STIMULARE COGNITIVA

7/16/2019 STIMULARE COGNITIVA

http://slidepdf.com/reader/full/stimulare-cognitiva 1/19

STIMULARE COGNITIVA

NOTA DE PREZENTARE

Procesul construirii personalitatii incepe imediat dupa nastere si

continua toata viata.Uneori acest proces indelungat , complex poate fi

perturbat deviat de o serie de factori,inregistrind stagnari si retardari

,decurgand cu perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonica si chiar

haotica.Ne referim la situatiile complexe impuse de o serie de o serie de

deficiente:intelectuale ,senzoriale ,motrice,asociate care pot surveni chiar de

la nastere sau intr-un anumit moment al existentei conducand la

dificultati de invatare si adaptare ,probabilitatea de structurare a unor

personalitati imature ,dizarmonice crescand cu gradul deficientei.

Educatia cognitiva a copilului cu DSP este necesara sispecifica. Universul acestuia trebu 444g67e ie descompus in intermeni de experienta interindividuala printr-un proces de directionaricare sa duca la achizitii de comportamente de invataresatisfacatoare.

In consecinta, structurarea proceselor de cunoastere constituie unmodul complex si dominant, caruia ii urmeaza dezvoltarea cognitivasi invatarea instrumentala, intr-un parcurs diferit de invatarea copilului

obisnuit.

Ca sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din jurul sau, un copil cu deficiente severe trebuie saperceapa informatii relevante din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. Multi dintre copiii cudizabilitati intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. Antrenamentul de gandire consuma un timp indelungat la acesti copii, dar este esential pentru dezvoltarea uneiautonomii ulterioare reale

Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar , psihosocial

si cultural , elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie

speciala sa –si insuseasca ,,cultura instrumentala ,,(citit-scris , socotit ) ca

etapa indispensabila in procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin

cognitiv , moral , estetic etc

Cultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea

materiilor specifice ariilor curriculare din planul de invatamant , la care se

adauga disciplinele optionale , astfel incat scoala sa vina in intampinarea

intereselor de cunoastere ale elevului , sa dezvolte disponibilitatile sale de



cunoastere , sa-l orienteze in mediul social si informational , atat de

complex si de vast , ce caracterizeaza lumea de azi .

Copilul cu D.S.P. este dezorientat , actioneaza haotic , face adesea crize

de furie pentru ca nu este inarmat cu deprinderi/abilitati care sa-i permita un

raspuns adecvat in contexte diferite. Dupa cum observam exista toate

premisele pentru a-l considera « candidat » la o personalitate imatura

psihologic si social.

Intr-adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si alpsihicului sau, este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ invariantepare a fi logic faptul ca orice actiune bine structurata care decurge dintr-una anterioara si deschide calea catre oalta , poate fi de un real folos pentru un psihic in plin proces de formare si structurare.

Activitatile din programul de dupa amiaza sustinute de invatatorii-

educatori si profesorii -educatori din cadrul scolilor speciale ,constituie o

oportunitate pentru ducerea la indeplinire a unor obiective majore privindterapia compensarea elevilor cu DSP .

Acordarea de sanse egale si elevilor cu deficienta mintala denota faptul

ca societatea noastra promoveaza valorile democratice si umaniste , valori

identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul

invatamantului public .

Elevul cu deficienta mintala nu este segregat , ci instruit si educat alaturi

de elevul normal ,este pus in situatia de a intra in contact social , de a

schimba informatii , de a se compara si de a tinde catre personalitateaelevului normal din punct de vedere intelectual chiar daca aceasta distanta

este colosala in cazulcopiilor cu deficiente severe /asociate .

Elevul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura

generala , sa dovedeasca minime capacitati de receptare , intelegere si

comunicare a informatiilor cu semnificarie culturala .

Stimularea cognitiva trebuie sa adauge sprijinirii dezvoltarii

proceselor cunoasterii elemente de genul : spatiu cultural (national siuniversal , domeniul literaturii , artelor , geografic etc ) sau timp istoric ,

social , casnic etc care safaciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul sau,

diminuandu-i deficienta .

Construirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala

fara de care personalitatea sa nu se poate structura si organiza . Finalitatea



educationala vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si

timpului sau socio-cultural, astfel - orice interventie intreprindem trebuie

circumscrisa acestui deziderat. Personalitatea constituita este expresia

acestei multiple conjugari de factori, unde doar educatia este bine

structurata si intentionala, principiile sale de actiune fiind formative si

corective.

