TEHNOLOGIA STICLEI PLANE

Ce este sticla ?Sticla este un solid necristalin, translucid sau opac, dur, cu un luciu particular, lipsit de flexibilitate, casant, rau conducator de caldura si de electricitate, format dintr-un amestec de silicati si obtinut prin topire la 1800 grd.C .Istoria sticlei planeSticla a existat in stare naturala de la inceputurile lumii, cand anumite tipuri de roci s-au topit ca urmare a temperaturilor ridicate rezultate din eruptii vulcanice, urmate de racirea si solidificarea rapida a acestora. In continuare sunt prezentate cronologic principalele etape care au condus la obtinerea geamului float cunoscut si utilizat in zilele noastre:-Primele obiecte din sticla realizate de om, in special bile opace, folosite pentru confectionarea margelelor, dateaza aproximativ din anul 3500 iHr, fiind gasite asemenea obiecte in Egipt si estul Mesopotamiei.-Mestesugarii sirieni din zona Sidonului au realizat intre anii anul 27i Hr.14 dHr. Au confectionat primele tevi de suflat sticla.-Primele utilizari ale sticlei in constructii apartin romanilor, care au inventat sticla transparenta in Alexandria prin anul 100 d. Hr. Cele mai importante cladiri ale Romei de la acea vreme si luxoasele vile ale Pompeiului au inceput sa fie construite cu ferestre de sticla turnata, ale carei calitati erau deficitare.-In secolul al VIII-lea , sirienii au fabricat sticla plana prin procedeul suflarii sferei.-In secolul al XII-lea , s-a descoperit procedeul suflarii cilindrului.-In 1688 sticlarul francez Bernard Perrot inventeaza procedeul de fabricare a geamurilor prin turnare.-In anul 1913, inginerul belgian Emile Fourcault, pune la punct un procedeu de fabricare a sticlei prin tragere verticala printr-un corp ceramic cu fanta numit debiteza, direct sub forma de banda continua din topitura unui cuptor alimentat continuu.In virtutea febrilelor cautari de a imbunatati calitatea si parametrii tehnico-economici ai geamului tras direct sub forma de banda dintr-un cuptor continuu de topit sticla, au aparut o serie de alte procedee mai perfectionate:-In Statele Unite, in anul 1916 se pune la punct procedeul Colburn de fabricare a geamurilor prin tragere orizontala;-In anul 1970, in Japonia, apare procedeul Asahi de obtinere a geamului prin tragere verticala intre rulouri ceramice;-In anul 1925, in Statele Unite, Pittsburg imbunatateste tehnologia prin tragere pe verticala, imersand in bazinul de lucru al cuptorului un corp ceramic pentru obtinerea unei benzi de sticla superioare din punct de vedere calitativ.In perioada mentionata mai sus, folosirea geamului tras se extinde masiv dat fiind pretul lui relativ scazut. Totusi, defectul de distorsionare optica care este specific benzii de sticla trasa din topitura impiedica folosirea acestui tip de geam in locuri mai pretentioase cum ar fi fabricarea oglinzilor, a ferestrelor pentru mijloace de transport, etc, care au aparut si ele de-a lungul anilor ca o subliniere a notei de progres si civilizatie. Pentru aceste utilizari a trebuit sa se foloseasca geamul fara distorsiuni, obtinut prin slefuirea si polisarea placilor de sticla, prin procedee foarte costisitoare care s-au dezvoltat si ele ca o necesitate in paralel cu procedeele de tragere.Fabricantii de sticla plana au visat mult timp la posibilitatile imbinarii calitatilor celor doua tipuri de procedee:obtinerea geamului ieftin cu obtinerea geamului de calitate (fara distorsiuni). Aceasta dorinta a fost realizata in anul 1959,de catre Firma Pilkington din Anglia prin punerea la punct a procedeului float.In final, Pilkington insusi s-a exprimat : dupa o cheltuiala de aprox. 12 milioane de dolari, circa 100 000 t cioburi si nimeni nu mai stie cate esecuri, am reusit sa obtin primul metru patrat de geam float vandabil.Urmare a avanatajelor furnizate de noul procedeu, acesta s-a extins foarte rapid, mai ales in tarile cu tehnicitate ridicata.Astfel, in S.U.A., care au introdus procedeul float numai la 4 ani dupa aparitia lui, in decurs de numai 11 ani,(1964-1975) productia de geam a trecut in proportie de 90% pe noul procedeu de fabricatie.In Romania, istoria fabricarii geamurilor se prezinta astfel:Se atesteaza documentar ca in anul 1700 incepe fabricarea sticlei pentru geamuri si in Moldova, iar in anul 1770, functiona prima suflatorie de sticla de la Voievozi- Bihor.In anul 1830, la Azuga, se obtinea sticla suflata, sticla colorata si geamuri.Romania a fost printre primele tari care au introdus fabricarea mecanica a geamurilor, prin procedeul Fourcault, la Medias in anul 1927 (dupa 7 ani de la descoperire). In anul 1929 s-a introdus prima linie Fourcault la Tarnaveni, iar in 1932 la Scaieni. Apoi procedeul s-a extins masiv prin construirea de noi linii Fourcault.In anul 1965 se introduce la fabrica din Scaieni si apoi la fabrica de la Tarnaveni procedeul laminarii continue pentru producerea geamurilor de tip ornament si armat de buna calitate , in locul procedeelor discontinue introduse pentru prima data la Medias, in anul 1955 si extins apoi la Tarnaveni.In anul 1970, in noua fabrica de la Buzau, se introduce procedeul continuu al slefuirii si polisarii pe o singura fata, inlocuind procedeele discontinue care au fost aduse in Romania pentru prima data la Oradea in 1932 si apoi extinse, la Medias si Tarnaveni. Tot la Buzau, in aceeasi perioada , incepe aplicarea tehnologiilor avansate de prelucrare a geamurilor pentru produse speciale ( geam securizat, plan si curbat, panouri izolatoare, duplex, oglinzi cristal,etc)In anul 1972, fabrica de la Medias asimileaza cu forte prorpii(fara licenta) procedeul Pittsburg, care apoi se extinde si la Buzau.In anul 1978 s-a introdus la fabrica de la Scaieni procedeul Asahi care s-a extins la Tarnaveni.In anul 1981 se experimenteaza, cu rezultate foarte bune, noua tehnologie de obtinere a geamului cristal pe baie de metal topit, la Scaieni, tehnologie imprumutata intr-o perioada indelungata si pe mai multe cai de la americani cu contributii majore ale tehnologilor si tehnicienilor implicati in proiect.Sectorul Glass al Saint-Gobain, pozitionat printre liderii in domeniu atat in Europa cat si in intreaga lume a pus in functiune in anul 2004 la Calarasi o linie de fabricare a geamului float .Structura sticlei planeSticla este formata din tetraedrii de (SiO4) in care ionul de Si4+ este inconjurat de patru ioni de oxigen O2- (fig 1).Datorita proprietatilor pe care le au tetraedrii de SiO4 de a se lega intre ei prin ionul de oxigen din varfuri si datorita legaturilor Si-O-Si foarte puternice, chiar la temperaturi inalte, topiturile de sticla sunt foarte vascoase.Fig .1 .Tetraedrul de (SiO4) caramida de baza a structurii sticleiIn ceea ce priveste structura topiturii, desi toate materiile prime din care s-a topit sticla rezultata are o structura cristalina, sticla rezultata are o structura amorfa compusa din carcasa tridimensionala, dezordonata, a bioxidului de siliciu si din ionii modificatori de retea, care se afla distribuiti in golurile carcasei, asa cum se poate deduce din schemele prezentate (fig.2).Cristal de cuart Sticla de cuart Sticla silico-calco-sodicaFig.2. O reprezentare schematica in plan a structurii unui cristal de cuart si a sticlelor de cuart si silico-calco-sodicaIn functie de rolul pe care il joaca oxizii in masa de sticla, acestia se impart in oxizi formatori de sticla (SiO2;Al2O3), oxizi stabilizatori ( MgO;CaO) care imbunatatesc proprietatile sticlei si fondanti (Na2O) care favorizeaza topirea sticlei.Masa de sticla rezultata dupa topirea in cuptor a amestecului de materii prime are o compozitie oxidica care se afla de obicei intre urmatoarele limiteSiO2 71-73%Al2O3 0,5-1,5%Fe2O3 0,05-0,15%CaO 5-10%MgO 2-5%Na2O 13-16%K2O 0-1%SO3 0-0,5%

