-că mai ȋntâisunt ȋncălzitecu fonul, a-poi absorbitecu o sugati-vă.

– Petelede cernealăde pe parchetse curăţă prin frecare cu feliide lămâie. Apoi parchetul seşterge bine cu o cârpă ȋnmu-iată ȋn apă fierbinte cu multsăpun.

– Petele de vopsele de peparchet se scot prin frecare cuapă cu oţet.

– Parchetul care scârţâiepoate fi constrâns la tăcere,dacă presăraţi între crăpăturipudră de talc.

– Dacă aveţi musafiri carelasă urme negre de tocuri peparchet sau podea, cel mai u-şor se scot cu o gumă de şters.

– Parchetul din lemn do-bândește un luciu deosebit,dacă în apa cu care este clătitse adaugă 2-3 căni de ceainegru.

– Parchetul laminat careși-a pierdut luciul se curăţăbine cu apă caldă și șamponpentru păr. Iar puţin spirt îlface și mai strălucitor.

● PARDOSELI. Dacăpardoseala este din dale depiatră, nu folosiţi săpun, piatradevine alunecoasă. Preparaţi osoluţie formată dintr-un litrude apă și 2 linguri de sodă.

– Dacă aveţi pardosealădin gresie sau ceramică (ne-lustruite), utilizaţi un amestecîn părţi egale de apă și oţet.

– Pardoselile compuse dinbucăţi de gre-sie sau faianţătrebuie spă-late din cândîn când cu apărămasă dupăfiertul carto-filor. Veţi a-vea o surprizăplăcută.

– Petele de pe pardosealade ciment dispar dacă le fre-caţi cu o perie aspră, înmuiatăîn oţet clocotit.

● PĂIANJENI. Cândcurăţaţi păianjenii de pe pe-reţi, luaţi-i cu mătura făcând omişcare de jos ȋn sus. Dacădaţi invers, de sus ȋn jos, pân-zele rămân lipite de perete.

– Iată cum trebuie să ȋnde-părtaţi firele de păianjeni depe tavan: ȋnveliţi partea păioa-să a măturii cu o cârpă moale,prinsă bine cu un elastic, apoiştergeţi firele de păianjen, din-

spre colţurile pereţilor cătreinterior.

● PENSULĂ. Dacăsunteţi ocupat mai multe zilela rând cu vopsitul uşilor şiferestrelor, nu trebuie să maicurăţaţi pensula ȋntre timp.Este suficient dacă peste noap-te o puneţi ȋn apă rece.

– Pensulele ȋnmuiate-nvopsea, cu care urmează să selucreze şi a doua zi, trebuie ȋn-velite ȋntr-o folie de aluminiualimentar. A doua zi se potfolosi din nou fără a fi nevoiesă le curăţaţi cu dizolvant.

– Dacă nu aţi curăţat latimp pensulele de vopsea, o-păriţi-le cu oţet fierbinte. Sevor ȋnmuia.

●PERDELELE – Dacăaveţi dificultăţi când trageţiperdeaua, ungeţi bara pe careglisează inelele cu un tamponde cârpă ȋnmuiat ȋn vaselină.Perdelele vor “patina”.

– Perdelele îngălbenite saufeţele de masă pătate devindin nou frumoase și albe dacăalături de detergent, puneţi înmașina de spălat și un pache-ţel de praf de copt.

– Perdelele rămân albedacă se adaugă în ultima apăde limpezit bicarbonat de so-diu.

– Perdelele devin mai albeși ușor apretate, dacă în apa declătit punem un pumn de sare.

– Perdelele devin strălu-citor de albe dacă în compar-timentul cu detergent al mași-nii de spălat adăugaţi 1-2 lin-guri de oţet, o jumătate de plicde praf de copt și un jet de sucde lămâie.


● PERDELE DE DUȘ.Dacă nu sunt bine întreţinute,perdelele pentru duș se acope-ră de mucegai. Pentru a evitaapariţia lui, după ce spălaţiperdeaua, înmuiaţi-o în apă cusare.

– Perdeaua din plastic dindreptul dușului se curăţă cu unburete umed, înmuiat în bicar-bonat de sodiu.

– Dacă perdeaua de dușeste confecţionată din nyloncare s-a întărit, o puteţi în-muia, ștergând-o bine cu unamestec de apă cu glicerină.

● PEREŢII vopsiţi cuulei se curăţă cu următoareasoluţie: 100 g amoniac, 100 gsăpun ras, 100 ml spirt medi-cinal. Ȋnainte de a folosi solu-ţia, agitaţi-o puternic, apoiudaţi un tampon de vată şifrecaţi pereţii. Dacă sunt foar-te murdari, repetaţi operaţia.

– Pereţii daţi cu vinaromse curăţă cu apă săpunită (clă-buc de săpun), apoi se clătesccu amestec de apă caldă și oţetalb, în proporţie de 1/2 canăde oţet la o jumătate de călda-re de apă.

– Pentru a astupa găurileîn care au fost cuie, umpleţi-lecu pastă de dinţi. Repetaţi o-peraţia până ce orificiul e as-tupat.

● PERIILE moi se potîntări ușor, înmuindu-le timpde 10 minute în apă sărată.

● PERIILE DE UNGHIIse curăţă introducându-le cât-va timp ȋn apă cu oţet.

●PERNE.Dacă perneledvs. sunt umplute cu pene,aerisiţi-le cu ajutorul unui fon.Faceţi o mică deschizătură ȋn

căptuşeală, vârâţi gura fonuluiȋnăuntru şi mişcaţi-l uşor, pen-tru ca ȋntreg conţinutul perneisă fie activat. Perna devine dinnou moale şi afânată.

– Pentru a fi feritede umezeală, perneleaşezate pe mobila debalcon sau pe scau-nele de răchitădin grădină,trebuie ȋnvelitemai ȋntâi ȋntr-opungă de plas-tic şi abia apoi vâ-râte ȋn faţa de pernă.

– Curăţirea fulgilor dinperne. Fulgii se scot din pilo-tă, pernă sau plapumă și sevarsă cu băgare de seamă într-un vas mare, în care se spalătemeinic cu apă caldă (seamestecă și se presează bine).Apoi se scot din vas și sestorc. Se pun într-o vană ma-re, în care se spală din nou cuapă caldă, se storc și se usucăla soare sau la căldura unei so-be, răvășindu-i la intervalescurte. Fulgii se fac ca noi.

● PETELE DE CER-NEALĂ de pe hârtiile de va-loare care trebuie păstrate ne-atinse, se scot cu ajutorul uneipensule ȋnmuiate ȋntr-o soluţieformată din apă şi puţină sare.Lichidul se absoarbe apoi cuajutorul unei sugative curateşi se tamponează cu apă cuclor.

– Petele de cerneală de pedegete se scot cu suc de lă-mâie, oţet, lapte.

● PETELE DE IODdispar de la sine, dacă obiectulcu pricina e ţinut la soare câ-teva zile.

●PETELE DE NICO-TINĂ de pe scrumierele albese scot dacă le frecăm cu sarefierbinte.

● PETELE DE PIX depe pereţii vopsiţi sau de pe

lemnărie pot fi scoase,în anumite cazuri, im-pregnându-le cu oţetalb. Aplicaţi oţet tarepe dârele de pix și

lăsaţi să ac-ţioneze 10-15minute.

● PIEPTENII MUR-DARI se curăţă uşor dacă

se lasă la ȋnmuiat ȋntr-un vas cu apă şi deter-

gent; apoi se freacă cu o periede unghii pe ambele părţi.

– Puneţi pieptenul sau pe-ria de păr într-un lighean cuapă caldă, cu clăbuc de săpun,în care se adaugă o linguriţăde bicarbonat de sodiu. Lăsa-ţi-le la înmuiat 30 minute,apoi frecaţi-le cu o periuţă deunghii. Clătiţi din abundenţă,cu apă caldă.– Pieptenele se curăţă

foarte bine, cu o cană de apăcaldă, în care se adaugă o lin-guriţă de amoniac.

– Periile de păr se freacăuna de alta cu tărâţe, care facsă iasă grăsimea și murdăriadin ele. Dacă s-au înmuiat, lecufundăm puţin în amoniac șiastfel își redobândesc tăria.

●PIETRELE TOMBA-LE nu se vor acoperi de li-cheni sau de mușchi, dacă lefrecaţi cu o perie îmbibată înoţet de vin.

● PIVNIŢELE umededevin uscate dacă puneţi ȋncolţuri grămăjoare de cărbuni.

Locuință

Locuință


● PLANTELE DE A-

PARTAMENT se ȋngraşăcu apa care rezultă de la spă-larea cărnii şi a peştelui. Stre-curaţi-o ȋn prealabil, pentru aȋndepărta eventualele bucăţelede carne care uitate, putrezescşi put.

– Apa rămasă de la cartofiifierţi este foarte hrănitoare.Turnată în ghivecele cu flori,ţine loc de îngrășământ.

– Plantelor din ghivece leplace cafeaua. Ele cresc mairepede şi devin mai puternicedacă puneţi zaţ de cafea ȋn apade stropit.

– Un cubuleţ mic de droj-die uscată pus ȋn apa cu carese udă florile din ghivece, leface pe acestea să crească re-pede şi viguros.

– Îngrășăminte ieftine șiecologice pentru plantele deapartament se pot obţine cuușurinţă din deșeuri menajere.Cojile de cartofi, de fructe, deouă nu trebuie niciodată arun-cate. Bine fărâmiţate și com-binate cu zaţ de cafea, se a-mestecă în pământul din ghi-vece.

– Urzicile în-tregi macerate înapă reprezintă unîngrășământ natu-ral ideal. Lăsaţi-lecâteva zile într-unvas, până ajung înstare de descom-punere, apoi folo-siţi maceratul,pentru a uda flo-rile sau alte plantede grădină și a-partament. (Pul-verizat pe frunze,alungă puricii.)

– Cojile de banane tăiatemărunt și înfipte în pământreprezintă un îngrășământideal pentru florile din ghi-vece. Prin putrezire, degajăpotasiu, un “ingredient” ideal.

– Oasele de pui sfărâmatesunt un înlocuitor ideal pentrupietrișul care se pune pe fun-dul ghivecelor de flori. Fosfo-rul și calciul conţinut în elereprezintă un întăritor idealpentru plante.

– Folosirea unor ghiveceprea mari contribuie la dez-voltarea exagerată afrunzelor în daunaflorilor.

– Pentru ca pă-mântul din ghivece sănu mai mucegăiască,puneţi deasupra puţinnisip.

– Viermii din ghi-vecele cu flori iesafară, dacă pe pământul lor sepun felii de cartofi cruzi.

– Pulverizarea cu apă aplantelor expuse direct la soa-re le poate provoca acestoraopăriri și chiar arsuri.

– Nu aşezaţi ghivecele cuflori pe televizor sau ȋn apro-pierea aparatului de radio.Zgomotul are o influenţă ne-gativă asupra plantelor, pu-tând duce chiar la pieirea lor.

– Apa peste măsură de cal-caroasă poate fi “îmblânzită”cu oţet de vin. Puneţi câtevapicături în vasul de stropit (olingură la un litru de apă). Cal-carul este dăunător plantelor.

– Nu ţineţi în casă ferigi.Frunzele de ferigă culese dinpădure și aduse în casă atragfurnicile. La fel și florile cum-părate de la piaţă și care suntînvelite în frunzele aceleașiplante. După ce desfaceţi bu-chetul, aruncaţi-le.

– Curăţirea periodică a flo-rilor ofilite (mușcate, petunii)contribuie la dezvoltarea fru-moasă a plantelor și la crește-rea altor flori în locul lor.

– Plantele de apartamentcu frunze mari (de exempluficuşii) trebuie curăţate cu be-re. Ȋnmuiaţi o cârpă moale ȋnlichid, apoi ştergeţi fiecarefrunză ȋn parte. Vor străluci.

– Frunzele deficus cresc sănătosși frumos dacă sespală cu un tamponîmbibat în lapte căl-duţ amestecat cu apăîn proporţii egale.

– Un ghiveci cubusuioc verde în ca-meră alungă insec-

tele, liniștește nervii și aduceun somn liniștit. Înlocuiţi ast-fel sprayul pentru ţânţari șimuște, care este foarte toxic.

– Unele plante (crăciuniţe,gardenii, floarea de ceară) nu


înfloresc dacă le schimbămlocul. Puneţi un semn pe ghi-veci pentru a le păstra poziţia.

– Plantele cu lăstari foartelungi, cu frunze decolorate șifără flori ne spun că sunt ne-mulţumite de locul rezervat.

– Plantele decorative crescmai repede și produc mai mul-te flori când “ascultă” muzicăinstrumentală, mai ales devioară și flaut.

– Cactusul, cala etc. iu-besc căldura, se simt foartebine și înfloresc, între ferestre,în verande și balcoane închise,poziţionate spre sud sau est.

– Violeta de cameră

trebuie udată doar dimi-neaţa, cu apă la tempera-tura camerei, bine oxigenată,fără a-i stropi frunzele.

– Gladiolele stropitecu limonadă cresc mairepede și fac flori maimulte.

– Înlăturând puii cares-au format în jurul aloeivera dăm posibilitateaplantei să-și îndreptetoată energia spremugurii florali și săînflorească mai repede.

– Puricii plantelor de apar-tament dispar dacă stropimfrunzele cu tutunul dintr-o ţi-gară, pus ȋn apă călduţă. Ope-raţia se repetă după 12 ore.Florile din grădină care suntpradă puricilor se stropescseara cu apă ȋn care a fiert pe-lin.

– Băgaţi ȋn pământul dinghiveciul cu flori doi căţei deusturoi. Puricii plantelor vorpleca ȋn bejenie.

Locuință

Dacă vreţi ca florile dvs.să rămână frumoase şi

sănătoase şi pe timpul iernii,respectaţi următoarele:

– Şi plantele hibernează.Iată de ce florile de apartamentaflate ȋn ghivece nu mai auatâta nevoie de hrană ca pestean. Până ȋn luna martie, nu lemai afânaţi pământul şi uda-ţi-le cu multă economie. Nulăsaţi niciodată pământul să seusuce prea tare. Dar el nu tre-buie nici prea udat. Ideal e să

fie doar umed.– Plantele nu trebuie

apropiate la mai mult de1 metru faţă de sursele de

căldură.– Udaţi plantele la aceeaşi

oră, de preferinţă dimineaţa,când ele se găsesc ȋn plinproces de asimilaţie. Ȋn-

dreptaţi jetul de apăspre marginile ghive-

ciului, fiindcă acolo se află ră-dăcinile tinere.

– Iarna, dacă nu puteţi aşe-za florile pe pervazul ferestrei,puneţi-le cât mai aproape desurse de lumină artificială.

– Lumina primită de plantese poate mări dacă ȋn spatelelor se aşează oglindă sau o fo-lie de aluminiu pentru menaj.

– Temperatura camerei ȋncare se află plantele nu trebuiesă depăşească 21°C. Dacătemperatura este mai ridicată,plantele trebuie pulverizate cuapă o dată pe săptămână, peambele părţi ale frunzelor.

– Plantelor ȋnflorite nu tre-buie să li se schimbe locul pâ-nă la primăvară.

– Feriţi plantele de curenţiireci.

– Iarna, plantele nu au ne-voie de ȋngrăşăminte.

Frigul şi plantele de apartament

– Florile cumpăratedin florării sunt plantate înturbă, care reţine apa. Chiar

dacă pare uscat la suprafaţă,pământul nu trebuie udat preades, fiindcă plantele putrezesc.

– Pe vreme de caniculă,plantele trebuie pulverizate dinabundenţă cu apă.

– La temperaturi de peste30°C, florile trebuie așezate înloc umbros, ferite de soare.

– Plantele căţărătoare nutrebuie mutate din locul lor,pentru că își încetinesc dezvol-tarea.

– Pământul nu trebuie să în-chidă ermetic rădăcinile plan-telor. Așezaţi pe fundul ghive-celor un strat de pietriș saucioburile unui vas vechi de lut.

– Apa scursă în farfuriile desub ghivece trebuie aruncată,altfel rădăcinile putrezesc.

– Nu exageraţi cu îngrășă-mintele pentru plante. Ceea ce“puţin” face bine ucide când e“prea mult”. Respectaţi indica-ţiile de pe ambalaj.

– Petuniile se dezvoltă multmai frumos dacă sunt curăţatezilnic de florile care s-au uscat.

Canicula şi plantele de apartament

Locuință


● PLĂPUMI. Spălareaplăpumilor din lână sau puf seface simplu, în cadă, în apă cudetergent, prin apăsare, urcân-du-ne cu picioarele pe ele.Efectiv tropăim pe ele. Se lim-pezesc în multe ape. Se curăţăatât în interior, cât și satinul.După spălare, se presează cumâna, împăturindu-se, apoi seîntind la soare, pe o suprafaţăde lemn. Se calcă ușor, cufierul potrivit.

– Dacă folosiţi plăpumiumplute cu puf, spălaţi-le înmașină, la fel ca îmbrăcămin-tea sintetică. Iarna, când e ger,scoateţi-le afară și lăsaţi-letimp îndelungat, ca să moarătoate ouăle de acarieni.

● PLITELE DE GĂ-TIT se curăţă lună dacă lefrecaţi cu apă săpunită, ȋn careadăugaţi şi puţinspirt.

– Plitele mur-dare se curăţă şiprind din nou lu-ciu cu ajutorulcernelii de ziar.Alegeţi ziare cucât mai multe su-prafeţe negre peele, mototoliţi-leastfel ca parteaneagră să rămână deasupra şifrecaţi bine plita de gătit.

● PLOȘNIȚE. O sim-plă atingere cu gaz lampantomoară ploșniţele pe loc.

– Sare dizolvată în de treiori mai multă apă; cu soluţiaobţinută se ung bine crăpă-turile, îmbinările din mobile șipereţi.

– Simplul miros al benzi-nei pune ploșniţele pe fugă.

– Un remediu simplu șifoarte eficient este amoniacul,pus în farfurioare sau alte reci-piente întinse. Se lasă să acţio-neze trei zile, cu ferestrele în-chise.

– Frunzele de pelin, puseîn pături, dulapuri și sertare,alungă oribilele gângănii.

– Și infuzia de pelin, tur-nată cu pipeta în dositurilepatului, are același efect.

● PODELELE DINLEMN se spală cel mai binecu ceai rusesc rece.

– Podelele vopsite ȋşi reca-pătă luciul iniţial dacă suntunse cu ulei de in, ȋn care seȋncorporează două albuşuribătute spumă. Lustruirea seface a doua zi.

– Podele de scândură sefac strălucitor dealbe, prin spăla-re cu apă de car-tofi.

– Petele depe duşumelelede lemn nevop-site se scot pre-sărând talc saurumeguş de lemnumezit cu oţet.

– Petele decerneală de pe podelele delemn se curăţă cu apă fierbinteamestecată cu amoniac.

– Dușumelele vopsite nuse rod așa de repede și îșimenţin un aspect frumos dacăse ceruiesc din când în când.

