STAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC - …old.meteo.md/monitor/anuare/2014/anuaraer_2014.pdf · Poluarea de fond a aerului – poluarea aerului atmosferic în zonele în care acţiunea

MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT

DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI

COORDONAT: APROBAT: Şeful Direcţiei Monitoring al Directorul Serviciului Calităţii Mediului Hidrometeorologic de Stat __________Gavril GÎLCĂ ______Anatolie PUŢUNTICĂ __________ 2015 ______________ 2015

ANUAR STAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2014

CHIŞINĂU 2015

- 2 -

CUPRINS Definiţii şi abrevieri specifice.............................................................................................................3 Prefaţă.................................................................................................................................................4 1. Infrastructura şi direcţiile prioritare în activitatea de supraveghere a calităţii aeruluii atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova.......................................................................................5 2. Mediul înconjurător şi sănătatea umană în raport cu gradul de poluare a aerului atmosferic.....10 3. Îndrumări metodice.......................................................................................................................13 4. Calitatea aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice...............................................18

4.1. Observaţii în reţeaua de posturi staţionare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova,

anul 2014…………………………………………………………………………………………...39 4.1.1. Municipiul Chişinău........................................................................................................41 4.1.2. Municipiul Bălţi...............................................................................................................45 4.1.3. Municipiul Tiraspol.........................................................................................................49 4.1.4. Municipiul Bender...........................................................................................................53 4.1.5. Oraşul Rîbniţa..................................................................................................................57 4.1.6. Postul automat de monitoring din loc. Mateuţi................................................................61 4.1.7. Staţia de observaţii a poluării aerului în context transfrontier din or.Leova....................64 4.1.8. Valorile concetrațiilor medii a pulberilor cu fracția PM 10mkm (µg⁄m3) estimate sezonier la stațiile mun. Chișinău și Leova pentru anul 2014............................................................68 5. Evaluarea calităţii aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova pentru anul 2014...........69 6. Tendinţele modificării nivelului de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova, anii 2009 – 2014.................................................................................................................................................72 7. Investigarea particulelor cu fracţia PM10 mkm în aerul atmosferic, anul 2014..............................78 8. Investigarea precipitaţiilor atmosferice în anul 2014......................................................................90 8.1. Compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice.....................................................................90 8.2. Conţinutul metalelor grele în precipitaţiile atmosferice...........................................................94 8.3. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi în precipitaţiile atmosferice................................100 Concluzii…………………………………………………………………………………………...107 Anexa 1. Schema difuzării buletinului – alertă privind poluarea extrem de înaltă a mediului ambiant în Republica Moldova (la momentul depistării)...............................................................................109 Anexa 2. Schema difuzării buletinului lunar privind calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova...........................................................................................................................110 Anexa 3. Schema difuzării buletinului lunar privind gradul înalt şi / sau extrem de înalt al poluării mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova..........................................................................111 Anexa 4. Schema difuzării avertismentului în timpul condiţiilor meteorologice nefavorabile.......112 Anexa 5. Schema difuzării buletinului zilnic privind calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova...........................................................................................................................113 Anexele 6-10. Poluarea de fond a aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice...........114 Bibliografie………………………………………………………………………………………....125

- 3 -

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI SPECIFICE

Calitatea aerului – ansamblu de caracteristici calitative şi cantitative ale aerului atmosferic, care determină starea acestuia. Depuneri atmosferice – reprezintă pulberi sedimentare şi aerosoli antrenaţi de impurităţi şi ape meteorice, ce se depun pe suprafaţa solului. Poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în aer, care poate avea o acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi /sau a mediului. CMA de poluanţi – concentraţie maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu au acţiune negativă asupra mediului. Nivel de poluare a aerului – concentraţie a poluanţilor din aerul atmosferic într-un punct sau zonă concretă, stabilită în baza unor măsurări sistematice şi analize comparative în raport cu anumite criterii (poluare de fond a aerului, CMA a poluanţilor, risc pentru sănătatea oamenilor şi /sau mediul înconjurător etc.). Poluarea de fond a aerului – poluarea aerului atmosferic în zonele în care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct. Evaluarea nivelului poluării de fond a aerului conform IPA5: 7-14 – înalt (P > 0,3); 5-7 – sporit (P 0,21 – 0,30); 0-5 – redus (P < 0,21). Parametrul „P” - indicele integrat care reprezintă raportul dintre condiţiile, ce depăşesc valorile medii sezoniere şi numărul total de măsurări pe parcursul zilei. Poluarea excepţională a aerului – situaţie în care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte CMA:

a.) de 20 – 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore; b.) de 30 – 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore; c.) de 50 ori şi mai mult, ce se evidenţiază momentan sau se menţine îndelungat.

Monitorizarea poluării aerului – sistem de supraveghere sistematică a concentraţiilor de poluanţi din aerul atmosferic, în scopul estimării nivelului de poluare a acestuia.

pH - reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen EMEP - Programul de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului

la distanţe lungi a poluanţilor atmosferici în Europa RM - Republica Moldova SHS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat DMCM - Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului CMEIMI - Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional CMCAARM - Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului IPA - Indicele Poluării Atmosferei SPPAA - Secţia Prognoze a Poluării Aerului Atmosferic IPA4,5,6,8 - caracteristica cantitativă a nivelului de poluare cauzat de poluatorii

primari (suspensii solide totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot ) şi specifici (sulfaţi solubili, oxid de azot şi fenol, aldehida formică)

CMA - Concentraţia Maximă Admisibilă CMAmm - Concentraţia Maximă Admisibilă (maximă momentană înregistrată timp de 20 minute) CMAmd - Concentraţia Maximă Admisibilă (media diurnă) HCOH - Aldehidă formică C6H5OH - Fenol POP - Post staţionar de Observaţii asupra Poluării aerului POPs - Poluanţi Organici Persistenţi DDE - diclordifenildicloretilen DDT - diclordifeniltricloretan DDD - diclordifenildiclormetilmetan HCH ( alfa, beta, gama) – hexaclorciclohexan HCB - hexaclorbenzen BPC - bifenili policloruraţi PM-10 - suspensii solide cu mărimea 10mkm

- 4 -

PREFAŢĂ

Aerul pe care-l inspirăm, este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pamîntesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pamînt şi ne protejează de razele dăunatoare ale soarelui. Pamîntul este înconjurat de un strat de gaze, numit atmosferă. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani, este ameninţat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. În ultimii 200 ani industrializarea globală a

dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze, mai ales după sfârşitul secolului trecut a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.

Din punct de vedere compoziţional se poate face aprecierea că există un număr imens de compuşi, mai mult sau mai puţin definiţi, care alcătuiesc atmosfera şi care pot fi formal clasificaţi în compuşi permanenţi, cu o concentraţie relativ stabilă şi compuşi aleatori a căror concentraţie este variabilă şi dependent de o serie de factori naturali sau antropogeni. Pe lîngă compuşii gazoşi care constituie compoziţia de bază a atmosferei, pot exista în cantităţi variabile vapori, particule lichide şi solide precum şi diverse specii radicalice sau ionice aflate într-un echilibru dinamic cu suprafaţa terestră şi oceanul planetar precum şi cu spaţiul interplanetar.

În anul 2014 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării de poluare a aerului în reţeaua naţională de monitoring amplasată în 7 localităţi al Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova, ce includ 19 posturi staţionare de observaţii, iar informaţia, cu privire la calitatea aerului a fost acumulată de la reţeaua de laboratoare de observaţii asupra poluării aerului atmosferic amplasate în teritoriu.

Pentru prevenirea şi stoparea poluării aerului atmosferic, cadrele instituţionale din Republica Moldova se bazează pe convenţii, legi şi hotărâri de guvern conform cărora sunt dirijate toate activităţile întreprinse atât de către persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice:

1. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-XII din 16 iunie 1993; 2. Legea privind protecţia aerului atmosferic, nr.1422-XIII din 17 decembrie 1997; 3. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie 1998; 4. Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997; 5. Legea privind accesul la informaţie, nr.982-XIV din 11 mai 2000. Gradul de poluare a aerului a fost supus aprecierii după mărimea concentraţiilor medii conform

CMAmd, iar calitatea aerului s-a caracterizat prin indicele complex al poluării atmosferei – IPA. Datele cu privire la starea poluării atmosferei sunt incluse în anuar sub formă de tabele,

diagrame şi descrieri pentru fiecare localitate monitorizată în parte, redîndu-se o analiză integrată asupra evaluării calităţii aerului în ansamblu pe republică. Anuarul reflectă tendinţa schimbării nivelului de poluare a aerului în Republica Moldova, în perioada ultimilor 5 ani (2010-2014).

Anuarul include şi informaţia despre compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice colectate de la staţii, informaţia referitoare la conţinutul POPs şi a metalelor grele în precipitaţii atmosferice, precum şi diverse diagrame, tabele, cartoscheme, interpretări grafice şi modelări a nivelului de poluare a aerului.

Sesizînd importanţa şi complexitatea acestei lucrări pentru instituţiile, departamentele şi ministerele cu tangenţă la problemă şi funcţii de luare a deciziilor, cît şi mizînd în continuare pe competenţă, generozitate şi entuziasmul profesional, aş dori pe această cale să aduc mulţumiri cordiale, cele mai înalte consideraţiuni şi tot respectul echipei de profesionalişti care au contribuit la apariţia Anuarului dat.

Gavril Gîlcă Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului a SHS

- 5 -

1. INFRASTRUCTURA ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ÎN ACTIVITATEA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de suprafaţă, aer, sol, aluviuni acvatice, precipitaţii atmosferice, radioactivitatea componentelor mediului) şi în acest scop dispune de o reţea de laboratoare, posturi şi secţiuni de monitoring amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ,60 a secolului trecut, însă observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ,80, avînd drept obiective prioritare: - monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare; - prevenirea şi reducerea efectelor nocive a factorilor antropici pentru mediul ambiant şi populaţie; - informatizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului; - înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul excepţional de poluare a componentelor mediului.

Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul Certificatului de Acreditare (Centrele Monitoring a Calităţii Apelor de Suprafaţă, Solului, Aerului Atmosferic şi Radioactivitatea Mediului ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat) în conformitate cu cerinţele internaţionale, obţinute în baza evaluării de către Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor al Republicii Moldova, DMCM include 7 subdiviziuni: 4 Centre şi 1 secţie de monitorizare, 1 Centru de Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional şi Grupul de Expediţie:

Organigrama Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului

DIRECŢIA MONITORING Al CALITĂŢII MEDIULUI

(65 unităţi de personal)

Centrul Monitoring Ecologic

Integrat şi Management Informaţional


Secţia Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic

(mun. Bălţi) (5 unităţi de personal)

Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi

Radioactivităţii Mediului (22 unităţi de personal)

Grupul Expediţie (2 unităţi de personal)

Grupul Hidrochimie (10 unităţi de personal)

Centrul Monitoring

al Calităţii Solului (7 unităţi de personal)


Centrul Monitoring

al Calităţii Apelor de Suprafaţă


Grupul Hidrobiologie (5 unităţi de personal)

Centrul de Analize Fizico-Chimice


- 6 -

- 7 -

Unul dintre primordialii piloni al DMCM este actualizarea sistematică a ministerelor, departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc. cu informaţia referitoare la gradul de calitate a mediului ambiant pe teritoriul republicii. Sistematic se completează baza de date cu informaţia primară curentă referitoare la starea de poluare a aerului, iar rezultatele obţinute sînt utilizate ulterior la întocmirea buletinelor lunare privind calitatea mediului ambiant, care se difuzează conform Schemei aprobate de Ministerul Mediului, precum şi se amplasează şi pot fi vizualizate pe pagina WEB a Serviciului - www.meteo.md. La momentul depistării cazurilor de poluare extrem de înaltă pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent se întocmeşte Buletinul – Alertă. Sistematic se pregăteşte şi se difuzează informaţia referitoare la calitatea atmosferei, solicitată în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari, precum şi stipulată în Acordurile şi Contractele de colaborare cu diverse instituţii, atît la nivel naţional, cît şi internaţional (fig. 1).

21

8 810 9

15

31

912 11

7

17

Numărul de scrisoriNr. de scrisori

Fig. 1. Gradul de solicitare a informaţiei referitoare la calitatea aerului de către instituţii şi agenţii economici în anul 2014

Activitatea de supraveghere a calităţii aerului atmosferic a început în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în anul 1969 la posturile staţionare de observaţii amplasate în cele mai industrializate centre (Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi Rîbniţa).

În anul 2014 reţeaua naţională de supraveghere a fost reprezentată de 19 posturi staţionare, inclusiv:

- 17 posturi ce funcţionează conform Programului de 3 ori/24h ( 7oo, 13oo, 19oo), unde se prelevează probe de aer după următorii indici de bază: suspensii solide, SO2, CO, NO, NO2 şi specifici: SO4, C6H5OH, CH2O, amplasate în 5 centre industrializate ale Republicii Moldova (Chişinău - 6 posturi, Bălţi - 2 posturi, Bender - 4 posturi, Tiraspol - 3 posturi, Rîbniţa - 2 posturi). - Pe parcursul anului 2014 la postul automat Mateuţi s-au prelevat şi analizat cca 3794 probe, a cîte 3190 pentru: CO, O3, suspensii solide totale şi 604 probe pentru echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama. - la staţia din or. Leova în perioada anului 2014 s-au prelevat şi analizat circa 1795 probe în aerosoli şi aerul atmosferic pentru cei 12 poluanţi monitorizaţi (pulberi cu fracţia PM10mkm; anionii: Cl-, NO3–N, SO4-S, HNO3, SO2-S şi NO2),

conform programului EMEP nivelul Işi parţial nivelul II .

Post staţionar de supraveghere a calităţii aerului cu prelevare manuală

a probelor, mun. Chişinău.

http://www.meteo.md/

- 8 -

Rezultatele analizelor au fost supuse unei prelucrări statistice, în baza cărora au fost elaborate buletinele lunare ce se difuzează conform schemelor întocmite şi aprobate de Ministerul Mediului (anexele 2, 3), precum şi toată informaţia solicitată de diverse instituţii. De asemenea, analizîndu-se condiţiile meteorologice ce contribuie la acumularea sau dispersia nocivelor pentru următoarele zile, se întocmesc sistematic prognoze privind poluarea atmosferei în localităţile monitorizate şi se transmit recomandări privind regimul de lucru a întreprinderilor în dependenţă de condiţiile meteorologice prognozate.

Astfel, la procesul de monitorizare a calităţii aerului atmosferic în anul 2014 au fost implicaţi 27 colaboratori, dintre care circa 50 % din angajaţi posedă studii superioare, 14 % - studii superioare incomplete şi 36 % - studii medii (fig.2).

Fig. 2. Distribuirea personalului în concordanţă cu studiile obţinute

În dependenţă de studiile superioare si superioare incomplete căpătate 7 persoane sunt

specialişti în domeniul chimie- biologie, 2 – geografie, 2 – metrologie, 3 – studii medicale, 1 – radiotehnie. (fig.3).

Fig. 3. Distribuirea personalului în concordanţă cu specialităţile obţinute

- 9 -

În anul 2014 numărul personalului în dependenţă de experienţa de muncă în domeniu a constituit: mai mult de 25 ani de experienţă - 3 persoane, între 15 - 25 ani - 7 persoane, 10 - 15 ani – 9 persoane, 5 - 10 ani – 7 persoane, 3 - 5 ani – 1 persoană (fig.4).

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

>25 ani 15-25 ani 10-15 ani 5-10 ani 3-5 ani

Nu

măru

l p

ers

on

alu

lui

an

gaja

t

Vechimea în muncă

Fig. 4. Distribuirea personalului în concordanţă cu experienţa de muncă

În scopul acumulării experienţei profesionale în domeniu şi a extinderii orizonturilor competitive, colaboratorii au participat la o serie de întruniri, training-uri şi conferinţe naţionale şi internaţionale cu tangenţă la calitatea aerului atmosferic: În perioada 19 – 22 mai 2014, Şefa centrului CMCAARM, Violeta Bălan a participat la

seminarul privind ,,Modelarea dispersiei poluanţilor în aer atmosferic al IPPC – prevenirea şi controlul integrat al poluării şi sistemul autorizaţiilor de mediu, desfăşurat în or.Baku, Azerbaijan.

În perioada 21 – 23 mai, 2014 inginerul centrului CMCAARM Natalia Ghieş a participat la seminarul privind ,,Activitatea instituţiilor şi laboratoarelor RNOCL pentru depistarea în obiectele mediului înconjurător a substanţelor radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi mijloace bacteriene.

În perioada 28 – 30 mai, în cadrul centrului a avut loc trainingul privid familiarizarea cu programele Angle 3.0 şi Gamma Vision la spectrometru cu germaniu extra pur de tip GEM 55P4-84-SMP, la care au participat colaboratorii centrului.

În perioada 05 – 06 iunie, Şeful centrului CMCAARM Violeta Bălan şi inginerul centrului Natalia Ghieş, au participat la trainingul privind calculul şi interpretarea datelor Grid, precum şi cartarea datelor colectate, care s-a desfăşurat în Chişinău.

În perioada 10 – 13 iunie, Şeful centrului CMCAARM Violeta Bălan a participat la un studiu desfăşurat în Riga, Letonia privind gestionarea calității aerului în aspectul directivelor europene cît și în cadrul Convenţiei CLRTAP.

În data de 04 august, inginerul centului CMCAARM Olga Ştain a participat la seminarul ştiinţific creat în cadrul proiectului MIS ETC 1667 „Cooperarea interdisciplinară transfrontalieră pentru prevenirea dezastrelor naturale şi reducerea poluării mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos”.

În data de 05 august, Şeful centrului CMCAARM Violeta Bălan a participat la şedinţa în incinta Ministerului Afacerilor Interne organizată de către structurile Programului Operaţional Comun Ro-Ua-Md de informare pentru potenţialii beneficiari LIP din Republica Moldova. Scopul întâlnirii a fost prezentarea documentelor aferente următoarelor etape (nota conceptuală, ghidul de completare a acesteia), calendarul selecției, etc.

În perioada de 15 – 19 septembrie, Şeful centrului CMCAARM Violeta Bălan a participat la întrunirea Nr.38 a Comitetului de Implementare a Programului EMEP, care a avut loc la Geneva, Elveţia.

- 10 -

În data de 25 noiembrie, inginerul centrului CMCAARM Olga Ştain a participat la exerciţiul internaţional „ConvEx-2d” organizat în incinta Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al MAI.

În data de 27 noiembrie şefa centrului CMCAARM Violeta Bălan a participat la întrunirea finală a proiectului „Air-Q-Gov, Guvernarea Aerului în ţările Europei de Est” care a avut loc la Bruxelles, Belgia.

2. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ ÎN RAPORT CU GRADUL DE POLUARE A AERULUI ATMOSFERIC

În cadrul interrelaţiilor între om şi mediul său de viaţă, acesta din urmă exercită asupra

omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la simple incomodităţi în activitatea omului, disconfortul, pâna la perturbări puternice ale stării de sănătate şi chiar pierderea de vieţi omeneşti. Aceste efecte au fost sesizate de multă vreme, însa omul a rămas tot iresponsabil faţă de natură. Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut observaţii şi cercetări privind influenţa poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei. Ele se datorează unor concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman. Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra sănătăţii. Acestea se datorează faptului că în mod obişnuit diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar la concentraţii mai scăzute, nu este lipsită de consecinţe nedorite. Efectele cronice au însa o deosebită importanţă sub aspect economic şi social.

Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt: Monoxidul de carbon (CO). Monoxidul de carbon din atmosfera terestră are atât surse

naturale cum sunt multe procese biologice implicate în descompunerea materiei organice, incendii naturale în zonele forestiere (care afectează anual pe glob peste 7,2 milioane de hectare de pădure) sau activitatea vulcanică normală, dar mai ales surse antropice fiind un rezultat al activităţii umane moderne.Oxidul de carbon (II) scade capacitatea organismului de a transporta oxigen spre ţesuturi şi organe, cum ar fi inima şi creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace, poate fi fatal celor expuşi la concentraţii foarte mari ale acestuia.

Oxizi de azot (NOx) au rolul important în poluarea atmosferică în deosebi monoxidul de azot (NO) şi peroxidul de azot (NO2). Cel mai toxic oxid al azotului este peroxidul de azot (dioxidul de azot) care este un gaz relativ stabil. Deşi, în prezenţa razelor ultraviolete (UV), peroxidul de azot se reduce la monoxid de azot cu eliberarea de atomi de oxigen fapt ce îl implica în procesele de poluare fotochimică alături de alte componente atmosferice cum sunt dioxidul de sulf, oxigenul şi diverse hidrocarburi. Apariţia peroxidului de azot în atmosferă este posibilă şi datorită oxidării monoxidului de azot în prezenţa oxigenului, reacţie care se produce în mod spontan. O sursă importantă de poluare cu NO2 este reprezentată de arderea caracteristică motoarelor cu ardere internă şi altor arderi la temperaturi mari. Se cunoaşte că în urma acestor combustii, concentraţia monoxidului de azot este mai mare decât aceea a peroxidului de azot. Totuşi, în anumite condiţii climatice care presupun o intensitate mărită a radiaţiilor ultraviolete din spectrul luminii solare, peroxidul de azot este implicat în formarea unor componente ale smogului fotochimic, fenomen caracteristic zonelor urbane suprapopulate şi cu o activitate industrială intensă.

Suspensii solide totale. Numite adesea fum sau funingine, particulele solide din aer sînt cel mai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. Populaţia urbană a lumii respiră un aer în care concentraţia acestor particule depăşeşte limitele stabilite. Unele dintre aceste particule sînt evacuate prin coşurile fabricilor sub formă de fum negru. Majoritatea conţin dioxid de sulf şi oxizi de azot, transformîndu-se apoi în nitriţi şi sulfaţi. Pulberile sedimentabile sau în suspensie ce acţionează la nivelul căilor respiratorii care, deşi prezintă mecanisme de protecţie faţă de efectele nocive ale poluanţilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite. Daca acţiunea poluantului este de lungă durată pot apărea afecţiuni cronice ca bronho-pneumopatia cronică nespecifică.

Suspensii solide cu fracţia 10 mkm (PM-10). Deopotrivă în oraşe şi în aglomerările urbane, poluarea aerului constă preponderent din praful fin, un amestec de particule solide şi lichide

- 11 -

caracterizate prin dimensiunile reduse ale acestora. Principala sursă de praf fin este arderea combustibilului în procesele industriale, traficul şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Patrunzînd adânc în sistemul respirator, ajungând în interiorul plămânilor, unde depozitează substanţele periculoase pe care le transportă. Circa 60% din PM10 este format din particule de tip PM2.5, cu diametrul sub 2.5 microni. Sub forma aceasta, ele pot pătrunde în alveolele pulmonare şi sânge.

Dioxid de sulf (SO2) Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Acest gaz îşi are provinienţa în: sursele naturale (erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) şi de asemenea în sursele antropice (sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi hîrtiei şi, în măsură mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel). Expunerea la o conconcentraţie mai mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele, hîrtia, pielea şi componentele electrice.

Ploile acide. Aciditatea crescută a ploilor este cauzată în principal de emisiile de dioxid de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot; moleculele acestor substanţe reacţionează cu moleculele de apă, producând acizi periculoşi. Oxizii de sulf, dioxidul de carbon şi oxizii de azot sunt poluanţi rezultaţi, în bună măsură, din gazele de eşapament ale vehiculelor şi folosirea solvenţilor industriali; cu toate acestea, sursele principale ale acestor poluanţi sunt procesele industriale ce implică arderea combustibililor fosili, de pildă producerea de electricitate prin intermediul arderii cărbunilor. Efectele ploilor acide sunt numeroase şi, din nefericire, toate sunt negative - atât pentru natură, cât şi pentru oameni. Apele cu concentraţii mari de acid, care cad din cer, au un impact devastator asupra pădurilor, solului, cursurilor de apă şi apelor stătătoare. Numeroase specii de insecte şi de nevertebrate acvatice, cu rol esenţial în habitatele respective, sunt ucise de aciditatea ploilor.

Fenoli (C6H5-OH). Fenolii pătrund în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a hidrocarburilor. Sursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile de piele, fabricile de mobilă (adezivi, materiale plastice). De cele mai multe ori fenolul pătrunde în atmosferă, înregistrînd o majorare a nivelului poluării aerului, în rezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului. Provoacă daune grave a căilor respiratorii (atacînd bronhiile şi plămînii), tumori maligne, boli cardiovasculare şi tulburări ale sistemului nervos.

Aldehida formică (CH2O) rezultă din emisiile directe din activităţile de producere şi de utilizare a formaldehidei, şi reacţii secundare ale hidrocarburilor oxidate rezultate din arderi în surse fixe şi mobile. Este emisă în atmosferă de la arderea incompletă a hidrocarburilor. Principalele surse fiind: transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele chimice şi de rafinare a petrolului, fabricile de mobilă cît şi cele de tutun. Poluantul se acumulează în zonele intens circulate de către autovehicule, în încăperile în care se fumează, în locurile în care se ard combustibili, în camerele în care mobila este vopsită sau lăcuită cu materiale pe bază de aldehidă formică. Sursele majore antropice, care pot afecta sănătatea umană sunt produsele care conţin răşini. Aldehida formică, în contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se manifestă după sensibilitatea individuală. Provoacă daune a căilor respiratorii (bronhii, plămîni), tumori maligne, mutaţii şi boli cardiovasculare. Sub influenţa aldehidei formice se pot dezvolta modificări degenerative în ficat, rinichi, inimă şi creier. În exces, aldehida formică este cancerigenă.

Plumbul (Pb). Principala sursă de emisie ale plumbului în mediu sunt procesele industriale. Procesele datorită cărora are loc emisia acestuia sunt: uzura anvelopelor şi lagărelor, uleiurile şi vaselina folosite. Efectele asupra sănătăţii populaţiei se manifestă prin biosinteza hemoglobinei, efecte asupra sistemului nervos, presiunea sîngelui ce apar la expuneri pe termen lung, anemie, afecţiunea vaselor creierului, nefrite cronice, scăderea capacitaţilor de învăţare ale copiilor, schimbări în comportamentul nou-născuţilor şi al copiilor de vârstă mică (condiţionate de influenţa

- 12 -

plumbului prin intermediul organismului mamei în perioada dezvoltării intrauterine şi alăptării) ca, de exemplu, agresiune, impulsivitate, hiperactivitate.

Cadmiul (Cd) În aer Cd ajunge sub formă de particule în urma emisiilor de la incinerarea deşeurilor, emisiilor din metalurgie. Particulele de Cd pot fi transportate pe distante lungi, astfel că aria poluată se extinde foarte mult. Izvoare de intoxicare cu cadmiu pot fi acoperirea vaselor şi metalelor cu substanţe colorante, care se folosesc în industria textilă şi electrotehnică. Conţinutul total de cadmiu în organism este legat de pătrunderea lui din hrană, apă şi alte surse ale mediului ambiant. Cadmiul se acumulează preponderent în rinichi şi în cantităţi mai mici în ficat şi alte organe. Se conţine în cantităţi mari în păcură şi motorină, ce provoacă aberaţii cromozomiale, care modifică respectiv ereditatea, mai posedă urmări cancerigene, leziuni renale.

Zincul (Zn) se conţine în cantităţi mari în produsele lactate, peşte, carne şi legume. Intră în compoziţia chimică normală a alimentelor şi este necesar pentru crestere şi dezvoltare atât la animale, cât şi la plante. Un exces de zinc însă poate duce la reacţii nedorite, cum ar fi dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei, bolilor cardiace, anemia gravă sau afectarea capacităţii de reproducere pînă la sterilitate. În organism el este fixat relativ stabil în hemaţi, muşchi scheletici şi piele. Intoxicaţiile cu zinc apar în cazul ingestiei sărurilor sale, sau inhalării pulberii de zinc.

Cuprul (Cu) Aceste metal are o importanţă vitală pentru creşterea şi dezvoltarea normala a omului, animalelor şi plantelor. În acelaşi timp, în legătură cu intensificarea poluării mediului ambiant conţinutul acestor metale este limitat în produsele alimentare şi apă. Intoxicarea cronică cu cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor de inimă.

Nichel (Ni) este prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfit, silicat şi arsenit. Numeroasele studii epidemiologice au arătat că expunerea cronică la praful de nichel şi la subsulfitul de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal.

Cromul (Cr) expunerea cronică prin inhalarea compuşilor de crom insolubili poate produce disfuncţii pulmonare. Excesul la săruri anorganice solubile poate provoca apariţia de ulceraţii cutanate, dermatită, perforarea septului nazal şi manifestări respiratorii de hipersensibilizare.

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţile umane. Creşterea producţiei de energie, industria chimică, metalurgică, de ciment, circulaţia rutieră şi aeriană, arderea gunoaielor, sunt tot atâtea cauze care fac ca în ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferei. Aceasta poate să apară fie datorită creşterii concentraţiei în aer a unor constituenţi normali ai atmosferei (dioxid de carbon, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorită pătrunderii în atmosferă a unor compuşi străini acestui mediu (elemente radioactive, substanţe organice de sinteză etc.). Poluarea atmosferei are urmări neplăcute, adesea grave, asupra omului şi mediului său înconjurător, sub diferite forme: împiedică creşterea plantelor, diminuează valoarea produselor agricole, reduce vizibilitatea şi adaugă mirosuri neplacute mediului ambiant şi cel mai important, afectează sănătatea omului. Prevenirea şi combaterea poluării atmosferei este o sarcină primordială a tuturor ţărilor şi guvernelor din lumea întreagă.

Sursele de poluare staţionare şi mobile ce contribuie semnificativ la înrăutăţirea calităţii aerului atmosferic

- 13 -

3 . ÎNDRUMĂRI METODICE

Pentru supravegherea asupra nivelului poluării atmosferei s-au folosit lucrări metodice

expuse în îndrumarul metodic: „Руководство по контролю загрязнения атмосферы” 52.04.186-89 M., 1991 şi „Руководство ЕМЕП по отбору проб и химическому анализу”, 2001 .

Concentraţia suspensiilor solide s-a determinat prin metoda gravimetrică bazată pe stabilirea masei particulelor din suspensie, reţinute de filtru din ţesătură FPP-15 sau AFA-ВП-20 la trecerea unui anumit volum de aer.

Metoda separării anionilor şi cationilor prin cromatografia ionică a fost aplicată la analiza compuşilor anorganici din aerul şi precipitaţiile atmosferice. Cromatografia ionică este o tehnică de separare, prin care substanţele sunt separate unele de altele, prin distribuirea lor între două faze şi anume, o fază staţionară, imobilă (aflată de regulă într-un tub numit coloană) şi o fază mobilă aflată în mişcare ce se deplasează prin golurile primei faze. Separarea se petrece într-o coloană cromatografică. Faza mobilă, denumită şi eluent scurgîndu-se în continuu (cu o viteză constantă) prin interstiţiile fazei staţionare, adeseori poroase, poate provoca migrarea cu viteze diferite a celor n componenţi ai amestecului de separate de-a lungul coloanei. Amestecul supus separării se introduce sub formă de soluţie la începutul coloanei. Spălaţi de eluent, o parte din componenţii probei migrează prin coloană cu viteze diferite. Acest lucru se datorează interacţiunilor fizice specifice dintre moleculele probei şi faza staţionară. Efectul este numit retenţie şi acesta provoacă o aşa-numită migrare diferenţiată. Astfel e posibilă sesizarea componenţilor, pe rînd, la părăsirea coloanei, de către un detector de conductivitate capabil să dea un semnal proporţional cu concentraţia soluţiei de component din faza mobilă în funcţie de timp. Diagrama semnal, funcţie de timp se numeşte cromatogramă. Aceasta furnizează o serie de picuri, unde aria de sub picuri relevă informaţia cantitativă despre cantitatea de component iar poziţia picului serveşte pentru identificarea compusului din probă.

