546
ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ Contents Peisaj pestrit in Rosia Montana: Jeep-uri, corturi, paragina si case de 200.000 euro (Foto-Reportaj)..............................5 Sindicatul minerilor din Roşia Montană critică FânFest...........10 Rodipet, pe cale de resuscitare..................................11 Firme cu patru angajati cauta, pe bani grei, un sef privat.......13 Roşia Montană, în Huffington Post: Cum au blocat sătenii români mina de cianură a canadienilor...................................14 Rupert Wolfe-Murray................................................17 Romanian Village Blocks Canadian Cyanide Mine....................17 Romanian villagers face down Canadian mining corporation over cyanide lake.....................................................19 Roşia Montană nu poate fi inclusă pe lista UNESCO................21 Bilanţ la Ocolul Silvic Gârda....................................23 Asociaţia “Barajul Apuseni” acuză primarul din Roşia Montană de încălcarea legii.................................................23 Romanian mining town suffers from its gold riches................25 Au fost desecretizate o parte documentele referitoare la proiectul Roşia Montană....................................................31 Ipoteză: Proiectul Roşia Montană – doar o inginerie financiară. . .33 Proiectul Rosia Montana asteapta dintotdeauna avizul de la Mediu. 35 ROŞIA MONTANĂ....................................................37 Investiţia de la Roşia Montană generează 6.000 de locuri de muncă 46 Investiţia de la Roşia Montană generează 6.000 de locuri de muncă 47 Blocarea proiectului Roşia Montană, cea mai încurajatoare veste privind sistemul judiciar din România............................49 Proiectul de la Roşia Montană va atrage şi alte investiţii.......51 De ce ar trebui făcute investiţii în proiectul Roşia Montană.....53 Korodi a cerut audit judiciar pentru Rosia Montana...............54 Autoritatile locale au blocat din interes investitiile si turismul la Rosia Montana?................................................56

ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Colectie de stiri despre Rosia Montana. News coverage for Rosia Montana.

Citation preview

Page 1: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

ContentsPeisaj pestrit in Rosia Montana: Jeep-uri, corturi, paragina si case de 200.000 euro (Foto-Reportaj). 5

Sindicatul minerilor din Roşia Montană critică FânFest.....................................................................10

Rodipet, pe cale de resuscitare..........................................................................................................11

Firme cu patru angajati cauta, pe bani grei, un sef privat..................................................................13

Roşia Montană, în Huffington Post: Cum au blocat sătenii români mina de cianură a canadienilor. 14

Rupert Wolfe-Murray............................................................................................................................17

Romanian Village Blocks Canadian Cyanide Mine.............................................................................17

Romanian villagers face down Canadian mining corporation over cyanide lake...............................19

Roşia Montană nu poate fi inclusă pe lista UNESCO..........................................................................21

Bilanţ la Ocolul Silvic Gârda...............................................................................................................23

Asociaţia “Barajul Apuseni” acuză primarul din Roşia Montană de încălcarea legii...........................23

Romanian mining town suffers from its gold riches..........................................................................25

Au fost desecretizate o parte documentele referitoare la proiectul Roşia Montană.........................31

Ipoteză: Proiectul Roşia Montană – doar o inginerie financiară........................................................33

Proiectul Rosia Montana asteapta dintotdeauna avizul de la Mediu................................................35

ROŞIA MONTANĂ..............................................................................................................................37

Investiţia de la Roşia Montană generează 6.000 de locuri de muncă................................................46

Investiţia de la Roşia Montană generează 6.000 de locuri de muncă................................................47

Blocarea proiectului Roşia Montană, cea mai încurajatoare veste privind sistemul judiciar din România.............................................................................................................................................49

Proiectul de la Roşia Montană va atrage şi alte investiţii..................................................................51

De ce ar trebui făcute investiţii în proiectul Roşia Montană..............................................................53

Korodi a cerut audit judiciar pentru Rosia Montana..........................................................................54

Autoritatile locale au blocat din interes investitiile si turismul la Rosia Montana?...........................56

Kelemen: Comunitatea de la Rosia Montana moare. Contractul trebuie renegociat........................58

Cupru Min..................................................................................................................................................59

Rosia Montana..........................................................................................................................................59

Actionari:...................................................................................................................................................59

Investitii.....................................................................................................................................................60

Locuri de munca........................................................................................................................................61

Mediu/ecologie.........................................................................................................................................61

Page 2: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Referitor la obligativitatea pastrarii minei, in sensul de dezvoltare a actualei activitati / pastrarii obiectului de activitate..............................................................................................................................62

AURUL DE LA ROŞIA MONTANĂ ESTE PRAF ÎN OCHI!........................................................................63

Uraniul, miza scandalului de la Roşia Montană.................................................................................66

Zacaminte de Wolfram in Rosia Montana!?......................................................................................67

E oficial! Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît cea a aurului.............................................................................................................................................69

Exclusiv! Recesiunea rupe Romania in doua! Harta judetelor care s-au imbogatit sau au saracit in recesiune...........................................................................................................................................71

BBC News: Rosia Montana and Romania's decade-long 'gold war'...................................................75

FEATURE-Romanian mining town suffers from its gold riches...........................................................78

TSX Mining Stocks Glimmer of Hope in Down Markets: (TSX: GBU), (TSX: TNX), (TSX.V: ATC)..........83

Planul din mină nu se potrivește cu cel din târg la Roșia Montană....................................................89

Patrimoniul de la Roşia Montană a fost vândut. Muntele Carnic va fi dinamitat de Gold Corporation. Lista trădătorilor................................................................................................................................91

The curse of the gold of Rosia Montana............................................................................................98

Apel pentru Rosia Montana.............................................................................................................100

Rosia Montana: At the end of the day it’s about the rich telling the poor to make do with less.....104

Rosia Montana, la mine pe blog se inchide discutia........................................................................108

Putem vorbi despre Rosia Montana fara sa ne certam?..................................................................110

Ministerul Mediului continuă lupta cu Roşia Montană....................................................................112

Crucified on a Cross of Goldmining..................................................................................................113

Mircea Cartarescu despre Rosia Montana.......................................................................................120

Rosia Montana: The European Union and the continent’s largest open pit gold mine project.......125

Intre a fi si a nu fi... Rosia Montana.................................................................................................130

De la Alburnus Maior la Rosia Montana..........................................................................................131

Istoricul unui proiect controversat..................................................................................................143

Roşia Montană, publicitatea durerii................................................................................................143

Reţeta secretă a afacerii Roșia Montană.........................................................................................144

Europarlamentarul Adina Vălean face lobby la Parlamentul European în favoarea „Roşia Montana Gold Corporation”...........................................................................................................................156

Peste 80% dintre români doresc un referendum naţional pe tema Roşia Montană........................159

Greenpeace: Roşia Montană, în topul riscurilor de poluare în Europa de Est.................................161

Poziţia Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din ASE..............................................................161

Povestea unei mine de aur din Turcia, unde ar fi trebuit să meargă în vizită de documentare ziariştii „neozeelandezi” Tatulici, I.T. Morar, Hurezeanu şi Turcescu!.........................................................163

Turismul la Roşia Montană, interzis de şapte ani............................................................................171

Page 3: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rosia Montana, contracte civile romane – unicat in Europa...........................................................174

SALVATI ROSIA MONTANÃ DE INCERTITUDINE...............................................................................177

Ce ar aduce pozitiv proiectul Gold Corporations?............................................................................180

Solutii pentru dezvoltarea zonei..........................................................................................................180

TVR 2 difuzeaza un film despre Rosia Montana...............................................................................185

Soluţia în cazul Roşia Montană. Ministerul Mediului organizează pe parcursul acestei luni dezbaterea publică..........................................................................................................................186

”Roșia Montană poate deveni model de dezvoltare durabilă pentru România” (rezoluție comună a Academiei Române, ICOMOS și Pro Patrimonio).............................................................................191

Doar 9% dintre români sunt de acord cu proiectul de la Roșia Montană........................................196

Cum s-a transformat Robert Turcescu din câine de pază în pechinez bezmetic..............................198

REACTIE – O comisie parlamentara sustine includerea Rosia Montana in patrimoniul UNESCO.....200

Weekend news: Premieră despre Roşia Montană, la Teatrul Maghiar.............................................201

“Rosia Montana”, audiata in Parlamentul European.......................................................................202

PROVOCARE. O ipoteza socanta: adevarata miza a “bataliei pentru Apuseni”- metalele rare, o tinta pentru asa-zisii “asasini economici”................................................................................................203

Astăzi începe dezbaterea „Roşia Montană“.........................................................................................210

Proiectul Roşia Montană provoacă în continuare controverse............................................................210

Borbely a promis bani pentru epurarea apelor de mina de la Rosia Montana........................................211

„Rosia Montana Gold Corporation va relua angajarile”, articol publicitar aparut in presa de Alba.........212

Roşia Montana – Ieri şi azi.......................................................................................................................213

18 argumente contra proiectului minier Rosia Montana RMGC (eco2)...................................................214

Thursday, January 19, 2012.................................................................................................................219

Jos labele de pe aurul Romaniei!.....................................................................................................219

Alba: Harta eoliana a judetului, o premiera in Romania..........................................................................226

Cartier rezidential pentru populatia stramutata de la Rosia Montana, inaugurat in Alba................230

Proiectul Rosia Montana, blocat la Curtea de Apel - Judetul Alba...................................................231

Proteste faţă de exploatarea de la Roşia Montană..........................................................................232

Beny Steinmetz Group invests in Gabriel Resources.......................................................................234

Finance................................................................................................................................................235

Saturday, July 10, 2010........................................................................................................................235

Roşia Montană - Panteonul istoriei neamului românesc.................................................................235

(P) Comunitatile din Rosia Montana resping initiativa de listare UNESCO a Rosiei Montane..........239

Romania: Beekeeper Refuses to Leave His Hives.............................................................................239

See also................................................................................................................................................240

Am fost la FânFest. Am salvat Roşia Montană şi anul ăsta..............................................................242

Page 4: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Dezbatere Ziare.com - Rosia Montana (II): O bomba ecologica.......................................................249

Rosia Montana and Romania's decade-long 'gold war'...................................................................259

“Start Quote........................................................................................................................................260

“Start Quote........................................................................................................................................262

Gold in Romania..................................................................................................................................263

“Start Quote........................................................................................................................................264

Proteste impotriva afacerii Rosia Montana.............................................................................................265

Decizie majora a instantei in cazul Rosia Montana..........................................................................267

Roşia Montană - între cianură şi un loc de muncă...........................................................................269

"Rosia Montana – A heavenly place in danger" Judetul Alba by norbert76............................................273

"Diamantul insangerat", filiera Rosia Montana...............................................................................276

Cât aur este la Roşia Montană: o comparaţie vizuală......................................................................279

Economy Trade and industry...............................................................................................................280

Gold fever hits Bucharest................................................................................................................280

On the web......................................................................................................................................282

How Bucharest counts on bringing in a little money...........................................................................282

ROSIA MONTANA (si nu numai): zacamantul se afla in TOPUL MONDIAL AL MINELOR DE AUR.....283

Roşia Montană: Cum s-a sucit presa românească în an de criză......................................................286

Argumente pro si contra privind impactul economic al exploatarii aurului de la Rosia Montana. .290

ŞI IO AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ................................................................................................294

ROŞIA MONTANĂ – 2012.........................................................................................................................306

ROŞIA MONTANĂ ÎMPINSĂ PE MARGINEA PRĂPASTIEI DE GABRIELENI.............................................310

CREDINŢĂ ÎN FORŢELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUŞITĂ.......................................................313

DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ............................................................................................................315

(Iulie 2012, Winnipeg – Canada)......................................................................................................320

Roşia Montană, din nou în actualitate.................................................................................................320

miercuri, noiembrie 18, 2009..............................................................................................................323

O casă de miner aurar completează grupa tematică a mineritului tradiţional din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului......................................................................................................................323

Un expert minier de la Facultatea de Geografie din Cluj ii cere presedintelui Traian Basescu sa blocheze proiectul Rosia Montana..................................................................................................325

Geochimisti in Rosia Montana, judetul Alba....................................................................................327

joi, 1 septembrie 2011.........................................................................................................................329

Roşia Montană, cu argumente!.......................................................................................................329

iectul Rosia Montana intre „Salvati Rosia Montana” si „Stam pe aur si murim de foame”.............340

Page 5: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Trebuie sa citesti..................................................................................................................................341

„Roşia Montană. Un sat la marginea prăpastiei“.............................................................................343

Rosia Montana and the Gold Mine..................................................................................................346

by Craig S. Smith..............................................................................................................................346

Salvaţi Roşia Montană.............................................................................................................................352

Roşia Montană, între sărăcie şi speranţă.............................................................................................357

marți, 19 iunie 2012....................................................................................................................360

Proiectul Roșia Montană – „mină de aur” pentru unii... + documentar (RO)..................................360

Comemorarea Cetatii Romane de la Rosia Montana.......................................................................368

REAL ESTATE, TURISM

Peisaj pestrit in Rosia Montana: Jeep-uri, corturi, paragina si case de 200.000 euro (Foto-Reportaj)

24 august 2012, ora 00:05, autor(i): Andra Troasca | 1.226 afisari | 10 comentarii publicate Aboneaza-te la: RSS Newsletter   Trimite prin: Twitter Facebook LinkedIn Email

Rosia Montana este revendicata din ce in ce mai evident de cele doua parti implicate: compania canadiana, care cumpara in continuare terenuri in zona, pe de o parte, si putinii localnici care au mai ramas – circa 50 de familii – pe de alta parte. Citeste intr-un reportaj DailyBusiness.ro care sunt mijloacele si mizele acestei lupte, dar si cum e sa fii turist aici.

Unele date prezentate mai jos au reiesit din discutia cu Stefan Balici, arhitect si lector al Universitatii de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti si vicepresedintele ARA (Arhitectura Restaurare Arheologie), asociatia care efectueaza lucrari de restaurare in localitate, in paralel cu cele ale companiei miniere Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Alte date consemneaza ultimile declaratii si informatii prezentate oficial de RMGC la Rosia Montana, dar si de Alburnus Maior, ONG-ul care activeaza impotriva proiectului minier. Foto-reportajul a fost realizat in perioada festivalului Fanfest (15-19 august).

Cea mai “umflata” piata imobiliara din Romania

Page 6: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ
Page 7: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Potrivit arhitectului Stefan Balici, piata imobiliara din Rosia Montana, daca o putem numi asa, a luat-o razna, pe fondul insistentelor companiei RMGC de a cumpara, metru patrat cu metru patrat, localitatea.

Un localnic cere in momentul de fata, pe o casa aflata in stare buna, din zona centrala a localitatii, 200.000 de euro. In mod normal, casa nu valoreaza mai mult de 20.000 de euro, ceea ce arata ca in Rosia Montana se speculeaza la maximum pe marginea planurilor companiei canadiene, dispusa probabil sa plateasca sume neconforme cu realitatea.

Aceasta e situatia acum, dupa ce localnicii care nu s-au grabit sa vanda au vazut cum stau lucrurile, din exemplele vecinilor. Potrivit reprezentantilor ARA, care efectueaza restaurari in zona la casele locuite inca, multi localnici si-au vandut casele sau terenurile si si-au cumparat in schimb masini 4x4.

Nu stim daca intr-adevar lucrurile stau chiar asa, dar ce e limpede e ca pe strazile Rosiei Montane vezi la tot pasul cate un Jeep, care probabil apartine localnicilor angajati la RMGC. In plus, in curtile cele mai atragatoare se mai poate vedea cate o masina de acest gen.

Tot la acest capitol, lupta revendicarilor de la Rosia Montana nu se mai poarta exclusiv la nivelul de suprafata (RMGC-localnici), ci a trecut mai jos, la nivel familial. Conform reprezentantilor Alburnus Maior, ONG-ul care activeaza impotriva proiectului minier, o casa din Rosia Montana este impartita in acest moment intre proprietarii initiali si compania miniera, pentru ca tinerii au vandut partea lor de casa, iar parintii lor nu au vrut sa vanda. Cu alte cuvinte, "au ajuns sa stea in curte cu dusmanul", dupa cum a precizat un reprezentant Alburnus Maior.

Cum vrea RMGC sa dezvolte turismul intr-o zona monoindustriala

“Proiectul minier va crea locuri de munca, va dezvolta economia regionala si-i va reda comunitatii viziunea. RMGC a inceput deja reabilitarea caselor monument istoric, a sustinut cercetarile arheologice din zona, a cautat solutii pentru protejarea mediului si a dezvoltat facilitati pentru comunitate. In acest fel, dezvoltarea zonei si sustinerea comunitatii vor continua si dupa incheierea proiectului minier, prin turism cultural, mica industrie, activitati muzeale si altele”, se arata intr-o declaratie a directorului general RMGC, Dragos Tanase, inclusa intr-o brosura informativa pe care angajatii companiei au impartit-o turistilor din Rosia Montana, pe parcursul festivalului Fanfest organizat de asociatia Alburnus Maior.

In aceeasi brosura, compania miniera da exemplul unor mine din Austria si Marea Britanie (Erzberg si Cornwall), care au ajuns celebre in lume pentru “solutiile ecologice si de valorificare a patrimoniului cultural pe care le-au implementat”, in argumentatia ca Rosia Montana va benficia pe termen lung din proiectul minier, prin valorificarea turistica a zonei.

In contradictie cu acest plan vin declaratiile unor specialisti, care spun ca, in cazul declansarii proiectului minier, eventualele servicii turistice vor fi blocate de eticheta de “localitate monoindustriala”, care exclude practicarea in zona a oricaror altor industrii.

Haosul imobiliar este subliniat si de faptul ca Primaria nu elibereaza niciun fel de autorizatie de constructie in aceasta localitate, pe baza unui plan urbanistic al RMGC, care spune ca localitatea este monoindustriala, adica orice alta activitate in zona, in afara de minerit, este incompatibila. Cei care totusi se incumeta sa construiasca ceva, o fac trecand peste cuvantul autoritatilor locale, potrivit

Page 8: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

reprezentantilor ARA si Alburnus Maior.

Este exemplul unui fost angajat RMGC, care a demisionat de curand din cadrul companiei miniere si care si-a construit o cabana/pensiune turistica in imprejurimile de la altitudine ale Rosiei Montane. Mai este si cazul lui Eugen David, presedintele Alburnus Maior, care a vrut sa isi construiasca o pensiune, nu a obtinut aprobarea, dar a inceput totusi constructia acesteia si a si inaugurat-o, in acest an. Eugen David, impreuna cu Andrei Gruber, care are un hostel in sat, au “prins” scurte momente in care PUZ-ul RMGC nu a mai fost valabil, fiind anulat in instanta.

Cladirea fostei primarii din Rosia Montana, veche din 1899, va fi transformata de RMGC intr-o pensiune sau intr-un hotel, in scopuri turistice.

Conform spuselor lui Stefan Balici, in zona oricum nu se prea construieste in functie de autorizatii, totul se face “din vorbe”.

Potrivit ARA, 257 de case au fost demolate pana acum la Rosia Montana, excluzand centrul istoric, care, conform proiectului minier, va fi restaurat. In galeria foto de mai jos sunt surprinse atat casele situate in zona centrala, cat si cele care “urca” in sat, parasite si lasate in paragina, aflate pe proprietatea RMGC.Galerie Foto

Page 9: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Restaurari de case, pe coordonate diferite

Potrivit informatiilor vehiculate pana acum, RMGC a cumparat peste 80% din casele din Rosia Montana. Dintre acestea, compania s-a angajat sa le restaureze pe cele din centrul istoric al localitatii, care va fi neatins de exploatarea miniera din jur.

Page 10: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

“Pana in prezent, RMGC a cheltuit 15 milioane de dolari pentru cercetarea si restaurarea patrimoniului local si va mai investi 140 de milioane de dolari pentru punerea in valoare a cladirilor si constructiilor din Rosia Montana, a descoperirilor arheologice de aici, precum si a patrimoniului national”, se precizeaza in aceeasi brosura.

“317 cladiri vor intra in programul de restaurare, ca parte a angajamentului RMGC de valorificare a mostenirii culturale a Rosiei Montane. In ultimii ani, 16 cladiri au fost incluse in programul de reabilitare a centrului istoric si s-au efectuat lucrari de mentenanta si interventii de urgenta la peste 160 de case”, se mai spune intr-o alta brosura.

Din toate aceste cifre nu se intelege exact cate restaurari de case au fost finalizate deja. Potrivit lui Stefan Balici, o singura cladire a fost complet refacuta de RMGC pana la acest moment, casa unde acum functioneaza o expozitie de istorie a mineritului – “Aurul Apusenilor” – parte a unui viitor muzeu al mineritului, pe care compania spune ca il va amenaja in centrul istoric al localitatii.

In paralel cu restaurarea companiei miniere are loc de cativa ani o restaurare, la scara mai mica, a arhitectilor de la asociatia ARA. Echipa e formata din 3 arhitecti, care lucreaza impreuna cu 4-5 baieti de liceu din Rosia Montana. Potrivit lui Stefan Balici, ARA restaureaza doar casele in care localnicii au ramas si in care acestia s-au angajat sa ramana in continuare.

Restaurarea aceasta se face destul de lent, avand in vedere fondurile putine si imposibilitatea angajarii mai multor oameni. “Nici nu ne dorim sa o facem la scara industriala, o facem traditional, cu materiale achizitionate de la cei cativa producatori locali, care inca mai functioneaza. E vorba de satele din zona, specializate in vararit (producerea varului - n.r.), precum Ciuruleasa. Colaboram si cu un pietrar si cumparam lemne de la producatorii din apropiere”, a spus Balici.

Pana acum, restaurarile realizate de ARA in Rosia Montana au ajuns la suma de circa 20.000 de euro. O casa obisnuita in Rosia Montana nu necesita o investitie mai mare de 1.000-2.000 de euro, in masura in care se folosesc materiale traditionale (piatra, lemn, var) achizitionate de la micii producatori din zona.

In legatura cu procesul de restaurare demarat de RMGC pentru majoritatea caselor din centrul Rosiei Montane, arhitectul Balici spune ca nu este unul traditional, cum ar fi de dorit intr-o zona de patrimoniu (tinand cont de vechimea de peste 100 de ani a majoritatii caselor), avand in vedere ca nu au fost folosite materialele si tehnica de constructie originale, ci unul industrial, in care se folosesc materiale precum betonul sau termopanele.

In centrul Rosiei Montane, pe toate casele la care au renuntat fostii localnici si care se afla acum in proprietatea RMGC este atasata o placuta informativa, cu sigla companiei canadiene, care prezinta pe scurt istoria casei respective. La sfarsitul notei informative se regasesc intotdeauna mesaje de tipul “cladirea se afla in programul de mentenanta si interventii de urgenta demarat de RMGC” sau “cladirea urmeaza sa fie restaurata o data cu inceperea proiectului minier”.

Mizele celor doua tabere care tot restaureaza, intr-o maniera sau alta, casele din Rosia Montana, sunt mai mult sau mai putin cunoscute. Asociatia ARA este implicata in proiectul de cerere pentru declararea localitatii patrimoniu UNESCO, cerere care se pare ca de cativa ani nu trece de Ministerul Culturii. Acest titlu ar implica, bineinteles, stoparea definitiva a proiectului minier. In privinta RMGC, lucrurile sunt mai clare si mult mai bine evidentiate in presa.

Page 11: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Turist in Rosia Montana

Ca turist in Rosia Montana, este inevitabil sa nu ajungi sa iti exprimi pozitia fata de proiectul minier, avand in vedere cele doua falii de ruptura din localitate, reprezentate de angajati ai RMGC (inca locuitori in sat sau nu) pe de o parte, si localnicii care inca au ramas in casele lor, care sunt impotriva proiectului, pe de alta parte.

Tinand cont ca principala modalitate de cazare in Rosia Montana este camparea in curtile localnicilor, asa am facut si noi, insa intai am fost “verificati” de catre proprietara respectiva: “Sunteti cu Goldul? Daca sunteti cu ei nu va primim”.

Pe strada, in piata principala, am fost “abordati” de un angajat al RMGC, care ne-a spus “Vreti sa va fac un tur al caselor restaurate?” Noi am raspuns ca ne grabim si ca deja am vizitat zona, dupa care acesta a spus: “Dureaza doar 10 minute, va iau cu jeep-ul!”

Printre localnicii cu care am stat de vorba s-a remarcat un pusti de circa 9-10 ani, care ne-a povestit ca familia lui a plecat din Abrud in Anglia, apoi s-a intors in Abrud, si de acolo s-au mutat definitiv la Rosia Montana. “Ne place foarte mult aici, dar nu ne place Goldul”, a spus baiatul, fara ca noi sa fi adus in discutie compania miniera.

In cadrul festivalului Fanfest, organizat de cei care pledeaza impotriva proiectului minier, in timpul caruia se organizeaza excursii si tururi ghidate in mine si in imprejurimi, se remarca si implicarea paralela a angajatilor RMGC, care fac, de asemenea, tururi ghidate (turul galeriei Catalina-Monulesti si turul caselor renovate).

http://www.dailybusiness.ro/stiri-real-estate/peisaj-pestrit-in-rosia-montana-jeep-uri-corturi-paragina-si-case-de-200-000-euro-foto-reportaj-79961/

Sindicatul minerilor din Roşia Montană critică FânFest

Duminică, 19 August 2012 20:05 Conducerea Sindicatului Viitorul Mineritului din Roşia Montană atrage atenţia că localnicii nu doresc organizarea festivalului FânFest în comunitatea lor şi critică modul în care se desfăşoară evenimentul. Sindicaliştii din Roşia Montană spun că evenimentele obişnuite de duminică din comunitate, precum slujba religioasă sunt deranjate de participanţii la FânFest şi le cer tinerilor să îşi mute festivalul în altă parte. „Câteva zeci de tineri fără frica lui Dumnezeu au deranjat sfânta slujbă de duminică a unei comunităţi rurale tradiţionale, speriind enoriaşii cu bătăi de tobe, urlete şi insulte aduse oamenilor”, a declarat Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roşia Montană. Liderul de sindicat mai dă ca exemplu cazul unei perechi care şi-a planificat nuntaduminică, în ultima zi de FânFest, însă evenimentul a fost tulburat de participanţii la festival. „Din păcate, activiştii au împiedicat alaiul de nuntă să ajungă la sala de festivităţi, într-un acces incredibil de vehemenţă şi de lipsă de bun simţ. Aşa vor aceşti tineri să salveze comunitatea?”, se întreabă sindicaliştii.

Page 12: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cristian Albu adaugă că de ani de zile, participanţii la un „aşa-zis festival cultural stricăliniştea unui sat, unde localnicii nu îi recunosc şi nu îi acceptă”. Conducerea sindicatului cere organizatorilor să mute festivalul în altă locaţie. „Lăsaţi-ne cu grijile noastre, cu sărăcia noastră, dar şi cu liniştea noastră şi cu nădejdea că mineritulva reporni şi noi vom avea din nou viitorul asigurat şi locuri de muncă stabile. Ce au făcut pentru noi toţi aceşti « salvatori »? Ne-au insultat la noi acasă, s-au plimbat dezbrăcaţi pe străzile noastre, s-au drogat, s-au îmbătat, au scris măscări în biserici, au făcut din Roşia Montană un bâlci ieftin”, concluzionează conducerea sindicatului.http://www.monitorulcj.ro/actualitate/13837-sindicatul-minerilor-din-rosia-montana-critica-fanfest

http://www.ziare.com/alba-iulia/articole/protest+minerii+rosia+montanahttp://www.ziare.com/alba-iulia/articole/sindicatul+viitorul+mineritului+rosia+montanahttp://www.ziare.com/alba-iulia/articole/mineri+rosia+montana+pichetare

Rodipet, pe cale de resuscitare

16 septembrie 2012, 21:24 |  Autor: Cristian Predoi | 652 afişări

Cuvinte cheie: financiar, yahoorss, rodipet, resuscitare, infrastructura,

3 Comentează5textTipareste

Page 13: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Foto: petrică tănase

Infrastructura Rodipet a fost preluată de diverse firme

Rodipet, companie de distribuţie a presei aflată în insolvenţă, ar putea fi repornită de AVAS prin preluarea datoriei către Fisc.

După aproape trei ani de când a  intrat în paragină, Rodipet ar putea avea din nou tarabele pline de ziare. Compania se află în atenţia Agenţiei pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care evaluează o posibilă readucere la viaţă. „Rodipet este una dintre companiile care au potenţialul de a fi reorganizate pentru a putea funcţiona din nou", a declarat Gabriela Dobrotă, şefa Direcţiei de Control, Analiză şi Strategie din cadrul (AVAS).

„Este important să dăm drumul la societate, să creăm locuri de muncă", spune şi George Rădulescu, reprezentantul puţinilor salariaţi Rodipet care au mai rămas. Acum trei săptămâni, acesta depunea un dosar către noua conducere AVAS şi solicita o audienţă. După o întrevedere cu Cristi Paraschiv, consilier al preşedintelui AVAS, dosarul ajungea în atenţia Direcţiei de Control, Analiză şi Strategie din cadrul instituţiei. Urmau să aibă loc câteva întâlniri, în urma cărora agenţia de stat să solicite un plan de organizare pentru repornirea cât mai rapidă a Rodipet.

Potrivit reprezentanţilor Rodipet, AVAS ar intenţiona să preia creanţa de 50 de milioane de euro pe care o deţine ANAF. „Deocamdată ne aflăm la stadiul de discuţie, nu a apărut încă o hotărâre de guvern. Dacă AVAS ar prelua creanţa ANAF, ar aduce un nou plan de organizare", explică Vasile Uifăleanu, administratorul special al Network Press Concept (fosta Rodipet). Datoriile Rodipet se ridică la 75 de milioane de euro, dintre care 68% îi revin ANAF. Pe lângă Fisc, mai au de recuperat bani editorii de presă, furnizorii, salariaţii şi RA-APPS. 

AVAS deţine, în acest moment, 51% din acţiunile Rodipet. Restul sunt deţinute de firmele libanezului Hassan Awdi, care a îngropat compania după ce a preluat-o pe nimic în 2003 de la statul român. Ajutat de fratele lui, Mehdi Awdi, el punea la punct o schemă ingenioasă prin care avea să distrugă sistemul naţional de distribuţie a presei. Prejudiciul adus Rodipet a fost estimat şase ani mai târziu de procurorii DIICOT la 35,5 milioane de euro.

De la companie naţională, la firmă cu 14 angajaţi

Rodipet mai are acum doar 14 angajaţi, cu tot cu administratorul special. Restul au fost detaşaţi, apoi preluaţi de alte firme care folosesc infrastructura Rodipet.

În februarie 2010 s-a aprobat închirierea chioşcurilor prin contracte de asociere cu participaţiune. Au fost făcute contracte cu diverse firme, iar cel mai mult a câştigat Press Point, care ţine de grupul Hyparion. Rodipet are, totodată, 70 de maşini puse sub sechestru la Buftea şi aproximativ 1.300 de chioşcuri.

50 de milioane de euro este suma pe care Rodipet o datorează ANAF.

Page 14: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

http://www.adevarul.ro/financiar/Rodipet-pe_cale_de_resuscitare_0_775122634.html

Firme cu patru angajati cauta, pe bani grei, un sef privat

Comunica experienta manager.ro

de Andreea Negoita la 10 Iul. 2012

Tags: stat, firme, angajat, sef, contract, companie

Ministerul Economiei este recrutorul principal al unor manageri profesionisti la companiile de stat. De aceea, printre marile companii se numara si firme cu patru, cinci angajati.

Valorea fiecarui contract este estimata la 100.000 euro fara TVA. Lista cuprinde 48 de companii pentru care statul este dispus sa plateasca bani grei. Insa, printre ele se afla si societati precum Econord, Filiala a Remin SA Baia Mare cu 7 angajati, Minvest SA Deva, Filiala Certej cu 5 angajati, Minvest SA Deva, Filiala Rosiamin Rosia Montana cu 4 angajati. Una dintre firmele de pe lista are o cifra de afaceri mai mica decat suma estimata pentru plata sefilor. Minvest are o cifra de afaceri de 119.000 lei si 150.000 lei pentru cele doua filiale, iar Econord, 356.000 lei. Proiectul poarta numele de "CEO la stat", iar in prezent se afla in faza in care Ministerul a lansat anuntul de achizitie de "servicii de recrutare si plasare de personal de conducere si administrare", iar firmele de headhunting isi pot depune candidatura pana la 31 iulie a.c. In prima faza a proiectului se regasesc cateva firme propuse pentru recrutare ca Romarm, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, SNLO, Oltchim Numele grele de companii de stat de pe lista Ministerului:

Page 15: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Romgaz - 5.700 de angajati si afaceri de 4,2 miliarde leiTranselectrica - 2.200 de angajati si afaceri de 3,1 miliarde leiElectrocentrale Bucuresti - 3.400 de angajati si 2,1 miliarde leiTransgaz - 4.900 de angajati si 1,3 miliarde lei Firme de stat care cauta CEO: CNCAF Minvest SA Deva, Filiala Rosiamin Rosia Montana SA - 4 angajatiAutor: Andreea Negoitahttp://www.manager.ro/articole/afla/firme-cu-patru-angajati-cauta-pe-bani-grei-un-sef-privat-21496.html

Roşia Montană, în Huffington Post: Cum au blocat sătenii români mina de cianură a canadienilor

18 iulie 2012

Extern, Naţional, Prima pagină, Realităţi economice

Page 16: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

- Jurnalistii de la publicatia britanica Huffington Post au publicat luni un articol de opinie, in care lauda eforturile localnicilor de la Rosia Montana, care au reusit sa blocheze exploatarea unei mine de aur de multe miliarde de dolari, “un proiect care va distruge 3 sate si va crea cel mai mare lac de cianura din Europa”.

Articolul incepe cu o caracterizare minimalista si pesimista a Romaniei: “Coruptie, saracie, caini vagabonzi, orfelinate – cam atat se stie despre Romania, o tara din estul Europei, membra UE din 2007″.

Dar continua in note mai tolerante: Cei care cunosc mai bine tara, ii apreciaza caracterul prietenos, dar sunt deznadajduiti in fata nivelului de coruptie. Chiar si micul sector de caritate din tara a fost atins de coruptie, de catre persoane care au invatat ca mita oferita autoritatilor prost platite constituie cel mai rapid mod de a realiza ceva.

“Investitori fara scrupule se confrunta cu un adevarat camp de batalie in Romania”, noteaza editorul Huffington Post, care se declara uluit de curajul satenilor din Rosia Montana, care au reusit sa intarzie atat de mult proiectul minier:

“Cu acest background deloc promitator, e uluitor cand vezi ca o asociatie de localnici din satul Rosia Montana a reusit sa blocheze exploatare unei mine de aur de multe miliarde de dolari, un proiect care va distruge 3 sate si va crea cel mai mare lac de cianura din Europa“, scrie acesta.

Protestatarii sustin ca regiunea va fi contaminata si ca cianura risca sa ajunga in Dunare si in Marea Neagra, daca barajul lacului va ceda.

Ce este remarcabil la victoria voluntarilor locali este faptul ca Gabriel Resources, compania canadiana, a investit sute de milioane de euro intr-o campanie de marketing la nivel national, in care promite mii de joburi si miliarde de euro in taxe, promisiuni disputate de oponenti.

Investitorii canadieni se bucura de sprijinul lipsit de spirit critic al autoritatilor locale si nationale, al presedintelui Traian Basescu, chiar si de majoritatea din media. Dar acestia nu au reusit sa cumpere si sistemul legal, care i-a blocat, refuzand sa acorde permisiunea de exploatare. Aceasta este cea mai incurajatoare veste despre sistemul legal din Romania din ultimii 20 de ani.

Cum a reusit o mana de tarani fermieri si voluntari fara bani si fara acces la presa nationala sa blocheze una dintre cele mai mari investitii din Romania? – se intreaba Wolfe Murray, autorul articolului.

Pentru a afla, acesta a venit in Romania, la Rosia Montana. Aici l-a cunoscut pe Eugen David, cel care a pus bazele asociatiei Alburnus Maior si care refuza sa-si vanda proprietatea companiei canadiene.

Page 17: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

A mers la locuinta acestuia, a admirat privelistea muntilor din jur si a baut “lapte nepasteurizat”. Eugen David i-a povestit cum s-a asociat impreuna cu inca 50 de localnici care au refuzat sa isi vanda proprietatile unei companii miniere care va face sa dispara 3 sate si 4 munti.

Acest refuz de a vinde a fost un ghimpe in calea companiei canadiene, care a inceput sa cumpere proprietati ale localnicilor de acum 10 ani.

“Arma” localnicilor

David i-a spus ca principala arma a oponentilor proiectului este justitia, mult mai eficienta decat zgomotul strazii sau protestele online. In aprilie, Alburnus Maior a castigat o victorie importanta impotriva Gabriel Resources, cand certificatul de urbanism a fost anulat.

Cu toate acestea, compania canadiana refuza sa accepte infrangerea si transmite investitorilor de acasa ca totul e in regula, ca decizia Curtii este irelevanta si ca sunt pe cale sa obtina permisele necesare inceperii exploatarii, noteaza jurnalistul.

Media din tara e adormita

Pentru ca povestea este foare complexa – o mare parte din contractul original este clasificat ca fiind secret de stat – si pentru ca dureaza din 1995, media nu este interesata sa investigheze cum trebuie cazul. Si, ca atare, canadienii monopolizeaza canalele media cu versiunea lor de adevar.

Sectorul voluntar al Romaniei se face auzit din ce in ce mai mult, mai scrie publicatia britanica. Salvati Rosia Montana are doar 60 de membri, toti rezidenti in satul amenintat cu disparitia, dar au peste 50.000 de fani pe Facebook si sustin ca se bucura de sprijinul majoritatii romanilor.

La fel ca cele mai multe ONG-uri, nu au acces la design profesionist, PR si servicii de comunicare. Insa, de curand, o agentie din Bucuresti a produs un “briliant” spot TV pro bono in sprijinul lor, in care utilizeaza un concept inspirat din Holocaust si in care joaca o actrita evreica, care a avut rolul Mariei in “Patimile lui Iisus” al lui Mel Gibson.

Dailybusiness.ro

http://www.financiarul.ro/2012/07/18/rosia-montana-in-huffington-post-cum-au-blocat-satenii-romani-mina-de-cianura-a-canadienilor/

Login with Facebook to see what your friends are reading Enable Social Reading i

Page 18: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rupert Wolfe-Murray

Editor at Castle Craig addiction rehab clinic

GET UPDATES FROM Rupert Wolfe-Murray Like 33

Romanian Village Blocks Canadian Cyanide Mine

Posted: 16/07/2012 00:00 React

AmazingInspiringFunnyScaryHotCrazyImportantWeird

Follow

Canada , Environment , Black Sea , Toronto Stock Exchange , Bulgaria , Cyanide , Danube , Gabriel Resources , Gold Mining , Romania , Uk Green , UK News

share this story256472Submit this story

Corruption, poverty, stray dogs, orphanages - these are the impressions most people have about Romania, an East European country of 19 million souls that has been an EU member state since 2007. Those who know the country better appreciate its friendly people but despair at the corruption in their vast public sector. Even Romania's small charitable sector has been corrupted by a people who have learned that the quickest way to get things done is to bribe the underpaid officials. Unscrupulous investors have a field day in Romania.

With such an unpromising background it is boggling to see that a residents association in the Transylvanian village of Rosia Montana have managed to block a multi-billion dollar open cast

Page 19: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

gold mine, a project that would destroy three villages and create the biggest cyanide lake in Europe. The protestors say that groundwater in the whole region would be contaminated and if the cyanide dam bursts it will poison the Danube River and the Black Sea.

What's remarkable about the victory of the local charity is the fact that the Canadian mining company, Gabriel Resources, have invested hundreds of millions of Euro in a national marketing campaign that promises thousands of jobs and billions of Euro in taxes (a promise that is disputed by opponents). The Canadian miners have the uncritical support of the local and county council, the president of the country (Traian Basescu) and most of the national media. But they didn't manage to buy the legal system, which has blocked them by refusing planning permission. This is the most encouraging news about Romania's legal system in the last 20 years.

How did it happen? How did a bunch of peasant farmers and volunteers, operating on a shoestring budget with no access to the national media, manage to block one of the biggest investments in Romania? I went to the remote mountain village of Rosia Montana, located in the Apuseni mountains in western Romania, to find out.

The Residents Association that has caused such a headache for the Canadian miners is called Alburnus Maior. It was set up by Eugen David, a local farmer in Rosia Montana. We went to his house, admired the stunning views of woods, hedgerows and mountains, sat in his kitchen and drank unpasteurised milk. He told us how he got together with about 50 other villagers who all refuse to sell their properties to a mining company that would demolish three villages and four mountains (one of which contains several kilometres of ancient Roman mining galleries). This refusal to sell-up has been a thorn in the side of the mining company since it started buying up local properties over 10 years ago.

Mr David said "our best weapon is to challenge the gold mining project in court" - an approach which is far more effective than the usual noisy street (or online) protests. In April this year they won a landmark case in the Alba County Court that declared the company's "urbanism" plan (the basis for all subsequent permits) null and void. This decision has been upheld by Romania's Minister of the Environment, Rovina Plumb, a former MEP who signed the anti-cyanide mining petition in the European Parliament.

But the mining company refuse to admit defeat. They are like supermarkets in Britain who stake out local councils until more compliant councillors are elected. Having been defeated in court earlier this year the mining company tell their investors back home that all is well, that this devastating court judgement is in fact irrelevant and they are on the verge of getting all the permits they need. Because the story is complex (much of the original contract is classified as a state secret) and it has been going on since 1995, the media aren't interested in investigating properly. As a result the mining company can monopolise the media with its version of the truth.

Romania's voluntary sector is starting to find its voice. The "Save Rosia Montana" village charity only has 60 members, all residents in the threatened village, but they have over 50,000 fans on Facebook and claim that a majority of Romanians support them. Like most Romanian charities, they lack access to professional design, PR and communication services - until this year when a Bucharest-based ad agency produced a brilliant pro-bono TV ad which uses a Holocaust inspired

Page 20: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

concept (and a Jewish actress who played Mary in Mel Gibson's Passion of the Christ) to oppose the mining project. You can see it here.

To see a more detailed article on this subject click here

N.B. The opinions in this article are entirely my own and have nothing to do with my job at Castle Craig Hospital.

Follow Rupert Wolfe-Murray on Twitter: www.twitter.com/wolfemurray

http://www.huffingtonpost.co.uk/rupert-wolfemurray/romanian-village-blocks-c_b_1670107.htmlrupert's blogEugen David vs Goliath by Rupert Wolfe Murray on 12.06.2012

Romanian villagers face down Canadian mining corporation over cyanide lake.

A small charity has succeeded in blocking a multi-billion dollar Canadian gold-mining operation in the Romanian village of Rosia Montana. Romania’s new Prime Minister, Victor Ponta, has promised a “transparent” investigation into the controversial project “so that permitting decisions take into account the national interest, environmental protection and European legislation.” This could set the project back by at least five years.

Romania’s new government, run by the leftish Social Democratic Party (PSD), is more responsive to environmental protest than the outgoing lot (who were avid supporters of the Canadian gold-miners). The new government have also promised to impose a moratorium on controversial shale-gas-fracking operations, following street protests earlier in the year against a contract the outgoing government signed with Chevron. But Romania is one of the poorest members of the European Union and it can not afford to shake off foreign investment lightly.

For 17 years Gabriel Resources Ltd (a Jersey-based, Toronto-listed company) has been fighting over 100 legal challenges by Albernus Maior, an association of 60 property owning “holdouts” who stubbornly refuse to sell their smallholdings in the Transylvanian village of Rosia Montana (located in the the Carpathian mountain range). One of the company’s most controversial proposals is to demolish the protected mountain of Carnic and process its gold ore with cyanide, a process that would destroy the 70 km of mining galleries, including 7km that were built by the Romans. Currently, the ancient mining galleries are open to the public.

In April 2012 the village charity Alburnus Maior won a landmark case in the Alba County Court that declared the company’s “urbanism” plan (the basis for all subsequent permits) null and void. This decision was confirmed by Attila Korodi, Romania’s former Minister of the Environment and is unlikely to be overturned by the new government. The opposition say this means the

Page 21: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

project is dead but the investors show no sign of leaving.  The mining company refuse to publicly accept that their project is blocked.

“Our secret weapon has been challenging the gold mining operation in court” said Eugen David, the farmer who runs Alburnus Maior. “When we found out that the Canadians wanted to destroy three villages, four mountains and create the biggest cyanide lake in Europe we mobilised.”

But Alburnus Maior struggles to inform the Romanian public about their point of view; the media tends to ignore them and their website is poorly designed and over technical. Their attempts to organise street protests in Bucharest have failed to muster big numbers. Most Romanians are bored by the delays, confused by the seemingly endless court cases and assume the project will create new jobs in a poor mountain area.

“Although Rosia Montana is Romania’s biggest green campaign” explains Mircea Toma of Activewatch, a media monitoring agency, “the environmental NGOs opposing the project are actually in the minority. Romania’s scientists are against it as are the human rights, cultural heritage and justice reform NGOs.” The best known opponent is the Soros Foundation, which is suing the mining company on “access to public information” grounds (the annexes to the original 1995 contract are state secrets).

Gabriel Resources have one of the biggest advertising budgets in Romania and have carried out a superb PR campaign. Their website promises thousands of jobs, USD$ 19 billion “benefit to Romania” as well as investment in the environment, cultural heritage and to “act as a catalyst for sustainable community development.” The gold mining company have widespread support among local and national politicians (President Basescu is a fan) as well the Romanian media.

But opponents to the gold mine say that these promises to preserve the local environment are contradicted by the plan to create a 2,388 hectare open-cast mine and a reservoir containing an estimated 250 million tons of cyanide waste (held back by a 180 metre high concrete dam). They point out that Europe’s only cyanide-mines are small scale operations in Scandinavia where the ore is processed in sealed containers and that a cyanide leaching project on this scale has never been done in Europe.

Many of Romania’s Members of the European Parliament are opposed to the gold mining project. Notable among these naysayers are Daciana Sirbu MEP, wife of Romania’s new Prime Minister, Monica Macovei MEP, former Minister of Justice and Victor Bostinaru MEP, founder of NATO’s Atlantic Council in Romania and member of the ruling Social Democratic party. In 2010, the European Parliament issued a recommendation that “Calls on the [European] Commission to propose a complete ban on the use of cyanide mining technologies in the European Union”. The European Commission ignored the proposal.

Gabriel Resources say their operation will build “a best-practice modern mine implementing the highest environmental standards” and promise that the 150,000 tons of cyanide needed to process the ore will be handled safely. In order to ensure that the groundwater will not be contaminated, the company plan to line the reservoir with a 10 metre thick layer of clay.

Page 22: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

But Victor Bostinaru MEP claims that the “cyanide-lake would need to be maintained for an eternity and the costs of this are unsustainable. The mining company have not said where they plan to locate such a massive quantity of clay, and geologists tell me there is no source within 150km of Rosia Montana.”

Opponents are also sceptical of the mining company’s pledge to generate billions of dollars in revenue for Romania. In a detailed study funded by the Soros Foundation in 2011, Daniel Bojin, a Romanian investigative journalist, describes the murky circumstances surrounding the Rosia Montana deal: the original agreement signed with the Romanian state in 1995 has gone missing, subsequent annexes to the agreement (reducing the state’s share from 40% to 19%) have been declared state secrets and the Russian magnate, tax on mining operations is less than 5% and Vitaly Machitski (controversial owner of Romania’s aluminum industry) is named as a potential buyer for the operation if approval is ever granted.

But Goliath isn’t finished yet. Gabriel Resources have shown remarkable staying power over the last 17 years and no Romanian government is likely to give a categorical refusal to an investment of this scale. And the miners also have a secret weapon – a draft Mining Law which would allow mining companies to expropriate private land “in the public interest” and bypass the onerous planning permission requirements. The bill is languishing in Romania’s Parliament and it remains to be seen whether the ruling Social Democratic party will maintain its hostility to the gold mine, or if it will succumb to the generous financial incentives that are available to politicians who support the project.

http://www.productive.ro/blog/eugen-david-vs-goliath/

Roşia Montană nu poate fi inclusă pe lista UNESCO

Potrivit studiului arhitectului britanic Dennis G. Rodwell, expert UNESCO şi membru ICOMOS, consultant al Diviziei Patrimoniu Cultural şi al Centrului Mondial al Patrimoniului, propunerea venită din partea unor organizaţii neguvernamentale de a include Roşia Montană în patrimoniul UNESCO contravine procedurilor instituţiei şi este nefondată. În raportul intitulat Reflecţii privind relevanţa şi adecvarea declarării Roşia Montană ca Obiectiv de Patrimoniu Mondial al UNESCO, Dennis Rodwell arată că propunerea de a include Roşia Montană pe lista tentativă a UNESCO are “deficienţe majore” şi ar trebui abandonată imediat. “Sugestia de a include Roşia Montană pe lista tentativă UNESCO, afirmă expertul britanic, pune la îndoială integritatea procesului de selecţie şi are potenţialul de a discredita România în obligaţiile sale, ca semnatar al Convenţiei Mondiale UNESCO pentru Patrimoniu, din 1972, precum şi de a-i slăbi poziţia în cazurile cu adevărat justificate”. Principalele concluzii ale raportului independent al lui Dennis Rodwell pot fi sintetizate după cum urmează:lPropunerea de a include Roşia Montană pe lista Patrimoniului Mondial contravine criteriilor UNESCOlFără susţinerea comunităţii locale, niciun sit nu poate fi propus pentru a fi nominalizat ca monument UNESCOlUNESCO, o organizaţie a cărei reputaţie este angajată în conservarea autentică a siturilor de patrimoniu cultural, este în pericol de a fi asociată cu organizaţii neguvernamentale care se opun

Page 23: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

continuităţii caracterului minier al Roşiei Montane.În sprijinul afirmaţiilor sale, Dennis Rodwell aduce recomandările recente ale UNESCO, aşa cum au fost ele reiterate de ultima întrunire a Comitetul pentru Patrimoniu Cultural Universal (World Heritage Committee), din vara acestui an de la Brasilia, potrivit cărora susţinerea comunităţii este esenţială pentru înscrierea unui sit pe lista tentativă. În raportul său, expertul UNESCO atrage atenţia asupra faptului că, prin susţinerea publică, de către anumite ONG-uri, a înscrierii sitului Roşia Montană pe lista tentativă a organizaţiei, se încearcă implicarea reputatului for într-o dispută care are drept obiectiv blocarea unui proiect industrial şi nu o mai bună protejare a patrimoniului. “Propunerea de a include Roşia Montană pe lista tentativă coincide cu o campanie a unor organizaţii neguvernamentale de a bloca proiectul minier din zonă şi nu poate fi disociată de respectiva campanie”, constată arhitectul britanic în raportul său.Referitor la situaţia altor zone miniere din lume, arhitectul britanic Dennis Rodwell subliniază în raportul său faptul că, în general, siturile miniere au devenit monumente UNESCO numai după ce toate operaţiunile miniere comerciale au fost definitiv încheiate, “cu singura excepţie a minei de sare Wieliczka (Polonia), care, din diverse motive artistice şi turistice, este un caz special”. Mai mult decât atât, “nu există niciun precedent în care un sit minier să fi fost propus pentru nominalizare ca monument UNESCO în scopul împiedicării operaţiunilor miniere comerciale”, arată Dennis Rodwell în raportul său, referindu-se la situri miniere care sunt deja înscrise pe lista patrimoniului UNESCO.Patrimoniul de la Roşia Montană este o componentă importantă a proiectului minier propus de RMGC. Pornind de la prevederile legale în vigoare, compania a întreprins în zonă un amplu program de cercetare arheologică, în valoare de 11 milioane USD, care a scos la lumină vestigii până atunci necunoscute, prin eforturile a 80 de cercetători români şi străini. De asemenea, RMGC a inaugurat în februarie 2010 prima clădire restaurată din centrul istoric al comunei, care adăposteşte în prezent expoziţia permanentă de istorie a mineritului, “Aurul Apusenilor”. Pentru a continua lucrările de cercetare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului, RMGC a alocat deja un buget suplimentar de 35 de milioane USD pentru crearea unui muzeu modern al mineritului, protejarea in situ a galeriilor romane din centrul istoric şi pentru restaurarea în întregime a acestuia, după demararea proiectului minier.

lDespre Dennis G. RodwellArhitectul britanic Dennis G. Rodwell este membru în numeroase organizaţii şi instituţii active în domeniul protecţiei patrimoniului şi asigurării dezvoltării durabile, printre care Consiliul Internaţional al Monumentelor (ICOMOS), Asociaţia pentru Arheologie Industrială (AIA), Asociaţia Europeană pentru Istorie Urbană (EAUH).  În România, arhitectul britanic a lucrat în ultimii zece ani, inclusiv la proiectul de plasare a centrului istoric al oraşului Sibiu pe lista UNESCO a patrimoniului mondial, demers deocamdată nefinalizat.În vederea documentării pentru întocmirea raportului, în perioada mai-noiembrie 2010, Dennis Rodwell s-a aflat de mai multe ori la Roşia Montană, unde a avut întâlniri cu primarul comunei, Eugen Furdui şi cu locuitorii zonei. În iunie 2010, edilul Roşiei Montane i-a comunicat expertului UNESCO faptul că iniţiativa de a include Roşia Montană pe lista tentativă UNESCO nu este susţinută de comunitatea locală, atitudine împărtăşită opiniei publice şi prin intermediul unei scrisori deschise remise forurilor UNESCO în iulie 2010. “Comunitatea locală şi-a construit, conform principiului participativ, Planul strategic de dezvoltare socio-economică a comunei Roşia Montană, adoptat prin votul democratic al reprezentanţilor comunităţii locale. Acest document subliniază dezvoltarea strategică viitoare a comunei, bazată pe resursele naturale

Page 24: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

ale acestei zone – zăcământul aurifer – în paralel cu punerea în valoare în scopuri turistice a moştenirii culturale. De aceea, iniţiativa de listare UNESCO vine în contradicţie cu voinţa democratic exprimată a comunităţii locale”, se arată în scrisoarea semnată de autorităţile locale din Roşia Montană, Bucium, Câmpeni şi Abrud, precum şi de reprezentanţii a 19 organizaţii naţionale şi regionale.În prezent, Dennis Rodwell face cercetări pentru o lucrare amplă care va fi publicată în 2011, ce va analiza primii 40 de ani ai UNESCO World Heritage Convention (1972-2012) şi direcţiile pentru viitor. Mai multe informaţii despre activitatea expertului, pe site-ul http://www.dennisrodwell.co.uk. (A.P.)

http://www.ziarulunirea.ro/rosia-montana-nu-poate-fi-inclusa-pe-lista-unesco/http://ziaruldeapuseni.ro/actualitatea-in-apuseni/stiri-locale/page/62

Bilanţ la Ocolul Silvic Gârda

Publicat de: admin Taguri: gârda, la, ocolul, silvic Data: februarie 2, 2010 | Fara comentarii

În cursul anului 2009, silvicultorii din cadrul Ocolului Silvic Gârda au administrat o suprafaţă de 11240 hectare pădure aparţinând statului şi 5090 hectare pădure aflată în administrare, aparţinând unor primării, persoane juridice, composesorate, biserici, şcoli şi persoane fizice. Unitatea a vândut în această perioadă o cantitate de 24,4 mii metri cubi, din care 14,7 mii metri cubi pe picior, 5,4 mii metri cubi la drum auto, iar cantitatea de 4,3 mii metri cubi la populaţie şi pentru nevoi locale. Cele 3 districte şi 19 cantoane aparţinând Ocolului Silvic Gârda au fost deservite în anul care a trecut de un număr de 50 de silvicultori. Tot în cursul anului 2009, aşa după cum declara chiar şeful ocolului inginer Horea Coroi, în cadrul Ocolului Silvic Gârda au fost efectuate lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 51 hectare, 16 hectare dintre acestea fiind împădurite, iar 35 hectare regenerate natural. Au fost de asemenea efectuate lucrări de îngrijiri a arboretelor tinere pe o suprafaţă de 206 hectare, din care 39 hectare degajări, 87 hectare curăţiri şi 80 hectare rărituri. Cifra de afaceri a unităţii silvice a fost în anul precedent de 2220 mii lei, unitatea investind 444,2 mii lei în lucrări, drumuri forestiere şi lucrări de corectare a torenţilor. Tot în cursul anului precedent, Ocolul din Gârda a colectat cantitatea de 29 tone fructe de pădure, afine şi smeură, dar şi 6 tone plante medicinale. (Ş.T.) 

http://ziaruldeapuseni.ro/bilan-la-ocolul-silvic-garda_1423.html

Asociaţia “Barajul Apuseni” acuză primarul din Roşia Montană de încălcarea legii

Page 25: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Asociaţia “Barajul Apuseni” înregistrată Ia Judecătoria Câmpeni nr. 12/10.08.2011, prin prezenta vrem să vă aducem la cunoştinţă mai multe nereguli şi abuzuri săvârşite la Primăria Roşia Montană în perioada 2008 până în prezent de către primarul Furdui Eugen şi complici ai săi

1. Licitaţii cu dedicaţie şi nerespectarea legislaţiei în vigoare şi adăugarea de acte adiţionale la contracte.- Lucrarea de asfaltare a drumului Corna – Centru şi Piaţa – Brazi, acordată unui fost consilier care a renunţat la funcţie, lucrarea a fost modificată faţă de caietul de sarcini, s-a mărit suprafaţa ajungând inclusiv în curtea consilierului laneu Marius, acesta făcând parte şi din comisia de recepţie, iar decontarea lucrării s-a făcut la o valoare mult mai mare decât cea stabilită iniţial.- Lucrarea de pavare la Şcoala Cărpiniş s-a făcut de aceeaşi firmă care a făcut şi pavarea la casa primarului, întâmplător sau nu şi pavajele au fost achiziţionate de aceeaşi firmă atât pentru primar, cât şi pentru şcoală. Vă rugăm să verificaţi preţurile şi modul cum s-a făcut plata.- Angajările făcute la primărie nu au respectat legea, iar condiţiile cerute au favorizat anumiţi candidaţi cum ar fi: agentul agricol nu are studii agricole, aşa cum spune legea, la funcţia de contabil s-a cerut vechime de peste 8 ani, pentru a se încadra numai o anumită persoană.- Nu s-a respectat legea care prevedea reducerea personalului din primărie, ultimii angajaţi- primii plecaţi sau dacă sunt doi din aceeaşi familie. Deşi au fost daţi afară, primăria a încheiat contracte de colaborare cu alte persoane sau firme de Ia sine putere fără aprobarea consiliului local sau acolo unde a avut-o încălcând legea şi prejudiciind bugetul primăriei.- Achiziţiile făcute, camion şi budoexcavator, făcându-se la preţuri aproximativ duble faţă de preţurile la firmele importatoare.- Relaţii de frăţie de influenţă, abuz în serviciu şi incompatibilitate între primar prin firmele controlate de acesta şi investitorul RMGC. Dacă la preluarea mandatului nu îşi putea plăti leasingul, odată cu intrarea la RMGC sumele au crescut de la lună la lună, a primit informaţii în aşa fel încât înainte de 1-2 zile de a se face angajări la RMGC, apăreau microbuze, autobuze şi alte mijloace de transport proprietatea primarului, a apropiaţilor lui sau a firmelor controlate de ei.- Tăierea abuzivă şi cu destinaţie la persoane apropiate primarului a unei mari suprafeţe de pădure din pădurea proprietate a primăriei folosindu-se de copii de buletin şi tabele întocmite de

Page 26: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

primar.- Lucrări date fără licitaţie la persoane apropiate şi rude cu primarul cum ar fi: drumul de la Ignăteşti şi lucrări de pietruire şi de reparaţii din domeniul primăriei.- Lucrări supraevaluate, reparaţii la fostul cinematograf, şcoala de la Vârtop şi reparaţii la şcoli şi unele biserici din comună.- Prejudicierea bugetului primăriei prin cheltuieli şi lucrări fictive efectuate cu raba, buldoexcavatorul, cu taful şi autoturismele.- Înstrăinarea din domeniul primăriei a unor suprafeţe de teren prin vânzare ilegală fratelui primarului, precum şi viceprimarului, aceştia făcând construcţii ilegale şi fără autorizare pe terenul primăriei, ocupându-l şi apoi cumpărându-l deşi curtea de conturi constatase ilegalitatea, stabilirea unei chirii care nu a fost plătită şi recuperată ignorând şi vânzând ilegal terenul.- Cu ocazia zilei minerului şi a altor sărbători, primarul a împărţit după bunul plac tichete gratuite cu antetul primăriei plătite de către RMGC fără să aibă aprobarea consiliului local şi fără să fie trecuţi banii prin bugetul primăriei la domeniul “donaţii”, aşa cum prevede legea.Vă rugăm să verificaţi şi să aplicaţi legea.Asociaţia “Barajul Apuseni”

foto: Eugen Furdui primar Roşia Montană

http://www.ziarulunirea.ro/asociatia-barajul-apuseni-acuza-primarul-din-rosia-montana-de-incalcarea-legii/

http://www.ziare.com/alba-iulia/articole/primaria+rosia+montana+proiecte

http://www.gazetademaramures.ro/o-speculatie-de-52-de-milioane-de-dolari-condamna-remin-la-faliment-12741

Romanian mining town suffers from its gold riches

Page 28: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

By Luiza Ilie

ROSIA MONTANA, Romania | Thu May 31, 2012 8:12am EDT

(Reuters) - Nature has carved a humbling landscape of deep river valleys and reddish peaks in a corner of the Carpathian mountains in western Romania.

Rosia Montana town, made up of 16 villages that dot the slopes along the river Rosia, has hundred-year-old churches and houses, cemeteries and ancient Roman mine galleries.

It also has gold. But for those who live here, that is more of a bane than anything else.

Canada's Gabriel Resources wants to build Europe's largest open cast gold mine in Rosia Montana, a 15-year quest that has put the area at the centre of a national debate between heritage and development.

The mine could bring billions of euros in taxes and potentially thousands of jobs to an economically depressed region. But it will also require blasting four mountain tops, relocating the community and flooding one village to create a 300-hectare pond for chemical waste held back by a 180-metre-high dam.

The mine has the support of most of the 2,800 locals, the mayor and county administration and President Traian Basescu, eyeing the bounty the investment will bring.

Those who oppose the project - a handful of residents, several church, environmental and human rights groups, the Soros Foundation and neighbor Hungary, which fears the consequences of any environmental damage - want to turn the area into a UNESCO heritage site focused on tourism and farming.

Page 29: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Critics are concerned that concession rights were awarded without transparency and without exploring other options.

Romania's new leftist Prime Minister Victor Ponta, a political opponent of Basescu, has openly criticized both the plan and the president's support, and the topic will be a focus of debate in the run-up to a November parliamentary election.

The issue also cuts to the heart of Romania's economic problems, as the European Union's second-poorest nation struggles to take advantage of its resources and strategic location between western Europe and the Middle East.

"Basically it's a choice between two world views set around the question of how we see Rosia Montana and Romania's future in five, 50 or 500 years," said Magor Csibi, country manager at the Romanian arm of environmental group WWF.

"It's a war of nerves," said Csibi. "Whoever lasts longest wins."

TWO SIDES TO THE STORY

When hundreds rally against the mine in the capital Bucharest, hundreds rally in Rosia Montana in support. When Greenpeace activists stormed the ministry chaining themselves to radiators in January, mine supporters gathered outside demanding jobs days later. Countless court cases challenging the permits are pending, as are many appeals by the company.

Stuck in the middle, with no other source of employment, the community is slowly dying out. The villages lack central heating or running water and infrastructure is decaying, while previous mines have polluted the water.

Most locals hope Gabriel Resources' Romanian unit, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), will restore jobs and the economy.

In fact, mining is the reason there is a community here at all.

The town is in the Golden Quadrilateral, an area of about 900 sq km (350 sq miles) which holds one of Europe's largest gold reserves and is also rich in copper and silver.

The town was founded on mining before Roman times and enriched waves of foreigners who moved to the area under Austro-Hungarian rule.

Nelu Oprisa grew up here and spent 17 years at the state gold mine, working his way up to chief engineer by the time it closed and he retired. He sold his property to RMGC in 2003 and moved to a nearby town, although he still comes back often to look after to a private tourist organization.

Page 30: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

"There used to be a time when Rosia was not necessarily thriving, but people had a routine, they worked hard at the mine ... drank a little brandy and went home," said the 52-year-old, smoking and sipping coffee on the main square.

"People had jobs. And we were a lot closer to each other."

But after the 1989 collapse of communism, Romania was left with an inefficient, heavily subsidized mining sector that employed hundreds of thousands and scarred the environment. It closed hundreds of mines and sacked workers. The government estimates it still needs 1 billion euros ($1.2 billion) for ecological repairs.

Many people left Rosia Montana. Others, like Oprisa, sold their properties to RMGC and moved to modern houses the firm built in the town of Alba Iulia, 80 km (50 miles) away.

"The Romanian state cannot sit on the largest gold reserve in Europe without investing," Oprisa said.

Eugen David, a former copper miner who moved to Rosia Montana roughly 17 years ago when he met his wife, feels differently. He owns land on top of one of RMGC's planned quarries and where it aims to build a processing plant and says he will give it up only by force.

As the head of anti-mine organization Alburnus Maior, David no longer greets the mayor or Oprisa. His alternative to the mine is farming and using Rosia Montana's notoriety to attract tourists.

"I have a fundamental right to live here," the charismatic 47-year-old said in his backyard, where he and his family run a cattle farm. "I never understood why mining is hailed as the sole development solution for this place. I mean, we haven't developed much in 2,000 years of mining."

Several thousand people visit Rosia Montana each year, most just passing through. Even with massive investment, there is little guarantee the locals will be able to earn enough from tourism.

At the moment, it is difficult to get to and has little tourism infrastructure in spite of its natural beauty and mining heritage.

"If it goes forward it will destroy this community. There will be no more mountains. The company will relocate 1,000 families. How is that good for the community?" David said.

"Not everybody will earn a living from the mine, just as not everybody will earn a living from tourism and farming. But these would be cleaner, more sustainable jobs."

EUROPE'S BIGGEST GOLD MINE

RMGC, in which the Romanian state holds a 19-percent stake, started exploration work in Rosia Montana in 1997 and secured concession rights two years later. Opponents are angry that parts of

Page 31: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

the agreement are confidential under the country's natural resources legislation, while the project has discouraged any other potential investment.

RMGC estimated the mine is worth $7.5 billion overall and that the state would get more than half of that in royalties, taxes, dividends and indirect services, based on a 2007 study that used an average price of $900 per gold ounce. The economy ministry approved the study without conducting an independent survey.

Gabriel's CEO says the mine could be worth roughly $30 billion at current prices of roughly $1,600 per ounce, and the mine would make Romania the EU's largest gold producer, overtaking Finland, Sweden and Spain.

RMGC plans to dig four quarries on mountain tops, where open pits are necessary to extract the gold and silver particles embedded in the rock, and four of the 16 villages will be largely destroyed.

Cyanide will be used to separate the metals, and the waste treated, then stored in a mud pond where the concentration will be reduced to 5-7 milligrams, below the EU's legal limit.

The pond, one of the most contested issues in the project, would wipe out Corna village. This patch of chemical waste will be contained by a dam the company says can withstand massive earthquakes and rainfall.

Memories of the potential for broken dam disasters are fresh after Hungary's 2010 red sludge spill. Romania has a poor track record of its own after a dam broke in 2000 at a gold processing plant and cyanide poured into the river Tisza, affecting much of eastern Europe, including Hungary.

RMGC says it will use the safest, most up-to-date technology and plans to fix environmental damage, plant trees, completely restore the old centre and create a vast gold mining museum.

"We have addressed all the concerns related to the project and we would like the approval process to go on," said RMGC director Dragos Tanase. "Miners are not looking for favors, but it is also not fair to block important investment for years."

POLITICAL GAME

The project has become a political hot potato after 15 years mired in Romania's bureaucratic process. An environmental permit has still not been issued and a final decision looks distant.

It has a powerful backer in Basescu, who for more than a year has used almost every public appearance to urge politicians to support mining to create jobs and boost the economy.

His comments have often sparked small protests across the country and have drawn criticism from the new prime minister, Ponta, who before he came to power pledged to block the plan.

Page 32: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

"Projects of this magnitude cannot be made simply because a politician really wants it, regardless of his name. I obviously mean President Basescu," Ponta said.

He and Environment Minister Rovana Plumb, who has said Romania should reject cyanide mining on principle, have softened their rhetoric since coming to power in early May.

But the November election could cause more delays. Even if RMGC gets the environment permit, the opposition will challenge the decision in courts.

Meanwhile, Rosia Montana remains in limbo. According to Mayor Eugen Furdui, RMGC already employs some 500 people and has helped halve the unemployment rate - but it is still at 40 percent.

"Politicians seem forever shy about making a decision either way, and that is perhaps what hurts Rosia Montana the most," said Oprisa.

(Editing by Sonya Hepinstall)

http://www.reuters.com/article/2012/05/31/us-romania-gold-idUSBRE84U0HR20120531

Au fost desecretizate o parte documentele referitoare la proiectul Roşia Montană

Postat de Dan Tănăsescu Postat pe 16 September, 2011 la 2:50 pm

La începutul lunii septembrie Ministerul Economiei a desecretizat o parte din documentaţia aferentă proiectelor miniere Roşia Montană şi Bucium. Informaţii despre aceste documente şi conţinutul lor au fost publicate în ziarul Tricolorul într-un articol semnat de Gheorghe Funar, preşedintele Filialei P.R.M. Cluj.

Din acest articol am extras concluziile care reies în urma studierii acestor date.

1. Pentru Poporul Român, proprietarul bogăţiilor naţionale din România, sunt şi rămân secrete informaţiile referitoare la uriaşele zăcăminte de aur, argint, uraniu şi metale rare din perimetrele Roşia Montană şi Bucium, precum şi cele privind explorarea şi exploatarea lor.