CICLUL PRIMAR

1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul

ambiant.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareExersarea propriilor simturi pentru

a observa si a investiga mediul

inconjurator

Exercitii de detectare, identificare,

discriminare a surselor de stimulare, a

obiectelor si fiintelor cu care vine in

contact.

Exercitii de identificare a partilor

corpului propriu si ale partenerului .

Exercitii de miscare cu partile corpului

propriu .

Exercitii de stimulare si integrare

senzoriala .

Exercitii de identificare, discriminare a

formelor, culorilor, marimilor,

sunetelor, vocilor, mirosurilor,

gusturilor, texturilor, temperaturilor etc

Orientarea spatio-temporala in

mediul obisnuit

Exercitii de identificare a locului unde

se afla .

Exercitii de identificare a 4-5 pozitii in

spatiul proxim (prin raportare la

propriul corp ).

Exercitii de identificare a momentelor



zilei prin raportare la propria

activitate .

Formarea unor scheme de

conduitaimplicate in operatii

actiuni, simple .

Exercitii de manipulare a obiectelor cu

diverse forme, marimi, culori etc

Exercitii de coordonare oculo-

manuala ; verbalizarea pasilor (sau

utilizarea limbajului mimico-gestual

unde este cazul )

Exercitii de miscare realizate cu

ajutor, dupa model (reproduse prin

imitatii ) implicate in realizarea unor

actiuni, activitati, simple; verbalizarea

pasilor (sau utilizarea

limbajuluimimico-gestual unde este

cazul )

2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in

vederea formarii unor comportamente independente.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

Memorarea unor date ,fapte si

evenimente etc exersate

Exercitii de denumire a partilor

corpului, a momentelor zilei, a pozitiilor spatiale (sus/jos, fata /spate ).

Exercitii de denumire a formelor

marimilor culorilor, sunetelor, vocilor,

texturilor, temperaturilor etc

Exercitii de repetare a unor cuvinte,

propozitii, poezii foarte scurte.

Intelegerea sirului logic din cadrul

unei actiuni simple

Exercitii de verbalizare/imitare a

miscarilor si operatiilor unei actiuniRezolvarea de probleme cotidiene

simple

Exercitii pentru :

- perceptia, recunoasterea si

identificarea problemelor, de

exemplu obtinerea jucariei care se



afla intr-un loc inaccesibil

- gandirea: descompunerea problemei

in elemente mai simple, de exemplu

pregatirea mesei care presupune maimulte etape

- planificarea modului de rezolvare a

problemei

- actiune: reamintirea si reproducerea

modului in care o problema a fost

rezolvata anterior

- evaluare: evaluarea modului in care

a functionat planul de actiune, dar si

schimbarea planului initial, daca

este cazul.

Un exemplu simplu de rezolvare de

problema in situatii cotidiene:

mentinerea curateniei in sala de clasa

sau acasa.

3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi

pentru munca.


Manipularea si identificarea

obiectelor instrumentelor si

materialelor folosite in activitati

Exercitii de miscare cu partile

corpului propriu.

Exercitii de coordonare oculo-manuala

Exersarea gesturilor manuale

fundamentale.

Exercitii de diferentiere si folosire a



obiectelor in functie de utilitatea lor.

Coordonarea unor scheme deconduita cu un scop precis

Exercitii practice pentru insusirea unor

actiuni simple si coordonarea

lor;verbalizarea pasilor necesari.

Exercitii practice pentru elaborarea

unor produse.

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.


Cristalizarea constiintei de sine Exercitii pentru :

Constientizarea corpului propriuprin identificarea, denumirea sauindicarea prin gesturi a partilor corpului propriu

Recunoasterea persoanelor apropiate (membrii familiei, prieteni,personal de ingrijire)

Cunoasterea functiilor de baza alediferitelor parti ale corpului (auz,vaz, miscare, miros, gust, pipait). Constientizarea senzatiilor de

durere, foame, sete, frig, cald sidenumirea lor sau indicarea prin

semneExercitii de identificare si denumire a

numelui propriu, a numelor membrilor

familei, a le colegilor, prietenilor etc.

Trezirea interesului pentru mediul

natural, scolar, social.