Metoda fotocolorimetrică de determinare a dioxidului de sulf e bazată pe captarea dioxidului de sulf din aer pe hemosorbentul pelicular în baza tetraclormercuratului de sodiu (TCM) şi determinarea lui fotometrică după compusul colorat, rezultat la interacţiunea dioxidului de sulf cu aldehida formică şi pararozanilina (sau fuxină). pH (reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen) se determină prin metoda pH-metrie, utilizînd ionometrul.

Metoda fotocolorimetrică de determinare a sulfaţilor solubili e bazată pe formarea sulfatului de bariu insolubil la reacţia sulfat – ionilor cu clorura de bariu. Masa sulfat – ionilor se determină turbidimetric.

Pentru observaţiile instrumentale asupra concentraţiei oxidului de carbon în aer s-au aplicat gazoanalizatoare de tipul ГМК-3 şi “Паладий-3”. Pentru gazoanalizatorul de tip ГМК-3 este utilizată metoda potenţiostatică de măsurare optico-acustică bazată pe capacitatea oxidului de carbon de a asimila lungimile de undă cu centrul în zona de asimilare 4,7 mcm emise în diapazonul infraroşu. Principiul funcţionării gazoanalizatorului “Paladii” e bazat pe metoda amperometriei potenţiometrice, ce constă în schimbarea curentului de oxidare electrochimică a oxidului de carbon pe electrodul de lucru a celulei electrochimice cu trei electrozi la potenţial permanent. Puterea curentului este proporţională cu concentraţia oxidului de carbon în gazul analizat.

Dioxidul de azot s-a stabilit prin metoda fotocolorimetrică bazată pe captarea dioxidului de azot din aer pe hemosorbentul pelicular şi determinării fotometrice a ionului de nitrit după azocolorantul format la reacţia ionului de nitrit cu reactivul Griss.

Metoda fotocolorimetrică de determinare a fenolului este bazată pe captarea fenolului din aer cu soluţie de carbonat de sodiu şi determinarea fotometrică a azocolorantului, ca rezultat al interacţiunii fenolului cu paranitroanilina diazotată.

Metoda fotocolorimetrică pentru determinarea aldehidei formice este bazată pe captarea formaldehidei din aer cu soluţia acidului sulfuric şi determinarea fotometrică după compusul colorat, ca rezultat al reacţiei în mediul acid al formaldehidei cu fenilhidrazină hidroclorură şi cloramină B.

Prin metoda fotocolorimetrică, ca metodă comparativă, se determină ionii de sulfat şi de amoniu în precipitaţiile atmosferice. Determinarea conţinutului ionilor de sulfat e bazată pe formarea

- 14 -

sulfatului de bariu la reacţia ionului de sulfat cu clorura de bariu. Determinarea ionilor de amoniu se bazează pe interacţiunea sărurilor de amoniu şi amoniacului cu soluţia bazică a reactivului Nessler.

Concentraţia ionilor de clor şi hidrogenocarbonaţilor se determină în baza metodei titrimetrice (volumetrică) ce constă în determinarea cantităţii de constituent analizat (ion), prin măsurarea volumului de soluţie de reactiv de concentraţie cunoscută (soluţie standard), consumat pentru reacţia cantitativă. Determinarea ionilor de clor este bazată pe interacţiunea lor directă cu ionii de hidrargium (II) la titrarea probelor de precipitaţii cu soluţie de nitrat de hidrargium, în prezenţa indicatorului (difenilcarbozon şi bromfenol albastru), formînd compuşi complecşi de culoare violetă. Conţinutul ionilor de hidrogenocarbonaţi se determină în baza interacţiunei surplusului de acid clorhidric cu soluţia de tetraborat de sodiu, în prezenţa indicatorului (albastru şi roşu de metilen), formându-se compuşi complecşi de culoare cenuşie.

Metode şi principii de determinare a poluanţilor la staţia automată

din localitatea Mateuţi Pulberi în suspensie cu fracţia 10 mkm - metoda automată de

măsurare, se bazează pe principiul ciclon, destinată pentru determinarea concentraţiei de masă a fracţiei fibrogene cu mărimea <10 mkm în aerul atmosferic. La determinarea concentraţiei suspensiilor cu această fracţie se utilizează analizatorul de tip „Dast„ cu aplicarea filtrelor bandă НЭЛ-3-25.

Suspensiile solide totale - metodă manuală de măsurare cu utilizarea analizatorului de tip „Dast-1” şi aplicarea filtrelor АФА-ДП-3. Metoda este destinată pentru determinarea concentraţiei de masă a suspensiilor totale în aerul atmosferic, cît şi a prafului în zona de lucru.

Metoda automată de măsurare a ozonului cu aplicarea gazoanalizatorului Ф-105, se bazează pe principiul optic de absorbţie a razelor ultraviolete la lungimea de undă 253,65 nm a componentului analizat. Mărimea energiei captate corelează cu concentraţia ozonului din amestecul gazos. Diapazonul de măsurare 0 - 10000 mkg/ m3. Oxidul de carbon (II) - metodă automată de măsurare cu aplicarea gazoanalizatorului K-100, destinată pentru determinarea concentraţiei de masă a monoxidului de carbon în aerul atmosferic în diapazonul 0-50 mg/m3. Gazoanalizatorul funcţionează pe principiul metodei electrochimice, utilizînd elementul sensibil- sensibilizator electrochimic. Gazul analizat prin difuzie pătrunde în sensibilizator iniţiind curent electric pe electrozii receptorului proporţional cu concentraţia gazului.

Determinarea oxizilor de azot (NO, NO2, NOx) se efectuiază prin aplicarea metodei automate de măsurare cu utilizarea gazoanalizatorului ET- 909, destinat pentru măsurarea continuă a concentraţiei de masă a oxizilor de azot în diapazonul 0-10 mg/m3. Principiul de determinare se bazează pe măsurarea fluxului de lumină (hemiluminiscenţă) detectat la oxidarea oxidului de azot de către ozon.

Metodă automată de măsurare a hidrocarburilor CH (suma hidrocarburilor) se bazează pe aplicarea gazoanalizatorului ГАММА ЕТ, destinat pentru măsurarea continuă a concentraţiei de masă a sumei

hidrocarburilor, cu excluderea metanului, în diapazonul 0-100 mg/m3. Metoda de măsurare se bazează pe principiul ionizării substantelor organice în flacăra de H2 şi cu determinarea ulterioară a curentului ionizat detectat.

Determinarea concentraţiei de masă a NH3, SO2, H2S - metodă automată de măsurare -principiu ciclon cu utilizarea gazoanalizatorului de tip „Сирена”. Gazoanalizatorul conţine în sine mai multe blocuri: receptorul şi blocul de comandă. Funcţionarea receptorului se bazează pe metoda fotocolorimetrică cu utilizarea prafului convertizor de tip ППИ АА 5И 4.188.004-01, principiul căruia constă în schimbarea coeficientului spectral ce se reflectă de pe suprafaţa vizibilă a spectrului la contactul cu aerul analizat.

Parametrii meteorologici (temperatura şi umiditatea aerului, presiunea atmosferică, direcţia şi viteza vîntului) - se determină cu ajutorul complexului meteorologic MK-14-1, bazat pe principiul

Echipamente utilizate la supravegherea calităţii aerului în loc. Mateuţi

- 15 -

automat de măsurare. Principiul de funcţionare a complexului dat este bazat pe transformarea parametrilor atmosferici meteorologici în semnale electrice cu prelucrarea ulterioară a acestora.

Echipamnetul utilizat pentru colectarea particolelor cu fracţia 10 mkm

Investigaţiile s-au efectuat utilizînd modelul de separator de pulberi de 10 mkm din mediul ambiant, conform cerinţelor SM SR EN 12341/2002. Aparatul este validat şi poate fi utilizat la determinări de lungă durată a pulberilor PM10 din mediul înconjurător. Pentru colectarea pulberilor PM 10 mkm s-a utilizatt un aparat de prelevare, denumit TECORA ECHO PM, în conformitate cu cerinţele SM SR EN 12341/2002 „Calitatea aerului. Determinarea fracţiei PM 10 mkm sub formă de pulberi din suspensie. Metodă şi proceduri de încercare in situ pentru demonstrarea echivalenţei cu metoda de măsurare de referinţă“. Aparatul / instalaţia de prelevare a pulberilor PM 10 (Fig. nr. 5, 6) este compus din: separator, port filtru, filtru, contor de aer, pompă de vid, furtune de legătură şi suportul separatorului. Principiul de prelevare a pulberilor PM 10 din aerul ambiental cu instalaţia menţionată este următorul: cu ajutorul pompei de vid 7, aerul cu praf este aspirat prin separatorul,1 cu care se realizează reţinerea particolelor cu dimensiunile mai mari de 10 µm. Particolele respirabile sub 10 mkm sunt reţinute pe filtrul din fibră de sticlă, 3. Volumul de aer aspirat prin filtru este determinat cu ajutorul contorului, 6. Legătura dintre componentele instalaţiei se realizează cu furtune elastice, 5. Reglarea şi corectarea debitului la 2,3mc/h se realizează cu ajutorul ventilului, 8. Separatorul are în componenţă 8 tuburi impactoare cu ajutorul cărora se realizează selectarea particolelor mari prin fenomenul de impact. Particolele respirabile din curentul de aer sunt reţinute pe filtru, astfel separatorul are rolul selectării pulberilor PM 10 din aerul ambiental.

Fig. 5 Utilaj de recoltare a particolelor PM10 mkm - TECORA ECHO PM.

Fig. 6 Componentele echipamentului de prelevare - TECORA ECHO PM.

Pentru determinarea concentraţiei gravimetrice a pulberilor totale cît şi PM10 se utilizează filtre din fibră de sticlă care se cântăresc înainte şi după recoltare. Contorul de aer este verificat metrologic şi posedînd certificat de etalonare. Pompa de vid este alimentată la tensiunea de 220V. Determinarea cantittativă a pulberilor în suspensie totale şi particolelor cu fracţia PM 10 mkm în localităţile colectate s-a efectuat conform metodologiei standard, iar la prelucrarea datelor s-au utilizat indicatori statistici (media aritmetică, mediana).

- 16 -

Viteza de impact a particolelor la ieşirea din tuburile impactoare este:

Concentraţia gravimetrică (C) a pulberilor cu

fracţia PM10mkm se determină aplicînd formula:

Echipamentul pentru determinarea PM10 mkm în aerul atmosferic amplasat în mun. Chişinău

Echipamnetul utilizat pentru colectarea pulberilor în suspensie totale

Eleсtroaspiratorul ЭА-2 constă dintr-un suport de filtru, unitate de aspiraţie cu debitmetru şi încărcătura de detonare (ventilator vortex). Unitatea de aspiraţie include contor de gaz RG-40-1, diafragmă, manometru şi acceleraţie pentru a controla şi a determina fluxul de aer, cu încălzire electrică pentru a menţine o temperatură constantă a aerului în timpul prelevării mostrei la manifestarea temperaturilor exterioare scăzute. Acesta deasemenea conţine două timere pentru a seta durata perioadei de lucru şi pauza de funcţionare ciclică a elektroaspiratorului de la 4 minute pînă la 3 ore. Deconectarea elektroaspiratorrului se efectuează manual prin intermediul butonului "Stop" sau automat (modul automat), dispunînd de un cronometru care prevede oprirea automată după un interval de timp specificat.

Echipamente şi materiale adiţionale utilizate

La investigarea pulberilor în suspensie totale şi particolelor cu fracţia PM 10 mkm s-au utilizat şi alte echipamente adiţionale:

Psihrometru de aspiraţie МА-4М – determinarea temperaturii în timpul prelevării mostrelor Anemometru manual АРИ-49 – determinarea vitezei vîntului Cronometru clasa 3 (ГОСТ 5072-79Е) – cronometrarea timpului de prelevare Balanţe analitice de laborator ВЛА-200 (ГОСТ 24104-80Е) – echipament aplicat la metoda

gravimetrică Filtre de material compactat FPP-15 cu un diametru a suprafeţei de lucru de 69,4 mm

(ТУ 52-01-367-80) - filtre destinate pentru colectarea pulberilor în suspensii totale Filtre Quartz QM-A – grad 47 mm - filtre destinate pentru

colectarea pulberilor cu fracţia PM 10 mkm

G2, G1 – masele finală şi iniţială a filtrului [µg] Q – volumul de aer aspirat pe parcursul perioadei de colectare [m3]

Electroaspirator ЭA - 2

http://files.stroyinf.ru/Data1/9/9478/index.htm

- 17 -

Metode şi principii de determinare a poluanţilor în aerul atmosferic Concentraţia POP-surilor în precipitaţiile atmosferice se determină prin metoda

cromatografiei în fază gazoasă cu extragere lichid – lichid utilizând ca solvent de extragere hexanul şi detectorul selectiv de masă (MSD).

Pentru evaluarea IPA s-a utilizat următoarea formulă:

IPAi = ( Qa/CMAmd ) Ki,

unde: - Ki – 0.9 ; 1.0 ; 1.3 ; 1.7 ; - coeficientul corespunzător pentru clasele de gravitate a pericolului 4, 3, 2, 1. - Qa – concentraţia medie anuală. Pentru estimarea fluctuaţiei nivelului poluării atmosferei s-a calculat tendinţa (T) poluării conform datelor medii pe oraş ale observaţiilor din perioada 2010-2014, conform formulei:

Tq = 0.1 ( 2 q5 + q4 - q2 - 2q1), unde q1, q2, q4, q5 – concentraţiile medii anuale ale noxelor (mg/m3) conform datelor observaţiilor de la toate posturile, ce au funcţionat pe parcursul perioadei date.

Valoarea concentraţiei maximă momentană determinată într-o perioadă de 20 min.

qm

CMA mm - exprimarea concentraţiei maxime momentană în părţi CMA

Valoarea concentraţiei medii în decurs de 24 ore.

q1......qi CMAmd - exprimarea concentraţiei medii (diurne, lunare, anuale), în părţi CMA.

Tabelul 3.1

Normative pentru parametrii investigaţi

Codul poluantului

Exactitatea înscrierii

concentraţiilor Parametrul

Concentraţia maximă admisibilă, mg/mc

CMAmd CMAmm 01 10-1 Suspensii solide totale 0,15 0,5

02 10-3 Dioxid de sulf (SO2) 0,05 0,5

03 10-2 Sulfaţi solubili (SO4-2) 0,1 0,3

04 100 Monoxid de carbon (CO) 3,0 5,0 05 10-2 Dioxid de azot (NO2) 0,04 0,085 06 10-2 Oxid de azot (NO) 0,06 0,4 07 10-3 Ozon (O3) 0,03 0,16 08 10-3 Hidrogenul sulfurat (H2S) 0,008 0,008 10 10-3 Fenol (C6H5OH) 0,003 0,01 19 10-2 Amoniac (NH3) 0,04 0,2 22 10-3 Aldehida formică (CH2O) 0,003 0,035

Suspensii solide cu mărimea 10 mkm (PM - 10 mkm)

0,05 0,15

Acid azotic (HNO3) 0,15 0,4

- 18 -

- 19 -

4. CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTUL CONDIŢIILOR METEOROLOGICE

În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să-i depăşească după

amploare pe cei naturali, căpătînd un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie, dar şi afectează în mod negativ sănătatea umană, de asemenea, sunt potenţiali de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce pot duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste.

Protecţia aerului atmosferic, în ultimul timp, a devenit una din problemele prioritare. Prevenirea cazurilor periculoase a poluării aerului şi îmbunătăţirea stării bazinului aerian

urban pe cale de prognozare şi întocmire a avertizărilor privind formarea posibilă a nivelului înalt de poluare a aerului reprezintă sarcina principală a Secţiei Prognoze a Poluării Aerului.

Prognoza poluării aerului atmosferic în condiţiile meteorologice nefavorabile (CMN) dispersiei este partea componentă importantă şi inseparabilă a lucrărilor cu privire la protecţia mediului ambiant.

În dependenţă de compoziţia şi cantitatea emisiilor industriale, înălţimea şi diametrul coşurilor surselor de emisie, temperatura amestecului de gaze evacuate, precum şi de condiţiile meteorologice, care determină transportul şi dispersia emisiilor, se formează nivelul poluării aerului.

Conform rapoartelor prezentate de Agenţiile şi Inspecţiile ecologice cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă de la toate sursele de poluare în anul 2013 a fost evaluată la nivelul de 254 069,100 tone şi constituie 71,37 kg/an pe cap de locuitor. În anul 2013 cantitatea de emisii s-a majorat cu 71669,1 tone faţă de anul 2012 (fig.1).

350

47,623,1

176,4

220,6 211,8

182,4

254,1

0

50

100

150

200

250

300

350

1990 1998 2000 2009 2010 2011 2012 2013

Anii

Mii

ton

e

Fig.1. Dinamica emisiilor de noxe de la sursele de poluare (mii tone)

în perioada anilor 1990-2013.

Gradul poluării aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţat de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante: - Sursele mobile, - Sursele fixe, - Transferul transfrontalier de noxe.

Sursele mobile includ transportul auto, feroviar, aerian şi fluvial. Cantitatea de emisii a poluanţilor în atmosferă de la sursele mobile ajunge la 226 608,803

tone, sau cu 72 459,32 tone mai mult decît în anul 2012, inclusiv: monoxid de carbon – 165 092,22 tone, dioxid de azot – 24 887,19 tone, dioxid de sulf – 6 709,34 tone, hidrocarburi – 24 171,71 tone, aldehide – 1 718,04 tone, substanţe solide – 4 030,31 tone. Cota de emisii a acestora din volumul total de degajări constituie 89%.

Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele mobile în perioada anilor 2012 – 2013 este prezentată în tabelul 4.1.

- 20 -

tabelul 4.1.

Calitatea aerului atmosferic, în mare măsură, este condiţionată de fluxul intensiv al transportului auto, care din an în an creşte. Conform datelor evaluate, parcul de transport auto în anul 2013 număra cca 809 422 unităţi, în anul 2012 – circa 762 mii unităţi. Cantitatea emisiilor de poluanţi în atmosferă a constituit 213 067,093 tone, sau 94 % din cantitatea sumară de poluanţi în aerul atmosferic de la sursele mobile. Cota de emisii a acestora din volumul total de degajări constituie 84 %. În anul 2013 cantitatea de emisii s-a majorat cu 73 014,55 tone faţă de anul 2012 (fig.2).

213,1

122,9130,9134,6

200

244,7

182160,1 159 163,7

184,6174,8

140,1

0

50

100

150

200

250

300

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Anii

Mii t

on

e

Fig.2. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la transportul auto, anii 2001-2013.

În mun. Chişinău volumul emisiilor de la transportul auto a constituit 102 163,826 t/an, în mun. Bălţi – 8 604,81 t/an. În anul 2013 cantitatea de emisii s-a majorat faţă de anul 2012 cu 62468,6 tone în mun. Chişinău şi cu 2730,6 în mun. Bălţi (fig.3).

43,2

20

73,4

7,7

50,3

6,7

39,7

5,9

102,2

8,6

0

20

40

60

80

100

120

Mii t

on

e

2009 2010 2011 2012 2013

Anii

Chişinău

Bălţi

Fig.3. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la transportul auto

în mun. Chişinău şi Bălţi, anii 2009-2013.

Anul

Masa emisiilor,

tone CO Hidrocarburi NO2 SO2 Aldehide Substanţe solide

Transportul auto

2012 140 052,5 107 614,3 13 657,5 12 922,8 3 016,0 1 010,8 1 831,3

2013 213067,1 154889,4 22824,5 23544,1 6368,5 1625,0 3815,5

Transportul aerian

2012 11 406,5 9 732,4 1 017,5 553,0 44,2 26,5 33,2

2013 10681,2 9 113,3 952,8 517,8 41,4 24,9 31,1

Transportul feroviar

2012 2684,2 1013,2 371,1 779,0 282,9 64,3 173,6

2013 2847,5 1085,0 392,6 821,3 298,0 67,8 182,9

Transportul fluvial

2012 6,3 1,8 0,7 1,6 0,6 1,3 0,4

2013 13,1 4,6 1,8 4,0 1,5 0,3 0,9

- 21 -

Emisiile în atmosferă depind şi de starea drumurilor aflate în stare deplorabilă, precum şi de

calitatea combustibilului consumat. Sursele fixe includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, deasemenea

întreprinderile industriale în funcţiune. În Republica Moldova în anul 2013 s-au înregistrat 4837 întreprinderi poluatoare a aerului

atmosferic (în anul 2010 – 5748 întreprinderi, în anul 2011 – 5028 întreprinderi, în anul 2012 – 4963 întreprinderi), 3 centrale termoelectrice, 2964 cazangerii, 697 staţii de alimentare cu carburanţi (în anul 2012 – 3 centrale termoelectrice, 2 902 cazangerii, 689 staţii de alimentare cu carburanţi).

Conform rapoartelor prezentate de Agenţiile şi Inspecţiile ecologice, cantitatea totală de poluanţi calculată şi emisă în atmosferă de la sursele fixe pe parcursul anului 2013 a constituit 20 770,274 tone, inclusiv: suspensii solide – 3 472,390 tone, dioxid de sulf – 1 307,963 tone, dioxid de azot – 1 979,513 tone, oxid de carbon – 6 586,877 tone, hidrocarburi – 2 893,538 tone, compuşi organici volatili – 1 937,140 tone, alte substanţe poluante – 2 592,852 tone.

Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele fixe în perioada anilor 2011 – 2013 este prezentată în tabelul 4.2. tabelul 4.2.

Datele prezentate nu sunt complete, întrucît nu includ întreprinderile transnistrene. Cantitatea emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sectorul termoenergetic în anul 2013

constituie 6 690,02 tone, sau cu 189,38 tone mai puţin faţă de anul 2012. Din volumul sumar de emisii de la sectorul termoenergetic, 11,7 % revin centralelor termoelectrice. Dinamica emisiilor de poluanţi de la centralele termoelectrice în atmosferă în anii 2011 – 2012 este prezentată în tabelul 4.3.

tabelul 4.3.

Anul

Masa

emisiilor,

tone

CO Hidrocarburi NO2 SO2 Suspensii

solide

Compuşi

organici

volatili

Alte

substanţe

poluante

2011 23 030,3 7 009,1 3 006,1 2 379,2 1 789,6 4 040,2 1 822,7 2 983,3

2012 20 664,6 6 239,9 2 705,7 2 001,4 1 488,6 4 063,2 1 710,8 2 454,9

2013 20 770,3 6 586,9 2 893,5 1 979,5 1 308,0 3 472,4 1 937,1 2 592,9

Anul Masa emisiilor,

tone

SO2

(t)

CO

(t)

NO2

(t)

Substanţe

solide (t)

Altele

(t)

CET „Nord-Bălţi” 2012 24,9 0 17,8 2,3 4,7 0,001

2013 15.4 0 3.5 4.3 7.2 0.4

CET-I 2012 74,7 0,04 24,4 49,6 0,5 0,2

2013 77.1 0.04 24.6 51.8 0.5 0.2

CET-II 2012 493,9 0,01 123,5 369,4 0,9 0,1

2013 586,2 0.01 231.2 354.1 0.9 0.1

„Termocom” S.A. 2012 114,0 0,2 16,2 65,2 10,2 22,1

2013 108,0 0.05 8.3 58.6 1.9 39.1

- 22 -

Dintre toate centralele electrotermice, SA”CET-2” emite ce-l mai mare volum de poluanţi în bazinul aerian (fig.4).

0

100

200

300

400

500

600

To

ne

SA"CET-NORD" SA"CET-I" SA"CET-II" SA"Termocom"

2011

2012

2013

Fig.4. Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la întreprinderile de termoficare în anii 2011- 2013.

Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat în sectorul industrial printre întreprinderile

cu o influenţă negativă majoră asupra aerului atmosferic pe parcursul anului 2013 figurează următoarele: mun. Chişinău – SA „Edilitate”, SRL „Moldovatransgaz”, I.S. „Fabrica de sticlă”, S.A. „Macon”, S.A. „Apa Canal Chişinău”; mun. Bălţi – ÎM „Regia Apa Canal”, S.A. „Floarea Soarelui”; Rezina – S.A. „Lafarge Ciment” (fig.5).

189,6

138,9

1351,9

210,2

114

113

107,3

105,3

942,3

232,7

189,6

137,8

124,9

111,7

119,5

177,9

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

Lafarge Ciment SA

IM "Regia Apa-Canal"

SA"Edilitate"

SRL"Moldovatransgaz"

SA "Floarea Soarelui"

SA "Macon"

Î.S"Uzina de sticlă"

SA "Apa Canal Chişinău"

Tone

2013

2012

Fig.5. Volumul de emisii ale obiectelor sectorului industrial cu cei mai înalţi indici de poluare, a. 2012, 2013

În mun Chişinău cantitatea totală de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare pe

parcursul anului 2013 a constituit 3684,9 tone/a, sau cu 360,0 tone mai mult decît în anul 2012, în mun Bălţi – 858.2 tone/a, sau cu 25,9 tone mai mult decît în anul 2012. Din zonele rurale cea mai mare poluare de la sursele staţionare se înregistrează în raionul Rezina – 4499.9 tone/a, sau cu 418,8 tone tone mai mult decît în anul 2012.

- 23 -

Dinamica emisiilor de poluanţi de la sursele staţionare în atmosferă în anii 2012 – 2013 este prezentată în tabelul 4.4. tabelul 4.4.

În anul 2013 cea mai mare cantitate a emisiilor de poluanţi (total) de la sursele staţionare s-a

atestat în or. Rezina (fig.6).

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

To

ne

2009 2010 2011 2012 2013

Anii

Chişinău

Bălţi

Rezina

Fig.6. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la sursele staţionare

în mun. Chişinău, Bălţi şi Rezina, anii 2009-2013.

Indicatorii de calitate a aerului. Pentru evaluarea anuală a nivelului de poluare a aerului în oraşele monitorizate se utilizează

doi indicatori de calitate: indicele complex al Poluării Aerului (IPA) – caracteristica cantitativă a nivelului de poluare cauzată de substanţele prioritare. cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%). (CMAmm – Concentraţia Maximă Admisibilă, maximă momentană înregistrată timp de 20 minute). Evaluarea nivelului de poluare a aerului este prezentată în tabelul 4.5. tabelul 4.5.

Anul

Masa emisiilor,

tone CO Hidrocarburi NO2 SO2 Suspensii

solide

Compuşi organici volatili

Alte substanţe poluante

Chişinău 2012 3 324,9 986,3 101,0 701,3 97,2 500,3 660,2 278,7

2013 3 684,9 1343.7 268.5 633.4 89.8 427,3 627.8 294.3

Bălţi 2012 832,3 232,3 214,7 42,3 14,1 132,6 144,8 51,5

2013 858,2 208,3 241,0 53,6 35,4 136,2 131,2 52,5

Rezina 2012 4 081,1 1 133,9 1 367,3 321,9 25,3 274,1 0 958,5

2013 4 499,9 1 597,7 1 366,4 501,1 28,9 42,1 0 963,6

Nivelul poluării

aerului

Indicatorii nivelului de poluare a aerului

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%).

Indicele complex al Poluării Aerului (IPA5)

Redus 0 0-4

Sporit 1-19 5-6 Înalt 20-49 7-13 Foarte înalt >50 % ≥ 14

- 24 -

Evaluarea generală a nivelului de poluare a aerului atmosferic în oraşele monitorizate. Nivelul de poluare a aerului atmosferic în medie pe oraş pentru anul 2014 se evaluează ca

înalt în mun. Chişinău (IPA5 = 9) şi în mun. Bălţi (IPA5 = 7); sporit în mun. Tiraspol (IPA5 = 5) şi în mun. Bender (IPA5 = 5), redus or. Rîbniţa (IPA4 = 2) şi s. Mateuţi (IPA3 = 1) (Anexa 5.0).

Comparativ cu anul 2013 nivelul de poluare a aerului atmosferic conform IPA s-a majorat în mun. Bender; s-a micşorat nesemnificativ în mun. Chişinău şi Tiraspol, totodată menţinîndu-se la acelaşi nivel înalt şi sporit respectiv. În mun. Bălţi a rămas la acelaşi nivel sporit, iar în oraşul Rîbniţa şi s. Mateuţi, înregistrănd un nivel redus (fig.7).

0

2

4

6

8

10

12

14IPA5

Chişinău Bălţi Tiraspol Bender Rîbniţa Mateuţi

2010

2011

2012

2013

2014

Fig.7. Nivelul de poluare a aerului atmosferic conform Indicelui complex al Poluării Aerului (IPA5) în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s.Mateuţi, a. 2010-2014.

Nivelul poluării aerului atmosferic privind separat nocivele. Pentru evaluarea anuală a nivelului de poluare a aerului privind separat nocivele în oraşele

monitorizate se utilizează indicatorul de calitate – cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%). În mun. Chişinău nivelul de poluare a aerului atmosferic pentru anul 2014 se evaluează ca

înalt privind conţinutul de dioxid de azot, astfel cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 43% s-a înregistrat pe str. Fîntînilor (POP nr. 6) şi 25% – pe str. Vladimirescu (POP nr. 4).

Pe str. Calea Ieşilor (POP nr. 3), Grenoble (POP nr. 7), Moscova (POP nr. 8), Uzinelor (POP-9) s-a atestat un nivel sporit al poluării aerului cu dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 7-14%).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 56 % şi 42% a fost înregistrată cu dioxid de azot pe str. Fîntînilor (POP nr. 6) şi pe str. Vladimirescu (POP nr. 4) în luna septembrie.

Comparativ cu anul 2013 nivelul de poluare a aerului atmosferic s-a majorat pe str. Fîntînilor (POP nr. 6); iar pe bd. Moscova (POP nr. 8) situaţia ecologică s-a îmbunătăţit (fig.8).

POP nr.3

0

1020

30

40

5060

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.4

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.6

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

a) b) c

- 25 -

POP nr.7

0

1020

30

40

5060

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.8

010203040506070

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.9

0

10

20

3040

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

d) e) f)

Fig.8. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Chişinău, dinamica anuală: a) str. Calea Ieşilor, POP nr.3; b) str. Vladimirescu, POP nr.4; c)str. Fîntînilor, POP nr.6;

d) str. Grenoble, POP nr.7; e) bd. Moscova, POP nr.8; f) str. Uzinelor, POP nr.9, a. 2013, 2014.

În mun. Bălţi nivelul poluării aerului pentru anul 2014 se evaluează ca înalt privind

conţinutul cu suspensii solide. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 23% s-a atestat pe str. Ştefan cel Mare (POP nr.1).

Un nivel sporit al poluării aerului (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1,7%) a fost înregistrată cu aldehidă formică pe str. Cicicalo (POP nr.3).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 48% cu suspensii solide s-a semnalat în lunile aprilie şi mai pe str. Ştefan cel Mare (POP nr.1) (fig.9).

POP nr. 1

0

10

20

30

40

50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr. 3

0

10

20

30

40

50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%2013

2014

a) b)

Fig.9. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Bălţi, dinamica anuală: a) str. Ştefan cel Mare, POP nr.1; b) str. Cicicalo, POP nr.3, a 2013,2014

În mun. Tiraspol pe str. Secrier (POP nr.2) şi Ceapaev (POP nr.3) nivelul de poluare a

aerului atmosferic privind conţinutul de fenol în anul 2014 se evaluează ca înalt (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 24% şi 21%).

Un nivel sporit al poluării aerului s-a atestat cu dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1,7%) pe str. Fedco (POP nr.5).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 56% şi 42% în anul 2014 a fost înregistrată cu fenol pe str. Secrier (POP nr.2) şi pe str. Ceapaev (POP nr.3) în luna decembrie (fig.10).

