Standardele europene în sprijinul producătorilor autohtoni de · cereale, legume, plante oleaginoase sau fibroase) pot fi folosite la furnizare de energie sustenabilă. Aspecte

Standardele europene în sprijinul producătorilor autohtoni de biocombustibili solizi

Gheorghe GANGURA Șef birou standardizare, Institutul de Standardizare din Moldova

• Producerea de energie regenerabilă a devenit o necesitate vitală pe plan european și mondial. Mai multe proiecte sunt finanțate de UE sau la nivel internațional, care susțin și promovează absorbția de biocombustibili solizi în segmentele de piață cele mai promițătoare.

• Obiectivele proiectelor sunt: – de a crește utilizarea combustibililor solizi disponibili,

în locul combustibililor clasici: cărbune, petrol sau gaze naturale, în domeniul producerii de căldură – centrale de putere medie din sectoarele public și comercial.

Biocombustibilii solizi sunt produse secundare din:

• industria lemnului,

• așchii de lemn,

• paie,

• brichete,

• peleți,

• produse din activitatea

• agricolă,

• reziduuri agricole și forestiere,

• reziduuri vegetale provenite din industria alimentară,

• reziduuri de plută și alte tipuri de biomasă.

Ce spune Directiva?

• În conformitate cu definiția dată în directiva 2009/28/CE biomasa este „fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, silvicultură și industrii conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale municipale”.

• În condițiile unei procesări industriale adecvate, biomasa proaspăt recoltată poate fi convertită în biocombustibili lichizi sau solizi, care la rândul lor pot fi transformate în „biocăldură”

Biocombustibili solizi (B.S.)

• Așchii de lemn;

• Lemn de foc;

• Paie;

• Peleți;

• Brichete.

Sursele de materii prime pentru producerea B.S. sunt:

• Resturile lemnoase de la fabricile de cherestea obținute din prelucrarea lemnului (în principal rumegușul și talașul) sunt folosite pentru producerea peleților;

• Lemnul rotund partea trunchiului de copac de mici dimensiuni, care nu se poate folosi pentru alte scopuri economice;

• Resturi lemnoase rezultate din operațiunile de management al pădurilor, care nu se poate folosi la producerea mobilei, sau drept cherestea industrială din cauza diametrului redus (ramurile și vârfurile copacilor), utilizarea lor standard este ca așchii industriale;

• Materiale/lemn provenit din amenajarea spațiilor verzi și vegetația adiacentă drumurilor (conțin o cantitate ridicată da coajă/ace/frunze). Cantități mari de metale grele din cauza gazelor de eșapament.

• Reziduuri agricole cum ar fi paiele (tulpini și frunze provenite de la cereale, legume, plante oleaginoase sau fibroase) pot fi folosite la furnizare de energie sustenabilă.

Aspecte de sustenabilitate

• Piața biomasei solide a crescut rapid în ultimii ani. O dezvoltare sustenabilă nu se limitează la considerații de ordin ecologic. În plus față de aspectele privind protecția mediului, creșterea de locuri de muncă și alimentația planetei sunt de asemenea importante.

• Astfel punctul forte al utilizării energiei din biomasă referitor la valoarea adăugată produsă la nivel regional, a trebui să fie parte integrată a strategiei de comunicare.

• Există unele controverse în aceea ce privește sustenabilitatea bioenergiei. Pentru a susține cererea de combustibil din biomasă, trebuie avute în vedere preocupările grupurilor țintă. Astfel, furnizorii de biomasă trebuie să facă dovadă că materiile prime folosite îndeplinesc cerințele standardelor de sustenabilitate.

Prin dezvoltarea sectorului de încălzire pe bază de biomasă într-un mod sustenabil, pot fi

reținute următoarele recomandări:

• Utilizarea biomasei (lemn) provenite din managementul pădurilor și asigurarea că noii copaci sunt plantați în locurile recoltate pentru biomasă;

• Utilizarea, cu precădere, a reziduurilor provenite din operațiuni agricole sau forestiere (curățarea copacilor, paie din urma recoltării, etc.) sau din operațiuni industriale (așchii, rumeguș);

• Obținerea de materie primă sustenabilă, certificată în acest sens, provenită din managementul pădurilor. Acesta va stimula sectorul să certifice în continuare sustenabilitatea pădurilor;