procentuale:Materiile prime pentru obtinerea sticlei planeMateriile prime din care se fabrica sticla plana sunt de obicei depozitate in silozuri mari din care se transporta in sectia de preparare a amestecului de materii prime. Aici ele sunt cantarite cu precizie si amestecate pentru obtinerea sarjei de amestec in vederea introducerii in cuptorul de topire. O sarja tipica de materii prime pentru obtinerea sticlei de geam are urmatoarea compozitie:Nisip cuartos 1000 KgSoda calcinata 310 KgCalcar 55 KtgDolomit 240 KgFeldspat 60 KgSulfat de sodiu 15 KgCioburi returnate 400 KgTotal 2080 KgSarjei de amestec i se mai pot adauga diferiti componenti secundari in scopul accelerarii topirii si afanarii, in vederea decolorarii sau colorarii sticlei, in caz de nevoie etc.Prin topire, amestecul de materii prime pierde circa 20% din greutate prin eliminarea de bioxid de carbon si bioxid de sulf care rezulta din descompunerea termica a calcarului, dolomitului, sodei calcinate si sulfatului de sodiu. Restul se gaseste sub forma de oxizi in compozitia sticlei.Factorii care determina alegerea materiilor prime sunt:-compozitia sticlei;-compozitia granulometrica;-costul materiilor prime;-costul transportului materiilor prime.Fig.3. Clasificarea materiilor prime dupa importanta pe care o au in obtinerea sticleiBioxidul de siliciu este introdus in sticla aproape in intregime prin nisipul cuartos care trebuie sa aiba peste 97% SiO2.Calitatea nisipului este cu atat mai ridicata cu cat continutul in oxizi de fier este mai micOxidul de aluminiu este introdus in principal prin feldspat;Oxidul de fier este o incluziune, uneori nedorita (impuritate), adusa in sticla de materiile prime si refractarele cuptorului de topire;Oxidul de magneziu rezulta din dolomit;Oxidul de calciu din calcar si dolomitBioxidul de sodiu intra in sticla in principal din soda calcinata si intr-o pondere mai mica din sulfatul de sodiu.Topirea sticleiCele mai importante etape ale procesului de topire a sticlei sunt; topirea propriu-zisa (formarea sticlei), afanarea (degazarea sau limpezirea), omogenizarea si conditionarea termica. Fiecare din aceste etape are particularitatile sale si se desfasoara la diferite temperaturi.Topirea(formarea).In aceasta etapa se termina reactiile de descompunere a carbonatilor si sulfatilor, se degajeaza cea mai mare parte a gazelor din amestec, se desfasoara reactiile chimice in stare solida cu formare de silicati, apare faza lichida in urma topirii sodei si a amestecurilor eutectice ce se formeaza, are loc dizolvarea granulelor de nisip cuartos netopite si a altor componenti in topitura. Catre sfarsitul etapei, intreaga masa se transforma in topitura transparenta in care nu se gasesc incluziuni de amestec netopit; se afla in schimb incluziuni gazoase sub forma de basici, topitura nu este inca omogena din punctul de vedere al compozitiei si al temperaturii.Afanarea ( limpezirea).Este etapa cu cea mai lunga durata. In cursul acesteia di masa de sticla se elimina cantitatea de gaze in exces si se stabileste echilibrul intre gaele ramase si masa de sticla in care acestea se dizolva. Sfarsitul etapei se caracterizeaza prin obtinerea masei de sticla fara incluziuni gazoase vizibile.Omogenizarea.In aceasta etapa masa de sticla se uniformizeaza in ce priveste compozitia chimica si starea termica, lucru foarte important pentru prelucrarea ulterioara a topiturii sticlei.Conditionarea termica. In aceasta etapa se realizeaza o scadere treptata a temperaturii sticlei de la temperatura de topire ( aproximativ 1600 grd. C) la temperatura de lucru ( aproximativ 1100 1200 grd. C). Ceea ce duce la cresterea vascozitatii sticlei pana la o limita optima pentru prelucrare.O astfel de impartire a procesului de topire a sticlei este conventionala. In realitate, in cuptoarele de topire continue etapele decurg simultan, se intrepatrund si nu pot fi separate.Proprietatile tehnologice( in faza lichida) ale sticleiPrincipalele proprietati ale sticlei in stare topita sunt:Vascozitateaeste proprietatea tehnologica de baza a topiturilor de sticla, care prermite modelarea acestora in obiecte de diferite forme inclusiv sub forma de banda, de dimensiuni mari. Datorita vascozitatii ridicate, topitura de sticla nu reuseste sa cristalizeze in timpul racirii ce are loc in cursul procesului tehnologic. Ea isi pastreaza structura amorfa si in starea rigida. Solidificarea continua a unei singure faze ce are loc o data cu scaderea temperaturii este specifica lichidelor subracite, spre deosebire de solidele cristaline a caror solidificare se face brusc la temperaturi bine stabilite.Diferite faze ale procesului de fabricatie a sticlei trebuie efectuate la anumite valori de vascozitate.Tendinta de cristalizare. Cristalizarea sticlei sau devitrifierea este procesul de trecere a sticlei din stare dezordonata in stare ordonata.Sticlele tinute un timp suficient de lung in zona critica de temperaturi ( circa 100 grd sub temperatura liquidus) pot sa cristalizeze dand dereglari de productie serioase, prin defectele pe care le cauzeaza. De aceea, masa de sticla din cuptorul de topire nu are voie sa stagneze in aceasta zona. De asemenea, fasonarea sticlei trebuie efectuata la o temperatura superioara temperaturii liquidus caci stfel pericolul cristalizarii este putin probabil. Cristalizarea in apropierea curbei liquidus este cu totul neinsemnata iar zona temperaturilor critice este trecuta relativ rapid.Cristal SticlaFig.5 Schema mecanismului devitrifieriiTensiunea superficialaeste data de fortele rezultate din legaturile nesatisfacute ale ionilor marginali de pe suprafata ce delimiteaza o topitura de mediul inconjurator.Campul electrostatic al ionilor din interiorul topiturii este echilibrat de ionii de sens contrar ce-i inconjoara din toate partile; ionii periferici au campul electrostatic numai partial echilibrat dispunand de legaturi periferice reziduale, libere. Ionii neechilibrati tind sa isa din masa de topitura; aceasta nefiind posibil, ei strqng suprafata topiturii dandu-i o forma sferica. Forta tangentiala care este necesara sa restabileasca planeitatea suprafetei reprezinta marimea tensiunii superficiale. Tensiunea superficiala joaca un rol important mai ales in procedeul float de fabricare a geamurilor.Fabricarea geamului floatProcedeul fabricarii geamului pe baie de metal topit asigura producerea unei sticle plane cu suprafetele plan paralele, lipsita de distorsiuni optice, cu stralucire specifica polisarii la foc, cu uniformitate remarcabila a grosimii si cu eficienta tehnico-economica net superioara procedeelor clasice de fabricare.O linie tehnologica pentru fabricarea geamurilor float are urmatoarele parti componente (fig.4): complexul de amestec, cuptorul de topire, baia de formare, cuptorul de recoacere, conveiorul de taiere, depozitul de produse finite si anexele (instalatii de produs atmosfera protectoare, aer, apa, energie , etc.)Productia medie zilnica este de 500-650 t/zi.Se pot fabrica grosimi intre 2- 19 mm .Lungimea totala a liniei este de 800-1200 mTemperatura maxima de topire 1600 grd. C.Fig. .4. Schema liniei float de fabricare a geamuluiComplexul de amestecComplexul de amestec este o constructie sofisticata cu automatizare completa si cu toate operatiile reglate si urmarite de calculatoare si are rolul de a furniza cuptorului de topire pe care il deserveste un amestec de materii prime preparat dupa o reteta prestabilita, in conditii sigure de calitate, eficienta economica si continuitate. Pentru realizarea dezideratelor mentionate, instalatiile complexului trebuie sa efectueze in bune conditii urmatoarele operatii:-sa receptioneze, sa descarce si sa depoziteze materiile prime;-sa colecteze, sa prepare si sa depoziteze cioburile;-sa adune, sa cantareasca si sa amestece in proportii stabilite materiile prime;-sa transporte si sa depoziteze sarja de materii prime preparata.Elementele componenete ale unui complex de amestec sunt: silozurile, balantele, amestecatorul.Prepararea amestecului se face discontinuu, in sarje de amestec, procesul fiind ciclic.Nisipul umed sosit in fabrica cu vagoane de cale ferata sau transport auto se descarca in depozite.De aici, dupa o eventuala uscare,se incarca in silozurile de zi care deservesc cantarele.Componentii sub forma de pudra sau macinati ( soda calcinata, calcarul, dolomitul, feldspatul) se aprovizioneaza in vagoane cisterna care se descarca direct in silozuri sau se procura in saci sau butoaie care se desarta sub nisa in cupa unui elevator sau intr-un sistem pneumatic cu care se transporta in silozurile lor.Din silozuri, materiile prime sunt alimentate cu dispozitive speciale in balante. Dupa cantarire, banda colectoare transporta materiile prime in amaestecator.Sarja preparata este transportata de catre o banda transportoare la silozul de stocare a cuptorului de topire.Cioburile, care constituie un alt component mare, sunt colectate de pe linia de productie pe benzi transportoare , se maruntesc si se depun pe o platforma acoperita care constituie depozitul principal.De aici, se incarca pe benzi transportoare sau elevatoare cu cupe si se alimenteaza in silozurile de deasupra balantelor de cioburi. Cioburile se adauga la sarja de amestec dupa ce aceasta a iesit din amestecator.Cuptorul de topireCuptorul de topire a sticlei este un agregat termotehnic care are drept scop transformarea amestecului de materii prime pulverulente in masa de sticla topita si conditionata termic in vederea prelucrarii ei in obiecte. Cuptorul trebuie sa asigure conditii optime pentru desavarsirea proceselor de formare a silicatilor si sticlei, de eliminare a gazelor (afanare), de omogenizare si conditionare termica a sticlei.Pentru fabricarea benzii de sticla , a carei formare necesita o topitura cu omogenitate sporita, se foloseste cuptorul vana tip deschis,cu incalzire cu gaz metan, fara canal de trecere, caracterizat printr-o circulatie intensa a masei de sticla din el, cu omogenitate avansata a topiturii.Cuptorul pentru geamul float se compune din urmatoarele parti principale: vana ( bazinul), suprastructura(zidul inelar), bolta, arzatoarele, regeneratoarele, canalele de fum, cosul de fum, instalatiile si dispozitivele speciale pentru accelerarea procesului de topire, instalatiile de racire cu aer a sticlei, ancorajele, instalatiile anexe.Vana este parte de cuptor in care se alimenteaza amestecul de materii prime supus topirii, se acumuleaza topitura rezultata si se livreaza spre prelucrare. Zidul inelar, bolta, arzatoarele, regeneratoarele, canalele si cosul de fum asigura incalzirea.Vana cuptorului este un bazin de forma dreptunghiulara costruit din materiale refractare rezistente la atacul sticlei in conditiile de temperatura inalta din cuptor.Alimentarea cuptorului cu amestec de materii prime trebuie realizata continuu intr-un strat uniform si subtire. Acest lucru se realizeaza la cuptoarele de geam float cu alimentatorul rotativConducerea corecta a procesului de topire, afanare si conditionare termica este o operatie grea si de mare raspundere.Factorii tehnologici dintr-un cuptor vana pot fi impartiti dupa ordinea cauzei si efectului dupa cum urmeaza:1. cantitatea de combustibil si de aer precum si repartitia acestora pe arzatoare cantitatea de amestec si modul de alimentare presiunea din cuptor (absorbtia aerului fals) cedarea caldurii vanei catre mediul ambiant1. distributia temperaturii in partea superioara a cuptorului fluxul termic din partea superioara a cuptorului catre baia de sticla atmosfera cuptorului deplasarea amestecului temperatura blocurilor vanei - distributia temperaturii in baia de sticla curentii de convectie din topitura procesele fizico-chimice din amestec si sticla1. - cantitatea si calitatea sticlei topiteProcedeul si agregatul floatProcedeul float consta, in esenta din urmatoarele: alimentarea unei cantitati de sticla bine dozata, avand temperatura de aproximativ 1050 grd. C, din cuptorul de topire in baia de formare si intinderea ei libera pe staniul