Exercitii de identificare si exersare a

formelor de salut, a formulelor de

adresare corecta, a formulelor pentru



exprimarea a trairilor, emotiilor,

sentimentelor

Reproducerea diferentiata si

exersarea miscarilor implicate in

autoservire

Exercitii de imbracat/dezbracat cu

verbalizarea pasilor

Exercitii pentru igiena personala,

pentru auto-hranire etc cu verbalizarea

pasilor (sau utilizarea limbajului

mimico-gestual unde este cazul )

Exercitii pentru :

- antrenarea mecanismelor deautocontrol asupra reactiilor

motrice;

- controlul emotional in situatii noi,

necunoscute

- experimentarea si controlul

sentimentelor de esec, de pierde, de

frustrare

- evitarea comportamentelor de auto-

mutilare

- evitarea stimulilor care perturba

derularea unei actiuni in bune

conditii

- evitarea comportamentelor agresive

sau emotional extreme

Auto-control emotional si

comportamental

CICLUL SECUNDAR

1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul

ambiant.




Integrarea perceptiva a informatiilor

receptate din mediul in care se afla

copilul

Exercitii de operare cu stimulii

senzoriali , cu obiecte din mediu etc

Exercitii de stimulare si integrare

perceptiva.

Exercitii de organizare spatio

temporala.

Exercitii de operare cu forme, culori,

marimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi,

texturi, temperaturi etc

Exercitii de manipulare a obiectelor cu

diverse forme, marimi, culori etcOrganizarea spatio-temporala Exercitii pentru :

Intuirea spatiului distinct de timp (aici-

acolo, acum- apoi)

Exercitii de descriere, exercitii

demonstrative

Formulare de raspunsuri adecvate la

intrebari

Jocuri de rol.

Desfasurarea de actiuni independente

in spatii mai largi (traseul casa –scoala

in curtea scolii ).

Reproducerea planurilor de

actiune pe o tema data

Exercitii de coordonare a operatiilor,

actiunilor intr-o insiruire logica astfel

incat sa conduca la desfasurarea unei

activitati /la obtinerea unui produs.

2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in

vederea formarii unor comportamente independente.




Reactualizarea unor date, fapte si

evenimente in functie de solicitari

Exercitii de analiza a miscarilor pe

care le face

Exercitii de miscarea care solicita

precizie, echilibru, aprecierea

distantelor

Exercitii de redare din memorie a unor

informatii, a unor actiuni

Efectuarea unor desene, scheme, din

memorie

Intelegerea sirului logic din cadrul

unei activitati situatii

Exercitii pentru reprezentarea mintala

a actiunilor .Exercitii pentru stabilirea

mintala a scopului, planului actiunii,activitatii

Rezolvarea de probleme (inclusiv

cotidiene)

Exercitii pentru a sti cum sa rezolve

probleme cotidiene, pentru a aplica

cunostintele asimilate in situatii

concrete de viata

3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi

pentru munca.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareDezvoltarea deprinderilor de a

combina materiale si a folosi

instrumente pentru realizarea unui

produs .

Exercitii de miscare cu partile corpului

propriu.

Exercitii coordonare dinamica generala

Exercitii de coordonare statica

Exercitii de coordonare oculo-manuala

Exersarea gesturilor manualefundamentale.

Exercitii de diferentiere si folosire a

obiectelor in functie de utilitatea lor.

Constientizarea operatiilor si

actiunilor implicate in realizarea

Exercitii practice pentru derularea unor

activitati; verbalizarea acestora



independenta a unor produse finite Exercitii practice pentru elaborarea

unor produse; verbalizarea acestora

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plansocial.


Structurarea constiintei de sine Discutarea documentelor personale

jocuri de rol .

Contientizarea si dezvoltarea unor

conduite sociale adecvate .

Exercitii pentru comunicarea unor

experiente personale, a unor

evenimente.

Jocuri de rol pentru stimularea nevoii de

apartenenta la grup

Exercitii pentru formarea unui

comportament imitativ pozitiv

Jocuri de rol pentru :

- dezvoltarea unor relatii sociale, de

exemplu atentia si toleranta fata deceilalti, empatia, impartasirea

sentimentelor, realizarea unui

echilibru intre a asculta si a raspunde

etc.

- castigarea si mentinerea atentiei

celor din jur, atunci cand copilul

doreste sa ia parte la activitatile de

grup

- adoptarea si acceptarea unor roluri

in grup

- recunoasterea si acceptarea regulilor

de grup



- recunoasterea si respectarea unui

scop comun in activitatile de grup,

de exemplu atunci cand copiii

pregatesc o serbare.

