31
1 1 STAREA DE SANATATE A STAREA DE SANATATE A SOLURILOR SOLURILOR MUNICIPIULUI TIMISOARA MUNICIPIULUI TIMISOARA TRECUT,PREZENT,VIITOR TRECUT,PREZENT,VIITOR „Pacea,dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi indivizibile” (Declaraţia de la Rio – 1992)

STAREA DE SANATATE A SOLURILOR MUNICIPIULUI TIMISOARA ... 2008/stare_sanatate_sol.pdfmetale grele •Poluare cu îngrăşăminte chimice şi pesticide. •Modificarea pH soluţiei

  • Upload
    others

  • View
    21

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

11

STAREA DE SANATATE A STAREA DE SANATATE A SOLURILORSOLURILOR

MUNICIPIULUI TIMISOARAMUNICIPIULUI TIMISOARATRECUT,PREZENT,VIITORTRECUT,PREZENT,VIITOR

„Pacea,dezvoltarea şi protecţia mediului sunt

interdependente şi indivizibile”

(Declaraţia de la Rio –1992)

22

1. APARI1. APARIŢŢIA IA ŞŞI EVOLUI EVOLUŢŢIA SOLURILOR IA SOLURILOR TERREI TERREI –– SCURT ISTORICSCURT ISTORIC

Fig. 1. Locul Pedosferei (P) în cadrul învelişurilor exterioare ale pământului

Viaţa a apărut pe planeta Pământ într-o perioadă geologică cind din materia minerală s-au format compuşi complecşi, cu însuşiri caracteristice lumii vii, in urmă cu aproximativ 2,5 – 3 miliarde ani. În situaţiile specifice de atunci a apărut ceva nou, viaţa – materia vie, care s-a suprapus peste ceea ce era mai înainte, şi mai mult, cu un caracter nou, capacitatea de a se perpetua.

Crearea unor condiţii specifice de apariţie a vieţii pe pământ se datorează existenţei învelişurilor exterioare ale Pământului: Litosfera – L; Hidrosfera – H; Atmosfera – A; Biosfera -B; Pedosfera – P.(Fig.1.)

33

• Solurile Terrei au apărut din roca mamă şi au evoluat în pedosferă, ca rezultat al interacţiunii apei, aerului, temperaturii şi climei, precum şi vieţuitoarelor. Grosimea medie a solului este de cca. 1,5 m. Raportată la grosimea medie de 40 de Km, rezultă că grosimea solului reprezintă doar 0,0037% din cea a litosferei.

• Apa, aerul, materia anorganică şi organică – vie sau moartă-, toate fac din sol o uzină vie, creatoare de viaţă şi de materie organică nouă; o uzină în care procesele de transformare complexă, de la materia minerală la materia organică, se petrec continuu.

44

2. DEFINI2. DEFINIŢŢII TERMENIII TERMENI• „Solul reprezintă o parte integrantă a ecosistemelor planetei şi este situat la interfaţa

dintre suprafaţa pământului şi structura de rocă. Este subdivizat în straturi orizontale succesive, cu caracteristici fizice, chimice şi biologice şi are diferite funcţii. Din punct de vedere al istoriei utilizării solului şi din punct de vedere ecologic, conceptul de sol cuprinde, de asemenea, roci sedimentare poroase şi alte materiale permeabile, împreună cu apa pe care acestea o conţin şi rezervele de apă subterane” (Consiliul Europei, 1990).

• ,,Humusul, ca interfaţă între biotip şi biocenoze este o materie mineralo-organică, hetero- policondensată, provenită din numeroase complexe polimerizate de natură coloidală şi care conferă solului proprietăţi ce îi condiţionează fertilitatea.” (M. Berca, 2000).

• „Fertilitatea este însuşirea fundamentală a solului, care rezultă din activitatea vitală a micropopulaţiei, a rădăcinilor plantelor, a enzimelor acumulate şi a proceselor chimice generatoare de biomasă, humus, săruri minerale şi substanţe biologic active. Nivelul fertilităţii depinde de nivelul potenţial al proceselor de bioacumulare şi mineralizare, acestea depinzând de programul şi condiţiile evoluţiei subsistemului ecologic şi de influenţele antropice.” (G. Ştefanic, 1994).