● PORŢELAN. Nu pu-neţi niciodată mai mult de 6farfurii de porţelan unele pes-te altele, altfel, cu vremea,datorită trepidaţiilor din casă,

vor crăpa. Evitaţi şi schim-bările puternice de tempera-tură: spălatul ȋn apă prea fier-binte, ȋn timp de iarnă.

– Pentru a împiedica zgâ-rierea vaselor din porţelan fin,se vor pune foi de hârtie întrefarfurii, când se așează în du-lap pentru păstrare.

– Petele urâte care rămânpe cănile de porţelan, după cese bea multă vreme ȋn ele ceaisau cafea, şi care nu ies cu de-tergenţii obişnuiţi, pot fi scoa-se uşor dacă folosiţi o soluţiede oţet amestecat cu puţinăsare.

– Petele de nicotină de pevasele de porţelan se scot ușorcu un dop de plută înmuiat însare umezită.

– Bibelourile de porţelanse curăţă bine dacă le scufun-dăm ȋntr-o baie de apă caldă,amestecată cu Borax.

– Bibelourile sparte dinporţelan se pot lipi cu un a-mestec de albuș de ou și prafde cretă.

– Un vas de porţelan cră-pat sau care sună a spart se li-pește la loc dacă îl fierbeţi înlapte proaspăt.

● PURICII sunt goniţipresărând pe sub pat și pe subcearceaf foi de nuc sau pelinproaspăt.

● RAME-LE din lemnaurit ale tablou-rilor şi oglinzilorstrălucesc din

nou dacă sunt şterse cu unamestec de vin roşu şi untde-lemn, ȋn proporţii egale. Dacăauriul e mat, el ȋşi revine fre-


cându-l cu o jumătate de cea-pă crudă. Când tăietura se mur-dăreşte, se ȋnlocuieşte cu altăjumătate curată. La urmă, selustruieşte cu ocârpă moale.– Ramele

de lemn aco-perite cu bronzse șterg mai în-tâi bine de praf,apoi le ștergemcu un mic bu-rete sau o bucăţică de vată în-muiată în rachiu, în care ampus să se topească puţin săpunde casă.– Ramele din lemn de ste-

jar se curăţă cu lapte dulce, iardupă ce se usucă, se lustruiesccu o cârpă moale.

● RUGINĂ. Obiectelede metal se protejează ȋmpo-triva ruginii dacă le frecăm cuo bucată de ceapă.– Petele de rugină de pe

obiectele metalice se scot da-că sunt frecate cu ceapă crudă,presărându-se apoi pe loculrespectiv rumeguş. O altă me-todă: presăraţi sare, umeziţi-ocu suc de lămâie, apoi frecaţicu o cârpă uscată.– Ȋn magaziile sau dula-

purile unde ţineţi obiecte dinfier, aşezaţi totdeauna o buca-tă de cărbune de lemn sau cre-tă. Ele absorb umezeala şi ȋm-piedică formarea ruginei.– Cheile şi şuruburile rugi-

nite se curăţă uşor dacă seȋnmoaie ȋntr-un vas ȋn care s-apus Coca-Cola.– Cheile care au ȋnceput să

ruginească se curăţă uşor lă-sându-le câtva timp ȋntr-unborcan cu ulei de parafină.

– Rugina depusă pe chei şilacăte se scoate ȋn următorulfel: obiectele de fier se bagăȋntr-un borcan cu gaz, unde se

lasă câteva zi-le, apoi sescot, se spalăcu apă fier-binte, se ştergşi se freacă –dacă mai estecazul, cu glas-papir.● SALTE-

LE. Întoarceţi-văsaltelele pe am-bele părţi, ca săse uzeze egal, și

scoateţi-le afară, la soare, dedouă ori pe an.– Când vă schimbaţi cear-

ceafurile de pat, treceţi cu as-piratorul peste suprafaţa salte-lei. Dacă sunteţi astmatici,protejaţi-o cu o husă anti-aca-rieni care împiedică înmul-ţirea paraziţilor.– Pentru a scoate petele de

urină din saltele, vaporizaţipeste pete oţet alb, apoi șter-geţi cu o cârpă. Operaţia tre-buie repetată de mai multe ori,dar în cele din urmă, petele șimirosul dezagreabil vor dis-părea.

● SĂPUN. Resturile desăpun nu se aruncă niciodată.Mărunţit sau ras, amestecatȋntr-o sticlă cu apă, devine lafel de bun ca orice detergent.– Resturile de săpun nu

trebuie aruncate. Vârâţi-le în-tr-un ciorap (talpa) pe care îlînmuiaţi într-un vas cu apă.Când bucăţile încep să seamestece, stoarceţi bine ciora-pul în palme și atârnaţi-l până

ce se usucă total. Va fi sufici-ent să îl scoateţi, pentru a ob-ţine o bucată de săpun com-pact și utilizabil.

● SCARA. Dacă scaracare duce în beci nu e bine lu-minată, vopsiţi-i ultimele trep-te în alb. Veţi evita accidentepericuloase.

● SCRUMIERE. Um-pleţi cu oţet scrumierele foartemurdare, pe care scrumul s-aîncrustat, și lăsaţi să acţioneze5 minute. Clătiţi scrumiera șiumpleţi-o din nou cu oţet,pentru a înlătura mirosul per-sistent. Clătiţi cu apă rece.

● SERTARE. Dacă unsertar se închide cu greu, sefreacă părţile laterale cu săpunsau lumânare.

●SFEȘNICE. Înmuiaţisfeșnicele din sticlă sau cera-mică în apă foarte fierbinte a-mestecată cu detergent. Fre-caţi rămășiţele de ceară cu unburete, apoi clătiţi-le în apăcaldă, în care puneţi puţin oţetalb. Ungeţi cu ulei partea undese inserează lumânarea însfeșnic. După ce arde, va fimai ușor de scos.

●SFOARĂ IMPREG-NATĂ. Ca să reziste la in-temperii, sfoara se îmbibă cuulei de in. După uscare, sfoarase netezește încă o dată cu ocârpă înmuiată în ulei.

●STICLĂ. Pielea albă aportocalelor (partea de dină-untru, dintre coajă şi miez)curăţă sticla şi obiectele dinlemn.– Zgârieturile de pe vitri-

nele și mesele din sticlă sescot tot prin frecarea ușoară

Locuință

Locuință


cu pastă de dinţi. Puţin efort șiobiectele respective vor arătaca noi.

– Sticlele cu apă fierbinteȋşi menţin mai multă vremeatemperatura dacă ȋn apa dinele puneţi puţină sare care afost dizolvată ȋn oţet.

– Sticlele nu mai crapăatunci când sunt umplute culichide fierbinţi, dacă sub fun-dul lor punem un cuţit rece.

– Sticlele murdare se cu-răţă bine dacă se introduc înele bucăţi mărunte de cartoficruzi, peste care se toarnă apăfierbinte. Se agită de mai mul-te ori, se aruncă conţinutul, iarclătirea se face cu apă curată.

● ȘERVETE DE ȘTERS“ÎN OȚET”. Amestecaţi, în-tr-un bol mai mare, 3 linguride oţet alb cu o linguriţă dedetergent lichid și două cănide apă. Înmuiaţi șervete decca 15-20 cm, confecţionatedin pânză moale și curată,apoi stoarceţi-le. Puneţi șerve-tele umede într-o cutie închisăermetic. Folosiţi-le ori de câteori e nevoie să curăţati cevarepede. Ele sunt ideale pentrumici retușuri pe ferestre, urmede degete în jurul clanţelor și

al întrerupătoarelor elec-trice, pete pe oglinzi,pentru a curăţi robine-tele, planșetele de prăji-turi, aparatele menajere.

● ŞOARECI. Da-că dulapul dvs. de ali-mente e vizitat de şoarecide casă, puneţi ȋn el frun-ze de mentă şi flori decrizanteme ori tufănelesălbatice. Musafirii ne-poftiţi ȋşi vor lua tălpă-şiţa.

– Şoarecii pleacă din piv-niţe şi magazii dacă pe lângăpereţi puneţi din loc ȋn loc,legături de izmă de câmp.

● ȘURUBURI. Pentrua fixa șurubul într-un lemn ca-re se crapă ușor, încălziţi-l pâ-nă se face albastru incandes-cent și, așa încins, înșuruba-ţi-l. Lemnul nu se mai sparge.

●TABLOU-RILE ȋn ulei ob-ţin un luciu fru-mos dacă după cesunt curăţate de

praf, se şterg cu albuş de oubătut cu zahăr pudră şi puţinalcool.

● TACÂMURI. Tacâ-murile de argint care nu suntfolosite trebuie păs-trate în pungi deplastic. În felul aces-ta nu se vor mai înne-gri până la urmă-toarea întrebuinţare.

– Tacâmurile ni-chelate folosite la sa-late trebuie spălate imediatdupă întrebuinţare, cu apă căl-duţă. Prin influenţa oţetului,metalul devine negru și facepete ce se pot foarte greu în-

depărta. Ele rămân cu luciulpermanent, dacă se freacă zil-nic cu o cârpă uscată.

– Cu o jumătate de ceapătăiată curăţaţi petele de ruginăde pe orice tacâmuri.

– După folosire, atât tacâ-murile cu care se curăţă peş-tele, cât şi cele cu care se mă-nâncă, se spală mai ȋntâi cuapă rece cu oţet, apoi cu apăcaldă.

– Tacâmurile de inox ca-pătă o strălucire de invidiatdacă le frecăm cu o jumătatede lămâie deja folosită şi apoile ştergem cu o cârpă moale.

● TAPET. Dacă tapetullavabil şi-a pierdut strălucirea,procedaţi ȋn felul următor: pu-neţi ȋntr-un vas 2 kg de sare debucătărie, acoperiţi cu apărece şi lăsaţi să se dizolve. Ȋn-muiaţi ȋn această soluţie untampon, stoarceţi-l bine şispălaţi tapetul.

– Pentru tapetele mătăsoa-se sau lucioase – utilizaţi osoluţie preparată din 25 g bi-carbonat de sodiu, 600 ml apăși 100 ml oţet alb.

● TELEFONUL. Mi-crobii care provoacă răceli șigripe trăiesc pe suprafaţa obi-

ectelor care suntmanipulate de maimulte persoane.Curăţaţi recepto-rul telefonului cuoţet pur. Bacteriilenu vor mai puteasă se dezvolte.

● TERACOTA ALBĂ securăţă frumos dacă o frecămcu lămâie, insistând asupra pe-telor. Ştergem apoi cu o cârpămoale, uşor ȋmbibată ȋn ulei.


● TERMOSUL nefolo-sit trebuie ţinut fără capac, alt-fel va prinde un miros urât, destătut.

● TIMBRELE – Cinecolecţionează timbre poştaleşi vrea să le desprindă de pescrisori fără ca ele să se rupă,să folosească fierul de călcat.Puneţi fierul cald pe marcapoştală şi dezlipiţi-o repede,ȋnainte ca lipiciul să se ȋntă-rească din nou.

● ŢÂNŢARI. Alungaţiţânţarii ȋnainte ca ei să pătrun-dă ȋn casă. Tăiaţi o lămâie ȋnpatru, ȋnfigeţi ȋn ea câteva cui-şoare aromate şi puneţi bucă-ţile pe terasă, pe balcon sauchiar ȋn fereastră, printre ghi-vecele cu flori.

– Ţânţarii sunt alungaţi dinodaie, dacă se arde o oră, cuferestrele închise, o bucăţicăde camfor, într-o tigaie de fon-tă.

– Ricinul este cel mai ma-re dușman al ţânţarilor. Se re-comandă să fie ţinut în casă,într-un ghiveci, și afară, învase așezate pe balcon sau peterase.

● UMBRE-LA dvs. va rămâ-ne ca nouă dacă oştergeţi din cândȋn când cu o câr-

pă şi cu puţin spirt, apoi o lă-saţi deschisă, la uscat.

– Umbrelele noi, înaintede a fi folosite, trebuie stropitedin belșug cu spray de păr.Materialul nu mai devine așade ușor poros.

– Dacă umbrela dvs. numai este impermeabilă, puteţi

să corectaţi lucrul acesta ȋnmodul următor: ȋnmuiaţi mă-tasea umbrelei ȋntr-o soluţiede oţet amestecat cu argilă(praf de argilă sau caolin).

●UŞI. Hoţii ştiu să răsu-cească pe dinafară cheia lăsatăȋn uşă. Iată ce trebuie să faceţica să vă asiguraţi contra spar-gerilor: ȋndoiţi ȋn formă de“U” o sârmă potrivit de groa-să. După ce aţi ȋncuiat uşa pedinăuntru, treceţi această sâr-mă peste clanţă şi vârâţi-i celedouă capete ȋndoite ȋn toartacheii lăsate ȋn broască.

– Urmele de de-gete de pe uşi dispardacă le frecăm cu uncastravete crud. Apoi,ştergem cu o cârpămoale.

– Ușile vopsite în albse spală ușor cu apă în care s-apus o lingură de amoniac.

– Ușile glisante ale dula-purilor alunecă mai ușor dacăsunt unse cu săpun.

● VASE DEGĂTIT. Crustelerezistente de aluatcare rămân pe pe-reţii formelor de

copt se curăţă astfel: frecaţiformele cu puţină hârtie şisare, apoi ungeţi-le cu untde-lemn. Acoperiţi-le cu o cârpăudă. După două ore, crustelese desprind singure.

– Fundul cratiţelor de cares-a prins mâncarea se presarăcu sare grunjoasă şi se lasă ooră. Arsura se desprinde uşor.

– Mâncarea arsă de pefundul cratiţelor, care produceatâtea neplăceri gospodinelor,

se rade cel mai bine cu o lin-gură de pantofi. Cuţitele şi bu-retele de sârmă zgârie emailul.

– Cratiţele emailate nu lerăzuiţi niciodată cu cuţitul saucu un burete de sârmă. Emai-lul plesneşte. Frecaţi-le cu să-pun ori dacă faceţi foc culemne, cu apă cu cenuşă.

– Obiectele din fontă (pli-te, tigăi) se curăţă cu o ceapătăiată ȋn două, apoi se lustru-iesc cu o bucată de pânză ȋn-muiată ȋn ulei.

– Ibricul de cafea sepoate curăţa uşor dacăfierbem ȋn el apă cu ofelie de lămâie.

– Sitele pentru

făină trebuie clătitedoar cu apă rece, de-

oarece apa caldă nu lecurăţă foarte bine.

– După ce folosiţi piuliţade bucătărie şi o spălaţi, ȋnfă-şuraţi pisălogul ȋntr-o hârtie.Nu va mai cocli.

– După ce aţi spălat tigăile,ungeţi-le cu foarte puţin uleisau frecaţi-le cu o bucăţică deşoric de porc. Puneţi apoi ȋnele un pumn de sare de bucă-tărie şi după ce le ȋncălziţiuşor, frecaţi-le bine cu un șer-veţel de hârtie. Se fac ca noi.

– Tigăile nesmălţuite numai ruginesc dacă după ȋntre-buinţare le frecaţi cu un ames-tec de sare şi piper, iar apoi leungeţi cu puţin ulei.

– Tăvile din tablă nu mairuginesc dacă înainte de a fifolosite se ung cu grăsime șise ard pe flacăra aragazului.

– Vasele din aluminiu sespală cu săpun, apă caldă, fo-

Locuință

Locuință


losind un dop mare de plutăpentru a le freca. Nu ȋntrebu-inţaţi niciodată soda şi nu lă-saţi niciodată vasele neşterse.

– Vasele de aluminiu înne-grite în interior se curăţă fier-bând în ele câteva minute unamestec de apă cu oţet, înproporţie de 1 la 1.

– Vasele de aluminiu se în-negresc mai greu dacă înaintede prima întrebuinţare se fier-be în ele lapte. Apoi frecaţi-leînăuntru cu un șomoiog deurzici și clătiţi-le bine cu apă.

– Vasele de alamă se frea-că cu humă înmuiată cu oţet.Alt mijloc este frecarea cu ocârpă înmuiată în saramură depește. De asemenea, se maipoate folosi și zeama de varzăacră crudă. Alte materialepentru curăţat sunt: cenușă delemn înmuiată cu amoniac sauoţet fierbinte cu sare. Deoa-rece obiectele curăţate se în-negresc ușor, acestea se vorfreca imediat cu praf de cretăuscată sau cu cenușă de lemnfină. De asemenea, dă rezul-tate bune un amestec de oţet,sare și tărâţe de grâu.

– Vasele de aramă se frea-că cu sare udă amestecată cuoţet sau nisip fin şi oţet. Clătiţişi ştergeţi. Nu lăsaţi alimen-tele să stea ȋn vase de aramă.Se coclesc.

– Cocleala de pe vasele dearamă se scoate cu apă cuamoniac.

– Vasele de inox nu trebuiefrecate cu un burete de sârmă.Se zgârie.

– Faceţi o pastă din oţet demere și bicarbonat de sodiu,

aplicaţi-o pe vasele de inox șifrecaţi bine. Clătiţi din abun-denţă cu apă călduţă, apoiștergeţi vasele cu un prosopabsorbant.

– Vasele de teflon. Înaintede prima folosire se spală cuapă caldă, se șterge interiorulcu un strat fin de ulei. Nu seţin goale pe flacără.

– Nu se spală cu tix saubureţi de sârmă, ci numai cudetergenţi lichizi. Ele prezintăun strat de lac special, ars latemperaturi înalte.

– Vasele de teflon se curăţăfierbând ȋn ele 2 linguriţe depraf de copt amestecat cu oceaşcă de apă. Lăsaţi să fiarbă15 minute. Clătiţi apoi vasul,ştergeţi-l şi ungeţi-l cu puţinuntdelemn.

– Vasele de

Jena. Pentru adeveni lucioase,se freacă cu untampon îmbibatîn petrol, apoi seclătesc cu apămultă.

– Oalele în care s-a fiertvarză, ceapă sau alte legume

mirositoare se curăţă de miro-sul căpătat procedând astfel:pe o farfurie în cuptor se usu-că sare; deasupra farfuriei seașează cu gura în jos oala mi-rositoare. Peste câteva minutemirosul se stinge.

– Vasele ȋn care s-a gătitpeşte se spală mai ȋntâi cu apărece şi apoi ȋn apă caldă. Lafel se procedează şi cu vaseleȋn care au fost dulceaţă, ouăcrude, cocă de aluat.

● VAZELE de lut sauceramică poroase devin im-permeabile dacă le acoperiţifundul (prin interior) cu unstrat gros de ceară topită.

–Mirosul neplăcut pe careîl iau vazele când florile ră-mân mai multă vreme în elepoate fi evitat, dacă în apă sepune o monedă de cupru.

● VĂRUIT. Dacă vă vă-ruiţi singuri camerele, adău-gaţi ȋn apa de var câteva foi degelatină. Veţi obţine rezultateoptime. Iar pentru ca pereţii sănu se cojească, adăugaţi sareȋn var până la saturaţie.

– I.Q.-ul (coeficientul deinteligenţă) crește, dacă ne vă-ruim camerele în care lucrăm,în galben sau portocaliu.

