STEAUA POLARASTEAUA POLARA · Steaua Polarã 11 STEAUA POLARASTEAUA POLARA ªANSÃ CALITATE ORGANIZARE AMABILITATE LUCIDITATE ARMONIE NOUTATE RESPONSABILITATE ÎN ACEST NUMÃR: Proiect

Steaua PolarãSteaua Polarã 11

STEAUA POLARASTEAUA POLARASTEAUA POLARA

ªANSÃCALITATEORGANIZAREAMABILITATELUCIDITATEARMONIE

NOUTATERESPONSABILITATE

Î N A C E S T N U M Ã R :

Proiect Comenius - Tineri cetăţeni europeni împotriva violenţei

În vizită la prietenii noştri din Grebenaţ

Excursii... tabere ... cantonamente

Revista Şcolii Gimnaziale Nr. 7 “Sfânta Maria” Timişoara Nr. 28, decembrie 2012

Steaua PolarãSteaua Polarã22ConCursuri – Competiţii - premii

An şcolar 2011-2012

Nr. crt. CoNCursul Premiul Numele şi PreNumele

elevilor etaPa Clasa Profesor CoordoNator

1 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Oneţ Alexandru naţională II D Calinin Adriana

2 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Purdi Luca naţională II C Novacovici Georgeta

3 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Ilia Alexia naţională II D Calinin Adriana

4 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Bodea Ştefan naţională II D Calinin Adriana

5 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Chirilă Laura naţională II D Calinin Adriana

6 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Ilia Alexia naţională II D Calinin Adriana

7 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Voineasa Ana Maria naţională II B Birgean Simona

8 Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Koszorus Oana naţională II B Birgean Simona

9 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Aioanei Robert naţională II B Birgean Simona

10 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Petreuş David naţională II B Birgean Simona

11 Festivalul internaţional de folclor „Vetre străbune“ - Dans românesc mixt III judeţeană II D

II B

Instr. Dudău MariaCalinin AdrianaBirgean Simona

12 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Budai Andreea naţională III B Lucuţ Floarea

13 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Rodean Cristina naţională III A Tripa Maria

14 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Fericean Mădălina naţională III S Miloş Rodica Toma Cornelia

15 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Jitărescu Denisa naţională III B Lucuţ Floarea

16 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Roman Clara naţională III B Lucuţ Floarea

17 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Iridon Robert naţională III A Tripa Maria

18 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Magheţ Ariana naţională III D Alexa Mihaiela

19 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Cservenyak Anthea naţională III D Alexa Mihaiela

20 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Hamad–Cheţan Hani Lucas naţională III S Miloş Rodica

Toma Cornelia

21 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Savin Casiana naţională III B Lucuţ Floarea

22 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Iancu Alexandra naţională III S Miloş RodicaToma Cronelia

23 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Lazar Timeea naţională III A Tripa Maria

24 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune On Emilia naţională III D Alexa Mihaiela

25 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Nechilciuc Sandra naţională III C Strinu Gabi

26 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Stoenică Ioana naţională III A Tripa Maria

27 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Nistor Andrei naţională III A Tripa Maria

28 Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Carnenschi Lucian naţională III A Tripa Maria

29 Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Hamad–Cheţan Hani Lucas naţională III S Miloş Rodica

Toma Cornelia

30 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Florescu Florin naţională III C Strinu Gabi

31 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Iridon Robert naţională III A Tripa Maria

32 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Lazar Timeea naţională III A Tripa Maria

33 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Lebădă Izabela naţională III A Tripa Maria

34 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Rodean Cristina naţională III A Tripa Maria

35 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ III Bucur Andrei naţională IV A Miclăuş Adriana

36 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Brătoiu Mezin Amelia naţională IV C Brebu Elena

37 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Niculea Adina naţională IV S Cosma Cristina

38 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Haag Leila naţională IV B Nicoară Carmen

39 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Simion Alexandra naţională IV S Cosma Cristina

40 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Iuga Roxana naţională IV A Miclăuş Adriana

41 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Buhnă Andrei naţională IV B Nicoară Carmen

42 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Caraiman Vlad naţională IV S Cosma Cristina

Steaua PolarãSteaua Polarã 33Nr. crt. CoNCursul Premiul Numele şi PreNumele


43 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Niculea Adina naţională IV S Cosma Cristina

44 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Băciuţ Sara naţională IV B Nicoară Carmen

45 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Brăiloiu Răzvan naţională IV B Nicoară Carmen

46 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Fazekaş Denisa naţională IV B Nicoară Carmen

47 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Ficard Alexandru naţională IV C Brebu Elena

48 Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Iuga Roxana naţională IV A Miclăuş Adriana

49 Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Simion Alexandra naţională IV S Cosma Cristina

50 Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Butar Aron naţională IV C Brebu Elena

51 Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Băluţă Alexandru naţională IV A Miclăuş Adriana

52 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Dragoş Darius naţională IV B Nicoară Carmen

53 Concursul de matematică „Lumina Math“ III Băciuţ Sara Daria judeţeană IV B Nicoară Carmen

54 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Niculea Adina judeţeană IV S Cosma Cristina

55 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Brăiloiu Răzvan judeţeană IV B Nicoară Carmen

56 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Ungurianu Andrei judeţeană IV A Miclăuş Adriana

57 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Stoica Paula judeţeană IV A Miclăuş Adriana

58 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Dragoş Darius judeţeană IV B Nicoară Carmen

59 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional menţiune Băciuţ Sara internaţională IV B Nicoară Carmen

60 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional menţiune Brăiloiu Răzvan internaţională IV B Nicoară Carmen

61 Concursul „Limba noastră-i o comoară“ menţiune Iuga Roxana judeţeană IV A Miclăuş Adriana

62 Concursul „Limba noastră-i o comoară“ menţiune Şora Daniela judeţeană IV C Brebu Elena

63 Olimpiada de matematică menţiune Raţă Andrei judeţeană V A Popa Adriana

64 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Cîra Natalia naţională V H Grecea Manuela

65 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Bartalis Cătălina naţională V H Grecea Manuela

66 Concursul „comunicare. ortografie.ro“ menţiune Strugariu Robert naţională V A Grecea Manuela

67 Concursul „Cultură şi Spiritualitate românească“ menţiune Vancea Flavia judeţeană V H Grecea Manuela

68 Concursul „± Poezie“ menţiune Raţă Andrei judeţeană V A Grecea ManuelaPopa Adriana

69 Concursul „Fii inteligent la matematică“ III Raţă Andrei naţională V A Popa Adriana

70 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Albulescu Dan naţională V A Popa Adriana

71 Concursul „Fii inteligent la matematică“ II Belcescu Caius naţională V H Popa Adriana

72 Concursul „Fii inteligent la matematică“ menţiune Bucur Andrei naţională V H Popa Adriana

73 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Albulescu Dan judeţeană V A Popa Adriana

74 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Raţă Andrei judeţeană V A Popa Adriana

75 Concursul de matematică „Lumina Math“ III Belcescu Caius judeţeană V H Popa Adriana

76 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Bucur Andrei judeţeană V H Popa Adriana

77 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional menţiune Raţă Andrei internaţională V A Popa Adriana

78 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional III Belcescu Caius internaţională V H Popa Adriana

79 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional menţiune Ionescu Claudiu internaţională V H Popa Adriana

80 Concursul „Winter Magic“ menţiune Nichitean Elena internaţională VI A Şerbănete Andreea

81 Concursul „Winter Magic“ menţiune specială Stoika Betina internaţională VI A Şerbănete Andreea

82 Concursul „Sfântul Iosif cel nou de la Partoş – tămăduire şi sfinţenie“ – secţiunea eseu menţiune Monda Raluca judeţeană VI B Cazacu Elena

83 Concursul „Sfântul Iosif cel nou de la Partoş – tămăduire şi sfinţenie“ – secţiunea eseu menţiune Cârjă Ana Maria judeţeană VI B Cazacu Elena

84 Olimpiada de limba română menţiune Panainte Clara judeţeană VI H Grecea Manuela

85 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea creaţie I Panainte Clara internaţională VI H Grecea Manuela

86 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea power - point I Panainte Clara internaţională VI H Grecea Manuela

87 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea power - point I Bobiţan Antonia internaţio-nală VI H Grecea Manuela

88 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea power - point I Ilca Dragoş internaţio-nală VI H Grecea Manuela

89 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea creaţie III Romcea Adnana internaţio-nală VII S Grecea Manuela

90 Olimpiada de matematică menţiune Ilca Dragoş judeţeană VI H Roman Vasile

Steaua PolarãSteaua Polarã44Nr. crt. CoNCursul Premiul Numele şi PreNumele


91 Concursul „Fii inteligent la matematică“ I Ilca Dragoş naţională VI H Roman Vasile

92 Concursul de matematică „Lumina Math“ II Ilca Dragoş judeţeană VI H Roman Vasile

93 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Bobiţan Antonia judeţeană VI H Roman Vasile

94 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional premiu special Ilca Dragoş internaţio-nal VI H Roman Vasile

95 Concursul de matematică „TM MATE“ Internaţional menţiune Bobiţan Antonia internaţio-nal VI H Roman Vasile

96 Concursul de matematică „Traian Lalescu” menţiune Ilca Dragoş inter-judeţeană VI H Roman Vasile

97 Concursul de desene „Alege! Este dreptul tău“ II Lazici Deian judeţeană VI H Suici Daniel

98 Festivalul internaţional de folclor „Vetre străbune“ - Dans de fete II judeţeană V-VI

Instr. Dudău Maria Palfalvi LoredanaGrecea Manuela

Popa AdrianaŞerbănete Adreea

99 Simpozionul „Ecologica“ II Opriş Daniel judeţeană VII C Murărescu Sorina

100 Simpozionul „Ecologica“ II Iacobescu Valentin judeţeană VII H Murărescu Sorina

101 Simpozionul „Ecologica“ II Romcea Adnana judeţeană VII S Murărescu Sorina

102 Simpozionul „Ecologica“ II Eremie Adina judeţeană VII S Murărescu Sorina

103 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ I Baş Denis judeţeană VII H Palfalvi Loredana

104 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ I Danciu Alexandra judeţeană VII H Palfalvi Loredana

105 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ I Gavrilescu Gabriel judeţeană VII H Palfalvi Loredana

106 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ II Andreescu Andreea judeţeană VII C Palfalvi Loredana

107 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ II Ilie Sebastian judeţeană VII C Palfalvi Loredana

108 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ II Roşca Raul judeţeană VII C Palfalvi Loredana

109 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ III Păun Liliana judeţeană VII A Palfalvi Loredana

110 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ III Daia Ionuţ judeţeană VII A Palfalvi Loredana

111 Concursul „Joacă-te şi învaţă despre Uniunea Europeană“ III Amaftiesei Geanina judeţeană VII C Palfalvi Loredana

112 Concursul „Cultură şi Spiritualitate românească“ menţiune Ciobanu Marina judeţeană VIII A Şerbănete Andreea

113 Festivalul internaţional de folclor „Vetre străbune“ - Recitare în grai II Chereluşan Denisa

Katarina judeţeană VIII A Vuşcan Emilia

114 Olimpiada de matematică menţiune Stan Mirun Ameteo judeţeană VIII A Roman Adriana

115 Concursul de matematică „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe” III Stan Mirun Ameteo judeţeană VIII A Roman Adriana

116 Concursul de matematică „Lumina Math“ menţiune Stan Mirun Ameteo judeţeană VIII A Roman Adriana

117 Olimpiada naţională de religie I Ciobanu Marina judeţeană VIII A Buzatu Daniela

118 Olimpiada naţională de religie menţiune Ciobanu Marina naţională VIII A Buzatu Daniela

119 Concurs naţional de eseuri religioase I Ciobanu Marina judeţeană VIII A Buzatu Daniela

120 Concurs judeţean Sf. Iosif de la Partoş menţiune Ciobanu Marina judeţeană VIII A Buzatu Daniela

121 Concursul „Winter Magic“ menţiune Muscu Gabriela internaţio-nală VIII B Grigoriu Anamaria

122 Olimpiada de limba română menţiune Bunduruş Iulia judeţeană VIII H Dumitru Gica

123 Olimpiada de limba română menţiune Croitoru Ana Maria judeţeană VIII H Dumitru Gica

124 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea creaţie II Bunduruş Iulia internaţio-nală VIII H Dumitru Gica

125 Concursul „Winter Magic“ – secţiunea creaţie II Croitoru Ana Maria internaţio-nală VIII H Dumitru Gica

126 Concursul Rocicleta I Tudosie Casian judeţeană VIII H Gica DumitruVasile Roman

127 Concursul Rocicleta I Croitoru Ana Maria judeţeană VIII H Gica DumitruVasile Roman

128 Concursul de matematică „Întrebări glumeţe pentru minţi isteţe” III Croitoru Ana Maria judeţeană VIII H Roman Vasile

129 Concursul „Ştiinţa pentru juniori” menţiune Solschi Eliza judeţeană VIII H Vasile Roman

130 Concursul „Info Gim” I Croitoru Ana Maria judeţeană VIII H Roman Vasile

131 Concursul „Info Gim” III Haidu Diana judeţeană VIII H Roman Vasile

132 Olimpiada de fizică menţiune Haidu Diana judeţeană VIII H Blaşiu Zorana

133 Olimpiada de ştiinte pentru juniori menţiune Solschi Eliza judeţeană VIII H Blaşiu ZoranaFlorea Doina

134 Concursul de desene „Diferiţi, dar egali“ menţiune Bunduruş Iulia judeţeană VIII H Suici Daniel

135 Concursul „English is fun” menţiune Dobra Andrei judeţeană VIII H Brânzei Carmen


ComPetiţia i ii iii mHANDBAL 1

Cupa Zilele Freidorf- fete 1

Cupa Micul handbalist-băieţi 1 5

Campionatul naţional de handbal feminin 1 4 4

Campionatul naţional de handbal masculin 1

Cupa de toamnă- judeţean- fete 1

Cupa Poli junior- judeţean 1 1

ONSS judeţean masculin 2

ONSS judeţean feminin 1

ONSS inter-judeţean masculin 1

Memorialul Adrian Cioroiu- judeţean- băieţi 1

Cupa I Iunie- judeţean 1 1

Memorialul Doina Cojocaru- judeţean 1

FOTBAL

Cupa Ioan Macavei 1

ONSS municipiu 1

ONSS judeţean 1

Cupa Danone- judeţean 1

ComPetiţia i ii iii mATLETISM

Crosul loteriilor 1

ONSS judeţean- cros 1

Crosul olimpic- judeţean 1

BASCHET

ONSS municipiu- feminin 1

ONSS judeţean- feminin 1

CICLISM

Concursul Micul biciclist 1

ŞAH

ONSS municipiu 1

ONSS judeţean 1

La diferitele competiţii sportive au fost câştigate următoarele premii:

Prof. Loredana PaLfaLvi

Ca şi în anii şcolari trecuţi, în anul şcolar 2011-2012 admiterea s-a realizat luându-se în calcul me-diile generale ale claselor V-VIII şi media notelor nerotunjite obţinute la evaluarea naţională în clasa a VIII-a. Iată situaţia repartizării elevilor de clasa a VIII-a de-a lungul anilor:

Clasa Nr. elevi repartizaţi la...

liceu ş.a.m.TOTAL 2012 91+6 91-100% + 6 după examenul de corigenţă Nu mai există din anul 2010

TOTAL 2011 139 139-100% Nu mai există din anul 2010

TOTAL 2010 121– 1 elev nu a intrat în repatizare

120-99,18 % Nu mai există din anul 2010

TOTAL 2009126

– 2 repetenţi, 1 plecat Spania 1 rep. sc. spec.