• „Productivitatea solului este aceea de rezultantă a acţiunilor dintre fertilitatea solului, tehnologia aplicată, condiţiile climatice şi planta de cultură”. (Niculina Gheorghiţă, 2006).

• „Calitatea solului reflectă capacitatea acestuia de a realiza servicii incluzând producţia animală şi vegetală, transportul şi regularizarea materiei (apă şi alţi componenţi) prezente sau adăugate în sol” (Niculina Gheorghiţă, 2006).

55

3. ROLUL SOLULUI 3. ROLUL SOLULUI ÎÎN ECOSISTEMELE N ECOSISTEMELE BIOSFEREIBIOSFEREI

Solul, ca unul dintre cele mai importante componente ale biosferei, ale multiple funcţiuni :

• Suport şi mediu de viaţă (plante terestre superioare);

• Principal mijloc de producţie vegetală; • Surse de elemente nutritive;• Resursă energetică regenerabilă.

66

• ,,Poluarea solului înseamnă, în concepţie ecologică modernă, orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi mediu de viaţă (mai ales pentru plantele terestre superioare) în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice, dereglare manifestată prin degradarea fizică şi chimică sau biologică a solului, ori apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilităţii sale, respectiv reducerea capacităţii bioproductive, atât din punct de vedere calitativ, cât şi/sau cantitativ” (M. Berca, 2000).

4. POLUAREA SOLULUI

77

Modalităţi de dereglare ale solu

lui

Dereglări fizice

•Compactare•Destructurare•Detexturare

Dereglări chimice•Poluare cu metale grele•Poluare cu

îngrăşăminte chimice şipesticide.

• Modificarea pH soluţieisolului

Dereglăribiologice

•Poluare cu germeni de bolitransmisibile la plante şi animale

Dereglăriradioactive

•Poluareradioactivătransmisă direct la plante, animaleşi om

88

Principalele tipuri de poluare, duPrincipalele tipuri de poluare, după natura pă natura şşi sursa i sursa poluantuluipoluantului

Simbolul Denumirea

Pa Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări la zi ,balastiere,cariere etc.)

Pb Poluare prin acoperirea solului cu deponii, halde,iazuri de decantare,depozite de steril de la flotare,depozite de gunoaie etc.

Pc Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale,materii anorganice,inclusiv metale,săruri, acizi, baze) de la industrie(inclusiv industria extractivă)

Pd Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.)

Pe Poluare cu materii radioactive

Pf Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară

Pg Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole si forestiere

Ph Poluare cu dejecţii animale

Pi Poluare cu dejecţii umane

Pj Poluare prin eroziune şi alunecare

Pk Poluare prin sărăturare

Pl Poluare prin acidifiere

Pm Poluare prin exces de apă

Pn Poluare prin exces sau carenţe de elemente nutritive

Po Poluare prin compactare, inclusiv formare de crustă

Pp Poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune

Pq Poluare cu pesticide

Pr Poluare cu agenţi patogeni contaminaţi(agenţi infecţioşi,toxine,alergenţi etc.)

99

5. LEGISLA5. LEGISLAŢŢIA SPECIFICĂ IA SPECIFICĂ PROTECPROTECŢŢIEI SOLULUIIEI SOLULUI

• La nivel mondial, european şi naţional este incompletă;

• La nivel european, Comisia Europeană a adoptat propunerea de Strategie Tematică pentru Sol în 2006;

• În România sunt în dezbatere publică două Hotărâri de Guvern care sintetizează toate problemele referitoare la protecţia mediului.

