Click here to load reader

STAREA MASS-MEDIA ÎN ROMÂNIA 2020 - CJI

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of STAREA MASS-MEDIA ÎN ROMÂNIA 2020 - CJI

Autor : CRISTINA LUPU
© 2020 Centrul pentru Jurnalism Independent Starea mass-media în România, 2020
Autor: Cristina Lupu Editor: Ioana Avdani Ilustraii: Wanda Hutira Corector i traductor: Vasile Decu Grafic i layout: Emilian Iamec
Realizarea raportului „Starea mass-media în România, 2020” a fost coordonat de ctre Centrul pentru Jurnalism Independent. Lucrarea a fost publicat cu sprijinul financiar al Fundaiei Friedrich Naumann pentru Libertate România.
Fundaia Friedrich Naumann pentru Libertate nu este responsabil pentru coninutul materialului. Opiniile exprimate în aceast publicaie sunt exclusiv ale autorilor. Acestea nu le reflect obligatoriu pe cele ale Fundaiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Aceast publicaie poate fi reprodus, stocat sau transmis sub orice form sau prin orice mijloace doar cu permisiunea scris a editorului.
CUPRINS
3.2.3 3.2.4 4 5 6 7
8
61
Sinopsis Introducere Vulnerabilitatea economic - Btrânii, hienele i suflul tânr care nu mai vine Decapitalizarea afacerilor Presa de limb maghiar Mediile publice de radio i televiziune Presa în campanie electoral Jurnaliti pltii la limita srciei Cei care rmân Presa-ablon sau când jurnalitii nu îi mai îndeplinesc mandatul Cei care pleac Cei care nu mai vin Decredibilizarea jurnalismului Capturarea mass-media Opacitatea instituiilor publice din România Solidaritatea de breasl - Despre nevoia unei voci comune Posibile soluii
1
1. Sinopsis
Presa din România pare - cu foarte puine excepii - captiv într-un tunel al timpului, prins între dou probleme fundamentale care se alimenteaz reciproc i o fac s se învârt într-un cerc vicios: lipsa banilor i decredibilizarea profesiei. Dac în 2015 profesionitii spuneau la unison c „mai jos de atât nu se poate”, anii 2016 - 2019 ne-au dovedit, cu unele excepii, contrariul.
În profesie se d o lupt între epuizare i sentimentul de irelevan, pe de o parte, i convingerea c misiunea primordial a jurnalismului este aceea de a informa, de a sluji interesul public. „Suntem prea prost pltii ca s nu ne facem treaba cum trebuie, alt motiv s rmânem aici n-avem”, spune o parte a comunitii. „Suntem prea prost pltii ca s murim pe baricade”, spun cei care fie pleac spre profesii care aduc mai multe satisfacii, fie rmân, dar se transform în “contabili de informaie”.
Dac ar fi s judecm dup numrul canalelor media din România, presa pare foarte vie i foarte divers. În teorie, exist o bogie incredibil a coninutului. La o analiz mai atent, îns, observm c lipsete coninutul cu valoare pentru comunitate. Dac în Statele Unite se vorbete de deerturi informaionale (news deserts) - orae în care a mai rmas un singur ziar sau sursele locale au disprut complet - în România asistm, aparent, la situaia opus. Exist o multitudine de surse de informare mici, fragmentate, care public mult informaie, dar de cele mai multe ori doar din comunicate de pres.
Diluia identitii jurnalismului este una dintre problemele fundamentale ale presei din România. Aflat în concuren continu cu reelele sociale, presa alearg dup trafic, d tiri pe band rulant, dar interesul public apare mult prea rar.
Anii grei de criz economic, controlul politic, deprofesionalizarea i abdicarea de la standardele meseriei, precum i lipsa de sprijin a publicului au lsat urme adânci în profesie, în ansamblul ei. Redaciile sunt subdimensionate iar specializarea editorial a disprut aproape complet. Muli dintre jurnalitii cu experien au continuat s prseasc redaciile tradiionale, fie spre meserii mai bine pltite i care le aduc satisfacii profesionale mai mari, fie spre noile produse media.
Zona conturat acum câiva ani - jurnalismul ieit din mainstream care i-a creat propriile produse media - a crescut recent, a devenit mai vizibil, dar a ajuns la momentul în care trebuie s rspund unor ateptri din ce în ce mai mari, cu resurse - de bani, de timp, de oameni - înc foarte limitate i nereplicabile pe termen mediu i lung.