122-96,82% Nu există în anul şcolar 2009-2010

TOTAL 2008 133 – 8 nerep., repetenţi,

111-83,45 14-10,52%

TOTAL 2007 148 – 2 nerep. - 2,35 % 127 – 85,81 % 19 – 12,84 %

TOTAL 2006 150 105 – 70 % 45 – 30 %

TOTAL 2005 176 129 (73,29 %) 47 (26,71 %)

TOTAL 2004 254 196 (77,19 %) 58 (22,81 %)

continuare în pagina 6 e

ADMITERE 2012

Steaua PolarãSteaua Polarã66

Colegiul – liCeul- gruPul şColar

seCţii2008 2009

20092010

20102011

2011 2012

Colegiul Naţional C.D.Loga

matematică-informatică 6 2 3 7

ştiinţele naturii 2 - - 3

stiinţe sociale 8 1 1 2

filologie - 1 1 1

Colegiul Naţional Bănăţean

filologie - - - 2

ştiinţe sociale 1 - 1 4

matematică-informatică - 2 - 3

ştiinţele naturii - - 1 2

Liceul Teoretic "J.L. Calderon"

matematică – informatică - 3 3 1

matematică-informatică-în franceză - - 1 -

filologie-spaniolă 1 1 4 -

filologie-italiana - - 2 2+2

ştiinţe sociale - - 1

Liceul Teoretic „W. Shakespeare”

matematică - informatică - - - -

filologie 2 1 1 1

Liceul"Grigore Moisil" matematică – inormatică 4 5 8 2

Colegiul Naţional de Artă“Ion Vidu”

arta actorului - 5 - 2

coregrafie - - -

arta cântului - - 1 -

Liceul cu Program Sportiv „Banatul”

sportiv 7 1 6 1

Liceul Pedagogic „Carmen Silva

matematică – informatică 4 5 7 5

teologie 2 - - -

filologie - 1 - 1

pedagogic-instructor-animator - 1 1 -

Liceul Teologic Baptistmatematică – informatică 1 - 1 1

teologie - 3 - +1

Liceul „Ana Aslan”ştiinţele naturii 1 2 8 6

matematică-informatică 1 5 3 4

Grupul Şcolar Industrial “Electrotimiş”

producţie mediatehnic-tehnici poligrafice

2 1 1 -

tehnic -mecanică - 1 - -

tehnic-electronică şi automatizări 2 - 1 -

Grupul Şcolar Industrial"E. Ungureanu"

tehnic –electronică şi automatizări 6 1 4 1

servicii-turism-alimentaţie publică - 2 3 1

servicii-economic 6 3 3 1

Colegiul Tehnic” Regele Ferdi-nand I” (fost - Grupul Şcolar

Industrial Energetic)

tehnic-electrotehnic 7 2 1 -

electronică şi automatizări - 1 1 -

servicii-economic - - 1 -

servicii –comerţ - - 1 -

Colegiul Tehnic "H. Coandă"

tehnic-mecanic 3 3 4 -

tehnic-electronică şi automatizări 1 4 2 6

servicii-comerţ-economic 5 1 - -

servicii-economic - - 5 2

servicii-turism si alimentaţie publică - - 2 1

În urma repartizării computerizate, elevii claselor a VIII-a au fost astfel repartizaţi:

e urmare din pagina 5

Steaua PolarãSteaua Polarã 77Colegiul –

liCeul- gruPul şColarseCţii

2008 2009

20092010

20102011

2011 2012

Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii

tehnic-electronică şi automatizări 13 5 5 5

Grupul Şcolar Industrial „C.F.R”

servicii-comerţ 1 2 2 -

tehnic-electrotehnica 1 - 1 -

Colegiul Tehnic „I.C. Brătianu”(fost Colegiul Tehnic

Timişoara)

servicii-economic 3 3 6 + 3

electronică şi automatizări - 3 3 -

estetica şi igiena corpului omenesc - 1 1 -

industrie textilă şi de pielărie - 3 1 -

Grupul Şcolar de Industrie Alimentară

tehnic-electro-mecanică - 6 1 -

resurse naturale şi proecţia mediului-industrie alimentară - 2 6 3

Colegiul Tehnic "Ion Mincu"

tehnic-construcţii,instalaţii şi lucrări publice 4 6 2 -

arhitectura, arte ambientale, design 8 4 4 2

prefabricarea lemnului - 2 1 -

electronică şi automatizări - - 2 1

Grupul Şcolar„Tudor Tănăsescu”

electronică şi mecanizatori - 4 - -

tehnic-mecanic 2 2 - -

Grupul Şcolar „ Azur” resurse şi protecţia mediului - 1 - 1

Colegiul Economic „F.S. Nitti”

servicii-turism şi alimentaţie publică 5 2 4 1

servicii-economic - - 3 2

Colegiul Silvic „Casa Verde” (Grupul Şcolar Silvic)

resurse naurale şi protecţia mediului - 2 - -

servicii - turism şi alimentaţie publică - - 1 -

silvicultură 1

Grupul Şcolar Agricol „I. Drăcea”

resurse naurale şi protecţia mediului - agricultură 3 7 - 5

tehnic-mecanic 4 - 2 -

Liceul de Arte Plastice arte - 2 3 3

Liceul „Nicolaus Lenau” filologie 2 - -

Liceul Logosteologie 3 - -

matematică-informatică - 1 1 -

Liceul Teologic Penticostal teologie - - 1 -

Colegiul Militar Alba-Iulia militar - 1 - -

Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş”ştiinţe sociale - - - 1

filologie - - 1 -

Colegiul Tehnic de Vest tehnic - construcţii,instalaţii şi lucrări publice 1 - - -

Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto

tehnic - electrotehnic 1 - 2 -

Liceul Waldorf filologie 1 - -

Liceul romano-catolic „Gerhardinium”

teologie - - - 1

Liceul „Mircea Eliade” Sighişoara

sportiv - - 1 -

Nu au participat la repartizare - 3 1 - -

Din totalul elevilor repartizaţi, pe categorii de licee şi grupuri şcolare, elevii noştri s-au grupat astfel:- la licee teoretice – 50 de elevi- 54,94% dintre elevii repartizaţi computerizat, pe următoarele secţii:

- matematică-informatică – 22- ştiinţele naturii – 11- ştiinţele sociale – 10- filologie – 7

- secţii vocaţionale – 6 elevi dintre care: - liceu sportiv – 1- licee de artă – 5

- licee de profil - comerţ -turism şi alimentaţie publică– economic – 10. Prof. Loredana PaLfaLvi


ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE DE ELEVII ŞCOLII NOASTRE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ,

SESIUNEA 2012

aN şColarNumăr

elevi PartiCiPaNţi

ProCeNt de Promovabilitate

limba româNă

ProCeNt de Promovabilitate

matematiCă

2009 – 2010 120 elevi 83,30% 47,50%

2010 – 2011 139 elevi 92,80% 61,80%

2011 – 2012 91 elevi 92,30% 74,72%

disCiPliNa de exameN

Nr. absolveNţiNr. elevi PrezeNţi

la Proba sCrisă

Nota eN < media claselor v-viii cu

diferenţă mai mare de 1,5 puncte

Nota eN > media claselor v-viii cu

diferenţă mai mare de 1,5 puncte

media claselor v-viii minus nota eN (-1,5p; 1,5p)

Limba română 99 91 9 2 80

Matematică 99 91 28 3 60

Prezentăm la începutul analizei rezultatele obţinute în ultimii trei ani la evaluarea naţională.

Interesantă este şi situaţia comparativă, pe discipline, privind notarea elevilor la Evaluarea Naţională şi media claselor V-VIII:

În general, notarea elevilor la matematică în clasele V–VIII este apropiată de nota obţinută de elevi la Evalu-area Naţională (cu diferenţe mai mici de 1,5 p – la 65,9% dintre elevi, la matematică şi 87% dintre elevi, la limba română).

CAUZE CARE AU CONDUS LA APARIŢIA DIFERENŢELOR LA MATEMATICĂDiferenţe mari au apărut la elevii cu cerinţe educaţionale speciale care beneficiază de curriculum adap-tat. Din păcate, nu se bucură de acelaşi sprijin şi la Evaluarea Naţională.Sunt elevi care întâmpină dificultăţi de învăţare la clasă pentru că:prezintă dificultăţi emoţionale, sociale sau de comportament;prezintă tulburări senzoriale de auz sau de văz;dificultăţi de învăţare a scris–cititului, a calculelor (dislexie, disgrafie, discalculie);au dificultăţi perceptiv–motrice(orientare în spaţiu şi timp, schemă corporală);au dizabilităţi mintale;au dificultăţi de vorbire sau de limbaj şi comunicare;Există elevi care au capacitate redusă de învăţare şi au nevoie de sprijin şi încurajare în asimilarea conţinuturilor matematice a căror complexitate creşte de la o clasă la alta:

An şcolar 2011–2012 An şcolar 2012 -201317 elevi la nivelul claselor a.V-a ( 17, 52%) 28 elevi la nivelul claselor a V-a ( 24,77%)39 elevi la nivelul claselor a VI-a ( 34, 82%) 38 elevi la nivelul claselor a VI-a ( 39,17%)72 elevi la nivelul claselor a VII-a ( 67, 28%) 75 elevi la nivelul claselor a VII-a ( 68,80%)46 elevi la nivelul claselor a VIII-a ( 46, 93%) 53 elevi la nivelul claselor a VIII-a (54,08 %)174 elevi la nivel de ciclu gimnazial (42, 02%) 184 elevi la nivel de ciclu gimnazial

(46,52%) obţin cu greu o notă care le asigură promovarea.

Steaua PolarãSteaua Polarã 99Capacitatea de învăţare a elevilor este determinată de potenţialul intelectual al acestora, dar şi de imaginea de

sine a lor. Imaginea de sine, realistă şi predominant pozitivă, conduce la succese şi reuşită în activitatea şcolară.

Accesul la învăţământul liceal posibil indiferent de medie nu îi motivează pe elevi să înveţe temeinic.