Discutii pe teme cum sunt :

-cultura

-gustul intre da si nu

-ce are valoare si ce nu are valoare

- ce modele (personale sau artistice sau

fictive (personaje din literatura, filmeetc) trebuie sa urmez si ce nu trebuie sa

urmez

-violenta – nonviolenta

-drogul , moarte alba

-comportamente problema:

- agresiune / automutilare

- moda si bunul gust

- comunicarea preferintelor si a

optiunilor

- alegerea activitatilor de timp liber

- implicarea in organizarea acestor

activitati

- alegerea, evaluarea, interpretarea

informatiilor din media.

Dezvoltarea unor scheme de

conduita cu implicatii in autoservire.

Exercitii de imbracat /dezbracat

Exercitii pentru igiena personala, pentru



auto-hranire etc

Exercitii de fixare a actiunilor prin

verbalizare

Exercitii pentru :

- derularea cotidiana a unor proceduri

medicale

- deprinderea unor reguli de actiune si

comportament in grup

- deprinderea unor activitati cotidiene

(pregatirea mesei, cumparaturile etc)

- intelegerea modului de alimentatie

dietetic, acolo unde este cazul

- folosirea obiectelor casnice

(aspirator, cuptor cu microunde etc)

Autoevaluarea unor conduite,

activitati

Exercitii de analiza a unor produse

proprii sau ale celorlalti, a unor

activitati

Exercitii de redare verbala, de descriere

a impresiilor, concluziilor

Discutii in grup pe o tema data

CONTINUTURI

CICLU PRIMAR

I Organizarea perceptiv- motrica

- folosirea vazului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor,

urmarirea detaliilor)

- folosirea auzului (ascultarea, raspunsul la un anumit sunet)



- folosirea perceptiei tactile (recunoasterea texturilor, a grosimilor, a

consistentei materialelor)

- coordonarea perceptiva (vazul si auzul, tactul si gustul etc)

- Integrare senzoriala

- Insusire schema –corporala

- Orientare spatio-temporala

II Organizarea operational-cognitiva

- explorarea si manipularea obiectelor, care il ajuta pe copil sa inteleaga si

sa aplice ideea de permanenta a obiectului

- recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii

cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoasterea

semnificatiei clopotelului in pauza etc.)

- compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor si a imaginilor

III Comportament cognitiv

Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite

Adecvarea situationala a mesajului verbal

Intelegerea smnificatiei unor gesturi –actiuni

Exprimarea adecvata a unor trairi

Verbalizarea unor operatii ,actiuni

Elemente de prelexie /pregrafie

Elemente de lexie si grafie

Elemente de calcul elementar

Rezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene )



Operatii/ actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete

Operatii/ actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale

CONTINUTURICICLU SECUNDAR

I Organizarea perceptiv- motrica

-Integrare senzorial –perceptiva

-Organizare spatio-temporala

-Organizare schema corporala

-Rationament perceptiv

II Organizarea operational-cognitiva

- analiza si sinteza elementelor

- predictia, anticiparea evenimentelor

- rememorarea informatiilor sau a rezultatelor actiunilor

- intelegerea cauzelor si efectului

- realizarea conexiunilor intre obiecte, evenimente si rezultatele actiunilor

III Comportament cognitiv

Intelegerea relatiilor cauza –efect

Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite/citite

Intelegerea sirului logic din cadrul unor unor actiuni –evenimente

Redarea verbala a etapelor unor activitati –evenimente .

-Insusirea si automatizare achizitiilor fundamentale citit –scris –calcul



-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare in desfasurarea

unor activitati concrete

-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare pentru

formarea abilitatilor interpersonale

SUGESTII METODICE

Invatatorul –educator si profesorul educator trebuie sa utilizeze

tehnicile de flexibilizare cognitiva pentru a valorifica la maxim potentialul

de cunoastere al elevului D.S.P dar si valentele educatiei pentru valori,

adevarate cai de deschidere catre valorile culturii nationale si universale

catre mediul inconjurator natural, cultural si tehnologic, catre cunoasterea de

catre elevi a valorilor care intemeiaza normele sociale, relatiile

interpersonale si comportamentele sociale dezirabile

Cognitia combina mai multe procese mentale corelate: perceptia si reprezentarea, memoria, limbajul,gandirea si rationamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de baza este de a forma la copiii cu dizabilitati severeposibilitatea de a “sti cum” sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala deinformatii si cunostinte.

