Starea Actuala a Calitatii Aerului in Romania

7/28/2019 Starea Actuala a Calitatii Aerului in Romania

1/40


2/40

1.ASPECTE GENERALE PRIVIND POLUAREA AERULUI

Poluarea mediului este o problema deosebit de importanta datorita evolutiei rapide a unor factorideterminanti precum industrializarea ,urbanizarea,chimizarea,densitatea populatiei.

Efectele poluarii aerului sunt resimtite in mod direct si indirect de catre om si celelaltecomponente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potential una din cele mai grave probleme de mediu,cu efecte pe termen scurt,mediu si lung.

Pe termen scurt si mediu poluarea atmosferei are efecte negative de natura sa puna in pericolconfortul si sanatatea oamenilor,sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor,sa provoace pagubeeconomice.

Pe termen lung poluarea atmosferei produce efecte la scara regionala si globala cum sunt efectulde sera si schimbarile climatice,distrugerea stratului de ozon din stratosfera,ploile acide.

Dat fiind faptul ca atmosfera este cel mai larg si totodata cel mai imprevizibil vector de propagarea poluantilor si avand in vedere ca consecintele poluarii aerului se manifesta nu doar la nivel local ci siregional,national si global,este imperios necesar ca prevenirea si reducerea poluarii aerului sa devina

preocupari prioritare de interes public in cadrul politicilor locale,nationale si internationale.Poluarea atmosferei poate fi definita ca orice schimbare n compozitia acesteia cauzat deprezenta unei cantitti suficiente de substante chimice care poate altera compozitia normal a atmosferei.

Potential, poluarea atmosferic este una dintre cele mai grave probleme ale societtii actuale, attdin punct de vedere temporal -are efecte att pe termen scurt i mediu ct i pe termen lung, dar i spatialmobilitatea i suprafetele afectate sunt mari.

Poluarea atmosferei afecteaz direct sntatea uman, fondul agricol i forestier n functie de tipulde poluanti, concentratiile acestora, durata i frecventa expunerii.

n prezent, cei mai importanti indicatori privind poluarea aerului sunt:

Emisii de substante acidifiante (SO2, NOx, NH3); Emisii de precursori ai ozonului; Emisii de precursori ai pulberilor n suspensie (PM10 i PM2.5); Depiri ale valorilor limit n arealele urbane; Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare i ozon; Productia i consumul de substante care depreciaz stratul de ozon.

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt determinati pe baza datelor din sistemul demonitorizare a calittii aerului i din inventarele de emisii i au ca scop evaluarea situatiilor concrete,comparativ cu tintele de calitate stabilite de reglementrile n vigoare.

La nivelul anului 2006, monitorizarea calittii aerului la nivel national s-a realizat att prinprelevri manuale, urmate de analiza probelor n laborator ct i n cadrul sistemului automat.

S-a monitorizat att poluarea de fond ct i cea de impact. Statiile pentru monitorizarea polurii defond sunt amplasate n zone conentionale curate, situate la altitudini cuprinse ntre1.000-1.500 m i la distante de minimum 20 km fat de centrele populate, drumuri, ci ferate, obiectiveindustriale etc. n aceste statii sunt realizate msurtori continue ale ozonului de la nivelul solului,dioxidului de azot, dioxidului de carbon i ale pH-ului precipitatiilor.

Sistemul automat pentru monitorizarea calittii aerului, functional n anul 2006, a cuprins


3/40

Sistemul comun de monitorizare a calittii aerului n localittile de la granita romno-bulgar, de-a lungulDunrii de Jos i Sistemul automat de monitorizare a calittii aerului n aglomerrile Bucureti, Iai,Craiova i Cluj.

Sistemul comun de monitorizare a calittii aerului n localittile de la granita romno-bulgar, de-a lungul Dunrii de Jos este alctuit din apte sisteme automate de monitorizare a calittii aerului (14

statii) de tip DOAS (Differential Optical Absorption System), acoperind patru zone (o rae perechi),amplasate de-a lungul celor dou maluri ale Dunrii. Fiecare din cele patru zone are n component cteun ora din Romnia riveran Dunrii, i corespondent, oraul din Bulgaria, amplasat pe cellalt mal alDunrii. Cele 4 zone n oglind sunt: GiurgiuRuse, Turnu Mgurele Nicopole, ZimniceaSvistov iClrai Silistra.

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metod optic de analiz, care sebazeaz pe absorbtia radiatiei luminoase de ctre poluantii din aer. n functie de compozitia chimic apoluantilor, absorbtia acestora are loc la diferite lungimi de und. Spectrul de poluanti analizati estefoarte larg, cuprinznd: CO, NO2, SO2, O3, C6H6, PM10, NO, H2S, CS2, Cl2, HCl, NH3, C6H5OH,stiren, toluen i xilen. Totodat statiile sunt dotate cu senzori meteorologici care dau informatii privindtemperatura, umiditatea relativ, radiatia solar, directia i viteza vntului.

Datele din oraele gemene sunt verificate automat i prezentate publicului pe un ecran amplasatn centru fiecrui ora.Sistemul automat de monitorizare a calittii aerului n aglomerarile Bucureti, Iai, Craiova i Cluj

functioneaz de la nceputul anului 2004 (Bucureti) i din 2005 n celelalte aglomerri.Datele referitoare la calitatea aerului (SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt

furnizat n timp realinclusiv publicului.Prin Contractul nr. 84-2005Prevenirea catastrofelor naturale i a polurii aerului-Componenta

II-Monitorizarea calittii aerului .Reteaua National va deveni functional n anul 2008 i va cuprinde94 statii automate de monitorizare.

Cunoaterea valorilor emisiilor de poluanti atmosferici la nivel national, reprezint un elementimportant n definirea impactului dezvoltrii socio-economice asupra mediului i creeaz baza necesarpentru formularea politicilor de protectie a mediului

Datele care evidentiaz emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unormodele i calcule de estimare, prezentate n Atmospheric Emission Inventory Guidebook -2006 ultimul ghid CORINAIR aprut. Inventarul national de emisii de poluanti atmosferici se realizeaz cu doiani n urma anului curent. n raport sunt prezentate datele din anul 2005, raportate ctre secretariatulCLRTAP i ctre AEM n data de 15 februarie 2007 respectnd cerintele Conventiei privind poluareaatmosferic transfrontier pe distante lungi, din anul 1979, adoptat n Romnia prin Legea 271/2003.

2.ACIDI FI EREA.EMI SI I DE DI OXID DE SULF ,OXIZI DE AZOT SI DEAMONIAC(SO2,NOX,NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediiica urmare a prezentei unor compusi chimici alogeni, ce determina reactii chimice in atmosfera, incantitati depasind anumite concentratii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitatiilor, solului,apelor, cu potential de afectare a ecosistemelor terestre sau acvatice.