● VIESPI– puneţi-le cap-cane. Tăiaţi osticlă de plasticîn două, faceţi-idouă găuri ca săo puteţi atârna șipuneţi în ea apăcu miere sau za-

hăr. Viespile vor veni să mă-nânce și se vor îneca. Dacă ţi-neţi fructe în casă, acoperiţi-lecu foi de plastic.

● VOPSELE. Urmelede vopsele de ulei nu ies preauşor la spălat. Ȋnmuiaţi maibine o cârpă moale ȋn untde-lemn şi frecaţi locurile mur-dare de pe mâini ori de peobraz. Petele ies foarte uşor.

– Când se păstrează vremeîndelungată, vopselele se în-groașă. Când în cauză se aflăvopsele albe, ele se pot “lun-


Locuințăgi”, dacă se amestecă cu puţinlapte degresat. Se amestecăbine cam 5 minute, după carevopseaua se poate întindeușor.

– Pentru a ȋntinde mai uşoro vopsea pe bază de lac sinte-tic pe mobile sau pe pereţi,puneţi să se ȋncălzească o oalăcu apă şi scufundaţi ȋnăuntrucutia de vopsea. Vopseauacaldă se ȋntinde mult mai uşorşi munca este mult mai ȋngri-jită.

– Când vreţi să zugrăviţi,cumpăraţi produse care sedizolvă în apă. Vopselele pebază de plumb pot crea pro-bleme neurologice pe termenlung, cărora primii care le cadvictime sunt copiii.– Ca să nu se mai cojească

vopseaua de pe pereţii din be-ton, înainte de aplicarea culo-

rii, ungeţi-i cu oţet. Întindeţioţetul cu un burete, lăsaţi să seusuce, apoi pictaţi.

– Vopselelor li se atenuea-ză mirosul dacă la un kilogramde produs se adaugă două lin-guri de esenţă de vanilie.

– Îndepărtarea vopselei deulei vechi de pe obiecte și su-prafeţe se face cu amesteculamoniac-terebentină 2:1, bineagitat. După 10-20 minute seșterge insistent cu lavete saucârpe aspre.

● W.C. Aprin-derea unui chibritdeasupra WC-ului ȋnlătură ȋnmod garantat un

miros oricât de greu. El faceinutilă folosirea spray-ului a-romat şi nu ameninţă mediulînconjurător.

– Rezistaţi tentaţiei de aturna în WC-uri produse dez-infectante chimice. Majorita-tea lor conţin clor, o substanţătoxică, atât pentru mediu, câtși pentru sănătatea omului și aanimalelor de casă.

– Pentru curăţarea cuveiWC-ului, vărsaţi 150 ml deoţet alb, frecaţi cu un bureteaspru, apoi clătiţi, trăgând apa.

●ZIARELEVECHI, ume-zite ușor și moto-tolite, reprezintăo soluţie ideală

pentru lustruitul obiectelor dincrom.

– Ziarele vechi, depozitateîn teancuri la loc uscat, devinun combustibil ieftin și valo-ros pentru sobele încălzite culemne. Înainte de conservare,tăiaţi-le în bucăţi mai mici.

● S-a aprins coșul. Pentru a stinge unfoc dintr-o sobă cu lemne sau dintr-un coșde fum, e de-ajuns să astupăm ușa de jos cuo bucată de pânză înmuiată în apă, așa caaerul să nu mai intre și să producă curent.

● S-a aprins lampa. Când o lampă cugaz se varsă și se aprinde, nu e bine să arun-căm apă. Se presară mai bine cenușă, nisipsau orice alt praf în cantitate mai mare. Da-că avem lapte în casă și-l turnăm peste lam-pa aprinsă o stinge îndată.

● S-au aprins hainele. Dacă ni s-auaprins hainele prin cine știe ce întâmplare,în loc să fugim, ori să stăm în picioare, să netăvălim pe jos. Dacă avem la îndemână ocuvertură, covor ori pătură – ne înfășurămîntr-însa strâns – și astfel înăbușim focul.

● Mijloace de stingere a focului. Înmod preventiv se recomandă a se avea pre-parată o soluţie saturată de alaun. Amonia-cul s-a dovedit de asemenea a fi bun. Foculde petrol se stinge cel mai bine cu cenușăsau lapte.

Cum să biruim focul

GarderobăGarderobă

Garderobă


● APRETNATURAL. Da-că vă plac haineleapretate, preparaţi

următorul produs: amestecaţio jumătate de lingură de ami-don cu 250 ml apă și puneţi-leîntr-un vaporizator. Scuturaţiputernic și stropiţi pânza că-mășii înainte de a o călca.

●ARSURI PE ŢESĂ-TURI. Dacă aţi uitat fierulfierbinte pe o bluză sau pe că-mașa soţului dvs. și locul s-aîngălbenit, apelaţi urgent lapuţină apă oxigenată diluată(jumate-jumate) cu apă rece.Frecaţi locul, lăsaţi lichidulcâteva minute să acţioneze,apoi spălaţi rufa cu apă și să-pun. Dacă pata nu dispare deprima dată, repetaţi operaţiade mai multe ori.

– Lămâia, sarea și soarelescot arsurile de pe ţesături.Mai întâi, rufa vătămată tre-buie îmbibată bine cu suc delămâie. Apoi se pune deasupraun strat de sare și se așeazărufa în plin soare.

– Petele de pârlit de pe unmaterial pot fi înlăturatefrecându-se cu o bucată de

zahăr ușor îmbibată în apă.Apoi se curăţă locul cu untampon de vată ori tifon înmu-iat în apă.

● BATICU-RILE și eșarfeledin mătase sau caș-mir, ţesute din firesubţiri, trebuie a-

ranjate într-o cutie plată.● BLĂNURILE udate

de ploaie sau ninsoare se punla uscat într-un loc bine aeri-sit, nu prea cald, departe desoare sau surse de căldură.Când sunt uscate, se scuturăbine. Dacă atât nu ajungepentru ca părul să-și recapetedirecţia iniţială, se apelează lao perie moale sau un pieptenerar.

– Haina de blană udată deploaie își recapătă luciul înmodul următor: o întindem peo masă și o presărăm cu acidboric cristalizat. O lăsăm ast-fel 12-14 ore. Apoi periem însensul firelor de păr.

– Înainte de a așeza dinnou în dulapuri confecţiile deblană – haine, cojoace, gu-lere, căciuli – periaţi-le foartebine cu o perie potrivit de as-pră, îmbibată într-o soluţie deapă cu oţet. Alegeţi pentruaceastă operaţie o zi caldă,

pentru a lăsa blănurile afară,să se “sorească”.

– Blănurile mototolite setratează cu tărâţe calde, cucare se freacă puternic, apoi seperie temeinic așezate pe-omasă.

– Blănurile de astrahan securăţă foarte bine și capătă ostrălucire deosebită dacă seperie energic cu miez de nucăuscată, tăiată-n bucăţi.

– Blănurile albe se curăţăcu talc, mălai fierbinte sau făi-nă albă. Frecaţi blana cu pro-dusul respectiv, astfel ca aces-ta să ajungă până la rădăcinaperilor. Începeţi de la guler șiînaintaţi către poale. Insistaţiacolo unde blana se murdăreș-te mai mult: la manșete și gu-ler. Când curăţenia e termina-tă, scurutaţi blana bine, apoiperiaţi-o cu o perie bine spă-lată și uscată.


Garderobă

– Blana albă se frământăbine cu tărâţă caldă de grâusau secară, iar la urmă se scu-tură bine.

– Blănurile “bătrâne” și“ofilite” își recapătă strălu-cirea dacă le frecăm ușor cuun tampon îmbibat în petrollampant, sau terebentină.Apoile atârnăm afară, ca să-șipiardă mirosul.

– Când nu mai aveţi ne-voie de ele, blănurile trebuie“puse bine” pentru iarnaviitoare. Conservarea lor seface astfel: se scutură bine depraf, se curăţă blana cu ben-zină ușoară, în special la gu-ler, se aerisește bine, apoi sepune într-un sac de hârtie, încare s-a introdus un săculeţ denaftalină. De subliniat că ni-ciodată naftalina nu trebuie săvină în contact cu blana de-oarece o deteriorează.

– Curăţatul cu talc se po-trivește când vrem să curăţămun accesoriu de modă, făcutdin blană: guler, boa, tocă, bo-netă. Periatul trebuie totdea-una făcut cu o perie mai dură.

● BLĂNURILE SIN-TETICE se curăţă folosind opastă moale, din făină și neo-falină, care se întinde pe su-prafaţa materialului, se lasă 12ore să acţioneze (departe desursele de căldură), apoi sescutură bine cu o măturică sauo cârpă curată.

● BORANGICUL sespală cu apă de ploaie călduţăși amoniac – 1 lingură la litru.Se limpezesc. Nu se storc. Secalcă ude, pe dos.

● BROCART. Rochiiledin brocart cu fir de aur tre-

buie să fie împachetate în hâr-tie de culoare închisă, altfel seînnegresc.

● BRODERIILE colo-rate se curăţă ușor și se facfrumoase dacă le spălăm înzer proaspăt. Însă nu trebuiesă stea multă vreme în el, ci săfie spălate re-pede. Se clă-tesc apoi cuapă curată.

– Broderi-ile se calcă pedos, pe un pro-sop, ca să iasăîn relief.

– Broderi-ile cu paietetrebuie călcatespre stânga, cufierul căldicel.Dedesubt sepune un pro-sop de frotir, pentru ca bro-deria să nu se aplatizeze.

●CATIFEA-UA prăfuită sauplină de scame sepoate curăţa ușordacă înmuiaţi o

perie de haine în sare. Mai în-tâi periaţi hainele, pe direcţiacontrară firului din ţesătură,apoi de-a lungul lui.

– Ţesăturile cu aplatizări,mai ales cele din catifea și ve-lur, se ţin câteva minute cuporţiunea presată în aburiiunui vas cu apă care clocoteș-te. Se perie apoi catifeaua însensul invers al desenului fi-relor.

● CĂLCATUL HAI-NELOR:

– Mătasea artificială secalcă de la stânga la drepta.

– Mătasea naturală secalcă uscată, tot de la stângala dreapta.

– Lâna se calcă sub o pân-ză umedă.

– Lenjeria de corp se cal-că pe firul materialului.

– Broderiile – întâi de lastânga la dreapta,apoi de la dreaptala stânga.

– Călcatul sis-tematic din parteadreaptă spre parteastângă aplatizează,cu vremea, buzu-narele și cutele depe haine. Din cândîn când, călcaţi-lecu fierul dinsprestânga spre dreap-ta. În felul acestalocurile tocite îșivor reveni.

– Rufele pentru călcat vorfi bine pătrunse de umezeală,dacă după ce le stropiţi, le lă-saţi să stea, cel puţin două ore,împăturite strâns.

– Majoritatea scândurilorde călcat sunt învelite în mate-riale înflorate. Dacă vreţi săfaceţi economie la curentulelectric, alegeţi mai bine o în-velitoare argintie. Avantajul:această culoare reflectă fier-binţeala fierului de călcat multmai bine.

– Rufele călcate nu se punimediat în dulap și nici nu seîmbracă imediat. Au nevoiede un timp de aerisire.

● CIORAPII DE MĂ-TASE se rup ușor când pan-tofii au vârfurile decupate. Casă îi protejaţi, ungeţi-i în zona

Garderobă


expusă cu ojă de unghii. Vor fimai rezistenţi faţă de barierelede pe drum.

– Dresurile pentru femei(ciorapii chilot din nylon) ţinmult mai bine dacă înainte deprima întrebuinţare îi puneţiuzi, într-o cutie de plastic, încongelator. După ce-i scoateţi,lăsaţi-i să se usuce.

● CREMA DE GHE-TE. Cea mai bună cremă deghete e cea din cutii. Curăţaţimai întâi pantofii de noroi, cuo perie aspră, apoi ștergeţi-icu o cârpă umedă, lăsaţi-i săse usuce, apoi ungeţi-i bine cucremă. Nu-i lustruiţi. Lăsaţi-io noapte pentru ca vaxul să in-tre bine în piele. A doua zi da-ţi-le lustru cuo cârpă moa-le.

– Cremade ghete întă-rită poate fidin nou între-buinţată dacăse amestecăcu câteva pi-cături de laptesau de gaz.

– Crema de ghe-te uscată devine dinnou moale, dacă a-dăugaţi peste ea câ-teva picături de gli-cerină.

● CRAVATE.Pentru a curăţa cra-vatele de mătase,amestecaţi o jumă-tate de litru de ben-zină ușoară (neofa-lină) cu un pahar desifon. Spălaţi în so-luţia astfel obţinută

cravata murdară, fără a maifolosi alt detergent. După spă-lare, cravata se pune la uscatfără a stoarce, apoi se calcă cuo cârpă bine stoarsă de apă.

● CROITORIE. Dacăvă ocupaţi de croitorie la do-miciliu, înainte de a croi stofa,călcaţi-o cu o cârpă udă.

● DANTELE-LE de bumbac seapretează cu puţinzahăr, bine dizol-

vat în apa cu care le limpeziţi.– Dantela rămâne frumoa-

să dacă după spălare se clă-tește în lapte și se usucă pe obucată de pânză curată.

– Dacă vreţi să coloraţidantelele albeîn culoarea plă-cută a untului,băgaţi-le dupăce le spălaţi,într-o infuzie defrunze de gutui,frunze de roșiiuscate sau foide ceapă.

– Berea pi-curată în apa de

umezire a dantelelor înaintede a le călca le va da acestorao strălucire deosebită.

– Dantelele de mătase sepun în puţin lapte bătut, se pre-sează și se calcă umede pe dos.

● DULAPURI. Nu a-runcaţi flacoanele de parfumgoale. Așezaţi-le deschise îndulap, într-un sertar sau într-ocomodă. Lenjeria și veșmin-tele vor fi astfel delicat parfu-mate.

– Un săpun parfumat, pusîn scrinul cu haine sau în ser-tarul cu lenjerie, le va impri-ma hainelor un miros plăcut.

● ELASTIC.Când vor săschimbe un elasticuzat, majoritateafemeilor îl trag

afară, chinuindu-se apoi să-lvâre pe cel nou. Iată un proce-deu mult mai simplu: prindeţielasticul nou de capătul celuivechi. Când îl trageţi afară pecel uzat, cel nou îi va lua lo-cul.

● FERMOA-RELE care dupăspălarea îmbră-căminţii funcţio-nează greu, se vor

desface și închide ușor dacăsunt unse cu o bucăţică deceară.

– Înainte de a băga hainelela spălat, trageţi bine toate fer-moarele de pe ele. Un singurdinte rămas deschis se poaterupe, pătrunde în mecanismulmașinii și-l strică definitiv.

● FIERUL DE CĂL-CAT. Talpa fierului de călcatse păstrează curată, dacă după

Rețetă casnică pentrucrema de gheteIngrediente: 3 linguri de

supă de frișcă lichidă, 2 lin-guriţe de ulei de in.Mod de folosire:Ameste-

caţi bine cele două ingredi-ente și întindeţi crema ob-ţinută într-un strat subţire, pepantofi. Lăsaţi să se usuce șilustruiţi cu o cârpă moale.


fiecare întrebuinţare o frecămcălduţă cu pastă de dinţi, oștergem cu un prosop umed,apoi cu unul uscat.

– Talpa fierului de călcat,pe care se lipește câteodatăscrobeala sau plasticul dinhainele de fibre sintetice, securăţă frecându-se ușor cupraf de cretă, vin sau cu untampon de vată îmbibat cusare de bucătărie, după care selustruiește cu o cârpă moale.

– Apretul prins pe talpafierului de călcat se scoateușor dacă aceasta se trece pes-te un strat de sare pusă pe unziar (fierul să fie încins).

– Urmele de arsuri (de larufele de fibre sintetice) carerămân pe talpa fierului de căl-cat se curăţă ușor dacă înfășu-răm o lumânare din ceară albăîntr-un tifon și o trecem pestetalpa fierului, cât mai e cald.Prin acest procedeu, nu sezgârie.

– Dacă fierul de călcat pecare-l aveţi e prevăzut și cu undispozitiv pentru aburi, adău-gaţi în apa pe care o băgaţiînăuntru câteva picături deparfum. Când veţi stropi rufe-le, acestea se vor îmbiba dearomă.

– Ca fierul de călcat să nuruginească, aveţi grijă să-l un-geţi cu săpun. Dacă a ruginit,îl veţi freca cu oţet și nisip.

– Dacă frecaţi fierul cu pu-ţină sare de bucătărie, rufelecălcate nu se vor îngălbeni. Săse adauge puţină sare și înscrobeală, pentru ca rufele săaibă un luciu frumos.

– Dacă talpa fierului decălcat e murdară, frecaţi-o cu

jumătate de lămâie pudrată cusare fină.

● GULERE-LE hainei se re-condiţionează șter-gându-le cu un ti-fon înmuiat într-o

soluţie de 25% amoniac, a-vând grijă ca de câte ori tifo-nul se murdărește, să-l schim-băm. La fel se procedează șicu pălăriile pătate.

– Gulerelehainelor de sto-fă purtate des, securăţă pe parteainterioară cu uncartof crud, tăiat îndouă. Pe urmă, se ștergcu o cârpă udă, apoi cuuna uscată.

– Pentru a înlăturaurmele de grăsime peguler, preparaţi o pastădin bicarbonat de sodiuși puţin detergent devase. Frecaţi locurilemurdare, lăsaţi să acţio-neze o oră, apoi clătiţiîn mai multe ape.

– Marginile gra-se ale gulerelor șiale manșetelor sepot înlătura prinaplicarea pe guler și manșetea unei mici cantităţi de șam-pon, care dizolvă mai binegrăsimile decât detergenţii.

– Gulerele cămășilor devinfoarte tari dacă sunt călcate în-tre două bucăţi de mușama.

– Gulerele ușor îngălbeni-te pot reveni la albul iniţial, da-că se freacă înainte de spălarecu cretă, se lasă puţin să-șifacă efectul, apoi se spală.

● HAINE DEANTILOPĂ. Ne-plăcutele pete depe hainele de anti-lopă se scot fre-

cându-le cu un șmirghel fin.Economisiţi costul piperat alcurăţătoriei chimice.

● HAINE DE PIELE.Înainte de a veni ploile și nin-sorile, ungeţi-vă hainele dinpiele cu un amestec de ceară

topită și untură de pește(proporţia 1:4). Nu ceruiţipielea înainte de a o curăţa

de impurităţi.– Hainele din piele (dar nuși cele din piele întoarsă) semenţin mai mult timp canoi, dacă în fiecare vară ledăm cu cremă de pantofi(lichidă), apoi le lăsăm săse usuce aproximativ 30minute, după care le pu-nem iar în șifonier, pânăcând sunt scoase dinnou la purtat.

– Hainele din piele se spa-lă cu un burete și apă curată,la care se adaugă o lingură de

oţet de vin sau oţet defructe. Buretele nu tre-buie să fie prea ud, pen-tru ca pielea să nu se

umezească prea mult. Îndatăce pielea s-a uscat, se pregă-tește într-o ceașcă un amestecde albuș de ou și ulei de in,care se aplică uniform cu aju-torul unei pensule. Apoi sefreacă cu o cârpă de pânză,până iese un luciu mat. Tratatăîn acest fel, pielea se menţineexcelent.

