Stiluri de Management Eseu

7/25/2019 Stiluri de Management Eseu

http://slidepdf.com/reader/full/stiluri-de-management-eseu 1/16

Departamentul Regional de Studii pentru ManagementulResurselor de Apărare

ESEU

Determinări

ale

stilului

de

management

asupra

procesului

decizional

în

organiza iaț

militară

Întocmit Razvan-Marian CHITU,

Bra ovș

Iulie, 2!" Determinări

ale

stilului

de

management

asupra

procesului

decizional

în

organiza iaț

militară



Cuprins

No iuni ț introductive

I. Managementul i ș procesul decizional 1.1 Managementul

1.2 Procesul

decizional

II. Stiluri de management asupra procesului decizional în

organiza iaț militară2.1 Clasificări

ale

stilurilor

de

management

2.2 Determinări ale stilului

de management asupra

procesul

decizional în organiza iaț militară

Concluzii

2

Determinări

ale

stilului

de

management

asupra

procesului

decizional

în

organiza iaț

militară



No iuni ț introductive

Un important determinant pentru performan aț unei organiza iiț militare îlconstituie stilul de management, practicat de cel care o conduce. Lucrarea de fa ățî iș propune, într-o primă parte, realizarea unor clarificări conceptuale iar în cea de-a doua parte identificarea determinan ilor ț stilului de management. Astfel, în urma

parcurgerii bibliografiei, referatul a fost structurat în două capitole, fiecare capitolîn parte structurându-se la rândul lui în subcapitole.În primul capitol, Managementul iș procesul

decizional , sunt defini iț ceidoi termeni (de

management

iș de proces

decizional ), specifica iț încă din titlul.Mai mult decât atât, în acest capitol, se eiden iazăț legătura managementului cu

procesul decizional. Astfel, managementul reprezintă o artă ce e!primă măiestriaconducătorului de a aplica la realită ileț diferitelor situa ii,ț în condi iiț de eficien ăț iș

cu rezultate bune, cuno tin eleș ț manageriale. În ceea ce prie teș procesuldecizional, acesta constă în identificarea ariantelor de ac iuneț iș alegerea aceleiacare,

prin

fundamentare

tiin ifică,ș ț

este

indicată

ca

cea

mai

fezabilă.

Mai

multdecât atât, calitatea managementului se manifestă prin calitatea deciziilor care seadoptă pentru găsirea unor solu iiț la problemele militare specifice.

În al doilea capitol al referatului meu , Stiluri

de

management

asupr a

procesului

decizional

în

organiza iaț militară, am orbit

despre stilurile demanagement particularizând pe organiza iaț militară. "rocesul managerial la scara

organiza ieiț militare se

e!ercită

prin ansamblul

coerent de stiluri, metode, te#nicimanageriale, proceduri decizionale, informa ionaleț iș organizatorice, reguli etc.Altfel spus, acest referat a fost orientat în direc iaț ob ineriiț unor informa iiț

iș date cu priire

la management iș la procesul

decizional , precum iș stabilireastilurilor de management la nielul organiza ieiț militare.

3



Determinări ale stilului de management asupra procesului decizional în organiza iaț militară

I. Managementul i ș procesul decizional

1.1 Managementul

$u

este

nicio

îndoială

că

societatea

iitorului

a

fi

guernată

demanagement. %ea mai importantă reolu ieț ce se afirmă din ce în ce mai pregnant

pe toate planurile este reolu iaț managementului. $iciodată managerii nu s-auconfruntat cu proocări atât de incitante. &ără ei nimic nu a fi în top. 'i or fidiriorii iș or face sc#imbări pe care, acum, nici nu ni le putem înc#ipui. %arierade manager a fi cea mai importantă preocupare, iar recompensele pent

rucompeten ăț

or

fi

iș

ele

semnificatie.

ar

ce

este

managementul*

'timologic,no iuneaț

management î iș are originea în limba latină, cu transferuri în limb

aitaliană, franceză iș engleză. Latinescul manus

(mână) reprezintă ca e!presiemanevrare. Managerul, cel care este

c#emat să

organizeze

manerarea, participănemilocit la efectuarea ac iunii.ț +ermenul a fost preluat în limba italiană su

bforma mannegio (prelucrare cu mâna) de la care, prin intermediul cuântulu

ifrancez manége

(locul de dresa al cailor) a fost ulterior împrumutat de limbaengleză sub forma de to

manage. emnifica iaț erbului englez era de a

administra,a

conduce. "rin deriare, au apărut cuintele manager , iș management , ceea ceînseamnă

conducător ,

conducere. Astăzi, termenul de

management se folose teș petot globul.

