Stilurile funcţionale ale limbii române.

Texte funcţionale.

CATRINA MIRCEA-IONUŢ

Referent ştiinţific:

Conf. univ. dr. Claudia Costin, Universitatea „Stefan

cel Mare”, Suceava

2

Stilurile funcţionale ale limbii

române.

Texte funcţionale.

CATRINA MIRCEA-IONUŢ

2008

3

ARGUMENT

Prezenta lucrare se doreşte a fi un instrument eficient, aflat la îndemâna elevilor de gimnaziu şi liceu, confruntaţi cu cerinţele învăţământului actual, în condiţiile integrării în Uniunea Europeană. S-a remarcat tendinţa vorbitorilor de a denatura limba literară, fapt ce se regăseşte şi în actele(documentele) redactate de aceiaşi vorbitori. Acest lucru dovedeşte o cunoaştere insuficientă a normelor lingvistice în vigoare. Caracterul practic al acestui auxiliar este evident, venind în întâmpinarea multora dintre noi, confruntaţi cu diverse situaţii de comunicare, fie scrisă, fie orală.

Autorul

4

STILURILE FUNCŢIONALE ALE LIMBII

Stilurile funcţionale reprezintă forma pe care o dobândeşte limba prin întrebuinţarea în diversele domenii ale cunoaşterii umane. Etimologic, cuvântul “stil” se regăseşte în limba greacă, de unde avem semnificaţia de “condei” – instrument de scris, dar şi de “mod de a scrie, a vorbi”. Calităţile generale ale stilului au în vedere următoarele aspecte:

a) Claritatea stilului – implică utilizarea cuvintelor şi a expresiilor uşor de înţeles, evitarea construcţiilor sintactice şi termenilor contradictorii, imprecişi. În situaţia în care se observă un limbaj lin, accesibil al unei persoane, avem de-a face cu un fin cunoscător al limbii române, ce manevrează cu abilitate lexicul, trecând dintr-un registru stilistic în altul.

b) Proprietatea stilului – este dată de utilizarea cuvintelor potrivite în anumite contexte, a construcţiilor sintactice care să permită o comunicare eficientă. Sinonimia limbii române oferă un spectru larg vorbitorilor, de aceea este extrem de important să alegi exact sensul dorit al unui cuvânt, în cadrul comunicării.

c) Precizia stilului – impune o întrebuiţare a cuvintelor strict necesare actului comunicării, înlaturând tot ceea ce este de prisos; nu se renunţă însă la specificul stilistic, care generează expresivitatea limbii. Structurile lingvistice ce nu respectă această trăsătură conduc la tautologii, exprimări echivoce, construcţii pleonastice,etc.

d) Corectitudinea, puritatea stilului – presupune utilizarea cuvintelor înţelese de absolut toţi vorbitorii unei limbi. Există însă şi abateri de la această trăsătură, regăsite în expresii stridente, bombastice, deseori vulgare( cu evidente referiri de natură sexuală): Blugii aştia sunt beton rău de ton!

5

Ce poză nasoală! Filmul ăla de aseară e bengos! L-am făcut pe portofel pe gagiu!

Există o serie de trăsături particulare ale stilului, dintre care amintim: simplitatea, naturaleţea, concizia, fineţea, oralitatea; ele definesc modul de exprimare al unui individ în contextul lingvistic al societăţii în care acesta trăieşte. Încercând o definiţie uzuală a stilului, ajungem la concluzia că reprezintă modul, felul de exprimare a resurselor limbii de către fiecare individ. Acest termen se regăseşte des în domeniul artistic(în literatură, muzică, balet, pictură,etc.), dar şi în domenii de activitate variate ale societăţii. Stiulu funcţional reprezintă o variantă a limbii care are funcţii de comunicare într-un anumit domeniu de activitate umană. Limba română contemporană admite ca variante ale limbii folosite în domenii de activitate umană următoarele stiluri funcţionale:

a) stilul artistic(beletrisitc); b) stilul juridico-administrativ; c) stilul ştiinţific; d) stilul publicistic(journalistic); e) stilul colocvial(familiar).

6

STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)

Acest stil are în vedere transmiterea unui mesaj prin modalităţi specifice domeniului artistic, estetic: descrierea, naraţiunea, dialogul(cu forma specifică a acestuia, monologul). Scopul unei comunicări ce beneficiază de aportul acestui stil este de a trezi emoţia estetică din partea cititorului. De foarte multe ori, realitatea descrisă de autor este imaginară, fiind o ficţiune a autorului. Se urmăreşte nu atât transmiterea de informaţii, cât mai ales sugerarea unor idei şi sentimente, la nivelul imaginaţiei şi afectivităţii cititorului sau ascultătorului. Specificul acestui stil este dat de următoarele trăsături: -prezenţa caracterului subiectiv(manifestat intens din partea autorului); -abundenţa unor termeni cu sens figurat şi/sau secundar, care au rolul de a realiza mental imagini artistice(auditive, vizuale, olfactive); -utilizarea unui vocabular extrem de diversificat, ce implică registre lingvistice variate; -stabilirea unei relaţii speciale între autor şi cititor/ascultător, în urma căreia emoţiile definesc receptarea mesajului artistic; -utilizarea unor moduri de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul, utilizate diferit de fiecare scriitor. Stilul artistic utilizează multiple posibilităţi de expresie ale limbii, prin procedee specifice numite figuri de stil. Acestea sunt de mai multe tipuri:

1) Figuri din domeniul foneticii şi fonologiei: aliteraţia, asonanţa, sincopă, apocopă, etc.;

2) Figuri din domeniul lexicului: epitete, comparaţii, metafore, epitete, personificări, etc.;

3) Figuri din domeniul morfologiei: dativul etic, dativul posesiv, diverse superlative;

4) Figuri din domeniul sintaxei: anacolutul, tautologia, elipsa,etc.;

7

Exemple de texte: a) Crăiasa din poveşti de M. Eminescu Neguri albe, strălucite Naşte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun flori în şezătoare De painjen tort să rumpă, Şi anină-n haina nopţii Boabe mari de piatră scumpă. ................................................ b) Testament de T. ARGHEZI Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe o carte, În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin rapi şi gropi adânci Suite de bătrânii mei pe brânci Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă Cartea mea-i, fiule, o treaptă. ......................................................

8

STILUL JURIDICO-ADMINISTRATIV

Acest stil este utilizat în relaţiile oficiale, ca modalitate de comunicare eficientă în acte şi documente de natură administrativă, diplomatică, politico-economică, juridică, etc.( informări, metodologii, decrete, ordinanţe, decizii,etc.) Toate aceste acte şi documente respectă normele limbii literare, fiind precise, clare, căci nu este permisă o multiplă interpretare a mesajului. Nu se admite folosirea subiectivităţii sau afectivităţii; astfel, aceste documente sunt formale, impersonale şi obiective, fără trimiteri artistice(deci, fără figuri de stil). Denumirile specifice acestor documente şi acte se referă la: cerere, adeverinţă, lege, articol, paragraf, dosar, proce-verbal, refarat, adresă circulară, etc. Exemple de texte:

LEGEA DREPTULUI DE AUTOR

CAPITOLUL IV Conţinutul dreptului de autor

Art. 10. — Autorul unei opere are următoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţa publică; b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei; c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţa publică; d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa; e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este

9

cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exercitarea retractării. Art. 11. — (1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau înstrăinări. (2) Dupa moartea autorului, exerciţiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. a), b) si d) se transmite prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe durată nelimitată. Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă care a administrat drepturile autorului sau, după caz, organismului cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creaţie.

LEGEA CONTABILITĂŢII

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 (1) Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii. (2) Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

10

Tipuri de texte:

CEREREA - reprezintă un text cu destinaţie oficială, prin care se solicită rezolvarea unei probleme de interes personal sau chiar general. Structural, cererea conţine: -formula de adresare, aflată la o distanţă de 5 cm de marginea de sus (precizează funcţia persoanei căreie i te adresezi), urmată obligatoriu de virgulă, deoarece avem de-a face cu o formulă de adresare în cazul Vocativ- (cui

ma adesez?); -numele şi prenumele solicitantului, despărţit de termenul precedent – subsemnatul – prin virgulă, fiind o apoziţie(cine sunt?); -domiciliul sau ocupaţia, locul de muncă al solicitantului(cu ce ma ocup?, unde stau?); -formularea clară, concisă a solicitării(ce doresc?); -motivarea solicitării(de ce doresc acest lucru?);

-semnătura solicitantului; -funcţia persoanei căreia îi adesezi cererea, instituţia pe care aceasta o reprezintă. Pentru scrierea unei cereri, se foloseşte obligatoriu o coală A4 întreagă, astfel: se lasă loc în partea stângă sus (urmează, în principiu, soluţionarea cererii de către persoana în cauză) şi în partea stângă a paginii( eventuale perforări şi îndosariere). Atunci când situaţia o impune, în cererea referitoare la rezolvarea unei probleme de interes personal, se recomndă menţionarea bazei legale în virtutea căreia se aşteaptă soluţionarea cererii.