topit pana ce se formeaza o banda cu grosimea uniforma (in cazul sticlei silico-calco-sodice pentru geam, grosimea de echilibru este de aproximativ 7 mm). Banda de sticla se deplaseaza, in continuare, pe suprafata stanilui topit din baie, racindu-se treptat pana la aproximativ 600 grd. C, apoi este scoasa din baie de catre un conveior cu rulouri care o trece prin cuptorul de recoacere pentru a fi racita treptat pana la circa 50- 60 grd. C. La capatul cuptorului de recoacere banda de sticla se taie automat in foi de geam de dimensiuni dorite.Pentru evitarea oxidarii staniului topit, inbaia de formare se mentine o atmosfera protectoare constand din amestecuri de azot si hidrogen.Pentru obtinerea benzii de geam mai groase si a celei mai subtiri decat grosimea de echilibru au trebuit elaborate tehnici adecvate, bazate pe cunoasterea interactiunii fortelor care stau la baza procedeului float.Cea mai utilizata metoda de obtinere a geamului float de grosimi mici este cea a moletelor de apasare si consta in marirea vitezei rolelor purtatoare din cuptorul de recoacere si prin aplicarea unor forte contrare acestei solicitari, utilizand un numar mare de perechi de molete (5-8 perechi pentru geamul cel mai subtire). Curba de temperaturi din baie, are o forma in scadere treptata, ca urmare vascozitatea va creste treptat de-a lungul baii.Pentru formarea benzii de geam cu grosimea mai mare decat grosimea de echilibru, de obicei intre 7-15 mm, dar la nevoie se poate atinge grosimea de cativa centimetri se foloseste metoda bararii. Dispersarea masei de sticla topita alimentata in baie este barata de limitatorii paraleli amplasati de-a lungul baii. Ei sunt confectionati dintr-un material care nu adera la sticla(grafit).Grosimea benzii de sticla este astfel determinata de debitul curentului de sticla si de viteza de trecere a benzii. La inceputtul baii se mentine a temperatura inalta de circa 1050 grd. C pe o distanta suficient de mare ca sa permita obtinerea unei benzi de sticla de grosime uniforma si fara distorsiuni pe cele doua fete.Temperatura benzii este apoi scazuta treptat pentru ca in final sticla sa devina suficient de rigida pentru a asigura stabilitatea din punctul de vedere al dimensiunilor si scoaterea din baie.Baia de formare este un agregat termotehnic care are drept scop transformarea masei de sticla topita ce vine din cuptorul de topire in banda continua de sticla plana de grosime dorita si apoi racirea ei treptata in vederea ridicarii de pe baia metalica si transferarea in cuptorul de recoacere.Cuptorul de recoacereRecoacerea reprezinta operatia tehnologica de tratament termic pentru eliminarea tensiunilor interne din obiectele din sticla, tensiuni care apar in urma fasonarii acestora.Este obligatorie pentru toate produsele din sticla, pentru inlaturarea tensinilor interne ramase din timpul fasonarii prin disparitia tensiunilor remanenete si diminuarea tensiunilor temporare.Dupa ce banda de sticla din baia de float s-a format ca grosime, latime si planeitate a fetelor, ea paraseste acest utilaj la temperatura de circa 600 grd.C si intra in cuptorul de recoacere pentru a-i asigura o racire controlata, pana la temperatura de circa 60 grd. C. Trecerile benzii de sticla din stare plastica in cea semiplastica apoi in cea elastica sau rigida, care au loc in cuptorul de recoacere, sunt legate de aparitia tensiunilor in sticla, respectiv de posibilitatea de dofrmare a planeitatii benzii sau chiar de cea a spargerii ei.Cuptorul de recoacere are rolul de a asigura o racire controlata a benzii de geam care sa duca la tensiuni interne cat mai mici si bine repartizate in sticla, in vederea realizarii unei taieri si prelucrari ulterioare usoare,fara spargeri. Conveiorul de rulouri al cuptorului contribuie la intinderea benzii de diferite grosimi si asigura transportul ei in conditii de mentinere a planeitatii si stralucirii specifice geamului format pe baia de metal topit.Proprietati de utilizare ale geamurilorPentru utilizarea sticlei plane in diferite scopuri trebuie ca, pe langa caracteristicile dimensionale si de calitate determinate de procedeele de fabricatie, sa se tina seama si de proprietatile de utilizare a acestora care provin din natura masei de sticla rigidizate.Principalele proprietati de utilizare ale sticlei plane sunt: chimice, mecanice, optice, termice, acustice, electrice.Proprietati chimiceSticla este cunoscuta ca un material deosebit de rezistent chimic, fiind posibila utilizarea eiin contact cu cele mai variate substante. Este evident insa ca nici o sticla , indiferent de compozitie, nu este inerta din punct de vedere chimic. In unele domenii de utilizare cum sunt industria chimica, farmaceutica, alimentara, interactiunile chimice, chiar de mica intensitate, pot determina efecte nedorite.Reactiile suprafetei sticlei sunt de fapt reactii de corodare care au loc prin urmatoarele procese:-adsorbtia din faza gazoasa sau lichida-reactie sau schimb ionic difuzional-dizolvarea chimica a straturilor formate prin difuzie sau reactie, dar si eventuala adsorbtie a produsilor de reactie.Aceste procese pot decurge succesiv sau simultan.Rezistenta chimica fata de atacul apeiPrin rezistenta chimica a sticlei silico-calco-sodica se intelege stabilitatea acesteia la actiunea apei, a solutiilor alkaline si acide si a altor agenti chimici.Pentru sticla plana interesul deosebit il prezinta rezistenta acesteia fata de apa si de atmosfera umeda. Esenta procesului de atacare a sticlei silico-calco-sodica de catre apa, consta in aceea ca silicatii alcalini de la suprafata sticlei, in contact cu apa, hidrolizeaza dupa urmatoarea reactie:Na2 *SiO2 + 2 H2O = 2 Na + 2 OH + SiO2H2OIn urma hidrolizei, se formeaza hidroxidul de sodiu care este foarte agresiv fata de sticla si de gelul de acid silicic rezultat. In functie de caracterul actiunii apei, aceasta dezalcalinizare a sticlei poate sa fie complet nedaunatoare sau foarte daunatoare. Primul caz are loc atunci cand geamul este spalat cu cantittati mari de apa, cum se intimpla, de exemplu, la caderea ploii pe suprafata de geam complet libera. In acest caz, alcaliile rezultate din hidroliza sunt diluate si elimintae de apa pe masura ce se formeaza, iar gelul de silice se depune sub forma unui strat relativ dens cu grosimea de circa 0.06 microni care impiedica procesul de atacare ulterioara a sticlei. Actiunea ploii asupra suprafetei libere a geamului in decurs de numai catieva minute si la o temperatura de circa 25 grd. C duce la imbunatatirea esentiala a rezistentei hidrolitice a sticlei. Dupa 5 ore de actiune a ploii, aceasta rezistenta ajunge la maximum, procesul dezalcalinizarii luand sfarsit. Dupa toate acestea, suprafata sticlei ramane neteda si transparenta.Cu totul altfel decurge atacul suprafetei geamului cand apa ce cade pe el este in cantitati mici si stationara, cum se intampla la depozitarea sau la exploatarea geamului in conditii de umezeala. In atmosfera se gaseste totdeauna apa, in cantitati mai mari sau mai mici, in functie de temperatura aerului. Aceasta apa condenseaza pe geam odata cu racirea atmosferei, formand picaturi. Daca suprafata geamului este libera, picaturile raman izolate, iar urma reactiei de hidroliza care are loc intre apa si sticla, concentratia acestora in alcalii creste treptat, marindu-le in aceeasi maasura caracterul agresiv ( ionii OH ataca usor carcasa silicioasa a sticlei). Cand in atmosfera exista si CO2, el reactioneaza cu o parte din NaOH format prin hidroliza dand Na2CO3 care, de asemenea, ataca carcasa sticlei. Asemenea cazuri de atacare au loc la geamurile de la subsol. Daca suprafata geamului nu este libera, cum este cazul foilor de geam depozitate prin suprapunere cu formarea de mici spatii intre ele, picaturile aparute patrund prin acestea dand pelicule stationare de tip capilar. Peliculele formate creaza aceleasi conditii favorabile agresivitatii apei ca si in cazul picaturilor izolate. Suprafata geamului, in urma acestor procese, se va voala ( matisa) si asperiza, primind uneori coloratia specifica fenomenului de interferenta a luminii, fapt care face ca produsele sa fie rebutate. Uneori pachetele de geamuri pot sa fie atat de atacate, incat foile se lipesc in bloc si nu se pot desprinde decat prin spargere.Reactia suprafetei sticlei cu diferite gazeOxigenul determina cresterea cifrei de oxidareAzotul reactioneaza la temperaturi ridicate cu sticla topita, in atmosfera reducatoareDioxidul de carbon se adsoarbe fara sa reactioneze, iar la temperaturi ridicate se dizolva in sticla formand carbonatiDioxidul de sulf dezalcalinizeaza suprafata sticlei.Acidul fluorhidric reactioneaza intens, in timp scurt, inlaturand gruparile OH-, hidrofobizand suprafata sticlei.Atacul acizilorasupra sticlei are ca efect principal scoaterea acidului silicic din combinatiile sale si formarea gelului protector de SiO2,intr-un mod asemanator actiunii apei.Actiunea alcaliilor asupra sticlei este diferita datoriata capacitatii lor de a dizolva SiO2, impiedicand astfel formarea peliculei protectoare de gel de silice.Din aceasta cauza, alcaliile dizolva integral straturile de sticla, iar viteza reactiei este constanta.Grosimea stratului dizolvat este proprtionala cu timpul.Suprafata sticlei devine neregulata si isi pierde transparenta.Sticlele pot fi protejate de actiunea agentilor chimici cu ajutorul unor tratamente chimice si termice:-prin acoperirea suprafetei sticlei cu un strat hidrofob de ulei de siliconi, urmata de un tratament termic la 300-400oC.-prin tratarea suprafetei sticlei cu parafina topita-tratare cu acizi, urmata de un tratament termic la 400-450 grd.C.Proprietati fizico-mecanice Densitateareprezinta masa unitatii de volum (Kg/m3 ; g/cm3; N/m3).Sticla este un material relativ usor. Densitatea sticlei plane este de 2,5 g/cm3. Rezistenta mecanicaeste marimea fortei care provoaca distrugerea unei probe de o anumita forma si dimensiune si se exprima in N/m2.Rezistenta mecanica a geamului la care este supus in practica nu depinde de structura sticlei ci in mare masura de conditiile in care se afla suprafetele ei. Rezistenta reala a sticlei de geam este aproximativ 1% din rezistenta teoretica si are o valoare cuprinsa intre 3 si 8 daN/mm2.Sticla rezista mai bine la eforturi de compresiune, cedand la tractiune la eforturi mult mai mici ( de cca. 10 ori). De aceea, la determinarea rezistentei la incarcari a geamului se ia in considerare rezistenta la intindere prin incovoiere care este cea mai acoperitoare.Imbunatatirea acestei proprietati se face prin:-calire (securizare ) .Calirea consta in racirea rapida si uniforma a sticlei calde astfel ca in conditiile ambiante straturile superficiale sa ajunga in stare de comprimare iar cele interioare in stare de intindere.-schimbul de ioni ( securizare chimica). Tensionarea sticlei prin schimb de ioni se bazeaza pe marea mobilitate a ionilor alcalini, care ocupa golurile din carcasa de bioxid de siliciu. Daca ionii de Na sunt inlocuiti cu ionii de K cu raza mai mare, acestia din urma o sa supuna suprafetele sticlei unei stari de compresiune care creste rezistenta mecanica a sticlei. Practic, schimbul de ioni se efectueaza prin incalzirea placii de sticla la o temperatura destul de ridicata, in general sub temperatura de inmuiere, in contact cu topitura unei sari care contine ionul ce urmeaza sa fie introdus in sticla. Diferenta de concentratie a ionilor respectivi in sticla si i topitura de sare duce la schimbul de ioni discutat. Duritateareprezinta impotrivirea unui corp solid la patrunderea unui alt corp.Sticla este relativ dura in comparatie cu alte materiale ca masele plastice si unele metale. Pe scara Mohs sticla are duritate cuprinsa intre 5 si 7 .Totusi, sticla plana se zgarie relativ usor in procesul tehnologic de rulourile transportoare, la manevrare, prin frecarea foilor intre ele si cu alte corpuri, la utilizare in conditiile ambinate si la intretinere. Duritatea sticlei calite nu este mai mare decat cea a sticlei recoapte.Scara Mohs