Activitatile educational terapeutice vor tine cont de achizitiile elevilor

din programul de dimineata si vor avea menirea de a pune copilul sa le

exerseze in contexte diferite initial cat mai familiale in cadrul unor teme ca

de ex” Eu si familia mea” „ La cumparaturi cu colegii mei”etc. Consideram

foarte important faptul de a organiza activitatile din cadrul temelor culegatura intre ele in sensul ca dupa o activitate cum ar fi „Ne pregatim pentru

teatru „ sa urmeze o alta precum „ Ne pregatim pentru circ” astfel incat

elevul sa aiba prilejul sa foloseasca o serie de informatii din prima tema ( ca

de exemplu ne cumparam bilete, ne pregatim masina etc), dar totodata sa

poata face si diferentieri intre ceea ce vizionam la teatru si ceea ce vizionam

la circ. Este foarte important ca operatiile , actiunile, activitatile desfasurate

sa fie bine exersate inainte de a trece la operatii, actiuni, activitati noi astfel

incat sa se obtina modificari durabile in plan cognitiv. La un anumit interval

este indicat sa se desfasoare „activitati integratoare”in sensul ca elevul sa

reia toate activitatile desfasurate anterior, la un alt nivel ca de exemplu: incadrul unei teme precum „ La cumparaturi” elevii vor trebui sa stie sa

foloseasca formule de adresare, sa descrie anumite produse, sa stie sa le faca

reclama, sa stie sa citeasca o lista de marfuri, sa completeze chitante, sa

completeze biletele cu preturi,sa calculeze banii, sa exerseze diverse gesturi,

etc. In felul acesta avem certitudinea ca achizitiile scolare ale elevilor isi

gasesc expresia in comportamente adecvate.care sa le permita adaptarea. In



cadrul unei activitati de obicei este indicat sa se vizeze obiective

operationale desprinse din toate obiectivele cadru.

Este necesar ca elevii sa – si foloseasca concomitent toate simturile, sa

se urmareasca stimularea perceptiva, integrarea perceptiva, formarea

rationamentului perceptiv verigi importante pentru trecerea spre cognitiv si

logic. Este bine ca activitatile sa fie alese de asa natura incat sa antreneze din

punct de vedere afectiv subiectii.

In continuare vom arata cum se poate raporta invatatorul educator si

profesorul educator la diversele discipline din programul diminetii pentru a –

si eficientiza munca si a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative si

lasa loc fiecarui cadru didactic sa-si organizeze cat mai creativ munca.

Matematica. Continutul invatarii sa vizeze fapte si circumstante(situatii) care au semnificatie in viata cotidiana. De exemplu : sa compare

cantitatile folosind masuri si greutati, sa stie sa foloseasca banii si sa-si

organizeze timpul . In activitatile cotidiene, practice de viata sa invete sa

compare, sa clasifice, sa adune, sa scada, sa inmulteasca, sa imparta. Sa

achizitioneze deprinderi aritmetice prin manipularea cantitatilor si numerelor

in mod gradual, dezvoltand intelegerea onor relatii si algoritmi de calcul

elementar. Educatorul sa selecteze procedeele si alte metode de invatare

care sa structureze perceptivitatea vizuala si capacitatile tactil - kinestezice.

Activitatile educatorului sa fie adaptate nivelului individual si de varsta al

elevului (clasei de elevi) sub raportul intelegerii limbajului si intelegeriiacestuia (acestora).

Geometrie. Activitatile educatorului trebuie sa se axeze pe perceptia

mediului inconjurator pentru dezvoltarea capacitatilor de diferentiere si

orientare spatiala (de exemplu, recunoasterea figurilor si formelor

geometrice) si sa urmareasca la elevul cu C.E.S formarea abilitatilor in

detectarea relatiilor spatiale, a distantelor. De asemenea trebuie sa intareasca

prin activitatile de cunoastere formarea si dezvoltarea unor abilitati practice

de masurare si de calculare a lungimilor si suprafetelor de diverse forme

geometrice (in clasa, curtea scolii, gradina etc).

Stiintele naturii

Biologie



Este extrem de utila pentru copiii cu dizabilitati severe cunoasterea

plantelor,

a mediului in care se dezvolta ele, a ciclului lor de viata, a modului lor de

ingrijire. Nu trebuie uitat ca multi dintre copii pot invata relativ usor sa

lucreze in domeniul horticulturii.

Varietatea plantelor si animalelor, explorarea lor, ii ajuta pe copii sa

constientizeze diferentele dintre aspectele lumii inconjuratoare, sa

recunoasca similaritati, sa poata grupa sau clasifica.