Politicul controleaz în continuare o bun bucat de pres, fie prin influen direct, fie, de cele mai multe ori, prin publicitatea pe care alege s o dea - sau nu. Cum sursele alternative de finanare lipsesc, autocenzura se simte în foarte multe dintre redacii.
2
De multe ori, presa prezint doar un singur punct de vedere, dar în România de azi nu prea se mai poate ascunde o informaie. Iar ca s fie informat corect, publicul trebuie s devin “profesionist media”, s fac singur munca de cutare i de filtrare în multitudinea de informaii fr context care ajung la el.
Industria media se confrunt cu probleme serioase când vine vorba i de management, iar motivele sunt diverse. Fie c resursa uman capabil i competent nu este disponibil, fie este prea scump, fie, ca în cazul instituiilor media controlate politic, este nedorit. Când media sunt instrument în lupta politic sau canal de influen în pia, managerii buni de pres nu sunt doar inutili, ci i periculoi pentru interesele patronilor.
Mediul de afaceri este rupt de presa local, nu consider rentabil investiia în reclama plasat în presa tradiional, preferând varianta publicitii prin Google i Facebook, mult mai ieftin. În plus, aceast opiune este, uneori, mai “sigur”, pentru c nu-i atrage animozitatea oamenilor politici locali sau a publicaiilor concurente celor în care tu decizi s aloci publicitate.
Legtura dintre pres i public se dilueaz din ce în ce mai tare, iar sentimentul adâncirii în bulele preferinelor personale este din ce în ce mai pregnant. Tirajul publicaiilor tiprite continu s fie în picaj, traficul celor online se face din accidente i senzaional, iar sprijinul pentru noile produse jurnalistice este de multe ori îneles drept “recompens” pentru jurnalitii percepui ca fiind din aceeai bul ideologic.
3
2. Introducere
Prezentul raport prezint problemele cu care se confrunt mass-media din România, aa cum reies ele din interviurile cu peste 80 de jurnaliti, manageri i profesioniti din zona academic din 22 de orae din România, realizate în perioada septembrie 2019 - februarie 2020. O parte dintre cei intervievai au dorit s îi pstreze anonimatul, de aceea unele declaraii care apar în material nu sunt atribuite.
Analiza face o radiografie a ultimilor patru ani i surprinde principalele probleme: lipsa de finanare i a unui model de business replicabil, deprofesionalizarea i plecarea continu a jurnalitilor din profesie, decredibilizarea i capturarea mass- media de ctre diferite grupuri care nu au nicio legtur cu interesul public.
Putem privi acest produs ca pe o „vale a plângerii” ori ca pe un document care doar arat cât de “rea” este presa, sau putem s îl folosim ca pe un punct de plecare pentru o discuie pe care societatea româneasc nu a apucat înc s o poarte. Oricât de perimat pare modelul presei pe fundalul atractivitii reelelor sociale, comunitile i democraiile au nevoie de jurnalism. Nevoia de informaii verificate i de context a rmas aceeai. Nevoia ca jurnalitii s in sub lup activitatea “statului” a rmas aceeai - dac nu mai mare. Un studiu1 publicat în 2018 în Statele Unite arat c, acolo unde au disprut ziarele locale, autoritile publice au crescut cheltuielile iar comunitile i-au pierdut din “vâna” civic. S-a schimbat îns percepia publicului privind nevoia lui de jurnalism.
Din momentul în care informaia a plutit „gratis” peste tot în jurul nostru, iar modelele de jurnalism bun au fost tot mai rare, publicul s-a îndeprtat de jurnalism. Astfel, s-a accentuat un cerc vicios, despre care o s tot citii în paginile urmtoare. Instituiile media au pierdut i publicitatea, i banii venii direct de la cititorii care cumprau ziarele. Iar interesul public a rmas captiv intereselor de afaceri sau politice. Produsele media care se uitau critic la adresa guvernanilor - sarcina de baz a unei instituii media - i-au pierdut din vigoare, unele au murit, altele au reuit doar s supravieuiasc. Iar în cei 10 ani de declin, zgomotul s-a accentuat, “ iluzia de informaie”, cum numete unul dintre jurnalitii cu care am vorbit cantitatea uria de informaie fr valoare pentru comunitate, a crescut, iar fiecare dintre noi a devenit din ce în ce mai puin informat.