DuritateaMetoda de testare/ material echivalent ca duritateMineralul

1se zgrie foarte uor cu unghia; pudra de talctalc

2se zgrie cu unghiagips

3se zgrie cu o moned de cuprucalcit

4se zgrie usor cu un cuitfluorit

5se zgrie cu un cuit; sticlaapatit

6se zgarie cu o pil;feldspat

7zgrie sticla; zgcuit de oelcuart

8zgrie cuarul i sticla; hrtia abrazivtopaz

9zgrie topazul i este zgriat de diamant; rubinulcorindonul[corundum]

10nu poate fi zgriat dect tot de un diamantdiamant

Fig. Scara Mohs de reprezentare a principalelor materiale dupa duritatiProprietati opticeSticlele au capatat o mare importanta ca materiale optice datorita unor proprietati fizice si tehnologice deosebite: pot fi obtinute cu o buna transparenta pentru radiatiile din domeniul vizibil al spectrului si de asemenea pentru benzi largi de radiatie din domeniile invizibile;-proprietatile optice sunt stabile in timp si au coeficienti de temperatura mici; variind compozitia chimica, valorile proprietatilor optice pot fi modificate in limite largi;-sticlele optice se pot obtine in cantitati mari, cu o buna omogenitate din punct de vedere al proprietatilor utile.Daca un fascicul de lumina cade pe o sticla plana incolora, numai o parte din acest fascicul va trece prin ea, o alta parte de lumina este reflectata de prima suprafata a sticlei, o parte este absorbita in sticla, iar alta parte este reflectata de cea de-a doua suprafata.Luminaeste facuta din unde electromagnetice (radiatie).radiatia ultravioletade la 0,28 la 0,38 microni,radiatia vizibilade la 0,38 la 0,78 microni,radiatia infrarosiede la 0,78 la 2,5 microni.Reflexia luminiieste un fenomen nedorit in cazul sticlelor optice, deoarece micsoreaza intensitatea luminii care trece prin diferite dispozitive.Pentru sticlele obisnuite de geam, coeficientul de reflexie este circa 4 %.Reflexia este mai redusa daca fasciculele reflectate de cele doua fete ale obiectului interfereaza sau daca pe suprafata sticlei exista o pelicula cu indice de refractie diferit de cel al sticlei. Atunci cand lumina reflectata de pelicula si de suprafata sticlei interfereaza, intensitatea luminii reflectate poate sa creasca sau sa scada in functie de diferenta de drum dintre cele doua fascicule.Depunand pe suprafata sticlei , pe cale chimica sau prn evaporare in vid, pelicule metalice, se obtin oglinzi cu coeficienti de reflexie variabili in functie de grosimea peliculei, putandu-se obtine si valori ale coeficientului de reflexie foarte apropiate de 100 %.Pe suprafata unei sticle avand neregularitati cu dimensiuni mai mari decat lungimea de unda a luminii incidente are loc o reflexie difuza , care confera sticlei un aspect mat, translucid.Refractia luminiiLa patrunderea unui fascicul de lumina din mediul exterior in sticla, el este de obicei deviat de la directia initiala datorita faptului ca indicele de refractie al sticlei este in general diferit de cel al mediului exterior gazos sau lichid.Indicele de refractie este determinat de proprietatile ionilor si atomilor prezenti in sticla, si anume de polarizabilitatea lor.Pentru sticla silico-calco-sodica valoarea indicelui de refractie este de aproximativ 1,5.Transmisia luminii, exprimata prin coeficientul de transmisie, T, este cu att mai mare cu cat transparenta sticlei este mai buna.Aceasta proprietate depinde de lungimea de unda, in domeniul vizibil, mai ales datorita prezentei unor coloranti. Transmisia in spectrul vizibil prin geamul clar este aproximativ 85-90%, iar prin geamul ornament de 70-85 %, in functie de modelul ornamental.Transmiterea luminii printr-o sticla descreste logaritmic odata cu cresterea grosimii.Absorbtia luminii, este invers proportionala cu transmisia.Transmisia, absorbtia si reflexia variaza cu unghiul de incidenta al razei de lumina. Pana la u unghi de incidenta de 40 grd. variatia este mica.Proprietati termiceCONDUCTIBILITATEA TERMICA este proprietatea corpurilor de a permite deplasarea energiei termice de la temperaturi mai ridicate spre cele mai scazute. A sticlei este redusa.STABILITATEA TERMICA reprezinta capacitatea sticlei de a rezista la variatii mari si rapide de temperatura, fara sa se distruga.DILATAREA TERMICA este una din proprietatile care determina in cel mai inalt grad comportarea sticlei fata de solicitarile termice. Coeficientul de dilatare liniara a sticlei este redus- 1mm/m/100 grd. C.Dilatarea otelului este de circa 50% mai mare decat cea a sticlei iar aluminiul se dilata de trei ori mai mult ca sticla. Acest fapt trebuie luat i considerare la montarea geamurilor in cercevele metalice.Datorita proprietatilor ei casante, sticla nu poate suporta socurile termice asa bine ca alte materiale.Sticla subtire este mai rezistenta decat cea groasa sub acest aspect.In general, se poate spune ca sticla poate sa suporte un soc termic de incalzire de doua ori mai inalt decat un soc de racire.Cauza acestui fapt rezida in aceea ca i timpul incalzirii in suprafata sticlei iau nastere forte de compresiune la care sticla rezista mai bine, in timp ce in timpul racirii se creaza tensiuni de intindere care sunt critice pentru sticla.Toate geamurile absorb energie cand sunt expuse radiatiei solare. Spre deosebire de geamul incolor care absoarbe putina energie, la geamul colorat, unde absorbtia de energie solara este mai mare, temperatura poate sa depaseasca 60 grd. C dupa o expunere la soare mai mare de 30 min.In acelasi timp, marginile geamului umbrite de cercevele, paravane,etc. au o temperatura mai mica, putand aparea diferente de circa 30 grd. deoarece suprafata geamului care absoarbe energie solara tinde sa se dilate mai mult decat suprafata marginilor umbrite, in acestea din urma apar tensiuni.Aceste tensiuni sunt maxime la mijlocul marginii de geam si minime la colturi. Din cauza acestor tensiuni, apare tendinta ca geamul sa se sparga, mai ales in mijlocul marginii si mai rar la colturi. Cu cat cresc dimensiunile geamurilor, cu atat devine mai mare si riscul acestora de a se sparge datorita tensiunilor create in el de soare.Muchiile sticlei plane colorate si suprafetele imediat adiacente(circa 13 mm) trebuie sa fie fara zgarieturi adanci, gauri, ciobituri, striviri, etc., iar suprafata taieturii trebuie sa fie de inalta calitate. Slefuirea si polisarea muchiei unui geam tait corect duc la slabirea rezistentie acestuia si nu la marirea rezistentie. In schimb, muchiile geamului securizat termic sunt cu cel putin cu 140 daN/ cmp mai rezistente decat a celui recopt si cu taietura de calitate superioara.Proprietati acusticeSUNETUL este produs de corpurile vibrante care dau nastere la miscai ondulatorii in aer.Aceste unde sonore se raspandesc in toate directiile de la corpul vibrant care oscileaza in jurul pozitiei lui de echilibru. Numarul de vibrati complete produse de un corp intr-o secunda se numeste frecventa de vibrare.frecventa este masurata in hertz (Hz). Un herz este o vibratie completa pe secunda. Frecventa sunetelor percepute de auzul omului variaza de la 20 la 20000 Hz. Nivelul sau