Educatorul trebuie sa aiba in vedere ca un obiectiv important in activitatile

de cunoastere este sa dezvolte la elevul cu C.E.S relatii emotionale adecvate

cu privire la plante si animale sa-l invete sa respecte orice inseamna viata. Se

va insista si pe rolul acestora in viata lor. Astfel ca elevii vor fi antrenati iningrijirea plantelor din clasa si curtea scolii in organizarea „ coltului viu”.

Anatomia si fiziologia omului Se va urmari cunoasterea partilor

corpului si a functiilor principalelor organe si in special a regulilor de igiena

corporala pentru prevenirea imbolnavirilor.

Fizico – chimice

Cunostintele si intelegerea obiectelor si a materiei incepe de la explorarea

acestora cu ajutorul simturilor. Copilul va putea astfel sa sorteze si sa

clasifice materialele sau obiectele, sa recunoasca asemanarile si deosebirile

dintre ele, sa le numeasca, sa descrie proprietatile lor caracteristice.

Copiii trrebuie sa pusi in situatia de a experimenta schimbarile pe care

materialele le pot suferi: de forma, volum, stare (ex. inghetarea apei, topirea

ciocolatei, dizolvarea zaharului in apa etc.). Trebuie sa inteleaga diferentele

dintre schimbarile reversibile si ireversibile ale materiei.

Majoritatea copiilor cu dizabilitati severe pot intelege fenomene fizice simple (rolul electricitatii, almagnetismului, fenomenele meteorologice). Ei trebuie sa fie capabili sa anticipe si sa isi organizeze actiunile infunctie de derularea unor astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica notiuni simple legate de lumina si intuneric,de particularitatile pamantului, ale soarelui, ale altor corpuri ceresti.

Educatorul trebuie sa prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu:

transformarile fizice ale apei) si fenomene chimice (exemplu: observarea

rolului oxigenului in mentinerea arderii) insistand pe aspecte de poluare a

mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De



asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunostinte cu privire la curentul

electric, cu privire la pericolele pe care le implica si la modalitatile de

prevenire a unor fenomene nedorite.

Se vor intreprinde activitati care sa sublinieze importanta unor

substante chimice precum sarea de bucatarie, amidonul, bioxidul de carbon,

oxigenul etc.

Geografie Educatorul trebuie sa creeze situatii de explorare a

mediului geografic apropiat (plimbari in cartier etc) si sa descrie elementele

cu semnificatie geografic intalnite (atat fizice cit si economice). Sa utilizeze

jocuri de orientare pe harta si sa imagineze localizari geografice care sa fie

reprezentate prin simbolurile geografice adecvate.

Istorie Educatorul trebuie sa-l familiarizeze pe elevul cu D.M cuconditiile si modul de viata ale oamenilor in diferite epoci istorice astfel

incat acesta sa sesizeze evolutia istorica sub aspect social, economic, politic,

cultural, stiintifico-tehnic etc sa o raporteze la epoca actuala. Se pot realiza

prin jocuri de rol, prin vizionarea unor piese de teatru.

Educatie civica Educatorul trebuie sa organizeze vizitarea unor

institutii publice (Posta, Primarie, C.E.C etc) si sa puna elevii in situatii

specifice in care acestia sa exerseze comportamente sociale adecvate (cum

sunt : intocmirea unei cereri, completarea unei scrisori recomandate).

Educatie religioasa Educatorul trebuie sa valorifice cunostintele de

religie prin organizarea unor serbari in care elevii sa cante, sa recite, sa

spuna rugaciuni etc. Sentimentele religioase sa fie racordate la educatia

morala si la adoptarea de catre elevi a unor comportamente de respect si

toleranta fata de cei din jur.

Tehnologii Este indicat ca educatorul sa organizeze vizitarea unor

ateliere, intreprinderi etc pentru ca elevii sa ia contact direct cu specificul

meseriilor pentru care vor opta la terminarea scolii. Se va pune accent

pe indeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vazut in atelierelerespective.Totodata este foarte important sa se desfasoare activitati practic-

aplicative.



EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE

APLICATIVE

1 Corpul uman

2 Familia

3 Scoala

4 Orasul

5 Tara noastra

6 Reguli de circulatie

7 Reguli igienico sanitare

8 Reguli de comportare civilizata

9 Meserii unelte

10 Evenimente festive

11 Excursii, vizionari de spectacole

12 Formulare cu destinatie oficiala

13 Povestiri, poezii

Documents

STIMULARE COGNITIVA