copyrisht o ro,n.if3tlnrs GmbH, Bindtach

AtI rights reserved.

topyright 0 2019 Ararnis Pdnt s.r.[. pentru prezenta edi]ie in timba rom6na.

T0ate dreptu[ile lezervate. Nicio sec]iune din aceast; carte nu p0ate

fi reprodusi sau transmisi sub nicio formS;i piln niciun mijtoc, etectronic sau mecanic,

incluzAnd fotocopierea, inregistrarea audio sau orice alta forma de stocare a informaliei,fira acorduI in scris at editorutui.

Redactare: luliana Voicu

Copedi gi DTP: Carmen Diana Mateesru

Corecturi: Eugenia 0prea

lSBN: 978-606-009-235-3

Aramis Print s.r.l. o Reda4ia ti sediul social:

B-dut Metalurgiei nr.46-56, cOd 041833,

sector 4, Bueuretti, 0.P. 82 t C.P. 38,

tet.: 021.461.08.10 l14l15; fax: 021.461.08.09/19

e-mait: offi ce@edituraaramis.ro; offi ce@megapress.ro

Departamentut desfacere: te[.: 02i.461.08.08/12 l13l16,Iax 02L461.08.09/19;

e-mait: desfacere@edituraaramis.ro

wrlw.librariaaramis.rowww.edituraaramis.ro

Descrierea CIP a Bibtiotecii Nalionale a Rom6niei

WAHI, CAROUN

Statul X : noi suntem puterea l/ ta rolin Waht ; trad. din tb. germand de laura Udrea. - Bururegi :

Editura Aramis,2019

rSBN 978-606-009-235-3

l. Udrea, laura (trad.)

821.1r2.2

?

PROLOC

FIECARE PERSOANA DiN STATUL NOSTRU ARE DREPTUL

SA TRAlASCA ]N DEI4NlTAIL, PAtE SI L BERTATE

CONSTITUTIE, STATUL X

,,Aer. Am nevoie de aer!"

Disperati, Lara incerci si-gi umple pllmanii cu oxigen.

Era ca 9i cum i s-ar fi agezatpeumeri doui greutifi care o impin-

geau gi mai adinc sub ap6. Ciuti din nou marginea bazinului cu

degetele, insi atacatorul ei necunoscut era mult mai puternic.

Mult mai hotlrAt. Mortal.

Gdndurile i se amestecau. Reugi si faci o rotafie sub apd,

impingdndu-se cu toati puterea in marginea bazinului' Atacul

neagteptat ii stoarse aerul din pHmani. Tot aerul.

Patruzeci de secunde sub api Poate mai mult. Timpul se

dilata, permipnd nelinigtii sd creascd.

.Ar fi trebuit sl respecte regulile", ii trecu Larei prin cap'

Exista b singuri explica{ie. Cefcetirile lor legate de Statul X

fuseserl descoperite. $i acum ar face orice si-i reduci la ticere.

Utghiile Larei se infipserl 9i rhai addnc in pielea ataca-

torului. Tiebuie si fi fost foarte dureros' Dar satisfactia fetei fu

de scurtl durati. Lumina stelelor dansa deasupra capului ei,

luptAndu-se si stribatd suprafala opaci a apei.

Apa estompa conturul felei atacatorului ei. O ftcea si par[neclar6. $i cg toate acestea, ei ii pirea familiari. Prea familiari.Un gand care ii infipse cu{itul in inimi.

Un nume ii str5firlgeri mintea, iar senzafia dureroasi ii puse

apoi stapanire pe corp. Nu, nu putea fi el. Ar fi putut fi oricine.

Dar nu el.

Simli cum i se umfli plimdnii.lMairril. gi picioarele iideveniri grele. Gindurile i se blocari.

intuneric.

$i nimic.

?

ADRIAN

incepuLul, Stotul X

Pierdut in ginduri, Adrian derula pe telefon postirile

etichetate cu tema proiectului gcolar. Euforia generali se

rispindise ^n mediile de socializare, fbri si aduci prea multe

noutlfi. Imaginea de profil a unei fete cu un pir blond, luminos,

strAns in doui cocuri strilucitoare, il ficu si se opreasci. Olga.

Cea mai buni prieteni a Melinei. Cu un gest mecanic, Adrian

deschise profilul O[ni gi descoperi o fotografie a Melinei. $edea

pe o masl de ping-pong, cu nasul ingropat intr-o carte.