4/40

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf si oxizii de azot . Aceste gaze,care rezulta in principal din arderea combustibililor fosili, dar si din transporturi, diferite activitatiindustriale, sunt gaze care pot persista de la cateva ore pana la cateva zile in atmosfera, putand fitransportate la sute de kilometri distanta de locul producerii.

Sursele antropice pentru acesti poluanti sunt reprezentate de instalatiile de ardere acombustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgica si unele procese din industria chimica. Acesticompusi sunt prezenti in toata troposfera, deoarece dispersia lor si a produsilor lor de transformare seproduce cu extindere atat pe verticala cat si pe orizontala, sub actiunea vantului si a miscarilorverticale ale aerului.

In atmosfera, in prezenta luminii, dioxidul de sulf se oxideaza fotochimic la trioxid de sulf care,in reactie cu vaporii de apa din atmosfera, determina formarea de aerosoli de acid sulfuric si sulfati.Oxizii de azot, ai caror surse principale de emisie o reprezinta arderea combustibililor fosili sisursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformari fotochimice in prezenta altor poluanti (ozonul,hidrocarburile) si in reactie cu vaporii de apa din atmosfera, determina formarea acidului azotic.

Prin urmare, procesele de transformare pe care le sufera dioxidul de sulf si oxizii de azot inatmosfera pot conduce, atunci cand concentratia acestora depaseste anumite niveluri critice, laacidifierea atmosferei, la caderea de precipitatii acide, cu efecte negative asupra calitatii celorlaltifactori de mediu abiotici (apa, sol), ca si asupra ecosistemelor si sanatatii umane.

Procesul de formare a depunerilor acide ncepe prin antrenarea a trei poluanti n atmosfera (SO2,NOx, NH3) care, n contact cu lumina solar i vaporii de ap formeaz compui acizi. n timpulprecipitatiilor, compuii acizi se depun pe sol sau n ap. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particulecare ajung pe sol n form uscat sau n apa de suprafat i chiar n cea subteran.

Depunerile acide afecteaz apa de suprafat, freatic i solul, prejudicii importan te suferindlacurile i fauna piscicol, pdurile, agricultura i animalele.

2.1. EM ISI I ANUALE DE DIOXID DE SULF (SO2)

2.1.1.CARACTERISTICI GENERALE

Sulful este un element comun. Dioxidul de sulf este produs prin arderea sulfului. Utilizarea lui cai conservant este asociat cu istoria veche; a fost utilizat n mare msur n vechiul Egipt i n imperiulRoman. Este un gaz incolor, utilizat drept conservant. Previne degradrile enzimatice i de naturbacterian ale produselor.

Dioxidul de sulf de dizolv n faza apoas a produsului; forma acid rezultat din aceast reacie

este agentul activ. Astfel este mult mai activ n produsele acide i uor acide. Este ineficient la pH neutru.De asemenea acioneaz ca agent oxidant, cu efect de albire.. Este utilizat ca agent de albire n cazulfinii; n orice caz el oxideaz culoarea (natural) alimentelor, fapt care i restrnge utilizarea. n fine, elstabilizeaz vitamina C n produse i previne decolorarea vinului.

nclzirea elimin dioxidul de sulf din produs sub form de gaz. Dioxidul de sulf poate fi folositntr-o gam foarte mare de produse acide. Doza zilnic acceptabil: pn la 0,7 mg/kg corp.


5/40

2.1.2SURSE NATURALE

-eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazuluicu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

2.1.3.SURSE ANTROPICE

-(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centraleletermoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industriacelulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

2.1.4.EFECTE ASUPRA SANATATI I POPULATI EI

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatiiumane.

Datorit efectului su oxidant, poate reduce coninutul de vitamine n produse. Este redus n ficatla sulfai inofensivi i excretat in urin. n concentraii crescute (peste cele utilizate n mod normal nalimente) poate provoca probleme gastrointestinale la unele persoane.

Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provocadificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanelecu boli cronice ale cailor respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii aletractului respirator.

2.1.5.EFECTE ASUPRA PLANTELOR

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii sitesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb, lucerna ,murele.

Pagubele cele mai importante provocate de SO2 plantelor se petrec ziua, cnd activitateafotosintetic este maxim, aciunea fitotoxic a SO2 constnd n distrugerea clorofilei Prin expunereaunor plante la o atmosfer artificial de SO2 s-a constatat c n urma absorbiei unui gaz se elimin H2S,proces ce se desfoar numai n prezena luminii .

2.1.6. EFECTE ASUPRA MEDI ULUI

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros nbuitor i ptrunztor. Acesta este transportat ladistante mari datorit faptului c se fixeaz uor pe particulele de praf. n atmosfer, n reactie cu vaporii


6/40

de ap formeaz acid sulfuric sau sulfuros, care confer caracterul acid al ploilor.

Prezenta dioxidului de sulf n atmosfer peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor,animalelor i omului. La plante, dioxidul de sulf induce n sistemul foliar, leziuni locale, care reducfotosinteza. La om i animale, n concentratii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar n

concentratii mai mari provoac spasm bronic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburri alemetabolismului glucidelor si a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat deprezenta pulberilor.In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei sisolului.Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formariiacizilor.Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componenteleelectrice.

Carbuni, petrolul si gazele naturale contin si compusi ai sulfului.Prin aredera acestora se formeazadioxid de sulf.Acest gaz ataca plamanii, producand astm.Prin dizolvarea dioxidului de sulf in apa deploaie,se formeaza ploile acide,care afecteaza constructiile, plantele si omoara pestii si alte organisme

active.

2.1.7.NORME

Emisiile de SO2 au nregistrat n general o continu scdere n perioada 1995-2005, cu uoarecreteri n anii 2001 i 2003 (figura 2.1.).

F ig.2.1.Emisii anuale de dioxid de sul f (SO2 tone/an)


7/40

La nivelul anului 2005, arderile din sectorul energetic constituie principala surs de poluare cuSO2. La acestea se altur arderile din industria de prelucrare i instalatiile din zonele rezidentiale.Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat n figura 2.2 .

F ig.2.2. Emisii de diox id de sul f SO2, pe sectoare de activi tate :


8/40

2.1.8.LEGISLATI A PRIVIND NORMELE DE EM ISI I DE NOXE

n Romnia, Legea Proteciei Mediului nr. 137/1995 are ca obiectiv reglementarea protecieimediului pe baza principiilor i elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil asocietii.Seciunea a doua a acestei legi privete protecia atmosferei.