– Pielea fină, colorată,poate fi înviorată foarte bine,

Garderobă

Garderobă


dacă o frecăm cu o cârpă în-muiată în lapte și o lustruimapoi cu o cârpă de lână. Deasemenea, și laptele acru sepotrivește la acest gen de cu-răţire a pielii.

● HAINELE ŞIFO-NATE se netezesc de minunedacă veţi recurge la un trucextrem de ușor: agăţaţi-le dea-supra căzii umplutecu apă fierbinte.Aburii fac ca părţileșifonate să se în-tindă.● HALATELEDE BAIE, pro-soapele din frotir șiîn general toate ru-fele groase nu ră-mân aspre dupăspălat dacă le vomînmuia vreme de o oră în apăcaldă, sărată.

● IN. Nustoarceţi niciodatăobiectele de in, înmașina de spălat.Fibrele se strivesc

și se aplatizează.– Pentru a nu lustrui ţesă-

tura, evitaţi folosirea unui fierde călcat prea fierbinte și căl-caţi lenjeria pe dos, evitândcusăturile, ca să nu aparădungi pe cealaltă parte a ma-terialului.

● ÎNCĂLȚĂMINTE.Dacă pantofii vă colorează șo-setele sau ciorapii, daţi-i cupuţin fixativ de păr.

– Dacă vă strâng pantofii,procedaţi în felul următor:luaţi o bucată de vată mai ma-re sau, și mai bine, o cârpă,înmuiaţi-o în spirt (nu contea-ză dacă e alb sau albastru) și

ungeţi partea din interior apantofului. Încălţaţi-l imediat,plimbându-vă de colo-coloprin casă. Repetaţi operaţiapână vă simţiţi pantoful co-mod.

– Încălţămintea strâmtădevine lejeră dacă pantofiisunt umeziţi bine pe dinăuntrucu o cârpă înmuiată în oţet.

– Talpa de piele a panto-filor își dublează rezistenţa șirămâne elastică dacă o ungeţidin când în când cu ulei de in.Acesta este un bun mijloc șicontra scârţâitului cizmelor.

– Tălpile pantofilor noialunecă mai puţin dacă le fre-caţi cu nisip sau cu șmirghel.

– Tălpile pantofilor dedans devin lucioase și alunecăbine dacă sunt unse cu 20 gstearină amestecată cu 80 gbenzină. Se ung și apoi se lus-truiesc cu o cârpă groasă șimoale.

– Pentru evitarea rosătu-rilor de pantofi: ungeţi abun-dent interiorul încălţămintei,în locul unde vă face proble-me, cu o cremă groasă. Re-petaţi de mai multe ori.

– În interior, încălţările sepot împrospăta cu argilă sautalc. Pulberea presărată înă-

untru absoarbe umiditatea șimirosurile. Procedeul funcţio-nează și în cazul cizmelorcăptușite cu blană în interior.Se presară praful, se lasă 2-3ore să acţioneze, apoi se scu-tură încălţările peste un ziar.

– Lustruitul tradiţional cuceară e de preferat celui cucreme moderne, pe bază de si-liconi. Chiar dacă ei fac să lu-cească pielea în timp record,cu vremea duc la deshidrata-rea ei și pantofii crapă. Cândceara începe să se usuce, poa-te fi ușor diluată dacă se în-moaie pe baie de aburi sau da-că se amestecă cu puţin suc delămâie, oţet sau terebentină.

– Ceara de parchet sau dealbine dă cel mai frumos lus-tru pantofilor. Luaţi un buretesintetic, înmuiaţi-l în apă fier-binte, impregnaţi-l cu un stratfoarte subţire de ceară și apli-caţi-o pe pantof. Lăsaţi să seusuce, apoi lustruiţi cu o cârpămoale.

– O lămâie tăiată în două,trecută cu partea zemoasă petoată suprafaţa pantofului(peste ceară), înainte de-un ul-tim lustru, va accentua și maimult strălucirea.

– Încălţămintea devine im-permeabilă dacă e unsă cu unamestec de parafină cu ben-zină, ce trebuie aplicat pe pan-tofii sau ghetele încălzite înprealabil pe un calorifer.

✔ Încălțămintea de ca-tifea. Mai întâi se șterg pan-tofii cu o bucată de pluș, apoicu o cârpă moale înmuiată înpetrol și bine stoarsă.

✔ Încălțămintea de lac.Pentru ca lacul să nu capete


prea de timpuriu crăpături, sefreacă bine pantofii, după ceau fost periaţi de murdărie, cuo ceapă tăiată în două și apoise lustruiesc cu o cârpă moalede molton sau lână. Din cândîn când, să se aplice cremă defaţă albă sau incoloră, și apoisă se lustruiască.

– Pantofii din lac se curăţăcu o cârpă moale înmuiată înlapte, frișcă lichidă sau vase-lină.

– Pantofii din lac negru securăţă cu ajutorul unui tam-pon moale, îmbibat în: cai-mac, bere, ulei de măsline saualbuș bătut spumă. În final, selustruiesc cu o bucată de fla-nel uscat.

✔ Încălțămintea depiele fină se freacă ușor cupuţină vaselină.Același rezul-tat îl obţinem prin folosireaalbușului de ou. Este suficientpentru aceasta albușul carerămâne în coajă după spar-gerea ouălor.

– Pantofii capătă un lustrufrumos dacă adăugaţi în cre-ma de ghete câteva picături dealcool.

– Pantofii vechi, cu un as-pect ponosit, devin ca noi da-că îi dăm cu lac fixativ pentrupăr și apoi îi lustruim.

– Încălţămintea și poșeteledin piele își recapătă strălu-cirea dacă le frecăm mai întâicu o coajă de portocală și apoicu o cârpă moale.

– Tăiaţi o ceapă în două șifrecaţi cu ea pantofii din piele.Apoi lustruiţi-i cu o cârpămoale. Vor străluci! (În ace-lași mod se scot și urmele dezăpadă de pe bocanci.)

– Pielea pantofilor se în-treţine foarte bine dacă se spa-lă regulat cu lapte. După ce s-auscat laptele, se unge pieleacu unt nesărat, după care selustruiește cu o cârpă moale.

– Lanolina amestecată cuvaselină alcătuiește un ungu-ent excelent pentru întreţine-rea și luciul pielii.

– Încălţămintea de pielegalbenă poate fi curăţată cuzeamă de lămâie, iar după ces-a uscat, se dă cu cremă.

– Pentru a apăra pielea în-călţămintei de crăpături se un-ge cât mai des cu ulei de ricin,apoi se dă cu cremă.

– Încălţăminteadin piele se pro-tejează de umezea-lă (pe vreme deploaie și moină)ungând-o cu untu-ră de pasăre.

– Petele lăsatede ploaie pe panto-fii din piele de cu-loare deschisă securăţă cu un ames-tec în părţi egalede lapte și suc delămâie. Tamponaţiușor, apoi lăsaţi săse usuce la umbră.

– Afară e ploa-ie și ni se udă pantofii? Iatăcum procedăm: îi înfundămcu hârtie de ziar (suge apa), îiatârnăm de o bară (e bine săaibă aer). Nu-i puneţi lângăsurse de căldură. Pielea se u-sucă și crapă.Adoua zi îi dămdin nou cu cremă de ghete.

– Ghetele umede se umplupână sus de tot cu ovăz uscat

sau cu sare sfărâmată. Absorbtoată umezeala. A doua ziscoateţi-le afară. Dacă ghetelenu s-au uscat, repetaţi proce-deul.

– Aţi umblat prin zăpadăînmuiată cu sare și ghetele vis-au albit? Îmbibaţi o cârpămoale în gaz și ștergeţi cu gri-jă locurile care s-au murdărit.(Cârpa trebuie să fie doarumedă). Lăsaţi încălţăminteasă se usuce, apoi daţi-o cu cre-mă.

– Urmele de zăpadă de peîncălţăminte se curăţă cu al-buș de ou bătut spumă.

– Zeama obţinută dinstoarcerea boabelorfoarte coapte de soce ideală pentru în-treţinerea pantofilornegri.

– Vitamina Auleioasă este ceamai bună protecţiepentru încălţămin-tea din piele, cândzăpada începe să setopească. Sarea da-tă pe trotuare șicarosabil distrugecizmele și bocancii.

– Ghetele pietri-ficate în dulap, ne-folosite vreme în-

delungată, trebuie înmuiate 3-4 ore în apă caldă. Se scot, seșterg, se lasă să se usuce și, câtmai sunt încă umede, se ungdin belșug cu ulei de pește.

✔ Încălțămintea depiele întoarsă. Puneţi lafiert 2 cești de apă, amestecatecu 1/4 cană de oţet alb. Mic-șoraţi focul, astfel ca lichidulsă continue să clocotească

Garderobă

Garderobă


încet. Ţineţi încălţămintea, perând, deasupra aburilor fier-binţi, și periaţi-o apoi ușor.Înainte de a o purta, așteptaţica încălţările să se usuce com-plet.

– Pantofii de piele întoarsăse curăţă foartebine cu o gumăalbă.

– Pantofii deantilopă se cu-răţă excelent da-că înainte de a-iperia îi tampo-năm cu o cârpăbine îmbibată înamoniac.

– Pantofiidin piele întoar-să se curăţă celmai bine cu unburete aspru, folosit la frecatulcratiţelor. Se poate folosi și obucată de șmirghel fin.

✔ Încălțămintea sportcare miroase a transpiraţie tre-buie umplută cu nisip pentrutoaleta pisicilor. A doua zi searuncă, și resturile se absorbcu aspiratorul. Vor mirosi apantofi noi.

– Materialele din care seconfecţionează feţele tenișilorși ale adidașilor își pierd elas-ticitatea la temperaturi înalte.Deci: nu-i uscaţi niciodată înmașina de spălat și nici nu-idaţi la soare.

● LAPTE-LE ÎNTĂREŞ-TE CULORI-LE – Dacă vop-siţi acasă obiecte

mici de îmbrăcăminte și doriţisă nu mai iasă deloc culoareadin ele, puneţi-le peste noapte

într-un lighean cu lapte, altfelca lichidul să le acopere com-plet. Culoarea devine în felulacesta durabilă și nu mai iesela spălat.

● LÂNA. Respectaţi în-totdeauna instrucţiunile de

spălare. Spăla-tă în apă preacaldă, lâna sestrânge, cu ex-cepţia ameste-curilor careconţin și fibresintetice.

– Ţesăturiledin lână careriscă să facăcocoloși trebu-ie întoarse pedos înainte dea fi spălate.

– Dacă vreţi să refolosiţilână deșirată dintr-un pulovermai vechi, faceţi-o sul pe oscândură, udaţi-o bine cu apă,apoi lăsaţi-o să se usuce. Firulse face drept.

– Lâna sensibilă ca ango-ra, cașmirul și mohairul, tre-buie întotdeauna spălată re-pede, în apă rece, cu șamponde păr, iar apoi clătită bine.Puloverele croșetate din aces-te tipuri de lână nu trebuiestoarse, ci doar presate ușor.Apoi, se înfășoară într-un pro-sop, se presează iarăși ușor, sescot afară și se întind să seusuce pe un alt prosop gros.

– Puloverele din lână numai intră la apă, dacă puneţi înea glicerină (se găsește la far-macie), 1 lingură la 10 litri deapă.

– Dacă un pulover din lânăs-a “strâns” (s-a bătut), ca

să-și recâștige calităţile iniţia-le, introducem în apa călduţăîn care îl spălăm o lingură devaselină pentru mâini. Dupălimpezire, se usucă întins.

– Puloverele “bătute” careși-au pierdut fineţea și elas-ticitatea devin ca noi, dacă du-pă ce sunt spălate cu deter-gent, le clătiţi în apa în care aţifiert fasole boabe albă (fărăalte adaosuri). Să aibă tem-peratura mâinii, călduţă.

– Lâneturile care fac coco-loși după ce sunt purtate ovreme îndelungată pot fi rea-duse la starea iniţială, trecândpe suprafaţa puloverului unaparat de ras.

– Lâna devine moale capuful dacă în apa de spălatadăugaţi câteva picături deglicerină.

– Puloverele de lână ră-mân pufoase și moi după spă-lat, dacă în ultima apă de clătitpuneţi o linguriţă de borax (segăsește la farmacie).

– Lâna neagră își păstreazăculoarea și capătă străluciredacă e spălată în apa rămasăde la fierberea spanacului.

– Ca să-și păstreze culoa-rea, moliciunea și forma, lânaneagră se limpezește într-unceai din frunze de iederă (10 gla 1 litru de apă).

– Părul lăsat de animalelede casă pe îmbrăcămintea delână se scoate ușor cu un bu-rete bine stors. Peria de hainenu va servi la nimic.

– Puloverele făcute dinlână aspră, care zgârie, trebuieudate, înfășurate într-un pro-sop și lăsate astfel să se ab-


Garderobă

soarbă. Când sunt zvântate sepun într-o pungă de plastic șise bagă o zi în congelator.Apoi se întind la uscat.

– Puloverele purtate nutrebuie puse în dulap. Moliileadoră mirosul de om.

● MĂNUŞI-LE DIN PIE-LE care se întă-resc din pricinaumezelii devin

iarăși moi și catifelate dacă letragem pe mână și le ungembine cu ulei de ricin.– Mănușile din piele care

își pierd moliciuneași luciul trebuie fre-cate cu partea inte-rioară a unei coji debanană. Vor devenica noi.

– Mănușile dinpiele se curăţă ușor,folosind pe post de detergentmiez de pâine.

– Mănușile din piele gla-sată se curăţă cu un tampon deflanel înmuiat în benzină.

– Mănușile fine se ţin încutii speciale, așternute cuhârtie de mătase, presărată cutalc parfumat.

● MĂTASEA. În gene-ral, cel mai simplu mijloc de aspăla mătasea e curăţatul chi-mic. Adepţii ecologismuluirecurg, însă, la spălatul ma-nual, cu fiertură de castanesălbatice sau cu fulgi de să-pun.

– Spălaţi obiectele de mă-tase separat, pentru că își lasăușor culoarea.

– Nu le puneţi la înmuiat,fiindcă se aplatizează.

– Uscaţi hainele de mătasela umbră și călcaţi-le pe dos,cât sunt încă umede, cu un fiernu foarte fierbinte.

– Bluzele de mătase tre-buie ţinute pe umeraș. Dacă leîmpachetaţi fac cute.

– Bluzele de mătase nutrebuie niciodată stropite lacălcat. Apar pete. Pentru caaspectul lor să fie impecabil,ele trebuie călcate de la stângala dreapta și întotdeauna ume-de integral.

– Bluzele din mătase secalcă mult mai ușor dacă sunt

înfășurate un sfert deoră într-un prosopplușat, înmuiat în apăfierbinte și bine stors.

– Mătasea neagrăstrălucește deosebit defrumos, dacă în locs-o spălaţi în apă, o

spălaţi în ceai negru.– Pentru ca veșmintele din

mătase să-și păstreze aspectullucios, puneţi un jet de oţet albîn ultima apă de clătit. Își vorpăstra reflexele strălucitoare.

– Rochiile de

mătase vegetalăse limpezesc înapă căreia i se a-daugă o linguriţăde bicarbonat desodiu. Nu se maistrâng și nu-și mo-difică forma.

– Dacă vreţi săspălaţi acasă îm-brăcăminte con-fecţionată dintr-omătase mai apre-tată, adăugaţi câ-teva bucăţi de za-

hăr în ultima apă de limpezit.În acest fel, mătasea își va re-căpăta apretul și-și va menţineluciul.

– Batistele de mătase sespală în apă săpunată rece, seclătesc tot în apă rece și se cal-că jumătate ude, între douăfoiţe de hârtie, cu fierul potri-vit de încins. Foarte bună esteși spălarea în apă de cartofi.Pentru aceasta se curăţă carto-fii, se rad într-un castron cuapă rece, după câteva ore setrece totul printr-o cârpă și sespală batistele în apa strecu-rată. Se clătesc apoi de maimulte ori în apă curată, se usu-că și se calcă. Prin aceastămetodă se păstrează chiar celemai delicate culori, iar batis-tele se fac ca noi.

– Panglicile de mătase sespală cel mai bine în apă încare au fiert cartofi curăţaţi decoajă. Apa se va întrebuinţacălduţă. Spumează bine și po-sedă o mare capacitate de cu-răţire, fără ca aceasta să dău-neze culorilor. Se va clăti cuapă rece. Și infuzia de mentă

creaţă este unmijloc bun decurăţire, maiales pentru pan-glicile de mă-tase de culoareînchisă.

● MOLII.Nu puneţi în du-lap decât lucruricurate. Un modsimplu de a o-morî larvelemoliilor este săvă scoateţi hai-nele cât mai des

Garderobă


afară, la soare și aer curat. Lă-saţi-le cel puţin de dimineaţăși până seara, sau, pe terasă, onoapte și o zi.

– Pentru a vă proteja îm-brăcămintea de molii, adău-gaţi câteva pică-turi de ulei aro-mat de cuișoaresau eucalipt înultima apă declătit (când spă-laţi pulovere saualte obiecte dinlână). Lăsaţi-leînmuiate în ea 30 de minute.

– Plantele cele mai nesu-ferite de molii sunt eucaliptul,lavanda și menta. Faceţi unamestec de plante uscate, pu-neţi-le într-un săculeţ de bum-bac și agăţaţi-l de un umeraș,în dulap. Utilizaţi generosaceste combinaţii de plante.Cu cât mirosul e mai puternic,cu atât acţiunea va fi mai ra-dicală.

– La începutul verii, câm-piile se umplu de flori galbenede sulfină. Puneţi un mă-nunchi într-un vas fără apă.Până la începutul iernii, vapluti în cameră un parfumsuav, și în plus, moliile vor fipuse pe fugă.

– Lucrurile de lână păs-trate în dulap trebuie cât maides aerisite și periate, iar cândsunt puse la loc, să se așezeîntre ele frunze de pelin și dehrean.

– În rafturile cu lenjerie depat sau de corp, plasaţi din locîn loc tampoane de vată, îm-bibate cu câteva picături deparfum sau ulei aromat de pa-ciuli. Reîmprospătaţi-le perio-

dic. Au efect anti-molii fulge-rător.

– Castanele sălbatice suntun remediu ideal contra mo-liilor. Adunaţi-le toamna, apoivârâţi-le în dulapuri și în bu-

zunarele hainelor.Pentru combatereamoliilor de ali-mente, puneţi cas-tane în pungile cufăină și mălai.Moliile s-au imu-nizat la toatespray-urile din co-

merţ, care sunt și scumpe, șitoxice.

– Moliile fug îngrozite da-că punem în dulap sau pe raf-turi o bucată de cauciuc (an-velopă sau furtun).

– Un alt remediu împo-triva moliilor: presăraţi printreveșmintele puse la păstrare unpumn de cuișoare aromate.Scârboasele zburătoare se vorţine departe de ele.