OPTIMIZAREA EVALUĂRII ÎNVĂŢĂRII ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013comisia metodică a profesorilor de matematică a elaborat planificări ale evaluărilor curriculare pe clase şi

seturi de probe de evaluare: de evaluare iniţială, continuă, sumativă;fiecare activitate de evaluare va fi urmată de comunicări şi analize realizate de cadrul didactic împreună cu

elevii şi părinţii, în vederea stabilirii activităţilor şcolare ulterioare (de recuperare/aprofundare/extindere);probele de evaluare sunt revizuite periodic pe baza eficacităţii dovedite şi/sau a modificărilor apărute în le-

gislaţie şi curriculum;dezvoltarea competenţelor de elaborare şi evaluare a tipurilor de itemi propuşi la evaluarea naţională; evaluarea curriculară şi notarea copiilor cu CES se va face prin utilizarea unor tipuri şi structuri de evaluare

flexibile, corespunzătoare nivelului de pregătire şi nevoilor de egalizare a şanselor urmărind progresul realizat de aceştia;

monitorizarea şi evaluarea standardelor de învăţare şi a calităţii procesului de predare–învăţare–evaluare, stabilirea de ţinte şi obiective realiste de îmbunătăţire şi oferirea suportului necesar pentru ca acestea să fie atinse;

instrumentele, tipurile şi tehnicile de evaluare utilizate vor fi explicate şi discutate în şedinţele cu părinţii, în cadrul lectoratelor, cu prilejul consultaţiilor individuale cu părinţii copiilor;

parcurgerea integrală a materiei, conform standardelor de calitate naţionale, a adaptării demersului didactic la nevoile elevilor şi a realizării unei evaluări ritmice şi relevante;

pe parcursul acestui an şcolar profesorii de matematică vor fi preocupaţi de utilizarea unor metode alternative de evaluare a elevilor;

comisiile metodice ale învăţătorilor şi comisiile pe arii curriculare ale profesorilor (limba şi literatura română, matematică) au planificat şi au derulat activităţi de evaluare în parteneriat la clasă, atât la finalul clasei a IV-a, cât şi după perioada de recapitulare la începutul clasei a V-a;

cadrele didactice au fost preocupate de îmbunătăţirea instrumentelor de evaluare a rezultatelor învăţării, revi-zuindu-le periodic împreună cu beneficiarii relevanţi;

responsabilii desemnaţi pentru monitorizarea notării ritmice a elevilor vor prezenta periodic rezultatele în cadrul şedinţelor bilunare ale diriginţilor şi învăţătorilor;

datele privind progresul şi dezvoltarea elevilor se culeg şi se înregistrează în mod sistematic;există planuri remediale privind progresul şi dezvoltarea elevilor;asigurarea unui program de pregătire suplimentară a elevilor pe tot parcursului anului terminal şi nu numai

(programul meditaţiilor şi consultaţiilor);în cadrul comisiei metodice s-a realizat planificarea materiei pentru pregătirea elevilor capabili de perfor-

manţă;organizarea de simulări ale evaluării naţionale la clasa a VIII-a / teze cu subiect unic la nivelul tuturor claselor

de gimnaziu în semestrul al II-lea;diminuarea absenteismului şcolar prin monitorizarea prezenţei la şcoală a elevilor, informarea permanentă a

familiilor privitor la frecvenţa şi comportamentul elevilor, la rezultatele şcolare ale acestora prin catalogul electronic;

redefinirea relaţiei şcoală – familie din perspectiva creşterii gradului de implicare a părinţilor în activităţile educaţionale destinate elevilor şi a responsabilizării familiei privind participarea şcolară a elevilor;

realizarea de parteneriate educaţionale cu comunitatea, care să contribuie la îmbogăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor: Ziua Porţilor deschise, Târgul liceelor etc;

multiplicarea şi diversificarea activităţilor de consiliere şi orientare profesională a elevilor şi părinţilor prin implementarea proiectului „Model de consiliere centrat pe consilierea şi educarea carierei elevilor”;

analiza sistematică a progresului şcolar al elevilor, inclusiv prin compararea notelor la evaluarea pe parcursul şcolarităţii cu cele de la examenele naţionale prin realizarea unei retrospective a evoluţiei şcolare la învă-ţătură a claselor„A” şi „H”, V–VIII/ 2009-2013;

parcurgerea integrală a programelor şcolare, precum şi a programelor specifice evaluării naţionale în vederea atingerii standardelor naţionale şi a prezentării cu succes a elevilor la examene;

tratarea diferenţiată şi individualizarea predării–învăţării–evaluării.Prof. adriana PoPa

Prof. Manuela Grecea


În vizită la prietenii noştri din GrebenaţUna din direcţiile de acţiune a şcolii noastre o constituie realizarea

de parteneriate cu alte şcoli, instituţii, asociaţii culturale, O.N.G-uri.Din primăvara anului 2012 suntem în parteneriat cu Şcoala “Mihail

Sadoveanu” din Grebenaţ/Grebenac din Republica Serbia.Localitatea Grebenaţ/Grebenac este un sat din Voivodina, aparţinând

de municipiul Bela Crkva, aşezat în sudul Banatului Sârbesc. Locui-torii din acest sat sunt în majoritate de origine română, şcoala având ca limbă de predare limba română, alături de limba sârbă. Dintre personalităţile acestei localităţi trebuie pomenit poetul Vasko Popa, sârb de origine română ce a studiat la Bucureşti şi apoi la Viena, care

a participat la luptele împotriva hitleriştilor în al doilea război mondial, fiind încarcerat într-un lagăr de concentare nazist. Vasko Popa a fost, până la decesul său, în anii 90, un promotor al limbii şi culturii române în Serbia, a luptat pentru ridicarea culturală a provinciei Voivodina.

După ce câteva cadre didactice de la Şcoala din Grebenac au par-ticipat la lucrările simpozionului nostru din martie 2012, la invitaţia acestora am participat la sărbătoarea şcolii şi a satului Grebenac, Ziua Şcolii, sărbătorită anual de Sfinţii Constantin şi Elena.

Prof. Grecea ManueLaProf. Palfalvi Loredana

În excursieZiua de sâmbătă a fost o zi extraordinară pentru mine. Am fost într-o

excursie cu colegii de şcoală în Serbia, la Şcoala «Mihail Sadoveanu» din Grebenaţ. Inima îmi bătea cu putere, nu mai văzusem niciodată Serbia şi abia aşteptam să-i cunosc locuitorii.

Drumul a fost destul de scurt, şcoala vizitată fiind Grebenat, aflată în apropierea graniţei,după oraşul Vârşeţ.Acolo am cunoscut elevii şcolii, cu care ne-am întreţinut în diverse activităţi sportive. Băieţii au jucat tenis

de masă, iar fetele au jucat fotbal. Deşi au luptat din răsputeri, fetele noastre au reuşit un singur gol, luând bătaie la un scor nimicitor Ulterior, am aflat că gazdele noastre au o tradiţie în fotbalul feminin şi că trei compo-nente ale echipei lor fac parte din reprezentativa naţională de junioare a Serbiei, una fiind chiar golgheter. Ne-a mai venit inima la loc.Nici la ping pong băieţii nu au reuşit să câştige primul loc, a trebuit să ne mulţumim cu locurile următoare. Cu toate acestea, toţi am fost fericiţi, fiecare primind o medalie şi o diplomă de participare. Până la urmă a contat mai ales timpul petrecut împreună, faptul că ne-am cunoscut.

După activităţile sportive şi după ce am cunoscut fiecare colţişor al şcolii, căci toate sălile ne-au fost des-chise şi le-am putut vizita, am fost invitaţi la o gustare.Ni s-a oferit plescaviţă, care este un fel de sandvici tradiţional sârbesc, un fel de hamburger cu ketschup... parcă mai bun e cel de la noi fiindcă are multă ceapă şi muştar. Apoi, am fost invitaţi şi la un scurt spectacol susţinut de elevii şcolii lor şi unii dintre elevii şcolii noastre. Noi am participat cu echipa de dansuri populare a fetelor din clasele a V-a şi a VI-a şi recitatoarele în grai bănăţean din clasa a VIII-a A.

După amiază, a urmat o masă festivă în sala de sport a şcolii. La masă au fost puşi cadrele didactice, ele-vii şcolii din Grebenaţ şi la loc de cinste noi, invitaţii lor. De asemenea, ca în fiecare an, au fost invitati foşti profesori ai şcolii din Grebenaţ, acum pensionaţi şi oficialităţile comunei. Buna dispoziţie a fost întreţinută de orchestra de trompetişti dirijată de directorul şcolii din Grebenaţ, domnul Sain .

Spre seara, ne-am luat rămas bun după scurtul timp petrecut împreună şi am plecat spre casă. Deşi timpul petrecut a fost foarte scurt, mi-a plăcut foarte mult această excursie şi aş dori să o repetăm cât de curând.

Belcescu caius, clasa avi-a H

Parteneriate

Steaua PolarãSteaua Polarã 1111Parteneriate

COMENIUS PARTNERSHIPS Începând de anul acesta pe parcursul a doi ani în coala noastr se va desf ura un proiect

COMENIUS de parteneriat colar multilateral:

JEUNES CITOYENS EUROPEENS CONTRE LA VIOLENCE JeCyNoVi

Tineri cet eni europeni împotriva violen ei Parteneri:

FRANTA coordonator ROMANIA ITALIA UNGARIA

Proiectul nostru se înscrie pe direc ia promovat de c tre Comisia European , care î i propune s redefineasc conceptul de mediere pân pe 21 mai 2016. Acest proiect are un caracter colectiv, în sensul c acesta î i propune mobilizarea voin ei-interesului comun de a reflecta asupra solu ion rii alternative a conflictelor.

OBIECTIVE: Punerea în comun a celor mai bune practici pentru prevenirea i solu ionarea conflictelor dintre

elevi, deja experimentate în unele institu ii partenere. Crearea unui instrument comun pentru prevenirea i solu ionarea conflictelor dintre elevi

respectând în acela i timp diversitatea cultural a institu iilor proiectului european. Educarea în elegerii reciproce i promovarea multilingvismului într-o Europ multilingv . Implicarea unei diversit i de elevi i a mai multor categorii de adul i (p rin i, profesori, personal

administrativ, personal medical sau de birou), în prevenirea i solu ionarea conflictelor dintre elevi pentru o mai bun incluziune social .

Dezvoltarea abilit ilor de comunicare verbal în cadrul comunit ii colare pentru un climat colar mai bun.

Dobândirea unor competen e-cheie pe care elevii vor putea s le foloseasc în societate i în mediul lor profesional.

Educarea unor comportamente responsabile, în contextul vie ii colare. Dezvoltarea inteligen ei emo ionale a elevilor i adul ilor prin descoperirea unor reguli de

gestionare a emo iilor. Lupta împotriva tuturor formelor de h r uire prin responsabilizarea elevilor în gestionarea

conflictelor i pentru a evita transformarea conflictelor mici în conflicte majore. Prin intermediul schimburilor de experien cu partenerii, adul ii i elevii vor fi instrui i cu privire la

con inutul, metodele i instrumentele pentru prevenirea i solu ionarea conflictelor dintre elevi, care au fost deja aplicate cu succes în fiecare ar . Elevii vor fi formatori ai colegilor europeni, iar adul ii implica i în proiect vor construi o cultur european comun .

IMPACTUL A TEPTAT: Sc derea num rului de comportamente antisociale i a num rului de conflicte între

elevi, crearea unui climat colar sigur. Îmbun t irea calit ii vie ii colare.

BENEFICIARI DIREC I: Elevi i profesori ai unor coli din Fran a, Italia, Ungaria i România

BENEFICIARI INDIREC I: P rin i, comunitate Echipa de proiect: prof.Adriana Comlo an, prof.Mihaela Puricic ,

prof.consilier Barbara Makkai, prof. erb nete Andreea

Primul schimb de experien a avut loc în Fran a în perioada 19-23noiembrie 2012 la colile partenere LYCEE PROFESSIONNEL PIERRE ET MARIE CURIE din BOLBEC i COLLEGE CROIX MAITRE RENAULT din BEAUMONT LE ROGER.


PregătireaAbrudean Alexandra- Clasa aVII-a H:Am fost

foarte bucuroasă când am aflat că voi participa alături de alţi colegi în Proiectul Comenius. De la doamna profesoară Comloşan Adriana, coordonatorul proiec-tului în şcoala noastră, am aflat cele mai importante date despre proiectul „Tineri cetăţeni europeni împo-triva violenţei”, dar şi faptul ca prima deplasare va fi în Franţa, la Rouen.

Ilca Dragoş, Clasa aVII-a H: Trebuie să recunosc că în unele zile dinaintea plecării aveam îndoieli, pen-tru că nu puteam să-mi imaginez cum va fi deplasarea în Franţa, deşi unele lucruri le-am aflat de la doamne-le profesoare care ne-au însoţit.

Prima ziDrumulDe la Timişoara am zburat la Bucureşti, apoi la Pa-

ris, de unde am luat un tren pentru Rouen.Ilca Dragoş, Clasa aVII-a H:Când am ajuns la

aeroport am fost puţin speriat, căci nu mai călători-sem niciodată cu avionul.Cele două zboruri au fost în regulă, aşa că am ajuns la Paris, unde nu am stat prea mult fiindcă trebuia să prindem trenul de Rouen.

Sosirea. Primirea.La Rouen, la gară, am fost aşteptaţi de partene-

rii noştri. În drum spre prima întâlnire cu oficia-lităţile, am văzut câte ceva din Rouen: Palatul de Justiţie, domul, locul unde a fost arsă Ioana d`Arc. Am fost primiţi de reprezentanţii inspectoratu-lui şcolar al regiunii care ne-au urat bun venit. După recepţie, am urcat în autocar şi am fost duşi la 100 de km de Rouen, în satul Tilfeul Othon, unde am

fost cazaţi într-o tabără de vară şi unde se vor desfă-şura şi o serie de activităţi.

Abrudean Alexandra- Clasa aVII-a H:Drumul a fost greu, contra cronometru, dar am fost primiţi cu căldură de autoriţăţi şi de reprezentanţii oficialităţilor. Am făcut cunoştinţă cu celelalte echipe din ţările par-tenere: Franţa, Italia şi Ungaria.

ziua a douaA fost o zi plină. După micul dejun, cu autocarul,

am plecat în oraşul port Fecamp, unde am vizitat un muzeu al pescarilor aflând aspecte ale muncii acestora din trecut până azi. Am zărit şi Canalul Mânecii. Apoi, am plecat tot cu autocarul spre oraşul Bolbec, pentru a ne întâni cu cei din La Lyceee „Pierre et Marie Cu-rie”, una dintre şcolile partenere din Franţa. Din nou, o mică festivitate de bun-venit, cu cuvântări ale con-ducerii şcolii şi ale coordonatorului întregului proiect. Au urmat activităţile propriu-zise. Fiecare echipă şi-a prezentat motivul pentru care a aplicat pentru proiec-tul „Tineri cetăţeni europeni împotriva violenţei”. Am fost împărţiţi în două echipe, elevi şi profesori, desfă-şurându-ne activitatea separat. Fiecare echipă a pre-zentat rezultatele chestionarului iniţial al proiectului, subliniind aspecte referitoare la fenomenul violenţei în şcolile participante la proiect.Seara, ne-am întors cu autocarul la Tilleul Othon.

Abrudean Alexandra- Clasa aVII-a H: Era pentru prima oară când vizitam o şcoală din altă ţară. Am remarcat spaţiile largi, deschise şi pereţii şcolii din sticlă. Am lucrat pe echipe, am făcut fişe.