Managemntul reprezintă

o

tiin ă,ș ț

respectiv

ansamblul

coerent

iș

organizat al

conceptelor,

principiilor,

tehnicilor

iș metodelor

prin

care

se

explică într-un

mod

sistematic

procesele

iș

fenomenele

conducerii

militare

1

.

%onform

aceluia ișautor, managementul mai reprezintă iș o artă ce e!primă măiestria conducătoruluide

a

aplica

la

realită ileț

diferitelor

situa ii,ț în condi iiț de

eficien ăț

iș cu rezultate bune, cuno tin eleș ț manageriale. e asemenea, acest concept se mai define teș iș

prin acea stare de spirit specifică, reflectată de un anumit fel de a edea, a dori, acăuta iș a accepta progresul.

Managementul presupune- cunoa tereaș influen elor ț din mediu- informarea completă



- cercetarea fenomenelor- stabilirea obiectielor.

/ "etca 0oan-%onstantin, Managementul organiza ieiț militare, 1ol. 00, ibiu, 'ditura Academiei+rupelor de Uscat, /222, p. 33

4 Determinări ale stilului de management asupra procesului decizional în organiza iaț militară

Act esen ialț al actiită iiț manageriale, decizia constituie produsul cel maireprezentati iș totodată, instrumentul cel mai eficace al acestuia. Luarea deciziilor este o parte a muncii tuturor conducătorilor. %adrele de conducere din organiza iaț

militară iau constant

decizii

atunci

când

realizează func iileț de preiziune,organizare, coordonare, antrenare iș control.

#RE$I%IU&E

'(&)R(* DE'I%IA (R+A&I%ARE

A&)RE&ARE '((RD(&ARE

*ocul deciziei n cadrul procesului managerial n organiza iaț militară2

Întreaga actiitate managerială poate fi rezumată, în esen ă,ț la o înlăn uireț

de decizii. Mai mult decât atât, calitatea

managementului se

manifestă

princalitatea

deciziilor

care

se

adoptă unor

solu iiț prin

calitatea deciziilor

care

se

adoptă

pentru

găsirea

unor

solu iiț

la

problemele

militare

specifice

iș

potrivit nivelului

ierarhic3.

1.2 Procesul

decizional

ecizia poate fi e!plicate printr-o multitudine de formulări, toate aândcomună accep iaț că decizia este o alegere, o op iune.ț Altfel spus, decizia este o



alegere

făcută

dintre

două

sau

mai multe

alternatie, în timp ce luarea decizieireprezintă procesul

de

alegere

a

celei

mai

bune

alternative pentru îndeplinireaobiectivelor

.

În ceea ce prie teș

procesul

decizional , acesta este considerat a fi piatra

deîncercare

a managementului. copul procesului decizional constă în identificarea

3 0bidem, p./45

4 0bidem, p./46

7 Liiu 8abian, %onstatin +ele pan,ș

Managementul organiza ieiț militare, ibiu, 'dituraAcademiei &or elor ț +erestre, 3994, Apud, amuel % %erto, p. 4

5


ariantelor de ac iuneț iș alegerea aceleia care, prin fundamentare tiin ifică,ș ț este

indicată ca cea mai fezabilă.'ste bine de tiuș faptul că orice proces decizional include elemente d

ereferin ă,ț ce-i determină con inutulț iș finalitatea în raport cu ac iuneaț sauactiitatea în legătură cu care se impune a lua o decizie. Acestea sunt elementelecaracteristice oricărui proces decizional, indiferent de domeniul de actiitate, dar ele au un anumit grad de specificitate, ce deriă din natura actiită iiț iș ac iunilor ț

militare.

A adar,ș elementele specifice procesului decizional sunt următoarele

- decidentul (comandantul: efulș înestit oficial la conducerea unor structuri militare permanente sau temporare)

- obiectiul (obiectiele) deciziei (e!. nimicirea inamicului, cucerireaunui curs de apă, cucerirea unui aliniament etc.)

- ariantele (alternatiele) decizonale;- criteriile decizionale (criterii de eficacitate ale ac iuniiț iitoare)- consecin eleț criteriilor de apreciere- starea naturii- timpul.

