Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REpUbLICII MoLDovA
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII
Chișinău, 2012
2
37.091S 76
Standarde de eficienţă a învăţării. – Ch. : Lyceum, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 232 p.
4500 ex.
ISBN 978-9975-4394-5-9.
ISBN 978-9975-4394-5-9. Ministerul Educației al Republicii Moldova
3
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbII ŞI LITERATURII RoMÂNE
Adrian Ghicov, doctor în pedagogie, profesor grad didactic superior, directorul Agenției de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației.Tatiana Cartaleanu, doctor în filologie, profesoară grad didactic superior,
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.Mariana Marin, doctor în pedagogie, profesoară grad didactic superior, Institutul de Ştiințe ale Edicației.valentina Gaiciuc, consultant superior în Direcția învățămînt preşcolar, primar şi secundar general a Ministerului Educației.
Cuvînt explicativ
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pen-tru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui să ştie şi să poată face elevii în fiecare domeniu de învățare, la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sînt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului, în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
4
Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.
Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional – predarea, învățarea şi evaluarea – toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, prezentele standarde de eficiență a învățării acoperă caracte-risticile şcolii prietenoase copilului, care:
• reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; • vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; • este centrată pe copil; • este sensibilă la gen; • promovează calitatea rezultatelor academice; • oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; • este flexibilă şi răspunde diversității; • acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; • promovează sănătatea mentală şi fizică; • oferă educație acceptabilă şi accesibilă; • consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; • este centrată pe familie şi• bazată pe comunitate. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;
sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție, precum şi participarea democratică. În procesul elaborării standardelor, o deosebită atenție a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sînt nişte formulări de obiective largi, care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educa-ției. „Standardele sînt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sînt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată depăşi standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi a elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabili-tatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind: eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
5
Standardele sînt definite ca obiective generale de învățare, care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sînt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
Rezumativ, standardele sînt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sînt aşteptări înalte, şi nu cerințe minime. Aceste standarde sînt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sînt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .
Specificul standardelor la limba şi literatura română
Standardele de eficiență a învățării limbii şi literaturii române în învățămîntul preuni-versitar din Republica Moldova derivă din statutul obligatoriu al acestei discipline de studiu pentru toate treptele de şcolaritate şi, bineînțeles, din condiția definitorie pe care o are limba şi literatura română pentru celelalte materii şcolare.
Deşi au un caracter complex şi vizează formula tridimensională a procesului educațional (predare – învățare – evaluare), standardele la limba şi literatura română sînt axate pe con-ceptul Educaţie Bazată pe Calitate şi integrează principiile şi dimensiunile ce caracterizea-ză Şcoala Prietenoasă Copilului, cu precădere – dimensiunea de eficiență a învățării. Prin urmare, standardele au menirea de a spori calitatea procesului educațional la disciplină în perspectiva formării/ dezvoltării la elevi a competențelor comunicative şi literare. Aşa cum sînt formulate, acestea reflectă, în mod complex, extins, anumite obiective orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarității sale prin actul comu-nicativ şi prin cel lectoral. Toate aceste aşteptări înalte sînt valorizate, precizate prin indica-tori de performanță măsurabili, ce conțin acțiuni şi comportamente concrete, observabile, pe care trebuie să le demonstreze elevul în raport cu instrumentarul comunicării, valorile receptate şi/ sau create în diverse contexte de comunicare, în raport cu axiologia literară, cu receptarea/ interpretarea anumitor valențe ale frumosului artistic din operele studiate şi, fireşte, cu preferințele literare, gustul estetic.
Relaţia cu celelalte discipline şcolare
Specificul disciplinei Limba şi literatura română impune, în primul rînd, formarea com-petenței de comunicare în limba de instruire – competență care trebuie să devină una fundamentală pentru studierea tuturor celorlalte materii. Şi competența lectorală, pe care o formează şi o dezvoltă disciplina, îi este vital necesară elevului. Astfel că atingerea stan-dardelor stipulate pentru Limba şi literatura română devine punct de sprijin/ de plecare în studierea altor materii. Această ierarhizare a dictat o asemenea formulare a standardelor la Limba şi literatura română, care ar permite şi ar asigura edificarea altora; dacă elevul nu atinge standardul Utilizarea strategiilor de lectură adecvate pentru o varietate de texte literare şi nonliterare, contactul lui cu textul manualului şcolar la orice materie şi cu mass-media devine dificil, dacă nu imposibil chiar. De asemenea, elevului nu îi mai este accesibilă o altă limbă studiată la etapa respectivă de şcolarizare.
6
Contextul de elaborare
Elaborarea standardelor la limba şi literatura română s-a axat pe Cadrul european co-mun de referinţă pentru limbi, care oferă criterii de evaluare certe tuturor celor care pre-dau sau studiază o limbă. Studiul integrat al limbii şi literaturii, desfăşurat în Republica Moldova de mai bine de un deceniu, a pregătit terenul propice elaborării şi adaptării unor standarde comune, fără delimitarea limbă – literatură. Accentul pus pe oferirea aceluiaşi nivel de educație pentru toți, formularea standardelor la cota de aşteptări maxime a ridicat ştacheta finalităților, stabilind rezultatul aşteptat în cadrul evaluării formative şi sumative. De exemplu, standardul Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare, în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă, aşa cum este formulat, va fi racordat, de către profesori şi evaluatori, la situația concretă de învățare, pe parcursul gimnaziului, dar la în-cheierea studiilor este de aşteptat ca elevul să fie capabil să realizeze actele de comunicare pe care i le va reclama viața, în evaluarea autentică.
Conţinutul şi organizarea documentului
Strategia aleasă pentru formularea standardelor este aceea de a cuprinde holistic/ de a vedea global din ce se constituie şi cum se formează competența-cheie A comunica în limba de instruire.
Documentul este organizat astfel încît să se poată lesne urmări evoluția aceloraşi stan-darde de la şcoala primară la liceu şi vizează trei domenii definitorii pentru educația ling-vistică şi cea literară a elevilor: Textul literar şi nonliterar; Practica raţională şi funcţională a limbii; Cultura comunicării.
Beneficiarii documentului
Grupul-țintă al acestui document sînt, în primul rînd, actorii educației – elevul şi profe-sorul, deşi nu elevii, ci profesorii sînt cei care se fac responsabili de desfăşurarea strategiilor didactice chemate să asigure atingerea finalităților stipulate. Elevii, în raport cu standardele date, sînt responsabili de propria învățare, de realizarea sarcinilor care duc la formarea şi consolidarea competențelor necesare în viață.
În acelaşi cerc al persoanelor vizate sau interesate trebuie să se includă părinții şi comu-nitatea, care, chiar dacă nu posedă şi nu aplică un instrumentar de evaluare, sînt în stare şi în drept să evalueze gradul de cunoaştere a limbii de către toți cei instruiți pe băncile şcolii.
Factorii de decizie şi de control din sistemul de învățămînt sînt, de asemenea, utilizatori ai documentului de față, desfăşurînd, în baza lui, probe de evaluare internă şi externă, su-mativă şi de certificare.
Domeniul de aplicare
Aceste standarde urmează să determine întreg procesul educațional la disciplină, la ele raliindu-se, primordial, documentele curriculare, manualele adresate elevilor şi ghidurile adresate profesorilor.
Standardele aprobate devin fundamentul legal pentru elaborarea probelor de evalua-re/ de certificare, aplicîndu-se atît la încheierea unui ciclu de instruire (primar, gimnazial, liceal), cît şi pe parcursul studiilor. Ele pot deveni cel mai sigur criteriu de evaluare a manu-alelor şi a auxiliarelor didactice la disciplină.
7
TAb
EL S
INo
pTIC
: Do
MEN
II –
STA
ND
AR
DE
– IN
DIC
ATo
RI
D
isci
plin
a: L
imba
şi l
iter
atur
a ro
mân
ă
D
omen
iul:
Text
ul li
tera
r şi
non
liter
ar
Ari
a cu
rric
ular
ă: L
imbă
şi c
omun
icar
e
Stan
dard
ulIn
dica
tori
i
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
1. U
tiliz
ează
str
ateg
ii de
lect
ură
adec
vate
pe
ntru
o v
arie
tate
de
text
e lit
erar
e și
non
li-te
rare
.
Elev
ul:
1.1.
Deo
sebe
şte
text
e lit
erar
e de
te
xte
nonl
itera
re,
în l
imita
sta
n-da
rdel
or d
e co
nțin
ut.
1.2.
Cite
şte
fluen
t di
vers
e tip
uri
de te
xte
liter
are
şi n
onlit
erar
e.1.
3. U
tiliz
ează
teh
nici
de
lect
ură
core
ctă,
con
ştien
tă ş
i flu
idă,
în
scop
ul î
nțel
eger
ii ce
lor
citit
e în
gî
nd.
1.4.
El
abor
ează
, gh
idat
, pl
anul
si
mpl
u de
ide
i al
tex
tulu
i ci
tit î
n cl
asă.
1.5.
Rep
rodu
ce d
in m
emor
ie d
i-ve
rse
text
e lit
erar
e,
prov
erbe
, m
axim
e în
văța
te.
1.6.
Cite
şte
curs
iv te
xte
de d
iferit
tip,
în
văța
te la
lecț
iile
de li
mba
rom
ână,
pr
ecum
şi la
alte
disc
iplin
e şc
olar
e.
Elev
ul:
1.1.
Cun
oaşt
e tip
olog
ia t
exte
lor
liter
are
şi n
onlit
e-ra
re.
1.2.
Cite
şte,
flue
nt ş
i ex
pres
iv,
div
erse
tipu
ri d
e te
xte
liter
are
şi n
onlit
erar
e.1.
3. A
plic
ă efi
cien
t str
ateg
iile
de a
bord
are
a te
xtu-
lui l
itera
r, în
func
ție d
e ge
n şi
spe
cie,
iar a
bord
area
te
xtul
ui n
onlit
erar
o fa
ce în
rapo
rt c
u sti
lul f
uncț
io-
nal î
n ca
re a
cest
a se
însc
rie.
1.4.
Ela
bore
ază
plan
ul d
e id
ei a
l tex
tulu
i citi
t ind
e-pe
nden
t sau
în c
lasă
.
1.5.
Rep
rodu
ce a
decv
at m
esaj
ul t
exte
lor
citit
e, în
fu
ncție
de
spec
ificu
l ace
stor
a.
1.6.
Des
făşo
ară
dem
ersu
l lec
tora
l din
per
spec
tivă
sem
iotic
ă şi
her
men
eutic
ă.
Elev
ul:
1.1.
Cun
oaşt
e tr
ăsăt
urile
dis
tincti
ve a
le g
enur
ilor
şi s
peci
ilor
liter
are.
1.2.
Rea
lizea
ză le
ctur
a co
gniti
vă, a
naliti
că, e
xpre
-si
vă a
text
ului
.1.
3. A
plic
ă pe
rson
aliz
at s
trat
egii
de le
ctur
ă şi
inte
r-pr
etar
e a
text
ului
, în
rapo
rt c
u ci
rcum
stan
țele
de
lect
ură,
cu
parti
cula
rită
țile
de g
en, s
peci
e, c
uren
t şi
cu
prop
riul
pun
ct d
e ve
dere
, în
caz
ul t
extu
lui
nonl
itera
r –
în r
apor
t cu
stil
ul f
uncț
iona
l în
car
e ac
esta
se
însc
rie.
1.4.
Rec
urge
la d
iferi
te fo
rme
grafi
ce, p
entr
u pr
e-ze
ntar
ea s
inte
zelo
r în
baza
text
elor
citi
te in
depe
n-de
nt s
au în
cla
să.
1.5.
Efe
ctue
ază
conş
tient
tra
nsfe
rul
stra
tegi
ilor
asim
ilate
asu
pra
text
elor
pe
care
le c
iteşt
e in
de-
pend
ent s
au în
ech
ipă.
1.6.
Inte
rpre
teaz
ă pe
rson
aliz
at
axio
logi
a te
xtel
or
liter
are.
2. R
ezum
ă te
xtel
e lit
e-ra
re ș
i non
liter
are.
2.1.
Sel
ecte
ază
info
rmaț
ii es
enția
le
dint
r-un
text
lite
rar s
au n
onlit
erar
. 2.
2. E
xpun
e pe
scu
rt, g
hida
t, m
e-sa
jul t
exte
lor
stud
iate
.
2.1.
Cun
oaşt
e ri
gori
le u
nui r
ezum
at. E
xpun
e re
zu-
mati
v te
xtel
e st
udia
te.
2.2.
Rez
umă
text
e lit
erar
e şi
non
liter
are,
din
tipo
-lo
gia
stud
iată
, res
pectî
nd c
erin
țele
sta
ndar
d.
2.3
Apl
ică
dife
rite
str
ateg
ii de
abo
rdar
e a
text
ului
, pe
ntru
a-l
rezu
ma.
2.1.
Apl
ică
efici
ent
rigo
rile
rez
umat
ului
ca
tip d
e co
mpo
ziție
şco
lară
.2.
2. R
ezum
ă or
ice
text
lite
rar
şi n
onlit
erar
stu
di-
at s
au c
itit/
ela
bora
t în
mod
inde
pend
ent
sau
în
echi
pă.
2.3.
Sin
tetiz
ează
, în
dife
rite
for
me
grafi
ce,
info
r-m
ația
din
tr-u
n te
xt c
itit i
ndep
ende
nt s
au în
cla
să.
2.4.
Pre
zint
ă, o
ral ş
i în
scri
s, r
ezum
atul
tex
tulu
i ci-
tit/
elab
orat
sau
aud
iat.
2.5.
Dez
voltă
rez
umat
ul în
cad
rul u
nui t
ext
met
a-lit
erar
pro
priu
.
8
3. o
pere
ază
cu te
r-m
eni d
in d
omen
iul
lingv
isti
c și
lite
rar,
în
limit
a st
anda
rdel
or d
e co
nţin
ut.
3.1.
Iden
tifică
mod
alită
țile
de e
x-pr
imar
e or
ală:
dia
loga
tă, m
onol
o-ga
tă ş
i des
crip
tivă.
3.2.
Cun
oaşt
e el
emen
tele
de
con-
stru
cție
a c
omun
icăr
ii.
3.3.
In
terp
rete
ază
rela
ții,
fapt
e re
lata
te (
even
imen
te,
întîm
plăr
i, in
form
ații)
, urm
ărin
d su
cces
iune
a de
sfăş
urăr
ii su
biec
tulu
i. 3.
4. M
anife
stă
inte
res
pent
ru d
ez-
volta
rea
port
ofol
iulu
i de
gru
p cu
m
ater
iale
ce
țin d
e do
men
iul e
du-
cație
i lin
gvis
tice
şi li
tera
re.
3.1.
Cun
oaşt
e ş
i ap
lică
elem
ente
le c
omun
icăr
ii ve
rbal
e.
3.2.
Util
izea
ză c
orec
t te
rmin
olog
ia li
ngvi
stică
şi l
i-te
rară
, în
limita
sta
ndar
delo
r de
con
ținut
.
3.3.
Inte
grea
ză te
rmen
ii di
feri
telo
r dom
enii
într
-un
sist
em te
rmin
olog
ic g
ener
al.
3.4.
Acu
mul
ează
şi f
ace
uz d
e m
ater
iale
le d
e po
r-to
foliu
pri
vind
term
inol
ogia
ling
visti
că ş
i lite
rară
.3.
5. U
tiliz
ează
ter
men
ii lin
gvis
tici ş
i lite
rari
în d
is-
curs
ul o
ral ş
i scr
is.
3.1.
Se
docu
men
teaz
ă în
leg
ătur
ă cu
str
uctu
ra,
etim
olog
ia,
sens
ul/
sens
urile
ter
men
ului
pe
care
îl
utiliz
ează
.3.
2. E
xplic
ă es
ența
, st
ruct
ura
şi s
emni
ficaț
ia t
er-
men
ilor,
în ra
port
cu
sist
emul
term
inol
ogic
ling
vis-
tic ş
i lite
rar.
3.3.
Int
egre
ază
term
enii
din
dom
eniu
în
text
ele
met
alin
gvis
tice
şi m
etal
itera
re p
rodu
se.
4. p
rodu
ce a
cte
de
vorb
ire
oral
ă și
scr
isă
pers
onal
izat
e, c
are
îi re
flect
ă pr
opri
ile
idei
, jud
ecăţ
i, op
inii,
ar
gum
ente
, exp
erie
nţe
senz
oria
le ș
i lec
tora
le.
4.1.
Con
stru
ieşt
e o
ral
text
e pe
ba
za p
lanu
lui d
e id
ei p
ropr
iu s
au
elab
orat
în g
rup.
4.2.
Ela
bore
ază,
ghi
dat,
un p
lan
de
idei
al t
extu
lui c
e ur
mea
ză a
fi sc
ris.
4.3.
Cre
ează
cel
e m
ai s
impl
e te
xte
artis
tice
şi n
onlit
erar
e în
baz
a te
h-ni
cilo
r în
văța
te.
4.4.
Ve
rbal
izea
ză
co
nțin
utur
ile
unor
imag
ini î
n di
vers
e fo
rme:
di-
alog
ată,
mon
olog
ată,
des
crip
tivă.
4.5.
Cons
trui
eşte
, du
pă r
eper
e da
te
(voc
abul
e-se
ntim
ente
, ex
pres
ii aj
u-tă
toar
e, e
xpre
sii la
cuna
re e
tc.),
me-
saje
, enu
nțur
i ce
pre
zintă
pro
priil
e st
ări,
trăi
ri vi
zavi
de
anum
ite s
ituaț
ii lit
erar
e, l
ingv
istice
, pr
ecum
şi
cele
di
n vi
ața
cotid
iană
, de
scrii
nd,
oral
, st
ările
pos
tlect
oral
e pr
in re
prod
uce-
rea,
inte
gral
ă or
i sel
ectiv
ă, a
con
ți-nu
tulu
i unu
i tex
t citi
t sau
aud
iat.
4.1.
Cun
oaşt
e tip
olog
ia d
iscu
rsur
ilor
oral
e şi
scr
ise;
m
odal
itățil
e de
refl
ecta
re a
exp
erie
nțel
or,
idei
lor,
jude
cățil
or, o
pini
ilor,
argu
men
telo
r în
text
e pr
oprii
.4.
2. E
labo
reaz
ă, i
ndep
ende
nt,
un p
lan
de i
dei
al
text
ului
ce
urm
ează
a fi
scr
is.
4.3.
Apl
ică
stra
tegi
i efi
cien
te d
e do
cum
enta
re î
n ve
dere
a el
abor
ării
unui
text
.
4.4.
Rea
lizea
ză c
omun
icar
ea (d
ialo
gată
sau
mon
o-lo
gată
) la
subi
ecte
ade
cvat
e ca
vîrs
tă, c
u lim
ita d
e în
tinde
re în
tim
p.4.
5. A
lege
form
a ad
ecva
tă p
entr
u re
flect
area
idei
-lo
r, ju
decă
ților
, opi
niilo
r, ar
gum
ente
lor,
exp
erie
n-țe
lor
senz
oria
le ş
i lec
tora
le.
4.1.
Lan
seaz
ă un
mon
olog
.
4.2.
Sus
ține
un d
ialo
g.
4.3.
Cuno
aşte
alg
oritm
ii de
con
stru
ire a
arg
umen
-tă
rii î
n ra
port
cu
dive
rse
situ
ații
de în
văța
re s
au d
e co
mun
icar
e au
tenti
că.
4.4.
Apl
ică
vari
ate
stra
tegi
i de
desf
ăşur
are
a po
le-
mic
ii/ d
iscu
ției/
dez
bate
rii p
e su
biec
te d
e cu
ltură
, lim
bă ş
i com
unic
are,
dis
curs
etc
.4.
5. Îş
i exp
rim
ă şi
îşi a
rgum
ente
ază
star
ea a
fecti
vă
post
lect
oral
ă, în
rap
ort
cu m
esaj
ul/
axio
logi
a te
x-te
lor
stud
iate
/ el
abor
ate
inde
pend
ent/
în e
chip
ă,
prin
rap
orta
re la
pro
priu
l sis
tem
de
valo
ri, l
a gu
s-tu
l est
etic
şi la
pre
feri
nțel
e lit
erar
e.
9
4.6.
Scr
ie te
xte
de m
ică
întin
dere
, în
conf
orm
itate
cu
sarc
ina
form
ulat
ă.
4.7.
Aşa
ză c
orec
t în
pagi
nă
text
e sc
rise
, re
spec
tînd
scri
erea
cu
ali-
neat
e pe
ntru
a m
arca
trec
erea
de
la o
idee
la a
lta.
4.8.
Man
ifest
ă co
ndui
tă a
uton
o-m
ă î
n s
ituaț
iile
de c
omun
icar
e (în
văța
te s
au s
pont
ane)
.
4.6.
Scr
ie te
xte
coer
ente
, în
conf
orm
itate
cu
sarc
i-na
form
ulat
ă, re
spec
tînd
regi
stru
l stil
istic
ade
cvat
.
4.7.
Util
izea
ză te
xtul
scr
is c
a m
ijloc
de
com
unic
are
desp
re s
ine.
4.8.
Res
pect
ă no
rmel
e de
etic
hetă
ver
bală
, în
ra-
port
cu
regi
stru
l şi s
ituaț
ia d
e co
mun
icar
e.
4.6.
Se
docu
men
teaz
ă di
n su
rse
tipăr
ite ş
i ele
ctro
-ni
ce,
pent
ru a
sus
ține
o op
inie
priv
ind
text
ul c
itit/
el
abor
at.
4.7.
Apl
ică
efici
ent g
rile
de
auto
eval
uare
şi d
e ev
a-lu
are
reci
proc
ă, a
rgum
entîn
du-ş
i opț
iuni
le r
apor
-ta
te la
cun
oştin
țele
şi c
apac
itățil
e lit
erar
e/ le
cto-
rale
, la
atit
udin
i şi
moti
vații
de
citit
or/
rece
ptor
/ em
ițăto
r de
idei
, mes
aje,
val
ori f
unda
men
tale
.
5. In
terp
rete
ază/
ana
-liz
ează
text
ele
liter
are
și n
onlit
erar
e, în
lim
ita
stan
dard
elor
de
con-
ţinu
t.
5.1.
Dem
onst
reaz
ă în
țele
gere
a ce
-lo
r citi
te în
gîn
d pr
in ră
spun
suri
la
într
ebăr
ile p
ropu
se.
5.2.
D
elim
iteaz
ă co
mpo
nent
ele
text
ului
(de
term
inan
ții s
pația
li şi
te
mpo
rali
ai a
cțiu
nii,
tem
a, id
eile
, pe
rson
ajel
e),
sele
ctînd
se
cven
țe
nara
tive,
dia
loga
te ş
i de
scrip
tive,
id
entifi
cînd
, gh
idat
, m
omen
tele
su
biec
tulu
i în
tex
tul
liter
ar,
expr
i-m
îndu
-şi p
ropr
iile
stăr
i em
otive
în
legă
tură
cu
mes
ajul
text
elor
citi
te.
5.3.
Ca
ract
eriz
ează
pe
rson
ajel
e lit
erar
e du
pă re
pere
dat
e.
5.4.
Com
pară
situ
ațiil
e lit
erar
e cu
pr
opri
ile e
xper
ienț
e de
via
ță ş
i es
tetic
e.
5.5.
Iden
tifică
anu
mite
val
ori p
ro-
mov
ate
în t
exte
le li
tera
re.
5.6.
Tra
nspu
ne e
xper
ienț
ele
liter
a-re
în d
iferit
e co
ntex
te d
isci
plin
are.
5.7.
Pro
duce
tex
te c
oere
nte
pro-
prii
desp
re m
esaj
ul t
exte
lor
citit
e şi
înțe
lese
.
5.1.
Cun
oaşt
e te
xtel
e st
udia
te, î
n lim
ita s
tand
arde
-lo
r de
con
ținut
.
5.2.
Pre
zint
ă lin
iile
de s
ubie
ct, m
omen
tele
sub
iec-
tulu
i, fa
bula
, si
stem
ul d
e pe
rson
aje,
mod
urile
de
expu
nere
, pr
oced
eele
de
limba
j ar
tistic
al
e un
ui
text
lite
rar
citit
inde
pend
ent s
au în
cla
să.
5.3.
Car
acte
rize
ază
per
sona
jele
lite
rare
, în
bază
de
algo
ritm
i.
5.4.
Fac
e re
feri
re la
text
ele
liter
are
stud
iate
sau
ci-
tite
inde
pend
ent p
entr
u ilu
stra
rea
idei
lor
prop
rii.
5.5.
Com
ente
ază
valo
rile
pro
mov
ate
prin
tex
tele
lit
erar
e, in
clus
iv a
le c
elor
ofe
rite
la p
rim
a le
ctur
ă,
prin
rap
orta
re e
moț
iona
l-afe
ctivă
la
oper
ă şi
la
prop
riul
sis
tem
de
valo
ri.
5.6.
Inte
grea
ză e
lem
ente
de
axio
logi
e lit
erar
ă în
pro
-pr
iul s
istem
de
valo
ri şi
expe
rienț
a de
lect
or în
acti
vi-
tăți
cogn
itive
, cul
tura
le d
in şc
oală
şi/ s
au c
omun
itate
.5.
7. E
labo
reaz
ă co
mpo
ziții
şco
lare
ce
vize
ază
tex-
te li
tera
re ş
i non
liter
are
în li
mita
sta
ndar
delo
r de
co
nțin
ut.
5.1.
Cun
oaşt
e m
anife
star
ea p
roce
sulu
i lit
erar
ro-
mân
esc
în c
onte
xt u
nive
rsal
.
5.2.
Cun
oaşt
e şi
apl
ică
inst
rum
enta
rul
ştiin
țific
(ter
men
i, al
gori
tmi,
crite
rii,
prin
cipi
i)de
abor
dare
a
text
ului
lite
rar
şi n
onlit
erar
.
5.3.
Ana
lizea
ză c
reaț
ia u
nor
scri
itori
can
onic
i şi
te
xtel
e re
prez
enta
tive,
apr
eciin
d va
loar
ea o
pere
i sc
riito
rulu
i.5.
4. A
lege
str
ateg
ia d
e an
aliz
ă ad
ecva
tă ti
pulu
i de
text
/ p
otri
vită
sar
cini
i de
lucr
u, d
esco
peri
nd ş
i ne-
goci
ind
sens
urile
ope
rei.
5.5.
Apl
ică
dife
rite
str
ateg
ii de
ana
liză
a te
xtul
ui
liter
ar ş
i no
nlite
rar,
ofer
it la
pri
ma
lect
ură,
val
o-ri
ficîn
d ca
ract
eris
tici
şi d
omin
ante
spe
cific
e al
e ac
esto
ra.
5.6.
Exp
lore
ază
tran
sdis
cipl
inar
text
ul li
tera
r, an
ga-
jîndu
-şi c
unoş
tințe
le d
e ge
ogra
fie, i
stor
ie, c
ultu
ră
etc.
5.
7. A
prec
iază
rol
ul s
truc
turi
i şi a
l fap
telo
r de
lim
-ba
j ale
tex
tulu
i lite
rar,
în r
apor
t cu
pre
cept
ele
es-
tetic
e al
e cu
rent
elor
lite
rare
. 5.
8. D
ecod
ează
şi c
omen
teaz
ă fe
nom
enul
inte
rtex
-tu
alită
ții p
rin
dife
rite
tipu
ri d
e te
xt.
10
Dom
eniu
l Pra
ctica
raţ
iona
lă ş
i fun
cţio
nală
a li
mbi
i
Stan
dard
ulIn
dica
tori
i
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
1. R
ecur
ge la
div
erse
st
rate
gii d
e în
văţa
re
auto
nom
ă a
limbi
i, pr
in o
bser
vare
dir
ectă
și
exe
rsar
e.
Elev
ul:
1.1.
Va
lori
fică
voca
bula
rul
(cu-
vint
e no
i, ex
pres
ii) d
in te
xtul
citi
t şi
-l uti
lizea
ză în
exp
rim
area
ora
lă
şi s
cris
ă.1.
2. U
tiliz
ează
rațio
nal î
n co
mun
i-că
ri o
rale
şi
scri
se d
iver
se s
truc
-tu
ri le
xica
le: a
nton
ime,
sin
onim
e,
sens
pro
priu
şi
figur
at;
mijl
oace
ar
tistic
e.
1.3.
Util
izea
ză e
lem
ente
de
con-
stru
cție
a c
omun
icăr
ii în
pro
cesu
l de
înv
ățar
e ac
tivă
a lim
bii
rom
â-ne
. 1.
4. D
ifere
nția
ză ti
puri
de
dicț
io-
nare
şco
lare
, pr
ecum
şi
resu
rse
de
info
rmar
e (in
tern
et,
pres
ă pe
riod
ică)
, util
izîn
d, g
hida
t, d
icți-
onar
ele
şcol
arul
ui (
expl
icati
v, d
e si
noni
me,
de
anto
nim
e, o
rtog
ra-
fic),
dive
rse
fişe
de r
eper
pen
tru
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or d
e sc
rier
e şi
exp
rim
are
core
ctă.
Elev
ul:
1.1.
Cun
oaşt
e no
țiuni
le d
e ba
ză a
le d
omen
iulu
i, în
lim
ita s
tand
arde
lor
de c
onțin
ut.
1.2.
Pos
edă
oper
ativ
voca
bula
rul d
e ba
ză a
l lim
bii
rom
âne
(cuv
inte
le, î
mbi
nări
le, l
ocuț
iuni
le, e
xpre
si-
ile c
are
se în
tîlne
sc în
man
uale
le ş
cola
re, î
n lit
era-
tura
de
ficțiu
ne a
decv
ată
vîrs
tei ş
i în
mas
s-m
edia
).
1.3.
Asi
mile
ază
unită
ți de
voc
abul
ar n
oi ş
i le
uti-
lizea
ză, e
ficie
nt, î
n co
ntex
te a
decv
ate
de c
omun
i-ca
re.
1.4.
Acc
esea
ză, o
pera
tiv ş
i ade
cvat
, sur
se u
tile
de
docu
men
tare
, în
ved
erea
rez
olvă
rii
prob
lem
elor
de
exp
rim
are
core
ctă
în v
arii
circ
umst
anțe
de
co-
mun
icar
e.
Elev
ul:
1.1.
Are
viz
iune
a lim
bii c
a si
stem
de
sem
ne.
1.2.
Util
izea
ză s
trat
egii
de c
ompl
etar
e a
voca
bula
-ru
lui a
ctiv
şi p
asiv
.
1.3.
Acc
esea
ză s
urse
lexi
cogr
afice
, en
cicl
oped
ice,
pu
blic
istic
e, a
rtisti
ce, f
unda
men
tale
, rep
reze
ntati
-ve
şi f
acili
tato
are
pent
ru în
văța
rea
limbi
i rom
âne.
1.4.
Int
egre
ază
inov
ațiil
e lin
gvis
tice
şi a
chiz
ițiile
lin
gual
e în
pro
priu
l cod
ver
bal.
2. In
tegr
ează
în v
oca-
bula
rul a
ctiv
lexi
cul
term
inol
ogic
nec
esar
st
udie
rii d
isci
plin
elor
șc
olar
e di
n to
ate
ariil
e cu
rric
ular
e.
2.1.
Com
pară
dife
rite
sen
suri
/ co
-no
tații
şi u
tiliz
ări a
le u
nor
noțiu
ni
asem
ănăt
oare
învă
țate
pri
n in
ter-
med
iul d
isci
plin
elor
şco
lare
. 2.
2. U
tiliz
ează
anu
mite
lex
eme
– no
țiuni
în p
ropr
iul s
iste
m le
xica
l.
2.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză t
erm
inol
ogia
ştii
nțifi
că
prev
ăzut
ă de
con
ținut
urile
cur
ricu
lare
, la
toa
te
disc
iplin
ele
de s
tudi
u.
2.2.
Incl
ude
term
enii
asim
ilați
în v
ocab
ular
ul a
ctiv
prop
riu,
nec
esar
dem
ersu
lui e
duca
ționa
l.
2.1.
Util
izea
ză ş
i defi
neşt
e te
rmin
olog
ia ş
tiinț
ifică
pr
evăz
ută
de c
onțin
utur
ile c
urri
cula
re,
la t
oate
di
scip
linel
e de
stu
diu.
2.2.
Dis
tinge
spe
cific
ul te
rmin
olog
ic a
l lex
icul
ui d
in
dife
rite
dom
enii.
2.
3. I
nteg
reaz
ă te
rmen
ii di
feri
telo
r do
men
ii în
tr-
un s
iste
m te
rmin
olog
ic g
ener
al.
11
Dom
eniu
l Pra
ctica
raţ
iona
lă ş
i fun
cţio
nală
a li
mbi
i
Stan
dard
ulIn
dica
tori
i
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
1. R
ecur
ge la
div
erse
st
rate
gii d
e în
văţa
re
auto
nom
ă a
limbi
i, pr
in o
bser
vare
dir
ectă
și
exe
rsar
e.
Elev
ul:
1.1.
Va
lori
fică
voca
bula
rul
(cu-
vint
e no
i, ex
pres
ii) d
in te
xtul
citi
t şi
-l uti
lizea
ză în
exp
rim
area
ora
lă
şi s
cris
ă.1.
2. U
tiliz
ează
rațio
nal î
n co
mun
i-că
ri o
rale
şi
scri
se d
iver
se s
truc
-tu
ri le
xica
le: a
nton
ime,
sin
onim
e,
sens
pro
priu
şi
figur
at;
mijl
oace
ar
tistic
e.
1.3.
Util
izea
ză e
lem
ente
de
con-
stru
cție
a c
omun
icăr
ii în
pro
cesu
l de
înv
ățar
e ac
tivă
a lim
bii
rom
â-ne
. 1.
4. D
ifere
nția
ză ti
puri
de
dicț
io-
nare
şco
lare
, pr
ecum
şi
resu
rse
de
info
rmar
e (in
tern
et,
pres
ă pe
riod
ică)
, util
izîn
d, g
hida
t, d
icți-
onar
ele
şcol
arul
ui (
expl
icati
v, d
e si
noni
me,
de
anto
nim
e, o
rtog
ra-
fic),
dive
rse
fişe
de r
eper
pen
tru
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or d
e sc
rier
e şi
exp
rim
are
core
ctă.
Elev
ul:
1.1.
Cun
oaşt
e no
țiuni
le d
e ba
ză a
le d
omen
iulu
i, în
lim
ita s
tand
arde
lor
de c
onțin
ut.
1.2.
Pos
edă
oper
ativ
voca
bula
rul d
e ba
ză a
l lim
bii
rom
âne
(cuv
inte
le, î
mbi
nări
le, l
ocuț
iuni
le, e
xpre
si-
ile c
are
se în
tîlne
sc în
man
uale
le ş
cola
re, î
n lit
era-
tura
de
ficțiu
ne a
decv
ată
vîrs
tei ş
i în
mas
s-m
edia
).
1.3.
Asi
mile
ază
unită
ți de
voc
abul
ar n
oi ş
i le
uti-
lizea
ză, e
ficie
nt, î
n co
ntex
te a
decv
ate
de c
omun
i-ca
re.
1.4.
Acc
esea
ză, o
pera
tiv ş
i ade
cvat
, sur
se u
tile
de
docu
men
tare
, în
ved
erea
rez
olvă
rii
prob
lem
elor
de
exp
rim
are
core
ctă
în v
arii
circ
umst
anțe
de
co-
mun
icar
e.
Elev
ul:
1.1.
Are
viz
iune
a lim
bii c
a si
stem
de
sem
ne.
1.2.
Util
izea
ză s
trat
egii
de c
ompl
etar
e a
voca
bula
-ru
lui a
ctiv
şi p
asiv
.
1.3.
Acc
esea
ză s
urse
lexi
cogr
afice
, en
cicl
oped
ice,
pu
blic
istic
e, a
rtisti
ce, f
unda
men
tale
, rep
reze
ntati
-ve
şi f
acili
tato
are
pent
ru în
văța
rea
limbi
i rom
âne.
1.4.
Int
egre
ază
inov
ațiil
e lin
gvis
tice
şi a
chiz
ițiile
lin
gual
e în
pro
priu
l cod
ver
bal.
2. In
tegr
ează
în v
oca-
bula
rul a
ctiv
lexi
cul
term
inol
ogic
nec
esar
st
udie
rii d
isci
plin
elor
șc
olar
e di
n to
ate
ariil
e cu
rric
ular
e.
2.1.
Com
pară
dife
rite
sen
suri
/ co
-no
tații
şi u
tiliz
ări a
le u
nor
noțiu
ni
asem
ănăt
oare
învă
țate
pri
n in
ter-
med
iul d
isci
plin
elor
şco
lare
. 2.
2. U
tiliz
ează
anu
mite
lex
eme
– no
țiuni
în p
ropr
iul s
iste
m le
xica
l.
2.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză t
erm
inol
ogia
ştii
nțifi
că
prev
ăzut
ă de
con
ținut
urile
cur
ricu
lare
, la
toa
te
disc
iplin
ele
de s
tudi
u.
2.2.
Incl
ude
term
enii
asim
ilați
în v
ocab
ular
ul a
ctiv
prop
riu,
nec
esar
dem
ersu
lui e
duca
ționa
l.
2.1.
Util
izea
ză ş
i defi
neşt
e te
rmin
olog
ia ş
tiinț
ifică
pr
evăz
ută
de c
onțin
utur
ile c
urri
cula
re,
la t
oate
di
scip
linel
e de
stu
diu.
2.2.
Dis
tinge
spe
cific
ul te
rmin
olog
ic a
l lex
icul
ui d
in
dife
rite
dom
enii.
2.
3. I
nteg
reaz
ă te
rmen
ii di
feri
telo
r do
men
ii în
tr-
un s
iste
m te
rmin
olog
ic g
ener
al.
3. E
xplic
ă fu
ncţi
onar
ea
sist
emul
ui fo
neti
c,
lexi
cal,
gram
atica
l al
limbi
i rom
âne.
3.1.
Del
imite
ază
noțiu
nile
sis
te-
mul
ui f
oneti
c, l
exic
al,
gram
atica
l al
lim
bii r
omân
e.
3.2.
Ros
teşt
e co
rect
sun
etel
e lim
-bi
i rom
âne.
3.3.
Util
izea
ză lo
gic
dife
rite
res
ur-
se
ale
voca
bula
rulu
i: si
noni
me,
an
toni
me,
fam
ilii d
e cu
vint
e, c
împ
lexi
cal e
tc.
3.4.
Util
izea
ză u
nele
ach
iziți
i lin
g-vi
stice
noi
în v
ocab
ular
ul p
ropr
iu.
3.5.
Exp
lică
prin
com
para
ție m
oti-
vația
folo
sirii
uno
r si
tuaț
ii lin
gvis
ti-ce
în fa
voar
ea/d
efav
oare
a al
tora
.
3.1.