În raport vom analiza rolul patronilor i al crizei, al modului în care se împarte publicitatea comercial, al colilor de jurnalism i, de ce nu, al sistemului de educaie în general, ne vom uita la politicieni i la folosirea banului public ca form de constrângere. În aceste rânduri, ne vom uita îns la noi, “publicul”.
Momentul Colectiv - incendiul de la clubul din Bucureti, cei 64 de mori, incompetena i corupia autoritilor, urmate de încercrile repetate ale unora dintre politicieni de a captura justiia - a trezit grupuri ale societii civile.
1 https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3175555
4
Timp de trei ani, sute de mii de oameni au pzit democraia în strad. Împreun cu ei, jurnaliti, din mainstream sau din zona alternativ, au fcut ce tiau ei mai bine - au continuat s scrie, s vorbeasc la televizor sau la radio. S arate publicului lor ce nu funcioneaz, abuzurile i înclcrile legii. Cu toate acestea, i unii, i ceilali s-au simit singuri. În marea de voci capturate, jurnalitii care îi fac onest meseria se aud greu sau deloc i nu de puine ori, publicul însui, de oricare parte a spectrului ideologic ar fi el, ridic la nivel de bun practic jurnalismul agresiv, cu agend personal. În acelai timp, cetenii implicai au simit i ei c sunt prea singuri, i la proteste, i în comunitile lor, dar i în modul în care sunt reprezentani în media.
Imaginai-v o lume în care ajung la noi doar informaiile decise de politicieni sau companii, în care imaginea noastr despre lume se construiete exclusiv prin ciobul de oglind pe care ni-l prezint acetia. Imaginai-v o lume fr tiri. Fr informaii verificate, care s aib context i s aduc explicaii suplimentare. Imaginai-v c ar trebui s v informai despre coronavirus doar din Facebook i WhatsApp. Imaginai-v o lume în care aflm ce face primarul doar din comunicate de pres i live-uri pe Facebook. E neplcut lumea aceasta, dar, din pcate, nu e greu de imaginat. O recunoatem în jurul nostru.
Ce putem face noi? În primul rând, s pltim pentru informaie. Jurnalismul este o afacere scump. Ca s îl faci bine, pe lâng salarii, ai nevoie de bani de deplasri, echipamente, cursuri. Investigaiile cost - cele dou-trei pagini pe care le vedem noi în ziar, pe site sau cele 15 minute la televizor sunt rezultatul, uneori, a luni de documentare. Dar jurnalismul nu se reduce doar la investigaii; s faci tiri e la fel de scump. Presupune c ai oameni specializai pe domeniul despre care scriu, care s-au format în timp, îneleg subiectele i modul de funcionare al instituiilor, care au surse pe care le conving s vorbeasc. Ca toat aceast informaie util pentru noi s existe, banii trebuie s vin i de la public. Altfel, singurii care pltesc sunt cei care au fcut-o i pân acum; autoritile i mediul de business. i lumea noastr va continua s fie cea decis de ei.
Consiliul Naional al Audiovizualului i modul în care instituia îi îndeplinete obligaiile ar trebui s ne intereseze în mod direct, de asemenea. Fr un CNA responsabilizat în faa cetenilor, vom continua s vedem cum înclcrile legii i ale codului audiovizual rmân nesancionate. CNA-ul ar trebui s devin proiectul nostru de societate urmtor - s punem constant presiune pe instituie s îi îndeplineasc mandatul. S trimitem sesizri, s mergem la edine sau s le urmrim online, s le scriem membrilor CNA i parlamentarilor. Nu avem nevoie de legi suplimentare, cele existente sunt suficiente. Nu avem nevoie s închidem televiziuni, avem nevoie ca instituia abilitat s le supravegheze chiar s îi fac treaba. Iar asta st în puterea noastr.