11

Modele de cereri:

Domnule Director, Subsemnatul, Grecu Mihai, domiciliat în Târgu-Jiu, str. Aleea Teilor, Bl. 4, sc.2, ap.20, elev în clasa a VII-a C la Şcoala Generală nr. 12 din Târgu-Jiu, vă rog să binevoiţi a-mi elibera o adeverinţă din care să rezulte că nu beneficiez de bursă socială în acest an şcolar. Menţionez că aceasta îmi este necesară pentru deducerea de impozit a părinţilor.

Târgu-Jiu, 16.11.2007 Grecu Mihai

Domnului Director al Şcolii Generale nr. 12, Târgu-Jiu

12

Doamnă Director, Subsemnata, Bădoi Aurelia, domiciliată în oraşul Motru, str. Zambilelor, nr. 37, elevă în clasa a X-a A în cadrul Grupului Şcolar Forestier din Târgu-Jiu, solicit eliberarea unei adeverinţe din care să reiasă că sunt eleva acestei şcoli. Adeverinţa îmi este necesară pentru înscrierea la Şcoala Populară de Arte, secţia Dans Modern. Târgu-Jiu, 05.10.2007 Bădoi Aurelia

Doamnei Director al Grupului Şcolar Forestier, Târgu-Jiu

13

PROCESUL – VERBAL reprezintă un act oficial, în care se notează desfăşurarea unei adunări, a unei şedinţe, ori se consemnează un o situaţie, o întâmplare. În egală măsură, procesul-verbal poate înregistra activitatea unei instituţii sau a unei persoane. În cadrul acestui document se prezintă diverse intervenţii ale unor persoane, dar şi hotărârile unei adunări, şedinţe. Structural, procesul-verbal are două variante: -tip formular, care se completează la rubricaţia dată; -întocmit individual, care respectă anumite cerinţe: introducerea, cuprinsul, încheierea. Acest tip de act oficial beneficiază de un limbaj adecvat, în care se întâlnesc formule stereotipe: ordinea de zi, încheiat astăzi, se aduc în discuţie următoarele, drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal,etc. Procesul-verbal întocmit individual se prezintă astfel:

1) INTRODUCEREA (cuprinde data şi locul desfăşurării activităţii, persoanele participante şi eventualii invitaţi, evidenţa prezenţei, anunţarea ordinii de zi, motivul adunării)

2) CUPRINSUL (materialele prezentate, nominalizarea celor care iau cuvântul, conţinutul intervenţiilor acestora, deciziile adoptate, concluziile celui care conduce adunarea sau şedinţa)

3) ÎNCHEIEREA (formula specifică de încheiere, data şi locul întocmirii, semnăturile tuturor participanţilor).

14

Modele de procese-verbale:

Proces-verbal,

Încheiat astăzi, 12.03.2008, în urma efectuării serviciului pe şcoală de către profesorul Catrina Mircea-Ionuţ. În timpul serviciului pe şcoală s-a monitorizat activitatea la clasă a elevilor, dar şi supravegherea în pauze a acestora, pentru a se evita orice eveniment neplăcut. S-a constatat că la clasa a IX-a D, elevul Popescu Ilie a deteriorat mobilierul clasei, însă în mod neintenţionat. Situaţia a fost anunţată conducerii şcolii. Programul s-a desfăşurat normal, în conformitate cu orarul stabilit. Nu s-au înregistrat alte evenimente deosebite. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

Semnătura:.................. Grup Şcolar Forestier

12.03.2008

15

Proces-verbal, Încheiat astăzi, 17.09.2007, cu ocazia efectuării şedinţei cu părinţii, în cadrul colectivului clasei a XII-a B. La şedinţă participă: dl. diriginte, prof. Catrina Mircea-Ionuţ, părinţii elevilor. Ordinea de zi este următoarea:

1. Stabilirea comitetului de părinţi pe clasă; 2. Discutarea situaţiei elevilor clasei, aflaţi în an

terminal; 3. Diverse.

Pentru întocmirea procesului-verbal a fost desemnat domnul Florea Ion. Domnul diriginte propune ca domnii Popescu Ion-preşedinte, Vasilescu Gheorghe-vicepreşedinte, Dumitrescu Sorin-trezorier şi doamna Petrescu Mariana-membru, să facă parte din comitetul de părinţi al clasei. Propunerea este susţinută în totalitate, întrunind majoritatea absolută la votare. Domnul diriginte susţine necesitatea acordării unei atenţii sporite elevilor, dat fiind faptul că sunt în clasa a XII-a, prin implicarea activă a părinţilor în viaţa şcolară a elevilor. Domnul Popescu Ion subliniază ideea începerii pregătirii suplimentate în şcoală, cât mai repede cu putinţă. Domnul diriginte îşi ia angajamentul că se va ocupa, zilele următoare, de întocmirea graficului pregătirii pentru examenul de bacalaureat, după consultările cu ceilalţi profesori implicaţi în pregătirea acestui examen. Se anunţă data următoarei şedinţe (22.10.2008) şi se mulţumeşte pentru participare. Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

Semnăturile:

......................................

...................................... Grup Şcolar Forestier

17.09.2007

16

REFERATUL reprezintă o relatare despre un fapt, o problemă de actualitate. În cadrul acestui tip de document, se emit păreri şi opinii cu privire la deciziile ce trebuie luate în acest sens. DECLARAŢIA este un act ce cuprinde o relatare sumară, de tip obiectiv, aunor fapte cunoscute, fie din perspectiva participării directe, fie din perspectiva unui martor al acelor fapte. Persoana care întocmeşte declaraţia este obligată să respecte adevărul, într-o manieră obiectivă, fără nicio apreciere de natură subiectivă; de foarte multe ori, cel care nu respectă indicaţiile, suportă rigorile legislaţiei în vigoare la data respectivă. Acest tip de document priveşte certurile între diverse persoane, altercaţii verbale, conflicte spontane, furturi, accidente rutiere sau de muncă. Persoana care întocmeşte declaraţia este responsabilă în totalitate de ceea ce va scrie în aceasta. DAREA DE SEAMĂ reprezintă un raport privind activitatea unui grup, colectiv pe o perioadă dată, finită, pornindu-se de la proiectele şi propunerile asumate la debutul unei acţiuni, urmate de măsurile întreprinse în acest sens, şi finalizându-se cu înregistrarea, măsurarea rezultatelor obţinute. Analizarea cuprinde realizările, dar şi eşecul, nerealizările; se dezbat cauzele, metodele de lucru, efectele scontate şi cele obţinute-indiferent dacă sunt pozitive sau negative. CURRICULUM VITAE, cunoscut şi sub denumirea abreviată de CV, reprezintă totalitatea informaţiilor prin care o persoană interesată de ocuparea unui anumit loc de muncă, se face cunoscută. Etimologic, această construcţie lingvistică provine din limba latină şi înseamnă “parcursul vieţii’, “prezentare personală”.

17

Propriu-zis, un CV este un memoriu de activitate care se trimite unei instituţii sau firme cu scopul de a o informa asupra persoanei tale. Scopul unui bun CV este să realizeze o invitaţie la un interviu. CV-ul tău este o dovadă a capacităţii tale de a comunica şi de a te organiza. Un CV foarte bine făcut arată prin el însuşi ce angajat valoros ai putea fi.

Secţiunile importante ale unui CV

1)Nume, adresa, telefon, e-mail, adresa web

Nicio altă informaţie nu este cerută. Dacă îţi vei schimba adresa, notează până când este valabilă cea curentă (Ex. până la 15 iulie 2002). Dacă nu poţi răspunde la telefon în timpul orelor de serviciu, scrie şi un numar de telefon unde îţi pot fi lăsate mesaje. Dacă incluzi şi o adresă de pagină WEB personală, asigură-te că formatul este unul profesional. Situl tău poate să includă un CV, exemple ale activităţii profesionale, fotografii etc. Dacă nu eşti cetăţean român, notează şi cetăţenia.

2)Obiectivul de carieră/ obiectivul pentru poziţia solicitată

Pentru locurile de muncă cu program redus sau pentru diversele colaborări, obiectivul de carieră nu este esenţial. El oferă totuşi angajatorului o idee despre ce ai de gând să faci. Pentru slujbele permanente, pe bază de contract de muncă, obiectivul personal pentru postul vizat este esenţial. "Obiectivul de carieră" se întinde pe o perioadă mai mare de timp, în timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se referă la primii paşi pe care îi vei face în organizaţie (de ex. să ajungi cercetător în domeniul Bioingineriei Umane este un obiectiv de carieră, în timp ce acceptarea poziţiei de Tehnician de laborator este un obiectiv pentru postul dorit).