intensitatea sunetului se exprima in decibeli (dB). Auzul este senzatia cauzata de atingerea nervului auditiv al urechii de catre undele sonore.Limita maxima a auzului este de 170 dB.Un geam simplu de grosime obisnuita are valoare scazuta a izolarii fonice.Aceste valori variaza intr-o anumita masura cu dimensiunile sticlei.Geamul simplu de 4 mm izoleaza fonic 27 -31 dBImbunatatirea izolarii sonore la ferestrele duble si triple, in comparatie cu o fereastra simpla, depinde in mare masura de spatiul dintre foile de sticla. Izolarea fonica va creste cu cresterea spatiului pana la aproximativ 100 mm. S-a constatat experimental ca geamurile duble, cu un spatiu de aer mai gros, pot sa dea o izolatie fonica mai buna decat geamurile triple cu un spatiu de aer mai subtire. In unele cazuri, la ferestrele duble, in care sticla este mai groasa, se atinge o valoare a izolatiei mai scazuta decat atunci cand se folosesc sticle subtiri.Cauza consta in faptul ca sticla vibreaza ea insasi si poate crea unde sonore care ridica nivelul sunetului (efectul coincidentie). O oarecare atenuare mai mare a sunetului poate fi obtinuta folosind geamuri de diferite grosimi la o fereastra dubla. Aceasta va exclude posibilitatea vibrarii irezonante. Daca o fereastra tripla si una dubla vor avea grosimile totale similare, izolarea fonica a lor va fi aproape identica. Deci nu exista nici un avantaj de a pune al treilea geam daca grosimea totala a ferestrei nu creste simultan cu aceasta. Se pot obtine unele avantaje folosind un material fonoabsorbant la margini, intre foile de sticla si o etamsare perfecta. Se poate ajunge la o izolare mai inalta de 40 dB.Coeficientul de atenuare fonica poate fi imbunatatit prin folosirea gazelor speciale in locul aerului pentru umplerea panourilor de sticla.Proprietati electriceSticla are proprietati electrice remarcabile, care o fac utila in cele mai diferite domenii ale electrotehnicii si electronicii. Sticla plana silico-calco-sodica, in scopurile sale practice, poate fi considerata ca neconducatoare de curent electric la temperatura camerei.Rezistivitateasticlei scade cu cresterea temperaturii. Conductia este de tip ionic. Sub acest aspect, sticla poate fi privita ca un electrolit in care ionul de sodiu este purtatorul de curent.La umiditati ridicate suprafata sticlei poate fi corodata. Aceasta poate sa rezulte datorita deplasarii ionilor de sodiu din straturile superficiale ale sticlei catre suprafata. Deci, chiar daca nu exista conductibilitate electrica prin masa de sticla la temperatura camerei, poate totusi sa existe o conductibilitate superficiala daca sticla a fost depozitata in conditii de umiditate.Cele mai interesante proprietati electrice ale sticlei sunt: conductivitatea si proprietatile dielectrice.Conductivitatea electricadetermina in cea mai mare masura comportarea sticlei intr-un camp electric. Dupa modul cum circula curentul electric se deosebesc: conductivitatea superficiala si conductivitatea de volum.Conductivitatea superficiala a sticleieste o proprietate nedorita in cele mai multe utilizari ale sticlei, in electrotehnica si electronica. Ea se datoreaza peliculei de apa adsorbita pe suprafata sticlei,care, fiind o solutie de electroliti, conduce curentul mai bine decat sticla. In mod esential influenteaza alcaliile, a caror prezenta in sticle mareste conductivitatea superficila de 2 4 ori.Conductivitatea superficiala poate fi micsorata prin inlaturarea alcaliilor de pe suprafata sticlei, printr-un tratament chimic sau prin acoperirea suprafetei cu o pelicula hidrofoba de parafina, siliconi,etc.Atunci cand este necesara o conductivitate superficiala ridicata si constanta, de exemplu pentru incalzirea electrica a placilor de sticla, suprafata sticlei se acopera cu o pelicula semiconductoare de oxid de staniu,oxid de cadmiu,etc., sau cu o pelicula metalica semitransparenta sau opaca.Compozitia chimica a sticlei are o influenta hotaratoare asupra conductivitatii. Cresterea continutului in oxizi alcalini mareste conductivitatea.Conductivitatea electrica este influentata sensibil de tratamentele termice suferite de sticla.O sticla calita conduce curentul electric de 2-3 ori mai bine decat una recoapta. Faptul se explica prin cresterea mobilitatii ionilor alcalini in sticla calita, cu structura ma afanata.Conductivitatea depinde si de frecventa curentului electric. La temperatura ordinara, conductivitatea in curent continuu este mai mica decat in curent alternativ.Tipuri de sticla pentru constructii GEAM FLOAT CLAR SR EN 572-2 GEAM COLORAT IN MASA -adaugarea de oxizi metalici in amestecul de materii Densitatea de culoare si transmisia de lumina scad odata cu cresterea grosimii sticlei. Culoarea duce la o absorbtie mare a energiei solare, impiedicind patrunderea ei excesiva in interior. GEAM REFLEXIV -aplicarea unei pelicule de oxizi metalici pe suprafata sticlei. Stratul de oxizi poate fi aplicat atat pe sticla clara cat si pe sticla colorata in masa. Pelicula de oxizi este foarte rezistenta si stabila. In functie de orientarea peliculei se poate obtine un efect de culoare ( pelicula spre interiorul cladirii) sau de oglinda (pelicula spre exteriorul cladirii). GEAM CU ACOPERIRE DE JOASA EMISIVITATE (Low E)-sticla monolitica cu un strat de oxizi metalici depus pe una din suprafetele geamului float. Aceasta pelicula poate fi dura (hard) sau moale (soft) si reduce transferul termic permitand in acelasi timp un inalt grad de transmisie luminoasa in interior. GEAM LAMINAT-doua sau mai multe foi de sticla unite printr-o folie de polivinil butiral (PVB) ,in caz de spargere, avantajul folosirii sticlei laminate consta in faptul ca, fragmentele de sticla vor ramane lipite de folie evitand accidentarile. Geamurile laminate prezinta rezistenta marita la indoire sau spargere. GEAMSABLAT. GEAM ORNAMENT SR EN 572-5-banda de sticla este trecuta printre doi cilindri de laminare dintre care unul este gravat cu modelul dorit. Astfel una din fetele sticlei va fi imprimat in relief rezultand un geam cu o transluciditate mai mare sau mai mica, in functie de model. GEAM ORNAMENT ARMAT SR EN 572-6 GEAM ARMAT SR EN 572-3 OGLINZI-sticla plana metalizata GEAM SECURIZAT GEAM EMAILAT sticla opacizata (culori RAL) si securizata, cu rolul de a masca anumite elemente ale constructiei (zone de parapet). Sticla se securizeaza pentru a rezista stresului termic datorat apropierii de elementele de constructie.Tabel cu denumirile comerciale ale fiecarui producator pentru fiecare tip de sticla planaDenumireuzualaSaint -GobainA G CGlaverbelGuardian

ClarPlaniluxPlanibel clearClear float

Colorat in masaParsolPlanibelcolouredGreen glass; Bronze; Gray

ReflexivAntelio; ReflectasolBlackpearl; Stopsol (supersilver, silverlight, clasic)SunGuard Solar (Sunguard Solar Royal Blue 20)

Low-eCool lite; Planitherm Futur N; Ultra neutral IIPlanibel Top N; Planibel Energy;SunergyClimaguard

Reflexiv de inalta performantaSunGuard Hight Performance (SunGuard HP Royal Blue 40; SunGuard HP Neutral 61)