Articolul 40 Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii iameliorarea calitii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntiiumane i a bunurilor materiale.

Articolul 41 Autoritatea central pentru protecia mediului promoveaz politicile regionale iglobale, fundamentnd principiile i aciunile specifice, att la nivel naional cti local, privind proteciaatmosferei.

Politica naional de protecie a atmosferei const n principal n urmtoarele:

- introducerea de tehnici i tehnologii adecvate pentru reinerea poluanilor la surs;

- gestionarea resursei de aer, n sensul reducerii emisiilor de poluani pn la realizarea celor mai sczuteniveluri i care s nu depeasc capacitatea de regenerare a atmosferei;

- gestionarea resursei de aer, n sensul asigurrii calitii corespunztoare securitii sntii umane;

- modernizarea i perfecionarea sistemului naional de monitorizare integrat a calitii aerului.

Articolul 42 Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea ministerelorcompetente, elaboreaz normele tehnice, standardele i regulamentele de aplicare privind:

- calitatea aerului n funcie de factorii poluani din atmosfer;- emisiile de poluani atmosferici pentru surse fixe i mobile, precum i condiiile de restricie sau deinterdicie pentru utilizare, inclusiv pentru substanele ce afecteaz stratul de ozon;

- calitatea combustibililor i carburanilor precum i reglementrile privind vnzarea cumprarea itransportul acestora;

- supravegherea calitii aerului, proceduri de prelevare i analiz, amplasarea punctelor i instrumentelorpentru probare i analiz, frecvena msurtorilor i altele.

2.1.9.ARDEREA COMBUSTI BI L I LOR FOSIL I .FORMAREA SO2 SI SO3

Combustibilii solizi care se mai numesc i crbuni conin ca elemente principale: carbon,oxigen, azot, sulf, elemente ce formeaz masa organic, alturi de substane minerale i ap ce alctuiescmasa anorganic.


9/40

Sulful total coninut de crbuni este alctuit din sulf organic, sulf piritic i sulf sulfatic. n timpulprocesului de combustie se transform n dioxid de sulf i n mai mic msur n trioxid de sulf.

Un mecanism simplificat pentru formarea acestor doi oxizi poate fi reprezentat prin ecuaiile:

S + O2

SO22SO2 + O2 SO3

Cantitatea relativ a fiecruia din compui nu depinde ntr-o msur apreciabil de cantitatea deoxigen prezent. Chiar n exces mare de aer, SO2se formeaz ntr-o cantitate mai mare. Cantitatea de SO3format n procesele de ardere depinde de condiiile de reacie, n special de temperatur. Cel maipericulos din punct de vedere ecologic este SO3 responsabil de formare ploilor acide.

Coninutul total de sulf din crbune variaz n limite largi pentru diferite zcminte n funcie decondiiile de formare ale acestora.

Crbunii romneti au un coninut mediu de sulf de 2 -3%, variind de la 0,3 pentru antracitul de laSchila pn la 8% pentru huila de Cozia

2.1.10.PRELUCRAREA COMBUSTIBI LI LOR PENTRU REDUCEREA CONTINUTULUI

DE SULF

Procedeele de desulfurare a crbunilor se clasific n:

- pretratarea chimic urmat de ndeprtarea mecanic a sulfului coninut ca impuritate n pirit (sulfulorganic nu poate fi ndeprtat). Reducerea sulfului piritic se face n proporie de 90%;

- transformarea chimic a sulfului din crbune n compui solubili sau volatili;

- desulfurarea prin desulfurare lichefiere, urmat de solidificarea produsului i diferite procedee degazeificare a crbunelui.

Pentru pcurile cu coninut ridicat de sulf s-au utilizat diverse metode de ndeprtare a sulfului nvederea obinerii emisiilor reduse de oxizi de sulf. Printre acestea se numr:

- aditivitatea pcurii, prin folosirea aditivilor de combustie care au rolul de a reaciona cu dioxidul de sulfdin gazele de ardere i de a forma produse slab active sub raport corosiv;

- metoda petrochimic de a ndeprta compuii cu sulf prin rafinare;


10/40

2.2.EMI SI I ANUALE DE MONOXID SI DIOXID DE AZOT

2.2.1.CARACTERISTI CI GENERALE

Oxizii de azot rezult din procesele de ardere a combustibililor n surse stationare i mobile, saudin procese biologice. n mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorat n special traficului rutier.Dintre oxizii azotului rezult n cantitti mai mari monoxidul de azot -gaz incolor, rezultat dincombinarea direct a azotului cu oxigenul la temperaturi nalte i dioxidul de azot gaz de culoare brun,rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. n atmosfer, n reactie cu vaporii de ap se formeazacid azotic sau azotos, care confer ploilor caracterul acid.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici.


Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi latemperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, produceriienergiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorareacalitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane .

2.2.3.EFECTE ASUPRA SANATATI I POPULATIEI

Oxizii de azot provoac oamenilor, animalelor i plantelor, diverse afectiuni n functie deconcentratie. n concentratii mari, la plante, oxizii de azot produc la nivel celular o umflare a tilacoidelordin cloroplaste, diminund fotosinteza. La om i animale, n concentratii mici provoac iritarea sever aaparatului respirator, cu arsuri i sufocri, tuse violent nsotit de expectoratie de culoare galben.

La concentratii mari apar simptome severe de asfixiere, convulsii i blocarea respiratiei.Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale

(gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot).Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduseafecteaza tesutul pulmonar.

Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailorrespiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distrugetesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acestpoluant sunt copiii.

2.2.4.EFECTE ASUPRA PLANTELOR SI ANIMALELOR

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moarteatesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemulpulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precumpneumonia si gripa.


11/40

2.2.5.ALTE EFECTE

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelulsolului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provocadeteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

2.2.6.NORME

n anul 2004 i 2005 emisiile de NOx au nregistrat o cretere fat de anul 2003, pe fondulcreterii consumului de combustibil (conform datelor primite de la Institutul National de Statistic).

Pnn anul 1999, emisiile de NOx (figura 2.2.1.) au sczut de la valori de aproximativ 407 miitone n anul 1995, la aproximativ 262 mii tone n 1999. Perioada anilor 1999- 2002 a fost marcat de ocretere a emisiilor de NOx.

F ig.2.3.Emisii anuale de oxizi de azot (tone/an)


12/40

Emisiile de NOx provin ndeosebi din industria energetic, transport, arderi n industria deprelucrare, precum i din procesele de productie. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentatnfigura 2.4.