POP.nr.2

0

20

40

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%2013

2014

POP nr.3

0

20

40

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.5

0

20

40

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

a) b) c)

Fig.10. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun.Tiraspol, dinamica anuală: a) str. Secrier, POP nr.2; b) str. Ceapaev, POP nr.3;c) str. Fedco, POP nr.5, a. 2013, 2014.

- 26 -

În mun. Bender nivelul de poluare a aerului atmosferic în anul 2014 se evaluează ca sporit: privind conţinutul cu aldehidă formică pe str. Comunisticescaia (POP nr.5) (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 4% ); cu dioxid de azot pe str. Prieteniei (POP nr.2) (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1%).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 20% în anul 2014 a fost înregistrată în luna august pe str. Comunisticescaia (POP nr.5), (fig.11).

POP nr.2

0

5

10

15

20

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.3

0

5

10

15

20

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

a) b)

POP nr.4

0

5

10

15

20

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

POP nr.5

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

c) d)

Fig.11. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Bender, dinamica anuală: a) str. Prieteniei, POP nr.2; b) str. Industrială, POP nr.3; c) str. Leningradscaia, POP nr.4;

d) str. Comunisticescaia POP nr.5, a 2013, 2014.

În s. Mateuţi (r-nul Rezina) nivelul de poluare a aerului atmosferic privind separat nocivele în a. 2014 s-a evaluat ca redus (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 0%). Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1 % privind conţinutul suspensiilor solide totale s-a atestat în luna martie (fig.12).

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% 2013

2014

Fig.12. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în s. Mateuţi, dinamica anuală,

2013, 2014. În or. Rîbniţa pentru a. 2014 cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 2-3% a fost

înregistrată cu dioxid de azot. Pe parcursul anului cel mai mare nivel al poluării aerului privind conţinutul de dioxid de azot s-a atestat în luna august, pe str. Industrială, POP nr.1 şi în luna noiembrie pe str. Gvardeiscaia, POP nr.2 (fig.13).

POP nr.1

0

2

4

6

8

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

2013

2014

POP nr.2

0

2

4

6

8

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

2013

2014

a) b)

Fig.13. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Rîbniţa, dinamica anuală: a) str. Industrială, POP nr.1; b) str. Gvardeiscaia, POP nr.2. a. 2013, 2014.

- 27 -

Pentru evaluarea zilnică şi prognoza nivelului de poluare a aerului în mediu pe oraş se

utilizează indicele integrat – parametrul „P”, care reprezintă raportul dintre concentraţiile, ce depăşesc valorile medii sezoniere şi numărul total de măsurări pe parcursul zilei.

Cele mai înalte valori ale parametrului „P” în a. 2014 s-au evidenţiat: în mun. Bălţi pe data de 19 aprilie (P = 0,25); în mun. Tiraspol pe data 29 septembrie (P = 0,25); în or. Rîbniţa pe 11 august (P = 0,21); în mun. Chişinău pe data 19 mai (P = 0,19); în mun. Bender pe data 27 februarie (P = 0,13). (fig.14).

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Para

metr

ul

"P"

Chişinău

Bălţi

Tiraspol

Rîbniţa

Bender

Fig.14. Dinamica anuală a celor mai înalte valori ale parametrului „P” a. 2014.

Nivelul sporit al poluării aerului în mediu pe oraş (P ≥ 0,21) în urbele monitorizate s-a atestat în decursul a 9 zile (în anul 2013 – 15 zile), dintre care: în mun. Bălţi şi Tiraspol 4 zile, în or. Rîbniţa o zi. Deşi, necătînd la aceasta, în luna aprilie a anului 2014 s-a remarcat un număr mai mare de zile cu un nivel sporit de poluare a aerului atmosferic (fig.15).

0

1

2

3

4

5

6

Nu

măru

l d

e z

ile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

2011

2012

2013

2014

Fig.15. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivel sporit de poluare a aerului atmosferic a. 2011-2014.

Nivelul poluării aerului privind separat nocivele (evaluarea zilnică) a fost determinat de valoarea concentraţiei medii zilnice, cînd concentraţia medie zilnică a unor poluanţi a depăşit CMAmm. Un nivel sporit al poluării aerului privind separat nocivele în a. 2014 s-a semnalat: pentru fenol – 50 zile, pentru suspensii solide – 19 zile şi pentru dioxid de azot – 16 zile (fig.16).

- 28 -

20

0

21

16

27

7 6 6

17

0

29

38

16

0

19

50

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

NU

măru

l d

e z

ile

a.2011 a.2012 a. 2013 a. 2014

dioxid de azot

aldehida formică

suspensii solide

fenol

Fig.16. Numărul de zile cu nivel sporit de poluare a aerului atmosferic

privind separat nocivele, a. 2011-2014.

Compararea indicilor poluării aerului atmosferic, indică că cel mai înalt nivel al poluării cu dioxid de azot s-a înregistrat în mun. Chişinău; cu suspensii solide – în mun. Bălţi şi cu fenol – în mun. Tiraspol.

Pe data de 29 aprilie un nivel sporit al poluării aerului a fost înregistrat cu dioxid de azot în mun. Chiţinău, cu suspensii solide în mun. Bălţi, cu fenol în mun. Tiraspol (Anexa 6,1).

Cel mai înalt nivel de poluare a aerului s-a atestat: cu dioxid de azot în mun. Chişinău pe data de 19 mai, 19 august şi 11, 12 septembrie (Anexa 6.2), în or. Rîbniţa pe 11 august şi 3 noiembrie (Anexa 6.3); cu suspensii solide în mun. Bălţi în data de 11 martie, 19, 25 aprilie, 23, 26 mai, 2 august (Anexa 6.4), în or. Rîbniţa pe 20 octombrie (Anexa 6.5) şi s. Mateuţi în data de 20 martie (Anexa 6.6); cu fenol în mun. Tiraspol în data de 15, 24 decembrie (Anexa 6.7). În mun. Bender pe parcursul anului nivelul poluării aerului privind separat nocivele, conform evaluării indicilor calităţii aerului atmosferic, s-a menţinut redus, cel mai înalt nivel de poluare a aerului s-a atestat cu aldehidă formică pe data de 25 iulie şi 13 august (Anexa 6.8).

În primăvara şi toamna a. 2014 s-a înregistrat cel mai mare număr de zile cu nivel înalt de poluare a aerului atmosferic privind separat nocivele (fig.17).

0 10 20 30 40

Numărul de zile

Iarnă

Primăvară

Vară

Toamnă

2014

2013

2012

2011

Fig.17. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivel înalt de poluare a aerului atmosferic privind separat nocivele în oraşele monitirizate, a. 2011-2014.

Cea mai mare frecvenţă (%) a numărului de zile cu depăşiri CMAmd s-a înregistrat: în

mun. Chişinău cu aldehidă formică – 76% şi dioxid de azot – 75%; în mun. Bălţi cu suspensii solide – 87%; în mun. Tiraspol cu fenol – 52%; în mun. Bender cu aldehidă formică – 56%; în or. Rîbniţa cu dioxid de azot – 44%; în s. Mateuţi cu ozon troposferic – 21% din numărul total de zile cînd s-au efectuat observaţii (fig.18).

- 29 -

0

30

60

90%

2013 2014

suspensii

solide

dioxid de

azot

monoxid de

azot

aldehida

formică

0

30

60

90%

2013 2014

suspensii

solide

dioxid de

azot

aldehida

formică 0

30

60

90%

2013 2014

suspensii

solide

dioxid de

azot

fenol

aldehida

formică

a) b) c)

0

30

60

90%

2013 2014

suspensii

solide

dioxid de

azot

aldehida

formică0

30

60

90%

2013 2014

suspensii

solide

dioxid de

azot0

30

60

90%

2013 2014

suspensii

solide

ozon

d) e) f)

Fig.18. Frecvenţa (%) numărului de zile cu depăşiri CMAmd: a) în mun. Chişinău; b) în mun. Bălţi; c) în mun. Tiraspol; d) în mun. Bender; e) în or. Rîbniţa;

f) în s. Mateuţi. În comparaţie cu perioada analogică a anului 2013 frecvenţa numărului de zile cu depăşiri

CMAmd s-a mărit pentru: monoxid de azot în mun. Chişinău; aldehidă formică (nesemnificativ) în mun. Bălţi; suspensii solide în mun. Tiraspol; dioxid de azot şi aldehidă formică în mun. Bender; suspensii solide şi dioxid de azot în or. Rîbniţa.

Asupra nivelului de poluare şi răspîndirea nocivelor dăunătoare în stratul atmosferic inferior în mod semnificativ influenţează factorii meteorologici. Transferul şi dispersia nocivelor dăunătoare, care nimeresc în atmosferă, are loc în conformitate cu legile difuziei turbulente, adică depinde de distribuţia verticală a temperaturii (stratificaţia termică) şi viteza vîntului. În atmosferă, de asemenea, permanent are loc sedimentarea gravitaţională a particulelor mari, reacţii chimice şi fotochimice între diferite substanţe, transportarea lor la o distanţă considerabilă şi spălarea din atmosferă de către precipitaţii. Condiţiile meteorologice nefavorabile (CMN), care contribuie la acumularea poluanţilor (acalmia, ceaţa, inversiunile termice, temperatura înaltă, lipsa precipitaţiilor) pot majora concentraţia substanţelor nocive de 2-3 ori. Condiţiile meteorologice, care contribuie la dispersia poluanţilor din aer şi duc la micşorarea nivelului poluării sunt: precipitaţiile, trecerea fronturilor atmosferice, variaţiile maselor de aer şi intensificarea vîntului.

Estimarea cazurilor formării condiţiilor meteorologice nefavorabile pentru perioada anilor 2009-2013 au arătat, că cel mai mare număr de zile cu CMN s-a înregistrat în anul 2010 (fig.19).

153165

145

122 124

0

25

50

75

100

125

150

175

Nu

mă

rul d

e z

ile c

u C

MN

2009 2010 2011 2012 2013

Anii

Fig.19. Dinamica anuală a numărului de zile cu CMN, anii 2009-2013.

- 30 -

Din datele obţinute putem deduce concluzia, că сondiţiile meteorologice nefavorabile

dispersiei poluanţilor se formează în toate anotimpurile, dar cea mai mare frecvenţă a numărului de zile cu CMN s-a atestat: în perioada de vară în anii 2009, 2012 şi 2013; primăvară în anul 2010; toamnă în anul 2011 (fig.20).

0

10

20

30

40

50

60

Fre

cven

ţa,

%

2009 2010 2011 2012 2013

Anii

iarnă

primăvară

vară

toamnă

Fig.20. Frecvenţa (%) numărul de zile cu CMN pentru fiecare anotimp, anii 2009-2013.

Pentru îmbunătăţirea calităţii prognozelor cu privire la nivelul poluării aerului atmosferic, s-a

determinat frecvenţa numărului de zile cu CMN în fiecare lună şi în fiecare decadă a aceleiaşi luni în perioada 2009-2013. Reieşind din observaţiile multianuale, se poate deduce că cea mai mare frecvenţă a numărului de zile cu CMN s-au atestat în lunile aprilie şi septembrie, dar cea mai înaltă capacitate de dispersie a atmosferei – în februarie (fig.21).

0

10

20

30

40

50

60

Frecvenţa,% 50 36 40 51 48 45 46 51 52 47 50 43

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig.21. Dinamica anuală a frecvenţei (%) numărul de zile cu CMN,

anii 2009-2013.

Diagramele de mai jos denotă că, cea mai mare frecvenţă a numărului de zile cu CMN s-a atestat în decada a treia în luna aprilie (fig.22).

- 31 -

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Fre

cven

ţa,

%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

I decada

II decada

III decada

Fig.22. Dinamica anuală a frecvenţei (%) numărului de zile cu CMN

în prima, a doua şi a treia decadă a anilor 2009-2013.

În anul 2014 pe teritoriul Republicii Moldova s-a semnalat vreme caldă şi cu precipitaţii în limitele normei. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,3..+11,3ºС, depăşind norma climatică cu 1,0-1,5ºС, temperatura minimă absolută a aerului în anul 2014 a constituit în teritoriu (-26,7ºС), maxima absolută a atins (+38,8ºС). Сantitatea anuală a precipitaţiilor căzute a fost în fond în limitele normei şi a constituit în teritoriu 417-729 mm (85-125% din normă).

Sezonul de iarnă 2013-2014 a fost în general mai cald ca de obicei şi cu deficit de precipitaţii pe o mare parte a teritoriului. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decursul primelor două decade a lunii ianuarie. Însă pe parcursul decadei a treia a lunii ianuarie pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme anomal de rece.

Cantitatea de precipitaţii pentru acest sezon pe 65% din teritoriul ţării a constituit 47-70 mm (50-75% din normă). În restul teritoriului suma lor a atins 75-95 mm (80-100% din normă).

Pe parcursul sezonului de iarnă s-a înregistrat ceaţă. În o mare parte a sezonului de iarnă factorii meteorologici au contribuit la dispersia

poluanţilor, din cauza variaţiei frecvente ale maselor de aer, influenţei fronturilor atmosferice, precipitaţiilor sub formă de ploaie, burniţă, lapoviţă, ninsoare şi a intensificării vîntului.

În unele perioade (pe 3-6, 10-12 februarie) influenţa sectorului cald, vîntul slab, prezenţa inversiunilor termice (straturilor de reţinere), care împiedică schimbul de turbulenţă al maselor de aer şi ceaţa atestată au dus la majorarea concentraţiilor noxelor şi depăşirea normelor sanitare.

Primăvara a fost foarte caldă şi cu precipitaţii. Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe parcursul lunii martie.

Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul primăverii pe 40% din teritoriul ţării a constituit 90-150 mm (80-120% din normă). În restul teritoriului suma lor a atins 160-205 mm (125-170% din normă).

În o mare parte a sezonului de primăvară teritoriul republicii s-a aflat în sectorul cald, ce a contribuit la acumularea poluanţilor în aer, iar în unele zile (13, 24, 31 martie, 7, 8, 14, 15, 17, 22, 29 aprilie, 19-21 mai) – la acumularea intensivă. Valorile relativ înalte ale temperaturii aerului, prezenţa inversiunii termice de la sol şi vîntul slab în orele nocturne şi ale dimineţii au dus la înrăutăţirea situaţiei ecologice în oraşele monitorizate. (Anexa 5.9). În perioada lipsei precipitaţiilor s-a atestat majorarea semnificativă a concentraţiilor cu suspensii solide.

Vara a fost în fond caldă şi cu precipitaţii. Vreme foarte caldă s-a stabilit pretutindeni pe teritoriul ţării în perioada 26 iulie – 16 august.

Cantitatea de precipitaţii căzută pe parcursul verii pe 55% din teritoriu a fost aproape de normă şi a constituit 140-260 mm, doar în raioanele extreme din nordul ţării (10% din teritoriu) suma lor a atins 290-320 mm (130-145% din normă). În restul teritoriului s-a semnalat un deficit de precipitaţii şi au căzut 85-135 mm (50-70% din normă).

- 32 -

În o mare parte a sezonului de vară factorii meteorologici au contribuit la acumularea poluanţilor în aer. Valorile înalte ale temperaturii aerului, radiaţia solară intensă, vîntul slab, prezenţa straturilor de reţinere în orele nocturne şi ale dimineţii au dus la majorarea concentraţiilor în toate oraşele monitorizate. Cea mai favorabilă situaţie ecologică a fost în luna iunie, cea mai nefavorabilă situaţie ecologică s-a atestat în luna august.

Înrăutăţirea semnificativă a situaţiei ecologice s-a atestat: în decursul zilei de 9-11 iunie; 2, 14, 21,28, 30 iulie; 7, 11-14, 20, 21 august (Anexa 6.0).

Toamna a fost uşor mai caldă decît de obicei şi cu precipitaţii. Vreme foarte caldă s-a semnalat în prima decadă a lunii septembrie. Vreme foarte rece s-a semnalat în decada a treia a lunii octombrie.

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului a constituit în fond 100-190 mm (100-170% din normă). Deosebit de multe precipitaţii au căzut în luna noiembrie. Cantitatea lunară de precipitaţii a constituit 55-90 mm (125-265% din norma lunară). În restul teritoriului suma lor a atins 100-140 mm.

În o mare parte a lunilor septembrie şi octombrie factorii meteorologici au contribuit la acumularea poluanţilor în aer. Influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi şi a sectorului cald, prezenţa inversiunii termice de la sol din orele nocturne, îndeosebi vîntul slab, valorile relativ înalte ale temperaturii aerului (în luna septembrie) şi lipsa precipitaţiilor au dus la înrăutăţirea situaţiei ecologice. Cea mai nefavorabilă situaţie ecologică a fost înregistrată: pe 1, 2, 9, 10, 11, 15, 29 septembrie; pe 1, 13, 15, 20, 30 octombrie. În o mare parte a lunii noiembrie factorii meteorologici au contribuit la dispersia noxelor.

În a. 2014 cea mai mare frecvenţă a numărului de zile cu CMN s-a atestat în luna august şi octombrie (fig.23).

0

10

20

30

40

50

60

70

Fre

cven

ţa,%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fig.23. Dinamica anuală a numărului de zile cu CMN,

exprimată prin frecvenţa procentuală a. 2014. Cel mai mare număr de cazuri cu depăşiri ale CMAmm în a. 2014 s-a semnalat: în mun. Chişinău în lunile septembrie şi august; în mun. Bălţi în lunile aprilie şi iulie; în mun. Tiraspol în lunile octombrie şi decembrie (fig.24).

0

20

40

60

80

100

120

140

Nu

măr

ul

de

cazu

ri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Chişinău

Bălţi

Tiraspol

Fig.24. Dinamica anuală a numărului de cazuri cu depăşiri ale CMAmm

în mun. Chişinău, Bălţi şi Tiraspol a. 2014.

- 33 -

La creşterea nivelului poluării aerului contribuie vîntul slab şi inversiunea termică de la sol în

combinaţie cu vîntul slab, adică situaţia de stagnare a aerului, precum şi lipsa precipitaţiilor. Un rol important îl are şi relieful local, întrucît în depresiuni are loc stocarea maselor de aer poluat.

În anul 2014 numărul de zile cu inversiune termică de la sol în combinaţie cu vîntul slab a alcătuit: în mun. Chişinău 94 zile (frecvenţa – 26 %), în mun. Bălţi 234 zile (64%), în mun. Rîbniţa 225 zile (62%), în mun. Tiraspol 143 zile (39%). Frecvenţa vîntului slab (0-1 m/s) a alcătuit: în mun. Chişinău – 25 %, în mun. Bălţi – 59%, în mun. Tiraspol – 32%, în or. Rîbniţa – 40% (fig.25).

0

10

20

30

40

50

60

70

Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol

Fre

cven

ţa,%

Inversiuneatermică de lasol, (%)

Viteza vîntuluide 0-1 m/s,(%)

Fig.25. Frecvenţa procentuală a vitezei vîntului de 0-1 m/s şi a inversiunii termice de la sol în combinaţie cu vîntul slab, a. 2014.

În perioada anilor 2010 - 2014 cea mai mare frecvenţă a acestei situaţii s-a atestat în a. 2014

(fig.26).

0

10

20

30

40

50

60

70

Fre

cven

ţa,%

Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol

2010

2011

2012

2013

2014

Fig.26. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol în condiţii de vînt slab, a. 2010-2014.

Cea mai mare frecvenţă a inversiunii termice de la sol în combinaţie cu vîntul slab pentru a. 2014 s-a înregistrat: în luna februarie în mun. Bălţi (93%), Chişinău (54%); în luna mai şi octombrie în or. Rîbniţa (79%), în mun. Tiraspol (50%), (fig.27, a).

Cea mai mare frecvenţă a vîntului slab s-a atestat în luna februarie în mun. Bălţi (78%), în or. Rîbniţa (59%), în mun. Tiraspol (42%), în mun. Chişinău (37% ), (fig.27, b).

- 34 -

a)

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fre

cven

ţa,% Chişinău

Bălţi

Rîbniţa

Tiraspol

b)

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fre

cve

nţa

,% Chişinău

Bălţi

Rîbniţa

Tiraspol

Fig.27. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol în combinaţie cu vîntul slab (a) şi vînt slab (b), pe parcursul a. 2014.

În anul trecut frecvenţa numărului de zile cu depăşiri a CMAmm pentru principalele noxe în perioada cu inversiune termică de la sol în combinaţie cu viteza vîntului de 0-2 m/s a alcătuit în: mun. Chişinău – 91%; mun. Bălţi – 51%; mun. Tiraspol - 69 % (fig.28).

93

60

29

82

53

3768

49

8991

51

69

0 20 40 60 80 100

Chişinău

Bălţi

Tiraspol

Frecvenţa,%

2014

2013

2012

2011

Fig.28. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm pentru principalele noxe în timpul inversiunii termice de la sol în combinaţie cu viteza vîntului de 0-2 m/s, a. 2011-2014.

În decursul anului, pentru 61 de zile s-a prognozat inversiune termică la înălţime, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte.

- 35 -

Cel mai mare număr de zile cu inversiune termică la înălţime s-a înregistrat în luna decembrie (fig.29).

0

5

10

15

20

Nu

măru

l d

e z

ile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fig.29. Dinamica anuală a numărului de zile cu inversiune termică la înălţime, a. 2014.

În anul 2014 s-a prognozat un număr de zile cu inversiune termică la înălţime mai mare ca

în a. 2013 (fig.30).

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Fre

cve

nţa

,%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Anii

Fig.30. Frecvenţa (%) inversiunii termice la înălţime a. 2007-2014.

Cea mai înaltă frecvenţă a numărul de zile cu depăşiri CMAmm pentru principalele noxe în

timpul inversiunii termice la înălţime în a. 2014 s-a semnalat în mun. Chişinău şi a constituit 87% (fig.31).

96

18

14

96

20

37

97

35

51

87

25

74

0 20 40 60 80 100 120

Chişinău

Bălţi

Tiraspol

Frecvenţa,%

2014

2013

2012

2011

Fig.31. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm pentru principalele noxe

în timpul inversiunii termice la înălţime, a. 2011- 2014.

- 36 -

Un alt component climatic, care duce la sporirea gradului de poluare a aerului, este ceaţa.

Numărul de zile cu ceaţă în anul 2014 a alcătuit: în mun. Chişinău – 63; în or. Rîbniţa – 43; în mun. Bălţi – 42; în mun. Tiraspol – 28 zile (fig.32).

0

10

20

30

40

50

60

70

Nu

măru

l d

e z

ile

Chişinău 50 52 40 40 64 63

Bălţi 18 23 15 16 21 42

Rîbniţa 39 42 31 39 38 43

Tiraspol 37 42 25 27 34 28

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Fig.32. Numărul de zile cu ceaţă, a. 2009-2014.

Cel mai mare număr de zile cu ceaţă în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, or. Rîbniţa s-a semnalat în luna februarie (fig.33).

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Nu

măru

l d

e z

ile

Chişinău

Bălţi

Rîbniţa

Tiraspol

Fig.33. Dinamica anuală a numărului de zile cu ceaţă, în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Rîbniţa, a. 2014.

Ceaţa în combinaţie cu vîntul slab (0-2 m/s) au contribuit la acumularea noxelor de la sursele

reci şi transportul auto, ceaţa în combinaţie cu vîntul moderat – de la sursele calde. Nivelurile înalte de poluare în depresiuni şi de-a lungul traseelor auto, s-au înregistrat, de obicei în timpul zilelor cu ceaţă, inversiune termică de la sol şi vînt slab.

Nivelul poluării aerului atmosferic depinde de astfel de factori meteorologici precum sunt direcţia şi viteza vîntului. Direcţia şi viteza nefavorabilă a vîntului transportă nocivele de la sursele de poluare spre cartierele de locuit.

În a. 2014 s-a atestat cea mai mare frecvenţă a vîntului din direcţia de nord în mun. Chişinău, din direcţia de est în mun. Bălţi, din direcţia de nord-vest în mun. Tiraspol, din direcţia de nord-vest şi acalmie în or. Rîbniţa (tabelul 4.6.).

- 37 -

tabelul 4.6.

Frecvenţa (%) direcţiilor vîntului în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Rîbniţa

în a. 2014

Oraşele monitorizate

Acalmie Nord Nord- est

Est Sud-est Sud Sud- vest

Vest Nord-vest

Chişinău 11 22 12 18 9 10 8 6 15

Bălţi 10 12 13 23 13 13 5 7 14

Rîbniţa 27 12 19 13 18 5 4 8 21

Tiraspol 10 12 17 14 18 7 4 7 21

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm cu dioxid de azot în mun. Chişinău s-a semnalat

în perioada manifestării vîntului din direcţia de sud-est (25%); cu suspensii solide în mun. Bălţi – din direcţia de nord şi sud-est (14%), de acalmie (15%); cu fenol în mun. Tiraspol – din direcţia de nord (29%) (tabelul 4.7, fig.34). tabelul 4.7.

Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm în mun. Chişinău pentru dioxid de azot, în mun. Bălţi pentru suspensii solide, în mun. Tiraspol pentru fenol, în timpul diverselor direcţii ale vîntului,

în a. 2014

Oraşele monitorizate

Anul Acalmie Nord Nord- est

Est Sud-est Sud Sud- vest

Vest Nord-vest

Chişinău 2014 21 17 18 17 25 17 19 16 18 Bălţi 2014 15 14 10 12 14 10 6 7 6 Tiraspol 2014 27 29 10 26 24 19 18 21 27

0

5

10

15

20

25Nord

Nord- est

Est

Sud-est

Sud

Sud- vest

Vest

Nord-vest

acalmie

a.2014-21%

0

5

10

15Nord

Nord- est

Est

Sud-est

Sud

Sud- vest

Vest

Nord-vest

acalmie

a.2014-15%

a) b)

- 38 -

0

10

20

30Nord

Nord- est

Est

Sud-est

Sud

Sud- vest

Vest

Nord-vest

acalmie

a.2014-27%

c)

Fig.34. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm în timpul diverselor direcţii ale vîntului, în a. 2014: a) în mun. Chişinău pentru dioxid de azot; b) în mun. Bălţi pentru suspensii solide;

c) în mun. Tiraspol pentru fenol.

Conţinutul de poluanţi în aerul urban şi, corespunzător, nivelul de poluare depinde de particularităţile dezvoltării proceselor sinoptice. Analiza cazurilor cu un nivel înalt de poluare a aerului a evidenţiat trăsăturile proceselor sinoptice, care au contribuit la crearea nivelurilor înalte de poluare a aerului. Nivelul de poluare a aerului creşte în cazul unor situaţii sinoptice ca: prezenţa cîmpurilor barice cu gradienţi orizontali slabi, dorsalelor şi anticicloanelor. Concentraţiile substanţelor dăunătoare în oraş sunt reduse în situaţiile cu activitate intensă ciclonală.

În anul 2014 vremea în republică a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi în decursul a 67 zile (frecvenţa a alcătuit 23%). Cel mai mare număr de zile s-a atestat în lunile august aprilie şi iulie (fig.35, a). În decursul a 125 zile (frecvenţa a alcătuit 42%) teritoriul republicii s-a aflat sub influenţa dorsalelor şi anticicloanelor. Cel mai mare număr de zile s-a atestat în luna noiembrie, octombrie şi septembrie (fig.35, b).

0

5

10

15

20

Nu

măru

l d

e z

ile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

0

5

10

15

20

Nu

măru

l d

e z

ile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

a) b)

Fig.35. Numărul de zile pe parcursul anului 2014, cînd vremea în republică a fost determinată de

influenţa: a) unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, b) dorsalelor şi anticicloanelor.

Cel mai mare număr de cazuri cu depăşiri ale CMAmm s-a atestat în luna septembrie. În această lună 23 de zile (cel mai mare număr de zile) vremea pe teritoriul republicii a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, dorsalelor şi anticicloanelor. (fig.36).

- 39 -

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Nu

ma

rul d

e z

ile

01530

4560

7590

105

120135150

165

Nu

mă

rul d

e c

azu

ri c

u

de

pă

şir

i a

le C

MA

mm

Fig.36. Numărul de zile pe parcursul anului 2014, cînd vremea în republică a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, dorsalelor, anticicloanelor şi numărul de

cazuri cu depăşiri ale CMAmm în mun. Chişinău.

În baza datelor ce ţin de calitatea aerului atmosferic şi conform prognozei meteorologice s-a întocmit prognoza poluării de fond a atmosferei şi prognoza privind poluarea atmosferei de la sursele separate. Pe parcursul anului pentru mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa au fost întocmite 2368 prognoze a nivelului poluării aerului atmosferic în medie pe oraş, inclusiv 1184 – precizarea pe parcursul zilelor curente.

Pentru sursele separate în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite 1453 prognoze.

Cu privire la nivelul periculos a poluării aerului pentru mun. Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa au fost întocmite 1388 prognoze.

Evaluarea influenţei întreprinderilor mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina asupra nivelului de poluare a aerului a arătat necesitatea prognozării din timp a condiţiilor meteorologice nefavorabile şi reducerea degajărilor substanţelor dăunătoare în atmosferă în aceste perioade.

În scopul prevenirii creşterii concentraţiei periculoase a poluanţilor în aer, agenţilor economici din mun. Chişinău, mun. Bălţi şi or. Rezina le-au fost întocmite şi transmise 125 de avertismente cu recomandări privind reglementarea degajărilor (reducerea pe termen scurt a emisiilor nocive, cu circa 15-20%, conform planurilor elaborate), inclusiv pentru mun. Chişinău – 44 de avertismente, mun. Bălţi – 40 de avertismente, şi or. Rezina – 41 de avertismente.

Trebuie de remarcat faptul, că dependenţa dintre nivelul de poluare a aerului şi situaţiile sinoptice prezintă nişte procese complicate. Însă, evidenţa contribuţiei sinoptice în variaţia concentraţiei poluanţilor în stratul de aer inferior, este importantă pentru întocmirea prognozelor şi într-un şir de cazuri permite prezicerea cazurilor cu concentraţii extrem de înalte.

Predicţia nivelului poluării aerului atmosferic şi luarea în calcul a condiţiilor meteorologice, este sarcina cea mai importantă şi indispensabilă în activităţile naţionale şi regionale cu privire la protecţia mediului ambiant.

- 39 -

4.1 OBSERVAŢII ÎN REŢEAUA DE POSTURI STAŢIONARE AMPLASATE PE

TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2014

În anul 2014 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării de poluare a aerului în 7 localităţi ale Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, ce includ 19 posturi staţionare de observaţii, inclusiv staţia automată de control s. Mateuţi, r-nul Rezina şi staţia din or. Leova de determinare a calităţii aerului cu aspect transfrontalier.

Conform programului de activitate pentru mun. Chişinău au fost prelevate şi analizate 24069 probe de aer, pentru poluanţii de bază - suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi cei specifici - sulfaţi solubili, fenol şi aldehidă formică. La postul automat Mateuţi au fost prelevate şi analizate a cîte 20000 probe pentru CO, O3 şi 903 probe pentru suspensii solide totale, iar la postul transfrontalier Leova 1830 probe (particule cu fracţia PM-10, acid azotic - HNO3, dioxid de sulf - SO2 şi ionii: Cl-, NO3

-, SO4

--) (tabelul 4.1.1).