Ilca Dragoş- Clasa aVII-a H:Francezii au fost foarte drăguţi cu noi, ne-au primit cu căldură şi, când

Parteneriate

Jurnalul vizitei la Partenerii din Franţa

Steaua PolarãSteaua Polarã 1313nu înţelegeam ceva, deoarece vorbeau în franceză, ne explicau în engleză. În mod deosebit mi-au plăcut mâncărurile specifice, pentru mine numai delicatese. Dacă mă întrebaţi, am tras concluzia că e grozavă bu-cătăria franţuzească.

ziua a treiaÎn această zi am rămas în tabăra din Tilleul Othon.

Pentru început, am făcut echitaţie pentru că am fost la o herghelie din localitate. Ne-au plăcut caii, dar mai ales poneii. După-masă au urmat activităţile pe grupe, în cadrul cărora s-au realizat afişe, ilustrând modalita-tea în care fiecare grupă vedea medierea conflictelor. În timpul activităţilor am fost vizitaţi de o echipă a TV Canal Fr 3, care a filmat imagini din activităţi şi a luat interviuri, materialul fiind prezentat la jurnalul de seară al Canal Fr 3- Normandie.

Abrudean Alexandra- Clasa aVII-a H: Am lucrat pe echipe, am făcut fişe, postere în care ne-am imagi-nat situaţii conflictuale în care mediatorul are cel mai important rol în rezolvarea situaţiei.

ziua a PatraDupă dejun, am plecat cu autocarul la Beamont la

Roger, la College Nationause „Croix Maitre Renault”, unde activităţile au început în sala festivă. Deodată, s-a declanşat alarma şi am părăsit clădirea, au apărut echipele speciale, deci am reluat activităţile într-un hotel din localitate. Elevii din Franţa ne-au prezen-tat scenete-jocuri de rol- şi modul în care se realizea-ză medierea de conflicte. După prânz, ne-am întors la şcoală, pentru că echipele speciale nu au constatat nicio problemă. După-masă, au continuat activităţile cu alte scenete şi prezentarea platformei E-Twinning pe care a fost postat şi proiectul nostru. De asemenea, am urmărit reportajul televiziunii dedicat activităţilor proiectului, difuzat în seara precedantă. Cina a fost în sala festivă a şcolii, prezent fiind şi primarul localită-ţiii care a subliniat importanţa proiectelor, în general,

şi a acestuia în special. Au urmat fotografiile de grup, cuvintele de rămas bun.

Ilca Dragoş- Clasa aVII-a H: Ultima zi de acti-vităţi s-a desfăşurat la un liceu. Nici nu ne-am aşezat bine, că au şi început să leşine copiii francezi din cau-za unor emanaţii de gaze. Pompierii ne-au scos imedi-at din clădire şi, din această cauză, am continuat acti-vităţile în altă sală. Seara, ne-am întors la liceu pentru o cină festivă încheiată cu cuvintele de rămas bun.

ziua a cinceaDupă dejun, am luat autocarul pentru Beaumont le

Roger, de unde am plecat cu trenul la Paris. La Paris, am vizitat împrejurimile Gării Saint Lazare. Apoi, am luat metroul pentru a ajunge la Aeroportul Charles de Gaulle, de unde am zburat la Bucureşti, apoi, acasă, la Timişoara.

Abrudean Alexandra- Clasa aVII-a H: În timpul liber am vizitat împrejurimile oraşului Rouen, por-tul Fecamp. Am cumpărat suveniruri, am făcut poze. Până la plecare aveam deja prieteni buni, cu care ne-am înţeles foarte bine şi ne părea rău că trebuie să ne despărţim.

Ilca Dragoş- Clasa aVII-a H: A fost o experien-ţă de neuitat. Mi-am făcut mulţi prieteni, am învăţat lucruri utile legate de proiectul nostru şi chiar câteva cuvinte în limba franceză.


Impresii dintr-o excursie mult visatãImpresii dintr-o excursie mult visatãBudapesta 2012

Excursii . Tabere . Cantonamente

„Prin liniştea adâncă a dimineţii răzbat spre ca-mera mea acordurile unei melodii ritmate. Le aud ca prin vis şi chiar dacă îmi vine să dansez, nu pot schiţa nicio mişcare. După câteva secunde, îmi dau seama: „E trelefonul mamei! E ora 6!“ Nici bine nu-mi ter-min gândul că mama apare în cameră cu veşnicul „E vremea de sculare!“ Dar de data asta, şi eu şi Seba, fratele meu, am sărit din pat şi am început să ţopăim: „Plecăm la Budapesta!“

Drumul ni s-a părut cam lung, probabil din cau-za entuziasmului, cu care aşteptam să vizităm toate obiectivele anunţate de doamna noastră învăţătoare Simona Birgean. Cu toate acestea, am reuşit să admi-răm minunata privelişte, oferită de ambiţia unui cur-cubeu de a decora cerul.

Odată ajunşi însă în centrul Budapestei, nu ne-au mai stat picioarele. Ghidul noastră, d-na Camelia, de la firma Ultramarin, şi-a propus să ne arate cât mai multe din frumuseţile şi distracţiile, pe care ni le poate oferi acest oraş minunat. Primul obiectiv a fost Cate-drala Sfântul Ştefan. Am fost cu toţii impresionaţi de clădirea impunătoare, dar şi de măiestria arhitecturii. După ce am vizitat interiorul mănăstirii, am intrat şi în capela unde este păstrată mâna Sfântului Ştefan, care nu a putrezit după ce a fost tăiată, motiv pentru care a fost sanctificat.

A urmat apoi, în traseul nostru, mult aşteptata vi-zită la grădina zoologică. Nu mai văzusem până acum girafe în realitate. Sunt într-adevăr foarte înalte, dar blânde şi par de catifea. Un păun a fost cel care ne-a intrigat cel mai tare. Se plimba ţanţoş dintr-o parte în alta şi scotea sunete ascuţite, pentru a ne atrage aten-ţia, dar coada nu a vrut să ne-o arate, deşi au existat

câteva tentative. Cele mai drăgălaşe şi năzdrăvane mi s-au părut nişte maimuţici foarte jucăuşe. Momentul cel mai savuros a fost acela în care d-na învăţătoare a fost de acord să mâncăm cu toţii îngheţată. Ne uitam la foci, morse şi degustam pe îndelete biluţele colora-te, reci ca gheaţa. Câţiva s-au ales chiar cu o durere de gât, dar a meritat.

După trei ore în care am văzut tigri, şerpi, hipopo-tami, rinoceri, elefanţi, dar şi păsări ciudate, am ple-cat cu autocarul spre Dunăre. Ne-am bucurat că urma plimbarea cu vaporul, deoarece începusem să ne tra-gem cam greu picioarele.

Am admirat din nou, de data acesta de pe vapor, grandoarea clădirilor şi măiestria podurilor. Am făcut multe poze prin care încercam să ducem cu noi acasă o fărâmă din acest spectaculos oraş.

A doua zi, am urcat la Bastionul Pescarilor şi caste-lul lui Matei Corvin. Aici am avut parte de o lecţie de istorie, dar şi de o panoramă magnifică asupra capita-lei Ungariei. Locurile acelea pline de timp străvechi, ne-au dat nouă, copiilor, aripi şi au stârnit uimirea şi admiraţia părinţilor noştri. Tot aici am vizitat Muzeul de marţipan, unde exponatele erau clădiri, poduri, per-sonaje din poveşti, toate confecţionate din marţipan. După ce ne-am îndulcit cu nenumărate delicatese, am prins puteri pentru a ne continua incursiunea în lumea animalelor.

Ajunşi la Tropicarium şi Oceanarium am fost co-pleşiţi de dimensiunea crocodilului, coloritul peştilor şi zburdălnicia maimuţelor. În lumea apelor însă, pă-şind prin labirintul ce trecea prin mijlocul bazinului cu rechini, peşti balon, pisici de mare, am rămas muţi de uimire, dar parcă dornici de a înota cu aceste cre-aturi ce rămâneau calme, prinse parcă într-un dans. Greu ne-am dezlipit de acel loc.

Educativă, distractivă, relaxantă, antrenantă, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, excursia de la Bu-dapesta s-a dovedit a fi o experienţă de neuitat. Pro-gramul bine structurat şi respectat, fără a fi strict, buna organizare a meselor, a intrărilor la obiectivele turis-tice, multitudinea de informaţii şi povestioare oferite de ghida noastră, ne-au făcut să ne dorim să progra-măm deja viitoarea excursie (de data acesta, la Vie-na).“ (Daria Cosma, Clasa a III-a B şi mama sa, d-na prof. Cristina Cosma)

„În luna mai am fost la Budapesta împreună cu o parte din colegi şi cu d-na învăţătoare. Au fost cu noi şi câţiva părinţi. Pe drum, în autocar,

Steaua PolarãSteaua Polarã 1515am cântat şi ne-am distrat, dar fără să o supărăm pe doamna.

Budapesta este capitala Ungariei, ţara noastră veci-nă. Prin oraş trece Dunărea, care curge şi în România. Fluviul împarte Budapesta în două: o parte se numeş-te Buda şi cealaltă Pesta. Cele două părţi ale oraşului sunt legate printr-o mulţime de poduri. Toate acestea le-am aflat de la doamna ghid.

Sâmbătă am vizitat centrul din Pesta, unde am vă-zut, printre altele, cea mai scumpă cofetărie din capi-tală şi Catedrala Sfântul Ştefan. Mi-a plăcut tot ceea ce am văzut în ea.

S-a făcut după-amiază, când am ajuns la grădina zoologică. Este mult mai mare decât cea din Timişoa-ra. Aici am văzut multe animale: girafe, hipopotami, elefanţi, şerpi, dromaderi, tigri, urşi polari etc. Păunul a fost încăpăţânat şi nu a vrut să ne arate coada.

Înainte de a ajunge la hotelul unde am fost cazaţi, ne-am plimbat cu vaporaşul pe Dunăre. Am văzut cunoscuta clădire a Parlamentului şi am făcut multe poze.

Duminică dimineaţa am pornit din nou la drum, spre Buda, de data asta. Am urcat sus la Citadelă. De acolo am văzut de la înălţime capitala şi Dunărea cu podurile ei. Priveliştea mi-a plăcut tare mult. Apoi am vizitat fabrica de marţipan, unde am văzut multe personaje din poveşti sau clădiri din Budapesta, toa-te făcute din marţipan. Mi-a cumpărat mama şi mie dulciuri.

Ultima oprire a fost la Campona (aşa se numeşte mall-ul lor). Aici am fost la Oceanarium, unde am vă-zut: rechini, pisici de mare, mulţi peşti coloraţi şi la Tropicarium unde m-am speriat de şerpi şi crocodili.

Ne-am întors spre casă obosiţi, dar foarte încântaţi de frumoasele lucruri pe care le-am văzut.“ (Andreea Florea, Clasa a III-a B)

„Am aşteptat luni de zile cu nerăbdare excursia în Ungaria. Iată că ziua cea mare a sosit! Cu toate că nu am prea dormit cu o noapte înaintea plecării, diminea-ţa am fost prima la autocar. Pe tot parcursul excursiei,

d-na Cami, ghidul noastră, a spus multe lucruri inte-resante. Ea ştie atât de multe! Într-o oră am ajuns la graniţă. Acolo ne-au verificat paşapoartele. În câteva ore am ajuns la Budapesta. Acolo totul e curat şi fru-mos. ... Am admirat catedrala Sfântul Ştefan, care pe interior e poleită cu aur. Avea un cor şi o orgă deose-bită. ... La grădina zoologică am văzut atâtea animale! Cel mai mult mi-a plăcut girafa, fiindcă este drăguţă şi prietenoasă şi am putut să-i dăm din mână pe furiş covrigii noştri. Apoi am văzut zebre, urangutani, fla-mingo, elefanţi, urşi, urşi polari, rinoceri şi minunatul hipopotam cu gura lui uriaşă deschisă larg spre noi. ... După ce am vizitat la mall Oceanarium-ul şi Tropi-carium-ul, ne-am cumpărat amintiri, dar pe cele mai frumoase le-am păstrat cu noi în suflet. După o prân-zo-cină, ne-am întors plini de amintiri frumoase spre România. A fost cea mai frumoasă excursie din viaţa mea!“ (Cunete Sănduţu Alexandra, Clasa a III-a B)

„Pentru mine a fost minunat în Budapesta! Cred că nu există copil căruia să nu îi placă în acest oraş. Mi-a plăcut cel mai mult la zoo. Cea mai încântată am fost când am mângâiat cămila. A fost frumos şi la hotel. Seara ne-am distrat jucându-ne cu colegii. Am ajuns acasă foarte tâziu, obosiţi, dar foarte încântaţi de ex-cursie.“ (Oana Koszorus, Clasa a III-a B)

„...Cu autocarul ne-am îndreptat spre port. Aici erau foarte multe vapoare amenajate pentru petre-ceri. Am trecut prin cinci asemenea vapoare pentru a ajunge în cel cu care ne-am plimbat pe Dunăre. În faţa Parlamentului, d-na învăţătoare ne-a făcut multe poze. Culoarea Dunării nu seamnănă cu cea a râului Bega. Am trecut pe sub multe poduri mari. Pe unul dintre ele era coroana unui rege.“ (Diana Dreavă, Clasa a III-a B)

„A doua zi ne-am trezit, am luat micul dejun şi am pornit cu autocarul spre Buda. Acolo am vizitat Ce-tatea Budei şi Citadela, de unde se vedea toată Pesta, pusă parcă la picioarele noastre. Apoi am poposit la Muzeul de marţipan. Aici am intrat într-o lume în mi-niatură construită toată doar din marţipan. Erau acolo


.

Bucur Andrei - Clasa a VI- a H: În sfârşit a sosit ziua mult aşteptată când am plecat la Belgrad. Afară a fost întuneric pentru că plecarea a fost la ora 6 dimineaţa. Am urcat în autocar şi am plecat. Spre vamă vântul a bătut destul de tare, dar asta nu ne-a afectat.