2. Afacerea Roşia Montană şi Bucium, extrem de păguboasă pentru Poporul Român şi Bugetul de Stat, a început din anul 1995 şi s-a desfăşurat cu concursul miniştrilor Industriei şi Comerţului sau ai Economiei (d-nii Dumitru Popescu, Alexandru Stănescu, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Mircea Ciumara, Radu Berceanu, Dan Ioan Popescu, Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Ariton) şi cu sprijinul directorilor de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Pe documentele date publicităţii apar numai semnăturile directorilor de la Minvest, ca reprezentanţi ai Guvernului României.

Page 33: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

3. Nu se ştie cine şi de ce nici măcar pentru ce comisioane a stabilit că în această afacere Euro Gold Resources deţine 65%-80%, ajungând în anul 2011 la 99,94%, iar Statul Român numai 33,8%-19,31%, iar în prezent are doar 0,6%.

4. Din actele constitutive ale R.M.G.C. rezultă că Statul Român nu are dreptul şi nu va obţine nici un gram de aur, argint, uraniu şi metale rare, după începerea exploatării cu cianură la Roşia Montană. Guvernul României a garantat exclusivitatea operării R.M.G.C. în perimetre.

5. Guvernul României, prin Minvest Deva, a acceptat ca, înainte de începerea exploatării la Roşia Montană, R.M.G.C. să vândă anticipat mari cantităţi de aur, argint, uraniu şi, mai ales, metale rare. Preşedintele Băsescu şi premierul Boc refuză să informeze Poporul Român şi Parlamentul în privinţa cantităţilor vândute anticipat din zăcământul de la Roşia Montană, cel mai mare din lume. Opoziţia parlamentară nu îndrăzneşte să-i întrebe pe această temă.

6. Ca urmare a prevederilor din Actele constitutive ale R.M.G.C., coroborate cu majorarea de capital pentru Minvest pe care a achitat-o Gabriel, rezultă că Statul Român are şansa ca, în cei 17 ani de exploatare la Roşia Montană, să nu obţină dividende sau suma pe care o va obţine va fi derizorie. Cu toate că nu avea fondurile necesare, Minvest Deva a acceptat majorarea de capital, cu scopul de a face jocul lui Gabriel.

7. După peste 4.000 de ani de exploatare continuă, mina de la Roşia Montană a fost închisă, în anul 2006, în baza obligaţiilor asumate de Minvest Deva prin actele constitutive ale R.M.G.C., şi nu pentru că ar fi fost nerentabilă exploatarea celui mai mare zăcământ din lume de aur, argint şi metale rare.

8. Angajarea de personal (cel mult 217 salariaţi) la R.M.G.C., în faza de exploatare, este  la discreţia stăpânilor străini.

9. În cazul unui dezastru ecologic la Roşia Montană, R.M.G.C. va fi răspunzătoare numai până la concurenţa contribuţiei Gabriel la capitalul Societăţii. Miliardele de dolari sau euro pentru ecologizarea mediului le va suporta Poporul Român.

10. Licenţele de explorare şi de exploatare pentru perimetrele Roşia Montană şi Bucium sunt secrete pentru Poporul Român şi pentru Parlamentul României.

11. Guvernul României, prin Minvest Deva, a acceptat ca activitatea R.M.G.C. să fie extinsă şi în alte perimetre, conform deciziilor Consiliului de Administraţie.

12. Toate datele şi rapoartele referitoare la activitatea Societăţii sunt şi rămân proprietatea exclusivă a acesteia. Ca urmare, Poporul Român nu va şti niciodată ce cantităţi de aur, argint, uraniu şi metale rare vor fi exploatate la Roşia Montană şi Bucium, cantităţi care vor fi scoase integral din România.

13. Cea mai mică redevenţă din lume, de numai 4%, va fi achitată de R.M.G.C. în lei sau euro. Ca urmare, din cel mai mare zăcământ din lume de aur, argint, uraniu şi metale rare nu va obţine

Page 34: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

nimic în natură Statul Român, iar în rezervele Băncii Naţionale a României nu va intra un gram de aur de la Roşia Montană, din cele 800-4.000 tone de aur existente în zăcământ.

14. Zăcămintele uriaşe din perimetrele Roşia Montană şi Bucium, evaluate la peste 100 miliarde euro, urmează să fie scoase integral  din România de către R.M.G.C., iar Poporul Român va rămâne fără cele mai vechi mine din lume (care vor fi dinamitate), fără vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, dar cu cel mai mare dezastru ecologic din Europa , provocat de folosirea celor 200 milioane kg de cianură.

15. În plină criză internaţională, când explodează cu efecte imprevizibile criza datoriilor suverane, când datoria externă a României a ajuns la circa 150 miliarde euro, când Guvernul Boc se împrumută de la bănci străine cu 1,5-2 miliarde euro în fiecare lună, preşedintele Băsescu susţine investiţia privată a R.M.G.C. şi scoaterea din ţară a celui mai mare zăcământ din lume de aur, argint şi metale rare.

LE: Am primit pe Twitter un articol în care scrie că aceste documente “desecretizate” sunt de fapt documente care nu au fost niciodată secrete, fapt ce demonstrează că guveranţii dezinformează atunci când spun că au desecretizat o parte documentele referitoare la proiectul Roşia Montană.

Related posts:

1. O mică observaţie în legătură cu proiectul Roşia Montană 2. Eugen Cornea despre implicaţiile nefaste ale proiectului “Roşia Montană” 3. Băsescu nu vrea referendum pentru proiectul de la Roşia Montană 4. Băsescu vrea să afle cine sunt cei care l-au filmat la Roşia Montană 5. Miting de protest împotriva proiectului Roşia Montană

http://dantanasescu.ro/2011/09/16/au-fost-desecretizate-o-parte-documentele-referitoare-la-proiectul-rosia-montana.html

Ipoteză: Proiectul Roşia Montană – doar o inginerie   financiară

mai 21, 2012 prin Ana Armanca Ardeleanu Scrie un comentariu

Ipoteză: Proiectul Roşia Montană – doar o inginerie financiară

Analizele efectuate în ultimele zile m-au condus la această ipoteză.Din punctul meu de vedere RMGC, cu complicitatea unor înalţi funcţionari români, a creat un mecanism care să asigure următoarele:• Inducerea în opinia publică a iluziei că RMGC are dreptul de a exploata minereurile auro-argentifere de la Roşia Montană, cu scopul ca RMGC să atragă prin mecanisme bursiere

Page 35: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

capitaluri importante• Asigurarea condiţiilor pentru ca acest proiect să NU poată demara

Crearea iluzieiNu o să menţionez toţi paşii, ci doar pe cei esenţiali:• Modificarea Legii minelor din 1924 prin Art. 15 al Legii minelor nr. 61/1998: „În limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului.”• Acordarea prin HG 458/10.06.1999 a unei licenţe de exploatare (nr.47) societăţii Minvest în perimetrul exploatării Roşia Montană pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere. În anexa secretă a acestei HG i s-a dat ilegal drept de explorare RMGC în acelaşi perimetru. Ilegalitatea constă în faptul că licenţele de exploatare şi explorare sunt exclusive, deci în cadrul unei singure licenţe nu pot exista doi titulari, iar acordarea unei licenţe de explorare se face numai în urma unui concurs de oferte, concurs care nu a avut loc niciodată. Conform legii nr. 61/1998 RMGC ar fi putut să obţină şi dreptul de exploatare a minereurilor auro-argentifere. Pentru scepticii care nu cred că în cadrul HG i s-a dat drept de explorare le spun urmatoarele: este de notorietate că RMGC a efectuat explorări la Roşia Montană; nu există nici-un document public care să ateste că RMGC a obţinut vre-o licenţă de explorare.• Transferul prin ordinul ANRM nr. 310/09.10.2000 a licenţei de exploatare nr. 47/1999 de la Minvest la RMGC, deci RMGC devine titularul licenţei. Prin acest transfer opinia publică este indusă în eroare prin faptul că aceasta crede că RMGC are drept de exploatare la Roşia Montană. Desigur că Art. 2 al ordinului precizează că „Minvest rămâne companie afiliată în condiţiile stabilite în licenţă”, nu are nici-o semnificaţie pentru investitorii străini, plasând Minvest în poziţia de afiliată, deşi semnificaţia articolului este că Minvest are drept de exploatare, nu RMGC.

Asigurarea condiţiilor pentru ca acest proiect să NU poată demaraPrin Legea minelor nr. 85/2003, la Art 25 se stipulează că: „ În limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului.”Deci RMGC poate exploata în perimetrul Roşia Montană doar alte resurse decât minereuri auro-argentifere, dat fiind că prin licenţa 47/1999 Minvest are dreptul să le exploateze.

ROG AUTORITĂŢILE COMPETENTE SĂ ANALIZEZE ARGUMENTELE DE MAI SUS ŞI ÎN CAZUL ÎN CARE LE CONSIDERĂ PERTINENTE SĂ DEMAREYE O ANCHETĂ.DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE, ÎN CAZUL ÎN CARE CELE DE MAI SUS SE DOVEDESC A FI ADEVĂRATE, STATUL ROMÂN VA FI CONSIDERAT COMPLICE LA O URIAŞĂ INGINERIE FINANCIARĂ.

user Cucuveaua

https://lumealuiarm.wordpress.com/category/politica/page/2/mai multe articole

Page 36: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Proiectul Rosia Montana asteapta dintotdeauna avizul de la Mediu

Proiectul propus de cei de la Rosia Montana Gold Corporation(RMGC) inca asteapta avizulde la ministerul Mediului condus de Rovana Plumb. Au investit 15 milioane de dolari doar inpatrimoniu, central de informare RMGC le arata turistilor totul despre proiect de 10 ani, iaralte investitii asteapta sa fie facute la Ministerul Mediului dupa demararea proiectului minier.Probabil ca si in acest an nu se va demara, insa suntem curiosi cat timp acest investitor isi va maidori sa bage bani in Romania atat timp cat este de mai bine de cinci ani in asteptare.

Dezvoltarea unui turism modern pe scara larga, in absenta proiectului minier, este greude concretizat, iar eforturile pe care le presupune punerea in valoare a atractiilor locului sipromovarea acestora sunt dublate de investitiile privind infrastructura, caile de acces, reteauade apa si canalizare, ori rezolvarea problemelor de mediu cauzate de vechile exploatari miniere.Reinceperea proiectului minier ar oferi argumentele pentru ca marile investitii necesare sa fiedemarate si implementate rapid, arata RMGC pe site-ul companiei.

Compania miniera Rosia Montana Gold Corporation propune un alt tip de abordare a unuiproiect economic, care nu a mai fost aplicat la noi, dar care functioneaza cu succes in alte tari.Anume, proiectul presupune desfasurarea activitatii de exploatare in paralel cu reorganizareaintregii zone, astfel incat obiectivele de interes pentru turisti sa fie puse in valoare la standardemoderne.

Conservarea si valorificarea patrimoniului cultural de la Rosia Montana este doar un prim paspentru a dezvolta un turism performant in zona. Este necesar un plan coerent, pe termen lung,care presupune competente dintre cele mai diferite. Crearea unei structuri functionale presupunesi pregatirea oamenilor din comunitatea locala, care vor avea un rol decisiv in succesulimplementarii activitatilor de turism.

10 ani de informare

Page 37: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cu ocazia implinirii a 10 ani de activitate, echipa Centrului de Informare al Proiectului RosiaMontana a pregatit pentru vizitatori o retrospectiva foto ce cuprinde instantanee realizate de-a lungul timpului, conform informatiilor oficiale. Centrul si-a deschis portile in octombrie

2002, in actualul camin cultural al comunei, fiind de la bun inceput un punct de intalnire cucomunitatea locala si cu vizitatorii interesati de proiectul minier si de beneficiile pe care le vaaduce zonei. Dupa sase ani, centrul s-a extins si s-a mutat intr-o casa primitoare, situata catevanumere mai sus, chiar in Piata Veche – cladirea de la numarul 321A, unde functioneaza si inprezent. Aici, angajatii Centrului, oameni ai locului ce cunosc istoria si traditiile Rosiei Montane,ofera raspunsuri concrete si argumentate la orice intrebari legate de proiectul minier propus deRosia Montana Gold Corporation, fie ca e vorba de procesul de extragere a aurului, de planul dereabilitare si ecologizare a zonei, de beneficiile aduse de proiect in comunitate si in economiaregionala si nationala, ori de programul de conservare si punere in valoare a patrimoniuluicultural al Rosiei Montane.

In acesti 10 ani de activitate, peste 80.000 de persoane au trecut pragul centrului pentrua afla adevarul despre trecutul, prezentul si mai ales viitorul Rosiei Montane in contextulproiectului minier. Cateva impresii ale unora dintre vizitatori sunt prezentate si intr-un colajparte a expozitiei foto. „Istoria mineritului este necesar sa fie respectata si onorata pentru casi colectivitatea sa poata aspira la progres si prosperitate. Acest lucru isi gaseste cu prisosintaraspuns prin organizarea acestui mic lacas in care istoria este completata de o perspectivaa progresului intemeiata pe continuitatea mineritului! Multumiri si sincere felicitari pentruorganizatori!”, a scris Pavel Gruber, unul dintre primii vizitatori ai centrului, in 2002. Expozitiafoto este deschisa in incinta Centrului de Informare, strada Piata nr. 321 A, si poate fi vizitatapana la sfarsitul anului.

Ce zic specialistii

„Proiectul minier de la Rosia Montana este o oportunitate deosebita pentru relansarea zoneiin domeniul economic. Este un proiect in care avantajele cantaresc mult mai mult decatdezavantajele. Prin deschiderea acestei mine, IMM-urile din zona noastra si nu numai vor aveasansa unei dezvoltari durabile”, a declarat si Valeriu Stanea, presedintele Patronatului IMM-urilor Blaj.

O alta investitie: caminul Cultural

Caminul Cultural din comuna Rosia Montana a fost complet renovat. Lucrarile care au duratpeste 2 luni au constat in inlocuirea acoperisului, a tamplariei, tencuieli exterioare si zugraveliinterioare. Renovarea institutiei culturale a fost o initiativa a Primariei si Consiliului Local RosiaMontana, banii fiind alocati de la bugetul local. Valoarea lucrarilor de renovare depaseste sumade 700 de milioane de lei. Compania Rosia Montana Gold Corporation s-a implicat si ea inacest proiect si a asigurat finantare pentru inlocuirea integrala a usilor si ferestrelor. „Cultura siinstitutiile culturale sunt importante pentru o comunitate. Ma bucur ca am reusit sa finalizamaceste lucrari si ca avem un camin cultural unde putem desfasura activitati importante pentrucomunitate”, a declarat primarul comunei Rosia Montana, Eugen Furdui.

Bugetul pentru programul de valorificare a patrimoniului cultural din zona prevede:

Page 38: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

• amenajarea muzeistica a galeriei romane Catalina Monuleşti, urmand, de asemenea, sa fieconstruite copii ale anumitor galerii afectate fizic de operaţiunile de minerit.

• restaurarea celor 41 de case monument istoric din Roşia Montana.

• amenajarea zonei istorice a localitaţii (zona protejata), care include mai mult de 300 de case,pentru viaţa de zi cu zi a comunitaţii.

• infiinţarea unui complex muzeal care sa prezinte descoperirile arheologice.

• includerea intregii zone protejate şi a monumentelor restaurate in circuitul turistic european,regional şi naţional.

• continuarea programului de arheologie preventiva.

Pana in prezent, RMGC a investit peste 15 milioane USD in cercetarea şi valorificareapatrimoniului cultural din Roşia Montana, iar investitia va creste la nivelul de 70 milioaneUSD in momentul in care proiectul minier va fi demarat, conform informatiilor oficiale de pesite-ul companiei. Aceasta va fi cea mai mare investiţie din sectorul privat pentru conservarearheologica din Romania şi pentru refacerea moştenirii culturale locale.

Sala “Minerit” din expoziţia “Aurul Apusenilor” gazduieste un vagonet de transport minereu,construit din lemn si utilizat in trecut in exploatarile subterane din zona Rosia Montana -Bucium. Vagonetul este datat la inceputul secolului XX si a fost descoperit in anul 2002. Unexpert de la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava s-a ocupat de restaurarea acestuia,vagonetul fiind in prezent unul dintre punctele de atractie ale expozitiei din Rosia Montana.

Tiberiu Hrihorciuchttp://www.gazetadebistrita.ro/citeste/5307-proiectul-rosia-montana-asteapta-dintotdeauna-avizul-de-la-mediu

ROŞIA MONTANĂ

Scrie un comentariu Mergi la comentarii.

 

“Toate acestea (planurile secrete francmasonice de dominare a lumii) se vor împlini pentru că noi (francmasonii) avem în mână cea mai mare forţă modernă: AURUL.

Cu ajutorul lui (al aurului)… puterea noastră va fi mereu glorioasă, atât pentru că ea va fi imensă, cât şi pentru că ea va guverna şi va conduce independent de poziţia liderilor politici…” (al XXII-lea protocol secret francmasonic din cadrul Protocoalelor Înţelepţilor Sionului)

 

Page 39: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

INTRODUCERE EXPLICATIVĂ

Aurul este echivalentul general prin care se exprimă valoarea tuturor mărfurilor şi produselor, cât şi valoarea banilor (de hârtie) aflaţi în circulaţia monetară.

La începuturi, a existat schimbul nemijlocit de bunuri cu valoare egală: un asemenea schimb avea loc între două persoane, fiecare posedând un bun pe care voia să-l schimbe pe un altul deţinut de celălalt. Mai apoi oamenii au început să folosească ca mijloc de schimb anumite obiecte ce aveau o valoare intrinsecă, cum ar fi scoicile decorative, blocurile de sare, bucăţelele de metal preţios sau pietrele preţioase. Mai târziu, au apărut monedele de metal, ce conţineau o anumită cantitate de metal preţios, în general aur sau argint.

Impunerea francmasoneriei pe plan politic, începând cu secolul al XIX-lea, a condus treptat la punerea în aplicare a strategiilor sale vizând controlul financiar asupra valorilor fixe, metalele preţioase, cheia înstăpânirii economice şi politice depline asupra naţiunilor lumii. Încă din 1869, în discursul programatic privind “trecerea în revistă a progresului realizat în munca de stăpânire a lumii”, ţinut la Praga de rabinul Reichhorn, se preconiza ca: “Noi, înţelepţii francmasoni, …, să încercăm să înlocuim circulaţia aurului cu bani de hârtie. Cuferele noastre vor înghiţi aurul şi noi vom dirija valoarea hârtiilor care ne vor face stăpâni pe toate poziţiile”. Astfel, s-a reuşit impunerea ideii că era mai convenabil să se păstreze metalul preţios în tezaurul unei bănci şi să se emită bancnote de hârtie (ce echivalau cu o chitanţă, certificând că purtătorul deţinea o cantitate de metal preţios), bancnotele putând fi schimbate cu metal, la cerere.

Fiecare dintre aceste inovaţii a fost un pas înainte spre separarea banilor de bunurile cu valoare reală. Un pas mai departe a fost făcut la conferinţa de la Bretton Woods (1944), care a creat Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Statele reprezentate la această reuniune au căzut de acord să creeze un nou sistem financiar mondial, în care fiecare guvern participant se angaja să schimbe la cerere propria monedă în dolari americani la un curs stabilit. În schimb, guvernul Statelor Unite se angaja să schimbe la cerere dolarii în aur la un curs de 35 de dolari la 28,35 grame aur. Aceasta introducea standardul aur pentru toate valutele lumii, pe baza rezervei americane de aur depozitată la Ford Knox (aflată sub controlul unui consorţiu de bănci multinaţionale controlate de francmasoni, prin familia Rothschild).

În 1971, pentru a proteja dolarul (era evident pretutindeni că Statele Unite creau, în scopul imensei lor expansiuni economice şi militare mondiale, mult mai mulţi dolari decât puteau echivala cu aurul lor), preşedintele Nixon a declarat că S.U.A. nu vor mai schimba la cerere dolarii în aur.

Altfel spus, dolarii fără acoperirea lor în aur (prin tezaurele naţionale stocate de fiecare ţară), nu au absolut nici o valoare.

Controlul aproape total exercitat de francmasonerie asupra finanţelor mondiale, prin concentrarea băncilor (împreună cu rezervele lor de aur cu tot) în structuri bancare multi-naţionale aflate în subordonarea directă a francmasoneriei, cât şi politica concertată a forurilor financiare mondiale (francmasonice), Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, bazată pe finanţări condiţionate şi împrumuturi (pe termen lung, falimentare pentru statele naţionale) au

Page 40: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

condus şi vor conduce în ritm accelerat la subordonarea totală a ţărilor lumii. O subordonare iniţial financiară (prin pierderea solvabilităţii naţionale, datorită epuizării rapide a rezervelor de tezaur pentru plata datoriilor – mereu mai mari şi mai grele datorită dobânzilor – asumate prin împrumuturile bancare), ulterior politică şi naţională. Iar cheia, suportul acestei înstăpâniri a “hidrei” francmasonice asupra naţiunilor planetei este controlul AURULUI.

Altfel spus, adevărata independenţă (economică, politică şi deci şi naţională) a unei ţări  constă în rezervele de aur de care dispune(deoarece valutele nu au o acoperire reală). Tezaurizate (în fondurile de tezaur ale Băncilor Naţionale) sau potenţiale (sub formă de zăcăminte naturale, ce pot fi utilizate în caz de necesitate), aceste rezerve strategice de aur reprezintă o adevărată garanţie de neatacat a suveranităţii economice a statului - cu condiţia ca aceste rezerve de aur să rămână în proprietatea naţională şi în folosinţa exclusivă a ţării.

 

IMPLICAŢIILE  PRECONIZATEI CATASTROFE DE LA ROŞIA MONTANĂ

“În producţia de aur (fin), România ocupa locul al doilea în Europa (după Rusia). În România minereurile de aur sunt concentrate în două mari zone auroargentifere din Transilvania: zona Brad (cu centre de extracţie la Roşia Montană, Gura Barzei, Băiţa, Zlatna, Baia de Arieş), unde există zăcăminte de aur nativ şi zona Baia Mare, unde se găsesc zăcăminte de sulfuri polimetalice bogate în aur şi în argint.” (Cf. Dicţionarului Enciclopedic Român, 1962). Dintre aceste centre de extracţie, în zona Roşia Montană se află cel mai mare zăcământ de aur din Europa continentală, estimat la peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, având o valoare de 3 miliarde de dolari. De notat că, compania canadiană implicată în  scandalul de la Roşia Montană a plătit pentru concesionarea exploatării aurifere din Roşia Montană doar 3 milioane de dolari!

Roşia Montană este singura exploatare profitabilă (produce 320 de kg. de aur pe an, şi aceasta pentru că Banca Naţională a României nici nu doreşte mai mult), celelalte exploatări fiind falimentare (sau, mai bine spus, falimentate).

Cealaltă mare zonă auroargentiferă a României, zona Baia Mare, a fost exploatată până de curând de un concern australian, în condiţii economice, financiare şi ecologice absolut dezastruoase pentru ţara noastră.

Aurul nu era exploatat pentru România, ci pentru a fi vândut în afară de compania australiană, ţara noastră neprimind decât procente minime din toată această  afacere. În plus, anul trecut, datorită gravelor neglijenţe în procesul de producţie şi a sistemului de protecţie neadecvat, s-a produs o gravă poluare (cu cianură de sodiu) a apelor din zonă, inclusiv a Tisei. La acel moment au existat aprecieri că această catastrofă ecologică ar fi cea mai mare din Europa, după dezastrul de la centrala nucleară de la Cernobîl.  Statul român este obligat acum de organismele europene să plătească, pentru poluarea mediului ecologic (Tisa), despăgubiri statului ungar, în valoare de 105 milioane de dolari.

Page 41: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

În concluzie, zăcământul aurifer de la Roşia Montană este cea mai importantă, de fapt unica, rezervă de metal preţios a României. Iar acum aurul din Roşia Montană, aurul României, a fost concesionat spre exploatare şi comercializare exclusivă unei companii străine, care în maxim zece ani preconizează să epuizeze definitiv această unică rezervă strategică de aur  a României.

Conexiunile dintre planurile francmasonice de dominare a lumii prin intermediul controlului aurului aplicate şi pentru România, recunoscută chiar de francmasoni ca fiind “pământul făgăduinţei” (“Noul Ierusalim” sau, altfel spus, viitorul centru spiritual al planetei), şi afacerea de la Roşia Montană sunt mai mult decât evidente…

 

DATE SEMNIFICATIVE

* Rezervele de aur estimate oficial: Proiectul companiei canadiene ‘S.C. Gold Corporation Roşia Montană’ vorbeşte de exploatarea a 300 tone de aur, dar noi credem că este vorba de o cantitate mult mai mare. Rezerva de minereu, spre exemplu, depăşeşte 227 milioane tone…

Dacă în prezent, prin metode curate, fără cianuri, se exploatează 420.000 tone de minereu pe an, compania canadiană doreşte să exploateze 13 milioane de tone/an. Ceea ce s-ar exploata, în sistemul clasic, în 30 de ani, ei vor să extragă într-un singur an! Aşadar, producţia pentru următorii 300 de ani, o şansă pentru generaţiile viitoare, va fi exploatată în 10 ani. O grabă criminală, care va lăsa pustiu în urmă.

Aurul exploatat la Roşia Montană va fi vândut în străinătate căci Banca Naţională a României nu-l cumpără, nu are nevoie (Cel puţin deocamdată)! Ţara noastră rămâne doar cu redevenţa de 2%, cu impozitul pe cele câteva sute de salarii (700 în faza de producţie, după afirmaţia d-lui Timiş) şi cu participarea de 20% din acţiuni.

Şi atunci de ce să scoţi, în grabă, tot aurul din măruntaiele pământului? De ce să nu exploatezi lent şi curat, fără cianură?

“În urma acestei acţiuni criminale iniţiate de S.C. Gold Corp, rezerva strategică de aur a României, solvabilitatea noastră naţională, va deveni un vis…” (Eugen Cornea, topograf, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei “Alburnus Maior” din Roşia Montană)

 

Plaiurile Iancului se pregătesc să devină o gigantică “rezervaţie” de cianuri

Munţii Apuseni fac parte din sufletul românilor, sunt munţii lui Avram Iancu şi ai legendarei sale legiuni, sunt munţii lui Popa Balint şi ai lui Horea, Cloşca şi Crişan. Aici sunt îngropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reuşit să treacă de Roşia Montană. Aici sunt locurile în care dacii îşi extrăgeau aurul, locul de unde romanii au luat sute de tone de aur şi de argint şi de unde au mai extras încă până când au venit alţii, mai puternici.

Page 42: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Roşia Montană este cea mai veche localitate din România, atestată documentar de 1870 de ani, tăbliţele cerate descoperite aici datând din 6 februarie 131 după Hristos. Alburnus Maior (numele străvechi al Roşiei Montană) era în antichitate un important centru comercial. Aici existau pieţe şi mine de aur, se organizau licitaţii, era unul din nodurile economice importante ale Europei.

Povestea acestor locuri de o specifică frumuseţe este de fapt povestea aurului, căci după romani au venit alţi invadatori, atraşi de strălucirea bogăţiilor din Apuseni. Veşnic a existat un imperiu care a râvnit la toate acestea, veşnic s-a purtat o luptă.

Împăratul roman Traian a exploatat din Alburnus Maior 165 de tone de aur şi 1.500 de tone de argint, ducându-l la Roma. Imperiul Austro-Ungar a extras şi el 100 de tone. Bogăţia acestui loc pare infinită, pentru că noii stăpâni canadieni speră să scoată şi ei, în următorii 20 de ani, ceea ce a mai rămas. Dar acum aurul nu va mai fi scos din galerii, ci prin exploatări de suprafaţă. Iar la suprafaţă trăieşte istoria. Printre oameni…

În 10 ani urmează ca aici să nu mai fie nimic, decât un deşert de cianură de potasiu, un crater colosal care va lua locul satelor răspândite prin munţi. Zăcământul milenar de la Roşia Montană va dispărea şi, odată cu el, oraşul însuşi, bisericile, clădirile, animalele şi oamenii; munţii vor fi raşi, scobiţi.

Cea mai mare exploatare de aur de suprafaţă din Europa va fi aici. După accidentul de anul trecut, de la Baia Mare, când au fost deversate într-un râu apele cianurate ale unei exploatări aurifere, presa occidentală a scris că atunci s-a petrecut cea mai teribilă catastrofă ecologică europeană, după Cernobîl. Acum României i se cer despăgubiri de către Ungaria, în valoare de 105 milioane de dolari.

Ei bine, aflaţi că această exploatare de la Roşia Montană va fi de o sută de ori mai mare şi implicit, riscurile vor fi de o sută de ori mai mari. Sute de milioane de tone de minereu dislocat din munţi şi de sub satele nefericite ale moţilor vor fi depuse într-un imens lac amenajat în valea Cornei. Satul va fi mutat, cu istoria sa cu tot şi cu bisericile sale, pentru a face loc unei zone în care nu va putea locui nici o fiinţă. Această zonă a apocalipsei ecologice va fi otrăvită cu sute de tone de cianură, substanţă folosită în procesul de extragere a aurului. Bogăţia de pe urma căreia au trăit românii de mii de ani este pe cale de a deveni blestemul acestor locuri.

Se intenţionează extragerea a 200 de milioane de tone de minereu, circa 800 de grame de cianură fiind necesare pentru fiecare tonă. Aceasta înseamnă 200 de mii de tone de cianură lăsate libere în natură, în apă, în sol… Iar un gram de cianură omoară un bou!

Despre rezervele de aur rămase ne spune geologul Aurel Manta: “Este aur pentru 200 de ani de-aici înainte, dacă îl exploatăm cum se cuvine, aici mereu va fi aur… Nici Ceauşescu nu a îndrăznit să facă ce vor ăştia să facă. Ceauşescu a expropriat vreo 11 familii prin anii ’70 şi a distrus cetatea dacică şi multe case sunt făcute acum din pietrele perfect finisate ale meşterilor daci, dar nu a îndrăznit să meargă mai departe. Aici, aurul e sub oraş. Iei praf de pe drum şi praful ăla are aur care se poate extrage, separa. Înainte, se folosea mercurul. Acum se folosesc cianurile.”

Page 43: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 

O istorie ce se urmăreşte a fi umilită…

Patrulaterul aurului din Munţii Apuseni – tezaurul nostru naţional – e pe cale să intre în mâna unor aventurieri internaţionali care vor să-l sece dintr-o dată, lăsând în urmă un peisaj mutilat şi otrăvit de cianuri. Bisericile sunt pe cale să fie rase din temelii, fabuloasa istorie a locului va fi umilită, batjocorită, trasă încă o dată pe roată. Cu buzunarele niciodată sătule de bani, responsabilii de azi ai destinelor ţării uită că Patrulaterul aurului din Apuseni este, înainte de toate, un Patrulater al istoriei naţionale.

Acolo, la Albac, la Abrud, la Roşia şi Câmpeni, s-au scris două dintre cele mai importante momente ale identităţii noastre naţionale: răscoala lui Horea şi revoluţia lui Avram Iancu. Jertfa lor, plătită cu torturi fizice şi morale, i-a adus pe moţi şi pe ardeleni la masa istoriei, lăsând Apusenii în păstrarea întregului românesc.

Deşi primarul din Roşia Montană  a afirmat că, din punct de vedere arheologic, nu mai există nimic aici, avea să se dovedească că această afirmaţie era o minciună uriaşă, căci în aceste locuri de pe Dealul Carpeni, de sub stâncile vârfului Găuri, sunt zeci de ruine dacice şi romane, iar ceramica roşie a acestor ruine arde printre ierburile culcate de vânturi; adevăratele flăcări de pe comori sunt resturile de vase, de amfore, pe care noi le călcăm în picioare la fiecare pas, pentru că nu avem pe unde trece. Peisajul este terifiant: se văd resturile unei biserici paleocreştine abia explorate ce vor fi îngropate în steril, stupefacţia lasă loc unui urlet interior şi unei panici  care nu poate fi explicată.

Sufletul acestui loc al Dealului Carpenilor este copleşitor. Cum de aceste locuri nu sunt clasate arheologic, cum de vor fi acoperite de mizeria cianurilor fără măcar să fie dezgropate? Iarba şi copacii acoperă cât vezi cu ochii zidurile unor construcţii înghiţite de valurile istoriei. Ale istoriei noastre. Şi dacă sunt clasate, atunci cum să fie sacrificate? Şi dacă vor fi sacrificate, atunci ce a căutat ministrul culturii, domnul Teodorescu, aici, invitat de compania traficantului de droguri? Lumea e pe invers. Unde e Academia Română, unde sunt acele spirite veşnic treze, care ar trebui să se lege cu lanţuri de pietrele acestea măturate de vânturi, ale sanctuarului ciudat de lângă Tăul Găurilor, de pe dealul Hăbadului, de sub vârful Şchiolnei?

Drumul roman care lega Alburnus Maior (Roşia Montană), de Alburnus Minor (Abrud) e aici, trece pe lângă ceea ce pare a fi fost un uriaş sanctuar de formă semirotundă; o piatră de altar zace părăsită; zeci, sute de morminte ale unor timpuri milenare sunt răspândite în întreaga zonă. E mai mult, mult mai mult decât credem. Ni se arată apoi alte şi alte guri de mină străvechi, de mii de ani, în care încă şi astăzi se mai poate scormoni pe filoane, după aur.

Simţim probabil cu toţii o tristeţe teribilă, de cetăţean al unei republici călcată în picioare de proprii conducători, o ţară cu genunchii prăbuşiţi în cioburile trecutului său, incapabilă să se ridice, incapabilă să se apere, incapabilă să ridice capul din pământ.

Page 44: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Şi nu putem observa că, în loc să înălţăm un panteon al istoriei naţionale, o zonă de protecţie şi de rememorare spirituală din care să ne regenerăm puterile, ne vindem aurul şi trecutul pe cinci arginţi, nici aceia intraţi în visteria săracă a ţării noastre?

 

Corupţie şi clientelism politic

Proiectul de vânzare a aurului de la Roşia Montană a demarat, a fost aprobat şi se bucură de susţinerea guvernului actual, dar aprobările iniţiale au fost date de fostul guvern de ţărănişti. Se susţine că există sute de aprobări din partea tuturor instituţiilor statului, de la ministerele Industriei, Mediului, Culturii, Amenajării Teritoriului, de la alte agenţii guvernamentale pentru această criminală acţiune.

Fostul secretar de stat la Ministerul Mediului, Dumitraşcu, cel care a susţinut acordarea avizului de mediu în 1999 (când compania canadiană a solicitat acordul acestui minister), este astăzi directorul S.C. Gold Corporation Roşia Montană. Simplă coincidenţă?

Unul din membrii Consiliului de administraţie al companiei este deputat al partidului de guvernământ, iar prefectul de Alba, Ioan Rus, care a fost la început de partea oamenilor din Roşia Montană, acum acţionează contra, vorbind ca un angajat de facto al lui Frank Timiş.

Consilierii de la Roşia Montană, care s-au opus iniţial semnării Planului de Urbanism General sunt astăzi angajaţi ai aceluiaşi domn Timiş, după ce şi-au schimbat, “imparţiali”, opiniile, aprobând planul, deşi legea impune organizarea unui referendum al populaţiei pe această temă.

Vasile Frank Timiş, personajul de “prim-plan”

De loc din Maramureş, absolvent al unei şcoli profesionale de mecanici auto, propăşit, prin anii ’80, în Australia, Timiş se întoarce în 1995 în România. Aici obţine, aşa cum numai în ţara noastră se poate produce, contra unei sume modice, de 3 milioane de dolari, concesionarea exploatării aurifere de la Roşia Montană (cu un zăcământ estimat a avea o valoare de 3 miliarde de dolari)! Aceasta după ce plăteşte nota delegaţiei oficiale române în Canada, formată din secretarul de stat la Mine, prefectul de Alba, directorul de la Mine Deva (din 1997), care la întoarcere semnează contractul de asociere cu compania “Roşia Montană Eurogold Corporation”, special înfiinţată pentru această exploatare, ce-l avea ca preşedinte pe Timiş.

Timiş a mai contribuit (în 1998), printr-un specialist în drept minier canadian, la elaborarea proiectului care stă la baza Legii minelor!

Emite acţiuni ale “Roşia Montană Eurogold Corporation” pe pieţele bursiere internaţionale (la bursa din Toronto). Se ocupă apoi de crearea unui hăţiş de firme, firme acţionare la alte firme (precum firma “Deva Gold” S.A. asociată cu “Regia de Aur Deva”, pe lângă firma de faţadă canadiană  “Eurogold”) aşa încât asociaţii să fie greu de identificat şi de urmărit. Înfiinţează multe firme off-shore (firme care nu plătesc statului român impozite şi taxe, având sediul în “paradisurile fiscale”), firme canadiene, firme australiene, un hăţiş financiar foarte greu  de

Page 45: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

controlat de autorităţi, aproape imposibil de descifrat, constituit tocmai cu această intenţie. Totul este organizat astfel încât circuitul banilor să fie uşor de pierdut, aurul să iasă din ţară fără nici o problemă, iar vinovaţii să nu mai fie găsiţi niciodată.

 

Vasile Frank Timiş, personajul de “prim-plan”

În doi ani Vasile Frank Timiş obţine (sau, cel puţin, susţine că a obţinut) sute de aprobări – multe discutabile – de la Mediu, de la alte ministere, de la prefectură, de la primării, de la felurite comisii şi agenţii guvernamentale. El susţine o politică duplicitară, căci autorităţile neagă existenţa oricărui demers oficial. (Vezi comunicatul de presă al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, care precizează că: “1. Ministerul nu a dat nici un fel de acord pentru lucrările de investiţii la “Roşia Montană Gold Company”; 2. Până în prezent nu a fost depusă documentaţia tehnică, potrivit procedurilor legale, pentru obţinerea acordului de mediu necesar începerii activităţii industriale în zona Roşia Montană.”)

Acelaşi personaj promite investiţii de 400 de milioane de dolari, promite locuri de muncă şi răscumpărarea cinstită a proprietăţilor moţeşti, ademeneşte şi ameninţă cu exproprierea, organizează bizare sondaje de opinie pentru a dovedi că oamenii vor să-şi părăsească casele, angajează printre oamenii săi foşti demnitari ai statului român şi  îmbunătăţeşte relaţiile cu autorităţile regionale şi locale suficient de mult pentru ca oamenii să-l bănuiască de corupţie.

Timiş nu are banii necesari să susţină exploatarea aurului din zonă, lucru, de altfel, pe care îl şi recunoaşte. El joacă în acest moment o posibilă mare “cacealma”. Atu-ul lui este speranţa că, lăudând rezerva de aur din Apuseni, va obţine finanţări externe. Se bate cu pumnul în piept că firmele lui sunt cotate la bursa canadiană, că are negocieri avansate cu investitori, dar deocamdată, nici un dolar nu este cert. Ce se va petrece, însă, dacă ele nu vor fi suficiente? Probabil Timiş va renunţa la exploatare, îşi va strânge lucrurile şi va pleca de unde a venit, lăsând în urmă un dezastru ecologic şi uman. Sute de milioane de tone de cianură, mii de hectare de săpături abandonate, case, culturi, drumuri distruse. Cine va plăti pentru toate acestea?

Cititorii “B.I.Y.” trebuie să ştie că în realitate V.F. Timiş este un traficant de droguri: el  a fost condamnat de două ori în Australia pentru  deţinere de heroină, în 1994 şi 1997 (conform dezvăluirilor publicaţiei candiene Minews), cu numai trei ani înainte de a veni în România în calitate de “salvator al Apusenilor”.

El posedă doar 10% din acţiunile companiei canadiene “Eurogold”.

Site-ul firmei canadiene “Eurogold Corporation” - “Gabriel Resources” Ltd.: www.gabrielresources.com

Campanie publicitară otrăvită

Campania publicitară a “S.C. Gold Corporation Roşia Montană” este organizată de “Planning Alliance”. Modalităţile ei de acţiune:

Page 46: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

- publicitate (promoţională şi lobby) în marile cotidiene: România Liberă, Adevărul, Libertatea. Exemple: Petre Mihai Băcanu (directorul României Libere) afirmă: “În curând, mulţi vor regreta că nu s-au născut la Roşia Montană”, deoarece, “au venit banii!”; “Căsuţe dărăpănate, acoperite de sărăcie… preţul plătit pentru modernitate” – este vorba de casele vechi de 200 de ani, monumente de arhitectură, care vor dispărea sub exploziile dinamitelor etc.

Sunt pagini întregi de ziare în care este prezentat programul de strămutare a localnicilor. “Compania “S.C. Gold Corporation Roşia Montană” înţelege că oamenii sunt nerăbdători să se mute”- aşa încep anunţurile. În realitate, nimeni nu este nerăbdător să plece din Roşia Montană, nimeni nu vrea să plece, doar că unii sunt ameninţaţi şi obligaţi să plece. Din modul în care este construit mesajul publicitar rezultă clar că Timiş şi ai lui acoliţi încearcă o crasă manipulare a opiniei publice. În presă se dă impresia că toţi localnicii vor să se mute, că toţi trăiesc într-o mare fericire, că nu există nici o nemulţumire, nici un scandal acolo, şi că aceste probleme sunt simple invenţii ale unor ziarişti răuvoitori.

- campanie (promoţională şi lobby) la televiziunile locale (cu contribuţia televiziunii S.I.C.A., ramură locală a Pro TV din zonă);

- publicitate stradală, afişe tip: “Cianura de sodiu conţine compuşi netoxici, benefici pentru sol, cum sunt îngrăşămintele pe bază de amoniu”; “Organismul uman are cea mai mare capacitate de a metaboliza cianuri”!!;

Alte afirmaţii aberante ale responsabililor locali: “Degajarea acidului cianhidric în atmosferă va fi în cantitate mică şi nu va depăşi, deasupra “iazului”, valoarea din interiorul unei camere în care se fumează” (când se ştie că la Baia Mare, deasupra iazului cu cianuri, cad păsări moarte); “Cianura nu este mai toxică decât hipocloritul pe care-l folosesc gospodinele la spălatul rufelor”!! (afirmaţie a reprezentantului Inspectoratului de Mediu Alba).

Crimă ecologică

Dezavantajele principale ale exploatării la suprafaţă a aurului: aurul este amestecat cu metale cu grad ridicat de toxicitate, posibil chiar uraniu. Efectele: pe o rază de 70 de km., gazele se vor împrăştia cu iuţeală, poluarea va distruge aproape tot. Bolile se vor înmulţi, pomii nu vor mai da fructe, animalele vor avea de suferit. Adio turism montan şi agrar! Proiectul va otrăvi Apusenii. În 10-15 ani, nu va mai rămâne nimic. Se termină şi aurul şi se termină pentru totdeauna cu acest colţ paradisiac de ţară. Vom rămâne doar cu o mare zonă distrusă. Cum facem cu pădurea ţării, aşa facem şi cu aurul: ne vindem pe nimic.

“Proiectul de la Roşia Montană este cel mai neplăcut prejudiciu  ce se poate produce  mediului înconjurător”

Lavinia Andrei (inginer energetician), preşedinta organizaţiei ecologiste “Terra Mileniul III”: “Exploatarea sălbatică ce se preconizează la Roşia Montană, strămutând sute de case şi aruncând în aer munţii şi istoria, este un exemplu de nedurabilitate totală. Este cel mai neplăcut prejudiciu ce se poate aduce mediului înconjurător. Din punct de vedere economic, a fost demonstrat, în toată istoria economiei mondiale, că un profit maxim într-un timp scurt nu este totodată un fenomen durabil.

Page 47: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Hai să le oferim moţilor o şansă durabilă! Să îngrijească o pensiune turistică sau să amenajeze propria casă pentru turism, să vândă tricotaje, ţesături şi obiecte din lemn, să vândă plante medicinale, fructe de pădure şi ciuperci culese de pe munte. Nu se vor îmbogăţi, dar nu cumva vor pierde mai mult dacă acceptă iluzoriile promisiuni ale companiei miniere?

Mă doare sufletul când mă gândesc la Roşia Montană, la timpurile ce o aşteaptă. Şi-a putut cineva închipui, în urma accidentului de la Baia Mare, tocmai oamenii de la Brăila vor fi afectaţi de cianură? N-ar fi crezut nimeni în acele momente. Iar astăzi firma australiană se ascunde ca “mortul în păpuşoi” şi ameninţarea plăţii a peste 100 de milioane de dolari despăgubire pentru Ungaria planează asupra statului român.

Şi mai e ceva grav: în S.U.A., dacă cineva vine să-ţi taie pomul din faţa casei, vecinii anunţă imediat Poliţia şi-l opresc pe tăietor din acţiunea sa, până la lămurirea incidentului. În România, totul este un strigăt în pustiu. Oamenii din Roşia Montană strigă, strigă şi nu ştiu de ce să se agaţe, la cine să apeleze, ce să facă. Au pierdut complet încrederea în instituţiile statului. Mai degrabă îşi pun nădejdea în Posibila intervenţie internaţională a Ungariei, o ţară vizată direct de efectele nocive ale cianurilor  ce ar putea fi folosite la Roşia Montană.

Legile europene ar trebui să fie valabile şi în România

D-na Francoise Heidebroek, economistă din Belgia, lucrează în Bucureşti, în cadrul unor proiecte ale Băncii Europene de Investiţii. A călătorit mult în lume, a văzut multe locuri frumoase, dar în cele din urmă s-a oprit în satul Bucium-Poieni din Munţii Apuseni, pentru că i s-a părut un “muzeu viu fără egal”. Şi-a cumpărat o casă aici, alături de alţi patru concetăţeni. “Aici se poate face un altfel de turism”, spune belgianca, “salvarea oamenilor este turismul rural”. “Îmi petrec aici fiecare sfârşit de săptămână, fiecare vacanţă. Eu sunt europeană şi ştiu că noi occidentalii n-am respectat peisajele, ci le-am stricat. De aceea în ceasul al 12-lea, U.E. a dat deja legi stricte privind protecţia mediului, care ar trebui să fie valabile şi în România. Proiectul Eurogold, pe bază de cianuri, la o scară atât de mare, nu a fost şi nu va fi acceptat niciodată în Europa. Acceptând această investiţie, statul român pierde foarte mult, pe lângă daunele provocate de cianuri oamenilor şi animalelor. Calculele companiei sunt doar financiare şi nu trebuie să fii mare economist, ci doar un om de bun-simţ, ca să-ţi dai seama că, pe termen lung, România pierde extraordinar. Dacă se ţine cont de costurile indirecte, proiectul nu poate fi viabil. Adevăratul preţ al acestuia va fi o tragedie pentru Ţara Moţilor şi pentru România. Guvernul doreşte să ne convingă că totul va trebui sacrificat pentru acest proiect de ‘interes naţional’, însă eu spun că adevăratul interes al României este de a-l opri. Sunt sigură că, într-un viitor nu prea îndepărtat, acţiunea companiei canadiene va fi catalogată drept genocid. De câte incidente de tipul celui petrecut în Baia Mare este nevoie ca să se priceapă acest lucru?

Sursa : dezvaluiri.go.ro

http://2blackjack1.wordpress.com/romania/rosia-montana/

Investiţia de la Roşia Montană generează 6.000 de locuri de muncă

Page 48: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Directorul general al “Roşia Montană Gold Corporation” (RMGC), Dragoş Tănase s-a aflat, vineri, la Alba Iulia, pentru a face publice planurile RMGC pentru anul în curs. Potrivit declaraţiilor acestuia, în următoarele luni se va finaliza procesul de obţinere a vizelor, singurul inconvenient care a stat până în prezent în faţa concretizării proiectului minier ce prevede [...]

http://alba24.ro/tag/investitii/page/5

Despre noi Ştirea ta pe Alba24 VIDEO Alba24.ro Program TV Stai conectat

vineri, 18 februarie, 2011 | Publicat de Flavia Nicolae

Investiţia de la Roşia Montană generează 6.000 de locuri de muncă

Directorul general al “Roşia Montană Gold Corporation” (RMGC), Dragoş Tănase s-a aflat, vineri, la Alba Iulia, pentru a face publice planurile RMGC pentru anul în curs. Potrivit declaraţiilor acestuia, în următoarele luni se va finaliza procesul de obţinere a vizelor, singurul inconvenient care a stat până în prezent în faţa concretizării proiectului minier ce prevede beneficii totale de aproximativ 4 miliarde de dolari pentru economia României.

Printre proiectele ce necesită o realizare imediată se numără conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural, iar, în acest sens, directorul RMGC a anunţat începerea lucrărilor de reabilitare a două clădiri importante din Roşia Montană. “Vom demara lucrările la clădirea Primăriei şi a şcolii vechi, pentru că este necesar ca patrimoniul cultural al oraşului să fie pus în valoare. De asemenea, alte 50 de case din zonă vor fi reabilitate şi vom începe lucrările

Cauta in sit

Page 49: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

arheologice în vederea redeschiderii galeriilor romane, respectiv Cătălina-Monuleşti”, a explicat Dragoş Tănase. În prezent, galeriile romane se află într-un stadiu pronunţat de degradare, iar, potrivit declaraţiilor conducerii RMGC, este nevoie de investiţii masive în infrastructură şi pentru conservarea patrimoniului.

Un alt proiect ce urmează să fie demarat anul acesta se referă la restaurarea Centrului Istoric Roşia Montană (pensiuni, cafenele, restaurante, tradiţii locale, zone de recreere) şi a tuturor zonelor protejate şi bunurilor de patrimoniu cultural spre beneficiu public – ce vor creşte acest buget, dar şi reînceperea lucrărilor de proiectare tehnică de detaliu, pentru implementarea proiectului minier.

Directorul general RMGC a explicat faptul că, prin aceste investiţii, se vor crea aproximativ 6.000 de locuri de muncă directe şi indirecte pentru oamenii din comunitatea Roşia Montană. “Doar în ultimul an, am reuşit să angajăm 200 de oameni şi am creat câteva sute de locuri de muncă indirecte. Angajările vor continua în momentul începerii celorlalte proiecte”, a declarat Dragoş Tănase.

Acesta a spus că în momentul de faţă nu există nici un motiv care să ducă la tergiversarea emiterii autorizaţiilor. “Studiul de impact asupra mediului respectă toate legile româneşti şi europene, ne aflăm în faza de evaluare a acestui studiu de impact, răspundem la toate întrebările care ne sunt adresate, iar, în ceea ce priveşte celelate avize, noi considerăm că respectăm toate legile în vigoare. De altfel, anul trecut, lucrul acesta a fost dovedit chiar în instanţă, ONG-urile ne-au atacat, dar am reuşit să câştigăm toate procesele, ceea ce dovedeşte că este un proiect bine construit, de aceea nu lucrăm cu scenariul că nu o să primim avizele”, a precizat Dragoş Tănase.

URL scurt: http://alba24.ro/?p=15833

Publicat de Flavia Nicolae pe 18 Feb 2011. Publicat in ECONOMIE, EVENIMENT. Poti urmari orice raspuns la acest articol prin RSS 2.0. http://alba24.ro/investitia-de-la-rosia-montana-generaza-6-000-de-locuri-de-munca-15833.html

Huffington Post UK:

Page 50: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Blocarea proiectului Roşia Montană, cea mai încurajatoare veste privind sistemul judiciar din România

Acasă » Actualitate

Compania minieră canadiană ''Gabriel Resources'' nu a reuşit ''să cumpere'' sistemul judiciar din România, care a blocat-o refuzându-i autorizaţia de planificare. Aceasta este cea mai încurajatoare veste cu privire la sistemul juridic din România din ultimii 20 de ani, este de părere Rupert Wolfe-Murray, semnatarul articolului publicat luni pe blogul website-ului Huffington Post UK, relatează Agerpres.

Corupţia, sărăcia, câinii vagabonzi, orfelinatele - acestea sunt impresiile pe care cei mai mulţi oameni le au despre România, o ţară est-europeană de 19 de milioane de locuitori, stat membru al UE din 2007, notează autorul menţionat. Cei care cunosc ţara mai bine apreciază oamenii prietenoşi, dar sunt exasperaţi de corupţia din sectorul public vast. Chiar şi sectorul caritabil redus al României a fost corupt de o populaţie care a învăţat că cel mai rapid mod de a realiza lucrurile este de a mitui oficiali prost plătiţi. Investitori lipsiţi de scrupule au acum ocazia să facă ce îşi doresc în România, subliniază Wolfe-Murray.

Cu un astfel de cadru nepromiţător este şocant să vezi că o asociaţie de locuitori din satul transilvănean Roşia Montană - Asociaţia Rezidenţilor care a organizat campania ''Salvaţi Roşia Montană'' - a reuşit să blocheze o mină de aur în valoare de mai multe miliarde de dolari, un proiect care va distruge trei sate şi va crea cel mai mare lac de cianură din Europa. Protestatarii spun că apele subterane din întreaga regiune vor fi contaminate, iar în cazul în care barajul de cianură se va rupe va otrăvi Dunărea şi Marea Neagră.

Ceea ce este remarcabil privind victoria asociaţiei locale este faptul că ''Gabriel Resources'' a investit sute de milioane de euro într-o campanie de marketing naţional, care promite mii de locuri de muncă şi miliarde de euro în taxe (o promisiune contestată de oponenţi). Potrivit autorului articolului, compania canadiană beneficiază de sprijin indulgent din partea consiliului local şi judeţean, a preşedintelui ţării Traian Băsescu şi a majorităţii media naţionale. Dar ea nu a

Page 51: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

reuşit să cumpere sistemul juridic, care a blocat-o, iar aceasta este cea mai încurajatoare veste cu privire la sistemul judiciar din România din ultimii 20 de ani.

Cum a fost posibil ca o mână de fermieri şi voluntari, care operează pe baza unui buget foarte mic, fără acces la mass-media naţionale, să poată bloca una dintre cele mai mari investiţii din România? Rupert Wolfe-Murray s-a dus în satul de munte îndepărtat Roşia Montană, situat în Munţii Apuseni din vestul României, pentru a afla răspunsul.

Asociaţia Rezidenţilor care a provocat o atât de mare de durere de cap companiei miniere canadiene se numeşte Alburnus Maior. A fost înfiinţată de Eugen David, un fermier local din Roşia Montană. David i-a spus autorului articolului cum a reuşit blocarea, împreună cu aproximativ 50 de săteni, care au refuzat toţi să-şi vândă proprietăţile companiei miniere ce a demolat trei sate şi patru munţi (dintre care unul conţine mai mulţi kilometri de galerii miniere antice romane). Acest refuz de a vinde a fost un ghimpe în coasta companiei miniere, deoarece a început să cumpere proprietăţi locale cu peste 10 ani în urmă.

David a afirmat că "cea mai bună armă a noastră a fost de a contesta proiectul de exploatare a aurului în instanţa de judecată" - o abordare care este mult mai eficientă decât protestele zgomotoase obişnuite în stradă (sau online). În luna aprilie a acestui an a obţinut decizia definitivă la Curtea de Apel Alba Iulia, care a declarat planul de "urbanism" al companiei (baza pentru toate autorizaţiile ulterioare) nul şi neavenit. Această decizie a fost confirmată de ministrul român al mediului, Rovana Plumb, fost parlamentar european, care a semnat petiţia anti-cianură în minerit în Parlamentul European.

Dar compania minieră refuză să recunoască înfrângerea. Este ca la supermarketurile din Marea Britanie care ''filează'' consiliile locale până când sunt aleşi consilieri îngăduitori. După ce a fost învinsă în instanţa de judecata la începutul acestui an, compania le-a spus investitorilor de acasă că totul este bine, că această hotărâre devastatoare a instanţei este, de fapt, lipsită de relevanţă, iar ea este pe punctul de a obţine toate autorizaţiile de care are nevoie. Deoarece povestea este complexă (o mare parte din contractul iniţial este clasificat ca secret de stat) şi se derulează din 1995, mass-media nu sunt interesate de investigarea ei în mod corespunzător, în opinia semnatarului articolului. Drept urmare, compania minieră poate monopoliza media cu varianta sa a adevărului.

Sectorul de voluntariat din România începe să-şi găsească vocea. Asociaţia "Salvaţi Roşia Montană" are doar 60 de membri, toţi rezidenţi în satul ameninţat, dar are peste 50.000 de fani pe Facebook şi susţine că o majoritate a românilor o sprijină. La fel ca majoritatea organizaţiilor de caritate din Romania, nu are acces la design profesionist, servicii de PR şi de comunicare - până în acest an când agenţia ''Papaya Advertising'' cu sediul la Bucureşti a produs un clip de campanie pro-bono strălucit, care foloseşte un concept inspirat de Holocaust (şi o actriţă de origine evreiască care a interpretat-o pe Maria în filmul lui Mel Gibson ''Patimile lui Hristos'', Maia Morgenstern) pentru a se opune proiectului minier.

Accesări: 3335Publicat Luni, 16 iulie 2012

Page 52: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

http://www.cotidianul.ro/blocarea-proiectului-rosia-montana-cea-mai-incurajatoare-veste-privind-sistemul-judiciar-din-romania-188680/

REALITATEA.NETACTUALAUR PENTRU ROMANIA

Proiectul de la Roşia Montană va atrage şi alte investiţii

PUBLICATSâmbătă, 12 Noiembrie 2011 20:40 ACTUALIZATSâmbătă, 12 Noiembrie 2011 09:54 SURSAREALITATEA.NET COMENTEAZĂ Investitiile serioase duc la dezvoltarea economica „pe orizontala”, adica atrag dupa sine alte investitii din domenii conexe. Astfel, de pe urma unui proiect se creeaza mai multe locuri de munca. Asemenea „efecte de multiplicare” au investiti precum Dacia si Ford în Romania si la fel se va întimpla si cu

proiectul minier de la Rosia Montana, arata jurnalistii de la Monitorul de Alba, pe 2 noiembrie. 0 0 ARTICOL GALERIE FOTO 20 COMENTARII Citeşte totul despre:locuri de muncă, Renault, RMGC, Roşia Montana, Roşia Montană Gold Corporation, şomaj

Page 53: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Roşia Montană va produce noi locuri de muncă, dar ecologiştii spun că nu merită sacrificat mediul pentru aceste avantaje economice

Odata cu începerea si dezvoltarea unei investitii se dezvolta întreaga zona - apar furnizori de servicii si colaboratori - este asa-numita dezvoltare „pe orizontata”. Apar si locurile de munca „indirecte”, care de multe ori depasesc ca numar locurile de munca create implicit de investitie. Astfel, cu cit o afacere produce mai multe efecte prin afaceri conexe, furnizori si parteneri, cu atit se va considera mai mare efectul ei de multiplicare.

Sursa citata prezinta exemplul fabricii Dacia de la Mioveni, care face parte din grupul francez Renault si are aproximativ 17.000 de angajati în Rominia. De pe urma prezentei francezilor în Rominia a luat însa nastere o întreaga retea de furnizori si alte companii care, însumate, depasesc 800 de companii, ajungindu-se la peste 120.000 de angajati. Astfel, fara cei 17.000 de angajati ai Renault n-ar avea de lucru nici ceilalti peste 100.000 de romini. Efectele benefice sunt duble: statul cistiga bani din taxe si impozite, iar de salariile acestor angajati beneficiaza familiile lor.

Acelasi mecanism se poate vedea la investitia Ford de la Craiova, ale carei efecte secundare abia încep sa se vada si se vor resimti în perioada urmatoare pe o zona larga de dezvoltare, care depaseste granitele judetului. Ford preconizeaza ca va angaja aproximativ 4.500 de oameni în primavara anului viitor, cifra totala urmind sa fie de 6.000 de locuri de munca direct create la Craiova. Acestora li se adauga locurile de munca din re?eaua de furnizori, care începe acum sa prinda contur.

Page 54: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

De exemplu, în luna octombrie la Caracal s-a deschis o fabrica a unui furnizor Ford unde vor lucra 400 de oameni. Pe termen lung, Ford preconizeaza ca fiecare loc de munca din uzinele de la Craiova va mai crea înca cinci în alte companii si astfel de la cele 6.000 de locuri de munca ini?ial men?ionate se ajunge la 30.000, numai în Romania.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/proiectul-de-la-rosia-montana-va-atrage-si-alte-investitii_886142.html#ixzz2BMZK02zj

http://www.realitatea.net/proiectul-de-la-rosia-montana-va-atrage-si-alte-investitii_886142.html

REALITATEA.NETACTUALAUR PENTRU ROMANIA

De ce ar trebui făcute investiţii în proiectul Roşia Montană

PUBLICATVineri, 7 Octombrie 2011 08:48 ACTUALIZATLuni, 10 Octombrie 2011 15:21 SURSAinvestiti.nu COMENTEAZĂ Există argumente "pro" datorită cărora merită să fie făcute investiţii în proiectul Roşia Montană. Iată, câteva puncte sigure pentru care merită ca România, dar şi străinii, să investească în proiect, potrivit

investitii.nu din 4 octombrie 2011. 0 0 ARTICOL GALERIE FOTO 70 COMENTARII Citeşte totul despre:investiţii, mediu, minerit, proiect, Roşia Montana, turism

Page 55: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Roşia Montană, o zonă cu un potenţial turistic bine dezvoltat / FOTO: ziatulnatiumra.ro

1. Mediu. Se ştie faptul că orice proiect de exploatare poate dăuna, mai mult sau mai puţin, mediului. Însă, în ceea ce priveşte proiectul minier Roşia Montană, în planul acestuia este luată în calcul şi investiţia necesară pentru a se putea ameliora, aproape total, efectele asupra tot ceea ce înseamnă păduri, peisaje şi sol.

2. Turismul. Pentru ca Roşia Montană este o zonă cu un potenţial turistic bine dezvoltat, va fi alocată o parte din investiţii dezvoltării şi, ulterior, promovării turismului în această zona.

3. Minerit responsabil şi turism, simultan. Tot în urma investiţiilor necesare, nu încape îndoială că Roşia Montană va beneficia de implementarea mineritului modern, simultan cu dezvoltarea laturii turistice a acestei zone.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/de-ce-ar-trebui-facute-investitii-in-proiectul-rosia-montana_876985.html#ixzz2BMZjj89v

http://www.realitatea.net/de-ce-ar-trebui-facute-investitii-in-proiectul-rosia-montana_876985.html

Korodi a cerut audit judiciar pentru Rosia Montana

   

Page 56: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Foto: ArhivaMinisterul Mediului asteapta rezultatele unui audit judiciar privind eventuala oprire a analizei proiectului minier de la Rosia Montana in urma deciziei definitive a Curtii de Apel Alba Iulia prin care planurile de urbanism pe care se bazeaza documentatia proiectului au fost declarate nule.

Auditul a fost cerut de ministrul demis al Mediului, Korodi Attila, la cateva zile dupa instalarea sa in functie.

"Am cerut acest audit, aceasta analiza, insa rezultatele ei inca nu ne-au parvenit. Asteptam ca ele sa soseasca in urmatoarele zile", a declarat, miercuri dimineata, pentru MEDIAFAX, ministrul demis Korodi.

Ministrul demis al Mediului a mai spus ca a cerut verificarea eventualelor consecinte ale deciziei judecatoresti asupra procesului de evaluare a proiectului aceleiasi firme de avocatura cu care Ministerul a colaborat in ultimii ani.

"Inca de cand am preluat mandatul am fost intrebat daca decizia judecatoreasca de la Alba Iulia impune oprirea proiectului minier. O asemenea decizie nu poate fi luata fara consultarea specialistilor juristi, astfel ca am cerut atat Directiei juridice din minister cat si, prin intermediul acesteia, casei de avocatura cu care ministerul lucreaza de mai multi ani, sa imi spuna ce trebuie facut din punct de vedere juridic in situatia generata de respectiva decizie judecatoreasca defintiva", a declarat, miercuri dimineata, pentru MEDIAFAX, ministrul demis al Mediului, Korodi Attila.

Korodi a mai precizat ca l-a anuntat de acest demers chiar si pe seful statului, la consultarile cu acesta din seara de vineri, dupa ce Cabinetul a fost demis de Parlament in urma adoptarii motiunii de cenzura impotriva Guvernului Ungureanu. Korodi a reprezentat UDMR la aceste consultari, alaturi de presedintele formatiunii, Kelemen Hunor.

"I-am spus despre acest lucru si sefului statului. L-am anuntat inca de vineri ca 95 la suta evaluarea impactului proiectului asupra mediului ar trebui oprita si ca asteptam confirmarea acestei situatii juridice de la specialisti", a mai declarat Korodi.

Korodi Attila se afla in plin proces cu investitorul de la Rosia Montana dupa ce, in 2008, in precedentul sau mandat ministerial, tot in urma unei hotarari judecatoresti prin care certificatul de urbanism al

Page 57: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

proiectului a fost anulat, a decis oprirea procesului de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului.

Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil, in 5 aprilie, in urma unei reclamatii depusa de trei organizatii non-guvernamentale, decizia din 2009 a Consiliului Local Rosia Montana prin care a fost validata procedura de vot privind Planul de Urbanism General (PUG) si Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Zona de Dezvoltare Industriala Rosia Montana Gold Corporation.

La acel moment, Gabriel Resources, actionarul majoritar al Rosia Montana Gold Corporation, sustinea ca hotararea Curtii de Apel Alba Iulia nu afecteaza deciziile Consiliului Local Rosia Montana privind adoptarea planurilor de urbanism, ci doar procedura de vot, iar procesul de avizare a proiectului continua.

"Decizia Curtii de Apel Alba Iulia nu se aplica in privinta deciziilor din 2002 ale Consiliului Local Rosia Montana de a adopta documentatia PUG si PUZ, despre care stim ca sunt inca valide si legale (...) Compania confirma ca toate procedurile existente de avizare, care sunt foarte avansate, vor continua in acord cu prevederile legale. In plus, noul proiect de documentatie de urbanism pentru proiect este intr-un stagiu avansat (...) si va rezulta in emiterea unui noi PUZ. Comunitatile locale afectate de proiect au initiat de asemenea procedurile pentru un nou PUG ", preciza un comunicat al companiei.

In 18 aprilie, RMGC anunta ca Tribunalul Cluj a respins o noua actiune a unor organizatii neguvernamentale care cereau anularea certificatului de urbanism pentru proiectul Rosia Montana, compania apreciind ca in aceste conditii documentul este "in vigoare si perfect aplicabil".

"Tribunalul Cluj a validat ieri (marti, 17 aprilie - n.r.), din nou, Certificatul de Urbanism 87 din 2010, respingand actiunea unor ONG-uri care se opun prin orice mijloace crearii de locuri de munca, intr-o zona in care peste 80 la suta dintre locuitori nu au un loc de munca stabil", afirmau reprezentantii companiei miniere, intr-un comunicat de miercuri.

Potrivit RMGC, cererea de anulare a certificatului de urbanism pentru mina din Apuseni fusese formulata de Asociatia Aurarilor Alburnus Maior si Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Compania amintea ca, in decembrie anul trecut, Tribunalul Bucuresti a respins o actiune similara formulata de Greenpeace si Centrul de Resurse Juridice, iar in mai 2011 Curtea de Apel Bucuresti a respins definitiv si irevocabil o cerere de suspendare a aceluiasi document.

"Astfel, Certificatul de Urbanism 87 din 2010 este in vigoare si perfect aplicabil", scriau reprezentantii RMGC.

Decizia pronuntata de Tribunalul Cluj nu era defintiva, putand fi atacata cu recurs. Miercuri, 02 Mai 2012, ora 17:22

Sursa: MEDIAFAX

http://www.ziare.com/attila-korodi/ministrul-mediului/korodi-a-cerut-audit-judiciar-pentru-rosia-montana-1164908

Autoritatile locale au blocat din interes investitiile si turismul la Rosia Montana?

Page 58: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Foto: ArhivaAutoritatile locale de la Rosia Montana sunt acuzate ca au blocat orice investitie si au saracit zona pentru ca proiectul Gold Corporation sa fie considerat singura modalitate de redresare economica.

Astfel, nu doar investitiile in zona sunt impiedicate de mai bine de sapte ani, ci si dezvoltarea agroturismului, scrie Evenimentul Zilei.

Autoritatile locale refuza sa elibereze certificate de urbanism si autorizatii de constructie pe motiv ca, inca din 2002, prin Planul Urbanistic Zonal, zona a fost declarata una exclusiv miniera. Asa se face ca orice alte investitii (pensiuni agroturistice ori ferme de animale) devin incompatibile cu statutul zonei.

Potrivit ONG-urilor care se impotrivesc proiectului minier, investitorii au fost alungati cu buna stiinta pentru ca zona sa saraceasca din ce in ce mai mult, astfel incat eventualele locuri de munca create de RMGC sa para o mana cereasca pentru localnici.

Reprezentantii acestor organizatii sustin ca, daca activitatea economica din zona Rosia Montana ar fi fost lasata sa se dezvolte, pana in prezent numarul celor care si-ar fi gasit un loc de munca ar fi fost cu mult mai mare decat cifra vehiculata la capitolul angajari de compania canadiana.

Opinia este impartasita si de catre deputatul PD-L Valeriu Tabara, care se declara impotriva proiectului minier si care considera ca in zona Muntilor Apuseni s-ar putea crea sute de locuri de munca prin dezvoltarea agroturismului si a altor activitati economice.

"Aceasta problema se va rezolva prin proiecte multiple, prin dezvoltarea unor statiuni, cum e cea de la Arieseni, sau dezvoltarea zonei de la Muntele Gaina. O alta problema e infrastructura. Daca aceasta va fi dezvoltata, vor fi resurse care sa fie puse in valoare, produse naturale sau semiindustriale, care pot duce la dezvoltarea intregii zone si la rezolvarea problemelor financiare cu care se confrunta locuitorii Apusenilor", spune Tabara, citat de EVZ. Luni, 08 Februarie 2010, ora 11:22Sursa: Ziare.comArticol citit de 2147 orihttp://www.ziare.com/stiri/ancheta/autoritatile-locale-au-blocat-din-interes-investitiile-si-turismul-la-rosia-montana-993571

Page 59: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Kelemen: Comunitatea de la Rosia Montana moare. Contractul trebuie renegociat

Presedintele UDMR, ministrul Culturii Kelemen Hunor, a declarat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca situatia de la Rosia Montana e una dezastruoasa, in conditiile in care comunitatea de acolo "moare" din cauza lipsei mijloacelor de trai.