Favorizarea resurselor locale, combustibili solizi disponibili la nivel local reprezintă cea mai bună opțiune deoarece: • Reduc distanța de transport și emisiile de gaze cu efect de seră; • Aduc valoarea adăugată cea mai ridicată la nivel local; • Banii plătiți pentru energie rămân la nivel local, în loc să meargă în

afara țării pentru a achiziționa combustibili fosili; • Sunt favorizate și securizate forța de muncă la nivel local precum și

investițiile locale; • Valoarea pădurilor din regiune este consolidată prin finanțarea

adecvată a managementului pădurilor.



• Oferă cele mai bune condiții pentru construirea unui sistem energetic sustenabil, flexibil și descentralizat;

• Contribuie la acceptarea pe o scară mai largă a energiei regenerabile la nivel local, precum și a investițiilor și subvențiilor pentru acesta;

• Asigură o rată de conversie ridicată, astfel încât cererea de resurse și emisiile să fie diminuate.

Așchii de lemn forestier

• Există mai multe scenarii cu privire la producerea de așchii de lemn, în funcție de proprietarul pădurii etapele sunt diferite.

• Frunzele/acele duc la creșterea conținutului de apă și a riscului de stocare (de exemplu datorită prezenței fungilor, ciupercilor), de aceea aceste reziduuri sunt ținute, de obicei, câteva luni în pădure sau pe marginea drumurilor forestiere, până când le cad frunzele/acele. În plus frunzele și acele conțin o cantitate ridicată de nutrienți care nu e recomandat să fie scoși din circuitul forestier.

• Pentru a evita deteriorarea solului, așchiile de lemn care nu sunt prelucrate direct pe marginea drumurilor forestiere sunt transportate în afara ariilor forestiere și de acolo sunt preluate de mijloace de transport adecvate.

Așchii de lemn forestier

• Categoriile și specificațiile pentru așchiile de lemn și parametrii lor sunt stabilite în standardul SM EN ISO 17225-4 care înlocuiește standardele utilizate anterior cum ar fi SM EN 14961-4, SM EN ISO 17225-4 descrie patru clase de calitate (A1, A2, B1, B2).

Standardul EN 14961-2 • ca primul standardul la nivel european pentru peleți. • Standardul clasifică peleții în cele 3 clase de calitate: • clasa A1 • clasa A2, destinați utilizatorului final – • clasa B, de asemenea, numiți peleți industriali. Standardul promovează anumite proprietăți ale peleților, ca parametrii determinanți în ceea ce privește lungimea, diametrul, cenușa, conținutul de apă și puterea calorică. Lungimea peletelui este de 40 mm, dar 5 la sută pot fi mai mari cu excepția cazului în care are o lungime mai mare de 45 mm. Conținutul de cenușă poate într-o temperatură de calcinare de 550 ⁰C – să fie 0,7 % pentru clasa A1 și clasa A2 să nu depășească 1 % și alți indici de calitate. În 2014 standardul EN 14961-2 a fost înlocuit cu standardul EN ISO 17225-2:2014, elaborat de către ISO /TC 238 la nivelul mondial și preluat de CEN și reprezintă cerințele cele mai actuale pentru peleții din lemn.

Așchii de lemn forestier • Producția de așchii se face cu unele mașini care

sunt capabile să preia copacul în întregime și să producă așchii de lemn din el. Aceste mașini au aceiași structură ca și mașinile de tocat de mari dimensiuni. Operațiile de tocare sunt realizate cu ajutorul unui ferestrău.

• ISM a adoptat standardul SM SR EN 13525+A2 „Mașini forestiere. Tocătoare. Securitate”. Acest standard stabilește cerințele de securitate și verificarea acestora referitoare la construcția și proiectarea tocătoarelor mobile, autopropulsate, purtate, semipurtate și tractate, utilizate în domeniul forestier, agricultură, horticultură și amenajarea spațiilor verzi. Tocătoarele pot fi acționate fie print-o priză de putere integrată, asemenea unui motor cu ardere internă.

Biomasa obținută din păioase

• Acest tip de biomasă provine di plante perene: produse derivate, reziduuri (paie) sau culturi energetice (e.g. miscanthus).