Până la Stamora Moraviţa cunosc zona, dar partea interesantă a început după ce am trecut de graniţă. Mai întâi a venit un poliţist de frontieră ro-mân care a verificat dacă toţi aveam paşapoartele la noi. Cum toţii le-am avut, autocarul a plecat de la graniţa modernă românească la cea veche şi demodată, graniţa sârbească. A venit un poliţist de frontieră, sârb, şi ne-a luat paşapoartele şi le-a vi-zat. Acolo am stat mai mult, după care am trecut în Serbia. Între timp, vântul bătea cu putere, aducând o ploaie torenţială, ca de vară. Eram îngrijoraţi pen-tru vizita noastră la Belgrad, dar peste câteva zeci de kilometri, ploaia s-a oprit.

David Csizmarik - Clasa a VI- a H: Dimineaţa devreme, pe la 5 şi jumătate, am pornit să vizităm Belgradul, capitala Republicii Serbia care este numai la 180 de km de oraşul meu de baştină, Timişoara.

Am călătorit două ore într-un autocar plin cu turişti printre care eram şi noi, elevii de la Şcoala Gimnazială Nr. 7 “Sfânta Maria”, din Timişoara, împreună cu ca-drele didactice şi câţiva părinţi. Ajunşi la Belgrad, ne-am oprit la un mare magazin, Usce Centre, ca să

La Belgrad La Belgrad


Albă ca Zăpada cu cei şapte pitici, clădirea Parlamen-tului, o bibliotecă, un tort de nuntă, catedrala Sfân-tul Ştefan şi alte minunăţii ... dulci. ... A fost cea mai frumoasă şi interesantă excursie făcută până acum cu d-na învăţătoare şi unii dintre colegii de clasă. Nu o voi uita niciodată.“ (Iris Cioban, Clasa a III-a B)

„La grădina zoologică a fost impresionant. Anima-lele au făcut un adevărat spectacol de dragul copiilor. Un alt spectacol frumos a fost la Oceanarium cu atâţia peşti, rechini şi pisici de mare. Totul a fost extraordi-nar de frumos! (Andrei Nichita din clasa a III-a B)

„«A spus doamna învăţătoare că plecăm în excur-

sie!» Zis şi făcut! Am urcat în autocar cu sufletul plin de bucurie şi entuziasm şi ... am plecat la Budapesta.

Acolo totul a fost minunat! Grădina zoologică este un colţ de rai pentru copii. Este foarte bine organiza-tă şi structurată, cu multe specii de animale, fiecare cu biotipul său şi plină de copii, părinţi, bunici şi ... mătuşi.

Văzute din vaporaşul care mergea pe Dunăre, atât Buda, cât şi Pesta aveau aerul unui oraş măreţ, încăr-cat de istorie.

Din cetatea de pe culmi, imaginea oraşului, tăiat în două de fluviu, ne-a copleşit. Totul a fost deose-bit de frumos, dar extraordinari au fost copiii noştri şi doamna ghid, care a ştiut să ne atragă atenţia cu expli-caţiile date. Pentru tot cea a fost minunat şi deosebit în această excursie îi mulţumim şi d-nei învăţătoare şi ... aşteptăm cu nerăbdare un nou «A spus doamna!»“ (d-na Ileana Nichita, mătuşa elevului Andrei Nichita din clasa a III-a B)

„Excursia la Budapesta a fost o experienţă frumoa-să. Am avut prilejul de a petrece două zile minunate, alături de fiica mea şi colegii săi, de a ne cunoaşte mai bine părinţii între noi şi de a ne relaxa. Sper să se mai organizeze astfel de excursii şi cu siguranţă îmi va face plăcere să particip din nou.“ (d-na Kinga Băghi-na, mama elevei Daria Băghină din clasa a III-a B)

Material propus de prof. simona BirGean

Steaua PolarãSteaua Polarã 1717schimbăm bani, pentru a ne permite să cumpărăm mici atenţii pentru cei dragi rămaşi acasă şi să ne în-tâlnim cu ghidul sârb, domnul Popoviciu.

Am făcut un tur al oraşului cu autocarul. Am vi-zitat Zemunul, oraşul vechi care era cetate romană, Noul Belgrad şi Cetatea Veche.

Am plecat către mormântul lui Tito, aflat într-o seră refăcută pentru a deveni locul de veci al acestui conducător iugoslav, cunoscut la Belgrad sub numele de Casa cu flori. Ghidul ne-a explicat că acesta era mareşal la 52 de ani, conducător al poporului iugo-slav. Am vizitat Casa cu Flori, unde era mormântul acestuia, am putut vedea ştafetele pe care le-a primit zeci de ani de Ziua Tineretului, uniformele pe care le-a purtat de-a lungul anilor, statuia şi diferite poze cu acesta care reprezentau etape din viaţa sa.

De acolo am plecat la Cetatea-de-Sus, să ve-dem statuia ÎNVINGĂTORULUI. Înverzita statuie tronează deasupra Belgradului.

Expoziţia de tunuri, tancuri şi alte utilaje de război, relicve ale diferitelor războaie purtate de sârbi,era întinsă pe o suprafaţă imensă sub zidurile cetăţii. Am intrat prin mai multe porţi care erau construite de-a lungul secolelor. Am aflat că Belgradului i se spunea în trecut Cetatea Albă, datorită pietrelor din care era construită şi care erau de culoare albă. Cetatea a fost cucerită, în timp, când de otomani, când de habsburgi, cuceriri şi domnii care şi-au lăsat amprenta în întreaga istorie a capitalei.

De sus, de pe culmea cetăţii vechi, se vedea Dunărea, care primea afluentul Savei, unul dintre râurile mari ale Serbiei. La vărsarea Savei în Dunăre, apele erau de două culori: Sava era de un un verde întunecat iar Dunărea avea o culoare deschisă. Astfel am văzut pe viu cum se varsă un afluent într-o apă mai mare.

Parcul, plin de statui şi pomi seculari te îmbată prin frumuseţe şi culoare. Peste tot, toamna a pus stăpânire pe cetate. În drumul nostru erau multe chioşcuri de

unde puteai cumpăra suveniruri şi vederi ca amin-tire.

Alionte Adrian Robert - Clasa a VII- a H: Am mai vizitat şi biserica Sf. Sava, care se construieşte din 1935 şi tot nu e terminată. Catedrala are 19 clo-pote, fiecare cântărind 900 de kilograme, conectate la un calculator central astfel că pot cânta 9 melodii. După ce am vizitat biserica, am fost la cetatea Kale-megdan.

Siacovici Deian - Clasa a VI- a A: După aceea am fost la Templul Sfântului Sava, care este cea mai mare biserică ortodoxă din lume şi a fost dedicată fondatorului bisericii ortodoxe sârbe. Biserica are o înălţime de 70 de metri. Pe drum, ghidul ne-a mai prezentat şi alte atracţii turistice şi clădiri importante cum ar fi: Teatrul Naţional, Sta-tuia Învingătorului, câteva ambasade, Podul Ada, Skupştina- Parlamentul Serbiei. Am văzut multe clădiri bombardate de americani.

David Csizmarik - Clasa a VI- a H: Ne-am întors la Usce Centre ca să ne odihnim, să servim masa, sau să facem cumpărături. Noi, copiii, am ales locul de joacă. După două ore petrecute în Usce Centre, am pornit cu autocarul spre casă.

A fost o zi împlinită, plină de frumuseţe şi voie bună.

Steaua PolarãSteaua Polarã1818Excursii . Tabere . Cantonamente

Tabăra de vară pentru copii şi elevi se desfăşoara în Munţii Retezat, la Cabana Lolaia, cabană situată la altitudinea de 1035 m. Activităţile din tabăra au loc la 100 m de principala poartă de intrare în Par-cul Naţional Retezat, loc ideal de pornire în diferite drumeţii şi trasee montane ale Retezatului.”Bocancul albastru” este o tabără cu tematică de munte pentru care organizatorii propun un nou format. Copiii sunt parte a unui concurs al micilor iubitori de munte, un concurs la care important este să participe şi să-şi cunoască colegii, competitorii, dar mai ales pe sine!

Prof. sorina MurÃrescu

Iată impresii ale participanţilor la această tabără:Tabăra aceasta a fost cea mai distractivă tabăra şi,

credeţi-ne, am fost în multe. În această perioadă toate activităţile pe care le-am făcut erau punctate, dar din păcate camera noastră nu a câştigat. Şi acum vom în-şira câteva activităţi la care ne-am descurcat mai bine: tiroliana, un test de inteligenţă despre Vârful Everest, schiuri de vară, orientare cu busola şi drumeţia de un-sprezece ore (în care a fost Patricia).În această tabără ne-am făcut prieteni noi, am învăţat lucruri interesan-te, ştim să ne orientăm pe munte, dar cel mai impor-tant ne-am distrat de minune!

Clara: „Cel mai mult în această tabără mi-a plăcut ideea că a fost un concurs.”

Patricia: „În această tabără mi-au plăcut activi-tăţile şi faptul că mi-am făcut o mulţime de prieteni noi.”

Timea: „Această tabără m-a fascinat deoarece am făcut foarte multe lucruri interesante.”

Antonia: „Mi-a plăcut că mi-am făcut mulţi prie-teni şi experienţa de a ne da cu tiroliana.”

Iulia: „MI-a plăcut că mi-am reîntâlnit fostele co-lege de la Generală 16 şi mai ales căţăratul pe panou. A fost grozav!

Aceasta a fost o tabără de vis şi abia o aşteptăm pe următoarea!

P.S.: Bianca s-a mutat de la această şcoală, din pă-cate, dar, cu siguranţă, s-a distrat de minune şi ea.

Tabără concurs

Bocancul alBastru

Steaua PolarãSteaua Polarã 1919Excursii . Tabere . Cantonamente

Lumeapicăturilordeapă

Tabăra de vară pentru copii şi elevi se desfăşoară în Munţii Apuseni, la Complex Adeona Apuseni de pe Valea Arieşului. Activităţile din această tabără au loc într-unul dintre cele mai pitoreşti locuri din zona Sălciua, Masivul Bedeleu. De aici se poate porni în scurte trasee montane, spre bijuteriile Apu-

senilor. "Apuseni, lumea picăturilor de apă", este o tabără în care copiii pornesc într-o lume tapetată cu fresce "desenate" de apă: peşteri, cascade, pâraie... numărul picăturilor de apă necesare formării

acestora este definiţia completă a INFINITULUI.Prof. sorina MurÃrescu

Tabăra din Munţii Apuseni

Ilca Dragoş: După o săptămână liniştitoare, ne-am întors toţi acasă. Am stat în Timişoara până în 20 iulie când am plecat în tabără în Munţii Apuseni. În gară m-am întâlnit cu colegii mei de clasă. A fost un drum lung şi obositor, dar, în final, am ajuns. În prima zi am făcut cunoştinţă cu monitorii noştri. În fiecare zi am făcut diverse activităţi: mers pe munte, escalada-rea zidului, mers cu caiacul şi altele. Pentru mine cel mai distractiv a fost să mă plimb cu caiacul, cu toate că îmi amorţeau uneori braţele. Am vizitat şi cascada de la Şipote. În această tabără m-am simţit foarte bine, păcat că a durat doar o săptămână. Nu mi-a părut foar-te rău, deoarece aveam să mă intorc după două zile în aceleaşi locuri, dar cu familia.

În această perioadă de şapte zile petrecute în Mun-ţii Apuseni, am învăţat foarte multe lucruri noi: kaia-kul, orientarea cu busola, căţăratul pe panou şi multe altele. Cum afară a fost cald, nu ne-am putut abţine să nu ne bălăcim în piscina din curte. Ne-am distrat de minune împreună, ne-am făcut prieteni noi, am râs şi am cântat în special la focul de tabără.

Am organizat şi drumeţii, unele mai lungi, iar al-tele mai scurte, cum ar fi cea de la Cascada Şipote. A fost frumos, pentru că am văzut locuri minunate şi pe trasee am avut ocazia de a vorbi cu copii din alte şcoli

şi de a ne împrieteni cu ei. Am învăţat şi ce înseamnă termenul de geo hunting, pe scurt, în această tabără ne-am distrat cum nu am făcut-o niciunde altundeva!

Iar acum câteva cuvinte de la noi:Iulia: „Mi-a plăcut în această tabără pentru că

am învăţat lucruri noi, dar cel mai tare mi-a plăcut la kaiak.”

Dragoş: „Această tabără a fost interesantă şi mi-a plăcut mult să experimentez căţăratul pe panou.”

Clara: „Cred că cel mai important a fost că ne-am făcut prieteni noi şi că ne-am distrat cum nu am fi putut să ne distrăm în altă parte.”


În tabárá la RomâneştiCentrul de Jurnalism de la Româneşti este un loc deosebit. Aşezat pe coasta lină a unui deal de pe care vezi

aproape tot satul, aşezământul este un spaţiu în care înveţi lucruri noi, te recreezi, porţi discuţii, te împriete-neşti.

Şcoala de vară organizată la Româneşti ne-a ajutat să ne dezvoltăm mintea, ne-a pus să lucrăm ceva nou, şi, prin activităţile desfăşurate, ne-a deprins să lucrăm în echipă, astfel făcându-ne noi prieteni.

Prin activităţile pe care le-am desfășurat, deseori ne-am amuzat, ne-am distrat, căci veselia şi buna dispoziţie sunt mereu prezente în tabără.

Cel mai grozav este că am învățat şi lucruri pe care nici nu visam că o să le facem vre-odată, cum ar fi: o emisiune TV, o emisiune de radio şi o revistă, după ce am aflat multe lucruri despre presă şi despre rolul celei de-a patra puteri în stat al acesteia.

Pe lângă aceste lucruri, ne-am completat cunoştinţele cu informaţii despre cultura Timişoarei şi a Tomeştiu-lui, despre cum sunt conduse localităţile, despre cum se iau măsuri care privesc populaţia unei comunităţi.