Ministrul Culturii s-a aratat de parere ca statul trebuie sa faca ceva pentru oamenii de acolo, fie prin pornirea exploatarii daca se respecta conditiile de mediu, dar cu renegocierea contractului, fie prin gasirea unor solutii alternative.

Kelemen, despre facultatea maghiara si acuzatiile de segregare sau santaj - Interviu Ziare.com (I)

"Eu nu vorbesc despre viitor, cum ar fi, daca ar fi... Eu spun in felul urmator - sunt cateva chestiuni care ar trebui repetate, altfel se uita. Primul lucru - orice stat, daca considera ca resursele naturale trebuie exploatate, trebuie sa stabileasca niste conditii. Statul roman a dat o licenta pentru o companie, in anii '90 si apoi a stat 12-13 ani si nu a lasat ca aceasta licenta sa fie pusa in aplicare. Nici investitorul banuiesc ca nu a facut toate temele, dar peste tot in lume o astfel de situatie e intolerabila, indiferent din cauza cui s-a intamplat, sa tii un investitor peste un deceniu, astazi sa spui 'da', maine sa spui 'ba'. Statul trebuie sa renegocieze contractul, din punctul meu personal - nu vorbesc in numele Guvernului sau Coalitiei, in asa fel incat beneficiile pentru statul roman sa fie mai mari.

Daca nu doreste acest lucru, sa vina cu o alternativa si cu resursele si investitiile, pentru ca nu poti sa lasi o comunitate (cea de la Rosia Montana-n.red.) sa moara si sa se distruga. Eu am fost, am vazut la fata locului care sunt problemele - realitatea de acolo e tragica, din punctul de vedere al mediului, dupa o exploatare lunga si iresponsabila din partea comunistilor", a spus Kelemen, pentru Ziare.com.

Situatia patrimoniului, dezastru, dar putem pastra 80-85%

Ministrul a vorbit si despre patrimoniul cultural de la Rosia Montana, aratand ca "galeriile romane si cladirile se prabusesc", dar ca, prin pornirea exploatarii, 80-85% din acestea pot fi salvate.

"Si din punctul de vedere al patrimoniului cultural national e un dezastru - asta e situatia in acest moment. Putem sta, sa nu facem nimic, sa vedem cum se prabusesc peste noi galeriile romane sau cladirile si cum dispare o comunitate, cum ramane acolo o rana uriasa, cu toata poluarea care exista, sau putem cauta solutii alternative sau solutii in minerit.

Noi cand am facut analiza la nivelul Ministerului Culturii, in Comisia Nationala de Arheologie, in celelalte structuri, am stabilit niste norme, asa cum prevede legea si am mers pe varianta de a pastra cat de mult se poate pastra din patrimoniul cultural national, indiferent ca e vorba de patrimoniul construit sau patrimoniul arheologic. Eu spun ca se pastreaza 80-85% din patrimoniu, daca se respecta toate conditiile impuse de catre Comisia Nationala de Arheologie si Ministerul Culturii", a mai afirmat Kelemen.

Ministrul Culturii a adaugat si ca statul are obligatia de a decide ce face cu resursele sale minerale, insa trebuie sa aiba grija de comunitatea de la Rosia Montana.

Page 60: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

"Noi am dat descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Calnic, nu si pentru Orlea, acolo mai sunt faze care trebuie duse mai departe.

Pe partea de mediu nu ma pronunt, ca nu stiu. Acolo am inteles, ca in continuare se analizeaza dosarul in Comisia de Analiza Tehnica si ca parametri ceruti de la investitor sunt sub parametri ceruti de la Uniunea Europeana in ce priveste continutul de cianura din iazul de decantare.

Indiferent de ce raspuns veti primi de la Mediu, statul roman are niste obligatii si niste drepturi - obligatia de a asigura un trai decent si pentru acea comunitate si dreptul de a decide ce vrea sa faca cu resursele minerale", a conchis Kelemen.

http://www.ziare.com/kelemen-hunor/udmr/kelemen-comunitatea-de-la-rosia-montana-moare-contractul-trebuie-renegociat-1162304

EXCLUSIV - Diferenţele dintre proiectele de la Roşia Montană şi Roşia Poieni

Publicat

acum 7 luni de Iosif Buble

publicat înRoşia Montană Gold Corporation Proiectul Roşia Montană proiectul Roşia Poieni

O analiza comparata a celor doua proiecte miniere este utila. Iata de ce pesurse.ro vă arată pe scurt care ar fi diferenţele dintre cele două proiecte miniere.

Cupru MinRosia Montana

Actionari:· Potrivit datelor de pe pagina proprie de

internet, Bayfront Capital Partners este un butic de investitii fondat in 2009 si detinut de cinci investitori, care se ocupa cu servicii de corporate finance si consultanta in fuziuni si achizitii.

In spatele proiectului minier de la Rosia Montana sta gigantul Newmont, al doilea producator mondial de aur.

Din proiectia financiara si de operare pentru anul 2012, de pe site-ul lui Newmont, rezulta ca nivelul investitiilor intr-un singur an se va situa undeva in jur de 4 – 4,3 mld. de dolari pentru

Page 61: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

· Tot pe site-ul firmei se precizeaza faptul ca aceasta acorda finantari pentru achizitii, de obicei in limita a cinci milioane de euro, si in special sub forma plasamentelor private (oferte care se adreseaza unui numar mic de investitori, acestia fiind de regula persoane foarte instarite).

Compania Roman Copper Corp, o companie din Toronto (Canada), a fost infiintata in noiembrie 2011 de catre "buticul" de investitii Bayfront Capital Partners din aceeasi localitate.

Roman Copper are un profit de un milion de dolari canadieni, datorii de un milion de dolari canadieni si afaceri de 4 milioane de dolari canadieni. Cam putin pentru o investitie de 200,7 mil. de euro in Romania.

exploatatiile sale miniere din America de Nord, America de Sud, Asia/Pacific si Africa.

Aceste investitii iau in calcul estimarile de cheltuieli de capital pe proiecte avansate, cheltuieli de cercetare si dezvoltare, precum si potentialul de dezvoltare, de crestere si explorare a proiectelor companiei.

Investitii Conform declaratiilor lui Sorin Gaman,

director in cadrul Ministerului Economiei, la Cupru Min “doar investiţiile curente pentru functionare sunt de 60 de milioane de euro, bani pe care statul nu-i are”. La acestea se mai adauga 90 milioane de euro investitii necesare de mediu.

Deci, pentru investitii sunt necesare 150 de milioane, care vin peste cele 200 mil. euro achitate pentru pachetul de actiuni.

In contractul de privatizare nu exista nicio conditie privind dezvoltarea Cupru Min.

La Rosia Montana investitorul a cheltuit deja aproape 500 de mil. de euro bani care au ajuns in economia Romaniei.

· Planul de afaceri al proiectului minier de la Rosia Montana prevede beneficii totalede peste4 miliarde de dolari pentru economia Romaniei (sumă calculată la preţul de 900 dolari/uncie de aur şi 12,50 dolari/uncie de argint).

· Dintre acestia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat, prin dividende, redevente precum si alte taxe si impozite achitate direct catre bugetul statului, local, regional si national.

· Restul de 2.4 miliarde USD reprezinta bani cheltuiti in Romania pentru

Page 62: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

resurse umane, constructii, energie electrica, materiale, transport, reactivi, piese de schimb si altele.

· Aceste sume reprezinta o investitie directa in economia Romaniei si vor ajunge la forta de munca, antreprenoriisi companiile romanesti ce vor furniza produse si servicii pentru RMGC, in faza de constructie si cea de operare.

Locuri de munca· In present, Cupru Min are 480 de

angajati si se extrag 400 de tone de cupru pe luna. Vorbim despre o mina aflata in operare.

La Rosia Montana, fara sa existe o mina aflata in faza de operare, vorbim astazi deja despre aproape 700 de locuri de munca directe, dintre care 484 de locuri de munca la RMGC si alte 210 locuri de munca la alti operatori, furnizori.

In faza de operare – 881 de locuri de munca directe si total directe +indirecte – 3.600 de locuri de munca.

· In faza de constructie a minei va exista un varf de peste 6.000 de locuri de munca directe si indirecte.

Mediu/ecologie· Contractul de privatizare a Cupru Min nu

prevede conditii pentru ecologizarea zonei.

· Apele extrem de acide dar si bazice curg prin afluenti in raul Aries si polueaza intreaga zona.

· Proiectul minier de la Rosia Montana asteapta acordul pentru mediu, desi investitorul si-a luat angajamente ferme sa respecte toate normele impuse de legislatia romana si cea europeana in ceea ce priveste normele de mediu.

· La Rosia Montana costurile aferente reabilitarii si inchiderii minei vor fi suportate in intregime de catre

Page 63: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

investitor.

· La inceputul fiecarui an de exploatare, RMGC va depune intr-un cont special constituit (fond de garantie) intreaga suma estimata – de peste 135 mil. de dolari - pentru lucrarile de reabilitare si monitorizare pe termen lung a mediului, astfel ca reabilitarea mediului sa fie garantata inainte de inceperea exploatarii.

Referitor la obligativitatea pastrarii minei, in sensul de dezvoltare a actualei activitati / pastrarii obiectului de activitate

· Cupru Min (anul 2012, la 5 ani de la aderarea in UE): “În contractul de privatizare nu există nicio condiţie privind dezvoltarea Cupru Min. Pot să facă orice acolo, dar nu cred că vine cineva să-şi bată joc de banii daţi. Potrivit unei directive europene, nu se mai pot pune obligaţii pentru cumpărător în contractele de privatizare. În zece zile cred că se vor încheia negocierile. Apoi banii vor fi livraţi într-o singură tranşă la bugetul de stat", a declarat şeful OPSPI, Florin Vlădan.

· Rosia Montana (anul 1997, contractul de asociere public pe site-ul Ministerului Economiei): se specifica in mod clar OBIECTUL de activitate (cercetare, explorare, exploatare si valorificare a zacamintelor) in PERIMETRELE delimitate.

· Spre deosebire de Cupru Min, investitorul de la Rosia Montana este este obligati sa faca MINERIT si nu altceva, pentru ca de aceea s-a asociat Statul cu RMGC.

Page 64: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

http://www.pesurse.ro/2012/3/29/exclusiv---diferenele-dintre-proiectele-de-la-roia.html

La Roşia Montană se află zăcăminte uriaşe de uraniu şi de wolfram, mult mai valoroase decat cele de aur! - America nu are zăcăminte de uraniu, iar Rusia nu are zăcăminte de wolfram. Fără aceste elemente, cele două mari puteri sant zero barat in materie de supremaţie militară -2012-08-14 » Categorie » Ultima oraGoana străinilor după inestimabilele zăcăminte de la Roşia Montană a căpătat forme din ce în ce mai agresive, tocmai datorită rarităţii şi unicităţii acestora. În aceste vremuri, în care sateliţii-spion răscolesc ţările pînă la adîncimi greu de imaginat, nu avea cum să nu se afle faptul că wolframul, un metal mai scump şi mult mai preţios decît aurul, greu de găsit, se află la Roşia Montană în cantităţi inepuizabile şi în starea cea mai pură.

În sensul că nu mai sînt necesare procedeele costisitoare de decantare a lui. În aceeaşi situaţie se află şi rezervele de uraniu, metalul atît de preţios, care poate fi considerat unul dintre motivele agresiunii NATO în Afganistan. Se spune că în Munţii Khwaja Rawash, situaţi la nord de Kabul, dar şi în Koh Mir Daoud, lîngă Herat şi Kharkiz, din Provincia Kandahar, există cele mai mari zăcăminte de uraniu din lume. Pentru a ne da seama de adevărata dimensiune a bogăţiilor de la Roşia Montană, ajunge să spunem că România deţine recordul mondial în ceea ce priveşte wolframul. Aşadar, America nu are zăcăminte de uraniu, iar Rusiei îi lipseşte wolframul. Exact de aici începe supremaţia militară şi lupta pentru cîştigarea acesteia pe plan internaţional...

http://www.ziartricolorul.ro/2614/la-rosia-montana-se-afla-zacaminte-uriase-de-uraniu-si-de-wolfram-mult-mai-valoroase-decat-cele-de-aur!-america-nu-are-zacaminte-de-uraniu-iar-rusia-nu.html

categorii: Altele, Protejarea mediului

AURUL DE LA ROȘIA MONTANĂ ESTE PRAF ÎN OCHI!

Page 65: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Jun1

Am primit in inbox ieri urmatorul mail…nu stiu cat e de real, nu-l pot testa si nu ma pricep la politica..dar poate voi intelegeti mai multe:

“BERCEANU I VIDEANU VOR SĂ LEGALIZEZE CONTRABANDA CU SUBSTANȘ ȚE RADIOACTIVE. AURUL DE LA RO IA MONTANĂ ESTE PRAF ÎN OCHI!Ș

Motivul pentru care Berceanu şi Videanu au făcut deja jocurile Gold Corporation şi ale lui Mark Rich la Roşia Montană (şi pentru care Radu Berceanu a primit, ca de obicei, o sumă impresionantă de euro, drept şpagă) ne-a fost recent dezvăluit de o echipă de ofiţeri activi din SRI, care atrag atenţia asupra faptului că miza NU este aurul. „La Roşia Montană sunt sute de mii de tone de URANIU pur”. De 20 de ani, minereul radioactiv este traficat de aici, în cantită ţi mici, iar zbaterea celor doi ministeriabili pentru ca GC să pună gheara pe zăcămintele de la Roşia Montană ar avea ca punct final legalizarea contrabandei cu uraniu, sub umbrela exploatării aurului. Menționăm că în anii 2008-2009 mai mulţi membrii ai grupării teroriste Farc din Columbia – arestaţi de către autorităţile SUA – au declarat că au cumpărat, din exploatarea de la Roşia Montană, prin interpuşi (în fapt o reţea de trafican ţi controlată, aşa cum afirmă Serviciile Secrete române, de către Radu Berceanu), o mare cantitate de uraniu pur.

Din verificările efectuate în legătură cu zăcămîntul de uraniu din zona staţiunii Roşia Montană, judeţul Alba, au rezultat următoarele aspecte de interes operativ:

1. Calitatea zăcămîntului era deosebită, aceasta fiind considerată resursa cu cea mai mare concentraţie de uraniu din lume. Statul r omân, prin Minvest S.A. (societate controlată, de asemenea, de către Berceanu), a concesionat, în 1997, firmei canadiene Gabriel Resources Ltd. terenul pe care urmează să fie amplasată viitoarea exploatare de aur şi argint de la Roşia

Page 66: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Montană, contra sumei de 3 milioane de dolari. Concesionarea a fost făcută în urma unui studiu efectuat de canadieni, care, după ce au scanat zona prin satelit şi cu sonde moderne, au făcut următoarea afirmaţie: “Undeva, chiar sub casele oamenilor, zace o comoară compusă din vreo 300 tone de uraniu”. În “subsolul” afacerii cu firma canadiană, transformată între timp în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), la capitolul secret este inserată o prevedere, din care rezultă că tot ce se va găsi vreodată în cursul exploatării în afară de aur – respectiv uraniu, stronţiu, cycloniu, roşianidiu, metale ce nu sînt în tabloul lui Mendeleev – se va regăsi în proprietatea RMGC-ului.2. Pînă în prezent, nimeni nu a descris corect tipul zăcămîntului aurifer de la Roşia Montană şi acest lucru este foarte important pentru a înţelege ceea ce se pune la cale: zăcămîntul de la RM poate fi descris, în esenţă, ca un zăcămînt dispers cu grad scăzut de mineralizare, combinat cu eflorescenţe de tip filon, cu concentraţie mare de minereu, aceste filoane fiind dezvoltate pe distanţe mari şi care mai au o caracteristică – în zonele de contact încrucişate, avînd concentraţii imense de minereu, aşa-numitele vîltori conţin de la 20 la 400 kg metal, cu peste 60 % aur. Aşadar, zăcămîntul de la RM conţine 500 tone de aur dispers, dar, probabil, de 7-8 ori mai mult aur în filoane şi vîltori. C oncluzie: exploatarea nu necesită mină tip carieră, ea se poate face tradiţional, în galerie. Faptul că se insistă pe o metodă distructivă arată că se urmăreşte epuizarea totală a zăcămîntului şi aceasta pare a fi o comandă politică, probabil externă. O altă caracteristică a zăcămîntului este stratificarea geologică: sub stratul aurifer se află o prelungire geologică a zonei Băiţa, cu conţinut de substanţe radioactive, neexploatabilă economic, dar cu mare risc pentru mediu. La o ploaie torenţială, uraniul poate fi purtat sute de km, iar oraşe precum Turda şi Arad ar avea sursele de apă contaminate radioactiv. Ceea ce se pregăteşte la RM seamănă izbitor cu jaful din anii ‘50 de la Băiţa Plai, cînd zăcămîntul cu cea mai mare concentraţie de uraniu din lume a luat drumul Moscovei. Toate acestea sunt cunoscute de către Adrian Videanu ș i Radu Berceanu, din acest motiv ei încercînd să urgenteze exploatarea intensivă a uriaşului zăcământ” – iată ce se arată într-un fragment al unui raport al SRI referitor la tema uraniului de la Roșia Montană.

NOTA REDACTIEI: Radu Berceanu, după ce a provocat daune uriaşe economiei naţionale, este, asadar, pregătit să fure şi aurul şi argintul de la Roşia Montană şi să legalizeze traficul cu cantităţi uriaşe de uraniu. Conform surselor noastre, compania canadiană Gold Corporation, prin intermediul lui Radu Berceanu, a negociat, la începutul acestei veri, emiterea dreptului de exploatare a zăcămintelelor aurifere ale României şi înţelegerea a „costat” 100 de milioane de euro. Circa 80% din valoarea banilor a fost livrată deja în anumite conturi secrete în străinătate, aparţinînd lui Adriean Videanu şi Radu Berceanu. Ar mai fi de livrat ultima tranşă, avîndu-l ca beneficiar tot pe ministrul Transporturilor. Înţelegerea a stabilit şi o rentă viageră pentru Berceanu, în cuantum de 1% anual din profitul adus de exploatare. Un procent cu o valoare substanţială, avînd în vedere posibilităţile afacerii, care urmăreşte extragerea şi prelucrarea a 800 de tone de aur şi circa 2.000 de tone de argint. După înţelegere, Gold Corporation a început o amplă campanie de imagine, care prezintă avantajele exploatării zăcămintelor preţioase din zona Roşia Montană. Clipurile publicitare, a căror difuzare e plătită cu bani grei în toată mass-media, au scopul de a pregăti opinia publică pentru acceptarea deciziei de exploatare, fără a menţiona, bineînţeles, dezavantajele metodei de exploatare propuse de canadieni, cum ar fi otrăvirea terenului şi a rîurilor din zonă cu compuşii chimici derivaţi din exploatarea zăcămintelor printr-un proces tehnologic pe bază de cianuri. Acum, greii Gold Corporation se tem de faptul că Berceanu va fi inlăturat din PDL (ceea ce devine tot mai evident !), iar ei vor rămîne cu praful de

Page 67: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

pe tobă şi banii cheltuiţi. În aceste condiţii , îi forţează puternic mîna acestuia spre a-şi onora promisiunea pentru care a fost recompensat în avans. Din informaţiile noastre, Radu Berceanu, artizanul înţelegerii, dă din colţ în colţ, neştiind cum să procedeze. Promisa Hotărîre de Guvern, prin care el ar fi trebuit să le deschidă uşa celor de la Gold Corporation, nu poate fi emisă de guvernul Boc, cel din urmă refuzand presiunile lui Bercovici. Returnarea banilor nu este o soluţie, pentru că afaceriştii canadieni ameninţă că vor face publică povestea în cazul în care Berceanu nu onorează promisiunea.”

Sursa presupun ca e siteul :Explosiv News dar ma pot insela…

Partea cu mai multe zacaminte cred ca asa este pentru ca am vazut si un reportaj pe TVR despre rosia montana si un specialist roman care a lucrat acolo a spus ca sunt zacaminte de metale rare (foarte bogat) si se stie ca unde este zacamant de Aur este intotdeauna insotit de un zacamant de Uraniu asa ca eu tind sa cred acest articol despre zacamant cel putin … cat despre berceanu si videanu … nu m-ar mira ca doar sunt politicieni …

http://ptn.ro/altele/640/

Uraniul, miza scandalului de la Roşia Montană

Articol | Mar, 13/09/2011 - 10:22 | By Marcel Bot

FOTO: Cristi Vatavu

Exploatarea zăcământului de aur şi uraniu de la Roşia Montană a făcut obiectul unor virulente declaraţii de presă, duminică, la Ţebea. Liderii opoziţiei cer guvernului să nu lase cea mai mare rezervă de aur la îndemâna unor firme „fantomă”.

Parlamentarul european Corneliu Vadim Tudor susţine că i-a convins pe cei de la Bruxelles să interzică folosirea cianurilor în exploatarea zăcământului de la Roşia montană. „Voi vorbi din nou despre ce vor să facă ăştia cu cea mai mare rezervă de aur şi de uraniu din Europa. Aici sunt peste 800 de tone de aur şi peste 300 de tone de uraniu. Eu îl asigur pe Băsescu că pasienţa asta

Page 68: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

nu îi va ieşi. Nu zice nimeni să nu se creeze locuri de muncă, dar aurul României să rămână aici şi fără cianuri”, a declarat „Tribunul”. Vadim Tudor spune că demersul său a fost primit favorabil de toţi parlamentarii europeni, cu excepţia celor de la PDL. Vadim Tudor este singurul politician care, în ultimul timp, a adus în discuţie şi resursele de uraniu de la Roşia Montană, un detaliu care a intrat într-un con de umbră. În urmă cu şapte ani, când a început scandalul exploatării de la Roşia s-a vorbit insistent despre faptul că probele recoltate din zăcământ sunt o formă mascată de a scoate legal uraniu din România.

Statul ia „ţeapă” la Roşia MontanăSecretarul general PSD, Liviu Dragnea, a spus duminică, la Ţebea, că avem de a face cu o „ţeapă” dacă sunt păstrate clauzele contractuale aflate în vigoare. „Orice iniţiativă de creare a noi locuri de muncă este binevenită. În cazul Roşia Montană trebuie să ne întrebăm cu ce costuri. Ce-i rămâne statului român după ce aurul se va extrage de acolo? Ne mulţumim cu un profit imaginar de 19 la sută sau statul devine acţionar majoritar cu cel puţin 51 la sută din acţiuni? Discursul privind locurile de muncă este manipulator. Mineritul nu înseamnă doar Roşia Montană. Sunt multe zone condamnate în care minele se închid pentru că Guvernul nu are strategii”, a spus Dragnea.

http://nou.zhd.ro/article/uraniul-miza-scandalului-de-la-ro%C5%9Fia-montan%C4%83

Zacaminte de Wolfram in Rosia Montana!?

Nu stiu de unde a aparut aceasta marturie electronica, daca e adevarata si in ce proportie, cine a scris-o sau care e motivul pentru care a fost primita pe e-mail de mai multe persoane…Totusi suna destul de interesant, dar e greu de crezut, de ce nu s-a facut si o stire oficiala despre aceste noi zacaminte extrem de importante pentru viitorul economiei Romaniei.Stie cineva daca e oficial? Ce parere aveti despre aceasta stire?

Wiki: Wolframul (numit și tungsten) este un element chimic din grupa metalelor situat în poziția 74 în tabelul periodic al elementelor. Simbolul chimic este “W”. Wolfram este un metal cu luciu alb, casant în stare pură, dur, și de mare densitate. Din toate metalele pure, punctul lui de topire este cel mai ridicat, iar punctul lui de fierbere este al doilea ca mărime (după carbon). Utilitatea lui cea mai cunoscută este ca filament în becuri electrice.

Aceasta este celebra scrisoare electronica mai sus amintita:“DE LA KHANDAHAR LA ROSIA MONTANA, INTRE SUA ISRAELINIZATA SI RUSIA MAFIOTIZATA. INTRE “CRIZA” SI “TERORISM”, ROMANIA SI AFGANISTAN SUNT SINGURELE PUTERI ALE LUMII!AMERICA nu are zacaminte de URANIU. Tot asa cum RUSIA nu detine zacaminte de WOLFRAM. Fara aceste doua elemente, SUA si RUSIA sunt ZERO! Sunt niste neica-nimeni in materie de suprematie MILITARA. Wolframul, un metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu de gasit, este foarte necesar in industria militara si spatiala, iar uraniul in industria nucleara. Primul se afla, in cantitati INEPUIZABILE si in starea cea mai pura (nemaifiind

Page 69: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

necesare procedee industriale costisitoare de “decantare” a lui) doar in ROMANIA. La ROSIA MONTANA ! Zbaterea mafiotului ruso-evreu MARK RICH si a MAGARILOR ROSII (care, de la puparea mainii moarte a lui Eltin au trecut la puparea mortaciunii de la VATICAN) de a pune gheara pe minele de “aur” de la Rosia Montana are acum o miza periculoasa, cu atat mai mult cu cat Exploziv-News si GIS-SSR o dezvaluie in premiera: Zacaminte de wolfram, neexplorate niciodata, se gasesc insa, in cantitati uriase, si in muntii Retezat (zona Gugu – Sureanu, axa care le uneste trecand prin Varful Peleaga, ca punct de reper. Exact zona in care a cazut, in urma cu cateva luni, avionul militar israelian) si, inainte de 1989, au fost pazite cu strasnicie, de catre DEPARTAMENTUL ZERO. Cel care le-a detectat, extrasenzorial, era sa plateasca cu viata, in urma unui atentat psihotronic al rusilor, curajul de a dezvalui adevarul, in cadrul unor cursuri speciale, destinate profesionistilor din serviciile secrete militare ale Romaniei. Numele lui este Vasile RUDAN, cel care, dealtminteri, este si parintele legendarului Departament. In aceeasi zi in care profesorul RUDAN era gasit aproape mort in apartamentul sau din Bucuresti (cu cateva zile inainte, el dezvaluise unor apropiati din SRI si DGIA ca fusese de doua ori amenintat cu moartea de un anume rus FONAREFF, fost ofiter KGB), generalul David H. Petraeus, comandantul fortelor americane din Afganistan, avea aproape aceeasi soarta cu a profesorului roman. Si asta deoarece, intr-o conferinta de presa, scapase un alt adevar: motivul prezentei NATO in AFGANISTAN nu erau “teroristii”. Ci uriasele zacaminte de URANIU pur! In Muntii Khwaja Rawash, situati la nord de Kabul, dar si in Koh Mir Daoud, langa Herat si Kharkiz, inprovincia Khandahar, exista cele mai mari zacaminte de uraniu din lume, la fel cum,in materie de wolfram, Romania detine suprematia mondiala”.

Page 70: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Datele oficiale spun ca la Rosia Montana se gasesc urmatoarele zacaminte:Aur – 300 toneArgint – 1.800 toneGermaniu – 4.000 toneVanadiu – 500.000 toneMolibden – 2.000 toneBismut – 4.000 toneNichel – 6.000 toneCrom – 10.000 toneTitan - 200.000 toneCobalt – 6.000 toneGaliu – 60.000 toneArseniu – 1.000.000 tone

Deci, nu exista niciun element care sa indice wolframul si uraniul in lista de mai sus, cat despre celelalte metale care se gasesc sub forma de zacaminte si au fost deja identificate in Rosia Montana si o sa va las pe voi sa vedeti care este importanta lor la nivel economic si industrial si impactul socio-economic al intregii zone exploatabile.

http://www.iasivezi.com/zacaminte-de-wolfram-in-rosia-montana/

E oficial! Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît cea a aurului

Posted on 02/01/2012 by admin

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Rosia Montana, ca inginer geolog sef. Este omul care stie cel mai bine din Romania ce zacaminte sunt acolo. Si cu toate astea, niciun ministru din Romania nu a fost curios sa ii ceara opinia. Cititi mai jos ce crede specialistul Aurel Suntimbrean despre proiectul Rosia Montana.

Page 71: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Reporter: Care-i cea mai mare problema a proiectului Rosia Montana?Aurel Suntimbrean: Discutiile nesfarsite in necunostinta de cauza. Nu am vazut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care sa discute problema cum trebuie. Trebuie sa analizeze specialistii. Sa se faca dezbateri televizate cu specialisti, nu sa vorbeasca oricine.

Rep.: Unul dintre specialisti sunteti dumneavoastra…A.S.: Am pretentia, si mi-e jena ca o afirm, ca sunt cel care cunoaste cel mai bine zacamantul de la Rosia Montana.

Rep.: Cat aur este acolo?A.S.: Aur este mult. As vrea sa va spun ca zacamantul de la Rosia Montana ii un unicat. Astazi, daca merg cu dumneata la Rosia Montana si dezlipim o bucata de roca cu tarnacopul, o macinam si spalam acel macinis cu apa, obtinem aur.

Rep.: Dar foarte putin, banuiesc.A.S.: Da, dar la nivelul tarnacopului. Mii de ani oameni asa au trait, la nivelul tarnacopului si al lopetii. Azi un gram, maine zece, poimaine nimic. Acum, trebuie sa stiti ca cei de la Gold Corporation exagereaza in privinta cantitatii de aur pe care cica o vor extrage.

Rep.: Dar de ce sa spuna ca e mai mult aur decat in realitate?A.S.: Nu stiu, banuiesc ca au interese pe bursa. in muntele Cetate si in muntele Carnic sunt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumparat documentatia noastra, situatia zacamantului de la Rosia Montana, facuta in 1985. Documentatia a fost facuta sub semnatura mea, eram inginer-sef, aveam ultima semnatura. Documentatia facea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentatiei noastre, au recalculat ca zacamant ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur si 1600 tone de argint. Eu la o discutie cu planurile pe masa, pot sa le arat ca zacamintele aurifere de la Rosia Montana sunt distribuite pe verticala. Zonele cele mai bogate au fost si sunt la suprafata si cu cat cobori, continutul in aur scade. La muntele Cetate, daca la suprafata continutul e de 3 grame, la o adancime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Va dati seama ce diferenta? S-ar putea sa aiba surprize…

Rep.: An muntii astia care vor fi rasi de pe suprafata pamantului e doar aur si argint, nu mai sunt cumva si alte metale rare?A.S.: As vrea sa va dau doar niste date, pe care le am si in fata. in 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. in 1962, Icechim din Bucuresti, evidentieaza prezenta germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. in 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o proba de 350 kilograme de zacamant si am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare. Vreau sa va prezint cateva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tona, argint – 11, 7 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, vanadiu – 2500 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona. Aceste probe si rezultate se afla in documentatia pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale.

Page 72: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fara sa plateasca nimic?A.S.: Nimeni nu vorbeste despre ele. in orice discutie se vorbeste de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeste absolut nimeni. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul.

Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca pret, care sunt mai valoroase, tonele de aur si argint sau si mai multele tone din celelalte metale?A.S.: Cantitatile din celelalte metale sunt mai valoroase decat cele 300 tone de aur si cele 1600 tone de argint. intr-un document intocmit de un grup de profesori de la ASE – Bucuresti se spune, pe calcule, nu pe povesti, ca valoarea celorlalte metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului si argintului de acolo.

Rep.: Pe langa aceste alte metale rare, mai e si problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica in valute.A.S.: Absolut. Sunt sapte biserici: una greco-catolica in Rosia, de la 1741, apoi una ortodoxa, de la 1620, biserica ortodoxa din Corna, de la 1710, biserica greco-catolica din Corna, de pe la 1846 si restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumita in toti Apusenii, cu Mihaila Gritta, care a trait intre 1762-1837 si care a gasit in galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a facut sapte biserici si sapte scoli confesionale in Muntii Apuseni. Cine mai face asa ceva azi? Noi cica vom scoate 300 tone de aur, cu pretul caruia vom rade de pe fata pamantului doua localitati cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu sapte biserici vechi, cu galerii romane unice in Europa, care pot fi vizitate in frac si cu pantofi cu lac, atat de bine-s amenajate si pastrate.

de Alexandru Cautis |  Buciumul.ro

http://apologeticum.wordpress.com/2012/02/01/e-oficial-valoarea-celorlalte-metale-rare-de-la-rosia-montana-e-mai-mare-de-patru-ori-decit-cea-a-aurului/

Dosar

Exclusiv! Recesiunea rupe Romania in doua! Harta judetelor care s-au imbogatit sau au saracit in recesiune

de Bogdan Asaftei - Mai 25, 2011 - 08:44 TEXT SIZE: A | A | A | A

Page 73: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Recesiunea a murit! Dupa doi ani si cateva luni de recesiune, este momentul sa tragem linie, sa facem bilantul! Sa vedem cat am pierdut, cum am supravietuit si, daca este cazul, unde am reusit sa castigam!

Econtext.ro va prezinta modul in care au evoluat judetele Romaniei in recesiunea pe care tocmai ce am depasit-o. Mai exact, ce judete au saracit si care s-au imbogatit, unde s-a devalorizat economia si unde a crescut ea.

Cu alte cuvinte, vom radiografia valoarea economica a fiecarui judet, calculata in bani. Pe scurt: cum au iesit judetele Romaniei din recesiune!

Econtext.ro a publicat in saptamanile trecute si alte articole conexe: despre valoarea la zi a economiei din fiecare judet, despre numarul de angajati din fiecare judet, despre salariul din fiecare judet, etc.

Mai intai, sa spunem ca intelegem prin recesiune perioada dintre inceputul anului 2009 si finalul anului 2010. Practic, anii 2009 si 2010, cu trimestrele de rigoare, exact cum arata datele transmise de catre Institutul National de Statistica (INS).

Judetele unde economia a saltat

Defalcat, exista judete care au saracit si judete care au devenit mai bogate dupa aceasta recesiune. Bineinteles, cele mai multe judete au saracit, dar sunt si judete in care economia a crescut. Cea mai mare crestere in aceasta perioada a fost consemnata in Arges. Economia Argesului a crescut cu 3,2 miliarde de lei in cei doi ani, ajungand pana la o valoare de 20,7 miliarde de lei la finele anului 2010! Explicatia poarta un singur nume: Dacia!

La capitolul cresteri, a doua pozitie dupa Arges este ocupata de Cluj. Economia Clujului a adaugat in acesti doi ani 2,2 miliarde de lei, iar acum valoreaza 22,2 miliarde de lei. La fel, un singur cuvant: Nokia!

Page 74: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Practic, judetele mari, cu o structura industriala destul de dezvoltata au fost pe plus! Sau cele de la granita! In plus, cu cateva exceptii, cele mai multe orase unde economia a urcat sunt din Ardeal. In total, 10 judete au incheiat recesiunea cu un produs intern brut mai mare decat aveau la inceputul ei.

Judetele unde economia a scazut

La polul opus, produsul intern brut a scazut (PIB) in 32 de judete. Cea mai drastica contractie a avut loc in Iasi, unde economia s-a diminuat cu 978 milioane de lei. Al doilea loc este ocupat de Dolj, unde PIB-ul a pierdut 826 de milioane de lei. Surprinzator, Capitala este si ea pe minus, dar pe locul 8 in ierarhia scaderilor, cu 450 de milioane de lei.

 

Dar iata harta judetelor, cu cat a crescut si a scazut economia fiecarui judet in cei doi ani de recesiune:

 

 

Iata date mai complexe, prezentate sub forma unui tabel:

Page 75: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cu cat a saracit sau s-a imbogatit fiecare judet al Romaniei in cei doi ani de recesiune! (miliardele au fost rotunjite)

Topul cresterilor:

 

1. Arges + 3,2 miliarde lei (crestere de la 17,55 miliarde de lei pana la 20,75 miliarde de lei)2. Cluj + 2,2 miliarde lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 22,18 miliarde de lei)3. Timis +1,2 miliarde lei (crestere de la 22,31 miliarde de lei pana la 23,51 miliarde de lei)4. Brasov + 616 milioane lei (crestere de la 16,82 miliarde de lei pana la 17,43 miliarde de lei)5. Arad + 498 milioane lei (crestere de la 11,22 miliarde de lei pana la 11,71 miliarde de lei)6. Prahova + 378 milioane lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 20,36 miliarde de lei)7. Sibiu + 340 milioane lei (crestere de la 11,14 miliarde de lei pana la 11,48 miliarde de lei)8. Alba + 170 milioane lei (crestere de la 8,77 miliarde de lei pana la 8,94 miliarde de lei)9. Calarasi + 97 milioane lei (crestere de la 4,59 miliarde de lei pana la 4,68 miliarde de lei)10. Suceava + 1 milion lei (crestere de la 9,818 miliarde de lei pana la 9,819 miliarde de lei)

 

Topul scaderilor:

 

1. Iasi – 978 milioane lei (scadere de la 15,07 miliarde de lei pana la 14,09 miliarde de lei)2. Dolj – 826 milioane lei (scadere de la 13,57 miliarde de lei pana la 12,74 miliarde de lei)3. Galati – 791 milioane lei (scadere de la 10,88 miliarde de lei pana la 10,09 miliarde de lei)4. Mures – 750 milioane (scadere de la 10,85 miliarde de lei pana la 10,1 miliarde de lei)5. Hunedoara – 517 milioane lei (scadere de la 10,38 miliarde de lei pana la 9,86 miliarde de lei)6. Vaslui – 511 milioane lei (scadere de la 5,08 miliarde de lei pana la 4,49 miliarde de lei)7. Gorj – 483 milioane lei (scadere de la 9,59 miliarde de lei pana la 9,11 miliarde de lei)8. Bucuresti – 450 milioane lei (scadere de la 117,28 miliarde de lei pana la 116,84 miliarde de lei)9. Botosani – 442 milioane lei (scadere de la 5,43 miliarde de lei pana la 4,99 miliarde de lei)10. Bihor – 394 milioane lei (scadere de la 13,75 miliarde de lei pana la 13,35 miliarde de lei)11. Valcea – 374 milioane lei (scadere de la 7,33 miliarde de lei pana la 6,96 miliarde de lei)12. Neamt – 336 milioane lei (scadere de la 7,53 miliarde de lei pana la 7,2 miliarde de lei)13. Mehedinti – 328 milioane lei (scadere de la 4,65 miliarde de lei pana la 4,32 miliarde de lei)14. Salaj – 315 milioane lei (scadere de la 4,41 miliarde de lei pana la 4,09 miliarde de lei)15. Bacau – 266 milioane lei (scadere de la 12,07 miliarde de lei pana la 11,80 miliarde de lei)16. Tulcea – 253 milioane lei (scadere de la 4,19 miliarde de lei pana la 3,94 miliarde de lei)17. Vrancea – 235 milioane lei (scadere de la 5,55 miliarde de lei pana la 5,32 miliarde de lei)18. Covasna – 203 milioane lei (scadere de la 3,99 miliarde de lei pana la 3,79 miliarde de lei)19. Buzau – 198 milioane lei (scadere de la 7,69 miliarde de lei pana la 7,49 miliarde de lei)20. Constanta – 196 milioane lei (scadere de la 20,63 miliarde de lei pana la 20,44 miliarde de

Page 76: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

lei)21. Bistrita Nasaud – 146 milioane lei (scadere de la 5,71 miliarde de lei pana la 5,56 miliarde de lei)22. Harghita – 109 milioane lei (scadere de la 6 miliarde de lei pana la 5,89 miliarde de lei)23 Teleorman – 97 milioane lei (scadere de la 5,93 miliarde de lei pana la 5,83 miliarde de lei)24. Caras Severin – 92 milioane lei (scadere de la 6,09 miliarde de lei pana la 6 miliarde de lei)25. Giurgiu – 91 milioane lei (scadere de la 3,66 miliarde de lei pana la 3,57 miliarde de lei)26. Maramures – 90 milioane lei (scadere de la 7,99 miliarde de lei pana la 7,9 miliarde de lei)27. Dambovita – 78 milioane lei (scadere de la 9,03 miliarde de lei pana la 8,95 miliarde de lei)28. Braila – 72 milioane lei (scadere de la 6,9 miliarde de lei pana la 6,83 miliarde de lei)29. Satu Mare – 36 milioane lei (scadere de la 6,07 miliarde de lei pana la 6,03 miliarde de lei)30. Ilfov – 33 milioane lei (scadere de la 13,23 miliarde de lei pana la 13,19 miliarde de lei)31. Ialomita – 30 milioane lei (scadere de la 4,69 miliarde de lei pana la 4,66 miliarde de lei)32. Olt – 23 milioane (scadere de la 6,76 miliarde de lei pana la 6,74 miliarde de lei)

http://www.econtext.ro/eveniment--2/dosar/exclusiv-recesiunea-rupe-romania-in-doua-harta-judetelor-care-s-au-imbogatit-sau-au-saracit-in-recesiune.html

BBC News: Rosia Montana and Romania's decade-long 'gold war'

By Tessa DunlopRadio 4, Crossing Continents

The Transylvanian town of Rosia Montana has been at the centre of a long-running debate in Romania, as politicians consider whether to give the green light to a large opencast gold mine in the region.

It was an advert which ran with surprising regularity on Romanian TV in the autumn of 2011 which first alerted me to the Transylvanian mountain commune of Rosia Montana.

A local woman appealed to viewers to understand the plight of those living in the town. There was no work, she said, and Rosia Montana needed to start mining gold again to provide them with a future.

Romania is one of the EU's poorest nations and unemployment is high, so the promise of foreign investors wanting to re-open the town's communist-era mine appears to be a much needed lifeline.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) is the company behind the project, which was first mooted back in the mid-1990s. It says the new mine could benefit the Romanian economy to the tune of $19bn (£12bn) and create thousands of jobs.

It is an enticing proposal for a country which was bailed out by the IMF as recently

Page 77: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

as 2009. Yet over a decade on, politicians continue to drag their feet on whether to give the project the green light, or not.

Right across Romania people have an opinion on Rosia Montana and not everyone is sympathetic to the the plight of the town's unemployed.

"If this project starts, life is over for me," says Sorin Jorca, a Rosia Montana local.

Standing in his exquisite rose garden, he tells me about everything he is set to lose.

"I would lose my house, the graves of my parents, the church, and the heritage that belongs to all of us.

"The mining industry is very dirty, they will use tonnes of dynamite each day. Think of the noise, the toxicity - life here is going to be impossible," he says.

Mr Jorca has set up an opposition group - The Rosia Montana Cultural Foundation - and is making the most of being able to say "No" in this one-time communist state.

His organisation is part of a broader church of international NGOs and action groups across Romania, which to date have managed to stall the project.

The most prominent is Alburnus Maior Association, led by charismatic farmer Eugen David.

"There is no compromise," he says. "I have found my place in a big family of anarchists, ecologists and anti-multinationalists.

"Civil society has grown up - we have gathered around a clear cause."

However, campaigners like Sorin Jorca and Eugen David are in a minority. Certainly my visits to the beer-fuelled town cafe left me in no doubt that the majority opinion was in favour of the project.

"It's our single opportunity to work," one man tells me.

"The last three generations of my family have been miners and I want to work as a miner," says another.

"The majority of the people want the mine to go ahead."Thousands of jobs

Almost everybody I meet in the town appeared to be employed by RMGC - excavating, restoring and waiting for the mine to open.

According to RMGC, 95% of the locals want the project to begin and the town is plastered with brash yellow banners reminding any passer-by this is a mining town.

At the moment, that claim remains presumptive, but if managing director of RMGC Dragos Tanase gets his way, it will once again become a reality.

Page 78: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

In a sharp suit he arrives from the capital Bucharest ready to extol the benefits of the project.

"Romania has a huge chance with mining. If we really develop this industry we can develop tens of thousands of jobs in areas like Rosia Montana," he tells me.

"Let me tell you, if the mine doesn't start, this village is going to die."

Mr Tanase is also keen to push his Romanian credentials: "I was born in Romania, I have grown and lived in Romania."

This emphasis on nationality is understandable given RMGC is 80% owned and funded by Gabriel Resources - a Canadian mining company. The Romanian government owns the remaining 20% stake.

Many within the country worry that to give the go-ahead to the project would be to sign away Romania's most valuable natural asset - and its ancient heritage.

Deep underground, Dragos Tanase takes me on a tour of Rosia's Montana's stunning 2,000-year-old Roman mining galleries. The company admits that sections of the ancient mines will be destroyed by its new opencast mine - along with the peaks of four local mountains.

But the company also promises to invest in the town's heritage, to turn it into a tourist attraction once the mine has been drained of its gold reserves.

"After we're done here, you're not going to notice a mine was here," says Mr Tanase.

"We're going to take money from the mine and invest in the heritage of Rosia Montana. We're going to invest in hotels and sustainable development."

I suggest to another seasoned opponent of the Rosia Montana project, Mircea Toma, that it might be worth sacrificing a number of currently inaccessible Roman galleries if the mining company funded the preservation of others.

He is unimpressed. "How many columns would it be reasonable to conserve out of the Greek Acropolis?" is his disdainful reply.

Mr Toma's implacable opposition to the project runs deeper than a concern for heritage preservation. He does not trust the Romanian government to handle such a significant project.

"This is not a fight between the civil society and a private company, this is a fight between us and the state and the state is suspect of corruption," he says.

This fear of corruption and a lack of faith in the Romanian political system has united many opponents of the Rosia Montana project. The government's reluctance to publish the contract it signed with RMGC has exacerbated suspicions there is something to hide.

Page 79: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Fear of a political fallout from giving the mine the go-ahead is high among the country's politicians, despite the economic benefits the mine might bring.

The former finance minister and one time employee of RMGC Sebastian Vladescu tells me that when he was in government, many politicians, including President Traian Basescu, were in favour of the project.

Mr Vladescu said politicians were prone to procrastinate where big decisions were needed, fearful of allegations of bribery - however unfounded - generated by the opposition and media over big contracts.

"When you cut pensions and wages nobody presumes you can be bribed for that. When it is about a project of $1.5 - $2bn instantly a discussion about a potential bribe will start," says Mr Vladescu.

"This is something politicians always avoid, so it's not used in campaigns against them."

No accusations of corruption have been levelled against RMGC but the emotional issues surrounding Rosia Montana's gold mean the proposed mine has become something of a poisoned chalice for successive governments.

The country's political turmoil was compounded further this summer following an unsuccessful attempt to impeach President Basescu and with elections approaching in November, the Environment Minister Rovana Plumb is cautious in her comments about the future of Rosia Montana.

"We believe the issue has such big implications for Romanian society, and has generated such a large negative reaction, that it must be treated with the utmost seriousness," she says.

"The correct development of the decision-making process cannot be conditioned by time and it is not exaggerated to carefully evaluate the project for several more months."

So for the time being the wait over Rosia Montana's future is set to continue. To mine or not to mine, remains the question.

http://www.romanianewswatch.com/2012/09/bbc-news-rosia-montana-and-romanias.html

FEATURE-Romanian mining town suffers from its gold riches

inShare Share this

Page 80: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Email Print

Related News

Insight: Crisis dims dreams for Europe's poor east

Fri, May 25 2012

Analysis & Opinion

A close encounter of the equine kind Electronic waste rules: In letter, but without spirit

Related Topics

Basic Materials »

Thu May 31, 2012 6:39am EDT

* Europe's biggest gold mine struggles for green light

* Would bring employment, investment to poor region

* Critics cite opaque process, environment damage

By Luiza Ilie

ROSIA MONTANA, Romania, May 31 (Reuters) - Nature has carved a humbling landscape of deep river valleys and reddish peaks in a corner of the Carpathian mountains in western Romania.

Rosia Montana town, made up of 16 villages that dot the slopes along the river Rosia, has hundred-year-old churches and houses, cemeteries and ancient Roman mine galleries.

It also has gold. But for those who live here, that is more of a bane than anything else.

Canada's Gabriel Resources wants to build Europe's largest open cast gold mine in Rosia Montana, a 15-year quest that has put the area at the centre of a national debate between heritage and development.

The mine could bring billions of euros in taxes and potentially thousands of jobs to an economically depressed region. But it will also require blasting four mountain tops, relocating the community and flooding one village to create a 300-hectare pond for chemical waste held back by a 180-metre-high dam.

Page 81: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

The mine has the support of most of the 2,800 locals, the mayor and county administration and President Traian Basescu, eyeing the bounty the investment will bring.

Those who oppose the project - a handful of residents, several church, environmental and human rights groups, the Soros Foundation and neighbour Hungary, which fears the consequences of any environmental damage - want to turn the area into a UNESCO heritage site focused on tourism and farming.

Critics are concerned that concession rights were awarded without transparency and without exploring other options.

Romania's new leftist Prime Minister Victor Ponta, a political opponent of Basescu, has openly criticised both the plan and the president's support, and the topic will be a focus of debate in the run-up to a November parliamentary election.

The issue also cuts to the heart of Romania's economic problems, as the European Union's second-poorest nation struggles to take advantage of its resources and strategic location between western Europe and the Middle East.

"Basically it's a choice between two world views set around the question of how we see Rosia Montana and Romania's future in five, 50 or 500 years," said Magor Csibi, country manager at the Romanian arm of environmental group WWF.

"It's a war of nerves," said Csibi. "Whoever lasts longest wins."

TWO SIDES TO THE STORY

When hundreds rally against the mine in the capital Bucharest, hundreds rally in Rosia Montana in support. When Greenpeace activists stormed the ministry chaining themselves to radiators in January, mine supporters gathered outside demanding jobs days later. Countless court cases challenging the permits are pending, as are many appeals by the company.

Stuck in the middle, with no other source of employment, the community is slowly dying out. The villages lack central heating or running water and infrastructure is decaying, while previous mines have polluted the water.

Most locals hope Gabriel Resources' Romanian unit, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), will restore jobs and the economy.

In fact, mining is the reason there is a community here at all.

The town is in the Golden Quadrilateral, an area of about 900 sq km (350 sq miles) which holds one of Europe's largest gold reserves and is also rich in copper and silver.

The town was founded on mining before Roman times and enriched waves of foreigners who moved to the area under Austro-Hungarian rule.

Page 82: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Nelu Oprisa grew up here and spent 17 years at the state gold mine, working his way up to chief engineer by the time it closed and he retired. He sold his property to RMGC in 2003 and moved to a nearby town, although he still comes back often to look after to a private tourist organisation.

"There used to be a time when Rosia was not necessarily thriving, but people had a routine, they worked hard at the mine ... drank a little brandy and went home," said the 52-year-old, smoking and sipping coffee on the main square.

"People had jobs. And we were a lot closer to each other."

But after the 1989 collapse of communism, Romania was left with an inefficient, heavily subsidised mining sector that employed hundreds of thousands and scarred the environment. It closed hundreds of mines and sacked workers. The government estimates it still needs 1 billion euros ($1.2 billion) for ecological repairs.

Many people left Rosia Montana. Others, like Oprisa, sold their properties to RMGC and moved to modern houses the firm built in the town of Alba Iulia, 80 km (50 miles) away.

"The Romanian state cannot sit on the largest gold reserve in Europe without investing," Oprisa said.

Eugen David, a former copper miner who moved to Rosia Montana roughly 17 years ago when he met his wife, feels differently. He owns land on top of one of RMGC's planned quarries and where it aims to build a processing plant and says he will give it up only by force.

As the head of anti-mine organisation Alburnus Maior, David no longer greets the mayor or Oprisa. His alternative to the mine is farming and using Rosia Montana's notoriety to attract tourists.

"I have a fundamental right to live here," the charismatic 47-year-old said in his backyard, where he and his family run a cattle farm. "I never understood why mining is hailed as the sole development solution for this place. I mean, we haven't developed much in 2,000 years of mining."

Several thousand people visit Rosia Montana each year, most just passing through. Even with massive investment, there is little guarantee the locals will be able to earn enough from tourism.

At the moment, it is difficult to get to and has little tourism infrastructure in spite of its natural beauty and mining heritage.

"If it goes forward it will destroy this community. There will be no more mountains. The company will relocate 1,000 families. How is that good for the community?" David said.

"Not everybody will earn a living from the mine, just as not everybody will earn a living from tourism and farming. But these would be cleaner, more sustainable jobs."

Page 83: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

EUROPE'S BIGGEST GOLD MINE

RMGC, in which the Romanian state holds a 19-percent stake, started exploration work in Rosia Montana in 1997 and secured concession rights two years later. Opponents are angry that parts of the agreement are confidential under the country's natural resources legislation, while the project has discouraged any other potential investment.

RMGC estimated the mine is worth $7.5 billion overall and that the state would get more than half of that in royalties, taxes, dividends and indirect services, based on a 2007 study that used an average price of $900 per gold ounce. The economy ministry approved the study without conducting an independent survey.

Gabriel's CEO says the mine could be worth roughly $30 billion at current prices of roughly $1,600 per ounce, and the mine would make Romania the EU's largest gold producer, overtaking Finland, Sweden and Spain.

RMGC plans to dig four quarries on mountain tops, where open pits are necessary to extract the gold and silver particles embedded in the rock, and four of the 16 villages will be largely destroyed.

Cyanide will be used to separate the metals, and the waste treated, then stored in a mud pond where the concentration will be reduced to 5-7 milligrams, below the EU's legal limit.

The pond, one of the most contested issues in the project, would wipe out Corna village. This patch of chemical waste will be contained by a dam the company says can withstand massive earthquakes and rainfall.

Memories of the potential for broken dam disasters are fresh after Hungary's 2010 red sludge spill. Romania has a poor track record of its own after a dam broke in 2000 at a gold processing plant and cyanide poured into the river Tisza, affecting much of eastern Europe, including Hungary.

RMGC says it will use the safest, most up-to-date technology and plans to fix environmental damage, plant trees, completely restore the old centre and create a vast gold mining museum.

"We have addressed all the concerns related to the project and we would like the approval process to go on," said RMGC director Dragos Tanase. "Miners are not looking for favours, but it is also not fair to block important investment for years."

POLITICAL GAME

The project has become a political hot potato after 15 years mired in Romania's bureaucratic process. An environmental permit has still not been issued and a final decision looks distant.

It has a powerful backer in Basescu, who for more than a year has used almost every public appearance to urge politicians to support mining to create jobs and boost the economy.

Page 84: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

His comments have often sparked small protests across the country and have drawn criticism from the new prime minister, Ponta, who before he came to power pledged to block the plan.

"Projects of this magnitude cannot be made simply because a politician really wants it, regardless of his name. I obviously mean President Basescu," Ponta said.

He and Environment Minister Rovana Plumb, who has said Romania should reject cyanide mining on principle, have softened their rhetoric since coming to power in early May.

But the November election could cause more delays. Even if RMGC gets the environment permit, the opposition will challenge the decision in courts.

Meanwhile, Rosia Montana remains in limbo. According to Mayor Eugen Furdui, RMGC already employs some 500 people and has helped halve the unemployment rate - but it is still at 40 percent.

"Politicians seem forever shy about making a decision either way, and that is perhaps what hurts Rosia Montana the most," said Oprisa. (Editing by Sonya Hepinstall)

http://www.reuters.com/article/2012/05/31/romania-gold-idUSL5E8GN9GY20120531

Friday, June 01, 2012

TSX Mining Stocks Glimmer of Hope in Down Markets: (TSX: GBU), (TSX: TNX), (TSX.V: ATC)

New York, NY - June 1, 2012 - www.InvestorIdeas.com, a leader in sector research for independent investors issues a trading alert for TSX mining stocks showing notable gains in an otherwise down market day.

Gabriel Resources (TSX: GBU.TO) is trading up at $2.23, up 0.35(18.62%) as of 11:51AM EDT on over 582,000 shares. The Company is focused on permitting and developing its world class Rosia Montana gold and silver project (the "Project") in Romania. The Project is owned through Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC), in which Gabriel holds an 80.69% stake with the balance held by the Romanian State.Tanzanian Royalty Exploration Corporation (TSX: TNX.TO) is trading up at $4.26, moving 0.55(14.82%) as of 11:53AM EDT on light volume. The Company reported yesterday a continued operation on the Kigosi Licenses was received from the Tanzanian Ministry of Natural Resources.ATAC Resources Ltd. (TSX.V: ATC) is trading up at $3.08, gaining $0.45(17.11%) as of 12:00PM EDT on over 200,000 shares. Earlier this month it reported that it has begun phase one of a two phase exploration and drilling program at its 100% owned, 1,600 sq/km Rackla Gold Project, which hosts Canada's only Carlin-Type gold discoveries.

Page 85: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Top Performing Industries % Change Gold +3.73%

Silver +3.46% Nonmetallic Mineral Mining +2.62% Copper +0.86% Industrial Metals & Minerals +0.71% Sign up for the free investor news and stock alerts at Investorideas.comJoin Investor Ideas - Become a MemberInvestorideas.com Members currently have 24/7 online access to the exclusive subscriber-only 13 stock directories in leading sectors including mining, oil and gas, natural gas, biotech and cleantechFollow Investorideas.com on Twitter http://twitter.com/#!/InvestorideasFollow Investorideas.com on Facebook http://www.facebook.com/InvestorideasDisclaimer: Our sites do not make recommendations. Nothing on our sites should be construed as an offer or solicitation to buy or sell products or securities. We attempt to research thoroughly, but we offer no guarantees as to the accuracy of information presented. All Information relating to featured companies is sourced from public documents and/ or the company and is not the opinion of our web sites. This site is currently compensated by featured companies, news submissions and online advertising .www.InvestorIdeas.com/About/Disclaimer.aspBC Residents and Investor Disclaimer : Effective September 15 2008 - all BC investors should review all OTC and Pink sheet listed companies for adherence in new disclosure filings and filing appropriate documents with Sedar. Read for more info: http://www.bcsc.bc.ca/release.aspx?id=6894Source - Investorideas.com800-665-0411 http://goldandminingnews.blogspot.ro/2012/06/tsx-mining-stocks-glimmer-of-hope-in.html

Rezultatele căutării

Page 86: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

D:News Presiuni publice asupra membrilor Comisiei Naţionale de Arheologie

22.09.2010 |

16 Comentarii

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a remarcat în ultimele zile o intensificare a acţiunilor de intimidare a membrilor Comisiei Naţionale…

› citeşte mai mult

Page 87: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

D:News Ateliere de patrimoniu

14.04.2010 |

0 Comentarii

Asociaţiile RPER-Franţa şi RPER-România, împreună cu Ambasada Franţei în România, Muzeul Ţăranului Român şi Institutul Cultural Român, organizează…

› citeşte mai mult

Page 88: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cultură Intre a fi si a nu fi... Rosia Montana

03.03.2010 |

92 Comentarii

Este greu de crezut ca acum, sa spunem, 10 ani, cineva, cu exceptia pasionatilor de istorie, ar fi pomenit de Rosia Montana mai mult decat ca loc de descoperire…

› citeşte mai mult

Page 89: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

D:News Primul pas in restaurarea centrului istoric din Rosia Montana

25.02.2010 |

9 Comentarii

Dupa doi ani si jumatate de lucrari complexe de restaurare, utilizand tehnici si materiale traditionale, casa nr. 325 din centrul istoric al Rosiei Montane…

› citeşte mai mult

Page 90: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

D:News Rosia Montana a fost declarata rezervatie arheologica si naturala

06.05.2008 |

5 Comentarii

Senatul a adoptat luni un proiect legislativ prin care Rosia Montana devine rezervatie arheologica si naturala, infiintand Administratia rezervatiei,…

› citeşte mai mult

http://www.descopera.ro/eticheta/rosia-montana

Planul din mină nu se potrivește cu cel din târg la Roșia Montană

Friday, April 6th, 2012

Planurile de urbanism de la Roșia Montană sunt anulate irevocabil Instanțele se pronunță din nou: Proiectului RMGC - Un proiect ilegal bazat

pe documente ilegale

-

Page 91: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Roșia Montană, 5 aprilie 2012 – Curtea de Apel Alba Iulia (dosar nr. 5159/107/2010) a făcut azi public verdictul prin care anulează planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roșia Montană, votate de Consiliul Local Roșia Montana prin Hotărârea nr. 1 din ianuarie 2009.

-

Verdictul a fost pronunțat într-o acțiune judecătorească promovată de Asociația Alburnus Maior Roșia Montană, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca și de către Fundația Culturală Roșia Montană.

-

Hotărârea Curții de Apel Alba este irevocabilă.

-Planurile de urbanism de la Roșia Montană – Planul de Urbanism General (PUG) și Planul de Urbanism Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industrială Roșia Montană Gold Corporation (PUZ) au fost finanțate exclusiv de către RMGC și supuse aprobării Consiliului Local Roșia Montană în iulie 2002 cu scopul de a iniția procedura de autorizare pentru mina de aur propusă la Roșia Montană. Planurile de urbanism au instituit interdicție oricărei activități economice și chiar celei de locuire pe suprafață impactată de proiectul Roșia Montană.

-

Schimbarea destinației perimetrului Roșiei Montană din zonă rezidențială in zonă mono-industrială a avut ca și consecință începerea procesului de strămutare a populației și a întregii infrastructuri publice (școli, dispensar medical, drumuri, etc.). Începând cu anul 2002, planurile de urbanism ale RMGC au blocat numeroase inițiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în turism, agricultură, servicii, etc, deoarece planurile au interzis orice nouă construcție pe teritoriul amintit, inclusiv pe terenuri proprietate privată.

-

Page 92: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rezultatul hotărârii Curții de Apel Alba Iulia se reflectă azi la bursa din Toronto: cotația firmei canadiene Gabriel Resources (deținătoare în proporție de 80% a RMGC) scade.

-

via Asociația Alburnus Maior

Tags: alburnus maior, anulare irevocabila, bursa, cotatie, curtea de apel alba iulia, documente ilegale, gabriel resources, hotarare irevocabila, planul de urbanism, proiect ilegal, RMGC, Rosia Montana, scade, torontoPosted in ecologie, Însemnări verzi | No Comments »

http://maimultverde.ro/blog/?tag=rosia-montana

Patrimoniul de la Roşia Montană a fost vândut. Muntele Carnic va fi dinamitat de Gold Corporation. Lista trădătorilor

Data publicarii: 16.07.2011 21:05:00

Am aflat recent cu stupoare ca Ministerul Culturii si Patrimoniului National, autoritatea cea mai inalta a statului roman responsabila de protejarea patrimoniului acestei tari, a avizat certificatul de descarcare arheologica a masivului Carnic de la Rosia Montana.

Masivul Carnic, clasat ca monument istoric in grupa valorica A, avand o valoare nationala si universala, este muntele cel mai important de la Rosia Montana, cel care contine cea mai mare densitate de galerii romane (peste 7 km), medievale si moderne (peste 80 km).

 

Page 93: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 

Descarcarea de sarcina arheologica este, conform legii, primul pas necesar pentru ca un monument istoric, ce nu poate fi atins de activitati miniere, sa poata fi scos din lista monumentelor istorice pentru a fi redat circuitului economic, adica, in cazul Carnicului, pentru a fi dinamitat de proiectul Rosia Montana Gold Corporation (RMGC - compania canadiana care intentioneaza sa exploateze aurul).

Asa cum vom vedea in continuare, atitudinea Ministerului Culturii este halucinanta, dand practic unda verde distrugerii celui mai important monument istoric de la Rosia Montana si celui mai valoros sit de acest tip din Europa.

 

Descarcarea, un act ilegal si imoral facut pe ascuns

Prima etapa in emiterea acordului de descarcare arheologica este avizarea de catre Comisia Nationala de Arheologie (CNA), care trimite propunerea catre Ministerul Culturii, spre aprobare.

Aceasta comisie a mai emis un certificat de descarcare pentru masivul Carnic, certificat care a fost anulat printr-o decizie definitiva si irevocabila a Curtii de Apel Brasov, in anul 2004. Intr-un stat de drept, eliberarea unui nou certificat de sarcina arheologica de catre aceeasi comisie si avand acelasi obiect este ilegala.

Page 94: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cu toate acestea, Comisia Nationala de Arheologie s-a intrunit in secret in data de 12 iulie, fara a publica ordinea de zi pe site-ul Ministerului Culturii, informatie de interes public pe care erau obligati sa o publice.

In secret absolut, CNA a votat descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic, sfidand in mod ilegal o decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila. Cu o graba aiuritoare, ministrul Culturii Kelemen Hunor a semnat imediat avizul de descarcare arheologica ce a fost mai departe trimis Directiei Judeteane pentru Cultura si Patrimoniu National Alba, care a emis certificatul final de descarcare arheologica in data de 13 iulie 2011.

 

 

Consider ca prin aceasta actiune ilegala membrii CNA s-au descalificat iremediabil atat profesional, cat si moral si ca ar trebui sa isi dea demisia in bloc. CNA este formata din urmatorii membri: Alexandru Suceveanu, Alexandru Barnea, Crisan Museteanu, Ioan Glodariu, Paul Damian, Dumitru Teicu, Ioan Stanciu, George Trohani, Adriana Pescaru, Octavian Bounegru, Zeno Pinter, Florin Hau, Florin Topoleanu, Gheorghe Dumitroaia, Valeriu

Page 95: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Sarbu, Sorin Cocis, Livia Buzoianu, Dragomir Popovici, Florin Drasovean, Viorica Crisan, Ioan Carol Opris (Lista membrilor CNA).

O parte dintre acesti membri, de exemplu Paul Damian, s-au exprimat in repetate randuri in favoarea proiectului de exploatare de la Rosia Montana, fiind in mod clar in conflict de interese. Un grup asa-zis "independent" pregateste terenul pentru descarcarea Carnicului.

 

Pentru ca CNA si ministerul au dorit sa realizeze toata "afacerea" in secret, departe de ochii critici ai societatii civile, acestia au avut nevoie de sprijinul Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana (GIMPCRM) pentru a le credibiliza si justifica actiunile in fata opiniei publice.

Nu intamplator acestora le-a sarit in ajutor un asa-zisul grup independent GIMPCRM, format din urmatorii membri: Razvan Theodorescu, Florin Anghel, Alexandru Diaconescu, Augustin Ioan, Nicolae Gudea, Vasile Moga, Ioan Opris, Aurel Pop, Alexandru Vulpe (Patrimoniu Rosia Montana).

 

Acest grup si Razvan Theodorescu s-au exprimat de nenumarate ori in favoarea proiectului de exploatare a aurului si au incercat sa acrediteze ideea ca singura solutie pentru salvarea patrimoniului de la Rosia Montana este chiar proiectul minier, o afirmatie care sustine si intareste propaganda mincinoasa a firmei canadiene.

Or, este evident pentru orice persoana de buna credinta ca dinamitarea unui monument istoric numai protejare de patrimoniu nu se numeste, fapt confirmat de nenumarate organizatii stiintifice, profesionale si ale societatii civile (Academia Romana, Alburnus Maior, Ad Astra, ICOMOS - organismul consultativ al UNESCO, Europa Nostra, Pro Patrimonio, ARA s.a.m.d.).

 

Si mai interesante sunt actiunile grupului exact in preajma momentului descarcarii de sarcina arheologica a masivului Carnic. Practic, GIMPCRM a asigurat campania de presa si a incercat sa acorde legitimitate actiunii de descarcare arheologica, pronuntandu-se in mass-media atat cu cateva zile inainte de descarcare, cat si imediat dupa acest act al Ministerului Culturii.

 

Page 96: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 

Rosia Montana a primit certificatul de descarcare de sarcina arheologica

Astfel, GIMPCRM apare cu declaratii in favoarea proiectului in Ziua de Cluj, in 11 iulie, cu o zi inainte de decizia CNA, apoi in Romania Libera in data de 12 iulie, coincizand cu data la care CNA a votat descarcarea Carnicului, ambele ziare fiind cunoscute ca fac publicitate proiectului RMGC.

Ulterior acestor declaratii in presa scrisa, membrii GIMPCRM apar la Antena 3 in data de 13 iulie si la Money Channel intr-o emisiune pe larg cu durata de aproximativ o ora, in data de 14 iulie.

In toate aceste interventii, GIMPCRM a incercat sa acrediteze ideea ca demararea proiectului minier este de fapt cea care va reabilita si proteja patrimoniul, membrii acestui grup erijandu-se in salvatorii patrimoniului de la Rosia Montana.

 

In realitate, asa cum am mai scris, demararea proiectului RMGC inseamna exact contrariul, condamnarea la disparitie a patrimoniului si distrugerea iremediabila a celor mai valoroase vestigii de la Rosia Montana, masivul Carnic si Orlea.

Practic, GIMPCRM nu a facut altceva decat sa incerce sa legitimeze actiunile ilegale ale CNA si Ministerului Culturii, foarte probabil la comanda RMGC (Rosia Montana Gold Corporation), ale carui interese le reprezinta in realitate.

 

Page 97: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 

Un ministru vinovat

Daca in 2010 ministrul Kelemen Hunor se declara impotriva proiectului minier si in favoarea unei variante de dezvoltare pe "termen mediu si lung, mai profitabila decat mineritul", acesta si-a schimbat complet declaratiile si atitudinea in 2011.

Anul trecut, ministrul era in favoarea listarii Rosiei Montane in patrimoniul mondial UNESCO, pentru ca in 2011 chiar dansul sa fie cel care sa isi dea avizul pentru distrugerea acesteia.

Intr-un interviu pentru Radio Romania Actualitati, ministrul adopta o schimbare de atitudine de 180 de grade in declaratiile sale, sugerand ca Rosia Montana nu va putea fi listata in UNESCO si pretinzand ca nu cunoaste parerea expertilor in domeniu, cand de fapt este foarte probabil ca el sa fi semnat deja decizia CNA la acel moment si fiind practic imposibil sa nu fi avut cunostinta de aceasta.

Kelemen Hunor se dovedeste asadar a fi la acelasi nivel cu ceilalti politicieni ai acestei tari si demonstreaza astfel ca acel capital de incredere de care s-a bucurat in timpul alegerilor prezidentiale din 2009 nu a fost deloc justificat.