F ig.2.4.Emisi i de oxizi de azot NOx,pe sectoare de activi tate

2.3.EM ISI I ANUALE DE AMONIAC

Este un gaz incolor, cu greutatea molecular 17,03, cu miros neptor, solubil n ap, mai uordect aerul. Soluia de 28% n ap, numit hidroxid de amoniu, este forma curent de ntrebuinare.

n mediul nconjurtor amoniacul se depisteaz pe sectoarele n care se descompun reziduurile. nprocesele de producere amoniacul se formeaz la distilarea crbunelui. Se folosete la rafinareapetrolului, la fabricarea ngrmintelor, acidului azotic, coloranilor etc.

Este foarte iritant pentru cile respiratorii i pentru conjunctiv. Aflat n concentraii mari,amoniacul ptrunde n cile respiratorii inferioare i poate conduce la edem pulmonar, nsoit demodificri evidente ale circulaiei sanguine i de respiraie.

Sfritul letal poate surveni ntr-un interval de timp scurt-de la cteva minute pn la cteva ore.Concentraiile mari pot provoca oprirea reflex a respiraiei. Aflarea de mai multe ori sub influena unor

concentraii care nu au aciune acut iritant nu provoac efecte cronice. Amoniacul are o aciune puternic iritant asupra mucoaselor. n cazul unui contact ndelungat,

concentraiile mari de amoniac pot afecta grav mucoasele. La aciunea asupra ochilor apareconjunctivit, cheratit, ulceraii ale corneei. Nimerind n ochi, amoniacul ptrunde n adncullor,provocnd,orbirea.

Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac avnd actiune


13/40

locala si / sau generala. Actiunea locala se manifesta la nivelul mucoaselor respiratorii sioculare prin lacrimari intense, conjunctivite, cheratite, traheobronsite, bronhopneumonii sireducerea schimbului gazos pulmonar. Actiunea generala se manifesta prin interferareasintezei hemoglobinei si reducerea reactiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar.Amoniacul n form gazoas produce leziuni cutanate. Concentraia de 1% are o aciune uor iritant

asupra pielii umede, de 2% provoac iritarea pronunat, iar concentraia de 3% d o combustie, n urmacreia se formeaz vezicule, chiar n cazul unui contact de numai cteva minute. Din reprezentareagrafica a emisiilor anuale ale acidifiantilor,(vezi figura 2.5.),se observa scaderi ale emisiilor de NH3 sicrestere a emisiilor de NOx si SOx in anul 2004 comparativ cu anul 2003.

F ig.2.5.Emisii de gaze cu efect acidif iant

2.3.1.EM ISI I DE AMONIAC

Sursele de amoniac sunt: zootehnia intensiva, datorita dejectiilor produse,instalatiile de producerea amoniacului (extragerea din apele amoniacale,sau sinteza catalitica),a acidului azotic ,azotatului deamoniu si ureei.

Sursa principal de amoniac n atmosfer este agricultura, iar din cadrul acesteia se detaeazramura zootehnic de tip intensiv, datorit dejectiilor animaliere i instalatiilor de producere aamoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitic), a acidului azotic, azotatului deamoniu i ureei.

n figura 2.6. este artat evolutia emisiilor de amoniac n perioada 1995-2005.

F ig.2.6.Emisii anuale de amoniac(tone/an)


14/40

n anul 2005, cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din agricultur(79% ceea cereprezint153000t). Celelalte surse sunt procesele de productie cu o pondere de 12,28% (23777t)tratarea i depozitarea deeurilor (8,19% reprezentnd 15865t). Cantitti mici sunt generate deinstalatiile de ardere neindustriale i arderi n industria de prelucrare, ambele surse avnd o contributiede 0,52% la totalul national de emisii de amoniac.

Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat n figura 2.7.

F ig.2.7.Emisi i de amoniac NH 3,pe sectoare de activitate


15/40

3. EM ISI I LE DE COMPUSI ORGANICI VOLATI LI NEMETANICI

(NMCOV)

Principalele surse de emisii a COV sunt:

instalatiile care intr sub incidenta directivei 1999/13/CE(COV), transpus prin Hotrrea deGuvern nr.699/2003, privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorateutilizrii solventilor organici in anumite activitti si instalatii, completat i modificat prin Hotrrea deGuvern nr. 1902/2004; instalatiile care intr sub incidenta directivei 94/63/CE(COV din benzin) transpus prin Hotrrea deGuvern 568/2001, privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organicivolatili rezultati din depozitarea, ncrcarea, descrcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile debenzin, modificat i completat prin Hotrrea de Guvern nr.893/2005; alte surse industriale: fabricarea de buturi alcoolice distilate, arderea combustibililor fosili i deeurilorlemnoase pentru producerea energiei electrice i termice, fabricarea celulozei i hrtiei, fabricarea berii,fabricarea pinii;emisiile foliare ale pdurilor, agricultur, inclusiv din puni/fnete;sursele mobile (motoarele cu ardere intern a autovehiculelor) sunt o alt categorie important de surse deemisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ i incluse n inventar din lipsa de datecomplete referitoare la parcul national auto.

F ig.3.1.Emisii anuale de compusi organici volatil i nemetanici(tone/an)


16/40

Analiznd datele de emisii prezentate n figura 3.1 se constat ca la nivelul anului 2005, emisiile decompui organici volatili nemetanici au sczut cu 7% fat de anul precedent

n figura 3.2. sunt prezentate emisiile de compui organici volatili nemetanici, pe sectoare deactivitate la nivelul anului 2005.

Fig.3.2. Emisii de compui organici volatili nemetanici NMVOC, pe sectoare de activitate

4.POLUAREA CU METALE GRELE (MERCUR,PLUMB,CADM IU) SI POLUANTI

ORGANI CI PERSISTENTI (POPs)

4.1. EMI SI I DE METALE GRELE(MERCUR ,CADMIU,PLUMB)

Metalele grele sunt compui care nu pot fi degradati pe cale natural, avnd timp ndelungat deremanenta n mediu, iar pe termen lung sunt periculoi deoarece se pot acumula n lantul trofic. Metalelegrele pot proveni de la surse stationare i mobile: procese de ardere a combustibililor i deeurilor, procese


17/40

tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele i traficul rutier.Metalele grele pot provoca afectiuni musculare, nervoase, digestive, stri generale de apatie; pot

afecta procesul de dezvoltare al plantelor, mpiedicnd desfurarea normal a fotosintezei, respiratiei sautranspiratiei.

Substantele chimice aeropurtate(mercur,plumb,cadmiu,zinc,fier,cupru) sunt antrenate usor de

vant,ele pot fi gasite uneori la distante mari de locul emisiei in atmosfera.Oamenii sunt expusi direct laaceste substante toxice in primul rand prin inhalare.Expunerea indirecta poate surveni,dupa caderea pe solsau in apa a particulelor aeropurtate,afectand apa potabila,culturile,animalele si pestii consumati depopulatie.