Adoptarea unei decizii se constituie

într-un proces logic desfă urat,ș într-osuccesiune fireacă a actiită ilor.ț '!istă diferite formulări asupra etapelor

procesului decizional. "otriit "rof. uni. dr. L. 8abian iș col. conf. uni. dr. %.+ele pan,ș etapele procesului decizional sunt următoarele

- identificarea problemei decizionale (însu ireaș corectă a misiunii)



- stabilirea obiectielor decizionale (stabilirea strategiei de ac iune)ț - stabilirea criteriilor decizionale- identificarea alternatielor decizionale (a solu iilor)ț

- analiza alternatielor decizionale- selectarea cursului optim (decizia propriu-zisă)- implementarea deciziei- ealuarea deciziei implementate (sau a rezultatelor).

6


II. Stiluri de management asupra procesului decizional în

organiza iaț militară

istemul de management reprezintă ansamblul coerent de stiluri, metode,te#nici manageriale, proceduri decizionale, informa ionaleț iș organizatorice, reguli

prin care se e!ercită, în moduri specifice, procesul managerial la scara organiza ieiț

militare.%adrele de conducere dintr-o organiza ieț militară se aută, în desfă urareaș

actiită iiț (pentru îndeplinirea obiectielor), de aceste metode iș te#nici.În cele ce urmează oi aduce în edere o parte a stilurilor de management.

2.1 Clasificări ale stilurilor de management

În literatura de specialitate sunt numeroase criterii de grupare a stilurilor demanagement, dar acestea au o serie de elemente comune, care se referă la faptul că,între limitele e!treme e!istente potriit fiecărui criteriu se regăsesc o mul<ime destiluri. %el

mai

des

sunt

întâlnite următoarele

criterii

de

clasificare a

stilurilor demanagement atitudinea fa<ă de responsabilită<i autoritatea e!ercitată de către

conducător

preocuparea

pentru

oameni

preocupare

pentru

produc<ie

preocupare pentru oameni =i eficien<ă tipul de motiare, caracteristicile comunicării, naturacooperării modul de adoptare a deciziilor =i alte dimensiuni.

În continuare, sunt prezentare trei criterii de clasificare a stilului managerialcare sunt apreciate ca fiind mai semnificatie.

!n

func"ie de atitudinea fa"ă de responsabilitate, stilurile de managementsunt grupate în trei categorii repulsi, dominant =i indiferent.

Stilul

repulsiv corespunde persoanelor care refuză promoarea în sistemul

de management =i, în mod deosebit, ocuparea posturilor aflate în e=alonul superior,manifestă un respect e!agerat fa<ă de independen<a celorlal<i, prezintă comple!e de



inferioritate, etc. acă o persoană cu o astfel de atitudine fa<ă de responsabilitateocupă, prin for<a împreurărilor, un post în sistemul de management, în situa<iie!treme adoptă decizii pu<in eficiente.

Stilul

dominant încadrează managerii caracteriza<i printr-un comportamentorientat spre dobândirea posturilor aflate în e=alonul superior al sistemului demanagement. "ersoanele cu acest stil de management sunt dinamice, dar genereazăun

climat

caracterizat

prin

tensiuni

=i

conflicte

între

subordona<i.

Ace=tia

au

ungrad ridicat de încredere în sine =i coningerea fermă că posturile respectie le>rein de drept>, numai ei sunt ap<i =i datori să ducă la îndeplinire atribu<iilecircumscrise postului. +endin<a dominantă a acestora este de a impune propriaopinie în procesul de adoptare a deciziilor. În cazul unor e=ecuri, caută e!plica<iie!terioare propriei persoane, plasând întreaga răspundere sau în bună parte peseama colaboratorilor. La aceste persoane gradul de autoealuare obiectiă

a7

Determinări

ale

stilului

de

management

asupra

procesului

decizional

în

organiza iaț

militară

actiită<ii este redus, au pu<ine preocupări pentru a-=i perfec<iona stilul demanagement. Aspectele pozitie ale practicării unui astfel de stil de managementse referă la rezultatele mai bune ob<inute în situa<ii de incertitudine, datorită

perseeren<ei în dobândirea scopurilor propuse.Stilul

indiferent#laissez-faire$

se

caracterizează

prin

lipsa

de

interes

a persoanei fa<ă de propria eolu<ie în ierar#ia sistemului de management dinunitatea economică. "ersoanele cu o asemenea atitudine fa<ă de responsabilitate,

promoate în posturi din sistemul de management, au toate =ansele să desfă=oare oactiitate eficientă. În general, actiitatea lor se caracterizează prin pondere =i