– Lăsaţi cojile de porto-cală să se usuce, apoi puneţi-le printre hainele din dulap.Moliile nu le suportă mirosul.

– Moliile dispar dacă încasă creștem o mușcatăcreaţă, ale cărei frunze trebuiecât mai des fluturate cu mâna.De asemenea, frunzele ei sepun între haine, în dulap.

– Metodă eficientă decombaterea moliilor: încin-geţi bine un fund de metal (pecare coaceţi ardeii) și presă-raţi peste el naftalină. Aceastadegajă un fum puternic, cucare se afumă încăperile undes-au format molii. Rezultatuleste extraordinar. Veţi găsi pejos moliile moarte.

– Moliile nu suportă mi-rosul de cerneală tipografică.De aceea se recomandă calucrurile de lână și blănurilece sunt puse vara la păstrat săfie învelite în ziare. Pentru ocât mai mare eficienţă, seschimbă o dată pe lună.

– Dacă vreţi ca îmbrăcă-mintea din lână să nu fie ata-cată de molii, puneţi în apa declătit puţin oţet sau ceai depelin.

●MUSELINUL și tululse spală în apă săpunată căl-duţă, adăugându-se 1 lingurăde borax la 4 litri apă. Nu sestorc. Se limpezesc în maimulte ape reci.

● NAFTA-LINĂ. Îmbrăcă-mintea scoasă dela naftalină îșipierde rapid miro-

sul dacă o punem lângă o sur-să de căldură, și nu la aer.

Rețete de substituitnaftalina

(al cărei miros faceravagii în dulap)

✔ Amestecaţi petale de cri-zantemă cu piper alb și tu-tun. Presăraţi-le peste haine,înainte de a le băga în dulap.✔ Vârâţi în buzunarele hai-nelor sau atârnaţi pe umerașepunguţe cu camfor.✔ Stropiţi dulapul, înaintede a pune hainele înăuntru,cu infuzie de rozmarin șipelin.✔ Risipiţi piper măcinat peinteriorul hainelor, înainte dea le împături.


● NASTURI. La tăiereanasturilor cu lama se întâmplăadesea ca stofa de care suntprinși să sufere vătămări.Puneţi dinţii unui pieptene în-tre haină și nasturi și neplă-cerile vor dispărea.

– Pentru ca nasturii demetal de la bluzele dvs. să nucapete un aspect mat după ofolosire îndelungată, puteţisă-i daţi cu lac de unghii trans-parent pentru a-și recăpătastrălucirea.

● OBIECTE-LE DIN LAC sefreacă cu făină în-muiată cu câtevapicături de ulei.

● OBIECTELE DINPIELE. Cojile de banană cu-răţă foarte bine obiectele dinpiele: genţi, valize, cordoane,portmonee.

– Sucul de lămâie poate fifolosit cu succes pentru cură-ţarea obiectelor din piele, fre-când locurile murdare cu untampon de vată îmbibat înzeamă de lămâie, diluat cupuţină apă.

– Obiectele din piele careși-au pierdut luciul trebuiefrecate cu jumătăţi de porto-cală sau grapefruit. Vordobândi un aspect nou.

– Obiectele din pielepătate cu apă se tamponeazămai întâi cu un prosop (fără săfie frecate!), apoi se pun pesteun vas cu aburi. Vaporii uni-fică suprafaţa pielii și petelevor dispărea. Lăsaţi apoi obi-ectul să se usuce, ungeţi-l cuceară sau cremă de ghete șidaţi-i lustru.

– Obiectele din piele ce ur-mează a fi spălate (covorașesau cuverturi) trebuie clătitecu apă în care se dizolvă douăbucăţi de zahăr. Pielea nu seva întări.

– Obiectele din piele lu-cioasă se curăţă cu un tamponîmbibat în lapte sau în albușbătut spumă. Albumina conţi-nută în ou absoarbe praful,fără să lase pete sau dungi.

– Obiectele din piele vor fiprotejate de muce-gai, de molii și șoa-reci, dacă sunt unsecu un amestec com-pus dintr-o partecamfor și 9 părţi uleide terebentină. Cuacelași succes poatefi folosit uleiul dericin.

● ORGANDAnu se poate spăla cudetergenţi chimici,care o înmoaie și îiscoate culorile. Earămâne multă vremeîn formă (e ușor apretată) dacăo spălaţi în apă călâie, cusăpun de faţă.

●PANTALO-NII se calcă per-fect, dacă după cepuneţi cârpa ume-dă peste ei, nu îm-

pingeţi fierul fierbinte în susși în jos, ci îl aplicaţi, așezân-du-l și ridicându-l mereu. Veţievita, astfel, nesuferitele gâl-me, care deformează liniapantalonului.

– Dungile de la pantalonirezistă vreme îndelungată da-că înainte de-a le călca ungeţistofa pe dinăuntru cu o bucă-

ţică de săpun foarte umed,apoi călcaţi dunga pe dinafară,cu o cârpă udă.

– Pentru ca manșetele pan-talonilor să nu se uzeze repe-de, se coase pe partea interi-oară un nasture plat, în așa felca pantofii să se frece de el, nude manșetă.

– Dunga pantalonilor destofă va ţine mai mult timpdacă îi vom călca mai întâi cuo cârpă înmuiată în oţet diluat,

apoi vom conti-nua călcatul cuo hârtie bineumezită.

– Pentru caun pantalon puspe umeraș sănu facă dungifalse, aveţi gri-jă ca suportulpe care este a-târnat să fie în-fășurat în bure-te.

● PĂLĂ-RIA de pai se

spală bine cu săpun, frecând-ocu peria. O ștergem apoi cu ocârpă înmuiată într-o soluţiede sare de lămâie, sau cu ju-mătatea unei lămâi, o spălămdin nou cu cârpa umedă și opunem la soare să se usuce.La urmă o putem călca, sprea-i păstra forma.

– Pălăriile din pai care îșipierd forma trebuie umezite șipuse pe cap, până se usucă.

– O pălărie din fetru, de-formată de ploaie, își regă-sește aspectul iniţial dacă oexpuneţi câteva minute dea-supra unui vas cu aburi. Apoiperiaţi-o în direcţia firelor.

Garderobă

Garderobă


● PERIILE DE HAI-

NE își vor menţine vreme în-delungată perii tari, dacă îna-inte de prima întrebuinţare seţin 1-2 ore în apă sărată.

– Periile de haine murdarese pot curăţa în felul următor:se înmoaie părul în gălbenușde ou crud și se lasă să se usu-ce. După uscare, părul se frea-că bine cu o altă perie, înlătu-rând astfel cu restul de ou șimurdăria pătrunsă în perie. Înlocul gălbenușului se poatefolosi și tărâţă umezită.

– Periile de haine se curăţăcel mai ușor cu aspiratorul.Puneţi peria cu părul îndreptatspre gura aspiratorului. Mur-dăria iese rapid din ea.

– Cel mai bun mijloc decurăţare a periilor de hainesunt tărâţele calde și uscate.Apa strică periile, făcându-lemoi. Periile se vor păstra nu-mai cu perii în jos, ca să nu seașeze praf între ei, dar este

mai bine să se ţinăîntr-un buzunar depânză.

● PETE. Nufolosiţi niciodată ne-ofalina la scoatereapetelor de pe ţesătu-rile din fibre sinte-tice. Se pot deterioraireparabil.

✔ Petele de a-cizi se scot cu amo-niac, atingându-secu băgare de seamă,cu ajutorul unei pen-sule sau bureţel, ast-fel încât să nu depă-șească deloc mar-ginile petei iniţiale.

✔ Petele de alcool sespală cu apă limpede, căldi-cică.–Amestecaţi cantităţi ega-

le de alcool de 90 de grade cuapă și adăugaţi oţet (cam unsfert din întreaga cantitate).Tamponaţi pata, apoi frecaţi.

– Dacă pata de alcool estepe o haină de piele, trebuiemultă atenţie pentru a nu dete-riora pielea. Acţionaţi pru-dent, prin atingeri ușoare. Celmai bine e să faceţi o încer-care înainte, pe un loc care nuse vede. Folosiţi un amestecde apă și de alcool în părţiegale, servindu-vă de un tam-pon de tifon.

✔ Petele de bere de pehainele de mătase se scot nu-mai cu alcool îndoit cu apă.

✔ Petele de cafea,când sunt proaspete, se scotcu apă sărată, sau se opăresccu apă clocotită în cares-a pus glicerină.

– Petele de cafea se potscoate ușor de pe ţesăturile dein, bumbac, cânepă, dacă lefrecăm cu apă oxigenată. Sauprin spălarea cu apă caldă, lacare se adaugă 20 ml amoniacși două linguri de orice deter-gent.

– Petele de cafea, cacaosau ciocolată trebuie scoaseînainte ca rufele să fie spălate.Spălatul le stabilizează.

✔ Petele de cafea culapte de pe stofele de lânăsau mătase se scot prin frecarecu o perie înmuiată în glice-rină curată, după ca-re se spală cu apăcălduţă. Uscareastofei se fa-ce cu fierulde călcat.Glicerina absoar-be culoarea cafelei și materiilegrase din lapte.

✔ Petele de cacao nutrebuie spălate cu apă cu să-pun. Locul murdar se înmoaieîn apă rece, apoi frecăm cuglicerină.

✔ Petele de ceai carenu sunt prea vechi se pot scoa-te cu o soluţie formată din apăamestecată cu suc de lămâie.

– Petele de ceai persistentese scot în felul următor: puneţipartea pătată peste o ulcică șiturnaţi deasupra apă clocotitădin ibric. Repetaţi operaţia.Dacă petele nu cedează, pu-neţi în apă 1-2 linguri de gli-cerină și când turnaţi frecaţi

bine cu un burete dea-supra petei.

– Petele de ceaide pe ţesăturile albe


se îndepărtează cu suc de lă-mâie. Stoarceţi lămâia dea-supra lor, lăsaţi să acţionezevreme de 5 minute, frecaţi-leușor cu un burete, apoi clăti-ţi-le cu apă călduţă. Sau: în-cercaţi să tamponaţi pata cuapă curată amestecată cu apăoxigenată în proporţie de 10:1.

– Dacă pata de ceai este peo ţesătură naturală, tampona-ţi-o cu un amestec de apă, al-cool și oţet (3/4 – 1/4) sau cuglicerină pură. Ștergeţi apoicu apă călduţă.

– Dacă pata de ceai este penylon sau alte textile sintetice,tamponaţi-o cu apă în care aţipus amoniac (10 volume deapă pentru 1 volum de amo-niac).

– În cazul ţesăturilor de lâ-nă, petele se șterg cu un ames-tec în părţi egale, de spirt me-dicinal și oţet. Apoi se usucărepede, frecând locul cu untampon de vată. Sau: aplicaţigălbenuș de ou amestecat cuapă călduţă. Lăsaţi să acţio-neze, apoi clătiţi.

✔ Petele de ceară sescot ușor, cu condiţia ca lumâ-nările să nu fie colorate. Ra-

deţi pata cu lama unuicuţit. Puneţi o foaie desugativă deasupra pe-tei, iar alta dedesubtulstofei pătate, iar apoitreceţi cu fierul de căl-

cat peste sugativă. Dacă nuaveţi fier de călcat, puteţi fo-losi un cuţit încins. Schimbaţihârtia, până ce dispare oriceurmă de ceară. În caz că rămâ-ne totuși o pată, ștergeţi loculcu apă amestecată cu oţet,

apoi spălaţi materialul în modobișnuit.

– Petele de ceară de peveșminte se freacă mai întâicu terebentină, apoi se acope-ră cu o sugativă și se calcă cufierul.

✔ Petele de cernealăși pix. Atât petele de cernealăși pix de pe degetele școla-rilor, cât și cele imprimate peţesături, se curăţă cu ajutorullaptelui. Petele de pepiele se scot frecând lo-cul murdar cu o cârpă în-muiată în lapte. Petelede pe rufe – înmuin-du-le câtva timp înlapte, apoi spălân-du-le cu apă și săpun.

– Petele de cerneală, dacăsunt proaspete, se freacă cusare, apoi se spală cu apă cal-dă. Petele de cerneală de peîmbrăcămintea de in se curăţăcu lapte rece, apoi se freacă culămâie. La sfârșit se clăteșterufa cu apă rece.

– Petele de cerneală de peţesături se curăţăprin înmuiere în zea-mă caldă de pătlă-gele roșii sau într-osoluţie formată din-tr-o linguriţă de sarede lămâie și 200 mlapă călduţă.

– Petele de cer-neală roșie sau vio-letă se freacă bine cuo bucată de vată în-muiată în alcool fier-binte (atenţie să nu iafoc!).

– Petele de cer-neală roșie de pe ţe-

sături dispar în 24 de ore dacăîntindem puţin muștar deasu-pra lor, iar a doua zi spălamlocul respectiv cu detergenţiobișnuiţi.

– Cum se scot petele depastă de pix? Pulverizaţi pelocurile murdare, fixativ pen-tru păr. Petele dispar imediat.

– Urmele de pix de pe obi-ectele din piele se scot cu aju-torul unor ghemotoace de hâr-

tie igienică înmuiate înspirt. Frecaţi bine lo-curile murdare apoiștergeţi zona cu ocârpă uscată.✔ Pete de cioco-

lată. Dacă o rufă de cu-loare deschisă s-a pătat vizibilcu ciocolată, recurgeţi la apăfoarte sărată. Petele disparimediat.

– Ștergeţi pata de ciocolatăcu o cârpă îmbibată cu apăoxigenată, insistând. Faceţi opastă din puţin bicarbonat șiapă, aplicaţi-o pe pată, apoispălaţi rufa ca de obicei.

Garderobă

Garderobă


✔ Petele de creion chi-mic de pe pânzeturi sau stofede lână, bumbac, se curăţăperfect dacă introducem por-ţiunea de ţesătură pătată înspirt denaturat.

✔ Petele de deodorantrămase în haine se scot cuacid citric, în concentraţie de5%. Se dizolvă într-un litrude apă caldă o linguriţă desare de lămâie. Se înmoaiepata peste noapte.Adoua zi seclătește locul cu apă și apoi sespală în mod obișnuit.

✔ Petele de fond deten de pe bluze și rochii sescot ușor, prin frecare cu miezde pâine.

✔ Pete de fructe. Iatăcum puteţi scoate repedepetele de fructe de pe cămă-șile și bluzele albe: în-muiaţi rufa pătată maiîntâi în apa în care afiert fasolea albă uscată,apoi puneţi-o într-unamestec de lapte cu sucde lămâie. Lăsaţi rufa să seînmoaie o jumătate de oră.Clătiţi apoi cu apă rece.

– Hainele de pânză saumătase în culori deschise, pă-tate cu vișine, mure, afine etc.se curăţă în felul următor: în-fierbântaţi puţin alcool alb șiamestecaţi-l cu o linguriţă deamoniac, apoi frecaţi locul pă-tat cu o cârpă moale.

– Hainele pătate cu suc devișine sau cireșe se curăţă înfelul următor: spălaţi-le întâicu apă călâie amestecată cusăpun, apoi lăsaţi-le înmuiateîn lapte, până când petele dis-par.

– Petele proaspete de fruc-te se spală imediat cu apă re-ce. Petele vechi se îmbibă cuglicerină și apă caldă, apoi sespală obișnuit.

– Petele de fructe ies laspălatul în mașină automată,dacă înainte sunt presărate cusare.

– Petele de mure și afinese îndepărtează cu lapte acru.Se lasă să acţioneze o vreme,apoi se freacă locul cu apăcaldă.

– Petele de căpșuni se scotcu apă cu clor diluat sau osoluţie de borax.

✔ Petele de funinginede pe stofele de culoare des-

chisă – mai întâi se suflăputernic funinginea,apoi se freacă locul

cu făină de cartofifierbinte (amidon).

✔ Petele de grăsi-me se scot foarte bine cu

pastă de dinţi. Lăsaţi-o o vre-me să se usuce, apoi îndepăr-taţi-o cu peria.

– Preparaţi o pastă făcutădin sare și benzină ușoară.Frecaţi petele de grăsime maiîntâi cu o cârpă moale, apoi cuo perie aspră.

– Petele de grăsime și deulei de pe materialele albe sescot cu o soluţie preparată dinsare de bucătărie (1 lingură) șiamoniac (4 linguri). Se agităsoluţia până la dizol-varea sării. Prinfrecarea cu o câr-pă înmuiată în so-luţia respectivă,petele dispar.

– Dacă vă pătaţi haina cugrăsimi la o masă festivă și nuaveţi talc la îndemână, pudraţirepetat zona cu sare fină.Apli-caţi peste ea un șerveţel dehârtie și presaţi. Repetaţi de 3-4 ori operaţiunea, și în finallăsaţi sarea pe material. O pe-riere energică acasă vă scapăde necaz.

– Petele de grăsime de pehaine ies mai ușor dacă înain-te de a le spăla în mașină pu-neţi pe ele detergent lichidpentru vase.

– Petele de grăsime de pestofe se curăţă cu tutun de ca-litate inferioară. Într-un litrude apă se pun 150 g tutun, sefierbe bine și se obţine o solu-ţie cu care se freacă porţiuneapătată.

✔ Petele de gudron sescot cu o soluţie concentratăde săpun, dizolvat în spirttare.

– Se înmoaie gudronul cuo substanţă grasă (unt, vase-lină), apoi se absoarbe cu ocârpă. Se calcă locul cu fierulfierbinte, peste o sugativă. Înfinal, se curăţă cu benzină.

✔ Pete de gumă demestecat. Când guma moalede mestecat se lipește de îm-brăcăminte, singura soluţieeste să băgăm haina într-opungă de plastic, iar apoi încongelator. Guma îngheţată sedesprinde ușor.

✔ Petele de iarbăse scot cu suc de lămâieamestecat cu puţină apă,cu vin curat sau cu spirt

fierbinte. Petele vechide iarbă trebuie înmu-


iate în lapte acru, spălate șifrecate cu lapte dulce.

– Petele de iarbă se freacăcu spirt de 90 de grade, apoise freacă rufa ușor cu apă șiclăbuc de săpun. Se clătește.

– Se freacă pata cu apăfoarte fierbinte cu săpun, apoicu alcool.

✔ Petele de igrasie.Frecaţi pata cu apă călduţă cuoţet. Dacă rezistă, utilizaţi ur-mătorul amestec: suc de lă-mâie, o lingură de săpun albras, 30 mg amidon și 15 gra-me sare fină. Se obţine o pastăcare se aplică pe locul umezitînainte.

✔ Pete de înghețată.Se înmoaie rufa circa o jumă-tate de oră în apă rece, apoi seunge pata cu un detergent li-chid sau pulbere, se lasă puţinsă acţioneze, apoi se freacă șise clătește.

✔ Petele de ketchuptrebuie vârâte imediat sub jetde apă rece, frecate bine, apoiacoperite o vreme cu o soluţiede glicerină diluată cu apă.În final se spală obișnuit.