Cun
oaşt
e el
emen
tele
co
nstit
uent
e al
e si
ste-
mul
ui fo
netic
, lex
ical
, gra
mati
cal a
l lim
bii r
omân
e.
3.2.
Ope
reaz
ă cu
mec
anis
mel
e lim
baju
lui (
mut
ații
de s
ens;
form
area
cuv
inte
lor;
con
vers
iune
a; a
bre-
vier
ea; c
ircul
ația
cuv
inte
lor
în ti
mp
şi s
pațiu
).3.
3. In
terp
rete
ază
fapt
ele
de li
mbă
, în
limita
sta
n-da
rdel
or d
e co
nțin
ut.
3.4.
Dez
voltă
con
tinuu
şi
cons
tant
pro
priu
l vo
ca-
bula
r.
3.5.
Sus
ține
un in
terv
iu /
dia
log
nonf
orm
al d
espr
e le
xicu
l act
ual a
l lim
bii r
omân
e.
3.1.
Cun
oaşt
e re
surs
ele
expr
esiv
e al
e lim
bii r
omâ-
ne;
rigo
rile
stil
urilo
r fu
ncțio
nale
(ofi
cial
, şti
ințifi
c,
publ
icis
tic ş
i al l
itera
turi
i arti
stice
), va
riet
atea
tex
-te
lor
care
apa
rțin
ace
stor
stil
uri.
3.2.
Inte
rpre
teaz
ă fa
ptel
e de
lim
bă a
test
ate
în te
x-te
de
dife
rite
stil
uri f
uncț
iona
le.
3.3.
Ana
lizea
ză i
ndep
ende
nt f
apte
le d
e lim
bă î
n te
xtel
e lit
erar
e /
nonl
itera
re n
estu
diat
e (p
ropu
se
pent
ru p
rim
a le
ctur
ă).
3.4.
Inte
grea
ză a
chiz
ițiile
ling
visti
ce n
oi în
voc
abu-
laru
l pro
priu
.
4. A
plic
ă no
rma
orto
-gr
afică
, ort
oepi
că, s
e-m
anti
că, g
ram
atica
lă,
punc
tuaţ
iona
lă, s
tilis
-ti
că a
lim
bii r
omân
e lit
erar
e.
4.1.
Ide
ntific
ă pr
inci
pale
le f
uncț
ii al
e sc
risu
lui.
4.2.
Apl
ică
prin
cipa
lele
reg
uli
de
orto
grafi
e şi
de
punc
tuaț
ie (
învă
-ța
te)
în c
onte
xte
de r
ealiz
are
a co
mun
icăr
ii sc
rise
.4.
3. U
tiliz
ează
cor
ect,
în
text
ele
reda
ctat
e, e
lem
ente
de
ort
ogra
-fie
, de
pun
ctua
ție,
coer
ență
, de
co
nstr
ucție
a n
oțiu
nilo
r gr
ama-
tical
e, d
e tr
ecer
e a
cuvi
ntel
or p
e si
labe
la c
apăt
de
rînd
.4.
4. U
tiliz
ează
efic
ient
str
ateg
ii de
re
dact
are,
rev
izui
re ş
i cor
ecta
re a
pr
odus
elor
de
scri
ere.
4.1.
Cun
oaşt
e re
gulil
e de
con
stru
cție
a c
omun
icăr
ii (o
rtog
rafie
, ort
oepi
e, m
odifi
care
gra
mati
cală
, aco
rd
gram
atica
l, co
mbi
nato
rică
lexi
cală
şi s
eman
tică
).4.
2. R
espe
ctă
norm
a lim
bii l
itera
re,
în c
omun
ica-
rea
oral
ă şi
scr
isă.
4.3.
Rap
orte
ază
la n
orm
ă in
ovaț
iile
lingv
istic
e şi
ac
hizi
țiile
ling
uale
.
4.4.
Pro
mov
ează
com
unic
area
nor
mat
ă în
lim
ba
rom
ână.
4.1.
Cun
oaşt
e su
rsel
e cr
edib
ile d
e ve
rific
are
a no
r-m
ei li
mbi
i rom
âne
liter
are.
4.2.
Rec
urge
la n
orm
a or
togr
afică
, or
toep
ică,
se-
man
tică,
gra
mati
cală
, pu
nctu
ațio
nală
, s
tilis
tică
a lim
bii r
omân
e lit
erar
e în
ori
ce s
ituaț
ie d
e co
mun
i-ca
re o
rală
şi s
cris
ă.4.
3. C
omun
ică
(ora
l şi
în
scri
s)
la o
rice
sub
iect
ac
cesi
bil c
a vî
rstă
, ex
peri
ență
şi i
nstr
uire
, cu
res
-pe
ctar
ea n
orm
ei o
rtoe
pice
/ o
rtog
rafic
e, in
tona
ți-on
ale
/ pu
nctu
ațio
nale
, le
xica
le, g
ram
atica
le ş
i a
rigo
rilo
r sti
lulu
i, a
cont
extu
lui d
e co
mun
icar
e.
12
5. v
alor
ifică
mijl
oace
le
expr
esiv
e al
e lim
bii
rom
âne
liter
are,
în
dife
rite
sit
uaţi
i de
com
unic
are
oral
ă și
sc
risă
.
5.1.
Deo
sebe
şte
resu
rsel
e ex
pre-
sive
ale
lim
bii
rom
âne,
în
limita
st
anda
rdel
or d
e co
nțin
ut.
5.2.
Ana
lizea
ză,
ghid
at,
expr
esi-
vita
tea
elem
ente
lor
de l
imbă
, în
co
ntex
tul
dat
prin
situ
ații
de î
n-vă
țare
.5.
3. P
artic
ipă
în d
ialo
guri
, dez
ba-
teri
, ad
aptîn
du-s
e in
terl
ocut
ori-
lor.
5.1.
Cun
oaşt
e re
surs
ele
expr
esiv
e al
e lim
bii r
omâ-
ne.
5.2.
Poa
te a
naliz
a ex
pres
ivita
tea
elem
ente
lor
de
limbă
, în
cont
exte
dife
rite
.
5.3.
Sel
ecte
ază
resu
rsel
e ex
pres
ive
ale
limbi
i rom
â-ne
, în
rapo
rt c
u ob
iecti
vele
/ fin
alita
tea
com
unic
ării.
5.4.
Îşi e
xpri
mă
argu
men
tat p
oziți
a în
dis
cuții
con
-tr
adic
tori
i/ c
ontr
over
sate
.
5.1.
Cun
oaşt
e re
gist
rul
de m
ijloa
ce e
xpre
sive
ale
lim
bii ş
i ef
ectu
l pe
care
ace
stea
îl p
ot p
rodu
ce.
5.2.
Pos
edă
stra
tegi
i de
elab
orar
e a
disc
ursu
lui ş
i te
hnic
i de
a vo
rbi î
n pu
blic
.
5.3.
Rec
urge
, în
text
ul o
ral ş
i scr
is, l
a un
ități
lingv
is-
tice
dota
te c
u ex
pres
ivita
te.
5.4.
Ada
ptea
ză d
iscu
rsul
la d
iver
se s
ituaț
ii de
co-
mun
icar
e pu
blic
ă.
5.5.
Pro
duce
tex
te o
rigi
nale
, ap
reci
ind,
ind
epen
-de
nt, s
ituaț
ia d
e co
mun
icar
e.
6. p
erce
pe li
mba
ro
mân
ă ca
par
te a
cu
ltur
ii sp
irit
uale
a
popo
rulu
i rom
ân ș
i ca
repr
ezen
tant
al g
rupu
-lu
i de
limbi
rom
anic
e.
6.1.
Deo
sebe
şte,
la n
ivel
ele
men
-ta
r, c
once
ptul
de
iden
titat
e et
ni-
că, l
ingv
istic
ă, c
ultu
rală
.
6.2.
Rea
cțio
neaz
ă, p
rin a
rgum
ente
, în
tr-u
n di
alog
des
pre
limba
rom
â-nă
ca
limbă
mat
ernă
şi c
a lim
bă d
e st
at.
6.3.
Par
ticip
ă în
lucr
ări c
olec
tive
cu
prez
entă
ri, e
xpun
eri,
dem
onst
rări
ale
mat
eria
lelo
r ce
țin
de
isto
ria,
cultu
ra,
limba
şi
liter
atur
a ro
mâ-
nă.
6.1.
Cun
oaşt
e co
ncep
tul d
e id
entit
ate
etni
că, l
ing-
visti
că, c
ultu
rală
; situ
ația
act
uală
a li
mbi
i rom
âne
ca id
iom
(und
e şi
de
cine
est
e vo
rbită
; de
cine
est
e st
udia
tă; c
e pu
blic
ații
de li
mbă
rom
ână
exis
tă; c
ine
scri
e în
lim
ba ro
mân
ă et
c.).
6.2.
Poa
te s
ă-şi
ver
baliz
eze
şi s
ă-şi
exp
rim
e ap
arte
-ne
nța
etno
cultu
rală
.
6.3.
Man
ifest
ă in
tere
s pe
ntru
isto
ria,
cul
tura
, lim
-ba
şi l
itera
tura
rom
ână.
6.4.
Ope
reaz
ă cu
dat
e de
spre
ori
gine
a şi
evo
luția
co
mun
icăr
ii în
lim
ba ro
mân
ă.
6.1.
Pre
zint
ă lim
ba ro
mân
ă ca
idio
m e
urop
ean
mo-
dern
, ca
limbă
de
stat
.
6.2.
Cite
şte
text
e lit
erar
e şi
non
liter
are,
pen
tru
a de
veni
un
vorb
itor
culti
vat.
6.3.
Rel
atea
ză d
espr
e pr
opri
ul s
tatu
t de
vorb
itor a
l lim
bii r
omân
e.
6.4.
Com
ente
ază
mom
ente
le e
senț
iale
în e
volu
ția
limbi
i rom
âne.
6.5.
Sus
ține
un d
ialo
g de
spre
situ
ația
act
uală
a li
m-
bii r
omân
e.
13
Dom
eniu
l Cul
tura
com
unic
ării
Stan
dard
ulIn
dica
tori
i
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
1. U
tiliz
ează
div
erse
st
rate
gii d
e in
form
are
și d
ocum
enta
re, î
n ve
dere
a ab
ordă
rii e
fi-ci
ente
a c
omun
icăr
ii or
ale
și s
cris
e în
lim
ba
rom
ână.
Elev
ul:
1.1.
Dis
tinge
info
rmaț
iile
de o
pi-
nii.
1.2.
Cul
ege
info
rmaț
ii su
ccin
te ş
i im
port
ante
din
lite
ratu
ra ş
i pre
sa
peri
odic
ă pe
ntru
cop
ii (n
eces
are
proc
esul
ui d
e st
udii)
. 1.
3. E
xpun
e pu
blic
, de
obi
cei
în
med
iul
şcol
ar,
prod
usel
e do
cu-
men
tări
i şi i
nfor
măr
ii.1.
4. M
anife
stă
inte
res
pent
ru tr
a-du
cere
a un
or cu
vint
e (p
e an
umite
te
me)
din
lim
ba s
trăi
nă în
văța
tă.
1.5.
Ex
prim
ă pr
oprii
le
opin
ii în
an
umite
situ
ații
de c
omun
icar
e cu
aj
utor
ul in
form
ațiil
or c
umul
ate.
1.6.
Se
im
plic
ă în
de
zvol
tare
a po
rtof
oliu
lui d
e gr
up c
u m
ater
ia-
le in
form
ative
şi c
ele
din
lect
ura
parti
cula
ră.
Elev
ul:
1.1.
Ide
ntific
ă su
rsel
e de
doc
umen
tare
, tip
ărite
şi
elec
tron
ice,
pen
tru
real
izar
ea u
nei s
arci
ni s
au r
e-zo
lvar
ea u
nei p
robl
eme.
1.2.
Apl
ică
stra
tegi
ile d
e in
form
are
şi d
ocum
enta
re
din
surs
ele
acce
sibi
le: c
iteşt
e, c
onsp
ecte
ază,
rez
u-m
ă, p
rezi
ntă,
com
ente
ază
info
rmaț
ia.
1.3.
Înca
drea
ză in
form
ația
obț
inut
ă în
dife
rite
act
e de
com
unic
are
oral
ă şi
scr
isă.
1.4.
Tra
duce
tex
te d
in l
imbi
le s
trăi
ne s
tudi
ate
în
limba
rom
ână.
1.5.
Acu
mul
ează
mat
eria
le d
e po
rtof
oliu
, rez
ulta
te
din
lect
ura
şi a
naliz
a su
rsel
or d
e do
cum
enta
re.
Elev
ul:
1.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză a
decv
at s
urse
le d
e do
-cu
men
tare
(c
ărți,
pu
blic
ații
peri
odic
e,
site
-uri
, co
lecț
ii de
căr
ți, s
erii
de p
ublic
ații)
faci
litat
oare
în
stud
iere
a lim
bii ş
i lite
ratu
rii r
omân
e.1.
2. U
tiliz
ează
dife
rite
mod
alită
ți de
refe
rire
la s
ur-
sele
acc
esat
e, d
e in
clud
ere,
în te
xtul
pro
priu
, a re
-fe
rinț
elor
bib
liogr
afice
, dat
elor
, cita
telo
r et
c.
1.3.
Abo
rdea
ză i
ndep
ende
nt t
exte
nec
unos
cute
, ap
licîn
d in
stru
men
taru
l ade
cvat
.
1.4.
Tra
duce
tex
te d
in l
imbi
le s
trăi
ne s
tudi
ate
în
limba
rom
ână
şi d
in li
mba
rom
ână
în li
mbi
le s
tră-
ine
stud
iate
.1.
5. P
oate
ela
bora
un
proi
ect
indi
vidu
al s
au d
e gr
up, î
n ra
port
cu
anum
ite re
com
andă
ri cu
rric
ular
e,
sele
ctînd
şi u
tiliz
înd
varii
sur
se d
e do
cum
enta
re.
1.6.
Ang
ajea
ză i
nfor
maț
ia a
sim
ilată
în
disc
ursu
l cu
ltura
l pro
priu
.
2. A
ranj
ează
text
ul
prop
riu
în p
agin
ă sa
u în
form
ular
ul
stan
dard
izat
, ţin
înd
cont
de
circ
umst
anţe
le
de c
omun
icar
e.
2.1.
Aşa
ză c
orec
t în
pag
ină
tex
te
scur
te, r
espe
ctân
d st
ruct
ura
spe-
cific
ă a
aces
tora
, coe
renț
a, p
unc-
tuaț
ia, p
recu
m ş
i alin
eate
le.
2.2.
Res
pect
ă c
orec
titud
inea
, li-
zibi
litat
ea,
încl
inaț
ia u
nifo
rmă
şi
aspe
ctul
îngr
ijit î
n di
vers
e co
ntex
-te
de
scri
ere/
tran
scri
ere/
dict
are.
2.1.
Cun
oaşt
e m
odal
itățil
e de
dis
pune
re în
pag
ină
albă
sau
în fo
rmul
ar a
text
ului
.
2.2.
Poa
te s
ă el
abor
eze
o pr
ezen
tare
gra
fică,
ape
-lîn
d la
div
erse
mod
alită
ți de
ara
njar
e în
pag
ină
a m
ater
iale
lor.
2.3.
Com
plet
ează
form
ular
e, în
situ
ații
com
unic
ati-
ve d
e si
mul
are
sau
aute
ntice
.
2.1.
Dis
pune
ade
cvat
în p
agin
ă te
xtul
pro
dus.
2.2.
Mod
elea
ză a
spec
tul g
rafic
al p
rodu
sul i
ntel
ec-
tual
sol
icita
t, î
n co
nfor
mita
te c
u ci
rcum
stan
țele
/ ce
rinț
ele/
par
amet
rii d
ați.
14
3. f
olos
ește
teh
nolo
gi-
ile
info
rmaţ
iona
le
de
com
unic
are
pent
ru d
o-cu
men
tare
, exe
rsar
e și
pr
oduc
ere
de
text
în
lim
ba ro
mân
ă.
3.1.
Util
izea
ză,
ghid
at,
algo
ritm
i de
acc
esar
e şi
util
izar
e a
supo
rtu-
rilo
r au
diov
izua
le ş
i inf
orm
atice
.3.
2.
Expl
ică
utilit
atea
m
ijloa
ce-
lor
audi
oviz
uale
şi
a re
surs
elor
in
form
atice
în
în
văța
rea
limbi
i ro
mân
e.3.
3. E
ste
fam
iliar
izat
cu
şi a
cce-
seaz
ă, l
a ne
cesi
tate
, su
rse
elec
-tr
onic
e de
stu
dier
e a
limbi
i ro
-m
âne.
3.1.
Cun
oaşt
e şi
apl
ică
algo
ritm
i de
acce
sare
şi u
tili-
zare
a s
upor
turi
lor
audi
oviz
uale
şi i
nfor
mati
ce.
3.2.
Util
izea
ză m
ijloa
cele
aud
iovi
zual
e şi
res
urse
le
info
rmati
ce p
entr
u în
văța
rea
efici
entă
a li
mbi
i ro-
mân
e.
3.3.
Se
înca
drea
ză c
onşti
ent,
la în
văța
rea
limbi
i ro-
mân
e, în
dia
logu
l med
iat d
e te
hnic
ă.
3.1.
Cun
oaşt
e m
odal
itățil
e de
a r
edac
ta u
n te
xt
elec
tron
ic.
3.2.
Rec
urge
la re
surs
ele
elec
tron
ice
pent
ru v
erifi
-ca
rea
norm
ei li
mbi
i rom
âne
liter
are.
3.3.
Sus
ține
core
spon
denț
a el
ectr
onic
ă, în
con
for-
mita
te c
u no
rma
limbi
i rom
âne
liter
are.
3.
4. R
espe
ctă
drep
tul d
e au
tor,
în r
ezul
tatu
l con
-su
ltări
i sur
selo
r el
ectr
onic
e.3.
5. U
tiliz
ează
pro
gram
ele
com
pute
riza
te d
e in
-st
ruire
pen
tru
învă
țare
a in
depe
nden
tă a
lim
bii
rom
âne.
15
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbILoR STRăINE
Ion GUŢU, doctor conferențiar, USM, coordonator național la Curricula modernizată de limbi străine, coordonator Silvia voroniuc, profesor, Liceul Prometeu - Prim, Chişinău, grad didactic superiorElizaveta onofreiciuc, lector superior, USMTamara Lisnic, lector superior, USMLica Genunchi, profesor, Liceul Hyperion, Durleşti, grad didactic superior
Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-
16
meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea ele-vilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, țintind elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate. Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de forma-Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de forma-re-evaluare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac- elaborate acoperă carac- acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului (ŞPC):
• reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; • vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; • este centrată pe copil; • este sensibilă la gen; • promovează calitatea rezultatelor academice; • oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; • este flexibilă şi răspunde diversității; • acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; • promovează sănătatea mentală şi fizică; • oferă educația care este acceptabilă şi accesibilă; • consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; • este centrată pe familie; • este bazată pe comunitate. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;
sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participare democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
17
Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt ur-mate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Definirea dimen-siunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme majore sunt paşi fun-damentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.
Inițiativele europene privind asigurarea calității în educație vizează ameliorarea capacității elevului de dezvoltare personală, integrare în societate şi incluziune în mediul profesional. Educația continuă este un concept integrator care cuprinde toate laturile pro-cesului educațional atît sub aspect temporal, care presupune educaţia pe toată durata vieţii, cât şi sub aspect spațial integrînd influențele şi acțiunile exercitate asupra elevilor într-o institutie ce presteaza servicii educationale.
Metodologia asigurării calității în educație se bazează pe relațiile ce se stabilesc în-tre următoarele componente: nivel de învățamînt, standarde de referință, indicatori de performanță. Metodologia asigurării calității presupune că asigurarea calității educației este centrată preponderent pe rezultatele învățării.
Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de competenţe, care includ urmatoarele componente: cunoştințe, deprinderi, abilități, atitudini şi valori. Aceste rezultate se obțin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învățămînt sau curriculum.
Standardele de eficiență la Limbi străine reprezintă nivelul de cerințe instituționalizate pentru fiecare ciclu de formare şcolară ce permit autorităților responsabile de evaluare să măsoare nivelul de dezvoltare a abilităților lingvistice, culturale, metodologice, interdisci-plinare şi civice, corelate cu nivelul respectiv de formare ale elevilor admişi la gimnaziu, liceu şi la examenul de bacalaureat.
Standardele sunt elaborate în concordanță cu curricula modernizată la limbi străine pentru fiecare ciclu de formare şcolară: primar, gimnazial şi liceal. Asemeni curriculei mo-dernizate naționale, standardele reflectă concepția sistemului educațional policentric axat pe elev şi competențe. Structura arhitectonică a standardelor este corelată cu cea a curri-culei naționale de limbi străine şi prezintă tipul de standard pe aria curriculară – limbă şi comunicare, disciplină – limbi străine, ciclul de formare – primar/gimnazial/liceal, dome-niul de formare a competențelor – comunicare, cultură pentru ciclul primar, cu inițiere în conexiune; comunicare, cultură, conexiune, comparație pentru gimnazial, cu inițiere în co-munitate; comunicare, cultură, conexiune, comparație şi comunitate pentru ciclul final de liceu. Totodată, fiecare standard de competență din domeniul respectiv presupune o serie de indicatori ce determină caracterul măsurabil şi observabil al competenței respective la diferite niveluri de formare: cunoaştere şi înțelegere, aplicare şi integrare. Domeniile care sunt destinate inițierii la ciclul respectiv de formare şcolară prezintă standardul de eficiență doar la nivelul cunoaşterii, pentru ca la etapa următoare să permită formarea standardului de eficiență complex.
Formulate în baza concepției Curriculei modernizate la Limbi Străine, standardele sunt axate pe varietatea şi tipologia domeniilor şi competentelor pe care elevii trebuie să le for-meze şi dezvolte în cadrul procesului educațional. Standardele sunt orientate spre demer-suri active ale elevului ca dominantă educativă şi coparticipant al procesului educațional şi sunt centrate mai ales pe formarea tipului de competențe din domeniul Comunicare de natură lingvistică, pragmatică, comunicativă şi interactivă în variantă orală şi scrisă, în variate contexte. Această orientare se regăseşte în concepția didacticii moderne a limbilor străine şi constituie pilonul educatiei lingvistice.
18
Elaborarea standardelor la Limbile străine s-a bazat pe următoarele documente de referință : Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL, 2001), Portofoliul European al Limbilor (PEL, 2001), Recomandările Consiliului Europei privitor la învățarea pe întreg parcursul vietii (2004), Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework (1999), Curricula pentru disciplina Limba străină, ciclurile primar, gimnazial, liceal (2010).
Avînd la bază modelul predării/învățării/evaluării limbilor străine propus de CECRL, mo-delul centrat pe competențe presupune patru planuri cuprinse şi descrise în standardele actuale, respectiv :
• Tipologia domeniilor curriculare în care elevul se angajează în progresie comunicati-vă şi participativă: comunicare, cultură, conexiune, comparaţie, comunitate;
• Tipologia competențelor la limba străină formată în cadrul domeniilor curriculare respective : lingvistice, pragmatice, comunicative – domeniul comunicare ; socio/inter/culturale – domeniul cultură ; interdisciplinare - domeniul conexiune ; meto-dologice – domeniul comparație ; civice – domeniul comunitate.
• Tipologia unităților tematice analizată în baza varietății textelor/discursurilor pre-văzute pentru a informa, descrie, povesti, invita, exprima puncte de vedere, opinii, argumente etc., fiecărui tip de text fiindu-i asociate diverse activități lingvistice, co-municative, interactive etc.;
• Tipologia actelor langajiere şi a resurselor de comunicare verbală care descriu condițiile esențiale de realizare a comunicării.
Tabelul de conformitate a standardelor cu nivelurile CECRLRacordarea Curriculei modernizate la Limba Străină la descriptorii şi nivelurile CECRL
este valabilă şi identică şi pentru
Standardele de eficienţă actuale, avînd aceeaşi configuraţie:
Nivel de referinţă a CECRL
Nivel de școlarizare A1 A2+ b1
Nivel primar / / / / / / / / / /
Nivel gimnazial / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /
Nivel liceal / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /
În cadrul demersului adoptat, dar şi conform conceptului Curriculei modernizate, a fost prevăzută următoarea repartizare a nivelurilor de standarde:
• La finele ciclului primar elevul va atinge nivelul A1 al CECRL pentru primele două domenii de competențe –
comunicare şi cultură, avîndu-se în vedere posibilitățile limitate ale elevilor de vîrstă mică, ale căror competențe sunt în formare ascendentă, inclusiv în limba maternă.
• La finele ciclului gimnazial elevul va atinge nivelul A2+ al CECRL în cadrul a patru domenii curriculare:
comunicare, cultură, conexiune, comparaţie.• La finele ciclului liceal elevul va atinge nivelul B1 al CECRL în cadrul tuturor celor cinci
domenii curriculare: comunicare, cultură, conexiune, comparaţie, comunitate.Standardele pentru fiecare ciclul de învățare sunt concretizate în tabele, prin indicatori
şi exemple de activități. Indicatorii determină clar varietatea competențelor fundamentale pe care elevii pot să le stăpînească la finele fiecărui ciclu de învățămînt, respectînd vizibili-tatea progresiei în spirală de la un ciclu de formare la altul.
19
Standardele la Limba străină constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală a elevilor în cadrul unui ciclu de învățământ. În sens larg, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calității şi cantității învățământului.
Standardele contribuie la realizarea diverselor scopuri educaționale: ameliorarea pro-cesului educaţional la limbile straine, racordarea la cerintele europene si internaţionale, asigurarea continuitîţii în predarea/învăţarea/ evaluarea competenţelor, monitorizarea continuă a progresului elevilor in dezvoltarea competenţelor de comunicare propuse.
Caracteristicile standardelor la limbile străine: • sunt adecvate vîrstei elevului, • au caracter complex şi corelează toate domeniile în care poate fi utilizată limba stră-
ină• solicită implicarea activă a fiecărui elev in procesul educațional • presupun aplicarea inteligențelor multiple pe care le posedă fiecare elev, in vederea
realizării progreselor in dezvoltarea personalității• valorifică diferențele lingvistice şi respectă valorile culturale ale popoarelor ale căror
limbi sunt studiate.
In context educațional, există o relație logică dintre elementele urmîtoare: standard, curriculum, activități de invățare, evaluare.
Standardele definesc un conținut si competențe care sunt explicate, detaliate in curri-culum. La rîndul lor, aceste competente trebuie să fie regăsite in activitațile de predare pe care le alege cadrul didactic. Examenele si evaluările trebuie să reflecte standardele. Astfel vom distinge două tipuri de standarde: standard de continut şi standard de performanță.
Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare clasa din perspectiva cunoştințelor şi abilităților de a aplica aceste cunostinte, si care se doresc a fi dobândite. Standardul de conținut la limbile straine reprezintă o formulare verbală care arată cantita-tea si calitatea conținutului curricular; de asemenea, standardul de conținut poate fi parte a metodei de evaluare.
Standardele de eficienţă/ performanţă reprezintă specificări ale nivelului de performanță aşteptat în achiziția definită de un standard la finele studierii disciplinei şcolare sau ciclu de învățământ. Standardele de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare. In termeni concreți, standardele constituie specificări de performanță vizând cunoştințele, competențele şi comportamentele stabilite prin curriculum.
Competenţa este un ansamblu integru şi funcțional de cunoştințe, capacități şi atitudini care permite a face față unor situații contextuale, a se adapta la ele, a rezolva probleme şi a realiza proiecte.
Standardele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competențe. Conținutul actu-lui educațional se bazează pe îndeplinirea consecventă şi orientată a unor standarde de eficiență, conturate pentru disciplina limbi străine.
Standardele au diverse functii: • permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la
alta • sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți actorii educaționali • reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, res-
pectiv a criteriilor de notare• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru
învățarea continuă• sunt orientate spre profilul de formare al elevului • conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială.
20
Standardele de eficiență sunt structurate pe cinci domenii de utilizare a limbii străine: comunicare, cultura, comparatie, conexiune, comunitate. Toate domeniile sunt intercon-diționate, adică dezvoltarea competentelor dintr-un domeniu contribuie la dezvoltarea competentelor într-un alt domeniu, iar strategiile de învățare cu caracter integrator, au un important impact formator asupra elevului.
Fiecare domeniu are un anumit specific şi de aceea există standarde particulare, carac-teristice unui domeniu, dar realizarea lor implică standarde din celelalte domenii. Struc-turarea standardelor pe domenii are ca scop valorificarea specificului acestor domenii şi concomitent, vizează dezvoltarea armonioasă si complexă a personalității elevului.
Fiecare standard conține un şir de indicatori care oferă explicații referitor la contextul de învățare, complexitate, suport lingvistic. In egală măsură, sunt sugerate activități şi situ-atii eficiente de comunicare, care pot fi utilizate pentru a realiza aşteptările formulate prin standarde.
Indicatorii au drept scop de a cuprinde întregul standard, precum toate standardele acoperă complet domeniul de dezvoltare. Indicatorii sunt specifici vârstei elevilor şi sunt structurați ierarhic în funcție de complexitate.
Domeniile curriculare de utilizare a limbii straine reies din Curriculumul pentru Limbi străine din Massachussets (1999), adaptate la concepția Curriulei modernizate de Limbi străine, a căror specific va fi relatat printr-o succintă descriere în virtutera importanței şi ponderii fiecărui domeniu pentru dezvoltarea multilaterală a elevului.
Domeniul Comunicare
Comunicarea in limba străină presupune competența de a ințelege, de a se exprima şi de a interpreta ginduri, sentimente şi fapte, oral şi scris, in variate situații de comuni-care. Cunoaşterea limbilor străine se poate achiziționa doar prin practica sistematică şi prin antrenarea memoriei lingvistice. Este important să se vorbeasca in limba străina şi nu doar despre limba străina, deci competentele de comunicare trebuie sa devina opera-tionale. Practicarea unei limbi străine implică in primul rind, aproprierea de către elev a unui cod lingvistic. Aceasta presupune cunoaşterea formelor scrise si sonore care permit ințelegerea şi producerea de mesaje corecte şi semnificative in variate contexte. Sistemele limbii străine, identificate şi conceptualizate, sunt fundamentul competențelor lingvistice.
Medierea lingvistică constă in re/transmiterea fidelă şi accesibilă, oral sau scris, de me-saje citite sau audiate intr-o limbă, pentru un interlocutor/cititor care nu ințelege această limbă. In egală măsură, medierea inseamnă interpretarea şi rezumarea textului/discursului din/şi in limba străină. In contextul aspectului interdisciplinar al didacticii limbilor străine şi al aspectului plurilingv, medierea este foarte importantă in funcționarea lingvistică a societăților. Activități simple de mediere pot fi inițiate in invățămîntul primar (interpre-tarea informală din limba străina in limba maternă şi din limba maternă in limba străină a unor documente de uz curent) şi dezvoltate la etapele intermediare de studiere a limbilor străine (interpretarea din/şi in limba străină).
Domeniul Cultură
Standardele din acest domeniu presupun cunoaşterea şi aplicarea de cunoştințe necesa-re pentru a putea comunica cu persoane din alte medii culturale. Aceste cunostințe cuprind valori, norme, reprezentări, credințe etc. reunite într-un sistem integru. Competențele din acest domeniu implică cunoaşterea şi ințelegerea culturilor a căror vector este limba, ele permit să se depăşească viziunea care vehiculează stereotipuri. Demersul intercultural
21
nu constă doar in predarea limbii străine şi a culturii, dar in egală măsură de a arăta in ce mod cultura maternă a elevului interacționează cu cultura țării alofone. Competențele socio/inter/culturale din domeniul Cultură sunt dezvoltate de disciplina limba străină şi cuprind următoarele aspecte: motivarea şi capacitatea de a descoperi un nou spațiu cul-tural prin intermediul limbii străine, aproprierea şi comparația cu propriul spațiu cultural; conştientizarea existenței unei identități lingvistice defirite de identitatea lingvistică pro-prie; formarea competențelor de exprimare verbală atît din experiența trăită la contactul cu alte culturi, cît şi reflecțiile personale. Studierea limbii străine dezvoltă sensibilitatea la diferențe şi la diversitatea culturală, favorizează deschiderea spirituală spre necunoscut şi ințelegerea unor alte modalități de a gîndi şi de a acționa. Astfel, elevul este motivat să comunice cu nativii in limba lor maternă, să citească o revistă, să asculte emisiuni radio/televizate pe teme diverse, în limba străină.
Domeniul Conexiune
Standardele din domeniul Conexiune cuprind aspecte interdisciplinare, reieşind din aria disciplinelor şcolare apropiate, şi fac parte din competențele interdisciplinare necesare co-municării în limba străină. Dezvoltarea de competențe interdisciplinare reprezintă un ele-Dezvoltarea de competențe interdisciplinare reprezintă un ele-ment important al educatiei, întrucît nu se reduc doar la studiul limbilor străine, ci implică şi competențele acumulate la studiul altor discipline conexe. Standardele din acest dome-tandardele din acest dome-niu incită elevul să descopere conexiuni inter- şi transdisciplinare şi să aplice competențele formate şi dezvoltate prin studiul disciplinelor conexe, in achiziționarea competențelor la limba străină. Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între diverse discipline şi fa-vorizează formarea la elev a unei imagini unitare a realității. In cadrul studierii limbii străine se apelează la concepte din diverse discipline, realizîndu-se corelații multiple. Corelarea cunostințelor din diverse discipline contribuie la flexibilitatea gîndirii, la formarea unei cul-turi în comunicare. Interdisciplinaritatea se realizează la nivel de transfer de cunostințe şi metalimbaj de la o disciplină la alta. Astfel, imaginea integră asupra fenomenelor, eve-nimentelor, proceselor, studiate in cadrul disciplinelor conexe, asigură contextualizarea şi punerea in aplicare a cunoştințelor achiziționate. In consecință, se crează oportunități pen-tru dezvoltarea inteligențelor multiple ale elevilor. Abordarea interdisciplinară are la bază ideea că nici o disciplină şcolară nu formează un domeniu închis, dar există o conexiune a ariilor disciplinare. “Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viața nu este împărțită pe discipline” (J. Moffett).
Domeniul Comparaţie
Standardele din acest domeniu sunt axate pe compararea şi apropierea mai ales a me-todologiilor de predare/învățare/evaluare a Limbii străine paralel cu diferite alte discipline, fapt care contribuie la însuşirea mai eficientă a oricărei discipline contemporane. Acest tip de standarde presupune dezvoltarea competentelor metodologice de auto/formare, auto/informare, auto/evaluare. Domeniul dat favorizează şi compararea oricăror altor elemente materiale sau intelectuale ale spațiului alofon şi ale celui de origine în vederea identificării similitudinilor şi diferențelor la nivel lingvistic, cultural, educațional, atitudinal, metodolo-gic etc. Astfel, elevul înțelege mai profund diverse concepte, idei, comportamente etc. şi îşi formează o viziune de ansamblu a realității.
22
Domeniul Comunitate
Domeniul acesta favorizează corelarea dintre competențele dobândite în şcoală şi exis-tența cotidiană, dintre comportamentele stabilite în societatea de origine şi cele din socie-tatea limbii străine studiate. Achiziționarea competențelor civice specifice acestui domeniu este un factor primordial al auto/integrării elevului în societate şi care în calitate de actor social îşi asumă diverse roluri în variate contexte. Exersarea acestor roluri cerute de socie-tate, rămîne în responsabilitatea şcolii şi a cadrelor didactice, care prin variate activități de învățare crează situații reale sau virtuale de comunicare, orală şi scrisă, imitînd sau exersînd comportamentul adecvat. Astfel, accentul se deplasează spre ieşirile din sistemul educațio-nal şi favorizează integrarea elevului în medii sociale multiple: facultate, profesie, familie.
Învățarea limbii străine presupune realizarea unor transformări cognitive, emoționale, relaționale, atitudinale, care se dezvoltă progresiv pentru ca elevul să poată aborda eficient realitatea. Atingerea standardelor din acest domeniu presupune ca elevul, confruntat cu diverse medii şi contexte noi, să poată selecta conştient demersul potrivit.
Finalmente, scopul fundamental al procesului educațional este incluziunea socială a in-dividului, iar parcursul şcolar nu este decît o etapă a acestui proces. Justețea demersului ales este confirmată de dictonul latin “Non scola sed vitae discimum” (Nu pentru şcoală învățăm, ci pentru viață). Evaluatorul cel mai sever şi intransigent este viața, care impune criterii obiective de evaluare a performanțelor elevilor şi şcolilor. Iată de ce este imperativ să se realizeze focalizarea energiei intelectuale şi a resurselor umane către cunoştințele fundamentale pe care trebuie să le dobândească elevii pentru a le aplica corect şi conştient în viața socială.
Respectînd tradiția elaborării curriculei şi nevoia înțelegerii mai eficiente a conceptelor enunțate, prezentul document propune un mic glosar de termeni cheie.
Glosarul termenilor cheie
Educaţia Bazată pe Calitate (EBC):1. Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional, local) în sistemul de învățământ care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.
Şcoli prietenoase copilului (ŞPC):2. Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentu-lui global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil. Trei principii de bază şi cinci dimensiuni caracterizează ŞPC – acestea sunt definite mai jos.
Centrat pe copil (un principiu de bază al ŞPC):3. De importanţă primordială în procesul de luare a oricăror decizii în sistemul educaţional, este protecţia intereselor copilului. Criteriul principal în luarea deciziilor cu privire la conducere, curriculum şi instruire, precum şi cu privire la mediul şcolar este bunăstarea şi interesul copilului. Tendința de a realiza potențialul fiecărui copil, respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.
Incluziunea (un principiu sau/şi o dimensiune de bază a ŞPC):4. Accesul la educaţie nu este un privilegiu pe care îl oferă societatea copiilor, este o obligaţie faţă de copii pe care societatea o îndeplineşte. Toți copiii au dreptul la educație gratuită, obligatorie şi accesibilă; la protecția demnității lor în aspectele disciplinare; şi dreptul la un mediu de educație care include genul, caracteristicile fizice, statutul intelectual, social, proble-
23
mele emoționale, proveniența lingvistică sau necesitățile speciale, care include toate acele persoane care, istoric sau din alt motiv, au fost marginalizate de la participarea deplină la procesul de învățare. Copiii care nu frecventează şcoala sunt căutați şi primiți cu plăcere.
Participarea democratică (un principiu şi/sau dimensiune de bază a ŞPC):5. După cum ti-tularii drepturilor, copiii şi cei care le facilitează drepturile (cum ar fi îngrijitorii acestora) au un cuvânt de spus cu privire la forma şi substanţa educaţiei lor. Deciziile referitoare la toate aspectele mediului de educație iau în considerație toate „vocile” referitoare la multiplele perspective din cadrul şcolii şi comunității – opusul unui proces de sus în jos. Reprezentanții elevilor, profesorilor, părinților şi ai comunității sunt incluşi într-un proces de luare a deciziilor transparent şi deschis, care favorizează procesul de învățare pentru toți. Familiile şi comunitățile îşi pot îndeplini obligațiile lor de îngrijitori ai copii-lor lor şi modele de urmat pentru aceştia.