Activităţi în cadrul determinărilor zilnice a poluanţilor atmosferei

- 40 -

Tabelul 4.1.1

Investigaţiile efectuate la reţeaua de observaţii privind calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova, a.2014

Localitatea

Numărul de observaţii pentru indicii monitorizaţi

În total

Suspensii

solide

Dioxid de sulf

Sulfaţi solubili

Monoxid de

carbon

Dioxid de azot

Oxid

de azot

Fenol Aldehidă formică

O3

ozon troposferic

PM10mkm

anionii: Cl-,NO3-N,SO4

-- HNO3, SO2 şi

cationii:NH3,NH4+K+, Na+, Ca++, Mg++, NH4-N.

mun.Chişinău

POP

4455

3,4,6,7,8,9

4319

3,4,6,7,8,9

892

4

4480

3,4,6,7,8,9

4454

3,4,6,7,8,9

885

6

1280

4,7,9

3186

3,4,6,8,9 118 24069

mun.Bălţi

POP

900

1,3

804

1,3

900

3

-

1,3

900

1,3 - -

648

1,3 4152

mun.Tiraspol

POP

2460

2,3,5

2462

2,3,5

--

2,3,5

2468

2,3,5

2462

2,3,5

-

869

2,3

1259

2,3

11980

or.Rîbniţa

POP

1557

1,2

1557

1,2 --

1568

1,2

1557

1,2 - -- -- 6239

mun.Bender

POP

3184

2,3,4,5

3148

2,3, 4,5 --

3161

2,3, 4,5

3148

2,3,4,5 - --

1224

3,5

13865

or. Leova 361 244 1225 1830

s. Mateuţi r-nul Rezina 903 ≈ 20000 ≈ 20000 40903

Total pe republică 13459 12290 1792 31677 12882 885 2149 6317 20000 362 1225 103038

- 41 -

4.1.1 MUNICIPIUL CHIŞINĂU

Teritoriul municipiului are o suprafaţă aproximativ de 123 km2, iar populaţia constituie circa 809.600 mii locuitori.

Sursele de bază ale poluării atmosferei în municipiu sunt: SA „Edilitate”, SRL „Moldovatransgaz”, I.S. „Fabrica de sticlă”, S.A. „Macon”, S.A. „Apa Canal Chişinău”; SA „CET-I”, SA “CET-II”, SA “Termocom”, SA ”Elcas”, SA ”Piele”, SA ”Viitorul”, Combinatul de şampanie „Cricova”, SRL „East Auto Lada”, SA „Tutun CTC”, , SA „Agurdino”, Glass Container Company, Fabrica de drojdii, SA „Icam”, SA „Aralit”, SA „Bucuria”, SA „Zorile”, SA „Fabrica de beton şi mortar”, SA „Taxi - Service”, SA „Autosalubritate”, SA „Topaz”, SA „Carmez”, SA „Frigo”, SA „Franzeluţa”,SA „Vitanta”, Combinatul auto nr. 4,etc.

Pe parcursul anului 2014 în mun.Chişinău au fost prelevate şi analizate 24069 probe de aer de la 6 posturi staţionare de observaţii în baza a 7 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, monoxid de azot; dioxid de azot, fenol; aldehidă formică și PM-10.

Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă că în raport cu anul precedent nivelul de poluare a aerului conform concentraţiilor medii anuale s-a modificat neesenţial. Astfel s-a înregistrat reducerea neesenţială a concentraţiei pentru dioxid de sulf, sulfaţi solubili, aldehidă formică şi a sporit neesenţial pentru suspensii solide, monoxid de carbon, dioxid de azot, oxid de azot, fenol.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: suspensii solide în luna august, la POP nr.9 şi a constituit 1,89 CMA; dioxid de sulf - în luna septembrie, la POP nr.9 a constituit 0,27 CMA; sulfaţi solubili - în luna martie, la POP nr.4 a constituit 0,17 CMA; monoxid de carbon - în luna iulie, la POP nr.9 a constituit 0,47 CMA; dioxid de azot - în luna septembrie, la POP nr.6 a constituit 2,40 CMA; oxid de azot - în luna februarie, la POP nr.6 a constituit 1,71 CMA; fenol - în luna august, la POP nr.4 a constituit 0,9 CMA şi pentru aldehida formică – în luna august, la POP nr.6 a constituit 8,3 CMA.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-a înregistrat pentru dioxid de azot – 1,5 CMA, oxid de azot – 1,2 CMA şi aldehidă formică – 3,3 CMA (tab.4.1.1.1).

Concentraţiile maxime momentane în anul 2014 au atins valorile: pentru suspensii solide – 1,6 CMA la POP nr.4, în luna ianuarie; pentru dioxid de sulf - în luna martie, la POP nr.4 a constituit 0,31 CMA; pentru sulfaţi solubili s-a înregistrat maxima momentană 0,17 CMA pe parcursul a mai multor luni, prima dată fiind înregistrată în luna ianuarie, iar ultima dată s-a înregistrat în luna octombrie, la POP nr.4 şi a constituit 0,17 CMA; pentru monoxid de carbon – în luna februarie, la POP 6 a constituit 2,6 CMA; pentru dioxid de azot – s-a înregistrat 6,24 CMA în luna iunie, la POP nr. 4; pentru oxid de azot – s-a observat 1,25 CMA în luna aprilie, la POP nr. 6; pentru fenol – în luna iulie, la POP nr. 4 a costituit 3,4 CMA şi pentru aldehida formică – 2,46 CMA în luna august, la POP nr.6 (tab.4.1.1.2).

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA7) s-a micşorat în raport cu anul 2013, constituind 8,96 (fig. 1). Pe parcursul anului, valorile acestui indice au variat de la 7,06 în luna septembrie pînă la 10,85 în luna mai. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 6, cu maxima de 20,05 în luna august, iar valoarea minimă a constituit 0,77 la POP nr. 7, în luna decembrie.

Fig. 1. Nivelul poluinău, anul 2014

3%

13%

18%

5%

1%5%

55%

Suspensii solide totale Dioxid de sulf Monoxid de carbonDioxid de azot Oxid de azot FenolAldehidă formică

Fig.1. Nivelul poluării aerului, conform IPA, în mun. Chişinău, anul 2014

- 42 -

Fig. 2. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Chişinău

- 43 -

Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Chişinău în anul 2014

Nr. d/o

Denumirea poluantului

Nr. de observaţii

Concentraţii anuale Numărul de zile cu depăşiri

CMAmm

IPA

medii maxime momentane

mg/mc

Valoarea exprimată

în CMA md

mg/mc

Valoarea exprimată

în CMA mm

1. Suspensii solide 4455 0,1 0,7 0,8 1,6 24 0,48 2. Dioxid de sulf 4319 0,005 0,1 0,153 0,3 - 0,10 3. Sulfaţi solubili 892 0,01 0,1 0,05 0,2 - -

4. Monoxid de

carbon 4480 1,0 0,3 13,0 2,6 1 0,41

5. Dioxid de azot 4454 0,06 1,5 0,53 6,2 285 1,57 6. Oxid de azot 885 0,07 1,2 0,50 1,3 4 1,14 7. Fenol 1280 0,001 0,3 0,034 3,4 3 0,27

8. Aldehidă formică

3186 0,010 3,3 0,086 2,5 31 4,99

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigate conform tabelului 3.1 “-” – nu s-au inregistrat zile cu depăşiri ale CMA

Fig. 3. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici în mun. Chişinău, pe parcursul anului 2014

Conform investigaţiilor constatăm că depăşiri ale concentraţiilor medii lunare au fost înregistrate cu dioxid de azot şi aldehidă formică pe toată perioada anului, parvenite în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale şi din transportul rutier (fig.3), astfel pentru aldehida formică concentraţia maxima s-a înregistrat în luna mai; pentru dioxidul de azot – în luna septembrie.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Lunile anului

Co

nce

ntr

aţi

a m

ed

ie l

un

ară e

xp

rim

ată

în

CM

A Suspensii solide Dioxid de azot Aldehidă formică

- 44 -

Tabelul 4.1.1.2

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare de observaţii din mun.Chişinău, anul 2014

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigate luînd în consideraţie tabelului 3.1 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

Adresele posturilor staţionare de observaţii: POP nr. 3 - str. Calea Ieşilor, 21 (sectorul Buiucani); POP nr. 4 - str. Tudor Vladimirescu, 1 (sectorul Ciocana); POP nr. 6 - str. Fîntînilor (sectorul Centru); POP nr. 7 - str. Grenoble, 134 (sectorul Botanica); POP nr. 8 - bd. Moscova, 21 (sectorul Rîşcani); POP nr. 9 - str. Uzinelor, 171 (sectorul Ciocana).

Pe perioada anului 2014 cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii diurne şi maxime momentane s-au înregistrat pentru aldehida formică şi dioxid de azot, cea mai mare contribuţie la acumularea substanţelor în atmosferă o au emisiile rezultate din procesele de combustie ale motoarelor cu ardere internă şi prin poluare fonică şi vibraţii – în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor.


Nr.

POP

Nr. de

obser vaţii

Concentraţii anuale

Numărul de zile cu

depăşiri cu 1 CMAmm

IPA

medii maxime

momentane

mg/mc Valoarea

exprimată în CMAmd

mg/mc Valoarea exprimată

în CMAmm

Suspensii solide

3 4 6 7 8 9

888 892 885 896 896 894

0,03 0,1 0,03 0,03 0,02 0,2

0,2 0,7 0,2 0,2 0,1 1,3

0,5 0,8 0,4 0,7 0,5 0,8

1,0 1,6 0,8 1,4 1,0 1,6

- 9 - 1 -

14

0,21 0,74 0,19 0,17 0,16 1,12

Dioxid de sulf

3 4 6 7 8 9

877 867 859 864 847 869

0,001 0,006 0,007 0,001 0,002 0,009

0,02 0,1 0,1 0,02 0,04 0,2

0,014 0,153 0,070 0,012 0,014 0,068

0,03 0,3 0,1

0,02 0,03 0,1

- - - - - -

0,02 0,11 0,14 0,03 0,04 0,17

Sulfaţi solubili 4 892 0,01 0,1 0,05 0,2 - -

Monoxid de carbon

3 4 6 7 8 9

896 896 896 896 896 896

1,0 1,0 1,1 1,0 1,0 1,1

0,3 0,3 0,4 0,3 0,3 0,4

2,0 2,0

13,0 2,0 3,0 2,0

0,4 0,4 2,6 0,4 0,6 0,4

- - 1 - - -

0,40 0,41 0,43 0,38 0,38 0,42

Dioxid de azot

3 4 6 7 8 9

888 892 885 896 895 894

0,05 0,07 0,08 0,04 0,04 0,05

1,3 1,8 2,0 1,0 1,0 1,3

0,27 0,53 0,32 0,24 0,33 0,44

3,2 6,2 3,8 2,8 3,9 5,2

74 146 255 61 50 90

1,26 2,04 2,62 0,87 0,85 1,26

Oxid de azot 6 885 0,07 1,2 0,50 1,3 4 1,14

Fenol 4 7 9

639 644 641

0,001 0,001 0,001

0,3 0,3 0,3

0,034 0,018 0,007

3,4 1,8 0,7

2 2 -

0,27 0,17 0,26

Aldehidă formică

3 4 6 8 9

634 639 633 639 641

0,006 0,012 0,017 0,009 0,009

2,0 4,0 5,7 3,0 3,0

0,068 0,060 0,086 0,053 0,050

1,95 1,7 2,5 1,5 1,4

2 10 24 5 5

2,23 5,71 9,14 4,12 4,28

- 45 -

4.1.2 MUNICIPIUL BĂLŢI

Teritoriul mun. Bălţi constituie aproximativ 78,01 km2, iar populaţia de circa 150,2 mii locuitori.

Sursele de bază care contribuie la poluarea atmosferei municipiului sunt: SA „Combinatul de produse cerealiere”, SA ”Cet - Nord”, SA „Moldagrotehnica”, SMS „Knauf”, SA „Combinatul de produse alimentare”, Uzina de prelucrare a seminţelor de porumb, SA „Floarea soarelui”, SA „Beer Master”, SA „Incomlac”, SA “Basarabia- Nord”, Direcţia edificiilor civile (CSM), SA „Răut”, SA “Apa-Canal”, SA „Bălţanca”, Depoul de locomotive, SA „Barza albă”.

Pe parcursul anului 2014 au fost prelevate şi analizate 4152 probe de aer de la 2 posturi staţionare de observaţii, în baza a 5 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi aldehidă formică.

Investigaţiile efectuate la posturile staţionare denotă că în raport cu anul precedent nivelul poluării aerului atmosferic conform concentraţiilor medii anuale s-a modificat neesenţial. Astfel s-a înregistrat o majorare neesenţială a concentraţiei medii anuale pentru aldehida formică şi s-a micşorat neesenţial pentru suspensii solide, sulfaţi solubili, dioxid de azot, dioxid de sulf.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: suspensii solide – 3,66 CMA în luna mai, la POP nr.1, dioxid de sulf – 0,18 CMA în lunile februarie şi septembrie, la POP nr.1; sulfaţi solubili - 0,21 CMA la POP nr.3, în luna mai; dioxid de azot – 1,28 CMA în luna noiembrie, la POP nr.1 şi aldehida formică – 5,47 CMA în luna septembrie, la POP nr.3.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-au înregistrat pentru: suspensii solide – 1,3 CMA, şi aldehida formică – 3,7 CMA (tab.4.1.2.1) .

Concentraţiile maxime momentane în anul 2014 au atins valorile: pentru suspensii solide – 4,20 CMA în luna martie la POP nr.1; pentru dioxid de sulf – 0,10 CMA în luna decembrie la POP nr.1; sulfaţi solubili – 0,17 CMA în luna martie, aprilie, septembrie, noiembrie şi decembrie la POP nr.3; dioxid de azot – 1,18 CMA în luna februarie şi decembrie, la POP nr.1 şi aldehida formică – 1,57 CMA în luna sepembrie la POP nr.3 (tab.4.1.2.2).

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA5) s-a majorat în raport cu anul 2013, constituind 7,47 (fig. 4). Pe parcursul anului indicele complex a variat de la 4,53 în luna ianuarie până la 9,01 în luna august. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 3, cu maxima de 10,87 în luna septembrie, iar valoarea minimă a constituit 4,02 la POP nr. 1, în luna ianuarie.

16%

1%

0%

7%

76%

Suspensii solide Dioxid de sulf Sulfaţi solubili Dioxid de azot Aldehidă formică

Fig. 4 Nivelul poluării aerului, conform IPA, în mun. Bălţi anul 2014

- 46 -

Fig. 5. Schema amplasării posturilor de observaţii în oraşul Bălţi

- 47 -

Tabelul 4.1.2.1

Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Bălţi, pentru anul 2014

Nr. d/o


Nr. de observaţii


CMAmm

IPA


mg/mc

Valoarea exprimată

în CMA md

mg/mc

Valoarea exprimată

în CMA mm

1. Suspensii solide 900 0,2 1,3 2,1 4,2 71 1,18 2. Dioxid de sulf 804 0,005 0,1 0,047 0,1 - 0,10 3. Sulfaţi solubili 900 0,02 0,2 0,05 0,2 - 0,03 4. Dioxid de azot 900 0,02 0,5 0,10 1,2 4 0,48

5. Aldehidă formică

648 0,011 3,7 0,055 1,6 9 5,67

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigate luînd în consideraţie tabelului 3.1 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

Fig. 6. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor Fig.4. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici

în mun. Bălţi, anul 2014

Depăşiri ale concentraţiilor medii lunare au fost înregistrate pe toată perioada anului 2014 la aldehidă formică şi suspensii solide. Una din cauzele primordiale care duc la acumularea poluanţilor în aerul atmosferic le revine factorilor meteorologici. Astfel, cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au atestat pentru aldehida formică în perioada caldă a anului, maxima revenindu-i lunii septembrie, iar pentru suspensii solide maxima revenindu-i lunii mai. Pentru dioxid de azot depăşiri ale concentraţiei medii lunare s-a înregistrat doar în luna noiembrie (fig.6). Suspensiile solide din atmosferă, sunt poluanţi ce se transportă pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vînt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Lunile anului

Co

nc

en

tra

ţia m

ed

ie lu

na

ră e

xp

rim

ată

în

CM

A

Suspensii solide Dioxid de azot Aldehidă formică

- 48 -

Tabelul 4.1.2.2 Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare

de observaţii din mun. Bălţi, pentru anul 2014

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 3.1 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

Adresele posturilor staţionare de observaţii: POP nr. 1 - str. Ştefan cel Mare, 140; POP nr. 3 - str. Cicicalo, 8.

Pe perioada anului 2014 cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii diurne şi maxime momentane s-au înregistrat pentru suspensii solide şi aldehida formică. Suspensiile solide reprezină un amestec complex de particule microscopice solide și lichide, ce rămân suspendate în aer mult timp. Acestea avînd efecte negative asupra vegetației, iar cele mai mici pot fi inhalate cauzând probleme respiratorii. Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie este efectuată pe două căi: naturală şi antropică. Cele naturale sunt reprezentate de: erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului. Din sursele antropice fac parte: industria metalurgică şi siderurgică, centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, depozitele de steril din zonele miniere. Formaldehida gazoasă (volatilă), are efecte iritante şi poate provoca crize astmatice, alergii, insomnie sau cefalee. Ea se acumulează în zonele intens circulate de către autovehicule, în încăperile în care se fumează, în locurile în care se ard combustibili, în camerele în care mobila este vopsită sau lăcuită cu materiale pe bază de aldehidă formică.

Evaluarea computerizată a informaţiei privind

calitatea aerului atmosferic


Nr.

POP

Nr. de

obser- vaţii


cu 1 CMAmm

IPA


mg/mc Valoarea

exprimată în CMAmd

mg/mc Valoarea

exprimată în CMAmm

Suspensii

solide

1 3

899 900

0,4 0,2

2,7 1,3

2,1 0,6

4,2 1,2

134

1

2,74 1,18

Dioxid de sulf

1 3

803 804

0,007 0,005

0,1 0,1

0,047 0,041

0,1 0,1

- -

0,13 0,10

Sulfaţi solubili 3 900 0,02 0,2 0,05 0,2 - 0,03

Dioxid de azot

1 3

899 900

0,03 0,02

0,8 0,5

0,10 0,09

1,2 1,1

7 1

0,79 0,49

Aldehidă formică

1 3

647 648

0,006 0,011

2,0 3,7

0,023 0,055

0,7 1,6

-

11

2,51 5,70

- 49 -

4.1.3 MUNICIPIUL TIRASPOL

Teritoriul mun. Tiraspol are aproximativ 54,65 km2, iar populaţia constituie circa 133 807 locuitori. Sursele principale de poluare a atmosferei sunt: uzina “Moldavizolit”, uzina “Electromaş”, fabrica de cărămidă, uzina ambalajelor de sticlă, fabricile de mobilă nr. 4 şi nr. 5, asociaţia de conserve, reţelele termice şi cazangeriile, combinatul de bumbac, transportul auto etc. În anul 2014 au fost prelevate şi analizate 11980 probe de aer de la 3 posturi staţionare de observaţii în baza a 6 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică.

Rezultatele observaţiilor efectuate denotă că nivelul de poluare al aerului atmosferic conform concentraţiilor medii anuale s-a schimbat neesenţial comparativ cu anul precedent. Astfel s-a înregistrat o majorare a concentraţiei medii anuale pentru dioxid de azot, suspensii solide, monoxid de carbon, fenol şi s-a redus concentraţia medie anuală pentru dioxid de sulf şi aldehidă formică.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat pentru: suspensii solide la POP nr.3, în luna martie şi a constituit 1,47 CMA; dioxid de sulf la POP nr.5 în luna mai a constituit 0,02 CMA; monoxid de carbon la POP nr.5 în luna februarie a constituit 1,04 CMA; dioxid de azot la POP nr. 3 în luna august a constituit 1,78 CMA; fenol la POP nr.2 în luna decembrie a constituit 3,80 CMA; aldehida formică la POP nr.3 în luna octombrie a constituit 2,63 CMA.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-a înregistrat numai pentru fenol – 2,0 CMA (tab.4.1.3.1).

Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori pentru: suspensii solide la POP nr.3 în luna martie a constituit 3,6 CMA; dioxid de sulf la POP nr.2 în luna iulie a constituit 0,02 CMA; monoxid de carbon la POP nr.5 în luna februarie şi martie a constituit 4,0 CMA; dioxid de azot la POP nr. 2 în luna octombrie a constituit 3,88 CMA; fenol la POP nr.2 în luna septembrie a constituit 3,4 CMA; aldehida formică la POP nr.2 în luna septembrie a constituit 0,86 CMA (tab.4.1.3.2).

Fig. 7. Nivelul poluării aerului în mun. Tiraspol, conform IPA, în a. 2014

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferice (IPA6) a constituit 5,12 (fig. 7). Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la 2,82 în luna ianuarie pînă la 8,15 în luna octombrie. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 3, cu maxima de 9,59 în luna octombrie, iar valoarea minimă a constituit 0,85 la POP nr. 5, în luna decembrie.

- 50 -

Fig. 8. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Tiraspol

- 51 -

Tabelul 4.1.3.1

Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Tiraspol, pentru anul 2014

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Co

nc

en

traţi

a m

ed

ie lu

na

ră e

xp

rim

ată

în

CM

A

Suspensii solide Fenol Aldehidă formică

Fig.9. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici în mun. Tiraspol, anul 2014

Conform investigaţiilor, depăşiri a concentraţiilor medii lunare în mun. Tiraspol s-au

înregistrat pentru fenol şi aldehida formică, care provin de la sursele fixe şi mobile. Cele mai mari valori s-au înregistrat pentru fenol cu valoarea 3,7 CMA în luna decembrie.


Nr. de

obser- vaţii

Concentraţii anuale Numărul

de zile cu depăşiri ale CMA

mm

IPA


mg/mc

Valoarea exprimată

în CMAmd

mg/mc Valoarea


Suspensii

solide 2460 0,1 0,7 1,8 3,6 2 0,61

Dioxid de sulf

2462 0,001 0,02 0,012 0,02 - 0,01

Monoxid de carbon

2468 1,6 0,5 20,0 4,0 9 0,60

Dioxid de azot

2462 0,03 0,8 0,33 3,9 76 0,65

Fenol 869 0,006 2,0 0,034 3,4 67 2,68 Aldehidă formică

1259 0,002 0,7 0,030 0,9 - 0,57

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 3.1 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

- 52 -

Tabelul 4.1.3.2

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare de observaţii din mun. Tiraspol pentru anul 2014

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 4.1.3.2 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

Adresele posturilor staţionare de observaţii: POP nr. 2 – str. Secrier, 2; POP nr. 3 - str. Ceapaev, 91; POP nr. 5 – str. Fedico, 28.

Pe parcursul anului 2014, în mun. Tiraspol, cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii diurne şi maxime momentane s-au înregistrat pentru monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol, acestea fiind substanţele poluante care ajungînd în atmosferă au un rol negativ asupra sănătăţii omului. Monoxidul de carbon provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi mai ales din arderi în aer liber (arderea miriştilor, deşeurilor, incendii etc.). Fenolul pătrunde în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a hidrocarburilor. Sursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile de piele, fabricile de mobilă (adezivi, materiale plastice). De cele mai multe ori fenolul pătrunde în atmosferă, înregistrînd o majorare a nivelului poluării aerului, în rezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului. Provoacă daune grave a căilor respiratorii (atacînd bronhiile şi plămînii), tumori maligne, boli cardiovasculare şi tulburări ale sistemului nervos.


Nr.

POP

Nr. de

obser- vaţii

Concentraţii anuale Numărul de zile cu

depăşiri cu 1 CMA mm

IPA


mg/mc Valoarea exprimată în CMAmd

mg/mc Valoarea


Suspensii

solide

2 3 5

822 823 815

0,1 0,1 0,1

0,7 0,7 0,7

0,8 1,8 0,5

1,6 3,6 1,0

3 5 -

0,66 0,79 0,39

Dioxid de sulf

2 3 5

822 823 817

0,001 0,001 0,001

0,02 0,02 0,02

0,012 0,008 0,011

0,02 0,02 0,02

- - -

0,01 0,01 0,01

Monoxid de carbon

2 3 5

822 823 823

1,5 1,8 1,6

0,5 0,6 0,5

6,0 19,0 20,0

1,2 3,8 4,0

2

10 7

0,56 0,64 0,60

Dioxid de azot

2 3 5

822 823 817

0,03 0,05 0,01

0,8 1,3 0,3

0,33 0,32 0,20

3,9 3,8 2,4

53

119 11

0,60 1,28 0,18

Fenol

2 3

432 437

0,007 0,006

2,3 2,0

0,034 0,033

3,4 3,3

87 78

2,75 2,61

Aldehidă formică

2 3

629 630

0,002 0,002

0,7 0,7

0,030 0,020

0,9 0,6

- -

0,51 0,64

- 53 -

4.1.4 MUNICIPIUL BENDER Municipiul Bender ocupă un teritoriu de aproximativ 20.86 km2 şi are populaţia de circa 93 mii locuitori. Sursele de bază a poluării atmosferei sunt: fabrica de amidon, uzina “Electrofarfor”, fabrica de prelucrare a lînii şi bumbacului, fabrica de mobilă nr.7, uzina “Moldavcabeli”, uzinele de producere a betonului armat nr. 3 şi nr. 7, termocentralele, cazangeriile, transportul auto, etc. Pe parcursul anului 2014 în mun. Bender au fost prelevate şi analizate 13865 probe de aer de la 4 posturi staţionare, în baza a 5 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi aldehidă formică. Investigaţiile efectuate la posturile staţionare, denotă faptul că nivelul de poluare a aerului atmosferic în municipiu conform concentraţiilor medii anuale în comparaţie cu anul precedent s-a redus pentru suspensii solide şi monoxid de carbon, s-a mărit neesenţial pentru dioxid de sulf şi dioxid de azot, iar pentru aldehidă formică valorile concentraţiilor au înregistrat majorări esenţial .

Depăşiri ale CMA pentru concentraţiile medii anuale s-a înregistrat pentru aldehida formică - 2,3 CMA (tab.4.1.4.1).

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat la POP nr.2 pentru suspensii solide – 0,5 CMA, în luna septembrie; dioxid de sulf – 0,05 CMA în lunile ianuarie şi iulie la POP nr.5; monoxid de carbon – 0,7 CMA în luna august la POP nr.5; dioxid de azot – 1,4 CMA în luna februarie la POP nr.5 şi pentru aldehida formică – 7,5 CMA în luna august la POP nr.5. Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori pentru: suspensii solide – 1,2 CMA la POP nr.4 în luna martie; dioxid de sulf – 0,03 CMA la POP nr. 5 în luna septembrie; monoxid de carbon – 0,8 CMA la POP nr.2 în luna ianuarie; dioxid de azot – 3,3 CMA la POP nr.2 în luna februarie şi pentru aldehida formică – 2,8 CMA la POP nr.5 în luna august. (tab.4.1.4.2).

6% 0%

13%

12%

69%

Suspensii solide Dioxid de sulf

Monoxid de carbon Dioxid de carbon

Fig. 10. Nivelul poluării aerului în mun. Bender, conform IPA, în a. 2014 Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA4) s-a mărit în raport cu anul 2013, constituind 4,50. Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la 1,64 în luna ianuarie până la 11,04 în luna august. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 5, cu maxima de 15,66 în luna august, iar valoarea minimă a constituit 0,94 la POP nr. 4, în luna aprilie.

- 54 -

Fig. 11. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Bender

- 55 -

Tabelul 4.1.4.1

Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Bender, pentru anul 2014


0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile

Co

nc

en

tra

ţia

me

die

lu

na

ră e

xp

rim

ată

în

CM

A

2014 2013 2012

Fig. 12. Variaţia concentraţiei medii lunare pentru aldehida formică, pentru anii 2012, 2013, 2014 în mun. Bender

În mun. Bender, conform investigaţiilor din anul 2012, 2013 şi 2014 cele mai înalte valori

conform concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat pentru aldehida formică, maxima înregistrîndu-se în anul 2014, în luna august cu valoarea 5,7 CMA. În anul 2013 maxima valorii concentraţiei medii lunare a constituit 2,8 CMA în luna august, iar în anul 2012 valoarea maximă a aldehidei formice i-a revenit lunii iulie, constituind 4,6 CMA. Astfel, valorile concentraţiilor au înregistrat o scădere neesenţială în anul 2013 faţă de anul 2012 şi o creştere semnificativă în anul 2014 comparativ cu anul 2013. Formaldehida este una dintre cele mai vechi substanţe chimice utilizate în industrie pentru obţinerea răşinilor, folosită apoi în fabricarea plăcilor de lemn.

De asemenea, formaldehida este o substanța uzuală în fabricarea echipamentelor sportive, a medicamentelor, a alimentelor, a încălţămintei, a componentelor pentru autovehicule, a hârtiei, a produselor textile, etc.


Nr. de

obser- vaţii

Concentraţii anuale

Numărul de zile cu depăşiri

ale CMAmm

IPA


mg/mc

Valoarea exprimată în CMAmd

mg/mc

Valoarea exprimată în

CMAmm Suspensii solide 3184 0,04 0,3 0,6 1,2 - 0,27 Dioxid de sulf 3148 0,001 0,02 0,017 0,03 - 0,02 Monoxid de

carbon 3161 1,5 0,5 4,0 0,8 - 0,56

Dioxid de azot 3148 0,02 0,8 0,28 3,3 2 0,54 Aldehidă formică 1224 0,007 2,3 0,098 2,8 16 3,11

- 56 -

Tabelul 4.1.4.2

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare

de observaţii din mun. Bender pentru anul 2014

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi luînd în consideraţie tabelului 3.1 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

Adresele posturilor staţionare de observaţii: POP nr. 2 – str. Prieteniei, 42; POP nr. 3 – str. Industrială, uzina “Moldavcabeli”; POP nr. 4 – str. Leningradscaia, 37; POP nr. 5 – str. Comunisticescaia.

Pe parcursul anului 2014, în mun. Bender, cele mai înalte valori ale concentraţiilor maxime momentane cît a concentraţiilor medii diurne s-au înregistrat pentru poluantul aldehida formică. Cea mai mare valoare a concentraţiei medii diurne anuale s-a înregistrat la POP nr.5 şi a constituit 3,3 CMAmd iar concentraţia maximă momentană atestată pe parcursul anului s-a semnalat la POP nr.3, consituind 9,4 CMAmm. Aldehidele, sunt substanţele poluante care ajungînd în atmosferă au un rol negativ asupra sănătăţii omului. Formaldehida rezultă din arderea materialelor conținătoare de carbon. Poate fi găsită în focuri forestiere, în eșapamentul automobilelor și în fum de țigară.

În atmosfera terestră, formaldehida este produsă de acțiunea luminii solare și a oxigenului asupra metanului și a altor hidrocarburi. Cantități mici de formaldehidă sunt produse de metabolismul multor organisme, inclusiv de cel al omului.


Nr.

POP

Nr. de

obser- vaţii


depăşiri cu 1 CMAmm

IPA


mg/mc


mg/mc


CMAmm

Suspensii

solide

2 3 4 5

794 799 799 792

0,04 0,04 0,04 0,04

0,3 0,3 0,3 0,3

0,3 0,4 0,6 0,2

0,6 0,8 1,2 0,4

- - 1 -

0,29 0,29 0,27 0,24

Dioxid de

sulf

2 3 4 5

781 783 786 798

0,001 0,001 0,001 0,001

0,02 0,02 0,02 0,02

0,007 0,007 0,005 0,017

0,01 0,01 0,01 0,03

- - - -

0,01 0,02 0,01 0,03

Monoxid de

carbon

2 3 4 5

784 787 789 801

1,5 1,5 1,5 1,7

0,5 0,5 0,5 0,6

4,0 2,0 2,0 3,0

0,8 0,4 0,4 0,6

- - - -

0,55 0,56 0,54 0,60

Dioxid de

azot

2 3 4 5

781 783 786 798

0,02 0,02 0,02 0,04

0,5 0,5 0,5 1,0

0,28 0,12 0,07 0,16

3,3 1,4 0,8 1,9

10 2 -

14

0,44 0,42 0,40 0,93

Aldehidă formică

3 5

606 618

0,005 0,010

1,7 3,3

0,330 0,098

9,4 2,8

- 23

1,86 4,45

- 57 -

4.1.5 ORAŞUL RÎBNIŢA

Oraşul Rîbniţa ocupă un teritoriu de aproximativ 31,95 km2 şi are populaţia de circa 60 mii locuitori.