18

Obiectivele trebuie formulate în termeni de genul "ce poţi să faci pentru un angajator" şi nu "ce poate angajatorul să facă pentru tine". Evită expresiile precum "...unde imi voi putea folosi cunoştinţele şi aptitudinile pentru a-mi lărgi nivelul de expertiză în...". Obiectivul trebuie formulat după locul de muncă pe care îl vrei acum (ex. Programator sau Asistent Social), sau după aria în care vei lucra (ex. Comunicare, Relaţii Publice etc.) Pregăteşte-ţi mai multe versiuni de CV-uri în care să-ti descrii aptitudinile relaţionat strict la cerinţele locului de muncă spre care aspiri.

3)Sumarul calificărilor

Această secţiune este, surprinzător, eliminată de majoritatea celor care îşi redactează un CV. Ea este poate CEA MAI IMPORTANTĂ COMPONENTĂ a CV-ului. Secţiunea va oferi o imagine concisă asupra calificărilor tale, ţinând seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator să ajungă când citeşte un CV. În această secţiune angajatorul va regăsi în tine persoana ideală pentru postul pe care îl oferă, va regăsi avantajele competitive pe care le pui la dispoziţie. Evită redactarea cronologică a valorilor pe care le oferi. Doar scrie-le. Poţi să incluzi câteva cuvinte cheie. Acestea vor putea fi uşor folosite în bazele de date ale angajatorilor, pentru a te găsi mai târziu. Aceasta este cea mai grea secţiune pe care o ai de scris în CV-ul tău. Nu încerca să o scrii până când n-ai scris restul CV-ului. Ai nevoie să vezi şi să înţelegi informaţia scrisă înainte de a o rezuma. Poţi să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive şi adjective (nu verbe de acţiune). Mergi pe urmele experienţei tale de muncă, a celei din poziţia de voluntar şi/sau pe baza unor activităţi extracurriculare în termeni de durată, scop, obiective atinse, etc. Dacă nu ai experienţă relevantă, accentuează aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaţiilor

19

interpersonale, organizaţionale, etc. Prima frază se rezumă la experienţa pe care o ai, ţinând seama de obiectivul declarat (ex. un an experienţă în design grafic). A doua frază descrie cunoştinţele tale, relaţionat la numeroasele componente şi aspecte ale postului spre care aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.). A treia frază descrie numeroasele aptitudini pe care le ai pentru a îndeplini efectiv cerinţele locului de muncă (ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacităţile de comunicare, managementul timpului etc.). A patra frază se referă la baza academică pe care o ai. Ea completează experienţa practică acumulată (ex. design, evaluarea resurselor, marketing etc.). A cincea frază enumeră caracteristicile şi atitudinile tale personale, aşa cum sunt ele cerute de locul de muncă solicitat (de încredere, abilitatea de a lucra sub presiune, creativitate etc.).

4)Sumarul aptitudinilor (În locul obiectivului pentru poziţia solicitată şi a sumarului calificărilor)

Această secţiune este esenţială în cazul CV-urilor care omit obiectivul pentru poziţia solicitată şi a sumarului calificărilor. Ea va fi inserată imediat dupa secţiunea "Nume şi Adresă". Are în componenţă 3-6 subpuncte care subliniază cele mai relevante puncte forte pe care le deţii pentru locul de muncă solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi. Mergi pe urmele experienţei tale de muncă, a celei din poziţia de voluntar şi/sau pe baza unr activităţi extracurriculare în termeni de durată, scop, obiective atinse, etc. Dacă nu ai experienţă relevantă, accentuează aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaţiilor interpersonale, organizaţionale etc. Menţionează formele de educaţie/training formale sau

20

profesionale. Poate fi folositor să menţionezi şi cunoaşterea altor limbi (engleză, franceză, germană, etc.). Enumeră principalele arii în care posezi abilităţi (ex. utilizarea calculatorului, instrumentare ştiinţifică, etc.). Enumeră şi caracteristicile tale personale care sunt cerute de poziţia pe care o soliciti (ex. entuziasm, flexibilitate, atenţie la detalii, etc.).

5)Educaţia

Studenţii în anii terminali vor scrie în CV dacă sunt studenţi în sistem de stat sau privat, diploma pe care urmează să o obţină, disciplina pe care îşi focalizează interesele, universitatea, anul începerii facultăţii, diversele titluri obţinute sau spre care aspiră (ex. student ASE, Finanţe - Bănci, Bucureşti, 1 Oct.1999 - până în prezent). Nu este necesar să treci în CV şcoala primară şi gimnaziul absolvit, decât dacă au fost instituţii prestigioase. Menţionează liceul absolvit, diploma obţinută, data şi, dacă doreşti, poţi scrie şi specializarea obtinută (ex. Bucureşti, Diplomă de Bacalaureat, Liceul "Ion Neculce", 1999). Numele diplomelor obţinute nu se abreviază. Toate etapele educaţionale vor fi scrise în ordine inversă absolvirii lor (cea mai recentă prima).

- Cursuri Relevante O sub-secţiune este cea a cursurilor care au relevanţă în raport cu locul de muncă dorit. Alege 6-10 cursuri care au legatură cu obiectivul declarat. Dacă unul dintre cursuri nu aduce, prin titlul lui, informaţii relevante cu privire la legătura cu obiectivul declarat, explică separat de ce a fost introdus în listă. Lista va trebui "aranjată" în ordinea priorităţilor. În orice caz, evită enumerarea haotică. Poate avea aspect tabelar pentru o mai bună citire.

- Proiecte În această sub-secţiune pot fi scrise proiectele relevante,

21

rapoartele, tezele etc. pe care le-ai pregătit (cu ghilimele). Dacă titlul este suficient de expresiv, va fi scris fără a fi date explicaţii suplimentare.

6)Experienţa IT&C

Vor fi menţionate atât cunoştinţele teoretice, cât şi cele practice. Poate fi realizat un tabel cu secţiunile: Hardware, Operating Systems, Software, Limbaje de programare.

7)Experienţa profesională

CV-ul cronologic este cea mai acceptată forma pentru sublinierea experienţei profesionale. Încearcă acest format pentru început. Dacă nu poţi să subliniezi punctele tale forte încă de pe prima pagină, încearcă un CV cronologic modificat. Dacă nici acesta nu ajută, încearcă CV-ul funcţional.

8)Cercetare ştiinţifică, certificare

Prezintă o listă a calificărilor, ţinând cont de obiectivul postului. Dacă adaugi şi date, ordinea va fi cea invers cronologică.

9)Premii, burse

Menţionează numele premiului, numele instituţiei care ţi-a acordat premiul şi data. Menţionează premiile importante, atât cele obţinute în facultate, cât şi cele obţinute în liceu. Ordinea lor va fi invers cronologică. Explică ce înseamnă acel premiu dacă cititorul nu poate înţelege importanţa.

22

10)Afilieri profesionale

Vor fi listate numai cel care au relevanţă pentru poziţia solicitată.

11)Articole publicate

Vor fi menţionate numai articolele apărute în revistele care ar trebui să prezinte interes pentru angajator. Menţionează ce anume a fost publicat şi ce a fost trimis spre publicare. Menţionează documentele pe care le-ai prezentat din poziţia de invitat special sau vorbitor invitat în cadrul diverselor conferinţe, seminarii, etc. Dacă lista este foarte lungă, menţionează numai materialele relevante pentru postul solicitat.

12)Limbi străine

Menţionează în primul rând limbile în care poţi vorbi fluent şi în care poţi să îţi desfăşori activitatea (altele decât limba română). Menţionează dacă poţi să vorbeşti şi/sau să scrii în limba respectivă.

13)Activităţi/ interese

Activităţile desfăşurate ca voluntar pot fi incluse în mai multe moduri, în funcţie de mesajul pe care vrei să-l transmiţi. Poţi să incluzi activităţile de voluntariat în această secţiune dacă vrei să demonstrezi modul de petrecere a timpului liber. Dacă vrei să subliniezi chiar activităţile în cauză, poţi să creezi o secţiune separată numită "Activităţi voluntare". Aici vei putea să menţionezi şi organizaţiile sub umbrela cărora îţi desfăşori activitatea de voluntar, contribuţiile pe care le aduci etc. Începe fiecare punct din lista ta cu un verb. Poţi să incluzi activitatea de voluntariat şi în cadrul

23

secţiunii care descrie experienţa de muncă dacă activităţile prestate îţi pot crea avantaje (ex. Assistant Manager - volunteer). Organizarea activităţilor va fi facută in ordine invers cronologică. La finalul acestei secţiuni, poţi să incluzi interesele tale (ex. educaţie fizică, hobby-uri, sporturi sau activităţi relaxante). În general, angajatorii vor să ştie cum îţi petreci timpul liber (ex. în activităţi independente/de echipă). Dacă ai dubii asupra acestei secţiuni, poţi să renunţi la ea.