Sensibilitatea la gen (dimensiune a ŞPC):6. Atât băieții, cât şi fetele trebuie să aibă opor-tunități egale de a: participa pe deplin la un mediu de învățare care abordează necesi-tățile de bază şi necesitățile unice ale fetelor şi băieților şi dinamica puterii în relațiile bărbați-femei, primi materiale care nu implică părtinire pe bază de gen şi susțin reali-zarea drepturilor omului. Egalitatea genurilor este esențială pentru o educație bazată pe calitate.
Sănătate, Siguranţă şi Protecţie (o dimensiune a ŞPC): 7. Şcoala este un loc sigur care asi-gură bunăstarea fizică şi emoțională a copilului. În abordarea factorilor legați de abuzul emoțional sau fizic, de alimentație insuficientă şi de spațiul fizic nesigur sau orice alte probleme care împiedică copilul să învețe, se ține cont de copil „în întregime”. Soluțio-narea acestor factori sporeşte frecventarea, participarea şi performanța academică.
Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC8. ): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
Respectarea multiculturalismului (o dimensiune a ŞPC):9. Se asigură că NICI unui copil nu îi este refuzat dreptul fundamental la oportunități egale de educație din cauza originii etnice; identității sau apartenenței; a practicilor culturale; a limbii; dizabilității fizice şi/sau emoționale; sau din cauza circumstanțelor economice. Prețuieşte patrimoniul ling-vistic şi cultural al fiecărui copil.
Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecte:10. Cuvinte care sunt câteodată utilizate interschimbabil, sau în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite catego-rii de conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor (de ex. În Standardele de Învățare şi Dezvoltare Timpurie [Kagan & Britto, 2005], limbajul şi dezvoltarea ştiinței de carte reprezintă un domeniu).
Standarde: 11. Declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Acestea sunt un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face per-soanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Majoritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența învățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.
Indicatorii 12. sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică pre-zența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi
24
la resurse (de ex. există un manual pentru fiecare copil); proces (de ex. părțile implica-te elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultate (de ex. consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Pot fi utilizați indicatori pentru a măsura progresul spre atingerea standardelor
Puncte de referinţă: 13. Acțiuni observabile sau dovezi care măsoară progresul spre atin-gerea unui standard.
Domenii principale de performanţă:14. Unele dintre domeniile principale care necesită evaluare specifică în fiecare dimensiune a ŞPC (EAPRO, 2006). Cerințele minime nece-sare pentru implementarea cu succes a unui anumit standard (de ex. eliminarea stere-otipurilor din materialele de învățare în baza curriculum-ului şi din procesul de predare şi învățare).
Monitorizarea: 15. Mecanismul care oferă părților implicate la toate nivelurile sistemului informație continuă despre progresul realizat. Monitorizarea implică: (a) stabilirea in-dicatorilor/punctelor de referință; (b) procedurile, sistemele şi instrumentele de colec-tare, înregistrare şi analiză a informației cu privire la indicatori; (c) utilizarea informației pentru îmbunătățirea planificării, performanței şi rezultatelor.
Nancy Clair, Ed.D., Jane Schubert, Ph.D., Shirley Miske, Ph.D.Distribuit la atelierul de lucru Elaborarea Standardelor pentru Educația Bazată pe Calitate
Regiunea ECE/CSI ,Istambul, martie 2010
Bibiografie selectivă
1. Kagan, S. L., & Britto, P. R. (2005). Document de concept cu privire la standardele pentru învăţarea şi dezvoltarea timpurie. UNICEF. Distribuit în procesul de pregătire pentru atelierul de lucru pentru Elaborarea Standardelor, Shanghai, China.
2. UNICEF. (2006). Evaluarea Şcolilor Prietenoase Copilului: Un ghid pentru managerii de programe din Asia de Est şi Pacific . Bangkok: UNICEF Oficiul regional din Asia de Est şi Pacific.
3. UNICEF. (2009). Manual despre Şcolile Prietenoase Copilului. New York: Departamentul comunicare UNICEF.
4. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues : apprendre, enseigner, éva-Langues : apprendre, enseigner, éva-angues : apprendre, enseigner, éva-luer. - Conseil de l’Europe/Conseil de la Coopération culturelle/ Comité de l’éducation/Division des langues vivantes- Paris : Didier, 2001
5. Massachussets foreign languages curriculum framework. The Commonwealth of Mas-sachusetts Department of Education, Malden, 1999.
6. Curriculum pentru disciplina Limba străină 1. Clasele V-IX. Chişinău : Cartier, 2010
7. Curriculum pentru disciplina Limba străină 1. Clasele X-XII. Chişinău : Ştiința, 2010
8. Ghid pentru implementarea curriculumului modernizat. Limba străină I. Chişinău, Carti-er, 2010
25
STA
ND
ARD
E D
E Ef
ICIE
NŢă
DIS
CIpL
INA
: Lim
bi s
trăi
ne
Stan
dard
ulIn
dica
tori
i
Niv
el p
rim
arN
ivel
gim
nazi
alN
ivel
lice
al
Dom
eniu
l C
omun
icar
e
1. R
ecep
ţion
are
de
di-
feri
te
tipu
ri
si
genu
ri
de
te
xte
liter
are
si
nonl
iter
are
pent
ru a
se
info
rma,
a s
e or
ient
a,
a ac
ţion
a,
a di
scut
a,
utiliz
înd
stra
tegi
i ap
ro-
pria
te
Elev
ul:
1.1
Iden
tifică
no
rme
de o
rgan
i-za
re fo
rmal
ă a
unor
tex
te s
impl
e,
de m
ică
dim
ensi
une
(pla
n, li
stă
de
obie
cte
/ ac
țiuni
, afiş
, anu
nț, m
e-ni
u, e
tiche
tă, c
arte
poş
tală
, doc
u-m
ente
turis
tice,
noti
te, s
cris
oare
).1.
2 Re
cuno
aste
vo
cabu
laru
l de
ba
ză a
l lim
bii s
trăi
ne (
cuvi
nte,
ex-
pres
ii, l
ocuț
iuni
uzu
ale
şi s
impl
e)
refe
ritoa
re l
a pr
opria
per
soan
ă,
fam
ilie,
şco
ală,
acti
vită
ți de
înv
ă-ța
re,
situ
ații
ordi
nare
coti
dien
e.1.
3 D
eter
min
a se
nsul
glo
bal
al
unor
te
xte
info
rmati
ve
sim
ple
înso
țite
de d
ocum
ente
ico
nice
, an
unțu
ri s
curt
e, d
ocum
ente
tu-
risti
ce, a
fiş, n
otițe
, pl
an, m
eniu
, di
alog
uri,
refe
rito
are
la p
erso
ane,
ob
iect
e, a
cțiu
ni, a
ctivi
tăți
fam
ilia-
re, i
denti
ficîn
d c
uvin
te f
amili
are
si e
xpre
sii u
zual
e, re
aliz
înd,
eve
n-tu
al, c
itire
a re
peta
tă.
1.4.
D
eter
min
ă se
nsul
gl
obal
al
un
or m
esaj
e uz
uale
scu
rte
şi s
im-
ple
(car
te p
oşta
lă, s
cris
oare
de
invi
-ta
tie, d
e ac
cept
are,
de
refu
z et
c.).
Elev
ul:
1.1
Înțe
lege
tex
te s
curt
e re
feri
toar
e la
sub
iec-
Înțe
lege
tex
te s
curt
e re
feri
toar
e la
sub
iec-
nțel
ege
text
e sc
urte
ref
erito
are
la s
ubie
c-te
con
cret
e cu
rent
e, c
onțin
ind
un v
ocab
ular
cu
o fr
ecve
nță
înal
tă în
lim
ba c
otidi
ană
sau
în c
ea
lega
tă d
e ac
tivita
ti pr
ofes
iona
le.
1.2
Recu
noaş
te p
rinc
ipal
ele
tipur
i de
scr
isor
i st
anda
rd în
tâln
ite fr
ecve
nt (d
e ex
. sol
icita
re d
e in
form
ații;
exe
cuta
rea,
exp
edie
rea
sau
confi
r-m
area
une
i com
enzi
, etc
.) pr
ivito
r la
sub
iect
e fa
mili
are.
1.3
Iden
tifică
o
info
rmaț
ie
spec
ifică
şi
pr
eviz
ibilă
în
an
umite
do
cum
ente
cu
rent
e si
mpl
e, c
um a
r fi
publ
icita
te, p
liant
e, m
eniu
ri,
anun
țuri
, in
vent
are,
ora
re e
tc.
De
exem
plu,
se
lect
eaza
o i
nfor
maț
ie s
peci
fică
dint
r-o
listă
(în
anu
nțur
i din
pre
să p
entr
u a
găsi
un
serv
iciu
sa
u un
meş
ter)
.
1.4.
D
eter
min
ă se
mni
ficaț
ia
unor
se
mne
şi
pa
nour
i cu
rent
e în
loc
urile
pub
lice
cum
sun
t st
răzi
, res
taur
ante
, găr
i; la
locu
l de
mun
că p
en-
tru
orie
ntar
e, in
stru
cțiu
ni, s
ecur
itate
şi p
eric
ol.
Elev
ul:
1.1
Înțe
lege
sen
sul g
loba
l al u
nui t
ext
oral
sau
scr
is d
e di
men
siun
i mod
erat
e, c
hiar
dac
ă ac
este
a co
nțin
une
le
cuvi
nte
sau
expr
esii
noi.
1.2
Iden
tifică
şi d
eose
beşt
e di
feri
te ti
puri
de
stilu
ri d
e te
xte/
mes
aje
scri
se s
au o
rale
1.3
Iden
tifică
pun
ctul
de
vede
re a
l au
toru
lui
şi i
şi
asum
ă o
pozi
ție c
ritic
ă fa
ță d
e el
.
1.4
Ana
lizea
ză te
xte
desc
ripti
ve, n
arati
ve, i
nfor
mati
ve,
argu
men
tativ
e cu
sco
pul d
e a
înțe
lege
idei
le p
rinc
ipal
e şi
spe
cific
e.
26
1.5.
Id
entifi
că
sens
ul
si
aplic
ă in
stru
cțiu
nile
, in
dica
țiile
, re
fe-
rito
are
la
activ
ități
de î
nvăț
are,
la
nec
esită
ți im
edia
te,
la s
ituaț
ii co
ncre
te ş
i fam
iliar
e.1.
6 Ci
teşt
e cu
voc
e t
are,
cor
ect,
co
nştie
nt ş
i flue
nt t
exte
cun
oscu
-te
de
mic
ă di
men
siun
e, c
u in
to-
nația
ade
cvat
ă se
nsul
ui.
1.5
Iden
tifică
şi
sele
ctea
ză i
nfor
maț
ii es
enti-
ale
din
maj
orita
tea
scri
erilo
r si
mpl
e în
tâln
ite
în v
iața
coti
dian
ă, c
um a
r fi:
scr
isor
i, br
oşur
i, sc
urte
arti
cole
de
ziar
, re
latâ
nd a
num
ite f
ap-
te.
1.6.
Iden
tifică
ort
ogra
fia, s
ensu
l, pr
onun
ția c
u-vi
ntel
or n
ecun
oscu
te in
sur
se d
e do
cum
enta
re
(de
ex.d
icțio
nare
bili
ngve
) in
vede
rea
utiliz
ării
lor
core
cte
in v
aria
te s
ituaț
ii de
com
unic
are
oral
ă şi
scr
isă.
1.7
Resp
ectă
un
regu
lam
ent
reda
ctat
sim
plu
(de
ex.
refe
rito
r la
sec
urita
te),
inst
rucț
iuni
le
de u
tiliz
are
a un
ui a
para
t de
uz
cure
nt (d
e ex
. un
tele
fon
publ
ic/c
elul
ar).
1.8.
Iden
tifică
id
eiile
pr
inci
pale
, se
lect
ează
in
form
ații
esen
țiale
şi
de
talii
se
mni
ficati
ve
din
text
e in
form
ative
şi e
xplic
ative
, in
vede
rea
real
izăr
ii un
or s
arci
ni d
e lu
cru.
1.9.
Recu
noaş
te o
rdin
ea e
veni
men
telo
r re
la-
tate
intr
-un
text
nar
ativ
sim
plu.
1.5.
Id
entifi
că
info
rmaț
ii (s
ocia
le/p
oliti
ce/c
ultu
rale
) ca
re ii
per
mit
să-ş
i con
stru
iasc
ă pr
opri
a sa
inte
rpre
tare
de
spre
ide
ntita
tea
lor.
1.6
Valo
reaz
ă le
ctur
a ca
o s
ursă
de
a ob
ține
info
rmaț
ii de
spre
di
feri
te
disc
iplin
e,
care
ii
perm
it să
-şi
îmbo
gățe
ască
cun
oştin
țele
.
1.7.
Fac
e in
terf
eren
țe,
reie
şind
de
la i
nfor
maț
ia d
in
text
.
1.8.
Util
izea
ză v
arie
tate
a de
str
ateg
ii d
e co
mpr
ehes
iu-
ne a
lect
urii
în c
onfo
rmita
te c
u sc
opul
pro
pus
şi ti
pul
de te
xt.
1.9.
Înțe
lege
var
ieta
tea
de te
xte
info
rmati
ve p
rove
nite
di
n su
rse
dife
rite
.1.
10 Id
entifi
că în
tex
t el
emen
tele
ce
îi pe
rmit
să a
pre-
îi pe
rmit
să a
pre-
i per
mit
să a
pre-
ciez
e ev
enim
ente
soc
iale
/cul
tura
le a
le ță
rii a
lofo
ne.
1.11
.Iden
tifică
arg
umen
tele
şi c
oncl
uziil
e di
ntr-
un t
ext
argu
men
tativ
pe
tem
e cu
nosc
ute.
2. R
ecep
ţion
are
de m
e-sa
je v
aria
te t
rans
mis
e or
al i
n di
vers
e si
tuaţ
ii de
com
unic
are
2.1.
Iden
tifică
info
rmati
i ese
nția
le
din
mes
aje
sim
ple,
ref
erito
are
la
situ
ații
cotid
iene
fam
iliar
e (c
um-
pără
turi,
rest
aura
nt, c
ălăt
orii,
etc
.) pe
ntru
inde
plin
irea
unor
sarc
ini d
e lu
cru.
2.1.
Ide
ntific
ă se
nsul
glo
bal
şi d
etal
ii se
mni
-fic
ative
pen
tru
a pu
tea
răsp
unde
uno
r ne
-vo
i co
ncre
te,
cu c
ondi
ția c
a in
terl
ocut
orul
să
pron
unțe
cla
r cu
un
debi
t len
t.
2.1.
Înț
eleg
e in
stru
cțiu
nile
pen
tru
a ex
ecut
a ac
țiuni
co
tidie
ne.
27
2.2.
Iden
tifică
sen
sul a
nunț
urilo
r (d
e ex
. anu
nțur
i la
gară
), in
stru
c-țiu
nilo
r, in
dica
țiilo
r (d
e ex
. ori
en-
tare
in
spaț
iu),
sim
ple
si s
curt
e,
emis
e di
rect
, ar
ticul
ate
rar
si c
u cl
arita
te,
refe
rito
are
la a
ctivi
tăți
de în
văța
re, l
a ne
cesi
tăți
imed
ia-
te, l
a si
tuaț
ii co
ncre
te şi
fam
iliar
e,
şi le
real
izea
ză.
2.2.
Iden
tifică
în li
nii g
ener
ale,
sub
iect
ul u
nei
disc
uții
ce s
e de
sfăş
oară
în p
reze
nța
sa, d
acă
com
unic
area
est
e în
făpt
uita
len
t şi
arti
cula
tă
clar
.2.
3.
Dis
tinge
in
form
atii
esen
țiale
di
ntr-
un
anun
ț, in
dica
tie/
mes
aj s
curt
, sim
plu
şi c
lar (
de
ex. i
ndic
atii r
efer
itoar
e la
mod
ul d
e de
plas
are
dint
r-un
pun
ct în
altu
l, pe
jos
sau
cu t
rans
por-
tul p
ublic
).2.
4. Id
entifi
că ş
i ext
rage
info
rmaț
ia e
senț
ială
, op
iniil
e ex
prim
ate,
or
dine
a ev
enim
ente
lor
rela
tate
din
scu
rte
secv
ente
înr
egis
trat
e, p
ri-
vind
sub
iect
e cu
rent
e pr
eviz
ibile
, dup
a fo
rmă
şi c
onțin
ut (
de e
x. s
arci
ni d
in v
iața
coti
dian
ă,
mas
s-m
edia
, vi
ața
cultu
rală
: cî
ntec
e, m
uzic
a,
cine
ma)
, dac
ă de
bitu
l est
e le
nt ş
i lim
baju
l cla
r ar
ticul
at.
2.5.
Ide
ntific
a in
form
atia
esen
tiala
, re
leva
nta
din
ştiri
le te
levi
zate
des
pre
un e
veni
men
t, fa
pt
dive
rs,
etc.
, da
că c
omen
tari
ul e
ste
înso
țit d
e un
sup
ort v
izua
l.
2.2.
Iden
ti fi c
ă id
eea
prin
cipa
lă a
unu
i mes
aj, n
ecun
os-
Iden
tifică
idee
a pr
inci
pală
a u
nui m
esaj
, nec
unos
-ă
idee
a pr
inci
pală
a u
nui m
esaj
, nec
unos
-id
eea
prin
cipa
lă a
unu
i mes
aj, n
ecun
os-
pri
ncip
ală
a un
ui m
esaj
, nec
unos
-pr
inci
pală
a u
nui m
esaj
, nec
unos
-ă
a un
ui m
esaj
, nec
unos
-a
unui
mes
aj, n
ecun
os-
unu
i mes
aj, n
ecun
os-
unui
mes
aj, n
ecun
os-
mes
aj, n
ecun
os-
mes
aj, n
ecun
os-
nec
unos
-ne
cuno
s-cî
nd în
pre
alab
il te
ma
2.3.
Ide
ntific
ă co
nect
orii
dint
r-o
com
unic
are
ora
lă
pent
ru a
înțe
lege
sen
sul e
i
2.4.
Id
entifi
că
pers
oane
, si
tuaț
ii,lo
curi
şi
te
ma
conv
ersa
țiilo
r cu
un
mat
eria
l gr
amati
cal
şi v
ocab
ular
m
ai c
ompl
ex.
2.5.
Iden
tifică
sco
pul m
esaj
ului
ora
l.
2.6.
Man
ifest
ă o
atitu
dine
res
pect
uoas
ă şi
tol
eran
tă
cînd
asc
ultă
sau
vor
beşt
e cu
alți
inte
rloc
utor
i.2.
7. U
tiliz
ează
str
ateg
ii ad
ecva
te s
copu
lui ş
i tipu
lui d
e m
esaj
sau
con
vers
ație
(ac
tivea
ză c
unoş
tințe
le a
nter
i-oa
re, s
e fo
lose
şte
de li
mba
jul c
orpo
ral ş
i ges
tual
, util
i-ze
ază
imag
ini e
tc.)
2.8.
Înțe
lege
sen
sul g
ener
al a
l mes
ajul
ui o
ral c
hiar
dac
ă nu
înțe
lege
toat
e cu
vint
ele
din
el.
2.9.
Util
izea
ză im
agin
ile ş
i inf
orm
ația
din
con
text
pen
-tr
u a
înțe
lege
mai
bin
e m
esaj
ul o
ral.
28
3. p
rodu
cere
de
mes
a-je
scr
ise
ade
cvat
e un
or
anum
ite
situ
aţii
de c
o-m
unic
are
3.1.
Rep
rodu
ce c
uvin
te iz
olat
e si
te
xte
de m
ică
dim
ensi
une,
impr
i-m
ate
sau
scri
se li
zibi
l.3.
2. C
ompl
etea
ză d
ocum
ente
de
uz c
uren
t (ag
enda
etc
).
3.3.
Red
acte
ază
mes
aje
scur
te s
i si
mpl
e (d
e ex
. ură
ri, so
licită
ri), s
cur-
te te
xte
de p
reze
ntar
e re
ferit
oare
la
sine
şi l
a pe
rson
aje
imag
inar
e, te
x-te
scu
rte
desc
riptiv
e si
apr
ecia
tive,
re
ferit
oare
la o
biec
te fa
mili
are
sau
situ
ații
cotid
iene
(de
ex. d
escr
iere
a un
ei c
ălăt
orii:
itin
erar
, în
tîmpl
ări,
com
enta
rii),
folo
sind
exp
resi
i şi f
ra-
ze s
impl
e is
olat
e.
3.1.
Red
acte
ază
text
e re
ferit
oare
la
aspe
cte
cotid
iene
din
ant
uraj
ul s
ău (
de e
x. p
erso
ane,
lo
curi,
stu
dii,
mun
că),
folo
sind
fraz
e un
ite in
tre
ele.
3.
2. R
ealiz
ează
des
crie
ri s
curt
e şi
ele
men
tare
a
unui
eve
nim
ent,
a u
nor
activ
ități
real
izat
e in
tr
ecut
, a u
nor e
xper
ient
e /
intim
plăr
i per
sona
-le
sau
şco
lare
, pe
baz
a un
ui p
lan
dat.
3.
3. R
edac
teaz
ă un
tex
t in
form
ativ,
con
ținin
d se
cven
țe n
arati
ve s
i de
scri
ptive
, ci
tate
şi
co-
men
tari
i.
3.1.
Pla
nific
ă, re
dact
ează
şi e
labo
reaz
ă sc
rier
ile s
ale
cu
ajut
orul
col
egilo
r, pr
ofes
orilo
r
3.2.
Exp
rim
ă pă
reri
asu
pra
soci
etăț
i/cu
lturi
i sa
le p
rin
inte
rmed
iul t
exte
lor
elab
orat
e.
3.3.
Scr
ie d
iferi
te t
exte
cu
volu
m m
oder
at ş
i util
izea
ză
form
e şi
str
uctu
ri g
ram
atica
le d
e o
com
plex
itate
mai
av
ansa
tă.
3.3.
2. P
rezi
ntă
sum
ar o
org
aniz
atie,
impl
icat
ă in
via
ța c
otidi
ană.
3.3.
3. C
ompl
etea
ză d
ocum
ente
de
uz c
uren
t (C
V, v
ize)
3.3.
2. S
truc
ture
ază
elem
ente
le s
ale
ținîn
d co
nt d
e el
e-m
ente
le fo
rmal
e al
e lim
baju
lui p
recu
m a
r fi
punc
tuaț
ia,
orto
grafi
a, s
inta
xa,c
oere
nța
şi c
oezi
unea
.3.
3.3.
El
abor
ează
pr
oiec
te,
spot
uri
publ
icita
re
şi
scri
e re
zum
ate,
re
fera
te,e
see
care
de
mon
stre
ază
cuno
ştinț
ele
din
dom
eniil
e al
tor
disc
iplin
e.3.
3.4.
Scr
ie te
xte
de d
iferi
te d
imen
siun
i şi f
orm
e țin
înd
cont
de
posi
bilu
l citi
tor.
3.3.
5. V
alor
ează
scr
isul c
a un
mijl
oc d
e ex
prim
are
a id
eilo
r sa
le şi
gîn
duril
or, c
ine
este
şi c
e şti
e de
spre
lum
e.3.
3.6.
Red
acte
ază
text
e pr
in in
term
ediu
l căr
ora
expr
imă
pref
erin
țe, o
pini
i, de
cizi
i,sug
estii
sau
acț
iuni
.3.
3.7.
Scr
ie te
xte
expo
zitiv
e pe
inte
rese
le s
ale.
29
4. p
rodu
cere
de
mes
a-je
ora
le a
decv
ate
unor
an
umit
e si
tuaţ
ii de
co-
mun
icar
e
4.1.
Real
izea
ză c
omun
icar
ea m
o-no
loga
tă,
prod
ucîn
d en
unțu
ri
sim
ple
pe t
eme
fam
iliar
e, p
entr
u a
se/p
reze
nta
(de
ex.
info
rmaț
ii de
spre
ide
ntita
te ş
i st
are
civi
lă),
a se
des
crie
, a d
escr
ie p
erso
ane,
ob
iect
e, lo
curi
, acti
vită
ți fa
mili
are
(de
ex.
locu
inta
), a
expr
ima
gus-
turi
şi p
refe
rinț
e (d
e ex
. acti
vită
ți re
crea
tive)
, stă
ri (
de e
x. s
tare
de
sănă
tate
), a
prez
enta
pr
opri
ile
idei
, a p
oves
ti o
întîm
plar
e.
4.2.
Pre
zint
ă un
mon
olog
in f
ața
unui
pub
lic p
entr
u a
desc
rie
su-
mar
sch
imbă
ri,
a po
vesti
la
tre-
cut,
a d
escr
ie p
ropr
iile
proi
ecte
, fo
losi
nd e
xpre
sii s
curt
e m
emor
i-za
te, f
raze
sim
ple.
4.1.
1.Re
aliz
ează
co
mun
icar
ea
mon
olog
ată,
re
latîn
d o
intîm
plar
e/un
şir
de
acțiu
ni s
au
desc
riin
d un
ele
aspe
cte
din
antu
raju
l sau
co-
tidia
n (d
e ex
. pe
rsoa
ne,
locu
ri,
expe
rien
ta
prof
esio
nală
sau
şco
lară
).4.
1.2.
Des
crie
şi c
ompa
ră s
umar
, obi
ecte
si l
u-cr
uri
pers
onal
e, e
xplic
înd
ce i
i pl
ace
sau
dis-
plac
e, fo
losi
nd u
n lim
baj s
impl
u.4.
1.3.
Des
crie
sum
ar ş
i ele
men
tar
even
imen
te
sau
activ
ități
4.1.
4. D
escr
ie
ocup
atii
şi a
cțiu
ni c
otidi
ene,
ex
peri
ențe
per
sona
le, p
roie
cte
şi p
repa
rativ
e,
rela
teaz
ă et
apel
e un
ei a
ctivi
tăți
trec
ute
(ten
ta-
tive,
reuş
ita s
au e
şecu
l).
4.1.
5.Pr
oduc
e sc
urte
anu
nțur
i cu
un c
onțin
ut
prev
izib
il, r
edac
tate
şi m
emor
izat
e an
teri
or, ş
i pr
ezen
tate
inte
ligib
il pe
ntru
un
publ
ic a
tent
. 4.
1.6.
Form
ulea
ză, i
n m
od a
decv
at, r
aspu
nsur
i la
un n
umăr
lim
itat d
e in
treb
ări s
impl
e şi
dire
cte.
4.
2.Pr
ezin
ta in
fata
unu
i aud
itori
u, o
scu
rta
re-
lata
re p
e te
me
refe
rito
are
la v
iata
coti
dian
a,
form
ulea
za s
curt
e ju
stific
ari s
i exp
licati
i a o
pi-
niilo
r, pr
oiec
telo
r si
acti
unilo
r pe
rson
ale.
4.1.
1. P
oves
teşt
e de
talia
t ex
peri
ențe
,isto
rii,î
ntîm
plăr
i sa
u fa
pte
pe in
tere
sul s
ău s
au a
l aud
itori
ului
.
4.1.
2. F
ace
prez
entă
ri o
rale
pe
tem
e de
inte
res
pers
o-na
l şi c
onfo
rm c
erin
țelo
r cu
rric
ulei
.
4.1.
3. U
tiliz
ează
ele
men
te m
etal
ingv
istic
e pr
ecum
ges
-tu
rile
, in
tona
ția,
pent
ru a
fi m
ai e
xplic
it şi
înț
eles
în
ceea
ce
prez
intă
.4.
1.4.
Se
poat
e ex
prim
a cu
sig
uran
ță ş
i înc
rede
re p
ro-
prii
pers
oane
i sal
e în
dife
rite
situ
ații
cotid
iene
.
4.2.
1. S
usțin
e, a
rgum
ente
ază,
dez
bate
, cr
itică
opi
nii,
plan
uri,
proi
ecte
, id
ei a
tît a
le s
ale
cît
şi a
le c
oleg
ilor
săi.
4.2.
2. O
pine
ază
desp
re s
tilul
de
viaț
ă al
pop
oare
lor
cu
alte
cul
turi
, baz
îndu
-se
pe t
exte
le c
itite
, scr
ise
sau
au-
diat
e m
ai în
aint
e.5.
Rea
lizar
e de
in
tera
cţiu
ni in
com
uni-
care
a sc
risă
5.1.
Com
plet
ează
doc
umen
te d
e uz
cur
ent
cu i
nfor
mati
i de
ord
in
pers
onal
(d
e ex
. fo
rmul
ar,
fişa
de h
otel
, in
dicî
nd n
ume,
adr
e-sa
, na
ționa
litat
ea,
vîrs
ta,
data
na
şter
ii sa
u so
siri
i in
țară
etc
).
5.1
Scri
e no
tite,
ref
erito
r la
un
mes
aj s
curt
şi
sim
plu,
tra
nsm
is o
ral,
cu
cond
iția
de a
put
ea
cere
ca
inte
rloc
utor
ul s
ă re
pete
sau
să
ref
or-
mul
eze.
5.1.
1.Re
dact
ează
pro
priil
e te
xte
şi a
lte te
xte
func
ționa
le,
com
plex
e, s
truc
tura
te d
in p
unct
ul d
e ve
dere
al g
ram
ati-
cii,
al re
gulil
or d
e pu
nctu
ație
, al l
exic
ului
şi o
rtog
rafie
i şi
al u
tiliz
ării
cone
ctor
ilor l
ogic
i.5.
1.2.
Rezu
mea
ză u
n te
xt c
itit î
ntr-
un n
umăr
dat
de
cu-
vint
e, u
tiliz
înd
un li
mba
j ade
cvat
, si
noni
me,
ant
onim
e,
expr
esii
fraz
eolo
gice
.
30
5.2.
Red
acte
aza
scur
te sc
riso
ri (d
e in
vita
tie, d
e ac
cept
are,
de
refu
z),
mes
aje
elec
tron
ice,
car
ti po
stal
e sc
urte
si
sim
ple
(de
aniv
ersa
re,
de fe
licita
re, e
tc),
resp
ectin
d m
o-de
le s
cris
e.5.
3. E
labo
reaz
a do
cum
ente
scu
r-te
in ra
port
cu
viat
a co
tidia
na (r
e-te
te d
e bu
cate
, no
tite,
etc
), m
e-sa
je d
e uz
cur
ent
(list
a de
obi
ec-
te s
au a
ctiun
i), r
espe
ctind
tipu
l m
esaj
ului
si n
orm
ele
de a
ranj
are
in p
agin
a.
5.2
Reda
ctea
za s
cris
ori p
erso
nale
sim
ple
(de
ex.
pent
ru a
exp
rim
a m
ulțu
mir
i sa
u sc
uze,
a
felic
ita, a
exp
rim
a op
inia
per
sona
la, a
sol
icita
un
sfa
t )
5.3.
1 Re
dact
eaza
noti
te s
au m
esaj
e si
mpl
e în
ra
port
cu
anum
ite n
eces
itati
imed
iate
(noti
țe,
rețe
te d
e bu
cate
, mes
aj c
ătre
o a
genț
ie im
o-bi
liară
).5.
3.2.
Reda
ctea
ză s
cris
ori
cu c
arac
ter
ofici
al
pent
ru a
form
ula
o so
licita
re o
ficia
lă, a
face
o
reze
rvar
e, sc
urte
scri
sori
de
răsp
uns l
a an
unțu
ri
din
mas
s-m
edia
sau
la o
scr
isoa
re o
ficia
lă
5.2.
Reda
ctea
ză d
iver
se ti
tluri
de
core
spon
denț
ă cu
ca-
ract
er fo
rmal
sau
info
rmal
.
5.3.
Elab
orea
ză u
n şi
r de
doc
umen
te în
rap
ort
cu v
iața
co
tidia
nă
(scr
isor
i,rec
lam
e,
cere
ri,C
V-ur
i,e-m
ailu
ri,
proc
uri,d
ecla
ratii
etc
.)
6. R
ealiz
are
de
inte
racţ
iuni
in c
omun
i-ca
rea
oral
ă, fo
rmal
ă și
in
form
ală
6.1.
1.Id
entifi
că s
ensu
l in
treb
ări-
lor
adre
sate
dire
ct,
emis
e ra
r şi
cu
cla
rita
te, i
n lim
baj s
tand
ard,
in
cadr
ul u
nei
conv
ersa
ții p
e te
me
fam
iliar
e sa
u re
feri
toar
e la
via
ța
cotid
iană
.6.
1.2.
Iden
tifică
sen
sul e
xpre
siilo
r de
uz
cotid
ian
pent
ru a
sati
sfac
e ne
cesi
tăți
sim
ple
şi
conc
rete
, da
că
sunt
re
peta
te,
form
ulat
e di
rect
, le
nt s
i cl
ar d
e un
int
erlo
-cu
tor
coop
eran
t.
6.1.
3. A
plic
ă în
mod
cor
ect
in-
dica
tiile
, in
stru
ctiun
ile
si
mpl
e si
scu
rte,
adr
esat
e di
rect
, em
ise
lent
si c
u cl
arita
te.
6.1.
Iden
tifică
se
nsul
gl
obal
şi
un
ele
deta
lii
dint
r-un
dis
curs
car
e ii
este
adr
esat
in li
mba
j st
anda
rd,
clar
arti
cula
t, p
e un
sub
iect
fam
ili-
ar, c
u co
ndiți
a să
poa
tă s
olic
ita, r
epet
area
sau
re
form
ular
ea, î
n ca
z de
neî
nțel
eger
e, fo
losi
nd
cuvi
nte
sim
ple.
6.1.
1.Id
entifi
că s
ensu
l gl
obal
şi
unel
e de
talii
din
tr-u
n di
scur
s ca
re îi
est
e ad
resa
t înt
r-un
lim
baj l
itera
r sau
co-
loch
ial c
u re
feri
nță
la te
mel
e pr
evăz
ute
în c
urri
culu
m.
6.1.
2 Ex
pune
idei
, opi
nii ş
i pun
cte
de v
eder
e re
lata
te
în m
esaj
ul o
ral ş
i le
susț
ine
prin
exp
rim
area
atit
udin
ii pr
opri
i arg
umen
tate
6.1.
3. O
feră
şi s
olic
ită r
ăspu
nsur
i pe
tem
e di
vers
e, fo
-lo
sind
un
limba
j fun
cțio
nal a
decv
at ş
i res
pectî
nd n
or-
mel
e so
cioc
ultu
rale
în d
epen
denț
ă de
rol ş
i rel
ațiil
e cu
in
terl
ocut
orii.
6.1.
4. U
tiliz
ează
lim
baju
l ad
ecva
t pe
ntru
înd
eplin
irea
rolu
lui s
ău în
tr-o
dez
bate
re.
6.1.
5.U
tiliz
ează
lim
baju
l fu
ncțio
nal
pent
ru a
dis
cuta
al
tern
ative
, a fa
ce r
ecom
andă
ri, a
neg
ocia
aco
rdur
i in
dezb
ater
ile p
regă
tite
prel
imin
ar.
31
6.2.
Răs
pund
e şi
adr
esea
ză i
n-tr
ebăr
i sim
ple
de o
rdin
per
sona
l (b
iogr
afie,
dom
icili
u, a
ctivi
tăți
co-
tidie
ne, ti
mp,
vac
anțe
, per
soan
e,
obie
cte
şi b
unur
i fam
iliar
e, e
tc.),
pr
ezin
tă s
ucci
nt t
eme
fam
iliar
e,
reac
tione
ază
şi e
mite
afir
maț
ii şi
de
clar
ații
sim
ple,
ref
erito
are
la
nece
sită
ți co
tidie
ne
sau
subi
ec-
te f
amili
are
(căl
ător
ii: r
ezer
vare
la
hot
el,
info
rmaț
ii, a
nulă
ri;
re-
stau
rant
, pr
odus
e al
imen
tare
, să
năta
te,
locu
ință
etc
) in
cad
rul
unui
sc
him
b de
in
form
atii
sau
inte
rviu
.6.
3. F
orm
ulea
ză e
nunț
uri s
impl
e pe
ntru
a s
olic
ita ş
i ofe
ri o
biec
te,
folo
sind
cuv
inte
şi
expr
esii
me-
mor
izat
e (d
e ex
. or
ă, c
antit
ate,
nu
măr
, ban
i).
6.2.
1.Pa
rtici
pă la
scu
rte
conv
ersa
ții in
con
tex-
te f
amili
are
pe s
ubie
cte
gene
rale
(de
ex.
ex-
prim
ă in
ter
men
i sim
pli c
um s
e si
mte
, ce
face
şi
mul
țum
eşte
pen
tru
inte
resu
l man
ifest
at d
e in
terl
ocut
or).
6.2.
2. Id
entifi
că d
e re
gulă
, sub
iect
ul u
nei d
is-
cutii
info
rmal
e (d
e ex
. int
re p
riet
eni),
der
ulat
e le
nt ş
i arti
cula
te c
lar,
pent
ru a
con
ving
e, e
xpri
-m
a st
ări ş
i sen
timen
te.
6.3.
1.So
licită
şi
fo
rmul
ează
su
gesti
i şi
pr
o-pu
neri
, ex
prim
ă ac
cord
sau
dez
acor
d la
pro
-pu
neri
le
emis
e (d
e ex
. di
scut
ă pr
ogra
ma
activ
itățil
or p
entr
u w
eek-
end)
, sol
icită
şi o
feră
sf
atur
i, ex
plic
ații.
6.3.
2.Id
entifi
că,
de r
egul
ă, s
chim
bări
de
su-
biec
te i
ntr-
o di
scuti
e fo
rmal
ă, r
efer
itoar
e la
do
men
iul
său
de i
nter
es,
dacă
est
e de
rula
tă
lent
şi a
rticu
lată
cla
r, pe
ntru
a o
feri
exp
licaț
ii,
expu
ne o
pro
blem
ă, ju
stific
ă al
eger
ea, d
iscu
tă
desp
re o
rgan
izar
ea u
nei î
ntîln
iri.
6.3.
3.O
feră
şi
solic
ită i
nfor
maț
ii fa
ctua
le,
ex-
prim
ă şi
justi
fică
opin
ii pe
rson
ale
refe
rito
are
la
prob
lem
e cu
car
acte
r pr
actic
(de
ex.
sol
icita
-re
de
info
rmaț
ii si
mpl
e, n
espe
cial
izat
e in
tr-u
n ofi
ciu
de tu
rism
), da
că e
ste
ajut
at s
ă le
form
u-le
ze ş
i poa
te s
olic
ita,
even
tual
, in
terl
ocut
orul
să
repe
te d
etal
iile
impo
rtan
te.
6.2.
1.Pa
rtici
pă s
pont
an in
con
vers
ații
pe te
me
de in
te-
res,
util
izîn
d un
lim
baj c
lar
şi s
impl
u.
6.2.