Page 98: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Mai departe, dincolo de absurdul situatiei, declaratiile ministrului sunt absolut schizofrenice. Printre acestea, remarc urmatoarea: "Acesta este primul pas necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia Montana".

Or, procedura de descarcare arheologica, conform legii, este primul pas necesar pentru delistarea unui monument istoric si renuntarea la statutul protejat al acestuia. Conform definitiei: "Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren in care a fost evidentiat patrimoniul arheologic poate fi redat activitatilor umane curente. Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului in care a fost evidentiat patrimoniul arheologic".

 

De altfel, chiar ministrul Kelemen Hunor recunoaste ca: "urmeaza, daca va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei parti a masivului Carnic".

Este absolut absurd, chiar schizofrenic sa declari ca pentru a conserva monumente istorice primul pas este acela de a le anula statutul de protectie si a le reda circuitului economic, pentru a putea fi distruse.

Sa nu uitam insa de o alta actiune recenta a ministrului Culturii, aceea de a-l demite din functie pe prof. Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, si un mare aparator al patrimoniului Rosiei Montane.

Coincidentele par a fi foarte numeroase in preajma actului ilegal de descarcare a masivului Carnic prin care Ministerul Culturii, cel care ar trebui sa fie gardianul patrimoniului national, s-a transformat tocmai in calaul acestuia. In consecinta, domnule Kelemen Hunor, va solicit demisia!

 

Dr. Raul C. MuresanDepartamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice, Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si TehnologieCluj-Napoca, Romania

 

Sursă: Ziare.com

Titlul original: "Minciună, corupţie şi schizofrenie la Roşia Montană"

http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/patrimoniul-de-la-rosia-montana-a-fost-vandut-muntele-carnic-va-fi-dinamitat-de-gold-corporation-lista-tradatorilor

Page 99: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

The curse of the gold of Rosia Montana

7 July 2009Cotidianul Bucharest

Comment 1

Shared 104 times in 10 languages

Text larger Text smaller Send Print

Rosia Montana

After centuries of mining, the precious metal that lies under Rosia Montana, Romania, has now been targeted by a Romanian-Canadian corporation. For environmentalists, the real wealth of Rosia Montana is its natural beauty. As a legal battle rages, local people are doing their best to keep their village alive.

Viorel Ilisoi

At the start of the summer in the village of Rosia Montana, a story went round that one of the local women was pregnant. The news caused a stir among the old miners, who spend their days nursing cups of coffee in the village square, waiting for something to happen. When Ioji Vlăgnean, the village's aging deaf mute, got wind of the big event, he rose unsteadily to his feet in front of the porch of the casino – where in the days before the communists took over, mine owners used to gamble their gold – and gives the village a look over in the light of this remarkable development. Only such a radical turn of events could get him out of his seat.

Page 100: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Ioan Moduna was first to arrive with the news, but no one paid any attention. When Foreman Gruber, known to be a man of his word, confirmed the story, it was time to discuss details of the affair: Would it be a girl or a boy? When would he or she be born? Carried away by his enthusiasm, the deaf mute nodded his head and rubbed his hands over his paunch, as though he himself was about to give birth. It was a serious matter, because in all likelihood, there will only be child born in Rosia Montana in 2009. Two NGOs have offices on the small square where this debate was taking place: one of them is opposed to gold mining, the other supports it. When passersby wander into view, activists from both offices emerge like pushy shopkeepers to try and drag them inside: each side has a story to tell.

The Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) [a joint-venture between the Canadian company Gabriel Resources and Romania's publicly owned Minivest] has bought up 80% of the village. For supporters of the mining project, Rosia Montana has passed the point of no return, and it is only a matter of time before the village is destroyed. Only the historic centre will be preserved. Many people have left, selling their houses and land, and moving to wherever they can find a home – or they have stayed on living in houses that have already been sold, while waiting to move to another village. On the other side of the square, the environmentalists paint a different and much more apocalyptic picture, replete with details of a poisonous lake of cyanide that will flood the historic village.

Until now, the birth of a child was not marked by such a public display of emotion. The most recent addition to the village, Robert Ştefan Mălan, who was born on 24 December, 2008, lies in the grass playing with his great-grandfather's safety lamp. His father and grandfather were also miners. "But he won't be a miner, you can be sure of that," says his father. "The worst of it is, I don't know what he'll be. He has no future."

Horaţiu Mălan is one of the few remaining residents in a building where most of the neighbours have sold up and moved away to live in towns and cities.  Mălan, who has also sold, has opted to stay on until his new house in the county capital Alba Iulia is completed. The unemployed 45-year-old is worried about what the future has in store. What kind of life can he expect to have in a town? "In town, who is going to employ a miner? How is my family going to live?" His is only one of 125 mining families that have had to face the daunting prospect of pulling up roots since mining operations [mainly coal mining] ceased in 2006. What can they expect to live on? As if the towns did not have enough unemployed people already?

It is hard to find anyone earning a wage in Rosia Montana. Only the local police, the teachers who have stayed to look after the handful of children in the almost deserted village school, and the employees at the mayor's office – which is located in a building that has also been bought by Gold Corporation – are still getting paid.

Like all of the miners, who have been unemployed since the Romanian government closed down the mines in Rosia Montana, Horatiu Mălan wants the opencast mining project to go ahead. As he puts it, "We've had enough of the environmentalist bullshit. They see a lizard under a tree, and they're ready to let all of us die to save it. Why don't they just move the lizard, so that we can take out the gold."

Page 101: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

On the web

Original article in Cotidianul

Controversy

Legal battle in the Carpathian's Little California

The legal battle between Romanian civil society and the Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) dates back to 1997, when the Canadian and Romanian funded corporation bought most of the land in Rosia Montana. Since then, life in the village, founded almost 2,000 years ago by the Roman Emperor Trajan (who called it Alburnus Maior) has been marked by demonstrations in the village square, the coming and going of EU inspection teams, and the adoption of contradictory laws by the Romanian government.

RMGC wants to exploit low density deposits left by the Roman gold and silver mines, using a cyanide leaching process. The company has promised to provide new jobs, but its opponents are adamant that the project will constitute a environmental and cultural catastrophe. Rosia Montana, which experienced a huge gold rush in Roman times, has a huge range of historic Roman sites. Located not far from Sibiu, which was European Capital of Culture in 2006, it is now a sought after tourist destination.

The Romanian government, which was initially in favour of the RMGC project, is now firmly opposed to it. The region has been designated as an archaeological and natural reserve, and the national parliament is preparing to vote on an anti-cyanide law. The European Union is also less than enthusiastic about the massive destruction of the natural environment involved in the huge opencast mine which would remove five villages and five mountains from the map. It is also woried about plans to use cyanide, especially in the light of a events in the year 2000 in Baia Mare, where a break in a dam encircling a tailings pond contaminated the Mures and Tisza rivers, and polluted drinking water used by three million people.

http://www.presseurop.eu/en/content/article/48821-curse-gold-rosia-montana

Apel pentru Rosia Montana

// 13 Octombrie 2011 // O tara furata, Romania azi

Page 102: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Aur nativ

Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.

Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca. Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.

Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.

Una din minele de la Rosia Montana

Page 103: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu – 2500 grame pe tona,  arseniu – 5000 grame pe tona,  titan – 1000 grame pe tona,  molibden – 10 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona, germaniu – 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.

Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.

Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg.  Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.

26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.

Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.

Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnilogi de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.

La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.

Page 104: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Galeriile romane de la Rosia Montana

Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.

Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.   Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.

Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.

Constanam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.

Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea  va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana. Promovati petitia online, dati acest mesaj mai departe!

Petitia noastra de pe www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani.

Eforturile noastre au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana. Va propunem ca pana atunci, doar cu ajutorul dvs.  sa strangem 100.000 de semnaturi

Page 105: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa organizam de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana, la care vom putea invita toti semnatarii petitiei.

Atasam acestui mesaj tabelul pe care puteti strange semnaturi si textele petitiilor asociate.

Daca sunteti din Bucuresti ni-l puteti inmana completat la sfarsitul lunii, cand vom stabili o intalnire la unul din corturi, pana atunci va rugam sa ne comunicati intentia de a strange semnaturi printr-un email la [email protected] sau SMS la 0727.769.509. cu nume, telefon si email. Tinem legatura pentru a va comunica locul si data exacta la care vom colecta semnaturile stranse.

Daca sunteti din provincie, trimiteti semnaturile prin posta la punctul de lucru din Cluj al asociatiei Alburnus Maior pe Str. David Ferencs, nr 10, ap. 5 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania si o copie scanata pe adresa [email protected]

Aveti si optiunea de a ajuta la desfasurarea acestei campanii de acasa, pe calculator. Trimiteti un email pe [email protected] prin care sa va manifestati disponibilitatea si o sa primiti detalii.

In Bucuresti am obtinut avize pentru amplasare de corturi si bannere in sectorul 1 si recent in sectorul 4.

Locatiile sunt:

Sectorul 4: Metrou Tineretului; Metrou Constantin Brancoveanu, Metrou Piata Sudului, Sos. Giurgiului – Piata Progresu, Metrou Aparatorii Patriei, Piata Unirii (capatul tramvaielor), Metrou Eroii Revolutiei.

Sectorul 1: Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei, Charles de Gaulle si Perla.

Va rugam sa va programati pe http://www.rosiamontana.net/la-corturi/ pentru voluntariat la corturi si sa recomandati prietenilor. Avem nevoie de participarea voastra!

Va multumim!

Ionut Parausanu, voluntar pentru Rosia MontanaTel.  0727.769.509 / Fax. [email protected] / [email protected]

http://www.desteptati-va.ro/index.php/2011/10/13/apel-pentru-rosia-montana/

Rosia Montana: At the end of the day it’s about the rich telling the poor to make do with less

Page 106: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

by Craig Turp on March 29, 2011 · 26 comments

in Romania

We were made aware of these short films yesterday; films which document the wishes of just a handful of the inhabitants of Rosia Montana, a small mining town in the Apuseni Mountains in the north west of Romania.

Rosia Montana

Page 107: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

-For those of you unaware of the Rosia Montana controversy, this news report from 2009 is a good starting point.

In brief, a mining company wants to recommence gold mining in the town. The town is one of the poorest in the country, heavily polluted after centuries of mining, and to all intents and purposes dying (its population has almost halved since 1990). There is little future for the town beyond mining. Recommencing mining will create jobs, bring investment and – so say the mining company – see the town centre renovated and the entire surrounding area cleaned up. The mine, they say, will save the town. Unsurprisingly, the overwhelming majority of the inhabitants of the town are in favour of the project going ahead.

Ecologists (the vast majority of whom do not live in Rosia Montana, in fact many of them are not even Romanian) oppose the mine, saying it will spoil a pristine landscape and destroy the town. Pristine landscapes such as this, the remnants of the old state-run mine which have been left to rot since the 1990s:

Page 108: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Why would anyone want to spoil views like these?

Ecologists cite the proposed use of cyanide in the mining process as proof of the evil intentions of the mining company behind the project, Rosia Montana Gold Corporation. They fail to mention that cyanide is in fact common in gold mining, and is used safely in even the most highly regimented of environmentally friendly places, such as New Zealand. However, a major spill of toxic sludge in Hungary last year showed what can happen when the highest safety standards are not applied.

So far this year, there has been little movement on the Rosia Montana issue. The project remains the subject of numerous legal battles in the Romanian courts. Just as one judge rules in favour of one side, so another rules in favour of the other. For the project to happen – or to be killed off once and for all – will probably require a political decision at the highest level. As the issue splits the ruling coalition (the PDL – and the president, Traian Basescu – are generally in favour of the mine reopening, the Hungarian UDMR oppose it, although some of its members have softened of late) such a decision looks highly unlikely anytime soon.

We remain objective about the issue. We are broadly in favour of the mine reopening, but only because we believe in development and local democracy: that fact that the poor, mainly unemployed people of the town want the project to go ahead must count for something. For as much as we tend to be conservative, we do come over all red and revolutionary when those who enjoy wealthy, privileged lifestyles start telling the poor how they should make do with less.

—You can read more on the subject here (from an ecologist perspective) and here (from a humanist perspective). There have been two films made about this issue: this one (from the environmentalist side) and this one (from the pro-mining side).

Page 109: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Tagged as: Ecologisti de Dorobanti, Ecologistii, Ecologists in Romania, Ecology in Romania, Environmentalism, Gold Mining with Cyanide, PDL, Romanian Environmentalists, Rosia Montana, Rosia Montana Gold Mine, Traian Basescu, UDMR

http://www.bucharestlife.net/2011/03/29/rosia-montana-at-the-end-of-the-day-its-about-the-rich-telling-the-poor-to-make-do-with-less/

Rosia Montana, la mine pe blog se inchide discutia.

publicat @ 08 September 2011 in categoria > ecologie

Taguri: > ecologie, aur, DIN ROMANIA, eco, eco-Romania, exploatarea de la Rosia Montana, initiative eco, organizatii ecologice, recomandari, Romania, Romania=tara mea, Rosia Montana, scandalul de la Rosia Montana

Doua mii de ani uncia – “Au pus cupolă de aur în locul umbrei de măslin şi coroană de aur în locul sfinţeniei. Au gonit harul şi i-au pus aurul în loc.” Un text superb scris pe tema asta de Bradut, iti recomand sa-l citesti.Am intiat o dezbatere. V-ati spus parerile, pro sau contra, v-ati expus indoielile, s-a argumentat din amandoua taberele si s-au spus multe (nu cred ca toate, caci cat timp contractul este secret vorbim mai mult de pe margine).

In fine… cred ca cei care chiar au fost interesati au putut trage niste concluzii. Si in urma acestor concluzii cred ca putem alege daca suntem pentru sau contra. [sursa foto]

Pun mai jos un poll, si eu votez primul. Cu “NU”.

De ce votez cu “NU”? Pentru ca cei care s-au manifestat impotriva si-au argumentat pozitia atat de bine incat m-au convins? Sau pentru ca cei care au argumentat pro si-au facut treaba prost? Nici una si nici alta… 

Ca sa fiu corect, nu sunt impotriva exploatarilor, caci asta ar insemna sa fiu ipocrit. Conduc o masina, scriu la un calculator, dorm pe un pat… sa spunem ca ma bucur de conditiile de confort oferite de anul 2011,confort la care nu am fi ajuns altfel decat exploatand. Dar tocmai unor

Page 110: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

exploatari proaste s-a ajuns la nivelul de depreciere ecologica in care ne scaldam acum. Deci… sunt pentru a exploata, dar sunt impotriva oricarei exploatari facute prost si neglijent.

Vorbind despre cei care sustin aceasta exploatare de la Rosia Montana… se repeta, promit lucruri care apoi sunt usor demontate de cealalta tabara, se ascund prea mult si nu sunt in stare sa vina cu fapte, ci doar cu promisiuni. De exemplu, au tot spus ca ei disponibilizeaza niste sume si le blocheaza intr-un cont, astfel incat Romania sa aiba garantia ca in cazul unui eventual faliment, de exemplu, exista banii din care sa se curete si revitalizeze zona. Acest fond ar fi putut fi deja constituit, iar suma sa fie facuta publica. Dar nu e. Si mai sunt si altele care nu se leaga in tabara celor care sustin exploatarea de la Rosia Montana.

Vorbind despre cei care sunt contra acestei exploatari… multi dintre ei s-au plictisit, si-au pierdut rabdarea sau au obosit. Sau sunt nervosi din fire, caci atunci cand se deschide discutia ei nu se gandesc ca trebuie sa convinga ci – inarmati cu convingerea adevarului absolut care le sta in spate (si nu contest asta) – sunt categorici, omorand orice urma de dezbatere si transformand discutia intr-un discurs. Or… oamenii nu mai cred in discursuri, trebuiesc convinsi prin discutii si argumentari.

Cat despre argumentele contra… sunt multe, foarte multe care stau in picioare. Dar sunt si unele care scartaie… caci daca imi spui ca nu e bine sa exploatam ceva, orice, pentru ca cianura se transporta cu cisterna pe sosea si acea cisterna poate avea accident… exact genul asta de argument contra le face loc celor care sustin exploatarea despre care vorbim.

Si despre lupta pro sau contra… in timp de tabara pro este concertata, organizata si are o strategie, strategia contra nu exista decat pe fragmente, nu e organizata decat ca o lupta de guerilla (asteptam miscarea inamicului si-l contram cum putem). Cine stie… poate s-ar putea organiza cumva mai eficient efortul de a contracara PR-ul celor care sustin exploatarea de la Rosia Montana.

Acestea fiind spuse… pun mai jos poll-ul si votez primul.

Esti de acord cu exploatarea de la Rosia Montana?

NU! (49%, 384 Votes) DA! (33%, 262 Votes) Inca nu sunt hotarat... (11%, 89 Votes) Ma cam doare-n cot de rosiile voastre! (7%, 55 Votes)

Total Voters: 790

Page 111: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

http://www.cabral.ro/ecologie/rosia-montana-la-mine-pe-blog-se-inchide-discutia

Putem vorbi despre Rosia Montana fara sa ne certam?

publicat @ 31 August 2011 in categoria > despre altii..., > dezbateri, > ecologie

Taguri: > ecologie, aur, DIN ROMANIA, eco, eco-Romania, exploatarea de la Rosia Montana, initiative eco, organizatii ecologice, recomandari, Romania, Romania=tara mea, Rosia Montana, scandalul de la Rosia Montana

Ca sa fie clar din capul locului:

- nu am nicio legatura cu finantatorii proiectului de exploatare de la Rosia Montana;

- este posibil sa am alte legaturi /colaborari (pe care nu le realizez acum) cu agentia/agentiile de PR implicate in promovarea proiectului, dar n-am discutat niciodata pe tema asta; [sursa foto]

- este posibil sa am legaturi cu organizatiile care se lupta in media si prin instante cu promotorii acestui proiect, dar n-am discutat niciodata pe tema asta;

- acest post este o invitatie la dezbatere si nu poate fi asimilat cu un punct de vedere sau declaratie publica.

Page 112: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Buuuun, hai ca postul asta arata deja ca partea de introducere a Manualului de Utilizare pentru un produs vandut in State…

Intrebarea mea e simpla: se folosesc oamenii din organizatiile “verzi”  de acest proiect pentru a iesi in fata, pentru a-si face promovare lor si organizatiilor pe care le conduc?

Pentru ca ceilalti jucatori au intentiile declarate: sa scoata aur. Investesc niste bani, garanteaza aceasta investitie cu cash colateral si spera ca profitul sa fie pe masura.

Bine, mai este un jucator, dar nu e la masa ci in spatele perdelelor… dar este evident ca in Romania nu se iau si nu se dau spagi, deci putem spune ca perdeaua aia nu exista acolo… si ca oricum nu e nimeni in spatele ei.

Sa revenim… vorbim despre Rosia Montana de ceva ani. Adica exact din momentul in care cautatorii de aur si-au anuntat intentia de a exploata.

Inainte de momentul respectiv stiati ca exista Rosia Montana? Aveati ganduri sa va faceti vacantele acolo? Aveati prieteni care visau la cateva zile de vis la Rosia Montana? Nu cred, dar nu vreau sa ma hazardez si sa raspund in locul vostru, va las pe voi. Pot insa sa spun ca eu n-am auzit de locul asta decat in momentul in care cineva a vrut sa investeasca niste bani. Da, pentru un profit.

Apoi… isi dau toti cu parerea despre acest proiect… ceea ce este bine. Am insa o singura chestie: cine sunt cei in masura sa aleaga ce se intampla cu zona respectiva? Eu ma gandesc ca… cei care traiesc acolo, localnicii. Cred ca ei ar trebui sa detina, mai devreme sau mai tarziu, dreptul de veto. Si sa aleaga daca sa-l foloseasca sau nu.

Discutia e lunga si alambicata, dar de fiecare parte se spun niste prostii atat de mari incat ti-e jena sa-i vezi cum dau din gura pe la teveu.

Un reprezentant “verde” spunea ieri la teveu ca exploatarea este periculoasa si din cauza faptului ca (parca) in Japonia o cisterna cu cianura destinata unei exploatari de genul asta s-a rasturnat si a cazut in apa. Aha. Pai atunci haideti sa blocam si cisternele Petrom-ului, ca daca se rastoarna in Olt, Oltet sau Dunare se lasa cu poluare masiva…!

De cealalta parte un alt domn ii raspundea ca apa cu cianura din bazinul unei exploatari poate fi bauta, atat de mic este procentul de cianura in apa. Aha. Pai de ce oare nu ne-am gandit sa bagam niste cianuri si in Lacul Morii, Lacul Herastrau si in Cocioc (lacul din Parcul Tineretului, zic)…?!

Se mai discuta despre valoarea inestimabila de patrimoniu a unor tuneluri facute mult in trecut. Aha. Deci… nu ar trebui exploatata zona pentru ca valoarea este inestimabila. De acord. Dar daca nu se exploateaza… exista cineva pe lumea asta care sa puna in valoare inestimabila valoare? Nu de alta dar este exact ca in cazul inestimabilelor valori din podul bunicii: sunt inestimabile dar putrezesc in pod. Pe cine si cum ajuta inestimabilele in cazul acesta?

Page 113: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Nu vreau sa trag o concluzie asa cum nu vreau nici sa conving pe cineva ca una dintre cele doua parti are dreptate. Vreau doar sa va intreb cum vedeti voi problema asta… 

[Nota: se numeste CIVILIZATIE si fac cat de multe pot eu astfel incat sa fie prezenta pe blogul acesta intr-o masura cat se poate de mare. Asta inseamna ca daca derapezi de la regulile bunului simt fac magie si dispari - PUUF - in fumul uitarii.]

http://www.cabral.ro/despre-altii/rosia-montana-and-the-gold-diggers

Ministerul Mediului continuă lupta cu Roşia Montană

Eveniment - Afrodita Cicovschi(citeste alte articole de acelasi autor »)Autoritatea va ataca decizia CAB privind avizele pentru barajeMMDM: "În lipsa documentelor necesare, acordurile nu pot fi emise"Ministerul Mediului va ataca decizia Curţii de Apel Bucureşti, potrivit căreia trebuie să "emită în cel mai scurt timp avizele necesare construirii barajelor Proiectului Roşia Montană", ne-au informat surse din cadrul Asociaţiei Alburnus Maior, precizând că, potrivit legii, recursul se poate înainta în 15 zile de la comunicarea deciziei. "Conform legii, recursul se va face în 15 zile de la primirea comunicării şi se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", ne-au spus sursele citate, amintind că refuzul Ministerului Mediului de a emite avizele s-a datorat nesoluţionării cererii de către companie de a pune la dispoziţia sa documentele cerute.Potrivit unui comunicat remis ieri de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Curtea de Apel Bucureşti a decis ca Ministerul Mediului să emită în cel mai scurt timp avizele necesare construirii barajelor Proiectului Roşia Montană. "Decizia a fost luată ca răspuns la cererea formulată de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) în acţiunea legală iniţiată de companie împotriva Ministerului Mediului (MM). Ministerul a refuzat emiterea acordului de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru barajele proiectului Roşia Montană, în ciuda avizării favorabile, de două ori consecutiv, a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor din cadrul Direcţiei Amenajare Bazine Hidrografice.Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor (CONSIB), formată din experţi români şi aflată în subordinea MM, a aprobat încă din aprilie 2007 documentaţia care a stat la baza emiterii acestor avize. La aceeaşi dată a fost aprobată şi documentaţia pentru alte proiecte de baraje fără legătură cu Proiectul Roşia Montană, toate celelalte proiecte obţinând acordul de funcţionare în scurt timp. La solicitarea MM, în martie 2008, CONSIB a reconfirmat votul, ceea ce trebuia să ducă la obligativitatea emiterii acordului de funcţionare pentru barajele proiectului Roşia Montană în termen de zece zile de la data primirii solicitării. Cu toate acestea, Ministerul a refuzat eliberarea acestor documente", notează compania în comunicat.Nu au depus toate documenteleDemn de menţionat este însă că, la 18 septembrie 2008, în urma acţiunii în instanţă iniţiate de către Roşia Montană Gold Corporation, Ministerul Mediului susţinea că "actele de reglementare pentru funcţionarea în siguranţă a barajelor Corna şi Cetate, a căror emitere a fost solicitată de către RMGC, sunt acte tehnico-juridice care se emit cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de reglementările în vigoare şi de specialişti".În conformitate cu Procesul Verbal al Comisiei Centrale de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă a Barajelor (CONSIB) încheiat în data de 26.03.2008, avizarea şi emiterea Acordului de

Page 114: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

funcţionare în siguranţă pentru barajele de retenţie ale amenajării miniere Roşia Montana au fost aprobate în unanimitate, constatându-se că barajele de retenţie îndeplinesc condiţiile tehnice pentru funcţionarea în siguranţă, cu menţiunea că "ceea ce se avizează se referă la condiţiile specifice de amplasament şi de soluţie tehnică din prezentul proiect şi îşi pierde valabilitatea în condiţiile unui alt amplasament sau soluţie tehnică". Prin urmare, în scopul emiterii acestor acte de reglementare, MMDD a solicitat, încă din luna mai a anului trecut, documente care să certifice că amplasamentul celor două obiective este cel prevăzut în documentaţiile transmise, documente fără de care avizul CONSIB din 26.03.2008 îşi pierde valabilitatea."Până la această dată documentele care să certifice amplasamentul nu au fost depuse la MMDD, în ciuda faptului că în luna august MMDD a făcut o a doua solicitare în acest sens", nota ministerul la 18 septembrie 2008, precizând că nu a formulat niciun un refuz de emitere a actelor de reglementare pentru barajele de la Corna şi Cetate.Alburnus Maior a depus 5 plângeri penale împotriva emitenţilor avizelorLa jumătatea lunii mai a anului trecut, Alburnus Maior anunţa că a făcut deja cinci plângeri penale împotriva consilierilor care au emis, cu încălcarea legii, avizele necesare proiectului Roşia Montană. "Plângerile penale depuse împotriva a doi reprezentanţi ai Ministerului Culturii, a preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, şi a doi reprezentanţi ai Consiliului Local Roşia Montană vizează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice", declara atunci Ştefania Simion, consilier al Asociaţiei Alburnus Maior, precizând că avizarea s-a făcut cu încălcarea normelor legale, având în vedere că unii dintre membrii Consiliului Judeţean Alba erau fie angajaţi ai RMGC, fie rude ale acestora. De altfel, susţine consilierul, în 2005, când a fost dat primul aviz, Ministerul Mediului nu a implicat deloc publicul român în elaborarea criteriilor care au stat la baza studiului de impact asupra mediului pentru Roşia Montană, şedinţele de dezbateri publice ţinându-se în localităţi care nu sunt afectate de proiectul minier. Mai mult, deşi diferite instanţe s-au pronunţat împotriva primelor două certificate de urbanism, parcă trase la indigo, Consiliul Judeţean Alba a emis un al treilea, identic cu primele, care a fost anulat definitiv şi irevocabil anul acesta de către Tribunalul Cluj.România, condamnată la CEDO pentru poluarea cu cianuriCurtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, marţi, România pentru că nu a evaluat suficient riscurile legate de folosirea de cianură într-o mină de aur de la Baia Mare, CEDO apreciind că autorităţile române au încălcat dreptul la respectarea vieţii private a localnicilor.http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2009-02-06/Ministerul+Mediului+continua+lupta+cu+Rosia+Montana

Crucified on a Cross of Goldmining

Katherine Mangu-Ward|August 21, 2007 11:19 am

Page 115: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

There are two new films out on a contested gold mine in Romania, one airing on PBS tonight. Rosia Montana, a rural Transylvanian town (pictured right, in all of its glory), sits on top of $10 billion in gold.

PBS viewers will get one side of the story about the village:

PBS describes the film as a "David-and-Goliath story" [of poor villagers versus big mining corporations, but] viewers who see pristine shots of the Rosia valley won't realize the hills hide a huge, abandoned communist-era mine, leaking toxic heavy metals into local streams--or that while the modern mining project will level four hills to create an open pit, it will also clean up the old mess at no cost to the Romanian treasury.

Another documentary about the same mine, Mine Your Own Business, presents another angle. They say the biggest threat to the people of Rosia Montana "comes from upper-class Western environmentalism that seeks to keep them poor and unable to clean up the horrific pollution caused by Ceausescu's mining":

Local unemployed miner Gheorghe Lucian says it best: "People have no food to eat. . . . I know what I need--a job." Mr. Soros's Romanian Open Society Foundation is touting "alternative economic activities such as organic agriculture and eco-tourism," unrealistic at best.

Read more about both films here.

http://reason.com/blog/weekly/2007-08-15http://www.ghimpele.ro/articole/rosia-montana/

June 1st, 2009Gold FuturesRosia Montana and the Gold Mine by Craig S. SmithDownload a PDF of the essay here.

Page 116: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Journalists are supposed to be impartial, but they rarely really are.

We gather information and then decide which bits to present to our audience and in what order to present them. It’s by definition a manipulative process.

That said, the serious journalist strives for balance and tries to present the audience with both sides of a story in order to allow the audience to decide which side it is on (or, at least, to lead the audience to the journalist’s desired conclusion without making it feel overly manipulated). Occasionally, though, journalists encounter a story where the moral argument seems so heavily weighted on one side that it is difficult to give both sides a fair shake.

The story of Rosia Montana is one such case.

Gabriel Resources is a gold mining company listed on the Toronto Stock Exchange with a market capitalization of more than $600 million — down from over $1 billion at its peak. Its sole reason for being is to carve out what would be Europe’s largest open-pit gold mine, obliterating the Romanian town of Rosia Montana in the process.

A handful of Romanian villagers and farmers want to stop it.

How do you achieve balance between poor people attached to their land on one side and, on the other, sophisticated outsiders who would destroy that land for — let’s face it — simple greed? Gold is not in short supply, nor are its industrial applications particularly important or of particular benefit to mankind. Aside from diamonds, it’s one of the most frivolous commodities that man digs out of the ground.

But let’s try to give some balance nonetheless.

Page 117: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

First, Rosia Montana was always a mining town. Gold has mined from the surrounding hills since before Roman times right up until two years ago. Open pit mining was introduced in the 1970s. It stopped because the rich lodes of ore had been exhausted and only capital-intensive large scale mining can make it profitable again.

Today, Rosia Montana is a dying town, a cluster of crumbling buildings and rutted roads at the end of a valley deep in Transylvania. The oft proffered notion that tourism could revive it is a fiction.

As mining towns go, it is only marginally charming and barely picturesque. It is a hardscrabble place whose most promising youths are drifting away, leaving behind a shrinking population of elderly residents and their least educated offspring.

Pollution has long been a problem there. The hills are honeycombed with ancient mines, and the top of one has been cut away, leaving an ugly open pit. Water leaches through the old mines and spills out in a toxic, rust-colored slurry of heavy metals that rushes downstream into the Danube. The town’s name, which means Red Mountain, comes as much from this runoff as it does from the color of the ore hidden in the ground.

Meanwhile, Romania is a relatively poor country, still struggling to meet the basic needs of its people nearly two decades after the collapse of a pernicious Communist regime. It has natural resources, but not the money or expertise to develop them fully.

Given those parameters, and given the soaring price of gold, one could easily argue that the best thing for Rosia Montana would be to invite international mining experts in to revive its abandoned mine. Investment would pour into the valley and the town’s youth would find jobs. The area would be transformed, even reborn.

Page 118: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

That is what the people behind Gabriel Resources want to do and that is what many of Rosia Montana’s residents want to do. But they are opposed by a small group of local landowners, backed by a well-connected Swiss-born French activist who has rallied the international environmental movement to their cause.

Gabriel Resources was founded in the wake of Communism’s collapse by Romanian businessmen with little mining experience and suspected ties to the former secret police. They won a vast concession to exploit mineral deposits in Transylvania. That deal, itself, is clouded in controversy. The businessmen named their fledgling venture Gabriel, after a relative of one, and listed it on the speculative Vancouver stock exchange, giving it the gloss of a Canadian company.

Their initial approaches to local landowners were heavy handed and, in reaction, some of the landowners formed an association called Alburnus Maior — Rosia Montana’s Roman name — to try to stop the project. They were engaged in an ineffective letter-writing campaign when the founders of Gabriel Resources moved the company’s listing from Vancouver, British Columbia, to the more respectable Toronto Stock Exchange.

The opposition might have withered had it not been for an unrelated plan to build a Dracula theme park near the picturesque Romanian town of Sighisoara, once home to Vlad Dracula, the notorious Romanian ruler and inspiration for ”Dracula,” the Bram Stoker novel.

The plan outraged Prince Charles of Britain, who is fond of Romania’s old Saxon villages, of which Sighisoara is one. It also outraged Teddy Goldsmith, the aging anti-globalist environmentalist and scion of a wealthy business family.

Page 119: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

A journalist who wrote for Mr. Goldsmith’s environmentalist magazine, The Ecologist, moved to Romania to help defeat the project. With such powerful forces aligned against it, the proposed Sighisoara theme park died.

While in Romania, the journalist, who was born in Switzerland but carries a French passport, heard about the Gabriel Resources’ plan for Rosia Montana and went to meet its opponents. Within months, she had introduced them to some of the most powerful environmental organizations in the world.

Gabriel Resources, meanwhile, was taken over by professionals and is now run by savvy and experienced mining men, many of whom cut their teeth building Barrick Gold Corp., one of the largest gold mining companies in the world.

From the mining company’s point of view and from the point of view of those residents who support the project and all of the economic benefits it might bring, the opponents are risking the greater good for their own self interest.

The multi-billion-dollar project would extract an estimated 300 tons of gold and 1,200 tons of silver from the earth and would plow billions of dollars into the Romanian economy. It could earn Gabriel Resources and its shareholders billions more in profit.

The Rosia Montana project only represents about half of the mineral rights won by the original Romanian businessmen. The investors in those rights are waiting patiently to see if the Rosia Montana projects proceeds, opening the door for even more large-scale open-pit mining in the area.

Page 120: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Of course, as with any sizeable investment, business and environmental considerations have become infused with politics on local, national and even supra-national levels. Gabriel Mining has been aggressive in recruiting local political support by employing city officials or handing jobs out to their family members.

The debate has been more complex nationally, where politicians are mindful of the increased international scrutiny brought by the country’s recent membership in the European Union. Late last year, a regional court annulled an archeological permit that would have allowed Gabriel Mining to destroy vestiges of Roman activity in the area. More critically, the company has suspended much of its work while fighting in the courts with Romania’s Environmental Ministry, which has suspended its review of Gabriel Mining’s environmental impact study, a necessary step in starting the project.

As part of their campaign to win over public opinion, Gabriel Resources financed a documentary called Mine Your Own Business, arguing that the Rosia Montana controversy is an example of affluent, sentimental environmentalists preventing the world’s poor from developing economically.

But, economics aside, it is difficult to champion a mining company against people who care about Mother Earth.

Mining is one of the world’s most unpopular industries these days, particularly the kind that leaves the earth permanently scarred with moonscape-like craters a mile or more wide. The Rosia Montana project would gouge out several hills, leaving four yawning pits in their place, and slowly fill an entire valley with wastewater and tailings that would take years to solidify.

Page 121: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Still more worrying is Gabriel Resources’ planned use of large quantities of highly toxic cyanide to separate gold and silver from the ore. Memories in the region are still fresh of an accident at another gold mine 80 miles north of Rosia Montana in which a dam holding back a cyanide-laced lake burst in 2000, contaminating water for hundreds of miles downstream, deep into Hungary.

Gabriel Resources says it would build in safeguards that were missing at that mine. It also promises to clean up pollution left by past mining operations and do as much as possible to repair the altered landscape after its project is done.

But mining companies always make promises and accidents still happen.

WIDE ANGLE’s Gold Futures, in fact, is a reflection of those fears. While WIDE ANGLE’s editors have worked hard to produce a balanced account, it is based on a documentary, New Eldorado. Gold. The Curse of Rosia Montana, by a Hungarian environmentalist filmmaker with financing that came, in part from Hungary’s Ministry of Environment and Water Conservancy and the Budapest waterworks.

Gabriel Resources is what is called a “junior company” in the mining trade. It does not have the money, people or equipment needed to carry out the Rosia Montana project. That is the job of “senior companies,” like Newmont Mining, which holds a 20 percent stake in Gabriel Resources.

It is possible that Gabriel Resources would become a senior company were the project to win all of the approvals necessary to proceed. But it is more likely that the company would sell the project to an established senior company. At that point, all of the promises that Gabriel has made would pass to someone else to fulfill.

Craig S. Smith is a journalist who covered Rosia Montana’s gold mine in the article “Fighting Over Gold in the Land of Dracula,” published in the New York Times in 2007.

http://www.pbs.org/wnet/wideangle/lessons/gold-futures/rosia-montana-and-the-gold-mine/4320/

vineri, 22 octombrie 2010

Mircea Cartarescu despre Rosia Montana

Ca si Maramuresul, Rosia Montana nu e de pe lumea aceasta. Ar trebui sa ramana asa, ca un parc national, ca o "zona" tarkovskiana magica si protejata.

Page 122: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„La Rosia Montana e un fel de conjuratie, un fel de crima colectiva. Ne vom ucide cu buna stiinta unul dintre putinele paradisuri care ne-au mai ramas”

- De ce va intereseaza atat de mult Rosia Montana, domnule Mircea Cartarescu?

- Rosia Montana este un loc de o frumusete extraordinara, un spatiu european unic si privilegiat.Cine a fost macar o data la Abrud si in imprejurimi, isi da imediat seama de arhaitatea si majestatea peisajului.Ca si Maramuresul, Rosia Montana nu e de pe lumea aceasta. E unul dintre foarte putinele locuri necalcate-n picioare de civilizatie si ar trebui sa ramana asa, ca un parc national, ca o "zona" tarkovskiana magica si protejata.

Zona e slab populata, oamenii locului sunt saraci dintotdeauna, despre ei spune vechea doina: "Muntii nostri aur poarta,/Noi cersim din poarta-n poarta...".

Exploatarea aurului din vremuri imemoriale nu i-a imbogatit si nici n-o s-o faca vreodata. Caci tot la Rosia sunt vestigii romane ale minelor de altadata.

Alte natiuni conserva aceste relicve ca pe cele mai pretioase bunuri ale lor. Noi n-am stiut niciodata sa ne pretuim trecutul.

Page 123: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

In ianuarie, spuneati ca Rosia Montana este un subiect atat de fierbinte, incat s-ar putea sa arda mainile PDL. Va mai mentineti opinia?

- Partidul de la guvernare are deja mainile atat de arse, incat banuiesc ca nu-i mai pasa. De fapt, banuiesc ca nu-i mai pasa nimanui din clasa politica de salvarea Rosiei Montane si ca soarta regiunii e pecetluita. Banuiesc ca se va da liber la exploatare, caci in acest moment, coruperea oficialilor si a presei, propaganda si reclama isi dau mana cu situatia ingrozitoare a Romaniei afundate in criza. Foamea de bani e atat de mare azi in Romania aflata la ananghie, incat guvernul nu mai tine seama de nimic. Perspectiva catorva miliarde, fluturata persuasiv de firma exploatatoare a aurului si argintului de la Rosia, nu mai poate fi contracarata de nici un efort al slabei societati civile de la noi.

- Ministrul Culturii a promis ca va demara procedurile de inscriere a Rosiei Montane pe lista tentativa a UNESCO. Dar ministrul ne-a inselat asteptarile...

- Sentimentul meu este ca ministrul Culturii nu va putea avea alta parere, in aceasta chestiune, decat cea a cabinetului din care face parte. Bineinteles ca domnul Kelemen Hunor are o mare raspundere personala, dar va raspunde in primul rand solidar cu cabinetul Boc, cu Presedintele, cu societatea romaneasca, atat de usor de manipulat.

E un fel de conjuratie, pana la urma, un fel de crima colectiva: ne vom ucide cu buna stiinta unul dintre putinele paradisuri care ne-au mai ramas.

"Nu exista un neam cu o mai mare vocatie a esecului", scria Cioran despre romani. Ce facem la Rosia e o confirmare a acestei sentinte.

Page 124: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Din tot ce am citit despre Rosia Montana rezulta ca nu vom castiga financiar nici pe departe cat vom pierde prin degradarea ecologica a zonei, chiar lasand la o parte orice consideratii morale. Rosia nu va fi niciodata o afacere pentru Romania, nu va aduce nimic bun, nici localnicilor, nici cetateanului de rand.

- In urma cu ceva timp, spuneati: "In totului tot, e vorba despre un caz tipic de exploatare economica a resurselor unei tari din "lumea a treia", afacere de pe urma careia vor beneficia cei cativa care au, in prezent, painea si cutitul, pe cand toti ceilalti vor pierde". Va mentineti parerea?

- N-am spus lucrurile de mai sus dintr-o perspectiva socialista, ci dintr-una matur capitalista. Exista mai multe feluri de capitalism. La noi se practica unul salbatic, asemanator celui din unele state sud-americane: afacerile, de obicei venale si la limita legii, imbogatesc pe cativa si saracesc pe foarte multi. Acelasi gen de afaceri il fac si mogulii nostri. Nu asta inseamna capitalism. Afacerile din capitalismul modern, practicat in tarile vestice, contribuie la bunastarea generala. Sentimentul meu e ca firma canadiana isi va lua banii si va pleca, lasandu-ne la fel de saraci si de pacaliti cum suntem de douazeci de ani incoace. In schimb, cu locurile definitorii pentru peisajul romanesc arse de cianura.

"As lega de atitudinea presedintelui Basescu fata de Rosia Montana o ultima speranta, dar tot mai firava..."

- De ce credeti ca n-a transferat inca presedintele Basescu afacerea Rosia Montana in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii?

- Nu stiu daca locul acestei afaceri este in CSAT, dar in orice caz, cred ca presedintele nu s-a implicat suficient in aceasta problema. As lega de atitudinea lui o ultima speranta, dar tot mai firava, pe masura ce Romania, subalimentata cu fonduri, agonizeaza tot mai chinuitor.

- Politicienii au vorbit de necesitatea ca intai specialistii sa se pronunte si abia apoi guvernul sa ia o decizie. Credeti in corectitudinea acestor specialisti?

- La noi totul se cumpara cu bani: constiinte, expertize, opinii... Spre cinstea lor, anumite foruri (Academia, ASE, unele asociatii profesionale) au rezistat pana acum si si-au facut treaba cu

Page 125: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

profesionalism. Manipularea este insa incredibila. Guvernul, asa cum arata el azi, nu va tine seama de experti, ci de interese.

- Un expert englez a lansat o noua gogorita: Romania va castiga 19 miliarde de euro de la Rosia Montana, prin asa-zisa "multiplicare" de afaceri. Va vine sa credeti?

- Asemenea estimari sunt, intr-adevar, sub nivelul unei discutii serioase. Toate datele pe care le avem dovedesc ca statul roman nu poate castiga, nici direct, nici indirect, din aceasta, in definitiv, aventura. Dar de pierdut va pierde sigur: isi va construi sigur, pe propriul teritoriu, un echivalent ecologic al Copsei Mici, probabil mult mai sinistru.

"Am fost socat sa vad ca si revista "Romania literara" a acceptat finantare de la Gold Corporation"

- Recent, un grup de jurnalisti sefi (Hurezeanu, Turcescu, Tatulici etc.) au fost plimbati in Noua Zeelanda, pe banii companiei canadiene. Oficial, excursia a costat 200.000 de euro! Cum va simtiti, ca roman, citind aceasta informatie?

- Nu cred ca jurnalistii respectivi au facut bine. Ei sunt oameni inteligenti si stiu ce inseamna un astfel de dar: ca nu te vei mai putea pronunta niciodata credibil in problema Rosiei Montane. Eu, personal, nu as fi acceptat. Dar fiecare cu constiinta lui. Firma Gold Corporation isi face, de fapt, treaba profesional: baga enorm de multi bani in reclama, la toate nivelurile posibile, ca sa influenteze formatorii de opinie. De curand am fost socat sa vad ca si "Romania literara", revista de mare prestigiu, a acceptat finantare de la respectiva firma.

Page 126: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

- Credeti ca vor avea guvernantii actuali nesabuinta de a-si lega numele de o investitie vazuta de Academia Romana ca o crima impotriva mediului si patrimoniului national?

- Asa cum va spuneam, sentimentul meu este ca afacerea Rosia Montana e deja transata si ca nimic bun nu se mai poate intampla. E in logica guvernarii actuale, mai mult, e in spiritul gandirii noastre de dupa revolutie. Cand ne ducem de rapa cu totul, ca o alunecare de teren, cand nu mai sunt bani pentru investitii, pentru salarii cat de cat decente, pentru pensii, cand presa si mediile urla grotesc pe o mie de voci, cand tot ce-si mai doresc tinerii e sa plece pentru totdeauna, cand avem o imagine catastrofala in lume, nu-mi vine sa cred ca vom salva tocmai Rosia Montana. N-ar fi in logica lucrurilor.

Vom asista la revarsarea a sute de mii de tone de cianura peste dealurile si muntii Apusenilor, ca intr-o apocalipsa locala. Vom plati, astfel, pentru indiferenta noastra, pentru lipsa noastra de civism, pentru neputinta noastra de a ne pune in valoare istoria si geografia. Pentru imaturitatea gandirii noastre politice, pentru formele fara fond imprumutate din Occident si maimutarite de noi timp de o suta cincizeci de ani.

Mircea CartarescuPoet, prozator, jurnalistSursa: http://www.formula-as.ro http://vacantaesoterica.blogspot.ro/2010/10/mircea-cartarescu-despre-rosia-montana.html

Rosia Montana: The European Union and the continent’s largest open pit gold mine project

Wednesday, 24 August 2011 / yvonne eich Tags: corporations, Corruption, cyanide, ENVIRONMENT, eu, gold, Good Governance, Natural Resources, romania Regions: Central and Eastern Europe, Europe, Romania

This article was co-authored by Alexandru Firus

Page 127: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

We don’t really expect the natural resource of gold to be a problem  for good governance in Europe. But it might be one in the light of the latest developments in an ambitious gold mining project in one of the newer member states of the European  Union: Romania. In the small town of Rosia Montana, the  precious metal in the ground beneath the streets represents  both an economic opportunity and a threat to the area’s  ecological and archeological heritage, as well as to  existence of many of the houses themselves.

The upshot is a protracted struggle between environmental activists and international investors for the  future of Rosia Montana. Will the outcome be one based on  sustainable and democratic governance? Are the politics of  Romania and Brussels – the one noted for its corruption, the other for the influence of corporate lobbyists – really  immune to the sirens of a multi-billion dollar industry?

 

Gold in them thar hills…

If we would could see gold shining from space, as we can see the bright lights of New York at night, a huge swarm of “fireflies” would be visible, right in our European backyard – in the Carpathian Mountains in Romania’s Transylvania.

For thousands of years, Carpathian gold has been a “headline” in the interests of different actors. The Romans, the Austrians and the Soviets altogether took more than 1,500 tons of gold from the historic mining district in west-central Romania, better known as “the Golden Quadrilateral”.

Even so, the situation of the mountain dwellers in Romania has never changed and they still remain some of the poorest people in Europe, with monthly incomes below the national average of 450 dollars.

Page 128: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

According to estimates by the National Geological Institute there are at least eight potential mining sites in Romania, with no less than 1,100 tons of raw ore available. In other words, the Western Carpathians are worth at least 54 billion dollars.

One of these mining sites is the gold beneath Rosia Montana –  a bone of contention for many years now within the local community of 3,000 inhabitants. Usually, this kind of mining business goes unnoticed by the general public as it does with other gold mines in Romania. Only Rosia Montana, where the average citizen is directly affected by the mining, offers the perfect setting for conflict.

The gold at Rosia Montana is located exactly beneath the small town and the four surrounding mountains that supply the everyday needs of the peasants living there. 25% of the population has already left the area, lured away by the exaggerated property prices paid by the Rosia Montana Gold Corporation (RMGC). Furthermore, the site was a UNESCO world heritage site till the end of the 1970s when the Communist government desecrated it again for its gold. It has kilometers of ancient Roman mining tunnels, hundreds of species of protected birds and animals, as well as abundant forests and truly fresh air.

All of this will cease to exist if present mining operations go ahead. The main question is whether it will be worth the sacrifice. The main actors are the Romanian state, the Rosia Montana Gold Corporation and its shareholders, the “Alburnus Maior” association of the local community and, on the sidelines, the European Union and its laws.

Page 129: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

The state shut down the last operating gold mine in 2006, citing the  lack of subsidies as its reason for doing so. From the very beginning in the late 1990s, the state’s approach has been to concede exploitation rights to foreign investors. In 1999 permission was given, in 2002 the Urban Plan was changed accordingly but the exploitation of the gold never actually  started.

On the central level, the government approved most of the proposals and studies of the investors, yet many of these were voided by national and regional courts. The Romania government also opposes the region being made into a UNESCO heritage site with the president coming out and publicly endorsing the mining project. Last month an archaeological discharge certificate was issued by the government in Bucharest. According to Article 135 of the Romanian Constitution, exploitation is illegal as underground resources are exclusively public property.

From the beginning of the project, the RMGC presented itself as the savior of the area promising the creation of jobs for miners and mining support industries. The figure officially presented to the media is one of 2,300 jobs. However, since the Romanian courts have forbidden disclosure of the contract between RMGC and the Romanian state, these figures cannot be regarded as official. RMGC is actually a mammoth corporation with three official stakeholders. The actual persons involved are hard to trace given the  numerous name changes of companies, and affiliate companies, capital swaps or enterprises that exist only on paper.

The third main actor, one of the lineup of 47 organizations which oppose the project, is Alburnus Maior – the old Latin name for Rosia Montana – a local NGO that organizes the “Save Rosia Montana” campaign. The main arguments of the “Save Rosia Montana” campaign are based on the findings of the scientific impact studies on the project. The results of these studies send a clear message: in social, economic and cultural terms the project brings no sustainable advantages whatsoever. Other important international organizations are also active, notably Greenpeace, but Alburnus Maior is the major voice to be heard on the issue.

 

The 2000 Baia Mare cyanide spill and the EU’s growing role

In 2003 an EU parliamentary delegation first visited the site of Rosia Montana, 4 years before Romania became an official member of the EU. When meeting with the company and the community, the EU had an early intimation of the conflict the Romanian government would have to deal with: deciding between job creation and environmental protection.

The delegation’s summary note clearly answered the question of whose authority it was, stating that it is a “matter for Romanian national, regional and local authorities” even though the delegation was aware that Romania was struggling with a very high rate of corruption, and how susceptible this made the country to the lure of a multi-billion dollar mining project.

Another reason for the EU to send an observer group to the site is anxiety on the part of its neighbor country Hungary which was badly affected by a cyanide spill caused by an accident in Baia Mare in 2000, another gold mine project in northwest Romania. This was the largest environmental disaster ever to affect the Tisza, the second largest river in Hungary which flows

Page 130: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

into the Danube, Europe’s biggest waterway: 1,400 tons of fish died, soil was poisoned and the basis for the livelihoods of fishermen and farmers taken away. It was considered the worst ecological disaster in Europe since Chernobyl.

Even the United Nations Environment Programme (UNEP) sent a group of international experts to make an analysis of the environmental damage. Yet the EU seems to have failed in taking a stance as a strong actor in EU environmental governance as Greenpeace has evaluated the EU task force report as being  poor in terms of concrete measures.

The call for a fair public debate on the Rosia Montana project by Romanian Social Democratic MEP Daciana Sarbu after a one-sided lobby event by RMGC in the European Parliament in 2010 was answered recently with the launch of the Rosia Montana Support group consisting of 100 representatives from industry, NGOs, trade unions and employers’ organizations.

 

Is EU environmental legislation strong enough to prevent future environmental disasters?

The biggest environmental danger represented by the mining industry is its use of cyanide which can destroy complex ecosystems once it enters in the water cycle. In 2006 the so-called “mining waste directive” was adopted that proposed measures to limit the use of cyanide in extractive industries. The directive includes a gradual reduction scheme for the concentration of cyanide which aims at a five fold reduction in pollution levels by 2018.

Following the example of national legislation in Hungary, the Czech Republic and Germany, in May 2010 the European Parliament adopted a resolution on the “Ban on the use of cyanide mining technologies”. The resolution weighed the risks of severe cross-border damage against the creation of jobs for a limited period of between 8 and 16 years. Commissioner for the Environment Janez Potočnik rejected the initiative, pointing to the economic harm it would do the EU mining industry. This position raised criticism among Green MEPs like Franziska Keller.

In April 2011 however, Potočnik picked up Keller’s recycling approach. He gave a striking example of the recycling of resources in explaining the EU 2020 strategy for smart, sustainable and inclusive growth, saying: “For example, did you know that 40 mobile phones contain about one gram of gold. You would have to move and treat on average one ton of ore, often using toxic substances such as cyanide, to get the same amount from primary extraction.” So has he changed his mind in favor of an EU-wide cyanide ban?

In the case of Rosia Montana it seems that despite the formal power of legislation the local community might still have the final say in safeguarding the region and the EU from a dangerous gold rush with unpredictable environmental consequences. Eugen David, President of the Alburnus Maior NGO and a former mining engineer who turned to farming couple of years ago might be right when he says, “As long as one person stays at the site, the project cannot take off”. But the question about what will happen to the other ‘attractive’ gold mountains which aren’t directly located under streets and houses still remains to be answered.

Page 131: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

http://futurechallenges.org/local/rosia-montana-the-european-union-and-the-continent%E2%80%99s-largest-open-pit-gold-mine-project/

Prima pagină › Cultură vezi toate articolele din Cultură › Cultură

Intre a fi si a nu fi... Rosia Montana

Trimite pe email Adrian Nicolae | 03.03.2010 | 92 Comentarii + zoom Intre a fi si a nu fi... Rosia Montana

Galerie foto (12)

Este greu de crezut ca acum, sa spunem, 10 ani, cineva, cu exceptia pasionatilor de istorie, ar fi pomenit de Rosia Montana mai mult decat ca loc de descoperire a tripticelor, celebrele placute cerate din vremea romanilor, sau ca locatie a unor mine stravechi datand din vremea acelorasi stramosi latini. Astazi, aproape ca nu exista roman care sa nu aiba o opinie vis-a-vis de controversatul proiect minier cu capital strain care vizeaza comuna in cauza. Grija fata de Rosia Montana, de patrimoniul national si potentialul turistic al zonei, pare sa ne fi cuprins pe toti, brusc, uitand, probabil, ca acolo minele nu s-au inchis mai bine de 2000 de ani, ca raurile sunt la fel de rosii si de toxice ca si in Antichitate, ca nu exista turism si ca saracia in care se zbate mica localitate de decenii bune face ca locuintele oamenilor si centrul istoric al comunei sa arate chiar

Page 132: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

mai rau decat ruinele romane. In aceeasi ordine de idei, o intrebare retorica se ridica inevitabil… Cati dintre noi cunosc adevarul despre Rosia Montana?

Paris de la 113€ › Rezervă bilete de avion prin

De la Alburnus Maior la Rosia Montana

Istoria Rosiei Montana se leaga exclusiv de exploatarea aurului si argintului din zona, cu atestari ale activitatilor miniere atribuite culturii Decea Muresului datand inca din anul 2800 i.Hr. Lipsa izvoarelor legate de mineritul din vremea dacilor i-a determinat pe multi istorici sa atribuie romanilor dezvoltarea nucleului de locuire a Rosiei Montana. In fapt, prima mentionare a deja celebrei localitati dateaza din anul 131 d.Hr., ea fiind pomenita, sub numele de Alburnus Maior, pe una dintre placutele cerate romane descoperita in mina Sfantul Simion din Ohaba. Tot aici sunt pomenite si neamurile ilire, pricepute in extragerea metalelor (pirustae, sardeates si baridusta) aduse de romani din vestul Balcanilor pentru a coloniza, in special, localitatile miniere. De altfel, cele mai multe nume proprii dintre cele mentionate de izvoarele antice de la Rosia Monta sunt de origine ilira, fapt sustinut si de descoperirea unor asezari locuite exclusiv de dalmati, asa cum este Vicus Pirustarum.

Page 133: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Dr. Beatrice Cauuet, specialista reputata in mineritul antic, care activeaza in cadrul laboratorului UTAH (Unite Toulousaine d'Archaeologie et Histoire) al Universitatii "Le Mirail" de la Toulouse din Franta, coordonator al echipei de arheologi francezi care lucreaza impreuna cu Muzeul National de Istorie a Romaniei, si alte institutii de profil romanesti, la Rosia Montana, sustine, insa, ca minele erau exploatate inca dinainte de cucerirea Daciei de catre romani, ipoteza sustinuta de testele cu C14 efectuate asupra unor bucati de lemn din vechea structura de sustinere a minelor, teste care au aratat ca lemnul dateaza din secolul I i.Hr. Ipoteza este cu atat mai interesanta cu cat vine sa sustina o afirmatie din anul 1876 a profesorului doctor in mineralogie, Szabo Iosef, cel care sustinea ca zacamintele aurifere de la Rosia Montana

Page 134: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

erau exploatate chiar din secolul II i.Hr., cu aproape trei secole inainte de razboaiele daco-romane.

Ceea ce a urmat cuceririi romane, este istorie. Conform insemnarilor vremii, imparatul Traian s-a intors la Roma cu o prada de razboi de 165.000 de kilograme de aur, 331.000 de kilograme de argint si circa 50.000 de sclavi, cinstindu-si victoria asupra "trufasilor daci", dupa cum el insusi ii numea, cu 123 de zile de serbari si jocuri de gladiatori, cifra record in toata istoria Romei. Se estimeaza ca pe perioada stapanirii romane, nu mai putin de 85 de vagoane de aur pur au luat drumul Cetatii Eterne, suficient cat sa scoata din colaps economic si sa dea o noua fata celui mai mare imperiu al Antichitatii. In fapt, descoperirea la Rosia Montana si in satele invecinate a peste 17.000 de artefacte romane, precum si existenta celei mai mari necropole latine din Dacia, atesta importanta deosebita pe care Alburnus Maior, si implicit extractiile aurifere, le aveau pentru romani.

Page 135: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

De o valoare inestimabila sunt tripticele, tablite cerate din lemn de brad, de marimea unei palme (25/8 cm), acoperite de inscriptii in latina vulgara, descoperite la Rosia Montana intre anii 1786 şi 1855. Primul roman care a studiat si comentat cele 25 de placute care au supravietuit neglijentei celor care le-au descoperit, dintre cele 50 cate au fost scoase la lumina, a fost Timotei Cipariu, cel care a si donat trei asemenea documente epigrafice Muzeului Episcopal de la Blaj. Cea mai recenta dintre ele dateaza din 29 mai 167 d.Hr., perioada ce corespunde atacului marcoman asupra Apusenilor, fapt ce a condus la ipoteza conform careia tablitele au fost ascunse in mine de locuitorii ce isi parasisera vetrele. Mai plauzibila pare, insa, teoria care sustine ca tripticele au fost, pur si simplu, abandonate de proprietari, fiind greu de crezut ca activitatea miniera din zona a fost abandonata. Desi doar 14 dintre ele sunt partial lizibile, ele reusesc totusi sa faca lumina asupra unor aspecte controversate ale istoriei daco-romanilor.

Astfel, tripticele care cuprind patru contracte de vanzare (trei contracte de vanzare a sclavilor si unul de vanzare a unei parti de casa), trei contracte de locatiune, doua contracte de imprumut, un contract de depozit, un contract de societate, un proces-verbal prin care se constata desfiintarea unui colegiu funerar, lista cheltuielilor necesare pentru organizarea unui banchet si o declaratie de garantie nu corespund pe de-a intregul cerintelor dreptului civil roman, ele fiind dovada unei adaptari a legilor Cetatii Eterne la normele si cutumele dacilor. Este elocvent cazul placutei in care o femeie, Anduena a lui Bato, este mentionata ca si creditor, situatie de neconceput la Roma, acolo unde, in secolul II d.Hr., femeile nu puteau incheia contracte in nume propriu, contactul fiind incheiat, fara doar si poate, conform cerintelor legilor locale.

Page 136: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Nu mai putin importanta este placuta cu numarul XVIII, datata la 6 februarie 131 d.Hr. Tablita in cauza reprezinta in contract incheiat de catre juristul roman Valerius Firmus intre Dasius Verzonis, ilir pirust din satul dalmat Kavieretium, si Maximus Batonis, obiectul vanzarii fiind o fetita de sase ani, pe nume Passima, contra sumei de 265 de dinari. Din franturile de fraze care au ramas lizibile reiese pentru prima data si denumirea antica a localitatii Rosia Montana, Alburnus Maior, denumire ce atesta existenta milenara a localitatii si a exploatarii aurifere din zona. Tot din tabulele cerate de la Rosia Montana reiese si prezenta unei importante comunitati grecesti, circa 10% dintre locuitori, daca este sa ne luam dupa proportia numelor inscriptionate pe anticele documente, un argument in plus in favoarea existentei unui important centru comercial la Alburnus Maior.

Page 137: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Retragerea romana nu a insemnat si inchiderea minelor din Apuseni. Dovezile arheologice sustin continuitatea lucrarilor de extractie a aurului, desi ocazionala, pana la caderea cnezatelor si voievodatelor locale sub stapanirea ungara. Odata cu acest moment, "febra aurului" cuprinde si regalitatea maghiara, cea care pemite colonistilor germani (hospites) sa exploateze aurul de la Rosia Montana alaturi de valahi si de unguri. Localitatea este cunoscuta in Evul Mediu sub mai multe denumiri: Valea Rosie, Rubeo Flumine, Rothseifen, Rotbach sau Verespatak, asta pana in anul 1592, an in care apare prima atestare documentara a numelui de Rosia Montana. In schimb, localitatea nu mai apare in documentele oficiale ca una de sine statatoare, ea fiind considerata parte a orasului Abrud, situatie care ramane nechimbata pana in anul 1860.

Page 138: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Locuitorii din Rosia Montana participa activ la Revolutia de la 1848, fiind condusi de eroii locali, George Gritta si preotul Simion Balint, prefectul legiunii Aries, doi dintre apropiatii lui Avram Iancu. Pe rosieni ii regasim apoi la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, prin imputernicitii lor: preotii Nicolae Cosma si Pompiliu Siso, doctorul Simion Henzel, Aron Griuta, Alexandru Vasinca si Alexandru Bucuresteanu), fapt ce subliniaza importanta localitatii in evenimentele ce marcheaza istoria Tarii Motilor.

Page 139: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Odata cu intrarea Romaniei in primul Razboi Mondial, activitatea miniera inceteaza in cea mai mare parte, moment urmat de o scurta perioada de prosperitate datorata masurilor speciale luate de guvernul roman. Dezastrul rosienilor incepe odata cu nationalizarea minelor facuta de comunisti in anul 1948 si cu perioada neagra marcata de prigoana rosiilor la adresa fostilor proprietari de terenuri miniere, evenimente care culmineaza cu un exod in masa al locuitorilor si cu deschiderea minei la nivel industrial din anii 70. Lipsa unei tehnologii care sa protejeze mediul inconjurator a dus la o crestere inimaginabila a poluarii din zona, precum si la degradarea treptata a nivelului economic a comunei Rosia Montana. Punctul terminus al localitatii si al extractiilor aurifere a parut a fi anul 2006, an in care ultima mina subventionata de stat s-a inchis din cauza datoriilor si a neplatii facturilor la energie electrica. Rapoartele oficiale aratau ca filoanele principale de aur si argint fusesera epuizate, intreaga cantitate de aur ramasa la Rosia Montana fiind estimata de statul roman la circa 30 de tone.

Page 140: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Povestea aurului motilor nu se opreste, insa, aici. In urma expertizelor de profil, Gabriel Resources, o companie miniera din Toronto, estimeaza ca la Rosia Montana au ramas neexploatate 10,1 milioane de uncii de aur, cel mai mare si mai valoros zacamant de aur din Europa, asta numai daca ne gandim la pretul actual al aurului, 1.095 de dolari/uncia.

Cersetorii de pe comoara

Motii rosieni pot spune astazi, fara a gresi, ca sunt asemenea cersetorului de pe comoara. In situatia in care statul roman se imprumuta pentru a plati pensiile, este evident ca o investitie de 2 miliarde de dolari, suma necesara pentru a deschide o mina la toate standardele ecologice impuse de Uniunea Europeana, nu se va realiza prea curand. In acelasi timp, lipsita de mina de aur si de locurile de munca oferite de aceasta, micuta comunitate rosiana este sortita pieirii. In fapt, multe familii si-au parasit deja locurile de bastina in cautarea unui trai mai bun in tara sau peste hotare. Somajul urca pana la 90%, iar cei mai multi dintre localnici nu au absolut nicio sursa de venit.

Page 141: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cei care vorbesc de turismul din zona par (si ei) rupti de realitate. La Rosia Montana turismul a fost dintotdeauna aproape de zero, singura motivatie pentru existenta localitatii fiind extractiile auro-argintifere din zona. La fel de greu de crezut pare si faptul ca vreun investitor isi va arunca banii in ridicarea unor pensiuni intr-o zona in care raurile sunt rosii din cauza concentratiei, fie ea si diluata, de acid sulfuric, in care solul este ars de poluarea inimaginabila sau in care diferentele dintre ruinele romane si casele Rosiei Montana sunt aproape insesizabile. La doar doi pasi de Rosia, mina comunista zace impanzita de scheletele metalice ale vechilor utilaje parasite, de pe care "magnetii", hotii de fier vechi, au furat deja tot ceea ce putea fi transportat. Nu a ramas la suprafata decat sterilul, iar Rosia Montana pare sa-si fi pierdut insasi motivatia existentei... si asta in conditiile in care sta pe cel mai mare zacamant de aur din Europa si unul dintre cele mai mari ale lumii, un zacamant de cel putin 300 de tone de aur si 1.400 tone de argint.

Page 142: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

S-a vorbit si despre distrugerea patrimoniului national, anticele vestigii romane din zona. Compania canadiana Gabriel Resources Ltd. - principalul actionar al Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC) sustine, insa, ca totul nu este decat o intelegere gresita a proiectelor sale. RMGC afirma ca are in plan, in cazul primirii tuturor aprobarilor in vederea demararii lucrarilor miniere, un proiect in valoare de 46 milioane de dolari, din care 11 milioane de dolari pentru cercetarea patrimoniului si alte 35 de milioane de dolari pentru punerea in valoare a acestuia. Lucrarile au fost deja demarate prin restaurarea unei cladiri din centrul istoric al Rosiei Montana, prima dintre cele opt destinate gazduirii unui Muzeu Modern al Mineritului. In plus, afirma Adrian Gligor, vicepresedintele pentru Patrimoniu si Dezvoltarea Durabila al RMGC: "Programul de protejare a patrimoniului cultural propus de compania RMGC, atat de suprafata, cat si subteran, a fost auditat de Oxford Archaeology Unit (Marea Britanie), organizatie ai carei specialisti au constatat ca lucrarile de arheologie realizate depasesc cu mult cerintele legale si cele mai bune practici in ceea ce priveste calitatea".

Page 143: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Aceiasi reprezentanti ai RMGC sustin cu tarie ca proiectul pe care si-au propus sa il dezvolte la Rosia Montana respecta toate normele impuse de U.E. si ca mina din stravechea localitate miniera va fi un model pentru alte initiative de acest gen din orice colt al lumii, inclusiv la standardele noi de folosire a cianurilor, metoda utilizata de peste 90% dintre minele din lume. In conditiile in care statul roman, care a inchis circa 500 de de mine in ultimii15 ani, nu isi permite nici macar tehnologia pentru epurarea apelor din zona, fara a mai pomeni de prezervarea patrimoniului istoric sau de investitii intr-un potential turism zonal, proiectul canadian pare singura solutie viabila pentru revitalizarea economiei locale. Dar este oare singura solutie? In lipsa altor optiuni, este o intrebare la care ar trebui sa ne raspundem, in sinea noastra, fiecare dintre noi, la fel cum ar trebui sa ne raspundem si...

Ce vor face rosienii in momentul in care aurul lor va fi fost extras in totalitate, iar mina se va inchide pentru totdeauna, moment care va veni la doar 20 de ani dupa demararea lucrarilor? Cati din cei 4,4 miliarde de dolari pe care-i va fi castigat statul roman din cei 16 ani de exploatari propriu-zise se vor intoarce la Rosia? Ce ar face romanii, in cazul nedemararii lucrarilor miniere, cu o Rosia Montana parasita si mizera, stand pe un bulgare de aur pe care nu isi permit sa il scoata singuri? Cine va veni sa investeasca in turismul local, chiar si dupa transfomarea uriasei mine in lac de agremenet, sau cine ar face-o acum, in iadul de poluare din zona? Cui ii va mai pasa atunci de Rosia Montana sau, mai bine zis, cui ii pasa cu adevarat, ACUM, de Rosia Montana?

http://www.descopera.ro/cultura/5690095-intre-a-fi-si-a-nu-fi-rosia-montana

Page 144: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

http://think.hotnews.ro/stephanie-roth-activista-care-se-bate-pentru-rosia-montana.html

Istoricul unui proiect controversat

Opozanţii proiectului spun că soluţiile pentru regiune sunt agricultura şi ecoturismul

Septembrie 1995: licitaţie pentru concesionarea iazurilor din perimetrele aurifere din Munţii Apuseni, câştigată de Gabriel Resources Ltd.

Aprilie 2000 : Roşia Montană Gold Corporation (companie rezultată din asocierea Gabriel Resources Ltd. şi Compania Naţională Minvest) anunţă proiectul de reexploatare a unor zăcăminte de aur din zona Roşia Montană.

Februarie 2002: încep negocierile cu sătenii din Roşia Montană pentru strămutarea gospodăriilor din apropierea perimetrelor de exploatare auriferă.

Iunie 2003: premierul de atunci, Adrian Năstase, declară că proiectul nu e o prioritate pentru România, având în vedere riscurile sociale şi de mediu pe care le implică.

Ianuarie 2004: Ministerul Culturii eliberează un certificat de descărcare arheologică pentru patrimoniul arheologic din Masivul Cârnic.

Iunie 2005: Curtea de Apel Alba anulează certificatul emis de Ministerul Culturii în 2004.