Este vital ca instituiile publice de media - TVR-ul, Radioul Public i Agerpres - s devin ale noastre, ale publicului, cum le spune numele, i nu “de stat”, cum le percep oamenii politici. Subjugarea lor a devenit i mai pregnant în momentul în care taxa radio-tv a fost eliminat. Cei 4 lei pe lun nu asigurau neaprat independena financiar, ci le artau atât politicienilor, cât i celor din managementul instituiilor de radio i televiziune c publicul este investit în produse. Chiar i fr tax,
5
mediile publice sunt fundamentale pentru democraie, tocmai pentru c sunt finanate din banii cetenilor, prin bugetul de stat, i astfel ele ar trebui s rspund doar în faa interesului public, neavând grija “de a face bani” pe care o au televiziunile care triesc din publicitate. Noi, cetenii, suntem acionarii în faa crora trebuie s rspund. Cu noi în spate, jurnalitii din mediile publice care cred în mandatul lor s-ar simi mai puternici.
Cu dou repere importante, CNA-ul i mediile publice, devenite irelevante, interesul public - nevoia cetenilor de a afla despre lucrurile importante, care le afecteaz viaa - a devenit greu de protejat.
În urmtorii ani, societatea româneasc va trebui s acioneze în aceast direcie, a protejrii surselor noastre de informare. Atâta timp cât vom considera c nu este sarcina noastr s ne luptm pentru dreptul nostru de a fi informai cu bun-credin i onestitate, le va fi mai uor celor care vor s nu se întâmple asta.
S avem voci critice în societate, s existe produse media puternice care s chestioneze guvernanii i care s ne pun i nou oglinda în fa este la fel de important ca o justiie independent sau sisteme de sntate funcionale. Puterea jurnalismului este înc acolo. Altfel, politicienii nu ar face tot ce le st în putere s decredibilize “presa”, s o cumpere sau s o atace. De ce este jurnalismul atât de puternic, în continuare? Pentru c, la fel ca democraia, dei imperfect, este cel mai bun mod prin care noi aflm despre lucrurile importante i putem lua decizii în cunotin de cauz.
7
panotajul outdoor i 99 de milioane pentru online, din care cea mai mare parte a mers ctre marile platforme, precum Google i Facebook. „Aa ajung jurnalitii s mearg cu ceritul la diverse companii pentru a obine publicitate”, spune Brîndua Armanca, senior editor Revista 22 i profesor universitar la Departamentul de Jurnalism din Arad din cadrul Facultii de tiine Umaniste i Sociale. „Or aceast dubl calitate - de jurnalist i de agent de publicitate - nu încape în aceeai teac i nu e recomandabil. Dar asta se întâmpl frecvent în presa local”, continu Armanca. Dac print-ul i online-ul se chinuie, companiile care dein i televiziuni au avut cifre de afaceri în cretere în 2018. Pagina de Media a analizat aceste cifre2: Ca în fiecare an, compania PRO TV SRL (PRO TV, PRO 2, PRO GOLD, PRO CINEMA, PRO X, PRO TV INTERNATIONAL, MTV, voyo.ro, protvplus.ro) a avut profitul cel mai mare - 55 milioane de euro, în cretere cu aproape 10 milioane de euro fa de 2017. Pe locul 2 se afl Antena Group (Antena 1, Antena Stars, Happy Channel, Antena Internaional, ZU TV, precum i mai multe siteuri) cu un profit de aproape 13,5 milioane de euro, mai mult decât dublu fa de 2017. Antena 3 a înregistrat, de asemenea, o cretere mare de profit în 2018. Dac în 2017 profitul Antenei 3 a fost de aprox. 330.000 euro, în 2018 a ajuns la 1,7 milioane de euro. România TV a fost i ea pe profit în 2018 (350.000 euro), dup ce în 2017 a înregistrat pierderi de aproape 2 milioane de euro. Atât Prima TV, cât i Realitatea TV au continuat s piard bani în 2018.
3. Vulnerabilitatea economic - Btrânii, hienele i suflul tânr care nu mai vine 3.1 Decapitalizarea afacerilor
„Mie mi-ar fi foarte uor, retoric vorbind, s m refugiez în ideea investigaiilor, a marilor lovituri, mai ales c este i filmul Colectiv acum, oamenii o s fie încântai. <<Vai, ce înseamn presa!>> <<Vai ce frumos!>> Nu, e fals. Treaba presei este s urmreasc zi de zi tot domeniul, s sape. Noi nu suntem un domeniu de lovituri. Nu dm o lovitur de imagine i mai stm cinci ani dup aia la soare. Nu funcioneaz aa. Soluia nu este jurnalismul de investigaie, pentru c dac nu ai tiri, cum s ai investigaii?”