Adrian simli un fior in piept, dar nu reugi si-gi ia prMrea

de la ochii aceia care il pitrunseri.

Dor. Asta era.

,,Sunt un idiot."

Oftend, biiatul inchise aplica{ia.

Se apropia ziuadeluni, iar tatil lui nu se intorsese incl din

cildtoria de afaceri.

|r

Asculta linigtea addnci a casei, intins pe spate, cu brajul

sub cap. Privirea ii cilza pe minutarul ceasului IKEA care

atdrna deasupra ugii inconjurat de raza lunii care se furigase pe

fereastri. Cu fiecare miscare a acesteia simfea cum creqte in el

sentimentul de neajutorare. $tia prea bine ce inseamnd fiecare

secundi in plus.

Prea des se intrebase care fusese motivul.

De cevoiatatillui mereu si fie maiputernic, mai mare, mai

birbat? De ce nu se oprise cAnd mama lui il strigase incerc6nd sistrlpungi ceala care orbise mintea sofului ei?

Se intoarse acasi.

Adrian auzi cheia in broasci. Blestemul suprimat, sunetul

care cidea greu, ca o alami ce lovea podeaua 9i intrerupea orice

gdnd, pentru ci tatil lui ura cAnd lucrurile ii scipau de sub

control. Poate asta era singura asemdnare intre ei. Sau poate cd

mai erau citeva.

ii auzi zgomotul paqilor strecurAndu-se asemenea vdn[to-

rului in desigul pddurii, in ciutarea unei noi prFni. Aporsunetul

se transformi intr-un huruit puternic, ca tunetele unei furtuni de

vari, pini cdnd, in scurt timp, si izbucneasci in toatd puterea lui.

Adrian igi strAnse, instinctiv, degetele in pumni. Tatllsiu nu se deranja nici mdcar sd-Ei ascundd intenfiile. Venea sidistrug6.

- Judith. Nu e mAncarea pe masi.

Desconsidera{ie totali, frri nici cel mai mic interes fafd de

sentimentele celeilalte persoane. De fapt, singura persoani care

exista in universul tatilui siu era el insugi.

Nu didea nicio ceapi degerati pe ora la care so{ia lui se

trezeaca si intre in tura de la spital.

Paqii lui se auzird apoi urcind scdrile.

Sunetul numelui lui il sperie gi, inainte de a se putea gindi

la asta, ajunse deja in hol. in boxeri gi cu pieptul dezgolit. Rosti

in gand o injurituri de indati ce dddu cu ochii de tatil siu.

Jinand manape tocul ugii dormitorului conjugal, verigheta

lui striluci scurt in se stinse, la fel ca jurimintele

pe care le ficuse la cisitorie. Deqi Adrian aproape il deplgise in

inillime, statura tatdlui lui aducea cu cea a unui uriag de piatri.

imbricat in costum, cu servieta la subraf gi cu fafa ridati in jurul

ochilor semina cu fiullui, cu toate c[ erau foarte diferi{i.

Cu ochii ca doul raze laser reci birbatul igi privi fiul.

- Egti acasi... Ce surprizi! $i, ai devenit pregedintele qcolii

Stat?

- Statul X, murmuri Adrian.

- Ce?

- Nu conteazi.

Adrian se fo4i si-i susfini privirea, ca si nu-gi dezviluie

slibiciunea. Ezitl doar o secundi.

- Nu s-a decis inci.

Tatil siu se infurie brusc.

- Bineinleles ci nu. Nu m-ar surprinde si fii eliminat din

prima rundi.Fir[ si mai spuni nimic, se intoarse spre uga dormitomlui,

insi dezamigirea ii schiminosi fa!a.

- Mama incd doarme, spuse bniatul incet ca s[ nu o

trezeasci.

Blrbatul igi strAnse pleoapele pini ce ochii ii devenirl

doul t[iguri reci qi se intoarse citre Adrian.

10

|r

- Am fost plecat la munci in ultimele doui siptlmdni,

doar ce am coborit din tren dupi o cilitorie de cinci ore. [Cool!]Singurul lucru pe care agtept si-l primesc este o masi caldl cAnd

ajung acasi. Cer prea mult?

,,Ai fi putut minca pe drum'i gindi Adrian, dar nu spuse

nimic. Nu spusese nici ci in patru ore mama trebuia si se

trezeasci pentru a intra in tura de douisprezece ote.