2.D
escr
ie o
ral
sper
anțe
le,
ambi
țiile
, vi
suri
le,
pro-
iect
ele
de v
iitor
, fol
osin
d un
lim
baj s
impl
u şi
cla
r.
6.3.
Răs
pund
e şi
adr
esea
ză î
ntre
bări
țin
înd
cont
de
limba
j,con
text
şi i
nter
locu
tor.
32
6.3.
4.So
licită
şi
fo
rmul
ează
in
stru
cțiu
ni,
indi
cații
la
cere
rea
inte
rloc
utor
ului
(de
ex.
pe
ntru
a s
e de
plas
a la
des
tinaț
ie)
in c
adru
l un
ei d
iscu
ții c
u ca
ract
er fu
ncțio
nal.
6.3.
5.Pa
rtici
pă la
inte
racț
iuni
sim
ple
pe t
eme
fam
iliar
e, c
uren
te, c
u ca
ract
er g
ener
al (
de e
x.
locu
ința
, cu
mpă
rătu
ri,
mes
e, c
ălăt
orii,
tra
ns-
port
, ofic
iu p
oşta
l, ba
ncă,
dep
lasă
ri),
folo
sind
ex
pres
ii şi
îmbi
nări
de
cuvi
nte
mem
oriz
ate
şi
solic
itînd
eve
ntua
l, re
peta
rea
sau
clar
ifica
rea
elem
ente
lor-
chei
e ne
înțe
lese
. 7.
M
edie
re
lingv
isti
că
de
mes
aje
oral
e sa
u sc
rise
in s
itua
ţii v
aria
te
de c
omun
icar
e
7.1.
Exp
lică
oral
non
form
al (
de
ex. p
entr
u fa
mili
e, c
oleg
i sau
pri
-et
eni),
doc
umen
te f
oart
e si
mpl
e de
uz
cure
nt (
men
iu, a
nunț
etc
), de
sene
, fo
losi
nd u
n lim
baj
co-
mun
.
7.2.
Repo
vest
eşte
un
text
scu
rt s
i si
mpl
u (o
pov
este
sim
plă)
aju
tân-
du-s
e de
im
agin
i si
res
pect
ând
succ
esiu
nea
secv
ențe
lor.
7.1.
1. E
xplic
ă or
al n
onfo
rmal
, do
cum
ente
de
uz c
uren
t (d
e ex
. pa
ncar
te,
men
iuri
, pe
ntru
vi
zita
tori
str
aini
in ta
ra s
a de
ori
gine
etc
), fo
lo-
sind
un
limba
j com
un.
7.1.
2. E
xplic
ă or
al o
sch
emă,
un
tabe
l, o
dia-
gram
ă, u
n de
sen,
folo
sind
un
limba
j com
un.
7.1.
3.Tr
ansf
eră
info
rmati
ile d
intr
-un
text
in t
a-be
le, s
chem
e.7.
1.4.
Red
acte
ază
un t
ext
sim
plu
expl
icati
v pr
in tr
ansf
erar
ea in
form
ațiil
or d
intr
-o s
chem
ă,
tabe
l, di
agra
mă,
des
en.
7.2.
1. R
etra
nsm
ite o
ral,
intr
-o c
onve
rsaț
ie s
im-
plă,
pe
tem
e di
n vi
ața
cotid
iană
, sen
sul g
ener
al
al in
treb
ărilo
r sc
urte
şi s
impl
e, a
l inf
orm
ațiil
or
desp
re p
erso
ane
alof
one,
situ
ațiil
or fa
mili
are,
da
că i
nter
locu
toru
l vo
rbeş
te d
irect
si
clar
in-
tr-o
lim
bă s
tand
ard,
ref
orm
ulîn
d vo
rbire
a di
-re
ctă
in v
orbi
re in
dire
ctă.
7.2.
2. R
etra
nsm
ite o
ral/
scri
s, f
olos
ind
fraz
e si
ex
pres
ii si
mpl
e, s
ensu
l ge
nera
l al
mes
ajel
or,
anun
țuri
lor
din
locu
rile
pub
lice
(gar
ă, a
ero-
port
), in
terv
iuri
la
radi
o sa
u te
levi
ziun
e, p
e te
me
fam
iliar
e, in
dica
ții re
feri
toar
e la
acti
vită
ți de
învă
țare
.
7.1.
1. E
xplic
ă or
al n
onfo
rmal
, doc
umen
te d
e uz
cur
ent
(de
ex.
panc
arte
, m
eniu
ri,
pent
ru v
izita
tori
str
ăini
în
țara
sa
de o
rigi
ne, e
tc),
folo
sind
un
limba
j com
un.
7.1.
2. E
xplic
ă or
al o
sch
emă,
un
tabe
l, o
diag
ram
ă, u
n de
sen,
folo
sind
un
limba
j com
un.
7.1.
3.Tr
ansf
eră
info
rmaț
iile
dint
r-un
tex
t or
al/s
cris
în
tabe
le, s
chem
e, d
esen
e, re
fera
te, p
roie
cte,
pre
zent
ări,
diag
ram
e.
7.2.
1. R
efor
mul
ează
vor
bire
a di
rect
ă în
vor
bire
indi
rec-
tă p
e te
me
din
viaț
a co
tidia
nă.
33
7.5.
Reda
ctea
ză r
ezum
ativ
oral
/scr
is,
sens
ul g
ener
al s
i de
talii
le t
exte
lor
(scr
isor
i, te
xte
info
rmati
ve,
artic
ole
din
ziar
e et
c), p
e te
me
cuno
scut
e.8.
Apl
icar
e de
no
rme
lingv
isti
ce a
lim
bii s
tră-
ine
in d
iver
se s
itua
ţii
de c
omun
icar
e or
ală
și
scri
să
8.1.
Rec
unoa
şte
reg
uli
fund
a-m
enta
le d
e co
nstr
ucție
a c
omu-
nică
rii
oral
e şi
scr
ise
(ort
ogra
fice,
or
toep
ice,
gra
mati
cale
, le
xica
le,
punc
tuati
onal
e, s
eman
tice)
in li
-m
ita s
tand
arde
lor
de c
onțin
ut.
8.2.
Em
ite e
nunt
uri f
oart
e sc
urte
, is
olat
e,
de
regu
la
ster
eotip
ate,
cu
nu
mer
oase
pa
use
nece
sare
pe
ntru
a c
auta
cuv
inte
per
tinen
-te
, pe
ntru
a p
ronu
nta
cuvi
nte
si
expr
esii
mai
pu
tin
fam
iliar
e si
pe
ntru
a r
emed
ia c
omun
icar
ea
oral
a.
8.3.
Rep
rodu
ce o
ral u
n re
pert
oriu
fo
arte
lim
itat d
e cu
vint
e si
exp
re-
sii m
emor
izat
e, p
ronu
ntia
sa s
oli-
citin
d un
anu
mit
efor
t int
elec
tual
di
n pa
rtea
locu
toru
lui n
ativ.
8.1.
Apl
ica
un
repe
rtor
iu l
imita
t de
exp
resi
i sc
urte
mem
oriz
ate
ce s
atisf
ac n
eces
ități
vita
le
prim
ordi
ale
in u
nele
situ
ații
prev
izib
ile;
dacă
se
iscă
inco
eren
te f
recv
ente
şi n
eînț
eleg
eri î
n si
tuaț
iile
nepr
evăz
ute.
8.2.
Prod
uce
scur
te e
xpre
sii
cure
nte
pent
ru a
ră
spun
de u
nor
nece
sită
ți si
mpl
e de
tip
con-
cret
: de
talii
per
sona
le, o
bişn
uinț
e zi
lnic
e, d
o-ri
nțe
şi n
evoi
, cer
eri d
e in
form
ație
.
8.3.
1.Fo
lose
ste
mod
ele
de fr
aze
elem
enta
re ş
i co
mun
ica
cu a
juto
rul u
nor
fraz
e m
emor
izat
e,
a un
or g
rupu
ri d
in c
âtev
a cu
vint
e şi
îmbi
nări
de
cuv
inte
sta
bile
, des
pre
sine
, oam
eni,
activ
i-ta
ti, b
unur
ile lo
r et
c.8.
3.2.
Apl
ică
în m
od c
orec
t str
uctu
ri g
ram
atica
-le
sim
ple,
dar
com
ite s
iste
mati
c er
ori e
lem
en-
tare
(de
ex.
con
fund
a tim
puri
gra
mati
cale
, nu
resp
ecta
reg
uli
de a
ccor
d),
sens
ul g
loba
l al
m
esaj
elor
per
sona
le fi
ind
expr
imat
cla
r.8.
3.3.
Pron
unță
în g
ener
al, d
estu
l de
clar
pen
-tr
u a
fi în
țele
s, î
n po
fida
acce
ntul
ui s
trăi
n, d
ar
inte
rloc
utor
ul t
rebu
ie s
ă so
licite
une
ori s
ă i s
e re
pete
.
8.1.
1.A
plic
ă st
ruct
uri g
ram
atica
le s
impl
e şi
com
plic
ate
,obț
inîn
d ex
prim
area
cla
ră a
mes
ajel
or s
ale.
( cu
toa
te
aces
tea
mai
com
ite e
rori
de
core
spon
denț
ă a
timpu
ri-
lor
în p
ropo
ziții
sub
ordo
nate
sau
în u
tiliz
area
ver
belo
r ne
regu
late
,etc
.)8.
1.2.
Pro
nunț
ă ca
reg
ulă,
foa
rte
clar
pen
tru
a fi
înțe
-le
s, î
n po
fida
acce
ntul
ui s
trăi
n.
8.2.
1.Co
mun
ică
(e-m
ail,
chat
, sk
ype,
alte
sai
turi
de
soci
aliz
are
cu s
emen
ii di
n al
te ț
ări
cu s
copu
l de
a-ş
i îm
bogă
ți şi
per
fecț
iona
cun
oştin
țele
acu
mul
ate.
8.2.
2. D
emon
stre
ază
dom
inar
e to
tală
a g
ram
atici
i, si
n-ta
xei ş
i util
izar
ea li
mbi
i țăr
ii al
ofon
e la
ela
bora
rea
tex-
telo
r, cr
eativ
itățil
or.
8.2.
3. In
corp
orea
ză re
surs
e re
tori
ce c
um a
r fi p
aral
elis
-m
ul, r
epet
area
şi a
nalo
gia
pent
ru a
cla
rific
a şi
sus
ține
idei
le s
ale.
8.2.
4. D
emon
stre
ază
dom
inar
ea f
uncț
iei
fiecă
rui
ele-
men
t al s
truc
turi
i pro
pozi
ției
8.3.
Rep
rodu
ce s
truc
turi
sin
tacti
ce ş
i for
me
gram
atica
-le
com
plic
ate,
mem
oriz
ate,
în c
adru
l com
unic
ării
oral
e şi
scr
ise,
pe
tem
e di
vers
e.
34
8.4.
Rep
rodu
ce i
n sc
ris
expr
esii
scur
te s
i uzu
ale,
cuv
inte
fam
iliar
e (d
e ex
. sem
ne s
i ind
icati
i sim
ple,
de
num
iri
de o
biec
te c
otidi
ene,
de
mag
azin
e, e
tc)
refe
rito
are
la
situ
atii c
oncr
ete.
8.5.
Rep
rodu
ce s
truc
turi
sin
tac-
tice
si f
orm
e gr
amati
cale
sim
ple,
m
emor
izat
e, in
cad
rul c
omun
ica-
rii o
rale
si s
cris
e, p
e te
me
fam
ilia-
re s
i de
inte
res
imed
iat.
8.6
. Ide
ntific
ă o
rtog
rafia
, sen
sul,
pron
unția
cu
vint
elor
ne
cuno
s-cu
te i
n su
rse
de d
ocum
enta
re
cred
ibile
(di
cțio
nare
bili
ngve
) in
ve
dere
a uti
lizăr
ii lo
r co
rect
e in
va
riat
e si
tuaț
ii de
co
mun
icar
e or
ală
şi s
cris
ă.
8.4.
Repr
oduc
e ex
pres
ii sc
urte
ref
erito
are
la
subi
ecte
cur
ente
(de
ex. i
ndic
ațiil
e pe
ntru
a s
e de
plas
a).
8.5.
Repr
oduc
e c
u o
rela
tivă
prec
izie
fon
etică
(d
ar n
u şi
obl
igat
oriu
ort
ogra
fică)
cuv
inte
scu
r-te
ce
fac
part
e di
n vo
cabu
laru
l său
ora
l.
9. R
espe
ctar
e de
nor
me
de e
tich
etă
verb
ală
si
non-
verb
ală
in v
aria
te
situ
aţii
de c
omun
icar
e or
ală
și s
cris
ă
9.1.
Dis
tinge
si r
epro
duce
nor
me
elem
enta
re d
e eti
chet
ă ve
rbal
ă in
cad
rul u
nui c
onta
ct s
ocia
l uti-
lizin
d fo
rmul
e de
pol
itețe
de
baza
(d
e ex
. va
/te
rog,
m
ultu
mes
c,
scuz
ati, e
tc),
form
ule
de in
ițier
e,
men
ținer
e şi
înch
eier
e a
unei
in-
tera
cțiu
ni
verb
ale
elem
enta
re,
oral
e şi
scr
ise,
co
mpo
rtam
ent
non-
verb
al
(mim
ica,
ge
st,
pro-
xem
itate
, in
tona
tie),
mod
ele
de
într
ebăr
i şi
răs
puns
uri
sim
ple,
ad
resa
te d
irect
, ref
erito
are
la s
u-bi
ecte
fam
iliar
e sa
u de
nec
esita
te
imed
iata
.
9.1.
1.In
terv
ine
in m
od s
impl
u, d
ar e
ficie
nt, i
n ca
drul
uno
r in
tera
ctiun
i so
cial
e, f
olos
ind
ex-
pres
ii cu
rent
e si
mpl
e si
res
pecti
nd n
orm
ele
de b
aza
ale
conv
entii
lor v
erba
le s
i non
ver
bale
(d
e ex
. de
sem
nare
a pr
in g
est)
. D
e ex
empl
u,
poat
e fo
losi
in
com
unic
are,
for
mul
e de
pol
i-te
țe c
uren
te p
entr
u a
se a
dres
a, a
sol
icita
, a
confi
rma,
a a
prob
a, e
tc.
9.1.
2.Pa
rtici
pă i
n ca
drul
unu
i sc
him
b de
in-
form
atii,
expr
imin
d si
mpl
u id
eile
si
opin
iile
pers
onal
e si
ada
ptind
form
a de
com
unic
are
in
func
tie d
e in
terl
ocut
or.
9.1.
1. U
tiliz
ează
ade
cvat
exp
resi
a no
n ve
rbal
ă pe
ntru
a
întă
ri d
iscu
rsul
ora
l/sc
ris
în a
cord
cu
cont
extu
l şi a
u-di
ența
.
9.1.
2.
Dem
onst
reaz
ă ac
hizi
ția d
e va
lori
la e
xpri
mar
ea
sa p
oziti
vă d
espr
e co
ndui
ta e
tică,
val
orile
şi
virt
uțile
um
ane.
9.1.
3. S
e m
anife
stă
cu s
pont
anie
tate
, pro
prie
tate
şi c
o-re
ctitu
dine
în d
iver
se c
onte
xte
de c
omun
icar
e or
ală
ca
dial
ogur
i ,de
zbat
eri,p
anel
e pe
ntru
a ra
fina
într
ebui
nța-
rea
regu
lilor
soc
io-c
omun
icati
ve.
35
10.
Apl
icar
e de
nor
me
de c
oere
nţă
și c
oezi
une
a m
esaj
elor
/tex
telo
r or
ale
și s
cris
e
10.1
. Id
entifi
că ş
i ap
lică
unii
co-
nect
ori
elem
enta
ri p
entr
u a
uni
grup
uri d
e cu
vint
e, p
ărți
ale
fra-
zei (
de e
x. s
i, sa
u, d
eci)
in v
ede-
rea
asig
urar
ii co
eren
ței ş
i coe
ziu-
nii m
esaj
ului
.
10.1
Util
izea
za a
rticu
lato
rii
cei
mai
fre
cven
ți pe
ntru
a l
ega
enun
țuri
le c
u sc
opul
de
a po
-ve
sti, a
des
crie
, a e
xplic
a in
form
a un
ei s
impl
e su
cces
iuni
de
idei
.10
.1.2
Une
ste
grup
uri d
e cu
vint
e cu
con
ecto
ri
sim
pli,
cum
ar
fi: „
şi”,
„îns
ă”, „
deoa
rece
”.
10.1
.1.
Întă
reşt
e do
min
area
met
odel
or d
educ
tive
şi
indu
ctive
pre
zentî
nd a
rgum
enta
rea
într
-o e
xpun
ere
oral
ă.
10.1
..2 D
emon
stre
ază
dom
inar
ea e
xpre
siei
ora
le în
no-
ile c
onte
xte
de m
ijloa
ce d
e in
form
are
mas
ivă
prec
um
vide
ocon
feri
nțe
şi c
onfe
rinț
e te
lefo
nice
10.1
.3. U
tiliz
ează
ade
cvat
res
urse
le g
rafic
e şi
teh
nolo
-gi
ce p
entr
u a
forti
fica
idei
le in
tr-o
exp
uner
e or
ală,
res-
pectî
nd n
orm
ele
de c
oere
nță
a m
esaj
elor
.11
. Apl
icar
e de
nor
me
de d
ezvo
ltar
e te
mati
ca
a te
xtel
or/d
iscu
rsur
ilor
oral
e si
scr
ise
11.1
.Pro
duce
te
xte
scri
se s
curt
e, d
iscu
rsur
i or
ale,
pe
dife
rite
tem
e sti
pula
te in
sta
ndar
dele
de
con
tinut
(de
ex.
pov
este
ste
o is
tori
e, o
in-
timpl
are,
real
izea
za d
escr
ieri
si c
ompa
rari
sim
-pl
e de
per
soan
e, o
biec
te,
locu
ri),
resp
ectin
d su
cces
iune
a si
mpl
a a
idei
lor.
11.1
.1. P
rodu
ce t
exte
lite
rare
pov
estir
i, po
eme
şi a
lte-
le, r
eieş
ind
din
expe
rien
ța s
a de
citi
tor.
11.1
.2.
Util
izea
ză u
n lim
baj
exac
t şi
det
alii
senz
oria
le
la s
crie
re.
11.1
.3. D
ezvo
ltă a
mbi
anțe
şi c
arac
teri
zeaz
ă pe
rson
aje
din
dive
rse
punc
te d
e ve
dere
al n
arat
orul
ui (
prot
ago-
nist
ul, m
arto
rul,
omni
scie
ntul
şi o
bser
vato
rul.)
11.4
Util
izea
ză d
iver
se e
lem
ente
est
etice
şi
reto
rice
pe
ntru
a a
tinge
efe
ctivi
tate
în
text
ele
scri
se c
a sp
re
exem
plu
punc
tul d
e ve
dere
, car
acte
riza
rea,
stil
ul, e
tc.
12. U
tiliz
are
de d
iver
se
stra
tegi
i de
le
ctur
ă a
text
elor
lit
erar
e și
non
lit
erar
e, s
trat
egii
de a
u-di
ere
a m
esaj
elor
, di
s-cu
rsur
ilor
oral
e (s
tan-
dard
e m
etod
olog
ice)
12.1
. Apl
ică
stra
tegi
ile d
e le
ctur
ă (le
ctur
a gl
obal
a, s
elec
tiva)
in
ra-
port
cu
sarc
ina
de lu
cru.
12.2
. Dis
tinge
si a
naliz
eaza
indi
cii
para
text
uali:
do
cum
ente
ic
oni-
ce
(des
ene,
im
agin
i, fo
togr
afii,
plan
), fo
rma
text
ului
, ca
ract
ere
tipog
rafic
e, a
utor
, titlu
.12
.3.
Det
erm
ina
si
anal
izea
za
indi
cii
cont
extu
ali:
tipul
si
genu
l te
xtul
ui/d
iscu
rsul
ui,
situ
atia
de
com
unic
are
(per
sona
je,
rela
tiile
lo
r, in
form
atiile
pri
ncip
ale,
etc
).
12.1
. A
lege
str
ateg
ia d
e an
aliz
a ad
ecva
ta ti
-A
lege
str
ateg
ia d
e an
aliz
a ad
ecva
ta ti
-pu
lui
si g
enul
ui t
extu
lui,
aplic
ind
stra
tegi
ile
de l
ectu
ra (
lect
ura
glob
ala,
sel
ectiv
a, e
tc)
in
rapo
rt c
u sa
rcin
a de
lucr
u.12
.2.
Dis
tinge
si a
naliz
a in
dici
i pa
rate
xtua
li si
fu
nctii
le l
or:
docu
men
te i
coni
ce (
foto
grafi
i, pl
an,
sche
me,
dia
gram
e, t
abel
e, e
tc),
form
a te
xtul
ui,
cara
cter
e tip
ogra
fice
si f
uncti
ile l
or,
auto
r, tit
lu, s
ursa
, int
ertit
lu, p
arag
rafe
. 12
.3.1
. Det
erm
ina
si a
naliz
a in
dici
i con
text
uali:
tip
ul s
i ge
nul
text
ului
/dis
curs
ului
, si
tuati
a de
co
mun
icar
e (t
ema,
per
sona
je, r
elati
ile lo
r, ati
-tu
dini
, com
port
amen
te, i
deii
prin
cipa
le, e
tc).
12.3
.2. U
tiliz
eaza
sen
sul g
ener
al a
l tex
tulu
i sau
en
untu
lui
scur
t, r
efer
itoar
e la
sub
iect
e co
ti-di
ene
conc
rete
, pe
ntru
a d
educ
e di
n co
ntex
t se
nsul
pro
babi
l al c
uvin
telo
r ne
cuno
scut
e.
12.1
Com
pară
şi c
ontr
aste
ază
trăs
ătur
ile c
arac
teri
stice
al
e sc
rier
ilor
prec
um c
ontr
acte
, gar
anții
, man
uale
etc
.
12.2
Ana
lizea
ză ş
i eva
luea
ză fe
lul î
n ca
re m
odel
ele
de
orga
niza
re, r
epet
area
ide
ilor p
rinc
ipal
e şi
sin
taxa
afe
c-te
ază
conț
inut
ul te
xtul
ui.
12.3
Rec
unoa
şte
şi a
naliz
ează
str
uctu
ra ş
i ele
men
tele
ca
ract
eris
tice
a te
xtel
or n
arati
ve, d
escr
iptiv
e, e
xpoz
iti-
ve ş
i arg
umen
tativ
e.
36
12.4
. Rea
lizea
za le
ctur
a/au
dier
ea
de d
iver
se ti
puri
in fu
nctie
de
sar-
cina
de
lucr
u.
12.4
. Re
aliz
eaza
aud
iere
a de
div
erse
tipu
ri in
fu
nctie
de
genu
l si ti
pul s
curs
ului
, si a
sar
cini
i de
lucr
u.
12.5
. Tr
ansf
eră
stra
tegi
ile a
prop
riat
e as
upra
te
xtel
or/d
iscu
rsur
ilor
sim
ple,
ci
tite/
audi
ate
auto
nom
.
12.4
.1.
Eval
ueaz
ă in
fluen
țele
filo
zofic
e, p
oliti
ce, r
elig
i-oa
se ş
i etic
e în
text
ele
liter
are.
12.4
.2. U
tiliz
ează
str
ateg
ii ad
ecva
te s
copu
lui ş
i tipu
lui
de t
ext
sau
conv
ersa
ție (a
ctive
ază
cuno
ştinț
ele
ante
ri-
oare
, se
folo
seşt
e de
lim
baju
l cor
pora
l şi g
estu
al, u
tili-
zeaz
ă im
agin
i,etc
.).
13. U
tiliz
are
de d
iver
se
stra
tegi
i de
pro
duce
re
a te
xtel
or
scri
se
și
a di
scur
suri
lor
oral
e
13.1
. Dis
tinge
str
ateg
ii de
ela
bo-
rare
a
text
elor
/dis
curs
urilo
r in
fu
nctie
de
obie
ctivu
l com
unic
arii
scri
se s
i or
ale,
res
pecti
nd ti
pul
text
ului
/dis
curs
ului
, te
ma,
des
ti-na
taru
l, nu
mar
ul d
e cu
vint
e.
13.2
. A
plic
a st
rate
gii
vari
ate
la
prod
ucer
ea
text
elor
de
m
ica
dim
ensi
une,
a
mes
ajel
or
oral
e re
feri
toar
e la
sub
iect
e fa
mili
are.
13.3
. Rea
lizea
ză tr
ansf
erul
str
ate-
giilo
r as
imila
te a
supr
a t
exte
lor/
disc
ursu
rilo
r sc
urte
si
si
mpl
e,
elab
orat
e in
depe
nden
t, in
rap
ort
cu s
arci
na d
e lu
cru.
13.1
.1.P
oate
înce
pe, s
usțin
e şi
înch
eia
o co
n-ve
rsaț
ie s
impl
ă si
lim
itata
, fa
ță î
n fa
ță s
au l
a di
stan
ta (
de e
x. c
onve
rsati
e te
lefo
nica
), in
di-
cind
ca
rece
ption
eaza
cu
aten
tie m
esaj
ul o
ral,
folo
sind
exp
resi
i per
tinen
te.
13.1
.2.A
dapt
eaza
la s
ituati
i de
com
unic
are
par-
ticul
are,
exp
resi
i sim
ple
mem
oriz
ate,
prin
sub
-sti
tuiri
/rec
ombi
nari
de e
lem
ente
con
stitu
ente
. 13
.2.1
.Sel
ecte
aza
din
texti
le c
itite
si r
epro
duce
cu
vint
e, fr
aze
sau
enun
turi
scur
te, i
n te
xte
per-
sona
lizat
e sc
urte
, car
e se
insc
riu in
cad
rul c
om-
pete
ntel
or s
i exp
erie
ntei
per
sona
le li
mita
te.
13.2
.2.C
omun
ică
idei
le
pers
onal
e
într
-un
schi
mb
de in
form
ații
limita
t, s
impl
u şi
dire
ct,
refe
rito
r la
su
biec
te
fam
iliar
e şi
ob
işnu
ite,
chia
r da
că r
efor
mul
area
, pau
zele
şi î
ncep
utu-
rile
inco
rect
e su
nt fo
arte
evi
dent
e.
13.1
Red
acte
ază
dive
rse
tipur
i de
com
pune
ri n
arati
ve:
pove
stire
a , n
outa
tea
şi a
utob
iogr
afia.
13.2
.1.R
ealiz
ează
tra
nsfe
rul s
trat
egiil
or a
sim
ilate
asu
-.1
.Rea
lizea
ză t
rans
feru
l str
ateg
iilor
asi
mila
te a
su-
ă tr
ansf
erul
str
ateg
iilor
asi
mila
te a
su-
tra
nsfe
rul s
trat
egiil
or a
sim
ilate
asu
-pr
a t
exte
lor/
dis
curs
urilo
r ,e
labo
rate
inde
pend
ent,
în
rapo
rt c
u sa
rcin
a de
lucr
u.
13.2
.2. U
tiliz
ează
div
erse
str
ateg
ii pe
ntru
a fa
cilit
a di
fi-cu
ltate
a în
com
unic
are
13.2
.3. U
tiliz
ează
str
ateg
ii ca
re-i
perm
it să
înce
apă,
să
men
țină
sau
să în
chei
e un
dis
curs
pe
tem
e de
inte
res
într
-o m
aner
ă na
tura
lă.
37
Dom
eniu
l C
ultu
ră
Ana
lizea
ză o
pere
ale
lit
erat
urii
alof
one
in
limit
a st
anda
rdel
or
de c
onţi
nut,
pen
tru
a in
ţele
ge te
xtel
e, p
e si
ne ș
i cul
tura
alo
fonă
.
Ana
lizea
ză p
oezi
i, fr
agm
ente
din
po
vesti
ri,
pove
şti c
anon
ice
în l
i-m
ita s
tand
arde
lor
de c
onțin
ut.
Iden
tifică
scr
iitor
i cel
ebri
.
Iden
tifică
con
ținut
ul ş
i em
oțiil
e (f
eric
ire, t
rist
ețe,
ner
ăbda
re e
tc.)
tran
smis
e în
pov
eşti,
pov
estir
i.
Des
crie
su
mar
pe
rson
aje
si
acțiu
nile
lor
, lo
curi
, ob
iect
e et
c di
n po
vesti
can
onic
e, p
oves
tiri.
Face
dife
renț
a di
ntre
rea
litat
e şi
im
agin
ar,
iden
tificâ
nd u
nele
ele
-m
ente
car
acte
risti
ce d
in p
oveş
ti ce
lebr
e.
1.1.
Ana
lizea
ză e
lem
ente
le c
ultu
rale
ale
tex
-tu
lui l
itera
r, di
sting
ind
idei
le p
rinc
ipal
e, t
ema,
su
biec
tul,
pers
onaj
ele
prin
cipa
le s
i sec
unda
re,
acțiu
nile
şi a
ctivi
tățil
e cu
ltura
le.
1.2.
Iden
tifică
str
uctu
ra t
exte
lor
liter
are
(po-
ezii,
fab
ule,
leg
ende
, pi
ese
de t
eatr
u, b
enzi
de
sena
te, n
uvel
e, e
tc),
bazâ
ndu-
se p
e ex
peri
-en
ta p
erso
nala
de
citit
or, p
e in
tera
cțiu
nea
cu
pers
onal
ități
şi e
veni
men
te s
ocio
cultu
rale
şi
isto
rice
ale
țăr
ii al
ofon
e, p
e cu
nosti
nte
refe
ri-
toar
e la
text
e si
mila
re.
1.3.
Recu
noas
te s
emio
tica
text
ului
, ba
zind
u-se
pe
stra
tegi
ile d
e id
entifi
care
a s
ensu
rilo
r cu
vint
elor
în f
uncț
ie d
e sp
ecifi
cul c
onte
xtul
ui
cultu
ral s
tudi
at.
1.4.
Expr
ima
opin
ia p
erso
nala
in r
apor
t cu
tex
-tu
l şi c
ultu
ra s
tudi
ate.
1.5.
Face
ipot
eze
in b
aza
de d
ocum
ente
icon
i-ce
ale
cul
turi
i țăr
ii al
ofon
e (im
agin
i, fo
togr
afii,
cola
je, t
ablo
uri)
asoc
iate
, dem
onst
rând
în
țe-
lege
rea
mes
ajul
ui.
1.1
Criti
că v
alid
itate
a, v
erid
icita
tea
şi u
tilita
tea
argu
-m
ente
lor
şi p
oziți
ei în
text
, dis
curs
, ese
u, p
roie
ct, e
tc.
1.2.
Ana
lizea
ză id
eile
şi c
redi
nțel
e ex
plic
ite ş
i im
plic
ite
ale
auto
rulu
i des
pre
tem
e sp
ecifi
ce.
1.3
Eval
ueaz
ă in
fluen
țele
filo
zofic
e, p
oliti
ce, r
elig
ioas
e şi
etic
e în
tex
tele
lite
rare
din
dife
rite
per
ioad
e ş
i arti
-co
le d
e pr
esă.
1.4.
Inte
rpre
teaz
ă te
xtul
si r
apor
teaz
ă va
lori
le c
ultu
rale
la
pro
priu
l sis
tem
de
valo
ri.
Dis
ting
e va
lori
m
ate-
rial
e și
sp
irit
uale
, as
-pe
cte
vari
ate
spec
ifice
so
ciet
ăţii
alo
fone
2.1.
1.Cu
noas
te
unel
e el
emen
-te
mat
eria
le a
le c
ultu
rii
alof
one
(org
aniz
area
anu
lui
scol
ar,
zile
le
sapt
amin
ii, re
pere
spa
tiale
, etc
.).
2.1.
2.D
enum
este
une
le s
ărbă
tori
tr
adiți
onal
e,
mon
umen
te,
acti-
vita
ti re
crea
tive
tipic
e sp
ațiu
lui
alof
on.
2.1.
3.Id
entifi
că
un
ele
noțiu
ni
gene
rale
şi
sp
ecifi
ce
(num
e si
pr
enum
e tip
ice,
den
umire
a tă
rii,
capi
tale
i).
2.1.
4.Id
entifi
că p
erso
nalit
ăți
ce-
lebr
e al
ofon
e.
2.1
Des
crie
mon
umen
te d
e ar
hite
ctur
ă, s
ăr-
băto
ri ş
i tr
adiți
i, co
mpo
rtam
ente
alim
enta
re,
vesti
men
tare
, spe
cific
e sp
ațiu
lui a
lofo
n.
2.1
Se d
ocum
ente
ază
din
surs
e di
vers
e de
spre
pop
o-ru
l al
ofon
sau
a a
ltor
popo
are
şi ț
ări
şi c
ondi
țiile
lor
de
via
ță.
38
2.2.
1. D
ecod
ifică
si
inte
rpre
teaz
ă gl
obal
une
-le
sim
bolu
ri u
zual
e cu
rent
e in
locu
rile
pub
lice
(str
ada,
tra
nspo
rt,
cent
re d
e ag
rem
ent
, de
co
mer
t et
c.) c
um a
r fi
sem
ne, p
icto
gram
e, p
a-no
uri,
insc
ripti
i.2.
2.2.
Ana
lizea
ză r
olul
per
sona
lităț
ilor
din
di-
vers
e do
men
ii, in
dez
volta
rea
cultu
rii a
lofo
ne,
in b
aza
text
elor
stu
diat
e, a
lect
urii
auto
nom
e.2.
2.3.
Car
acte
rize
ază
sum
ar e
veni
men
te i
m-
port
ante
di
n sp
atiul
alo
fon
(fes
tival
, con
curs
, et
c)2.
2.4.
Car
acte
rize
ază
succ
int
mas
s-m
edia
din
sp
atiul
alo
fon
(rev
iste
, zia
re, e
mis
iuni
tele
viza
-te
, etc
).2.
3.Ca
ract
eriz
eaza
une
le v
alor
i sp
iritu
ale
ale
soci
etati
i alo
fone
, in
baza
sur
selo
r va
riat
e.
2.2
Dem
onst
reaz
ă ac
hizi
ția d
e va
lori
la e
xprim
area
sa
po-
zitiv
ă de
spre
con
duita
etic
ă, v
alor
ile ş
i virt
uțile
um
ane.
2.3
Apl
ică
valo
area
etic
ă,es
tetic
ă şi
cul
tura
lă d
in li
tera
-tu
ră ş
i alte
exp
resi
i arti
stice
.2.
4 Pl
anifi
că ş
i ex
ecut
ă in
vesti
gații
în
dife
rite
etap
e al
e de
zvol
tării
sal
e,uti
lizân
d m
ijloa
cele
TIC
şi d
e in
vesti
gare
. 2.
5 Fa
ce p
reze
ntăr
i ora
le ş
i scr
ise
de ti
p na
rativ
, arg
u-m
enta
tiv ş
i exp
oziti
v uti
lizîn
d se
cven
țe ş
i det
alii
spec
i-fic
e ca
re s
a fie
rele
vant
e la
tem
ă.2.
6 Ex
prim
ă ju
decă
ți de
val
oare
şi i
a de
cizi
i baz
ate
pe
sele
ctar
ea d
e al
tern
ativă
car
e de
mon
stre
ază
resp
ect
față
de
idei
le ş
i opi
niile
div
erge
nte,
tol
eran
ță f
ață
de
dive
rsita
tea
de c
ultu
ri, r
elig
ii,ra
se,e
tc.
2.7
Util
izea
ză a
decv
at r
esur
sele
gra
fice
şi t
ehno
logi
ce
pent
ru a
forti
fica
idei
le in
tr-o
exp
uner
e or
ală
sau
scri
-să 2.
8 D
emon
stre
ază
dom
inar
ea e
xpre
siei
ora
le în
noi
le
cont
exte
de
mijl
oace
de
info
rmar
e m
asiv
ă pr
ecum
vi-
deoc
onfe
rinț
e şi
con
feri
nțe
tele
foni
ce s
au o
rice
”si
t”
de s
ocia
lizar
e, e
tc.
39
Cuno
aște
si
aplic
ă cu
l-tu
ra
limba
julu
i, co
m-
port
amen
tulu
i lin
gvis
-ti
c și
com
port
amen
tu-
lui
com
mun
icaţ
iona
l, or
al ș
i scr
is.
3.1.
Dis
tinge
si
aplic
ă no
rme
ele-
men
tare
de
etich
eta
verb
ala
si d
e co
mpo
rtam
ent n
on v
erba
l aso
ciat
(g
est,
mim
ica)
in
rapo
rt c
u un
ele
situ
atii f
amili
are
de c
omun
icar
e (a
sa
luta
, a
mul
tum
i, a
solic
ita ,
etc)
si
cu
inte
rlocu
toru
l, re
prod
ucin
d m
odel
e or
ale
si s
cris
e.3.
2.M
anife
sta
inte
res p
entr
u so
ci-
etat
ea a
lofo
na, l
imba
si l
itera
tura
al
ofon
a, c
ultu
ra p
rin
parti
cipa
rea
la a
ctivi
tati
de in
vata
re.
3.3.
Des
cope
ra s
i as
imile
aza
noi
mod
ele
de c
ompo
rtam
ent
si c
o-m
unic
are,
ora
la s
i scr
isa,
in b
aza
lect
urii,
au
dier
ii do
cum
ente
lor
aute
ntice
, ins
otite
de
docu
men
te
icon
ice.
3.4.
Form
eaza
atit
udin
i de
resp
ect
si to
lera
nta
in c
adru
l com
unic
arii,
re
spec
tind
mod
ele.
3.1.
Res
pect
ă no
rme
de c
ompo
rtam
ent v
erba
l şi
non
ver
bal î
n ca
drul
inte
racț
iuni
lor
oral
e şi
sc
rise
(a
suge
ra,
a co
nvin
ge,
a in
sist
a, a
re-
proş
a, a
exp
rima
regr
et, a
justi
fica
o al
eger
e,
a ex
pune
o p
robl
emă,
a e
xprim
a ş
i a ju
stific
a op
inii,
pro
iect
e, a
cţiu
ni).
3.2.
Man
ifest
ă in
tere
s pe
ntru
soc
ieta
tea
alo-
fona
, lim
ba s
i lite
ratu
ra a
lofo
na,
cultu
ra s
i co-
mun
icar
ea in
terc
ultu
rala
.
3.3.
Apl
ică
in c
omun
icar
ea o
rala
fat
a in
fat
a sa
u la
dis
tant
a (d
e ex
. co
nvor
bire
tel
efon
ica)
m
odel
e de
com
port
amen
t ve
rbal
, sp
ecifi
ce
spati
ului
alo
fon.
.
3.4.
Dez
voltă
atit
udin
i de
resp
ect s
i tol
eran
ta in
ca
drul
com
unic
arii,
ada
ptind
dis
curs
ul p
erso
-na
lizat
la in
terl
ocut
or, i
n de
pend
enta
de
virs
ta,
stat
ut, f
uncti
e.3.