Acesti poluanti au ca sursa principala diferite procese industriale,pentru plumb adaugandu-se sipoluarea produsa de gazele de esapament provenite de la motoare cu ardere interna cu aprindere cuscanteie.Fara a fi foarte raspanditi, cu exceptia plumbului,se caracterizeaza printr-o toxicitate ridicata.

Incepand cu anul 2000 Serviciul Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu in cadrul Agentieide Protectie a Mediului Prahova elaboreaza inventarul anual de emisii ale poluantilor atmosferici conformmetodologiei in vigoare .Au fost inventariate urmatoarele emisii :

-acidifianti (NH3,NOx,SOx) ;-percursori ai ozonului ;-gaze cu efect de sera (CO,CO2,CH4) ;-metale grele (As,Cd,Cr,Cu,Hg,Ni,Pb,Se,Zn) ;-poluanti organici persistenti (PAH,PCB,Dioxina).

Din reprezentarea grafica a emisiilor anuale ale metalelor grele (fig. 4.1.) se observa cresteri aleemisiilor de Pb,Cd,Hg,in anul 2004,comparative cu anul 2003.

F ig.4.1.Emis i i de metale grel e

Din datele rezultate din inventarul national de emisii se constat c emisiile de mercur i cadmiuau nregistrat o scdere din 1998 pn la nivelul anului 2003, dup care a urmat o variatie n limita unor


18/40

valori mici (figura 4.2.). Din 2003 pn n 2004 se observ o uoar cretere a emisiilor anuale de mercurcu aproximativ 550 kg iar n 2005 o scdere de 150 kg. Cea mai mare cantitate de emisii de mercurprovine din industria energetic, iar procesele de productie sunt cele care au cea mai mare pondere ngenerarea emisiilor de cadmiu. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat n figura 4.3.

F ig.4.2.Emisii de metale grele(kg/an)

Fig. 4.3. Emisii de cadmiu i mercur (kg/sectoare de activitate)


19/40


20/40


21/40


22/40


23/40

F ig. 4.10. Emisi i de dioxine, pe sectoare de activi tate

5. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

5.1. CONCENTRATI I ALE DIOXIDULUI DE SULF

Concentratiile medii anuale de SO2 s-au situat n unele zone din tar peste valoarea limit zilnic

pentru protectia snttii umane (125 g/m3) sau cea anual pentru protectia ecosistemelor (20 g/m

3)

prevzute n Ordinul Ministerului Apelor i Protectiei Mediului nr. 592/2002.Datorit polurii istorice i a celei prezente produs de S.C. Sometra Copa Mic, zona Copa

MicMedia rmne o zon critic n ceea ce privete concentratia de SO2 n aer. Se constat o cretere a

concentratiei medii anuale de SO2 n anul 2005 (21,5 g/m3) i 2006 (Copa Mic Observator

30,05g/m3

i Copa Mic-Spital53,87g/m3) fat de anul 2004 (21,05 g/m

3), depind valoarea limit

anual pentru protectia ecosistemelor.Concentratia medie anual a depit valoarea limit pentru protectia ecosistemelor n aproape toate

punctele de monitorizare din judetul Arge(figura 5.1.). Principalele activitti care genereaz concentratiimari de SO2 sunt prelucrarea produselor petroliere (Arpechim Piteti) i procesele de prelucrare-productiacimentului (HOLCIM Cmpulung).

F ig.5.1.Concentr atii le dioxidulu i de sul f ( g/m3

) in judetul Arges in anu l 2006


24/40

Prin proiectul PHARE 2002 mbunttirea retelei nationale de monitorizare a calittii aerului s-audotat cu statii automate patru aglomerri: Iai, Craiova, Cluj-Napoca i Bucureti. n figura 5.2. suntprezentate mediile anuale ale dioxidului de sulf nregistrate cu ajutorul acestor retele.

F ig.5.2.Concentr atii le dioxidulu i de sul f ( g/m3

)in I asi,Craiova,Cluj -Napoca,Bucuresti in anul 2006

5.2.CONCENTRATI I ALE DIOXIDULUI DE AZOT

Datele rezultate din monitorizarea concentratiilor de dioxid de azot (NO2), n cursul anului 2006,arat c, valorile medii anuale se situeaz sub valoarea limit anual pentru protectia snttii umane plus


25/40

marja de tolerant(care a fost 53,34 g/mc n anul 2006) dar i sub valoarea limit anual pentru protectiaecosistemelor (30 g/mc) stabilite prin Ordinul Ministerului 592/2002, exceptie facnd municipiulBucureti.

Aici concentratia medie anual depete cu mult valoarea limit plus marja de tolerant, la statiilede trafic Cercul Militar i Mihai Bravu i cu 0,66 g/mc la statia de tip industrial Titan.

F ig.5.3.Concentr atii le dioxidului de azot ( g/m3

) in I asi,Craiova,Cluj -Napoca si Bucuresti in anul 2006

5.3. CONCENTRATII ALE AMONIACULUI

n ceea ce privete calitatea aerului ambiental, la nivelul ntregii tri au fost fcute 28225 dedeterminri ale indicatorului amoniac (prelevri orare sau la 30 minute). Concentratiile medii obtinute seraporteaz la STAS 1257487 Aer din zonele protejate n care concentratiile maxime admisibile sunt 0,3mg/m3 pentru media de 30 de minute, respectiv 0,1 mg/m3 pentru media zilnic. Pentru statiile automatedin sistemul de monitorizare a calittii aerului la granita dintre Romnia i Bulgaria, raportarea v alorilormsurate se face la standardul comun negociat cu partea vecina. Pentru amoniac, concentratia maximadmisibil negociat cu partea bulgar probe medii zilnice este aceeai cu concentratia maximadmisibil conform STAS 12574/8


26/40

n anul 2006, au fost nregistrate depiri ale concentratiei maxime admisibile n zece localitti,frecventa depirilor fiind redata n graficul din figura 5.4.

F ig.5.4.F recventa depasir ii concentr atiei maxime admisibi le pentr u amoniac (NH3)


27/40

5.4.PRODUCEREA OZONULUI TROPOSFERIC (POLUAREA FOTOCHIM ICA)

5.4.1.POLUAREA AERULUI AMBI ENTAL CU OZON

Ozonul este forma alotropica a oxigenului, avnd molecula formata din trei atomi.Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albastruie si foarte toxic.n atmosfera, se poate forma pe cale naturala n urma descarcarilor electrice si subactiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reactiilor unor substante nocive, provenitedin sursele depoluare terestra.