Treieratul

• Treieratul este un pas intermediar, care este, de obicei, combinat cu etapa de procesare sau de multe ori, cu etapa de mărunțire sau balotare. În mod curent, recoltarea cerealelor se face cu ajutorul combinelor. Astfel, paiele rămase în urma procesului de recoltare devin disponibile. Acestea sunt în mod frecvent tocate cu ajutorul unui tocător și apoi împrăștiate pe câmp ca fertilizator.

• În cazul în care paiele sunt folosite pentru producerea de energie atunci vor fi lăsate pe câmp în forma întreagă.

• Pașii următori depind de forma de procesare dorită. Producerea biocombustibililor din păioase poate lua următoarele forme: tocătură, baloți, brichete sau peleți.

Tocătură

• Mașinile autorulante sunt folosite mai ales pentru

obținerea biomasei tocate din materii cu tulpini aeriene. Un dispozitiv de evacuare direcționează materialul tocat către un vehicul de transport care se deplasează în același timp cu mașina. Pentru evitarea blocajelor in alimentarea sistemelor pe biomasă, tocătura trebuie să aibă 2-3 cm. Din cauza densității reduse, tocătura nu prezintă avantaje la transport pe distanțe mari, conduce la costuri ridicate și este recomandabil să fie evitată. Zonele mai apropiate de ferme sunt cele mai atractive. Calitatea tocăturii este influențată de calitatea lamelor de tăiat. Cu cât sunt mai uzate, cu atât produc mai mult praf.

Baloturi

• Într-un singur pas, ori pas cu pas, procesul de

recoltare poate fi activat pentru a produce baloturi din plante cu tulpini aeriene. Baloturile pot fi caracterizate după dimensiuni mici și mari. În mod normal sunt folosite prese rotunde sau pătrate pentru formarea baloturilor rotunde sau pătrate.

Brichete, peleți

• Având în vedere densitatea scăzută de energie

a reziduurilor agricole, precum și dorință de a stabili caracteristicile uniforme pentru biocombustibil și mai bune condiții pentru transport, biomasa agricolă poate fi brichetată. Mașinile cu auto-propulsare care produc brichete (peleți) direct pe teren încă nu există, prin urmare, compactarea, peletizarea biomasei agricole este practicată numai în cadrul unor instalații fixe.

Scurte date istorice de dezvoltare a standardelor pentru B.S.

• Este important ca biocombustibilii să fie încadrați în niște reguli

pentru a facilita schimburile comerciale de biomasă energetică. Comitetul tehnic CEN/TC 335 „Combustibili solizi” creat la începutul anului 2001 și condus de Suedia a făcut primii pași, a terminat cu succes prima parte a lucrărilor, a programului său de lucru cu publicarea a 29 specificații tehnice europene. Domeniul său de activitate se referă la produse provenite din agricultură și păduri, deșeuri vegetale de origine agricolă, industria agroalimentară, deșeuri din lemn, cu excepția celor care pot fi contaminate de tratamente, deșeuri din fibre vegetale și din plută. De la început s-a convenit ca CT-ul trebuia să elaboreze specificații tehnice pentru a pune referențialele la dispoziția factorilor interesați, apoi să fie transformate în standarde europene, după efectuarea încercărilor. Aceste documente europene au fost elaborate de cinci grupuri de lucru, care se ocupă de următoarele subiecte: terminologie (definiții și descrieri), specificații pentru combustibili (clase și asigurarea calității), luarea de probe și reducerea acestora, încercări fizice, mecanice și chimice, determinarea puterii de ardere, determinarea distribuției granulometrice și a conținutului de clor și sulf.


• De îndată ce specificațiile au fost disponibile,

CEN/TC 335 a cerut grupurilor de lucru să stabilească careva termene pentru a le transforma în standarde EN, integrând toate obiecțiile și propunerile din partea părților interesate. Un comportament activ asupra transformării specificațiilor în standarde a manifestat AFNOR – organismul de standardizare din Franța.