Expresia de pe fala lui Adrian, ilrficu pe tatil sdu sd se

opreasci. Indignat, acesta ficu un pas spre el, oprindu-se, un

zid imens in fala lui, ftcdndu-l sd se simti la fel de mic ca inziua aceea cdnd o pierduse pe Melina. Ca in tofi anii aceia cAnd

e9uase.

,,Egti un nimeni.

$i intotdeauna vei rimine un nimeni, daci nici micar nu

vei incerca si te schimbi."

- Nu trebuie si rostegti cuvintele, Adrian, te trddeazh

gAndurile. Dar e o mar€ dezamdgire ci propriul meu fiu nu

realtzeazd ci tot ceea ce fac este ca si ne fie bine.

in lumina slabi a limpii de pe hol, vena de pe mijlocul

frunfii se vedea cum ii pulseazS; ciudat, finand cont ci pe el

nimic nuJ putea face si-qi iasi din fire.

- Doarme. [Inimi frante]

- Poate dormi gi peste zi. [Cuvinte de piatrd]

- Trebuie si se trezeasci peste patru ore.

- $i eu trebuie. $i, spre deosebire de mama ta, eu conduc

un departament de v|nzirridintr-o companie, ceea ce inseamni

ci de munca mea depind multe alte locuri de munci. Timpul

meu de munci este prelios. La fel gi cel de odihni.

,,Eu. Eu. Eu."

- Ce se intdmpH?

Uga de la dormitor se deschise. Adrian se intoarse. Ca un

cuib incAlcit pirul gaten se infoiase pe capul mamei sale, iar

ridurile intunecate din jurul ochilor o ficeau si pari mult mai

beftane. Pfuea atit de fragili, atit de obositi.

- Am wut si qtiu doar de ce nu e gata mdncarea. Dar

Adrian nu a putut inplege asta.

Groazagterse brusc expresia obositi de pe fala ei.

Pagii ei se pierdurl pe scara mare, in spiral6, iar Adrian

arunci o ultiml privire spre halatul ei de baie de culoarea

nisipului. Ticerea grea a tatilui siu ii infiera pieptul. $tia ce va

urma. Ceea ce urma de fiecare dati cind tatil siu era dezamigit.

Pedeapsa: nepisarea.

Ca un copil, Adrian implori atenfie, mai intii incet, apoi

tare. Dar nu funclionase. Niciodati nu funcfiona. Nu era

suficient. Tatil siu ii intoarse spatele. Audienfa se terminase. in

ticere, Adrian il urmlri cum cobora sclrile. in urma lui, simfea

cum se cuibirea in el un gol ciudat.

Uga camerei lui Thmmie se deschisg. Pe fa{a surorii lui se

intipirise acelaEi regret pe care il simfea gi el.

- Cel pufin ai incercat...

Cuvintele ei abia qoptite fuseserl ingh{ite de zgomotul

dulapurilor de la bucitirie.

Adrian dldu din cap gi pleci, sim{ind privirea surorii lui

in ceafb.

in camera lui era intuneric. Doar telefonul pAlpdia. $ase

mesaje noi. Trei de la Felix, neinsemnate. Doui de la Kemal.

12

,,Jt-ai fbcut bagajele? Ai emofii cu alegerea pregedintelui?"

La dracu! Se g6ndea la orice, numai la Statul X nu. Asta

se va schirnba nu mai tArziu de mdine, cdLnd, intr-un final,

proiectul va incepe in adeviratul sens al cuvintului. Nu gtia ce

si le rispundi prietenilor sdi, aga ci preferi s[ ignore mesajele.

inainte de a pune deoparte telefonul, mai arunci o privire la

fotografia Melinei, lntrebAndu-se de ce toati gcoala il sirbitorea

ca pe un erou cAnd el se simlea ca un adevirat lag.

VINCENT

Mirosea a trandafiri. O mullime de trandafiri. Atdt de

intens, incAt Vincent se intrebi inci o dati daci patru lumAniri

parfumate erau suficiente pentru a acoperi mirosul' Cel pufin

nu te mai gAndeai la figlri cu marijuana cAnd intrai in cameri,

ci mai degrabi la un templu spa.

Pe telefonul lui Vincent se deschise o notificare push de

la aplicalia generati special pentru Statul X. Contrariat, citi

confinutul alertei care ii amintea ci mAine va fi ales pregedintele

pentru ca proiectul si poati demara. Pe moment, se enervd

ci nu oprise funcfia push, pentru ci pierduse din cauza ei gi a

neatenliei lui un salt in Fortnite. in colpl de sus al ecranului

clipocea caseta unui mesaj.