Ctlin Tolontan, Libertatea
2https://www.paginademedia.ro/2019/06/cifre-de-afaceri-televiziuni-2018
Redaciile nu i-au mai revenit niciodat dup criza care le-a lovit în 2008 - 2009. Cu toate c piaa de publicitate este în cretere, banii sunt în continuare puini i se duc, în special, ctre televiziunile centrale. Conform Media Fact Book, piaa de publicitate a fost estimat, în 2019, la 485 milioane de euro, dintre care doar 12 milioane au fost destinate print- ului (pentru comparaie, în 2008, piaa de publicitate în print a fost calculat la 82 milioane de euro). Diferena s-a împrit astfel: la 315 milioane a fost estimat piaa de televiziune, 28 milioane cea de radio, 31 milioane
Orlando Toader, redactor-ef la NewsAr.ro din Arad, spune c cei care îi fac site-uri triesc din publicitatea pe care încearc s o atrag de la firme i crede c, dac economia ar fi sntoas i piaa ar funciona onest, fr înelegeri subterane,
„Jurnalismul nu mai reuete s îi fac misiunea public, pe care nu o face nimeni altcineva. În momentul în care speri c o s informeze Guvernul i Primria, eti pierdut. i atunci se rupe toat caravana asta creia noi îi spunem democraie, iar mediul de afaceri o s fie urmtorul care o s sufere grav.”
Codrua Simina, PressOne
8
companiile ar aloca mai muli bani pentru publicitate. „Atunci automat i ziarele ar avea o oarecare susinere financiar în plus. Altfel, e foarte greu într-un ora precum Aradul, unde, mai ales dac nu eti pe placul administraiei, se feresc i companiile s- i dea bani. Se tem pentru c nu vor s fie privite c susin un ziar care critic admin- istraia. Noi avem noroc, de exemplu avem contracte cu ageniile de publicitate din Bucureti, de acolo ne vine mare parte din publicitate, i aa reuim s ne susinem.”
La Baia Mare, cel puin pentru televiziuni, publicitatea naional este foarte rar i vine punctual, de exemplu când marile lanuri de retail mai deschid câte un magazin în zon i comand câte un reportaj publicitar. Mica Sváb, director al TL+ Maramure, consider c lipsa publicitii de la nivel naional este o problem major pentru ei, deoarece cea de la nivel local e insuficient, iar cea din bani publici este uneori controlat politic. „Pe plan local, publicitate fac cei care au o concuren real, gen magazin de mobil, covoare, electrocasnice. Fa de acum 10 ani, când era o avalan de publicitate i se licitau timpii de prime time, acum trebuie s faci munc de lmurire cu agenii economici i mai trebuie s scazi din preuri. Primul lucru la care renun este publicitatea, prioritar fiind s îi plteasc angajaii, taxele la stat i, dac nu se sufoc, poate le rmâne un profit minim. În plus, când echipa de marketing merge cu oferta i se rspunde, ‘pi, ne facem pro- movare pe Facebook i e gratis’. i atunci, chiar dac avem audien i putem dovedi c avem clieni care spun c are efect reclama la noi, muli dintre ei au acelai argu- ment: ‘da, dar Facebook-ul e gratis’. La modul real, mai reueti s convingi, poate, unul din zece c nu e totuna cum se face publicitatea sau promovarea, cu argumente gen: tii, omul de la ar sau de o anumit vârst nu st pe Facebook!”, explic Sváb.
Ruperea mediului de afaceri de presa local va veni, pe termen lung, cu un cost mare: „Mi se pare foarte grav c nu exist în momentul acesta o contientizare din partea mediului de afaceri c ei sunt urmtorii care o s-i ia bobârnacul zdravn în momentul în care noi începem s disprem. Pentru c o s începem s disprem chiar i noi, tia care mai rezistm”, consider Codrua Simina, jurnalist la PressOne (Cluj). „Jurnalismul nu mai reuete s îi fac misiunea public, pe care nu o face nimeni altcineva. În momentul în care speri c o s informeze Guvernul i Primria, eti pierdut.…