14)Referinţe/ mapa personală

Nota: "referinţe la cerere" indică caracterul opţional al acestora. Adăugaţi numele persoanei care vă recomandă dacă ea este bine cunoscută de către angajator. El va dori să vă întâlnească datorită prezenţei respectivei persoane.

Fără nume de referinta în CV, va trebui sa te "vinzi" singur în faţa angajatorului. Trebuie să ştii că, în general, persoanele care îţi dau referinţele, nu vor fi deranjate cu telefoane inutile. Persoana aleasă să-ţi dea referinţele trebuie întrebată dacă acceptă folosirea numelui său în CV. De asemenea, trebuie să te asiguri ce va spune în cazul în care va fi contactată telefonic de angajator. Îţi va menţiona punctele puternice sau pe cele slabe? Dacă un angajator cere o mapă personală (ex. grafic design, proiectare), va trebui să o prezinţi. Ca să o prezinţi, trebuie să o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, aşa că trebuie pregatită continuu.

!!! Alte trucuri !!!

Poţi să omiţi informaţii personale ca: vârstă, naţionalitate sau starea civilă. Dacă aplici pentru o slujbă în care acestea contează, atunci adaugă-le la începutul CV-ului. Nu scrie "Curriculum

24

Vitae" sau "Resume" la începutul CV-ului tău. Nici data la care ţi-ai scris CV-ul.

Asigură-te că numele tău este scris în partea de sus a fiecărei pagini.

Include numărul paginilor pe toate paginile, cu excepţia primei, de preferat în partea de sus a paginii.

Foloseşte un dicţionar pentru înţelegerea clară a aptitudinilor/abilităţilor cerute de locul de muncă şi a contribuţiilor pe care le poţi aduce tu în cadrul companiei.

Verifică prima formă, pentru acurateţe. Vezi dacă nu ai omis ceva. Verifică ultima formă, pentru greşeli, chiar înainte de a o tipări.

Păstrează toate notiţele pe care le-ai folosit la realizarea CV-ului.

Un CV trebuie păstrat la zi. De aceea, va fi nevoie să-l completezi din timp în timp.

Întotdeauna când vrei să te angajezi, dosarul tău trebuie să conţină alături de C.V. şi referinţe (pe o foaie separată), o scrisoare de intenţie prin care să îi spui angajatorului cine eşti şi de ce îi trimiţi C.V.-ul. Scrisoarea de intenţie trebuie să fie scurtă si într-o formă de adresare directă.

SFATURI LA REALIZAREA SCRISORII DE

INTENŢIE:

Dacă se poate, adresaţi scrisoarea unei persoane anume. Dacă anunţul privind postul nu oferă numele unei persoane de contact, investigaţi puţin şi aflaţi care este persoana cea mai indicată a-i adresa scrisoarea d-voastră. Încercaţi să contactaţi telefonic angajatorul (dar nu şi în

25

cazul în care anunţul ne previne „nu sunaţi”), şi cereţi recepţionerei numele managerului care recrutează personal. Păstraţi totul scrisorii cât mai profesional adresându-vă cu „Stimate D-nule Popescu” şi nu „Dragă Mihai”.

Când scrieţi o scrisoare de intenţie, dacă nu puteţi afla care este numele Managerului de recrutare utilizaţi formula „În atenţia D-nului/D-nei Manager de Recrutare” sau „În atenţia D-nului/D-nei Manager de Resurse Umane” sau „Stimate Recruiter”. Nu folosiţi niciodată sintagma „ În atenţia celor interesaţi”. Dacă expediaţi prin poştă scrisoarea de intenţie, asiguraţi-vă că este semnată de mână, altfel veţi lăsa impresia că trimiteţi scrisori în masă.

Încercaţi să evitaţi utilizarea repetată a cuvântului „Eu”. Transformaţi-l în „dumneavoastră” de câte ori este posibil. Scrisoarea trebuie să prezinte contribuţia d-voastră la companie, nu trebuie să vorbească despre d-voastră. Utilizaţi fontul Times New Roman de 12, şi încercaţi să vă structuraţi ideile în paragrafe scurte, utilizând bullets. Nu folosiţi literele italice, accentuate sau subliniate. Intentia d-voastră este să scoateţi în evidenţă conţinutul textului.

Nu terminaţi scrisoarea d-voastră cu banalul „vă mulţumesc pentru consideraţie” sau „cu stimă”. Încercaţi ceva diferit care să vă diferenţieze, care să vă facă uşor de recunoscut, cum ar fi: „cu consideraţie”, „cu deosebită stimă” sau „ cu adânc respect”, „al d-voastră, cu respect”, „ al d-voastră, întotdeauna”.

Asiguraţi-vă că personalizaţi scrisoarea d-voastră de intenţie în aşa fel încât să se potrivească postului pe care îl doriţi. Trebuie să găsiţi manierea de a sublinia verbal calificările care vă recomandă pentru acel job, încercaţi să folosiţi cuvinte cheie pentru postul dorit. Dacă aplicaţi pentru mai multe poziţii similare la mai multe companii, veţi fi tentat să creeaţi o singură scrisoare de intenţie şi apoi s-o modificaţi abia sesizabil pentru fiecare angajator în

26

parte. Este bine şi aşa, dar ASIGURAŢI-VĂ că aţi schimbat toate referirile la companiile anterioare din scrisoarea d-voastră de intenţie.

Pentru realizarea de copii ale scrisorii d-voastre de intenţie (şi a CV-ului), folosiţi hârtie de calitate şi un printer de asemenea. Aceste documente reprezintă prima impresie pe care doriţi s-o creeaţi, astfel încât fiţi siguri că e una profesională. Scrieţi o scrisoare de intenţie care să nu depăşească o jumătate de pagină – trei sferturi, cel mult. Scopul unei astfel de scrisori este de a-l determina pe managerul de recrutări să vă parcurgă CV-ul – nu este acela de a redacta un alt CV. Când sunteţi succint în exprimare, demonstraţi că înţelegeţi valoarea timpului pe care îl consumă persoana care va citi.

Încercaţi să subliaţi într-o manieră sau alta cele mai importante realizări sau abilităţi. Selectând una sau două, vă creşteţi şansele de a fi remarcat, în cazul în care realizările sunt într-adevăr remarcabile. Evitaţi folosirea unor fraze uzitate cum ar fi expresia „întreprinzător”, „înăscute valenţe de lider”, „excelente abilităţi de relaţionare”, etc., decât în cazul când dispuneţi de exemplele unor realizări concrete care să le justifice. Altfel, veţi creea senzaţia că aruncaţi cu vorbe nejustificate.

Niciodată să nu exageraţi experienţa sau abilităţile de care dispuneţi atunci când alcătuiţi o scrisoare de intenţie. Dacă acestea nu vor fi descoperite la interviu, d-voastră vă veţi simţi cu siguranţă descoperit dacă veţi căpăta slujba. Chiar daca nu dispuneţi de toate calificările cerute în anunţ, fiţi cinstit şi vorbiţi doar despre realizările şi punctele d-voastră tari. Evitaţi inovaţiile. O persoană care aplica pentru un post a trimis o dată într-un plic doi dinţi de plastic, de jucărie, o scrisoare de intenţie şi o notiţă care zicea: „Mi-aş da dinţii din faţă pentru un interviu”. Un alt manager cu recrutarea a primit două zaruri şi un bilet în care scria: „dă cu zarul şi dă-mi şi mie o şansă”. Astfel de

27

lucruri sunt învechite şi de obicei nu-şi ating scopul, singura excepţie fiind, poate, posturile din vânzări.

Când scrieţi o scrisoare de intenţie, faceţi-o folosind un ton conversaţional, obişnuit. Nu folosiţi cuvinte în scrisoarea d-voastră pe care nu le-aţi folosi în viaţa de zi cu zi.

Şi în sfârşit, rugaţi pe cineva în care aveţi încredere, să vă citească scrisoarea de intenţie, corectându-vă scrierea, punctuaţia, eventualele erori gramaticale. D-voastră puteţi citi scrisoarea de zece ori fără să sesizaţi o greşeală la vedere pe care un altul ar vedea-o imediat. Nu aşteptaţi ca acest „altcineva” să fie însuşi Managerul de recrutare.