Foarte utile au fost activităţile prin care am fixat anumite deprinderi de comportament civilizat şi am învățat multe amănunte despre cum trebuie să acţionăm în anumite momente şi situaţii.

Cred că, pentru unii dintre noi, această şcoală de vară a însemnat un prim pas pe un drum pe care să îl ur-măm în viaţă, poate, un prim pas spre faimă.

Activităţile desfăşurate au demonstrat că organizatorii și formatorii de aici se străduiesc şi se implică nu numai pentru că sunt obligaţi, dar şi din plăcere.

elena andrada nicHitean, clasa a vii-a a



Era spre sfârşitul lunii august, ajunsesem în Timişoara, după mai multe călătorii de vacanţă, prin ţară, alături de bunica mea, şi mă pregăteam cu nerăbdare pentru tabăra de cantonament, care se apropia cu paşi repezi.

În următoarele zile am început antrenamentele de pregătire cu d-na Mirela, antrenoarea noastră de handbal. Această pregătire era necesară căci, altfel, nu cred că am fi făcut faţă la ceea ce urma.

A sosit şi ziua mult aşteptată, ziua plecării noastre către prima tabără de cantonament.

De dimineaţă, ne-am adunat cu toţii la punctul de ple-care cu trolere şi genţi. Eram pregătiţi cu tot ceea ce ne trebuia, pentru o săptămână de cantonament. În jurul orei 10, ne-am urcat cu toţii în autocarul care urma să ne ducă la Poieni Strâmbu.

Drumul până la destinaţie a durat aproximativ 2 ore. Nu a fost un drum greu, ci chiar a fost un drum plăcut, alături de colegi şi antrenori, chiar dacă la un moment dat, a trebuit să parcurgem ultimul kilometru pe jos, deoare-ce autocarul n-a mai putut face faţă drumului forestier, abrupt.

Tabăra se află într-un loc foarte pitoresc. Este pe malul râului Bega, chiar acolo unde acest râu izvorăşte. De jur împrejur se află o minunată pădure de foioase şi conifere. Este un loc minunat, cu un aer curat şi un farmec aparte, parcă este un loc rupt din poveşti.

Am fost cazaţi şi am primit programul taberei, iar după masa de prânz am făcut o plimbare prin împrejurimi.

Zilele următoare au decurs după un program specific taberelor de cantonament, cu deşteptarea devreme, învio-rarea, micul dejun, o mică pauză de relaxare şi apoi antre-namentul. De antrenat, ne antrenam de obicei pe liziera pădurii, pe lângă râu, iar după masa de prânz şi siestă, aveam din nou antrenament sau câte un meci adevărat.

Zilele au trecut tare repede, presărate cu nenumărate antrenamente, meciuri de handbal şi de fotbal, dar au fost şi alte activităţi frumoase, pe care nu cred că am să le uit prea curând.

Am vizitat micul sat Poieni, unde aveam să desco-perim un sătuleţ de munte, retras, cu o singură stradă, principală, asfaltată, din care se ramificau uliţele strâmte. Cu toate acestea, mergând prin sat, am observat că avea o activitate intensă, pentru că am putut zări sătenii harnici, ocupaţi cu treburile cotidiene.

Apoi am plecat într-o drumeţie prin pădure. Am urmat o potecă marcată, care urmărea cursul râului Bega, spre izvo-rul acesteia. În timp ce urcam pe poteca şerpuită, păsărelele pădurii ne-au încântat cu măiestria lor muzicală, pe care n-o poţi descoperi oricând şi oriunde, şi am putut să admirăm paleta de culori vii, în care se îmbrăcase pădurea. La capătul potecii uimirea noastră a fost şi mai mai mare, când am pu-tut să admirăm o cascadă cu o apă cristalină.

La finalul drumeţiei am ajuns într-o poieniţă, unde ne-am hotărât să facem un foc de tabără. Ajutaţi de ad-ministratorul cabanei am strâns cu toţii lemne, pe care le-am clădit apoi într-un impresionant foc de tabără. Mai târziu, în acea seară, am putut admira cerul înstelat, care nu semăna deloc cu cel cu care eram obişnuiţi acasă, în oraş, şi atunci ne-am întebat: oare de ce? Tot atunci am găsit şi răspunsul. Acolo, în mijlocul naturii, mulţimea de “bijuterii” de pe bolta stelară nu era umbrită de luminile artificiale create de mâna omului.

A fost o tabără de cantonament minunată, în care am reuşit să-mi cunosc mai bine colegii de echipă, să îmi dau seama ce înseamnă un cantonament pentru un sportiv care se gândeşte că într-o zi va atinge performanţa şi să descopăr o altă faţă a naturii înconjurătoare.

alexandru ZdreanGHea, clasa a vi-a H

cantonamentul de handBal în Tabăra de la Poieni STrâmbu



La sfârşitul vacanţei de vară este planificat cantonamentul în masivul Parâng. Ziua plecării a sosit, iar noi, fetele care vom pleca împreună cu domnul profesor, încă de dimineaţă suntem prezente la şcoală. Trebuie să mergem în cabinetul sportiv pentru a lua mingile de handbal, mingile medicinale, cercurile şi jaloanele pe care urma să le folosim. Urmează ca bagajele să fie puse în microbus. La plecare, părinţii îşi iau la revedere de la noi îmbraţişându-ne şi spunându-ne să fim cuminţi şi să avem grijă de noi.

Drumul a durat 4 ore, însă noi nu ne-am plictisit deoarece am discutat, am împărtăşit idei, am râs şi am ascultat muzică.

Ajunşi la cabana unde am fost cazaţi, domnul profesor ne-a spus cum vom sta în cameră. În timp ce ne cazam, am admirat şi peisajul mirific din ju-rul cabanei.

Munţii Parâng fac parte din Carpaţii Meridio-nali, din grupa muntoasă Parâng-Sureanu-Lotrului, cea mai mare ca suprafaţă dintre masivele muntoa-se ale României. De la est la vest măsoară aproxi-mativ 50 de km, iar de la nord la sud circa 25 km.

Încă din prima zi, domnul profesor ne-a anunţat că vom avem primul antrenament, dar a fost doar o

încălzire pe lângă ce urma să facem pe parcursul cantonamentului.După masa de seară, am primit alte indicaţii despre program, de la domnul profesor: la ora 23 fix trebuia să

fim toate în pat (“la orizontală, cum spunea dumnealui“), căci la ora 7 vom avea înviorarea.Înviorarea a decurs bine, am alergat şi am făcut exerciţii de gimnastică. După ce am terminat, am mers fie-

care în camerele noastre, am făcut duş şi urma să coborâm jos în hol, unde ne aştepta domnul profesor pentru a merge să luăm micul dejun. După dejun a trebuit să ne facem curat în camere şi să ne odihnim puţin, căci urma antrenamentul de la ora 10. La ora 13 era masa, dar până atunci puteam să mergem una în cameră la cealaltă sau cum ne spunea domnul profesor “libere în cabană, însă fără prea multă gălăgie“. De la ora 14 era programul de linişte în care noi trebuia să ne odihnim, pentru a fi în formă la ultimul antrenament care începea la ora 18. Acest antrenament dura în jur de o oră jumătate - două. A urmat o altă cină şi somnul de la ora 23.

Programul a decurs la fel în următoarele zile. Când vremea a fost urâtă, am făcut antrenamentul în hol, fo-losindu-ne de mingile medicinale şi scările de la intrare. În unele zile mergeam în spatele cabanei, unde era un deal pe care am făcut exerciţii cu mingile şi alergări.

Programul a revenit la normal, urma să stam încă o săptămână acolo. În ultima săptămână am renunţat la un antrenament, pentru a urca 3,5 km pe munte, ajungând la vila Parâng. Acolo ne-am odihnit, am băut suc, ciocolată caldă şi am râs împreună cu domnul profesor, când ne aminteam unele lucruri din cantonamentul din iarnă şi peripeţiile întâmplate.

Într-o seară, domnul profesor ne-a organizat o discotecă. Noi ne-am aranjat, parcă mergeam la o nuntă. După ce eram gata, am coborât toate. Domnul profesor a dat drumul la muzică. Era foarte frumos, am dansat, am râs, am făcut poze, mai pe scurt ne-am distrat.

Cantonamentul s-a sfârşit, noi am fost bucuroase că ne întoarcem acasă, dar şi puţin supărate că ne despăr-ţim. Acest cantonament ne-a apropiat pe noi, fetele, ne-a făcut să ne cunoaştem mai bine. În masivul Parâng a fost frumos, traseele sale sunt foarte interesante, sunt puţine cabane şi refugii montane, este unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România, iar peisajele sunt de vis.

Isaincu Denisa, Nicolescu Lorena, Barbu Claudia, Clasa a VIII–a H


Cantonament în Parâng


noi valenţe ale diSciPlinei oPţionale

În perioada 23-25.11.2012, la Timişoara a avut loc Con-ferinţa Finală a Proiectului „Proces Educaţional Optimizat în Viziunea Societăţii Cunoaşterii”. În cadrul acestei con-ferinţe au fost prezentate rezultatele implementării cursului opţional „Învăţare pentru societatea cunoaşterii”. În cadrul acestui curs se promovează învăţarea centrată pe elev şi se lucrează în manieră interdisciplinară, tinzând chiar spre transdisciplinaritate. Deşi toate aceste activităţi sunt dedi-cate liceelor, noi cei de la Şcoala Gimnazială „Sfânta Ma-ria” Timişoara, ne-am implicat în acest proiect. La fosta clasă a VIII-a H, profesorii clasei au sprijinit elevii pentru a realiza diferite proiecte pe tema „Eminescu”. Rezultatele nu au întârziat să apară; astfel, în această clasă promova-bilitatea la evaluarea naţională, pentru limba şi literatura română, a fost de 100%.

Coordonatorii proiectului au dotat opt licee de ţara noastră cu câte patru dispozitive multi-touch pentru fiecare liceu, inclusiv câte un laptop, smartboard, videoproiector, server. Dispozitivele de tip multi-touch sunt de fapt mese „inteligente”. La un astfel de dispozitiv se lucrează în ace-laşi mod ca la o tabletă electronică, dar, spre deosebire de aceasta, aici pot lucra patru (chiar opt) utilizatori simultan. În cadrul proiectului s-au creat produse software educaţio-nale specifice, produse aflate acum la dispoziţia elevilor şi

profesorilor.Dar timpul nu

stă pe loc, acum lucrăm în aceeaşi manieră la actua-la clasă a V-a H. Ca o recunoaş-tere a activităţii noastre, coordo-natorii proiectu-lui ne-au invitat

la conferinţa de încheiere a proiectului. Pe lângă actualii elevi de liceu, noi am participat cu cinci elevi din clasa a V-a H. Aceştia şi-au prezentat proiectele la care lucrează, inclusiv un robot programabil. Vă invităm să citiţi impre-siile acestor elevi.

Prof. adriana roMan, Prof. vasile roMan

două zile mai SPeciale din viaţa mea...

Era o zi obişnuită şi obositoare de şcoală. Era luni. În ora de web design, domnul diriginte a fotografiat cinci elevi prin-tre care mă aflam şi eu. Eram voioasă, dar nu ştiam de ce...

După câteva zile, ne-a dat o veste bună: „cei cinci copii vor avea o prezentare sâmbătă, la Hotel Timişoara, unde vor fi profesori, in-spectori şi elevi care vor urmări softurile pregătite.” . Un val de emoţie m-a cuprins. Era mândria.

Am ajuns acasă, mi-am terminat temele şi am mers la bunica. De cum am intrat pe uşă, toţi mă felicitau şi mă îmbrăţişau. Aceştia parcă au aflat veştile mai repede decât mine. Am aşteptat cu nerăb-dare această zi. Iată că a sosit!

Dimineaţă, m-am trezit foarte devreme şi am fost foar-te emoţionată. Mama unei colege ne-a dus cu maşina. Am ajuns! Am intrat deja în sală. Era destul de mare, cu un video-proiector uriaş, şi scaune peste tot. Însă primul lucru pe care l-am remarcat a fost o masă retrasă din peisaj. Nu era de fapt o masă! Era o tabletă, o tabletă plină cu aplicaţii şi jocuri. Lângă ea, era un domn solid şi înfricoşător, care s-a dovedit a fi foarte prietenos şi calm.

M-am aşezat pe scaun cu colega mea şi am aşteptat să sosească şi ceilalţi. În sfârşit, au sosit şi ei, dar şi alţi invi-taţi. S-a umplut sala. Fluturaşii din stomac se agitau din ce în ce mai tare!

Eram toţi trataţi ca nişte regi şi regine! Printre spectatori au mai fost şi doi elevi, care acum sunt în clasa a IX-a . Ei au fost generaţia de dinaintea noastră. Ne-am împrietenit repede.

Dirigintele nostru, domnul Roman, vorbea lumii întregi despre ei. I-a lăudat şi i-a felicitat pentru reuşitele lor. A urmat pauza! Atunci m-am apropiat de tabletă şi acel domn ne-a pus jocuri, mie şi celorlalţi colegi. Un joc cu ghicit expresia feţei mi-a atras atenţia. Nu am apucat să ne jucăm mult, pentru că s-a terminat pauza.

În program scria că urmăm noi! Fluturaşii tot zburau şi nu îmi dădeau pace. Ne-a lăsat să ne prezentăm singuri lucrările şi se vedea pe faţa dânsului că era mulţumit. După ce am terminat de prezentat toţi, ne-a felicitat pe fiecare în parte. A urmat prânzul. Am mâncat şi ne-am întors în sală.

„învăţare PenTru SocieTaTea cunoaşTerii”

Steaua PolarãSteaua Polarã2424S-au mai discutat unele lucruri şi, după aceea, în pauza de sfârşit, am intrat pe facebook. Pe tabletă!