stăruin<ă

de

a

se

adapta

noii

situa<ii,

e!ercitarea

func<iilor

managementului

serealizează cu acelea=i interes ca =i sarcinile aute când ocupa un post de e!ecu<ie.'i se caracterizează printr-un grad ridicat de autocunoa=tere, aând posibilitatea dea-=i ealua corect rezultatele actiită<ii sale, deci, are preocupări pentruautoperfec<ionare. Actiitatea

sa în planul rela<iilor

interumane este

de

natură

săcreeze un climat de muncă faorabil, iar în ansamblul său desfă=oară o actiitateeficientă.

În func<ie de modul de

manifestare

a

autorită"ii

manageriale, ?. Lippit =i



?. @. #ite, apreciază că e!istă trei stiluri de management autocratic (autoritar),democratic (participati) =i liberal (permisi sau laissez-faire).

Stilul autoritar cuprinde managerii care refuză să accepte participareasubordona<ilor

la ini<ierea de ac<iuni

proprii pentru

e!ercitarea func<iilor managementului. Ace=tia stabilesc în mod unilateral obiectiele unită<ii =imiloacele de realizare a lor, acordă încredere nelimitată

măsurilor organizatorice pentru realizarea

obiectielor

fi!ate. ub aspectul consecin<elor

acest stil demanagement a declan=a rezisten<a nee!primată a subordona<ilor, mic=oreazăini<iatia lor în a găsi căi =i miloace pentru realizarea sarcinilor primite, cu toateimplica<iile negatie ce decurg din această atitudine, limitează posibilitatea dedezoltare profesională a subordona<ilor, iar prin e!agerarea e!ercitării func<iei decontrol determină reducerea randamentului subordona<ilor în efectuarea unor lucrări de calitate din teama de a nu gre=i.

Stilul

democratic

caracterizează

managerii

care

sus<in

participareacolaboratorilor =i a subordona<ilor la actiitatea de management. "racticând unastfel de

mod de

e!ercitare a

autorită<ii, managerii î=i pot forma

o imagine

clarăasupra actiită<ii proprii =i o ealuare corectă asupra actiită<ii desfă=urată defiecare subordonat. ub aspectul consecin<elor, acest stil de management determinăo reducere semnificatiă a conflictelor, asigură o participare actiă asubordona<ilor la realizarea sarcinilor primite, fără a se constata amplitudinisemnificatie

în

randament

=i

în

punctualitatea

=i

calitatea

lucrărilor

e!ecutate

înlipsa

managerului.

?educând

la

dimensiuni

ra<ionale

e!ercitarea

func<iei

de

8

Determinări

ale

stilului

de

management

asupra

procesului

decizional

în

organiza iaț

militară

control, managerii care adoptă acest stil au posibilitatea de a folosi propriul buget

de timp, în faoarea documentării =i autoperfec<ionării.Stilul

permisiv

se

caracterizează

prin

eitarea

oricărei

interen<ii

încoordonarea subordona<ilor. %aracteristica esen<ială a acestui stil de managementeste reducerea la ma!imum a interen<iilor priind îndrumarea

subordona<ilor,aceasta realizându-se aproape spontan. ub aspectul consecin<elor acest stil demanagement generează un moral mai scăzut subordona<ilor, determinat de faptulcă nu sunt spriini<i suficient în realizarea sarcinilor, mai ales a celor cu caracter denoutate.

%upă tipul de motivare , caracteristicile comunicării, natura cooperării,



modul de

adoptare

a deciziilor, sistemul de

clasificare a stilurilor

manageriale seîmparte în patru categorii foarte autoritar, autoritar-bineoitor, participati-consultati =i e!trem de participati.

Stilul

foarte

autoritar se referă la managerii care fi!ează singuri obiectieleunită<ii, rela<iile cu subordona<ii se concretizează prin ordine =i sunt predispu=i săe!agereze timpul afectat controlului.

Stilul autoritar - binevoitor cuprinde managerii care fi!ează unilateralobiectiele

unită<ii,

dar

acceptă

discutarea

cu

subordona<ii

a

ac<iunilor

=idispozi<iilor pe care le ini<iază, =i par<ial propunerile formulate de subordona<i. În

planul

consecin<elor, se mai men<ine o

atmosferă tensionată, o

rezisten<ămanifestată din cauza diminuării importan<ei func<iei de antrenare, subordona<iior aprecia

că

îndeplinirea

sarcinilor de

sericiu nu

reprezintă altcea decât>obliga<ie de sericiu> care nu reflectă decât accidental propriile aspira<ii.