August 2007: Curtea de Apel Timişoara decide suspendarea certificatului de urbanism al RMGC.

Septembrie 2007: Ministerul Mediului opreşte procesul de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului ca urmare a suspendării de drept a certificatului de urbanism.

Decembrie 2007: RMGC contestă în instanţă decizia Ministerului Mediului.

Iulie 2009: Curtea de Apel Bucureşti respinge contestaţia formulată de RMGC faţă de decizia Ministerului Mediului. Decizia poate fi atacată prin recurs.

http://www.adevarul.ro/life/sanatate/medicina_alternativa/VIDEO-Ministerul-Compania-Mediului-Montana_0_72592786.html

Roşia Montană, publicitatea durerii

Mai multe articole de Alexandru Bogdan » Scris de: Alexandru Bogdan Etichete:probleme, publicitate, RMGC, Rosia Montana, Scrisoare catre Romania, societate civila http://www.edu20.ro/2011/materiale/rosia-montana-publicitatea-durerii/

Page 145: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Verdeaţă|decembrie 20, 2011 10:38

Reţeta secretă a afacerii Roșia Montană

Traseul banilor din afacerea Roșia Montană arată cum o mică firmă canadiană s-a transformat în marele investitor din România, pe baza zăcămintelor din Munţii Apuseni. Foşti directori ai afacerii şi responsabili ai statului recunosc problemele operaţiunii prin care resursele au fost cedate gratuit şi folosite fără aprobări legale.

 

de Daniel Bojin

Documentele asocierii iniţiale dintre primii investitori şi statul roman sunt date dispărute astăzi la fosta regie a statului care a facilitat afacerea. Printr-un circuit offshore, care leagă compania canadiană de afacerea din România, s-au făcut cheltuieli de peste 500 milioane de dolari la Roșia Montană. Bani pentru care compania din România, în care statul român este partener, a plătit dobânzi de zeci de milioane de euro. Miza afacerii de la Roșia Montană a ajuns acum la aproape 18 miliarde de dolari, la cât sunt evaluate zăcămintele după creşterea spectaculoasă a preţului internaţional al aurului.

Page 146: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Jocul pe bursă a surprins statul. Banii strânşi de proiectul Roșia Montană pe bursele din Canada (întâi Vancouver, apoi Toronto) se ridică la peste 800 de milioane de dolari, în ultimii paisprezece ani, prin emisiunea continuă de acţiuni, potrivit rapoartelor Gabriel Resources Ltd, compania mama a afacerii.

Noi amănunte din această afacere arată că operaţiunea listării la bursa din Vancouver din 1997 s-a făcut în mare secret chiar şi faţă de arbitrul pieţei zăcămintelor -  Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţia statului care aprobă prospecţiunile, explorările şi exploatările de resurse.

Schema de finanţare a afacerii blochează accesul statului la profituri ani de zile, până când vor fi achitate datorii de sute de milioane de dolari către investitori

O mică companie canadiană, cu bilanţul gol, a devenit o afacere de aproape 2,6 miliarde de dolari, după ce a listat pe bursă resursele noastre de aur de la Roșia Montană

Primele zile ale afacerii explica modul în care investitorii au preluat gratis controlul asupra zăcămintelor şi le-au folosit apoi pe bursă ca să facă rost de bani

Banii făcuţi pe bursă au fost trimişi apoi în România sub formă de împrumuturi cu dobândă Personaje – cheie din povestea aurului recunosc astăzi, în premieră, neregulile afacerii, în care

mari fonduri de investiţii şi investitori mărunţi şi-au plasat banii în ultimii paisprezece ani

Mihail Ianas, fostul preşedinte al ANRM din acea perioadă, dezvăluie astăzi că afacerea listării a fost o mare necunoscută chiar şi pentru cei care ar fi trebuit să o aprobe:  “A fost o surpriză şi pentru noi listarea zăcămintelor din 1997. Am aflat atunci întâmplător de listare de la alţi investitori străini. Am cerut imediat explicaţii de la Ministerul Industriei şi am aflat că ei dăduseră o aprobare, dar nu ne-au motivat-o.” Mihail Ianas susţine că răspunsul a venit atunci de la secretarul de stat pe probleme de minerit, Nicolae Staiculescu.

Fostul secretar de stat spune că nu îşi aminteşte de o astfel de aprobare: “Nu am aprobat aşa ceva şi nici nu-mi aduc aminte că ministerul să fi dat o astfel de aprobare. Ca secretar pe probleme din minerit ar fi trebuit să ştiu. Există două variante: fie că aprobarea să nu fi existat, fie că ea să fi fost aprobată fără ca eu să ştiu, deşi mi-e greu să cred asta”.

Listarea pe bursă a fost unul din punctele cheie al afacerii de la Roșia Montană pentru că astfel primii investitori au făcut rost de bani ca să finanţeze proiectul din Munţii Apuseni. Şi tot prin intermediul bursei acţionariatul companiei s-a schimbat radical până astăzi, în companie plasându-şi banii mari fonduri de investiţii. Gabriel Resources Ltd. Canada, compania mama din proiectul Roșia Montană, nu există pe harta mineritului în urmă cu paisprezece ani când a raportat zăcămintele noastre pe bursă. Ea se numea atunci Starx Resources Canada şi figura ca o mică companie, cu bilanţul aproape gol. Avea în schimb avantajul că era listată pe bursă din Vancouver (Canada), o bursă pentru companii cu risc.

În această companie reactivată au fost vărsate zăcămintele ca să atragă banii investitorilor. Una din primele hotărâri ale companiei din România din 1998 arata clar cum investitorii îşi puneau speranţele în banii strânşi de pe bursă: “Terminarea primei faze a proiectului implica alocarea unor mari sume de bani care vor fi procurate de Gabriel Resources prin obţinerea unor finanţări de la fondurile internaţionale de investiţii prin bursa canadiană”.

Page 147: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Datele privind asocierea cu statul roman pentru resursele de aur au ajuns pe bursă, la începutul anului 1997, printr-o operaţiune atipică: un schimb de acţiuni între o firmă offshore Gabriel Resources Jersey, cu un capital social de doar 10.000 de lire sterline, şi compania Starx Resources, cu un capital social de aproape 22.000 de dolari.

La finalul tranzacţiei, directorii firmei offshore, în frunte cu afaceristul roman Vasile Frank Timiş , au devenit acţionarii Starx Resources şi i-au schimbat numele în Gabriel Resources Ltd. Canada. Vasile Frank Timiş, devenit între timp unul dintre cei mai bogaţi romani, a căpătat cu acest prilej titulatura de fondator al companiei Gabriel Resources Ltd şi a preluat funcţia de preşedinte.

Mihail Ianas spune acum că Vasile Frank Timiş nu ar fi trebuit să ajungă să se fotografieze cu zăcămintele noastre pe bursă canadiană fără aprobarea ANRM, dar are o explicaţie ciudată: “Fapta s-a petrecut şi, din fericire, proiectul este foarte bun. Probabil, din această cauză nimeni nu a mai căutat nod în papură ”. Alexandru Patruti, actualul preşedinte al ANRM, susţine însă că agenţia nu trebuia să aprobe listarea pentru că nu există încă o lege a minelor la acel moment.

Mihail Ianas îl contrazice însă: “Investitorii trebuiau să ne ceară acordul, pentru că nu puteau să trimită datele privind zăcământul la cei care au făcut proiectul pentru listare şi nici să publice pe bursă date despre zăcăminte fără aprobarea noastră. Trebuie să ne raportăm la actul normativ care reglementa activitatea ANRM,  nu la legea minelor. SRI s-a interesat atunci de operaţiunea listării, dar cred că povestea a fost muşamalizata, pentru că lucrurile au continuat, nu s-a mai întâmplat nimic de atunci. Dar trebuie luat în calcul că nu prea înţelegeam mulţi în acele vremuri ce e cu bursa. Erau anii aceia tulburi în care învăţăm capitalismul”.

Ioan Rădulescu, fostul consilier personal al lui Mihail Ianas, cu o bogată experienţă ca expert ONU şi consilier pe proiecte de minerit în mai multe ţări, are o poziţie tranşantă: „Afacerea a fost stricată de la un capăt la altul. Când au listat proiectul pe bursă, investitorii nu deţineau nicio bucăţică de zăcământ aici. A fost un scenariu clar care a avut că miza listarea la bursă şi apoi obţinerea licenţei. Partenerii străini au făcut astfel rost de banii cu care au făcut prospecţiuni, apoi au raportat rezultate, au cumpărat proprietăţi aici, la Roşia, apoi au emis alte acţiuni şi, tot aşa, povestea s-a umflat pe bursă. Dar totul a fost posibil, în principal, din cauza asocierii cu statul din 1995.”

Asocierea problema.  Lovitură dată de primii investitori prin postarea zăcămintelor pe bursă s-a bazat pe un acord de asociere încheiat, în septembrie 1995, cu Regia Autonomă a Cuprului Deva, modificat apoi, în secret, de două ori înainte de listare.

Nici acordul iniţial, nici actele care l-au modificat nu au fost făcute publice vreodată. Ele sunt de negăsit chiar şi la sediul fostei regii, ocupat astăzi de actuala companie a statului Minvest care i-a luat locul. Aflată în subordinea Ministerului Industriei, regia avea doar drepturi de administrare şi de operare asupra zăcămintelor. Minele de aur erau exploatate aşa încă din perioada comunistă.

Pe 4 septembrie 1995, regia statului semna un acord de asociere cu firma australiană Gabriel Resources NL, reprezentată de Vasile Frank Timiş. Anunţul privind intenţia regiei să atragă

Page 148: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

investitori în proiect a apărut, abia a doua zi, pe 5 septembrie. Regia lasa un termen de 30 de zile celor interesaţi că să depună ofertele, deşi contractul fusese deja semnat. Cum operaţiunea a fost una confidenţială nimeni nu a protestat atunci.

Mircea Dobre, directorul regiei statului la momentul semnării asocierii, a refuzat orice discuţie pe acest subiect, motivând că s-a retras la pensie încă din 1997. Alt director al regiei statului din acei ani este Simion Maris, astăzi primarul staţiunii Geoagiu Bai: ”Despre asociere nu-mi mai amintesc detalii, dar cel care a semnat-o sigur este domnul Dobre, pentru că el conducea atunci regia, eu eram doar director de producţie”. Maris priveşte la anunţul din ziar şi la data semnării acordului şi zâmbeşte: “Da, încurcată problema, dar nu-mi mai amintesc discuţiile de atunci. Ca o paranteză, eu sunt cel care l-a dus prima oară pe Frank Timiş la Roșia Montană. Pe el îl interesa de fapt cuprul din apropriere, de la Roşia Poieni (n.a. – mâna aflată la trei kilometri de Roșia Montană). Directorul general, Mircea Dobre, m-a rugat atunci să merg cu Frank Timiş în zonă şi la întoarcere ne-am oprit la Roșia Montană. După ce a văzut Roșia Montană, Timiş s-a interesat doar de aurul de acolo.”

O astfel de asociere ar fi trebuit aprobată de consiliul de administraţie al regiei.

Cornel Fornade este fostul secretar al şedinţelor consiliului de administraţie al regiei. Retras la pensie într-o comună de lângă Deva, Cornel Fornade refuza o întâlnire pe acest subiect: “Au trecut mulţi ani de atunci, nu mai ştiu ce s-a discutat  cu privire la această asociere, dar sigur a fost discutată în consiliu. Eu nu eram membru, dar într-adevăr eram secretarul şedinţelor consiliului de administraţie. Documentele trebuie să fie în arhiva companiei statului.”

Biroul documentelor pierdute. La sediul companiei, documentele acordului sunt de negăsit, după cum o recunoaşte chiar şeful ei. Clădirea companiei statului Minvest, înfiinţată prin transformarea regiei, se afla în centrul vechi al municipiului Deva.

De profesie notar, Ladislau Fărcaş conduce de un an şi jumătate Compania naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva: “Nu am văzut acel acord din 1995 şi nici actele adiţionale care i-au urmat pentru că nu le-am găsit în arhivă. Le-am cerut şi de la investitori, dar nu mi-au dat un răspuns clar dacă le mai au nici ei, motivând că s-au tot schimbat casele de avocatură în ultimii şaisprezece ani”. Ladislau Fărcaş admite posibilitatea că documentele să fi dispărut din arhivă companiei statului. Rugat să privească situaţia din perspectiva unui notar, Ladislau Fărcaş recunoaşte că dispariţia unor documente atât de importante dintr-o arhivă a unei regii a statului este, în sine, o situaţie gravă. Dar atât.

Modul în care zăcămintele noastre au ajuns să fie controlate de către o firmă offshore abia înfiinţată este descris sumar într-o notă a regiei statului din martie1997, dar fără amănuntele esenţiale privind problemele asocierii. Nota regiei susţine că asocierea cu firma australiană şi, ulterior, cu firma Gabriel Resources (Jersey) Ltd. este benefică pentru statul roman. Cel care a semnat nota este fostul director tehnic al regiei, Sorin Copaescu. Astăzi, Sorin Copaescu conduce compania de stat Conversim, responsabilă cu închiderea şi conservarea minelor statului. El refuza iniţial o întâlnire pe acest subiect motivând că este foarte ocupat în acele zile şi ne cere să revenim peste două săptămâni. Apoi ne amâna din nou: “Lăsaţi-mă cam două săptămâni, că o să

Page 149: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

ajung la Deva şi mai caut acolo actele. Au trecut şaisprezece ani, nu-mi mai amintesc cum s-a făcut atunci asocierea”.

Confirmarea neregulilor vine, neaşteptat, chiar de la omul pus de Vasile Frank Timiş să conducă afacerea de la Roșia Montană, Gabriel Dumitrascu: “Da, începuturile afacerii nu sunt tocmai în regulă. Nu spun că sunt ilegale, dar sunt cusute cu aţă albă”. Gabriel Dumitrascu a condus compania mixtă Roșia Montană Gold Corporation aproape cinci ani, între 2001 şi 2005. Ultima lui poziţie ocupată aici a fost cea de director general adjunct. Mai bine de trei ani a fost chiar directorul general al companiei şi membru în consiliul de administraţie. Dumitrascu spune că nu a vrut să mai vorbească despre acest proiect de când a plecat din fruntea companiei în urmă cu şase ani. Clauzele de confidenţialitate nu-l mai ajung astăzi. Ele au fost valabile până la mijlocul anului trecut. Prin mâna lui au trecut ani de zile toate documentele proiectului. Gabriel Dumitrascu are o imagine din interior asupra afacerii, dar este dispus să vorbească doar despre problemele ei tehnice şi economice:  “Eu le-am atras atenţia, în repetate rânduri, că există un risc asupra proiectului din cauza începuturilor acestei afaceri. Chiar şi Frank Timiş recunoştea că lucrurile nu au fost tocmai în regulă, că nu au fost transparente la începuturile afacerii”.

Un document al Ministerului Industriei din anul 2002 aduce puţină lumină în afacerea asocierii de acum şaisprezece ani şi, mai ales, asupra celor două acte adiţionale care l-au modificat substanţial. Consecinţă directă a modificării a fost faptul că dreptul de operare asupra zăcămintelor a fost transferat de la regia statului către o companie mixtă, deşi iniţial asocierea nu permitea acest lucru. Ce nu spunea ministerul în acel document este că societatea mixtă nici măcar nu există la acel moment. Compania mixtă care primea atunci dreptul pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană avea să fie înfiinţată abia opt luni mai târziu, în iunie 1997, cu numele Euro Gold Resources. Ea se numeşte astăzi Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), după ce şi-a schimbat numele în anul 2000.

Dovada din contract. Chiar certificatul de naştere al afacerii de la Roșia Montană din 1997 dovedeşte astăzi cum a fost viciata asocierea din 1995. Vasile Frank Timiş şi-a oficializat prezenta în afacerea aurului în iunie 1997, la momentul înfiinţării companiei mixte. Contractul de societate stipulează clar, cu majuscule, că asocierea dintre regia statului şi compania offshore din Jersey s-a făcut datorită „licitaţiei” din septembrie 1995. Firma offshore Gabriel Resources a primit 65% din afacere pentru 357.000 dolari. Asta pentru că regia statului, cu mari probleme financiare, a intrat în asociere cu dreptul de folosinţă asupra parterului clădirii în care funcţiona şi cu un laborator al minei, ca principale active.

Nicolae Stanca este cel care conducea regia statului, în 1997, la momentul constituirii companiei mixte Euro Gold Resources (actuala RMGC). El ne primeşte chiar în biroul de la parterul clădirii Minvest din Deva pe care regia statului l-a adus la constituirea companiei mixte. Nicolae Stanca este sigur pe el: “Nu avea nicio legătură acordul acela din 1995 cu firma Euro Gold. Atunci au fost primii paşi de cooperare, pentru iazurile de decantare, pentru valorificarea sterilului, iar nu pentru exploatarea zăcămintelor”.

Actele semnate chiar de Nicolae Stanca în calitate de director al regiei îl contrazic însă: presupusa licitaţie pentru acordul iniţial de asociere a stat la baza constituirii companiei mixte de la Roșia Montană. Iar nouă companie mixtă primea dreptul să exploateze zăcămintele de aur şi,

Page 150: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

după apariţia Legii minelor, îşi putea extinde activitatea şi în alte perimetre. Nicolae Stanca conduce astăzi compania Deva Gold, construită după aceeaşi reţetă că la Roșia Montană şi vândută apoi către alţi investitori.

Negocieri pentru licenţa secretă. Acordul iniţial de asociere cu actele sale adiţionale şi, apoi, înfiinţarea companiei mixte, în iunie 1997, a permis investitorilor să intre, pe uşa din spate, într-o licenţă de exploatare. România nu avea atunci încă o lege a minelor pe baza cărora să fie acordate licenţe pentru exploatarea resurselor. Ioan Rădulescu, fostul consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, susţine că a fost în echipa care a lucrat la proiectul legii minelor, promulgata în 1998.

Fostul oficial al ANRM îşi aminteşte astăzi că, în acel proiect de lege, au apărut modificări care i-au ajutat pe investitorii de la Roșia Montană: “Cat timp proiectul de lege a fost la Camera Deputaţilor am fost consultat aproape permanent asupra lui. Când a ajuns la Senat şi apoi la comisia de mediere n-am mai fost consultat decât de câteva ori, doar telefonic. După mediere, în proiect s-au strecurat modificări care au ajutat compania străină din proiectul Roșia Montană”. Compania statului Minvest putea obţine licenţa fără licitaţie, prin negociere directă, pentru că exploata deja mâna de la Roșia Montană, cariera Cetate.

Compania mixtă Euro Gold Resources a intrat în licenţa că persoană afiliată, deşi legea nu prevedea o astfel de posibilitate, dar nici nu o interzicea explicit, lăsând posibilitatea ca pe aceeaşi licenţă de exploatare alte companii să facă explorări.

De altfel, Guvernul Radu Vasile aprobă licenţa de exploatare, în 1999, la propunerea ANRM, menţionând doar Minvest că titular.  În realitate, licenţa cuprindea că persoană afiliată, compania mixtă Euro Gold Resources (astăzi RMGC). Licenţa a fost declarată secretă apoi, deşi iniţial ea avea statut de document confidenţial. Licenţa a fost, în fapt, o continuare a asocierii încheiate cu regia prin care compania de la Roșia Montană putea explora zăcămintele, iar dacă explorarea confirma nivelul aurului, investitorii puteau primi şi dreptul de exploatare.

Cel care a solicitat licenţa de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este Nicolae Stanca. El spune că licenţa nu ar trebui să fie secretă şi că şi-ar fi dat acceptul, în 2007, că ea să fie desecretizata în cazul celeilalte companii Deva Gold, al cărei director este şi astăzi: “Secrete ar trebui să fie doar anexele cu datele privind dimensiunea şi concentraţia zăcămintelor, pentru că orice geolog le poate comenta, afectând astfel preţul acţiunilor pe bursă”. Prin mai multe acte adiţionale, perimetrul de exploatare este modificat, fiind extins de la mina Cetate, exploatată de stat, la masivul Cârnic, muntele unde se află cea mai importantă concentraţie de aur de la Roșia Montană, dar şi asupra altor perimetre.

Mihail Ianas este cel care a semnat licenţa în 1999. În primele discuţii, fostul preşedinte ANRM spulbera utilitatea licenţei acordate de el acum doisprezece ani, afirmând că societatea de la Roșia Montană are nevoie de o altă licenţa astăzi: “Compania mixtă trebuie să negocieze o altă licenţa pentru zăcământul extins de la Roșia Montană, altfel vor avea probleme. Putem chiar discuta dacă licenţa mai este valabilă după închiderea minei statului în 2006”.

Page 151: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

După aproape o săptămână, Mihail Ianas revine şi îşi schimbă radical opinia: “M-am consultat cu foştii mei colegi de la ANRM. În 1999, s-a acordat licenţa de concesiune pentru exploatare acordată companiei miniere Minvest Deva, perimetrul de exploatare Roșia Montană. Cele două zone – cea de exploatare Roșia Montană-Cetate şi de dezvoltare a exploatării au fost introduse în acelaşi perimetru. În consecinţă, zăcământul general Roșia Montană (care, geologic, este o continuare a zăcământului Roșia Montană-Cetate) face parte din perimetrul de exploatare aprobat prin hotărâre de Guvern şi nu mai trebuie o altă licenţa”.

Dragoş Tănase, actualul director general al companiei Roșia Montană Gold Corporation, spune că societatea mixtă nu are nevoie de o altă licenţa: “Avem licenţa de exploatare, e tot ce pot să vă spun. Da, cred că vorbim de aceeaşi licenţă, cea de acum doisprezece ani. Trebuie să vorbesc cu avocaţii, că nu ştiu exact acum ce număr are”.  Ioan Rădulescu, fostul consilier personal pe probleme de minerit al preşedintelui ANRM, spune că licenţa a fost acordată, în 1999, doar pentru mâna statului, iar proiectul extins al investitorilor avea nevoie de o altă licenţa de exploatare. În completarea începuturilor tulburi ale afacerii, Gabriel Dumitrascu, fostul director al RMGC, spune că şi licenţa este unul din factorii de risc ai proiectului: “Eu le-am recomandat să obţină o altă licenţa, prin proceduri competitive, transparente, dar nu ştiu ce au mai făcut după plecarea mea din companie”. Perioadă la care face referire Dumitrascu coincide cu extinderea perimetrelor de la fosta mână a statului.

Actualul şef al ANRM, Alexandru Patruti, spune că licenţa trebuie doar modificată: “Nu este nevoie de altă licenţa. Trebuie doar renegociata şi încheiat un act adiţional”. Ar fi al şaselea act adiţional din 1999 şi până astăzi. Perioadă în care licenţa a fost transferată de la compania statului către RMGC, iar perimetrul s-a extins spectaculos, ajungând la o suprafaţă de două ori mai mare decât cea iniţială.

Traseul ameţitor al resurselor la Deva. Un document din dosarul afacerii descrie un traseu ameţitor al firmelor offshore din proiectul aurifer de lângă Deva, controlat atunci de aceiaşi proprietari. Pe o jumătate de pagină, zăcămintele de aur de lângă Deva sunt transferate de la Castle Europa Barbados (care îşi schimbă numele în Gabriel Resources Barbados), la Gabriel Resources Jersey, care transfera la rândul ei acţiunile către European Goldfields Limited, care, mai departe, cesionează acţiunile la European Goldfield Barbados, pentru, că în final, acţiunile să ajungă la Castle Europa Limited.

Legate ombilical la început, cele două afaceri, Roșia Montană Gold Corporation şi Deva Gold, au fost separate în anul 2000. O restructurare a activităţilor companiei Gabriel Resources, mutată de pe bursă din Vancouver pe cea din Toronto, a despărţit atunci proiectul de la Roșia Montană de cel de lângă Deva, preluat de compania European Goldfields Ltd Canada (listata de asemenea pe bursă din Toronto şi controlată astăzi de alţi investitori decât cei de la Roșia Montană).

“Băncile” offshore. Un circuit financiar necunoscut până acum arată cum s-au făcut investiţiile de sute milioane de dolari în proiectul aurului din Munţii Apuseni: împrumuturi repetate de la firma offshore către compania mixtă, în care statul român este partener, cu 19.34%, prin compania Minvest.

Page 152: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Caruselul împrumuturilor a început să funcţioneze în urmă cu unsprezece ani, când la conducerea companiei canadiene încă se afla fondatorul ei, Vasile Frank Timiş. Nivelul împrumuturilor s-a triplat însă după retragerea afaceristului roman, în anul 2003. Două contracte de împrumut, trase la indigo, au fost semnate în aceeaşi zi, pe 21 iulie 2000. Primul contract direcţiona 40 de milioane de dolari de la firma offshore Gabriel Resources Jersey către Roșia Montană Gold Corporation. Un alt contract direcţiona 10 milioane de dolari către Deva Gold, compania soră a afacerii Roșia Montană, printr-o altă companie offshore (ulterior valoarea creditelor pentru compania din Deva a ajuns la 30 de milioane de dolari).

De cealaltă parte, prin mai multe acte adiţionale, valoarea împrumuturilor acordate de investitori la Roșia Montană a crescut la impresionantă suma de 500 de milioane de dolari până în anul 2009.

Clauzele din contractele de împrumut arată că returnarea banilor către acţionarul majoritar, firma Gabriel Resources Jersey, va fi făcută cu prioritate, înainte ca orice profit să fie distribuit către acţionari. Adică niciun ban nu va fi încasat din dividende de către compania statului până când nu va fi stinsă integral datoria către acţionarul majoritar, firmă din insulele Jersey.

Detaliile sursei de finanţare a afacerii din România nu a fost comunicată pe bursă canadiană. Mai mult, compania statului nu a avut niciun cuvânt de spus în aprobarea împrumuturilor. Din nicio hotărâre a acţionarilor RMGC nu reiese că problema împrumuturilor a fost discutată vreodată de acţionari în ultimii unsprezece ani. Ca urmare, detaliile lor nu au fost publicate nici în Monitorul Oficial.

Actualul director general al RMGC, Dragoş Tănase, spune că banii din împrumuturi se găsesc în bilanţul companiei din România: “Împrumuturile sunt publicate aici, în bilanţurile companiei Roșia Montană Gold Corporation”. Doar cei care ar fi plătit la Registrul Comerţului taxa pentru obţinerea documentelor şi pentru bilanţurile afacerii ar fi putut afla că societatea statului este blocată la primele profituri, fiind pusă astfel să deconteze o cincime din cheltuielile făcute până acum de compania mixtă.

Calculele arată că societatea statului va trebui să renunţe la dividende de 62 de milioane de dolari pentru a fi stinse datoriile de 330 de milioane de dolari, pe care RMGC le mai are către acţionarul sau din insulele Jersey.

Bani care se adăugă altor 39 de milioane de dolari împrumutaţi direct de la firmă din Jersey în 2009 şi pe care compania statului trebuie să le returneze din dividende. Un total de aproape 100 de milioane de euro. Ceea ce înseamă că pentru fiecare cinci dolari aduşi de investitori în proiect, compania statului va suporta un dolar. O situaţie în puternic contrast cu prezentarea publică a afacerii, în care investitorii îşi asumaseră integral costurile pentru realizarea proiectului.

Datoriile directe ale Minvest către acţionarul majoritar, în valoare de 39 de milioane de dolari, au că principala cauză tot împrumuturile de 500 de milioane de dolari luate în ultimii unsprezece ani de către compania RMGC de la acţionarul sau majoritar.

Page 153: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Ladislau Fărcaş,  directorul companiei de stat Minvest, spune că este normal că acţionarii străini să-şi recupereze cheltuielile din afacere: “Ei au cheltuit aproape 500 de milioane de dolari din câte ştiu, pe care i-au adus sub formă de împrumut. Sunt de fapt bani pe care i-au câştigat pe bursă datorită publicităţii de care s-a bucurat acest proiect. A fost şansa lor această publicitate”.

Fostul şef al  companiei mixte, Gabriel Dumitrascu, confirma faptul că prin aceste împrumuturi compania statului va deconta o bună parte din cheltuielile făcute de investitori: “Ar trebui făcut un audit la Roșia Montană pe baza căruia statul să vadă ce anume va deconta în această afacere. Din punctul meu de vedere proiectul trebuie aşezat pe alte principii economice. Nu este normal ca această companie mixtă, în care statul este acţionar, să deconteze financiar inclusiv costurile companiei canadiene, cum ar fi cheltuielile de personal, de transport sau de protocol”.

Este pentru prima dată când un fost oficial al companiei, plătit mulţi ani chiar de către investitori, intra în detaliile financiare ale afacerii adoptând o poziţie critică. Dumitrascu explica, mai departe, că o parte din deconturile ce au fost suportate şi de compania statului au fost mascate în costurile de finanţare ale proiectului, adică în dobânzile şi comisioanele aferente împrumuturilor de sute de milioane de dolari. Dragoş Tănase, actualul director al companiei RMGC, respinge categoric mecanismul descris de Dumitrascu: “Este o aberaţie. Până acum singurii care au adus bani în proiect sunt investitorii.”

Un raport al auditorilor companiei RMGC arată însă că, în anul 2009, cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturile de la firmă din Jersey au fost de peste 12 milioane de dolari, iar cu un an înainte, în 2008, ele s-au ridicat la 15 milioane de dolari.

Un scadenţar al împrumuturilor arată că Roșia Montană Gold Corporation mai figurează astăzi cu datorii către investitori în valoare de 330 milioane de dolari, după ce o parte din obligaţii, aproximativ 170 de milioane de dolari au fost stinse, în 2009, prin transformarea lor în acţiuni. La finalul operaţiunii de acum doi ani, prin care compania RMGC a fost salvată de la dizolvare, societatea statului a devenit datoare cu cele 39 de milioane de dolari către firmă din insulele Jersey.

Refren anual: soluţii de salvare de la dizolvare. Din cauza situaţiei patrimoniale negative cauzată de cheltuielile masive făcute cu banii din împrumuturi, administratorii afacerii au trebuit să găsească mereu soluţii pentru a scoate compania din desele situaţii de dizolvare.

Compania Roșia Montană a fost, anual, într-o astfel de situaţie, începând cu 2008. Chiar şi în acest an, când compania s-a salvat printr-o reducere a capitalului social cu 252 de milioane de lei, după ce acum doi ani îşi majorase capitalul social cu aproape  600 de milioane de lei. La finalul operaţiunilor de acum doi ani, compania statului a devenit datoare cu aproape 39 de milioane de dolari către acţionarul majoritar Gabriel Resources Jersey, care a participat la capitalizare cu o parte din creanţele pe care le avea asupra companiei mixte. Compania statului a venit cu cele 39 de milioane de dolari la majorarea de capital ca să-şi poată menţine cota de 19,4% din afacere.

Altfel, ponderea statului în companie s-ar fi redus la mai puţin de 1%. Iniţial, condiţiile puse de investitori companiei Minvest pentru acordarea împrumutului includeau un gaj pe acţiunile

Page 154: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

statului şi plata unor dobânzi. Sub presiunea dizolvării, firmă din Jersey a acceptat să acorde împrumutul de 39 de milioane de dolari, fără gaj şi fără dobânda, cu condiţia ca societatea statului să îl returneze din dividendele afacerii.

Daniel Andronache, fostul director al companiei statului în 2009, refuza să comenteze condiţiile în care Minvest a contractat acel împrumut motivând că ele sunt confidenţiale: “Operaţiunea majorării de capital s-a realizat în octombrie-noiembrie 2009, în perioada aceea tulbure când Guvernul Boc era demis în Parlament. Ministerul Economiei ne-a lăsat atunci să ne descurcăm singuri. A fost o presiune mare pentru noi din cauză că problema dizolvării trebuia rezolvată până la finalul lunii decembrie 2009”. În final, compania statului s-a angajat să plătească datoria din dividendele afacerii. Aceleaşi dividende la care compania statului nu are acces până când schema de finanţare a afacerii nu va fi închisă prin plata celor 330 de milioane de dolari.

Eforturile companiei RMGC să se salveze de la dizolvare au devenit şi mai acute în acest an. Pe 13 octombrie 2011, acţionarii companiei mixte au aprobat, pe de o parte, salvarea de la dizolvare pentru a acoperi pierderile din 2009, pentru că, pe de altă parte, să constate că nivelul activului net este iar sub limita legală (50% din capitalul social) din cauza pierderilor din anul 2010. Deşi cele două hotărâri ale acţionarilor au fost luate în aceeaşi zi, ele au fost publicate separat în Monitorul Oficial. Întâi, pe 25 octombrie, a fost publicată decizia pentru reducerea capitalului social, iar apoi, pe 14 noiembrie 2011, a fost publicată şi constatarea noii situaţii de dizolvare, precum şi împuternicirea consiliului de administraţie să găsească soluţia pentru  rezolvarea situaţiei de dizolvare până la 31 decembrie 2012.

Legea societăţilor comerciale impune companiilor al căror activ net scade sub jumătate din capitalul social să remedieze problemă până la finalul anului următor în care s-a constatat situaţia negativă, altfel compania ajunge la mâna judecătorilor pentru a mai putea fi salvată de la dizolvare.

Milioane pentru comunicare. O listă cu cheltuielile companiei de la Roșia Montană a ajuns pe masă acţionarilor în decembrie 2010, când urma să fie discutată, din nou, problema salvării companiei de la dizolvare, din cauza pierderilor pe anul 2009. În ciuda pierderilor, compania a alocat sume importante pentru comunicare, după cum reiese din lista publicată de companie tot în Monitorul Oficial. Cheltuielile, listate pe departamente, arata cum s-au alocat banii companiei anul trecut. Sumele sunt listate direct în dolari canadieni (monedă aflată astăzi aproape la paritate cu dolarul american). Departamentul de comunicare figura în lista pe locul doi, cu aproape 8 milioane de dolari canadieni. Alte 2,5 milioane de dolari canadieni au fost alocate departamentului pentru “relaţii guvernamentale”. Aici lucrează oamenii care obţin avizele de la instituţiile guvernamentale.

Rapoartele de pe bursă canadiană arată că alte aproape 3 milioane de dolari au fost aprobate în primele şase luni din acest an pentru promovarea proiectului în România. Motivul declarat de şefii companiei Gabriel Resources pe bursă a fost creşterea sprijinului public pentru proiect. Actualul director general al companiei RMGC, Dragoş Tănase, susţine că întreaga campanie de promovare are ca scop să prezinte realitatea de la Roșia Montană: “Oamenii sunt disperaţi, au nevoie de locuri de muncă şi trebuie să cunoască realitatea de aici. Vom crea până la 1200 de locuri de muncă, iar beneficiile directe ale statului sunt de peste 3 miliarde de dolari ”.

Page 155: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

De cealaltă parte, Gabriel Dumitrascu, fostul director al RMGC, susţine că locurile de muncă sunt un obiectiv secundar: “După construcţia minei vor mai fi în jur de 550 de locuri de muncă, din care doar vreo 200 de slujbe vor putea fi ocupate de localnici, din cauza specializării înalte pe care o implică proiectul”.

Negocieri pentru beneficiile irosite. Obţinerea licenţei de exploatare nu a crescut forţa companiei statului în afacerea Roșia Montană, după cum ar fi fost firesc. Dimpotrivă, ponderea companiei statului în afacere a scăzut de la 33,8%, la aproape 19,4%, după ce Guvernul a aprobat licenţa de exploatare în 1999.

Nicolae Stanca, fostul director al regiei, spune că el nu ar fi semnat niciodată reducerea beneficiilor companiei statului şi că operaţiunea s-a făcut după ce a plecat de la conducerea ei: “A fost o mare greşeală, eu nu aş fi semnat o astfel de reducere.” Primele rapoarte de pe bursă ale companiei canadiene, din 1997, arată însă că ponderea pe care investitorii o puteau deţine în proiect putea creşte oricum la 80%, în funcţie de rezultatele studiului de fezabilitate. Ceea ce arată că reducerea cotei statului a fost mai mult o formalitate, fiind o altă concesie făcută investitorilor alături de primirea lor ca parteneri în licenţa.

Reducerea cotei de profit după primirea licenţei, îl contrariază şi pe fostul preşedinte al ANRM, Mihai Ianas: “Nici eu nu înţeleg de ce a fost aprobată aceasta reducere a cotei de profit. Noi am acordat licenţa regiei statului tocmai că ea să aibă un as în mânecă în tratativele cu compania străină. Fără aprobarea regiei, nicio o companie străină nu putea să intre în perimetrele respective. Din păcate, acest avantaj a fost fructificat modest”. Guvernul ia în calcul acum o renegociere a cotelor de profit, însă investitorii condiţionează acest lucru de un cadru legislativ mai permisiv pentru investiţie. Un proiect de lege privind posibilitatea ca investitorii să exproprieze direct proprietarii de teren a trecut deja de Senat şi se afla în faza avizelor finale la Camera Deputaţilor .

Aprobarea de către Parlament a acestui proiect de lege îi sperie pe opozanţii proiectului chiar mai mult decât avizul de mediu.

Eugen David, preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, care contestă afacerea de la Roșia Montană de aproape un deceniu, susţine că proiectul de lege din Parlament este cel mai grav atac la drepturile localnicilor: “Pentru că nu au putut să ne convingă pe toţi să ne vindem terenurile de aici, acum vor să ne exproprieze cu forţa. Vom contesta acest proiect aşa cum am făcut şi cu certificatul de urbanism şi cu alte avize emise ilegal. Eu de aici, de pe proprietatea mea, nu plec nici dacă vin să mă scoată cu forţa”. Fără toate terenurile necesare exploatării, compania de la Roșia Montană nu poate primi autorizaţia de construcţie a minei, unul din avizele finale ale proiectului. Până acum, compania RMGC susţine că a reuşit să cumpere peste 70% din terenurile aflate în perimetrul proiectului.

Ion Ariton, ministrul economiei, în portofoliul căruia se afla compania Minvest implicată în afacerea Roșia Montană, spune, într-un recent răspuns scris trimis Camerei Deputaţilor, că problema îmbunatăţirii cotei de beneficii pentru stat a fost discutată cu primul-ministru: “O analiză care va sta la baza acestei renegocieri va trebui realizată de către specialiştii în domeniul minier, fiscal şi juridic. Începerea discuţiilor cu partenerii străini poate debuta după terminarea

Page 156: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

procedurii de analiză şi avizare a studiului de impact de mediu, fără un aviz favorabil nefiind posibilă funcţionarea exploatării”.

Discuţiile pentru renegocierea cotelor de profit şi pierdere se poartă, discret, la nivelul Guvernului şi al Ministerului Economiei. Guvernul încearcă de câteva săptămâni să obţină o cotă cât mai apropiată de cea iniţială, dar reprezentanţii investitorilor se opun. Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a refuzat să comenteze orice aspect legat de renegocierea cotei de profit. În preţurile de astăzi, beneficiile la care compania statului a renunţat, în urmă cu unsprezece ani, reprezintă 1,7 miliarde de dolari.

Nici cota de profit de 19,34% pe care o mai deţine compania statului nu este în siguranţă până când compania statului nu plăteşte datoria către acţionarul majoritar. Dragoş Tanase spune însă că nu există nici un risc asupra pachetului actual de acţiuni, pentru că societatea statului îşi va plăti datoriile din dividende.

Dar compania statului va putea avea acces la profituri doar după ce vor fi stinse datoriile companiei mixte de 330 de milioane de dolari către investitori. Termenul limită până la care aceste datorii ar trebui achitate de compania Roșia Montană este decembrie 2013. Cel puţin până atunci compania statului nu poate încasa niciun leu din profiturile afacerii de la Roșia Montană, chiar dacă Guvernul ar debloca rapid proiectul prin aprobarea avizului de mediu, iar investitorii ar reuşi să obţină toate terenurile necesare proiectului.

Gabriel Dumitrascu, fostul director al companiei, spune însă că, după calculele sale, primii bani din profitul afacerii vor  ajunge la compania statului abia după şase ani de aprobarea exploatării, perioada în care va fi construită nouă mina şi vor fi plătite datoriile.

Prima transă, în valoare de 110 milioane de dolari, pentru stingerea datoriilor companiei mixte de la Roșia Montană către firmă din insulele Jersey ar trebui achitata, conform clauzelor contractuale, până la sfârşitul acestui an.

Cheltuielile necesare pentru construcţia minei sunt de aproape 1 miliard de dolari, bani pe care compania canadiană susţine, în rapoartele de pe bursă, că nu îi are. Directorul companiei RMGC susţine că aceşti bani vor putea fi atraşi de pe piaţa de capital sau de la bănci, după aprobarea proiectului de către autorităţile noastre.

Ceea ce ar putea angaja societatea mixtă RMGC la alte contracte de împrumut către acţionarii săi, continuând astfel schema de finanţare de până acum.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigaţie în slujba interesului public. Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Fundaţiei Soros România.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Dela0.ro. Varianta cu documentatia inclusa a anchetei poate fi consultata pe site-ul Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie.

http://totb.ro/reteta-secreta-a-afacerii-rosia-montana

Page 157: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Europarlamentarul Adina Vălean face lobby la Parlamentul European în favoarea „Roşia Montana Gold Corporation”

Jan 25th, 2010 | By remus | Category: Comunicate

Europarlamentarul Adina Vălean face lobby

la Parlamentul European

în favoarea „Roşia Montana Gold Corporation”

Partidul Verde din România se opune lobby-ului făcut la Parlamentul European  de către europarlamentarul liberal Adina Vălean în favoarea „Roşia Montana Gold Corporation”.

Marţi, 26 ianuarie 2010, între orele 9.00 – 13.00, doamna Adina Vălean va prezida şi va avea cuvântul de deschidere la un eveniment intitulat „Making Europe a leader in sustainable and responsible mining” care va avea loc la Parlamentul European din Bruxelles, camera A5G1.

În cadrul acestei conferinţe a fost invitat şi dl. Dragoş Tănase, Managing Director, Rosia Montana Gold Corporation, să susţină Proiectul exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montana în comunicarea „Rosia Montana Gold Corporation – Project Overview”.

Page 158: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Europarlamentarul Adina Vălean

De asemenea, vor fi prezentate alte două comunicări ale unor suporteri ai proiectului exploatării miniere pe bază de cianuri care mai mult sau mai puţin direct vor susţine „Roşia Montana Gold Corporation”:

“Protect Patrimony through Public-Private Partnerships”

Paul Damian, Deputy Director, National History Museum of Romania

şi

“Making Sustainable Development Work for Local Communities”

Page 159: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Eugen Furdui, Mayor of Rosia Montana & Calin Andres, Mayor of Campeni

Evenimentul susţinut de doamna europarlamentar liberal Adina Vălean încalcă transparenţa specifică instituţiei Parlamentului European. Nici un europarlamentar al Verzilor Europeni nu a fost invitat deşi tema evenimentului priveşte mediul. Luările de poziţie menţionate în programul dezbaterii sunt exclusiv favorabile proiectului exploatării de la Roşia Montana.

Roşia Montană - natura

Imediat ce am aflat de plănuita acţiune de promovare a proiectului Roşia Montana Gold Corporation de către europarlamentarul Adina Vălean, i-am alertat pe colegii noştri din Partidul Verzilor Europeni. Astfel că la conferinţă vor asista şi membri ai Verzilor Europeni.

De asemenea, în sală va fi şi cel puţin un reprezentant al ong-ului Terra Mileniul III care se opune proiectului şi căruia îi mulţumim pentru buna colaborare.

Partidul Verde solicită Partidului Naţional Liberal şi Preşedintelui acestuia, dl. Crin Antonescu, să declare public dacă firma Roşia Montana Gold Corporation sau alte firme interesate în demararea exploatării miniere pe bază de cianuri la Roşia Montana au sprijinit, şi în ce cuantum, campaniile electorale ale PNL la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare din 2009 şi parlamentare din 2008.

Partidul Verde din România se opune categoric exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montana şi va uza de toate căile legale, civice şi politice pentru a stopa un astfel de proiect cu consecinţe extrem de nocive pentru mediu.

Page 160: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

În 2007, Verzii Europeni au adoptat o rezoluţie privind Roşia Montana pe care o puteţi citi aici!

Vă invităm să semnaţi petiţia privind stoparea proiectului exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montana care deja se apropie de 2000 de semnături!

Contact:Remus Cernea – Preşedinte Executiv al Partidului Verde

[email protected]

Silviu Dumitru – Secretar General al Partidului Verde

[email protected]

http://remuscernea.ro/2010/01/europarlamentarul-adina-valean-face-lobby-la-parlamentul-european-in-favoarea-%E2%80%9Erosia-montana-gold-corporation%E2%80%9D/

Sondaj:

Peste 80% dintre români doresc un referendum naţional pe tema Roşia Montană

Acasă » Actualitate

Peste 80% dintre români consideră că ar fi o idee bună organizarea unui referendum naţional pe tema proiectului Roşia Montană, prin care cetăţenii să decidă asupra continuării sau nu a acestuia, relevă un sondaj Public-Affairs, realizat în perioada 24 - 26 iulie, transmis vineri AGERPRES.

Potrivit cercetării sociologice, 86% dintre persoanele chestionate se declară pentru organizarea unui referendum pe această temă, în timp ce 14% nu consideră că ar fi o idee bună.

Page 161: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

57,4% dintre subiecţi au declarat că proiectul Roşia Montană nu este în interesul ţării, în timp ce 42,6% au o opinie contrară.

De asemenea, 92,8% dintre persoanele intervievate au afirmat că statul român ar trebui să fie principalul beneficiar al profiturilor de pe urma acestui proiect, pentru că el este cel care este proprietarul zăcământului de aur, în timp ce doar 7,2% dintre subiecţi au spus că beneficiar ar trebui să fie compania Roşia Montană Gold Corporation, cea care a asigurat fondurile necesare investiţiei.

81% dintre subiecţi au susţinut că nu sunt de acord cu proiectul de la Roşia Montană şi că acesta ar trebui oprit, iar 19% s-au declarat pentru proiect şi spun că acesta trebuie să continue.

Aproximativ trei sferturi dintre persoanele intervievate (74%) au susţinut, de asemenea, că preşedintele Traian Băsescu nu a procedat în interesul naţional atunci când s-a declarat în favoarea proiectului Roşia Montană, în timp ce 26% au o opinie contrară.

În contextul în care printr-o iniţiativă recentă s-a propus desecretizarea contractului dintre Roşia Montană Gold Corporation şi statul român, 96% dintre subiecţi consideră că ar trebui ca acest contract să fie făcut public, doar 4% afirmând că el ar trebui să rămână confidenţial.

Pentru 86,3% dintre repondenţi mass-media nu a informat corect populaţia în privinţa proiectului, în timp ce 13,7% se declară relativ mulţumiţi. Oricum, 83,6% dintre respondenţi au spus că proiectul Roşia Montană le este cunoscut în mică sau în foarte mică măsură, în timp ce doar 16,4% au declarat că proiectul le este cunoscut în mare şi în foarte mare măsură.

În ceea ce priveşte folosirea cianurilor în minerit pe care o presupune şi proiectul Roşia Montană, majoritatea persoanelor intervievate (85%) au susţinut că nu sunt de acord cu un asemenea metodă, doar 15% afirmând contrariul. În acelaşi timp, 86% dintre respondenţi spun că autorităţile române ar trebui să ţină cont de rezoluţia Parlamentului European privind interzicerea folosirii cianurilor în minerit şi să nu acorde autorizaţia proiectului Roşia Montană, iar 14% au afirmat că nu ar trebui ţinut cont de rezoluţia PE.

Sondajul, realizat de Public-Affairs, în perioada 24 - 26 iulie, are o marjă de eroare de plus/ minus 2,75% (la un interval de încredere de 95%) şi a fost realizat pe un eşantion de 1.273 de subiecţi de 18 ani şi peste, eşantion probabilistic, multistadial, stratificat, pe baza rezultatelor provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, precum şi a datelor INS privind populaţia. Sondajul a fost realizat din surse interne ale Public-Affairs, prin metoda CATI.

Accesări: 2225Ioana RaduPublicat Vineri, 27 iulie 2012http://www.cotidianul.ro/peste-80-dintre-romani-doresc-un-referendum-national-pe-tema-rosia-montana-189737/

Page 162: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Greenpeace: Roşia Montană, în topul riscurilor de poluare în Europa de Est

Lifestyle | 12-10-2010 08:27

Greenpeace a publicat o listă cu locurile cu cel mai mare risc de poluare în Europa Centrală şi de Est. Lista începe cu Roşia Montană.

România: Compania canadiană Gabriel Resources plănuieşte la Roşia Montană demararea unei mega-exploatări miniere care foloseşte cianurile. În cazul unei spărturi în baraj, va exista pericolul unei poluări masive a râului Tisa.

Sursa: www.cotidianul.rohttp://www.napocanews.ro/2010/10/greenpeace-rosia-montana-in-topul-riscurilor-de-poluare-in-europa-de-est.html

marti | 28-09-2010 | | 28-09-2010 | stire I grupaj de Florin Balteanu

Poziţia Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din ASE

 

 

Prezentul semnal va propune un grupaj de patru documente realizate de profesori din cadrul ASE ce analizeaza situatia proiectului RMGC.  

"Minvest a cerut la ANRM o licenţă nouă, sub prevederile legii nr. 61 <n.r.: din 1998>. ANRM i-a eliberat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, judeţul Alba, nr. 47/1999 (Licenţa 47 pe scurt), aprobată de Guvern prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999, publicată în M.O. Partea I, Nr. 285/21.VI.1999. [...] Perimetrul iniţial de circa 1200 ha al Licenţei de exploatare 47/1999 deţinută de RMGC prin transferul din 2000 de la Minvest a fost modificat de către ANRM, în interesul RMGC, de 3 ori: mărire, în 1999, la aproximativ 2000 ha şi, în 2001, la 4282 ha şi micşorare, în 2004, la 2388 ha, ceea ce este ilegal,

Page 163: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

deoarece Legea Minelor 61/1998, spune la Art. 11 (2) „ Prevederile licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, în condiţiile existente la data încheierii", iar Legea Minelor 85/2003 spune la Art. 60 (1):„Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare aprobate de Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate". [...] Proiectul Roşia Montană trebuia să aibă o licenţă de exploatare proprie, şi nu avea, la data depunerii celei de a doua cereri pentru eliberarea acordului de mediu (14.12.2004). Licenţa de exploatare nr. 47/1999, care stă la baza Memoriului de prezentare a Proiectului Roşia Montană depus la APM Alba în data de 14.12.2004 în vederea obţinerii acordului de mediu - era pentru mina veche, de mici dimensiuni (500.000 tone minereu anual), de la Roşia Montană, nu pentru proiect, care a fost definitivat în 2001. [...] Legea nr. 85/2003 , la Art. 18, alin. (2), spune că: „Licenţa de exploatare se acordă: a) direct titularului licenţei de explorare, la solicitarea acestuia, ...; b) câştigătorului unui concurs public de ofertă, ... ." Dar RMGC nu a fost titularul unei licenţe de explorare, ci a fost (este) titularul unei licenţe de exploatare. Deci varianta a) cade şi rămâne valabilă varianta b), ca RMGC să câştige un concurs public de ofertă. Să observăm că nu se poate organiza un concurs public de ofertă pentru Roşia Montană, pentru că: Art. 11, alin. (1) din Legea Minelor 85/2003 spune că „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale,...., precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise." [...] Ori, la Roşia Montană, există categoric monumente istorice, religioase şi situri arheologice de interes deosebit, cu toate descărcările de sarcină arheologică date ilegal lui RMGC de către Ministerul Culturii [...] Masivul Cârnic, obiectivul central al exploatării la suprafaţă preconizate de RMGC, redevine, prin hotărârea judecătorească a Curţii Supreme din dec. 2008, sit arheologic sub protecţia Legii 258/2005 Art. 5 (1), Roşia Montană fiind prin Legea 5/2000, anexa 3, protejată ca patrimoniu naţional de valoare excepţională. [...] Din acest motiv, cererea iniţială de acord de mediu , din data de 14.12.2004, a rãmas fãrã obiect si întreaga procedură ar trebui anulată, nu suspendată." citeste mai mult în 24 argumente ‘contra' proiectului Roşia Montană. Niciun argument ‘pentru', GRUPUL PENTRU SALVAREA ROŞIEI MONTANE DIN ASE (GSRM-ASE) 

 

Grupaj de analize ale GSRM-ASE prvind proiectul RMGC: Raportul comisiei din Academia de Studii Economice, 29 mai 2003 Raportul comisiei Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din ASE, 14 iunie 2010 Scrisoare deschisă adresată excelenţei sale, Domnului László Borbély, Ministrul Mediului şi Pădurilor 24 argumente ‘contra’ proiectului Roşia Montană. Niciun argument ‘pentru’ 

Pe acelaşi subiect: Bran, P. (coord.), Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare, economică a zonei Munţilor Apuseni. Studiu de caz Roşia Montană, Editura ASE, Bucureşti, 2003Bran, P.; Roşca, I.G.; Bran, Florina; Manea, G.; Creţu, Raluca, Dimensiunea economică a impactului de mediu. Studiu de caz Roşia Montană, Editura, ASE, Bucureşti, 2004

http://www.observatorulurban.ro/pozitia-grupului-pentru-salvarea-roiei-montane-din-ase.html

Page 164: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Povestea unei mine de aur din Turcia, unde ar fi trebuit să meargă în vizită de documentare ziariştii „neozeelandezi” Tatulici, I.T. Morar, Hurezeanu şi Turcescu!

„Alethea”, amintiri turceşti despre viitorul Roşiei MontaneAcasă » Actualitate

„Aurul înseamnă strălucire, bogăţie şi, de cele mai multe ori, conflicte. Începând cu 1989, o serie de companii miniere multinaţionale s-au arătat interesate să extragă aur din Turcia. Eurogold, o companie australiano-canadiană, a fost una dintre ele. Procesul tehnologic propus presupunea deversarea de cianuri, ceea ce a îngrijorat comunităţile din zonă. Cu toate că localnicii au câştigat procesele intentate companiei în toate instanţele, extragerea aurului continuă şi astăzi." Cu aceste cuvinte introductive a fost prezentat la Sibiu, în octombrie 2009, la Festivalul de film documentar „Astra Film Festival", filmul documentar „Alethea", realizat de Petra Holzer şi Ethem Ozguven din Turcia. O exploatare minieră minusculă (24 tone de aur şi 20 tone de argint), în comparaţie cu ceea ce ar urma să fie la Roşia Montană, pune pe jar comunităţile dintr-o zonă dens populată.

Page 165: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Coincidenţa de nume dintre compania de la noi (la începuturile ei) şi compania din Turcia nu este întâmplătoare. Este vorba de Eurogold, nume „curat" european. Rechinii transatlantici de exploatare a resurselor minerale obişnuiesc să-şi pună astfel de nume înşelătoare, „frumoase", europene. Şi Roşia Montană Gold Corporation s-a numit, în anii de început, Eurogold, la fel ca firma din Turcia. Acest nume este paşaportul de intrare în Europa, după ce Africa, Asia şi America de Sud au devenit conştiente de pericolul reprezentat de astfel de musafiri hrăpăreţi şi nepoftiţi. Filmul lui Holzer şi Ozguven scoate în evidenţă adevăruri universale despre corporaţiile miniere canadiene, de care s-au săturat şi ziarele şi ONG-urile şi publicul de peste Ocean şi chiar Organizaţia Naţiunilor Unite! Una spune Justiţia şi alta spune Guvernul, exact ca în România, unde ministrul Mediului dă undă verde analizei studiului de impact asupra mediului, deşi ONG-urile au avertizat că Certificatul de Urbanism nu este în regulă şi, în orice caz, continuă să fie contestat. Mai departe, una spune CEDO şi alta spun miniştrii guvernului de la Ankara. Povestea din filmul „Alethea" este o mostră elocventă despre ceea ce s-ar putea întâmpla şi la noi, în Apuseni, dacă guvernanţii, care au de plătit încă multe datorii din campania electorală, se vor lăsa îngenuncheaţi de capitalul de risc din lumea largă.

Page 166: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„Oamenii care rezistă sunt nişte eroi"

Filmul debutează cu povestea din 1991. Eurogold cumpără pământ la un preţ simbolic, exact cum au făcut canadienii la Roşia Montană. Oamenii nu-şi dau seama şi vând, ameţiţi de sumele totuşi mari pentru buzunarele lor mult prea mici. Este pământul moştenit de la părinţi şi bunici. Când îşi dau seama că au greşit, e mult prea târziu. Compania devine stăpână pe tot ce mişcă (întocmai ca la Roşia Montană!). Un reprezentant al Ministerului Sănătăţii de la Ankara, alertat de efectul dezastruos al forajelor, nu este lăsat să se apropie de şantier (la Roşia au fost mai... precauţi: au cumpărat medicul cu totul, obligându-l apoi să plece!).

De sectorul de foraje nu se apropie nimeni. Pământul turcesc devine, peste noapte, pământ interzis chiar şi pentru guvernanţii ţării. Doi săteni curajoşi, opozanţi ai proiectului minier, îşi varsă focul în faţa camerei de filmat: „Noi, pergamonienii (zona se numeşte Pergamon), cum o să trăim? Pământul e bun. Pământul nostru este aurul nostru. Va trebui să plecăm de pe pământul nostru ca odinioară bătrânii care au emigrat în America. Nu, nu vom pleca. Cei care rezistă sunt nişte eroi. Noi suntem poporul. Dreptatea e de partea noastră. Vom învinge". Satul Ovacik este cel mai afectat. Bătrânii se plâng cui vrea să-i asculte.

Page 167: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„Am ajuns să nu mai putem mânca ouăle găinilor din curte, roşiile din grădină, măslinele din pom, căci otrava cianurii e peste tot..."

Ca şi la Roşia Montană, oficialii companiei, străini sau localnici cumpăraţi cu salarii mari, vin să liniştească spiritele. Iată o frază tipică, cunoscută din folclorul Gold Corporation: „Proiectul nu va produce nici o pagubă". La început, activiştii de mediu sunt optimişti. Ei cred că-i vor determina pe capitaliştii străini să plece de bunăvoie. Vor constata însă că nu pleacă nici dacă justiţia le interzice exploatarea. Odată ce a pus piciorul pe un zăcământ de aur, o corporaţie transatlantică nu pleacă până ce nu epuizează minereul. Cale de mijloc nu există, chiar de-ar fi să declanşeze un război civil (cazuri întâmplate în Africa şi Asia).

Pe o pantă, lângă sat, sunt tăiaţi măslinii, să facă loc şantierului. Un bătrân îl strigă pe reporter şi se destăinuie: „Am ajuns să nu mai putem mânca ouăle găinilor din curte, roşiile din grădină, măslinele din pom... şi am ajuns să nu ne mai putem cultiva nici tutun, nu mai putem cultiva nimic, că otrava cianurii e peste tot...". O nouă demonstraţie de stradă în faţa sediului companiei.

Page 168: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Circa 2.000 de localnici blochează drumul cu căruţe şi tractoare. O bătrână explică unui reporter: „Ministrul Mediului ne ignoră, a tratat zona ca pe un deşert, nu ca pe o arie locuită. L-am chemat să vină să vadă, dar n-a venit... nu îndrăzneşte. Nu vrem aur, le dăm foc... Ne ajunge pământul nostru. Această companie a încercat să ne cumpere... Ne-a trimis alimente cu camioanele. Refuzăm! Nu vrem nimic de la ei!".

„Acest aur este o bogăţie binecuvântată a pământului pe care-l moştenim de la părinţi. Să-l lăsăm în pământ acum. Mai devreme sau mai târziu, noi îl vom putea exploata"

Filmarea surprinde toate evenimentele în desfăşurarea lor temporală, reporterul a fost de faţă în ultimii 15 ani. Referendumul din 1997, din comuna Ovacik. Se numără voturile. Nici un vot de partea companiei! Imediat ce se anunţă rezultatele, mulţimea mărşăluieşte spre oraşul apropiat şi strigă: „Nu staţi nepăsători! O să vă vină şi vouă rândul!". Ca urmare a rezultatului referendumului, Consiliul de Stat de la Ankara, reunit în sesiune specială, ordonă întreruperea activităţii miniere. Compania ignoră somaţia Consiliului (un fel de CSAT) şi îşi continuă lucrul. În urma acestui refuz, ţăranii ies din nou în stradă. Unul dintre ei vorbeşte cu reporterul: „Ne plătim taxele, facem serviciul militar, de ce guvernanţii nu-şi coboară privirea spre noi? Care-i vina noastră? Am încercat toate metodele: mitinguri, referendum, am ieşit goi pe stradă, am blocat drumurile. Are statul dreptul să facă asta cetăţenilor săi? Le cerem autorităţilor să ne protejeze".

Page 169: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Are cuvântul un activist ecologist care aminteşte reglementările ONU: „Zonele locuite trebuie să fie la cel puţin 30 de kilometri depărtare de locul unde se foloseşte cianura". Oamenii vociferează, sunt scandalizaţi de încălcarea şi a acestor norme internaţionale. Unul dintre ei izbucneşte: „Mina de aur nu va face să crească economia acestei ţări. Dar noi, cetăţenii turci, putem ajuta economia! Acest aur este o bogăţie binecuvântată a pământului pe care-l moştenim de la părinţi. Să-l lăsăm în pământ acum. Mai devreme sau mai târziu, noi îl vom putea exploata. Nu putem acum, dar o vom face în 30-50 de ani!".

„Vom refuza să mai plătim taxe, vom refuza să ne îndeplinim datoriile de cetăţeni"

Ca şi la Bucureşti, unde Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a consfinţit calitatea de monument intangibil a muntelui Cârnic, oprind practic proiectul RMGC, Curtea Supremă de Justiţie de la Ankara decide în 1998: „Mina de aur din Pergamon este împotriva Constituţiei". Mii de oameni se deplasează în Capitală cu braţele încărcate de flori, spre a-i omagia pe judecători. Unul dintre ei anunţă în portavoce: „Declarăm grevă ca cetăţeni. Vom refuza să mai plătim taxe, vom refuza

Page 170: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

să ne îndeplinim datoriile de cetăţeni. Nu vom mai merge la vot şi la armată. Vom cere azil politic în Grecia. Democraţia se împrăştie până ajunge la noi, sătenii". Văzând că lucrările minei nu sunt întrerupte, sătenii deschid proces la CEDO împotriva companiei „Eurogold", pentru a nu se fi supus Consiliului de Stat. Unul dintre sătenii semnatari ai plângerii trimise la Strasbourg mărturiseşte: „Ne luptăm pentru viaţă de atâţia ani. Oamenii au nevoie de aer, de apă şi de pământ, nu de aur. Nici o tonă de aur nu ar putea compensa viaţa unui om. Oamenii trăiesc o singură dată. Dacă am trăi de două ori, am muri acum pentru aur şi am trăi mai mult data viitoare, când vom reveni la viaţă".

1999. Pe baza unui raport mincinos care spune că natura nu a fost afectată, Eurogold cere oficial redeschiderea minei (de fapt, nu fusese închisă niciodată), împotriva deciziei Curţii Supreme. Primul-ministru se conformează şi dă ordin ca mina să fie redeschisă, deşi nici în Turcia acţiunile executive nu pot fi deasupra sentinţelor justiţiei. Potrivit reglementărilor Curţii, „este imposibil de a vorbi de o metodă sigură atunci când vorbeşti de exploatarea cu cianuri". Practic, Consiliul de Miniştri (guvernul) acceptă ca Eurogold să lucreze fără licenţă.

Page 171: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„Vom spune NU exploatării cu cianuri până la moarte"

Decizia guvernului provoacă alte şi alte demonstraţii. Mii de localnici ies din nou în stradă. Pe o pancartă se poate citi: „Vom spune NU exploatării cu cianuri până la moarte". Un specialist povesteşte care sunt efectele cianurii: malformaţii la naştere, cancer la nou născuţi, cancere de sân la femei (o incidenţă mărită în ultima vreme, în zona Pergamon). Un fost muncitor al companiei îşi învinge teama şi povesteşte, susţinut de imagini filmate chiar la locul faptei: „Ca să demonstreze presei că cianura din iazul de decantare este complet inofensivă, compania ne-a obligat pe vreo 20 de mineri să înotăm în iazul respectiv. Eram sănătos tun atunci. Am fost nevoit să accept ordinul de a înota, ca să nu-mi pierd slujba. La fel au făcut şi ortacii mei. Oamenii companiei ne-au asigurat că nu vom păţi nimic, că apa este pură ca o apă de izvor. Ne-au pus să bem demonstrativ, în faţa camerelor de filmat. După aceea, la nici un an de la nefericita demonstraţie, am început să observ schimbări graduale în corpul meu. Am luat pastile, dar degeaba, nu m-am vindecat. Azi am cancer şi sunt disperat, deoarece m-au dat afară din slujbă ca invalid".

„Oamenii au câştigat numai otravă. Băncile, lingouri"

Un inginer minier constată: „Graba atâtor companii de a investi în mine aurifere din Turcia este suspectă. Deoarece populaţia se opune peste tot, guvernanţii au luat decizia de a încheia contracte secrete" (vezi şi contractul dintre statul român şi compania de la Roşia Montană). Celebrul profesor Noam Chomsky, de la Universitatea din Istanbul, crede că corporaţiile aurifere au succes acolo unde „populaţia nu e prea educată şi nu se poate organiza. Rezistenţa paşnică de 15 ani (între timp, regizorul inserează imagini filmate în 2005), a populaţiei din Pergamon, este importantă pentru că aceşti oameni apără viaţa. O fac în numele nostru, al tuturor, pentru că viaţa e sacră".

Page 172: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Între timp, Eurogold dispare, se naşte Normandy, iar după un timp, compania americană Newmont (acţionară şi la Roşia Montană şi dată în judecată chiar în ţara mamă, în SUA) preia toate acţiunile. N-a rezistat mult în business şi şi-a vândut acţiunile companiei turceşti Koza. O nouă demonstraţie ia cu asalt sediul companiei (la acest capitol, al demonstraţiilor şi opoziţiei de masă, moţii din Roşia Montană s-au dovedit mult mai anemici şi mai uşor de manipulat). Ia cuvântul un activist de mediu: „Dacă vă continuaţi protestul corect, apa, aerul, pământul, satul - nimeni nu va avea atâta putere să vi le ia, să vi le polueze. Ştim că rivalii noştri sunt foarte bogaţi, au relaţii la Ankara şi sunt puternici. Dar voinţa noastră este mai puternică decât toate relaţiile lor". O ţărancă aidoma bătrânelor noastre din Bărăgan se apropie de reporter şi plânge: „De ce nu vine primul-ministru aici? L-am ales, de ce nu vine? Să vină, să guste din rocile astea poluate cu cianură! De ce ne distruge pământul? Nu mai pot vorbi...". Filmul se încheie cu anunţul de la CEDO. Este anul de graţie 2006. Sentinţa judecătorilor europeni sună astfel: „Guvernul Turciei trebuie să plătească daune tuturor celor 315 localnici afectaţi direct de proiectul minier, iar mina trebuie închisă". Comentariul regizorului Petra Holzer: „Oamenii au câştigat numai otravă. Băncile, lingouri". În anul următor, 2007, în ciuda tuturor sentinţelor posibile în sistemul judiciar al Europei, mina din Pergamon lucra încă. Parafrazând titlul cunoscutei cărţi a lui Erich von Daineken, „Amintiri despre viitor", am putea spune că povestea de mai sus nu este altceva decât o colecţie de... „amintiri turceşti despre... viitorul Roşiei Montane".

Accesări: 7658Ion Longin PopescuPublicat Joi, 09 septembrie 2010http://www.cotidianul.ro/_Alethea__amintiri_turcesti_despre_viitorul_Rosiei_Montane-124172/

Monday, 08 February 2010. 0 vizualizări, 0 comentarii, 0 voturi

Turismul la Roşia Montană, interzis de şapte ani

Page 173: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Autor: Mihai Şoica

AFACERI. Autorităţile locale sunt acuzate că au blocat orice investiţie şi au sărăcit zona Roşia Montană pentru ca proiectul Gold Corporation să fie considerat singura modalitate de redresare economică.

De mai bine de şapte ani, orice persoană privată care a dorit să investească în zona Roşia Montană din Munţii Apuseni, unde compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vrea să exploateze resursele aurifere, s-a lovit de refuzul autorităţilor locale de a elibera certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie.

Motivul: în 2002, prin Planul Urbanistic Zonal zona era declarată una exclusiv minieră, ceea ce a făcut ca orice alte investiţii (pensiuni agroturistice ori ferme de animale) să devină incompatibile cu statutul zonei.

Turismul, incompatibil

Soţii Maria şi Eugen David, din satul Ţarina, comuna Roşia Montană, au vrut să construiască, pe propriul teren, un motel agroturistic. Intenţia lor a fost blocată de Primăria Roşia Montană.

Într-o adresă primită de soţii David de la primărie se arată că afacerea nu poate fi autorizată deoarece terenul pe care urmează să fie construit motelul se află în zona de protecţie industrială, unde „sunt interzise funcţiunile de locuire şi social culturale”. Aşa s-a ales praful de planul de viitor al soţilor David.

Într-o situaţie similară s-au aflat şi soţii Rodica şi Ştefan Cosma, care au solicitat autorităţilor eliberarea unui certificat de urbanism pentru construcţia unei pensiuni agroturistice pe un teren proprietate personală. Răspunsul pe două pagini primit de soţii Cosma de la Primăria Roşia Montană e cel puţin ciudat.

În document, autorităţile locale detaliază documentele de care familia Cosma ar mai avea nevoie pentru eliberarea certificatului de urbanism, pentru ca în finalul răspunsului să fie informaţi că, în realitate, în zona cu pricina nu sunt autorizate niciun fel de construcţii deoarece este incompatibilă cu proiectul minier.