28

MODEL scrisoare de intenţie

D-lui/D-nei: ......... Adresa: ............. Data: ................ Stimate(a) Domn/(Doamna),

Vă contactez în legatură cu posibilitatea de angajare în cadrul firmei ......... . Recent am observat reclama dvs. pentru un post de ......... . Am absolvit de curând Facultatea de ........ din cadrul ............ . Interesul meu în ........... rezultă nu numai din faptul că am studiat această disciplină în cadrul facultăţii, dar şi din experienţa mea de .... ani în timpul studiilor. Din câte puteţi vedea în CV-ul alăturat, am lucrat în calitate de .......... la ........ . O parte din responsabilităţile mele era să ......... . Mi-ar face plăcere să am un interviu cu ......... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveţi pe acest domeniu (..........)

Sper că veti considera pregătirea mea potrivită şi aştept cu nerabdare să vă telefonez în ziua de ...... pentru a discuta această posibilitate.

Al Dvs., ............

29

MODEL CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII PERSONALE:

Nume şi prenume: Popescu Ion Adresă: str. M. Eminescu, bl 3, sc. 3, ap 15, Tg-Jiu, Gorj; Telefon: 0253/223344 Fax: 0253/223344 E-mail: popescu_ion@gmail.com; Naţionalitate: Română; Data naşterii: 23.01.1977; Sex: masculin;

LOCUL DE MUNCĂ VIZAT:

Asistent universitar în cadrul Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Facultatea de litere şi Ştiinţe sociale Târgu-Jiu, Gorj; EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:

Perioada:

1) 01.09.2007 – prezent; 2) 01.09.2006 – 31.08.2007; 3) 01.09.2005 – 31.08.2006; 4) 01.09.2003 – 31.08.2004; 5) 01.09.2002 – 31.08.2003;

Funcţia sau postul ocupat:

1) profesor limba şi literatura română 2) profesor limba şi literatura română 3) profesor limba şi literatura română 4) învăţător 5) profesor limba şi literatura engleză. Activităţi şi responsabilităţi principale: Educaţie şi formare socio prefesională.

30

Numele şi adresa angajatorului:

1) Grup Scolar Forestier, Tg Jiu, Gorj 2) Colegiul „Mihai Viteazul”, Bumbesti Jiu, Gorj 3) Scoala cu cls. I-VIII Ciocadia, Gorj 4) Scoala nr.5 „Jean Bart”, Suceava 5) Scoala cu cls. I-VIII Reuseni, Suceava. Tipul activităţii sau sectorul de activitate:

1) educaţional, nivel liceal 2) educaţional, nivel liceal 3) educaţional, nivel gimnazial 4) educaţional, nivel primar 5) educaţional, nivel gimnazial.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE: Perioada:

1)Octombrie 2005-Februarie 2007 2)Septembrie-Decembrie 2005 3)Octombrie 2001-Iunie 2005 4) Septembrie 2003-August 2004 5)Septembrie 1996-August 2001

Calificarea/ diploma obţinută: 1) Masterat „Mass-media şi Comunicarea” 2) Atestat de formare continuă a personalului didactic 3) Diplomă de licenţă - Filologie 4) Grad didactic definitivat 5) Diplomă de Bacalaureat – Învăţator/ Educator

Disciplinele principale studiate / competenţe

profesionale dobândite:

1) Ştiinţele comunicării şi mass-mediei 2) Utilizarea metodelor active de predare; Mijloace de

evaluare continuă; Adaptarea curriculum-ului la contextul rural; Cunoaşterea stilului de învăţare al

31

elevilor; Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare; Predarea simultană.

3) Limba şi Literatura Engleză – Limba şi Literatura Română

4) Definitivarea în învăţământ 5) Discipline specifice profilului Pedagogic,

specializarea Învăţator/ Educator

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului

de formare:

1) Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti, Facultatea

de Filosofie şi Jurnalism/ Universitate particulară acreditată

2) Unitatea de Management a Proiectului pentru Învăţământul Rural/ Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar

3) Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Facultatea de Litere/ Universitate acreditată de Stat

4) Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

5) Colegiul Naţional „Spiru Haret”, Tg-Jiu Nivelul în clasificarea naţională şi/sau internaţională:

1) Masterat acreditat şi recunoscut la nivel naţional şi internaţional

2) - 3) Licenţă acreditată şi recunoscută la nivel naţional şi

internaţional 4) - 5) Nivel liceal acreditat şi recunoscut la nivel naţional APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE:

Limba maternă: română Limbi străine cunoscute:

32

engleză(înţelegere-C2, vorbire-C2, scriere-C2), franceză(înţelegere-B2, vorbire-B2, scriere-B2) Competenţe şi abilităţi sociale:

Comunicare si socializare, spirit oratoric, jovialitate, spontaneitate;

Competenţe şi aptitudini organizatorice:

Calitati de lider, pronuntat spirit de echipa, disponibilitate la efort sustinut, randament maxim in conditii de stres;

Competenţe şi aptitudini tehnice:

Depanare radio-Tv( nivel amator) Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului:

Cunoştinte avansate de utilizare PC şi Internet(cursuri de formare)

Sisteme hardware şi software Competenţe şi aptitudini artistice: Calităţi vocale(studiile liceale), actoriceşti Alte competenţe şi aptitudini:

Pronunţat spirit ecologist, bun tactician Permis de conducere:

Categoria B Informaţii suplimentare(referinţe): Prof. univ. dr. Dan Mihailovici, Universitatea Bucureşti. Anexe: Acte de studii, documente de formare socio-profesională, scrisoare de intenţie. Notă: Acest C.V. este conceput după modelul european, fiind realizat după ultimele cerinţe din partea Uniunii Europene. Datele utilizate în acest C.V. sunt, în mare parte, ale autorului.

33

STILUL ŞTIINŢIFIC

Acest stil îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul ştiinţei şi tehnicii, prin intermediul lucrărilor tehnico-ştiinţifice, al prelegerilor, expunerilor, dezbaterilor, al schimburilor de opinii sau al comunicărilor ştiinţifice,etc. Specifice acestui stil sunt următoarele trăsături: -caracterul obiectiv al comunicării; -folosirea termenilor cu sensul propriu; -respectarea normelor limbii literare; -elemente de morfo-sintaxă specifice: infinitivul cu sens imperativ, substantive abstracte, pluralul autorului; -limbaj specializat, accesibil doar cercetătorilor unui anumit domeniu al ştiinţei şi tehnicii, compus în mare parte din neologisme, dar şi din cuvinte compuse cu sufixiode sau prefixoide: cosinus, sinus, tangentă, bemol, hiperaciditate, hipoacustic, filosofie, antebelic, lobgitudine, integrală,etc. Deseori, lucrările ştiinţifice sau tehnice apar însoţite de diverse schiţe, desene, fotografii, scheme, hărţi, care au rolul de a aduce detalieri sau lămuriri suplimentare asupra problemei discutate. Exemple de texte: -istorie: Dintre popoarele antice ale Orientului Apropiat, asirienii au fost cei mai vestiţi pentru cruzimea lor, prin care au devenit stăpânii unui imperiu uriaş, deşi aceasta l-a costat propria existenţă. Ei au rămas în istorie ca primii utilizatori ai cavaleriei şi ai carelor de război. Asirienii, unul din cele mai războinice popoare din istorie, au luptat de-a lungul secolelor pentru a subjuga popoarele vecine. La apogeul puterii, imperiul lor se întindea până la Golful Persic şi cuprindea chiar şi Egiptul. -geografie:

Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie, alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu apă potabilă sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură, combaterea eroziunii solului, agrement, etc.

34

-chimie:

PH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de hidrogen (hidroniu) din soluţie: pH=-log[H+]. Altfel spus, pH-ul unei soluţii reprezintă puterea cu semn schimbat a bazei 10 din concentraţia ionilor de hidrogen.

O soluţie apoasă neutră din punct de vedere acido-bazic are pH=7.

O soluţie de acid are un pH cuprins între 0 si 7.

O soluţie de baza are un pH cuprins între 7 si 14.

-matematică: Unele proprietăţi şi reguli de calculare a determinanţilor:

2)Dacă într-un determinant de ordinul n, elementele de pe o linie, coloană sunt 0, atunci valoarea determinantului este 0. 3)Dacă într-un determinant 2 linii, coloane sunt proporţionale, atunci valoarea determinantului este 0. 4)Dacă într-un determinant schimbăm 2 linii, coloane, atunci determinantul nou obţinut este =”- ” determinantul iniţial. -economie:

Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din iută etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice şi cimentul (in Thailanda) etc.