• Pentru a contribui la lucrările CEN/TC 335, în Franța a

fost creată o comisie-oglindă de standardizare, care reunea reprezentanți ai autorităților publice (Ministerul economiei, Agriculturii, Industriei) producătorii de lemn și biomasă, laboratoare de analiză, centre tehnice precum și utilizatori de boilere. La cererea autorităților s-a decis concentrarea eforturilor asupra analizei a patru documente normative și suscitarea reacției părților interesate. Documentele au fost elaborate ca standarde experimentale franceze:

• XP CEN/TS 14588 „Terminologie, definiție, descrieri”, • XP CEN/TS 14961 „Clase și specificații pentru

combustibili”, • CEN/TS 15234 „Asigurarea calității” și un proiect de

raport tehnic FD CEN/TR 15569 „Ghid pentru un sistem de asigurare a calității”.


• Tot în anul 2001 a fost creat și CEN/TC 343 condus

de Finlanda, care se referă la combustibili solizi de recuperare.

• Acest CT a inclus în agenda sa de început de activitate 30 de subiecte cu statutul de specificații tehnice pentru a dispune de texte în mod rapid și a permite metodelor dezvoltate să fie validate ulterior, bazate pe un proces de management al calității. Aceste specificații tehnice se referea la luare de probe, metode de analize chimice și fizice și parametri biologici și ulterior să fie dezvoltate la nivel de standarde EN, cu scopul asigurării calității produselor. Calitatea produselor poate varia de la o livrare la alta, de la un producător la altul, în funcție de procedeele utilizate de către același producător.

În anii 2014÷2015 CEN-ul a preluat fără nici-o modificare o serie de standarde internaționale ISO elaborate în cadrul comitetului tehnic ISO /TC 238 care au înlocuit standardele EN. Toate aceste standarde EN ISO sunt adoptate ca standarde moldovenești SM EN ISO în 2017 lista cărora se prezintă mai jos:

• SM EN ISO 16995:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului de potasiu, sodiu şi clor solubile în apă

• SM EN ISO 16559:2017 Biocombustibili solizi. Terminologie, definiţii şi descrieri

• SM EN ISO 18847:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea densităţii particulelor de peleţi şi brichete

• SM EN ISO 18846:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului fin în cantităţi de pelete

• SM EN ISO 16994:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului total de sulf şi clor

• SM EN ISO 16993:2017 Biocombustibili solizi. Conversia rezultatelor analitice dintr-o bază în alta


• SM EN ISO 17225-1:2016 Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 1: Cerinţe generale

• SM EN ISO 17225-2:2016 Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 2: Clase de peleţi din lemn

• SM EN ISO 17225-3:2016 Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 3: Clase de brichete din lemn

• SM EN ISO 17225-4:2016 Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 4: Clase de aşchii din lemn

• SM EN ISO 17225-5:2016 • Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 5: Clase de lemn de

foc • SM EN ISO 17225-6:2016 • Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 6: Clase de peleţi care

nu sînt din lemn • SM SR EN ISO 17225-7:2016 • Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 7: Clase de brichete

care nu sunt din lemn


• SM EN ISO 17827-1:2016 Biocombustibili solizi. Determinarea distribuţiei granulometrice a combustibililor necompimaţi. Partea 1: Metoda cu site oscilante, cu deschiderea ochiurilor mai mare sau egală cu 3,15 mm

• SM EN ISO 17827-2:2016 Biocombustibili solizi. Determinarea distribuţiei granulometrice a combustibililor necompilați. Partea 2: Metoda cu site vibrante cu deschiderea ochiurilor mai mică sau egală cu 3,15 mm

• SM EN ISO 17830:2016 Biocombustibili solizi. Determinarea distribuţiei granulometrice a peleţilor dezintegraţi

• SM EN ISO 17829:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea lungimii şi a diametrului peleţilor


• SM EN 15234-1:2017 Biocombustibili solizi. Asigurarea calităţii

combustibilului. Partea 1: Cerinţe generale • SM EN 15234-2:2017 Biocombustibili solizi. Asigurarea calităţii

combustibilului. Partea 2: Peleţi din lemn pentru utilizări neindustriale • SM EN 15234-3:2017 Biocombustibili solizi. Asigurarea calităţii

combustibilului. Partea 3: Brichete din lemn pentru utilizări neindustriale

• SM EN 15234-4:2017 Biocombustibili solizi. Asigurarea calităţii combustibilului. Partea 4: Aşchii din lemn pentru utilizări neindustriale