1010

6. ASPECTE PRIVIND POLUAREA SOLURILOR 6. ASPECTE PRIVIND POLUAREA SOLURILOR MUNICIPIULUI TIMIMUNICIPIULUI TIMIŞŞOARAOARA

1)Poluarea solurilor prin depozitarea directă necontrolată a diverselor deşeuri

Foto. 1,2. Foto. 1,2. –– Drum centură Calea Aradului Drum centură Calea Aradului –– Calea Calea TorontaluluiTorontalului

1111

Foto. 3,4. Foto. 3,4. –– Zona Dunărea Zona Dunărea –– Cartierul Cartierul KuntzKuntz

1212

Foto. 5. Foto. 5. –– Zona Zona RonaRonaţţ TriajTriaj

1313

2)Poluarea 2)Poluarea solurilor prin depozitarea directă a gunoiului solurilor prin depozitarea directă a gunoiului de grajd de grajd şşi a dejeci a dejecţţiilor animaleiilor animale

Foto. 6. – Platformă dejecţii animale SDE Timişoara

1414

3) 3) Poluarea solurilor prin depozitare de materie Poluarea solurilor prin depozitare de materie primăprimă(caolin) (caolin) îîn depozite impropriin depozite improprii

Foto. 7. – Depozit materie prima – Fabrica de teracota Timisoara

1515

4) Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate 4) Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate

menajeremenajere

Foto. 8. – Poluare cu ape uzate menajere – Canal Subuleasa si Behela

1616

5) Poluarea solurilor prin intermediul apelor industriale 5) Poluarea solurilor prin intermediul apelor industriale uzateuzate

Foto. 9. – Poluare cu ape uzate industriale – baltile U.M.T.-F. Z.T.

1717

6) Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu 6) Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu

hidrocarburihidrocarburi

Foto. 10. – Poluare cu produse petroliere – Balta Azur

1818

7) Poluarea solurilor prin depozitare de substan7) Poluarea solurilor prin depozitare de substanţţe e chimice anorganice(chimice anorganice(carbidcarbid))

Foto. 11. – Poluare cu produse anorganic (carbid) – balta FZB

1919

7. CERCETARI STIINTIFICE PRIVIND STAREA DE 7. CERCETARI STIINTIFICE PRIVIND STAREA DE SANATATE A SOLURILORSANATATE A SOLURILORMUNICIPIULUI TIMISOARAMUNICIPIULUI TIMISOARA

Poluarea solului municipiului Timişoara se manifestă sub forma contaminării indirecte cu poluanţi industriali(poluanţi din aer aduşi pe sol prin precipitaţii), poluanţii rezultanţi în urma traficului auto, poluanţi din apele de suprafaţă , etc., dar şi prin contaminare directă (imputuri introduse în sol prin fertilizări şi tratamente chimice, introducerea în sol de materiale din demolări şi construcţii, diverse deşeuri depozitate necontrolat pe sol).

Pornind de la aceste considerente , ţinând cont de tipologia caracteristică şi evoluţia specifică a urbei pe linia structurării sale,, radial concentrică’’ şi de integrare a acesteia în conceptul de dezvoltare durabilă a aşezărilor urbane, Primăria Municipiului Timişoara a încheiat ,trei contracte de cercetare ştiinţifică cu Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Timişoara , intitulate :--,,Cartarea pedologică şi agrochimică privind starea de calitate a solurilor din parcurile Municipiului Timişoara’’;--,,Inventarierea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale Municipiului Timişoara .’’--Inventarierea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din Municipiu Timişoara”.

2020

• Studiul pedologic al solurilor– Clasele de sol identificate– Caracteristicile fizico-chimice – Conţinutul de metale grele • Studiul agrochimic al solurilor– Aprovizionarea cu fosfor a solurilor – Aprovizionarea cu potasiu – Asigurarea cu azot

A) Cartarea pedologică şi agrochimică privind starea de calitate a solurilor din parcurile Municipiului Timişoara -.