✔ Pete de laptesau ou. Scufundaţimai întâi ţesătura înapă rece, apoi frecaţipata cu puţin deter-gent de vase și, în cele din ur-mă, spălaţi rufa în mod obiș-nuit.

✔ Petele de lichior setamponează cu alcool, apoi sespală cu apă caldă.

✔ Petele de mucegaise scot în felul următor: dacăţesătura e albă și petele sunt

proaspete, înmu-iaţi câteva orelocul pătat în oţet,apoi spălaţi rufacu apă și săpun.

– Petele demucegai vechi depe ţesăturile albedin bumbac sespală cu apă fier-binte și săpun.Dacă rufa poate fifiartă, se adaugă5 g sodă calcinatăla litrul de apă.Apoi ţesătura seclătește bine în apă cu oţet.

– Petele de pe ţesăturiledin lână sau mătase se înde-părtează prin tamponarea cuterebentină, urmată de o spă-lare cu detergent și clătire cuapă rece.

– Tamponaţi locul cu apăoxigenată diluată cu apă rece.

– Frecaţi petele de muce-gai cu o pastă preparată dinzer de lapte și sare, apoi spă-laţi cu apă caldă. Dacă ţesă-tura e albă sau de culoare des-

chisă, întindeţi-o afară,ca să profite de acţiu-nea de înălbire a soa-relui.

– Înmuiaţi pata cuapă amestecată cu

mult oţet sau, dacă ţesăturasuportă, frecaţi locul cu apăoxigenată.

– Petele de mucegai de peobiectele din piele dispar dacăsunt frecate cu o cârpă înmu-iată în oţet cald în care s-a di-zolvat sare de bucătărie.

– Frecaţi obiectul din pielecu o cârpă moale îmbibată în

terebentină. Lăsaţi să se usu-ce, apoi ungeţi cu ceară, pen-tru ca pielea să-și recapetestrălucirea.

✔ Petele de noroi de pehainele din lână se spală întâicu apă, iar dacă nu ies, se frea-că cu o cârpă înmuiată în oţet.

– Lăsaţi noroiul să se usu-ce, apoi frecaţi cu o perie. Patase scoate cu apă în care s-a di-zolvat puţin gălbenuș de ou(dacă e pe un material de mă-tase sau lână fină) sau cu apăcu oţet (dacă pata e pe o ţesă-tură impermeabilă sau dincauciuc).

✔ Pete de ojă de un-ghii. Folosiţi dizolvant pentruojă, dar fără să decoloraţi lo-cul, frecând prea tare ţesătura.Folosiţi mai multe tampoanede vată, pe care le schimbaţidupă ce aţi trecut o dată pestepată. Atenţie la materialelesintetice, care riscă să se to-pească la acţiunea dizolvan-tului.

✔ Petele de oțet, vinroșu și alb, fructe, cerneală

Garderobă

Garderobă


roșie, praf, grăsime se curăţăcu amoniac amestecat cu zecepărţi apă.

✔ Petele de parfum sescot cu glicerină caldă sauspirt alb, apoi se spală în modnormal.

✔ Petele de păcură saucatran (unsori de mașini) sedizolvă imediat, dacă se ungcu puţin unt sau gălbenuș deou, întins pe pată și lăsat să seusuce. Apoi se freacă cu untampon înmuiat în apă fier-binte. Petele de păcură de pecatifea sau pluș se ung, de ase-menea, cu unt nesărat, iar pes-te 5 minute, se rad cu un cuţit.Ultimele urme se scot cu spirtsau amoniac.

✔ Petele de petrollampant se curăţă cu benzinăușoară, folosind mai multetampoane.

✔ Petele de ploaie.Unele ţesături de mătase șiunele postavuri sunt pătate de

ploaie. Astfel de pete sescot fără urmă în modulurmător: punem pe obi-ectul pătat o cârpă u-medă peste care trecemde câteva ori fierul decălcat (nu prea încins),fără să apăsăm tare peţesătură.

✔ Petele de răși-nă. Dacă pata se aflăpe-o ţesătură de câne-pă, bumbac sau in, fo-losiţi esenţă de tereben-tină. Dacă pata se aflăpe o ţesătură de lână,pudraţi-o la început cutalc, apoi frecaţi cu ocârpă îmbibată într-o

soluţie formată din părţi egalede terebentină și alcool de 90de grade. Dacă ţesătura estedelicată, folosiţi o cârpă îmbi-bată în alcool de 90 de grade.Nu frecaţi, tamponaţi ușorlocul de mai multe ori.

✔ Pete de rugină. Pen-tru a scăpa de petele de ruginăde pe ţesături, umeziţi loculrespectiv cu zeamă de lămâie,astfel încât ţesătura să fie pă-

trunsă de lichid. Așezaţi dea-supra o cârpă înmuiată în apărece și stoarsă bine. Călcaţi lo-cul respectiv cu un fier încins.Petele de rugină vor dispăreaîn totalitate.

– Se freacă petele de rugi-nă cu pastă de dinţi cu fluor.Se lasă o oră apoi se spală.– Frecaţi pata cu suc de lă-

mâie și pudraţi-o cu sare fină.Sucul de rabarbăr, obţinut încentrifugă, este, de asemenea,foarte activ, la fel ca și apaoxigenată. Lăsaţi să acţionezeo noapte, apoi spălaţi în modobișnuit.

✔ Pete de ruj de buze.Frecaţi pata cu o cârpă îmbi-bată cu apă oxigenată, diluatăușor cu apă.

✔ Pete de sânge. În-muiaţi hainele pătate cu sângeîn apă rece cu sare, cu perhi-drol sau cu apă oxigenată. Nufolosiţi niciodată apă caldă!

✔ Pete de smoală. Sa-lopetele sau hainele de lucrupătate cu smoală se ţin bineîmpachetate, într-o pungă, câ-teva ore la congelator. Apoi seperie bine și se spală ca oricehaină.

– Dacă pata de smoală eproaspătă, radeţi-o mai întâicu lama unui cuţit. Puneţi apoideasupra unt nesărat sau gli-cerină. Lăsaţi să acţioneze câ-teva ore. Frecaţi cu spirt, apoispălaţi cu apă și cu săpun.

– Când se pătează un obi-ect din piele cu smoală, tre-buie frecat locul cu o substan-ţă grasă: unt, ulei, vaselină.Apoi se spală cu săpun și seclătește.

Produs naturalanti-pete

Înlătură tot felul de pe-te, mai ales dacă îl folosiţiimediat.

Reţeta: 1 lingură deglicerină vegetală, 1 lingu-ră de lichid de spălat vase-le natural, 125 cl de apă.

Mod de preparare: a-mestecaţi toate ingredien-tele, scuturaţi bine flaco-nul, apoi frecaţi petele cupuţin amestec. Spălaţi cade obicei.


✔ Petele de sos din mă-tăsurile negre se scot cu etersau cu amoniac diluat, tampo-nându-se locurile cu grijă. Săse evite orice frecare, ca să nurezulte un luciu neplăcut.

– Frecaţi locul cu săpun decasă ușor umezit, apoi clătiţicu apă rece. Repetaţi operaţia,apoi spălaţi cu apă fierbinte.

✔ Petele de suc despanac de pe hainele de cu-loare deschisă trebuie frecateimediat cu un cartof crud.Apoi se spală în mod normal,în mașina automată.

✔ Petele de șampaniese scot cu spirt puţin încălzit.După ce s-a udat locul, seacoperă cu sare, lăsându-se săacţioneze o oră. Se scutură, seșterge cu o cârpă curată puţinudă, pe urmă cu una uscată.

✔ Petele de transpira-ție de la subsuoara cămășilor,bluzelor și rochiilor ușoare sepot scoate cu oţet. Pregătiţi osoluţie de 2 litri apă călduţăamestecată cu un dop de oţetîn care înmuiaţi partea mur-dară a rufelor circa o oră, apoispălaţi întreaga haină în modobișnuit.

– Amestecaţi o lingură desare cu o lingură de bicarbo-nat de sodiu și adăugaţi atâtaapă cât să obţineţi o pastă.Frecaţi pata de transpiraţie cuea. Lăsaţi să acţioneze o oră,apoi spălaţi.

– Petele de transpiraţie sescot spălând locul murdar cuapă amestecată cu amoniacsau suc de lămâie.

✔ Petele de tutun de perufe albe. Se ung petele cu

gălbenuș de ou și spirt. Dupămai multe ore, se înmoaie găl-benușul uscat cu rachiu saualcool și apoi se spală în apăfierbinte. Se clătește rufa te-meinic.

✔ Pete de ulei. Dacă peo rufă pătată cu untdelemnpresăraţi repede puţină făină,ea absoarbe toată grăsimea șipeste circa 10 minute puteţis-o periaţi cu pată cu tot. Îna-inte de spălare, se șterge patacu puţin detergent de vase.

✔ Petele vechi de u-mezeală imprimate pe lenje-ria de pat se scot, înmuindcâteva minute locurile pătatecu oţet.

✔ Petele de urină iesdacă frecaţi locul cu apă ga-zoasă.

✔ Pete de vin roșu.Dacă aţi pătat o haină deculoare deschisă cu vin roșu,presăraţi petele cu sare, frecaţiușor cu o periuţă de dinţi, apoispălaţi locul murdar. Petelevechi se scot cu apă ameste-cată cu oţet sau suc de lă-mâie (10%).

– Petele de vin roșu depe ţesături se scot înmuindlocurile pătate în vin alb.Apoi se spală locul cu apăcaldă.

– Petele de vin roșu sescot cu zeama nesărată ră-masă de la fiertul fasoleiboabe.

– Petele vechi de vinroșu din ţesături se trateazăcu apă oxigenată proaspătă,apoi cu amoniac. La urmăse șterge cu un material ab-sorbant uscat.

●POŞETELE, pantofiiși cordoanele din piele albă securăţă cu lapte, amestecat înpărţi egale cu albuș de ou. Lafrecat, folosiţi o cârpă moaleși albă.

– Poșetele de lac nu se“taie” așa de repede, dacă suntșterse cu un burete îmbibat înpuţin lapte și lustruite apoi cuo cârpă moale.

– Poșetele din lac trebuieunse regulat cu glicerină pen-tru a nu crăpa din cauzaschimbărilor de temperatură.

– Dacă vă atârnaţi genţileîn cui, ele se deformează șitoartele se uzează ușor. Le veţiproteja mult mai bine, dacă lepuneţi pe plat, pe un raft dindulap.

● SATENULspălat își recapătăluciul, dacă în ul-tima apă de clătit

se pune puţin Borax.– Cafeaua curăţă foarte

bine hainele lucioase, închisela culoare.

Garderobă

Garderobă


● SĂPUN. Resturile desăpun bun, de faţă, se dau perăzătoarea cea mare și seadaugă la detergent în mașinade spălat. Rufele iau un mirosminunat.

● SPĂLATUL RUFE-LOR. Rufele devin foarte al-be dacă puneţi o coajă delămâie într-un săculeţ de tifonpe care îl băgaţi în mașina despălat, printre albituri.

– Oţetul poate fi folositpentru a “tăia” o spumăprea abundentă de deter-gent. E suficient să adău-gaţi câteva linguriţe (înfuncţie de cantitatea deapă), pentru a stopa clă-bucul excesiv.

– Se întâmplă ade-sea ca hainele, deși nusunt foarte murdare, săaibă nevoie de unmiros mai proas-păt și mai cu-rat. Pentru aînlătura din elemirosul de transpiraţie sau devechi, puneţi în mașina despălat 60 de grame de bicar-bonat, fără alt detergent, apoifixaţi pe programul de clătire.

– Apa oxigenată conţineperoxid de oxigen, care are oacţiune cu mult mai blândădecât clorul. Pentru albirea ru-felor, cel mai bine e să le în-muiaţi două ore în apă ames-tecată cu apă oxigenată, iarapoi să le spălaţi în mașina au-tomată, la cea mai înaltă tem-peratură.

– Doi-trei pumni de sodă,adăugaţi în apa în care se în-moaie rufe foarte murdare,

scot toate petele de grăsimedin ele și le pregătesc pentruspălarea în mașină.

– Puţină benzină sau puţingaz pus în leșie dă mai marealbeaţă rufelor.

– Pentru ca mirosurile per-sistente să iasă din rufele îm-bâcsite, puneţi în ultima apăde clătire, 2-3 capace de oţet

alb de bucătărie.– Murdăria rezisten-

tă, depusă pe gulerele că-mășilor și ale bluze-lor ori pe manșete,se scoate în felul

următor: umeziţi lo-curile murdare, unge-ţi-le cu șampon de păr,lăsaţi-l să acţioneze câ-teva minute, apoi băgaţirufele în mașina de spă-lat.– În apa de clătit ru-

fele, puneţi odatăcu albăstreala și

un pumn de sare. Devinde un alb imaculat.

– Rufele îngălbenite seînălbesc cu Borax: înmuiaţirufele îngălbenite în 30 l deapă, amestecată cu 30 de gra-me de Borax, vreme de 24 deore: vor deveni ca noi.

– Petele proaspete de perufele din ţesătură albă de bum-bac dispar dacă se ţine rufadeasupra unui vas cu aburidintr-o soluţie formată dintr-olingură de amoniac și un litrude apă.

– Rufele se curăţă foartebine dacă adăugăm puţin amo-niac la fiert.

– Culorile care ies în tim-pul spălatului, pătând rufa res-pectivă, se pot scoate din ţesă-tură dacă aceasta este înmu-iată în lapte. Veșmântul res-pectiv trebuie acoperit com-plet cu lapte și lăsat să stea așapână când laptele se îngroașăși se acrește. Atunci rufa seclătește cu apă caldă.

– Ţesăturile care se deco-lorează ușor trebuie ţinute 10-

✔ Pentru a înviora len-jeria albă, ușor îngălbenită, esuficient să o clătiţi în decoctde ceai negru, de tei saucicoare. Va dobândi o tentăplăcută și uniformă.

✔ Foile de ceapă (100 gla 1 litru de apă) vor da onuanţă ruginie.

✔ Amoniacul învioreazăculoarea albastră (se pun 3linguri la 1 litru de apă).

✔ Sucul de lămâie învio-rează culoarea roșie (se puneun pahar de suc într-ochiuvetă de apă).

✔ Sucul de sfeclă sau deafine, diluat în apă, va im-prima ţesăturii o nuanţă spreroz sau violet-albăstriu.

✔ Ţesăturile ce urmeazăa fi vopsite trebuie mai întâispălate bine și introduse udeîn baia de colorant.

Cum se învioreazărufele cu culori naturale


12 ore în apă cu oţet înainte dea fi spălate.

– Pentru a evita să iasă cu-lorile în timpul spălatului, a-dăugaţi în mașina de spălat olingură de oţet sau de alcoolalb (menajer).

– Ca să eliminaţi resturilede detergent, utilizaţi doar ju-mătate din doza obișnuită dedetergent și adăugaţi 25 cl oţetde spirt, în ultima apă de clă-tit. Evitaţi oţetul dacă utilizaţiclor, combinaţia lor provoacăgaze toxice.

– După mai multe spălări,hainele negre devin cenușii.Dacă vreţi să își recâștige cu-loarea iniţială procedaţi în fe-lul următor: puneţi într-o oalămai mare cam 5-8 litri de apă,în care lăsaţi la macerat, vre-me de 24 de ore, 80-100 frun-ze de iederă. A doua zi, scoa-teţi frunzele și înmuiaţi veș-mintele respective în apa ră-masă. Lăsaţi-le peste noapte.Stoarceţi-le și puneţi-le la us-cat.

– Pentru ca flanelele să nuintre la apă când le spălăm, neservim de apă călduţă, adău-gându-se la litru o lingură deborax și fulgi de săpun. Selimpezesc cu apă sărată și totcălduţă. Esenţialul e să nu lestoarcem, ci să le strângem înmâini în sens longitudinal, iarpentru uscare, se fac sul în-tr-un cearceaf plușat; după ces-au zvântat, se calcă pe dos.Astfel spălate și călcate, flane-lele nu intră la spălat, își con-servă culoarea și nu-și pierdelasticitatea.

– Rufele care nu au voie săfie călcate, nu trebuie stoarse

niciodată. Ele se a-gaţă pe un umeraș șise netezesc cu periamoale.

– Lucrurile spă-late de mână nu sestorc. Lăsaţi-le să sescurgă atârnate peumerașe. Veţi călcamai puţin, poatechiar deloc.

– Pentru a evitaca rufele ude, întin-se iarna afară, să nuîngheţe, puneţi înultima apă de clătitun pumn de sare.

●STOFĂ. Lustrul de pecoatele și gulerele hainelor destofă dispare dacă este frecatcu o cârpă groasă, înmuiată înoţet amestecatcu apă sărată.

– Stofele al-be nu trebuiespălate, ar deve-ni în mod ine-vitabil galbene.Se scutură binede praf, se așea-ză pe scândurade călcat și sefreacă cu ajuto-rul unei cârpe,fo los indu- sefăină de cartofi.Se scutură apoi în aer liber.

– Hainele de stofă trebuieperiate o dată pe săptămână cuo perie înmuiată în soluţie de5 ml amoniac la 250 ml apărece. Perierea se face de-a lun-gul ţesăturii. La urmă se șter-ge haina cu o cârpă curată,care nu lasă scame, umezităcu puţin oţet.

– Hainele din stofă neagră,decolorate de soare, se vorcurăţa cu o perie înmuiată înapa rămasă de la fiertul spana-

cului. În cazulcând rămânpete, acestea sevor scoate prinfrecarea cu untampon de vatăîmbibat cu etersau cu spirtverde încălzit.– Costumele

de culoare în-

chisă își păs-trează mai bineculoarea dacăse șterg perio-

dic cu spirt denaturat (medi-cinal).

– Lustrul de pe stofe sescoate călcându-se îmbrăcă-mintea din când în când pepartea interioară, cu ajutorulunei cârpe umede.

– Dacă la călcat haineledin stofe de culoare închisăcapătă lustru, el se scoate cu

Garderobă

Cum puteți facesă nu se cunoascăruptura unei hainePuneţi sub ruptură o bu-

cată de cauciuc mai mareca ruptura. Apropiaţi unade alta părţile stofei, cumau fost înainte de a se rupe.Așezaţi deasupra o cârpă șicălcaţi bine cu fierul cât defierbinte. Cauciucul se to-pește și lipește bine fireledesfăcute. Ruptura nu semai cunoaște.

Garderobă


esenţă de ceai tare. Înmuiaţi înea o cârpă mai aspră și frecaţilocul cu pricina.

– Luciul care apare pe sto-fele de culoare închisă – fusteși pantaloni – se scoate prinfrecarea cu cafea neagră căl-duţă, apoi se șterge locul cu ocârpă înmuiată în apă caldă.Se calcă cu o cârpă umedă.

– Pentru ca o haină să-șipiardă lustrul, vaporizaţi-o cuapă amestecată cu oţet, apoicălcaţi-o cu o cârpă înmuiatătot în apă oţetată.