Sursele de bază a poluării atmosferei sunt: uzina de ciment şi ardezie, uzina metalurgică, combinatul de zahăr şi alcool, uzina de pompe, uzina de beton armat, parcul de automobile nr.2831 şi nr.2, reţelele termice, cazangeriile, transportul auto.

Pe parcursul anului 2014 în or.Rîbniţa au fost prelevate şi analizate 6239 probe de aer de la 2 posturi staţionare de observaţii în baza a 4 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot.

Rezultatele investigaţiilor efectuate pe parcursul anului curent în oraş denotă, că în raport cu anul precedent nivelul de poluare al aerului conform concentraţiilor medii anuale s-a micşorat pentru dioxid de sulf , monoxid de carbon şi s-a menținut la același nivel pentru dioxid de azot şi suspensii solide.

Cea mai înaltă concentraţie medie anuală s-a înregistrat doar pentru dioxid de azot cu valoarea de 1,0 CMA. (tab. 4.1.5.1). Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare, s-au înregistrat pentru: suspensii solide – 1,2 CMA la POP nr.2 în luna octombrie; dioxid de sulf – 0,02 CMA la POP nr.2 în lunile februarie şi mai; monoxid de carbon – 0,4 CMA la POP nr.2 în luna decembrie; dioxid de azot – 1,3 CMA la POP nr.2, în luna octombrie. Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori la POP nr. 2 pentru: suspensii solide – 5,4 CMA în luna octombrie; dioxid de azot – 2,7 CMA în luna noiembrie; dioxid de sulf – 0,02 CMA în luna octombrie şi monoxid de carbon – 0,6 CMA în lunile noiembrie, decembrie, la fel şi la POP nr. 1 în luna octombrie s-a înregistrat 0,6 CMA; (tab. 4.1.5.2).

33%

0%

19%

48%

Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon Dioxid de azot

Fig. 13. Nivelul poluării aerului în or. Rîbniţa, conform IPA, în a. 2014 Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA4) s-a majorat în raport cu anul 2013, constituind 2,11 (fig.13). Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la 1,35 în luna ianuarie până la 2,72 în luna august. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 2, cu maxima de 3,04 în luna octombrie, iar valoarea minimă a constituit 1,21 la POP nr. 1, în luna ianuarie.

- 58 -

Fig. 14. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţie în oraşul Rîbniţa

- 59 -

Tabelul 4.1.5.1

Caracteristica poluării aerului atmosferic în or. Rîbniţa pentru anul 2014

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi luînd în consideraţie tabelului 3.1 “-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Lunile

Co

ncen

traţi

a m

ed

ie lu

nară

exp

rim

ată

în

CM

A

2012 2013 2014

Fig. 15. Variaţia concentraţiei medii lunare pentru dioxid de azot, anul 2012, 2013, 2014 în or. Rîbniţa

Conform concentraţilor medii lunare, în or. Rîbniţa, cele mai mari valori s-au înregistrat pentru dioxid de azot, maxima fiind 1,3 CMA în luna august (fig. 15), iar în anul 2012 valoarea maximă a constituit 1,0 CMA în lunile aprilie şi mai, înregistrînd un trend ascendent a acestui parametru pe parcursul perioadei 2013, 2014.


Nr. de

obser- vaţii


depăşiri ale CMA mm

IPA


mg/mc


mg/mc


CMAmm

Suspensii solide

1557 0,1 0,7 2,7

5,4

1 0,70

Dioxid de sulf

1557 0,0004 0,01 0,012 0,02 - 0,01

Monoxid de carbon

1568 1,0 0,3 3,0 0,6

- 0,40

Dioxid de azot

1557 0,04 1,0 0,23 2,7 26 1,01

- 60 -

Tabelul 4.1.5.2

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare

de observaţii din or. Rîbniţa pentru anul 2014


Adresele posturilor staţionare de observaţii:

POP nr.1 – str. Industrială, 3; POP nr. 2 – str. Gvardeiscaia, 25.

Pe parcursul anului 2014, în mun. Rîbniţa, cele mai înalte valori ale concentraţiilor maxime momentane s-au înregistrat pentru suspensii solide şi dioxid de azot, poluarea aerului cu aceşti poluanţi afectează negativ nu doar sănătatea umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant. Efectele dioxidului de azot şi al suspensiilor solide asupra plantelor duce la înălbirea frunzelor, ofilirea florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor.


Nr. POP

Nr. de

obser-vaţii


cu 1 CMAmm

IPA

medii maxime

momentane

mg/mc Valoarea

exprimată în

CMAmd

mg/mc

Valoarea exprimată

în CMAmm

Suspensii

solide

1 2

810 747

0,1 0,1

0,7 0,7

1,5 2,7

3,0 5,4

1 2

0,66 0,74

Dioxid de

sulf

1 2

810 747

0,0003 0,001

0,01 0,02

0,008 0,012

0,02 0,02

- -

0,01 0,01

Monoxid de

carbon

1 2

820 748

1,0 1,0

0,3 0,3

3,0 3,0

0,6 0,6

- -

0,40 0,40

Dioxid de

azot

1 2

810 747

0,04 0,04

1,0 1,0

0,16 0,23

1,9 2,7

16 22

0,94 1,08

- 61 -

4.1.6 POSTUL AUTOMAT DE MONITORING DIN LOC. MATEUŢI

Începînd cu luna martie a anului 2007 în scopul realizării eficiente a monitoringului privind calitatea aerului atmosferic s-au iniţiat lucrări de investigare prin amplasarea unei staţii automate de control în s.Mateuţi, r-nul Rezina. Amplasarea acestei staţii poate fi explicată prin nivelul sporit de poluare în această zonă din Republica Moldova.

Sursele de bază ale poluării atmosferei în localitatea Mateuţi, or.Rezina sunt: SA „Ciment”, or.Rezina, „Combinatul Metalurgic Moldovenesc”, „Uzina de ciment şi ardezie”, or.Rîbniţa.

Pe parcursul anului 2014 la postul automat Mateuţi s-au prelevat şi analizat în mediu cca 40903 probe, cîte 20000 pentru: monoxidul de carbon CO şi ozonul troposferic O3, iar pentru suspensii solide totale 903 probe.

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferice (IPA3) a constituit 1,08. Pe parcursul a trei ani valorile indicelui au variat de la 0,7 în luna iunie a anului 2012 pînă la 3,2 în luna februarie a aceluiaşi an (fig.16).

Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă că în raport cu anul precedent, nivelul de poluare a aerului conform concentraţiilor medii anuale nu s-au schimbat.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: monoxid de carbon ce a constituit – 0,1 CMA în luna iulie; ozon – 1,1 CMA s-a înregistrat în luna februarie şi suspensii solide totale a constituit – 0,2 CMA în luna noiembrie (fig. 16). Cele mai înalte concentraţii medii anuale s-au înregistrat pentru ozon – 1,1 CMA.

Concentraţiile maxime momentane în anul 2014 au atins valorile pentru: suspensiile solide totale – 1,8 CMA înregistrată în luna martie; ozon – 0,4 CMA s-a înregistrat în luna februarie; monoxidul de carbon - 0,3 CMA în luna iulie;

Măsurători ale parametrilor PM10, NH3, NOx, SO2, CH, H2S şi parametrii meteorologici nu s-au efectuat din motive tehnice.

Valorile lunare ale indicelui poluării atmosferei înregistrate la staţia Mateuţi în anul 2014 Ianuarie – 1,28 Aprilie – 0,92 Iulie – 0,96 Octombrie – 1,13 Februarie – 1,26 Mai – 0,95 August – 1,04 Noiembrie – 1,21 Martie – 1,22 Iunie – 0,91 Septembrie – 0,95 Decembrie – 1,11

Post automat de monitoring al calităţii aerului atmosferic amplasat în s. Mateuţi,

r-nul Rezina

62

Tabelul 4. 1.6.1

Caracterizarea poluării aerului atmosferic la postul automat de observaţii Mateuţi, pe perioada anului 2014

Nr. d/o


Lunile

Concentraţii medii lunare, mg/mc

Concentraţia medie anuală

Concentraţia maximă

Momentană

I

II

III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mg/mc CMA mg/mc CMA

1. Monoxid de carbon

(CO) 0,06 0,07 0,08 0,09 0,07 0,10 0,14 0,07 0,09 0,05 0,04 0,06 0,1 0,03 1,3 0,3

2. Ozon (O3) 0,031 0,032 0,029 0,027 0,026 0,026 0,025 0,026 0,025 0,028 0,029 0,030 0,028 0,9 0,057 0,4

3. Suspensii solide

totale 0,03 0,02 0,03 0,01 0,02 0,01 0,03 0,03 0,02 0,03 0,03 0,02 0,02 0,1 0,9 1,8

„-” – din motive tehnice măsurătorile s-au efectuat spontan.

Pe parcursul anului 2014, valorile concentraţiilor medii lunare nu au înregistrat depăşiri nici pentru un poluant monitorizat la staţia de control automat amplasată în localitatea Mateuţi. Deasemenea nu s-au înregistrat depăşiri nici pentru concentraţiile medii anuale ale poluanţilor. Doar valorile concentraţiilor maxime momentane au înregistrat depăşiri pentru pulberile totale, atestînd 1,8 CMAmm. Cea mai înaltă valoare a concentraţiei medii anuale s-a semnalat pentru ozonul troposferic O3, constituind 0,9 mg/mc. Urmărirea concentraţiei de ozon troposferic este importantă, cunoscut fiind faptul că acesta constituie un factor nociv pentru vegetaţie, sănătatea animalelor şi nu în ultimul rând pentru sănătatea umană. Ozonul troposferic poluează în principal centrele urbane, întrucât precursorii lui ,oxizii de azot, compuşii organici volatili, etc. sunt generaţi atât de activităţi industriale cât şi de traficul rutier a gazelor de esapament de la autovehicule, emisiile gazelor industriale şi a surselor majore de oxizi de azot si compuşi organici volatili. Datorita caldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant in special in timpul verii, care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii. Acestea pot provoca astfel de maladii: iritatia plamanilor care cauzează inflamaţia; tusea, episoadele de wheezing (respiraţie şuierătoare), dureri la inspirul profund şi dureri la mişcarile respiratorii din timpul exerciţiilor fizice. Este de remarcat faptul ca ozonul are, asupra vegetatiei, efect sinergic cu oxizii de azot si cu dioxidul de sulf, astfel incat, chiar la nivele reduse ale acestor trei poluanti, apar situatii de stres chimic. Ozonul troposferic este, de asemenea, incriminat pentru participarea indirecta la formarea ploilor acide. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componenta "smogului fotochimic".

- 63 -

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Co

ncen

trţi

ia m

ed

ie lu

nară

ex

pri

mată

în

CM

A

Lunile anului

Ozon Suspensii solide

Fig. 16. Calitatea aerului la postul automat Mateuţi, anul 2014

Fig. 17. Nivelul poluării aerului, conform IPA, la postul automat Mateuţi, a.2012, 2013, 2014

La postul automat Mateuţi, conform investigaţiilor din anii 2012, 2013 şi 2014 cea mai înaltă valoare a IPA s-a înregistrat în anul 2012 în luna februarie, cu valoarea 3,2, pentru anul 2013 concentraţia maximă a atins valoarea de 3,0 în luna octombrie, iar în anul 2014 maxima IPA3 s-a înregistrat în luna ianuarie – 1,3. Conform valorilor IPA estimate în baza măsurătorilor efectuate, relevăm faptul că în anul 2014 calitatea aerului s-a îmbunătăţit nesemnificativ.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Ind

icile

Po

luă

rii A

tmo

sfe

ric

e

2012 2013 2014

- 64 -

4.1.7 STAŢIA DE OBSERVAŢII A POLUĂRII AERULUI ÎN

CONTEXT TRANSFRONTIER DIN OR. LEOVA

În scopul realizării clauzelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, (ratificată de Republica Moldova în 1995), în anul 2007 a fost restabilită şi dotată cu echipament modern staţia de control asupra poluării transfrontiere din or. Leova, unde s-au iniţiat observaţii privind calitatea aerului atmosferic conform Programului EMEP (Programul comun pentru observări şi evaluarea transferului poluanţilor la distanţe mari în Europa), nivelul I (compuşii anorganici în precipitaţii şi aerul atmosferic: sulfaţi, nitraţi, cloruri, amoniu, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, dioxidul de sulf, ozonul troposferic şi pulberile în suspensie cu fracţia 10 mkm în aer, pH şi electroconductibilitatea în precipitaţiile atmosferice). La acest post, se monitorizează parţial şi compuşii conform nivelului II (poluanţii organici persistenţi, în special bifenilii policloruraţi şi hidrocarburile poliaromatice, în aer şi precipitaţii atmosferice, de asemenea şi metalele grele în precipitaţii). Începînd cu 2010, au fost începute investigaţii privind determinarea carbonului elementar şi organic în baza pulberilor în suspensie PM10 mkm. Investigaţiile se efectuează în comun cu Institutul de Cercetări şi Investigaţii în Domeniul Atmosferei din Norvegia (NILU), pe parcursul unui an (octombrie 2010-octombrie 2011).

În perioada anului 2014 s-au analizat în total 1830 probe pentru cei 6 poluanţi monitorizaţi (particule cu fracţia PM-10, acid azotic HNO3, dioxid de sulf - SO2, şi ionii: Cl-, NO3

-, SO4

--) conform programului EMEP nivelul I.

Programul EMEP (Programul de cooperare pentru

supravegherea şi evaluarea transporturilor la distanţe lungi a poluanţilor atmosferici în Europa) a fost lansat în anul 1977 ca răspuns la pericolul apărut în legătură cu influenţa ploilor acide asupra mediului înconjurător. EMEP a fost organizat sub egida ONU. În prezent Programul EMEP reprezintă un component al Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (Geneva, 1979). Obiectivul principal a Programului EMEP este de a furniza date despre concentraţia poluanţilor în Europa, depunerea, emisia, compoziţia şi transportul lor (fluxul transfrontier). În Republica Moldova, observaţii privind calitatea aerului atmosferic conform Programului EMEP, s-au iniţiat în anul 2008.

Echipament de determinare a calităţii aerului atmosferic în context transfrontier amplasat la staţia Leova,inclus în Programul internaţional EMEP

- 65 -

Tabelul 4.1.7.1

Concentraţia medie lunară pentru poluanţii monitorizaţi în aerosoli şi aerul atmosferic la staţia din or. Leova conform Programului EMEP, a. 2014

* estimarea concentraţiilor nu s-au efectuat din motive tehnice şi defecţiunilor la coloana de cationi

Anionii

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Co

nc

en

tra

ţia

me

die

lu

na

ră

ex

pri

mată

în

µ

g/m

3

Cl- NO3-N SO4-S

Fig. 18. Variaţia lunară a conţinutului substanţelor anorganice (anionii) în aerosolii atmosferici la staţia transfrontieră Leova, a. 2014

Conform investigaţiilor efectuate în anul 2014, ţinînd cont de concentraţiile medii estimate, constatăm că cele mai înalte valori au fost înregistrate pentru NO3 cu valoarea medie maximă 3,12 µg/m3 atestată în luna iunie (fig. 18).

Nr. d/o

Poluantul

Concentraţia medie, µg/m3 Media anuală

pentru lunile

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

aer

1. Amoniac (NH3 - N)

* * * * * * * * * * * * *

2. Acid azotic (HNO3- N)

* * 0.30 0.55 0.57 0.79 0.66 0.73 0.51 0.63 * * 0.59

3. Dioxid de

sulf (SO2-S) * * 0.88 1.12 0.68 0.65 0.79 0.97 1.14 1.10 * * 0.92

4. Ioni de: NO3

- - N * * 0.52 0.56 1.13 3.12 1.61 0.34 0.30 0.57 * * 1.02

aero

soli

5. Cl- * * 0.22 0.32 0.22 0.22 0.24 0.18 0.14 0.30 * * 0.23

6. SO4-- - S * * 0.87 0.87 0.67 0.74 0.55 0.52 0.65 0.85 * * 0.72

7. NH4+ - N * * * * * * * * * * * * *

8. K+ * * * * * * * * * * * * *

9. Na+ * * * * * * * * * * * * *

10. Ca++ * * * * * * * * * * * * *

11. Mg++ * * * * * * * * * * * * *

12 Pulberi cu

fracţia (PM-10 mkm)

* * 17.3 10.2 32.0 24.9 16.8 31.9 34.7 15.4 * * 22.90

- 66 -

Tabelul 4.1.7.2

Concentraţia dioxidului de azot la staţia din or.Leova conform programului EMEP, a.2014

Polu-antul

Concen-traţia

Lunile

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

NO2

(µg/m3)

maxima lunară

1,35 1,28 1,63 1,26 1,01 1,52 1,94 1,69 1,19 1,46 1,23 2,15

media lunară

0,84 0,76 0,76 0,66 0,54 0,98 0,90 0,86 0,63 0,77 0,66 0,92

minima lunară

0,24 0,40 0,16 0,21 0,23 0,54 0,46 0,18 0,27 0,24 0,12 0,39

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

Co

nc

en

traţi

a m

ed

ie lu

nară

exp

rim

ată

în

(µg

/m3)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

2012 2013 2014

Fig. 19. Variaţia concentraţiei medii lunare a conţinutului de NO2 în aerul atmosferic la staţia transfrontieră Leova, anii 2012, 2013, 2014

Conform datelor din fig. 19 cea mai înaltă concentraţie a conţinutului de NO2 s-a înregistrat

în anul 2014 în luna iunie, cu valoarea 0,98, iar cea mai mica valoare s-a atestat în anul 2012 în luna august – 0,08, măsurătorile efectuate au arătat că în anul 2014 concentraţia conţinutului de NO2 s-a majorat semnificativ comparativ cu anul precedent.

- 67 -

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Co

ncen

traţi

a m

ed

ie a

nu

ală

exp

rim

ată

în

µg

/m3

Lunile anului

Cl- NO3- SO4- HNO3 SO2

Fig. 20. Conţinutul substanţelor anorganice în aerosolii și aerul atmosferic la staţia transfrontieră din or. Leova, anii 2009-2014

Conform concentraţiilor medii anuale pentru anul 2014 la staţia Leova, cel mai înalt nivel de poluare a aerului atmosferic a fost înregistrat cu NO3 la nivelul 1,02 şi SO2 la nivelul 0,92 µg/m3

(fig. 20). Conţinutul substanţelor anorganice în aerosolii și aerului atmosferic la staţia Leova, în anul 2014, înregistrează o mărire pentru următorii anioni: NO3

-, HNO3, SO2 comparativ cu anul precedent, iar pentru Cl- şi SO4

2- s-a înregistrat o scădere nesemnificativă. Pe parcursul anului 2009, 2012 și 2014 sau înregistrat cele mai mari valori pentru NO3, cît și SO2. Maxima acestuia din urmă fiind înregistrată în 2009. Cele mai mici valori ale tuturor compuşilor monitorizaţi s-a înregistrat în anul 2014.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Co

ncen

tra

ţia m

ed

ie lu

nară

a p

ulb

eri

lor

cu

fra

cţi

a P

M10m

km

exp

rim

ată

în

μg

/m3

Lunile anului

2011 2012 2013 2014

Fig. 21 Valorile concentraţiilor medii lunare a pulberilor cu fracţia PM – 10 μg/m3 în

or. Leova, pentru a. 2011, 2012, 2013, 2014

Conform fig. 21 cea mai înaltă valoare a concentraţiei medii lunare s-a înregistrat în anul 2011 în luna noiembrie, cu valoarea 48,62 μg/m3; în anul 2012 concentraţia maximă a atins valoarea de 42,2 μg/m3 în luna februarie, în anul 2013 valoarea maximă s-a înregistrat în luna martie şi aprilie – 39,2, iar în anul 2014 valoarea maximă a fost identificată în luna septembrie - 34,7 μg/m3. Analizînd datele fig.21 constatăm faptul că în anul 2014 calitatea aerului s-a îmbunătăţit neesenţial. Din motive tehnice în unele luni ale anilor indicaţi mai sus, concentraţiile medii lunare a pulberilor cu fracţia PM -10 mkm nu s-au estimat.

- 68 -

4.1.8. Valorile concentraţiilor medii a pulberilor cu fracţia PM 10mkm ( μg/m3) estimate sezonier la staţiile mun. Chişinău şi Leova pentru anul 2014

În anul 2014 la staţia Chişinău s-au efectuat măsurători a pulberilor cu fracţia 10 mkm. Pe parcursul anului aceste măsurători, au fost efectuate fiind colectate mostre de aerosoli a pulberilor cu fracţia PM 10 mkm care s-au prelevat sezonier. Mostrele au fost prelevate utilizînd echipamentul de aspiraţie Tecora ECHO PM cu volumul de aer aspirat aproximativ de 2,3 m3/h, şi a filtrelor Whatman cu un diametru de 47 mm.

Fig.22 Valorile concentraţiilor medii a pulberilor cu fracţia PM 10mkm ( μg/m3) estimate sezonier la staţiile mun. Chişinău şi Leova.

Tabelul. 4.1.8.1 Stația

Anotimpul

Valorile concetrației medii (exprimată în µg ⁄ m3) a pulberilor cu fracția PM10 mkm

Iarna Primăvara Vara Toamna

Leova * 19,85 24,54 25,05 Chișinău 27,16 25,20 34,75 28,85

* estimarea concentraţiilor nu s-au efectuat din motive tehnice

În rezultatul estimării investigaţiilor efectuate pe parcursul anului la staţia Chişinău s-au constatat 10 depăşiri ale concentraţiilor medii diurne, astfel în perioada de iarnă s-au înregistrat 3 cazuri; primăvara şi toamna a cîte 1 caz; vara - 5 cazuri. Concentraţiile sporite ale pulberilor se pot explica prin influenţa factorilor meteorologici atestaţi şi în special în sezonul estival lipsa ploilor, temeraturile releativ înalte în combinaţie cu vîntul slab au contribuit predominant la acumularea poluantilor în zonele aglomerate a mun. Chişinău.

La staţia Leova pe parcursul anului 2014 au fost înregistrate 33 cazuri de depăşiri ale concentraţiilor medii diurne ale PM10mkm., astfel primăvara şi vara cîte 12 cazuri, toamna 9 cazuri. Valorile sporite pot fi cauzate de schimbările atmosferice sezoniere ale concentraţiilor pulberilor în atmosferă, unul din motivele principale fiind transportul transfrontalier a maselor de aer poluate.

Particulele materiale din zonele rurale provin în principal din surse naturale dar prezintă şi o influenţă moderată a activităţilor antropice. Ele se caracterizează în general prin concentraţii masice mai mici comparativ cu cele prelevate în zone urbane, cu excepţia existenţei unor activităţi agricole, evenimente naturale (incendii, transportul prafului Saharian, erupţii vulcanice etc.). Compoziţia chimică a particulelor din zone rurale relevă în general procese de resuspensie naturale şi prezenţa unor compuşi organici naturali în funcţie de vegetaţia locală (de exemplu: levoglucosan, izopren).

- 69 -

5. EVALUAREA CALITĂŢII AERLUI ATMOSFERIC PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2014

În anul 2014 observaţii asupra nivelului de poluare a aerului atmosferic s-au efectuat la 19 posturi staţionare amplasate în 5 urbe şi 2 localităţi ale republicii: Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Rîbniţa, Bender, Mateuţi, Leova.

Pe parcursul anului indiciile complex lunar a poluării atmosferei – IPA constituit atît din poluanţi de bază cît şi din cei specifici, care au variat de la 1,08 (s.Mateuţi), pînă la 8,96 (mun. Chişinău).

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru: suspensii solide în mun. Bălţi, dioxid de azot în mun. Chişinău, oxid de azot în mun. Chişinău, aldehidă formică în mun. Chişinău, Bălţi, Bender, fenol în mun. Tiraspol.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru: suspensii solide – 1,3 CMA, sulfaţi solubili – 0,2 CMA în mun. Bălţi; aldehidă formică – 3,7 CMA , dioxid de azot – 1,5 CMA în mun. Chişinău; fenol – 2,0 CMA în mun. Tiraspol, monoxid de carbon - 0,5 CMA în mun. Tiraspol (fig. 61) şi ozon troposferic – 01,9. Pentru SO2 cele mai înalte concetrați medii – 0,1 CMA la Chișinău și Bălți.

Cele mai înalte valori pentru concentraţiile maxime momentane au fost înregistrate pentru suspensii solide totale – 5,4 CMA, dioxid de azot – 6,2 CMA, aldehidă formică – 2,8 CMA în mun. Bender, fenol – 3,4 CMA în mun. Tiraspol şi Chişinău şi monoxid de carbon – 4,0 CMA în mun. Tiraspol.

Numărul de parametri ce au depăşit concentraţiile maxime momentane anuale au fost înregistraţi în: mun. Chişinău - 6 parametri din 8 monitorizaţi; mun. Tiraspol – 4 parametri din 6 monitorizaţi; mun. Bălţi – 3 parametri din 5 monitorizaţi; or. Rîbniţa – 2 parametri din 4 monitorizaţi; în mun. Bender pentru 3 parametri din 5 monitorizaţi şi la postul automat Mateuţi -1 din3 monitorizați și întrepretor graficu (fig. 1).

În baza celor relatate se poate de concluzionat că nivelul de poluare a aerului atmosferic în toate localităţile monitorizate, excepţie postul automat Mateuţi, s-a înregistrat o poluare destul de înaltă pe tot parcursul perioadei atestate.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

mun.Chişinău mun.Bălţi mun.Tiraspol mun.Bender or.RîbniţaCo

nc

en

tra

ţia

me

die

an

ua

lă e

xp

rim

ată

în

CM

A

Localitatea


Monoxid de carbon Dioxid de azot

Fenol Aldehidă formică

Fig. 1. Gradul de poluare a aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova, în anul 2014

- 70 -

Tabelul 5.1 Gradul de poluare al aerului atmosferic în anul 2014

pe teritoriul Republicii Moldova

Localitatea


Concentraţii anuale medii maxime momentane

mg/mc Valoarea exprimată

în CMAmd mg/mc

Valoarea exprimată

în CMAmm

Chişinău

Suspensii solide 0,1 0,7 0,8 1,6 Dioxid de sulf (SO2) 0,005 0,1 0,153 0,3 Sulfaţi solubili (SO4

-2) 0,01 0,1 0,05 0,2 Monoxid de carbon (CO) 1,0 0,3 13,0 2,6 Dioxid de azot (NO2) 0,06 1,5 0,53 6,2 Oxid de azot 0,07 1,2 0,50 1,3 Fenol (C6H5OH) 0,001 0,3 0,034 3,4 Aldehidă formică (CH2O) 0,010 3,3 0,086 2,5

Bălţi

Suspensii solide 0,2 1,3 2,1 4,2 Dioxid de sulf (SO2) 0,005 0,1 0,047 0,1 Sulfaţi solubili (SO4

-2) 0,02 0,2 0,05 0,2 Dioxid de azot (NO2) 0,02 0,5 0,10 1,2 Aldehidă formică (CH2O) 0,011 3,7 0,055 1,6

Tiraspol

Suspensii solide 0,1 0,7 1,8 3,6 Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,012 0,03 Monoxid de carbon (CO) 1,6 0,5 20,0 4,0 Dioxid de azot (NO2) 0,03 0,8 0,33 3,9 Fenol (C6H5OH) 0,006 2,0 0,034 3,4 Aldehidă formică (CH2O) 0,002 0,7 0,030 0,9

Rîbniţa

Suspensii solide 0,1 0,7 2,7 5,4 Dioxid de sulf (SO2) 0,0004 0,1 0,012 0,02

Monoxid de carbon (CO) 1,0 0,3 3,0 0,6 Dioxid de azot (NO2) 0,04 1,0 0,23 2,7

Bender

Suspensii solide 0,04 0,3 0,6 1,2 Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,017 0,03 Monoxid de carbon (CO) 1,5 0,5 4,0 0,8 Dioxid de azot (NO2) 0,03 0,8 0,28 3,3 Aldehidă formică (CH2O) 0,007 2,3 0,098 2,8

Mateuţi

Suspensii solide totale 0,02 0,1 0,9 1,8 Monoxid de carbon (CO) 0,1 0,03 1,3 0,3 Ozon (O3) 0,028 0,9 0,057 0,4

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 3.1

- 71 -

Fig. 2. Calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova după poluanții Monitorizați în perioada a. 2010 – 2014

Figura 2 ne demonstrează faptul că pe parcursul perioadei a.2010 – 2014 mun. Chișinău și Bălți au fost cele mai poluate, cauza fiind emisiile de la agenții mici și mijlocii, care în aceste orașe poluează mediul cel mai mult. Substanțele poluante care ajung în atmosferă sunt purtate de curenții de aer la distanțe mari, se depun pe sol, și ajung în bazinile acvatice – se produce dispersarea poluanților pe teritorii mari. Produși de transportare asubstanțelor eliminate în atmosferăpot fi cu mult mai periculoși decăt emisele inițiale. Adeseori poluarea antropogenă a atmosferei se datorează unor surse localizate cum sunt coșurile de fum ale întreprindelor și motoarelor cu ardere internă. În aceste cazuri este posibilă epurarea și utilizarea gazelor înainte de eliminarea lor în atmosferă. În cazul emisiilor nelocalizate de pe teritorii mari ( uzini, platforme de gunoi, stații de alimentare etc. ) protecția atmosferei trebuie asigurată prin înbunătățirea organizării producției, crearea sistemelor aeresire cu localizarea și epurarea emisiilor gazoase, perfecționarea proceselor tehnologice etc.

- 72 -

6. TENDINŢELE MODIFICĂRII NIVELULUI DE POLUARE AL AERULUI ATMOSFERIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA,

ANII 2010-2014 Poluarea aerului atmosferic în oraşele mari este influenţată preponderent de emisiile de la

transportul auto, cazangerii şi întreprinderi mari ale industriei, iar în centrele raionale şi localităţile rurale, de emisiile întreprinderilor mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, deşeuri, precum şi cele emise din sursele casnice.

În rezultatul evaluării tendinţei de modificare a calităţii aerului bazate pe datele din ultimii 5 ani s-a constatat, că nivelul de poluare a aerului s-a majorat pentru dioxid de azot, s-a redus neesenţial pentru suspensii solide şi o uşoară descreştere pentru monoxid de carbon, dioxid de sulf, şi rămîne destul de ridicată pentru aldehidă formică (fig. 2 - 6).

În rezultatul evaluării tendinţei nivelului de poluare a parametrilor monitorizaţi în aerul atmosferic pe parcursul ultimilor 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova se constată o majorare a dioxidului de azot practic în toate urbele monitorizate, majorare esenţială a conţinutului fenolului s-a înregistrat la Tiraspol, de asemenea s-a majorat şi conţinutul aldehidei formice în mun. Bălţi. În ultima perioada s-a constat o tendinţă de reducere a dioxidului de sulf şi monoxidului de carbon practic în toate urbele monitorizate. O reducere neesenţială s-a înregistrat pentru aldehida formica la Chişinău, Tiraspol, Bender iar concentraţia suspensiilor solide în urbele monitorizate rămîne constantă. Tendinţa de modificare a poluanţilor monitorizaţi este reprezentată grafic în fig.1.

Conform datelor indicate în tabelele 6.1 - 6.5 şi fig. 2 – 6 se poate de menţionat, că în ansamblu pe republică, nivelul de poluare al aerului atmosferic în raport cu anul 2013, s-a înregistrat o uşoară descreştere.

Nivelul înalt de poluare ce se menţine pe întreaga perioadă nominalizată, poate fi motivat prin: curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor; traficul tot mai intens a automobilelor – mijloc de transport ce devine prioritar transportului mai „ecologic” – troleibuzul; suprafeţele afînate, neacoperite cu iarbă a gazoanelor; numeroase întreprinderi mici ce activează fără sisteme de reglare şi neutralizare a noxelor din aerul emis în atmosferă, etc.