2121

BB) ) Inventarierea Inventarierea şşi evaluarea gradului de poluare a solurilor i evaluarea gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale Municipiului Timidin principalele zone ale Municipiului Timişşoaraoara

Nr. Simbol elemente (valori ppm)

Substanţe extractibile

probă Co Cu Mn Zn Cd Ni Pb Mg Fe (%)

1 0,76 4,635 9,154 2,896 0,064 3,23 20,379 2.876 17.619 0,08 7,85

2 0,541 5,175 9.108 2,892 0,013 2,423 12,266 2,532 17,697 0,32 7,47

3 0,618 5,639 9,079 2,912 - 2,625 9,087 2,864 17,753 0,4 7,93

4 0,754 3,99 9,135 2,865 - 2,822 7,798 2,863 17,839 0,1 8,12

5 0,743 4,127 9,132 2,867 - 3,013 11,38 2,903 17,748 0,1 8

6 0,604 4,75 9,066 2,866 0,041 2,535 15,522 2,875 18,032 0,62 7,85

7 0,571 4,564 9,064 2,891 - 2,312 10,11 2,842 17,78 0,14 7,75

8 0,626 3,968 9,099 2,925 0,105 2,634 10,117 2,886 17,842 0,1 8,01

9 0,646 4,952 9,062 2,897 - 2,557 7,202 2,856 17,852 0,26 7,72

10 0,613 2,782 8,964 2,775 - 1,947 2,903 2,806 17,873 0,2 7,69

11 0,584 4,399 9,06 2,855 - 2,466 8,892 2,87 17,907 0,32 8,05

12 0,641 5,457 9,055 2,917 0,096 2,871 17.262 2,887 17,935 0,52 7,77

13 0,619 2,224 9,011 2,774 - 2,689 1,822 2,896 17,638 0,08 8,2

14 0,523 3,753 9,095 2,888 0,023 2,18 7,057 2,898 17,585 0,48 8,05

15 0,571 4,598 9,015 2,918 0,053 2,637 14,34 2,871 17,672 0,52 7,81

16 0,637 4,726 9,034 2,873 - 2,625 7,076 2,867 17,76 0,08 7,84

pH

Valori ale unor elemente chimice şi caracteristicile chimice ale celor 16 probe de sol

2222

Valori de referinValori de referinţţă ale diferitelor elemente ă ale diferitelor elemente îîn sol (tabelul 1 n sol (tabelul 1

SRTSSRTS--2003, tabelul 162003, tabelul 16--3, MESP3, MESP--19871987))Element Valori Praguri de alertă

(simbol) normale (ppm)

(ppm)

Sensibile

Mai puţin sensibile Sensibile

Mai puţin sensibile

Metale

Cobalt(Co) 15 30 100 50 250

Cupru(Cu) 20 100 250 200 500

Mangan(Mn) 900 1500 2000 2500 4000

Zinc (Zn) 100 300 700 600 1500

Cadmiu(Cd) 1 3 5 5 10

Nichel(Ni) 20 75 200 150 500

Plumb(Pb) 20 50 250 100 1000

Praguri de intervenţie / tipuri de folosinţă

(ppm)

2323

CompoziCompoziţţia chimică a frunzelor recoltate din ia chimică a frunzelor recoltate din parcul Centralparcul Central

Nr. Crt. Denumire Conţinut

1. Materie organică (MO)% 91,16

2. Cenuşă % 8,84

3. pH 5,91

4. Fosfor (P) % 0,261

5. Potasiu (K)% 0,775

6. Sodiu (Na)% 0,108

7. Azot total (Nt)% 2,1

8. N – NH4 0

9. N – NO3 0

10. C: N 23

11. Carbon organic % 48

12. Fe ppm 1200

13. Mg ppm 3250

14. Cu ppm 8

15. Mn ppm 56,5

2424

ConcluziiConcluzii ::

• Clasele de sol identificate• Reacţia solului • Conţinutul solului în metale grele • - Compoziţia chimică a frunzelor recoltate din Parcul

Central

2525

Valori ale unor elemente chimice Valori ale unor elemente chimice şşi caracteristicile chimice i caracteristicile chimice ale celor 6 probe de solale celor 6 probe de sol

Nr. Ca Co3 Humus P K Nt Simbol elemente (valori ppm)