În a II-a zi a fost un proiect foarte interesant la care am contribuit mult. A fost cu elevi de liceu şi profesori. Ne-au dat bileţele colorate care însemnau culoarea echipei. Nouă ne-a picat tema: SPORTUL infinit. Am desenat împreună cu colegii un stadion cu o pistă înăuntru. Pe pistă am lipit bileţele cu sporturi. După ce am terminat, l-am prezentat. Am vizionat filmuleţe interesante şi secvenţe de film. Au fost niste zile în care am învăţat foarte multe lucruri!

roxana iuGa, clasa a v-a H

v

mulTi-Touch

Împreună cu patru colegi am avut şansa de a participa la o prezentare de proiecte de informatică. Fiecare dintre noi am pregătit câte un proiect pe care l-am prezentat. Toate proiectele au fost frumoase, dar ce m-a impresionat cel mai mult a fost o masă multi-touch. Această masă permite folo-sirea ecranului de mai multe persoane în acelaşi timp.

Când ne-a venit rândul să o testăm, noi am ales o apli-caţie unde trebuia să găsim descrierea corectă pentru sen-timentele arătate în poze, am făcut asta în acelaşi timp şi fiecare cu poza lui. Am aflat că poate să recunoască scrisul de mână, adică poţi scrie cu degetul pe ecran şi când ridici degetul scrisul rămâne. Înregistrează şi suportă opt atingeri simultane, chiar şi o singură persoană poate accesa mai multe obiecte în acelaşi timp. În multi-touch se poate în-chide o aplicaţie, trece de la o aplicaţie la alta sau deschide task switcher-ul fără a folosi vreun buton.

Pe o masă multi-touch mă pot juca şi învăţa simultan, de exemplu: pot avea deschis dicţionarul de limbă engleză şi cel de limba română pentru a găsi mai uşor cuvintele când fac tema la engleză şi tot atunci pot vedea activitatea prietenilor mei pe Facebook, sau să ruleze un joc, toate pe acelaşi ecran.

Îmi imaginez cum ar fi dacă aş lua cina pe o masă care îmi arată toate lecţiile pe care le am de pregătit a doua zi pentru şcoală.

Paula stoica, clasa a v-a H

v

două zile SPeciale

Era o dimineaţă de sâmbătă specială. Eram foarte entu-ziasmată deoarece mergeam împreună cu domnul profesor Vasile Roman şi încă patru colegi la Hotel Timişoara, la o conferinţă. Am prezentat fiecare paginile noastre web, dar înainte de aceste lucruri, domnul Roman ne-a prezentat mai multe pagini şi în special o pagină făcută de doi foşti elevi ai şcolii noastre, pagină numită Eminescu. Era o atmosferă specială. Totul era minunat. După ce a prezentat domnul profesor Roman acele pagini, a urmat pauza de cafea.

În pauză ne-am jucat, eu şi ceilalţi colegi pe multi-touch. E ceva uimitor şi mă bucur că am putut să fac acest lucru. După pauză, domnul Roman, a vorbit mai mult şi despre noi şi clasa noastră, apoi am prezentat fiecare paginile noastre. Prima a fost Stoica Paula. Ea a făcut Sistemul Solar în flash. A prezen-tat foarte frumos.

Apoi am urmat eu. A fost un moment pe care nu pot să-l descriu în cuvinte… Aveam emoţii şi mâinile îmi tremurau, iar fluturii din stomac nu stăteau locului. Am început să pre-zint. Toţi oamenii mă priveau. Am vorbit despre paginile pe care le-am realizat şi apoi spectatorii m-au aplaudat. A fost o experienţă minunată şi cred că toţi oamenii şi-ar dori o ase-menea experienţă.

După ce am prezentat eu, a urmat Petcu Vlad care a făcut o pagină despre genii ale lumii, Iuga Roxana care a prezentat un manual electronic şi Brăiloiu Răzvan cu acel robot genial. Totul a fost incredibil. Pentru mine a fost un moment de glorie. Eu şi colegii mei ne-am împlinit visele, ne-am prezentat paginile, iar Răzvan robotul şi ne-am în-fruntat emoţiile.

După aceea o doamnă ne-a prezentat un soft despre activi-tăţile şcolare, şcoală şi multe alte lucruri interesante. Am servit masa de prânz la re-staurantul hotelului. A doua zi am mers doar eu şi Iuga Roxana împreună cu domnul Vasile Roman şi am realizat un proiect despre sportul infinit împreună cu nişte liceeni, ne-am jucat cu un ghem care circula la fiecare per-soană în parte, iar mâna cu care prindea acea persoană sfoara o ridica în aer. La sfârşit s-a format o pânză de păianjen. Am

Steaua PolarãSteaua Polarã 2525vizualizat două filmuleţe foarte interesante şi m-am simţit foarte bine. Am întâlnit oameni deosebiţi şi am fost apreciată pentru softul făcut, la fel şi colegii mei. Sper să mai am ase-menea experienţe.

adina nicuLea, clasa a v-a H

v

PrezenTare mini SofT

De dimineaţă, cum m-am trezit, aveam emoţii. Mă in-trebam: Cum o să fie? Ce o să facem? Dar încet, m-am liniştit, ne-am urcat în maşina şi am plecat spre „Hotel Timişoara”. Când am ajuns acolo, am stat la recepţie până a venit domnul diriginte Roman Vasile şi ne-a dus la etajul I, la sala unde se ţinea prezentarea. Când am intrat, am văzut o sală imensă în care erau in jur de 50 de elevi mai mari ca mine şi cam 20 de profesori. Sala era aproape plină.

În sală era un proiector foarte mare, la care, la început, au rulat câteva filme interesante despre informatică. Apoi a început domnul diriginte să vorbească despre softurile făcute de foştii lui elevi, care au fost foarte buni la informatică, ma-joritatea intrând la licee cu profil teoretic. Ne-a spus ce medii bune au avut aceştia şi că la testele de sfârşit de gimnaziu, la limba română a fost promovabilitatea de 100%. După aceea a fost pauza. Noi elevii ( numai colegii mei şi cu mine ) ne-am jucat pe tabletă. Ne-am jucat jocuri foarte interesante şi am vorbit chiar cu cel care a programat jocurile. Toată pauza, numai asta am făcut.

Pauza a fost foarte scurtă, doar 15 minute. Au început apoi din nou prezentările . În orar scria că noi urmam şi chiar aşa a fost! Pe toţi ne-au apucat emoţiile. Pe rând am început să prezentăm aplicaţiile realizate de noi. Dar, pe

scenă, parcă nimeni n-a avut emoţii. Domnul diriginte părea foarte mândru de noi. A spus că am prezentat foarte bine. Apoi a urmat pauza de masă. Noi am terminat repede de mâncat şi o oră ne-am tot jucat pe tabletă! După aceea, am început încet să plecăm toţi acasă. Eram foarte bucuroşi de ceea ce am făcut şi-am văzut în această zi nemaipomenită

pentru mine. Ne-am dat seama că munca pe care am depus-o a meritat! Ne-am distrat foarte tare şi am învăţat atâtea lu-cruri noi. Apoi am plecat spre casă , sperând în gând să pot repeta această experienţă minunată pentru mine.

vlad Petcu, clasa a v-a H

v

o zi frumoaSă

Pentru început, vreau să spun că nu ştiam că avem un hotel atât de frumos în Timişoara. Am fost într-o sală foarte frumoasă, sala Atena. Am privit prin sală şi am observat ceva ca un SmartBoard aşezat pe orizontală. Apoi atunci am aflat despre MultiTouch. M-am jucat şi eu puţin pe ea. A fost frumos. Erau tot felul de jocuri: cu emoţii, cu aviaţie, cu case, complex rezidenţial, tot felul.

M-au impresionat şi colegii mei. Când am prezentat, la început a fost mai greu, la sfârşit mai uşor. Dar, recunosc, tot timpul mi-a tremurat mâna de emoţie. Sper ca data vii-toare să fie şi mai bine.

Am înţeles de la domnul profesor Roman Vasile că acel MultiTouch era programat cu 100000 de linii în C. Nu am putut sta prea mult, dar, în acel timp petrecut la Hotel Timi-şoara, m-am simţit oricum foarte bine.

Dar hai să vedem ce înseamnă MultiTouch... Primii care au venit cu acest concept sunt cei de la Microsoft. „Viziona-rii” lui Bill Gates s-au gândit încă din 2007 la un dispozitiv capabil să înţeleagă gesturile complexe ale degetelor care se jucau pe suprafaţa de sticlă. IPad-ul nu exista pe atunci. Şi au

reuşit. Au făcut o tabletă mai mare (mult mai mare, de fapt... o masă) pe care au putut să experimenteze o grămadă de soft-uri. Dispozitivul MultiTouch e mult mai complicat dacă îl punem în comparaţie cu o simplă tabletă, chiar dacă teh-nologia e aceeaşi. I-au spus „Surface” (Suprafaţă). Suprafaţa aceasta de sticlă e acoperită cu un strat fin dintr-o substanţă care citeşte electricitatea pe care fiecare dintre noi o avem înmagazinată în organism şi interpretează fiecare atingere ca pe o comandă. Comandă, pe care, înainte de toate, noi trebu-ie să o „traducem” într-un limbaj de programare.

Iată ceva ce mi-ar plăcea să învăţ! Nu neapărat să scriu mii de linii de cod, dar să inventez o aplicaţie pentru o ast-fel de suprafaţă.

Ceva ce nu s-a mai făcut până acum!Rãzvan BrÃiLoiu, clasa a v-a H

Steaua PolarãSteaua Polarã2626Steaua PolarãSteaua Polarã 99

Un scrâºnet teribil de roþi a pus punct amintirilorplãcute. Cãldura dogorâtoare a Saharei a dilatat º ineletrenului, dar mecanicul îl opreºte brusc, înainte sã deraieze.

Neastâmpãrat, ca de obicei, fãrã sã asculte sfaturilecelorlalþi, Apolodor pleacã pe jos spre oaza cea mai apropiatã,hotãrât sã cerceteze deºertul îndeaproape. Mergea însãparalel cu calea feratã pentru a nu se rãtãci, dar palmieriioazei pe care o zãrea în depãrtare parcã fugeau tot mai departe.Era deja sfârºit de obosealã ºi de sete când a ajuns la oazã,iar locuitorii ei i-au explicat faptul cã în deºertul Sahara secirculã pe cãmile, nu pe jos.

A închiriat deci o cãmilã, ºi-a cumpãrat o hartã, ºi erafoarte încântat de pelerina albã cu turban primitã cadou.Nisipul fierbinte nu-i mai ardea picioarele, iar pelerina îlapãra de dogoarea soarelui.

Cãmila îl ducea alene spre piramida din depãrtare, cândo furtunã de nisip îi luã prin surprindere. ª i-a acoperit ochiiºi faþa, ºi la fel ca ºi cãmila a aºteptat rãbdãtor trecerea furtunii,care s-a oprit brusc, aºa cum începuse.

Piramida veche de mii de ani nu-ºi dezvãlui secreteleascunse în labirintul coridoarelor, dar mãreþia construcþiei îlpuse puþin pe gânduri.

Spre marea lui bucurie, la ieº ire din piramidã i-arecunoscut, în grupul de turiºti aflat acolo, pe cangurul ºi peleul din tren. Aceºtia nu l-au recunoscut “deghizat” în tuareg,s-au bucurat apoi vãzând fracul lui strãlucitor ºi i-au explicatfaptul cã odatã cu lãsarea serii, ºinele s-au rãcorit, iar trenulîºi poate continua drumul.

Obosiþi, dar voioº i º i cântând, au urcat în tren,continuându-ºi cãlãtoria in rãcoarea nopþii.

Stan Mirun AmeteoClasa a V-a H

Copleº it de tristeþe º i de nostalgia provocatã deamintirile frumoase petrecute alãturi de fraþii sãi, Apolodorºi-a invitat prietenii sã-l însoþeascã spre Labrador.

Au luat trenul ºi au pornit spre familia pinguinului.Trenul în care cãlãtoreau trecea prin Sahara, cel mai maredeºert al Africii.

Deodatã, apãru o defecþiune ºi trenul s-a oprit în Sahara.Ei nu puteau sã aºtepte pânã când acesta era reparat, aºa cãau pornit pe jos. Pinguinului îi era puþin fricã, deoarece seputeau rãtãci.

Ajunºi la o colibã, au închiriat o cãmilã mai bãtrânãcare cunoºtea drumul cãtre Egipt. Deodatã, s-a declanºat ofurtunã de nisip care pãrea cã nu se mai terminã. Apolodorera foarte speriat, dar gândul la familia lui l-a fãcut sã treacãpeste orice obstacol. Ei s-au mai liniºtit puþin.

Dupã ore întregi de mers, Ilie, Amedeu ºi Apolodor auvãzut o piramidã veche ºi au intrat în ea. Sentimentul deteamã îl cuprinse pe Ilie, dar cu prietenii lui s-a simþit însiguranþã .

Intrând în piramidã, au vãzut multe hieroglife ºi, încontinuare, o mumie care îºi miºca mâna. Apolodor, de

,

Dragã Moº Crãciun,În fiecare an aştept venirea ta cu

sufletul încărcat de emoţie şi bucurie. Ştiu că eşti bun şi darnic şi socotesc că sunt răsplătit din plin pentru re-zultatele mele la învăţătură şi pentru felul în care mă comport la şcoală şi în familie. Dar acum am crescut mai mare şi am aflat că există în lumea aceasta copii fără părinţi, uneori lipsiţi de adăpost, care şi-ar dori din suflet o bomboană, o ciocolată, o jucărie, o hăinuţă mai caldă.

Ştii ce mi-aş dori anul acesta, Moşule? Să te însoţesc la un cămin de co-pii şi să te ajut să le împarţi tuturor daruri din sacul tău. Aş vrea să trăiesc alături de ei bucuria nemărginită a Naşterii Dom-nului Nostru, Iisus Hristos.