5 Re
spec
ta n
orm
e de
com
unic
are
epis
to-
lara
pe
tem
e c
uren
te s
i fa
mili
are
(scr
isoa
re
pers
onal
ă de
co
nfirm
are,
de
so
licita
re
de
info
rmaţ
ii, d
e ra
spun
s la
anu
ntur
i di
n m
ass-
med
ia s
au la
o s
cris
oare
ofic
iala
etc
).3.
6.Id
entifi
ca i
n co
mun
icar
ea s
cris
a, f
orm
a si
co
nven
țiile
spe
cific
e un
or d
ocum
ente
/tex
te
func
ționa
le, r
efer
itoar
e la
via
ța c
otidi
ană
(pu-
blic
itate
, ar
ticol
e di
n re
vist
e, m
eniu
, m
esaj
e el
ectr
onic
e, in
sruc
tiuni
etc
).
3.1
Dem
onst
reaz
ă do
min
are
tota
lă a
gra
mati
cii,
sint
a-xe
i şi u
tiliz
area
lim
bii ț
ării
alof
one
la e
labo
rare
a te
xte-
lor,
crea
tivită
ților
, com
unic
ărilo
r, et
c.
3.2
Util
izea
ză d
iver
se e
lem
ente
est
etice
şi
reto
rice
pe
ntru
a a
tinge
efe
ctivi
tate
în te
xtel
e sc
rise
sau
dis
cur-
suri
le o
rale
ca
spre
exe
mpl
u pu
nctu
l de
vede
re, c
arac
-te
riza
rea,
stil
ul, e
tc.
3.3
Red
acte
ază
para
graf
e ex
pozi
tive
de d
efini
re, c
la-
sific
are,
com
para
re ş
i con
tras
tare
, sau
ori
care
alt
text
sc
ris
de d
imen
siun
i ade
cvat
e
3.4
Man
ifetă
atit
udin
i de
resp
ect
si to
lera
nta
in c
adru
l co
mun
icar
ii, a
dapti
nd d
iscu
rsul
per
sona
lizat
la in
terl
o-cu
tor,
in d
epen
dent
a de
virs
ta, s
tatu
t, fu
nctie
. 3.
5. S
crie
scr
isor
i de
prez
enta
re ş
i rec
oman
dare
, sol
ici-
tare
şi a
ccep
tare
a u
nei f
uncț
ii sa
u se
rvic
iu.
3.6
Iden
tifică
şi e
labo
reaz
ă di
feri
te m
odel
e de
cur
ricu
-lu
m v
itae.
3.7
Se m
anife
stă
cu s
pont
anei
tate
, pr
opri
etat
e şi
co-
recti
tudi
ne în
div
erse
con
text
e de
com
unic
are
oral
ă ca
di
alog
uri ,
dezb
ater
i, pa
nele
, pen
tru
a ra
fina
într
ebui
n-ța
rea
regu
lilor
soc
io-c
omun
icati
ve.
40
Dom
eniu
l Co
nexi
une
Apl
ică
com
pete
nţel
e di
n di
scip
linel
e co
nexe
(li
mba
mat
ernă
, lim
bi
stra
ine,
m
atem
atica
, ști
inţe
, TI
C, a
rta
plas
ti-
că,
educ
atia
muz
ical
a,
educ
aţia
fizi
că)
pent
ru
a se
inf
orm
a,
a di
scu-
ta,
a re
aliz
a ac
tivi
tăţi
de
învă
ţare
1.1
Iden
tifică
şi
in
tegr
ează
in
co
ntex
te d
e co
mun
icar
e or
ala
si
scri
sa e
lem
ente
spe
cific
e di
scip
li-ne
lor
cone
xe (
unită
țile
de ti
mp:
m
inut
e, o
re, z
ile, s
ăptă
mân
i, lu
ni,
ani).
1.
2. D
istin
ge ş
i nu
meş
te o
biec
te
care
au
form
e ge
omet
rice
(tr
i-un
ghi,
cerc
, pă
trat
/dre
ptun
ghi)
în m
ediu
l înc
onju
răto
r şi
în te
xte,
de
mon
strâ
nd
cuno
aşte
rea
con-
cept
elor
de
măr
ime
şi fo
rmă.
1.
3.A
plic
a cu
noşti
nțe
desp
re c
an-
titat
e,
num
ere
şi
num
ărar
e in
si
tuati
i de
com
unic
are
cure
nte,
uti
lizân
d. r
epre
zent
ări e
lem
enta
-re
mat
emati
ce. D
e ex
empl
u, g
ru-
peaz
ă ob
iect
e fa
mili
are
după
un
anum
it cr
iteri
u (c
uloa
re,
form
ă,
măr
ime,
num
e, g
en)
si e
xplic
ă ve
rbal
gru
pare
a ef
ectu
ata.
1.
4.Co
mpa
ră v
erba
l ob
iect
e de
ac
eeaş
i fo
rmă
după
un
ul
sau
două
cri
teri
i, es
timin
d ra
port
urile
ca
ntita
tive
dint
re o
biec
te/g
rupu
ri
de o
biec
te, f
olos
ind
stru
ctur
i gra
-m
atica
le a
decv
ate.
1.
5. U
tiliz
ează
num
erel
e şi
nu-
măr
area
pen
tru
a de
term
ina
si
expr
ima
oral
/scr
is,
canti
tate
a un
or o
biec
te/l
ucru
ri d
in a
ntur
a-ju
l im
edia
t.
Inte
grea
ză in
con
text
e de
com
unic
are
oral
a si
sc
risa
ele
men
te s
peci
fice
disc
iplin
elor
con
exe
(de
ex. n
umeş
te o
rdin
ea u
nui o
biec
t di
ntr-
un
şir
de n
umer
e; o
rdon
ează
obi
ecte
în
ordi
ne
cres
căto
are
sau
desc
resc
ătoa
re î
n fu
ncție
de
crite
rii d
iferi
te)
1.2.
Iden
tifica
car
acte
risti
ci a
le o
biec
telo
r şi
fe-
nom
enel
or d
upă
care
pot
fi m
ăsur
ate
si c
om-
para
te, i
n ba
za d
ocum
ente
lor
vari
ate
(son
da-
ge, a
nche
te, e
tc).
1.3.
Des
crie
sum
ar c
iclu
l vie
ții în
lum
ea a
nim
a-ta
(pl
ante
şi
anim
ale)
, (d
e ex
. ca
ract
eriz
eaza
un
ii fa
ctor
i car
e in
fuen
țeaz
ă lu
mea
ani
mat
a).
1.4.
Rec
unoa
şte
si e
xplic
a su
mar
une
le r
elaț
ii di
ntre
feno
men
e na
tura
le, i
n ba
za c
unos
tinte
-lo
r di
n di
scip
line
cone
xe.
1.5.
Real
izea
za d
escr
ieri
de
pers
oane
, stă
ri fi
zi-
ce, i
nteg
rand
cun
ostin
te d
in d
omen
ii co
nexe
.
1.1
Apl
ică
cuno
ştinț
ele
de la
alte
dis
cipl
ine
prin
inte
r-m
ediu
l lim
bii s
trăi
ne în
div
ersi
tate
a si
tuaț
iilor
coti
die-
ne
1.2
Acu
mul
ează
inf
orm
ații
şi fa
ce c
unoş
tință
cu
anum
i-te
pun
cte
de v
eder
e ca
re s
unt d
ispo
nibi
le d
oar î
n lim
ba
stră
ină,
pri
n in
term
ediu
l căr
ților
, arti
cole
lor
din
pres
ă,
emis
iuni
lor
tele
viza
te, s
ite-lo
r de
soc
ializ
are,
blog
urilo
r si
link
-uri
lor
din
Inte
rnet
.
1.3
Core
leaz
ă i
nfor
maț
ii di
n di
vers
e ar
ii cu
rric
ular
e pe
ntru
a re
zolv
a o
sarc
ină
de lu
cru.
1.4
Ana
lizea
ză c
ondi
țiile
de
viaț
ă (c
lima,
rel
ief,
locu
-in
țe, a
limen
tație
etc
.) şi
impo
rtan
ța lo
r pe
ntru
om
, în
baza
text
elor
scr
ise
sau
supo
rtur
ilor
audi
oviz
uale
.
1.5
Face
pre
dicț
ii, î
n ba
za u
nor
indi
ci p
arat
extu
ali,
şi
text
uali,
exp
lică
feno
men
e.
41
1.6.
Num
este
une
le c
arac
teri
stici
es
entia
le a
le lu
mii
anim
ate
(pla
n-te
şi
anim
ale)
. D
escr
ie ş
i de
ose-
beşt
e ca
ract
eris
ticile
de
bază
ale
an
otim
puri
lor.
1.6.
Dem
onst
reaz
ă în
țele
gere
a im
pact
ului
ac-
tivită
ții u
man
e as
upra
med
iulu
i, (d
e ex
empl
u,
parti
cipâ
nd la
dis
cuta
ți de
spre
pol
uare
şi r
olul
ei
asu
pra
med
iulu
i, de
spre
con
seci
nțel
e in
cal-
ziri
i glo
bale
).1.
7.D
escr
ie p
rinc
ipal
ele
cara
cter
istic
i ale
om
u-lu
i ca
ființ
ă vi
e (d
e ex
. des
crie
ase
măn
ări ş
i de-
oseb
iri
într
e oa
men
i, an
imal
e şi
pla
nte)
. 1.
8.D
escr
ie c
ondi
țiile
spec
ifice
ale
vie
ții u
man
e şi
sem
nific
ația
lor (
de e
x. re
aliz
area
des
crie
rilo
r de
spre
locu
l de
orig
ine,
sau
locu
ri v
izita
te).
1.6
Sele
ctea
ză ş
i util
izea
ză u
nele
str
ateg
ii ar
gum
enta
ti-ve
de
la a
lte d
isci
plin
e, c
are
îi pe
rmit
dobî
ndire
a no
ilor
info
rmaț
ii şi
cun
oştin
țe p
rin
inte
rmed
iul l
imbi
i str
ăine
st
udia
te.
1.7
Opti
miz
ează
str
ateg
iile
de d
obân
dire
a n
oilo
r in
form
ații
de la
dife
rite
dis
cipl
ine.
1.8
Valid
ează
şi
ana
lizea
ză c
ritic
şi
crea
tiv d
iferi
te
man
ifest
ări d
in c
onte
xtul
uni
vers
al (
liter
atur
ă, ş
tiinț
ă,
artă
, ist
orie
etc
.)1.
9 M
anip
ulea
ză c
u av
anta
jul c
unoa
şter
ii a
mai
mul
tor
limbi
şi c
ultu
riIn
tegr
ează
le
xicu
l te
r-m
inol
ogic
spe
cific
dis
-ci
plin
elor
co
nexe
in
vo
cabu
laru
l acti
v
2.1.
Ide
ntific
ă şi
util
izea
ză
cu-
vint
e, e
xpre
sii,
noțiu
ni d
in li
mbă
st
răin
ă cu
sim
ilitu
dini
lin
gvis
tice
(la n
ivel
lexi
cal,
gram
atica
l, or
to-
grafi
c, f
oneti
c, s
eman
tic)
în li
m-
ba m
ater
nă.
2.1.
Iden
tifica
si u
tiliz
eaza
cuv
inte
, exp
resi
i, no
-tin
i din
lim
bă st
răin
ă cu
sim
ilitu
dini
si d
ifere
nte
lingv
istic
e (la
niv
el le
xica
l, gr
amati
cal,
orto
gra-
fic, f
oneti
c, s
eman
tic)
în li
mba
mat
ernă
.2.
2.Ex
plic
a su
ccin
ct u
nele
fen
omen
e lin
gvis
-tic
e (g
ram
atica
le,
lexi
cale
, or
togr
afice
, e
tc),
rapo
rtind
u-le
la fe
nom
ene
iden
dice
din
lim
ba
mat
erna
si f
olos
ind
lexi
cul a
decv
at.
2.1
Util
izea
ză s
ensu
l lite
ral ş
i figu
rat a
l cuv
inte
lor
în d
i-fe
rite
mod
ele
de d
iscu
rsur
i ora
le ş
i tex
te s
cris
e.
2.2
Iden
tifică
şi u
tiliz
ează
cuv
inte
, exp
resi
i, no
țiuni
din
lim
bă s
trăi
nă c
u si
mili
tudi
ni ş
i dife
renț
e lin
gvis
tice
(la
nive
l lex
ical
, gra
mati
cal,
orto
grafi
c, f
oneti
c, s
eman
tic)
în li
mba
mat
ernă
.2.
3 O
rgan
izea
ză,
sele
ctea
ză ş
i ex
prim
ă in
form
ația
şi
idei
le re
leva
nte
obțin
ute
în c
adru
l ore
lor d
e lim
bă s
tră-
ină
sau
din
liter
atur
a ță
rii r
espe
ctive
, la
alte
dis
cipl
ine
sau
în d
iferi
te s
ituaț
ii al
e vi
eții.
2.4
Eval
ueaz
ă m
odul
în c
are
auto
rii,z
iari
ştii,a
rtişti
i,etc
. di
n di
feri
te ț
ări
utiliz
ează
res
urse
le li
tera
re ş
i lim
baju
l pe
ntru
a e
voca
em
oțiil
e ci
titor
ului
. 2.
5 Re
cuno
aşte
şi a
rată
apr
ecie
re fa
ță b
ogăț
ia v
ocab
u-la
rulu
i şi d
e m
anife
stăr
ile li
tera
re a
le a
ltor
popo
are.
42
Apl
ică
dive
rse
str
ateg
ii de
rec
epta
re s
i pr
odu-
cere
, sp
ecifi
ce d
isci
pli-
nelo
r co
nexe
, de
mon
-st
rând
ab
ilita
ti d
e a
inve
stiga
, a
desc
oper
i și
a c
orel
a
3.1.
Dis
tinge
for
ma
text
ului
scr
is
(afis
, an
unt,
sc
riso
are,
m
ono-
log,
dia
log,
etc
) pr
in r
apor
tare
la
com
pete
ntel
e sp
ecifi
ce l
imbi
i m
ater
ne.
3.2.
Util
izea
ză d
esen
ul in
var
iate
le
sale
fun
ctii (
culo
ri, o
rgan
izar
e in
sp
atiu)
3.3.
In
tegr
eaza
el
emen
te
de
expr
imar
e no
n-ve
rbal
ă a
unor
co
mpo
rtam
ente
, ac
țiuni
, st
ări,
senti
men
te (g
est,
mim
ică,
miş
ca-
re, p
ostu
ră)
pent
ru a
real
iza
acti-
vita
ti de
inva
tare
, arti
stice
, muz
i-ca
le s
i mot
rice
, in
situ
atii c
uren
te
de c
omun
icar
e.
3.1.
Dis
tinge
si
ex
plic
a fo
rma
text
ului
sc
ris
(pub
licita
te,
artic
ol d
in z
iar,
mes
aj e
lect
roni
c,
men
iu,
etc)
pri
n ra
port
are
la c
ompe
tent
ele
spec
ifice
lim
bii m
ater
ne s
i a a
ltor
limbi
str
aine
cu
nosc
ute.
3.2.
Util
izea
za d
iferi
te m
odal
ități
de c
omun
i-ca
re g
rafic
ă: d
esen
e, s
emne
, for
me,
pre
grafi
s-m
e, p
entr
u a
reda
gân
duri
, id
ei,
senti
men
te,
actiu
ni, a
ctivi
tati.
3.
3.O
bser
vă
docu
men
te s
cris
e si
or
ale,
situ
-ati
i de
com
unic
are
pent
ru a
iden
tifica
rel
ațiil
e ca
uzal
e di
ntre
fen
omen
e,
rela
țiile
tem
pora
-le
di
ntre
fen
omen
e, r
elaț
iile
spaț
iale
din
tre
obie
cte,
folo
sind
lexi
cul a
decv
at.
3.1
Preg
ăteş
te
proi
ecte
, sc
hem
e,so
ndaj
e,et
c. ş
i pr
e-zi
ntă
info
rmaț
ii or
ale
şi s
cris
e c
u ca
ract
er f
orm
al ş
i in
form
al.
3.2.
Util
izea
ză d
iver
se e
lem
ente
est
etice
şi
reto
rice
pe
ntru
a a
tinge
efe
ctivi
tate
în
text
ele
scri
se c
a sp
re
exem
plu
punc
tul d
e ve
dere
, car
acte
riza
rea,
stil
ul, e
tc.
3.3
Gen
erea
ză î
ntre
bări
cri
tice
desp
re p
robl
eme
şi
tem
e de
lec
tură
, ar
tă,
spor
t, e
cono
mie
, cu
ltură
,etc
., ca
re p
ot fi
inve
stiga
te.
Dom
eniu
l Co
mpa
rati
e
Niv
el g
imna
zial
Niv
el li
ceal
1.D
emon
stre
ază
înţe
-le
gere
a na
turi
i lim
bii
stra
ine
stud
iate
pr
in
com
para
ţie
cu
limba
m
ater
nă
și
alte
lim
bi
stud
iate
1.1
Com
pară
con
venti
ile v
erba
le s
i non
verb
ale,
folo
site
in c
omu-
nica
rea
oral
a, f
orm
ala
si i
nfor
mal
a (in
dica
tii,
anun
turi
, di
scuti
i te
lefo
nice
, co
mpo
rtam
ent
nonv
erba
l in
div
erse
situ
atii
de c
o-m
unic
are
oral
a, f
orm
e de
adr
esar
e in
fun
ctie
de in
terl
ocut
or s
i su
biec
t, e
tc ).
1.2.
Com
pară
con
venti
ile v
erba
le, f
olos
ite in
com
unic
area
scr
isa,
fo
rmal
a si
info
rmal
a (ti
puri
de
core
spon
dent
a, ti
puri
si g
enur
i de
text
e, d
ocum
ente
fun
ction
ale
de u
z cu
rent
, sim
bolu
ri u
zual
e in
lo
curi
le p
ublic
e, d
ocum
ente
icon
ice
cotid
iene
, tem
atici
car
acte
-ri
stice
, mod
uri d
e ex
prim
are,
etc
).
1.1
Iden
tifică
ori
gine
a sa
cul
tura
lă,
com
pară
şi
resp
ectă
ase
măn
ările
şi
deos
ebir
ile c
u or
igin
ea c
ultu
rală
a a
ltor
popo
are
1.2.
Arg
umen
teaz
ă şi
dez
bate
dile
me
ale
vieț
ii în
car
e va
lori
le d
iferi
tor
cultu
ri s
au g
rupu
ri s
ocia
le in
tră
în c
onfli
ct p
rin
sele
ctar
ea c
elor
mai
so-
lide
argu
men
te.
43
1.3.
Com
para
mod
uri d
e a
inte
racț
iona
ade
cvat
în s
ituaț
ii de
com
u-ni
care
cur
ente
, pre
vizi
bile
pe
tem
e fa
mili
are:
solic
itare
şi o
ferir
e de
in
form
ații,
de
expl
icaț
ii,de
se
rvic
ii (lo
cuin
ţă, c
umpă
rătu
ri, m
ese,
de
plas
ări,
călă
torii
) util
izîn
d co
mpe
tenț
e ve
rbal
e şi
non
ver
bale
.
1.3
Eval
ueaz
ă pr
in c
ompa
rație
nor
mel
e de
com
unic
are
scri
să ş
i ora
lă
spec
ifice
cul
turi
i lim
bii m
ater
ne ş
i cul
turi
i lim
bii ț
intă
1.4
Dem
onst
reaz
ă că
înțe
lege
ori
gine
a lim
bii s
tudi
ate
prin
com
para
ție
cu li
mba
mat
ernă
.1.
5 Co
mpa
ră c
onve
nțiil
e ve
rbal
e şi
non
verb
ale,
folo
site
în c
omun
icar
ea
scri
să ş
i ora
lă, c
u ca
ract
er fo
rmal
şi i
nfor
mal
.2.
Dem
onst
reaz
ă în
ţe-
lege
rea
conc
eptu
lui d
e cu
ltur
ă pr
in c
ompa
ra-
ţia
cult
urii
stud
iate
și a
cu
ltur
ii pr
opri
i.
2.1.
Com
pară
sum
ar a
spec
te v
aria
te a
le m
ediu
lui c
ultu
ral a
lofo
n (t
radi
tii, c
ompo
rtam
ente
, atit
udin
i, ev
enim
ente
, sim
bolu
ri, p
er-
sona
litati
, op
ere
de a
rta,
lite
ratu
ra,
mas
s-m
edia
, et
c) i
n ca
drul
co
mun
icar
ii or
ale
si s
cris
e2.
2.O
bser
vă ş
i an
aliz
ează
com
para
tiv
unel
e se
mne
, si
mbo
luri
, pi
ctog
ram
e, h
ărți,
sch
eme,
doc
umen
te ic
onog
rafic
e, r
efer
itoar
e la
țara
alo
fonă
2.3.
Des
crie
une
le c
arac
teris
tici e
senț
iale
ale
soci
etăț
ii- ti
nta,
iden
-tifi
cind
ele
men
te s
imila
re s
i dife
rite
din
soci
etat
ea d
e or
igin
e.2.
4.Id
entifi
că fu
ncții
le u
nor
insti
tuții
, org
aniz
ații
din
țara
alo
fonă
si
com
para
cu
insti
tutii
sim
ilare
din
tara
de
orig
ine.
2.1
Arg
umen
teaz
ă în
țele
gere
a co
ncep
tulu
i de
cultu
ră p
rin
com
para
ția
cultu
rii s
tudi
ate
şi a
pro
priu
lui p
opor
.
2.2
Inve
ntea
ză s
ituaț
ii co
mun
icati
ve s
cris
e sa
u or
ale
în c
are
să c
ompa
re
sau
să e
valu
eze
dive
rsita
tea
cultu
rală
şi s
ocia
lă d
in lu
mea
con
tem
po-
rană
.2.
3 D
emon
stre
ază
achi
ziția
de
valo
ri la
exp
rim
area
sa
pozi
tivă
desp
re
cond
uita
etic
ă, v
alor
ile ş
i vir
tuțil
e um
ane
ale
unui
pop
or2.
4 A
utoe
valu
ează
impo
rtan
ța T
IC ş
i a m
etod
elor
mod
erne
în în
văța
rea
unei
lim
bi s
trăi
ne ş
i în
auto
form
are,
aut
oinf
orm
are,
aut
ocon
trol
.2.
5.Ex
prim
a su
ccin
ct o
pini
i per
sona
le p
rivi
tor
la r
ezul
tate
le c
ompa
rati-
ilor
real
izat
e in
cad
rul a
ctivi
tatil
or d
e in
vata
re s
au in
mod
aut
onom
.
Dom
eniu
l C
omun
itat
e
Niv
el g
imna
zial
N
ivel
lice
al
1. C
onști
enti
zeaz
ă im
por-
tanţ
a st
udie
rii l
imbi
i sta
i-ne
pe
parc
ursu
l in
treg
ii vi
eti p
entr
u fo
rmar
ea s
i de
zvol
tare
a pe
rson
ala,
in
cluz
iune
a so
cial
a si
in-
serti
a pr
ofes
iona
la,
uti-
lizin
d lim
ba s
trai
nă a
tît
în m
ediu
l șc
olar
cît
și
în
afar
a șc
olii.
1.1
Parti
cipa
la in
tera
ctiun
i în
situ
ațiil
e cu
rent
e al
e vi
eții
cotid
iene
, (c
um a
r fi: d
epla
sări
, caz
are,
mas
ă, c
umpă
rătu
ri),
folo
sind
resu
rse
verb
ale
apro
pria
te. D
e ex
empl
u, p
oate
face
o c
umpă
rătu
ră si
mpl
ă in
dicâ
nd c
e do
reşt
e şi
într
ebân
d pr
ețul
ei.
1.2
Poat
e ce
re ş
i of
eri
info
rmaț
ii re
feri
toar
e la
o c
antit
ate,
un
num
ăr,
un p
reț,
sol
icita
inf
orm
ații
sim
ple
desp
re o
căl
ător
ie
etc.
De
exem
plu,
poa
te o
bțin
e in
form
ațiil
e ne
cesa
re d
e la
un
ofici
u de
tur
ism
, cu
con
diția
ca
ele
să fi
e de
nat
ură
sim
plă
şi
nesp
ecia
lizat
ă.
1.1.
Util
izea
ză li
bert
atea
de
expr
imar
e şi
păr
erile
pro
prii
în o
rice
so-
ciet
ate
1.2.
Iden
tifică
şi
resp
inge
div
erse
le fo
rme
de d
iscr
imin
are
din
med
iul
său
şcol
ar ş
i din
com
unita
tea
sa, a
naliz
ează
cri
tic m
otive
le c
e po
t fa
-vo
riza
ace
ste
disc
rim
inăr
i.
44
1.3
Poat
e ob
ține
şi f
urni
za b
unur
i şi s
ervi
cii d
e uz
coti
dian
. (d
e ex
.com
anda
niş
te b
ucat
e).
1.4
Poat
e fo
losi
tran
spor
tul p
ublic
(aut
obuz
e, tr
enur
i, ta
xiur
i), în
-tr
eba
şi e
xplic
a un
dru
m c
e tr
ebui
e ur
mat
, cum
păra
bile
te.
1.5
Poat
e pu
ne în
treb
ări ş
i efe
ctua
tra
nzac
ții s
impl
e,de
exe
mpl
u în
tr-u
n m
agaz
in, u
n ofi
ciu
poşt
al, o
ban
că.
1.3.
Asi
mile
ază
nevo
ia a
uto/
form
ării,
aut
o/pe
rfec
ționă
rii p
e to
t pa
r-cu
rsul
vie
ții, fi
e în
soc
ieta
tea
de o
rigi
ne, fi
e în
soc
ieta
tea
gazd
ă, fo
lo-
sind
lim
ba s
trăi
nă s
tudi
ată
1.
4. P
rom
ovea
ză v
alor
i naț
iona
le ş
i gen
eral
-um
ane,
inde
pend
ent
de
soci
etat
ea în
car
e se
află
pri
n in
term
ediu
l lim
bii s
trăi
ne s
tudi
ate
1.5.
Par
ticip
ă la
di
feri
te a
ctivi
tăți
ale
com
unită
ților
mul
tilin
gve
din
țara
nat
ală
şi d
in ță
rile
alo
fone
1.6.
Expr
imă
liber
idei
le ş
i opi
niile
per
sona
le in
lim
ba s
trai
na, î
n di
ver-
se s
ituaț
ii co
tidie
ne s
au f
amili
are
fiind
apr
ecia
te, v
alor
ifica
te s
i dez
-vo
ltate
co
ntri
buții
le s
ale
de
cătr
e pr
ofes
ori s
i col
egi.
2. A
dopt
ă un
com
port
a-m
ent
civi
c ad
ecva
t si
tu-
atiilo
r de
com
unic
are
în
ambe
le s
ocie
tăţi
2.1.
Dem
onst
reaz
ă c
unoa
şter
ea î
nsuş
irilo
r pr
opri
i, de
zvol
tând
co
ncep
tul d
e si
ne. D
e ex
empl
u,
car
acte
rize
ază
verb
al a
spec
tul
său
exte
rior
, gen
, vâr
stă;
des
crie
abi
lităț
i, in
tere
se, p
refe
rinț
e pe
r-so
nale
în ra
port
cu
activ
ități,
per
soan
e, o
biec
te, a
cțiu
ni.
2.2.
Stab
ilest
e re
lații
poz
itive
şi d
e re
spec
t cu
cole
gii,
in c
adru
l in
-te
racț
iuni
lor,
man
ifest
ând
em
patie
, in
baza
val
orifi
cări
i mom
en-
telo
r ad
ecva
te d
in s
ituaț
iile
cotid
iene
, din
doc
umen
tele
stu
diat
e in
lim
ba s
trai
na.
2.3.
Recu
noas
te u
nici
tate
a fie
caru
i pri
n id
entifi
care
a a
sem
ănăr
i-lo
r şi
dife
renț
elor
din
tre
pers
oane
dup
ă di
feri
te c
rite
rii
(asp
ect
exte
rior
, gen
, vâr
stă,
cul
tura
, com
port
amen
t, e
tc.),
pe
baza
obs
er-
vări
lor,
desc
rier
ilor,
imag
inilo
r, et
c., u
tiliz
ind
limba
str
aina
.
2.4.
Exp
rim
a ve
rbal
em
oțiil
e pr
opri
i şi e
moț
iile
alto
r pe
rsoa
ne, i
n ve
dere
a de
zvol
tări
i ex
pres
ivită
ții e
moț
iona
le. D
e ex
empl
u, d
ialo
-ge
aza
desp
re e
moț
iile
trăi
te in
cad
rul a
ctivi
tățil
or d
e in
vata
re s
i a
situ
ațiil
or r
eale
coti
dien
e (v
izio
nare
a se
cven
țelo
r di
n fil
me,
aud
i-er
ea c
ânte
celo
r, le
ctur
a te
xtel
or v
aria
te, e
tc.);
exa
min
ează
poz
e,
foto
grafi
i si d
escr
ie e
moț
iile,
ape
lând
la e
xper
ienț
a sa
, sau
pr
in
com
para
ții c
u pe
rson
aje
din
text
e va
riat
e di
n m
abel
e so
ciet
ăți ş
i cu
lturi
.
2.1
Eval
ueaz
ă tr
ăsăt
urile
sal
e in
divi
dual
e şi
cul
tura
le ş
i pe
cele
ale
al-
tor
pers
oane
(sex
, etn
ie, r
asă
etc.
) în
scop
ul fo
rmăr
ii un
ui c
ompo
rta-
men
t civ
ic a
decv
at.
2.2.
Se in
tegr
ează
sau
co
ordo
neaz
ă in
ițiati
ve d
in m
ediu
l său
şco
lar,
din
com
unita
tea
sa,
cu c
rite
rii
de j
ustiț
ie,
solid
arita
te ş
i ec
hita
te în
ap
ărar
ea d
rept
urilo
r ci
vile
(al
e co
piilo
r, ad
oles
cenț
ilor,
tiner
ilor)
din
so
ciet
ăți d
iferi
te, u
tiliz
înd
limba
str
ăină
stu
diat
ă.2.
3 .M
anife
stă
resp
ect
față
de
deos
ebir
ile d
intr
e oa
men
i şi
faț
ă de
dr
eptu
rile
alto
r pe
rsoa
ne, p
rin
atitu
dine
poz
itivă
şi e
chid
ista
nță
față
de
per
soan
e di
n m
edii
dive
rse,
indi
fere
nt d
e ca
ract
eris
ticile
fizi
ce, s
o-ci
ale,
pro
fesi
onal
e, c
ultu
rale
ale
ace
stor
a, re
spec
tând
mod
ele
pozi
ti-ve
de
atitu
dine
si u
tiliz
ind
limba
str
aina
. 2.
4.
Iden
tifică
di
feri
te
tipur
i de
in
tera
cțiu
ni
cu
adul
ții
în
baza
ex
peri
ențe
i sal
e.
2.5.
Iden
tifică
şi
resp
inge
div
erse
le fo
rme
de d
iscr
imin
are
din
med
iul
său
şcol
ar ş
i din
com
unita
tea
sa, a
naliz
ează
cri
tic m
otive
le c
e po
t fa
-vo
riza
ace
ste
disc
rim
inăr
i.
45
2.6.
Util
izea
ză li
bert
atea
de
expr
imar
e şi
păr
erile
pro
prii
în a
mbe
le
soci
etăț
i.2.
7.M
anife
sta
inde
pend
ență
în a
cțiu
nile
sal
e si
res
pons
abili
tate
per
-so
nală
. De
exem
plu,
apl
ică
inde
pend
ent r
egul
ile d
e co
mun
icar
e în
tr-o
ga
mă
larg
ă de
acti
vită
ți, s
e im
plic
ă cu
încr
eder
e în
rel
ații
noi.
Exer
-se
ază
pri
n va
riat
e ac
tivita
ti de
inva
tare
nor
mel
e de
com
port
amen
t ad
ecva
t. R
ealiz
eaza
ale
gere
din
tr-o
var
ieta
te d
e op
ortu
nită
ți (a
ctivi
-ta
te, s
arci
na, s
trat
egia
de
inva
tare
, sur
sele
de
docu
men
tare
, for
ma
de
prez
enta
re, e
tc.),
res
pect
ând
mod
ele
de c
omun
icar
e.
46
STA
ND
AR
DE
DE
EfIC
IEN
Ţă A
îNv
ăŢă
RII
LIM
bII
ŞI L
ITER
ATU
RII
RU
SE
îN IN
STIT
UŢI
ILE
CU IN
STR
UIR
E îN
LIM
bă
Ro
MÂ
Nă
Alla
NIC
hIT
CEN
Co, d
octo
r în
ştii
nțe
peda
gogi
ce, c
onsu
ltant
sup
erio
r M
.E. a
l R.M
., co
ordo
nato
r M
aria
vo
LCo
vSC
AIA
, doc
tor
în ş
tiinț
e pe
dago
gice
, ISE
Обл
асть
зна
ний
Стан
дар
т И
ндик
атор
ы
гим
нази
ческ
ое з
вено
лице
йско
е зв
ено
1. В
оспр
ият
ие у
стно
й ре
чи1.
1. с
луш
ание
и а
декв
атно
е во
спри
-ят
ие п
росл
ушан
ного
тек
ста
(в т
ом
числ
е ху
дож
еств
енны
х пр
оизв
еде-
ний)
в р
азли
чны
х ко
мм
уник
атив
ных
ситу
ация
х
1.2.
ори
ента
ция
в ре
чево
й си
туац
ии,
восп
риня
той
на с
лух
Учен
ик
– по
ним
ает с
пер
вого
пре
дъяв
лени
я ос
нов-
ное
соде
ржан
ие и
нфор
мац
ии ,
пре
дста
в-ле
нной
в н
орм
альн
ом р
азго
ворн
ом т
ем-
пе;
– от
лича
ет н
а ос
нове
слу
хово
го в
оспр
ияти
я ди
алог
ичес
кую
и м
онол
огич
еску
ю р
ечь;
– оп
реде
ляет
тем
у, и
дею
про
слуш
анно
го
текс
та;
– сл
ушае
т со
бств
енну
ю р
ечь
и ан
ализ
ируе
т ре
чевы
е не
доче
ты.
– эм
оцио
наль
но а
декв
атно
реа
гиру
ет н
а ус
лыш
анно
е;–
пони
мае
т от
нош
ение
го
воря
щег
о к
ска-
занн
ому,
вы
раж
енно
е ка
к пр
ямо,
так
и
косв
енно
Учен
ик
– во
спри
ним
ает
на
слух
ин
фор
мац
ию
на
осно
ве п
редъ
явле
ния
ее р
азны
ми
инф
ор-
ман
там
и;–
опре
деля
ет
тем
у,
идею
пр
ослу
шан
ного
ху
дож
еств
енно
го т
екст
а;
– оп
реде
ляет
ст
илев
ую
прин
адле
жно
сть
связ
ного
вы
сказ
ыва
ния;
– ос
ущес
твля
ет
сам
оана
лиз
собс
твен
ного
вы
сказ
ыва
ния
на о
снов
е пр
ослу
шан
ной
запи
си.
– пр
осле
жив
ает
инто
наци
онны
е из
мен
ения
пр
и пр
ослу
шив
ании
худ
ожес
твен
ного
тек
-ст
а;–
адек
ватн
о ре
агир
ует
на у
слы
шан
ную
ин-
фор
мац
ию
47
2. С
озда
ние
уст
ного
вы
сказ
ыва
ния
в ви
де
мон
олог
а ил
и ди
ало-
га
2.1.
реп
роду
циро
вани
е пр
ослу
шан
-но
го/п
рочи
танн
ого
текс
та
2.2.
пр
одуц
иров
ание
м
онол
огич
е-ск
их в
ыск
азы
вани
й
– пе
реск
азы
вает
те
кст-
пове
ство
вани
е бл
изко
к т
екст
у, в
сж
атой
(кр
атко
й) ф
ор-
ме,
с э
лем
ента
ми
твор
чест
ва;
– со
став
ляет
свя
зное
вы
сказ
ыва
ние
по д
ан-
ном
у об
разц
у, п
о ан
алог
ии,
по
данн
ым
см
ысл
овы
м о
пора
м:
зрит
ельн
ой н
агля
д-но
сти,
по
загл
авия
м с
мы
слов
ых
част
ей,
по п
лану
и д
р.–
выде
ляет
осн
овну
ю и
нфор
мац
ию и
з те
к-ст
а, и
склю
чая
втор
осте
пенн
ую и
нфор
ма-
цию
;–
восп
роиз
води
т д
иало
г в л
ицах
.
– оп
реде
ляет
те
му/
идею
пр
ослу
шан
ного
(п
рочи
танн
ого)
тек
ста;
– об
ъясн
яет
смы
сл
загл
авия
, по
дбир
ает
друг
ие в
ариа
нты
заг
лави
й;–
член
ит т
екст
на
смы
слов
ые
част
и и
оза-
глав
лива
ет и
х;–
выра
жае
т сво
е от
нош
ение
к п
редм
ету
бе-
седы
(ра
згов
ора)
– с
огла
сие-
несо
глас
ие,
радо
сть,
ого
рчен
ие и
др.
;–
оцен
ивае
т по
ступ
ки п
ерсо
наж
ей т
екст
а;–
сост
авля
ет
текс
ты-о
писа
ния,
текс
ты-
пове
ство
вани
я с
элем
ента
ми
расс
ужде
-ни
я н
а ос
нове
опо
рног
о те
зиса
; –
сост
авля
ет в
ыск
азы
вани
я на
раз
личн
ые
тем
ы, с
вяза
нны
е с
собс
твен
ным
жиз
нен-
ным
опы
том
; –
учас
твуе
т в
элем
ента
рном
ана
лизе
лит
е-ра
турн
ого
прои
звед
ения
, исп
ольз
уя п
ри-
обре
тенн
ые
умен
ия и
нав
ыки
по
родн
ой
лите
рату
ре.
– пе
реск
азы
вает
ху
дож
еств
енны
й те
кст
(фра
гмен
т) с
цел
ью в
ыяв
лени
я гл
авно
й м
ысл
и те
кста
;–
восп
роиз
води
т сод
ерж
ание
текс
та п
о уз
ло-
вым
воп
роса
м,
соот
несе
нны
м с
лог
ико-
смы
слов
ым
и ча
стям
и;–
конс
труи
рует
реч
евы
е пр
оизв
еден
ия п
о ра
зны
м в
идам
опо
р (з
рите
льна
я, л
огик
о-см
ысл
овая
и д
р.).