Fig. 1. Tendinţa poluării atmosferei în urbele monitorizate, anii 2010-2014

- 73 -

Tabelul 6.1

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun.Chişinău


Concentraţia Anii Tendinţa

2010 2011 2012 2013 2014

Suspensii solide

medie, mg/mc 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 Valoarea exprimată

în CMA 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0

Dioxid de sulf


în CMA 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 -0,0005

Sulfaţi solubili


în CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0

Monoxid de carbon


în CMA 0,6 0,4 0,4 0,2 0,3 -0,08

Dioxid de azot


în CMA 1,3 1,5 1,3 1,3 1,5 0,001

Fenol medie, mg/mc 0,002 0,001 0,001 0,001 0,001

Valoarea exprimată în CMA

0,7 0,3 0,3 0,3 0,3 -0,0002

Aldehidă formică


în CMA 5,7 4,7 6,0 4,7 3,3 -0,0014

0

0,5

1

1,5

2

2010 2011 2012 2013 2014

Co

ncen

traţi

a m

ed

ie a

nu

ală

exp

rim

ată

în

C

MA

Anii

Suspensii solide Dioxid de sulf Sulfaţi solubili Monoxid de carbon

Dioxid de azot Oxid de azot Fenol Aldehidă formică

Fig. 2. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, în mun. Chişinău

Dinamica poluării aerului în mun. Chişinău în perioada anilor 2010 – 2014 a înregistrat o depăşire a concentraţiilor pentru aldehidă formică şi dioxid de azot, constatînd valoarea maximă 6,0 CMA pentru aldehidă formică în anul 2012 şi pentru dioxid de azot – 1,5 CMA în anul 2011.

5.7 4.7 6.0 4.7 3.3

- 74 -

Tabelul 6.2

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun. Bălţi


Concentraţia

Anii

Tendinţa 2010 2011 2012 2013 2014

Suspensii solide

medie, mg/mc 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 Valoarea exprimată în

CMA 2,0 2,1 2,0 2,0 1,3 -0,02

Dioxid de sulf

medie, mg/mc 0,00

9 0,00

8 0,006 0,007 0,005


0,2 0,2 0,1 0,1 0,1 -0,0009

Sulfaţi solubili


CMA 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0

Dioxid de azot


CMA 1,0 1,0 0,8 0,8 0,8 -0,003

Aldehidă formică

medie, mg/mc 0,00

7 0,00

7 0,007 0,008 0,011


2,3 2,3 2,3 2,7 3,8 0,0009

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

Co

nc

en

tra

ţia

me

die

an

uală

ex

pri

ma

tă î

n C

MA

2010 2011 2012 2013 2014

Anii

Suspensii solide Dioxid de sulf Sulfaţi solubili

Dioxid de azot Aldehidă formică

Fig. 3. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun. Bălţi

În rezultatul evaluării tendinţei, dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010 – 2014 a înregistrat o depăşire a concentraţiilor pentru suspensii solide şi aldehidă formică, constatînd valoarea maximă 2,1 CMA pentru suspensii solide în anul 2011 şi pentru aldehidă formică – 3,8 CMA în anul 2014. În mun. Bălţi se menține o dinamică constantă de poluare cu suspensii solide, aldehidă formică, mai mult decît atît pentru aceşti poluanţi se înregistrează valori în creștere pe parcursul ultimei perioade.

- 75 -

Tabelul 6.3

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun. Tiraspol


Concentraţia Anii

Tendinţa 2010 2011 2012 2013 2014

Suspensii solide

medie, mg/mc 0,10 0,1 0,1 0,1 0,1 Valoarea exprimată în CMA 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0

Dioxid de sulf

medie, mg/mc 0,002 0,001 0,001 0,001 0,001 Valoarea exprimată în CMA 0,04 0,02 0,02 0,02 0,02 -0,0002

Monoxid de carbon


Dioxid de azot

medie, mg/mc 0,03 0,01 0,01 0,03 0,03 Valoarea exprimată în CMA 0,8 0,3 0,3 0,8 0,8 0,002

Fenol medie, mg/mc 0,004 0,004 0,003 0,006 0,006

Valoarea exprimată în CMA 1,3 1,3 1,0 2,0 2,0 0,0006

Aldehidă formică


0

0,5

1

1,5

2

2,5

2010 2011 2012 2013 2014

Co

ncen

traţi

a m

ed

ie a

nu

ală

exp

rim

ată

în

C

MA

Anii

Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon

Dioxid de azot Fenol Aldehidă formică

Fig. 4. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun. Tiraspol În rezultatul evaluării dinamicii poluării aerului in mun. Tiraspol în perioada anilor 2010 – 2014 s-au înregistrat depăşiri a concentraţiilor pentru fenol cu maxima de 2,0 CMA în anul 2013 2014 şi pentru aldehidă formică - 2,0 CMA în anul 2011. Reprezentarea grafică demonstrează o poluare constantă pentru fenol.

- 76 -

Tabelul 6.4

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun. Bender


Concentraţia Anii

Tendinţa 2010 2011 2012 2013 2014

Suspensii solide


Dioxid de sulf

medie, mg/mc 0,001 0,001 0,001 0,001 0,001 Valoarea exprimată în CMA 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0

Monoxid de carbon


Dioxid de azot


Aldehidă formică


0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

2010 2011 2012 2013 2014

Co

ncen

traţi

a m

ed

ie a

nu

ală

exp

rim

ată

în

CM

A

Anii

Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon

Dioxid de azot Aldehidă formică

Fig. 5. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, mun. Bender.

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010 – 2014 în mun. Bender relevă faptul că depăşiri ale concentraţiei aldehidei formice înregistrează valori destul de înalte cu maxima de 3,7 CMAmd în anul 2011.

- 77 -

Tabelul 6.5 Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014,

or. Rîbniţa

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

2010 2011 2012 2013 2014

Co

ncen

traţi

a m

ed

ie a

nu

ală

exp

rim

ată

în

CM

A

Anii


Monoxid de carbon Dioxid de azot

Fig. 6. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010-2014, or. Rîbniţa

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2010 – 2014 în or. Rîbniţa, constată concentraţii medii anuale mai sporite pentru suspensii solide şi dioxid de azot. Concentraţia maximă pentru suspensii solide atestîndu-se în anul 2010 cu valoarea de 1,3 CMA.


Concentraţia Anii Tendinţa

2010 2011 2012 2013 2014

Suspensii solide

medie, mg/mc 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1

Valoarea exprimată în CMA 1,3 0,8 0,7 0,7 0,7 -0,02

Dioxid de sulf


Monoxid de carbon


Dioxid de azot


- 78 -

7. INVESTIGAREA PARTICULELOR CU FRACŢIA PM10 mkm ÎN AERUL ATMOSFERIC, ANUL 2014

Interesul general faţă de poluarea aerului este extrem de mare, problema fiind deseori în

centrul dezbaterilor organizaţiilor internaţionale. Cele mai multe dintre efecte asupra sănătăţii ale poluării sunt legate de pulberile în suspensie.

Pulberile în suspensie după natura sa sunt foarte diverse şi datorită proprietăţilor fizice aceste particule pot călători sute şi mii de kilometri în atmosferă. Acestea sunt emise dintr-o gamă largă de surse: transporturi, producerea energiei (energie electrică, încălzire), procese industriale şi agricole. O parte din ele se formează în atmosfera de la poluanţii gazoşi, cum ar fi dioxidul de sulf, oxizii de azot sau amoniac. Marea parte a PM sunt transportate în Moldova din ţările vecine, dar totuşi impactul expunerii asupra populaţiei se datorează în mare parte emisiilor din sursele locale.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de compuşi chimici diferiţi, care provin dintr-o varietate mare de surse şi dimensiunea acestora variază în dependenţă de mărime. Cele mai frecvente dimensiuni ale pulberilor sunt:

TSP (pulberi totale în suspensie) cuprinde toate particulele din aer PM10 - particule cu un diametru aerodinamic mai puțin de10 microni; PM2.5 - particule cu un diametru aerodinamic mai mic de 2,5 microni Particule cu fracțiunea mijlocie (între 2,5 și 10 microni) Particule ultrafine - particule cu un diametru aerodinamic mai puțin de 0,1 microni FN (Fum Negru) utilizat pe scară largă ca indicator

de aerosoli Praful sau pulberile în suspensie provin din

diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de 10-100 nm. Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.). Din cadrul larg al industriei materialelor de construcţii se detaşează, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului.

Pulberi cu fracţia 10 mkm (PM 10). Suspensiile solide de o mărime mai mică ca PM-10 în procesul respiraţiei sunt stopate în partea superioară a sistemului respirator, producînd leziuni şi îmbolnăviri Echipamentul pentru determinarea grave ale traheii. Acţiunea acestor particule reduce durata PM10 mkm în aerul atmosferic medie a vieţii aproximativ cu un an şi se exprimă prin urmări negative pentru sistemul de respiraţie şi cardiovascular, în prealabil la copii şi la persoanele cu vîrsta înaintată. Astfel rezultatele investigaţiilor denotă că acţiunea negativă a PM-10 asupra sănătăţii populaţiei orăşeneşti din toată lumea este cauzată a cca 800 mii de decesuri înainte de vreme pe an. PM afectează, de asemenea, temperatura Pământului prin “împrăştierea” şi absorbţia radiaţiei solare şi terestre. În plus, aerosolii influenţează indirect echilibrul radiativ prin afectarea proprietăţilor optice, frecvenţele şi duratele de viaţă ale norilor.

În Uniunea Europeană valorile limită pentru PM10 mkm (Directiva 2008/50/CE a Consiliului), constituie: media anuală - 40 g m-3 ; media zilnică/ 24 ore 50 g m-3. Media zilnică nu ar trebui să fie depăşită mai mult de 35 zile/an

Valorile limită pentru PM10 mkm a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2005) constituie: media anuală: < 20 g m-3 media zilnică / 24 ore - 50 g m-3 (nu mai mult de 3 zile/an).

- 79 -

Programul Compact al Corporaţiei Provocările Mileniului

Reabilitarea drumului M2 Sărăteni-Soroca

Traseul Sărăteni – Ghindeşti

Reabilitarea drumului Sărătenii Vechi-Soroca are loc în cadrul programului Compact finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Proiectul prevede reabilitarea porţiunii traseului naţional M2 de la intersecţia Sărăteni spre raionul Soroca pînă la intersecţia Drochia, care are o lungime de 93 km. Traseul serveşte drept legătură importantă între Republica Moldova şi Ucraina pentru traficul de pasageri, bunuri şi servicii şi a fost inclus de către Guvern în priorităţile Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi ale Strategiei privind Infrastructura Transportului Terestru. Această porţiune de drum va avea asigurată şi infrastructura adiacentă fiind iluminată, vor fi construite trotuare şi staţii de aşteptare şi va fi asigurat accesul către instituţiile de menire socială. Termenul pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca este finele anului 2014. Proiectul prevede de asemenea construcţia unei intersecţii de nivelare la Sărăteni pentru a reduce riscul unor accidente.

Compania ONUR Taahhnut Tasimacilik Ve Ticaret Ltd. Sti. şi SUMMA A.Ş. va reabilita două segmente cu o lungime de 44,9 km de drum, începând cu intersecţia Sărătenii Vechi până la intrarea în comuna Ghindeşti.

Investigarea pulberilor totale cît şi particulelor cu fracţia PM10 mkm în punctele de colectare

Puncte selectate pentru investigarea probelor de aer;

AER 1. Şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni 2. Şantierul companiei Onur Summa din oraşul Ghindeşti

- 80 -

Pentru evaluarea impactului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei şi în special determinarea concentraţiilor poluanţilor atmosferici care pot rezulta din lucrările de reabilitare a drumului M2, s-au efectuat lucrări metodice expuse în îndrumarul metodic: „Руководство по контролю загрязнения атмосферы” 52.04.186-89 M., 1991.

Poluanţi investigaţi

Echipament utilizat Durata prelevării Metoda de analiză Concentraţie maximă

admisibilă diurnă

Pulberi în suspensie totale

Electro aspirator ЭА – 2 sau TECORA

ECHO PM, balanţă de laborator

Pe parcursul a 24 ore

Metodă gravimetrică

0,15 mg/m3

Dioxid de sulf Aspirator, model

822 sau “Migunov” fotocolorimetru


Medodă fotocolorimeterică

0,05 mg/m3

Monoxid de carbon

Pompă de cauciuc, gazoanalizator

“Paladii”


Metoda amperometriei potenţiometrice

3 mg/m3

Dioxid de azot Aspirator, model

822 sau “Migunov” fotocolorimetru


Medodă fotocolorimeterică

0,04mg/m3

Nivelul poluării aerului cu pulberi în suspensie totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi

dioxid de azot a fost învestigat în 2 puncte de colectare din 2 localităţi, în perioada 10 – 11 iunie. Estimarea concentraţiei diurne pentru fiecare poluant s-a efectuat în baza concentraţiilor momentane a probelor prelevate în fiecare punct pe parcursul a 24 ore.

Măsurătorile s-au efectuat în paralel cu ambele aparate, distanţa dintre acestea fiind de minim 1,0 - 1,5 m. La fiecare măsurătoare s-au determinat debitele de funcţionare: 160 l/min pentru colectarea pulberilor în suspensii totale, utilizînd aparatul ЭА – 2; 2,0 l/min pentru colectarea dioxidului de sulf şi 0, 25 l/min pentru prelevarea dioxidului de azot, utilizînd aspiratorul model „822” sau „Migunov” . Erorile de debit înregistrate la contorul cu gaz s-au încadrat în valorile admise de 2%. Procesul de pregătire a filtrelor cît şi tuburilor cu hemosorbent destinate pentru prelevare a respectat procedurile metodologice.

Echipament pentru prelevarea mostrelor de aer

1. Echipamentul utilizat pentru colectarea pulberilor în suspensie totale

Электроаспиратор ЭА-2

Eleсtroaspiratorul ЭА-2 (vezi Fig.4) constă dintr-un suport de filtru, unitate de aspiraţie cu debitmetru şi încărcătura de detonare (ventilator vortex). Unitatea de aspiraţie include contor de gaz RG-40-1, diafragmă, manometru şi acceleraţie pentru a controla şi a determina fluxul de aer, cu încălzire electrică pentru a menţine o temperatură constantă a aerului în timpul prelevării mostrei la manifestarea temperaturilor exterioare scăzute. Acesta deasemenea conţine două timere pentru a seta durata perioadei de lucru şi pauza de funcţionare ciclică a elektroaspiratorului de la 4 minute pînă la 3 ore. Deconectarea elektroaspiratorrului se efectuează manual prin intermediul butonului "Stop" sau automat (modul automat), dispunînd de un cronometru care prevede oprirea automată după un interval de timp specificat.

- 81 -

2. Echipamentul utilizat pentru colectarea dioxidului de sulf şi dioxidului de azot

Concentraţia pulberilor totale s-a determinat prin metoda gravimetrică bazată pe stabilirea masei particulelor din suspensie, reţinute de filtru din ţesătură FPP-15 sau AFA-ВП-20 la trecerea unui anumit volum de aer. Contorul de aer este verificat metrologic şi cu certificat de etalonare.Pompa de vid este alimentată la tensiunea de 220V c.a. Filtrele sunt cântărite înainte şi după prelevare, iar diferenţa dintre mase o constituie masa particolelor. În ambele cazuri, filtrele trebuie să fie expuse într-o cameră unde temperatura şi umiditatea sunt verificate şi se află întru-un echilibru constant astfel, păstrîndu-se în camera de balanţe minimum 3 ore. Determinarea cantittativă a pulberilor în suspensie totale în punctele colectate s-a efectuat conform metodologiei standard, iar la prelucrarea datelor s-au utilizat indicatori statistici (media aritmetică, mediana). Concentraţia gravimetrică (C) de praf PM10 se determină cu relaţia:

Metoda fotocolorimetrică de determinare a dioxidului de sulf e bazată pe captarea dioxidului de sulf din aer pe hemosorbentul pelicular în baza tetraclormercuratului de sodiu (TCM) şi determinarea lui fotometrică după compusul colorat, rezultat la interacţiunea dioxidului de sulf cu aldehida formică şi pararozanilina (sau fuxină).

Pentru observaţiile instrumentale asupra concentraţiei oxidului de carbon în aer s-a aplicat gazoanalizatorul “Паладий”. Principiul funcţionării gazoanalizatorului “Paladii” e bazat pe metoda amperometriei potenţiometrice, ce constă în schimbarea curentului de oxidare electrochimică a oxidului de carbon pe electrodul de lucru a celulei electrochimice cu trei electrozi la potenţial permanent. Puterea curentului este proporţională cu concentraţia oxidului de carbon în gazul analizat.

Dioxidul de azot s-a stabilit prin metoda fotocolorimetrică bazată pe captarea dioxidului de azot din aer pe hemosorbentul pelicular şi determinării fotometrice a ionului de nitrit după azocolorantul format la reacţia ionului de nitrit cu reactivul Griss.

Aspirator 822 este destinat pentru eşantionarea mostrelor de aer, în scopul de a analiza impurităţile aerului. Aspiratorul este un dispozitiv portativ care permite prelevarea a patru probe simultane a tit pentru gaze (vapori) cît şi aerosolilor (pulberi) dispunînd de 4 debimetre: 2 din aceastea cu capacitatea de aspirare de la 0,1l/min pînă la 2 l/min şi alte 2 debimetre cu capacitatea de la 2 l/min pînă la 20 l/min. 1 Toto odată echipamentul aspiră 40 l / min a aerului prin filtre sau hemosorbente cu rezistenta 3 + / -0.15 kPa, atunci când se lucrează simultan pe două debitmetre care măsoară debitul de aer în intervalul de la 1 - 20 l / min, şi cu supapa de refulare închisă.

Metode de investigare

Aspirator model 822 sau Migunov

G2, G1 – masele finală şi iniţială a filtrului [µg] Q – volumul de aer aspirat pe parcursul perioadei de colectare [m3]

- 82 -

Punctul de colectare 1. Şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni

Şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni

Fig. 1 Concentraţiile poluanţilor investigaţi în aprilie şi iunie, anul 2014 (pulberi totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot) în comuna Ţînţăreni

Analizînd reprezentările grafice de mai sus putem observa că valorile concentraţiilor diurne

în luna iunie, în comuna Ţînţăreni au înregistrat o scădere semnificativă pentru prafului total şi o majorare proeminentă pentru dioxidul de azot, comparativ cu luna aprilie.

Localitatea Data prelevării Condiţiile meteo înregistrate

Vînt precipitaţii T0

Şantierul Ţînţăreni

29.04 Sectorul de Vest,

0-3 m/s Făra precipit. Min. 10,6 Max, 22,0

11.06 NV, 3-7 m/s, cu

intensificări de pîna la 12 m/s

Făra precipit. Min. 17,5 Max, 25,6

Localitatea Data prelevării

Concentraţia exprimată în mg/m3 Praf total Dioxid de sulf Monoxi de carbon Dioxid de azot

Concen. estimată

CMAmd Concen. estimată



CMAmd

Şantierul Ţînţăreni

29.04 0,6 0,15

0,006 0,05

1 3

0,06 0,04

11.06 0,5 0,005 1 0,08

Ţînţăreni este o localitate în raionul Teleneşti, cu o suprafaţă totală de 23.77 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 31.32 km. Populaţia satului constituie 1890 de oameni, 48.73% fiind bărbaţi iar 51.27% femei. Investigarea poluanţilor (pulberi totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot) în punctul de colectare Nr.1 –Şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni s-au efectuat în data de 29 aprilie şi 11 iunie 2014 Coordonatele geografice a punctului prelevat: LN 47o34' 28'' LE 28o32'45''

- 83 -

Concentraţiile poluanţilor investigaţi la şantierul Ţînţăreni (pulberi totale şi dioxid de azot) care au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii diurne admisibile comparativ cu concentraţiile

aceloraşi poluanţi înregistraţi în mun. Chişinău

Luna aprilie

Luna iunie

Valorile concentrațiilor medii zilnice ale prafului total și dioxidului de azot în luna aprilie și luna iunie înregistrate la şantierul Ţînţăreni şi în mun. Chișinău

Data investigării Localitatea

Concentraţia exprimată în mg/m3 Pulberi totale NO2 (dioxid de azot)

Valoarea admisibilă diurnă – 0,15 mg/m3


29.04.2014 mun.Chişinău

0,1 0,09 - 2,3 CMA*

11.06.2014 0,1 0,09 - 2,3 CMA*

29.04.2014 Şantierul Ţînţăreni

0,6 - 4,0 CMA* 0,06 – 1,5 CMA*

11.06.2014 0,5 - 3,3 CMA* 0,08 - 2,0 CMA*

* depăşire CMAmd - concentraţie maximă admisibilă

Pulberi totale

0.6

0.1

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

Ţinţăreni

Chişinău

µg/m3

Dioxid de azot NO2

0.06

0.09

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1

Ţinţăreni

Chişinău

µg/m3

- 84 -

Punctul de colectare 2. Şantierul companiei Onur Summa din oraşul Ghindeşti

Fig. 2 Concentraţiile poluanţilor investigaţi în iunie

(pulberi totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot)

Conform investigaţiilor efectuate, în or. Ghindeşti, s-a constatat că valorile concentraţiilor medii zilnice ale prafului total şi dioxidului de azot s-au diminuat în luna iunie comparativ cu luna aprilie.

Poluanţii monitorizaţi (pulberi totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot) sunt cei prevăzuţi în legislatia naţională cît şi internaţională, cu Concentraţii maxime admisibile aprobate, avînd scopul de a preveni si reduce efectele nocive asupra mediului şi sănătăţii umane.

Localitatea Data prelevării Condiţiile meteo înregistrate

Vînt precipitaţii T0

Santierul Ghindeşti-baza Onnur-Summa

30.04 NV, 1-3 m/s De la 1800 pîna la

2100 precipitaţii slabe Min. 4,4

Max, 21,8

10.06

NV, 2-7 m/s, cu intensificări de pîna la 12 m/s, în timpul

descărcărilor electrice

Precipitaţii slabe de scurtă durată.

Min. 16,4 Max, 28,6

Localitatea Data

prelevării

Concentraţia exprimată în mg/m3 Praf total Dioxid de sulf Monoxi de carbon Dioxid de azot

Concen. estimată




CMAmd

Santierul Ghindeşti-

baza Onnur-Summa

30.04 0,5

0,15

0,006

0,05

1

3

0,10

0,04 10.06 0,2 0,003 1 0,06

Orăşul Ghindeşti este situat pe malul stîng al rîului Răut, la 113 km de Chişinău şi la 12 km de centrul raional Floreşti. Resursele funciare ale oraşului constituie 4351 ha. Pe teritoriul oraşului sunt înregistraţi 18 agenți economici. Baza economiei locale şi de fapt însuşi oraşul a apărut datorită fabricii de zahăr din Ghindeşti. Populaţia oraşului Ghindeşti este de 2.100 locuitori. În Ghindeşti funcţionează o grădiniţă de copii, o şcoală medie în care activează 47 salariaţi, un centru de sănătate cu 3 medici, o bibliotecă publică şi un stadion. Suprafaţa oraşului este compusă din 93,51 ha care formează vatra localităţii şi 505 ha loturi de lângă casă. În afară de aceasta oraşul mai dispune de 33 ha fâşii forestiere şi 55 ha sunt ocupate de drumuri. Investigarea poluanţilor (pulberi totale, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot) în punctul de colectare Nr.2 – Şantierul companiei Onur Summa din Ghindeşti s-au efectuat în data de 30 aprilie şi10 iunie 2014 Coordonatele geografice a punctului prelevat: LN 47o51'48'' LE 28o23'11''

- 85 -

Concentraţiile poluanţilor investigaţi la şantierul Ghindești (pulberi totale şi dioxid de azot) pentru luna aprilie şi iunie,

care au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii diurne admisibile comparativ cu concentraţiile aceloraşi poluanţi înregistrate mun. Bălţi.

Luna aprilie

Luna iunie

Valorile concentrațiilor medii zilnice ale prafului total și dioxidului de azot în luna aprilie și luna iunie înregistrate la şantierul Ghindeşti şi mun.Bălţi.

Data investigării Localitatea

Concentraţia exprimată în mg/m3 Pulberi totale NO2 (dioxid de azot)



30.04.2014 mun.Bălţi

0,7 - 4,7 CMA* 0,04 - 1,0 CMA*

10.06.2014 0,4 - 2,7 CMA* 0,02

30.04.2014 Şantierul Ghindeşti – baza Onnur Summa

0,5 - 3,3 CMA* 0,10 - 2,5 CMA*

10.06.2014 0,2 - 1,3 CMA* 0,06 - 1,5 CMA*

* depăşire CMAmd - concentraţie maximă admisibilă

Pulberi totale

0.5

0.7

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8

Ghindeşti

Bălţi

mg/m3

Dioxid de azot NO2

0.10

0.04

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

Ghindeşti

Bălţi

mg/m3

- 86 -

Poluanţii care au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii diurne investigaţi la şantierul Ţînţăreni şi la la şantierul Ghindeşti comparativ cu concentraţiile aceloraşi poluanţi

înregistraţi în mun. Chişinău şi mun.Bălţi în lunule aprilie şi iunie a anului 2014

APRILIE

Valori sporite ale concentraţiilor medii diurne s-au înregistrat pentru pulberi totale şi dioxid de azot în urbele monitorizate mun.Chişinău şi mun. Bălţi. Astfel, cea mai mare concentraţie a pulberilor totale s-a înregistrat în mun. Bălţi, atestînd valoarea concentzraţiei medii diurne de 0,7 mg/m3(depăşind valoarea admisibila cu 4,7 CMA) iar cea mai mare concentraţie a dioxidului de azot s-a înregistrat în mun.Chişinău, atestînd valoarea concentzraţiei medii diurne de 0,9 mg/m3 (depăşind valoarea admisibila cu 2,3 CMA). Rezultatele investigaţiilor constată existenţa unei corelaţii directe între intensitatea concentraţiilor poluanţilor atmosferici investigaţi şi parametrii meteorologici atestaţi în perioada prelevării.

Valori sporite ale concentraţiilor medii diurne s-au înregistrat şi în cele două puncte colectate a Traseului Sărăteni-Gnindeşti. Cele mai mari concentraţii medii diurne atît pentru pulberi totale cît şi pentru dioxid de azot s-au înregistrat în luna aprilie, astfel pentru pulberi totale concentraţia maximă s-a înregistrat în punctul de colectare nr.1 – Şantierul Ţînţăreni, respectiv atestînd valoarea de 0,6 mg/m3(depăşind valoarea admisibila cu 4,0 CMA) iar pentru dioxid de azot concentraţia maximă s-a înregistrat în punctul de colectare nr.2 – Şantierul Ghindeşti, respectiv atestînd valoarea de 0,10 mg/m3(depăşind valoarea admisibila cu 2,5 CMA).

IUNIE

- 87 -

Concentraţiile poluanţilor investigaţi la şantierulŢînţăreni şi Ghindești în aspect cu manifestarea condiţiilor meteorologice

pentru luna aprilie şi luna iunie în anul 2014 Deşi societatea umană se află într-o continuă dezvoltare se pare că natura, ca de obicei imprevizibilă, ne poate surprinde, mai ales prin intermediul factorilor săi climatici. Aceştia sunt: variaţiile de temperatură din atmosfera, vîntul, turbulenţa aerului, umeditatea, precipitaţiile şi norii, fenomenele macrometeorologice. Factorii climatici pot influenţa (intensifica sau diminua) fenomenul de poluare prin caracterul lor dispersiv sau transportoriu. Prezenţa concentraţiilor sporite în aceste puncte este datorată de către sursa antropogenă şi în special prezenţa haldelor şi depozitarea materiei prime utilizată ulterior în lucrările intense a construcţiei drumurilor, praful mineral generat de la şantierele şi construcţia traseului dar şi activităţile agricole cum ar fi utilizarea diferitor tehnici de prelucrare a solului.

Pe 29 şi 30 aprilie a anului 2014 vremea în republică a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi şi a sectorului cald, în condiţiile cărora s-a atestat acumularea intensivă a poluanţilor în aer.

Pe data de 10 iunie a anului 2014, vremea în republică a fost determinată de influenţa unui sector cald, valorile înalte ale temperaturii şi radiaţia solară au contribuit la acumularea poluanţilor în aer în deosebi cu dioxid de azot în oraşele monitorizate. Prezenţa inversiunii termice de la sol din orele nocturne şi ale dimineţii a înrăutăţit situaţia ecologică. Înspre orele serii s-au înregistrat precipitaţii slabe. În data de 11 iunie factorii meteorologici au contribuit la dispersia poluanţilor din aer.

- 88 -

Variaţia maselor de aer (advecţia aerului rece), influenţa fronturilor atmosferice şi vîntul din sectorul de nord-vest cu intensificări de pînă la 12 m/s au îmbunătăţit situaţia ecologică în oraşele monitorizate.

Analiza cazurilor cu nivel înalt de poluare a aerului a evidenţiat trăsături ale proceselor sinoptice, care au contribuit la crearea nivelurilor înalte de poluare a aerului. Nivelul de poluare a aerului creşte în cazul unor situaţii sinoptice ca prezenţa cîmpurilor barice cu gradienţi orizontali slabi şi dorsalelor anticiclonale. Concentraţiile substanţelor dăunătoare sunt reduse în situaţiile cu activitate intensă ciclonală.

Este cunoscut, că fiecărei situaţii sinoptice îi este specifică o anumită sistemă a curenţilor de aer, care într-o măsură mai mare sau mai mică influenţează asupra repartiţiei poluanţilor. Anticicloanele şi dorsalele barice sunt sisteme barice cu presiune atmosferică ridicată şi înaltă.

În aceste sisteme barice predomină mişcările descendente ale aerului şi respectiv vreme mai mult senină, fără precipitaţii. Aceasta este una din cauzele concentraţiei ridicate a poluanţilor în stratul atmosferic de la sol. Pe cînd, cicloanele şi talvegurile barice sunt sisteme barice cu presiune atmosferică scăzută şi în care predomină mişcările ascendente ale aerului şi nebulozitatea, vremea deseori fiind cu precipitaţii. Nivelul de poluare în aceste situaţii sinoptice este predominant scăzut.

Deşi societatea umană se află într-o continuă dezvoltare se pare că natura, ca de obicei imprevizibilă, ne poate surprinde, mai ales prin intermediul factorilor săi climatici. Aceştia sunt: variaţiile de temperatură din atmosfera, vîntul, turbulenţa aerului, umeditatea, precipitaţiile şi norii, fenomenele macrometeorologice. Factorii climatici pot influenţa (intensifica sau diminua) fenomenul de poluare prin caracterul lor dispersiv sau transportoriu.

Dispersia poluanţilor este întotdeauna influenţată de mişcarea aerului, care se realizează datorită diferenţelor de temperatură existente în două regiuni adiacente. Astfel curenţii de aer şi precipitaţiile ajută la purificarea aerului, prin procese fizice de sedimentare, dizolvare în apă, procese chimice (reacţii cu apa) şi apoi depunere.

Intensificarea poluării atmosferice se poate întâmpla în următoarele situaţii: existenţa în aceeaşi zonă a mai multor surse de poluare; intensificarea activităţii umane în zonă; accidente în funcţionarea unor instalaţii; relief înalt, sau alte obstacole care împiedică dispersia poluanţilor dar şi fenomene meteorologice favorabile poluării.

Aşa dar unele fenomene atmosferice pot amplifica poluarea. Astfel, lipsa curenţilor de aer (starea de calm), datorită unei mase de aer cu densitate şi presiune mai mare decât în zonele învecinate. Starea poate dura ore, sau zile, timp în care poluanţii se acumulează, depăşind concentraţiile admisibile; ceaţa, inversia termică, provocată de împiedicarea mişcării verticale a maselor de aer rece şi cald . In mod obişnuit, aerul rece pătrunde şi îndepărtează aerul cald, ce poate fi şi poluat. Dar în depresiuni, aerul cald se poate aduna, păstrând poluarea în zonă.