TAA detdet)1 =

35

STILUL PUBLICISTIC

Acest stil se întâlneşte în diverse forme ale

comunicării, având de cele mai multe ori rol de informare, influenţare sau emoţionare a publicului cititor şi/sau ascultător cu ştiri, date, comentarii din domeniile politicului, socialului, economicului, artisticului, etc. Astfel s-a ajuns la apariţia ziarelor, revistelor, publicaţiilor de tot felul, a radioului, a televiziunii; informaţia îmbracă, în zilele noastre, forme diversificate, totul în ideea de a capta atenţia si imaginaţia cititorului sau ascultătorului. Faţă de celelalte stiluri ale limbii române, acest stil se deosebeşte prin: -îmbinarea caracterului obiectiv cu cel subiectic, afectiv; -utilizarea atât a termenilor cu sens propriu, cât şi a celor cu sens figurat; -respectarea parţială a normelor gramaticale; -varietatea lexicului, ce permite folosirea neologismelor, a regionalismelor, a unor elemente argotice sau familiare,etc. Scopul major al oricărui tip de text ce aparţine acestui stil este de a propaga anumite idei, concepţii sau atitudini – cu rol de informare, dar şi de a influenţa, mobilza sau emoţiona cititorul/ascultătorul. În acest sens, urmăriţi o transmisie sau un comentariu sportiv. Subiectivismul, în acest caz, este extrem de pronunţat: Pasă lungă în adâncime, pasă la care ajunge vârful roş-albaştrilor...Acesta avansează, se pregăteşte să şuteze la poartă, însă intervenţia fundaşului advers face ca scorul să nu capete proporţii...Incredibilă ratare! Pe lângă respectarea normelor lingvistice, acest tip de stil utilizează trăssături ale stilului artistic: sensul figurat, comparaţii, inversiuni, repetiţii, antiteze-deseori folosite cu sens ironic, polemic sau maliţios, vorbirea directă şi/sau indirectă. Concert din muzică de (May)Bach....

36

Tipuri de texte

INTERVIUL reprezintă redarea în scris sau pe bandă audio-video a unor discuţii cu diverse persoane, asupra unui subiect de interes general sau asupra unei teme de actualitate. Întrebările sunt bine alese, iar răspunsurile evidenţiază aspecte semnificative. REPORTAJUL presupune prezentarea unor întâmplări, fapte, personaje, locuri,etc. Mijloacele audio-video sunt esenţiale în acest caz, alături de informaţii concrete, imagini reale. ARTICOLUL reprezintă tratarea unor teme aparţinând unor domenii variate(politic, social, economic, sportiv), tratare bazată pe argumente temeinice, pertinente. Acest tip de text este întâlnit în toate ziarele din lume şi, deseori, el reprezintă sursă de conflicte sau scandaluri, răspunderea penală aparţinându-i autorului articolului. ANCHETA presupune o confruntare de idei, de păreri personale, de viziuni sau optică ale unor persoane în legătură cu o problemă de actualitate, cu un aspect al realităţii. De aici rezultă deseori comentarii mai mult sau mai puţin competente, avizate, iar concluziile sunt adeseori tendenţioase. FOILETONUL reprezintă acel tip de text publicitar care comentează realităţi, întâmplări, fapte, succese sau insuccese, prin intermediul ironiei, satirei, polemicii. De aici până la apariţia contradicţiilor, nu mai este decât un pas. CRONICA are rolul de a semnala opiniei publice aspecte diverse ale realităţii înconjurătoare, lucruri care de obicei interesează un segment pronunţat al populaţiei. Domeniul artistic este cel care beneficiază de cronici: literare, muzicale, teatrale, sportive, etc. RECENZIA presupune o prezentare succintă a unei lucrări din domeniul literaturii, ştiinţei sau tehnicii. Aprecierile, notele critice sunt făcute, de obicei, de persoane avizate, a căror competenţă este recunoscută.

37

Dacă până în 1989, acest stil avea un caracter aservit regimului comunist, acum se remarcă o libertate extraordinară a cuvântului, spre deliciul publicului larg: Au făcut circ!(Gazeta Sporturilor, 10.02.2008) Aleşii au votat pe neve Tratatul de la Lisabona(Adevărul, 10.02.2008); “Trezegol” înscrie şi în familie!(Adevărul, 10.02.2008); “Moartea din Carpaţi”, prieten cu Dumnezeu (Evenimentul Zilei, 10.02.2008); „Ne iubim pe muzica lui Elvis” (Libertatea, 10.02.2008).

38

STILUL COLOCVIAL

Acest stil are o arie de utilizare mai restrânsă, care cuprinde relaţiile interumane particulare, de natură intimă, cu caracter neoficial (în cadrul unei familii, unui grup de prieteni, unui cerc de apropiaţi), sau chiar relaţiile ocazionale-evenimente de natură mondenă, diverse situaţii. Ca trăsături ale acestui stil, trebuie menţionate: -lexic bogat şi diversificat; în funcţie de orizontul cultural al vorbitorului, putem întâlni: regionalisme, expresii vulgare, termeni de argou; -spontaneitatea discursivă; -exprimarea relativ corectă a vorbitorului, în funcţie de gradul de instruire al acestuia; -abundenţa construcţiilor incidente, cu rol de lămuriri suplimentare, deseori inutile; -construcţii eliptice, enunţuri interogative sau exclamative; -abateri de la norma lingvistică. Datorită caracterului amical, personal al acestui stil, comunicarea este naturală, relaxată, cu o puternică încărcătură afectivă, beneficiind de prezenţa diminutivelor, augmentativeloe, a comparaţiilor. Exprimarea este adesea peiorativă, plină de satiră şi umor, impregnată cu ticuri verbale, clişee lingvistice, elemente de jargon şi argou, etc.

Tipuri de texte

SCRISOAREA reprezintă cel mai utilizat mod de comunicare umană, în scris. După natura relaţiilor dintre expeditor şi destinatar, dar şi după varietatea mesajului comunicat, scrisoarea poate fi:

1) cu caracter oficial: (de recomandare, de felicitare, oficială, de mulţumire, de afaceri, de condoleanţe, de invitaţie, de justificare, de rugăminte-cerere, literară)

39

2) cu caracter colocvial: (amicală, familială, de dragoste).

Se recomandă redactarea scrisorii cu cerneală, cu un scris lizibil, fără ştersături; astfel, se face dovada respectului pentru acea persoană, dar şi pentru propria persoană. Pe cele două feţe ale plicului se vor trece datele de identificare a adresei destinatarului şi a expeditorului: -numele şi prenumele; -strada, numărul; -blocul, scara, etajul, apartamentul; -localitatea, judeţul; -codul străzii. La redactarea scrisorii, se va ţine seama de următoarele trăsături bligatorii: data şi locul, formula de adresare, urmată de virgulă – cazul Vocativ impune acest lucru, introducere, conţinut, formula de încheiere şi semnătura. Atunci când scriem o scrisoare oficială, utilizăm construcţii sobre, pluralul politeţii, formule de adresare specifice (Mult stimată doamnă, Cu respect, al dumneavoastră recunoscător...). Model:

[Data]: [Adresa]: Stimate[nume], A fost o plăcere să mă întâlnesc cu dumneavoastră şi să discutam despre studiile şi obiectivele profesionale pe care le aveţi. Apreciez deschiderea pe care o aveţi şi cred că din moment ce obiectivul dumneavoastră este acela de a lucra în domeniul [....], ar trebui să încercaţi să obţineţi un post la o firmă care va dă posibilitatea să câştigaţi experienţă în domeniul respectiv. Din păcate, aria noastră de activitate nu ne permite să vă oferim noi această şansă. Sunt sigur că veţi găsi un post care să vă satisfacă

40

din acest punct de vedere şi să vă integraţi repede.Vă rog să îmi acceptaţi cele mai sincere urări privind reuşita în carieră. Al dumneavoastră, [nume]

41

Scrisoarea familială conţine un stil direct, simplu, nuanţat afectiv, beneficiind de prezenţa unor construcţii aparţinând exprimării orale (să vezi drăcia dracu’, nu am linişte până nu rezolv cumva probleme, etc.) şi unor formule specifice de adresare (Pisoiaş, Îngeraşul meu scump şi drag, draga mea amică, etc.) şi de încheiere (Vă pup dulce, Vă sărut mâinile, Al tău fiu drag, etc.) Model:

Bucureşti, 14 ianuarie 2007

Dragă mamă,

Iată-mă ajuns „acasă", după minunatele zile petrecute alături de Ioana şi de tine, acolo, în casa copilariei mele lipsite de griji. Nu-ţi ascund faptul că, în tot acest răstimp, am simţit şi o undă vagă de tristeţe, văzându-te mai lipsită de puteri, mai puţin veselă şi mai „ altfel"-nu doar fizic, ci şi psihic- decât te ştiam eu înainte . Călătoria, deşi destul de lungă şi chiar obositoare, nu a fost plictisitoare, datorită peisajului mereu schimbat şi a forfotei din gări. Aici am găsit totul aşa cum era şi,începând chiar de mâine-căci azi mă voi relaxa, îmi voi relua munca. Abia aştept următoarea vacanţă când mă voi putea întoarce în acele locuri şi voi trăi bucuria de a te revedea. Până atunci, te voi ţine la curent cu tot ceea ce te-ar putea interesa.