Stilul

participativ

-

consultativ, se referă la managerii care au tendin<a de adiscuta cu subordona<ii problemele surenite în desfă=urarea proceselor economiceîn unitate. În urma consultărilor aute, se formulează căile =i miloacele de ac<iune,asigurând posibilitatea participării actie a subordona<ilor în procesul demanagement, se reduce mult rezisten<a nee!primată a e!ecutan<ilor.

Stilul

extrem

de

participativ cuprinde managerii care asigură lar

gaantrenare a subordona<ilor în procesul de management. Manifestarea func<iei deantrenare cuprinde atât cunoa=terea =i fundamentarea deciziilor referitoare laobiectiele ce se stabilesc cât =i e!ecutarea acestora. "racticarea acestui stil demanagement

presupune ca

stabilirea

unipersonală a

obiectielor să

se realizezenumai în situa<ii de urgen<ă, urmând ca, ulterior, pe baza consultării lor să seadopte decizii de corec<ie, dacă acestea se impun. "racticarea unui astfel de stil aredrept efecte reducerea substan<ială a rezisten<ei nee!primată a subordona<ilor, înlipsa managerului din unitate, actiitatea se desfă=oară aproape de parametri

iobi=nui<i subordona<ii au încredere în manageri se creează un sistem de raporturiinterumane faorabil.

9


in prezentarea =i compararea celor trei criterii de clasificare a stilurilor



manageriale rezultă asemănarea dintre ele, se confirmă e!isten<a celor douăe!treme - stilul autoritar =i stilul democratic - fiecare din ele aând caracteristicispecifice

B.

2.2 Determinări ale stilului de management asupra procesul decizional

în

organiza iaț

militară

Actiitatea militară are o serie de particularită<i ce dau un anume con<inut =imod de e!ercitare a managementului. incolo de faptul că nici unul din stilurileenun<ate de speciali=ti nu poate fi găsit în stare pură , decât foarte rar întruc#ipateîn actiitatea unui manager au trebuit studiate toate stilurile de management pentrua putea desprinde urmările lor în actiitatea de comandă. e aceea sub aspectulconsecin<elor practice, stilul de management al =efului nu este a=a cum crede el căse comportă într-o situa<ie sau alta, ci a=a cum îl ăd al<ii (îndeosebi subordona<ii).

'

dificil

după

tipologia

e!istentă

să

orbim

de

cel

mai

bun

stil

de

management.Aceasta pentru că eficacitatea lui nu deriă doar din notele sale caracteristice,oricât de generoase ar fi, ci din interac<iunea cu situa<ia.

acă până în urul anilor /259 asupra stilul de management cercetările austudiat doar eficien aț în domeniul militar doar a trei dintre stiluri de management iș

anume autoritar, democratic iș permisi, în ultimul timp

managementultransforma<ional, sau carismatic a câ=tigat mult în aten<ie datorită efectelor ș

icapacită<ilor sale , motiarea superioară, impactul emo<ional puternic sau stimulăriiintelectuale.

-a obserat că Cmanagerul militar trebuie sa aibă atât efecte carismaticeasupra subordona<ilor săi, cât iș posibilitatea de a <ine sub control situa<ia prinmiloace clasice de constrângere. Întoarcerea managementului carismatic după o

perioada de negare iș apoi ignorare a acestui tip de management, identificat nu de pu<ine ori

cu figuri de dictatori, denotă printre altele dezamăgirile produse d

e preluarea

iș

aplicarea

modelelor

promoate

înainte

de

anii

D59.

Mai

mult

c#iar,speciali=tii apreciază ca modelul tranzac<ional mai mult a dăunat decât a folosit =iorganiza<ia militară

E.

tilul de management autoritar, în domeniul militar, este în propriu

conducătorilor rigizi în respectarea regulamentelor iș planurilor de ac iuneț lipsi iț

de sociabilitate, cu preudecăti, care utilizează metode de constrângere iș crează o

B



F. "o

pescu, A. 1idu

,

&d entif icar ea stiluril or

de

manag ement ,

sesiunea de co

municări astuden ilor ț economi ti,ș Uniersitatea "etru Maior, +ârgu-Mure ,ș 3996E A. %ană, !ntoarcerea liderului transforma"ional, ?eista Spirit militar modern, nr 4 , 3994