Prelevarea mostrelor în cele două puncte de colectare a traseului Sărăteni-Ghindeşti

- 89 -

Fluctuaţiile concentraţiilor poluanţilor atmosferici

Imisii - (imissions) Poluanţi evacuaţi in mediu, inclusiv zgomote, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizate, care se manifestă şi se măsoară la receptor.

Varierea concentraţiei

poluanţilor ca urmare a modificării ratei de

emisie datorate modificărilor în proprietățile de

diluare în atmosferă

Printre factorii primordiali care au o influenţă asupra fluctuaţiilor concentraţiilor poluanţilor atmosferici sunt factorii climatici menţionaţi anterior. Factorul-cheie în determinarea nivelului concentraţiei poluanţilor cît şi variaţia acestora în timp se datorează proprietăţilor de amestecare a maselor de aer în atmosfera de jos. Un rol deosebit de nefavorabil asupra procesului de dispersie şi de transport al poluanţilor îl au masele anticiclonice (cu presiune atmosferică mare în raport cu împrejurările), favorizînd inversiunea termică, ceaţa şi calmul atmosferic.

Proprietăţile de amestecare în atmosfera de jos

Amestecarea slabă

în atmosfera de jos

Amestecarea convectă

în atmosfera de jos

- 90 -

8. INVESTIGAREA PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE, ANUL 2014

8. 1 COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite şi hidrometeori, care cad de obicei din nori şi ajung la suprafaţa pământului sub formă lichidă (ploaie şi aversa de ploaie, burniţa etc.), solidă (ninsoare şi aversă de zapadă, grindină, mazariche etc.), sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţa şi aversa de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata şi intensitatea lor) şi instumental, masurând şi înregistrând continuu cantitatea de apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile şi repartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mişcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective.

Reţeaua republicană de observaţii asupra poluării precipitaţiilor atmosferice a activat în anul 2014 în baza a 9 staţii meteorologice amplasate în următoarele localităţi: mun.Chişinău, or.Bălţi, or. Leova, or.Cahul, s.Corneşti, or.Camenca, or.Dubăsari, or.Tiraspol şi or.Rîbniţa, unde lunar s-au recoltat probe de precipitaţii. Precipitaţiile colectate la staţiile Camenca, Dubăsari, Tiraspol şi Rîbniţa au fost analizate în partea stîngă a Nistrului. În CMCAARM, probele recoltate au fost supuse încercărilor de laborator după următorii indici: SO4

--, Cl-, HCO3, NH4+, conductivitatea şi reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), aplicînd metoda fotocolorimetrică și aplicînd metoda titrimetrică. Probele din stînga Nistrului au fost analizate dupa indicii: SO4

--, NH4+, Cl-,

NO3-, Ca2+, Mg2+, şi duritatea, alcalinitatea şi reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen (pH). În anul 2014 valorile concentraţiilor medii anuale ale ionilor de sulfat au variat de la

1,03 mg/dmc (or. Leova) pînă la 9,46 mg/dmc (mun. Tiraspol); concentraţiilor medii anuale ale ionilor de clor au variat de la 0,57 mg/dmc (or. Rîbniţa) pînă la 2,81 mg/dmc (or.Cahul); concentraţiile ionilor de nitrat au variat de la 0,77 mg/dmc (or. Camenca) pînă la 2,68 mg/dmc (mun. Tiraspol); concentraţiilor medii anuale ale ionilor de amoniu au variat de la 0,23 mg/dmc (or. Dubăsari) pînă la 1,39 mg/dmc (or.Cahul); valorile concentraţiilor medii anuale pentru ioni de calciu au variat de de la 2,20 mg/dmc (mun. Tiraspol) pînă la 7,25 mg/dmc (or.Rîbniţa); concentraţiilor medii anuale ale ionilor de magneziu au variat de la 2,78 mg/dmc (or. Rîbniţa) pînă la 4,79 mg/dmc (s. Dubăsari); concentraţiile ionilor hidrogenocarbonaţi au variat de la 5,03 mg/dmc (or. Leova) pînă la 31,33 mg/dmc (or.Corneşti); concentraţiile medii anuale ale conductivităţii au variat de la 39,58 mg/dmc (or. Leova) pînă la 121,47 mg/dmc(s. Corneşti).

Fig. 1. Compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice, în anul 2014

- 91 -

Tabelul 8.1.1

Concentraţiile medii anuale a ionilor investigaţi în probele sumare de precipitaţii atmosferice în anul 2014

Staţia Valorile concentraţiilor medii anuale a ionilor investigaţi (mg/dmc)

SO4

Cl-

NO3-N

HCO3-

NH4

Na+

K+

Ca2+

Mg2+

Chişinău 1.79 1.16 * 7.71 1.12 * * * * Bălţi 1.1 1.22 * 20.28 0.30 * * * * Cahul 1.98 2.81 * 26.08 1.39 * * * * Corneşti 1.92 1.90 * 31.33 0.94 * * * * Leova 1.03 1.16 * 5.03 0.96 * * * * Camenca 5.44 1.64 0.77 * 1.01 * * 2.58 3.75

Dubăsari 7.38 1.57 2.17 * 0.23 * * 5.66 4.79

Rîbniţa 4.67 0.57 1.13 * 0.31 * * 7.25 2.78

Tiraspol 9.46 0.96 2.68 * 0.96 * * 2.20 4.16 * - concentraţia ionilor respectivi nu este determinată, din motive tehnice.

Estimînd rezultatele obţinute în baza investigaţiilor efectuate în anul 2014, elucidăm faptul că în mediu cele mai mici valori s-au înregistrat la staţia Leova, pe cînd cele mai mari - la staţiile Corneşti, Bălţi, Cahul care poate fi explicată atît ca rezultat al aplicării metodei de recoltare a probelor diferită, (bunăoară la staţia Leova pentru prelevarea mostrelor de precipitaţii se aplică instrument modern care, posedînd senzor la umiditate, respectă riguros atît frecvenţa cît şi procedura de colectare a precipitaţiilor), cît şi a altor factori cum ar fi:

- dinamica sezonieră a depunerilor în funcţie de structura şi parametrii de stare; - diferenţierea zonală şi corelarea acestora cu nivelul poluării generale sau locale; - influenţa parametrilor meteo-climatici asupra cantităţii şi calităţii depunerilor din

atmosferă. - dezvoltarea diferită a industriei a acestor localităţi, deoarece după cum cunoaştem oraşul

Bălţi este al doilea după importanţa economică în Republica Moldova, unde este concentrată o buna parte a infrastructurii.

Sulfaţii conţinuţi în precipitaţii sunt în mare măsură urmare a activităţii antropice şi în particular a arderii combustibililor fosili care degajă în atmosferă gaze sulfuroase şi care se transformă în sulfat prin oxidare. Combustibilii fosili cu conţinut de azot vor degaja în urma arderii NH3 şi NOx. Mai mult chiar, în cursul combustiei la temperaturi ridicate are loc un proces chimic între oxigenul din atmosferă şi oxizii de azot degajaţi, proces în urma cărui apar azotaţii. Concentraţia sporită a ionului de amoniu poate fi explicată ca un produs rezultat din sectorul agricol cît şi un produs al proceselor de epurare a apelor şi descompunerii deşeurilor menajere.

Rezultatele măsurătorilor efectuate la staţiile menţionate reflectă o situaţie de moment, fiind marcate ca o serie de influenţe ale unor factori cu evoluţie aleatorie în timp, valorile maxime ale ionilor investigaţi înregistrîndu-se în lunile de primăvară, cît şi în lunile de toamnă, anume atunci cînd au loc schimbări atmosferice sezoniere ale concentraţiei particulelor solide în atmosferă, care la rîndul său implică majorarea concentraţiei ionilor în precipitaţii.

Atît azotaţii cît şi sulfaţii se regăsesc în precipitaţii sub forma acizilor corespunzători, care determină o scădere a pH-ului. Aceste fenomene conduc la apariţia ploilor acide care au efecte puternic distrugătoare asupra vegetaţiei spontane cît şi a culturilor agricole. Astfel pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare ale pH-ului în probele recoltate de precipitaţii căzute pe teritoriul Republicii Moldova au variat în limitele de la 4,11 pînă la 8,42 (or. Leova), ceea ce ne denotă prezenţa unor ploi acide, cît și a celor cu un caracter slab alcalin pe teritoriul republicii.

- 92 -

Tabelul 8.1.2 Valorile pH-ului în probele sumare de precipitaţii atmosferice,

la staţiile din teritoriul republicii, în anul 2014 * - concentraţia ionilor respectivi nu este determinată, din motive tehnice.

Conform tabelului 8.1.2 valorile pH – ului în probele sumare de precipitaţii atmosferice, la staţiile din teritoriul republicii s-a atestat o reacţie acidă a acestora în mun. Chișinău, Leova, mun. Tiraspol și Dubăsari, și de la slab acid spre ușor alcalin în or. Bălţi, com. Rîbnița,Cornești și or. Cahul.

Fig.2 . Dinamica anuală a pH-lui în precipitaţiile atmosferice

la staţia transfrontieră Leova, a. 2012, 2013, 2014

Valorile medii lunare ale pH-ului în probele de precipitaţii atmosferice la staţia Leova conform fig. 2 au variat în limitele 4,11 în luna august în anul 2014 – 8,42 în luna februarie în anul 2014 şi observăm că pe parcursul anului 2014, sunt prezente ploile cu un caracter slab acid spre neutru, cu excepţia lunii august în care s-au înregistrat ploi acide.

Poluarea transfrontieră este generată în special de transportul maselor de aer în context transfortalier, astfel ploile acide fiind condiţionate de acele noxe prezente în emisiile de dioxid de sulf şi dioxid de azot de la centralele termoelectrice, întreprinderile industriale mari, arderea cărbunelui şi altor combustibili fosili în sectorul casnic, precum şi de la mijloacele de transport.

Lunile anului

Staţia

Chişinău Leova Cahul Dubăsari Corneşti Bălţi Camenca Rîbniţa Tiraspol

ianuarie 7,91 6,41 * 5,96 7,63 6,91 6,27 5,65 6,4

februarie * 8,42 7,95 5,61 7,81 6,20 6,18 6,55 *

martie 6,31 4,34 6,62 6,54 * 8,39 6,42 6,65 7,0

aprilie 6,55 6,71 * 5,69 6,89 6,20 5,73 6,64 5,1

mai 6,42 4,75 * 5,86 6,39 6,69 6,59 6,60 4,94

iunie 7,18 5,13 6,62 5,39 6,52 7,46 5,60 7,04 4,97

iulie 6,45 5,42 6,08 * 6,88 6,99 * * *

august 4,60 4,11 6,31 7,00 6,52 7,20 6,50 7,23 6,75

septembrie 5,60 7,54 7,21 6,83 6,22 6,85 5,79 6,79 7,61

octombrie 6,30 6,35 6,65 6,78 6,62 6,74 6,03 6,98 7,09

noiembrie 5,84 6,50 6,63 5,53 6,43 6,44 5,89 7,02 5,74

decembrie 6,86 6,78 * 6,12 6,35 7,31 6,30 * 5,43

- 93 -

Efectele ploilor acide sunt numeroase şi, din nefericire, toate sunt negative - atât pentru natură, cât şi pentru oameni. Apele cu concentraţii mari de acid, care cad din cer, au un impact devastator asupra pădurilor, solului, cursurilor de apă şi apelor stătătoare.

Numeroase specii de insecte şi de nevertebrate acvatice, cu rol esenţial în habitatele respective, sunt ucise de aciditatea ploilor.

Ploile acide care cad pe sol determină eliberarea unor cantităţi mari de aluminiu din compuşii ce conţin acest metal, iar aluminiul astfel eliberat ajunge în ape. Aici, concentraţiile mari de aluminiu (un metal cu efect toxic asupra multor speci de vieţuitoare) cresc pe măsură ce scade valoarea pH-ului (o unitate de măsură a acidităţii/alcalinităţii unei substanţe) şi au efecte distrugătoare asupra populaţiilor de animale din apă.

Importul transfrontalier a unor poluanţi, cum sunt sulful şi azotul este foarte mare pentru Republica Moldova. Cea mai mare parte din emisiile de sulf se importă în Moldova din România (32 %) şi Ucraina (18 %), iar depunerile de azot oxidant în special din Ucraina (15 %) şi Polonia (12 %). Datele prezentate demonstrează elocvent faptul că în unele regiuni ale Republicii Moldova au loc procese mai accentuate de poluare, fapt care impune implementarea unor măsuri de diminuare a emisiilor de noxe în atmosferă, o monitorizare mai amplă a calităţii factorilor de mediu cît şi elaborarea unor limite pentru o serie de indicatori de calitate care ar oferi posibilitatea de a caracteriza gradul de poluare a aerului şi precipitaţiilor atmosferice.

Ploile acide sunt un pericol constant şi la adresa clădirilor şi monumentelor istorice ridicate de om. În special statuile sau edificiile din marmură sau calcar, roci care conţin cantităţi mari de carbonat de calciu, sunt afectate de aciditatea crescută a precipitaţiilor.

Acizii din picăturile de ploaie reacţionează în timp cu compuşii de calciu din aceste roci, ceea ce duce la apariţia unui strat de gips. Efectele acestei reacţii chimice se pot observa îndeosebi în cimitire, unde crucile şi plăcile de morminte sunt adesea făcute din marmură. Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colisseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide.

Oamenii de ştiinţă folosesc ceea ce se cheamă factorul pH pentru a măsura aciditatea sau alcalinitatea soluţiilor lichide. Pe o scară de la 0 la 14, la 0 reprezintă cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O soluţie de apă distilată care nu conţine nici acizi, nici baze, are pH-ul 7 sau neutru. Dacă nivelul pH-ului în apă de ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerată acida.

Nici metalele nu sunt cruţate: ploile acide distrug straturile protectoare de vopsea şi corodează metalul. În special fierul, oţelurile, cuprul şi bronzul sunt vulnerabile la acţiunea picăturilor acide. Oamenii nu par a fi afectaţi de contactul direct cu ploile acide. Acizii din picăturilor de ploaie sunt îndeajuns de diluaţi încât să nu afecteze epiderma umană. Cu toate acestea, concentraţia crescută a particulelor de dioxid de sulf şi oxizi de azot din aerul de sub norii vărsători de ploi acide poate duce la probleme cardiace şi respiratorii, inclusiv astm şi unele forme de bronşită.

- 94 -

- 95 -

8. 2 CONŢINUTUL METALELOR GRELE ÎN PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Pe parcursul ultimilor ani tot mai acută devine problema poluării atmosferei care reprezintă

punctul de intrare pentru majoritatea poluanţilor, aşa ca vaporii chimici industriali şi gazele de eşapament, unde au loc numeroase procese chimice care la rîndul lor pot schimba componenţa şi natura chimică și a precipitaţiilor atmosferice. Gazele, suspensiile particulelor mici solide şi lichide numite şi aerosoluri, fiind dizolvate în vaporii norilor sau picăturilor de ploaie, odată cu căderea precipitaţiilor, reprezintă în fond calea pe care majoritatea acestor poluanţi ajung pe suprafaţa solului. Precipitaţiile atmosferice încărcate cu metale grele constituie una din sursele majore de poluare, afectînd atît solul, cît şi apele, flora şi fauna, în zona lor de impact.

Metalele grele – plumb, cadmiu, cupru, nichel, crom - sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trofic.

În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere la distanţe lungi şi în special a programului EMEP cu privire la metalele grele, pe parcursul anului 2014 au fost colectate probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din or. Leova, staţiile din mun. Chişinău şi mun. Bălţi, pentru determinarea ulterioară a concentraţiei metalelor grele în precipitaţiile atmosferice. În corespundere cu programul de activitate s-au investigat următoarele metale grele prioritare: Pb, Cd, Cu, Cr, Ni. Concentraţia metalelor a fost determinată conform metodei spectrale de absorbţie atomică.

În baza investigaţiilor efectuate constatăm că în ultimii trei ani valorile maxime ale metalelor grele înregistrate în probele de precipitaţii atmosferice la staţiile: or. Leova, mun. Chişinău şi mun. Bălţi, au consemnat următoarele majorări: cele mai mari concentraţii s-au recepţionat pentru: cupru în anul 2012,iar pentru nichel şi crom în anul 2013.

Fig. 3. Valorile concentraţiilor maxime anuale ale cuprului înregistrate în probele de precipitaţii la staţiile din or. Leova, mun. Chişinău şi mun. Bălţi

- 96 -

Fig. 4. Valorile concentraţiilor medii anuale ale nichelului înregistrate în probele de precipitaţii la staţiile din or. Leova, mun. Chişinău şi mun. Bălţi

Fig. 5. Valorile concentraţiilor medii anuale ale cromului înregistrate în probele de precipitaţii la staţiile din or. Leova, mun. Chişinău şi mun. Bălţi

Concentraţiile conţinutului metalelor grele în precipitaţiile atmosferice colectate la staţia Bălţi,

au înregistrat valori mai mici în comparaţie cu cele colectate de la staţiile Chişinău şi Leova. Estimînd valorile concentraţiilor înregistrate pe perioada anilor 2012-2014 observăm o

fluctuaţie variată a concentraţiilor metalelor grele. Astfel pentru staţia transfrontalieră Leova observăm că s-a micşorat concentraţia considerabil pentru Cr de la 55,6651µg/l în 2013 pînă la 4,0689 µg/l în acest an, de asemenea a scăzut uşor pentru Cu de 16,6934 µg/l în 2012 pînă la 14,7334 µg/l în 2014. Înbucurător este faptul că concentraţia metalelor Pb, Cd şi Ni este în scădere: Pb a scăzut considerabil de la 5,1882 µg/l în anul 2012 pînă la valoarea situată mai jos de limita de detecţie în anul 2014, Cd de la 0,4014 în anul 2012 pînă la valoarea situată mai jos de limita de detecţie în anul 2014 şi Ni de la 5,6817 µg/l în anul 2013 pînă la 2,7822 µg/l în anul 2014.

La staţia Chişinău, analizînd valorile concetraților pentru anii 2012 - 2014 observăm că s-a mărit neesenţial concentraţia Cr de la 4,0206 µg/l în 2012 pînă la 4,333 µg/l în acest an, dar s-a micşorat considerabil concentrţia pentru Cu de la 39,1425 µg/l în 2012 pînă la 7,1772 µg/l în 2014,

- 97 -

Pb în comparaţie cu anul 2012 a scăzut de la 6,3801 µg/l pînă la 1,8455 µg/l în 2014. S-a micşorat nesemnificativ concentraţia Ni de la 4,3645 µg/l atestată în 2012 pînă la 4,0581 µg/l în acest an, cea mai mare concetrație pentru acest metal atestîndu-se în 2013 cu valoarea de 5,655 µg/l.

La staţia Bălţi observăm că s-a micşorat concentrţia Cr de la 3,1271 µg/l în 2013 pînă la 1,9980 µg/l în acest an, Ni de la 3,6469 µg/l în 2013 pînă la 2,6626 µg/l în anul 2014, Cu de la 6,4088 µg/l în 2013 pînă la 3,8822 µg/l în anul 2014, concentraţia Pb, în comparaţie cu anul precedent, a scăzut de la 1,0172 µg/l pînă la valoarea situată mai jos de limita de detecţie, anul current, de asemenea şi pentru Cd s-a diminuat concentrţia de la 0,0549 µg/l în 2013 pînă la valoarea situată mai jos de limita de detecţie în anul 2014.

Concluzionînd cele menţionate putem spune că concentraţia metalelor grele în precipitaţiile atmosferice rămîne destul de ridicată.

Tabelul 8.2.1 Valorile concentraţiilor metalelor grele atestate în anul 2014

Nr d/o Luna prelevării probei

Concentraţia , µg/l

Pb Cd Cu Ni Cr

Staţia or. Leova 1 Ianuarie * * 0.9947 1.9229 2.0239 2 Februarie * * 1.0575 1.6516 1.5035 3 Martie * * 2.4512 2.1807 2.6972 4 Aprilie * * 1.0448 1.5858 2.3095 5 Mai * * 9.1876 1.9450 4.0689 6 Iunie * * * * * 7 Iulie * * * 1.4617 2.0883 8 August * * 13.9360 2.0627 1.9307 9 Septembrie * 0.1262 14.7334 2.7822 2.3307 10 Octombrie * * 7.6420 2.2002 1.2092 11 Noiembrie * * 0.8464 1.0079 1.3101 12 Decembrie * * 2.8327 1.3374 1.4007

Staţia mun. Chişinău 1 Ianuarie * 0.1284 1.7778 1.7028 0.8397 2 Februarie -- -- -- -- -- 3 Martie * * 0.7405 * * 4 Aprilie * * 0.8432 * * 5 Mai 1.8455 * 4.5970 * * 6 Iunie * * * * * 7 Iulie * * * * * 8 August * * 0.8237 * 0.5028 9 Septembrie * * 1.7983 * * 10 Octombrie * * 7.1772 4.0581 0.7782 11 Noiembrie * 0.1394 5.5598 3.8697 4.3333 12 Decembrie * 0.1945 6.8164 2.0404 1.5126

Staţia mun. Bălţi 1 Ianuarie * * * 1.6370 1.9980 2 Februarie * * 2.0059 1.5566 1.6268 3 Martie * * 2.0053 1.6516 1.7740 4 Aprilie * * * 1.5931 1.5442 5 Mai * * 1.5733 1.3379 1.5936 6 Iunie * * * * 1.2517 7 Iulie * * 1.2172 1.4636 1.5296 8 August * * 3.8822 2.6626 1.5288 9 Septembrie * * -- 1.4909 1.3876 10 Octombrie * * 1.6065 1.3451 1.3754 11 Noiembrie * * 2.7000 1.4128 1.3260 12 Decembrie * * * * 1.9772 Linia de detecție

1 0,1 0,5 1 0,5

„ * ” – valoare sub limita de detecţie “ -- ” – lipsa precipitaţiilor atmosferice

- 98 -

Fig. 6. Valorile maxime ale metalelor grele înregistrate în probele de precipitaţii la st. din mun. Bălţi, Chişinãu şi or. Leova, anul 2014

Gama substanţelor evacuate în mediu, din procesele tehnologice, este foarte variată: pulberi organice şi anorganice, care au şi conţinut de metale (Pb, Cu, Cr, Ni, Cd).

Analizînd tabelul conținutului concetraţiilor maxime a metalelor grele pentru ani 2010 – 2014 în precipitații atmosferice conchidem următoarele: că la staţia transfrontalieră Leova s-au înregistrat valori maximale pentru Cu şi Cr, ceea ce poate fi explicat ca:

- rezultat al poluării transfrontaliere a atmosferei atunci cînd are loc fenomenul schimbului intens a maselor de aer, astfel conform estimărilor, pe parcursul unei perioade îndelungate a centrului de sinteză MSC-Est din Sankt-Petersburg contribuţia transportului transfrontalier a depunerilor antropogene în Republica Moldova indică valori destul de însemnate. - rezultat al corelaţiei concentraţiei metalelor din sol care, la rîndul său, fiind spulberat de curenţii de aer, provoacă “contaminarea” atmosferei cu metale grele;

Sursele de contaminare cu Cu se găsesc în natură în stare nativă (în cantităţi reduse) şi îndeosebi sub formă de combinaţii chimice. Din punct de vedere chimic mineralele cuprului sunt oxidice sau sulfuroase.

Tabelul 8.2.2

Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime, înregistrate pe perioada 2010-2014 în precipitaţiile atmosferice

Anul Concentraţia , µg/l

Pb Cd Cu Ni Cr Staţia or.Leova

2010 12,2374 0,2944 8,7110 28,2214 1,6287 2011 4,2693 0,4667 24,4424 8,9477 3,8974 2012 5,1882 0,4014 16,6934 4,7348 6,7025 2013 2.3154 0.0599 9.0082 5.6817 55.6651 2014 * 0,1262 14,7334 2,7822 4,0689

Staţia or.Chişinău 2010 12,5707 0,1269 12,2371 43,4770 3,6423 2011 2,3920 0,2734 18,0291 29,9280 2,2824 2012 6,3801 0,2832 39,1425 4,3645 4,0206 2013 2.5587 0.045 9.7755 5.655 4.4656 2014 1,8455 0,1945 7,1772 4,0581 4,3333

Staţia or.Bălţi 2013 1.0172 0.0549 6.4088 3.6469 3.1271 2014 * * 3,8822 2,6626 1,9980

Linia de detcție 1 0,1 0,5 1 0,5 “ * ” – valoare sub limita de detecţie

- 99 -

Fig. 7. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime, înregistrate pe perioada a. 2010-2014 în precipitaţiile atmosferice la statia din or.Leova

Conform fig.7, la staţia din or. Leova cele mai mari valori în anul 2014 se înregistrează

pentru metalul Cu, iar pentru Ni şi Cr, se observă o scădere considerabilă în acest an.

Fig. 8. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime, înregistrate pe perioada 2010-2014 în precipitaţiile atmosferice la st. Chişinău.

Pe parcursul ultimilor ani la staţia din mun. Chişinău valori maxime s-au înregistrat pentru

Ni şi Cu, variind între limitele de la 4,0581 µg/m3 pînă la 43,477 µg/m3 pentru Ni şi de la 7,1772 µg/m3 pînă la 39,1425 µg/m3 pentru Cu (fig. 8).

- 100 -

Fig. 9. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,

înregistrate pe perioada 2013-2014 în precipitaţiile atmosferice la st. Bălţi.

Analizînd fig. 9 observăm o descreștere semnificativă a concentrației Cu de la 6,40 µg/l în anul 2013 pînă la 3,88 µg/m3 în anul 2014 de asemenea se înregistrează o descreștere ușoară și pentru celelalte 2 metale.

Gradul sporit a concentraţiilor metalelor se poate explica ca rezultat al emisiilor provenite din arderea de combustibili, procese tehnologice (activitatea fabricilor care produc ciment, sticlă, materiale de construcţii, topitorii) cît şi de la centralele termice.

Micşorarea concentraţiei de plumb se datorează aplicării prevederilor HG din anul 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, care restricţionează importarea benzinei cu plumb. Pb este unul din metalele care poluează mediul ambiant, răspîndirea căruia în natură este direct proporţional cu numărul unităţilor de transport. Sursele de contaminare a mediului cu plumb pot fi benzina, vopselele de tipar, unele mase plastice, cît şi deşeurile industriale.

Metalele grele pot fi considerate inamici invizibili deoarece ne afectează sănătatea prin intermediul aerului respirat, apei, alimentelor consumate, cît şi a unor obiecte din mediul domestic, vase de bucătărie, mobilier, aparate electrice, produse cosmetice şi altele. Marele pericol al acestor inamici invizibil constă în faptul ca ei nu au miros, gust, culoare şi nu ne putem da seama de prezenţa lor. Ei se acumulează zi de zi în ţesuturile şi organele vitale ale organismului declanşând în timp probleme majore de sănătate.

- 101 -

8. 3 CONŢINUTUL POLUANŢILOR ORGANICI PERSISTENŢI

ÎN PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice cu o stabilitate sporită, care se concentrează în verigile lanţurilor trofice biologice, şi care se manifestă printr-un impact negativ asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător.

În Republica Moldova poluarea mediului înconjurător cu POPs şi impactul ecologic alacestora asupra sănătăţii populaţiei nu este studiată suficient. Nu există un sistem complex unic de evidenţă a emisiilor POPs la nivel ramural şi local, de inventariere, cercetări ştiinţifice şi investigaţii practice sistematice in domeniu.

Situaţia privind utilizarea pesticidelor în agricultură este cu mult mai bine cunoscută. Utilizarea nechibzuită a pesticidelor în anii 1970-1990 a condus la poluarea solurilor, resurselor acvatice, plantelor agricole şi tehnice care, în consecinţă, au dăunat sănătatea omului, iar decalajul dintre volumele de pesticide întroduse în ţară şi cele utilizate în agricultură a condus la acumularea în gospodării a unor cantităţi mari de pesticide inutilizabile şi interzise. Nu există un sistem determinat de examinare şi evaluare a situaţiei privitor la poluarea mediului cu dioxine şi furani şi hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). În condiţiile Moldovei sursele principale de poluare cu dioxine, furani cît şi HAP sînt instalaţiile de producere a energiei, încălzirea rezidenţială, unităţile de transport, incinerarea gunoiului. Principalul poluant al aerului atmosferic cu dioxine, furani şi HAP este transportul. Necătînd la insuficienţa informaţiei privind studiul compuşilor daţi, totuşi în Republica Moldova actualmente activează o serie de laboratoare, şi instituţii care sunt preocupate de studiul, cercetarea şi monitorizarea POPs, dar care funcţionează independent unul faţă de altul neavînd un schimb de informaţii, opinii şi conlucrare în problema dată.

În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere la distanţe lungi pe parcursul anului 2014, Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului a colectat probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din oraşul Leova pentru determinarea concentraţiei pesticidelor organoclorurate şi bifenililor organocloruraţi în corespundere cu programul EMEP, aplicînd metoda cromatografiei gaz-lichid.

În anul 2014 investigaţii pentru compuşii daţi s-au efectuat la staţia transfrontalieră din Leova, dar și la la staţiile Chişinău şi Bălţi. Valorile concentraţiilor poluanţilor organici în precipitaţii pentru anul 2014 sunt prezentate în tabel. 8.3.2 Cele mai înalte concentraţii ale substanţelor POPs în parte se atestă pentru suma izomerilor DDT, BPC, care constituie 0,0522 µg/l şi 0,0547 µg/l pentru probele de precipitaţii colectate la staţia Leova) şi ale BPC 0,0460 µg/l, DDT 0,0368 µg/l pentru probele de la staţia Bălţi. Totodată, se constată că prezenţa compuşilor în aer din clasa DDT şi BPC s-au detectat practic pe tot parcursul anului, cu excepţia lunilor noiembrie şi decembrie.

- 102 -

Concentraţii ale POPs în precipitaţiile colectate la staţia Chişinău înregistrează valori sub limita de detecţie a aparatului, ceea ce denotă despre conţinutul redus a acestor parametri în precipitaţiile din această localitate. Analiza rezultatelor prezentate, a constat următoarele fapte: - implementarea agriculturii excesive în anii 70-80 ai sec XX în Republica Moldova, cât şi factorul degradării lente a unor pesticide, a condiţionat acumularea unei concentraţii semnificative, care şi până în prezent rămâne drept sursă (prin exhalare din sol) de poluare a atmosferei cu DDT. - prezenţa bifenililor policloruraţi (BPC), utilizaţi actualmente în sectorul energetic şi industrial, cauzând astfel poluarea aerului atmosferic.

Tabelul 8.3.1 Variaţia concentraţiilor maxime (µg/l) a conținutului izomerilor din clasa poluanților organici

clorurați (POC) și a substanți din clasa bifenililor policloruraţi (BPC) la staţia de observaţii asupra poluării aerului în context transfrontier

din or. Leova pe parcursul anilor 2010-2014.

Anul

Σ HCH Σ DDT Σ BPC

2010 0,0184 0,0556 0,1264 2011 <0,0005 0,0041 0,0326 2012 <0,0005 0.0009 0.1076 2013 <0,0005 0,0043 0,030 2014 <0,0005 0,0522 0,0547

Premisele ce contribuie la majorarea concentraţiei poluanţilor organici persistenţi în

localitatea Leova poate fi explicată prin faptul ca fiind zonă supusă poluării transfrontaliere dar tot odată şi din considerentele, că această localitate este înconjurată de terenuri agricole ce conţin sub formă de cantităţi remanente aceşti compuşi, care prin diferite căi (erodarea eoliană, exhalarea termică din sol, etc.) pătrund în aerul atmosferic.