Cu drag, Fabian!Fabian Atinge, Clasa a IV-a C

Îndrumător, Înv. Strinu Gabi

***În seara de Ajun

Astăzi, ziua-ntreagăA tot nins, şi-a nins.Parcă mai aproape,Casele s-au stins.

Iarna, zâna mlădioasă,Cu zăpada ta pufoasă,Te rugăm ca să mai stai,Căci desprinsă eşti din Rai.

Este seara de AjunCând copiii se adunŞi pornesc din casă-n casăCu o colindă frumoasă.

Gazdele, uşa deschidSă le cânte un colind,Să dea o mare vestireIisus a venit pe lume.

Avram Denisa, Clasa a IV-a CÎndrumător, Înv. Strinu Gabi

***

Crãciun ºi pentru eiE iarnă. Oraşul şi-a aprins mii

de beculeţe, iar beteala strălucitoare îmbracă totul într-o mantie de gală. Vitri-nele sunt pline de fel de fel de jucării, iar pieţele stau ticsite cu brazi de Crăciun. Este o forfotă de nedescris prin magazi-ne, iar sacoşele au devenit neîncăpătoare pentru multele pachete cu daruri. La geamuri,copiii aşteaptă seara de Ajun.

Dar Crăciunul nu este la fel pentru toţi...

Sunt şi copii pentru care bradul, dulciurile, jucăriile, MOŞUL, există în poveşti doar... An de an împreună cu părinţii mei mergem în satul bunicilor, în Moldova, acolo unde Sărbătorile sunt la ele acasă. Adun hainuţele ce mi-au rămas mici şi cumpăr câteva dulciuri.

Pentru câţiva copii necăjiţi, eu şi ai mei suntem Moş Crăciun.

Sandra Nechilciu, Clasa a IV-a CÎndrumător, Înv. Strinu Gabi

***O zi de vis

Fulgii jucăuşi au început să cadă,Lin şi-ncetişor pe a mea stradă.Sclipiri de argint în ochişori aveamŞi de la geamul meu priveam,Cum prin perdeaua de zăpadăNatura în alb se îmbracă.

Toţi copiii afară au plecat,De magia iernii s-au bucurat.Oameni de zăpadă şi îngeraşi cu chip plăcutPe câmpul alb au apărut.Săniuţele alunecau negreşitPe derdeluşul de copii pregătit.

Cu mânuţele îngheţate,Cu bujori în obrăjori,Plini de zăpadă pe ochişori şi pe faţăLa lăsarea serii am intrat în casă.A fost o zi plină de plăcereCum numai doamna iarnă poate să ofere.

Onea Amalia-Maria, Clasa a IV-a AÎndrumător, Prof. Tripa Maria

NorocelA fost odată o fetiţă pe nume Lilia-

na pe care mama ei o striga Lili. Era o fetiţă mică, bruneţică, cu ochi negri, ca două mărgeluţe şi cu două codiţe micuţe. Avea opt ani.

Într-o zi, Lili a văzut într-un ziar o reclamă la un magazin care vindea animale de companie. Atunci s-a dus la mama ei şi i-a spus:

- Mami, îmi doresc aşa de mult un căţeluş! Te rog, mergem să vedem ma-gazinul de animale de companie din reclamă?

- Mergem, Lili, însă cred că anima-lele de acolo sunt prea scumpe pentru noi şi nu ne putem permite!

- Abia aştept să mergem mâine dimineaţă! spuse fetiţa.

A doua zi, de dimineaţă, Lili s-a trezit cu grijă, s-a îmbrăcat repede şi a pornit spre magazin cu mama sa. Au văzut o mulţime de animale drăguţe: broscuţe, peştişori coloraţi, şoricei, pisicuţe, iepuraşi, papagali vorbitori, căţeluşi, de nu-şi puteau lua ochii de la ei şi nu ştiau ce să aleagă. Însă, când au aflat preţurile foarte mari, mama sa a spus că nu îşi pot permite nici măcar pe cel mai ieftin căţel.

Au plecat triste şi dezamăgite de acolo. În drum spre casă, nu au vorbit una cu cealaltă. Amândouă se gândeau la căţeluş, iar mama regreta amarnic că nu putea să îi ia niciunul.

În timp ce mergeau gânditoare spre casă, au văzut pe mijlocul drumului un căţeluş mic, alb, pufos şi cu pete ne-gre. Au observat că, din direcţia opusă, venea în mare viteză o maşină. Fără să stea pe gânduri, Lili a sărit în mijlocul străzii şi a salvat căţeluşul. Mama ei a înlemnit.

De atunci, Lili nu s-a mai putut despărţi de căţeluş.

Lili i-a spus: - Dumnezeu mi te-a scos în cale,

norocosule! De fapt, amândoi suntem norocoşi că ne-am întălnit şi te voi bo-teza “Norocel”!

Steaua PolarãSteaua Polarã 2727Steaua PolarãSteaua Polarã 99

Un scrâºnet teribil de roþi a pus punct amintirilorplãcute. Cãldura dogorâtoare a Saharei a dilatat º ineletrenului, dar mecanicul îl opreºte brusc, înainte sã deraieze.

Neastâmpãrat, ca de obicei, fãrã sã asculte sfaturilecelorlalþi, Apolodor pleacã pe jos spre oaza cea mai apropiatã,hotãrât sã cerceteze deºertul îndeaproape. Mergea însãparalel cu calea feratã pentru a nu se rãtãci, dar palmieriioazei pe care o zãrea în depãrtare parcã fugeau tot mai departe.Era deja sfârºit de obosealã ºi de sete când a ajuns la oazã,iar locuitorii ei i-au explicat faptul cã în deºertul Sahara secirculã pe cãmile, nu pe jos.

A închiriat deci o cãmilã, ºi-a cumpãrat o hartã, ºi erafoarte încântat de pelerina albã cu turban primitã cadou.Nisipul fierbinte nu-i mai ardea picioarele, iar pelerina îlapãra de dogoarea soarelui.

Cãmila îl ducea alene spre piramida din depãrtare, cândo furtunã de nisip îi luã prin surprindere. ª i-a acoperit ochiiºi faþa, ºi la fel ca ºi cãmila a aºteptat rãbdãtor trecerea furtunii,care s-a oprit brusc, aºa cum începuse.

Piramida veche de mii de ani nu-ºi dezvãlui secreteleascunse în labirintul coridoarelor, dar mãreþia construcþiei îlpuse puþin pe gânduri.

Spre marea lui bucurie, la ieº ire din piramidã i-arecunoscut, în grupul de turiºti aflat acolo, pe cangurul ºi peleul din tren. Aceºtia nu l-au recunoscut “deghizat” în tuareg,s-au bucurat apoi vãzând fracul lui strãlucitor ºi i-au explicatfaptul cã odatã cu lãsarea serii, ºinele s-au rãcorit, iar trenulîºi poate continua drumul.

Obosiþi, dar voioº i º i cântând, au urcat în tren,continuându-ºi cãlãtoria in rãcoarea nopþii.

Stan Mirun AmeteoClasa a V-a H

Copleº it de tristeþe º i de nostalgia provocatã deamintirile frumoase petrecute alãturi de fraþii sãi, Apolodorºi-a invitat prietenii sã-l însoþeascã spre Labrador.

Au luat trenul ºi au pornit spre familia pinguinului.Trenul în care cãlãtoreau trecea prin Sahara, cel mai maredeºert al Africii.

Deodatã, apãru o defecþiune ºi trenul s-a oprit în Sahara.Ei nu puteau sã aºtepte pânã când acesta era reparat, aºa cãau pornit pe jos. Pinguinului îi era puþin fricã, deoarece seputeau rãtãci.

Ajunºi la o colibã, au închiriat o cãmilã mai bãtrânãcare cunoºtea drumul cãtre Egipt. Deodatã, s-a declanºat ofurtunã de nisip care pãrea cã nu se mai terminã. Apolodorera foarte speriat, dar gândul la familia lui l-a fãcut sã treacãpeste orice obstacol. Ei s-au mai liniºtit puþin.

Dupã ore întregi de mers, Ilie, Amedeu ºi Apolodor auvãzut o piramidã veche ºi au intrat în ea. Sentimentul deteamã îl cuprinse pe Ilie, dar cu prietenii lui s-a simþit însiguranþã .

Intrând în piramidã, au vãzut multe hieroglife ºi, încontinuare, o mumie care îºi miºca mâna. Apolodor, de

,- Mami, pot să-l păstrez?- Da, mami, poţi! zise mama ei cu

lacrimi în ochi. Aşa a trăit Norocel, făcând parte

din familia Lilianei, ca un adevărat co-pil, răsfăţat şi adorat!

Alexandra Maria Cunete Sănduţ, Clasa a III-a B

Îndrumător, Prof. Birgean Simona

***

Goe cel rãsfãþatGoe merge la plimbare!Mamiţica şi mam’mare,Stau şi plâng de supărare.

Tanti Miţa spune tare:- Goe ! Goe! nu pleca,Că te ceartă mama ta!Dar Goe nu asculta .El făcea, doar ce dorea .Şi mai vine cineva

Şi spune uite-aşa:- Dacă nu asculţi de ea,În belele vei intra!

Dar Goe nu asculta,Pe mam’mare-o supăraŞi-n belele el intra.

Alintat, dar supăratDomnul Goe a plecat.

Diana Dreavă, Clasa a III-a BÎndrumător, Prof. Birgean Simona

Cine are minteŞi este cuminte,Buline negre nu areŞi e...super tare!

(doamna învăţătoare)Ghiţulescu Bogdan

Are păr şi nu-i pisicăAlergă tare, fără fricăChici, ce e?

(leul)Gâta Ambra

E o rozătoare mică,Roade brânza lui Mitică.Când miroase caşcaval,Mirosul îl ia pe val,Când merge la frigiderSe urcă pe scăunel.

(şoarecele)Varga Bianca

Soarele când îl zăreşte,Pe dată se înroşeşte.O culegem vara toată,Tare bună-i în salată!

(roşia)Boştină Lavinia

El aleargă ca şi gândul,Coama-i flutură ca vântulE de mare ajutor,În ogradă şi ogor.

(calul)Marinescu Bianca

Este un căluţ ciudat,Cu alb şi negru colorat.Cine este? Aţi aflat?

(zebra)

E rotund şi ne aratăZi de zi ora exactăTicăie de zor,La mine în dormitor.

(ceasul)

Paul Naomi

Colorat e ca o floare,Trupul fin

şi mic el are,Zboară vara pe

câmpieSpune, ce-ar putea să fie?

(fluturele)Vascko Marco

Două linii paralelePe zăpada cea zglobieAleargă ca nişte ieleŞi pe copii îi îmbie.

(schiurile)

Este iute ca săgeataPe câmpie şi răzoareFuge chiar şi de o umbrăCă-i sperios nevoie mare!

(iepurele)Crivoi Indira

SÃ COMPUNEM O... GHICITOARE!

PriMeLe versuri aLe eLeviLor din cLasa a ii-a BÎndrumãtor, Prof. MiHaeLa Banc


Tiparul executat la Imprimeria MIrToN Timişoara

Colectivul de redacþie:Prof. Gica Dumitru, Prof. Emilia Vuºcan, Prof. Simona Birgean, Prof. Tania SârbuTehnoredactare computerizatã: Cosmin Onea

ISSN 1584-5966

Domnul blândeþii

Pentru toþi cititorii revistei “Steaua Polarã„

UN AN NOU FERICIT!

Dumnezeu a făcut lumii cel mai mare dar, a trimis în lume pe Fiul Său ,,la plini-rea vremii“. La rândul Său, Pruncul Sfânt, a adus lumii prin naşterea Sa ,,pace şi bunăvoire între oameni“, blândeţe, iubire, dreptate, iertare, şi milă.

Sufletul nostru este ca o ,,iesle a Betleemului’“, unde an de an, Fiul lui Dumne-zeu coboară să se nască şi să aducă darurile sale dumnezeieşti celor care vor să-L primească şi să-L accepte ca prieten şi Mântuitor. De la acest “Copil cu ochi senini”, să învăţăm să avem milă şi bunăvoinţă faţă de cei din jur, să-i acceptăm uneori aşa cum sunt şi să le fim prieteni adevăraţi.

,,Doame, ajută-mă să fiu pentru toţi un prieten, aşa cum eşti Tu, care aşteaptă fără a obosi, care are o inimă deschisă şi bună, care dăruieşte iubire, care ascultă neostenit, care aduce mulţumire cu bucurie. Un prieten pe care să poată conta oricine are nevoie de sprijin. Ajută-mă să fiu un prieten de nădejde căruia să i se poată adresa oricine, oricând doreşte, să pot dărui o prietenie liniştitoare, să iradiez o pace plină de bucurie, pacea Ta Doamne. Fă să fiu deschis şi primitor mai cu seamă pentru cei slabi şi lipsiţi de apărare. Astfel, fără a face cine ştie ce lucruri măreţe, voi putea să îi ajut pe ceilalţi să te simtă mai aproape, Doamne al blândeţii“.

Sărbătoarea Crăciunului este:,,Praznic sfânt şi luminos

Al naşterii slăviteCe fericit şi ce duios

Ne aduce-n inimi pe Hristos’’.Îngerii i-au cântat primul colind. Să fim şi noi

asemeni îngerilor, să-L preamărim, prin faptele noastre bune şi să-I cântăm Domnului, vestind

tuturor naşterea Sa. Fiorul ,,unic şi ceresc“ să ne cuprindă inimile, ca să putem cânta cu bucurie ,,Astăzi s-a născut Hristos“.

Prof. elena caZacu

Documents

STEAUA POLARASTEAUA POLARA · Steaua Polarã 11 STEAUA POLARASTEAUA POLARA ªANSÃ CALITATE ORGANIZARE AMABILITATE LUCIDITATE ARMONIE NOUTATE RESPONSABILITATE ÎN ACEST NUMÃR: Proiect