Page 174: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„Există mai multe răspunsuri ale primăriei, prin care se refuză diferite investiţii, pe proprietăţi private ale localnicilor, tocmai pentru baza PUZ-ului prin care zona a fost declarată una exclusiv minieră şi orice altă investiţie este incompatibilă”, explică Dan Craioveanu, vicepreşedinte al Clubului Ecologioc Transilvania. Alungaţi cu bună ştiinţă

Potrivit ONG-urilor care se îm potrivesc proiectului minier, in vestitorii au fost alungaţi cu bună ştiinţă pentru ca zonă să sărăcească din ce în ce mai mult, astfel încât eventualele locuri de muncă create de RMGC să pară o mană cerească pentru localnici.

Reprezentanţii acestor organizaţii susţin că, dacă activitatea economică din zona Roşia Montană ar fi fost lăsată să se dezvolte, până în prezent numărul celor care şi-ar fi găsit un loc de muncă ar fi fost cu mult mai mare decât cifra vehiculată la capitolul angajări de compania canadiană.

Viceprimar: „În celelalte sate ale comunei este permis”

La rândul său, viceprimarul comunei Roşia Montană, Ovidiu Pelea, ne-a declarat că în prezent, în afara zonei industriale, sunt autorizate toate clădirile care vor avea destinaţie de agropensiuni sau de pensiuni turistice.

„Sunt din 2008 viceprimar şi eu nu am auzit să fie vorba despre nicio autorizaţie de construcţie pentru deschiderea unei afaceri. Într-adevăr, în zona de impact, nu se emit autorizaţii de construcţii, dar în rest, în celelalte sate ale comunei Roşia Montană acest lucru este permis”, a spus viceprimarul Pelea.

VALERIU TABĂRĂ

„Cu 300 de locuri de muncă nu vor rezolva problema în Apuseni”

Deputatul PDL Valeriu Tabără, care se declară împotriva proiectului minier, consideră că în zona Munţilor Apuseni s-ar putea crea sute de locuri de muncă prin dezvoltarea agroturismului şi a alor activităţi economice.

„Dacă aceia de la proiectul minier vin cu 300 de locuri de muncă, nu vor rezvolva problema din Munţii Apuseni. Această problemă se va rezolva prin proiecte multiple, prin dezvoltarea unor staţiuni, cum e cea de la Arieşeni, sau dezvoltarea zonei de la Muntele Găina. O altă problemă e infrastructura. Dacă aceasta va fi dezvoltată, vor fi resurse care să fie puse în valoare, produse naturale sau semiindustriale, care pot duce la dez voltarea întregii zone şi la rezolvarea problemelor financiare cu care se confruntă locuitorii Apusenilor”, spune Tabără.

Deputatul se situează pe poziţii opuse unor colegi de partid care, recent, au emis opinii favorabile proiectului minier. „Aş fi fost ipocrit ca în anul 2000 să spun una şi acum alta. Sunt categoric împotriva acestui proiect. Argumentele rămân aceleaşi. Susţin punctul de vedere al Academiei Române. Dacă instituţia îşi schimbă poziţia şi eu o voi face”, conchide Valeriu Tabără.

Page 175: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

STATISTICI

Acolo unde şomerii sunt majoritari

Şomajul în Munţii Apuseni ajunge, pe alocuri, până la 90%.

Zlatna. După închiderea exploatării miniere şi a societăţii Ampelum, mai munceau doar angajaţii la stat sau la punctele teritoriale ale regiilor cu sediul la Alba-Iulia.

Abrud. Şomajul în oraşul cu 6.000 de locuitori, situat la câţiva kilometri de Roşia Montană, e de 42%. Cifra nu-i include pe aceia care nu mai primesc in dem nizaţii de şomaj sau ajutor social. Oficialii susţin că 70% dintre localnici nu au loc de muncă.

Roşia Montană. Direcţia de Statistică a Judeţului Alba, arată că în localităţile învecinate, şomajul

e de peste 20%, astfel: 27% (Albac), 22,3% (Horea), 22% (Avram Iancu).

CITIŢI ŞI:

Roşia Montană, mină de aur pentru aleşii localiProiectul „Roşia Montană” rămâne „în aer”Roşia Montana, locul care ar putea să nu mai fie„Diamantul însângerat”, filiera Roşia MontanăSoţia lui Crin Antonescu picură cianură în PNL | VIDEOONG-urile ies din nou la atac pro şi contra Roşia MontanăDiscuţii aprinse privind Roşia Montană

Citiţi mai mult: Turismul la Roşia Montană, interzis de şapte ani > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/turismul-la-rosia-montana-interzis-de-sapte-ani-885735.html#ixzz2BzUQUc7X EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/turismul-la-rosia-montana-interzis-de-sapte-ani-885735.html

Rosia Montana, contracte civile romane – unicat in Europa

17 Iul 2012 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Page 176: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rosia Montana, contracte civile romane – unicat in Europa

Rosia Montana este o zona cu multe bogatii. Aici, in afara de aurul din munti, locul e plin si de istorie. Localitatea are o existenta milenara, fiind cunoscuta inca dinaintea cuceririi Daciei, amintita de Herodot, Pliniu, Titus Liviu si este una din cele mai vechi localitati cu traditie in exploatarea metalelor pretioase din Europa. Orasul a fost infiintat de catre romani, in timpul domniei lui Traian, ca oras minier cu colonisti din Iliria. Era cunoscut sub numele de Alburnus Maior. Primul document in care s-a specificat acest nume este o tabla din ceara ce dateaza din 6 februarie 131, conform datei, era noastra. In ruinele fostei cetati, arheologii au descoperit locuinte, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba greaca si latina si zeci de table de ceara. Multe din descoperirile arheologice pot fi vazute in Muzeul Mineritului din Rosia Montana iar altele au fost duse in muzeele din alte tari sau au ajuns in colectii particulare.

Comoara, descoperita de daci

Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc, dar si pentru istoria Europei. Aurul ar putea sa devina, acum, o valoare dar marturiile istorice fac ca locul descoperit de daci sa fie si mai important. Aici, in anul 1786, conform manualului de Drept Roman, scris de Emil Molcut si Dan Oancea, au fost gasite intr-o groapa, intr-o mina, “tablitele cerate” de la Alburnus Maior. Tablitele au fost fie putin mediatizate, fie s-a incercat falsificarea lor pentru schimbarea istoriei. Totusi, tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii au descoperit aurul de la Rosia Montana.Descoperirea a fost facuta, insa, conform unor istorici, in momentul in care Traian aflase despre aceste comori pe care si le dorea pentru Roma. Astfel ca, multi profesori de istorie sustin ca teoria originii latine a romanilor sta, si ea, cu greu in picioare, pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. Conform ziarelor de specialitate, “ele demonstreaza, de pilda, ca minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, ca si «autohtonii», adica dacii, se intelegeau foarte bine cu romanii, in limba latina vulgara (n.r. – populara). In tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape ni-meni «quia se litteras scire negavit» – «nu stia a scrie literele» -, partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului”. Contractele civile din aceste tablite sunt unice in Europa si pot schimba istoria invatata pe vremea comunismului si ulterior. Astfel, una dintre aceste tablite spunea ca o persoana care nu avea, in anul 131, doar dreptul de proprietate deplina asupra “gro-pii” care detinea aurul de la Rosia Montana si care nu stia sa scrie, era analfabet, vindea unui alt analfabet, cumparatorul, dreptul de folosinta a aurului aflat in galeriile de la Alburnus Maior. Si

Page 177: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

asta, in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic), ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac limba latina “vulgara”? Cat despre vechimea exploa-tarii in subteran, datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci.

Adevarul din tablitele cerate

Istoria tripticelor (n.r. – carti cu trei foi de lemn cerat, legate intre ele, care se deschid ca in cartile religioase ale bisericilor) de la Rosia Montana povesteste despre contractele civile intre “proprietari” de mine romani si “arendasi” – baieti priceputi. Astfel, tablitele sunt fie un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate). Fie cel mai vechi meniu din Europa. Salivand, putem spune ca avem, poate, cel mai vechi meniu de pe batranul nostru continent, o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi sau contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. Am pus in ghilimele “proprietari”, pentru ca in tablite formularea este deosebit de interesanta. Citez: “Ulpius Valerius, nestiutor de carte, inchiriaza o groapa de aur, despre care zice ca e a sa, lui Socratio Socrationes, de asemenea nestiutor de carte”, analfabet, dar asta nu era o pidica pentru o astfel de tranzactie. Ciudat este ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca dreptul de folosinta era al sau dar nu si proprietatea asupra bunului, groapa de aur. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta, ele constituind o dovada, spun specialistii, despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d.Hr. In minele din Letea a mai fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga, cu varsta apreciata la 40 de ani; intr-o mina din Carnicul Mare, a fost descoperita o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, avand si o vatra langa Rosia Abrudului, in mina numita Sf. Ecaterina, la o adancime de 277 metri impreuna cu alte obiecte casnice.

Piatra Corbului si Piatra Despicata

Muntii sunt acoperiti de paduri, pasuni sau fanete, dand aspectul specific Muntilor Apuseni. O caracteristica unica a peisajului este prezenta nenumaratelor lacuri artificiale numite “tauri”. Aceste lacuri au fost create initial pentru a folosi activitatii miniere iar astazi folosesc in scopuri de agrement. Exista in aceasta localitate peste 105 tauri, lacuri sau stavilare (Tarina, Taul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activitatii miniere. In apropierea Rosiei Montane se afla doua formatiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului si Piatra Despicata. Piatra Corbului este situata pe Dealul Carnic, la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicata se afla intre Dealul Carnic si Dealul Cetatii.Dealul Cetatii este probabil cea mai importanta marturie istorica, aici putand inca fi observate galeriile si puturile din fostele mine romane. Se afla la aproximativ o jumatate de ora de mers din centrul comunei, conform Wikipedia. Aici s-au gasit zecile de table cerate, care atesta existenta milenara a oamenilor in aceste locuri. Cea mai importanta este placa nr. XVIII, singura pe care este trecuta data de 6 ianuarie 131 d.C. si denumirea de Alburnus Maior.

Aurul Cotroantei

Page 178: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rosia Montana este un loc al povestilor. Printre localnici circula fel de fel de povesti despre morojnite si valve. Morojnitele se cred a fi niste fiinte ce dupa miezul noptii se dau de trei ori peste cap si se transforma intr-un animal asemanator cu veverita si care fura laptele de la vaci. Valvele se cred a fi niste stafii care pot lua diferite forme si traiesc in fostele mine aratandu-se din cand in cand localnicilor. Legenda Intemeierii Rosiei spune ca aurul a fost descoperit prima data in zona de catre o femeie pe nume Cotroanta care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a gasit un bulgare care stralucea la soare si si-a dat seama ca e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Taului Mare a primit numele de Cotroanta.Pe de alta parte, specialstii spun ca “este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata, apoi in subteran”. Astfel ca, nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci. De fapt, dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera.

Ramona Feraru

Sursa: Cronica Romana

http://www.ecomagazin.ro/rosia-montana-contracte-civile-romane-unicat-in-europa/

S.O.S.-SALVATI ROSIA MONTANÃ: Fundatia G. Manu

SALVATI ROSIA MONTANÃ DE INCERTITUDINE

ROSIA MONTANÃ - 2005

de Ionut BÃIAS

Pe o panta lina de munte se intinde un sat destul de regulat. In dreapta sa o pasune

intrerupta de palcuri de padure. La baza

un lac in care se oglindeste toata aceasta

priveliste din basmele cu zane si feti

frumosi. In stanga satului, copiindu-l parca

ca dimensiune se intinde o exploatare

miniera, de un rosietic mohorat.

Dumnezeu parca ne-a pus in oglinda

prezentul si viitorul cu dezastrul ce tocmai

se pregateste de o puternica corporatie

internationala, de coruptia autoritatilor si

de indiferenta noastra. Tocmai pentru a

arata ca nu pactizeaza cu astfel de stari de

lucruri, o parte din membrii Fundatiei Culturale "Profesor George Manu" s-au deplasat la Rosia

Montana pentru a participa la cea mai mare manifestare de protest romaneasca. O serie de

Page 179: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

ONG-uri, unite in "Asociatia salvati Rosia Montana" lupta neincetat pentru prezervarea si

dezvoltarea economica a zonei. Si pentru ca orice actiune ca sa fie cat mai cunoscuta are

nevoie de un driver (un purtator) de imagine pentru a se face auzita, in iarna 2004 a aparut

ideea unui eveniment artistic de amploare care sa atraga atentia asupra problemelor acestui

mic rai pe pamant. Acesta a fost un bun prilej pentru ca o serie de organizatii si persoane sa se

uneasca si sa duca lupta la un nou nivel: un festival chiar la locul faptei! Asa s-a nascut

FANFEST-ul, jumatate sarbatoare campeneasca - jumatate protest muzical. In primul an au

urcat varful muntelui peste 4.000 de oameni iar in acest an s-au aventurat peste 10.000 de

oameni, in marea lor parte tineri. Actiunea

membrilor Fundatiei George Manu nu s-a

rezumat insa numai la participarea

programului impus de organizatori (destul de

bine gandit de altfel) ci am cautat sa stam de

vorba cu cat mai multi localnici si cu tinerii

care au venit acolo. Spre surpinderea

noastra nestiinta, indiferenta si confuzia

domnea in gandirea celor mai multi dintre cei

cu care am intrat in contact. Pancardele

afisate de localnici cu lozinci de genul: "Va

multumim ca va pasa de noi, dar locuitorii din Rosia Montana stiu sa-si poarte singuri de grija"

ne-au starnit ingrijorarea. Placutele cu "proprietate privata a Gold Corporations" se gasesc pe

foarte multe case din Rosia Montana. Vandute si parasite de fostii proprietari, neingrijite de

corporatia canadiana, dezmembrate de unii localnici ele s-au deteriorat si arata ca niste

fantome intr-o localitate ce pare astfel ca se zabate intre viata si moarte. La intrebarea noastra

daca prefera niste locuri de munca date de cea mai toxica exploatare din Europa sau o natura

de vis unde agroturismul este o solutie extrem de viabila, localnicii s-au aratat dezbinati.

Primul pas, dezbinarea localnicilor, ne arata ca aceasta infama corporatie canadiana nu este

straina de tacticile comuniste. Insa pe langa taberele pro si contra proiectului sustinut de Gold

Corporations mai exista o categorie a celor nehotarati, a celor dezorientati. Nimic nu a fost mai

concludent decat parerea unui localnic mai varstnic: "Nu stiu daca e bine sau rau ce se

incearca aici dar rau e ca nu se mai hotaraste o data.

Nu mai putem ingriji casele, nu mai putem face o

dependinta, un grajd, o camera fiindca ne e frica ca

maine statul si canadienii ar putea sa ne ia totul si

atunci toata munca ar fi in zadar". Hotararea nu parea

sa fie o trasatura nici in randul celor mai tineri sositi

aici. Majoritatea au declarat ca vin la Rosia Montana

pentru festivalul de muzica, ca nu stiu foarte multe

despre zona si importanta ei. Intuind parca aceasta

stare de lucruri am pregatit câteva s ute de fluturasi in

care incercam sa lamurim pe scurt motivele pentru

care Rosia Montana trebuie sa ramana acelasi colt de

rai si nu o exploatare nimicitoare. Le-am reamintit

tuturor ca muzica este numai liantul dintre noi si ca

fiecare sosit pe acest munte are obligatia sa devina un

Page 180: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

purtator de mesaj pentru vecini si prieteni, pentru ca astfel sa constientizam cat mai multa

lume de ceea ce se pregateste cu adevarat la Rosia Montana. Dar pentru aceasta se cere ca

noi sa cunoastem cat mai bine frumusetea si importanta Rosiei Montana. Tonele de gunoaie

ramase a doua zi dupa spectacol precum si indiferenta celor care ne priveau pe noi cei ce le

adunam ne-a aratat ca suntem inca departe de un spirit civic normal. Din pacate, inainte de a

salva Rosia Montana de Gold Corporations si interesul autoritatilor ea trebuie salvata de

lacomia acelor localnici care-si vand casele imediat ce li se ofera o suma mai mare, ea trebuie

salvata de nesimtirea noastra si de tonele de

gunoi cu care tratam acest mirific loc. Ca sa

fim corecti pana la capat trebuie sa spunem

ca organizatorii au prevazut dezastrul de

dupa concert si a reusit sa mobilizeze o serie

de ONG-uri (noi ne-am oferit voluntar) pentru

a face curatenie. S-a gresit insa ca nu s-a

incercat antrenarea tuturor celor prezenti, s-a

gresit ca nu au mai luat in seama si

mormanele de gunoi facute de cei care au

campat in afara platoului, in padure. Chiar

daca ne-a mai luat o jumatate de zi dintr-un timp ce s-a dorit pentru explorarea locurilor, am

preferat sa curatam padurea de plasticul si metalul ce o sufoca.

Am plecat bucurosi ca am putut sa ne bucuram de astfel de locuri mirifice, putin tristi pentru

ce am vazut si constatat acolo si totodata increzatori ca cei ce am fost acolo impreuna cu

localnicii si cu toti romanii constienti vom face tot ceea ce e posibil ca Rosia Montana sa

ramana un colt de rai.

Ce înseamnã Rosia Montana:

- O zona de o frumuste unica in Europa si in Lume

- Un loc inedit, unde siturile arheologice, arhitectura si traditia te uimesc la tot pasul

- Tablitele cerate (6 februarie 131 d.Hr.) ce atesta documentar localitatea (numita in vechime

Alburnus Maior) inca de pe vremea stapanirii romane.

- Temple sacre ce sunt presarate pe vai si platouri

- Arhitectura celor 37 de case de patrimoniu ce reamintesc de epoca de înflorire a Imperiului

Habsburgic.

Ce ar aduce pozitiv proiectul Gold Corporations? 

- Un maximum de 248 de angajati dintre care numerosi specialisti straini

- Mina ar genera posibilitatea dezvoltarii in zona a mai multor afaceri de prestarii servicii,

deci alte locuri de munca

- O suma importanta pentru localnici prin cumpararea caselor la suprapret de catre Gold

Corporation

- Mai multi bani la buget

Ce pierdem prin realizarea proiectului "Rosia Montana Gold Corporation"?

Page 181: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 

Pamanturile celor 2.150 de localnici vor fi cumparate, asezarea va fi rasa de pe fata

pamantului

Proiectul minei se extinde pe o suprafata de 1600 ha, care include vaile Rosia Montana si

Corna

2150 de oameni din 740 de ferme si 138 de apartamente vor fi stramutati involuntar

10 biserici si 5 cimitire, 41 de case de patrimoniu vor fi daramate

Galerii romane si vestigii arheologice unice vor fi distruse.

Solutii pentru dezvoltarea zonei 

Cum poti opri un localnic sa-si vanda casa atunci cand el primeste pe ea de trei sau patru ori valoarea ei? Cum poti sa-l impiedici sa refuze sume de zeci de mii de euro? Iata intrebarea de a carei rezolvare depinde in buna parte si succesul stoparii distrugerii zonei de catre un balaur industrial. Atunci cand in joc sunt sute de mii de euro apelurile la patriotism, la traditie sunt aproape ineficace. Trebuie sa vii cu alte solutii pentru dezvoltarea zonei si pentru bunastarea

locuitorilor. In 1999 Rosia Montana a fost declarata zona defavorizata, ceea ce implica scutiri de impozit pe profit, taxe vamale si TV la import de bunuri amortizabile si materii prime pentru orice afacere din zona. Deci reprezinta o buna oportunitate de afaceri atat pentru romani cat mai ales pentru straini. Frumusetea locurilor ar fi decisiva. Programe nationale coerente pentru transformarea zonei intr-o importanta zona agroturistica. Oare nu ne spune nimic faptul ca ai nostri guvernanti au uitat cu desavarsire de Rosia Montana? Sau doar urmeaza linia trasta de seful statului care vede cu ochi buni proiectul

minier care va nimici zona? Insa solutia care si-ar produce efectele imediat ar fi cumpararea de catre romanii mai instariti de case in Rosia Montana, impiedicand astfel achizitionarea lor de catre Gold Corporation. Potenta lor financiara ar putea duce la o dezvoltare agroturistica mult mai rapida a zonei. Insa, ca de obicei, ne lamentam permanent si dam vina pe strainul hain in loc sa sacrificam o mica parte din averea si timpul nostru pentru a ne feri de cea mai distrugatoare exploatare miniera din Europa. Festivaluri de muzica, sarbatori campenesti, excursii in zona, marsuri de protest, articole, filme, toate sunt bune insa fara un plan coerent si urgent de relansare economica a zonei Rosia Montana va ramane doar o amintire.

Ionut Bãias

Imagini de ansamblu dela Rosia Montanã: AICI.

 

Page 182: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 

 

 

Page 183: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

 http://www.miscarea.net/rosia-montana-2005.htm

Land of the Motzi People

The Motzi are a group of Romanians living in the heart of the Apuseni Mountains (or Western Carpathians).

They are famous for their traditions in Gold exploition, for their contribution to the Transylvanian Romanians emancipation and for their folk heritage.

The area where they live is close to a large carstic region (the most important part being in the neighbour Bihor county) and is breath-breaking beautiful.

In this area there were the most important gold deposits in Europe. The legendary Gold of Dacians was extracted from here (Romanian territory being among the first in the world were the metalurgy of Gold appeared). After conquerring Dacia, Romans organized the exploition of the deposits and caried out to Rome hundred of tons of gold. These treasures were used for building the Traian Forum, for finishing Colosseum and other important buildings in Rome.

Today its estimated that 200 tons of gold are inside the mountain under Rosia Montana, the locality were the center of Gold explotion is. A greedy international corporation is planning to extract all of this deposit by completely removing the mountain, the town of Rosia Montana, the important Roman archaeological sites and the natural patrimony, using cyanures washing technology which are very toxical.

Page 184: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Numerous Romanian and international organizations try desperately to stop this project and till now the future is not clear, the corporation having corrupted the local people, the Romanian politicians and the TV and newspapers which are presenting campaign in the favour of the project.

For more about this sad story: http://www.rosiamontana.ro/ http://www.rosiamontana.org/indexro.htm http://www.hotnews.ro/pp_articol_7812-Salvati-Rosia-Montana-Si-National-Geographic-Channels-se-dezice-de-Gabriel-Resources.htm http://www.zpok.hu/cyanide/origo/Rosia_Montana/index.htm

The Motzi are famous also for that from here started the great revolt from 1784 leaded by the locals Horea, Closca and Crisan and for that the 1848 revolutionary leader Avram Iancu started the insurectionary movement from here.

The original folk architecture was the most archaic in whole Romania but mostly disapeared.

From the natural beauties, beyond the landscapes must be mentioned the Scarisoara cave were a glacier is conserved inside.

The cultural objectives are the historical town of Abrud (Roman origin), Rosia Montana and the villages with folk traditions like Girda de Sus, Posaga, Vidra, Albac and others.

Traditional architecture

Page 185: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

The archaeological settlements of Roman mines and civil town at Rosia Montana:

Images from the archaeological sites 1 Images from the archaeological sites 2

Edited by Menumorut - 14-Nov-2006 at 03:29

http://www.allempires.com/forum/forum_posts.asp?TID=14791

TVR 2 difuzeaza un film despre Rosia Montana - Galerie fotohttp://media.businesslive.ro/tvr-2-difuzeaza-un-film-despre-rosia-montana/rosia_montana_comisie/

Page 186: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

TVR 2 difuzeaza un film despre Rosia Montana

AUTOR: Sorina Iordan / Publicat la data de: 05 May 2010

Postul public TVR 2 difuzeaza, joi, 6 mai, de la ora 21.30, în cadrul emisiunii Dincolo de harta, filmul „Între două pământuri”, realizat de Gabriel Geamănu.

Subiectul acestei producţii sunt oamenii care au mai rămas în Roşia-Montană şi cei care trăiesc drama părăsirii locurilor în care trăiau de generaţii, se arata intr-un comunicat de presa remis de TVR.

“Proiectul minier al firmei canadiene Gold Corporation – Gabriel Resources a modificat ireversibil atât soarta celor vii cât şi a celor răposaţi, pentru că unele morminte au fost strămutate, altele nu, acestea fiind ameninţate cu dispariţia, odată cu vechile cimitire şi biserici”, se precizeaza in comunicat.

http://media.businesslive.ro/tvr-2-difuzeaza-un-film-despre-rosia-montana/

« Nori, minciuni, soare şi adevărEtică monetară cu Andrei, Irinel, Monica & comp. »

Soluţia în cazul Roşia Montană. Ministerul Mediului organizează pe parcursul acestei luni dezbaterea publică

vezi toate articolele de Remus Cernea03 Mar 2011 la 15:50 26 comentarii 1158 vizualizari.

Soluţia în cazul Roşia Montană.

Ministerul Mediului organizează pe parcursul acestei luni

Page 187: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

dezbaterea publică

S-a scris enorm pe tema exploatării miniere pe bază de cianuri pe care RMGC doreşte să o deschidă la Roşia Montană. Dezbaterile au fost ample şi, nu rareori, aprinse. ONG-urile au făcut o muncă excepţională documentând foarte bine acest caz şi câştigând procese prin care au blocat proiectul ani de zile. Unii jurnalişti, precum Mihai Goţiu, şi-au asumat energic tema drept cauză despre care au scris materiale excelente. Specialişti în patrimoniu, ecologişti, academicieni şi personalităţi publice s-au pronunţat categoric împotriva exploatării miniere pe bază de cianuri. Au fost prezentate numeroase argumente deosebit de puternice pentru prezervarea zonei Roşia Montană.

Fotografie cu Tăul Brazi pe care am făcut-o la Roşia Montană,

în timpul Fân Fest 2010. Un astfel de peisaj ar urma să fie

iremediabil distrus dacă s-ar iniţia o exploatare minieră în zonă.

Cu toate acestea, ameninţarea încă planează asupra zonei. De ce? Pentru că acest proiect s-a bucurat de o susţinere importantă din mediul politic.

ONG-urile şi vocile publice serioase şi responsabile se lovesc de multe ori din partea partidelor de un zid al neînţelegerii unor chestiuni elementare care privesc democraţia, drepturile omului sau protecţia mediului. Am realizat acest lucru în repetate rânduri în activitatea mea civică din

Page 188: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

1998 încoace. În loc să existe un parteneriat şi o deschidere a mediului politic de a prelua temele şi semnalele grave transmise dintre ong-urile serioase şi responsabile, mai ales în chestiunile cu miză mare, s-a căscat o prăpastie imensă între societatea civilă şi foarte mulţi dintre politicieni. Aceştia sunt mai degrabă refractari la acţiunile ong-urilor sau au tendinţa de a le anexa ori de a crea organizaţii obediente pe care să le prezinte drept „societatea civilă” de care „ţin cont”.

Din cauza administraţiei proaste, a incompetenţei şi corupţiei dovedite de decidenţii politici în ultimii 21 de ani, oricând pot să apară teme punctuale grave care să ceară o reacţie a ONG-urilor, jurnaliştilor şi vocilor publice care se opun unor abuzuri.

ONG-urile pot fi eficiente în a opri un abuz, două, zece, dar nu au resursele de timp, oameni şi bani pentru a face faţă unor avalanşe continue de decizii abuzive şi devastatoare pentru societate ale politicienilor. Dacă România ar fi condusă de reprezentanţii ong-urilor serioase şi responsabile sau prin permanenta lor consultare şi cooptare în luarea deciziilor, administraţia ar funcţiona la un nivel crescut de responsabilitate.

De ce, spre exemplu, nu ar decide asupra Roşiei Montane un om ca Mihai Goţiu? De ce decizia ar depinde de un politician precum Adriean Videanu? De ce să primeze un tip de logica politică pervertită, a interesului îngust, personal, de grup sau de partid, şi nu logica politică care urmează principii, valori şi apărarea drepturilor cetăţenilor.

În plus, chiar dacă, în cele din urmă, zona Roşiei Montane va fi salvată, acesta va fi doar un succes punctual într-o ţară sfâşiată de numeroase alte abuzuri dureroase precum masacrul asupra pădurilor, defrişate cu ferocitate.

Marile probleme ale României sunt structurale, iar, inevitabil, rezolvarea acestora depinde de decizia politică. Nu peste tot se va găsi un monument istoric care să dea o şansă protejării patrimoniului prin lege sau prin includerea lui pe lista UNESCO. Roşia Montană, un loc de o rară frumuseţe, ar trebui prezervată aşa cum este ea acum şi dacă nu ar exista acolo minele romane şi dacă masivul Cârnic nu ar fi monument istoric şi dacă nu ar exista proprietari de terenuri în zonă care să se opună.

Ministerul Mediului a demarat o consultare publică timp de o lună. Detalii găsiţi aici.

Dar cum se explică, de fapt, strădania RMGC de a-şi populariza atât de amplu proiectul? De ce face atâtea campanii de promovare pentru a schimba optica opiniei publice? Pentru că această companie mizează pe decizia politică. Politicieni români care să susţină proiectul se vor găsi în toate partidele mari, dar marja lor de mişcare este totuşi una limitată. Ei pot fi „convinşi” să susţină proiectul exploatării miniere, dar făcând-o îşi asumă şi anumite riscuri de imagine de care nu prea pot să facă abstracţie. Un sondaj recent arată că doar 9% dintre cetăţenii români sunt de acord cu proiectul de la Roşia Montană. Cu o cotă atât de scăzută, chiar şi politicienii care ar fi dispuşi să susţină proactiv proiectul exploatării ar putea avea anumite reţineri să o facă suficient de energic, dată fiind opoziţia amplă şi vizibilă faţă de acesta.

Cum se ştie, partidele stau de cele mai multe ori cu ochii pe sondaje şi acţionează ţinând cont de acestea. De aici şi inconsecvenţa şi lipsa de viziune pe termen mediu şi lung a deciziilor politice

Page 189: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

din România. Dacă nu s-ar mai face sondaje, partidele care domină actualmente scena politică ar fi mai degrabă paralizate, nemaiştiind ce decizii să ia, tocmai pentru că nu funcţionează urmând o coerenţă doctrinară sau un plan de acţiune subsumat unor principii şi valori organic asumate.

Votul acordat în 21 martie 2010 la Consiliul Verzilor Europeni de la Barcelona pentru rezoluţia pe care am scris-o împreună cu Claudiu Crăciun pentru interzicerea mineritului pe

bază de cianuri în Uniunea Europeană

Rezoluţia privind interzicerea în Uniunea Europeană a mineritului pe bază de cianuri pe care am scris-o împreună cu Claudiu Crăciun, actualmente Co-Preşedinte al Mişcării Verzilor, a fost adoptată la Consiliul Verzilor Europeni de la Barcelona în 21 martie 2010. 6 săptămâni mai târziu, pe 5 mai 2010, Parlamentul European dădea o lecţie extraordinara de raţionalitate şi responsabilitate politicienilor români care au susţinut proiectul exploatării miniere pe baza de cianuri! Votul din PE pentru o rezoluţie făcută în acelaşi spirit precum cea a Verzilor Europeni de la Barcelona. Se susţine necesitatea adoptării unei legislaţii pentru interzicerea în Uniunea Europeană a acestor exploatări cu grad ridicat de periculozitate şi cu un impact deosebit asupra mediului. Votul pentru rezoluţie a fost de 10 ori mai numeros decât cel exprimat de europarlamentarii PDL şi alţi câţiva. Un merit deosebit, care trebuie menţionat, pentru acest succes l-au avut europarlamentarii români Daciana Sârbu, Renate Weber şi Laszlo Tokes.

Filmarea votului din 5 mai 2010 al Parlamentului European

privind interzicerea exploatărilor miniere pe bază de cianuri

Relevant pentru discuţia de faţă este şi exemplul din Noua Zeelandă, dat de Mihai Goţiu, unde guvernul a ţinut cont de voinţa comunităţilor locale de a prezerva anumite zone şi de a nu iniţia exploatări miniere care ar fi avut un impact major asupra mediului. Valoarea acestor exploatări

Page 190: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

este de cca 60 miliarde USD. Însă politicienii din acea ţară au dat dovadă de un grad de responsabilitate net superior multora dintre decidenţii politici români.

Din toate acestea concluzia mea este că soluţia de fond privind Roşia Montană este şi va fi una politică. Prin soluţie politică înţeleg atât decizia politică propriu-zisă de interzicere a unor astfel de exploatări miniere, cât şi disponibilitatea mediului politic, în general, de a lua în serios şi a examina cu responsabilitate semnalele de alarmă trase de societatea civilă. Pentru că acest caz este doar unul foarte cunoscut, dar numeroase alte abuzuri se petrec în  tăcere…

Cu o grupare politică a verzilor într-o coaliţie de guvernare, un proiect precum cel de la Roşia Montană nu are şanse să fie pus în practică. La fel cum în Germania şi în tot mai multe state europene, Verzii au produs schimbări majore în privinţa protecţiei şi atitudinii faţă de mediu, la fel şi în România, un scenariu posibil de cooptare a verzilor în viitoarele guvernări va fi condiţia necesară a unor schimbări de substanţă a deciziilor politice şi a politicilor publice, cel puţin în ce priveşte chestiuni de mediu şi alte teme prioritare pe agenda Verzilor.

Un partid mic al verzilor, de, să spunem, 3 sau 5% ar aduce un plus de coerenţă, fermitate şi direcţie unei guvernări. Un astfel de partid nu ar fi nevoit să îşi susţină luările de poziţie pe baza sondajelor, ci şi-ar urmări agenda, în măsura în care el ar fi compus din persoane care înţeleg şi asumă cu profesionalism, pragmatism şi onestitate viziunea politică verde, negociind eficient în cadrul unei coaliţii.

În perspectiva alegerilor din 2012, societatea românească are o şansă de înverzire a deciziilor politice. Mai ales dacă liderii de opinie şi societatea civilă vor susţine necesitatea ca o formaţiune politică a verzilor să poată ajunge prin votul cetăţenilor în administraţia locală, în parlament şi într-o coaliţie de guvernare. În 1990, în UE existau doar două partide ecologiste în parlamentele lor naţionale, dar acum sunt 22, România rămânând printre ultimile ţări fără un astfel de partid în parlament.

Disputa privind proiectul exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montana pe care am avut-o cu Dragoş Tănase, Managing Director la Roşia Montana Gold Corporation, în 27 ianuarie 2010, la emisiunea “Deschide lumea” moderată de Laura Chiriac la Realitatea TV, între momentul 33.00 şi 44.43  al înregistrării

Or, fără parteneri de dialog pe teme de mediu din aceeaşi familie de gândire plasaţi în structurile de decizie politică locală şi centrală, viaţa organizaţiilor de mediu va fi în perioada 2012 – 2016 cel puţin la fel de dificilă ca acum. O susţinere a organizaţiilor de mediu pentru o formaţiune a verzilor cu o platformă convingătoare şi lideri credibili nu înseamnă o anexare a societăţii civile, ci un parteneriat legitim care presupune solidarizarea în jurul unor principii şi valori. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât de 15 ani nu mai există o voce politică a verzilor în administraţia centrală în timp ce tăierea pădurilor, agresiunile asupra spaţiilor verzi, poluarea apelor, slaba implementare a gropilor ecologice, toxicitatea aerului din oraşe şi numeroase alte situaţii nedorite sunt realităţi inacceptabile care cresc permanent în amploare…

Page 191: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Împreună cu Claudiu Crăciun, Co-Preşedinte al Mişcării Verzilor, la Fân Fest 2010

www.remuscernea.ro

http://www.facebook.com/remus.cernea

www.miscareaverzilor.eu

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/solutia-in-cazul-rosia-montana-ministerul-mediului-organizeaza-pe-parcursul-acestei-luni-dezbaterea-publica-59524.html

« …patriotismul de diasporaCe mi-a adus bun 2010 »

”Roșia Montană poate deveni model de dezvoltare durabilă pentru România” (rezoluție comună a Academiei Române, ICOMOS și Pro Patrimonio)

vezi toate articolele de Mihai Goţiu05 Jan 2011 la 10:46 25 comentarii 1434 vizualizari.

”Roşia Montană are un imens potenţial istoric, natural, cultural şi, nu în ultimul rând, uman, pentru a deveni un model de dezvoltare durabilă pentru România. De asemenea, oprirea distrugerilor şi dezvoltarea durabilă a Roşiei Montane se bucură de o susţinere fără precedent în România din partea societăţii civile (Academia Română, ICOMOS, Casa Regală a României,

Page 192: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

organizaţii şi instituţii profesionale de prestigiu, sute de cadre universitare şi cercetători de talie naţională şi internaţională din cele mai diverse domenii, personalităţi publice, reprezentanţii cultelor religioase, precum şi liste şi petiţii cu mii şi zeci de mii de susţinători). Toate aceste părţi interesate pot să îşi asume responsabilitatea salvării adevăratelor valori ale Roşiei Montane.”, se arată într-o rezoluție comună a Academiei Române, ICOMOS și Fundației Pro Patrimonio, remisă ieri presei.

”Pentru valorificarea acestui uriaş potenţial este necesară însă implicarea responsabilă a autorităţilor Statului Român (atât locale, cât şi naţionale) în respectarea şi aplicarea legii în mod proactiv pentru stoparea acţiunilor de distrugere care au început deja, precum şi în programele de salvare şi valorificare a patrimoniului de la Roşia Montană.”, se mai arată în rezoluția adoptată în urma Conferinței Internaționale ”Rosia Montana in Peril” desfășurată la sfârșitul anului trecut la Bruxelles.

La conferință au participat specialiști români și internaționali în diferite domenii, reprezentanți ai societății civile, precum și specialiști și consultanți angajați ai RMGC, compania canadiană care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană.

Fără alte comentarii (deocamdată), vă prezint și fundamentarea acestei declarații comune (intertitlurile îmi aparțin). Cu alte reacții și comentarii, voi reveni însă.

***

”Această conferinţă se înscrie în linia îndelungatei campanii declanşate în urmă cu mai mulţi ani de Pro Patrimonio, ICOMOS şi Academia Română, prin care organizaţiile îşi exprimă îngrijorarea faţă de proiectul menţionat şi cer autorităţilor române, reprezentate în acest caz de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, să protejeze patrimoniul inestimabil al Roşiei Montane şi să nu dea curs proiectul minier.

Ro ia Montană – sit cultural de valoare excepș țională

Studiile prezentate de arheologul Horia Ciugudean şi arhitecţii Virgil Apostol şi Ştefan Bâlici au pus în lumină valoarea excepţională a sitului, prin prezentarea celor mai importante componente ale patrimoniului cultural al Roşiei Montane care îl recomandă ca un sit potenţial pentru Lista Patrimoniului Universal (UNESCO – n.a.): vestigii ale celui mai complex şi extins sistem de exploatare minieră auriferă antică cunoscut până la ora actuală pe întinsul întregului Imperiu roman; peisajul minier unic moştenit din epocile romană, medievală, modernă şi contemporană (până la jumătatea sec. XX); târgul minier, reflex al epocii preindustriale şi, nu în ultimul rând, singularitatea anticului Alburnus Maior în cultura universală, dobândită graţie vestitelor tăbliţe cerate romane descoperite aici în secolul al XVIII-lea.

Analiza biodiversităţii şi a habitatelor naturale prezentată de botanistul Andrew Jones (Marea Britanie) a ilustrat numeroase specii de plante rare, puse sub cele mai înalte forme de protecţie prin mecanismele naţionale şi europene, precum şi biodiversitatea excepţională a zonei, cu habitate constituite în perioada daco-romană şi menţinute doar datorită practicilor agriculturii

Page 193: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

tradiţionale. În acelaşi timp, autorul a atras atenţia asupra ireversibilităţii oricărei acţiuni distructive.

Poziția oficială a ICOMOS

În faţa acestei palete de valori şi a ameninţării reprezentate de intenţionata reluare a mineritului în carieră deschisă, dl. Zsolt Visy, reprezentantul delegat al ICOMOS la conferinţă, a vorbit despre numeroasele luări de poziţie ale acestei organizaţii în sprijinul salvării Roşiei Montane şi a reiterat apelurile de salvare şi punere sub o protecţie eficientă prin mecanismele naţionale şi internaţionale. Pe lângă aceasta, Dl. Visy a făcut o binevenită demonstraţie cu privire la justeţea şi necesitatea demersului de clasare a sitului Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial. Argumentele d-sale s-au bazat pe confruntarea valorilor culturale ale acestui sit cu criteriile UNESCO de clasare în Lista Patrimoniului Mondial, o confruntare în urma căreia calităţile excepţionale ale sitului Roşia Montană au ieşit cu vigoare în evidenţă.

Tragedia locuitorilor Roşiei Montane, abandonaţi de autorităţile publice, locale şi naţionale, în faţa unor presiuni enorme (financiare şi propagandistice) şi împiedicaţi de reglementările de urbanism aflate în vigoare să îşi asigure propria existenţă, reduşi în consecinţă la sărăcire forţată şi confruntaţi cu lipsa şanselor de dezvoltare, a fost subliniată cu fermitate de vorbitori. În opoziţie cu această situaţie dramatică, economista Françoise Heidebroek (Belgia) şi Maria Berza, fost vicepreşedinte al Pro Patrimonio, au arătat potenţialul economic al dezvoltării localităţii şi al întregii zone. S-a arătat că patrimoniul natural şi cultural constituie resursa cea mai importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei, înţeleasă în termenii stabiliţi la conferinţa ONU de la Rio de Janeiro din 1992. Faţă de ideile promovate de ONU accepţiunea exclusiv mercantilă asupra dezvoltării durabile reflectată în intervenţiile reprezentanţilor RMGC este total divergentă.

Mineritul contemporan – incompatibil cu conceptul de dezvoltare durabilă

Incompatibilitatea activităţilor caracteristice mineritului contemporan în carieră deschisă şi cu durată limitată cu conceptul de dezvoltare durabilă a fost subliniată de Preşedintele Academiei Române, prof. Ionel Haiduc, precum şi de geochimistul şi hidrochimistul Robert Moran (SUA), autorul raportului „Review of the Roşia Montană Environmental Impact Assessment Report with a focus on water and water quality-related issues”. Dr. Robert Moran a atras atenţia asupra unor mistificări răspândite de compania minieră în documentaţiile trimise autorităţilor spre avizare. Dr. Moran a afirmat că un aviz favorabil acordat studiului de impact asupra mediului al proiectului minier ar fi inacceptabil, în condiţiile în care studiul înaintat de RMGC autorităţilor române cuprinde, în ciuda dezvăluirilor şi avertizărilor repetate, paragrafe şi concluzii modificate fără ştiinţa şi acordul autorilor respectivi. Inacceptabilă este şi avizarea favorabilă a unui proiect minier care nu prezintă în mod transparent publicului detaliile financiare, cum sunt: detalii ale asigurării de mediu şi cum este aceasta calculată; care este ipoteza de calcul; care sunt redevenţele, taxele şi cum sunt ele distribuite; cine va supraveghea constituirea corectă a asigurării şi în ce condiţii va fi accesată. A fost, astfel, pus în evidenţă modul deformat în care înţelege compania minieră problema răspunderii şi a beneficilor promise României.

În timpul intervenţiilor a mai fost subliniat că este, de asemenea, inacceptabil ca un astfel de proiect să fie avizat fără o evaluare şi prezentare transparentă a riscurilor şi costurilor sociale şi a impactului asupra populaţiei, specifice tuturor exploatărilor miniere din lume, precum şi zonelor

Page 194: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

mono-industriale. Iar aceasta se întâmplă în condiţiile în care statul român cunoaşte direct şi de dată recentă care este amploarea unor asemenea costuri, generate de reconversiile profesionale, bolile profesionale, somatice şi psihice (care produc un număr ridicat de asistaţi social), tendinţele accentuate de părăsire a zonelor afectate (depopularea), delincvenţa şi criminalitatea peste medie, blocarea şi/sau descurajarea dezvoltării altor tipuri de afaceri pe perioada proiectului, precum şi facilităţile fiscale acordate operatorilor economici după închiderea exploatărilor – implicit neîncasarea de taxe şi impozite pe perioade îndelungate de timp – necesare pentru a relansa şi dezvolta o zonă distrusă de proiectele mono-industriale).

RMGC – fără argumente coerente

Prezentările reprezentanţilor companiei miniere care intenţionează să implementeze proiectul minier în carieră deschisă nu au reuşit să ofere argumente credibile în privinţa posibilităţilor de dezvoltare durabilă a teritoriului. Motivaţiile economice şi tehnice cu care au susţinut proiectul minier nu au avansat cu nimic în elaborarea unei protecţii reale a mediului istoric şi natural şi cu atât mai puţin a comunităţii.

Soluţiile propuse în proiectul de exploatare minieră sunt inacceptabile. Replici (machete la scară reală) fără nici o valoare istorică sunt promovate ca soluţii compensatorii pentru distrugerea unui patrimoniu cultural de valoare universală; un peisaj monstruos este destinat să înconjoare cele câteva fragmente din sit care se presupune că ar supravieţui după ce o foarte însemnată parte a patrimoniului ar fi ştearsă de pe faţa pământului. Ideea avansată de companie, a unei dezvoltări durabile ulterioare exploatării miniere, bazată pe valorificarea peisajului compus din uriaşe halde toxice de steril şi lacuri contaminate cu cianuri, este lipsită de credibilitate.

Trebuie adus la cunoştinţa publicului că majoritatea obiectivelor miniere propuse sunt amplasate peste monumente şi situri protejate de legile române, aşadar sunt ilegale. Însăşi legea care reglementează activitatea minieră interzice amplasarea obiectivelor miniere acolo unde există monumente istorice sau situri arheologice (L. 85-2003, art. nr. 11, alin. 1). Un exemplu concludent a fost invocat de arheologul Horia Ciugudean: galeriile romane din masivul Orlea, monument istoric protejat de lege, ar urma să fie distruse în totalitate dacă una dintre cele patru cariere propuse în proiect ar fi realizată. În faţa unei asemenea probleme fundamentale, reprezentanţii companiei miniere nu au fost în măsură să ofere un răspuns coerent.

Ideile susţinute de reprezentanţii companiei şi în special de consultantul angajat de aceasta, arhitectul britanic Dennis Rodwell, cu privire la patrimoniul cultural, au fost ferm combătute de specialiştii în domeniul patrimoniului cultural prezenţi la reuniune. A fost sancţionată fără echivoc natura speculativă şi lipsită de argumente ştiinţifice a punctelor de vedere referitoare la valorile de patrimoniu de la Roşia Montană susţinute de Dennis Rodwell şi nu în ultimul rând prezentarea deformată a poziţiei ICOMOS în această problemă.

Legea nu funcționează în cazul Ro ia Montanăș

Pro Patrimonio, ICOMOS România şi Academia Română, în virtutea valorii excepţionale şi incontestabile a patrimoniului cultural şi natural al Roşiei Montane, fiind în total dezacord cu proiectul de exploatare minieră, solicită încă o dată autorităţilor Statului Român cu competenţe în

Page 195: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

protejarea patrimoniului naţional, european şi universal al Roşiei Montane, în speţă Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional:

1. Să protejeze situl în acord cu legislaţia specifică naţională. Legea nu funcţionează în cazul Roşia Montană. Dacă legile ar fi fost aplicate, proiectul minier în carieră deschisă ar fi fost demult uitat, iar Roşia Montană ar fi beneficiat datorită calităţilor sale de protejare şi valorificare corespunzătoare.

2. Să asigure întărirea protecţiei legale a sitului Roşia Montană prin promovarea sa în Lista Patrimoniului Mondial. În acest scop este necesar ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional să depună de urgenţă la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO nominalizarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României în vederea includerii în Lista Patrimoniului Mondial.

3. Să declanşeze un program de salvare şi valorificare a patrimoniului Roşiei Montane. Cu cât este amânată mai mult implementarea unui astfel de program, cu atât va fi mai prejudiciat acest patrimoniu, reducându-se şansele comunităţii de la Roşia Montană, deja grav afectată, să îşi revină. Acţiuni urgente şi ambiţioase sunt imperative dacă dorim ca Roşia Montană să continue să existe, ca localitate şi ca loc al culturii.

4. Redefinirea politicilor locale şi regionale – în prezent deturnate în interesul exclusiv economic şi reaşezarea lor în acord cu principiile dezvoltării durabile, pornind de la o viziune orientată spre viitor, bazată pe resursele naturale şi culturale excepţionale ale sitului Roşia Montană.

Ro ia Montană – ansa de a deveni model de dezvoltare durabilăș ș

Roşia Montană are un imens potenţial istoric, natural, cultural şi, nu în ultimul rând, uman, pentru a deveni un model de dezvoltare durabilă pentru România. De asemenea, oprirea distrugerilor şi dezvoltarea durabilă a Roşiei Montane se bucură de o susţinere fără precedent în România din partea societăţii civile (Academia Română, ICOMOS, Casa Regală a României, organizaţii şi instituţii profesionale de prestigiu, sute de cadre universitare şi cercetători de talie naţională şi internaţională din cele mai diverse domenii, personalităţi publice, reprezentanţii cultelor religioase, precum şi liste şi petiţii cu mii şi zeci de mii de susţinători). Toate aceste părţi interesate pot să îşi asume responsabilitatea salvării adevăratelor valori ale Roşiei Montane.

Pentru valorificarea acestui uriaş potenţial este necesară însă implicarea responsabilă a autorităţilor Statului Român (atât locale, cât şi naţionale) în respectarea şi aplicarea legii în mod proactiv pentru stoparea acţiunilor de distrugere care au început deja, precum şi în programele de salvare şi valorificare a patrimoniului de la Roşia Montană.

Organizaţiile semnatare, alăturându-se tuturor celor care cred în şansele reale ale Roşiei Montane, asigură autorităţile statului român de sprijinul lor în atingerea acestui scop.

***

Note:

Page 196: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Pro Patrimonio este o organizaţie non-guvernamentală a cărei misiune este salvarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric în pericol al României, precum şi contribuţia la reconstrucţia ţării. În 2004, ca urmare a primei vizite a d-lui. Şerban Cantacuzino, fondatorul organizaţiei, la Roşia Montană, Pro Patrimonio a organizat un seminar dedicat valorilor patrimoniului cultural al acestui sit la Royal Geographical Society, la Londra. De atunci Pro Patrimonio s-a alăturat campaniei ‘Salvaţi Roşia Montană!’ prin proiecte de susţinere, organizând vizite şi găzduind evenimente.

ICOMOS, Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, este o organizaţie profesională care numără în momentul de faţă mai mult de 9.500 membri la nivel mondial. ICOMOS acţionează pentru conservarea şi protejarea patrimoniului cultural şi natural în întreaga lume. Organizaţia a adoptat rezoluţii privind valorile de patrimoniu ale Roşiei Montane şi pericolul la care situl este supus: Rezoluţia nr. 4 adoptată de a 16-a Adunare Generală, întrunită la Québec, Canada, în octombrie 2008; Rezoluţia nr. 8 a celei de-a 15-a Adunări Generale, întrunită la Xi’an, China, în octombrie 2005; Rezoluţia nr. 15 adoptată la conferinţa de la Pécs, Ungaria, desfăşurată între 22 şi 27 mai 2004; Rezoluţia adoptată la a 14-a Adunare Generală, întrunită la Cascada Victoria, Zimbabwe în octombrie 2003; Rezoluţia nr. 20 adoptată de a 13-a Adunare Generală, întrunită la Madrid, Spania, în decembrie 2002; scrisorile deschise semnate de fostul preşedinte ICOMOS, Michael Petzet, în iunie 2007 şi de actualul preşedinte, Gustavo Araoz, în noiembrie 2008, adresate celor mai înalte autorităţi ale statului român: preşedintelui, primului ministru, miniştrilor.

Academia Română a luat fiinţă în 1866 şi este cel mai înalt for ştiinţific independent al ţării. Începând din 2003 Academia Română a făcut publice mai multe articole şi rapoarte referitoare la Roşia Montană şi a remis declaraţii prin care a solicitat autorităţilor române să nu aprobe proiectul minier propus la Roşia Montană.

De citit si comentarii

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/rosia-montana-poate-deveni-model-de-dezvoltare-durabila-pentru-romania-rezolutie-comuna-a-academiei-romane-icomos-si-pro-patrimonio-57159.html

Doar 9% dintre români sunt de acord cu proiectul de la Roșia Montană

Comunicat de presă - februarie 24, 2011 Greenpeace Romania a realizat un sondaj de opinie, cu sprijinul CCSB, privind părerea românilor despre proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană.

zoom

Extras din sondajul realizat de CCSB

Page 197: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

zoom

A doua întrebare a sondajului

zoom

38% dintre români nu sunt de acord cu proiectul minier de la Roșia Montană

Greenpeace Romania a realizat un sondaj de opinie, cu sprijinul CCSB, privind părerea românilor despre proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, la finalul anului 2010.

Astfel, la întrebarea „Ați auzit despre proiectul Roșia Montană?”, 71% au răspuns afirmativ, 23% au răspuns că nu au auzit despre acest proiect, iar 6% au declarat că nu știu sau nu răspund. Cei mai informați în această privință sunt locuitorii din mediul urban (în special cei din București) și cei cu studii superioare.

Următoarea întrebare se referă la nivelul de informare a românilor cu privire la acest proiect. Astfel, respondenții au fost întrebați „Cât de bine informat/ă credeți că sunteți cu privire la proiectul Roșia Montană?”.  42% au declarat că sunt informați, în timp ce 23% dintre respondenți au răspuns că nu sunt deloc informați în această privință.

Întrebarea centrală a studiului a fost „Sunteți de acord cu proiectul minier de la Roșia Montană?”, iar rezultatele indică faptul că cei mai mulți dintre respondenți nu sunt de acord cu acest proiect: 38% se declară împotriva proiectului, în timp ce doar 9% sunt total de acord iar 15% sunt parțial de acord (38% nu știu sau nu au răspuns).

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campaigns/Toxic/rosiamontana/activitati/sondaj-independent-rom-nii-p/

« Băieţi buni, dar n-au avut noroc!Salvati emisiunea Top Gear! »

Page 198: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cum s-a transformat Robert Turcescu din câine de pază în pechinez bezmetic

vezi toate articolele de Mihai Goţiu03 Sep 2010 la 21:19 98 comentarii 3246 vizualizari.

”M-am săturat de toată ipocrizia şi prostia existentă la nivelul unora dintre colegii de breaslă”, afirmă Robert Turcescu, pentru paginademedia.ro, referindu-se la info-trip-ul organizat de RMGC (compania canadiană care intenționează să exploateze cu cianuri aurul de la Roșia Montană), info-trip la care a participat și el alături de alte vedete ale jurnalisticii autohtone.

Ca unul care am scris despre excursia din Noua Zeelandă mă simt și eu pe lista ”proștilor” despre care vorbește Robert Turcescu. Dar mă simt bine, atâta timp cât pe aceeași listă se mai află Cătălin Tolontan, Cristian Tudor Popescu, Alina Mungiu-Pipidi, Sabin Orcan ori Liviu Avram (lista e mult mai lungă, acestea sunt doar numele care îmi vin acum în minte).

Dar dacă mă consider ”prost” e pentru că l-am considerat, la un moment dat, pe Robert Turcescu jurnalist profesionist. Ba chiar am și afirmat public acest lucru, lucru pentru care îmi cer scuze astăzi cititorilor mei. Iar faptul că m-am înșelat asupra calităților lui profesionale nu are vreo legătură cu ideea sponsorizării deplasării în Noua Zeelandă de către RMGC (da, am participat și eu la info-trip-uri, lucru despre care am scris aici).

De la un jurnalist profesionist m-aș fi așteptat însă ca, odată ajuns în Noua Zeelandă, să documenteze pe cont propriu subiectul, nu doar bazându-se pe informațiile și persoanele cu care i-au pus în contact cei de la RMGC. O pre-documentare despre minele din Noua-Zeelandă, i-ar fi atras atenția lui Robert Turcescu (și celorlați din grup) asupra unui aspect extrem de interesant. În acest an, sub presiunea demonstrațiilor de stradă și a unei inițiative civice care a strâns 37.000 de susținători, Guvernul neo-zeelandez a stopat autorizarea altor mine de aur în Insula Marii Bariere, în Peninsula Coromandel și în Parcul Național Paparoua de pe Coasta de Vest. Mai mult, în urma aceleiași presiuni publice, Executivul din Noua Zeelandă ia în calcul extinderea zonelor protejate împotriva oricărui tip de minerit și exploatări a zăcămintelor pe întreg teritoriul țării (inclusiv în apele oceanului care înconjoară insulele Noii Zeelande).

Conform estimărilor specialiștilor (lucru care se putea afla încă din România, fără costurile unui zbor business-class), în Insula Marii Bariere va rămâne neexploatat aur și argint în valoare de 4,3 miliarde de dolari, în timp ce valoarea zăcămintelor de aur și argint din Peninsula Coromandel este de 54 de miliarde de dolari.

Ce spune Robert Turcescu legat despre mina Martha? Într-un interviu acordat pentru stareapresei.ro: ”Iarăși un aspect destul de interesant și am văzut un lucru care în România nu este posibil la momentul actual: din păcate, există o colaborare extrem de strânsă cu o comunitate care, la rândul ei, este extrem de activă. Comunitatea știe ce vrea și ce sa ceară celor care fac o astfel de mină și care folosesc în felul acesta minereul din zonă”.

Da, comunitatea știe ce vrea. Însă ce vrea cu adevărat nu aflăm de la Robert Turcescu ori colegii lui de vacanță, ci din presa de la Antipozi. Iar presa de la Antipozi informează că Guvernul ține

Page 199: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

cont de voința comunității, stopând exploatarea unor zăcăminte de aur în valoare de aproape 60 de miliarde de dolari (adică de 5-6 ori mai valoroase decât estimarea făcută de cei de la RMGC pentru proiectul lor de la Roșia Montană). Pe cine reprezintă ”comunitatea” cu care a stat de vorbă lotul Noua Zeealndă, asta doar RMGC știe .

Mai zice Robert Turcescu, în declarațiile date pentru paginademedia.ro și stareapresei.ro, că s-a dus în Noua Zeelandă pentru a vedea cum se desfășoară și în ce constă procesul de cianurare. Și ne garantează el (și Roxana Voloșeniuc – altă participantă la excursie) că totul e în regulă. Poate pentru ei, dar nu și pentru Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, chimist de talie internațională, precum și pentru soția acestuia, Iovana Haiduc (de asemenea, cercetător chimist de talie internațională), care au condamnat public proiectul RMGC. Între expertiza în domeniul cianurării a lui Robert Turcescu și a Roxanei Voloșeniuc, pe de o parte, și a cea a soților Haiduc (printre alții), pe de altă parte, să-mi fie cu iertare, dar o aleg pe cea a celor din urmă.

Acum însă, cum anticipam încă din articolul publicat ieri, Robert Turcescu și ceilalți din lotul Noua Zeelandă se vor considera persoane avizate să se pronunțe în privința subiectului Roșia Montană. O spune chiar Robert Turcescu: ”Dar, până una-alta, eu, ca jurnalist, printr-o astfel de deplasare, am avut ocazia să mă informez, să mă documentez, să văd cu ochii mei ceea ce se întâmplă într-o astfel de exploatare, iar astăzi, dacă ar fi să stau față-n față cu niște contestatari ai unui astfel de proiect, aș avea niște argumente valabile, nu pentru a mă contra cu ei, ci pentru a vorbi despre un astfel de proces al obținerii aurului prin metoda cianurării.”

Despre calitatea documentării problemelor minelor din Noua Zeelandă am scris mai sus. Că cianurarea e sănătoasă, îl rog să-i convingă pe soții Haiduc. Iar legat pretenția de a deveni un ”câine de pază” asupra lucrurilor care se întâmplă la Roșia Montană, îl rog să mai stea un pic pe margine. Cel puțin până se documentează (așa cum o cer niște minime standarde jurnalistice) pe această temă.

Pentru că dacă s-ar fi documentat, cât de cât, nu ar fi făcut următoarele declarații, care îl descalifică din punct de vedere profesional:

” În primul rând, proiectul Roșia Montană este controversat, dar nu cred că până în momentul de față e dovedit ca fiind ilegal, altminteri bănuiesc că autoritățile statului ar fi trebuit să–i închidă pe cei care se ocupă de acest proiect. Deci, eu nu știu sa fie un proiect ilegal”.

Ei bine, ”ilegal” nu înseamnă obligatoriu și penal. Dar faptul că RMGC a pierdut toate procesele care i-au fost deschise până acum de opozanții proiectului, în unele dintre cazuri existând deja sentințe irevocabile și definitive, e dovadă (deciziile judecătorești) de ilegalitate. Desigur, jurnaliștii care au documentat subiectul cunosc acest aspect. Robert Turcescu, nu.

”Asta este esența vizitei din Noua Zeelandă. Dacă o astfel de mină ar fi existat la Sofia sau în Budapesta și infotripul de persoană ar fi costat doar câteva sute de euro, era o deplasare mult mai etică, mult mai deontologică, mult mai morală decât o deplasare în Noua Zeelandă? Care-i baiul de fapt? Că ne-am dus sa vedem o astfel de mină, ori baiul este că s-a întâmplat taman în Noua Zeelandă?”

Page 200: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Baiul e altul. Și cei care au documentat subiectul îl cunosc. Baiul e că respectivii jurnaliști nu puteau fi duși la Sofia și Budapesta să vadă exploatări ale aurului cu cianuri. Asta pentru că Ungaria (unde un frățior mai mare al RMGC – Carpathian Gold -  a vrut să facă o astfel de mină) a adoptat o lege care interzice folosirea cianurilor în minerit. În Bulgaria, alt investitor canadian ”strategic”, compania Dundee a vrut să deschidă, de asemenea, o mină de exploatare a aurului cu cianuri. A obținut chiar și acordul de mediu (politicieni există peste tot în lume), doar că acest acord de mediu a fost anulat definitiv și irevocabil de către justiție. Și acum Dundee a depus un proiect conform căruia va transporta minereul și-l va procesa undeva prin Africa. Unde va găsi o țară dispusă să stimuleze producția de banane și nuci de cocos cu cianuri.

Așadar, RMGC nu avea niciun motiv să le ducă pe vedetele presei autohtone la Sofia și Budapesta. Dar acestea sunt ”amănunte” pe care le cunosc jurnaliștii. Acei jurnaliști care atunci când scriu ori se pronunță asupra unui subiect se și documentează. Iar documentarea înseamnă mai mult decât a asculta poveștile unei părți. Fie ele chiar spuse pe buza unei bălți din Noua Zeelandă.

***

Da, sunt un ”prost”. Recunosc asta. La un moment dat l-am considerat jurnalist pe Robert Turcescu. Am afirmat și am scris acest lucru. Superficialitatea cu care a documentat și a prezentat subiectul Roșia Montană, mi-a demonstrat că m-am înșelat.

”Dacă ceea ce voi vedea la Roșia Montană va intra într-o contradicție flagrantă cu ceea ce am văzut că se întâmplă în Noua Zeelandă, nu voi avea nicio rezervă în a critica pe trei voci, dacă vreți, felul în care ar decurge respectiva exploatare”, mai zice el.

Cum ar veni, Robert Turcescu s-ar dori să fie un ”câine de pază” a celor ce se întâmplă la Roșia Montană. Dar nu e. E doar un pechinez care latră fericit și face tumbe de bucurie că a primit o bucățică de zahăr de la un străin.

***

P.S.1. Despre strategia de comunicare a RMGC și modul în care ”lotul Noua Zeelandă” se integrează în această strategie, mai multe detalii aici:

P.S.2. Numărul membrilor grupului care susține includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO se apropie de 28.000. Detalii aici:

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cum-s-a-transformat-robert-turcescu-din-caine-de-paza-in-pechinez-bezmetic-51501.html

REACTIE – O comisie parlamentara sustine includerea Rosia Montana in patrimoniul UNESCO

Page 201: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

19:19:17 30 noiembrie 2010 | autor: Mediafax

Comisia permanenta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO sustine includerea sitului Rosia Montana in patrimoniul mondial a organizatiei.

Comisia permanenta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO se angajeaza sa sustina includerea sitului Rosia Montana pe lista tentativa, dupa ce un britanic expert UNESCO, angajat de compania Rosia Montana Gold Corporation, a mentionat ca includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO este "nefondata".

"Statul roman, semnatar al Conventiei Mondiale pentru Patrimoniu este cel care decide obiectivele pasibile sa fie incluse in patrimoniul cultural universal, respectiv introducerea sitului Rosia Montana pe lista tentativa a UNESCO", mentioneaza comunicatul parlamentar.

"Opinia domnului arhitect Dennis G. Rodwell, membru ICOMOS, contravine cu rezolutiile adoptate de Consiliului International pentru Monumente si Situri (ICOMOS) - organism responsabil cu evaluarea monumentelor propuse pentru fi inscrise pe lista patrimoniului mondial al UNESCO - prin care se face apel la autoritatile nationale si la comunitatea internationala de a interveni pentru a asigura o protectie adecvata acestui sit", se mai arata in documentul comisiei parlamentare.

"Dat fiind faptul ca raportul a fost intocmit la cererea companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), ridica semne de intrebare privind obiectivitatea acestuia, reprezentand strict punctul de vedere al dl. arh. Rodwell", se mai precizeaza in documentul comisiei parlamentare.

Rosia Montana Gold Corporation afirma ca un arhitect britanic, expert UNESCO si membru ICOMOS, dar si consultant al Diviziei Patrimoniu Cultural si al Centrului Mondial al Patrimoniului, sustine ca includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO este "nefondata".

http://www.emaramures.ro/stiri/41989/REACTIE-O-comisie-parlamentara-sustine-includerea-Rosia-Montana-in-patrimoniul-UNESCO-

Weekend news: Premieră despre Roşia Montană, la Teatrul Maghiar

de Dora Mircea Radu, 26 noiembrie 2010, 22:08 Teatrul Maghiar de Stat Cluj prezintă sâmbătă şi duminică, de la ora 20:00, premiera spectacolului dramAcum “Roşia Montană/Pe linie fizică şi pe linie politică”.

Textul a fost scris în urma unei documentări de 14 zile realizată în Roşia Montană, în Abrud şi în cartierul Recea, din Alba Iulia, la începutul lunii august. Documentarea (care a însemnat peste 50 de interviuri, material audio, video şi foto) a urmărit crearea unui material care să stea la baza textului spectacolului produs de Teatrul Maghiar. La “munca de teren” au participat regizorii spectacolului, Radu Apostol, Gianina Cărbunariu şi Andreea Vălean, dramaturgul Peca Ştefan, scenograful Andu Dumitrescu şi cei şase actori aflaţi în distribuţie: Csilla Albert, András Buzási, Loránd Farkas, Csongor Köllõ, Levente Molnár şi Cristina Toma. Repetiţiile au început în 10 octombrie, la Cluj.

Page 202: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

“Spectacolul este o succesiune de poveşti bazate pe realitatea contradictorie (de multe ori paradoxală) de la Roşia Montană – care de 15 ani reprezintă un adevărat experiment social, dar şi o imensă dilemă politică, economică, socială şi de media. Roşia Montană este, la o scară mai mică, o oglindă a societăţii româneşti din momentul de faţă. Scenele încearcă, prin ficţiune, să surprindă această realitate contradictorie “pe linie fizică şi pe linie politică”, să pună în discuţie aspecte ale controversei Roşia Montană care nu au apărut acum pe scena de teatru”, detaliază organizatorii. Spectacolul, jucat în maghiară, română şi engleză, va avea traducere simultană în cască şi, în unele momente, supratitrare.

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/weekend-news-premiera-despre-rosia-montana-la-teatrul-maghiar--56239.html

“Rosia Montana”, audiata in Parlamentul European

3 Dec 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

"Rosia Montana", audiata in Parlamentul European

Europarlamentarul PSD Daciana Sarbu, a organizat miercuri la Bruxelles, impreuna cu fundatiile Europa Noastra si Pro Patrimonio, pentru prima data o audiere publica pe tema proiectului minier de la Rosia Montana, la care au participat atat reprezentati ai Rosia Montana Gold Corporation cat si opozanti ai proiectului.

Fiind unul dintre oamenii politici care s-au pronuntat cel mai frecvent – prin actiuni si prin mesaje – impotriva proiectului minier, Daciana Sarbu si-a reafirmat opozitia fata de aceasta initiativa, citand motive legate de perspectiva distrugerii comunitatii locale, a mediului, precum si a patrimoniului cultural si istoric.

Eurodeputata a subliniat ca din dezbaterea publica de pana acum a subiectului au lipsit deschiderea, transparenta si onestitatea, investitorii preferand publicitatea platita si monologul in locul unui dialog sincer cu adversarii ideii. “La Rosia Montana e nevoie rapida de investitii, dar cu efect pe temen lung; e nevoie de dezvoltare, dar sustenabila si cu rezultate durabile; e nevoie

Page 203: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

de locuri de munca, dar de cat mai multe si destinate localnicilor, nu specialistilor straini”, a afirmat Daciana Sarbu.

Sursa: Libertatea

http://www.ecomagazin.ro/rosia-montana-audiata-in-parlamentul-european/

Christian Levant 19.07.2010

PROVOCARE. O ipoteza socanta: adevarata miza a “bataliei pentru Apuseni”- metalele rare, o tinta pentru asa-zisii “asasini economici”

Stapanii viitorului, la Rosia Montana

Page 205: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

existenţă a unui adevărat “tezaur al viitorului” în Munţii Apuseni. Tezaur care ar putea transforma România într-o veritabilă ţintă pentru “asasinii economici” care bântuie planeta.

“Noi, asasinii economici, lucrăm în multe moduri diferite, dar, probabil, cel mai frecvent este să găsim o ţară care are resurse!” Aţi recunoscut: sunt afirmaţiile extrem de cinice ale unui aşa-zis “asasin economic”, personaj principal într-o carte de succes şi într-un documentar şocant care circulă pe net. Zilele trecute, “ring” a intrat în posesia unei informaţii-bombă care pare desprinsă din acel film. Informaţie care, dacă şi în parte ar fi adevărată, ar putea deveni o ipoteză de-a dreptul explozivă: nu uraniul, ci litiul, vanadiul şi zirconiul ar fi adevărata miză a “bătăliei pentru Roşia Montană”. Şi mai şocant este că ipoteza este confirmată, în exclusivitate pentru “ring”, de unul dintre cei mai avizaţi specialişti ai locului, inginerul Aurel Sântimbrean, care vorbeşte despre mii de tone de sulf, feldspat şi o mulţime de metale rare ascunse, nu se ştie din ce motive, de ochii opiniei publice.