Măsurile ce pot fi luate în vederea diminuării poluării mediului cu POPs sunt: - diminuarea evacuărilor, datorită utilizării intenţionate a acestora;

- gestionarea stocurilor (pesticide şi bifenili policloruraţi (BPC) şi deşeurilor într-o manieră sigură, eficientă şi ecologic inofensivă, în scopul reducerii şi eliminării emisiilor;

- elaborarea măsurilor de identificare şi remediere a zonelor contaminate; - promovarea informării, conştientizării şi educării populaţiei; - stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi monitorizare; Implementarea în practică a măsurilor de diminuare a emisiilor POPs în atmosferă, va crea

premise favorabile în realizarea programului naţional de obţinere a produselor ecologic pure, şi concomitent cu aceasta, va îmbunătăţi condiţiile de trai, reducând semnificativ factorii de risc asupra sănătăţii oamenilor şi elementelor mediului înconjurător. Poligonul de înhumare a POPs de la Cişmichioi.

- 102 -

Conţinutul poluanţilor organici persistenţi, µg/dm3

în precipitaţiile atmosferice, anul 2014

Nr.

pro

bei

Sta

ţia

de

cole

ctar

e a

pro

bei

Dat

a co

lect

ării

Alf

a-H

CH

Gam

ma-

HC

H

∑

H

CH

HC

B

DD

D

DD

E

DD

T

∑

D

DT

PC

B 2

8

PC

B 5

2

PC

B 1

01

PC

B 1

38

PC

B 1

18

PC

B 1

53

PC

B 1

80

∑

PC

B

Hep

tacl

or

epo

x A

Hep

tacl

or

epo

x B

Die

ldri

n

Mir

ex

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

1 Leova

10,13,17,18,25-26.02

-* - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

2 Leova

1-3,5-8,17, 28.03

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

3 Leova

5,10-12,15-17,19,22, 23.04

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

4 Leova

2-5,9,12-15,21-23,27,29-31.05

- - - - - - - - 0.0060 - 0.0050 - 0.0080 - - 0.0190 - - - -

5 Leova

5,7,10,13,16,17,21.06

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

6 Leova

4,11,12, 15-18,19, 23-25.07

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7 Leova

6,17,22, 24.08

- - - - 0.0252 0.0142 0.0128 0.0522 0.0109 0.0133 - 0.0151 - 0.0154 - 0.0547 - 0.0127 - 0.0143

8 Leova 22.09 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- 103 -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

9 Chisinau 30.01 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

10 Chisinau

22.01

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

11 Chisinau

12,13, 16.04

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

12 Chisinau

3,4,10, 12,14,23, 27,30.05

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

13 Chisinau

13,17,24,26.06

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

14 Chisinau

10,11,12,17,18,22,23.07

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

15 Chisinau

5,6,21, 24,27.08

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

16 Chisinau

21,23, 24.10

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- 104 -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

17 Bălţi

13,20,22-25,27, 30.01

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

18 Bălţi

1,3, 24-26.02

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

19 Bălţi

3-7,17,19, 27.03

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

20 Bălţi

10,11,15, 16.04

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

21 Bălţi

3,10,12,14,19,21,30, 31.05

- - - - - - - - - - - - 0.0103 0.0084 - 0.0187 - - - -

22 Bălţi

10,17,25, 26.06

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

23 Bălţi

4,9,11,15, 22-24.07

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

24 Bălţi 6,25,28.08 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

25 Bălţi 21-23.09 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

26 Bălţi

16,17,21, 24.10

- - - - 0.0235 0.0133 - 0.0368 0.0150 0.0160 - - - 0.0150 - 0.0460 - - - 0.014

4

Limita de cuantificare 0.00

6

0.007

0.00

3 0.003 0.003 0.009 0.003 0.003 0.003 0.004 0.003 0.003 0.005 0.014

0.009

0.018

0.005

„*“ – valoare sub limita de cuantificare

- 105 -

Fig. 10. Variaţia concentraţiilor maxime, înregistrate (µg/l) la staţia de observaţii asupra poluării aerului în context transfrontier din or. Leova pe parcursul anilor 2010-2014

În fig.10 (tab. 8.3.1) au fost sintetizate rezultatele referitoare la variaţia concentraţiilor maxime a POPs la staţia de observaţii asupra poluării aerului în context transfrontier din or. Leova pe parcursul anilor 2010-2014, se observă că suma izomerilor BPC din anul 2010 se reduce, cu excepţia anului 2011, iar suma izomerilor DDT în ultimii 4 ani a înregistrat o uşoară fluctuaţie a concentraţiei cu modificări esenţiale în acest an.

Tabelul 8.3.4

Concetrațiile maxime a POPs (µg/l) în precipitaţiile atmosferice la staţiile din mun. Chişinău, Bălţi şi or. Leova pentru anii 2012 – 2014

Anul

Leova, mkg/ml Chişinău, mkg/ml Bălţi, mkg/ml

Σ DDT ΣBPC Σ DDT ΣBPC DDT BPC 2012 0,0009 0,1076 < 0,0001 0,0976 - - 2013 0,0043 0,030 < 0,0001 < 0,0001 0,0076 0,021 2014 0,0522 0,0547 < 0,0001 < 0,0001 0,0368 0,0460

„*“ – valoare sub limita de cuantificare

- 106 -

Fig. 11. Dinamica POPs în precipitaţiile atmosferice conform concetrațiilor maxime (µg/l), înregistrate la staţiile mun. Chişinău, Bălţi şi or. Leova în perioada a. 2012 – 2014

Conform datelor din fig. 11 observăm că cea mai mare concentraţie de POPs, pe parcursul a

ultimilor 4 ani, s-a înregistrat la staţia din or. Leova, fiind o zonă asupra căreia predomină şi impactul poluării transfrontaliere. Valoarea cea mai mare revine conţinutului de BPC. În Republica Moldova sursele principale de poluare cu aceste substanţe sunt transportul, instalaţiile de producere a energiei, încălzirea rezidenţială, incinerarea gunoiului. Cercetările din ultimii ani demonstrează că în zonele adiacente traseelor auto poluarea cu POPs este mai sporită.

Cu problemele legate de poluanţii organici persistenţi se confruntă nu numai ţara noastră, aceasta este o problemă globală. În acest sens, în scopul protejării sănătăţii umane şi mediului faţă de aceste substanţe în mai 2001, la Stockholm, a fost adoptată Convenţia privind Poluanţii Organici Persistenţi. Convenţia stipulează că fiecare Parte va interzice şi/sau va lua măsurile legale şi administrative necesare pentru eliminarea/limitarea producerii şi utilizării, importului şi exportului substanţelor chimice din categoria POPs, reglementate de Convenţie. Aceste obligaţiuni şi le-a asumat şi ţara noastră prin ratificarea Convenţiei de la Stockholm, la 19 februarie 2004.

Păstrarea neadecvată a POPs în Republica Moldova

- 107 -

CONCLUZII 1. În anul 2014 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării de

poluare a aerului în reţeaua naţională de monitoring amplasată în cele 7 localităţi al Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova, ce includ 19 posturi staţionare de observaţii, iar informaţia cu privire la calitatea aerului a fost acumulată de la reţeaua de laboratoare de observaţii asupra poluării aerului atmosferic amplasate în teritoriu.

2. În rezultatul evaluării tendinţei de modificare a calităţii aerului bazate pe datele din ultimii 5 ani s-a constatat, că nivelul de poluare a aerului s-a majorat pentru dioxid de azot, s-a redus neesenţial pentru suspensii solide şi o uşoară descreştere pentru monoxid de carbon, dioxid de sulf, şi rămîne destul de ridicată pentru aldehidă formică. Nivelul înalt de poluare ce se menţine pe întreaga perioadă nominalizată, poate fi motivat prin: curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor; traficul tot mai intens a automobilelor – mijloc de transport ce devine prioritar transportului mai „ecologic” – troleibuzul; suprafeţele afînate, neacoperite cu iarbă a gazoanelor; numeroase întreprinderi mici ce activează fără sisteme de reglare şi neutralizare a noxelor din aerul emis în atmosferă, etc.

3. La postul automat din localitatea Mateuţi concentraţiile maxime momentane au atins valorile pentru: suspensiile solide totale – 1,8 CMA înregistrată în luna martie; ozon – 0,4 CMA s-a înregistrat în luna februarie; monoxidul de carbon - 0,3 CMA în luna iulie; 4. Rezultatele măsurătorilor efectuate la staţiile menţionate reflectă o situaţie de moment, fiind marcate ca o serie de influenţe ale unor factori cu evoluţie aleatorie în timp, valorile maxime ale ionilor investigaţi înregistrîndu-se în lunile de primăvară, cît şi în lunile de toamnă, anume atunci cînd au loc schimbări atmosferice sezoniere ale concentraţiei particulelor solide în atmosferă, care la rîndul său implică majorarea concentraţiei ionilor în precipitaţii.

5. În baza investigaţiilor efectuate în probele de precipitaţii constatăm că în anul 2014, comparativ cu anul 2013, se observă o micşorare considerabilă a valorilor concentraţiilor pentru crom. Cr (de la 55,6651 µg/l pînă la 4,0689 µg/l), la staţia Leova, (de la 4,4656 µg/l pînă la 4,3333 µg/l) la staţia Chişinău şi (de la 3,1271 µg/l la 2,6626 µg/l) la staţia Bălţi;

Concentraţiile conţinutului metalelor grele în precipitaţiile atmosferice colectate la staţia Bălţi, au înregistrat valori mai mici în comparaţie cu cele colectate de la staţiile Chişinău şi Leova. Estimînd valorile concentraţiilor înregistrate pe perioada anilor 2010-2014 observăm o fluctuaţie variată a concentraţiilor metalelor grele şi conţinutul acestora continuă a fi ridicat.

6. Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare ale pH-ului în probele de precipitaţii atmosferice la staţia Leova au variat în limitele 4,11 în luna august – 8,42 în luna februarie şi observăm că s-au înregistrat ploi acide în perioada caldă a anului 2014, fiind prezente ploile cu un caracter acid spre neutru.

7 În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere la distanţe lungi pe parcursul anului 2014, Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului a colectat probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din oraşul Leova pentru determinarea concentraţiei pesticidelor organoclorurate şi bifenililor organocloruraţi în corespundere cu programul EMEP, aplicînd metoda cromatografiei gaz-lichid.

Conform datelor, observăm că cea mai mare concentraţie de POPs, pe parcursul a ultimilor 4 ani, s-a înregistrat la staţia din or. Leova, fiind o zonă asupra căreia predomină şi impactul poluării transfrontaliere, valoarea cea mai mare revine conţinutului de BPC.

8. La staţia transfrontieră Leova pe perioada anului s-au analizat în total 1830 probe pentru poluanţii monitorizaţi conform programului EMEP nivelul I.

9. O contribuţie majoră asupra nivelului de poluare a aerului în urbele industrializate are respectarea recomandărilor Secţiei Prognoze a Poluării Aerului pentru întreprinderile ce sînt incluse în Lista agenţilor economici, degajările emise din activitatea cărora, radical modifică situaţia ecologică în oraş. Anume în scopul reducerii nivelelor maxime de poluare, pe parcursul anului 2014, pentru întreprinderile mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite 125 de avertismente cu recomandări, privind reglementarea degajărilor cu 98,4%. Pe parcursul anului au fost întocmite 2368 prognoze a nivelului poluării aerului atmosferic în mediu pe oraş. Privind nivelul înalt a poluării aerului în municipiile Tiraspol, Bender şi oraşul Rîbniţa au fost întocmite 2368 prognoze, iar pentru sursele separate în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina - 1184 prognoze.

- 108 -

10. Datele prezentate demonstrează elocvent faptul, că în regiunile industrializate ale Republicii Moldova au loc procese mai accentuate de poluare, fapt care impune implementarea unor măsuri de diminuare a emisiilor de noxe în atmosferă.

Anexa 1

la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________

SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT

ÎN REPUBLICA MOLDOVA (la momentul depistării)

Ministerul Mediului al Republicii Moldova tel. 022204507 fax. 022226858

E-mail: [email protected]

Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

tel.022281473 fax.022211134


Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii

Moldova tel. 022738554/ fax. 022738501




Inspectoratul Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100


Primăria mun. Chişinău tel. 022227236 fax.022238084

E-mail: [email protected];

[email protected]

Centrul Naţional de Sănătate Publică fax. 022729725 tel. 022729647


d

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Agenţia ecologică Bălţi

tel/fax. 231 33390 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică Chişinău

tel/fax. 022281577 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică Cahul


[email protected]

Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia(Comrat)

tel/ fax. 29824046 E-mail:

[email protected]

Mass-media Societatea civilă

Serviciul Piscicol fax. 022472412

tel. 022473237 E-mail:

[email protected]

Anexa 2

la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________

SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA

MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Mediului tel. 022204507 fax. 022226858



tel. 022281473 fax. 022211134


Biroul Naţional de Statistică tel. 022403000 fax. 022226146


PPrreeşşeeddiinntteellee PPaarrllaammeennttuulluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa tteell//ffaaxx.. 002222226688556600

EE--mmaaiill:: vveerroonniiccaa..ssiirrbbuu@@ppaarrllaammeenntt..mmdd

PPrriimm –– mmiinniissttrruull RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

tel. 022250101 fax. 022242696


CCoonnssiilliieerruull PPrreeşşeeddiinntteelluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

tel. 022250250 fax. 022250365






CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă

fax. 022729725 tel. 022729647


Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie

tel. 022238084 fax. 022223145 E-mail:

[email protected]; [email protected]



[email protected]


Tel/fax. 022281004 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 029920554


Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia

(Comrat)tel/ fax. 29824046 E-mail:

[email protected]

Societatea civilă

Mass-media

REC Moldova

Centrul Informaţional de Mediu al

Ministerului Mediului

Anexa 3 la ordinul Ministerului Mediului

nr._______din_______________

SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Mediului tel. 022204507 fax. 022226858



tel. 022281473 fax. 022211134


Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor

Interne tel. 022738554/ fax. 022738501






Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie

tel. 22238084; fax.022223145 E-mail: [email protected];

[email protected]

Centrul Naţional de Sănătate Publică

tel. 022729647; fax. 022729725 E-mail: [email protected]

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ



[email protected]



[email protected]

Agenţia ecologică Cahul


[email protected]

Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia

(Comrat) tel/fax. 029824046


Mass-media Societatea civilă

Anexa 4 la Ordinul Ministerului Mediului

nr._______din_______________

SCHEMA DIFUZĂRII AVERTISMENTULUI CU PRIVIRE LA NIVELUL ÎNALT AL POLUĂRII AERULUI ATMOSFERIC ÎN CONTEXTUL CONDIŢIILOR

METEOROLOGICE NEFAVORABILE

Director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat Anatolie Puţuntică



Primăria mun. Chişinău tel. 022 222604 fax. 022 212798


[email protected]

Agenţia Ecologică Chişinău tel. 022 281004 fax. 022 281004

E-mail: [email protected] [email protected]

Primăria mun. Bălţi tel. 0231 23181 fax. 0231 22348


Agenţia Ecologică Bălţi tel. 0231 31174 fax. 0231 33390 0231 33386


Centrul de Sănătate Publică mun. Chişinău

tel. 022 574406 022 574401 fax. 022 574302

Email: [email protected]

Inspectoratul naţional de patrulare.

tel. 022 255481 fax. 022 255200


[email protected]

Centrul de Sănătate Publică mun. Bălţi

tel. 0231 73215 fax. 0231 73215, 0231 75191

E-mail: [email protected] [email protected]

Inspectoratul de Poliţie

mun. Bălţi tel. 0231 23476 fax. 0231 23476


Agenţii economici din mun. Chişinău

1. SA „CET-2" din Chişinău (subdiviziuniile CET-1, CET-2, Termoservice) 2. SA „Fabrica de sticlă”

3. SA „Apă-Canal Chişinău”

4. SA „Edilitate"

5. SRL „Moldovatransgaz”

6. SA „Pietriş”

7. SA „Macon"

8. SA „Bucuria"

9. SA „Franzeluţa"

10. SRL „Gandas-Grup”

11. ÎM „Glass Container Company”

12. SA „Tutun CTC"

13. SA „Floare”

14. SR „Alko Kaizer”

15. SA „Efes Vitanta Moldova Brevery”

16. SA „FEC”

17. SRL „Confort”

18. SA „Carmez"

19. SA „Lusmecon” filiala ASBET

20. SA „Hidropompa”

21. SA „Fabrica de carton”

22. ÎS „Aeroportul Internaţional”

23. SA „Armo beton”

24. SA „Moldovahidromaş”

25. SA „Art Met”

26. SA „Zorile”

27. SRL “Ergolemn”

28. SA “Artima”

Agenţii economici din mun. Bălţi

1. Depoul de locomotive. 2. SA „Tirex Petrol” SAC nr.23 3. SA „Produse Cerealiere" 4. ÎS „Drob Metal” 5. SRL ”Lukoil Moldova” BP 6. ÎS „Combinatul de Produse Alimentare” 7. SA „Incomlac” 8. SA „CET-NORD” 9. ÎM „KNAUF Gips” 10. SA „Floarea Soarelui” 11. IM „Regia Apă-Canal”

Agenţii economici din or. Rezina

1. LAFARGE CIMENT (MOLDOVA) SA

Societatea civilă

Mass-media

Mass-media

Anexa 5 la Ordinul Ministerului Mediului

nr._______din_______________

SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI ZILNIC PRIVIND CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat Anatolie Puţuntică



Preşedinţia Republicii Moldova

tel. 022 250244 tel. 022 250250


Prim – ministrul al Republicii Moldova

tel. 022 233572 fax. 022 237771


Parlamentul Republicii Moldova

tel. 022 268565 fax. 022 268992


Ministerul Mediului

tel. 022 204507 fax. 022 226858


CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall

ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă tel. 022 574501 fax. 022 729725


Serviciul Protecţiei Civile şi

Situaţiilor Excepţionale al MAI tel. 022 738545, 022 785031

fax. 022 738569 E-mail:

[email protected] [email protected]

Societatea civilă

Nivelul de poluare a aerului în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-nul Rezina)

conform Indicelui complex al Poluării Aerului (IPA5), a.2014

IPA5 – caracteristica cantitativă a nivelului de poluare cauzată de substanţele prioritare. Evaluarea nivelului poluării aerului conform IPA6: 0-4 – redus, 5-6 – sporit, 7-13 – înalt, ≥14 – foarte înalt

Roza vînturilor multianuală

12

19

11

8

10

14

6

8

24

Anexa 6.0

Repartiţia poluarea aerului atmosferic în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or.Rîbniţa şi Rezina (s. Mateuţi)

29.04.14 (concentraţia medie zilnică, exprimată în CMA*)

0

1

2

3

4

5

0

1

2

3

4

5

0

1

2

3

4

5

- suspensii solide - sulfură de hidrogen - dioxid de sulf - ozon troposfeic - monoxid de carbon - fenol - dioxid de azot - aldehida formică - monoxid de azot - CMA - direcţia vîntului

*CMA - concentraţia maximă admisibilă

0

1

2

3

4

5

0

1

2

3

4

5

0

1

2

3

4

5

Anexa 6.1

Posturile de observaţii - suspensii solide – str. Calea Ieşilor - monoxid de carbon – str. Vladimirescu - dioxid de azot – str. Fîntînilor - monoxid de azot – str. Grenoble - fenol – str. Moscovei - aldehida formică – str. Uzinelor - CMA

- direcţia vîntului


3

ROZA VÎNTURILOR

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, mai - acalmie (%)

Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Chişinău, 19.05.14 (700, 1300, 1900)

(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

4

6

7

8

9

Anexa 6.2

8

23

10

10

13

13

6

7

18

- particule solide(PM10) - monoxid de azot - suspensii solide - amoniac - dioxid de sulf -sulfură de hidrogen - monoxid de carbon - ozon troposferic - dioxid de azot - CMA - Postul de observații - direcţia vîntului

*CMA – concentraţia maximă admisibilă

ROZA VÎNTURILOR

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, noiembrie - acalmie (%)

Repartiţia poluării aerului atmosferic în or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-nul Rezina), 3.11.14 (700, 1300, 1900),


0

1

2

3

0

1

2

3

0

1

2

3

Anexa 6.3

8

8

6

20

24 17

4

6

15

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, august - acalmie (%)

- suspensii solide - monoxid de carbon - dioxid de azot - aldehida formică - CMA - Postul de observații - direcţia vîntului


ROZA VÎNTURILOR

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, mai - acalmie

Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Bălţi, 26.05.14 (700, 1300, 1900)


0

1

2

3

0

1

2

3

Anexa 6.4

23

15

14

15 10

5

8

22

11



ROZA VÎNTURILOR

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, octombrie - acalmie (%)



0

1

2

3

4

5

0

1

2

3

4

5

0

1

2

3

4

5

Anexa 6.5

13

13

10

9

9

20 15

5

9

23

Anexa 6.6



ROZA VÎNTURILOR

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, martie - acalmie (%)



0

0,5

1

1,5

2

0

0,5

1

1,5

2

0

0,5

1

1,5

2

7

14

14

9

12

17

5

10

19


- suspensii solide - monoxid de carbon - dioxid de azot - aldehida formică - fenol

- CMA

- Postul de observații - direcţia vîntului


ROZA VÎNTURILOR

Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, decembrie - acalmie

Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Tiraspol, 24.12.14 (700, 1300, 1900)


0

0,5

1

1,5

2

2,5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

20

14

15

15

17

7

6

6

20

Anexa 6.7

- suspensii solide - monoxid de carbon - dioxid de azot - aldehida formică - CMA

- Postul de observații - direcţia vîntului


ROZA VÎNTURILOR


Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Bender, 13.08.14 (700, 1300, 1900)


0

1

2

3

0

1

2

3

0

1

2

3

0

1

2

3

N

S

V E

26

14

9

5

14 10

7

11

30

Anexa 6.8

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI

BULETIN ZILNIC

30 aprilie 2014 CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTUL CONDIŢIILOR METEOROLOGICE

În ultimele 24 de ore vremea în republică a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi şi a sectorului cald. Mişcarea slabă a maselor de aer în direcţia orizontală, iar în cursul nopţii şi în cea verticală au contribuit la acumularea intensivă a poluanţilor în aer. Situaţia ecologică în oraşele monitorizate s-a atestat nefavorabilă. GRADUL POLUĂRII AERULUI în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-ul Rezina) Pe 29 aprilie nivelul poluării aerului, conform evaluării indicilor calităţii aerului atmosferic, s-a constatat ca sporit: în mun. Chişinău – cu dioxid de azot, în mun. Bălţi – cu suspensii solide, în mun. Tiraspol – cu fenol.

Localitatea

Poluanţii

CMA*, mg/m3,

medie zilnică

Depăşirea concentraţiei medie zilnică, exprimată în

CMA

CMA, mg/m3, maximă momen-

tană

Concentraţia maximă momentană exprimată în

CMA mg/m3

mun. Chişinău suspensii solide 0,15 0,5 0,6

dioxid de sulf 0,05 0,5 0,1 sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,1 monoxid de carbon 3 5 0,2 dioxid de azot 0,04 2,1 0,085 1,4-4,8 – la ora 1300, 1900 (29.04), 700 (30.04),

str. Fîntînilor; Uzinelor, 171; Calea Ieşilor, 21; Vladimirescu, 1

monoxid de azot 0,4 0,06 0,1 fenol 0,003 0,010 0,2 aldehida formică 0,003 3,6 0,035 0,7 mun. Bălţi suspensii solide 0,15 4,1 0,5 1,8-2,2 – la ora 1300, 1900 (29.04), 700 (30.04),

str. Ştefan cel Mare, 140 dioxid de sulf 0,05 0,5 0

sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,2 monoxid de carbon 3 - 5 - dioxid de azot 0,04 0,085 0,5 aldehida formică 0,003 2,6 0,035 0,4 mun.Tiraspol suspensii solide 0,15 1,04 0,5 0,6 dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0,4 dioxid de azot 0,04 0,085 0,7 fenol 0,003 3,8 0,010 1,2-2,6 – la ora 1900 (29.04), 700 (30.04), str. Ceapaev, 91 aldehida formică 0,003 0,035 0 mun. Bender suspensii solide 0,15 0,5 0,2

dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0,4 dioxid de azot 0,04 0,085 0,7 aldehida formică 0,003 3,1 0,035 0,4 or. Rîbniţa suspensii solide 0,15 0,5 0,6 dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0,2 dioxid de azot 0,04 1,2 0,085 0,6 s. Mateuţi suspensii solide 0,15 0,5 0,1 dioxid de sulf 0,05 0,5 - monoxid de carbon 3 5 0,1 dioxid de azot 0,04 0,085 - monoxid de azot 0,06 0,4 - oxizi de azot - - - sulfură de hidrogen - 0,008 -

ozon troposferic 0,03 0,16 0,2 * CMA – concentraţia maximă admisibilă pentru poluanţii din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, ce nu are acţiune negativă asupra mediului

PROGNOZA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

în intervalul 30.04 – 1.05.2014

Situația sinoptică nu se va schimba esenţial. Factori meteorologici vor contribui la acumularea poluanţilor în aer şi în oraşele monitorizate se va menţine situaţia ecologică nefavorabilă.

DEBITUL DOZEI AMBIENTALE A RADIAŢIEI GAMA

Conform datelor colectate de la 17 staţii meteorologice, amplasate în teritoriul republicii, valorile debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe 29-30 aprilie s-au încadrat în limitele normei admisibile, constituind 0,07-0,18 μSv/h*. (limita de avertizare – 0,25 Sv/h) *(1 μSv/h ≈100 R/h, [Sv]SI = Sievert).

Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului Gavril Gîlcă

ex. Galina Catenco 022773614

Anexa 6.9

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI

BULETIN ZILNIC

13 august 2014 CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTUL CONDIŢIILOR METEOROLOGICE

În ultimele 24 de ore vremea în republică a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi. Valorile înalte ale temperaturii aerului, radiaţia solară intensă şi mişcarea slabă a maselor de aer au contribuit la majorarea concentraţiilor noxelor şi la înrăutăţirea semnificativă a situaţiei ecoloogice în oraşele monitorizate. GRADUL POLUĂRII AERULUI în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-nul Rezina) Pe 12 august în mun. Tiraspol nivelul poluării aerului privind conţinutul de fenol, conform evaluării indicilor calităţii aerului atmosferic, s-a constatat ca sporit.

Localitatea

Poluanţii

CMA*, mg/m3,

medie zilnică

Depăşirea concentraţiei medie zilnică, exprimată în

CMA

CMA, mg/m3, maximă momen-

tană

Concentraţia maximă momentană exprimată în

CMA mg/m3

mun. Chişinău suspensii solide 0,15 0,5 0,6

dioxid de sulf 0,05 0,5 0,1 sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,1 monoxid de carbon 3 5 0,4 dioxid de azot 0,04 0,085 1,2 – la ora 1900 (12.08), str. Fîntînilor monoxid de azot 0,4 0,06 0,1 fenol 0,003 0,010 0,2 aldehida formică 0,003 8,6 0,035 1,3-2,1 – la ora 1300, 1900 (12.08), str. Fîntînilor;

Vladimirescu mun. Bălţi suspensii solide 0,15 2,2 0,5 1,2 – la ora 1300 (12.08), str. Ştefan cel Mare, 140 dioxid de sulf 0,05 0,5 0,1

sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,1 monoxid de carbon 3 5 - dioxid de azot 0,04 0,085 0,5 aldehida formică 0,003 5,1 0,035 1,1 – la ora 1900 (12.08), str. Cicicalo, 8 mun.Tiraspol suspensii solide 0,15 0,5 0,2 dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0,4 dioxid de azot 0,04 0,085 1,1 – la ora 1900 (12.08), str. Secrier, 2 fenol 0,003 5,0 0,010 1,5-1,8 – la ora 1900 (12.08), str. Ceapaev, 91; Secrier, 2 aldehida formică 0,003 0,035 0,1 mun. Bender suspensii solide 0,15 0,5 0,2

dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0,4 dioxid de azot 0,04 0,085 0,6 aldehida formică 0,003 8,7 0,035 2,7 – la ora 1300 (12.08), str. Comunisticescaia or. Rîbniţa suspensii solide 0,15 1,2 0,5 0,6 dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0,2 dioxid de azot 0,04 1,7 0,085 0,9 s. Mateuţi suspensii solide 0,15 0,5 0 dioxid de sulf 0,05 0,5 - monoxid de carbon 3 5 0,1 dioxid de azot 0,04 0,085 - monoxid de azot 0,06 0,4 - oxizi de azot - - - sulfură de hidrogen - 0,008 -

ozon troposferic 0,03 0,16 0,2 * CMA – concentraţia maximă admisibilă pentru poluanţii din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, ce nu are acţiune negativă asupra mediului

PROGNOZA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC în intervalul 13.08 – 14.08.2014

Se va menţine vremea caniculară şi radiaţia solară intensă, ce va contribui în continuare la majorarea concentraţiilor maxime momentane cît şi a mediei zilnice. Se prevede depăşirea normelor sanitare privind conţinutul de suspensii solide, dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică. În legătură cu prognozarea nivelului sporit al poluării aerului atmosferic a fost emis cod galben în toate oraşele monitorizate. În timpul vremii caniculare, recomandăm serviciilor de resort să efectuieze cît mai des curăţarea umedă a străzilor şi a terenurilor adiacente, iar populaţiei să evite zonele aglomerate.

DEBITUL DOZEI AMBIENTALE A RADIAŢIEI GAMA Conform datelor colectate de la 17 staţii meteorologice, amplasate în teritoriul republicii, valorile debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe 12-13 august s-au încadrat în limitele normei admisibile, constituind 0,10-0,17 μSv/h*. (limita de avertizare – 0,25 Sv/h) *(1 μSv/h ≈100 R/h, [Sv]SI = Sievert).

Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului Gavril Gîlcă

ex. Galina Catenco 022773614

Anexa 6.10

125

BIBLIOGRAFIE

1. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996 - 1998), Chişinău, 1999;

2. Legea privind protecţia aerului atmosferic, Chişinău, 1997;

3. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, Chişinău, 1998;

4. Anuarul IES – 2013, Chişinău, 2013;

5. Руководящий Документ, Руководство по контролю загрязнения атмосферы

52.04.186-89 Госкомитет СССР по метеорологии. - М. 1991;

6. Gh. Duca,V. Cazac, G. Gîlcă; „Poluanţi Organici Persistenţi”, Chişinău, 2004;

7. Colaborarea transfrontalieră Moldova – România, Chişinău, 1999; p.121;

8. Transboundary particulate matter in Europe Status Report 4/2013:

9. The twenty – seventh and twenty – eighth intercomparison of analytical methods

within EMER Report 5/2011;

10. Охрана природы атмосферы. Руководство по прогнозу загрязнения воздуха;

11. РД 52.04.306-92. – Санкт - Петербург: Гидрометеоиздат, 1993;

12. Регулирование выбросов при неблагоприятных метеорологических условиях.

Методические указания. РД 52.04.52-85. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1987;

13. Сонькин Л.Р. Синоптико-статистический анализ и краткосрочный прогноз

загрязнения атмосферы.- Ленинград: Гидрометеоиздат,1991;

14. Берлянд М.Е. Современные проблемы атмосферной диффузии и загрязнения

атмосферы. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1975;

15. Климатические характеристики условий распространения примесей в атмосфере;

16. Справочное пособие. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1983;

17. Справочник по климату СССР. Выпуск 11. Ветер. - Ленинград,

Гидрометеоиздат,1966;

Elaborarea și tehnoredactarea computerizată:

Șef CMEIMI Rodica Midari

Inginer-coordonator Olga Matei

Verificat: Șef CMCAARM

Inginer-coordonator

Violeta Bălan

Natalia Ghieș

Aprobat: Șef DMCM Gavril Gîlcă

Documents

STAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC - …old.meteo.md/monitor/anuare/2014/anuaraer_2014.pdf · Poluarea de fond a aerului – poluarea aerului atmosferic în zonele în care acţiunea