Cu dragoste, Mihai

Scrisoarea de felicitare se adresează fie cu prilejul unor aniversări, sărbători naţionale, fie cu prilejul unor succese deosebite în activitatea socio-profesională. Acest tip de epistolă are următoarea structură: locul şi data redactării, formula de adresare, felicitarea propriu-zisă, formula de încheiere, semnătura. Gândurile cele mai sincere sunt

42

transmise faţă de cei apropiaţi, cu ocazia unui eveniment important. Model:

15 august 2006

Tg-Jiu

Dragă Mihai, Nu îţi poţi imagina cât sunt de bucuros pentru reuşita ta. Îti trimit această scrisoare pentru a te felicita. De abia acum vei putea spune că ţi s-a împlinit un vis: acela de a urma cursurile prestigioasei universităţi de la Harvard. Deşi nu ţi-am spus-o, eram convins că vei fi admis la Facultatea de Jurnalism. Doar printr-o muncă asiduă ai reuşit acest lucru. Încă o dată, sincere felicitări şi multă baftă în continuare, în tot ceea ce-ţi propui. Aştept veşti de la tine.

Te salut, Alin Scrisoarea de mulţumire cuprinde mulţumirile voastre faţă de o anumită persoană sau faptul că sunteţi îndatoraţi pentru un serviciu făcut. În funcţie de destinatar, se poate adopta un stil familiar, oficial sau amical. Elementele componente ale unei scrisori de mulţumire sunt aceleaşi ca în cazul unei epistole obişnuite.

Model:

Stimate Domnule...........,

Vă mulţumesc pentru prilejul pe care mi l-aţi oferit de a

participa în data de... la interviul organizat de firma

dumneavoastră pentru ocuparea postului de.........

43

Consider că postul pe care îl scoate la concurs

firma dumneavoastră este foarte interesant şi de aceea vă

informez că aş fi bucuros să lucrez în echipa pe care o

conduceţi.

Sper ca interviul pe care îl voi susţine să

demonstreze capacitatea mea de a face faţă postului pentru

care concurez.

Cu respect,

.....................................

Scrisoarea amicală relaţionează doi amici, două cunoştinţe, făcând referire la fapte de interes reciproc, la anumite aspecte de natură personală-uneori intimă. Modul de exprimare este neprotocolar, direct, plin de încărcătură afectivă- cuvinte şi expresii spontane., utilizate frecvent de cei doi amici. Formulele de adresare şi cele de încheiere exprimă legături de prietenie sinceră. Model:

Bucureşti, 16 august 2005

Dragul meu prieten,

Cu toate că au trecut numai trei zile de când ne-am despărţit, am simţit nevoia să-ţi fac o mărturisire: amintirile recentei excursii sunt încă atât de vii, încât îmi simt şi acum sufletul plin de bucurie. Cui puteam să-i spun aceasta, dacă nu ţie, cel care mi-ai fost alăturiîn acele zile luminoase? Îmi revine în minte prima dimineaţă petrecută la cabană, când am văzut, pentru întâia oară în viaţă, munţii. Ieşiserăm împreună foarte devreme şi, dintr-o dată, le-am simţit prezenţa masivă şi copleşitoare. Eram singuriîn apropierea lor, ca la începutul lumii, iar tu - cel guraliv

44

altă dată – rămăseseşi extaziat, chiar mut de uimire. Înţelegi, cred, de ce mi-au rămas în suflet acele zile: pentru senzaţia că timpul s-a oprit, devenind parcă aşa cum este el în esenţa sa: etern. Aştept cu nerăbdare să ne întâlnim, atunci când vei reveni în Capitală; asta inseamnă incă 5 zile,nu?.

Până atunci,

rămân al tău prieten, Dan.

INVITAŢIA reprezintă formularea unei dorinţe de participare la un eveniment important din societate sau din viaţa particulară a unei persoane. Se utilizează formule de respect, redactate într-o notă ceremonioasă. Orice invitaţie se compune din următoarele elemente: -data redactării; -formula de adresare, urmată de virgulă; -formula introductivă, de informare; -cuprinsul (precizarea locului, datei, orei desfăşurării manifestării, rugămintea de participare); -formula de încheiere; -numele celui care lansează invitaţia. Model:

INVITAŢIE

Sunteţi invitat să participaţi sâmbătă, 13.05.2007, orele 19.00, la inaugurarea Amfiteatrului “I.L.Caragiale” din cadrul Colegiului Naţional “Al.I. Cuza” din Iaşi. Evenimentul are loc cu ocazia restaurării colegiului, parte componentă a patimoniului cultural european. Vă mulţumim şi sperăm să ne onoraţi cu prezenţa dumneavoastră.

05.05.2007, Iaşi TELEGRAMA se prezintă sub forma unei comunicări extrem de scurte, uneori redusă la o singură propoziţie, care este transmisă prin intermediul unor mijoace tehnice extrem de rapide. Telegrama cuprinde ştiri urgente (urări,

45

felicitări, evenimente, etc.) există mai multe tipuri de telegrame: de felicitae, de anunţuri, oficiale, de condoleanţe, de răspuns. Datorită formulării clare şi concise, dispar elementele de legătură din textul gândit iniţial, iar uneori, chiar şi predicatele. Reguli de redactare a unei telegrame: -alegerea exactă a cuvintelor (care să comunice informaţia întocmai cum a fost concepută); -aranjarea cuvintelor pentru alcătuirea unui mesaj clar; -utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie. Este important să completezi, pe formularul tipizat, datele privind expeditorul şi destinatarul. Modele:

1) Adresa destinatarului ....................................

Afacerea (este) rezolvată. Plecare amânată. Popescu Ion

Adresa expeditorului ....................................

2)

Adresa destinatarului ....................................

Sosesc cu trenul de 3,30. Nu mă aşteptaţi. Viorel.

Adresa expeditorului ....................................

3) Adresa destinatarului ....................................

Mulţumesc pentru veste. Numai bine! Marius

Adresa expeditorului ....................................

46

CARTEA POŞTALĂ reprezintă un mijloc de comunicare scrisă utilizat frecvent. Cartea poştală nu trebuie să cuprindă detalii strict personale; textul este concis, căci spaţiul destinat textului este redus. Completare unei cărţi poştale are în vedere: data, localitatea, formula de adresare, mesajul, formula de încheiere, semnătura. Modele:

Sinaia, 17.12.2007 Dragă mamă,

Vremea în staţiune este excelentă, iar noi ne simţim minunat. Mi-ar fi plăcut să fim cu toţii aici, dar poate, data viitoare...

Te îmbrăţişez cu drag, Andrei

Destinatar.................... .................................... .................................... .................................... ....................................

Londra, 10.07.2006

Draga mea, Mă simt extrordinar aici. Am vizitat o mulţime de obiective turistice. Ţi-am luat ceva drăguţ.

Al tău, Alin

Destinatar.................... .................................... .................................... .................................... ....................................

47

JURNALUL INTIM este un mod aparte al comunicării scrise, cuprinzând însemnări zilnice ale unei persoane. Sunt prezentate fapte, impresii, atitudini şi manifestări, toate prin prisma subiectivismului celui care aşterne pe foaie ideile. Se ajunge uneori ca aceste notări să devină veritabile eseuri, care tratează o concepţie, o frântură de viaţă. În acest sens, a se observa valoarea literar-documentară a jurnalelor lui M. Preda, E. Barbu, M. Eliade, etc. BILETUL este un mijloc de adresare scrisă către prieteni, rude sau cunoscuţi, care de obicei se transmite prin intermediul unei terţe persoane. Este redus la câteva rânduri, iar conţinutul său cuprinde comunicări simple. Modele:

1)

Luni, 12.12.2006

Dragă Ioana,

Am uitat să te anunţ că peste 3 zile sărbătoresc împlinirea a 25 de ani. Mi-ar plăcea să poţi ajunge la petrecerea de la holelul Roman. Transmite-i lui Mihai dacă vii.

Bunul tău amic, Ionuţ

2) Joi, 06.05.2007

Scumpa mea mamă,

Profit de ocazie să te anunţ că mi s-a aprobat cererea de concediu pentru vară. Cred că ajung acasă pe la finalul lunii viitoare. Abia aştept să te revăd.

Al tău fiu, Alin

48

MANDATUL POŞTAL ( TELEGRAFIC) reprezintă un formular tipizat prin care se expediază o sumă de bani. Acest formular are câteva rubrici, a căror completare corectă este obligatorie: -numele şi adresa expeditorului şi ale destinatarului; -suma de bani (trecută în lietre şi în cifre); -data expedierii şi, ulterior, cea a primirii; -semnătura destinatarului. La finalul acestui formular tipizat, există o rubrică unde se poate scrie şi un scurt mesaj pentru destinatar. Alte tipuri de formulare tipizate: ordinul de plată, ordinul de deplasare, foaia de depunere (de vărsământ), factura fiscală, avizul de însoţire a mărfii, etc. Şi acestea au rubrici speciale, care trebuie completate cu atenţie.