• SM EN 15234-5:2017 Biocombustibili solizi. Asigurarea calităţii combustibilului. Partea 5: Lemne de foc pentru utilizări neindustriale


• SM EN ISO 16559:2017 Biocombustibili solizi. Terminologie, definiţii şi

descrieri • SM EN ISO 16995:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului de

potasiu, sodiu şi clor solubile în apă • SM EN ISO 18134-1:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea

conţinutului de umiditate. Metoda prin uscare în etuvă. Partea 1: Umiditate totală. Metodă de referinţă

• SM EN ISO 18134-2:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului de umiditate. Metoda prin uscare în etuvă. Partea 2: Umiditate totală. Metodă simplificată

• SM EN ISO 18134-3:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului de umiditate. Metoda prin uscare în etuvă. Partea 3: Umiditatea eşantionului pentru analiza generală

• SM EN ISO 18122:2017 Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului de cenuşă

• EN ISO17225-1:2014 „Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 1: Cerinţe generale”

• EN ISO 17225-2:2014 „Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 2: Clase de peleţi din lemn”

• EN ISO 17225-3:2014 „Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 3: Clase de brichete din lemn”

• EN ISO 17225-4:2014 „Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 4: Clase de aşchii din lemn”

• EN ISO 17225-5:2014 „Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 5: Clase de lemn de foc”

• EN ISO 17225-6:2014„ Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili.Partea 6: Clase de peleţi care nu sunt din lemn”

• EN ISO 17225-7:2014 „ Biocombustibili solizi. Specificaţii şi clase de combustibili. Partea 7: Clase de brichete care nu sunt din lemn”

Plasarea pe piață a B.S.

• Prin HG nr. 1070 din 27.12.2013 a fost aprobat Regulamentul cu privire la biocombustibili solizi. .

• Regulamentul transpune prevederile Directivei 2009/28/CE, privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Laborator de încercări

• Pentru asigurarea respectării prevederilor Regulamentului la 23 noiembrie 2016 a fost acreditat conform standardelor europene laboratorul de B.S. din cadrul Universității Agrare care este capabil să testeze parametrii fizici și chimici ai biocombustibililor.

Certificarea obligatorie din 25.03.2017

• Laboratorul efectuează încercări pentru determinarea tuturor indicilor calitativi prevăzuți în standardele europene EN 15234-1÷5, EN ISO 17225-1÷7, EN ISO 16995; EN ISO 18846, EN ISO 18847 și specificați în Regulamentul aprobat de Guvernul RM. Toate aceste standarde (în jur de 30) au fost adoptate de către ISM în calitate de standarde moldovenești și puse la dispoziția părților interesate.

Certificarea obligatorie din 25.03.2017

• Toți parametrii cum ar fi dimensiunea, puterea calorică, conținutul de cenușă, umiditatea, aditivi și conținutul de azot, clor și sulf, proprietățile fizice și mecanice cum sunt durabilitatea mecanică, densitatea în vrac, parametrii geometrici conținutul de fracții fine sunt confirmați de către vânzător/producător prin raportul de încercări al laboratorului din cadrul Universității Agrare

• Producerea de energie regenerabilă în RM a crescut de la 4 % la peste 14 % din consumul intern de energie în doar câțiva ani, datorită susținerii UE. Numărul beneficiarilor care folosesc biocombustibilului în calitate de agent termic este în continuă creștere. În prezent peste 190 de grădinițe, școli, și centre comunitare din țară au instalate centrale termice pe bază de biomasă.

• Calitatea biocombustibilului, disponibilitatea materie prime, planificarea corectă a achizițiilor și livrărilor în instituțiilor publice vor fi câteva din proprietățile ME pentru următoarea perioadă, a declarat dl. O. Calmîc la o întrunire cu Ambasadorul UE în RM dl. Pitkka Tapiola.

Vă mulțumesc pentru atenție!

• Gheorghe GANGURA

• Șef birou standardizare,

• Institutul de Standardizare din Moldova

• Tel. 0 22 905 321

• E-mail: [email protected]

mailto:[email protected]



Documents

Standardele europene în sprijinul producătorilor autohtoni de · cereale, legume, plante oleaginoase sau fibroase) pot fi folosite la furnizare de energie sustenabilă. Aspecte