VEZI AICI - Documente dintr-un dosar penal top secret trimis de procurorii militari la DNA.

“Profesorul” şi “secretele Generalului”Omului care ne-a pus la dispoziţie şocanta informaţie provenind din cercuri “top secret” demne de încredere îi vom spune, deocamdată, “PROFESORUL”. Să-i dăm cuvântul. “Prezent la o întâlnire interesantă, unde au participat persoane importante şi, zic eu, cultivate, la un moment dat, un general de vreo 45-47 de ani, fost şef de stat major într-o structură militară importantă, mi-a spus, de faţă cu mai multe persoane publice foarte cunoscute (n.r. - cărora, deocamdată “ring” nu le divulgă numele), ceva ce m-a pus pe gânduri. Discutam despre una, despre alta. Deodată, într-un context anume al discuţiei, m-a întrebat ce părere am despre Roşia Montană şi despre insistenţa celor care doresc cu tot dinadinsul să înceapă exploatarea musai cu… cianuri. Cum eu am răspuns uşor evaziv, GENERALUL mi-a spus că nu aurul, de altfel aflat în cantităţi mari la Roşia Montană, îi interesează pe EI. Şi, culmea, nici uraniul, despre care se zice că însoţeşte, în general, zăcămintele de aur, şi care, şi aici, la Roşia Montană, s-ar găsi din belşug. Atunci am început să devin curios şi am întrebat: «Nu mă mai fierbeţi atât, domnule general. Despre ce mister al misterelor şi comoară a comorilor este vorba?»“.

Combustibilul viitorului, la Roşia Montană„Şi GENERALUL, pe un ton de magistru al unor secrete ale viitorului, îmi spune aproape şoptit, dar atent să fie auzit de toată lumea, să audă toţi cele rostite de el. «E vorba de ceva care se cheamă metaforic petrolul sau combustibilul viitorului!», spune GENERALUL. Am ridicat cu toţii din umeri şi am făcut ochii mari şi urechile pâlnie. «De litiu aţi auzit?». Şi pentru că nu a primit niciun răspuns, a continuat, repede, tot el. «Da, litiu!». Şi iar a repetat: «Litiu şi alte elemente care se află în acelaşi zăcământ cu aurul: este vorba despre vanadiu, zirconiu şi alte metale rare.».“

Cianurile şi a treia rezervă mondială de litiu„Şi a continuat GENERALUL: «Ei au ales, dintre numeroasele metode, acesta cu cianurile pentru că ar fi singura care le permite punerea în evidenţă şi culegerea acestor metale».GENERALUL a accentuat asupra celor trei elemente: litiu, zirconiu şi vanadiu. Şi, cel

Page 206: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

puţin în ce priveşte litiu, GENERALUL a afirmat că, la noi, ar fi «a treia rezervă din lume». GENERALUL ne-a mai spus că înţelege reacţia noastră întrucât tot ce ne-a dezvăluit el este rodul unor descoperiri recente şi că, deocamdată, foarte puţini au avut acces la aceste informaţii”. Concluzia PROFESORULUI, în urma dezvăluirilor GENERALULUI? “Cine va avea litiu şi celelalte metale rare din belşug va fi… stăpânul viitorului!” Sunt “stăpânii viitorului“ deja cu un pas în România? Rămâne de văzut.

“Nu există uraniu la Roşia Montană!”Pentru a încerca să confirmăm cât de cât sau să infirmăm categoric, după caz, această şocantă ipoteză, am stat de vorbă cu profesori universitari, cu istorici, cu specialişti în fizică atomică. Mai toţi, nici nu ne-au infirmat, dar nici nu ne-au confirmat categoric “teza Generalului”. Când eram aproape să abandonăm pentru o vreme investigaţiile, am ajuns şi la un om extraordinar de prin partea locului, un adevărat fiu al Apusenilor. Este vorba despre inginerul octogenar Aurel Sântimbrean, care ne-a oferit lămuriri… stupefiante. “Am citit şi eu un material privind un posibil zăcământ de uraniu la Roşia Montană. Să vă spun însă părerea mea, care este una singură: eu am lucrat acolo 30 de ani efectiv şi nu am astfel de cunoştinţe că ar exista uraniu la Roşia Montană!”, ne spune inginerul Sântimbrean despre ipoteza uraniului la Roşia Montană. Concluzia este că, în România, în perioada ‘50-‘60, “ruşii au epuizat cel mai mare zăcământ de uraniu din Europa”, dar nu la Roşia Montană, ci la Stei, la circa 60 de km distanţă, şi că, dacă ar fi existat uraniu şi la RM, nu ar fi avut cum să nu apară în timpul măsurătorilor şi prospecţiunilor făcute până acum.

“Aceste metale rare există la Roşia Montana”“Această companie, şi presa, şi radio, şi televiziunea, toţi vorbesc doar de aur şi argint. Respectiv, vorbind despre nişte cifre rotunde, să spunem 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint. Ceea ce ascund ei sunt tocmai ceea ce spuneţi dumneavoastră: litiu, zirconiu!... Să vi le spun eu care sunt. Sunt scrise treburile astea. E vorba de germaniu, indiu, galiu, zirconiu etc. Toate au conţinutul între 20 de grame până la câteva mii de grame pe tonă. Astea toate sunt metalele viitorului, adică toate tehnologiile viitorului şi toată tehnica asta de vârf aerospaţială se bazează pe aceste metale. De ce le spune metale rare şi de dispersie? Fiindcă nu există nicăieri în lume o exploatare numai pentru molibden, pentru indiu, seleniu, galiu, zirconiu ş.a.m.d. Şi fiindcă, pentru a scoate câteva kg, sau zeci, sau sute, pentru că nu se pune problema de tone, trebuie să excavezi şi să prelucrezi zeci de milioane de tone de rocă. Deci, în aceste condiţii, nu ar fi rentabil. Această companie tocmai asta face. Într-o perioadă de 17-20 de ani, va extrage câte 6-7 milioane de tone pe an. Deci rentează. Concluzia domnului inginer Sântimbrean: “Aceste metale rare există la Roşia Montană, dar nu vorbeşte nimeni despre ele! Eu am tot cerut în scris şi tot am spus: de ce nu se desecretizează contractul de constituire, ca să vedem ce scrie, pentru că, dacă ar exista, ar fi în beneficiul nostru. Că, probabil, scrie: «Exploatăm aurul şi argintul, iar dacă sunt şi alte metale, este beneficiul nostru»! Iar statul român fluieră în degete.”

În loc de concluzie. Nu trebuie să ne ia nimeni de fraieri!Trebuie să se înţeleagă faptul că nimeni nu are nimic împotriva exploatării moderne şi ecologice a zonei, cu punerea în valoare a tuturor elementelor culturalo-istorice şi turistice, cu garanţii serioase pentru protecţia naturii, pentru o civilizată intervenţie a tehnologiilor mineritului modern în pântecul Munţilor Apuseni. Dar nimeni nu trebuie să ia acest popor de fraier. Şi să se întâmple ca în multe alte cazuri, în care bogăţiile solului şi subsolului s-au vândut… la preţ de nimic.

Page 207: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Litiu, petrolul viitoruluiDovedit din ce în ce mai mult a fi combustibilul viitorului, litiu va deveni un bun extrem de căutat în anii care urmează. Mai mult, două treimi din rezervele mondiale de litiu se spune că sunt concentrate în sudul Americii Latine, adică în Deşertul Atacama, împărţit de două ţări, Chile şi Bolivia, aflate tocmai din această cauză, se pare, într-un conflict deschis. Mai mult, China şi Rusia, care au şi ele rezerve semnificative de litiu, ar fi interesate să alimenteze un astfel de conflict, ca să profite de pe urma scoaterii din ecuaţie a rivalilor pe piaţa litiului. Recent, americanii au descoperit un fabulos zăcământ de litiu şi în Afganistan. Aşadar, războiul pentru stăpânirea viiitorului are un nume.

Este Roşia Montană ţinta asasinilor economici?“Noi, asasinii economici, lucrăm în multe moduri diferite, dar, probabil, cel mai frecvent este să găsim o ţară care are resurse (…) Şi, apoi, aranjăm un împrumut al acelei ţări de la Banca Mondială sau la una dintre celelalte organizaţii de acelaşi tip. (…) Dar banii nu ajung cu adevărat în acea ţară. De fapt, ajung la marile noastre corporaţii şi la câţiva oameni bogaţi din acea ţară…”. Aţi recunoscut: sunt afirmaţiile extrem de cinice ale unui aşa-zis “asasin economic”, personaj important într-un documentar şocant care circulă pe net. Oricât ne-am strădui să spunem, ca-n filme, că orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare, putem măcar să ne punem o întrebare retorică: ar putea fi România, în varianta în care această şocantă ipoteză a “tezaurului de litiu” se verifică, să devină (sau poate chiar să fi devenit deja), ţinta unui atac de tip A.C. (”asasini economici”) varianta “Zeitgeist addendum”? E o întrebare pe care şi-a pus-o S. Prigoană pe blogul său, dar pe care, probabil, şi-o pun din ce în ce mai mulţi români.

Tehnologia cu cianură, cel puţin în cazul aurului, dă un randament de circa 98%!.

Cele patru mari secrete de la RMSECRETUL ZEROSecretul zero, sau “top top secret”, îl reprezintă litiul şi celelalte metale rare. Conform unor surse secrete, se spune că următoarele metale rare se află, cu siguranţă, în zăcămintele de la Roşia Montană:Germaniu: 20 gr/tonă, folosit în detectoare ultrasensibile în infraroşu, în compoziţia lentilelor de microscop, în lentilele camerelor foto şi video cu unghi larg (wide angle).Vanadiu: 2.500 gr/tonă (!!) - folosit în aplicaţii nucleare şi în aliaje de oţel anticorozive.Titan: 1.000 gr/tonă (!!), folosit la rachete cosmice, submarine nucleare, motoare de avion supersoniceNichel: 30 gr/tonă, folosit la baterii, la fabricile de desalinizare a apei, în oţeluri înalt aliate.Crom: 50 gr/tonă, folosit în construcţia de avioane, împreună cu aluminiul, şi în compoziţia oţelurilor înalt aliate.Cobalt: 30 gr/tonă, agent radioterapeutic, folosit şi în turbine cu gaz, în motoare cu reacţie.Galiu: 300 gr/tonă. Se produc numai 30 tone de galiu pe an, în întreaga lume. Potrivit cifrelor RMGC, ei vor exploata circa 200 milioane tone de minereu pentru a obţine 300 tone de aur. Dar în aceste 200 mil.to., la Roşia Montană există şi circa 6.000 (şase mii!) tone de galiu, adică o producţie medie anuală de circa 352 de tone, de aproape 12 ori producţia mondială actuală!!Arseniu: 5.000 gr/tonă (!!!), folosit în tehnologia bronzării artificiale, în pirotehnie (artificii), în industria laserelor. În final, circa 10.000 tone de arsenic, din cele 200 milioane tone de minereu,

Page 208: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

în funcţie de rentabilitate (pot fi, să zicem, 9.000 tone sau chiar 8.000, depinde.Bismut: 20 gr/tonă, folosit în medicină, în obţinerea fierului maleabil, în industria fibrelor acrilice, în sisteme de stingere a incendiilor, în sistemul de transport al uraniului în reactoarele nucleare, în ind. cosmetică.Notă.Tehnologia cu cianură, cel puţin în cazul aurului, dă un randament de circa 98%!.

SECRETUL NR.1Uraniu. Există totuşi şi voci care spun că, pe lângă aur, cantităţi impresionante de uraniu şi alte materiale radioactive s-ar găsi din belşug, mai ales în zona Băiţa. Se zice că, în "subsolul" afacerii Roşia Montană, tot la capitolul “top top secret” ar fi inserată o prevedere, din care ar rezulta că tot ce se va găsi vreodată în cursul exploatării în afară de aur - respectiv uraniu, stronţiu, cycloniu, roşianidiu, metale ce nu sunt în tabloul lui Mendeleev - se va regăsi în proprietatea celor care urmează să exploateze zona. Cu voie de la stăpânire. Sau nu.

SECRETUL NR2Sulful. “Ei nu vorbesc deloc despre sulf. Eu am sesizat şi pe documente scrise, nu pe poveşti, adică pe rapoartele geologice cu situaţia rezervelor de minereu, deci eu am sesizat că ei nu vorbesc despre sulf. În zăcământul de la Roşia Montană este 4 la sută sulf. Înmulţitţi dumneavoastră 217 milioane, cât zic că ar fi rezerve de minereu de aur argintifer, cu 4 la sută şi vedeţi ce cantitate imensă de sulf rezultă. (n.r. – aprox. 9.000 de tone). Noi produceam la Roşia Montană o pirită aurifieră din care se valorificau aurul, argintul, sulful. Această pirită avea concentraţia de 42-44 la sută sulf. Această companie nu vorbeşte nimic despre sulf şi despre ce se va întampla cu el”, spune inginerul Sântimbrean.

SECRETUL NR3Feldspatul. Un alt element ascuns de ochii publicului este feldspatul potasic, folosit in industria porţelanului: 70% din dacitul din Cetate şi Carnic. Adică 70% din tot minereul din Carnic şi Cetate este format din feldspat potasic, în timp ce România importă acest material din China! Există circa 270.000 tone de feldspat despre care nimeni nu suflă o vorbă. Despre feldspat, inginerul Sântimbrean spune: “Noi aducem feldspatul din import după ce 20 de ani s-a studiat problema lui şi s-au făcut investiţii serioase aici, pentru exploatare. Acum, nimeni nu mai spune nimic. Or, la Roşia Montană este vorba de patru munţi care se vor exploata în patru cariere, şi doi dintre ei, Cetate şi Cârnic, au conţinut de felspat de 60-70 la sută. Şi despre asta nu suflă nimeni o vorbă” .

Lista secretă, analizată de americaniÎntr-un recent raport al unor specialişti americani se spune că “baza de date a Roşia Montană GC conţine date despre mulţi dintre compuşii a căror prezenţă nu a fost sumarizată/evidenţiată în mod clar în «Studiul de Impact asupra Mediului» (SIM)”. Iată şocantele referiri ale americanilor la peste 60 de elemente/metale rare (printre care şi litiu) etc -, aflate în bazele de date, dar ascunse de raportul de mediu. “Amplasamentul Proiectului Roşia Montană este sever contaminat de activităţile miniere ale companiei de stat. Din păcate, SIM nu defineşte, în mod adecvat, nivelul compuşilor chimici specifici care cauzează contaminarea apei şi deteriorarea calităţii ei. Acesta prezintă date pentru o lista ultrasimplificată de compuşi chimici [pH, arsenic, cadmiu, nichel, plumb, mercur, crom, seleniu, sulfaţi şi biocarbonaţi] şi nu reuşeşte să prezinte, în mod

Page 209: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

adecvat, date pentru numeroase alte metale importante pentru mediu şi elemente cu compuşi metaliferi: aluminiu, antimoniu, crom +6, cobalt, cupru, fier, litiu, mangan, molibdiu, stronţiu, taliu, vanadiu şi zinc; compuşi radioactivi naturali precum: uraniu, radium, stronţiu, thorium, potasiu-40, uraniu, activitate alpha şi beta globală; compuşi organici rezultaţi din utilizarea masivă a combustibililor, produse petroliere, reagenţi chimici, explozibili etc.; cianură (WAD şi Total) şi produşi rezultaţi din descompunere, precum tiocianat şi cianat. Baza de date a RMGC conţine date despre mulţi dintre aceşti compuşi, dar prezenţa lor nu a fost sumarizată sau evidenţiată în mod clar în SIM”.

Un calcul şocantIată nişte cifre cu adevărat şocante, chiar şi în aproximitatea lor. “Eu am dat datele mele despre cantităţile estimative de metale rare, sulf şi feldspat, şi nişte specialişti au făcut un calcul economic. Şi, în timp ce valoarea aurului şi argintului este de vreo 10 miliarde euro, valoarea metalelor rare, sulfului şi feldspatului este de 40 miliarde de euro. O sumă frumuşică, nu?!”, spune ing. Sântimbrean. Probabil că, dacă statul român ar fi interesat să facă nişte calcule exacte, pentru a rezulta un posibil real profit la buget, suma ar fi mult mai mare. Sau nu.

“Toată tehnica de vârf aerospaţială se bazează pe metalele rarele de la Roşia Montană”, ing. Aurel Sântimbrean

Sincer, susţin proiectul Roşia Montană, mi se pare realist şi necesar (…) Au fost tot timpul reacţii care n-au adus şi argumente (…) Am avut o discuţie cu directorul pentru România al Băncii Mondiale şi ştiu că se fac evaluări pe acest proiect. Nu m-aş mai grăbi să spun că trebuie făcut, ci trebuie aşteptat până când toate evaluările sunt făcute. Eu cred că pentru zonă nu este o soluţie rea.”, Traian Băsescu

Roşia Montană GC: “Aurul şi argintul – singurele metale valorificabile”În urma unei solicitări scrise, compania Roşia Montană Gold Corporation a pus la dispoziţia ”ring” următoarele precizări: “În perioada 1997 - 2006, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a desfăşurat cel mai extins şi detaliat program de cercetare geologică realizat până în prezent în cadrul unui proiect minier din România. Pe parcursul acestui program, s-au recoltat probe din galeriile subterane existente, s-au probat treptele de carieră şi aflorimentele de suprafaţă şi s-au efectuat peste 1.000 de foraje de suprafaţă şi din subteran. Programul de cercetare geologică a oferit un grad de detaliere extrem de ridicat pentru zăcământul Roşia Montană, probele fiind analizate individual, şi s-a desfăşurat în mod unitar pe toată suprafaţa perimetrului de licenţă din Roşia Montană, care include toate cele patru cariere propuse: Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig. La Roşia Montană, aurul şi argintul sunt singurele metale prezente în zăcământ în concentraţii suficient de mari încât să permită exploatarea şi valorificarea lor. (…) Programul a analizat şi conţinutul altor metale în minereu, însă rezultatele obţinute nu prezintă concentraţii suficient de importante pentru ca acestea să fie extrase şi valorificate economic. Această afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Concentraţiile identificate pentru elementele care depăşesc media prezentă în fondul natural al scoarţei terestre sunt, după cum urmează: cupru 59 ppm, plumb 42 ppm, zinc 135 ppm, bismut 0,225 ppm, seleniu 1,35 ppm, telur 0,44 ppm, germaniu 0,21 ppm (în care ppm = parti per milion). De asemenea, au fost identificate urme ale altor metale, ale căror concentraţii se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: uraniu

Page 210: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

(1,43 ppm conţinut mediu Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţă terestră), toriu (6,07 ppm faţă de 18 ppm), stronţiu (95,4 ppm faţă de 125 ppm), molibden (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm) etc. Programul de cercetare geologică a fost certificat, verificat şi monitorizat în mod independent de experţi şi firme de consultanţă româneşti şi internaţionale, pe diverse domenii de expertiză, după cum urmează: * Calcul de resurse - Resource Service Group - Australia * Calcul de rezerve – Independent Mining Consultants – USA * Control extern al analizelor pentru Au şi Ag – Bondar Clegg din Canada, SGS (Analabs) din Australia* Studii de preparabilitate a minereurilor – Newmont Gold Corporation din SUA, Golder Associates din SUA, Minproc din Australia, Ammtec din Australia, Ausenco din Australia * Studii geotehnice – Montgomery Watson & Harza, precum şi SNC Lavalin Canada.

(…) Este foarte important de precizat şi faptul că nici în timpul exploatărilor anterioare derulate la Roşia Montană nu au fost recuperate elementele menţionate mai sus”.

P.S. Până la închiderea ediţiei, nu au fost puse la dispoziţia redacţiei punctele de vedere solicitate Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Vor fi publicate atunci când le vom avea.

http://www.ziarulring.ro/stiri/17841/stapanii-viitorului-la-rosia-montana

Astăzi începe dezbaterea „Roşia Montană“

19 februarie 2011, 10:41 |  Autor: Mihai Mincan | 414 afişări

Proiectul Roşia Montană provoacă în continuare controverse

„Adevărul“ începe de astăzi o serie de dezbateri televizate cu privire la proiectul Roşia Montană, pe care le veţi putea urmări săptămânal pe www. adevarul.ro.

Prima ediţie, transmisă live de la ora 15.00, va încerca să găsească răspunsuri la două întrebări fundamentale: de unde a început totul şi cum s-a ajuns la impasul de astăzi. În acelaşi timp, cotidianul „Adevărul" vă propune, din 21 februarie, de cel puţin două ori pe săptămână, noi unghiuri de abordare a unui caz cu totul aparte.

Invitaţii primei runde de dezbateri televizate sunt Magor Csibi (coordonatorul proiectului jurnalistic „Think Outside The Box") şi Cecilia Szentesy (director de proiectare tehnică Roşia Montană Gold Corporation). Alături de aceştia, îşi va expune punctul de vedere, printr-o intervenţie înregistrată, şi Iosif Piso (istoric, specialist al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei). 

http://www.adevarul.ro/actualitate/rosia_montana/Astazi_incepe_dezbaterea_-Rosia_Montana_0_428957691.html

Page 211: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Borbely a promis bani pentru epurarea apelor de mina de la Rosia Montana

Foto: WikipediaMinistrul Mediului, Laszlo Borbely, a promis ca va oferi bani pentru depoluarea apelor acide ce provin din galeriile parasite ale foste exploatari miniere de stat Rosia Montana.

Apele de culoare rosie, ce contin metale grele, polueaza raurile Abrudel si Aries, informeaza Adevarul.

"Avem la dispozitie fondul de mediu din care pot fi alocati pana la 700.000 de euro pentru un proiect de depoluare", a spus ministrul.

Banii vor fi utilizati pentru construirea unei statii de epurare a apelor de mina.

Duminica, 02 Mai 2010, ora 15:24Sursa: Ziare.comhttp://www.ziare.com/laszlo-borbely/ministrul-mediului/borbely-a-promis-bani-pentru-epurarea-apelor-de-mina-de-la-rosia-montana-1012980

http://tulbure.wordpress.com/2008/09/03/se-mai-aude-ceva-de-rosia-montana/

Page 212: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„Rosia Montana Gold Corporation va relua angajarile”, articol publicitar aparut in presa de AlbaRevista nr. 56 | 08-11-2010 | Alexandru Mitchievici

„Roşia Montană Gold Corporation va relua angajările”

„Odată cu reînceperea evaluării proiectului minier vom relua angajările, aşa cum am promis comunităţii de la Roşia Montană” - Dragoş Tănase, director general al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC)

Compania Roşia Montană Gold Corporation se pregăteşte să redeschidă seria angajărilor. Deocamdată, compania va angaja în special personal pentru lucrări pregătitoare pentru lansarea construcţiei proiectului industrial. „Mă bucur că putem relua angajările, după ce în tot acest timp, cât evaluarea proiectului nostru a fost blocată, am primit multe cereri de angajare din partea

Page 213: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

oamenilor din Roşia. Această etapă este foarte importantă, pentru că pregăteşte următoarea fază a proiectului, cea de construcţie a minei, când vom demara angajările pe scară largă”, a spus Dragoş Tănase, director general RMGC.

Evaluarea Studiului de Impact asupra Mediului depus de compania Roşia Montană Gold Corporation a reînceput în această toamnă, în luna septembrie având loc prima sedinţă a Comisiei de Analiză Tehnică, sub coordonarea Ministerului Mediului.

„În aceşti ani au fost momente dificile pentru mine, când oamenii din comunitatea de la Roşia Montană mă întrebau de ce nu demarăm proiectul pentru că ei vor să muncească, să facă ce ştiu mai bine din tată în fiu şi anume minerit. Sunt multe lucruri pe care le vom realiza împreună cu autorităţile locale şi oamenii din comunitate. Proiectul nostru este conceput pentru a genera beneficii atât de necesare pentru regiunea Roşia Montană şi pentru România – bani la buget şi în economie, locuri de muncă, reabilitarea mediului şi punerea în valoare a patrimoniului cultural”, a mai spus Dragoş Tănase.

Localnici dar şi oameni din alte zone ale ţării vor să lucreze pentru mina de la Roşia MontanăRoşia Montană Gold Corporation, compania care propune proiectul minier de la Roşia Montană a primit de la începutul acestui an aproape 1600 de cereri de angajare. Cele mai multe sunt din Roşia Montană, Abrud, Bucium, Câmpeni, localităţile apropiate proiectului dar şi din alte oraşe din ţară: Alba Iulia, Constanţa, Bucureşti, Vaslui, etc. „Oamenii au nevoie de locuri de muncă. Aici s-a făcut minerit de peste 2000 de ani şi sperăm că se va face în continuare. Dorim o evaluare corectă şi obiectivă şi suntem convinşi că în cadrul derulării procedurilor de evaluare vom putea dovedi faptul că Proiectul Roşia Montană a fost gândit astfel încât să devină un model de operaţiune minieră demn de urmat. Pe lângă locurile de muncă în minerit, proiectul va genera locuri de muncă în transport, servicii şi în industriile conexe, astfel încât după ce mina se va închide, oamenii să aibă alternative”, a mai spus Dragoş Tănase.

Compania propune la Roşia Montană un minerit modern şi responsabil, o activitate care să reducă numărul şomerilor, să creeze locuri de muncă, să elimine plouarea istorică şi să protejeze mediul înconjurător, dar şi să pună în valoare patrimoniul cultural. Odată pornit, Proiectul Roşia Montană va transmite semnale pozitive şi altor investitori interesaţi de domeniul minier dar şi de industriile conexe.

*Acest articol publicitar a apărut în ziarul „Unirea”, luni, 8 noiembrie, şi face parte dintr-o campanie publicitară foarte agresivă a RMGC-ului în judeţul Alba

http://plaiuluminatu.ro/articol--61--25--891--%E2%80%9ERosia-Montana-Gold-Corporation-va-relua-angajarile%E2%80%9D,-articol-publicitar-aparut-in-presa-de-Alba.html

Roşia Montana – Ieri şi aziPosted on 8 februarie 2011 by Bucuresti - Rosia Montana

Page 215: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Proiectul minier RMGC de la Roșia Montană ne privește pe TOȚI românii, nu doar pe cei din zonă, din cel puțin două considerente: pe de o parte pentru că este vorba de o avere imensă în aur, argint și alte metale prețioase(chiar mai valoroase decât aurul) – care se încearcă a fi furată subtil, iar pe de altă parte, pentru că o poluare cu cianură, din urma unui accident ecologic se împrăștie pe o zonă foarte foarte mare, poluând apa potabilă, culturile agricole, având efecte dezastruase asupra mediului, de care toți suntem dependenți.

Dacă o să cautați pe internet, pe google de exemplu ”argumente contra proiectului rosia montana” veți observa că sunt o grămadă de articole pe tema asta, unele cu argumente logice, altele părtinitoare etc. Eu deja mi-am format o părere solidă legat de proiectul de la Roșia Montană. Sunt împotriva lui. Importat este ca toată lumea să-și formeze o părere și să-și aleaga tabăra: fie CONTRA proiectului minier de la Roșia Montană, fie PENTRU dezvoltarea proiectului minier de la Roșia Montană. Întâi trebuie să ne stabilim tabăra, iar dacă ne-am convins că proiectul este un dezastru și o furăciune maximă, atunci trebuie să ajutăm cum putem pentru a îl opri. Există desigur și varianta ”mi-e indiferent”, însă cât de egoist și ignorant te face o astfel de abordare? Destul…

Mai multe informații și moduri în care putem contribui fiecare dintre noi, găsiți pe siteul Asociației Alburnus Maior (rosiamontana.org) , care luptă de peste 10 ani pentru salvarea Roșiei Montane și a României prin stoparea acestui proiect criminal.

RMGC și Gabriel Resources sunt ”ăia răi” :). Siteul lor principal din România AICI, dar ”lucrează” pe mult mai multe siteuri și colaborează cu alte multe siteuri pentru reclamă pe față sau ascunsă.

Atenție: Argumente PRO exploatarea minieră și pentru susținerea proiectului RMGC sunt FALSE argumente. Nu trebuie pus botul la toate chestiile care ni se par ”de bine”. Foarte multe din promisiunile celor care vor să demareze proiectul sunt fie minciuni, fie sunt exagerări (MULTE locuri de muncă vor asigura, MULȚI copaci vor planta, MULTE case vor construi, MULȚI bani vom primi, bla bla bla). Și chiar dacă ar fi valabile toate argumentele lor, nu ar fi la fel de puternice ca motivele pentru care trebuie oprit acest proiect. O regulă de bază în orice proiect sau inițiativă a unei companii sau a administrației publice este că avantajele trebuie să fie mai mari și mai importante decât dezavantajele. În cazul Roșia Montană această regulă nu se respectă.

Citiți în continuare o serie de argumente CONTRA și precizări importante, pe care le-am creat/copiat/sintetizat din multe articole pe această temă, găsite pe internet (mai multe detalii despre fiecare puteți găsi pe google):

1. Cei de la Gabriel Resources vor să dezvolte proiectul de la Roșia Montană pentru BANI, nu îi interesează altceva. Să nu ne îmbătăm cu apă rece că ne vor nouă binele. Să fim serioși!

Page 216: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Sunt o companie ca oricare alta, interesată de profit. Nimic mai mult. Și ne putem da seama cât de mulți bani vor câștiga de pe urma acestui proiect, gândindu-ne un pic la două lucruri:

a.îndârjirea și insistența de a da drumul acestui proiect timp de 15 ani, din momentul în care au manifestat pentru prima oară interesul pentru exploatarea minieră (1996) și

b.sumele de bani DEJA investite/cheltuite pentru demararea proiectului în:

- studii, anchete, obținere de avize, acorduri etc

- angajați

- demolări și alte activități la nivel local, diferite construcții/infrastructură la nivel local (praf în ochi),

- campanii publicitare foarte foarte scumpe,

- mită pentru oameni politici de la nivel central și local (dacă nu suntem tâmpiți, nu sunt necesare dovezi palpabile ca să ne dăm seama că unii oameni politici, în frunte cu Traian Băsescu, au interese bănești legate de proiectul RMGC de la Roșia Montană),

- postaci (comentatori online plătiți) etc

2.Mârșăvia și corupția oamenilor politici este reflectată foarte clar de simplul fapt că guvernele, administrațiile centrale și locale, diferiți oameni politici perindați pe la conducerea țării de-a lungul timpului, au stat la discuții cu cei de la Gabriel Resources (RMGC) pentru dezvoltarea unui proiect (indiferent care ar fi el), deși această companie (RMGC), nici măcar astăzi (21 feb 2012) NU DEȚINE ÎN PROPRIETATE ÎNTREAGA SUPRAFAȚĂ DE TEREN NECESARĂ DEZVOLTĂRII PROIECTULUI. Primul lucru pe care ți-l cere toată lumea când vrei să dezvolți un proiect într-o anumită zonă, este dacă ai la dispoziție sau nu terenul necesar proiectului respectiv. Fie în proprietate privată, fie prin asociere, parteneriat etc. Compania RMGC nu a avut niciodată întreaga suprafață de teren necesară, și nu o are nici astăzi. Cu toate acestea, statul, administrația, oamenii politici iau în considerare acest proiect, dau acorduri, avize, îl promovează etc. De ce oare? De asemenea, secretizarea contractelor cu cei de la RMGC timp de peste 10 ani, lipsa dezbaterilor publice reale pe această temă etc, subliniază nivelul corupției din România.

3. Atunci când o companie vrea să vândă un produs sau serviciu BUN pentru client, nu are nevoie aproape deloc de reclamă, pentru că simpla calitate a produsului/serviciului va convinge cumpărătorul. Reclama este folosită de cele mai multe ori atunci când vrei să prostești, să fraierești și să manipulezi clientul, atunci când vrei să-i dai țeapă. Este exact cazul companiei Gabriel Resources care are una dintre cele mai agresive campanii publicitare manipulatorii pe care le-a văzut România vreodată, și care durează de ani de zile la televizor, pe internet, prin ziare etc, campanie prin care cei de la RMGC încearcă să prostească românii (și reușesc), făcându-i să creadă că într-adevăr vom câștiga mulți bani ca stat, că într-adevăr vor rezolva poluarea din zonă, că într-adevăr vor rezolva șomajul și vor oferi multe locuri de muncă

Page 217: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

oamenilor din zona Roșia Montană, bazându-se pe faptul că sunt puțini cei care vor fi cu adevărat interesați și vor căuta pe net să se documenteze mai bine. Toate promisiunile lor sunt niște prostii… Dacă oamenii ar avea timp și chef să citească pe net, ar vedea acest lucru.

4. Proiectul RMGC distruge o parte din galeriile romane vechi de 2000 de ani (vestigii cu valoare istorică și culturală inestimabilă) care pot fi valorificate turistic foarte profitabil. De asemenea, zona poate fi încadrată ca sit UNESCO (dacă se dorește de către cei care ne conduc), crescând astfel numărul de turiști care ar veni în acea regiune. Dacă proiectul RMGC va fi dezvoltat, în zona Roșia Montană, pe lângă distrugerea, nivelarea a 4 dealuri, va apărea un IMENS LAC CU CIANURI. Nimeni nu va mai veni să viziteze nimic în jurul unui lac cu cianuri.

5.“Declararea zonei ca parc arheologic de patrimoniu modial sub protecția UNESCO (lucru realizabil!) ar mări atractivitatea turistică și ar putea atrage fonduri ale Uniunii Europene pentru continuarea cercetărilor arheologice”. (Acad. Ionel Haiduc)

6. Numărul locurilor de muncă ce vor fi create prin proiectul de la Roșia Montană este mult umflat de către RMGC. De fapt vor fi asigurate mai puține locuri de muncă, iar foarte multe dintre ele NU vor fi ocupate de către localnici, din lipsa competențelor. Rezolvarea șomajului din zon Roșia Montană, este un fals argument PRO adus de cei de la RMGC. Ce vor face locuitorii din Roșia Montană DUPĂ închiderea minei? Proiectul RMGC nu oferă o soluție sustenabilă pentru somajul și sărăcia din zonă, și oricum nu asigură decât puține locuri de muncă pentru localnicii care apar în reclamele manipulatorii de la TV. (detalii despre numărul real al locurilor de muncă asigurate de proiectul RMGC găsiţi AICI; o variantă alternativă pentru rezolvarea şomajului din zonă găsiţi AICI)

7. Statul român va câștiga de fapt mai puțin decât prezintă cei de la RMGC, mai ales dacă ne gândim că România participă financiar atât în perioada de demarare a proiectului cât și la sfârșitul lui, când va fi obligat să asigure întreținerea (foarte costisitoare) a imensului lac cu cianuri, timp de zeci de ani.

8. O biodiversitate puternică (floră, faună, peisaje) și importanța ecologică a zonei Roșia Montană EXISTĂ, și nu sunt de trecut cu vederea, așa cum fac cei de la RMGC.

9. Proiectul RMGC dă impresia că va rezolva toată poluarea care există în zonă. În realitate nu este deloc așa, ei se vor ocupa (cel puțin teoretic) doar de suprafața pe care vor desfășura proiectul. Atât! Compania RMGC prezintă mai ales prin imagini și filme un ”dezastru ecologic” care există deja la Roșia Montană, referindu-se la poluarea apelor curgătoare (râurile acelea urât colorate). Pe lângă faptul că nu se vor ocupa de toate aceste ape curgătoare urât colorate din zonă, este important de precizat aici și faptul că din punct de vedere al poluării apei contează pe lângă apele de suprafață (râuri, lacuri), și apele subterane, dar și apele pluviale (ploi). Lacul cu cianură care se va crea prin proiectul Roșia Montană și barajul care îl va ține nu vor fi perfect impermeabile, cianura va afecta atât apele de suprafață, prin scurgeri de suprafață, atât apele subterane, prin infiltrații ale cianurii în sol, cât și apele din ploi și terenurile din zonă, prin evaporația cianurilor la suprafața lacului. Compania RMGC susține că lacul cu cianuri va fi impermeabil și nu vor exista

Page 218: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

scurgeri de substanțe toxice. Însă NU există niște date clare legat de poluarea din prezent a apelor din zonă (râuri, ape subterane, fântâni etc). Astfel, NU VOM PUTEA ȘTI DACĂ S-A POLUAT, CÂT S-A POLUAT, pentru că nu avem niște date anterioare cu care să comparăm.

10. Proiectul va consuma cantități foarte mari de apă potabilă (resursă naturală finită, epuizabilă, din ce în ce mai rară și mai valoroasă la nivel planetar. În unele zone cu exploatări miniere pe bază de cianură, comunitatea locală este privată de apă potabilă pentru ca mina să-și continue activitatea.

11. Riscul unui accident ecologic, prin poluare cu cianuri va exista întotdeauna, indiferent ce promit cei care administrează minele. România a mai trecut prin așa ceva în 2000, dezastrul pornind de la Baia Mare. Toți investitorii, administratorii proiectele care au dus la dezastre ecologice de-a lungul timpului, dar TOȚI, au promis anterior că totul este în regulă și nimic rău nu se va întâmpla. La fel promit și cei de la RMGC. Despre alt dezastru asemănător în România, la Certej, citiţi AICI.

12. Este mai puțin importantă concentrația de cianură care va exista în lacul de decantare de la Roșia Montană dacă proiectul se va dezvolta. Mai importantă este CANTITATEA de cianură care va fi folosită în total, și anume 12.000 de tone anual (la nivelul întregii UE se folosesc în prezent 1000 de tone pe an).

13. Proiectul RMGC împiedică dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic și al agriculturii.

14. Proiectul RMGC va distruge 250ha de pădure.

15. Casele și celelalte clădiri din Roșia Montană (inclusiv cele de patrimoniu) (inclusiv cele construite sau consolidate de RMGC) vor fi afectate/distruse de exploziile din timpul exploatării miniere, la fel cum s-a întâmplat și în cazul altor exploatări miniere din lume, unde au activat de asemenea companii miniere provenite din țări ”respectabile” gen Canada.

16. Cantitatea de aur estimată chiar de cei de la RMGC este mică, comparativ cu alte proiecte de minerit de pe glob –  doar 1.46 g de aur la tona de rocă extrasă. De comparat cu 2,98 g (mina Martha), 4,12 g (mina Carlés), 5,62 g (mina El Valle) etc.

17. Cantitatea mică de aur preconziată la Roșia Montană, și disperarea celor de la RMGC să dezvolte totuși acest proiect, susțin perfect ideea că mint cu neruşinare, sau că de fapt pe ei nu-i interesează în primul rând aurul, ci celelalte metalele rare existene în zonă, care sunt mai valoroase decât aurul, și despre care cei de la RMGC nu prea pomenesc nimic, sau spun că există în cantități foarte mici, neglijabile. Unele studii arată că situația nu este deloc așa. Detalii AICI.

18. Dacă proiectul de la Roșia Montană se va dezvolta, România va rămâne FĂRĂ acele cantități de AUR, ARGINT și alte METALE RARE. Beneficiile economice teoretice ale statului român (de 4 mld euro conform celor de la RMGC) nu vor fi niciodată simțite de

Page 219: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

către populație, pentru că România este plină de corupție, și deci cel puțin banii care intră la bugetul statului, în principiu se fură. Motiv pentru care ar trebui ca zăcămintele de la Roșia Montană și alte astfel de zăcăminte importante să fie exploatate doar în momentul în care vom avea la conducerea țării niște oameni de bună credință.

Update: Există alternativă de minerit FĂRĂ cianuri, care poate fi aplicată cu succes și la Roșia Montană. Este vorba de tehnologia separării gravitaționale și flotației, folosită la mina Pampalo din Finlanda. O altă alternativă de minerit fără cianuri găsiți și AICI (invenție românească).

Un articol care merită citit ca să vedem ce înseamnă un dezastru ecologic în România, citiţi aici: Certej, 1971. Cronica uitată a unei morţi colective

Un alt articol ce merită citit aici: Imagini revoltătoare cu dezastrul de pe Arieș (FOTO & VIDEO). Cum să-i crezi că vor putea ține sub control poluarea de la Roșia Montană?

Emilian, 21 feb 2012, ceicunoi.wordpress.com

http://ceicunoi.wordpress.com/2012/02/21/18-argumente-contra-proiectului-minier-rosia-montana-rmgc-eco2/

Thursday, January 19, 2012

Jos labele de pe aurul Romaniei!

Romani, treziti-va! Intr-o lume bezmetica, aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul Romaniei!

Din 2005, Romania nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zacamintele sunt epuizate. Totusi, opt firme straine au primit licente de exploatare in zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: contin aur in valoare de 54 de miliarde de euro. Explicatia: Au avut hartile geologice ale statului roman,ne-a spus dr. ing. Florea Neagu

Page 220: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Zacamintele de aur din Romania, majoritatea situate in patrulaterul aurului - adica perimetrul Baia de Cris, Sacaramb, Zlatna si Baia de Aries, din Muntii Apuseni - dar si in Maramures, sunt exploatate, cu eficienta, de foarte mult timp. Pe timpul lui Ceausescu se scoteau intre 14 si 20 de tone de aur pe an. Dar, dupa 1990, extractia a scazut dramatic,iar in 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus ca sunt epuizate, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectari Miniere, omul care a proiectat si realizat mine de aur in patrulaterul aurului.

Un eveniment interesant s-a petrecut in anul 2000, cand Banca Nationala a refuzat sa mai cumpere aur de la minele romanesti pe motiv ca nu poate avea o rezerva mai mare de metal pretios decat 15% din tot ce inseamna rezerva valutara. Cum aceste mine nu aveau voie sa vanda metalul extras decat Bancii Nationale, au dat, cum era de asteptat, faliment. Daca vechile firme romanesti care se ocupau de metalul pretios au disparut, in locul lor au venit, in mod ciudat, opt companii straine care au cerut in concesiune parcele pentru prospectiunea si exploatarea zacamintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminasera.

Page 221: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

250 de tone, doar la Rosia MontanaPotrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness. ro de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Rosia Montana s-a gasit un zacamant de aur in valoare de 11 miliarde de dolari, adica de aproximativ 250 de tone de metal pretios. De asemenea, firma Carpatian Gold a gasit la mina Barza, in Muntii Zarandului, inchisa pentru ca nu mai era rentabila, un zacamant de aur in valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Stefan Marincea, presedintele Institutului Geologic Roman, a declarat ca in tara noastra mai sunt zacaminte in valoare de cel putin 54 de miliarde de dolari. Interesant este si faptul ca toate firmele straine au mers lapunct ochit - punct lovit, adica au obtinut licente de prospectiuni si exploatare exact pe zonele cele mai bogate ... Cum?

Inca este mult aur in subterani Firmele straine nu au descoperit nimic, datele apartin scolii de geologie din Romania . Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere si am realizat mine de aur in Apuseni. Scoteam si productii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sa spun ca inca este mult aur in subteran, dar nu stiu de ce nu le exploateaza direct statul. Pe vremea mea, informatiile aveau caracter secret, dar acum le are toata lumea. Firmele straine ォau gasitサ metale pretioase in Romania consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Acum,statul, prin reprezentantii sai, a stiut perfect ce da in concesie, ne-a spus dr. ing. Neagu.

Page 222: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Prima harta a "bogatiilor" romanesti dateaza din 1925In 1925, in Romania s-a realizat o baza solida de date privind toate zacamintele nationale. Scoala romaneasca de prospectiuni geologice a crescut constant.Zacamintele din tara au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialisti si inregistrate pe profile, adica sectiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. In 1968, toate aceste date au fost inregistrate si intr-un calculator adus de la americani si instalat intr-unul din sediile Intreprinderii de Prospectiuni si Foraje Geofizica, in strada Biserica Amzei din Bucuresti. In 1971, cei de la prospectiuni au mai cumparat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat in alt sediu, in strada Coralilor din Capitala, unde se gaseau si profile geologice realizate in toata tara . Pe baza acestor informatii, Ceausescu facuse un plan de extractie pana in anul 2050. Dupa 1990, in imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevarul.

Ulterior, imobilul a fost cumparat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfasoara activitati in domeniul prospectiunilor geologice etc. In fine, in 1992 a izbucnit un scandal in sediul din Coralilor: disparusera toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat in institut ne-a spus capretul vanzarii documentatiei secrete a fost de 10.000 de dolari...

Page 223: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Privatizarea rezervelor este tinuta "la secret"Am cerut Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licentele primite de firmele straine pentru exploatarea aurului pe teritoriul Romaniei. Raspuns: Informatiile solicitate nu se incadreaza in categoria informatiilor de interes public. (...) Sunt documentatii care fac parte din categoria informatiilor clasificate. Iata ce scrie in Constitutia Romaniei, art. 136: Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Iata ce spune Legea 544/2001: Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei.

Datorie externa, 92,1 miliarde euroIn decembrie 1989, Romania nu mai avea nici o datorie externa. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Bancii Nationale, publicate cu patru luni in urma, tara noastra a acumulat, in ultimii 20 de ani, o datorie externa de 92,1 miliarde de euro.

Page 224: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Record pentru pretul auruluiAurul a inregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie(n.r.-unitate de masura egala cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzactionat la 1.502,96 dolari, fata de 1.493,9 cu cat fusese vandut marti. Economistii apreciaza ca pretul aurului a crescut cu 5% in aprilie, iar trendul ar putea continua,metalele pretioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.

Dezvaluiri LibertateaSecretele zacamintelor de aur, vandute pe 10.000 de dolari22 Aprilie 2011

Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, unul dintre cei mai cunoscuti geologi romani specializati pe zacaminte de aur======================

Page 225: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Un studiu recent asupra exploatarii zacamintelor de aur din Romania arata ca suntem in elita mondiala a metalelor pretioase. "Ocupam locul cinci in lume la extractie, in decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, autorul cercetarii. Cu toate acestea, Romania mai are 6.000 de tone de aur in zacaminte. Cat inseamna asta? Daca ne raportam la cursul BNR de vinerea trecuta, cand un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totala a zacamintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Si aceasta in conditiile in care poporul roman se lupta cu saracia si cu nesiguranta locurilor de munca.

Mineritul aurului pe teritoriul Romaniei este o traditie multimilenara. Cele mai vechi podoabe de aur gasite la noi au fost descoperite la Moigrad, judetul Salaj si apartin epocii pietrei, adica au o vechime de 6.000 de ani. Inca de atunci, stramosii nostri cunosteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci in lume

"Din stravechime pana acum, din Carpatii Romaniei s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plaseaza pe locul cinci in lume, dupa Africa de Sud, Canada, Statele Unite si Australia. Dupa cum se vede in grafice, cea mai mare parte a fost folosita de altcineva decat poporul roman. Vestea buna este insa ca mai avem, in sediment, de trei ori cat s-a exploatat pana acum, adica vreo 6.000 de tone. Ramane de vazut cum vor fi folosite. Deocamdata, pe noi, pe specialisti, nu ne intreaba nimeni nimic", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuti geologi romani specializati pe zacaminte de aur.

Page 226: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

...Tara noastra primeste prea putin pentru zacamintele pe care le concesioneazaïConform Legii minelor, modificata in 2009, Romania primeste din partea companiilor care exploateaza bunurile subterane o redeventa de doar 4% din tot ce se extrage . Adica, daca se castiga 100 de milioane de euro din extractia aurului, statul incaseaza 4 milioane, iar restul merge la firma care exploateaza mina.

"Eu cred ca aceste redevente sunt in defavoarea tarii noastre, care primeste prea putin pentru zacamintele pe care le concesioneaza. Sigur ca investitorul trebuie sa castige, dar o afacere trebuie sa fie reciproc avantajoasa, adica trebuie sa castige si Romania , sau Romania in primul rand, pentru ca este proprietarul", ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De mentionat este faptul ca in Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%.

Exclusiv Avem 6.000 de tone de aur, adica 250 de miliarde de euro!Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,

Sursa: Primit pe mail

http://biblioteca-secreta.blogspot.ro/2012/01/jos-labele-de-pe-aurul-romaniei.html

Alba: Harta eoliana a judetului, o premiera in Romania

   

Page 227: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Foto: Arhiva

inele decorative ZEPTER70,00 RON

Alba este primul judet din tara care dispune de o harta eoliana, realizata in cadrul proiectului international dezvoltat intre Consiliul Judetean (CJ) si Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ), intitulat "Identificarea si promovarea potentialului de energie regenerabila in judetul Alba".

Activitatile proiectului, desfasurat intre octombrie 2008 si octombrie 2010, au fost legate de identificarea siturilor cu potential pentru centralele eoliene, precum si realizarea de masuratori de vant semnificative pentru judetul Alba. Rezultatele sunt publicate in forma unei harti eoliene detaliate care arata potentialul de energie eoliana existent in zona judetului.

Costurile acestui proiect au fost suportate in mare parte de guvernul german, care a alocat 200.000 de euro, iar 100.000 de euro au fost investiti de IWC, o companie cu sediul in Husum, care a format un parteneriat public-privat cu GTZ pentru implementarea proiectului, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa la Alba Iulia, reprezentantul GTZ, Bruno Wilhelm.

CJ Alba a contribuit cu 5.000 de euro in acest proiect, a declarat, la randul sau, vicepresedintele Alin Cucui.

Harta de potential a vanturilor din judetul Alba a fost realizata dupa masuratori profesioniste desfasurate timp de opt luni si ale caror rezultate au fost coroborate cu datele istorice ale statiilor meteo existente pentru zona judetului Alba, a precizat directorul Agentiei Locale de Energie Alba (ALEA), Florin Andronescu.

O harta a potentialului eolian este foarte importanta, chiar decisiva in identificarea unor zone, care, la randul lor, pot fi rentabile din punct de vedere economic pentru producerea de energie eoliana, a aratat directorul ALEA. Cu toate acestea, este necesara realizarea unei masuratori suplimentare a vantului in zona centrului de greutate, pe o durata minima de un an pentru a stabili datele exacte ale unei investitii ulterioare, a subliniat Florin Andronescu.

Page 228: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rezultatele proiectului comun cu partea germana arata ca Alba are un potential eolian substantial in zone limitate, respectiv in zona Muntilor Apuseni si in Muntii Sebesului, adevarate provocari din punct de vedere logistic si al infrastructurii.

Pentru evaluarea potentialului eolian al judetului, in apropiere de municipiul Alba Iulia a fost montat un turn cu inaltimea de 85 de metri, dotat cu echipamente moderne de masurare, pentru evaluarea curentilor de aer, analizandu-se inregistrarile obtinute in perioada 8 noiembrie 2009 - 30 iunie 2010. Incepand cu data de 26 mai au fost efectuate masuratori suplimentare dintr-un turn de telecomunicatii situat la 25 de kilometri de primul turn.

Masuratorile confirma, pe de o parte, ca viteza vantului nu creste proportional cu cresterea inaltimii, iar, pe de alta parte, ca punctele de masurare sunt influentate foarte mult de pozitia vaii. Carpatii Apuseni si Carpatii Meridionali ecraneaza suprafete mari ale judetului, iar vaile produc efectul de canalizare a vantului.

In judetul Alba si, in particular, in valea din directia nord-est-sud-vest, pe timpul iernii predomina curenti de vant din directia nord-est, iar in jumatatea din an cand este vara, pe perioada masuratorilor, predomina curentii din directia sud-vest.

Viteza vantului masurata in aproximativ opt luni din turnul de 85 de metri a fost de 4,24 metri/secunda. Drept urmare, producerea energiei eoliene in parcuri de mari dimensiuni nu este rentabila in aceasta locatie, la momentul actual, cu tehnologia existenta pe piata. In restul zonei supuse studiului, vitezele medii prognozate sunt cuprinse intre 5,0 si 6,0 metri/secunda ca medie anuala, la o inaltime de 100 metri a centrului de greutate, in cele mai bune pozitii expuse.

Au fost comparate 10 pachete anuale de inregistrari ale statiilor meteo din Sibiu, Deva si Cluj-Napoca, dar si masuratori efectuate pe parcursul a trei ani de statia Blaj, rezultatul aratand ca inregistrarile primite de la statia meteo din Sibiu au fost cele mai apropiate de inregistrarile obtinute in punctele de masura.

Coordonarea locala si punerea in aplicare a activitatilor proiectului au fost efectuate de catre CJ Alba si GTZ, in colaborare cu ALEA, Universitatea '1 Decembrie 1918' din Alba Iulia si IWC.

Evenimentul final al acestei colaborari il reprezinta Conferinta Internationala de Energie Regenerabila, care se va desfasura sambata, in aula mare a Universitatii '1 Decembrie 1918' din Alba Iulia. Vor participa unii dintre cei mai importanti specialisti in probleme de energie din Romania, care vor prezenta aspecte curente ale mediului energetic din Romania. Invitatii la conferinta vor vizita si o stana ecologica functionala, la Pianu.

Sambata si duminica, la Alba Iulia se desfasoara si Targul ALEA 2010, la care vor fi expuse panouri solare, instalatii eoliene, pompe de caldura si, nu in ultimul rand, doua automobile hibrid. http://www.ziare.com/mediu/energie-eoliana/alba-harta-eoliana-a-judetului-o-premiera-in-romania-1044089

Page 229: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Încurajați de susținerea fără rezerve a lui BăsescuAfacerea Roșia Montană: RMCG a ajuns să pună condiții statului român ca să-i ia aurulAcasă » Actualitate

Guvernul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

Astfel, o uşoară creştere a participaţiei statului la proiectul minier Roşia Montană, unde zăcământul de aur este concesionat companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) în vederea exploatării, este singura formulă acceptată de către compania canadiană Gabriel Resources în negocierile cu Executivul de la Bucureşti, dar şi aceasta condiţionat de crearea unui cadru legislativ "de îmbunătăţire" a activităţii operatorilor minieri, relevă un document guvernamental obţinut de Mediafax.

Aprecierea autorităţilor este că proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari investiţii private directe, în valoare de peste 4 miliarde dolari, şi va aduce avantaje economice României datorită efectului de multiplicare, în valoare de peste 16 miliarde dolari.

Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. Redevenţa pentru exploatările de aur este în prezent de 4% din valoarea producţiei.

Guvernul a mandatat Ministerul Economiei să renegocieze contractul cu Gabriel Resources, singura variantă acceptată până la acest moment de către investitor fiind însă doar o creştere uşoară a participaţiei statului la proiect, nu şi majorarea redevenţei.

Contactat de MEDIAFAX, directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a declarat:

"În ciuda eventualelor păreri contrare, România obţine deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roşia Montană. Suntem însă întotdeauna deschişi să discutam orice aspect al

Page 230: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

proiectului minier cu reprezentanţii guvernului şi intenţia noastră este să dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care România sa fie mândră. În această etapă nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discuţiile curente cu guvernul. Ceea ce pot să spun, ca român, este că suntem foarte bucuroşi să aducem beneficii maxime tuturor părţilor interesate, inclusiv oamenilor din Roşia Montană, care au mare nevoie de locurile de muncă pe care proiectul le va aduce".

Accesări: 4063Alexandru VişanPublicat Luni, 31 octombrie 2011http://www.cotidianul.ro/afacerea-rosia-montana-rmcg-a-ajuns-sa-puna-conditii-statului-roman-ca-sa-i-ia-aurul-162363/

Cartier rezidential pentru populatia stramutata de la Rosia Montana, inaugurat in Alba

19 iul 2007 Ziarul Financiar

Compania Rosia Montana Gold Corporation a inaugurat, ieri, la Alba Iulia, inceperea lucrarilor la un cartier rezidential modern care va fi construit pentru stramutarea populatiei de la Rosia Montana, pentru a face loc proiectului minier.Noul cartier va avea 176 case si va fi construit in zona Recea din Alba Iulia. Pentru aceasta zona au optat deja 80 de familii din zonele Rosia Montana si Corna care sunt afectate de dezvoltarea proiectului minier al companiei.Oficialii RMGC au anuntat ca, dupa lucrarile de constructie a infrastructurii noului cartier, inclusiv un nou sistem de alimentare cu apa, canalizare si drumuri, in septembrie va incepe si constructia caselor. La Recea, familiile care au ales deja sa se mute, majoritatea fiind din Corna, au avut oportunitatea de a-si alege locatia si vecinii, in multe cazuri pastrandu-se aranjamentul din vechiul sat.Pe langa Recea, RMGC va construi si un nou sat in Rosia Montana, la "Piatra Alba", localitatea care va avea toate institutiile necesare pentru a functiona, respectiv biserici, sectie de politie, spital, scoala, gradinita, un centru multifunctional, un han, hotel, o piata si o zona pentru evenimente.

Page 231: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Proiectul minier de la Rosia Montana este propus de o companie canadiano-romana in care parteneri sunt statul roman prin Minvest Deva (cu 19,3 la suta) si firma canadiana Gabriel Resources (80 la suta). Restul de 0,7 procente din actiunile companiei, listata la bursa din Toronto, sunt detinute de diverse persoane fizice. Mediafax

http://www.zf.ro/zf-24/cartier-rezidential-pentru-populatia-stramutata-de-la-rosia-montana-inaugurat-in-alba-3076829/

Proiectul Rosia Montana, blocat la Curtea de Apel - Judetul Alba

Jo 29 nov 2007 12:14:49 +0100

Judetul Alba - Prin decizia Curţii de Apel Braşov a fost anulat certificatul de descărcare arheologică .

Prin decizia Curţii de Apel Braşov a fost anulat certificatul de descărcare arheologică . După ce Curtea de Apel Braşov a respins, marţi seară, prin hotărâre definitivă, certificatul de descărcare de sarcină arheologică, reprezentanţii companiei canadiene au declarat ieri că vor ataca decizia prin recurs la Curtea Supremă. Prin certificatul emis în 2004 de Ministerul Culturii şi Cultelor, compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) era abilitată să exploateze Masivul Carnic de la Roşia Montană.

Organizaţiile neguvernamentale care au contestat certificatul în justiţie spun că hotărârea Curţii de la Braşov este definitivă şi efectul său este acela că galeriile romane şi preromâneşti din întregul Masiv Carnic sunt declarate monumente protejate şi nu pot fi schimbate.

Curtea a respins de asemenea cererea de intervenţie în acest caz, formulată de Roşia Montană Gold Corporation, şi a admis cererile de intervenţie formulate de mai multe organizaţii neguvernamentale din România.

Ieri, reprezentanţii Gabriel Resources au precizat că aşteaptă să primească motivaţia pe baza căreia s-a luat decizia. "Suntem foarte dezamăgiţi de hotărârea luată în acest caz. Va trebui să aşteptăm să primim motivaţia pe care s-a bazat Curtea înainte de a stabili paşii noştri următori", a

Page 232: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

declarat Alan R. Hill, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation. Acesta a mai spus că decizia este revocabilă şi poate fi atacată prin recurs la Curtea Supremă.

Argumentele ong-urilor

Cele două organizaţii care au susţinut retragerea certificatului, Aburnus Maior şi Liga Pro Europa, au argumentat în instanţă că Masivul Carnic găzduieşte vestigii arheologice protejate ca monumente istorice de interes naţional. Reprezentanţii celor două organizaţii au mai arătat că statul român are obligaţia de a lua măsuri administrative, tehnice şi juridice prin care să protejeze acest patrimoniu.

Un raport neglijat

O echipă de arheologi francezi a recomandat restaurarea vestigiilor arheologice din Masivul Carnic, dar că aceste informaţii au fost în mod intenţionat denaturate de către directorul Muzeului Naţional de Istorie, care le-a prezentat ca pe „simple recomandări" de descărcare de sarcină arheologică.

Potrivit arheologilor francezi, "în Carnic, reţelele miniere antice sunt de o coerenţă uluitoare şi într-o stare de conservare remarcabilă". "Hotărârea de ieri arată că legile privind protecţia patrimoniului cultural trebuie să aibă prioritate în faţa intereselor economice pe termen scurt.

Masivul Carnic, protejat prin lege

Din nefericire, organizaţiile societăţii civile trebuie să recurgă la acţiuni în instanţă împotriva guvernului pentru a-l opri să mai abandoneze patrimoniul ţării în faţa investiţiilor nocive, precum cea propusă la Roşia Montană", spune Dumitru Dobrev, avocatul Ligii Pro Europa.

Acesta a mai spus că Masivul Carnic era protejat conform legislaţiei româneşti în vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes naţional. Cu toate acestea, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică nr. 4, în ianuarie 2004, prin care a fost revocat statutul de protecţie a Masivului Carnic.

http://www.albaon.ro/alba/proiectul_rosia_montana__blocat_la_curtea_de_apel___judetul_alba_239_341472.html

Proteste faţă de exploatarea de la Roşia Montană

Page 233: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

19 Iulie 2011Comentează

de Mihaela Helmis

Câteva sute de persoane au protestat în faţa ministerului culturii împotriva exploatării resurselor minerale din zona Roşia Montană şi contestă decizia de descărcare arheologică a masivului Câlnic.

Share on email Share on facebook Share on google_plusone Share on digg Share on linkedin More Sharing Services 5

Zona exploataţiei de la Roşia Montană.

Câteva sute de persoane, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale care se opun exploatării resurselor minerale din zona Roşia Montană contestă decizia recentă a Comisiei Naţionale de Arheologie care a avizat descărcarea de sarcină în masivul Cârnic, în ciuda faptului că acesta adăposteşte vestigii de primă importanţă, după cum susţin cei care protestează.

Decizia a reaprins discuţia pe tema oportunităţii demarării unui proiect minier în zonă.

Descărcarea de sarcină arheologică este conform legii primul pas pentru ca un monument istoric să poată fi scos din lista monumentelor protejate pentru a fi redat circuitului economic.

Specialişti în arheologie îi cer premierului Emil Boc să respingă acest aviz, subliniind printre altele că în zonă sunt zeci de kilometri de galerii, unele din timpul ocupaţiei romane, unice în Europa şi rămase încă necercetate.

De altfel, ei acuză autorităţile că încalcă o sentinţă definitivă şi irevocabilă dată în anul 2006 de Curtea de Apel Alba Iulia prin care era anulat un alt certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru această zonă.

Roşia Montană Gold Corporation confirmă, prin vocea lui Cătălin Hossu, deocamdată primirea avizului şi leagă această victorie doar de un aspect al activităţii lor care pe unii dintre localnici îi mulţumeşte.

Page 234: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

"Confirmăm primirea certificatului de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic. Am început lucrările pentru protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din zona Roşia Montană, în sumă de 70 de milioane de dolari. Aceasta este o contribuţie pentru patrimoniul cultural semnificativă şi fără precedent în România din partea unei companii private", a spus Cătălin Hossu.

Renate Weber are un punct de vedere pe care îl poate susţine ca europarlamentar.

"Mi se pare extraordinar că a venit această descărcare exact atunci când practic eforturile erau cele mai mari şi susţinute pentru ca patrimoniul de la Roşia Montană să devină Patrimoniu UNESCO.

"Cum Dumnezeu autorităţile din România nu s-ar ocupa niciodată pentru prezervarea a ceea ce are ţara aceasta ca patrimoniu şi, în loc să se dea peste cap ca acest patrimoniu să fie înscris în Patrimoniul UNESCO, cum Dumnezeu autorităţile noastre nu ştiu decât să distrugă? Asta n-o înţeleg. Chiar mi se pare lipsă de transparenţă teribilă, pentru că în comunicat se vorbeşte de o descărcare parţială" a mai spus Renate Weber.

"Deci, înţelegem aşa: parţial muntele va fi aruncat în aer, parţial unele din minele de acolo, deci din siturile arheologice, or să fie distruse şi sper din suflet ca organizaţiile care s-au ocupat şî până acum de prezervarea siturilor arheologice ca şi a mediului de la Roşia Montană să meargă din nou în justiţie şi să acţioneze în justiţie pentru anularea acestui certificat de descărcare arheologică", a afirmat Renate Weber.

Un alt parlamentar, Daciana Sârbu, a înaintat luni o scrisoare preşedinţei Comisiei Europene, domnilor Donald Tusk şi Jose Manuel Barroso, prin care le solicită înscrierea în lista de priorităţi şi a interzicerii utilizării tehnologiilor bazate pe cianuri minerit.

Dezbaterea pe această temă continuă la Radio România Actualităţi.

Argumente pro şi contra proiectului de exploatare a zăcămintelor din zona Roşia Montană de la ora 18.30, într-o ediţie specială cu Mihaela Helmis şi Victor Caraculacu.

http://www.romania-actualitati.ro/proteste_fata_de_exploatarea_de_la_rosia_montana-31461

Beny Steinmetz Group invests in Gabriel Resources

Page 235: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Finance

Publishing Date13 Nov 2009 10:50am GMT

Issue/Supplement13/11/09

AuthorGareth Tredway

Gabriel Resources Ltd says it has sold 30 million shares and warrants to BSG Capital Markets, part of the Beny Steinmetz Group (BSG), raising C$67.5 million (US$64.4 million)

This article is restricted to subscribers of this publication. Please log in at the bottom of this article or click here or the button to the right to find out about how to become a subscriber to view this and more premium content.http://www.mining-journal.com/finance/beny-steinmetz-group-invests-in-gabriel-resources

Saturday, July 10, 2010

Roşia Montană - Panteonul istoriei neamului românesc

Scrisoare deschisă adresată d-sale domnului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi autorităţilor române abilitate să soluţioneze problema Roşiei Montane.Srcisa pe 22 Martie 2010

Stimate domnule preşedinte al României, Traian Băsescu, şi înalte autorităţi cu funcţii şi răspunderi

Page 236: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

politico-economice în statul român, Permiteț i-mi, vă rog, să aduc în discuţie mult dezbătuta "problemă a Roşiei Montane" - o chestiune mai mult decât actuală, acută şi de cea mai mare importanţă pentru România noastră şi toţi românii deopotrivă, pentru preşedintele ei. Asupra acestei chestiuni, stimate d-le preşedinte, v-aţi exprimat opinia într-un mod diplomatic, cu prilejul confruntării finale a candidaţilor la Preşedinţia României, Traian Băsescu - Mircea Geoană, la tv, spunând că mergeţi pe mâna specialiştilor şi că, în cazul în care nu se distrug valorile arheologice, ar fi important să se exploateze această bogăţie naţională (recunosc, am reţinut ideea, şi nu exprimarea textuală fidelă). În ansamblu aflu acest punct de vedere corect, însă ceea ce e mai puţin evident nespecialiştilor - iar specialiştii interesaţi tăinuiesc – este că cele mai importante comori geoarheologice miniere de la Roşia Montană, argumente vii indubitabile ale originii poporului român, sunt tocmai aceste obiective preconizate a se exploata şi lucrările romane ce le conţin, respectiv masivele vulcanice (dacitice) Cetate şi Cârnic, precum şi ocurenţele colaterale acestora (obiectivele geominiere de la Orlea, Ţarina, Igre-Văidoaia etc.), cu lucrări miniere vechi şi mineralizaţii aurifere (filoane, stockwork-uri, impregnaţii) şi cu galerii romane (galeria romană din Orlea, singura amenajată vizitatorilor).

În privinţa patrimoniului de valori arheologice inestimabile de la Roşia Montană, există cel puţin două categorii de obiective majore:

- Zăcămîntul propriu-zis (în sens clasic) corespunzător celui mai important obiectiv geoarheologic, masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, preconizate a fi integral valorificate, deci distruse de o viitoare exploatare;- Artefactele arheologice propriu-zise, reprezentate prin obiecte de minerit (opaiţe, ciocane etc., chiar şi lemn de mină din vechile armături) şi auxiliarele necesare vieţii şi activităţii minerilor, familiilor acestora, locuitorilor în ansamblu din perioada antică (daci, romani), medievală şi mai recentă (cimitire cu morminte, pietre - stele funerare etc.).

Evident, o parte infimă din a doua categorie a artefactelor arheologice poate fi recuperată şi expusă în muzee (majoritatea însă vor dispărea sub puterea şi colţii excavatoarelor), dar cele mai de preţ obiective de patrimoniu inestimabil, sursele geologice devenite geoarheologice (vechile lucrări miniere, romane, medievale), urmează a fi distruse! În realitate, Roşia Montană, cea mai mediatizată localitate rurală din România, trăieşte zbuciumul între a fi şi a nu mai exista, ultima alternativă însemnând a ne prohodi propria istorie pentru un pumn de dolari.

Este important de ştiut că în conceptul ştiinţific actual, referindu-ne la cazul Roşia Montană, se modifică însăşi noţiunea clasică de zăcământ, în sensul că valoarea economică se atribuie întregii arii aparţinătoare Roşiei Montane, indiferent de natura sursei geologice aurifere aflate pe o suprafaţă extinsă. Având în vedere cele spuse, ne întrebăm: cum pot fi descărcate de sarcină istorică-arheologică masivele vulcanice (doi “stâlpi” gemeni) Cârnic şi Cetate, ciuruite de galerii romane, medievale şi mai noi, când ele însele constituie în integritatea lor situri geoarheologice unitare? Sarcina istorică a Roşiei Montane este indiscutabil superioară sub interes naţional “sarcinii miniere”, de aceea Roşia Montană trebuie descărcată de “sarcină minieră”. Nu de cea istorică şi orientată spre un viitor Parc Naţional Roşia Montană, spre turismul internaţional modern organizat, începând cu refacerea localităţii în stilul propriu anilor săi de glorie, cu şteampuri de zdrobit şi prelucrat minereul aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de şaitrocare a aurului aluvionar etc., reţinându-se aura de dinainte de naţionalizare. Pe tema şaitrocării aluviunilor aurifere s-ar putea organiza concursuri internaţionale periodice de mare succes. De ce specialiştii români în turism tac? Tac şi în cazul internaţionalizării şi amplificării turismului istoric la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi nici nu cunosc, probabil, alt obiectiv geoarheologic de importanţă

Page 237: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

naţională majoră, cum sunt carierele dacice de calcare sarmaţiene de la Sângeorgiu-Strei, din care dacii au construit renumitele cetăţi pomenite, inclusiv capitala lor, Sarmizegetusa 1, din creierii munţilor. Prin turism internaţional, un viitor Parc Naţional Roşia Montană ar putea constitui, în timp, un celebru obiectiv geoarheologic, etnogeografic din Europa, aducător de venituri şi faimă ţării noastre, alt motiv în plus pentru care se impune reconsiderarea valorificării sale.