Vincent Wehrmann, al 178-lea membru al Statului X polifist.

Vincent se opri, inchise jocul qi deschise mesajul.

Era clar. Negru pe alb. Nu fusese inregistrat ca gomer, ci ca

polilist.

El9i poli1ia...!

Adam gi Pavel ar muri de rAs.

15

t

La pufin timp dupi aceea,jocul il absorbi din nou, pAnicAnd, in stAnga lui, sesizi o migcare. De obicei, reuqea si se

concentreze suficient doar privind ecranul. Cigtile supradi-

mensionate in care, de cele mai multe ori urlau ritmuri furioase

de hip-hop, acopereau zgomotele din jur. Nu;i acum.

De data aceasta nu reugi sd-gi ignore aga de uqor tatil.Stdtea in ugi, la nici patru pagi de biroul lui Vincent gi, totugi,

lumi intregi se intindeau intre ei. Era tras la fate, imbetrAnise gi

fiul lui crescuse. Vincent ii simfea pre zenla,privirea, gi se intreba

ce anume ridicase peretele acela de ticere dintre ei.

Biiahrl se ridici de pe fotoliu. Cici, pisica, se intinse pe

canapeaua de col; calmi gi relaxatl, ca gi cum n-ar fi simfitatmosfera inci.rcati din cameri. Pe Cici nu o chema, de fapt,

Cici, ci Floricici. Fuseseri cAteva momente in care un lucni a

dus la un altul, astfel ci acum Floricici suna cumva gregit.

Obignuite cu comenzi rapide pe tastaturd, degetele luiVincent nu mai erau acum atAt de preclse. Loveau la intimplaretastele. |ocul de pe ecran deveni neclar.

Rat[. O dati. De doui ori.

Un glonf in cap.

Cizu mort, iar adversarul lui ficu un dans caraghios al

victoriei.

Tatll lui se desprinse din uqi 9i veni spre el. Se opri chiar

ldngi Vincent gi il prM. Privirea lui era familiard gi, totugi, atAt

de striini; iar biiatul simli cum creqte il el dorinfa de a-l atinge.

Preferi si se intoarci spre ecranul computerului.

Zirri u colful ochiului miqcarea buzelor tatilui siu. Chipulbiiatul rimlsese insi impasibil, lipsit de expresie, iar cuvintele

birbatului fuseseri inghilite de cigti. Apoi buzele lui se opriri.Nu avea niciun sens.

Vincent igi scoase ciqtile de pe urechi gi reveni la realitate

dupi o eternitate. Cel pufin aqa sim{ea. Ritmul muzicii rap a luiMachine Gun Kelly se risipi cu ecou in cameri. Cici se intinse,

lenegi.

- Te-am intrebat daci vrei s[ comanddmpizza.

- Pizza. Suni ca naiba...

Tatil lui Vincent igi trecu o mAnd peste fap. Bitrdn. Aritatare imbitrAnit.

- Comandam pizza in fiecare sambete gi ne uitam lafilm. De obicei unul nepotrivit v6rstei tale. Le povesteai

Adam gi lui Pavel despre asta. Armd mortald. Mai lii minte?

Da, iqi aducea aminte. De toate.

- Nu mai am doisprezece ani. Sunt prea mare ca si mai

stau pe canapea gi sd mi uit la film cu tata.

- $tiu, n-am wut s[ spun asta. E... Nu mi prea pricep,

Vincent. Nu gtiu cum si-!i spun. Dar simt ci ne-am cam distanlat

unul de celilalt. $i azi e ultima seari inainte de gcoald. Credeam...

M-am gandit ci ne putem petrece impreuni seara asta.

Inima lui Vincent tresiri la auzul acestor cuvinte, dar fala

ii rimisese la fel de impasibili. De prea multe ori tatil lui ilignorase. Prea des mAna intinsi i-a fost ignorati cAnd stitea

in fafa dormitorului intunecat gi-i striga numele in ciutarea

ajutorului. Noplile alea lungi gi intunecate. Mai ales dupi moartea

mamei sale.

Vincent igi strAnse degete in pumn sub birou, Sentinla luiera definitivi. Tatil siu igi pierduse dreptul de a mai petrece timpcu fiul qi nici micar nu inplegea ci acesta era rupt in milioane de

bucifi. Cu care dintre acestea voia el si-qi petreaci sAmbita seara?

l6