● ŞIRETURI. Ca să nuvă mai chinuiţi cu capeteledeșirate ale șireturilor, care nuvor să intre în găurile panto-filor, înmuiaţi-le în ojă de un-ghii sau lipici. După ce se în-tăresc, pot fi folosite fără pro-bleme.

● ŞOSETELE (ciorapiibărbătești) se spală foarte ușordacă le lăsăm de seara în apăcăldicică, în care am pus șipuţin amoniac. Le lăsăm așatoată noaptea, iar a doua zisunt pe jumătate spălate.

– Şosetele albe devin șimai albe, dacă le spălaţi cuapă amestecată cu puţin sucde lămâie.

– Şosetele din lână. Dacăvreţi ca cio-rapii dvs.din lână sănu mai in-tre la apă,înainte dea-i încălţapentru pri-ma oară, călcaţi-i cu o cârpăumedă, până când aceasta seusucă complet.

Soluție deprespălare

Ingrediente: 4 linguri cuoţet alb, 3 linguri de amoniac,1 lingură de detergent lichid,2 linguri de bicarbonat desodiu, apă rece.

Numeroase pete pot fiscoase ușor dacă înainte despălare hainele cu pricina suntvaporizate cu acest amestec.Pentru a-l realiza, puneţi oţe-tul, amoniacul și detergentullichid într-un recipient prevă-zut cu un vaporizator. Ames-tecaţi, apoi adăugaţi bicarbo-natul. Cândamestecul numai face spu-mă, comple-taţi cu apărece și utili-zaţi-l imedi-at. (Conser-vat prea mul-tă vreme înrecipient, va-porizatorulriscă să se în-funde.)

Detergent aromatSăpunul alb, bicarbonatul

de sodiu și boratul de sodiuîntăresc curăţatul hainelorfoarte murdare. Iar uleiul aro-mat de lavandă și grepfruitadaugă o mireasmă proaspătăși plăcută. Reţeta: 10 picăturide ulei aromat de grepfruit, 10picături ulei aromat de lavan-dă, 125 g bicarbonat de sodiu,120 g borat de sodiu, 120 g

săpun de toaletă alb ras. Modde preparare: Adăugaţi pică-tură de picătură uleiurile aro-mate în bicarbonatul de sodiu,amestecând bine. Încorporaţiboratul de sodiu și săpunul șiamestecaţi din nou. Puneţiprodusul într-un recipient în-chis ermetic. Adăugaţi 3 lin-guri de supă din amestec, lafiecare spălat.

Detergent dincastane sălbaticeCastanele sunt un deter-

gent ideal pentru stofele deculoare în-chisă. Dupăce cad pe pă-mânt, casta-nele se scotdin coajă, setaie în patruși se atârnă încămară, puseîn săculeţi dein. Curăţă deminune hai-nele vechi,din stofă, pur-

tate îndelung. Se pun casta-nele, de cu seară, într-un vascu apă, iar a doua zi se așeazăpe foc, la fiert. Se lasă să serăcească puţin, se strecoară șilichidul se toarnă într-un li-ghean mare. Fiertura face ospumă ușoară, în care se spalăhainele (folosirea săpunuluieste interzisă). Când sunt cu-rate, se clătesc în mai multeape, fiindcă spuma e rezis-tentă.

DETERGENȚI NATURALI


Garderobă

Dacă ţesătura e nouă…Înainte de a îmbrăca o

haină nouă, care vine în con-tact direct cu pielea (pijama,tricou, pulover, cămașă etc.),e necesar ca ea să fie spălată,pentru a îndepărta praful de-pus în magaziile unde se sto-chează îmbrăcămintea, pre-cum și reziduurile chimiceprovenite din fabricaţie. Nu enevoie de detergent, ci doarde-un clătit abundent, cu apăcurată, după care agăţaţi obi-ectul pe-un umeraș, ca să nuse șifoneze prea tare. Dacăvreţi ca apa să se scurgă mairepede, puneţi rufa între douăprosoape groase și apăsaţi pedeasupra cu sulul de făcutprăjituri.

Dacă ţesătura e albă…Evitaţi petele pe care le

provoacă lumina, învelindobiectele de îmbrăcăminte înpungi de hârtie de culoare în-

chisă. Rufele îngăl-benite nu se mai curăţăîn veci.

Dacă ţesătura eneagră…

Veșmintele negrese spală totdeaunaseparat, întoarse pedos, în apă oţeţită, care să lefixeze culoarea. Se calcă pedos sau pe faţă, cu condiţia săintercalaţi o bucată de pânzăîntre haină și talpa fierului decălcat.

Dacă ţesătura elustruită…

Călcaţi haina cu o pânzăînmuiată în oţet alb.

Dacă ţesătura facecocoloașe (låneturile)…

Radeţi-le cu un aparat deras, ţinând materialul cât maiîntins, ca să nu se taie. Sau fo-losiţi bandă adezivă, pe careo lipiţi și apoi o desprindeţi.

Dacă vreţisă faceţiţesătura impermeabilă…

În 250 părţi apă fierbintese dizolvă 10 părţi gelatină,10 părţi săpun, 10 părţi piatrăacră și se înmoaie pânza înă-untru. După ce se usucă, serepetă procedeul de cel puţindouă ori. Pânza nu va fistoarsă, ci pusă la uscat cuapă pe ea.

Despre țesături…

Cumse pregătește un geamantan✔ Alegeţi hainele pe care

vreţi să le împachetaţi și pu-neţi-le la îndemână, pe pat.

✔ Pregătiţi câteva colimari de hârtie de împachetat.

✔ Pe fundul valizei puneţipantofii, vârâţi în pungi, cio-rapii, lenjeria de corp și pu-loverele care nu se șifonează.Deasupra așterneţi două colide hârtie.

✔ Stratul următor: panta-loni și maieuri.Atenţie: nu în-doiţi pantalonii în dreptul ge-nunchilor, ci în zona coap-

selor. Nu se vor șifona. Maipuneţi un strat de hârtie deîmpachetat.

✔ Jachetele se împache-tează cu nasturii în jos și cumânecile împăturite la spate.Taioarele se așează cu nasturiiîn sus, pe toată lungimea vali-zei. Mânecile se încrucișeazăîn faţă. Mai puneţi o coalăalbă.

✔Ultimul rând de haine ecompus din bluze și alte piesede îmbrăcăminte care se șifo-nează. Drum bun!

GrădinăGrădină

Grădină


CURTEA– Smocurile groase de iar-

bă care cresc între dalele dingrădină sau pe treptele de pia-tră ale casei se scot mai întâicu ajutorul unui cuţit, apoi îngăurile rămase se toarnă apăîn clocot. Nu va mai creștenimic.

– Treptele sau gardurileplacate cu marmură se înne-gresc datorită zăpezii. Primă-vara, curăţaţi-le cu suc de lă-mâie amestecat cu sare grun-joasă, apoi clătiţi imediat.

– Curţile pavate sau scărileaflate în exterior nu trebuieprotejate de îngheţ, cu sare.Ea face să crape asfaltul saugresia. Folosiţi griblură (nisipde calcar) sau rogojini.

GRĂDINA✿PĂMÂNTUL din gră-

dină trebuie îngrășat perma-nent, cu îngrășăminte organi-ce. Dacă aveţi prieteni saurude la ţară, rugaţi-i să vă adu-că din când în când o pungăde bălegar de vită uscat sau

pământ gata îngrășat dingrădina lor. Nu există

nimic mai bunpentru ca plan-

tele de oraș să fie,și ele, puternice șisănătoase.

– Pentru a u-șura asimilareacalciului în planteși pentru a evita

putrezirea, adău-gaţi două linguri

de sulfat demagneziu în fă-

gașurile săpate în pă-mânt unde vă răsădiţi

roșiile, ardeii, castraveţii,dovlecii și pepenii.

– Îngrășământul naturaldin grădină va fi mai spornic,dacă îl așezaţi în straturi alter-native cu foi de ziar. Prin ma-cerare, hârtia se transformă înîngrășământ.

– Cartonul poate să intre încompoziţia îngrășămintelorcare se pun în grădină. El faceparte din materialele de origi-ne vegetală, la fel ca cenușade lemn, zaţul de cafea și tur-ba.

– Adunaţi în mod regulatfrunzele moarte, florile usca-te, fructele și seminţele căzutepe sol.

✿ PLANTAREA. Se-minţele sunt infectate adeseade microbi și bacterii ce potdeclanșa boli, de aceea e binesă fie tratate, înainte de a lebăga în pământ. Pentru a re-duce riscul, utilizaţi următoa-rea baie sterilizantă: o lingurăde oţet de mere se amestecăcu 125 ml de apă și se puneîntr-un vas cu gura largă. Se-

minţele se leagă într-un tifon,apoi se scufundă de mai mul-te ori în lichid. Se usucă pehârtie sugativă. Seminţele tre-buie să fie perfect uscate, îna-inte de a le semăna.

– Cel mai bun mijloc de ane asigura că plantele voravea suficientă umezeală cândvor fi transferate din răsadniţesau din ghivece în pământ estesă le udăm abundent, cât seaflă încă în vasul lor. Ba șimai mult: după ce săpaţi groa-pa, umpleţi-o cu apă, așteptaţisă se resoarbă și abia apoipuneţi planta în ea. Acoperiţicu pământ, presaţi-l bine, apoiudaţi planta din nou.

– Pentru ca plantele să nufie înghesuite.O eroare comu-nă, atunci când se fac plantări,constă în subestimarea talieiplantelor, când ajung la vârstaadultă. Puse prea aproapeunele de altele, rădăcinile flo-rilor sau arbuștilor se vor stin-gheri între ele, facilitând apa-riţia unor deformări sau boli.Ca regulă generală, între douăplante se lasă spaţiu cât ocupăo altă plantă de același soi.

– O ambianţă benefică.Totuși, plantele nu trebuie să-dite nici la distanţă prea mare.E bine ca la maturitate frun-zele lor să se atingă ușor. A-ceasta va crea o ambianţă be-nefică pentru majoritatea ce-lorlalte plante, datorită umbreicreate și umidităţii care sepăstrează mai bine în sol.

– Rotaţia culturilor joacăun rol important în prevenireadăunătorilor și a bolilor careameninţă grădina. Neplantândmereu aceeași plantă în ace-


lași loc, dușmanii grădiniisunt derutaţi și își pierd pute-rea obișnuită. Idealul constă îna evita să plantezi aceeașicultură într-un strat mai multde trei ani la rând.

– Aliniaţi-vă plantele nord-sud. Distribuiţi-vă șirurile delegume de la nord spre sud,astfel ca marginile straturilorsă primească aceeași luminăsolară de-a lungul zilei.

– Ca să aveţi rân-duri drepte. Dacăvreţi ca legumele săvă crească în rânduridrepte, puneţi pe pă-mânt o scândură în-gustă și vârâţi în pă-mânt răsadurile sauseminţele de-a lungulei. O altă soluţie estesă întindeţi sfori pes-te straturi și să plan-taţi seminţele sau ră-sadurile de-a lungul lor.

✿ POLENIZAREA.Florile plantelor agăţătoare,sau care se întind pe pământ,precum fasolea, dovleceii,mazărea, castraveţii, trebuiepolenizate uneori, pentru a daroade. Ideal este ca poleniza-rea să fie făcută de către in-secte, dar plantele au uneorinevoie de asistenţă omeneas-că. Dacă fructul minuscul e pecale să se ofilească, e semn cănu este fecundat. Faceţi dvs.lucrul acesta, folosind opensulă moale, de pictor, cucare luaţi polen de pe florilebărbătești și îl puneţi delicatpe cele femeiești (au la bazalor un mic fruct).

– Albinele care apar îngrădină nu trebuie alungate.

Sunt cei mai buni polenizatoriai legumelor dvs. și ai pomilorfructiferi.

✿ PROTECȚIE CON-TRA GERULUI. O sticlăde plastic poate fi transfor-mată într-o seră ideală, care săvă protejeze plantele de un gerîntârziat. Tăiaţi fundul uneisticle de 2 litri, apoi puneţi-opeste plantă, înfundând-o cam5 cm în sol. Lăsaţi-o fără dop,

ca nu cumva tempe-ratura să crească întimpul zilei prea mult.Planta se opărește.

– Un ger întârziatprimăvara sau onoapte de îngheţ tim-puriu toamna pot săvatăme plantele maifragile. Pentru a leproteja, acoperiţi-lecu două-trei rânduride ziare, fixate la sol

cu pietre.Această soluţie sim-plă crește temperatura din ju-rul plantei cu 4 grade.

✿ STROPITUL. Adu-naţi apa de ploaie în găleţi,pentru a stropi plantele.

– Când sunt temperaturi ri-dicate, acoperiţi straturile dingrădină cu mraniţă sau bucăţide carton, pentrua diminua pierde-rea de umiditateprin evaporare.

– Pentru carazele soarelui sănu ofilească frun-zele plantelor, u-tilizaţi spray-uri-le insecticide doarseara sau pe timpînnorat.

GRĂDINA DEFLORI

✿ AZALEE. Pentru aconserva o azalee înflorită maimult timp, tăiaţi-i staminele.

– Azaleele detestă pămân-tul și apa calcaroasă. Puneţi-leîn pământ amestecat cu turbă.

✿ CACTUȘI. Ca să în-florească mai repede, e indis-pensabil să-i faceţi să “sufere”puţin, suprimând progresivstropitul (și așa foarte redus)și lăsându-i o zi “la rece”,într-un loc răcoros, dar fără săîngheţe.

– Ca să nu vă înţepe, înfă-șuraţi planta cu un ziar împă-turit pe lung. O veţi putea ma-nipula fără nici o problemă.

– Cactușii păroși se acope-ră ușor de praf, ceea ce le dăun aspect urât și le schimbăculoarea. Curăţaţi-i cu o peri-uţă de dinţi înmuiată în apăsăpunită și clătiţi-i apoi cu gri-jă.

✿ DALIILE sunt foartesensibile la frig, așa că trebuiescoase din pământ spre sfâr-șitul lunii octombrie. Pentruconservare, puneţi tuberculiiîn ciorapi vechi și atârnaţi-i în

cuie, ca să-i puneţi laadăpost de rozătoare.

– Așteptaţi ca florilesă se deschidă complet,înainte de a le culege.Puși în glastre, bobociinu se deschid niciodatăcomplet.

✿ HORTENSII.Pentru a da o nuanţă al-bastră hortensiilor cupetale roz, încorporaţiîn pământ sulfat de fier

Grădină

Grădină


sau, mai simplu, puneţi unpumn de cuie sau mici obiectedin fier ruginite.

✿ LALELE (și alte plan-te cu bulbi). Nu există nimicmai anost decât lalele, horten-sii, dalii etc. aliniate milităreș-te în straturi. Pentru a ob-ţine un efect natural întimpul plantării, mai alespe gazon, aruncaţi bulbiiîn aer și băgaţi-i în pământîn locul unde au căzut.

– După înflorire, nu cedaţitentaţiei de a tăia frunzele. Eletrebuie lăsate să se îngălbe-nească de tot, înainte de a leînlătura, pentru că prin ele îșireface bulbul rezervele pentruanul viitor.

– Stropiţi florile cu apăcombinată cu un îngrășământbogat în potasiu și fosfor,care favorizează înflorirea.

– Pentru a stoca bulbiiflorilor, se pot utiliza foar-te bine ciorapi vechi sau car-toane pentru ouă. Pudraţi-icu fungicide și puneţi-i laadăpost de rozătoare, carese dau în vânt după bulbi.

✿ PELUZE. În fiecarean, toamna, hrăniţi-vă peluzade iarbă, punând deasupra 6-12 milimetri de îngrășământnatural sau îngrășământ orga-nic, special pentru întreţinereaierbii. Însă nu exageraţi, pen-tru că excesul de îngrășământface să răsară gazonul prea re-pede, ceea ce îl face vulnera-bil la boli.

– Tundeţi-vă cât mai despeluza și lăsaţi iarba să creas-că până la o înălţime de circa5 cm, pentru a o ajuta să dez-volte rădăcini puternice. Pen-

tru a face economie la îngră-șăminte, lăsaţi iarba tăiată pepeluză. Cu timpul se descom-pune și devine ea însăși îngră-șământ.

– Stropitul frecvent al pe-luzei face ca iarba să dezvolterădăcini prea scurte. E depreferat să stropiţi ca lumea,

dar o dată, de două oripe săptămână. Pentrua calcula dacă peluza

a absorbit apă sufici-entă, procedaţi în felulurmător: puneţi în

partea aspersorului un vas.Când se adună în el circa2,5 cm de apă, deplasaţiaspersorul în altă parte.

– Dacă surprindeţi uncâine sau o pisică întimp ce urinează pe pe-luză, stropiţi imediat lo-

cul cu apă, pentru aevita ca iarba să se ardă șisă se carbonizeze.

✿ TRANDAFIRI.Dacă semănăm pătrunjel

la piciorul tufelor de tran-dafiri, aceștia nu vor maifi atacaţi de purici.

– Boala petelor negreeste o infecţie fungică co-mună care afecteazătrandafirii. Petele apar pefrunze, sunt de formă ro-tundă, înconjurate de ine-le galbene. Pot vătăma înmod grav plantele. Pentru apreveni apariţia lor, evitaţi săstropiţi trandafirii de sus, cinumai la rădăcină. Ca trata-ment, rupeţi și aruncaţi frun-zele infectate și stropiţi florilecu următorul preparat: 1 lin-gură de bicarbonat de sodiu, olingură de săpun ras, 5 litri de

apă călduţă. Amestecaţi ingre-dientele într-un pulverizator,apoi stropiţi plantele o dată pesăptămână.

– Plantaţi usturoi sub tufe-le de trandafiri, pentru a înlă-tura vătămătorii care-i atacă.La fel de eficientă este și cea-pa verde de arpagic.

GRĂDINA DELEGUME

✿ ANGHINAREA. Casă crească mare și fragedă, tă-iaţi-i tulpina pe lungime și in-troduceţi în ea o așchie de

lemn, în așa fel ca sevasă se concentreze în par-tea superioară a plantei.

– O bucată de pânzăneagră, așezată pe pă-mânt, la baza plantei,va favoriza creșterea.

Negrul atrage soarele și în-călzește pământul.

✿ BUSUIOC. Dacă a-veţi busuioc în grădină sau pebalcon, în luna mai e bine să-ităiaţi vârfurile. Frunzele vorcrește mai bogat și puternic.

✿ CARTOFI. Plantaţiflori de ricin între straturile decartofi. Toţi agresorii lor vordispărea fără urmă, din cauzamirosului care îi ucide. A-ceeași plantă este de folos și

vinetelor.✿ CONOPIDĂ. Dacă

aveţi în grădină straturi de co-nopidă și vreţi ca la maturitatecăpăţânile să fie albe, proce-daţi în felul următor: cândflorile plantei sunt mari camcât o minge de ping-pong, ri-dicaţi-i frunzele și legaţi-lepeste floare, cu un elastic. Nuudaţi decât rădăcinile și veri-


ficaţi din când în când legă-tura de frunze, ca nu cumva săapară dăunători.

– Dacă vreţi să evitaţi pre-zenţa limacșilor atunci când ospălaţi pentru a fi preparată,culegeţi-o noaptea.