Sticla plana prelucrataGeamului de constructii i se cere mai mult decat sa opreasca ploaia de a intra in incaperi sau sa favorizeze comunicarea vizuala cu exteriorul. Un geam nu ar trebui sa difere prea mult, in ceea ce priveste proprietatile sale termice si acustice, de peretii cladirilor la care se folosesc.In domeniul transporturilor, sticla plana simpla, neprelucrata, prezinta marele dezavantaj de a se sparge relativ usor, insotit de bine cunoscutele riscuri de accidentare. Totodata, densitatea relativ mare a sticlei constituie un inconvenient i constructia autovehiculelor usoare.Sticla plana prelucrata in diverse moduri isi gaseste cele mai surprinzatoare aplicatii in variate domenii de activitate.Pentru imbunatatirea si completarea proprietatilor de baza ale sticlei plane simple, se folosesc tot mai accentuat procedee ca: securizarea termica si chimica pentru cresterea rezistentelor mecanice si termice si pentru evitarea accidentelor in caz de spargere; asamblarea in panouri termo si fonoizolatoare; asamblarea de geamuri triplex si multistrat cu scop de securitate; acoperirea cu pelicule parasolare si termoizolante care sporesc protectia contra soarelui si respectiv conservarea caldurii in incaperi precum si efectul lor decorativ, etc.Operatiile de prelucrare a sticlei plane sunt precedate de operatia de taiere.TAIEREA poate fi executata manual sau automat.Obtinerea unei taieturi corecte depinde de:Croirea geamului.Pe suprafata geamului se ruleaza dispozitivul taietor (cutit) cu rotita de otel sau cap diamantat care dezvolta in sticla un sistem de forte ce duce la crearea unei fisuri fine de mica profunzime. Pentru ca partile croite sa se desparta, este necesar sa se faca ruperea geamului pe linia croita. In acest scop, se dezvolta fisura initiata de rotita, folosind o forta suplimentara manuala, pana ce fractura ajunge la partea opusa a foii de sticla. Se poate obtine un geam taiat cu muchia de buna calitate numai in cazul cand s-a executat o fisura corespunzatoare. Fisura care asigura o muchie de calitate este practic invizibila cand se priveste suprafata sticli cu ochiul liber. O fisura buna va avea suprafetele netede ca oglinda si va reflecta lumina aparand ca o banda de lumina foarte ingusta si continuua. O croire executata corect nu va prezenta nici o ciobitura sau praf de sticla pe suprafata geamului. Daca suprafata sticlei nu este curata si daca croiul apare o linie alba zgrunturoasa, inseamna ca s-a efectuat o zgarietura grosiera nu o fisura fina.Suprafata mesei de taiere.Suprafata mesei pe care se taie geamul trebuie sa fie rigida, plana si curata, acoperita cu un material elastic usor si curat ( o pasla cu grosimea de max. 1,5 mm).Inaltimea mesei trebuie sa fie astfel aleasa incat taierea geamului sa se faca comod fara efort sau schimbari de pozitie.Suprafata geamuluipe linia de croire sa fie curata inainte de taiere, rotita sa fie curata si gresata la ax, astfel incat sa ruleze libera si sa fie in contact direct cu sticla pentru a realiza o fisura corespunzatoare.Daca rotita va croi o suprafata contaminata, patata cu grasimi sau acoperita de praf,etc.,fisura creata va fi neregulata sau discontinua iar dupa rupere gemul taiat va avea muchia cu asperitati si va fi slabita.Forta si viteza de taiere. Forta aplicata rotitei de taiere depinde de unghiul taisului acesteia,starea rotitei, grosimea si tipul geamului.Ea este forta cae mai mare care poate fi folosita la croire fara ca sa se produca strivirea suprafetei geamului. Odata aplicata aceasta forta este necesar ca ea sa fie pastrata in mod uniform de-a lungul intregii linii de croire. Linia trebuie trasata pana ce rotita a parasit marginile geamului.Rotitele de taiere. Pozitia rotitei in timpul taierii trebuie sa fie verticala, daca ea este inclinata, unghiul pe care il face cu geamul se schimba si afecteaza calitatea fisurii. Rotita uzata trebuie inlocuita cu alta buna pentru ca afecteaza calitatea fisurii obtinute.- Ruperea.Exista cazuri cand nu se poate obtine o muchie rezistenta si de calitate, chiar daca croirea, respectiv obtinerea fisurii de taieire, a fost excelenta.Aceasta situatie poate sa apara datorita unei ruperi in conditii necorespunzatoare sub aspectul unghiului sub care se curbeaza banda,care de obicei este foarte mic.Ruperea trebuie intiata totdeauna la marginea unde se termina fisura de taiere.Daca ruperea se face prea repede printr-o curbare prea mare a foii de geam, aparitia ciobiturilor la muchiile taiate nu se poate evita..PRELUCRAREA MUCHIILORIn mod obisnuit, prelucrarea marginilor sticlei plane se face pentru a asigura acuratetea dimensiunilor si de a reduce defectele (crapaturi, ciobituri,etc.)care scad rezistenta mecanica a foilor de geam, precum si pentru pregatirea foilor de geam ce urmeaza a fi securizate (detensionare). Pentru unele utilizari estetice, prelucrarea marginilor este mult mai pretentioasa, sub aspect calitativ.Prelucrarea cantului se poate face astfel: manual, folosind discuri de piatra rotitoare;-manual, folosind masini simple cu benzi abrazive;-mecanizat, pe masini complexe cu unul sau mai multe capete de prelucrare succesiva.Masinile pentru prelucrat cantul la geamuri pot sa fie foarte variate, in functie de dimensiunile si formatele foilor supuse prelucrarii, de grosimea geamului, de marimea seriei de formate, etc. Ele pot fi verticale, orizontale, cu geamul mobil si scule de prelucrat fixe, cu geamul fix si scule mobile, etc.Slefuirea poate fi: slefuire uscata cu benzi abrazive (tesirea muchiei vii) slefuire umeda cu discuri abrazive in prezenta agentului de racire apaSlefuirea umeda are urmatoarele etape:1. slefuire grosiera disc diamantat 0,165 mm2. slefuire fina disc diamantat 0,08-0,1 mm3. lustuirea disc pasla impregnat cu oxid de ceriuCaracteristicile pulberilor de diamant pentru slefuirea muchiilor sunt:-marimea granulelor concentratia de diamant materialul suport (bronz sau aluminiu)De o mare importanta la slefuirea cu scule diamantate este agentul si conditiile de racire utilizat. Acesta poate afecta viteza de slefuire, calitatea suprafetei slefuite si durata de functionarea sculelor abrazive.GAURIREARealizarea gaurilor de calitate in foile sau placile de geam constituie o operatie dificila datorita naturii fragile si abrazive ale sticlei.Pentru evitarea stirbiturilor, crapaturilor si a altor defecte, este nevoie de indemanare si pricepere.Scula cea mai potrivita pentru gaurire este burghiul cu taisul acoperit cu pulberi de diamant. El realizeaza aceasta operatie printr-un proces de slefuire sau erodare a sticlei.Exista doua tipuri principale de burghie: tip masiv tip forezaEste unanim recunoscuta superioritatea burghielor tip foreza datorita posibilitatilor bune de alimentare cu agent de racire prin interiorul sculelor.Racirea si indepartarea spanului la burghiele foreze se fac automat cu agentul de racire alimentat sub presiune, in timp ce la burghiele masive aceste operatii se efectueaza de catre operator, necesitand scoaterea si reintroducerea frecventa a sculei din si repsectiv in materialul ce se gaureste.Utilajul folosit pentru gaurirea sticlei cu ajutorul burghielor diamantate este o masina de gaurit asemanatoare cu cele din domeniul prelucrarii metalelor. Masina de gaurit trebuie sa fie robusta, fara vibratii, cu axul bine centrat si cu un avans foarte sensibil care sa permita operatorului sa simta erodarea. Operatia de gaurire se realizeaza folosind un agent de racire a burghiului si a sticlei. Cu cat burghiul este mai mic in diametru, cu atat presiunea de alimentare a agentului de racire va fi mai mare.Gaurirea sticlei se mai poate realiza cu ultrasunete : un tub metalic este pus in vibratie cu o frecventa de 18-30 KHz. Sub tub se aduce o suspensie de carbura de siliciu.GRAVAREA sticlei se realizeaza cu discuri din electrocorindon sau din carbura de siliciu , de diferite profile care sapa in suprafata sticlei diverse decoruri-lustruirea gravurii se face cu discuri de pluta, par de porc, iarba de mare pe care se aduce suspensie de pulbere de materiale abrazive fine.METALIZAREA reprezinta procedeul de depunere a unei pelicule metalice pe suprafata sticlei.Sunt cunoscute mai multe metode , din care cele mai practicate sunt:metoda chimica Au, Ag, Al-oglinzi cu coeficient de reflexie ridicat 0,3 pana la 3-4 microni-oglinzi semitransparente sau strat conductor electric metoda electrochimica evaporare in vid pulverizare catodica este procedeul cel mai frecvent de obtinere a oglinzilor aluminizate. Se realizeaza in vid sub un clopot de sticla sau metalic. La catod se fixeaza o placuta din metalul ce trebuie depus.Datorita tensiunii inalte ce se aplica electrozilor, de pe catod se desprind particule metalice, care se depun pe placa de sticla aflata pe un suport sub catod.Fiind sensibile la atacul agentilor atmosferici, peliculele se protejeaza cu lac.PELICULIZAREA STICLEI PLANE este prelucrarea sticlei plane prin acoperiri peliculare metalice, oxidice, sau de alte substante, in scopul obtinerii unor proprietati suplimentare ca cele parasolar, termoizolatoare, de culoare si aparenta estetica.Procedeele folosite pentru peliculizarea sticlei plane sunt foarte diverse iar valoarea capacitatilor de productie a instalatiilor folosite in acest scop variaza.Fig. Procedee de peliculizare cu pelicule parasolare si termoizolante a sticlei planePIROLIZA este procedeul in care geamurile cu temperatura de 260 -580 grd. C sunt stropite prin pulverizare cu solutii de saruri anorganice sau solutii ale compusilor organometalici care se descompun in contact cu sticla calda, ramanand pelicule de oxizi metalici.Se foloseste si in ansamblul liniei float, fiind economicos sisub aspectul energetic dat fiind ca foloseste caldura pe care o are banda de sticla imediat dupa formarea ei sin u necesita reincalzirea sticlei de la temperatura ambianta.Se pot depune pelicule cu grosimi de 70nm pe baza de Co, Cr, Fe, Ni cu o uniformitate buna care asigura sticlei calitati parasolare cu caracter predominant de absorbtie fara efec termoizolant.Peliculele oxidice depuse prin piroliza au de regula rezistenta mecanica si chimica buna.PULVERIZARE CATODICA IN CAMP MAGNETICProcesul pulverizarii consta in principiu in bombardarea materialului peliculizant cu ionii unui gaz si ca urmare in dizlocarea fizica de atomi din tinta si depunerea lor sub forma de pelicule uniforme pe suportul de sticla. In timpul pulverizarii se pot obtine si componenti ca oxizi sau nitruri daca in proces se folosesc gaze care reactioneaza cu metalele sau aliajele metalice.Prezenta catodului