Ozonul format n partea inferioara a troposferei este principalul poluant n oraseleindustrializate. Ozonul troposferic se formeaza din oxizii de azot (in special dioxidul deazot ), compusii organici volatili COV, monoxidul de carbon n prezenta razele solare, casursa de energie a reactiilor chimice.

Ozonul sta la baza formarii smogului (pe cale fotochimica) si are implicatii graveasupra starii de sanatate a oamenilor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanti afecteaza aparatul respirator (dificultate respiratorie, reducerea functiilor plamnilor siastm), irita ochii, provoaca congestii nazale, reduce rezistenta la infectii etc; a sanatatii siproductivitatii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteza, de formare a frunzelorsi de dezvoltare a plantelor.

Ozonul este principalul component al smogului fotochimic n timpul orelor de vrf nzonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pemasura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. n acelasitimp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solaradetermina descompunerea sa n oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigenreactioneaza cu oxigenul molecular si formeaza ozonul. Pe masura ce se apropie mijloculzilei, concentratia de ozon devine maxima, iar cea de oxid de azot minima. Aceastacombinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic

n anul 2006, determinri ale ozonului troposferic au fost fcute n Bucureti i njudetele Suceava, Arge, Arad, Timioara, Cara-Severin, Clrai, Dmbovita, Giurgiu,Teleorman, Satu Mare, Cluj, Iai i Dolj.

n tabelul 5.1. sunt prezentate localittile n care s-au nregistrat depiri ale valorii tintpentru acest poluant:


28/40

Tabel. 5.1. Localittile n care s-au nregistrat depiri ale valorii tint pentru ozon

Analiza statistic a rezultatelor obtinute n anul 2006 indic faptul c nici o concentratiemedie orar nu a atins pragurile de informare sau de alert(180 g/m

3i respectiv 240 g/m

3)

stabilite prin Ordinul Ministerului Apelor i Protectiei Mediului nr. 592/2002.

Aparent paradoxal, acolo unde concentratia ozonului scade si anume in stratosfera, estedorita cresterea sa, iar in zonele unde concentratia sa creste, adica in troposfera si in special instraturile joase ale acesteia, se lupta pentru scaderea ei.

In troposfera cresterea concentratie de ozon are urmari nefaste asupra sanatatii umane(stari de disconfort, iritarea mucoasei ochilor si a aparatului respirator, afectarea functieirespiratorii, cefalee), asupra starii fiziologice normale a vegetatiei, asupra fiabilitatii materialelor(cauciucul natural si artificial sunt distruse rapid, colorantii organici se degradeaza, etc.). Este deremarcat faptul ca ozonul are, asupra vegetatiei, efect sinergic cu oxizii de azot si cu dioxidul desulf, astfel incat, chiar la nivele reduse ale acestor trei poluanti, apar situatii de stres chimic.

Ozonul este, de asemenea, incriminat pentru participarea indirecta la formarea ploiloracide.

Ozonul troposferic provine in proportie de circa 20% din stratosfera, iar in proportie decirca 80% ca urmare a activitatilor antropice.

Principalii poluanti primari care determina formarea, prin procese fotochimice, a

ozonului si a altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf si compusiiorganici volatili proveniti din surse antropice.

Cele mai importante activitati umane care conduc la evacuarea in atmosfera a acestorpoluanti primari sunt:


29/40

- arderea combustibililor fosili (carbune, gaze naturale, produse petroliere) in surse fixe (centraleelectrice si termice, incalzirea rezidentiala proprie, procese industriale) si mobile (trafic rutier,transportul feroviar, naval si aerian);

- extractia, prelucrarea si distributia petrolului si a produselor petroliere;

- extractia si distributia gazelor naturale;

- utilizarea solventilor organici.

De remarcat ca din procesele de ardere se evacueaza si protoxid de azot (N2O), gaz careeste incriminat pentru actiunea sa directa de distrugerea ozonului stratosferic.

Principalele domenii de utilizare ale substantelor ce distrug stratul de ozon sunt: industriafrigului (agenti frigorifici, instalatii de racit), instalatii de climatizare (sisteme de racire cu aer

pentru utilizatori casnici si comerciale de mici dimensiuni), pompe de caldura (pentru incalzireabirourilor sau a incintelor industriale), industria materialelor de constructie expandate(expandarea spumelor: poliuretanice flexibile, poliuretanice rigide, fenolice pentru izolatie,polistirenice, poliolefinice), producerea aerosolilor (agenti propulsanti in spray-uri), realizareamediului de sterilizare (sterilizarea aparaturii medicale), etalonarea aparaturii (verificareaetanseitatii, etalonarea termometrelor, a termostatelor, a sticlariei de laborator), solventi organici(utilizarea ca solventi in industria pesticidelor, a produselor farmaceutice, a lacurilor sivopselelor), agenti de curatire (in industria electronica si in decaparea si degresarea suprafetelormetalice), adezivi (termofuzibili si solizi), stingerea incendiilor (realizarea de stingatoareportabile si a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor).

Pentru prevenirea distrugerii stratului de ozon, au fost semnate Conventia de la Viena siProtocolul de la Montreal, ratificate si de tara noastra prin care sunt stabilite obligatiile partilorsemnatare:

- eliminarea productiei si consumului de substante care afecteaza stratul de ozon;

- aplicarea celor mai bune tehnologii de imbunatatire a retinerii, recuperarii, reciclarii saudistrugerii substantelor ce afecteaza stratul de ozon;

- promovarea unor alternative pentru inlocuirea substantelor ce afecteaza stratul de ozon,produselor ce contin astfel de substante sau a produselor care au fost realizate cu ajutorul acestorsubstante;

- aspectele economice implicate de aplicarea masurilor de control asupra substantelorresponsabile de afectarea stratului de ozon si asupra produselor la fabricarea carora se folosescaceste substante;


30/40

- cooperarea in domeniile: stiintific, juridic, economic si informational.

Incepand din anul 2003 A.P.M. Prahova masoara concentratia ozonului troposferic inpunctul APM sediu. Concentratia de ozon masurata a variat intre:

0,004750,173 mg/mc

In urma elaborarii inventarului anual de emisii de catre Serviciul de MonitorizareIntegrata a Factorilor de Mediu,din punct de vedere al emisiilor de poluanti-precursori aiozonului troposferic si oxidanti fotochimici,s-au constatat cresteri la poluantii NOx,CH4,CO inanul 2004 comparativ cu anul 2003,fig.5.5.

F ig .5 .5 .Emisi i de precur sor i a i ozonu l u i

5.5.PULBERI N SUSPENSIE (PM10 SI PM2,5)

5.5.1.CARACTERISTICI GENERALE

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi delichid.