– до
мы
слив
ает
сюж
етны
е ли
нии
пове
ство
-ва
ния
поср
едст
вом
вве
дени
я но
вых
кол-
лизи
й;–
созд
ает
рече
вое
выск
азы
вани
е на
осн
ове
проб
лем
ной
ситу
ации
;–
конс
труи
рет
связ
ное
выск
азы
вани
е на
ос
нове
воо
браж
ения
;–
анал
изир
ует
худо
жес
твен
ные
текс
ты,
ис-
поль
зуя
соот
ветс
твую
щие
лит
ерат
уров
ед-
ческ
ие т
ерм
ины
;–
созд
ает
текс
ты-п
овес
твов
ания
, ра
ссуж
де-
ния,
опи
сани
я в
соот
ветс
твии
с п
редл
о-ж
енны
м п
лано
м и
по
собс
твен
ном
у пл
а-ну
;–
сост
авля
ет х
арак
тери
стик
у ли
тера
турн
ых
геро
ев.
48
3.
прод
уцир
ован
ие
диал
огич
ески
х вы
сказ
ыва
ний
– ф
орм
улир
ует
вопр
осы
и з
адае
т их
соб
е-се
дник
у;–
проя
вляе
т ак
тивн
ость
в д
иало
ге, и
спол
ь-зу
я со
отве
тств
ующ
ие р
епли
ки-с
тим
улы
;–
сост
авля
ет
диал
огич
ески
е ед
инст
ва
по
данн
ым
об
разц
ам
(реп
лика
-сти
мул
, ре
плик
а-ре
акци
я);
– ве
дет
диал
ог н
а те
му
соот
ветс
твен
но р
е-че
вой
ситу
ации
;–
собл
юда
ет р
ечев
ой э
тике
т пр
и ди
алог
е.
– со
став
ляет
диа
логи
раз
личн
ых
типо
в на
ра
злич
ные
тем
ы;
– уч
аств
ует
в об
суж
дени
и ус
лыш
анно
го и
со
верш
енст
вует
его
по
соде
ржан
ию,
по-
стро
ению
и я
зыку
, соб
люда
я ре
чево
й эт
и-ке
т;–
восс
тана
влив
ает
прер
ванн
ую
ком
мун
и-ка
цию
с п
омощ
ью в
опро
сов,
уто
чнен
ий и
др
.;–
разв
ерты
вает
диа
лог
на о
снов
е да
нног
о ди
алог
ичес
кого
еди
нств
а;–
явля
ется
ин
ициа
торо
м
диал
ога-
рас-
спро
са;
– ут
очня
ет д
етал
и со
общ
ения
соб
есед
ника
.3.
Вос
прия
тие
пи
сь-
мен
ной
речи
3.1.
чте
ние
и ад
еква
тное
вос
прия
тие
проч
итан
ного
тек
ста
(в т
ом ч
исле
ху
дож
еств
енны
х пр
оизв
еден
ий)
в ра
злич
ных
ком
мун
икат
ивны
х си
туа-
циях
3.2.
пон
иман
ие и
инт
ерпр
етац
ия и
н-ф
орм
ации
, пол
учен
ной
из п
рочи
тан-
ного
тек
ста
– вл
адее
т м
ехан
изм
ом ч
тени
я;–
чита
ет в
ыра
зите
льно
, ин
тони
руя
устн
ую
речь
со
отно
сите
льно
с
особ
енно
стям
и ру
сско
й ре
чи;
– ис
поль
зует
чте
ние
про
себя
как
сре
дств
о ко
мм
уник
ации
;–
чита
ет и
аде
кват
но в
оспр
иним
ает:
объ
-яв
лени
я,
рекл
амны
е те
ксты
, ин
фор
ма-
цион
ные
и сл
овар
ные
стат
ьи,
надп
иси
на у
пако
вках
, эт
икет
ках,
тек
сты
на
экра
-не
те
леви
зора
(к
омпь
юте
ра),
кули
нар-
ные
реце
пты
, те
атра
льны
е пр
огра
мм
ы,
и аф
мш
и, с
одер
жан
ие к
ниг,
анно
таци
и,
шут
ки,
текс
ты р
азли
чны
х ст
илей
и ж
ан-
ров
и др
.
– из
влек
ает
из т
екст
а ф
акти
ческ
ую и
нфор
-м
ацию
; –
выде
ляет
ос
новн
ую
и вт
орос
тепе
нную
ин
фор
мац
ию;
– оп
реде
ляет
тем
у и
идею
про
чита
нног
о;–
при
чтен
ии х
удож
еств
енны
х пр
оизв
еде-
ний
сле
дит
за х
одом
соб
ыти
й, и
злож
ен-
ных
в те
ксте
; –
выра
жае
т со
бств
енно
е от
нош
ение
к п
ро-
чита
нном
у.
– от
бира
ет н
еобх
одим
ые
исто
чник
и ин
фор
-м
ации
в с
оотв
етст
вии
с ко
мм
уник
атив
ной
зада
чей;
– пр
и вы
боро
чном
чте
нии
отби
рает
тек
сто-
вую
инф
орм
ацию
сог
ласн
о це
лево
й ус
та-
новк
е;–
чита
ет и
аде
кват
но в
оспр
иним
ает
худо
-ж
еств
енны
е пр
оизв
еден
ия,
науч
но-п
опу-
лярн
ые
текс
ты и
тек
сты
поз
нава
тель
ного
ха
ракт
ера.
– ис
поль
зует
раз
ные
виды
чте
ния
для
выяв
-ле
ния
нуж
ной
инф
орм
ации
;–
опре
деля
ет гл
авны
е эп
изод
ы в
эпи
ческ
ом
прои
звед
ении
, ус
тана
влив
ает
прич
инно
-сл
едст
венн
ые
связ
и м
ежду
ним
и;–
сам
осто
ятел
ьно
чита
ет, р
еали
зуя
позн
ава-
тель
ный
инте
рес
в пр
оцес
се ч
тени
я.–
пони
мае
т эк
спли
цитн
о и
импл
ицит
но в
ы-
раж
енно
е от
нош
ение
авт
ора;
49
4. С
озда
ние
пись
мен
но-
го в
ыск
азы
вани
я4.
1. о
фор
мле
ние
напи
санн
ого
в со
-от
ветс
твии
с
прав
илам
и ор
фог
ра-
фии
, пу
нкту
ации
и г
рам
мат
ики
рус-
ског
о ли
тера
турн
ого
язы
ка.
4.2.
со
здан
ие
текс
тов
разл
ичны
х ф
ункц
иона
льно
-см
ысл
овы
х и
фун
к-ци
онал
ьно-
стил
исти
ческ
их
типо
в,
испо
льзо
вани
е со
отве
тств
ующ
их
лекс
ичес
ких
и гр
амм
атич
ески
х ко
н-ст
рукц
ий.
– вы
полн
яет
пись
мен
ные
упра
жне
ния
с це
лью
пр
акти
ческ
ого
влад
ения
яз
ыко
-вы
м м
атер
иало
м и
упо
треб
лени
я ег
о в
рече
вой
прак
тике
; –
репр
одуц
ируе
т пи
сьм
енны
е и
ауди
отек
-ст
ы
в со
отве
тств
ии с
пра
вила
ми
орф
о-гр
афии
, пу
нкту
ации
и г
рам
мат
ики
рус-
ског
о ли
тера
турн
ого
язы
ка.
– пр
одуц
ируе
т пи
сьм
енны
й те
кст,
отн
ося-
щий
ся к
раз
личн
ым
сф
ерам
общ
ения
;–
сам
осто
ятел
ьно
сост
авля
ет с
вязн
ые
вы
-ск
азы
вани
я по
раз
личн
ым
вид
ам о
пор
(зри
тель
ная
опор
а, с
мы
слов
ая о
пора
–
план
, ло
гико
-син
такс
ичес
кая
опор
а и
др.);
– пи
шет
вы
боро
чное
изл
ожен
ие с
эле
мен
-та
ми
расс
ужде
ния.
– ре
прод
уцир
ует
раз
личн
ые
виды
те
ксто
в в
соот
ветс
твии
с п
рави
лам
и ор
фог
раф
ии,
пунк
туац
ии и
гра
мм
атик
и ру
сско
го л
ите-
рату
рног
о яз
ыка
.
– са
мос
тоят
ельн
о со
став
ляет
св
язно
е вы
-ск
азы
вани
е по
лич
ным
наб
люде
ниям
;–
реце
нзир
ует
твор
ческ
ую р
абот
у то
вари
-щ
ей, с
оста
вляе
т от
зыв
о вы
сказ
ыва
нии;
– со
став
ляет
раз
личн
ые
текс
ты в
фор
ме
те-
зисо
в;–
реф
ерир
ует
текс
ты р
азли
чны
х ст
илей
.
5. Ф
орм
иров
ание
кул
ь-т
урол
огич
ески
х ко
м-
пет
енци
й
5.1.
поз
нани
е на
цион
альн
ых
и м
и-ро
вых
ценн
осте
й по
сред
ство
м р
ус-
ског
о яз
ыка
– ос
ущес
твля
ет р
ечев
ое о
бщен
ие в
уст
ной
и пи
сьм
енно
й ф
орм
ах в
рам
ках
тем
ати-
ки, а
ктуа
льно
й дл
я уч
ащих
ся;
– ис
поль
зует
рус
ский
язы
к с
цель
ю п
озна
-ни
я на
цион
альн
ых
обы
чаев
, тр
адиц
ий,
куль
туры
стр
аны
изу
чаем
ого
язы
ка;
– по
ним
ает
пози
тивн
ую з
начи
мос
ть у
свое
-ни
я ру
сско
го я
зыка
в е
го в
заим
освя
зях
с ро
дны
м я
зыко
м и
кул
ьтур
ой М
олдо
вы.
– ис
поль
зует
рус
ский
язы
к с
цель
ю п
озна
-ни
я на
цион
альн
ых
обы
чаев
, тр
адиц
ий,
куль
туры
стр
аны
изу
чаем
ого
язы
ка;
– пр
овод
ит а
нало
гию
меж
ду т
екст
ами
на
одну
и т
у ж
е те
му
разн
ых
авто
ров
(на
рус-
ском
и р
одно
м я
зыка
х);
– со
отно
сит
соде
ржан
ие
худо
жес
твен
ного
пр
оизв
еден
ия с
про
изве
дени
ями
друг
их
видо
в ис
кусс
тва;
– ис
поль
зует
тек
ст х
удож
еств
енны
х пр
оиз-
веде
ний
как
осно
вы д
ля ф
орм
иров
ания
це
ннос
тны
х от
нош
ений
.
50
6. Ф
орм
иров
ание
яз
ы-
ковы
х ко
мпе
тен
ций
6.1.
ус
воен
ие
и ис
поль
зова
ние
в со
бств
енно
й ре
чи л
екси
ки а
ктив
но-
го с
лова
рног
о за
паса
6.2.
усв
оени
е ос
новн
ых
рече
вых
и яз
ыко
вых
кате
гори
й ру
сско
го я
зыка
– зн
ает
и ис
поль
зует
в с
обст
венн
ой р
ечи
одно
знач
ные/
мно
гозн
ачны
е сл
ова,
си
-но
ним
ы, а
нтон
имы
;–
расп
озна
ет с
оста
в сл
ова
– ди
фф
ерен
циру
ет о
снов
ные
грам
мат
иче-
ские
кат
егор
ии и
мен
и су
щес
твит
ельн
ого,
им
ени
прил
агат
ельн
ого,
гла
гола
, чи
сли-
тель
ных,
мес
тоим
ений
, нар
ечий
;–
прав
ильн
о ис
поль
зует
в
собс
твен
ной
речи
ра
злич
ные
фор
мы
су
щес
твит
ель-
ных,
пр
илаг
ател
ьны
х,
глаг
олов
, чи
сли-
тель
ных,
мес
тоим
ений
, нар
ечий
и д
р.;
– ид
енти
фиц
ируе
т гл
авны
е и
втор
осте
пен-
ные
член
ы п
редл
ожен
ия, п
рост
ые,
сло
ж-
носо
чине
нны
е и
слож
нопо
дчин
енны
е пр
едло
жен
ия;
– ис
поль
зует
в с
обст
венн
ой р
ечи
пред
ло-
жен
ия р
азны
х ти
пов.
– зн
ает
и ис
поль
зует
в с
обст
венн
ой р
ечи
одно
знач
ные/
мно
гозн
ачны
е сл
ова,
син
о-ни
мы
, ант
оним
ы, о
мон
имы
. –
прав
ильн
о ис
поль
зует
в с
обст
венн
ой р
ечи
разл
ичны
е ф
орм
ы с
ущес
твит
ельн
ых,
при
-ла
гате
льны
х, г
лаго
лов,
чис
лите
льны
х, м
е-ст
оим
ений
, на
речи
й, с
луж
ебны
е сл
ова
и др
.; –
испо
льзу
ет в
соб
стве
нной
уст
ной
и пи
сь-
мен
ной
реч
и пр
осты
е ра
спро
стра
ненн
ые,
сл
ожно
сочи
ненн
ые
и сл
ожно
подч
инен
-ны
е пр
едло
жен
ия.
51
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII MATEMATICII
Ion Achiri, dr., conf.univ., şef catedră IŞE, coordonator;valentina CEApA, consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației;Tamara CERbUŞCA, învățătoare de clasele primare, metodist DGETS, m. Chişinău.
Prin standarde de eficienţă a învăţării se înţeleg obiective complexe, largi – obiective orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarizării sale.
Fără standarde bine elaborate e complicat de a măsura în mod eficient calitatea siste-mului de educație, de a monitoriza progresele şcolare şi sociale ale elevilor sau de a evalua reformele. Standardele nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, elevii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată, astfel încît ea să poată atinge standardele la un nivel minim. Măsurarea nivelului de atin-gere a fiecărui standard la finele treptei de învățămînt se face în baza unor indicatori de performanţă măsurabili, care includ acţiuni şi comportamente concrete şi observabile. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modali-tăți pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Standardele sînt elaborate pentru fiecare disciplină şcolară şi fiecare dintre domeniile respective ale acestei disciline. Ele se aplică la toate treptele de învățămînt, de la şcoala primară pînă la liceu.
Standardele sunt așteptări înalte și nu cerinţe minime.Conceptul de standard educațional trebuie să fie asociat direct cu cel de criteriu de ca-
litate a sistemului de învățămînt. Îndeplinirea standardelor de eficienţă a învăţării trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanțelor fiecărei instituții de învățămînt, clase şi a fiecărui elev în parte.
Standardul are statut de etalon pentru evaluarea nivelurilor de pregătire ale elevilor și de reper pentru conceptorii de curriculum și autorii de manuale, alte suporturi și in-strumente didactice.
Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate într-o şcoală prietenoasă copiilor. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile Şcolii Prietenoase Copilului (ŞPC): eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor este acordată acoperirii principiului respectării dreptu-rilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sensibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunita-tea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
Standardele elaborate pentru disciplina Matematica rezultă din contextul că Matema-tica este o disciplină obligatorie de studiu pentru toate clasele şi fundamentală pentru studiul celorlalte discipline şcolare. Pentru fiecare domeniu tradițional al matematicii sînt fixate standardele şi indicatorii măsurabili respectivi. Indicatorii determină rezultatele care trebuie sî fie obținute de către elevi la fiecare treaptă de învățămînt. Un domeniu funda-mental nu numai pentru matematică, dar şi pentru toate celelalte discipline şcolare, din perspectiva formării competențelor, este domeniul Rezolvarea de probleme. Indicatorii de performanță de la acest domeniu includ acţiuni şi comportamente concrete şi observa-bile referitoare la rezolvarea problemelor în ansamblu, nu doar a celor de matematică, în situații reale şi/sau modelate. Din perspectiva formării competențelor standardul 22 este unul prioritar.
Specificul pentru profilurile real şi umanistic este evidențiat prin *. Indicatorii notaţi cu * la învăţămîntul liceal se referă doar pentru Profilul real.
Pentru profesorii de matematică standardele trebuie să devine instrumente esențiale pentru evaluarea succeselor elevilor.
52
Dom
eniu
l: N
umer
e şi
ope
raţii
cu
num
ere
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
1.Id
enti
fică
și a
plic
ă nu
-m
ere,
mod
alit
ăţile
de
repr
ezen
tare
a n
ume-
relo
r, re
laţi
ile
dint
re
num
ere,
si
stem
e de
nu
mer
aţii.
Elev
ul:
1.1.
Util
izea
ză s
iste
mul
poz
ițion
al
zeci
mal
pen
tru
a fo
rma
num
ere
natu
rale
.
1.2.
Recu
noaş
te n
umer
ele
în li
mi-
ta 0
- 1
000
000.
1.3.
Cite
şte
şi s
crie
num
ere
natu
-ra
le în
lim
ita 0
- 1
000
000.
1.4.
Com
pară
şi o
rdon
ează
num
e-re
în li
mita
0 -
1 00
0 00
0 co
men
t-în
d ra
ționa
men
tele
efe
ctua
te.
1.5.
Cite
şte
şi s
crie
num
ere
natu
-ra
le p
înă
la 3
0 cu
cifr
e ro
man
e.
1.6.
Util
izea
ză n
umer
e fr
acțio
nare
pe
ntru
a e
xpri
ma
subd
iviz
iuni
ale
în
treg
ului
.1.
7.Cl
asifi
că d
upă
unul
sau
mai
m
ulte
cri
teri
i im
plic
ite s
au e
xplic
i-te
num
ere
natu
rale
.1.
8.Re
prez
intă
pri
n de
sene
fra
cții
cu n
umito
rul p
înă
la 2
0.
Elev
ul:
1.1.
Recu
noaş
te ş
i apl
ică
în d
iver
se c
onte
xte
nu-
mer
e sc
rise
cu
cifr
e ar
abe
sau
cu c
ifre
rom
ane.
1.2.
Arg
umen
teaz
ă cu
m s
e sc
him
bă v
aloa
rea
cifr
ei a
rabe
în fu
ncție
de
pozi
ția a
cest
eia
în n
u-m
ărul
scr
is în
sis
tem
ul z
ecim
al d
e nu
mer
ație
.1.
3. I
denti
fică
num
ere
natu
rale
, în
treg
i, ra
țio-
nale
(fra
cții
ordi
nare
, num
ere
zeci
mal
e, n
ume-
re m
ixte
) şi
iraț
iona
le u
tiliz
ate
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate;
1.
4. C
lasi
fică
după
unu
l sau
mai
mul
te c
rite
rii
impl
icite
sau
exp
licite
num
ere
natu
rale
, fra
cții
ordi
nare
, nu
mer
e ze
cim
ale,
num
ere
într
egi,
num
ere
rațio
nale
, nu
mer
e ira
ționa
le,
num
ere
real
e.1.
5. R
ecun
oaşt
e şi
rep
rezi
ntă
num
ere
real
e în
di
vers
e fo
rme
echi
vale
nte.
1.6.
Rep
rezi
ntă
num
ere
real
e pe
axă
şi d
eter
mi-
nă p
oziți
a lo
r ap
roxi
mati
vă p
e ax
a nu
mer
elor
.
1.7.
Com
pară
, ord
onea
ză, a
prox
imea
ză n
ume-
re re
ale.
1.8.
Util
izea
ză n
umer
e re
ale
în re
zolv
ări d
e pr
o-bl
eme,
incl
usiv
în c
alcu
le c
u ve
ctor
i.
Elev
ul:
1.1.
Ide
ntific
ă şi
util
izea
ză î
n di
vers
e do
men
ii nu
mer
e re
ale
şi n
umer
e co
mpl
exe
scri
se î
n di
vers
e fo
rme,
incl
usiv
în c
alcu
le c
u m
atri
ce ş
i de
term
inan
ți.1.
2. J
ustifi
că n
eces
itate
a ex
tinde
rii n
oțiu
nii d
e nu
măr
de
la n
umer
e na
tura
le la
num
ere
com
-pl
exe.
1.3.
Re
cuno
aşte
re
prez
entă
rile
ec
hiva
lent
e pe
ntru
ace
laşi
num
ăr ş
i uti
lizea
zeă
aces
te r
e-pr
ezen
tări
pen
tru
optim
izar
ea c
alcu
lelo
r.
1.4.
Arg
umen
teaz
ă efi
caci
tate
a uti
lizăr
ii nu
me-
relo
r re
spec
tive,
a r
epre
zent
ărilo
r şi
rel
ațiil
or
core
spun
zăto
are
în r
ezol
vări
de
prob
lem
e di
n di
vers
e do
men
ii.
1.5.
Rec
unoa
şte
şi a
plic
ă în
div
erse
con
text
e nu
mer
ele
com
plex
e re
prez
enta
te în
for
mă
al-
gebr
ică,
*tr
igon
omet
rică
.*1
.6. R
ealiz
ează
trec
erea
de
la o
form
ă de
scr
i-er
e a
num
erel
or c
ompl
exe
la a
lta.
1.7.
Rep
rezi
ntă
num
erel
e re
ale,
*co
mpl
exe,
fo-
losi
nd d
iferi
te fo
rme
echi
vale
nte
de s
crie
re.
1.8.
Poz
ițion
ează
num
erel
e re
ale
pe a
xa n
ume-
relo
r, *p
e ce
rcul
tri
gono
met
ric
şi *
num
erel
e co
mpl
exe
în s
iste
mul
ort
ogon
al d
e co
ordo
nate
în
pla
n.
53
1.9.
Util
izea
ză c
onşti
ent
elem
ente
de
lim
baj m
atem
atic
afer
ent
con-
cept
ului
de
num
ăr n
atur
al.
1.10
.Arg
umen
teaz
ă cu
m
se
schi
mbă
val
oare
a ci
frei
ara
be î
n fu
ncție
de
pozi
ția a
cest
eia
în n
u-m
ărul
scr
is în
sis
tem
ul z
ecim
al d
e nu
mer
ație
.
1.9.
Util
izea
ză n
umer
e pe
ntru
a r
epre
zent
a şi
a
com
para
can
tităț
i în
situ
ații
real
e şi
/sau
mo-
dela
te.
1.10
. U
tiliz
ează
rap
oart
e, p
ropo
rții,
pro
cent
e pe
ntru
a re
prez
enta
rela
ții c
antit
ative
.
1.11
. U
tiliz
ează
ter
min
olog
ia a
fere
ntă
noțiu
nii
de n
umăr
nat
ural
, în
treg
, ra
ționa
l, ira
ționa
l, re
al în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
elat
e, in
clus
iv în
co
mun
icar
e.
1.9.
Com
pară
, ord
onea
ză, a
prox
imea
ză n
umer
e re
ale,
util
izîn
d di
vers
e m
odal
ități
cuno
scut
e.
2.Ef
ectu
ează
op
eraţ
ii cu
num
ere,
uti
lizea
ză
prop
riet
ăile
op
eraţ
ii-lo
r și
a r
elaţ
iilor
din
tre
oper
aţii
în
cont
exte
di
vers
e.
2.1.
Recu
noaş
te în
div
erse
con
tex-
te o
pera
țiile
stu
diat
e: a
duna
rea,
sc
ăder
ea, î
nmul
țirea
şi î
mpă
rțire
a cu
num
ere
natu
rale
.
2.2.
Efec
tuea
ză
adun
ări,
scă-
deri
, în
mul
țiri
şi
împă
rțir
i cu
nu
mer
e na
tura
le
în
conc
entr
ul
0 -
1 00
0 00
0 cu
şi
fără
tre
cere
pe
ste
ordi
n.2.
3.A
plic
ă ad
unar
ea,
scăd
erea
, în
mul
țirea
şi
împă
rțire
a cu
nu-
mer
e na
tura
le ş
i a
prop
riet
ățilo
r ac
esto
ra p
entr
u afl
area
uno
r nu
-m
ere
necu
nosc
ute
în r
ezol
vări
de
exer
ciții
şi p
robl
eme.
2.4.
Efec
tuea
ză o
pera
ții d
e ad
u-na
re ş
i sc
ăder
e cu
num
ere
frac
-țio
nare
.
2.5.
Expl
ică
mod
ul d
e ca
lcul
cu
nu-
mer
e na
tura
le şi
a o
rdin
ii ef
ectu
ării
oper
ațiil
or în
exe
rciți
i cu
cel m
ult 3
op
eraț
ii cu
şi f
ără
para
ntez
e.
2.1.
Rec
unoa
şte
în d
iver
se c
onte
xte
oper
ațiil
e st
udia
te (
adun
area
, sc
ăder
ea,
înm
ulțir
ea,
îm-
părț
irea,
rid
icar
ea l
a pu
tere
cu
expo
nent
în-
treg
, ex
trag
erea
răd
ăcin
ii pă
trat
e) c
u nu
mer
e re
ale
şi a
pro
prie
tățil
or o
pera
țiilo
r uti
lizat
e.2.
2.Ju
stific
ă ap
licar
ea o
pera
ției
resp
ectiv
e, a
pr
opri
etăț
ilor u
tiliz
ate
cu c
alcu
le în
rezo
lvăr
i de
prob
lem
e, in
clus
iv a
pro
blem
elor
de
aritm
eti-
că.
2.3.
Efec
tuea
ză c
alcu
le c
u nu
mer
e re
ale
utiliz
înd
rela
țiile
din
tre
oper
ații,
pro
prie
tățil
e, o
rdin
ea
oper
ațiil
or, s
emni
ficaț
ia p
aran
teze
lor,
mod
ulul
nu
măr
ului
real
(înt
reg,
rațio
nal)
şi p
ropr
ietă
țile
aces
tuia
.
2.4.
Cal
cule
ază
valo
area
exp
resi
ei n
umer
ice
date
sau
obț
inut
e, u
tiliz
înd
prop
riet
ățile
ope
ra-
țiilo
r st
udia
te ş
i ide
ntific
înd
ordi
nea
efec
tuăr
ii op
eraț
iilor
cor
espu
nzăt
oare
.2.
5.A
plic
ă op
eraț
ia a
decv
ată
şi p
ropr
ietă
țile
rațio
nale
în
efec
tuar
ea d
e ca
lcul
e cu
num
ere
real
e.
2.1.
Util
izea
ză a
lgor
itmi r
elev
anți
pent
ru o
pti-
miz
area
cal
cule
lor
cu n
umer
e re
ale
şi c
ompl
e-xe
.
2.2.
Justi
fică
aplic
area
pro
prie
tățil
or, c
rite
riilo
r, al
gori
tmilo
r în
cal
cule
cu
num
ere
real
e şi
com
-pl
exe
scri
se în
div
erse
form
e.
2.3.
Efe
ctue
ază
trec
erea
de
la o
form
ă de
scr
i-er
e a
num
ărul
ui la
alta
în c
onte
xtul
opti
miz
ării
calc
ulel
or.
2.4.
Det
erm
ină
asem
ănăr
i şi
deo
sebi
ri d
intr
e nu
mer
ele
real
e, o
pera
ții c
u nu
mer
e re
ale
şi n
u-m
ere
com
plex
e, o
pera
ții c
u nu
mer
e co
mpl
exe.
2.5.
Rea
lizea
ză t
rans
feru
l pro
prie
tățil
or n
ume-
relo
r rel
e în
stu
diul
pro
prie
tățil
or a
ltor c
once
p-te
mat
emati
ce, i
nclu
siv
la s
tudi
ul p
ropr
ietă
ților
m
atri
celo
r, de
term
inan
ților
, vec
tori
lor.
54
2.6.
Util
izea
ză în
cal
cule
pro
prie
tățil
e op
eraț
ii-lo
r cu
num
ere
real
e, c
ompl
exe.
2.7.
Inv
estig
heaz
ă va
loar
ea d
e ad
evăr
a u
nei
prop
oziți
i, afi
rmaț
ii si
mpl
e pr
ivin
d nu
mer
e re
-al
e, c
ompl
exe
şi o
pera
țiile
cu
num
ere
stud
iate
pr
in p
reze
ntar
ea u
nor
argu
men
tări
, ex
empl
e,
cont
raex
empl
e.3.
Calc
ulea
ză
fluen
t și
uti
lizea
ză c
alcu
lele
cu
num
ere
în s
itua
ţii r
ea-
le ș
i/sa
u m
odel
ate.
3.1.
Efe
ctue
ază
fluen
t, m
inta
l sau
în
scr
is, c
alcu
le s
impl
e cu
num
ere
natu
rale
şi f
racț
ii.
3.2.
Esti
mea
ză p
rin
com
para
re,
fără
efe
ctua
rea
calc
ulel
or a
dou
ă ex
pres
ii si
mpl
e cu
num
ere
natu
-ra
le, c
are
se d
eose
besc
pri
ntr-
un
num
ăr.
3.3.
Estim
ează
re
zulta
tele
un
or
mas
urăt
ori,
utiliz
înd
num
ere
na-
tura
le s
au f
racț
ii si
mpl
e, î
n ba
za
perc
epție
i sen
zori
ale.
3.4.
In
vesti
ghea
ză
valo
area
de
ad
evăr
a
unei
afi
rmaț
ii si
mpl
e re
feri
toar
e la
cal
cule
cu
num
ere
natu
rale
.
3.1.
Ela
bore
ază
şi a
plic
ă st
rate
gii p
entr
u ef
ectu
-ar
ea c
alcu
lelo
r re
spec
tive
cu n
umer
e re
ale.
3.2.
Efe
ctue
ază
fluen
t, m
inta
l sau
în s
cris
, cal
-cu
le s
impl
e cu
num
ere
real
e.
3.3.
Apl
ică
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate
di-
vers
e te
hnic
i, in
stru
men
te ş
i met
ode
de c
alcu
l, in
clus
iv
estim
ările
, ap
roxi
măr
ile,
rotu
njir
ile,
calc
ulul
min
tal,
calc
ulul
scr
is, c
alcu
lato
rul.
3.4.
Sel
ecte
ază
tehn
icile
, ins
trum
ente
le ş
i me-
tode
le a
decv
ate
pent
ru e
fect
uare
a ca
lcul
elor
cu
num
ere
real
e în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
e-la
te.
3.5.
Ela
bore
ază
şi u
tiliz
ează
str
ateg
ii şi
teh
no-
logi
i de
esti
mar
e a
rezu
ltate
lor
calc
ulel
or c
u nu
mer
e re
ale.
3.6.
A
rgum
ente
ază
sem
nific
ația
re
zulta
telo
r ob
ținut
e în
cal
cule
cu
num
ere
real
e.3.
7. I
nves
tighe
ază
valo
area
de
adev
ăr a
une
i afi
rmaț
ii re
feri
toar
e la
cal
cule
cu
num
ere
rea-
le.
3.1.
Efe
ctue
ază
fluen
t, m
inta
l sau
în s
cris
, ope
-ra
ții c
u nu
mer
e re
ale,
com
plex
e, s
cris
e în
div
er-
se fo
rme,
mat
rice
, det
erm
inan
ți, u
tiliz
înd
algo
-ri
tmi r
elev
anți
şi te
hnol
ogii
optim
ale.
3.2.
Esti
mea
ză r
ezul
tate
ale
uno
r ca
lcul
e cu
nu
mer
e, m
ărim
i din
div
erse
dom
enii,
util
izîn
d ap
roxi
măr
i, ro
tunj
iri.
3.3.
Justi
fică
rațio
nalit
atea
cal
cule
lor
efec
tuat
e şi
ana
lizea
ză r
ezul
tate
le o
bțin
ute
în c
onte
xtul
co
recti
tudi
nii,
al s
impl
ității
, al
cla
rită
ții ş
i al
se
mni
ficaț
iei a
cest
ora.
3.4.
Apl
ică
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate
di-
vers
e te
hnic
i, in
stru
men
te ş
i met
ode
optim
ale
de c
alcu
l şi a
rgum
ente
ază
sem
nific
ația
rez
ulta
-te
lor
obțin
ute.
3.5.
Inv
estig
heaz
ă va
loar
ea d
e ad
evăr
a u
nei
afirm
ații
refe
rito
are
la c
alcu
le c
u nu
mer
e re
ale,
nu
mer
e co
mpl
exe,
mat
rice
, det
erm
inan
ți.
55
4.U
tiliz
ează
alg
orit
mi r
e-le
vanţ
i pe
ntru
opti
mi-
zare
a ca
lcul
elor
.
4.1.
Co
mpu
ne
şi
desc
ompu
ne
num
ere
natu
rale
în
term
eni
ze-
cim
ali.
4.2.
Efe
ctue
ază
oper
ații
de a
duna
-re
, scă
dere
, înm
ulțir
e şi
împă
rțire
cu
num
ere
natu
rale
ora
l şi î
n sc
ris
cu c
omen
tare
a al
gori
tmilo
r (e
ta-
pelo
r) d
e ca
lcul
şi a
pro
prie
tățil
or
aces
tora
.
4.1.
Com
pune
şi d
esco
mpu
ne n
umer
e na
tura
le
în te
rmen
i zec
imal
i, în
pro
dus
de fa
ctor
i pri
mi.
4.2.
Util
izea
ză a
decv
at c
rite
riile
de
divi
zibi
litat
e cu
2,
3, 5
, 9,
10
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
ode-
late
.
4.3.
Ela
bore
ază,
apl
ică
şi a
naliz
ează
alg
oritm
i re
leva
nți d
e ca
lcul
cu
num
ere
natu
rale
, fra
cții,
nu
mer
e ze
cim
ale,
num
ere
într
egi,
num
ere
mix
-te
, num
ere
irațio
nale
, num
ere
real
e.4.
4.A
plic
ă al
gori
tmul
de
desc
ompu
nere
a n
u-m
erel
or n
atur
ale
în p
rodu
s de
put
eri d
e nu
me-
re p
rim
e în
dife
rite
con
text
e.4.
5.
Util
izea
ză
algo
ritm
ii pe
ntru
de
term
ina-
rea
c.m
.m.d
.c.
(cel
mai
mar
e di
vizo
r co
mun
), c.
m.m
.m.c
.(cel
mai
mic
mul
tiplu
com
un) a
dou
ă nu
mer
e na
tura
le în
rezo
lvăr
i de
prob
lem
e.4.
6.
Calc
ulea
ză
valo
area
ră
dăci
nii
pătr
ate
dint
r-un
num
ăr r
ațio
nal n
eneg
ativ
utiliz
înd
al-
gori
tmul
sau
cal
cula
toru
l.
4.7.
Util
izea
ză c
alcu
lato
rul
pent
ru a
opti
miz
a ca
lcul
ele
cu n
umer
e.4.
8. Ju
stific
ă ap
licar
ea a
lgor
itmul
ui re
spec
tiv în
ca
lcul
e cu
num
ere,
rec
urgî
nd l
a ar
gum
entă
ri,
exem
ple,
con
trae
xem
ple.
4.1.
Arg
umen
teaz
ă st
rate
gia
utiliz
ată
în c
adru
l ef
ectu
ării
calc
ulel
or c
u nu
mer
e.
4.2.
Apl
ică
perm
utăr
ile, a
ranj
amen
tele
, com
bi-
nări
le c
a te
hnic
i de
calc
ul c
u nu
mer
e na
tura
le.
4.3.
Util
izea
ză c
onşti
ent
în c
alcu
le c
rite
riile
de
div
izib
ilita
te s
tudi
ate,
alg
oritm
ii de
cal
cul,
prop
riet
ățile
ope
rații
lor
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au
mod
elat
e.4.
4. A
plic
ă pr
opri
etăț
ile m
odul
ului
num
ărul
ui
real
şi *
com
plex
în d
iver
se c
onte
xte.
4.5.
Util
izea
ză c
alcu
lato
rul
pent
ru a
opti
miz
a ca
lcul
ele
cu n
umer
e.
4.6.
Util
izea
ză e
lem
ente
le d
e co
mbi
nato
rică
şi
a f
orm
ulel
or r
espe
ctive
pen
tru
calc
ulul
nu-
măr
ului
de
perm
utăr
i, ar
anja
men
te, c
ombi
nări
fă
ră re
petă
ri, a
*bi
nom
ului
lui N
ewto
n în
rezo
l-vă
ri d
e pr
oble
me,
incl
usiv
pro
blem
e di
n vi
ața
cotid
iană
.
56
Dom
eniu
l: El
emen
te d
e lo
gică
mat
emati
că, t
eoria
mul
ţimilo
r şi c
ombi
nato
rică
Nr.
сrt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
5.Ju
stific
ă un
dem
ers s
au
rezu
ltat
mat
emati
c ob
-ţi
nut s
au in
dica
t.
Elev
ul:
5.1.
Rec
unoa
şte
prop
oziți
i, in
clu-
siv
prop
oziți
i mat
emati
ce s
impl
e,
şi a
flă v
alor
ile lo
r de
ade
văr.
5.2.
Cla
sific
ă pr
opoz
iții
mat
ema-
tice
sim
ple
după
cri
teri
i in
dica
te
sau
sele
ctat
e.5.
3. Ju
stific
ă un
dem
ers
sau
rezu
l-ta
t mat
emati
c si
mpl
u ob
ținut
sau
in
dica
t, re
curg
înd
la a
rgum
entă
ri.
Elev
ul:
5.1.
Rec
unoa
şte
prop
oziți
i, in
clus
iv p
ropo
ziții
m
atem
atice
sim
ple,
com
puse
, pa
rticu
lare
, ge
-ne
rale
, şi a
flă v
alor
ile lo
r de
ade
văr.
5.2.
Cla
sific
ă pr
opoz
iții m
atem
atice
dup
ă cr
ite-
rii i
ndic
ate
sau
sele
ctat
e.
5.3.
Justi
fică
un d
emer
s sa
u re
zulta
t mat
emati
c ob
ținut
sau
indi
cat,
recu
rgîn
d la
arg
umen
tări
.
5.4.
Adu
ce e
xem
ple
de d
efini
ții a
le n
oțiu
nilo
r m
atem
atice
, exe
mpl
e de
axi
ome,
teor
eme,
con
-se
cinț
e di
n di
vers
e do
men
ii al
e m
atem
atici
i.5.
5. I
nves
tighe
ază
valo
area
de
adev
ăr a
une
i pr
opoz
iții,
afirm
ații
sim
ple
prin
pre
zent
area
un
or e
xem
ple,
con
trae
xem
ple;
5.6.
Util
izea
ză î
n di
vers
e co
ntex
te,
incl
usiv
în
com
unic
are,
not
ațiil
e şi
ter
min
olog
ia a
fere
ntă
elem
ente
lor
de lo
gică
stu
diat
e.
Elev
ul:
5.1.
Util
izea
ză e
lem
ente
le d
e lo
gică
mat
emati
-că
stu
diat
e, t
erm
inol
ogia
şi n
otaț
iile
afer
ente
ac
esto
ra î
n co
ntex
tul
justi
ficăr
ii un
ui d
emer
s sa
u re
zulta
t.5.
2. A
flă v
aloa
rea
de a
devă
r a
prop
oziți
ei, a
fir-
maț
iei
recu
rgîn
d la
exe
mpl
e, c
ontr
aexe
mpl
e,
argu
men
tări
, dem
onst
rații
.5.
3. A
duce
exe
mpl
e de
defi
niții
ale
noț
iuni
lor,
exem
ple
de a
xiom
e, t
eore
me,
con
seci
nțe,
co-
rola
re d
in d
iver
se d
omen
ii.
6.In
terp
rete
ază
cont
exte
uz
uale
și/
sau
mat
ema-
tice
, uti
lizîn
d m
ulţi
mi,
rela
ţii
dint
re m
ulţi
mi,
oper
aţii
cu m
ulţi
mi
și
elem
ente
de
com
bina
-to
rică
.