magnetic permite cresterea vitezei de peliculizare de pana la 10 ori fata de catorii conventionali.Avantaje: permite depunerea de pelicule din orice aliaj compus sau element pur reproduce fidel compozitia substantei folosite drept tinta asigura uniformitate forate buna a peliculelor permite transportul geamurilor pe conveioareEMAILAREA este prelucrarea sticlei plane prin aplicarea emailului prin unul din urmatoarele procedee, urmata de arderea acestuia, de regula in timpul procesului de securizare. Metode de aplicare: serigrafie roluire pulverizareCulorile sunt variate si au la baza oxizii coloranti ai sticleiLAMINAREA este procedeul de obtinere a geamurilor triplex si multistrat care sunt compuse din doua sau mai multe foi de sticla unite puternic intre ele prin folii ranforsante din material plastic ca polivinil butiral,etc. Foliile dintre geamuri sunt rezistente la penetratia corpurilor dure si absorb socurile mecanice. La lovituri suficient de mari geamul multistrat se crapa sau se sparge dar bucaile de sticla rezultate tind sa ramana fixate pe folia organica si nu se raspandesc.Ca tehnologii de laminare mentionam:- laminare cu folie de PVB si EVAcare are ca etape: -spalarea-asamblarea-valtuirea la cald 100 grd. C-autoclavizarea 140 grd. C si 10,5 daN/cm2- laminare cu rasina tricomponentacare se amesteca in urmatoarele proprotii: A =76%; B= 12 %; C= 12 % .Etapele laminarii cu rasina sunt: spalarea-asamblarea cu banda dublu adeziva-turnarea rasinii-intarirea rasiniiMATUIREA-chimica 1. acoperire cu mastic rezistent la acizi (negativul modelului dorit)2. baia de acizi KHF2+HCl+K2SO43. spalare cu apa4. inlaturare mastic-mecanica atacul cu jet puternic de amestec aer si agent sablare ( nisip cuartos, electrocorindon)-negativul modelului este realizat din folie autocolanta decupata pe un cutter ploterSECURIZAREA este procesul tehnologic prin care este imbunatatita rezistenta mecanica a sticlei.Cele mai utilizate metode de securizare sunt securizarea termica (calirea) si securizarea chimica( prin schimb de ioni).SECURIZAREA CHIMICA este procesul tehnologic de tensionare a sticlei prin schimb de ioni la incalzirea placii de sticla la o temperatura destul de ridicata, in contact cu topitura unei sari care contine ionul care urmeaza a fi introdus in sticla.Ionii de Na+ care au o raza mai mica sunt inlocuiti cu ionii de K+ cu raza mai mare, care supun suprafetele sticlei unei stari de compresiune care creste rezistenta mecanica a sticlei.SECURIZAREA TERMICA este procesul tehnologic in care se realizeaza incalzirea sticlei plane pana la temperatura de inmuiere, dar pastrandu-si forma initiala, urmata de o racire brusca, in vederea introducerii unor tensiuni interne in produsul finit, fara a se altera calitatile luminoase sau energetice ale materialului. Prin acest proces rezistenta mecanica a sticlei creste de pana la 5 ori iar rezistenta la soc termic creste de pana la 300 grd.Tehnologia de securizare a geamului contine trei operatii mai importante:1. a) incalzirea sticlei pana la temperatura de securizare ( circa 635 grd. C+/- 35 ).2. b) racirea rapida a sticlei de la temperatura de securizare la cea a mediului ambiant3. c) transportul sticlei in timpul incalzirii.4. a) Incalzirea sticlei. Una din conditiile esentiale pentru obtinerea sticlei securizate este ca incalzirea sa se faca rapid si uniform pe toata suprafata, precum si pe grosime pana ce se ajunge la temperatura de securizare.Incalzirea sticlei se face in principal prin radiatie.Trebuie tinut seama ca la incalzirea rapida variatiile de grosime ale aceleasi foi de sticla trebuie sa fie minime caci astfel nu se poate realiza o uniformitate de temperaturi in geamul incalzit. La geamurile termoabsorbante sau termoreflectante ( colorate) care se folosesc in unele cazuri pentru proprietatile lor, trebuie tinut seama ca acestea au o viteza d incalzire mai mare. Nu se recomanda sa se amestece in cuptor geamuri de proveniente diferite deoarece pot necesita viteze diferite de incalzire datorita proprietatilor diferite. Incalzirea cuptorului trebuie sa fie uniforma.In practica se intampla ca marginile supuse incalzirii sa fie mai calde decat centrul supunand marginile la compresiune si fortand intreaga foaie sa se curbeze in forma de sa.1. b) Securizarea termica propriu-zisase face prin insuflarea de aer la presiune inalta care asigura o racire foarte rapida si un pronuntat gradient termic pe grosimea foii de sticla.Trebuie sa existe suficient aer pe suprafetele foii de sticla pentru a le rigidiza inainte ca mijlocul foii sa se intareasca. Dupa racirea ulterioara a miezului el va cauta, prin contractie, satraga suprafetele rigidizate spre el fara a reusi insa. Va rezulta astfel o stare de tensionare echilibrata a foii de geam avand suprafetele sub efectul fortelor de compresiune si miezul sub cel al fortelor de intindere. Diferenta de temperatura intre miez si suprafete in acel moment trebuie sa fie de minimum 150 grd. pentru a asigura un grad de tensionare corespunzator. Gradientul termic reazlizat trebuie sa fie simetric fata de planul central al foii de sticla. Asimetria acestuia va duce la curbarea geamului, dupa racirea lui la temperatura ambianta si uniformizarea temeraturii pe grosime. Curbarea se va produce spre partea suprafatei mai calde din timpul securizarii.1. c) Transportul sticleiIn functie de pozitia si mijloacele de sustinere si de transport a sticlei intalnim: cuptoare verticale cu cleste de sustinere, cuptoare orizontale cu conveior cu rulouri, cuptoare orizontale cu perna de aer cald sau de gaze arse.Cele mai des utilizate cuptoare sunt cele cu transport cu conveioare cu role care transporta sticle in pozitie orizontala.Rulourile cuptoarelor orizontale pot sa fie din otel aliat, azbest si ceramice.Rulourile ceramice sunt confectionate prin macinarea sticlei de cuart, intr-o pudra fina, turnarea intr-o forma de rulou , arderea la circa 1093 grd. C si pralucrarea la strung la un diametru de 50-60 mm, care trebuie sa fie de mare precizie, rotunde, drepte si netede. La proiectarea si construirea unui conveior cu rulouri primul lucru important este sa se asigure o suprafata de transport cat se poate de plana. O mare importanta o are si distanta dintre rulourile din cuptor, precum si precizia sistemului de actionare a conveiorului si a mijloacelor de reglaj, rulourile trebuie sa se roteasca cu aceeasi viteza, lin, fara socuri sau vibratii.Principalele defecte care pot aparea la sistemul conveiorului cu rulouri ceramice sunt: curbarea sticlei intre rulouri, ondularea geamului de catre ruloruile curbate sau excentrice, imprimari de rulouri pe suprafata sticlei, deteriorarea suprafetelor rulourilor si transferul unilateral de caldura de la rulouri la suprafata de contact a sticlei.Transferul de caldura, unilateral, de la rulouri la suprafata inferioara a sticlei, face ca aceasta suprafata sa se incalzeasca mai tare decat cea superioara. Ca atare, geamul se dilata mai mult in partea inferioara si are loc o curbare cu concavitatea in sus,respectiv marginile foilor de sticla se ridica iar pe conveior ramane partea centrala care se incalzeste mai tare si preia toata greutatea sticlei. Preluarea intregii greutati a sticlei pe centru poate da nastere la distorsiuni si imprimari de rulouri, pe portiunea respectiva.Calitatea geamului securizat se determina dupa comportarea lui la testul de izbire.Spargerea geamului in conditii de securitate trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele variante: pot sa apara numeroase fisuri sau crapaturi dar fara sa apara orificii prin care sa poata trece o sfera cu diametrul de 76 mm;-se permite desprinderea de cioburi, dar 10 cioburi dintre cele mai amri, lipsite de crapaturi, care raman intregi 3 min. Dupa izbire, cantaresc impreuna cel mult echivalentul masei de 6500 mmp din epruveta initiala;-spargerea da nastere la mai multe cioburi de geam daar nici unul nu trebuie sa prezinte muchii ascutite.Geamul izolatorGeamurile izolatoare sau pachetele din sticla sunt panouri din sticla plana compuse din doua foi fixate la o anumita distanta intre ele cu ajutorul unor distantiere inchise ermateic pe intreg perimetrul cu scopul de a asigura o izolatie termica si fonica imbunatatita. Spaiul dintre cele doua geamuri este umplut cu aer uscat sau cu alte gaze.Ermatizantii organici conventionali sunt cauciucurile polisulfidice si butilice. Aerul sau gazul care se introduce in spatiul dintre geamurile panoului sunt uscate si purificate inainte de a fi folosite. Pentru pastrarea uscata a gazului de umplere, pe o perioada mai lunga de timp, panourile au amplasate in distantiere adsorbanti de tipul gelului de silice sau al sitelor moleculare ( zeoliti pe baza de aluminosilicati de sodiu sau calciu ).Principalele componente ale unui panou izolator sunt: foile de sticla plana, distantierul, ermetizantul si adsorbantul.Foile de geam folosite pentru confectionarea panourilor izolatoare pot fi din orice tip de sticla plana de calitate.Ermetizantulfolosit la fabricarea geamurilor izolatoare duble, trebuie sa fie multifunctional, astfel: sa fixeze bine cele doua geamuri catre distantierul de aluminiu; sa aiba o anumita flexibilitate astfel incat produsul finit sa aiba suficienta rezistenta la soc si sa poata prelua unele deplasari de geam datorate variatiilor de temperatura; sa aiba o viteza de transmisie scazuta aapei sau a aburului pentru a evita aparitia vaporilor de apa in interiorul geamului izolator; sa aiba o buna rezistenta la actiunea razelor ultraviolete, in timpul zilelor cu soare excesiv, pentru a evita degradarea etanseizatorului si aburirea chimica in interiorul geamului izolator; sa aiba un timp de intarire scurt si sa necesite utilaje de preparare si aplicare simple.Adsorbantiisunt substantele capabile sa fixeza si sa retina puternic pe suprafata lor activa, un volum relativ mare de gaze sau vapori. Fara un adsorbant are loc procesul de condensare pe suprafetele interioare ale panoului de sticla la scaderi relativ mici de temperatura. Condensarea are loc la asa-numita temperatura a punctului de roua, care este functie de presiunea de vapori din interiorul panoului. Cu cat este mai joasa presiunea vaporilor de apa cu atat este mai joasa si temperatura punctului de roua.Toti ermetizantii si toate sistemele de ermetizare sunt intr0o anumita masura permeabile la apa. De aceea, adsorbantii trebuie sa fie in stare sa elimine apa ce intra in acest mod in interiorul pachetului de sticla in toata perioada de utilizare prevazuta.Distantierele.Cele mai multe panouri izolatoare