Probă % % ppm ppm % Fe Mn Cu Pb Cd

ppm ppm ppm ppm ppm

1. 7,24 - 2,58 56,88 140 0,17 17400 220 22 7 1,3

2. 6,85 - 3,47 36,31 130 0,23 15000 264 19 16 1,7

3. 7,63 2,29 3,53 80,78 250 0,24 13400 250 22 7 1,3

4. 7,79 5,09 5,26 146,3 255 0,34 15000 300 22 8 0,9

5. 7,57 1,44 1,4 65,28 184 0,1 14200 352 22 13 0,5

6. 7,71 1,27 2,41 63,36 127 0,16 14200 310 48 5 0,9

pH

C) Inventarierea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din Municipiul Timişoara

2626

CompoziCompoziţţia chimică a frunzeloria chimică a frunzelor

Nr.Cenuş

ă Mo P K Co Nt Simbol elemente (valori ppm)

Probă % % % % % % Fe Mn Cu Pb Cd

ppm ppm ppm ppm ppm

1. 5,83 20,8 10,36 89,64 0,25 1,8 47 2,25 9400 62 1,9 0,7 0,5

2. 5,45 21,8 8,66 91,34 0,22 1,5 48,1 2,21 8000 28 1 0,5 0,2

3. 5,97 22,6 7,2 92,8 0,18 1,3 49 2,17 6400 23 1,9 0,3 0

pH C:N

2727

ConcluziiConcluzii ::

• Clasele de sol identificate• Reacţia solului • Conţinutul solului în metale grele • - Compoziţia chimică a frunzelor recoltate

2828

8.CONCLUZIILE SI RECOMANDARILE CE DECURG DIN 8.CONCLUZIILE SI RECOMANDARILE CE DECURG DIN CERCETARILE STIINTIFICE REFERITOARE LA CERCETARILE STIINTIFICE REFERITOARE LA

STAREA ACTUALA DE SANATATE A SOLURILOR STAREA ACTUALA DE SANATATE A SOLURILOR MUNICIPIULUI TIMISOARAMUNICIPIULUI TIMISOARA

• Solurile Municipiului Timişoara fac parte din grupa solurilor aluviale (mai ales cele din parcurile situate în apropiere cursurilor de apă) şi a protosolurilor antropice (cele situate în zone construite). Ca tipuri de soluri se încadrează în solurile de silvostepă, fiind prezente soluri de tipul cernoziomurilor (degradate, gleice, levigate), brun roşcate şi brune şi soluri locale (mlaştini şi soloneţuri);

• Caracteristicile fizico –chimice ale solurilor Municipiului Timişoara sunt în general bune: textură mijlocie – mijlocie – fină; porozitate mică spre mijlocie; permeabilitatea este mică; pH solului este de la slab acidă, la neutră spre slab alcalină; rezerva de humus este mijlocie; apa freatică se găseşte la adâncimi cuprinse între 1 – 5 m;

• Conţinutul în metale grele (cobalt, cupru, mangan, zinc, cadmiu, nichel, plumb, magneziu, fier) se încadrează în general în limitele admise cu excepţia cobaltului ( parcurile Central – Operei, Civic şi Doja), unde valorile din sol sunt puţin mai ridicate (mijlocii), spre limita maximă admisă, a cadmiului şi plumbului (Utvin –Abator Comtim), unde valorile din sol se apropie de pragul de alertă. Valorile mai ridicate de cobalt, cadmiu şi plumb se datorează în principal traficului rutier dar şi existenţei unor depozite de deşeuri (depozit cenuşă Colterm).

• Compoziţia chimică a frunzelor recoltate din 3 zone ale municipiului Timişoara reflectă într-o oarecare măsură şi gradul de poluare al solului, dar şi a mediului din teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara.