6.1.
Rec
unoa
şte
mul
țimi î
n si
tua-
ții re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
6.2.
Adu
ce e
xem
ple
de m
ulțim
i fin
ite
(num
ere,
fr
acții
, ob
iect
e,
figur
i etc
.).
6.3.
Util
izea
ză î
n di
vers
e co
ntex
-te
, inc
lusi
v în
com
unic
are,
ter
mi-
nolo
gia
afer
entă
mul
țimilo
r.
6.1.
Rec
unoa
şte
mul
țimi î
n si
tuaț
ii re
ale
şi/s
au
mod
elat
e.
6.2.
Adu
ce e
xem
ple
de m
ulțim
i fini
te, i
nfini
te,
ordo
nate
din
div
erse
dom
enii.
6.3.
Rep
rezi
ntă
mul
țimea
în m
od s
inte
tic, a
nali-
tic ş
i geo
met
ric
(dia
gram
ă, ta
bel).
6.1.
Apl
ică
mul
țimile
, rel
ațiil
e di
ntre
mul
țimi ş
i op
eraț
iile
cu m
ulțim
i pen
tru
prez
enta
rea
şi c
a-ra
cter
izar
ea u
nor
situ
ații
din
dive
rse
dom
enii,
in
clus
iv s
ituaț
ii co
tidie
ne s
au m
atem
atice
.6.
2. U
tiliz
ează
mul
țimi,
rela
ții î
ntre
mul
țimi
şi o
pera
ții c
u m
ulțim
i, el
emen
tele
de
com
bi-
nato
rică
în
rezo
lvăr
i de
pro
blem
e di
n di
vers
e do
men
ii.
6.3.
Arg
umen
teaz
ă in
cluz
iuni
le N
ZQ
RC
ff
ff
N
ZQ
RC
ff
ff
şi e
vide
nția
ză a
part
enen
ța u
nor
nu-
mer
e da
te l
a un
a di
ntre
mul
țimile
num
eric
e in
dica
te (
N,
Z, Q
, R,
C,
Z\N
, Q
\Z,
R\Q
, R*
\Q,
R\Q
–, C\R
, C\R
– şi a
ltele
de
aces
te ti
puri
).
57
6.4.
Apl
ică
mul
țimile
, rel
ațiil
e di
n-tr
e m
ulțim
i pen
tru
prez
enta
rea
şi
cara
cter
izar
ea u
nor s
ituaț
ii si
mpl
e di
n di
vers
e do
men
ii, in
clus
iv s
itu-
ații
cotid
iene
sau
mat
emati
ce.
6.4.
Det
erm
ină
dacă
ele
men
tul
(obi
ectu
l, nu
-m
ărul
, fig
ura
etc.
) ap
arțin
e sa
u nu
mul
țimii
resp
ectiv
e.
6.5.
Cal
cule
ază
card
inal
ul u
nei m
ulțim
i fini
te.
6.6.
Efe
ctue
ază
oper
ații
cu m
ulțim
i fini
te ş
i/sa
u in
finite
(re
uniu
nea,
inte
rsec
ția, d
ifere
nța,
pro
-du
sul c
arte
zian
).6.
7. A
rgum
ente
ază
incl
uziu
nile
NZ
QR
ff
f
NZ
QR
ff
f ş
i ev
iden
țiază
apa
rten
ența
uno
r nu
mer
e da
te la
una
din
tre
mul
țimile
num
eric
e in
dica
te
(N, Z
, Q, R
, Z\N
, Q\Z
, R\Q
, R\N
, R*\
Q, R
\Q- ş
i al
tele
de
aces
te ti
puri
).6.
8. A
plic
ă m
ulțim
ile,
rela
țiile
din
tre
mul
țimi
şi o
pera
țiile
cu
mul
țimi
pent
ru p
reze
ntar
ea ş
i ca
ract
eriz
area
uno
r si
tuaț
ii si
mpl
e di
n di
vers
e do
men
ii, i
nclu
siv
situ
ații
cotid
iene
sau
mat
e-m
atice
.6.
9. U
tiliz
ează
mul
țimi,
rela
ții î
ntre
mul
țimi
şi
oper
ații
cu m
ulțim
i în
rezo
lvăr
i de
prob
lem
e.6.
10. U
tiliz
ează
în d
iver
se c
onte
xte,
incl
usiv
în
com
unic
are,
term
inol
ogia
afe
rent
ă m
ulțim
ilor.
6.4.
Tra
nspu
ne în
lim
baju
l mul
țimilo
r, in
clus
iv
în l
imba
jul
com
bina
tori
c, s
ituaț
ii di
n di
vers
e do
men
ii, r
ezol
vă p
robl
ema
obțin
ută
şi i
nter
-pr
etea
ză re
zulta
tele
obț
inut
e.
6.5.
U
tiliz
ează
pe
rmut
ările
, ar
anja
men
tele
, co
mbi
nări
le în
rez
olva
rea
ecua
țiilo
r, *i
necu
ați-
ilor,
prob
lem
elor
sim
ple
din
viaț
ă.*6
.6. U
tiliz
ează
bin
omul
lui N
ewto
n şi
/sau
for-
mul
a te
rmen
ului
gen
eral
în
situ
ații
real
e sa
u m
odel
ate.
* 6.
7. U
tiliz
ează
pro
prie
tățil
e co
efici
ențil
or b
i-no
mia
li la
rezo
lvar
ea d
iver
selo
r pr
oble
me.
58
Dom
eniu
l: El
emen
te d
e te
oria
pro
babi
lităţ
ilor ş
i sta
tistic
ă m
atem
atică
Nr.
сrt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
7.Se
lect
ează
și
uti
lizea
-ză
met
odel
e st
atisti
ce
pent
ru p
reze
ntar
ea ș
i ca
ract
eriz
area
sit
uaţi
i-lo
r re
ale
și/s
au m
ode-
late
.
Elev
ul:
7.1.
Sel
ecte
ază
şi o
rgan
izea
ză d
a-te
le în
tabe
le.
7.2.
Sor
teaz
ă, c
lasi
fică
date
le p
e ba
za u
nor c
rite
rii i
ndic
ate
şi in
ter-
pret
ează
dat
e si
mpl
e.
7.3.
Ex
plor
ează
m
odal
ități
ele-
men
tare
de
orga
niza
re ş
i cl
asifi
-ca
re a
dat
elor
: sc
hem
e; t
abel
e;
dese
ne.
7.4.
Com
plet
ează
tabe
le, r
ubri
cile
că
rora
indi
că c
ompo
nent
ele
ope-
rație
i cu
num
ere
natu
rale
, cuv
in-
tele
che
ie a
le u
nei p
robl
eme.
7.5.
Com
plet
ează
sch
eme,
lanț
uri
de c
alcu
le c
u nu
mer
ele
natu
rale
sa
u op
eraț
iile
aritm
etice
car
e lip
-se
sc.
7.6.
În
regi
stre
ază
în
tabe
le
re-
zulta
tele
uno
r m
ăsur
ător
i cu
nu-
mer
e na
tura
le ş
i fra
cții
sim
ple
cu
inte
rpre
tare
a da
telo
r.
Elev
ul:
7.1.
Sor
teaz
ă şi
cla
sific
ă da
te,
obie
cte,
eve
ni-
men
te p
e ba
za u
nor
crite
rii d
ate
sau
dete
rmi-
nate
.
7.2.
Iden
tifică
crit
erii
după
car
e se
ale
ge o
mul
ți-m
e de
obi
ecte
, dat
e, fe
nom
ene,
eve
nim
ente
.
7.3.
Sor
teaz
ă, o
rgan
izea
ză ş
i re
prez
intă
dat
e de
tip
canti
tativ
şi c
alita
tiv, u
tiliz
înd
met
ode
şi
inst
rum
ente
le s
tatis
tice
stud
iate
(hi
stog
ram
a,
diag
ram
e pr
in b
atoa
ne,
diag
ram
e pr
in b
are,
di
agra
me
stru
ctur
ale)
.7.
4. C
onst
ruie
şte
şi i
nter
pret
ează
dia
gram
e,
tabe
le, s
chem
e şi
gra
fice
stati
stice
ilus
trîn
d di
-ve
rse
situ
ații
sim
ple.
7.5.
Exp
lore
ază
situ
ații
cu c
arac
ter
loca
l şi/
sau
glob
al,
utiliz
înd
elem
ente
şi
met
ode
stud
iate
al
e st
atisti
cii m
atem
atice
.
7.6.
Ela
bore
ază
o st
rate
gie
de c
olec
tare
, sor
ta-
re, a
naliz
ă şi
repr
ezen
tare
a d
atel
or, a
info
rma-
țiilo
r şi
rea
lizea
ză s
trat
egia
ela
bora
tă, u
tiliz
înd,
in
clus
iv, t
ehno
logi
ile in
form
ațio
nale
şi c
omun
i-ca
ționa
le c
unos
cute
.
Elev
ul:
7.1.
Tra
nspu
ne î
n lim
baj
mat
emati
c şi
int
er-
pret
ează
situ
ații
din
dive
rse
dom
enii,
util
izîn
d co
ncep
tele
şi m
etod
ele
stati
stice
stu
diat
e, r
e-pr
ezen
tări
le g
rafic
e al
e da
telo
r st
atisti
ce (
his-
togr
ama,
pol
igon
ul fr
ecve
nțel
or, d
iagr
ame
prin
ba
toan
e, d
iagr
ame
prin
bar
e, d
iagr
ame
stru
c-tu
rale
).7.
2. E
labo
reaz
ă o
stra
tegi
e de
col
ecta
re, s
orta
-re
, ana
liză
şi re
prez
enta
re a
dat
elor
, a in
form
a-ții
lor
şi re
aliz
ează
str
ateg
ia e
labo
rată
, util
izîn
d,
incl
usiv
, teh
nolo
giile
info
rmaț
iona
le ş
i com
uni-
cațio
nale
cun
oscu
te.
7.3.
Org
aniz
ează
şi i
nter
pret
ează
dat
ele
de ti
p ca
ntita
tiv,
calit
ativ
din
dive
rse
dom
enii,
util
i-zî
nd te
hnol
ogiil
e st
atisti
ce s
tudi
ate.
7.4.
Util
izea
ză e
lem
ente
le d
e ca
lcul
fina
ncia
r st
udia
te p
entr
u a
rezo
lva
prob
lem
e în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
elat
e.
7.5.
Rep
rezi
ntă
rezu
ltate
le u
nor o
bser
vații
rea-
lizat
e în
div
erse
dom
enii,
repr
ezin
tă fe
nom
ene
econ
omic
e, s
ocia
le,
tehn
ice
etc.
pri
n de
sene
, ta
bele
, gra
fice,
dia
gram
e şi
ext
rage
, la
nece
si-
tate
, inf
orm
ații
rele
vant
e di
n ta
bele
, lis
te, d
ia-
gram
e st
atisti
ce.
7.6.
Util
izea
ză c
onşti
ent
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au
mod
elat
e un
itățil
e m
onet
are
națio
nale
şi c
ele
de u
z in
tern
ațio
nal î
n di
vers
e op
eraț
ii fin
anci
a-re
, inc
lusi
v în
acti
vită
ți de
ant
repr
enor
iat.
59
7.7.
Sel
ecte
ază
din
mul
țimea
dat
elor
cul
ese
sau
indi
cate
, din
gra
fice,
tabe
le, l
iste
, dia
gram
e in
form
ațiil
e re
leva
nte
pent
ru r
ezol
vare
a un
ei
prob
lem
e.8.
Uti
lizea
ză
elem
ente
le
de p
roba
bilit
ăţi p
entr
u pr
ezen
tare
a și
car
acte
-ri
zare
a si
tuaţ
iilor
rea
le
și/s
au m
odel
ate.
8.1.
Apr
ecia
ză v
aloa
rea
de a
devă
r a
unei
afir
maț
ii cu
im
plic
ații
de
tipul
”da
că-a
tunc
i”, „
posi
bil,
im-
posi
bil”
pen
tru
exem
ple
sim
ple,
ev
entu
al d
in c
otidi
an.
8.1.
Rec
unoa
şte,
des
crie
şi e
xem
plifi
că ti
puri
le
de e
veni
men
te s
tudi
ate.
8.2.
Cla
sific
ă ev
enim
ente
dup
ă şa
nsa
prod
u-ce
rii
lor
(eve
nim
ent,
sig
ur,
prob
abil,
pos
ibil,
im
posi
bil)
şi e
stim
ează
şan
sa p
rodu
ceri
i un
ui
even
imen
t.8.
3. D
eter
min
ă pr
obab
ilita
tea
prod
ucer
ii un
ui
even
imen
t, fo
losi
nd ra
port
ul: n
r. ca
zuri
favo
ra-
bile
/ n
r. ca
zuri
posi
bile
.8.
4. U
tiliz
ează
ele
men
tele
stu
diat
e de
pro
ba-
bilit
ăți p
entr
u a
prez
enta
şi c
arac
teri
za s
ituaț
ii m
atem
atice
şi c
otidi
ene
sim
ple.
8.1.
Util
izea
ză e
lem
ente
le ş
i met
odel
e st
udia
te
de p
roba
bilit
ăți p
entr
u a
prez
enta
şi c
arac
teri
-za
situ
ații
din
dive
rse
dom
enii,
incl
usiv
situ
ații
mat
emati
ce ş
i coti
dien
e.
8.2.
Cal
cule
ază
prob
abili
tăți
ale
prod
ucer
ilor
even
imen
telo
r în
div
erse
dom
enii,
util
izîn
d al
-go
ritm
ii re
leva
nți ş
i pro
prie
tățil
e st
udia
te.
60
Dom
eniu
l: A
lgeb
ra
Nr.
сrt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
9.U
tiliz
ează
si
mbo
luri
le
și m
etod
ele
alge
bric
epe
ntru
pre
zent
area
și
cara
cter
izar
ea s
itua
ţii-
lor
real
e și
/sau
mod
e-la
te.
Elev
ul:
9.1.
Det
erm
ină
num
ere
necu
nos-
cute
în
exer
ciții
în
baza
reg
ulilo
r de
afla
re a
com
pone
ntel
or a
le
adun
ării,
scă
deri
i, în
mul
țirii
şi îm
-pă
rțir
ii cu
num
ere
natu
rale
.9.
2. U
tiliz
ează
sim
bolu
ri p
entr
u a
pune
in
evid
ență
num
ere
necu
-no
scut
e în
rezo
lvăr
i de
prob
lem
e.
9.3.
Efe
ctue
ază
calc
ule
cu n
umer
e na
tura
le r
epre
zent
ate
prin
lite
re
(adu
nare
a, s
căde
rea,
înm
ulțir
ea,
împă
rțire
a), u
tiliz
înd
prop
riet
ățile
op
eraț
iilor
resp
ectiv
e.
Elev
ul:
9.1.
Util
izea
ză n
ecun
oscu
te,
vari
abile
, ne
de-
term
inat
e, s
imbo
luri
şi e
ntită
ți al
gebr
ice
pen-
tru
prez
enta
rea
unor
situ
ații
mul
tiple
.
9.2.
Ana
lizea
ză s
ituaț
ii m
atem
atice
, co
tidie
ne
utiliz
înd
sim
bolu
ri ş
i met
ode
alge
bric
e.
9.3.
Efec
tuea
ză c
alcu
le c
u nu
mer
e re
ale
repr
e-ze
ntat
e pr
in li
tere
(adu
nare
a, s
căde
rea,
înm
ul-
țirea
, îm
părț
irea,
rid
icar
ea la
put
ere
cu e
xpo-
nent
într
eg),
utiliz
înd
prop
riet
ățile
ope
rații
lor
resp
ectiv
e.9.
4. R
ezol
vă în
mul
țimile
N, Z
, Q, R
şi în
alte
mul
-țim
i num
eric
e de
tipu
rile
stud
iate
pro
blem
e pr
in
met
odel
e al
gebr
ice
stud
iate
, util
izîn
d ec
uații
de
grad
ul I,
gra
dul I
I cu
o ne
cuno
scut
ă, in
ecua
ții d
e gr
adul
I,
grad
ul I
I cu
o n
ecun
oscu
tă,
ecua
ții ş
i in
ecua
ții r
ațio
nal-f
racț
iona
re, s
iste
me
de d
ouă
ecua
ții d
e gr
adul
I cu
dou
ă ne
cuno
scut
e, s
iste
-m
e de
inec
uații
de
grad
ul I
cu o
nec
unos
cută
.9.
5. Id
entifi
că în
enu
nțur
i div
erse
form
ulel
e în
-m
ulțir
ii pr
escu
rtat
e şi
le u
tiliz
ează
pen
tru
opti-
miz
area
uno
r ca
lcul
e al
gebr
ice,
ari
tmeti
ce.
9.6.
Ide
ntific
ă as
emăn
ări
într
e op
eraț
iile
cu
polin
oam
e şi
ope
rații
le c
u nu
mer
e re
ale
şi u
ti-liz
ează
ase
măn
ările
evi
denț
iate
în c
alcu
le.
9.7.
Util
izea
ză m
onoa
me,
pol
inoa
me,
fra
cții
alge
bric
e, o
pera
țiile
cu
aces
tea
pent
ru a
pre
-ze
nta
şi a
naliz
a si
tuaț
ii m
atem
atice
.
Elev
ul:
9.1.
Util
izea
ză n
ecun
oscu
te, v
aria
bile
, ned
eter
-m
inat
e, s
imbo
luri
şi
entit
ăți
alge
bric
e pe
ntru
an
aliz
a şi
pre
zent
area
uno
r si
tuaț
ii di
n di
vers
e do
men
ii.
9.2.
Aso
ciaz
ă en
tităț
i al
gebr
ice
cu e
ntită
ți di
n al
te d
omen
ii m
atem
atice
(de
exem
plu,
ecu
ații,
po
linoa
me,
fun
cții,
gra
fice)
pen
tru
a re
zolv
a pr
oble
me
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
9.3.
Opti
miz
ează
cal
cule
le a
lgeb
rice
, uti
lizîn
d al
gori
tmi
rele
vanț
i, st
rate
gii
adec
vate
şi
ase-
măn
ările
cu
calc
ulel
e cu
num
ere.
9.4.
Util
izea
ză c
orec
t ter
min
olog
ia a
fere
ntă
no-
țiuni
i de
mat
rice
.
9.5.
Det
erm
ină
tipul
mat
rice
i în
dife
rite
con
-te
xte.
9.6.
Efe
ctue
ază
calc
ule
cu ti
puri
le d
e m
atri
ce
stud
iate
.
9.7.
Ca
lcul
ează
de
term
inan
ți de
or
dinu
l II,
III
, *p
atru
în
di
feri
te
cont
exte
, uti
lizîn
d pr
opri
etăț
ile d
eter
min
anțil
or.
61
9.8.
Inte
rpre
teaz
ă pr
oble
me
şi s
ituaț
ii co
tidie
-ne
pri
n uti
lizar
ea m
odel
elor
alg
ebri
ce.
9.8.
Rez
olvă
sis
tem
e de
ecu
ații
linia
re u
tiliz
ănd
regu
la l
ui C
ram
er,m
etod
a lu
i G
auss
, *m
etod
a m
atri
cial
ă.
9.9.
Rez
olvă
ecu
ații
de g
radu
l I, I
I şi r
educ
tibile
la
ace
stea
, inc
lusi
v cu
per
imet
ru ş
i/sa
u m
odul
; ec
uații
rațio
nal-f
racț
iona
re; e
cuții
iraț
iona
le d
e tip
urile
stu
diat
e şi
red
uctib
ile l
a el
e, *
ecua
ții
mat
rice
ale.
*9.1
0.In
terp
rete
ază
geom
etri
c m
ulțim
ea s
olu-
țiilo
r ecu
ațiil
or d
e gr
adul
doi
cu
două
nec
unos
-cu
te s
tudi
ate.
9.11
. Re
zolv
ă ec
uații
exp
onen
țiale
de
tipur
ile
stud
iate
şi
redu
ctibi
le l
a el
e, *
incl
usiv
ecu
ații
expo
nenț
iale
cu
para
met
ru ş
i/sa
u m
odul
. 9.
12.R
ezol
vă e
cuaț
ii lo
gari
tmic
e de
tipu
rile
stu
-di
ate
şi re
ducti
bile
la e
le, *
incl
usiv
ecu
ații
loga
-ri
tmic
e cu
mod
ul.
9.13
. Util
izea
ză d
iver
se m
etod
e de
rez
olva
re a
in
ecua
țiilo
r de
gra
dul
I, de
gra
dul
II, r
ațio
nal-
frac
ționa
re,
*ira
ționa
le,
*exp
onen
țiale
, *l
oga-
ritm
ice
de ti
puri
le s
tudi
ate.
9.14
. Re
zolv
ă si
stem
e de
ecu
ații
de g
radu
l I,
grad
ul II
, exp
onen
țiale
, log
aritm
ice,
de
tipur
ile
stud
iate
, în
dive
rse
cont
exte
.9.
15. R
ezol
vă s
iste
me
de in
ecua
ții d
e gr
adul
I,
grad
ul II
, raț
iona
l-fra
cțio
nare
cu
o ne
cuno
scut
ă în
div
erse
con
text
e.
9.16
. Re
cuno
aşte
şi
utiliz
ează
ide
ntită
țile
tri-
gono
met
rice
fun
dam
enta
le,
form
ulel
e de
re-
duce
re,
form
ulel
e su
mei
, fo
rmul
ele
ungh
iulu
i du
blu,
for
mul
ele
de m
icşo
rare
a g
radu
lui
în
dive
rse
cont
exte
.*9
.17.
Util
izea
ză d
iver
se m
etod
e de
rez
olva
re
a ec
uații
lor
trig
onom
etri
ce s
tudi
ate
şi r
educ
ti-bi
le la
ace
stea
.
62
*9.1
8. R
ezol
vă c
ele
mai
sim
ple
inec
uații
tri
go-
nom
etri
ce în
div
erse
con
text
e.9.
19.
Util
izea
ză m
onoa
me,
pol
inoa
me,
fra
cții
alge
bric
e, o
pera
țiile
cu
aces
tea
pent
ru a
pre
-ze
nta
şi a
naliz
a si
tuaț
ii m
atem
atice
div
erse
.9.
20. I
nter
pret
ează
pro
blem
e şi
situ
ații
coti-
dien
e pr
in u
tiliz
area
mod
elel
or a
lgeb
rice
stu
-di
ate.
10.
Iden
tific
ă și
des
crie
cu
ajut
orul
mod
elel
or a
l-ge
bric
e a
unor
rel
aţii
sau
situ
aţii
mul
tipl
e.
10.1
. D
escr
ie c
u aj
utor
ul m
ode-
lelo
r al
gebr
ice
stud
iate
rel
ații
şi/
sau
situ
ații
real
e sa
u m
odel
ate
sim
ple.
10.1
. Ide
ntific
ă m
odel
ele
alge
bric
e uti
lizat
e în
de
scri
erea
rel
ațiil
or, s
ituaț
iilor
mat
emati
ce ş
i/sa
u co
tidie
ne.
10.2
. D
escr
ie c
u aj
utor
ul m
odel
elor
alg
ebri
ce
stud
iate
rel
ații
şi/s
au s
ituaț
ii re
ale
sau
mod
e-la
te.
10.3
. Tr
ansp
une
în l
imba
jul
alge
bric
, uti
lizîn
d ec
uații
, ine
cuaț
ii, s
iste
me
de ti
puri
le s
tudi
ate,
si
tuaț
ii di
n di
vers
e do
men
ii, r
ezol
vă p
robl
ema
obțin
ută
şi in
terp
rete
ază
rezu
ltate
le o
bțin
ute.
10.1
. Tr
ansp
une
în l
imba
jul
alge
bric
, uti
lizîn
d ec
uații
, ine
cuaț
ii, s
iste
me,
tot
alită
ți de
tipu
rile
st
udia
te,
situ
ații
din
dive
rse
dom
enii,
rez
olvă
pr
oble
ma
obțin
ută
şi in
terp
rete
ază
rezu
ltate
le
obțin
ute.
11.
Rezo
lvă
prob
lem
e de
al
gebr
ă și
ef
ectu
ează
an
aliz
a ca
litati
vă a
re-
zolv
ărilo
r ac
esto
ra.
11.1
. In
vesti
ghea
ză v
aloa
rea
de
adev
ăr
a un
ei
afirm
ații
sim
ple
refe
rito
are
la e
lem
ente
le d
e al
ge-
bră
stud
iate
.
11.1
. Ef
ectu
ează
tra
nsfo
rmăr
i id
entic
e, t
rans
-fo
rmăr
i ech
ival
ente
ale
exp
resi
ilor
alge
bric
e în
co
ntex
te d
iver
se.
11.2
. Cla
sific
ă du
pă c
rite
riile
dat
e sa
u se
lect
ate
ecua
țiile
, ine
cuaț
iile,
sis
tem
ele
de e
cuaț
ii, s
is-
tem
ele
de in
ecua
ții în
div
erse
con
text
e.
11.3
. Rez
olvă
în m
ulțim
ile N
, Z, Q
, R ş
i în
alte
m
ulțim
i num
eric
e de
tipu
rile
stu
diat
e ec
uați-
ile,
inec
uații
le,
sist
emel
e de
tipu
rile
stu
diat
e,
utiliz
înd
tran
sfor
măr
ile e
chiv
alen
te, a
lgor
itmii
rele
vanț
i şi m
etod
ele
optim
ale.
11.4
. Ana
lizea
ză r
ezol
vări
le e
cuaț
iilor
, ine
cua-
țiilo
r, si
stem
elor
de
tipur
ile s
tudi
ate
în c
onte
x-tu
l cor
ectit
udin
ii, a
l sim
plită
ții, a
l cla
rită
ții ş
i al
sem
nific
ație
i rez
ulta
telo
r.
11.1
. A
plic
ă tr
ansf
orm
ările
ech
ival
ente
, tr
ans-
form
ările
iden
tice
ale
entit
ățilo
r alg
ebri
ce p
en-
tru
optim
izar
ea re
zolv
ării
prob
lem
elor
.11
.2.
Det
erm
ină
căre
i cl
ase
de p
robl
eme
îi ap
arțin
e pr
oble
ma
de a
lgeb
ră d
ată
sau
obțin
u-tă
şi u
tiliz
ează
alg
oritm
ul o
ptim
al d
e re
zolv
are
a ac
este
ia.
11.3
. Rez
olvă
în m
ulțim
ile N
, Z, Q
, R, C
şi î
n al
te
mul
țimi n
umer
ice
de ti
puri
le s
tudi
ate
prob
le-
me
prin
met
odel
e al
gebr
ice
stud
iate
, util
izîn
d ec
uații
, ine
cuaț
ii, s
iste
me,
tota
lităț
i.
11.4
. A
naliz
ează
re
zolv
ările
pr
oble
mel
or
de
alge
bră
de ti
puri
le s
tudi
ate
în c
onte
xtul
cor
ec-
titud
inii,
al s
impl
ității
, al c
lari
tății
şi a
l sem
nifi-
cație
i rez
ulta
telo
r.
63
11.5
. D
eter
min
ă că
rei
clas
e de
pro
blem
e îi
apar
ține
prob
lem
a de
alg
ebră
dat
ă sa
u ob
ținu-
tă ş
i util
izea
ză a
lgor
itmul
opti
mal
de
rezo
lvar
e a
aces
teia
.11
.6. A
soci
ază
ecua
ții a
lgeb
rice
cu
func
ții, p
o-lin
oam
e de
o n
edet
erm
inat
ă şi
apl
ică
astf
el d
e as
ocie
ri în
rezo
lvăr
i de
prob
lem
e.
11.7
. Inv
estig
heaz
ă va
loar
ea d
e ad
evăr
a u
nei
afirm
ații
refe
rito
are
la m
etod
ele
alge
bric
e uti
-liz
ate.
11.5
. Aso
ciaz
ă ec
uații
alg
ebri
ce c
u fu
ncții
, po-
linoa
me
de o
ned
eter
min
ată
şi a
plic
ă as
tfel
de
asoc
ieri
în re
zolv
ări d
e pr
oble
me.
11.6
. Jus
tifică
str
ateg
iile
aplic
ate
în r
ezol
vare
a pr
oble
mel
or d
e al
gebr
ă.
D
omen
iul:
Elem
ente
de
anal
iză
mat
emati
că
Nr.
сrt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
12.
Recu
noaș
te r
elaţ
ii, ș
i-ru
ri,
func
ţii
în s
itua
ţii
real
e și
/sau
m
odel
a-te
.
Elev
ul:
12.1
. Ide
ntific
ă re
guli
de f
orm
are
a un
or s
ucce
siun
i de
num
ere
na-
tura
le.
12.2
. Cl
asifi
că d
upă
crite
rii
indi
-ca
te ş
irur
ile c
u nu
mer
e na
tura
le
date
.
Elev
ul:
12.1
. Re
prez
intă
în
sist
emul
car
tezi
an d
e co
-or
dona
te p
erec
hi o
rdon
ate
de n
umer
e re
ale,
ad
ică
elem
ente
ale
mul
țimii
R x
R.12
.2.
Iden
tifică
în s
iste
mul
car
tezi
an d
e co
or-
dona
te p
unct
ul, c
unos
cînd
coo
rdon
atel
e lu
i.
12.3
. Ide
ntific
ă co
ordo
nate
le p
unct
ului
dat
în
sist
emul
car
tezi
an d
e co
ordo
nate
.12
.4. S
crie
, cite
şte,
inte
rpre
teaz
ă re
lații
, şir
uri,
func
ții d
e tip
urile
stu
diat
e.
12.5
. Rec
unoa
şte
în d
iver
se c
onte
xte
rela
țiile
, şi
ruri
le, f
uncț
iile
stud
iate
, ter
men
ii şi
not
ațiil
e co
resp
unză
toar
e ac
esto
ra.
Elev
ul:
12.1
. Scr
ie, c
iteşt
e, in
terp
rete
ază
rela
ții, ş
irur
i, fu
ncții
de
tipur
ile s
tudi
ate.
12.2
. Rec
unoa
şte
în d
iver
se c
onte
xte
rela
țiile
, şi
ruri
le, f
uncț
iile
stud
iate
, ter
men
ii şi
not
ațiil
e co
resp
unză
toar
e ac
esto
ra.
*12
.3. R
ecun
oaşt
e ge
omet
ric,
ana
litic
func
țiile
in
jecti
ve, s
urje
ctive
, bije
ctive
.12
.4.
Recu
noaş
te,
exem
plifi
că ş
i uti
lizea
ză î
n co
ntex
te d
iferi
te n
oțiu
nile
şir
de n
umer
e, d
e-pe
nden
ţă f
uncţ
iona
lă,
func
ţie,
grafi
cul
func
ţi-ei
, pr
ogre
sie
aritm
etică
, pr
ogre
sie
geom
etri-
că, *
şir
conv
erge
nt, *
şir
dive
rgen
t, li
mita
une
i fu
ncţii
înt
r-un
pun
ct,
*lim
ita u
nei
func
ţii l
a ∞
, *c
ontin
uita
tea
func
ţiei,
deriv
ata
func
ţiei,
*dife
renţ
iala
, in
tegr
ala
nede
finită
, in
tegr
ala
defin
ită, s
ubgr
aficu
l fun
cţie
i.
64
12.6
. Cla
sific
ă du
pă u
nul s
au m
ai m
ulte
cri
teri
i ex
plic
ite s
au im
plic
ite r
elaț
iile,
şir
urile
, fun
cți-
ile s
tudi
ate.
12.7
. Re
cuno
aşte
, ex
empl
ifică
şi
utiliz
ează
în
cont
exte
var
iate
noț
iuni
le d
epen
denţ
ă fu
ncţi-
onal
ă, fu
ncţie
, gra
ficul
func
ţiei.
13.
Apl
ică
prop
riet
ăţile
, al
gori
tmii
de s
tudi
u al
și
ruri
lor,
func
ţiilo
r în
re
zolv
ări
de p
robl
eme
în s
itua
ţii
real
e și
/sau
m
odel
ate.
13.1
. Co
mpl
etea
ză ş
irur
i de
nu-
mer
e na
tura
le d
upă
regu
li in
dica
-te
sau
iden
tifica
te p
rin
obse
rvar
e.
13.2
. Ide
ntific
ă, c
ontin
uă s
ucce
si-
uni d
e fo
rme
geom
etri
ce şi
pro
pu-
ne re
guli
de fo
rmar
e a
aces
tora
.
13.1
. D
eter
min
ă al
gori
tmul
dup
ă ca
re e
ste
cons
trui
tă o
suc
cesi
une
dată
exp
rim
ată
în n
u-m
ere,
„în
cuv
inte
” , î
n fig
uri,
în o
biec
te s
au c
u aj
utor
ul u
nor
expr
esii
liter
are,
a re
gulil
or.
13.2
. U
tiliz
ează
com
para
ții,
anal
ogii
şi c
lasi
fi-că
ri p
entr
u de
scop
erire
a un
or p
ropr
ietă
ți, r
e-gu
li, a
lgor
itmi.
13.3
. Util
izea
ză te
rmin
olog
ia ş
i not
ațiil
e sp
eci-
fice
rela
țiilo
r, şi
ruri
lor
şi f
uncț
iilor
în c
onte
xte
vari
ate,
incl
usiv
în c
omun
icar
e.13
.4. A
plic
ă pr
opri
etăț
ile, a
lgor
itmii
refe
rito
a-re
la r
elaț
ii, ş
irur
i şi f
uncț
ii în
rez
olvă
ri d
e pr
o-bl
eme
din
dive
rse
dom
enii.
13.5
. Alc
ătui
eşte
, com
plet
ează
şir
uri d
e nu
me-
re, p
orni
nd d
e la
o r
egul
ă si
mpl
ă in
dica
tă s
au
obse
rvat
ă.13
.6. R
epre
zint
ă gr
afic
şi in
terp
rete
ază
grafi
ce
refe
rito
are
la r
elaț
ii, ş
irur
i, fu
ncții
de
tipur
ile
stud
iate
.
13.1
. Re
cuno
aşte
pro
gres
ii ar
itmeti
ce ş
i ge
o-m
etri
ce în
şir
urile
dat
e sa
u ob
ținut
e.
13.2
. Util
izea
ză p
ropr
ietă
țile
prog
resi
ilor
în d
i-fe
rite
con
text
e.
13.3
. Rec
unoa
şte
prop
riet
ățile
fun
cție
i stu
dia-
te ş
i ale
gra
ficul
ui a
cest
eia.
*13.
4.D
eter
min
ă ex
iste
nța
func
ției
inve
rse
func
ției d
ate.
13.5
. Cl
asifi
că f
uncț
iile
stud
iate
dup
ă di
vers
e cr
iteri
i.
*13.
6. E
fect
ueaz
ă op
eraț
ii st
udia
te c
u lim
ite d
e fu
ncții
, in
clus
iv u
tiliz
înd
limite
le r
emar
cabi
le
stud
iate
.13
.7. R
epre
zint
ă gr
aficu
l fun
cție
i dat
e uti
lizîn
d pr
opri
etăț
ile s
tudi
ate
ale
func
țiilo
r, de
riva
ta d
e or
dinu
l I, *
deri
vata
de
ordi
nul I
I.13
.8. U
tiliz
ează
sen
sul g
eom
etri
c, fi
zic
al d
eri-
vate
i în
situ
ații
real
e şi
/sa
u m
odel
ate.
13.9
. Ca
lcul
ează
pri
miti
ve ş
i in
tegr
ala
nede
fi-ni
tă a
plic
înd
prop
riet
ățile
res
pecti
ve,
tabe
lul
de in
tegr
ale,
*m
etod
e de
inte
grar
e: in
tegr
area
pr
in p
ărți,
met
oda
de s
chim
bare
de
vari
abilă
.
65
13.1
0. A
plic
ă in
tegr
ala
defin
ită în
cal
culu
l ari
-ei
sub
grafi
culu
i fu
ncție
i, *a
riei
figu
rii
plan
e şi
*v
olum
ului
cor
pulu
i de
rota
ție în
dife
rite
con
-te
xte.
14.
Recu
rge
la c
once
pte
și
met
ode
de a
naliz
ă m
a-te
mati
că î
n ab
orda
rea
unor
si
tuaţ
ii co
tidi
e-ne
, pe
ntru
rez
olva
rea
unor
pro
blem
e uz
uale
sa
u st
udiu
l uno
r fe
no-
men
e di
n ști
inţă
, te
h-ni
că, s
ocie
tate
.
14.1
. Util
izea
ză re
lații
, şir
uri s
tudi
-at
e pe
ntru
mod
elar
ea m
atem
ati-
că a
div
erse
lor
situ
ații,
feno
men
e si
mpl
e.14
.2.
Inve
stigh
ează
val
oare
a de
ad
evăr
a u
nei a
firm
ații
sim
ple
re-
feri
toar
e la
rela
ții, ş
irur
i.14
.3.
Util
izea
ză d
atel
e di
n co
tidi-
an î
n cr
eare
a şi
rez
olva
rea
unor
pr
oble
me
sim
ple
ce ț
in d
e re
lații
, şi
ruri
. .
14.1
. Ext
rage
ele
men
te s
emni
ficati
ve ş
i inf
or-
maț
ii re
leva
nte
din
repr
ezen
tări
le a
naliti
ce ş
i/sa
u gr
afice
ale
rel
ațiil
or,
şiru
rilo
r şi
fun
cțiil
or
pent
ru a
rezo
lva
prob
lem
e.14
.2. U
tiliz
ează
rel
ații,
şir
uri ş
i fun
cții
stud
iate
pe
ntru
mod
elar
ea m
atem
atică
a d
iver
selo
r si
-tu
ații,
feno
men
e si
mpl
e di
n di
vers
e do
men
ii.14
.3. I
nves
tighe
ază
valo
area
de
adev
ăr a
une
i afi
rmaț
ii re
feri
toar
e la
rela
ții, ş
irur
i, fu
ncții
.
14.4
. In
terp
rete
ază
un r
ezul
tat
sau
dem
ers
sim
plu
utiliz
înd
conc
epte
(rel
ații,
şir
uri,
func
ții)
şi m
etod
e de
ana
liză
mat
emati
că s
tudi
ate.
14.1
. Rec
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
met
odel
e le
gate
de
apl
icaț
iile
deri
vate
i ca
met
ode
calit
ativ
noi
de s
tudi
ere
a fu
ncție
i, de
rez
olva
re a
pro
ble-
mel
or te
oreti
ce ş
i pra
ctice
.14
.2. A
plic
ă de
riva
tele
la m
odel
area
mat
emati
-că
a r
ealit
ății
fizic
e, la
rez
olva
rea
unor
pro
ble-
me
de m
axim
şi m
inim
din
div
erse
dom
enii.
14.3
. Apl
ică
în s
ituaț
ii re
ale
sau
mod
elat
e no
-țiu
nile
de
prim
itivă
, int
egra
lă n
edefi
nită
, int
e-gr
ală
defin
ită.