✿MORCOVII au nevo-ie de un pământ afânat, și nupietros, pentru a crește drepţi.Când pregătiţi straturile pen-tru însămânţare, săpaţi găuride 30 cm, înlăturând toate ră-dăcinile și pietrele pe care leîntâlniţi. Asta le va permitemorcovilor să crească drepţiîn pământ. Când înălţimea tul-pinilor atinge 5 cm, răriţiplantele la 25 mm una de alta.Peste 15 zile, răriţi-le din nou,la 7,5 cm distanţă.

✿ FASOLE. Culegeţipăstăile de fasole când suntfragede și au diametrul unuicreion. Culesul zilnic favori-zează producţia de fasole.

– Fasolea și mazărea nuvor mai fi devorate de roză-toare, dacă înainte de a le se-măna în grădină, lăsaţi boa-bele o zi și o noapte în apăamestecată cu usturoi zdrobit.

– Fasolea căţărătoare șiporumbul sunt prieteni buni îngrădină. Tulpina înaltă a po-rumbului e un arac ideal pen-tru cârceii fasolei, ale căreiflori atrag insectele dăunătoa-re porumbului.

✿ ROȘII. Dacă vreţi caroșiile să fie păzite de dău-nători, plantaţi lângă ele busu-ioc. În plus, și în farfurie,frunzele aromate de busuiocfac casă bună cu roșiile.

✿ SALATA. Legumelecu frunze mari, precum salata

și spanacul, se dezvoltă maibine la umbră. Plantaţi-le sublegume cu flori mari, ca floa-rea soarelui, de exemplu, sausub frunze de castraveţi saudovleac.

✿USTUROIUL se sea-mănă jumătate în februarie,jumătate în martie. Primul vaservi la consum, celălalt seconservă pentru a fi replantatîn noiembrie. Recoltele astfeldistribuite sunt de excepţie.

✿ VARZA. Pe cât de bi-ne se împacă în farfurie, undecimbrul conferă verzei o aro-mă de nedescris, la fel dearmonios se au și în viaţa detoate zilele. Nici un spray deplante nu alungă mai binedăunătorii verzei, care au,de altfel, nume poetice: flu-turi albi, peride, hilemia…

– Plantaţi mărar în mij-locul straturilor de broccoliși varză. Frunzele înmires-mate ale acestei plante atragviespile care se hrănesc cularve de fluturi de varză.

POMIFRUCTIFERI– Dacă trunchiul unui ar-

bore este invadat de mușchi,înlăturaţi-l, frecând cu un bu-rete moale de sârmă, folosit,de obicei, la curăţatul oalelor.

– Nu lăsaţi iedera sau alteplante agăţătoare să se hră-nească din scoarţa copacului.Rupeţi-le și smulgeţi-le dinrădăcini.

– Săpaţi din când în cândpământul de la rădăcina pomi-lor. Afânându-l, rădăcina res-piră mai bine și arborii devinmai viguroși.

– Lăstarii care apar pe po-mii fructiferi trebuie îndepăr-taţi.

– Protejaţi tulpinile pomi-lor tineri de iepuri, învelin-du-le în sticle de plastic goale,așezate în 2-3 straturi.

– Când coaja copacului sefisurează, jupuiţi-o până înlocul unde e din nou sănătoa-să. Porţiunea rămasă liberă seunge cu ceară topită de lumâ-nare sau ceară de albine. Nulăsaţi niciodată cicatrici nea-coperite, pentru că pătrundeapa și lemnul putrezește.

– Arborii fructiferi saudecorativi trebuie plantaţi înjur de 25 noiembrie, de Sf.Ecaterina. Atunci se prind celmai ușor.

– Frunzele piersicilor nuvor mai fi atacate de rugină,dacă la rădăcina pomului se în-groapă câţiva căţei de usturoi.

– Toamna, pământul grădi-nilor și livezilor se transformăîn noroi. Pericol maxim dealunecare, mai ales când se fo-

Grădină

Grădină


losesc scări de lemn, dedicatecurăţirii copacilor. Mulţi oa-meni s-au ologit în acest fel.Ei bine, soluţia este simplă:încălţaţi picioarele scării cudouă conserve goale din tablă.Îi vor da stabilitate. Evitaţi su-porturile din plastic. Alunecă.

COMBATEREADĂUNĂTORILOR✿CÂRTIȚELE nesufe-

rite care își fac mușuroi înlivezile dvs., dispar dacă daţila o parte pământul și vârâţi îngaură o hârtie care a fost în-muiată în petrol.

– Cârtiţele nu suportă mi-rosul de naftalină. Puneţi îndrumul lor câteva granule maimăricele și veţi scăpa de mu-safirii nepoftiţi din hambarulcu cereale.

✿ FURNICI. Un ames-tec de piper negru, usturoi șimărar alungă furnicile de peplante. Reţeta: 50 g piper mă-cinat, 50 g usturoi ras, 60 gmărar uscat măcinat. Pre-parare și folosire: amestecaţibine toate ingredientele, apoiîmprăștiaţi compoziţia în jurultulpinei plantelor afectate.

✿MELCI. Pentru a des-curaja limacșii și melciisă se caţere de plante-le dvs., puneţi o barie-ră de coji de ouă pi-sate mare, în jurul fie-cărei rădăcini.

– Gasteropo-dele ies noapteasă se hrănească, încăutare de frunze proaspete.Adunaţi-i cu mâna sau presă-raţi-i cu sare, pentru a-i deshi-drata. În timpul zilei, ei se as-cund în locuri umbroase și u-

mede. Puneţi ghivece răstur-nate cu gura în jos, cu o parteușor ridicată, pentru ca melciisă se poată strecura înăuntru.Dimineaţa adunaţi-i și duceţi-iîntr-o zonă cu iarbă de pemarginea străzii.

– Limacșii (melcii fără ca-să) care vă devorează zilnicsalata verde pot fi neutralizaţifoarte simplu. Tăiaţi o porto-cală în două, scobiţi-i miezulși puneţi coaja pe jos, cu par-tea bombată în sus. Melcii vorrenunţa la salată, pentru a seadăposti sub noul acoperiș.

– Este o șansă să aveţibroaște în grădină. Melcii fărăcasă sunt prânzul lor preferat.

✿MUȘTELE DE CALși bărzăunii se alungă în felulurmător: din 4 părţi de frunzeproaspete de castravete, 1 par-te frunze verzi de pelin șidouă părţi de frunze verzi denuc, se face un vălătuc (se ru-lează împreună) cu care sefreacă, după ce sunt ţesălaţi,caii. Pe timp frumos, proce-deul ţine o lună, dacă plouă,trebuie repetat.

– Spălăturile cu decoct dinfrunze verzi de nuc sunt la fel

de eficiente în alungareamuștelor de cal.

– În satele de huţuli,caii se frecau cu

flori și frunze de coa-da-șoricelului, iar înBanat, cu fiertură defoi de dafin și ustu-roi.

✿ PURICI DEPLANTE. Între dăunătoriicei mai frecvenţi ai grădinii seaflă puricii, care se înmulţescrapid și acoperă crenguţeletinere ale trandafirilor, legu-

mele și plantele perene. Aces-te insecte slăbesc vegetaţia,sugându-i seva. Următorulspray vă va ajuta să-i elimi-naţi. Ingrediente: 1 linguriţăde șampon natural, 2 linguride ulei mai subţire, 2,5 litri deapă. Preparare și folosire:amestecaţi bine șamponul,untdelemnul și apa. Vărsaţiamestecul într-un pulveriza-tor, scuturaţi bine și vapori-zaţi-vă din abundenţă plan-tele, pe fiecare în parte, o datăpe săptămână.

– O infuzie puternică depelin alungă puricii plantelor.Reţeta: 100 g pelin proaspăttocat, 125 ml apă clocotită,1/2 linguriţă de șampon de-licat (pentru uz cotidian). Pre-parare și folosire: Turnaţi apaclocotită peste plante, aco-periţi vasul cu un capac și lă-saţi-l să se răcească. Strecuraţilichidul, apoi puneţi-l într-unpulverizator cu pompă.Adău-gaţi șamponul, scuturaţi bineși stropiţi-vă plantele.

✿ VIERMI DE VAR-ZĂ. Pentru înlăturarea aces-tor dăunători, preparaţi urmă-torul spray natural. Ingredi-ente: 80 g flori proaspete detanasie tocate (plantă cu florigalbene, ca niște butonei, adu-nate în ciorchini, puternicmirositoare, crește pe marginide drum), 125 cl apă clocotită,2-3 picături de șampon. Pre-parare: opăriţi tanasia cu apă,acoperiţi vasul și lăsaţi-l să serăcească complet. Strecuraţilichidul și puneţi-l într-un pul-verizator de grădină.Adăugaţișamponul, scuturaţi bine șistropiţi-vă plantele. Omoarăfluturii verzei, conopidei șibroccoli.


Amidon de cartoficontra dăunătorilorIngrediente: 30 g amidon

de cartofi, 1250 ml apă caldă,o linguriţă de șampon natural.Preparare și folosire: ameste-caţi amidonul de cartofi cuapă până ce se dizolvă com-plet. Puneţi-l într-un pulveri-zator, apoi adăugaţi șamponul.Scuturaţi bine și stropiţi plan-tele.

Spray multi-funcțional,cu uleiuri esențialeUleiurile aromate (esenţia-

le) de cimbru, salvie și lavan-dă sunt de mare ajutor pentruînlăturarea unei mari varietăţide dăunători ai plantelor. Re-ţeta: 3 picături de ulei de cim-bru, 3 picături de ulei de sal-vie, 5 picături de ulei de la-vandă, 1 linguriţă de vodcăsau de alcool de 90 de grade,250 ml apă. Preparare și folo-sire: amestecaţi uleiurile esen-ţiale cu vodcă, ca să se disper-seze uniform în apă. Puneţilichidul într-un pulverizator șistropiţi minuţios plantele.

Macerat cu frunzede roșii

Frunzele de roșii sunt bo-gate în alcaloizi, niște sub-stanţe foarte nocive pentru in-secte. Reţeta: 100 g frunze deroșii tocate, 125 ml apă, o ju-mătate de linguriţă de șampondelicat. Preparare și folosire:înmuiaţi frunzele de roșii înapă, vreme de o noapte, apoistrecuraţi lichidul printr-un ti-

fon. Puneţi-l într-un pulveri-zator, adăugaţi șamponul, scu-turaţi bine, apoi stropiţi plan-tele.

Spray contrainsectelor, cu piper

și usturoiIngrediente: 1 căpăţână

de usturoi, 8 boabe de pi-per iute, 125 cl de apă, opicătură de șampon natural.Preparare: pisaţi usturoiul șipiperul, apoi amestecaţi-le cuapă într-un robot de bucătărie.Lăsaţi-le să macereze o noap-te, strecuraţi lichidul și pune-ţi-l într-un pulverizator. A-dăugaţi șamponul și scuturaţibine. Vaporizaţi-vă planteledin belșug, o dată pe săptămâ-nă și de câte ori plouă, până ceobservaţi că intrușii din gră-dină au dispărut. Spray-ul sepoate păstra la frigider vremede o lună.

Spray anti-insecte,din plante

Ingrediente: o lingură demușeţel sălbatic tocat, o lin-guriţă de ceapă verde tocată, olinguriţă de virnanţ tocat, 125ml apă clocotită, 2-3 picăturide șampon. Preparare: vărsaţiapa clocotită peste ierburiletocate, acoperiţi vasul și lăsaţilichidul să se răcească total.Strecuraţi, apoi vărsaţi-l în-tr-un pulverizator de grădină.Adăugaţi șamponul, scuturaţibine, apoi vaporizaţi-vă plan-tele. Alungaţi insectele devo-ratoare.

Spray simplucu usturoi

Usturoiul respinge dăună-torii grădinii, mai ales insec-tele care se hrănesc cu frunze.Reţeta: o căpăţână de usturoicurăţată de coji și tocată, seamestecă cu 1,250 litri apăcaldă. Se lasă la macerat 4ore, apoi lichidul se filtrează,se toarnă într-un pulverizatorși se stropesc plantele afec-tate, din două în două zile,vreme de două săptămâni.

Spray insecticidcu săpun

Omoară o mulţime de dău-nători, printre care la loc defrunte se află limacșii de seră,puricii și păduchii de plante.Reţeta: o lingură de săpun rasse dizolvă în 2,5 litri de apă.Lichidul se pune într-un pul-verizator cu care se stropescplantele o dată pe săptămânăși după ploaie.

Rețete naturale pentrualungarea dăunătorilor

Grădină


Multe insecte sunt vi-zitatori bineveniţi în

grădină sau pe balconul dvs.cu plante. Hrana lor preferatăe compusă tocmai din cei mainesuferiţi dăunători: purici,păianjeni, larve.Atrageți insectelepolenizatoare

Arborii fructiferi și legu-mele precum castraveţii, do-vlecii și dovleceii au nevoiede insecte polenizatoare ca sădea o recoltă bună. Aceste in-secte utile pot fi atrase în gră-dină, vaporizând apă cu zahăr

pe frunzele plantelor. Reţeta:50 g zahăr, 250 ml apă pen-tru fiert, 2,5 litri de apă pen-tru diluţie. Mod de prepa-rare: puneţi să fiarbă zahă-rul în 250 ml apă, până cese dizolvă. Lăsaţi soluţia săse răcească, apoi turnaţi-oîn cei 2,5 litri de apă șistropiţi plantele cu ajutorulunui pulverizator.Plante care atrag

insecteleInsectele utile pot fi încu-

rajate să ne viziteze grădina,cu condiţia să găsească în eaplantele favorite. Acestea sunt:gălbenelele, albăstrelele, mă-rarul, usturoiul, ceapa verde,lavanda, menta, busuiocul șicoada șoricelului.

Mămăruțelor le placcârciumăreseleMari mâncătoare de purici

de plante, mămăruţele trebuiesă fie atrase în grădinile de le-

gume. Nimic mai ușor: puneţicât mai multe cârciumăreseprintre straturi și puricii vordispărea fără urmă de pe legu-me și flori. În plus, se spunecă aduc noroc.Apă pentru paznicii

plantelorInsectele au nevoie de apă

pentru a bea și e bine să le-ooferiţi, dar, totodată, asigura-ţi-le și maimulte lo-curi uscate,pentru a ateri-za. Umpleţi unrecipient nuprea adânc cupietre, turnaţi apadeasupra, dar în așa fel ca une-le pietre să rămână afară.

Lăsați anumitelegume să înfloreascăCa să atrageţi insecte utile

în grădina dvs., lăsaţi câtevalegume să înflorească – salataverde, broccoli, varza albă șialte rude din familia crucife-relor.

Insecte de care avem nevoie

Atrageți păsărilePăsările sunt ajutoare de vis

pentru îndepărtarea dăunătorilordin grădină. Daţi-le mâncare și apăpentru a le atrage. Un amestec demiez de mei și seminţe negre defloarea-soarelui va aduce multepăsări insectivore, precum aușeii,măcăleandrii și gaiţele. Recipien-tul cu apă să nu fie foarte adânc,iar grăunţele să fie puse pe o tipsie,undeva la înălţime, departe de dru-mul pisicilor.

Un polițistuniversal:

GĂLBENELELE

Gălbenelele sunt renu-mite pentru puterea lor dea alunga din grădină in-sectele nedorite. Cu câtmiros mai puternic, cu atâtputerea lor de respingere adăunătorilor e mai mare.Pentru rezultate optime,plantaţi pretutindeni stra-turi de gălbenele.

Grădină


� Insectele lipite de faru-rile mașinii, de parbriz sau ca-potă pot fi înlăturate perfectcu un amestec de bicarbonatde sodiu și apă.� Curăţaţi-vă parbrizul,

vaporizând pe el sifon, apoiștergeţi cu grijă. Detergenţiidin comerţ sunt extrem detoxici pentru plămâni.� Iarna, glicerina este un

remediu ideal pentru curăţareaparbrizelor de la mașini, atâtpe dinafară, cât și în interior.Pe lângă că le face curate calacrima, le împiedică și să în-gheţe.� Pielea de căprioară cu

care ștergeţi parbrizul se spalăîn apă cu sare, ca să nu se îm-băţoșeze. Se stoarce și se clă-tește apoi în apă cu săpun. Să-punul face pielea moale. Us-carea nu se face la căldură pu-ternică.� Garniturile de etanșare

ale automobilelor devin mairezistente dacă sunt unse cuglicerină.� Economisiţi apă. În loc

să vă spălaţi mașina cu furtu-nul, umpleţi o căldare cu apă,puneţi câteva picături de șam-pon pentru păr și spălaţi ma-

șina cu un burete. Pentru clătitfolosiţi încă o căldare cu apăcurată.�Mașina nu trebuie să fie

spălată pe soare plin. Pe anu-mite vopseluri fragile se for-mează fisuri.� Pentru a curăţa bornele

bateriei, presăraţi pe ele puţinbicarbonat de sodiu, vapori-zaţi o cantitate mică de apă șilăsaţi să acţioneze o oră. Fre-caţi cu buretele, apoi ștergeţicu o cârpă absorbantă.� Scrumierele din mașină

cu miros accentuat de tutun securăţă cu un șerveţel de hârtieîmbibat în oţet. Lăsaţi-le apoisă se usuce la aer. Oţetul neu-tralizează mirosul de tutun și,uscându-se, elimină și mirosulneplăcut din mașină.� “Unguent” pentru lus-

truit mașina. Utilizaţi prepara-tul următor pentru a îndepărtapraful și a-i da mașinii unluciu frumos, vreme înde-lungată. Ingrediente: 100

g fulgi de săpun(săpun ras), 6 pi-cături de ulei aro-mat de lămâie, 15grame ceară de

albine. Mod de prepa-rare: puneţi peste noap-te săpunul să se înmoaieîn apă.A doua zi, amestecaţi-lcu ceara de albine topită pebaie de aburi și uleiul aromatde lămâie.Amestecaţi bine in-gredientele. Aplicaţi cremaobţinută cu un tampon de ti-fon, apoi lustruiţi cu o bucatăde stofă moale sau cu o pielede căprioară.

ALTE SFATURI� Nu purtaţi tocuri la

condusul mașinii. Pantofii cuvârfuri ascuţite și toc înalt sezgârie ușor la manevratul pe-dalei acceleraţiei, în plus, dis-tanţa mare faţă de ea îngreu-nează apăsarea corectă, ceeace poate deveni fatal.� Nu porniţi niciodată la

drum cu stomacul gol. Mân-caţi înainte ceva ușor și digest.Și nu citiţi. Literele ce dansea-ză sub ochi accentuează sen-zaţia de greaţă.� Când plecaţi la drum

lung cu mașina, frecaţi înmâini, din când în când, cren-guţe de busuioc sau mentă.Călătoria vi se va părea maiușoară.

Mașină

Îngrijirea mașinii fără substanțe toxice

Două reviste pentru sufletul dvs.:

Formula ASși

ASUL VERDE

www.formula-as.ro

www.formula-as.ro

Documents

Strabunica stie-tot