Concluzii

2929

RecomandăriRecomandări

• Aprecierea calităţii solului trebuie corelată cu conceptul de biodiversitateavând în vedere legăturile care există între compuşii poluanţi şi efectul acestor compuşi asupra organismelor, inclusiv asupra omului;

• Prudenţă în cultivarea terenurilor cu culturi de zarzavaturi şi în recoltarea de plante, flori sau frunze pentru ceaiurile de consum în zonele posibil contaminate, cu referire specială la perdelele de protecţie;

• Extinderea reţelei de control şi înfiinţarea unei reţele de monitorizare a calităţii solului, în care analizele de sol să fie completate cu analize de plante;

• Reactualizarea Cadastrului Verde, a Strategiei de dezvoltare a spaţiilor verzi în noua concepţie peisagistică şi a Timişoarei Ecologice;

• Realizarea Agendei 21 şi Strategiei de Mediu ale Municipiului Timişoara;• Aplicarea cu discernământ a fertilizărilor chimice şi a udărilor, ţinând cont

de reacţia solului;• Corectarea acidităţii prin aplicarea îngrăşămintelor chimice specifice

(amendamente) şi a litierei;• Corectarea alcalinităţii solului prin aplicarea îngrăşămintelor chimice cu

reacţie acidă (sulfat de amoniu, clorură de amoniu);• Controlul cu seriozitate al surselor de poluare şi al posibililor poluanţi

care pot contamina solul;• Aplicarea cu fermitate a legislaţiei.

3030

9. PREOCUPARI ALE DIRECTIEI DE MEDIU DIN 9. PREOCUPARI ALE DIRECTIEI DE MEDIU DIN CADRUL PRIMARIEI TIMISOARA IN PASTRAREA CADRUL PRIMARIEI TIMISOARA IN PASTRAREA

SANATATII SOLURILOR TIMISOAREISANATATII SOLURILOR TIMISOAREI

• Identificarea depozitelor provizorii cu diverse deşeuri situate pe raza Municipiului Timişoara. În urma acestei acţiuni s-a constatat că deşeurile necontrolate ocupă o suprafaţă de aproximativ 49,4 ha şi au un volum de cca. 212.330 m³. Se lucrează la identificarea proprietarilor acestor terenuri şi la obligarea acestora de a le igieniza;

• S-au identificat şi evaluat din punct de vedere al gradului de poluare apele curgătoare (Bega, Behela) şi cele stagnante (bălţi, lacuri, canale ANIF şi SAIFTIM, canalul Subuleasa);

• S-au întreprins acţiuni de verificare a legalităţii pe linie de mediu la societăţile cu profil de spălătorii auto, benzinării, vopsitorii şi ateliere auto, depozite de materii prime şi materiale de construcţii, depozite de substanţe chimice periculoase (îngrăşăminte chimice, pesticide), spitalele şi staţiile C.F.R. din Timişoara, depozitul de cenuşă de la Utvin, secţiile de producţie şi distribuţie ale COLTERM.

• Se află în plină desfăşurare următoarele acţiuni:– Verificarea respectării legislaţiei de mediu la societăţile comerciale cu profil industrial ce

îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Timişoara;– Identificarea terenurilor aparţinând domeniului public fără utilitate agricolă în vederea

realizării de spaţii verzi şi perdele forestiere;• Contractul de cercetare ştiinţifică încheiat de Primăria Municipiului Timişoara cu

Facultatea de Agricultură din cadrul U.S.A.M.V.B.Timişoara, intitulat: ,,Identificarea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din zonele cu potenţial

3131

ÎÎNCHEIEM CU MOTTONCHEIEM CU MOTTO--UL:UL:

• ,,Numai viitorul dă un sens trecutului. Ceea ce vom lăsa copiilor noştri determină valoarea vieţii pe care am trăit-o. Terra este o bibliotecă care trebuie lăsată intactă, după ce omenirea în dinamică s-a îmbogăţit la lectura sa şi a îmbogăţit-o. Viaţa este cartea cea mai valoroasă. Trebuie protejată cu dragoste, înainte de a o transmite, însoţită de noi comentarii, la alţii, care vor îndrăzni mai târziu să o ducă mai departe, mai sus”. J.Attali, 1990.