5.5.2.SURSE NATURALE

-eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului.


-activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficulrutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat


31/40

si datorita arderilor incomplete.

5.5.4.EFECTE ASUPRA SANATATI I POPULATI EI

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema

importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trecprin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii siastmaticii.

Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multipoluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practicfiltrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati,iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept sidificultati respiratorii.

5.5.5.NORME

n atmosfer, alturi de gaze i vapori toxici, se gsesc pulberi n suspensie i pulberi.n functie de dimensiunile i comportarea n atmosfer pulberile se clasific astfel:

- pulberile n suspensie: suspensii cu diametru > 10 m, au stabilitate i putere de difuzie mic n aer; suspensii cu diametru 10 m 0,1 m se caracterizeaz printr-o stabilitate i putere de

difuzie mai mare n aer; suspensii cu diametru < 0,1 m, stabilitatea i capacitatea de difuzie n atmosfer este

foarte mare;

pulberi, cu diametru mai mare de 20 m; dup ce sunt emise n atmosfer se depun.Poluarea cu pulberi a atmosferei poate avea surse naturale, ca de exemplu antrenarea

particulelor de la suprafata solului de ctre vnt, sau antropice: procesele de productie (industriametalurgic, industria chimic etc), arderile din sectorul energetic, antierele de constructii itransportul rutier, haldele i depozitele de deeuri industriale i municipale, sisteme de nclzireindividuale, ndeosebi cele care utilizeaz combustibili solizi etc.


32/40

Natura acestor pulberi este extrem de divers. Astfel, ele pot contine particule de carbon(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfati, dar i altenoxe toxice, unele dintre acestea avnd efecte cancerigene (cum este cazul poluantilor organicipersistenti PAH, i PCB, adsorbite pe suprafata particulelor de aerosoli solizi).

n general pulberile au o actiune iritant a cilor respiratorii, iar actiunea specific estelegat de compozitia lor chimic. Pulberile au stabilitate mic i se depun uor. Puterea dedifuzie este redus, nu ptrund n alveolele pulmonare, deci nu sunt periculoase pentru om. Auactiune ns asupra florei, influentnd negativ fotosinteza la plante, obtureaz ostiolele,dereglnd respiratia. Plantele nu se dezvolt suficient, iar masa biologic scade

n figura 5.6. sunt prezentate concentratiile medii anuale de PM 10 n cele 4 aglomerri(Iai, Cluj, Craiova i Bucureti), la statiile de trafic, de tip urban, industrial, regional isuburban. Se observ c valorile concentratiilor medii anuale depesc valoarea limitplus marja de tolerant(50 g/mc) la toate statiile de trafic i la cele de tip industrial.

Se constat de asemenea o uoar depire la statia de fond urban Lacul Morii, dinBucureti i la cea de fond suburban de la Mgurele( de1 g/mc).

F ig.5.6.Concentr atii le medii anuale de PM10 in I asi,Craiova,Clu j -Napoca si Bucuresti in anul2006

n figura 5.7 se observ c cea mai mare frecvent a depirii CMA pentru pulberi nsuspensie se nregistreaz la Astra Vagoane, Arad (64,73%), urmat de Uzina Electric Arad.Concentratiile mari de pulberi n suspensie se datoreaz traficului, sistemelor de nclzire propriea locuintelor cu lemne, carbuni, motorin, activittii de constructii, etc.

n Trgovite, concentratiile medii la pulberile totale n suspensie (TSP) n timp de 24 ore


33/40

au depit CMA pe 24 ore (0,15 mg/mc) conform STAS 12574/87, n cele dou puncte deprelevare (Micro XII i sediu APM).

Valorile concentratiilor medii anuale la pulberile totale n suspensie (TSP) au depitCMA anual (0,075 mg/mc) conform STAS 12574/87, n cele dou puncte de prelevare i global

n zona Trgovite (0,099 mg/mc). Valoarea concentratiei medii anuale la pulberile respirabile(PM10) a depit CMA anual (46,7 g/mc) conform Ordinului 592/2002 avnd valoarea 75,5g/mc n punctul de prelevare amplasat la sediul APM.

Principalele surse incriminate, n aceast zon sunt: S.C. Mechel S.A., S.C. UPET S.A.,S.C. Nemo S.A. i traficul rutier.

F ig.5.7.F recventa depasir ii concentr atie imaxime admisibi le pentr u pulberi in suspensie

Suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuziemai redusa,stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari.Audeci,in raport cu gazele,capacitate mai redusa de a se dilua in aer,in chimb sedimenteazausor.Din graficul anexat se observa ca in toate punctele monitorizate concentratiile medii anualesunt mai mari decat concentratia medie anuala.

F ig.5.8.Pulberi aspirabile-concentr atii medii anuale


34/40

5.6. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL METALE GRELE

Prin msurtorile sistematice ale poluantilor n zona Sibiu -Copa Mic i Baia Mare se

evidentiaz depirea att a concentratiei maxime admisibile de Pb (0,7g/m3) i Cd (0,02

g/m3) (conform STAS 12574/1987), ct i a valorii limite anuale de Pb din fractiunea PM10

(0,834 g/m3) (conform Ordinului Ministerului Apelor Pdurilor i Mediului nr. 592/2002).

Valorile concentratiilor de Pb din fractiunea PM10 sunt evidentiate n figura 5.9. pentru diferitelocalitti de pe teritoriul Romniei

Continutul de Cd din TSP este mai ridicat n zona Copa Mic datorit emisiilor depoluanti de pe platforma industriala S.C. Sometra S.A. i n zona Baia Mare (Fig.5.10)

F ig.5.9.Concentr atii de Pb din fractiunea PM10 determinate in anul 2006


35/40

F ig.5.10.Concentr atii de Cd din TSP in Baia Mare si Copsa Mica in anul 2006

Ca rezultat al activitatii umane,in mediu inconjurator sunt eliminate diferite substantetoxice care pot avea o influenta negative asupra biotei.Unii dintre cei mai periculosi poluanti sunt metalele grele si de aceea studierea poluarii cu

acestia este foarte actuala.In afara industriei,sursa de poluare cu metale grele a orasului o mai constitue traficul auto siconditiile meteo defavorabile.Continutul mediu al elementelor chimice in in depunerile depulberi sedimentabile variaza in functie de complexitatea proceselor industriale.

Din punct de vedere al imisiilor laboratorul Serviciului de Monitorizare Integrata aFactorilor de Mediu din Agentia de Protectie a Mediului Ploiesti a determinat si analizat metaleledin pulberile aspirabile in patru puncte de monitorizare.