Dacă mi se permite o comparaţie cu un alt important obiectiv şi tezaur arheologic românesc, aş spune că zăcămintele auro-argentifere de la Roşia Montană - inclusiv elementele minore recuperabile tehnologic -, adică masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, sunt cloşca, iar ocurenţele laterale, inclusiv siturile arheologice de esenţă negeologică, sunt doar puii şi puişorii. Aşa încât aceste obiective geologice-geoarheologice şi, totodată, cele mai solide şi sfinte documente ale ontogenezei poporului român nu pot fi distruse sub nici un motiv. Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingătoare asupra latinităţii poporului român ar constitui un act criminal la adresa istoriei şi a viitorului neamului nostru! În unele ţări europene vestice, obiective geoarheologice similare şi chiar de importanţă şi faimă inferioară sunt declarate monumente UNESCO, adică o mândrie şi o avere de rang european şi mondial, iar noi le distrugem?

În consecinţă, a introduce în calcule - în vederea acordării avizului de exploatare - drept parametri de bază doi factori esenţiali şi comuni mineritului, respectiv rentabilitatea economică şi posibilitatea refacerii mediului natural-istoric, în cazul dat, ar fi cea mai gravă eroare, o greşeală catastrofică, deoarece, în inconştienţa noastră, ne-am distruge cel mai de preţ argument istoric asupra originii poporului român, ilustrat prin lucrări miniere bine conservate (subterane şi de suprafaţă), datate ca fiind de peste 2.000 de ani, probabil chiar şi dacice (la suprafaţă), dar în mod cert romane, atât la suprafaţă (lucrări miniere realizate prin decrepitarea rocii cu ajutorul focului), cât şi subteran (galerii trapezoidale săpate cu dalta şi ciocanul). Să mai reţinem că aurul ce ar intra în vistieria statului român din zăcământul Roşia Montană (atât cât a mai rămas) ar constitui un simplu “foc de paie” pentru economia românească, iar pierderile iremediabile ale acestor mărturii geoistorice privind localizarea şi atestarea genezei poporului român ar fi incalculabile şi suprimate pentru totdeauna. Să mai reţinem că zăcămintele aurifere din Munţii Apuseni se exploatează de peste 2.000 de ani şi cu toate acestea populaţia locală a continuat să trăiască în sărăcie. Ar fi altfel acum? Cu siguranţă nu. Merită a ne aminti, comparativ, un alt eveniment tragic legat de mineritul de la Roşia Montană.

După 1970, comunismul avid de aur şi nesocotind valoarea istorică a obiectivelor miniere a început decapitarea celui mai falnic monument geoarheologic din România, şi poate din Europa, a masivului Cetate, exploatându-l de la suprafaţă spre adâncime, distrugând totodată o însemnată parte a lucrărilor romane de la suprafaţa acestuia, rămase doar în fotografiile vremii (fig. 1, 2 şi 3). Cei care acum vor decide soarta Roşiei Montane au fost, în majoritate, martorii acelor vremuri, şi ne întrebăm: ce salt economic de seamă a cunoscut România acelor timpuri în urma începerii distrugerii falnicului stâlp al istoriei latinităţii neamului românesc? Poporul român şi ţara sa nici n-au sesizat vreun avantaj, necum un reviriment economic. Indubitabil, aşa s-ar întâmpla şi de această dată în cazul avizului favorabil exploatării, iar valorile naţionale despre care vorbim, chiar şi niversale, ar dispărea pentru totdeauna. Dorim a repeta această eroare într-o variantă incomparabil mai gravă? Cine îşi asumă această răspundere în faţa istoriei? Intervenţia noastră nu se va opri asupra chestiunii mult dezbătute în presa românească, privitoare la refacerea mediului geografic în urma exploatării gigant de la Roşia Montană, nici nu va face referiri la cantitatea de cianură utilizată în tehnologia extragerii aurului din minereu sau la consecinţele grave ce le-ar putea avea. Cine discută aceste probleme - în ansamblul lor, indiscutabil de importanţă majoră, inclusiv a discontinuităţii etno-istorice sociale - abordează post-factum tema dezastrului provocat de taifunul exploatării, şi nu prevenirea taifunului.

Page 238: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Citeam undeva că, în unele ţări scandinave, bogate în păduri de conifere, este interzisă tăierea arborilor, lemnul de prelucrare se importă. Cunoaştem situaţia în România, privitoare la patrimonial pădurilor din munţii noştri, patrimoniu parţial distrus. Culmea, dispunem de valori istorice unice în privinţa originii şi ontogenezei poporului român, valori recunoscute pe plan mondial, cărora unii dintre noi le-au semnat distrugerea prin legislaţie, iar alţii în mod regretabil o promovează prin mass-media.

Originea strămoşească, pe care o afişăm şi în mod firesc ne mândrim cu ea, nu se distruge, nu are preţ în nici o tranzacţie comercială, de aceea trecutul, prezentul, dar şi viitorul ne impun a o respecta cu sfinţenie şi a elimina din orice calcule distrugerea Roşiei Montane, Panteonul istoriei neamului nostru. Să oferim crezare, astfel, Academiei Române, Bisericii Ortodoxe Române şi atâtor forumuri şi societăţi civile, culturale şi de protecţie a mediului, multor milioane de români al căror glas trebuie auzit şi respectat, stimate domnule preşedinte al României, Traian Băsescu, onoraţi senatori şi deputaţi învestiţi prin pecetea votului de cetăţenii României, să promulgaţi legi drepte în ţară şi să arboraţi măsuri aducătoare de bunăstare şi grijă faţă de avutul naţional. Vom mai spune două chestiuni: prima, regretele unor fapte apuse sau decizii luate nu servesc la nimic, şi a doua, opţiunea în chestiunea discutată nu este una politică, nici chiar strict economică, ci toate la un loc şi profund patriotică, ce nu ne permite a negocia şi a vinde valorile naţionale.

În speranţa că veţi cumpăni cuvintele ce cu onoare şi cu toată încrederea şi sinceritatea vi le adresez, stimate domnule preşedinte al României, Traian Băsescu, şi înalte autorităţi din conducerea ţării, vă rog să primiţi respectuoasele noastre consideraţii.

Permiteţi-mi, vă rog, să exprim pe această cale şi cu prezentul prilej câteva cuvinte şi către Societatea Gold Corporation Roşia Montană. Apreciez profesionalismul geoştiinţific al societăţii dvs., de asemenea, specialiştii care vă onorează instituţia - inclusiv pe cei care au solicitat consultaţii ştiinţifice din partea mea (oferite cu toată consideraţia), în vederea depistării altor obiective geologice aurifere de important interes în Munţii Apuseni) -, unde au lucrat şi lucrează în calitate de geologi unii dintre foştii mei studenţi. Port respect şi recunoştinţă acestei societăţi, conducerii ei, care a avut amabilitatea de-a sponsoriza parţial, în anii din urmă, ultimele două volume din tetralogia tratatului meu intitulat „Geneza zăcămintelor de origine magmatică” (circa 1.500 p.).

Dar, în calitate de profesor universitar cu autoritate ştiinţifică recunoscută internaţional, în specialitatea Zăcăminte de minereuri, cu studii asupra zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană (pe care l-am vizitat de nenumărate ori şi cercetat în ultimii 50 de ani), conducător al unei excepţionale teze de doctorat cu această temă, referent ştiinţific al altei teze de doctorat cu tematică corespondentă, îndrumător de-a lungul anilor al multor lucrări de diplomă studenţeşti despre acest celebru zăcământ, de asemenea, cunoscător al geoarheologiei miniere de la Roşia Montană şi totodată de român, se impune a mă exprima deschis în chestiunea ardentă şi vitală tuturor locuitorilor ţării noastre, românilor de azi, de mâine şi de pretutindeni.

Cu deosebită stimă,Prof. cons. dr. Ioan MârzaDepartamentul de GeologieUniversitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca http://aurulnostru.blogspot.ro/2010/07/rosia-montana-panteonul-istoriei.html

Page 239: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

(P) Comunitatile din Rosia Montana resping initiativa de listare UNESCO a Rosiei Montane

Scris de : Ziua Veche 2010-07-21 13:45 Comments Off

Intr-o scrisoare deschisa, comunitatile din Rosia Montana si din Judetul Alba, in deplina reprezentativitate si legitimitate a marii majoritati a locuitorilor, exprimate prin vot, resping vehement demersul demagogic de blocare a unui proiect de dezvoltare a zonei Muntilor Apuseni prin initierea procedurii de listare UNESCO a obiectivelor de patrimoniu din Rosia Montana.

 Eugen Furdui, primarul din Rosia Montana,  considera ca “initiativa de listare UNESCO este in contradictie flagranta cu interesele legitime ale comunitatilor locale, ale majoritatii locuitorilor din judetul Alba, si a fost promovata fara consultarea si sprijinul acestora. Comunitatea locala are deja un plan de conservare a patrimoniului in Rosia Montana.”

 Va invitam sa cititi in intregime punctul de vedere al comunitatii in scrisoarea atasata.

http://www.ziuaveche.ro/business-2/mediu/p-comunitatile-din-rosia-montana-resping-initiativa-de-listare-unesco-a-rosiei-montane-9413.html

Romania: Beekeeper Refuses to Leave His Hives

Page 240: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Remus Cenusa is a beekeeper near the Rosia Montana gold mines. Image by Nadia Shira Cohen. Romania, 2011.

See also

Heir to Romania's Mining History Defends Stake

Published September 19, 2011

00:0000:00DIMITER KENAROV, FOR THE PULITZER CENTER, ROSIA MONTANA, ROMANIA

In Virgil’s "Georgics," a long didactic poem about husbandry and agriculture published around 29 BC, there is a famous section dedicated to bees and beekeeping. “First find your bees a settled sure abode, / Where neither winds can enter (winds blow back / The foragers with food returning home),” the poet advises his reader and would-be beekeeper, “Nor sheep and butting kids treads down the flowers, / Nor heifer wandering wide upon the plain / Dash off the dew, and bruise the springing blades.”

He goes on to discuss, in sparkling hexameter, the different kinds of trees and flowers bees prefer, the type of water they drink, their natural enemies (“the gay lizard… the bee-eater, and what birds beside”), the most common types of disease, as well as their physiology and social organization. For Virgil, bees are a metaphor for the ideal society, where each member has fixed duties and responsibilities, never deviating from the task. “Together in one city, and beneath /

Page 241: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

The Shelter of majestic laws they live; / And they alone fixed home and country know.” As paragons of hard work and patriotism, bees are what all Roman citizens must admire and emulate. If Rome is to prosper, it must be like a beehive.

Remus Cenusa is Romanian and has never read Virgil, but he cares for his bees like a true Roman. He keeps about 60 beehives in the Corna Valley, a bucolic piece of paradise next to Rosia Montana, in the Apuseni Mountains of Transylvania. It must be the perfect spot for his job: full of acacia trees and flowers, a clear brook gurgling nearby, the landscape probably unchanged for the last two thousand years. His house is a humble one-story abode with a colorful garden, a vegetable patch, and chicken coop next to it. Two little dogs, both of them named Mickey, bark at passers-by.

Remus moved here in 1979, from his home a few houses down the road, to live with the family of his wife. His father-in-law was an avid beekeeper and Remus, a carpenter by training, quickly picked up a second trade and then combined the two. He set up his workshop next to the house and began to make beehives—from cherry, oak, pine—and to raise his own bees in them.

“It takes me about 16 hours to make one beehive,” Remus says, his woolen vest full of wood shavings, “but the bees love me because I make their homes. Their favorite wood is pine.”

Soon, both the bees and the beekeeper might lose their homes. The Rosia Montana Gold Corporation, which plans to open the biggest open-pit gold mine in Europe, has proposed to turn the Corna Valley into a reservoir for cyanide-laced tailings, the byproduct of industrial gold-leaching. The design features a 600-foot wall at the bottom of the valley, which will hold back as much as 250 million tons of tailings by the end of the mine’s life.

Remus would not give up his home. He has put up a sign on the front of his house “This property is not for sale.” He wears a baseball cap that says in Romanian “Rosia Montana sum EU” (Rosia Montana is ME). He was born here, he lives here, and he wants to die here, under the buzz of his bees.

“What this company is doing is a disaster. It wants to destroy our lives,” Remus says. “I don’t want to go to Recea,” he adds, referring to the brand new suburb in the nearby town of Alba Iulia built by the gold-mining company for the people who agree to sell their properties in the Rosia Montana area and move. “I’d like to write on my honey labels ‘Better than Gold.’”

Remus is 57, with clear blue eyes and an open face. When he removes the tops of the hives, he doesn’t wear a veil or protective gloves and he rarely uses a smoker. The bees know him. They know the maker and custodian of their world. Remus takes out each frame, carefully, lovingly, and looks at the honey-laden combs like an artist at his masterpiece. “See the queen?” he asks. “When the queen is strong, the beehive is more productive and works better.”

But sometimes there are problems. “In the autumn, when the bees don’t have enough flowers, one beehive could steal the honey of another. And then there’s swarming. A beehive can swarm four times before it’s a weak beehive.”

Page 242: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

The beehive of Rosia Montana is a weak one. Compelled by the worsening economic situation and the company’s seemingly sweet offers, many of the local residents have already packed up and left. There used to be more than 140 people in the Corna Valley alone—now there are a mere 40. Like Virgil’s “bee-eater,” the corporation has invaded the community and scattered it. There are no other alternatives for the region, it claims.

“There’s always an alternative for people who want to work,” Remus counters. “I pray to God for a good year and lots of honey.”

Remus is a deeply religious, patriotic man, but he has a lighter side as well—call it his bee dance. In the evening, when he is done taking care of his hives, he snatches a leaf from a pear tree and starts playing songs—on the pear leaf! It is his flute. His grandmother taught him the skill. He plays Romanian and Hungarian folk songs, the Romanian national anthem, “Happy Birthday,” the hymn “Christ Has Risen.” When he is done, he looks at the darkening valley. There’s the chime of cowbells in the distance. (See related audio above)

http://pulitzercenter.org/reporting/rosia-montana-bee-keeping-gold-mining-corporation

subiectiv.ro - un blog de Alex MihăileanuTop of FormBottom of Form

Am fost la FânFest. Am salvat Roşia Montană şi anul ăsta

Social - 16.8.2010 - Alex Mihăileanu

Page 243: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

"PRO Roşia Montană. Împreună pentru Roşia Montană, împreună pentru viitor", scrie pe tricou. Strîngînd fonduri la păcănele, aş completa eu.

Îmi dă mail Vali: “Nu vrei să mergem la FânFest?“. Stau şi mă gîndesc un pic. “Mergem să vedem hipsteri“. Oricum n-am apucat să văd Roşia Montană şi, cu atît mai puţin, să pricep despre ce-i vorba acolo. Şi vineri plecăm din Bucureşti, eu şi Cetin.

Roşia Montană, ca zonă din Apuseni, e frumuşică. Raportat strict la natură, că dacă vine vorba de localităţi, urîţenia e ridicată la rang de artă. Mineritul din Apuseni a murit odată cu Revoluţia din ’89. Sărăcia este la ea acasă. Oamenii, la fel ca în mare parte din România, trăiesc de pe-o zi pe alta. Unii mai harnici, alţii opriţi de timp în loc, prin cîrciumi, unde-şi îneacă lipsa banilor în alcool băut pe datorie.

Distrugerea munţilor

A vorbi despre salvarea Roşiei Montane e ca şi cum ai vorbi despre trimiterea unor oameni pe Venus. Teoretic, salvezi zona de mîna netrebnicilor de canadieni către care “noi nu ne vindem ţara” şi care, nenorociţii, “au venit să ne ia aurul“. Practic, n-ai ce salva. Ditamai cariera, exploatare la suprafaţă a munţilor, e acolo de zeci de ani. Ar fi fost şi mai mare dacă n-ar fi venit Revoluţia, iar oamenii n-ar fi rămas fără locuri de muncă. Munţii ar fi dispărut oricum, iar poluarea ar fi fost la ea acasă.

Apa care se scurge dintr-una din vechile galerii ale exploatării este sîngerie

De altfel, poluarea e acolo, n-a furat-o nimeni. Din vechile galerii, care emană puternic un miros crunt de sulf, se scurg tot soiul de substanţe toxice, cu conţinut ridicat de metale grele. Un mic pîrîu sîngeriu se scurge liniştit în rîuleţul din localitate, iar tăurile au apa roşiatică. Solul e stîncos

Page 244: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

şi acid, nu poţi face agricultură, iar dacă ţii morţiş să-ţi îmbolnăveşti animalele, te apuci de oierit. O poluare deja existentă pe care, se pare, n-a observat-o nimeni.

Galerie din care se scurge apa roşie, poluată

Distrugerea propriu-zisă a celor patru munţi şi “nenorocirea” zonei înseamnă lărgirea carierei deja existente. Adică o suprafaţă cam de vreo trei ori cît curtea Casei Poporului. E interesant exerciţiul de marketing al celor care se împotrivesc exploatării, care explică despre distrugerea munţilor de parcă ar fi vorba despre raderea de pe hartă a întregilor Apuseni. De fapt, e vorba despre nişte masive stîncoase cu suprafeţe ocupate destul de restrînse.

Cine sînt salvatorii

Mă uitam la cei care-şi propun să salveze Roşia Montană. O mînă de puştani cu 30 de lei în buzunar toţi banii, care visează în continuare la nemurirea sufletului, plus o mînă de ecologişti care nu prea înţeleg despre ce-i vorba, dar care ar fi dispuşi să “salveze” de la poluare o poluare deja existentă şi continuă, chiar cu riscul de a lăsa pe drumuri nişte localnici, dintre care mulţi nici n-au după ce bea apă.

Page 245: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Gîndind la strategii complexe de salvare a Roşiei Montane

Roşia Montană a devenit un mic loc de promenadă pentru puştani naivi care încă mai cheltuie bani de la părinţi şi pentru hipsterii bucureşteni care nu mai au ce să salveze dupa transformarea Vamei Vechi într-un loc în care ies în evidenţă mai ales cocalarii cu Ferrari pe plajă, unde se ascultă house şi manele, că asta cere publicul.

Tîrgul meşteşugarilor din Apuseni cu "meşteşugari" veniţi din Bucureşti

S-au strîns cîteva mii de oameni în Apuseni, care mai de care mai interesat de distracţie. Într-un fel, e firesc. Pe de altă parte, e amuzant. Ei sînt viitorii activişti ai ţării, viitorii salvatori ai

Page 246: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

omenirii, de la Remus Cernea la Mihai Goţiu. “Auzi, da’ noi unde jucăm un tenis de masă?“. Ping-pong cu viitorul economiei locale.

Roşia Montană şi orice Gold Corporation

Problema nu e nici la activişti, nici la RMGC. Problema este la români, în general, şi la politicieni, în special. Remarc tot mai des modul crunt în care se face politică în România. Şuste, şuşanele, relaţii, trafic de influenţă, şpăgi, contracte cu statul, privatizări pe un dolar cu promisiuni de investiţii transformate în vînzarea fabricilor la fier vechi, falimente de răsunet în minerit şi nepăsare cît curprinde.

Cariera de exploatare rămasă după Revoluţia din '89

Ne plîngem de RMGC, că vor să ne ţepuiască, să ne fure aurul, dar nu ne-a păsat ce vor să facă atunci cînd s-a negociat exploatarea, că poate statul ia prea puţini bani, că poate ar trebui mai multă implicare, că face, că drege. Asta dacă se voia mai mult şi ne durea foarte tare de soarta locului şi de aurul Carpaţilor. Nu ne-a păsat, simplu. “Să exploateze românii acolo, nu canadienii!“, se urlă acum. Românii, aceiaşi care au închis minele din Valea Jiului.

Page 247: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cariera ce va fi "salvată" de la exploatare

Românii, care preferă să ţină pe loc investiţiile pînă-şi iau şpăgile. De exemplu, în sate uitate de lume, distruse de calamităţi, unde primarul cere şpagă pentru ca o multinaţională să reclădească o şcoală din banii proprii, printr-un program CSR, sau măcar un contract cu firma lui de construcţii. Facerea de bine se leagă strîns de mamă. Foarte strîns. E deprimant şi scoate în evidenţă cît de comunişti sîntem şi cît de închişi la minte atunci cînd vrem capitalism socialist.

Soluţia salvatoare: Să facem turism! Să facem turiiism!

Nu poţi face turism la Roşia Montană dacă nu construieşti măcar o autostradă, deşi există băieţi optimişti care visează la asta. Să pleci din Bucureşti spre Roşia înseamnă să conduci cu o viteză medie de 70 de kilometri la oră. Să stai o oră jumate de la ieşirea din Sinaia şi pînă la Azuga, o porţiune pe care altfel ai fi făcut-o în 20 de minute, doar pentru că trei poliţişti dirijează traficul pietonal pe cele trei treceri de pietoni din Buşteni.

Page 248: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Cariera de exploatare, văzută din alt unghi şi muntele din spatele său, care ar urma să fie "distrus"

Să stai o oră jumate pe loc, la intrarea în Sebeş, pe motiv că un biciclist a fost omorît de o maşină, la zece seara, iar poliţiştii n-au altă treabă decît să se mişte ardeleneşte, fără să-l macine pe vreunul gîndul că există o bandă pe care nu circulă nici o maşină şi pe care ai putea să-i directezi pe proştii care aşteaptă să se termine calvarul. Înseamnă cel puţin şapte, dacă nu chiar nouă ore de condus pe nişte drumuri proaste, crăpate şi pline de gropi.

N-ai ce turism să faci la Roşia Montană fără investiţii serioase. Iar fără drumuri, nu investeşte nimeni. Avem o ţară extraordinară şi ne batem joc de ea. Roşia Montană e un soi de noua Vama Veche, pe care vrem s-o salvăm o dată pe an printr-un festival. Diferenţa e că pînă-n Vamă sînt mai puţin de 350 de kilometri, iar pînă-n Alba sînt vreo opt sute. Şi n-ai autostradă.

Acum, că am salvat, ce facem?

Roşia Montană este un laitmotiv şi cam atît. Un exemplu perfect de falsă percepţie a realităţii. Chiar n-are importanţă cine poate produce în România, indiferent ce. Important e că nu vrem şi că nu ne pasă. Dacă vrei să faci un SRL, te izbeşti de birocraţie şi de şpăgi. Dacă vrei să faci o casă, te izbeşti de birocraţie şi de şpăgi. Dacă vrei să cumperi ceva, te izbeşti de birocraţie şi de şpăgi. Toată lumea vrea îmbogăţire rapidă prin cît mai puţină muncă.

“Capra vecinului” este principalul motto al românului: “Dacă eu n-am, el de ce să aibă? Lasă, mă, să n-avem nici unii, ce contează că dacă eu n-am loc de muncă, iar ăla îşi face firmă, s-ar putea să mă angajeze şi pe mine? Mie-mi place să şomez“. Am constatat-o pe pielea mea cu administratorul blocului. Găsim motive stupide sau inventăm scuze ca să nu facem treabă. “Las’ că ştiu eu, tu vrei să-ţi faci firmă căpuşă, o să sufere tot blocul din cauza ta“.

Page 249: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Sîntem săraci. Foarte săraci

Cu duhul. Îmi amintesc de anii ’90, în care tot întrebam de ce e aşa de rău că se privatizează şi de răspunsurile primite: “Păi, statul ne-a ajutat toată viaţa, dacă vine privatul, poţi să rămîi fără locul de muncă“. Nu contează că ai putea avea o leafă mai mare, important e că s-ar putea să te dea afară că tu nu vrei să munceşti. Tipic. Sună cunoscut? Seamănă cu protestele recente ale bugetarilor? Eh?

“Băieţii deştepţi” au ştiut ce-au vrut. “Noi nu ne vindem ţara“, aşa că n-au existat investiţii, iar ce s-a privatizat, s-a dat pe şpăgi comisioane. Dar noi sîntem patrioţi. Poate vederile mele sînt uşor prea liberale, dar dacă n-ai economie, nu exişti. Iar noi nu vrem să avem economie. Şi nu doar atît, n-avem bani să trecem strada, dar sîntem cu coada pe sus.

Ne descurcăm noi, putem să exploatăm şi singuri. Dar facem? Sîntem convinşi că putem? Sîntem serioşi şi ne ţinem de treabă? Sau facem tot aşa cum exploatăm din plin potenţialul acestei ţări, de la resurse naturale şi pînă la resurse intelectuale? Dacă nu, facem turism. Să fim optimişti!

Roşia Montană este un subiect foarte sensibil şi prefer să nu comentez mai mult. Am scris ce-am văzut, iar ce-am văzut e groaznic: sărăcie lucie şi lipsă de perspective. Ştiţi vorba aia cu “Avem o ţară frumoasă…“? Aia e.

Tags: economie, fanfest, not-funny, poluare, rmgc, romania, rosia-montana

http://subiectiv.ro/social/am-fost-la-fanfest-am-salvat-rosia-montana-si-anul-asta/comment-page-1/#comment-309829

Dezbatere Ziare.com - Rosia Montana (II): O bomba ecologica

   

Foto: lucianmuntean.ro

Page 250: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

inele decorative ZEPTER70,00 RON

Subiectul "Rosia Montana" este din ce in ce mai fierbinte. Opiniile pro si contra se inmultesc pe masura ce autoritatile dau semnale ca sunt pe cale sa ia o decizie majora care va pune capat starii de incertitudine.

Ziare.com a lansat o dezbatere pe aceasta tema, in care specialistii, dar si cititorii nostri sunt invitati sa-si expuna opiniile legate de oportunitatea inceperii exploatarii aurului din aceasta zona.

Dezbatere Ziare.com: Rosia Montana - Bomboana otravita

Proiectul Rosia Montana, o problema severa de mediu

Dr. Raul C. Muresan

Asistam de ceva vreme la o campanie masiva de "informare" a publicului in legatura cu proiectul Rosia Montana Gold Corporation care ar urma sa extraga aur din zacamantul aurifer cu mineralizare redusa.

Ziare.com va provoaca la dezbatere: Sunteti de acord cu exploatarea aurului din Rosia Montana?

Proiectul RMGC intentioneaza sa rada de pe fata pamantului patru munti care inconjoara centrul vechi al localitatii Rosia Montana: masivele Carnic, Cetate, Jig si Orlea. Acestia se afla in imediata apropiere a localitatii care astazi are incluse in patrimoniul cultural zeci de case istorice.

De asemenea, exploatarea ar urma sa distruga si galeriile romane vechi de aproape 2.000 de ani din masivul Carnic, investigate, datate si cartografiate de cercetatorii francezi de la Toulouse. Conform expertilor francezi, aceste galerii se afla si acum intr-o "stare remarcabila de conservare".

Aproximativ paralel cu valea Rosiei, inspre directia Abrud, se afla una dintre cele mai pitoresti vai din Apuseni: valea Cornei. Aceasta vale ar urma sa fie inundata, RMGC intentionand sa construiasca un iaz imens, in spatele unui baraj de piatra de peste 180 de metri, mai inalt decat barajul Vidraru. Iazul, cu o capacitate de sute de milioane de tone, ar urma sa depoziteze sterilul rezultat in urma lesierii minereului aurifer cu cianura de sodiu.

Page 251: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Fig. 1. Masivul Carnic si centrul vechi al localitatii Rosia Montana

Asociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romani, formata din cercetatori care activeaza atat in tara cat si in strainatate, la universitati si institute prestigioase precum Yale, Max Planck, CNRS, Stony Brook, Woods Hole Oceanographic Institution, Helmholtz Centre Potsdam GFZ, Frankfurt Institute for Advanced Studies, University of Cambridge, Food & Drug Administration Washington DC, Cold Spring Harbor Laboratory, University of Freiburg, Ulm University, s.a.m.d., si-a exprimat recent ingrijorarea fata de proiectul RMGC declarandu-se public impotriva acestui proiect.

Voi aduce in continuare o serie de argumente referitoare la mediu, inclusiv elaborate de Ad Astra si de Academina Romana, care demonstreaza impactul puternic negativ al proiectului RMGC.

Contaminarea apei si a solului

Contrar asigurarilor RMGC privind siguranta tehnologiilor ce utilizeaza cianura, studii stiintifice recente demonstreaza existenta scurgerilor de substante toxice in panza de apa freatica, ce alimenteaza apoi apele de suprafata, ca rezultat al exploatarilor miniere pe baza de cianuri.

Desi proiectul RMGC de la Rosia Montana pretinde utilizarea unor cantitati uriase de cianuri, acesta ignora impermeabilizarea iazului de decantare. Acest iaz se afla situat in amonte de orasul Abrud, la doar cativa kilometri distanta (aproximativ 1 km in linie dreapta), existand astfel un risc ridicat de contaminare a apelor subterane cu cianuri, sulfuri, cupru, zinc, metale grele si alte produse toxice ale exploatarii miniere.

Poluarea apelor subterane ar putea conduce la contaminarea resurselor de apa ale acestui oras. Proiectul RMGC contravine asadar Directivei Uniunii Europene privind apele subterane (80/68/EEC) si Directivei cadru privind apa (2000/60/EC). Directiva (80/68/EEC) specifica clar "Whereas to ensure the effective protection of ground water in the Community it is necessary to prevent the discharge of

Page 252: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

substances in list I [...]", lista I specificand explicit cianurile.

Gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive este reglementata prin directiva europeana (2006/21/EC) care cere reducerea concentratiei de cianuri disociabile slab acide din iaz la valorile cele mai joase posibile.

In cazul tuturor exploatarilor demarate dupa 1 mai 2008 este admisa o concentratie de maxim 10 ppm. RMGC sustine ca va mentine aceasta concentratie in marja 5-7 ppm, insa nu a prezentat public documentatia care sa ateste acest fapt si sa clarifice ce metoda de neutralizare urmeaza a fi utilizata, specificandu-se pe site-ul RMGC doar ca e vorba de un "proces modern si eficient de oxidare". Daca aceasta metoda presupune tratarea cu hipoclorit de sodiu, se formeaza prin acest tratament clor-cian care este de asemenea extrem de toxic.

Procedura alternativa, bazata pe oxid de sulf, asa-numitul procedeu INCO SO2/aer, este de asemenea potantial periculoasa, poluand aerul. Odata cu aurul, procesul tehnologic utilizand cianuri va solubiliza din minereu si alte metale, in special grele, cum ar fi fier, cupru, cobalt, zinc, urmand ca acestea sa fie deversate in iazul de decantare.

Metalele grele vor polua suplimentar apa, in afara de poluarea cu cianura, fiind cunoscut efectul lor foarte toxic asupra mediului, pe perioade foarte indelungate de timp. In plus, complecsii extrem de toxici metal/cianura reprezinta surse imporante de poluare deoarece vor contribui la eliberarea continua de cianuri pe o perioada de timp necunoscuta.

Afirmatiile RMGC, potrivit carora proiectul de minerit va reduce poluarea din zona si o va lasa mai curata decat era inainte de exploatare, sunt tendentioase. Un studiu din anul 2002 (Yarar, B. "Long term persistence of cyanide species in mine waste environments. Tailings and Mine Waste", 2002) raporteaza: "Data show that a number of currently accepted cyanide abatement approaches can create long-lasting products that degrade at very low rates. It also underscores the need for research on the numerous long-term echological and health effects of metal-cyanide compounds and complexes including their carcinogenic potential".

Cu alte cuvinte, datele stiintifice demonstreaza, pe langa compusii cianici liberi, existenta compusilor complecsi ai cianurii, care persista o perioada foarte indelungata de timp.

Impactul acestora asupra mediului si sanatatii oamenilor, incluzand potentialul de a induce cancer, este momentan prea putin studiat si inteles.

Proiectul RMGC ar urma sa lase in urma cantitati imense de produsi cianici complecsi in iazul de decantare Corna si in zonele adiacente exploatarii miniere. Acesti compusi vor persista perioade extrem de indelungate si exista studii care arata ca anumite forme ale lor se pot acumula in plante si in corpul pestilor.

In raportul Academiei Romane se mai specifica: "Reprezinta riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii, mai ales sub influenta unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinatate a unor localitati populate (Campeni, Abrud)".

Page 253: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Fig. 2. Cu exceptia vaii Rosiei, contaminata mai jos de zona carierei, apele de la Rosia Montana sunt curate si nepoluate. Foto: parau de pe versantul nordic, proximal centrului vechi de la Rosia Montana.

Contaminarea aerului

Pentru a realiza exploatarea miniera, RMGC intentioneaza sa despadureasca o suprafata de peste 250 de hectare de padure, mentionand ca va impaduri in alte zone o suprafata mai mare decat cea despadurita. Acest argument este insa nesatisfacator.

In primul rand, dezvoltarea unor suprafete intinse de padure matura, in special de conifere, necesita zeci de ani, chiar secole.

In al doilea rand, despaduririle masive vor aduce cu sine perspectiva alunecarilor de teren, a inundatiilor rapide si a scurgerilor de material de pe versanti, cu atat mai periculoase cu cat ar avea loc in zone adiacente facilitatilor miniere, deci cu riscuri mari de a determina poluari accidentale masive. Aceste potentiale probleme pur si simplu nu pot fi compensate prin plantarea de arbori in alte zone.

Mai departe, excavarea a patru masive muntoase duce la compromiterea pe termen lung a vegetatiei si faunei din zona si compromite biodiversitatea.

Impadurirea altor zone conduce in mod firesc la o "monocultura" care nu poate nici substitui si nici acomoda biodiversitatea compromisa prin distrugerile provocate de proiectul minier.

Rapoartele realizate de Dr. John Akeroyd si Dr. Andrew Jones din Marea Britanie in privinta impactului proiectului RMGC asupra biodiversitatii de la Rosia Montana sunt graitoare in acest sens.

Asadar, mesajul care ni se serveste de catre RMGC privind impadurirea mai multor hectare decat urmeaza a fi defrisate este, dupa parerea mea, praf in ochi.

Page 254: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Fig. 3. Rosia Montana abunda de vegetatie, cu pasuni, parauri si paduri pitoresti.

Exista o mare probabilitate ca in cursul procesului tehnologic sa aiba loc scurgeri accidentale de ape reziduale acide sau de precipitatii sub forma de ploi acide, mai ales in contextul poluarii atmosferei cu compusi carbonici ce determina incalzirea globala. Ca urmare, scaderea pH-ului din apa iazului de decantare ar conduce la eliberari masive de acid cianhidric, extrem de toxic, chiar letal omului.

Acidul cianhidric, sub forma produsului Zyklon B, era utilizat in lagarele de exterminare naziste din cel de-al Doilea Razboi Mondial, pentru exterminarea prin gazare a detinutilor. Desigur, exista unele rapoarte, realizate in medii artificiale controlate, conform carora lumina ultravioleta (UV) ar distruge ionul cianura, dar este foarte discutabil in ce masura si cu ce dinamica ar avea loc o astfel de descompunere in natura.

Raportul Ad Astra mentioneaza de asemenea: "Haldele de steril rezultate in urma activitatilor miniere vor contine compusi ai sulfului care pot persista de la mai multe decenii pana la intervale de timp de ordinul secolului. Pe de alta parte, in conditii de lipsa a precipitatiilor, haldele de steril vor provoca probleme calitatii aerului prin cresterea concentratiilor de pulberi in atmosfera, probleme cu atat mai semnificative cu cat exploatarea este situata in imediata vecinatate a orasului Abrud".

Iazul de decantare, o bomba ecologica

Sterilul tratat cu cianuri urmeaza a fi deversat intr-un iaz imens construit in spatele unui baraj de piatra pe locul actualei vai pitoresti Corna. Iazul reprezinta un risc mare atat asupra orasului Abrud, aflandu-se la doar cativa km (aproximativ 1 km in linie dreapta) in amonte de acesta, cat si asupra mediului inconjurator.

In anul 2000, la Baia Mare, un baraj de dimensiuni mult mai reduse s-a rupt, deversand cantitati semnificative de cianuri in bazinele hidrografice ale raurilor Lapus, Somes, Tisa si Dunare.

Page 255: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rapoartele asupra dezastrului ecologic din 2000 mentioneaza peste 1.400 tone de peste mort si afectarea grava a ecosistemelor pe arii foarte intinse (vezi si aici).

In cazul Rosia Montana o contaminare cu cianura si metale grele a raurilor din zona ar putea fi mult mai distructiva decat in cazul Baia Mare, ducand la distrugerea faunei si florei din pitorescul bazin al Ariesului, ulterior afectand bazinul Muresului, al Tisei si in final al Dunarii.

Ca urmare a pericolului reprezentat de exploatarile cu cianura, Parlamentul European a adoptat recent o rezolutie prin care recomanda Comisiei Europene interzicerea completa a mineritului cu cianuri in Uniunea Europeana.

Barajul de piatra Corna construit de RMGC va inchide iazul de decantare a sterilului tratat cu cianuri, urmand a se ridica la o inaltime de 185 metri cu o lungime a coronamentului de 1.350 metri fiind astfel un baraj de dimensiuni uriase si adapostind un volum de sute de milioane de metri cubi de apa si steril.

In campania masiva din media, RMGC incearca sa ne convinga ca proiectul de minerit este "modern" si "sigur".

Ceea ce uita insa sa mentioneze este ca numai intre anii 1970 si 2003 s-au inregistrat 59 de accidente legate de distrugerea sau avarierea barajelor unor lacuri de decantare, ducand in multe cazuri la distrugerea ecosistemelor locale, afectand populatia din zonele adiacente si ducand la pierderea a cca. 700 de vieti omenesti. (informatii suplimentare aici)

In Statele Unite au fost inregistrate pe o perioada mai lunga 185 de accidente la asemenea baraje de decantare.

Pe langa pagubele grave aduse mediului, dezastrele ecologice necesita si fonduri uriase de decontaminare care sunt in general achitate din banii nostri, ai contribuabililor. Ca prim exemplu, exploatarea de aur de la Summitville Colorado a costat statul american peste 100 milioane de dolari pentru decontaminarea apelor lesiere, dupa declararea in faliment a companiei private. (informatii suplimentare aici)

Un exemplu mai recent, la care suntem inca martori in prezent, este poluarea cu petrol din Golful Mexicului, care a produs pagube de miliarde de dolari si necesita costuri de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de dolari pentru actiunile de decontaminare.

Iazul de decantare va avea efecte dramatice asupra faunei din zona. Un Raport recent din anul 2007 elaborat de Universitatea din Queensland, Australia, arata ca solutiile cu cianuri utilizate pentru exploatarea aurului au efecte extrem de toxice asupra ecosistemului din zona exploatarii.

In Nevada, SUA, intre anii 1990 - 1991, au fost raportate 9.512 cadavre animale din peste 100 de specii, desi acest numar este clar subestimat din cauza raportarii voluntare.

In Northpakes, Australia, in 1995 s-au inregistrat 1.583 de cadavre de pasari la o numarare initiala, si ulterior 2.700 de cadavre documentate intr-o perioada de patru luni. Conform Societatii Ornitologice Romane, aria de importanta avifaunistica Muntii Trascaului, avand criterii aprobate de BirdLife C1 si C6, se afla in imediata vecinatate a zonei Rosia Montana, la o distanta de mai putin de 17 km de centrul

Page 256: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

localitatii.

Criteriul BirdLife C1 include specii protejate pe cale de disparitie a caror conservare este importanta la nivel mondial, iar criteriul C6 specii amenintate la nivelul Uniunii Europene, facand parte din primele 5 cele mai imporante regiuni avifaunistice pentru speciile respective si fiind incluse in Anexa I a directivei 2009/147/EC a Parlamentului European si a Comisiei Europene privind pasarile. Proiectul RMGC reprezinta o amenintare directa la adresa speciilor de pasari din aceasta arie protejata, incalcand astfel directiva 2009/147/EC.

Pestii sunt de asemenea extrem de sensibili la cianuri si la compusii derivati ai acestora. Daca pasarile si mamiferele resimt o toxicitate de la concentratii de miligram pe litru (in zona de concentratii de parte pe milion, sau ppm), pestii sunt de o mie de ori mai sensibili.

O deversare, chiar mica in apele curgatoare ar duce la uciderea masiva a pestilor, iar cei care ar supravietui vor fi afectati privind capacitatea de reproducere, crescand probabilitatea malformatiilor si vulnerabilizand pestii la atacul pradatorilor acestora. Argumentul ca bazinul Ariesului este deja poluat nu este satisfacator si nu justifica poluarea in continuare a acestuia, potential pe scara mult mai mare.

Garantia pentru ecologizare de aproximativ 135 milioane de dolari convenita de RMGC cu Ministerul Mediului este total insuficienta. Pentru comparatie, costurile de decontaminare/despagubirile necesare in urma accidentului de la Baia Mare din anul 2000 s-au estimat a fi similare cu costurile de decontaminare ale minei Summitville din Colorado, ridicandu-se in jurul sumei de 170 milioane de dolari. Exploatarea de la Rosia Montana urmeaza sa utilizeze un iaz de decantare de cel putin 10 ori mai mare, potentialul distructiv asupra mediului fiind urias.

In loc de concluzie

Asa cum am vazut, proiectul RMGC de la Rosia Montana reprezinta o amenintare directa la adresa mediului.

Acum, Rosia Montana este un loc pitoresc, plin de viata si acoperit de o vegetatie densa. Pe langa cele cateva zone decopertate in scopuri miniere, zona este de o frumusete rara.

Cateva poze pe care le-am facut personal pot fi accesate la: http://picasaweb.google.com/rosiamontana.apuseni

Proiectul de exploatare miniera ar distruge cei patru munti care inconjoara localitatea lasand in urma un peisaj selenar si mutiland astfel iremediabil zona.

RMGC sustine ca: "Dupa 20 de ani, locul va fi nepoluat, cu oameni prosperi, cu infrastructura serioasa, numai buna pentru turism". Asemenea afirmatii frizeaza ridicolul si absurdul si demonstreaza gradul de respect pe care aceasta companie il are la adresa romanilor.

Cat de ipocrit trebuie sa fii ca sa incerci sa convingi populatia ca exploatarea miniera va duce la inflorirea turismului si la dezvoltare durabila, cand exploatarea presupune distrugerea a patru munti, cu paduri, pasuni si cu cei 140 de kilometri de galerii miniere, depozitarea a peste 200 milioane de tone de cianuri intr-un iaz de decantare care va acoperi o vale pitoreasca a Apusenilor in spatele unui baraj de 185 de metri, cand vei da de lucru la aproximativ 880 de oameni pe parcursul a 16 ani, doar din comuna Rosia

Page 257: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Montana fiind deja mutati din cauza proiectului in jur de 2.000?

Raportul grupului de experti independenti IGIE mentioneaza: "Se declara (Tabel 4.10-1) ca pe durata constructiei si functionarii proiectului va fi transportata in fiecare an o cantitate imensa de materii prime, substante, sterile si carburanti (benzina, motorina) - atat spre cat si dinspre Rosia Montana.

Aceste substante includ cianura de sodiu (13.000 t/an), var nestins (54.000 t/an), azotat de amoniu (8.700 t/an), motorina (16.500 t/an) acid clorhidric (2.300 t/an), benzina (100.000 t/an) si asa mai departe. Unele din aceste substante si materiale sunt considerate intr-atat de periculoase incat cad sub incidenta unor conditii speciale privind depozitarea, transportul si manipularea - conform reglementarilor nationale si internationale".

Ironic, as spune ca este clar pentru noi toti ca aceste mii de tone de substante, multe toxice, dislocarea unor munti, eliberarea masiva de hidrocarburi de la utilaje in atmosfera vor stimula din plin turismul!

Singura modalitate pentru a evita manipularea si minciuna este aceea de a fi informati.

Pentru mine personal, vizita la Rosia Montana a fost un soc. Dupa intensa campanie mediatica a RMGC, explicandu-ne ca zona este poluata, am fost surprins sa gasesc acolo unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania, un "orasel" unic, un peisaj paradisiac si oameni sinceri si deschisi. Mergeti acolo si va veti convinge.

Pe umerii nostri apasa acum o decizie grea, prin care vom stabili in ce fel de tara vrem sa creasca copiii nostri si mai ales ce vor mosteni de la noi: cianura si devastare sau un colt de paradis asaltat de turisti.

Dumneavoastra ce ati alege?

Dr. Raul C. MuresanCampanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbimCampanie Ziare.com: Este posibil ca un incompetent sa formeze competenti?

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice, Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie, siAsociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romaniCluj-Napoca, Romaniahttp://www.ziare.com/rosia-montana/poluare/dezbatere-ziare-com-rosia-montana-ii-o-bomba-ecologica-1031515

Inima de aur a Romaniei Rosia Montana este cunoscuta nu numai ca fiind cea mai mare exploatare de aur din Romania, ci si ca cea mai veche, datand de aproape 2000 ani. Numeroase obiective pot fi vizitate aici printre care Piatra Corbului, Dealul Cetatii sau Muzeul Mineritului.

Desi multa lume a auzit despre problemele de mediu pe care le-a ridicat exploatarea de aur de la Rosia Montana, putini stiu ca in aceasta mica asezare din Muntii Apuseni se pot vizita galeriile de mina ramase de pe vremea romanilor, ruinele vechii cetati sau Muzeul Mineritului.Localitatea se afla in partea centrala a Muntilor Apuseni, la o altitudine de 850 m, fiind

Page 258: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

traversata de raul Rosia. Din punct de vedere administrativ, Rosia Montana se afla in nord-vestul judetului Alba, la 75 km de Alba Iulia (DN 74 A) si 135 km de Cluj (DN 75). 

O asezare cu istorie milenaraAtractia turistica pe care o are Rosia Montana se datoreaza si faptului ca este una dintre cele mai vechi asezari de pe teritoriul Romaniei, avand o existenta de peste 1800 de ani. Totodata, Rosia Montana se mandreste cu una dintre cele mai vechi exploatari de metale pretioase din Europa. Se spune ca asezarea a fost intemeiata chiar pe vremea lui Traian, cand purta numele de Alburnus Maior. Ruinele acestei asezari milenare se mai pot observa si astazi, iar obiecte colectate de pe situl arheologic pot fi admirate la Muzeul Mineritului. Peisajul montan extraordinar al acestei regiuni se datoreaza bogatelor paduri si fanete care acopera dealurile domoale, dar si numeroaselor lacuri (peste 100) cunoscute local ca „tauri” si care sunt destinate activitatilor de agrement. Dintre atractiile naturale mai spectaculoase, va recomand sa vizitati Piatra Corbului, declarata monument al naturii datorita formatiunilor de andezite iesite la suprafata si modelate de aer si apa. Aceasta rezervatie geologica se afla pe pe Dealul Carnic la altitudinea de 950 m (este apropate 1 ora de mers din sat).

O mina ce merita vizitataCeea ce mie personal mi s-a parut foarte interesant este Dealul Cetatii, situat in imediata apropiere a localitatii si unde pot fi vazute numeroase marturii istorice ramase chiar de pe vremea romanilor cum ar fi ruinele vechii cetati sau numeroase galerii si mine de exploatare. Desi nu sunt dotate cu sistem de iluminat, unele dintre aceste galerii pot fi vizitate, aveti insa grija pentru ca se coboara destul de mult in subteran. Trebuie doar sa intrebati prin sat sau sa gasiti un ghid care sa va conduca.Tot intre aceste ruine au fost gasite si o serie de placi din ceara pe care s-au gasit inscriptionate numele asezarii (Alburnus Maior) si data de „6 ianuarie 131” d.Hr. Daca doriti sa le vedeti, o puteti face la Muzeul Mineritului care este amenajat in cadrul fostei exploatari miniere. Aici mai puteti vedea si diferite obiecte antice de minerit, monumente istorice sau instalatiile care serveau la separarea aurului.

Atractii:

Piatra Corbului Dealul Cetatii Muzeul Mineritului

Preturi: 8 RON/intrare in galeriile romane

Cazare: agroturism

Mancare: agroturism

Sursa foto: www.flickr.com/photos/andredeahttp://www.funtur.ro/Rosia%20Montana/rosia-montana-190

Page 259: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

3 September 2012 Last updated at 00:10 GMT

Rosia Montana and Romania's decade-long 'gold war'

By Tessa Dunlop Radio 4, Crossing Continents

The Transylvanian town of Rosia Montana has been at the centre of a long-running debate in Romania, as politicians consider whether to give the green light to a large opencast gold mine in the region.

It was an advert which ran with surprising regularity on Romanian TV in the autumn of 2011 which first alerted me to the Transylvanian mountain commune of Rosia Montana.

A local woman appealed to viewers to understand the plight of those living in the town. There was no work, she said, and Rosia Montana needed to start mining gold again to provide them with a future.

Romania is one of the EU's poorest nations and unemployment is high, so the promise of foreign investors wanting to re-open the town's communist-era mine appears to be a much needed lifeline.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) is the company behind the project, which was first mooted back in the mid-1990s. It says the new mine could benefit the Romanian economy to the tune of $19bn (£12bn) and create thousands of jobs.

Page 260: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

“Start Quote

I would lose my house, the graves of my parents, the church, and the heritage that belongs to all of us”

Sorin Jorca Rosia Montana Cultural Foundation

It is an enticing proposal for a country which was bailed out by the IMF as recently as 2009. Yet over a decade on, politicians continue to drag their feet on whether to give the project the green light, or not.

Right across Romania people have an opinion on Rosia Montana and not everyone is sympathetic to the the plight of the town's unemployed.

"If this project starts, life is over for me," says Sorin Jorca, a Rosia Montana local, speaking to the BBC's Crossing Continents programme.

Standing in his exquisite rose garden, he tells me about everything he is set to lose.

"I would lose my house, the graves of my parents, the church, and the heritage that belongs to all of us.

"The mining industry is very dirty, they will use tonnes of dynamite each day. Think of the noise, the toxicity - life here is going to be impossible," he says.

Page 261: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Rosia Montana Gold Corporation wants to re-develop a gold mine first opened in the communist era

Mr Jorca has set up an opposition group - The Rosia Montana Cultural Foundation - and is making the most of being able to say "No" in this one-time communist state.

His organisation is part of a broader church of international NGOs and action groups across Romania, which to date have managed to stall the project.

The most prominent is Alburnus Maior Association, led by charismatic farmer Eugen David.

"There is no compromise," he says. "I have found my place in a big family of anarchists, ecologists and anti-multinationalists.

"Civil society has grown up - we have gathered around a clear cause."

However, in Rosia Montana campaigners like Sorin Jorca and Eugen David are in a minority. Certainly my visits to the beer-fuelled town cafe left me in no doubt that the majority opinion was in favour of the project.

"It's our single opportunity to work," one man tells me.

"The last three generations of my family have been miners and I want to work as a miner," says another.

"The majority of the people want the mine to go ahead."

Thousands of jobs

Almost everybody I meet in the town appeared to be employed by RMGC - excavating, restoring and waiting for the mine to open.

Page 262: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

According to RMGC, 95% of the locals want the project to begin and the town is plastered with brash yellow banners reminding any passer-by this is a mining town.

“Start Quote

Romania has a huge chance with mining”

Dragos Tanase RMGC managing director

At the moment, that claim remains presumptive, but if managing director of RMGC Dragos Tanase gets his way, it will once again become a reality.

In a sharp suit he arrives from the capital Bucharest ready to extol the benefits of the project.

"Romania has a huge chance with mining. If we really develop this industry we can develop tens of thousands of jobs in areas like Rosia Montana," he tells me.

"Let me tell you, if the mine doesn't start, this village is going to die."

Mr Tanase is also keen to push his Romanian credentials: "I was born in Romania, I have grown and lived in Romania."

This emphasis on nationality is understandable given RMGC is 80% owned and funded by Gabriel Resources - a Canadian mining company. The Romanian government owns the remaining 20% stake.

Many within the country worry that to give the go-ahead to the project would be to sign away Romania's most valuable natural asset - and its ancient heritage.

Rosia Montana is home to 2,000-year-old Roman mining galleries

Page 263: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Deep underground, Dragos Tanase takes me on a tour of Rosia's Montana's stunning 2,000-year-old Roman mining galleries, which have attracted talk of possible UNESCO World Heritage status. The company admits that large sections of the ancient mines would be destroyed by its new opencast mine - along with the peaks of four local mountains.

But the company also promises to invest in the town's heritage, to turn it into a tourist attraction once the mine has been drained of its gold reserves.

"After we're done here, you're not going to notice a mine was here," says Mr Tanase.

Gold in Romania

Hear more on BBC Radio 4's Crossing Continents

Listen again via the Radio 4 website Listen via the Crossing Continents download Listen: Romania's failing healthcare

"We're going to take money from the mine and invest in the heritage of Rosia Montana. We're going to invest in hotels and sustainable development."

I suggest to another seasoned opponent of the Rosia Montana project, Mircea Toma, that it might be worth sacrificing a number of currently inaccessible Roman galleries if the mining company funded the preservation of others.

He is unimpressed. "How many columns would it be reasonable to conserve out of the Greek Acropolis?" is his disdainful reply.

Mr Toma's implacable opposition to the project runs deeper than a concern for heritage preservation. He does not trust the Romanian government to handle such a significant project.

"This is not a fight between the civil society and a private company, this is a fight between us and the state and the state is suspect of corruption," he says.

Page 264: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

“Start Quote

We believe the issue has such big implications for Romanian society, and has generated such a large negative reaction, that is must be treated with the utmost seriousness”

Rovana Plumb Romanian Environment Minister

This fear of corruption and a lack of faith in the Romanian political system has united many opponents of the Rosia Montana project. The government's reluctance to publish the contract it signed with RMGC has exacerbated suspicions there is something to hide.

Fear of a political fallout from giving the mine the go-ahead is high among the country's politicians, despite the economic benefits the mine might bring.

The former finance minister and one time employee of RMGC Sebastian Vladescu tells me that when he was in government, many politicians, including President Traian Basescu, were in favour of the project.

Mr Vladescu said politicians were prone to procrastinate where big decisions were needed, fearful of allegations of bribery, generated by the opposition and media over big contracts.

"When you cut pensions and wages nobody presumes you can be bribed for that. When it is about a project of $1.5 - $2bn instantly a discussion about a potential bribe will start," says Mr Vladescu.

"This is something politicians always avoid, so it's not used in campaigns against them."

No accusations of corruption have been levelled against RMGC but the emotional issues surrounding Rosia Montana's gold mean the proposed mine has become something of a poisoned chalice for successive governments.

The country's political turmoil was compounded further this summer following an unsuccessful attempt to impeach President Basescu and with elections approaching in November, the Environment Minister Rovana Plumb is cautious in her comments about the future of Rosia Montana.

"We believe the issue has such big implications for Romanian society, and has generated such a large negative reaction, that it must be treated with the utmost seriousness," she says.

"The correct development of the decision-making process cannot be conditioned by time and it is not exaggerated to carefully evaluate the project for several more months."

So for the time being the wait over Rosia Montana's future is set to continue. To mine or not to mine, remains the question.

Page 265: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Hear the full report on BBC Radio 4's Crossing Continents. You can listen via the Radio 4 website or Crossing Continents download.

http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-19428193

Proteste impotriva afacerii Rosia Montana26 Iul 2011 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Proteste impotriva afacerii Rosia Montana

Membri si simpatizanti ai Miscarii Verzilor au protestat, in fata sediului UDMR Bucuresti, fata de proiectul minier pe baza de cianuri de la Rosia Montana.

„Protestul este impotriva proiectului minier pe baza de cianuri de la Rosia Montana. Recent, pe 12 iulie, Ministerul Culturii a dat un aviz de descarcare arheologica a Masivului Carnic”, a declarat Remus Cernea, co-presedinte al Miscarii Verzilor.

El a spus ca acest masiv contine celebrele galerii din perioada daco-romana, unice in Europa, care au o valoare de patrimoniu inestimabila. „Consideram ca, in cele din urma, aceasta decizie a Ministerului Culturii este, in esenta ei, una politica si, tinand cont de faptul ca Ministerul Mediului si Ministerul Culturii (…) sunt sub controlul UDMR, facem acest protest in fata organizatiei UDMR Bucuresti, pentru a incerca sa sensibilizam aceasta formatiune politica, in ideea, pe de o parte, de a revoca avizul dat deja de Ministerul Culturii, pe de alta parte de a nu acorda avizul de mediu din partea Ministerului Mediului”, a afirmat Cernea. Protestul verzilor a avut loc dupa ce un grup de arheologi si arhitecti romani i-au adresat premierului Emil Boc o scrisoare deschisa, in care isi exprima ingrijorarea fata de „campania agresiv concertata pentru sustinerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Rosia Montana (RMGC)” din ultimele zile.

Scrisoare deschisa

Page 266: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Domnule Prim-Ministru,

Constatam cu ingrijorare ca in ultimele zile are loc in Romania o campanie agresiv concertata pentru sustinerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Rosia Montana (RMGC). Putem banui motivul aflat la originea insistentelor declaratii ale asa-zisului grup independent pentru monitorizarea patrimoniului de la Rosia Montana (GIPMPCRM) in favoarea demararii proiectului minier, prezentat ca solutie viabila pentru salvarea patrimoniului cultural de la Rosia Montana, dar si ca prilej de exprimare a pozitiei privilegiate detinute de RMGC in deciziile asupra destinului patrimoniului cultural romanesc: in pofida pretentiei de independenta, acest grup este finantat de compania RMGC, iar pozitia sa este expresia transparenta a acestei realitati. In consecinta, oameni de cultura importanti, dar – asa cum rezulta din declaratiile facute publice – defectuos sau deloc informati in problemele conservarii, protejarii monumentelor istorice si ale gestionarii complexe a peisajului cultural intorc spatele realitatii, calificand drept intentii de salvare a patrimoniului cultural propunerile proiectului RMGC.

O decizie…top secret

In chip semnificativ, exact in aceste zile s-a produs si decizia luata intr-o sedinta tinuta in secret de catre Comisia Nationala de Arheologie (CNA), o decizie de natura sa puna in pericol soarta monumentelor istorice si arheologice si a peisajului cultural in ansamblul sau, prin actul administrativ al descarcarii de sarcina arheologica, care poate deschide calea spre scoaterea Masivului Carnic, cu cei 7 km de galerii romane, de sub protectia legii. Este inacceptabil ca aceasta decizie a fost conceputa si promovata intru totul in favoarea intereselor financiare ale RMGC si ale celor ce au fost pe diferite cai stimulati sa sustina in chip suspect, din chiar interiorul comunitatii stiintifice, campania anti-stiintifica de minimalizare a interesului istoric al Rosiei Montane si de reducere la minim a protectiei datorate patrimoniului istorico – arheologic de valoare universala al acestui sit. Aceasta decizie, care pare a fi fost acceptata fara obiectii de catre ministrul Kelemen si a fost implementata deja formal sub semnatura unui functionar de rang judetean, se intemeiaza pe o dubla premiza falsa, si anume ca cercetarea arheologica a Masivului Carnic a fost incheiata si ca amenajarile miniere romane complexe din acest masiv – al caror caracter exceptional, de unicat pe plan european, a fost relevat de concluziile cercetarilor echipei de arheologie miniera care le-a studiat (Univ. Toulouse) – pot fi constient sacrificate prin exploatarea la zi a masivului.

Ignorarea sentintelor judecatoresti

Atragem atentia ca implementarea formala si practica a deciziei de descarcare arheologica a Masivului Carnic ignora hotararea definitiva si irevocabila prin care Curtea de Apel din Alba Iulia a anulat precedenta decizie de descarcare de sarcina arheologica (din anul 2004). Va fi oare nevoie de o noua actiune in justitie pentru ca Ministerul Culturii si Patrimoniului National, precum si organul sau consultativ CNA, sa inteleaga ca misiunea lor este protejarea mostenirii culturale a Romaniei si nu sacrificarea acesteia?

Distrugerea monumentelor istorice si iluzia banilor

Page 267: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

Credibilitatea RMGC in materie de conservare si restaurare a monumentelor istorice este bine cunoscuta prin distrugerea prin demolare sau abandon dirijat a peste 150 de case din zona Rosia Montana, prin propunerile de distrugere extinsa a monumentelor de importanta exceptionala ca recompensa pentru o iluzorie bunastare economica de scurta durata. (…) Este inacceptabil ca un ministru al Culturii si Patrimoniului National sa confunde distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia. Este inacceptabil ca ministrul Culturii si Patrimoniului National, personal sau prin vocea functionarilor din subordine, sa dezinformeze opinia publica cu privire la consecintele introducerii Rosiei Montane pe lista tentativa a UNESCO, cand aceasta a avut recomandarea unor inalte foruri nationale si internationale, inclusiv Comisiile de Cultura reunite ale Parlamentului Romaniei, si sa se prefaca a nu sti care sunt consecintele abandonarii patrimoniului cultural de la Rosia Montana unei companii economice de interes privat, care promoveaza procedee de conservare si restaurare ce contravin principiilor si practicilor prevazute de conventiile internationale la care a aderat Statul Roman.

(..) In numele datoriei pe care fiecare tara o are fata de generatiile viitoare, solicitam Guvernului Romaniei sa-si reconsidere pozitia fata de un Patrimoniu pe care are misiunea de a-l apara si nu de a-l abandona”.

Adrian Militaru

Sursa: Ziarul Atac

http://www.ecomagazin.ro/proteste-impotriva-afacerii-rosia-montana/

Decizie majora a instantei in cazul Rosia Montana

Foto: Arhiva

Page 268: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

In data de 24 mai, tribunalul Alba a dat o puternica lovitura proiectului Rosia Montana, anuland in instanta Planul Urbanistic General al comunei Rosia Montana si Planul Urbanistic Zonal - zona de dezvoltare industriala Rosia Montana.

Tribunalul Alba a admis cererea prin care Fundatia Culturala Rosia Montana solicita anularea hotararii nr. 1 din ianuarie 2009 a Consiliului local al comunei Rosia Montana, judetul Alba, prin care se confirma cu efecte retroactive, hotararile nr. 45 si 46 din 19 iulie 2002 ale Consiliului local Rosia Montana, cu privire la aprobarea Planului Urbanistic General si a Planului Urbanistic Zonal al comunei Rosia Montana, informeaza Financiarul.

Cele doua planuri de urbanism aprobate de Consiliului local declarau zona Rosia Montana zona monoindustriala cu specific minier, facand astfel imposibila initierea oricarei alte activitati care ar fi putut sprijini dezvoltarea economica a zonei, inclusiv a activitatilor de turism.

Conform jurnalistilor de la Financiarul, consecinta fireasca a acestei hotarari a Tribunalului Alba este suspendarea imediata a procesului de evaluare a Studiului privind impactul asupra mediului pentru proiectul minier propus a fi dezvoltat in Rosia Montana de catre RMGC, evaluare ce este in curs la nivelul Ministerului Mediului si Padurilor, in Colectivul de analiza tehnica.

FCRM solicita Ministerului Mediului si Padurilor sa ia act de hotararea Tribunalului Alba si sa opreasca orice procedura de evaluare sau analiza privind proiectul minier Rosia Montana si sa trimita intreaga documentatie titularului RMGC.

"Consideram ca intr-un stat de drept, care se bazeaza pe interesul public si respectul fata de lege, un astfel de proiect trebuie respins fara dubii", mai sustin reprezentantii FCRM, a carei misiune este dezvoltarea Rosiei Montane si a zonei Muntilor Apuseni prin punerea in valoare a patrimoniului ei cultural si natural. Joi, 26 Mai 2011, ora 20:09Sursa: Ziare.comARTICOLE PE ACEEASI TEMAInvestitia de la Rosia Montana, in atentia oamenilor de afaceri bucuresteniGabriel Resources: La Rosia Montana s-ar putea extrage aur din 2014Directorul Rosia Montana: Nu e normal ca o investitie sa fie evaluata cinci aniDrept la replica : Rosia Montana, intre interesele unei companii si interesul national Opinii: Rosia Montana, intre interesele ecologistilor si interesul national Dezbatere Ziare.com - Rosia Montana (IV): Drama umana http://www.ziare.com/rosia-montana/gold-corporation/decizie-majora-a-instantei-in-cazul-rosia-montana-1097238

Roşia Montană - între cianură şi un loc de muncă

Luni, 21 Februarie 2011, 08:46753 vizite - 0 comentarii

Page 269: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

click pe poza pentru galerieFOTO (1)

Locuitorii din „comuna auriferă” sunt divizaţi în două tabere. În timp ce unii vor să moară în locuinţele în care au trăit o viaţă întreagă, alţii vor neapărat un loc de muncă. În Roşia Montană casele sunt două de feluri: cele cu bulină galbenă, semn că au fost cumpărate de Gold Corporation, şi cele cu anunţuri că nu sunt de vânzare.

Ca să-ţi dai seama ce se întâmplă la Roşia Montană trebuie să mergi şi să vezi cu ochii tăi locul unde ar trebui să înceapă exploatarea aurului. Cum intri în comună observi o înşiruire de case care stau să cadă, alături de unele care arată mai bine, chiar dacă sunt vechi de sute de ani.

Ajuns în centru, remarci multe clădiri cu „bulina galbenă”, semn că acestea au fost cumpărate de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), firma care a încheiat un contract cu statul român pentru exploatarea aurului din zonă. Casele „Goldului”, cum le spun localnicii, sunt numerotate, iar pe fiecare plăcuţă scrie că „relansarea mineritului în zonă poate salva această clădire, aducând finanţarea necesară pentru reabilitare”. Numai că puţine case sunt reabilitate. În piaţa din centru se află şi muzeul „Goldului", o clădire veche, care a fost restaurată şi tranformată în muzeu. În contrast cu locuinţele marcate cu bulină, observi alte clădiri, care au deasupra porţii o tabliţă pe care scrie cu litere de tipar: „Această casă NU este de vânzare”. Din când în când, pe drum mai trece câte o maşină de teren şi îţi dai seama că e a companiei, pentru că are număr cu RMG. În localitate observi şi „oamenii Goldului", îmbrăcaţi în salopete verde închis şi inscripţionate cu bulină galbenă. Unele dintre casele cumpărate de companie sunt încă locuite de către proprietarii lor, acum angajaţi ai RMGC. În afară de ei, mai rar mai vezi câte un om din comună.

„Nu cred că sunt fericiţi”

La fel cum casele sunt împărţite în două categorii, aşa sunt împărţiţi şi oamenii. Unii nici nu vor să audă de scoaterea aurului din Munţii care înconjoară comuna, în timp ce alţii vor să se lucreze la exploatarea auriferă.

Page 270: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

„Majoritatea au vândut şi au plecat la Alba, în cartierul construit de Gold. Şi rudele mele au plecat, de asta nici nu mă înţeleg bine cu ele. Din câte am văzut eu, nu cred că e cineva fericit că a plecat. Eu sunt singurul care a mai rămas", spune Sorin Jurca, unul dintre localnicii care nu vor să vândă. Sorin Jurca este şi vicepreşedintele Fundaţiei Culturale „Roşia Montană".

Are mai multe case în Roşia, inclusiv în zona declarată industrială, dar şi pe cea a părinţilor, aflată în cel mai înstărit cartier din Comună-Berg. Jurca a lucrat în mină până când aceasta s-a închis. Acum are un magazin, singurul de unde poţi cumpăra cam tot ce-ţi trebuie pentru casă. La fel, dacă vrei să te cazezi în Roşia Montană nu prea ai unde.

Există o singură pensiune- La Gruber. În centru e o singură pizzerie, unde ai putea mânca. Localnicii spun că, de când a fost declarată zonă industrială, din 2002, în localitate nu mai poţi construi ceva. Un alt localnic care nu vrea să plece este Zeno Cornea, fost topograf care a lucrat la minele de stat timp de 30 de ani.

„Roşia Montană pentru mine reprezintă locul unde m-am născut şi locul unde vreu să mor. Roşia Montană este viaţa mea", începe Zeno Cornea. El spune că nu i s-a propus să-şi vândă casa, aflată în zona protejată, pentru că cei de la RMGC ştiu care este poziţia lui. „Eu îi înţeleg pe oamenii care s-au dus să se angajeze la Gold pentru două luni, pentru patru luni, pentru că ei au nevoie de un loc de muncă. Mina din Roşia Montană a fost închisă la cererea companiei. Sunt două adrese prin care compania cere închiderea minei. Nu sunt oamenii de vină, ci este foarte simplu pentru cei care guvernează şi conduc ţara să-şi ia mâinile după Roşia Montană", susţine Zeno Cornea.

Page 271: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

El spune că Roşia Montană este importantă pentru că aici există ceva unic în lume. „Mai există în lume locuri miniere care au fost declarate situri protejate, dar au trebuit să se adune 10-11 ţări ca să aibă cât de cât evoluţia mineritului, dar aici la Roşia Montană există tot, din secolul VII dinaintea lui Hristos până în prezent", spune Cornea.

Pentru că a lucrat şi la Roşia Poieni, unde se exploatează cupru şi în prezent, Zeno Cornea ştie ce înseamnă un iaz de decantare cu peste 250 de milioane de tone şi un baraj de 185 de metri. „Chair dacă RMGC ne spune că vor fi 17 ani de exploatare, nu aici vor fi între 6 şi maximum10 ani de exploatare, după care iazul de decantare va trebui preluat de statul român", arată Cornea.

Page 272: ŞTIRI ROŞIA MONTANĂ

În unele zile Gold Corporation face angajări. Pe oamenii chemaţi la interviu îi găseşti în centru, în faţa biroului de resurse umane. Suspecteaza  orice străin care intră în vorbă cu ei. „Cine v-a trimis tocmai astăzi, când se fac anagajări?", ne întâmpină unul dintre roşienii aflaţi în faţa biroului de angajări. Cei mai mulţi dintre ei au mai lucrat în mină, la stat. Ion Bara mai are câţiva ani până la pensie. Şi-a vândut apartamentul din Roşia Montană şi recent a fost angajat. „P