49

Din nefericire, cursuri de retorică (arta vorbirii) nu se prea mai ţin în facultăţi, ceea ce afectează vizibil capacitatea de exprimare a tinerilor din ziua de azi. La diverse petreceri, manifestaţii sau ocazii mondene, se impune rostirea unui toast, a unui discurs sau chiar a unei alocuţiuni. Aceste tipuri de comunicare au un grad ridicat de originalitate, dat în mare parte de caracterul improvizat al comunicării. Auditoriul trebuie atras, convins şi chiar sensibilizat de cuvintele rostite. Pe lângă mijloacele lingvistice, se apelează şi la mimică, gestică, ţinută, etc. ALOCUŢIUNEA este o compunere scurtă, rostită cu prilejul unei ocazii, al unui eveniment festiv. Cel care rosteşte alocuţiunea trăieşte afectiv momentul, participă din plin la evenimentul respectiv. Alocuţiunea nu are un caracter ştiinţific, ci strict afectiv, ocazional, spontan. Se rosteşte cu prilejul: deschiderii unu centru cultural, inaugurării unui vernisaj, a unei clădiri, aniversării unor date istorice sau cu caracter personal, manifestărilor sportive sau culturale, învestirii în diverse funcţii oficiale, etc. Alocuţiunea cuprinde: formula de adresare- adecvată momentului, introducerea-pentru captarea atenţiei, cuprinsul-expunerea gradată a ideilor, concluzia. Se poate începe cu formule de genul: “Aşa cum bine ştiţi”, “După cum ştiţi” şi se poate sfârşi prin formulări ca: “În concluzie”, “În esenţă”.

50

Modele:

1)

Alocuţiunea domnului Dănuţ Culeţu, Prefectul

Judeţului Constanţa, cu prilejul deschiderii anului

universitar 2005-2006 la Academia Navală "Mircea cel

Bătrân" Este o onoare deosebită să împărtăşesc astăzi, aici, emoţia unui nou început de an universitar, în această instituţie unică în România prin profilul ei. De peste 130 de ani, Academia Navală, ce poartă cu cinste numele marelui domnitor “Mircea cel Bătrân”, este o emblemă a învăţământului superior constănţean, pregătind generaţii întregi de ofiţeri pentru Marina Civilă şi Marina Militară. Investiţia în capitalul uman, compatibilizarea europeană a învăţământului universitar , transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României, sunt doar câteva din condiţiile esenţiale prin care se va atinge obiectivul prioritar al actualei guvernări: integrarea în Uniunea Europeană. În plus, consolidarea statutului României ca stat membru NATO şi dezvoltarea profilului strategic în cadrul acestei organizaţii reprezintă un obiectiv de o importanţă capitală al politicii de apărare a României pentru acest prim deceniu al secolului al XXI-lea. De aceea, privim cu încredere studenţii şi întregul personal didactic şi nedidactic al Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”, căci performanţele lor reprezintă un răspuns la cerinţele României de astăzi şi, mai ales, de mâine. Dragi studenţi, vă doresc un an universitar plin de succes, care să îşi lase o amprentă stralucită în pregătirea carierei pe care aţi ales-o, iar dascălilor voştri le urez succes deplin în întreaga lor activitate!

Prefectura judeţului CONSTANŢA - 03.10.2005

51

2) Alocuţiunea ministrului apărării, Teodor Meleşcanu,

rostită la întâlnirea cu veteranii de război, cadrele

militare în rezervă şi retragere, rostită la Cercul Militar

Naţional, Bucureşti, 20 decembrie 2007

Distinsă asistenţă,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături

de dumneavoastră, aici în Casa Oştirii, stimaţi veterani de

război, cadre militare în rezervă şi în retragere, în ajunul

uneia dintre cele mai mari şi luminoase sărbători ale

creştinătăţii, Naşterea Domnului.

Doresc să vă adresez un călduros salut şi să

exprim întreaga mea recunoştinţă şi preţuire pentru curajul

şi spiritul de sacrificiu de care aţi dat dovadă pe câmpurile

de luptă, dar şi în viaţa profesională (şi cotidiană), precum

şi pentru faptul că aţi trecut cu bine şi cu fruntea sus peste

greutăţile vieţii.

Noi vă simţim încă tineri şi în putere, deşi

suferinţele luptei şi trecerea anilor v-au marcat existenţa.

Tânăra generaţie a avut şi are ce învăţa de la

dumneavoastră, mai ales lecţia de patriotism, pentru că

sunteţi oamenii căliţi la flacăra înaltelor idealuri ale

dragostei faţă de ţară.

Vreau să vă spun că suntem datori să continuăm

proiectele începute de dumneavoastră şi, vă mărturisesc,

52

dorim să împrumutăm de la dumneavoastră gândirea

temeinică, fapta chibzuită şi mai ales tenacitatea de a face

un lucru bun.

Prin ceea ce facem dorim să fim la înălţimea

exigenţelor dumneavoastră şi faptul că vă simţim alături

contează foarte mult pentru noi. Avem nevoie de sfatul

dumneavoastră înţelept şi calificat, vrem să valorificăm din

plin experienţa de viaţă şi profesională pe care o aveţi.

Prin tot ceea ce aţi făcut dumneavoastră, prin tot

ce fac militarii care sunt azi în activitate, aţi demonstrat şi

demonstrăm că Armata Română funcţionează eficient,

profesionist, cu oameni cu adevărat dedicaţi misiunii de

asigurare a securităţii ţării, împreună cu aliaţii săi.

Vreau să ştiţi că armata de mâine a României

trebuie să fie o armată de profesionişti, bine antrenată şi

echipată cu mijloace de luptă şi echipamente moderne,

compatibile cu cele ale aliaţilor şi pentru asta trebuie să

muncim mult, trebuie ca şi noi să facem multe sacrificii.

Aş dori, în aceste momente, să îndrept un gând de

recunoştinţă către toţi aceia care s-au jertifit pentru

independenţa, suveranitatea şi integritatea României,

punând mai presus de propria lor viaţă cauza naţiunii

române. Sacrificiul lor nu a fost zadarnic şi a făcut ca ţara

să dăinuie în timp.

Ştiu că problemele de zi cu zi ale vieţii nu vă

ocolesc. Problemele cu care vă confruntaţi imi sunt

53

cunoscute şi direct şi prin consilierul meu care se ocupă de

activitatea veteranilor şi cadrelor militare în rezervă şi

retragere. Eu îmi fac o datorie de onoare să vă asigur că

ne preocupă în permanenţă să găsim soluţii pentru a vă

sprijini să aveţi un trai cât mai decent.

Daţi-mi voie să vă mulţumesc dumneavoastră,

tuturor veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă

şi în retragere, pentru eforturile şi sacrificiile făcute. Ne

mândrim că ne sunteţi alături şi vreau să ştiţi că forţa

Armatei române moderne stă şi pe umerii dumneavoastră.

Vă asigur că meritaţi pe deplin încrederea acordată de noi

şi de către popor.

Îmi face plăcere să vă doresc din inimă,

dumneavoastră şi celor care vă sunt dragi şi apropiaţi,

multă sănătate, fericire, un an mai bun şi împlinirea

tuturor dorinţelor.

Fie ca Sărbătorile de Iarnă să vă aducă, sub semnul

colindului strămoşesc, mai multă sănătate, fericire şi viaţă

îndelungată.

La mulţi ani şi Dumnezeu să ne ajute!

Sursa celor două alocuţiuni: 1)www.guv.ro

2) www.mapn.ro

54

BIBLIOGRAFIE

1)*** - Gramatica limbii române - Ed. Academiei Române, Buc., 2005; 2)*** - Dicţionarul explicativ al limbii române - Ed. Academiei Române, Buc., 1998; 3) Avram, Mioara – Gramatica pentru toţi, - Ed. Academiei Române, Buc., 1997; 4) Coteanu, Ion – Gramatică. Stilistică. Compoziţie. - Buc., 1990; 5) Goga, Mircea – Gramatica limbii române fără profesor - Cluj-Napoca, 1995; 6) Hristea, Theodor – Sinteze de limba română, - Buc., 1984; 7) Irimia, Dumitru – Gramatica limbii române. Morfologie. Sintaxă. - Iaşi, 1997; 8) *** - Texte funcţionale – Craiova, 2003.

55

CUPRINS

Stilurile funcţionale ale limbii...................4 Stilul artistic...............................................6 Stilul juridico-administarativ.....................8 Stilul ştiinţific............................................33 Stilul publicistic.........................................35 Stilul colocvial...........................................38