Din reprezentarea grafica a metalelor grele Pb,Cd,Znfig.5.11.in anul 2004 se constata


36/40


37/40

hidrocloro-fluorcarboni (HCFCs) i hidrocarburi de brom sunt convertiti n forme active, nstratosfera medie i superioar unde contribuie la creterea nivelelor naturale de clor, distrugndozonul. La latitudinile medii ale emisferei nordice scderea ozonului total este de aproximativ 2-4% pe decad; n ultimii ani, declinul ozonului total a fost mai lent, dar valorile msurate suntdeparte de cele anterioare anului 1980. Cantittile de clor i alte produse chimice care distrug

ozonul au atins maximul n anii 1997-1998, dar se mentin, totui, la valori ridicate n stratosfer.O mare parte din diferentele interanuale recente se pot explica prin variabilitatea meteorologic,dar nu este nc posibil cuantificarea exact a influentelor antropice sau naturale. Scdereapreconizat a cantittilor de clor i brom stratosferic n urmtorii 50 de ani prin implementareatotala msurilor prevzute n Protocolul de la Montreal i Amendamentele ulterioare, vaconduce la creterea cantitiii globale de ozon, dei exist deosebiri n proiectiile furnizate dediferite modele globale.Romnia este clasificat ca tar care actioneaz n baza Articolului 5 alProtocolului de la Montreal, paragraful 1 i i s-a acordat o perioad de gratie de 10 ani de laaplicarea msurilor de eliminare prevzute la Articolul 2 al Protocolului, ca i trilor care au unconsum anual de substante reglementate nscrise n Anexa A, mai mic de 0,3 kg/cap delocuitor.Substantele care depreciaz stratul de ozon vor fi tratate n capitolul 8 Deeuri.

Substante i preparate chimicepericuloase.Ozonul este un constituent natural al atmosferei fiind prezent la o altitudine situataintre 15-40 km si realizand un invelis protector pentru pamant. Cea mai mare cantitate de ozon,aproximativ 90% se afla in stratul cuprins intre 818 km. Acest filtru foarte fin retine aproape intotalitate radiatia ultravioleta, biologic nociva care se indreapta spre suprafata Terrei, regleazatemperatura din stratosfera cu implicatii deosebite in conditionarea circulatiei atmosferice si aclimei globului terestru, protejeaza toate formele de viata de pe pamant. Scaderea concentratieiozonului cu 1 % duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2 %.

Cantitatea de ozon cauzeaza doua probleme ecologice separate. Una tine de crestereacantitatii de ozon in troposfera (ozonul din troposfera este un component cheie in smogul

fotochimic) si constituie o problema comuna a multor orase din lume. Alta problema, tine deepuizarea ozonului din stratosfera.

Aceasta duce la scaderea eficacitatii sistemului imunitar, arsuri grave in zonele expusela soare, reducerea culturilor si implicit a cantitatii de hrana, ca urmare a micsorarii frunzelor laplante, distrugerea vietii marine, a planctonului plante si animale microscopice care traiesc insuspensie aproape de suprafata apei cu care se hranesc animalele marine si implicit afecteazahrana omului prin reducerea cantitatii de peste comestibil, degradarea unui numar important demateriale plastice utilizate in constructii, vopsele, etc.

Degradarea stratului de ozon se datoreaza interventiei unor gaze nocive, provenite de pepamant si ajunse in atmosfera. Aceste gaze au in continutul lor: carbon (CO, CO2, CH4),hidrocarburi (fara CH4), azot (NOX, NO2 in principal), clor (freoni), brom (haloni), hidrogen (H2si H2O), care au rol vital in fotochimia tropo - si stratosferei. Degradarea straturilor de ozon, inaceste conditii, este efectul unor reactii chimice. Reactiile chimice se produc intre gazelementionate mai sus si cristalele de gheata acoperite cu acizi, pe de o parte, iar pe de alta parte lacontactul dintre gaze cu raze ultraviolete cand, clorul, respectiv bromul, din gaze sunt eliberati si


38/40


39/40

CONCLUZII

Mediul aerian este unul dintre factorii vitali absolut indispensabili, el asigurnd respiratiaoamenilor, animalelor, plantelor. Fara aer viata ar fi imposibila. Aerul asigura organismele vii cuoxigen, prin aer se nlatura produsele catabolice, se produc procesele de termoreglare a

organismului etc.

De mediul aerian al pamntului sunt strns legate diverse procese geologice, hidrolitice sienergetice.

Mediul aerian are o mare importanta n activitatea profesionala a oamenilor, el fiind osursa de poluanti chimici, germeni patogeni, pulberi, care prezinta un anumit pericol pentrusanatate.

n evolutia sa omul s-a adaptat la mediul aerian aflat si el n continua evolutie.Modificarile drastice ale proprietatilor fizice sau ale compozitiei chimice ale aerului se reflecta

negativ asupra sanatatii, cauzeaza aparitia diverselor boli.

Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorimsa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietiinoastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interesacestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilorinternationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problemamondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.

Ca urmare a negocierii Protocolului de la Kyoto, s-au stabilit masuri concrete pentru

implementarea prevederilor. Astfel, au fost intensificate actiunile de informare si constientizare apopulatiei asupra fenomenului de schimbari climatice. Au fost luate masuri care sa asigurembunatatirea capacitatii de implementare a tuturor factorilor implicati. A fost asigurat cadrullegal pentru implementarea si dezvoltarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto,care au ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Progresele importante care au fost realizate n ultimii ani n domeniul protectieiatmosferei, sunt:

o Dezvoltarea cadrului legislativ national;

o ntarirea capacitatii institutionale a institutiilor responsabile n gestionarea calitatiiaerului atmosferic;

o Masurile stabilite agentilor economici si institutiilor responsabile n urma negocieriicapitolului 22 Mediu;


40/40

o Intensificarea actiunilor de constientizare si implicare tot mai activa a factorilorresponsabili, agentilor economici si populatiei, n abordarea aspectelor privind poluareaatmosferei.

o Implementarea masurilor de management a calitatii aerului, prin dezvoltarea sistemului

national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, mbunatatirea bazelor de date si ainventarelor de emisii;

o Elaborarea si aplicarea actiunilor prevazute n Strategia si Planul National pentruProtectia Atmosferei,

conduc spre consideratia ca urmatorii ani vor aduce mbunatatiri semnificative n domeniulcalitatii aerului.

Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema aconstiintei comune, nationala si internationala, reprezinta o realitate trista in zilele noastre, canddistrugerea echilibrului natural al intregii planete este iminenta. Lupta impotriva poluarii intregiiplanete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom traiintr-un mediu curat, sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sagaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator.

Documents

Starea Actuala a Calitatii Aerului in Romania