au distantierele din profile de aluminiu laminate la rece prevazute cu o fanta spre interiorul pachetului sau din tevi de aluminiu extrudate prevazute cu gauri in locul fantei. Prin fanta sau prin gaurile distantierului adsorbantul panoului isi exercita actiunea asupra gazelor de umplere. Uneori distantierele au la colturile panourilor asa-numitele piese de colt care determina aranjarea corecta a ramei de distantare si permite introducerea aerului uscat in panou. Ele sunt confectionate din nylon sau alte materiale pe care adera usor ermetizantul.Avantajele utilizarii geamului termoizolantsunt:-diminuarea costurilor de intretinere datorita pastrarii temperaturii din interior, un geam izolant reducand pierderea de caldura prin geam cu cel putin 50% in comparatie cu un geam standard-eliminarea zonelor reci din vecinatatea ferestrelor-reducerea pierderilor de caldura in timpul iernii-protectie inalta la patrunderea caldurii din exterior spre interior pe timpul verii.Tipuri de protectie ale geamurilor izolanteA.protectie termicacea mai importanta caracteristica a geamurilor izolante masurata prin coeficientul de transfer termic U care reprezinta cantitatea de caldura care trece pein 1 mp de vitraj intr-o unitate de timp, la o diferenta de temperatura de 1 grad intre aerul din exterior si cel din interior.Cu cat este mai mica valoarea coeficientului de transfer termic , cu atat este mai mare capacitatea de izolare a geamului izolant.Un geam izolant poate fi considerat bun daca valoarea coeficientului de transfer termic este mai mica.Acest coeficient este influentat de:-calitatea sticlei ( float, low-e,etc.)Sticla care are cel mai bun coeficient de transfer termic este sticla low-e.-grosimea camerei de gazValoarea optima a camerei de gaz este data de latimea baghetei distantier dintre cele doua foi de sticla. Cea mai buna valoare a coeficientului de transfer termic se obtine pentru o latime a baghetei distantier de 16 mm.-gazul de umplereCele mai folosite gaze de umplere a geamurilor izolante sunt argonul, kriptonul si xenonul.1. protectie luminoasase obtine prin utilizarea in pachetulizolant a sticlelor de control solar (reflexive si colorate in masa).Aceasta asigura pe langa reducerea cantitatii de caldura si lumina provenita din radiatia solara si obtinerea unor spatii mai putin expuse privirilor din exterior.Sticele reflexive reflecta in mare masura radiatia solara, iar sticlele colorate in masa absorb majoritatea cantitatii de energie solara.Indicatorii care masoara influenta luminii asupra geamurilor izolante sunt:-transmisia luminoasareprezinta cantitatea de energie luminoasa intrata printr-un pachet de geam de 1 mp, 24 mm grosime, in interval de 24 h. Valoarea sa este intre 0-100 %. Cu cat acest coeficient are valoarea mai mare, cu atat mai multa lumina naturala patrunde in interior.-reflexia luminoasareprezinta cantitatea de lumina reflectata catre exterior-factorul solar reprezinta procentul din energia absorbita de catre sticla si care provoaca incalzirea acesteia. Acasta marime permite determinarea riscurilor de spargere prin soc termic.-absorbtia energetica reprezinta cantitatea de energie absorbita de foile de sticla. Este indicat ca acest coeficient sa fie sub 50%, in caz contrar este necesara securizarea foii de geam expusa la exterior.Factorul solar al unei sticle este raportul dintre energia totala intrata in incapere- transversal pe sticla si energia solara incidenta.Energia solara care intra intr-o incapere printr-un geam este absorbita de obiecte si peretii interiori, care se incalzesc si emit la randul lor o radiatie termica. Acesta este efectul de sera.1. protectie acusticaizolarea fonica, alaturi de cea termica, este o problema esentiala pentru sporirea confortului locuintelor.este influentata de :-grosimea compartimentului de aer. Cu cat este mai mica grosimea compartimentului de aer, cu atat mai repede se transmite zgomotul-grosimea sticlei .Folosirea unei sticle mai groase poate imbunatati performanta acustica.D.protectia antiefractieeste necesara pentru spatii cum ar fi banci, case de schimb valutar, aeroporturi,etc . Se obtine prin folosirea in cadrul geamului izolant a diverselor tipuri de sticle de securitate, rasini pentru laminarea sticlei sau folii antiefractie.Fabricarea geamului izolant1. Debitare sticla plana1.1 Transport coalaMateria prima este manipulata de la locul de depozitare in vederea prelucrarii cu urmatoarele dispozitive/ instalatii de transport specifice: rastele mobile dispozitive de ridicat masini de transportat poduri rulanteSuspendarea si prinderea pachetelor de geam de pe masinile de transportat se realizeaza tinand seama de greutatea si dimensiunea acestora . Foile de geam din pachete sunt deplasate spre masina de taiat, in ordinea prelucrarii lor, manevrand corect podul rulant.1.2. Debitarea din coalala dimensiunicu ajutorul liniei automate de taiere.Dimensiunile tipurilor de geam sunt identificate cu atentie din planul de taiere (optimizari). Cotele de executie ale foilor de geam sunt introduse cu precizie in unitatea de control numeric a masinii de taiat. Foaia de geam este rupta conform cotelor de executie in piese distincte. Fiecare piesa este preluata manual si asezata pe rastel.1.3. Slefuire automata sticla low-eSticla de tip low-e este slefuita automat pentru a peveni exfolierea si/sau oxidarea peliculei.1.4. Asezarea pe rastelePiesele de geam rezultate in urma debitarii si ruperii foii de sticla sunt asezate pe rastele conform fisei de executie.Caracteristici controlate la operatia de debitare sticla tipul geamului dimensiuni grosimea geamuluiAsamblarea panoului izolant2.1. Transport sticlaRastelele cu geamurile debitate conform optimizarilor sunt transportate catre etansare. Piesele de geam se aseaza manual in pozitie verticala in compartimentul de intrare a utilajului de spalat sticla.2.2. Debitat si indoit bagheta distantierMasina pentru rame distantier a fost gandita si proiectata in scopul confectionarii ramelor distantier.Prezinta avantajul procesarii rapide a ramelor , fara pierderi de material si un numar cat mai mic de imbinari.2.3.Aplicat conectori de plastic sau metalConectorii se fixeaza cu precizie, prin presare in orificiile cadrului metalic format de bagheta distantier.2.4. Umplerea baghetei distantier cu sita molecularaMasina de alimentare cu sita moleculara a fost conceputa si proiectata in scopul gauririi, umplerii cu silicagel si sigilare a gaurilor de umplere, in mod automat, a ramelor distantier utilizate la confectionarea unitatilor de geam termoizolant.2.5. Butilarea ramelor distantiereMasina de butilat se foloseste la butilarea ramelor distantier utilizate la confectionarea unitatilor de geam termoizolant. Realizeaza un snur de butil drept si uniform, lucru important atat din punct de vedere al calitatii cat si estetic.2.6. Spalarea sticlei planeMasina de spalat sticla se utilizeaza la spalarea foilor de sticla incorporate in unitatile de geam termoizolant. Este foarte important ca dupa spalare sticla sa fie foarte curata si uscata. Masina de spalat a fost conceputa pentru a satisface la maximum aceste exigente.Masina de spalat automat este parte separata a liniei de spalare si asamblare a unitatilor de geam termoizolant. Ea permite spalarea si uscarea foilor in timpul rularii pe banda transportoare.2.7. Controlul sticlei inaintea asamblariiStatia de inspectie se utilizeaza asa cum arata si denumirea la inspectarea foilor de geam ce intra in componenta unitatilor de geam termoizolant. Este foarte important ca dupa spalare si uscare, sticla sa fie perfect curata, fara pete sau zgarieturi. Statia de inspectie a fost conceputa pentru a satisface la maximum aceste exigente.2.8 Asamblarea unitatilor de geam izolantse face in presa robot.Aceasta etapa cuprinde presarea celor doua unitati de geam pe cadrul distantier avand aplicat material de etansare.2.9. A doua etansarese realizeaza cu extruderul de poliuretan. Extruderul de poliuretan este o masina folosita pentru pomparea si mixarea a 2 materiale cu vascozitati ridicate si la presiune inalta si folosirea in aplicatii corespunzatoare. Reactia chimica incepe cand cele 2 materiale curg amestecate impreuna.Dupa aplicarea etansatorului final, se realizeaza finisari cu ajutorul ustensilelor specifice. Apoi se depoziteaza in locuri special amenajate.Dupa terminarea operatiilor de asamblare, pe vitrajul izolant realizat se aplica eticheta cu codul vitrajului, denumirea firmei executante,beneficiarul geamului, dimensiunile acestuia.MANIPULAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL GEAMULUI IZOLANTProdusele din sticla au nevoie de conditii corecte de depozitare la santier, manipulare si montaj si protectie pe tot parcursul etapei constructive.Se vor alege locuri de depozitare intermediara acoperite, ventilate, ferite de ploaie sau scurgeri de apa ( se va evita mentinerea apei pe zona de margini ), in afara unor zone de trafic intens.Lista cu deteriorari care apar dupa instalare si care sunt cauzate de manipularea improprie:1. Defect:sticla umeda care duce la o permanenta coroziune a suprafeteiCauza: depozitarea in exterior, neacoperita, ventilare inadecvata, nesepararea geamurilor in timpul depozitarii1. Defect: deteriorari ale suprafetei sau marginilorCauza: protectie insuficienta la depozitare, expunere in locuri riscanteDepozitareGeamurile trebuie pastrate in locuri uscate, curate, ferite de ploaie si soare, la o temperatura de min. +/- 10 grd. C in perioada rece, pentru a evita degradarea datorita riscurilor: chimice: patarea datorita umiditatii;-mecanice: zgarieturi si spargeriEchipamentele de depozitare specifice numite rastele pe care se depoziteaza geamurile vor fi inclinate cu o panta de 6 % fata de verticala. Talpile rastelelor trebuie acoperite cu un material care sa absoarba socurile ( pasla sau cauciuc). Este interzisa depozitarea pe rastele in plin soare, datorita riscului de soc termic. Geamurile sunt depozitate pe rastele pornind de la dimensiunile cele mai mari si continuand in ordine descrescatoare, fiind separate intre ele cu distantiere de pluta.Manipulare si transportManipularea geamurilor se realizeaza cu manusi speciale si/sau dispozitive specifice de manipulare a sticlei- ventuze. Transportul geamurilor se realizeaza cu mijloace de transport prevazute cu rastele speciale acoperite cu suporti de cauciuc pentru amortizarea socurilor. Trebuie asigurat intotdeauna legarea geamurilor pe mijloacele de transport prin intermediul chingilor.Biblografie :Tehnologia sticlei P. BaltaSticla plana V. Velea