10

Determinări

ale

stilului

de

management

asupra

procesului

decizional

în

organiza iaț

militară

atmosferă tensională, încordată. Ace tiș conducători sunt energici iș au o mar ecapacitate de luare a deciziilor, moti pentru care nu î iș consultă subordona iiț în

procesul decisional, aând pu inăț e!perien ăț în domeniul rela iilor ț .tilul democratic sau participati, se caracterizează prin colaborare în

munca de conducere, consideră că ei iș subordona iiț lor formează o ec#ipă, tind săfructifice pe deplin ideile, opiniile iș punctele de edere ale subordonatilor lor,



deciziile fiind luate după consultarea acestora. Ace tiș lideri permit formarea iș

mentinerea unui climat faorabil iș a unor rela iiț interumane care sunt compatibilecu performan eleț ridicate.

tilul neutru sau permisi - se limitează la asigurarea direc iilor ț

iș

orientărilor generale de principiu iș lasă subordona ilor ț o mare libertate de ac iuneț

iș de decizie..

'ste stilul

caracteristic al

> efuluiș

de treabă>, care eită oriceinteren ieț în organizarea iș conducerea colectiului din subordine iș care este

preferat de subalterni întrucât folose teș miloace pozitie de motiare. Acest tip deconducere func ioneazăț mai bine cu persoane înalt calificate iș automotiate, însă,slabiciunea în e!primarea părerilor iș cerin elor,ț nesesizarea la timp a abaterilor dela disciplina în muncă, poate duce la scăderea performan elor ț iș la e ec.ș

11


Concluzii

%a urmare a studiului întreprins iș a parcurgerii bibliografiei am constatat



că managementul reprezintă de fapt o artă ce e!primă măiestria conducătorului dea aplica la realită ileț diferitelor situa ii,ț în condi iiț de eficien ăț iș cu rezultate bune,cuno tin eleș ț manageriale. Managementul iș conducerea nu se e!culd una pecealaltă, se poate spune că tocmai conducerea este cea mai înaltă componentă amanagementului, care poate fi împăr ităț în două componente. Una legată deiziune, alori iș scopuri, iar cealaltă legată de motiarea oamneilor.

upă cum am putut obsera, tiin aș ț managementului nu este una delocsimplă. "e lângă faptul că nu to iț oamenii au disponibilitatea de a deeni manageri,cu to iiț suntem con tien iș ț că o simplă memorare a unor informa iiț tiin ificeș ț nu neor da automat competen eț manageriale. e iș pare mic, procentul de contribu ieț ainforma ieiț tiin ificeș ț la formarea de manageri este totu iș important.

Acele persoane care acced în rândul cadrelor de conducere dintr -o

organiza ieț

militară

se

aută,

în

desfă urareaș

actiită iiț

(pentru

îndeplinireaobiectielor), de metode iș te#nici specifice. %u alte cuinte î iș însu escș un anumitstil de management care li se potrie teș cel mai bine.

Clasificarea stilurilor de management

G în func ieț de atitudinea fa ăț de resposabilitateG în func ieț de modul de manifestare a autorită iiț

G

după tipul de motiare.

Stiluri de management la nivelul organiza iei ț

militare

G autoritarG democratic:participatiG neutru:permisi

Ansamblul stilurilor manageriale reprezentate mai sus constituie un sistemutilizat în conceperea iș e!ercitarea func iilor ț iș rela iilor ț manageriale în cadrulunei organiza ii.ț

12




Surse bibliografice

A. %ană, !ntoarcerea liderului transforma"ional, ?eista Spirit

milita

r modern, nr 4 , 3994.

%onstantin

+ele pan,ș

Leontin

tanciu,

'undamente

ale

managementuluiorganiza ieiț

militare, 'ditura Academiei &or elor ț +erestre, ibiu, 399B F.

"opescu,

A.

1idu,

&dentificarea stilurilor de

management ,

sesiunea

decomunicări a studen ilor ț economi ti,ș Uniersitatea "etru Maior, +ârgu-Mure ,ș 3996

Liiu 8abian, %onstatin +ele pan,ș Managementul organiza ieiț militare,'ditura Academiei &or elor ț +erestre, ibiu, 3994

"etca 0oan-%onstantin, Managementul

organiza ieiț

militare, 1ol. 00, 'dituraAcademiei +rupelor de Uscat, ibiu, /222



13

Documents

Stiluri de Management Eseu