14.4
. Inv
estig
heaz
ă va
loar
ea d
e ad
evăr
a u
nei
afirm
ații
refe
rito
are
la re
lații
, şir
uri,
func
ții, d
e-ri
vată
, *di
fere
nția
lă, i
nteg
rală
defi
nită
, int
egra
-lă
ned
efini
tă.
14.5
. In
terp
rete
ază
un r
ezul
tat
sau
dem
ers
sim
plu
utiliz
înd
conc
epte
(rel
ații,
şir
uri,
func
ții)
şi m
etod
e de
ana
liză
mat
emati
că s
tudi
ate.
D
omen
iul:
Măs
urar
e şi
măs
uri.
Elem
ente
de
geom
etrie
met
rică
Nr.
сrt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
15.
Efec
tuea
ză
măs
urăr
i în
sit
uaţi
i rea
le ș
i/sa
u m
odel
ate,
uti
lizîn
d di
vers
e un
ităţ
i de
mă-
sură
și i
nstr
umen
te d
e m
ăsur
are.
Elev
ul:
15.1
. Rec
unoa
şte
şi a
plic
ă în
div
er-
se c
onte
xte
unită
țile
stan
dard
e şi
no
nsta
ndar
de s
tudi
ate
de m
ăsur
ă pe
ntru
lun
gim
e, m
asă,
tim
p, c
a-pa
cita
te ş
i uni
tăți
mon
etar
e;
Elev
ul:
15.1
. Rec
unoa
şte
şi a
plic
ă în
div
erse
con
text
e şi
dom
enii
unită
țile
stan
dard
e şi
non
stan
dard
e st
udia
te d
e m
ăsur
ă pe
ntru
lung
ime,
ari
e, v
o-lu
m,
mas
ă, ti
mp,
cap
acita
te,
măs
ura
ungh
iu-
lui.
Elev
ul:
15.1
. Re
cuno
aşte
şi a
plic
ă în
div
erse
con
text
e şi
dom
enii
unită
țile
stan
dard
e, n
onst
anda
rde
stud
iate
de
măs
ură
şi u
nită
țile
mon
etar
e.
66
15.2
. U
tiliz
ează
in
stru
men
te
şi
unită
ți de
măs
ură
stan
dard
şi n
on-
stan
dard
pen
tru
lung
ime,
cap
aci-
tate
, m
asă,
tim
p şi
uni
tăți
mon
e-ta
re în
situ
ații
vari
ate.
15.3
. Util
izea
ză u
nită
țile
de m
ăsu-
ră s
tudi
ate
pent
ru a
rez
olva
pro
-bl
eme
sim
ple
în s
ituaț
ii re
ale
şi/
sau
mod
elat
e.15
.4.
Efec
tuea
ză t
rans
form
ări
ale
unită
ților
de
m
ăsur
ă st
udia
te,
pent
ru a
opti
miz
a ca
lcul
ele
cu u
ni-
tățil
e re
spec
tive.
15.2
. Sel
ecte
ază
şi a
plic
ă un
itate
a ad
ecva
tă d
e m
ăsur
ă pe
ntru
a re
zolv
a pr
oble
ma.
15.3
. Util
izea
ză u
nită
țile
mon
etar
e na
ționa
le ş
i in
tern
ațio
nale
stu
diat
e pe
ntru
a r
ezol
va p
ro-
blem
e în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
elat
e.
15.4
. Efe
ctue
ază
tran
sfor
măr
i ale
uni
tățil
or d
e m
ăsur
ă st
udia
te,
pent
ru a
opti
miz
a ca
lcul
ele
cu u
nită
țile
resp
ectiv
e.
15.5
. Ef
ectu
ează
măs
urăr
i op
timal
e pe
ntru
a
rezo
lva
prob
lem
e de
măs
urar
e în
situ
ații
re-
ale
şi/s
au m
odel
ate,
util
izîn
d in
stru
men
-tel
e ad
ecva
te.
15.2
. Ef
ectu
ează
măs
urăr
i op
timal
e pe
ntru
a
rezo
lva
prob
lem
e în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
e-la
te, u
tiliz
înd
inst
rum
ente
le a
decv
ate
de m
ăsu-
rare
.
16.
Apl
ică
stra
tegi
i, al
go-
ritm
i, fo
rmul
e, i
nstr
u-m
ente
pe
ntru
ca
lcu-
lare
a m
ăsur
ilor
un-
ghiu
rilo
r, pe
rim
etri
lor,
ariil
or, v
olum
elor
.
16.1
. Ca
lcul
ează
per
imet
rul
unor
pă
trat
e şi
dr
eptu
nghi
uri
cu
di-
men
siun
ile d
ate
în b
aza
form
ule-
lor
core
spun
zăto
are.
16.2
. Ca
lcul
ează
dim
ensi
unile
la-
turi
i pă
trat
ului
, cî
nd s
e cu
noaş
te
peri
met
rul a
cest
uia.
16.3
. Cal
cule
ază
dim
ensi
unile
une
i la
turi
ale
dre
ptun
ghiu
lui,
după
pe-
rim
etru
l şi o
latu
ră d
ată.
16.4
. Efe
ctue
ază
tran
sfor
măr
i sim
-pl
e al
e un
itățil
or d
e m
ăsur
ă pe
n-tr
u lu
ngim
e, a
rie,
vol
um î
n ba
za
oper
ațiil
or în
văța
te.
16.1
. Rec
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
în d
iver
se d
ome-
nii,
în r
ezol
vări
de
prob
lem
e fo
rmul
ele
stud
i-at
e pe
ntru
cal
culu
l lu
ngim
ilor,
peri
met
relo
r, ar
iilor
, vol
umel
or, c
apac
itățil
or.
16.2
. U
tiliz
ează
in
stru
men
tele
ad
ecva
te
de
măs
urar
e pe
ntru
cal
cula
rea
lung
imilo
r se
g-m
ente
lor,
măs
urilo
r un
ghiu
rilo
r.
16.3
. Esti
mea
ză în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
ela-
te lu
ngim
i, pe
rim
etre
, ari
i, vo
lum
e, c
apac
ități,
tim
p, m
ăsur
i de
ungh
iuri
.
16.4
. U
tiliz
ează
alg
oritm
ii şi
met
odel
e st
udi-
ate,
incl
usiv
met
oda
triu
nghi
urilo
r co
ngru
en-
te,
met
oda
triu
nghi
urilo
r as
emen
ea,
rela
țiile
tr
igon
omet
rice
, re
lații
le m
etri
ce î
n tr
iung
hi
oare
care
şi
în t
riun
ghiu
l dr
eptu
nghi
c, î
n pa
-tr
ulat
ere
şi p
olig
oane
, rel
ațiil
e m
etri
ce în
cer
c,
vect
orii
în re
zolv
ări d
e pr
oble
me
de g
eom
etri
e m
etri
că.
16.1
. Rec
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
în d
iver
se d
ome-
nii,
în re
zolv
ări d
e pr
oble
me
form
ulel
e st
udia
te
pent
ru c
alcu
lul l
ungi
milo
r, pe
rim
etre
lor,
ariil
or,
volu
mel
or, c
apac
itățil
or.
16.2
. Cal
cule
ază
lung
imile
uno
r se
gmen
te, m
ă-su
rile
uno
r un
ghiu
ri (
ungh
iuri
pla
ne,
ungh
iul
dint
re d
ouă
drep
te,
ungh
iul
dint
re d
reap
tă ş
i pl
an,
ungh
iuri
die
dre)
în
situ
ații
dive
rse,
util
i-zî
nd, i
nclu
siv,
rela
țiile
met
rice
în tr
iung
hi s
tudi
-at
e, te
orem
a ce
lor
trei
per
pend
icul
are.
16.3
. Re
cuno
aşte
şi
utiliz
ează
în
rezo
lvăr
i de
pr
oble
me
real
e sa
u m
odel
ate
crite
riile
de
con-
grue
nță,
cri
teri
ile d
e as
emăn
are
a tr
iung
hiur
i-lo
r, in
clus
iv a
triu
nghi
urilo
r dr
eptu
nghi
ce.
16.4
. U
tiliz
ează
for
mul
ele
pent
ru c
alcu
lare
a ar
iilor
sup
rafe
țelo
r şi
vol
umel
or c
orpu
rilo
r ge
-om
etri
ce s
tudi
ate
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
ode-
late
.
67
16.5
. Apl
ică
desf
ăşur
ările
pol
iedr
elor
şi a
cor
-pu
rilo
r rot
unde
pen
tru
a ca
lcul
a ar
iile
supr
afe-
țelo
r re
spec
tive.
16.6
. Inv
estig
heaz
ă va
loar
ea d
e ad
evăr
a u
nei
afirm
ații
refe
rito
are
la m
ăsur
are
şi m
ăsur
i.
16.7
. U
tiliz
ează
con
ştien
t în
situ
ații
real
e şi
/sa
u m
odel
ate
unită
țile
mon
etar
e na
ționa
le ş
i ce
le d
e uz
inte
rnaț
iona
l în
dive
rse
oper
ații
fi-na
ncia
re.
16.8
. El
abor
ează
o s
trat
egie
de
calc
ular
e a
măs
urilo
r un
ghiu
rilo
r, pe
rim
etre
lor,
ariil
or fi
-gu
rilo
r, vo
lum
elor
cor
puri
lor
stud
iate
şi a
plic
ă st
rate
gia
dete
rmin
ată
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au
mod
elat
e.
16.5
. U
tiliz
ează
pro
prie
tățil
e po
liedr
elor
şi a
le
corp
urilo
r de
rota
ție st
udia
te în
situ
ații
real
e şi
/sa
u m
odel
ate.
16.6
. Cal
cule
ază
lung
imi d
e se
gmen
te, p
erim
e-tr
e, a
rii a
le fi
guri
lor
ce s
e ob
țin la
sec
ționa
rea
corp
urilo
r ge
omet
rice
cu
dive
rse
plan
e (s
ecți-
unea
dia
gona
lă, s
ecțiu
nea
axia
lă, s
ecțiu
nea
pa-
rale
lă c
u ba
za, s
ecțiu
nea
ce c
onțin
e în
ălțim
ea).
68
Dom
eniu
l: G
eom
etria
în p
lan
şi în
spa
ţiu
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
17.
Recu
noaș
te î
n di
ver-
se c
onte
xte
figur
ile ș
i co
rpur
ile
geom
etri
ce
stud
iate
, co
mpa
ră
și
clas
ifică
figu
rile
și c
or-
puri
le g
eom
etri
ce s
tu-
diat
e du
pă u
nul
sau
cîte
va c
rite
rii.
Elev
ul:
17.1
. Re
cuno
aşte
for
me
geom
e-tr
ice
stud
iate
re
prez
enta
te
prin
de
sen,
mod
elat
e sa
u în
situ
ații
real
e.
17.2
. Des
crie
în li
mba
j mat
emati
c fig
urile
şi c
orpu
rile
geo
met
rice
re-
cuno
scut
e.17
.3.
Des
enea
ză fi
guri
le g
eom
e-tr
ice
stud
iate
.
17.4
. Mod
elea
ză, f
olos
ind
mat
eri-
ale
adec
vate
, figu
ri ş
i cor
puri
geo
-m
etri
ce s
tudi
ate.
17.5
. Co
mpa
ră,
evid
enția
ză a
se-
măn
ări ş
i deo
sebi
ri în
tre
figur
ile/
corp
urile
geo
met
rice
stu
diat
e.17
.6. C
lasi
fică
figur
ile g
eom
etri
ce
plan
e du
pă d
iver
se c
rite
rii.
Elev
ul:
17.1
. Rec
unoa
şte
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
ode-
late
figu
rile
geo
met
rice
pla
ne ş
i spa
țiale
stu
di-
ate,
ele
men
tele
ace
stor
a.
17.2
. D
escr
ie,
dese
neaz
ă fig
urile
geo
met
rice
pl
ane
şi s
pația
le s
tudi
ate,
ele
men
tele
ace
sto-
ra.
17.3
. D
esen
ează
figu
ra g
eom
etri
că d
ată,
res
-pe
ctînd
con
diții
le in
dica
te.
17.4
. Cl
asifi
că ş
i com
pară
figu
rile
geo
met
rice
pl
ane
după
div
erse
cri
teri
i.
17.5
. Cla
sific
ă şi
com
pară
pol
iedr
ele
şi c
orpu
ri-
le d
e ro
tație
stu
diat
e du
pă c
rite
rii d
iver
se.
17.6
. Mod
elea
ză, f
olos
ind
mat
eria
le a
decv
ate,
fig
uri ş
i cor
puri
geo
met
rice
stu
diat
e.
17.7
. Rec
unoa
şte
şi in
terp
rete
ază
repr
ezen
tări
pl
ane
ale
corp
urilo
r ge
omet
rice
stu
diat
e şi
a
dive
rsel
or c
onfig
uraț
ii ge
omet
rice
.
17.8
. D
eter
min
ă po
ziția
rec
ipro
că a
figu
rilo
r ge
omet
rice
pla
ne ş
i spa
țiale
în d
iver
se c
onte
x-te
, util
izîn
d m
etod
ele
şi m
odel
ele
rele
vant
e.
Elev
ul:
17.1
. Rec
unoa
şte
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
ode-
late
figu
rile
geo
met
rice
pla
ne ş
i spa
țiale
stu
dia-
te, e
lem
ente
le a
cest
ora.
17.2
. D
escr
ie,
repr
ezin
tă î
n pl
an fi
guri
le g
eo-
met
rice
pla
ne ş
i spa
țiale
stu
diat
e, e
lem
ente
le
aces
tora
.17
.3.
Recu
noaş
te,
desc
rie
şi r
epre
zint
ă po
ziții
re
lativ
e al
e pu
ncte
lor,
drep
telo
r figu
rilo
r în
plan
şi
spa
țiu, p
lane
lor
şi c
orpu
rilo
r în
spa
țiu.
17.4
. M
odel
ează
, fo
losi
nd m
ater
iale
ade
cvat
e,
pozi
ții r
elati
ve a
le p
unct
elor
, dre
ptel
or, fi
guril
or
în p
lan
şi s
pațiu
, pla
nelo
r şi c
orpu
rilor
în s
pațiu
.17
.5. R
ecun
oaşt
e şi
util
izea
ză c
oncu
renț
a dr
ept-
elor
în p
lan
şi s
pațiu
, a d
rept
elor
şi p
lane
lor,
a do
uă p
lane
în d
iferi
te c
onte
xte.
17.6
. Util
izea
ză în
rez
olvă
ri d
e pr
oble
me
crite
-ri
ile d
e pa
rale
lism
ale
dre
ptel
or,
ale
drep
tei ş
i pl
anul
ui, a
le d
ouă
plan
e.17
.7.
Recu
noaş
te,
repr
ezin
tă î
n pl
an,
utiliz
ea-
ză î
n di
vers
e co
ntex
te d
rept
e pe
rpen
dicu
lare
, dr
epte
per
pend
icul
are
pe u
n pl
an,
plan
e pe
r-pe
ndic
ular
e.
69
18.
Iden
tific
ă fig
urile
ge-
omet
rice
pl
ane
în
figur
ile
geom
etri
ce
spaţ
iale
sau
în d
iver
se
confi
gura
ţii
geom
et-
rice
.
18.1
. Id
entifi
că fi
guri
/cor
puri
ge-
omet
rice
stu
diat
e în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
elat
e.
18.1
. Id
entifi
că fi
guri
le g
eom
etri
ce p
lane
şi
spaț
iale
stu
diat
e în
tr-o
con
figur
ație
dat
ă, î
n si
tuaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
18.2
. Id
entifi
că fi
guri
le g
eom
etri
ce p
lane
în
figur
ile
geom
etri
ce
spaț
iale
sa
u în
di
vers
e co
nfigu
rații
geo
met
rice
în c
onte
xtul
rez
olvă
rii
prob
lem
elor
.
18.1
. Id
entifi
că
figur
ile
geom
etri
ce
plan
e,
rela
țiile
din
tre
aces
tea,
cor
puri
le g
eom
etri
ce
stud
iate
şi e
lem
ente
le a
cest
ora
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
18.2
. Int
erpr
etea
ză r
epre
zent
ări p
lane
ale
con
-fig
uraț
iilor
geo
met
rice
spa
țiale
şi
extr
age
din
aces
te
repr
ezen
tări
el
emen
te
sem
nific
ative
pe
ntru
a re
zolv
a pr
oble
ma
resp
ectiv
ă.19
.U
tiliz
ează
în
rezo
lvăr
i de
pr
oble
me
figur
i-le
geo
met
rice
pla
ne,
corp
urile
ge
omet
rice
st
udia
te ș
i ele
men
tele
ac
esto
ra.
19.1
. U
tiliz
ează
în
re
zolv
ări
de
prob
lem
e si
mpl
e fig
urile
şi c
orpu
-ri
le g
eom
etri
ce s
tudi
ate.
19.2
. In
vesti
ghea
ză v
aloa
rea
de
adev
ăr a
une
i afir
maț
ii si
mpl
e re
-fe
rito
are
la fi
guri
le/c
orpu
rile
geo
-m
etri
ce s
tudi
ate.
19.1
. Re
prez
intă
în
plan
cor
puri
geo
met
rice
st
udia
te ş
i uti
lizea
ză r
epre
zent
ările
obț
inut
e,
incl
usiv
de
sfăş
urăr
ile
corp
urilo
r ge
omet
rice
st
udia
te, î
n re
zolv
ări d
e pr
oble
me.
19.2
. Apl
ică
figur
ile g
eom
etri
ce p
lane
şi s
pați-
ale
stud
iate
şi p
ropr
ietă
țile
aces
tora
în d
iver
se
dom
enii,
în
rezo
lvăr
i de
pro
blem
e în
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
elat
e.19
.3.
Util
izea
ză în
div
erse
dom
enii,
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate
rela
țiile
de
para
lelis
m
şi p
erpe
ndic
ular
itate
într
e se
gmen
te,
drep
te,
figur
i geo
met
rice
, obi
ecte
, gra
fice
etc.
19.4
. Rec
unoa
şte
şi a
plic
ă în
rez
olvă
ri d
e pr
o-bl
eme
crite
riile
de
para
lelis
m ş
i per
pend
icul
a-ri
tate
stu
diat
e.19
.5. I
nves
tighe
ază
valo
area
de
adev
ăr a
une
i afi
rmaț
ii re
feri
toar
e la
figu
rile
geo
met
rice
pla
-ne
şi s
pația
le s
tudi
ate.
19.6
. Jus
tifică
util
izar
ea fi
guri
lor
geom
etri
ce ş
i a
prop
riet
ățilo
r ace
stor
a în
rezo
lvăr
i de
prob
le-
me.
19.1
. Re
prez
intă
în
plan
cor
puri
geo
met
rice
st
udia
te ş
i uti
lizea
ză r
epre
zent
ările
obț
inut
e,
incl
usiv
de
sfăş
urăr
ile
corp
urilo
r ge
omet
rice
st
udia
te, î
n re
zolv
ări d
e pr
oble
me.
19.2
. Apl
ică
figur
ile g
eom
etri
ce p
lane
şi s
pați-
ale
stud
iate
şi p
ropr
ietă
țile
aces
tora
în d
iver
se
dom
enii,
în re
zolv
ări d
e pr
oble
me
în s
ituaț
ii re
-al
e şi
/sau
mod
elat
e.19
.3.
Util
izea
ză î
n di
vers
e do
men
ii, î
n si
tuaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate
rela
țiile
de
para
lelis
m ş
i pe
rpen
dicu
lari
tate
într
e se
gmen
te, d
rept
e, p
la-
ne, fi
guri
geo
met
rice
, obi
ecte
, gra
fice
etc.
19.4
. Re
cuno
aşte
şi a
plic
ă în
rez
olvă
ri d
e pr
o-bl
eme
crite
riile
de
para
lelis
m ş
i per
pend
icul
a-ri
tate
stu
diat
e.19
.5.
Inve
stigh
ează
val
oare
a de
ade
văr
a un
ei
afirm
ații
refe
rito
are
la fi
guri
le g
eom
etri
ce p
la-
ne ş
i spa
țiale
stu
diat
e.19
.6.
Justi
fică
utiliz
area
figu
rilo
r ge
omet
rice
st
udia
te ş
i a p
ropr
ietă
ților
ace
stor
a în
rez
olvă
ri
de p
robl
eme.
70
Dom
eniu
l: Tr
ansf
orm
ări g
eom
etric
e
Nr.
Crt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
20.
Recu
noaș
te î
n si
tuaţ
ii re
ale
și/s
au m
odel
ate
tran
sfor
măr
ile
geo-
met
rice
stu
diat
e.
Elev
ul:
20.1
. Det
erm
ină
asem
ănăr
i şi d
e-os
ebir
i înt
re o
biec
te, fi
guri
pla
ne,
corp
uri î
n si
tuaț
ii re
ale
şi/s
au m
o-de
late
.
Elev
ul:
20.1
. Rec
unoa
şte
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
ode-
late
tran
sfor
măr
ile g
eom
etri
ce în
pla
n şi
spa
țiu
stud
iate
.
20.2
. Int
erpr
etea
ză t
rans
form
ările
geo
met
rice
în
pla
n şi
spa
țiu re
cuno
scut
e.
20.3
. Mod
elea
ză ş
i exe
mpl
ifică
tra
nsfo
rmăr
ile
geom
etri
ce s
tudi
ate,
util
izîn
d di
vers
e m
ater
ia-
le, i
nclu
siv
grafi
ce, fi
guri
, obi
ecte
.
Elev
ul:
20.1
. Re
cuno
aşte
şi
utiliz
ează
sim
etri
a ax
ială
, si
met
ria
cent
rală
, sim
etri
a fa
ță d
e un
pla
n, *
ro-
tația
în ju
rul u
nei d
rept
e, *
tran
slaț
ia, *
asem
ă-na
rea
în d
iver
se c
onte
xte,
incl
usiv
în r
ezol
vări
de
pro
blem
e.20
.2.
Mod
elea
ză ş
i ex
empl
ifică
tra
nsfo
rmăr
ile
geom
etri
ce s
tudi
ate,
util
izîn
d di
vers
e m
ater
ia-
le, i
nclu
siv
grafi
ce, fi
guri
, obi
ecte
.
21.
Uti
lizea
ză t
rans
form
ă-ri
le g
eom
etri
ce în
pla
n și
spa
ţiu
pent
ru r
ezol
-va
rea
prob
lem
elor
și
cara
cter
izar
ea
unor
si
tuaţ
ii m
atem
atice
sa
u co
tidi
ene,
rel
aţii,
fe
nom
ene.
21.1
. Apl
ică
sim
etri
i, tr
ansl
ații,
vec
tori
, ase
mă-
nări
pen
tru
cara
cter
izar
ea lo
cală
sau
glo
bală
a
unor
situ
ații
real
e şi
/sau
mod
elat
e.21
.2.
Arg
umen
teaz
ă al
eger
ea
stra
tegi
ei
de
aplic
are
a tr
ansf
orm
ării
geom
etri
ce s
elec
tate
pe
ntru
a re
zolv
a pr
oble
ma.
21.3
. Inv
estig
heaz
ă va
loar
ea d
e ad
evăr
a u
nei
afirm
ații
refe
rito
are
la t
rans
form
ările
geo
me-
tric
e.21
.4.
Util
izea
ză v
ecto
rii,
prop
riet
ățile
vec
tori
-lo
r, op
eraț
iile
cu v
ecto
ri s
tudi
ate
în r
ezol
vări
de
pro
blem
e di
n di
vers
e do
men
ii m
atem
atice
sa
u pr
oble
me
din
alte
dis
cipl
ine
şcol
are,
incl
u-si
v di
n fiz
ică.
21.5
. U
tiliz
ează
pro
prie
tățil
e tr
ansf
orm
ărilo
r ge
omet
rice
stu
diat
e în
rez
olvă
ri d
e pr
oble
me
din
dive
rse
dom
enii
mat
emati
ce (
alge
bră,
ge-
omet
rie,
trig
onom
etri
e, s
tatis
tică
mat
emati
că,
anal
iză
mat
emati
că) s
au p
robl
eme
din
alte
dis
-ci
plin
e şc
olar
e.21
.6. I
nves
tighe
ază
valo
area
de
adev
ăr a
une
i afi
rmaț
ii re
feri
toar
e la
tra
nsfo
rmăr
ile g
eom
e-tr
ice.
21.1
. Apl
ică
tran
sfor
măr
ile g
eom
etri
ce în
pla
n şi
spa
țiu s
tudi
ate
pent
ru c
arac
teri
zare
a lo
cală
sa
u gl
obal
ă a
unor
situ
ații,
rela
ții, f
enom
ene.
21.2
. Arg
umen
teaz
ă al
eger
ea s
trat
egie
i de
apli-
care
a t
rans
form
ării
geom
etri
ce s
elec
tate
pen
-tr
u a
rezo
lva
prob
lem
a.21
.3.
Inve
stigh
ează
val
oare
a de
ade
văr
a un
ei
afirm
ații
refe
rito
are
la t
rans
form
ările
geo
me-
tric
e st
udia
te.
21.4
. Apl
ică
în d
iver
se c
onte
xte
real
e sa
u m
o-de
late
pro
iecț
iile
orto
gona
le a
le p
unct
elor
, seg
-m
ente
lor,
drep
telo
r.
21.5
. U
tiliz
ează
vec
tori
i, pr
opri
etăț
ile v
ecto
ri-
lor,
oper
ațiil
e cu
vec
tori
stu
diat
e în
rezo
lvăr
i de
prob
lem
e di
n di
vers
e do
men
ii.
21.6
. U
tiliz
ează
pr
opri
etăț
ile
tran
sfor
măr
ilor
geom
etri
ce s
tudi
ate
în r
ezol
vări
de
prob
lem
e di
n di
vers
e do
men
ii.
71
Dom
eniu
l: Re
zolv
ări d
e pr
oble
me
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
întu
l pri
mar
învă
ţăm
întu
l gim
nazi
alîn
văţă
mîn
tul l
icea
l
22.
Elab
orea
ză s
trat
egii
și
le u
tiliz
ează
pen
tru
re-
zolv
area
pro
blem
elor
în
sit
uaţi
i rea
le ș
i/sa
u m
odel
ate.
Elev
ul:
22.1
. Re
zolv
ă pr
oble
me
cu 1
-3
oper
ații:
cu
elab
orar
ea u
nui p
lan
sau
justi
ficăr
i; pr
in e
xerc
ițiu.
22.2
. Fo
rmul
ează
pro
blem
e si
m-
ple
porn
ind
de l
a: u
n en
unț
in-
com
plet
; sc
hem
ă; o
pera
ții;
exer
-ci
țiu.
22.3
. Rez
olvă
pro
blem
e si
mpl
e în
si
tuaț
ii re
ale
cu a
plic
area
ope
rați-
ilor
aritm
etice
şi a
met
odel
or d
e re
zolv
are
învă
țate
.
22.4
. Rez
olvă
pro
blem
e si
mpl
e cu
fr
acții
justi
ficîn
d et
apel
e de
rezo
l-va
re.
22.5
. For
mul
ează
, rez
olvă
, mod
i-fic
ă pr
oble
me
sim
ple
cu t
emati
ci
uzua
le r
efer
itor
la m
ărim
i şi m
ă-su
ri.
Elev
ul:
22.1
. D
eter
min
ă da
că p
robl
ema
este
una
din
do
men
iul
mat
emati
cii
sau
poat
e fi
rezo
lvat
ă uti
lizîn
d m
etod
ele
mat
emati
ce c
unos
cute
.
22.2
. Aso
ciaz
ă en
tităț
i din
div
erse
dom
enii
ma-
tem
atice
(ec
uații
, in
ecua
ții,
sist
eme,
fun
cții,
fig
uri g
eom
etri
ce e
tc.)
pent
ru a
rezo
lva
prob
le-
me
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
22.3
. D
eter
min
ă da
că p
robl
ema
apar
ține
sau
nu c
lase
i con
cret
e de
pro
blem
e şi
dac
ă ex
istă
al
gori
tmul
resp
ectiv
de
rezo
lvar
e.
22.4
. U
tiliz
ează
alg
oritm
ii re
leva
nți,
met
odel
e op
timal
e în
văța
te d
e re
zolv
are
a pr
oble
mel
or.
22.5
. Ve
rific
ă da
că o
pro
blem
ă di
n cl
asa
de
prob
lem
e st
udia
te e
ste
sau
nu d
eter
min
ată,
ca
ută
toat
e so
luții
le s
au s
tabi
leşt
e un
icita
tea
solu
țiilo
r.22
.6. E
labo
reaz
ă di
vers
e st
rate
gii d
e re
zolv
are
a pr
oble
mei
în s
ituaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
22.7
. In
tegr
ează
cun
oştin
țele
, ce
l puț
in c
e țin
de
dis
cipl
inel
e şc
olar
e di
n ar
ia c
urri
cula
ră, p
en-
tru
a re
zolv
a pr
oble
me
inte
grati
ve s
impl
e.22
.8. R
ezol
vă p
robl
eme
de a
ritm
etică
pri
n m
e-to
da fi
gura
tivă,
met
oda
mer
sulu
i inv
ers,
met
o-da
red
ucer
ii la
uni
tate
, met
oda
fals
ei ip
otez
e,
regu
la d
e tr
ei s
impl
ă.22
.9. J
ustifi
că s
trat
egiil
e uti
lizat
e în
cad
rul r
e-zo
lvăr
ii un
or p
robl
eme
sim
ple.
Elev
ul:
22.1
. Aso
ciaz
ă en
tităț
i din
div
erse
dom
enii
ma-
tem
atice
( ec
uații
, ine
cuaț
ii, s
iste
me,
tot
alită
ți,
func
ții,
calc
ul d
ifere
nția
l, ca
lcul
inte
gral
, fig
uri
geom
etri
ce e
tc.)
pent
ru a
rez
olva
pro
blem
e în
si
tuaț
ii re
ale
şi/s
au m
odel
ate.
22.2
. Ana
lizea
ză re
zolv
area
une
i pro
blem
e da
te
din
punc
tul d
e ve
dere
al c
orec
titud
inii,
al s
im-
plită
ții, a
l cla
rită
ții ş
i al s
emni
ficaț
iei r
ezul
tate
-lo
r.22
.3. T
rans
pune
situ
ația
-pro
blem
ă sa
u si
tuaț
ia
real
ă di
n vi
ață
în l
imba
j m
atem
atic,
util
izîn
d ca
lcul
ul
alge
bric
(e
cuaț
ii,
inec
uații
, si
stem
e,
tota
lităț
i, m
atri
ce,
dete
rmin
anți)
, ca
lcul
ul d
i-fe
renț
ial,
calc
ulul
int
egra
l (p
rim
itiva
, in
tegr
ala
nede
finită
, int
egra
la d
efini
tă) ş
i/sa
u fig
urile
ge-
omet
rice
pla
ne ş
i spa
țiale
stu
diat
e.22
.4. S
elec
teaz
ă di
n m
ulțim
ea d
atel
or c
ules
e a
info
rmaț
iilor
nec
esar
e pe
ntru
a r
ezol
va o
pro
-bl
emă
dată
.22
.5.
Justi
fică
stra
tegi
ile u
tiliz
ate
în c
adru
l re
-zo
lvăr
ii pr
oble
mei
.
22.6
. Ev
alue
ază
criti
c re
zulta
tul
unui
dem
ers
mat
emati
c re
aliz
at ş
i ia
deci
ziile
ade
cvat
e.
72
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII
Iurie MoCANU, şef Direcție tehnologii informaționale şi asigurare didactică, Ministerul Educației, coordonator;Anatol GREMALSChI, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Politici Publice;Lilia IvANov, consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației;Ludmila GREMALSChI, şef de secție, Institutul de Ştiințe ale Educației.
IntroducereStandardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul
sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standar-dele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la terminarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instituțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori-entează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățământ şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.
Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu-cațional − predarea, învățarea şi evaluarea − toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
73
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil;2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg;3) este centrată pe copil;4) este sensibilă la gen;5) promovează calitatea rezultatelor academice;6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor;7) este flexibilă şi răspunde diversității;8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii;9) promovează sănătatea mentală şi fizică;10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă;11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor;12) este centrată pe familie; şi13) bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate reprezintă formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p. 2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului de şcoli prietenoase copilului pot fi utilizate şi pen-tru a încuraja responsabilitatea comună pentru dimensiunile acestor şcoli privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, ce vor asigura schimbări globale în practicile şi atitudinile față de garantarea drepturilor fiecărui copil.
74
Specificul standardelor de eficienţă a învăţării InformaticiiStandardele de eficiență a învățării Informaticii sunt grupate pe următoarele domenii
(categorii largi de competențe):1. Matematica discretă.2. Echipamente şi sisteme digitale.3. Analiza şi elaborarea algoritmilor.4. Modelare şi calcule numerice.5. Tehnologia informației.6. Activitatea într-o societate informațională.
Pentru fiecare domeniu sunt indicate standardele de eficiență a învățării. Fiecare din aceste standarde cuprinde indicatori, care stabilesc aşteptările ce trebuie atinse în rezulta-tul învățării. Indicatorii sugerează activități şi contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard, precum toate standardele acoperă integral toate domeniile disciplinei şcolare Informatica. Indicatorii sunt adecvați vârstei elevului şi sunt organizați ierarhic în dependență de complexitatea lor.
Standardele de eficiență a învățării Informaticii sunt destinate profesorilor de informati-că din instituțiile de învățământ primar şi secundar, specialiştilor principali la disciplină din cadrul organelor de conducere a învățământului, autorilor de manuale şi ghiduri metodo-logice, elevilor şi părinților.
Glosar de termeniEducaţia Bazată pe Calitate (EBC)Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional, local) în sistemul de învăță-
mânt care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.
Şcoli prietenoase copilului (ŞPC)Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului global pe educația de calitate
pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.
Eficienţa învăţării (una din dimensiune a ŞPC)Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii
să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități con-crete şi măsurabile, bazate pe cercetări
Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecteCuvinte care sunt câteodată utilizate interschimbabil sau în diferite niveluri de subor-
donare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor.
StandardeDeclarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Reprezintă un set de
afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Ma-joritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența în-vățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.
IndicatoriReprezintă acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența,
starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi la resurse (de exemplu, există un manual pentru fiecare copil), proces (de exemplu, părțile implicate elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultate (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresul în atin-gerea standardelor.
75
Stan
dard
ele
de e
ficie
nţă
Dom
eniu
l: M
atem
atica
dis
cret
ă
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofilu
l um
anis
tic
învă
ţăm
ântu
l lic
eal,
profi
lul
real
1.U
tiliz
area
al
gebr
ei
bool
eene
pen
tru
pre-
lucr
area
dig
itală
a i
n-fo
rmaț
iei
Elev
ul:
Elev
ul:
1.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
alge
brei
boo
leen
e.1.
2. O
pere
ază
cu c
onst
ante
le,
vari
abile
le ş
i ex
pres
iile
bool
ee-
ne.
1.3.
Exp
lică
rolu
lui
alge
brei
bo-
olee
ne în
pre
lucr
area
dig
itală
a
info
rmaț
iei.
Elev
ul:
1.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
alge
brei
boo
leen
e.1.
2. O
pere
ază
cu c
onst
ante
le,
vari
abile
le ş
i ex
pres
iile
bool
ee-
ne.
1.3.
Exp
lică
rolu
lui
alge
brei
bo-
olee
ne în
pre
lucr
area
dig
itală
a
info
rmaț
iei.
1.4.
Ope
reaz
ă cu
fun
cțiil
e bo
o-le
ene.
1.5.
Exp
lică
rolu
l alg
ebre
i boo
le-
ene
în d
escr
iere
a şi
pro
iect
area
ec
hipa
men
telo
r di
gita
le.
1.6.
D
efine
şte
func
țiile
lo
gice
pr
in ta
bele
şi f
orm
ule.
1.7.
Cal
cule
ază
valo
rile
fun
cții-
lor
logi
ce.
2.A
plic
area
ar
itmeti
cii
de
calc
ulat
or
pent
ru
prel
ucra
rea
digi
tală
a
info
rmaț
iei
2.1.
Exp
lică
mod
ul d
e re
prez
en-
tare
a n
umer
elor
nat
ural
e în
sis
-te
mel
e de
num
eraț
ie f
recv
ent
utiliz
ate.
2.2.
Efe
ctue
ază
conv
ersi
a nu
me-
relo
r nat
ural
e di
n si
stem
ul b
inar
şi
oct
al în
sis
tem
ul z
ecim
al.
2.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
aritm
etici
i de
calc
ulat
or.
2.2.
Arg
umen
teaz
ă ne
cesi
tate
a de
apl
icar
e în
info
rmati
că a
ari
t-m
etici
i de
calc
ulat
or.
2.3.
Efe
ctue
ază
conv
ersi
a nu
me-
relo
r di
n si
stem
ul b
inar
, oc
tal,
hexa
zeci
mal
în s
iste
mul
zec
imal
şi
inve
rs.
2.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
aritm
etici
i de
calc
ulat
or.
2.2.
Arg
umen
teaz
ă ne
cesi
tate
a de
apl
icar
e în
info
rmati
că a
ari
t-m
etici
i de
calc
ulat
or.
2.3.
Efe
ctue
ază
conv
ersi
a nu
me-
relo
r di
n si
stem
ul b
inar
, oc
tal,
hexa
zeci
mal
în s
iste
mul
zec
imal
şi
inve
rs.
76
2.4.
Rep
rezi
ntă
num
erel
e în
treg
i în
cod
dire
ct,
cod
inve
rs ş
i co
d co
mpl
emen
tar.
2.5.
Rep
rezi
ntă
num
erel
e re
ale
în v
irgul
ă fix
ă şi
virg
ulă
mob
ilă.
3.Cu
noaş
tere
a şi
ap
li-ca
rea
mod
elel
or
şi
met
odel
or
mat
ema-
tice
de r
epre
zent
are,
tr
ansm
itere
şi
păst
ra-
re a
info
rmaț
iei
3.1.
Exp
lică
mod
ul d
e m
ăsur
are
a ca
ntită
ții d
e in
form
ație
.3.
2. U
tiliz
ează
uni
tățil
e de
mă-
sură
a c
antit
ății
de in
form
ație
.3.
3. C
odifi
că ş
i dec
odifi
că in
for-
maț
iile
repr
ezen
tate
în fo
rmă
de
text
.3.
4. E
xplic
ă m
odul
de
codi
fica-
re a
inf
orm
ațiil
or t
ext,
aud
io ş
i vi
deo.
3.5.
Esti
mea
ză c
antit
atea
de
in-
form
ație
în m
esaj
ele
text
, aud
io
şi v
ideo
.
3.1.
Id
entifi
că
fluxu
rile
in
for-
maț
iona
le,
surs
ele,
can
alel
e de
tr
ansm
isie
şi r
ecep
tori
i de
info
r-m
ație
.3.
2. U
tiliz
ează
uni
tățil
e de
mă-
sură
a c
apac
ității
can
alul
ui d
e tr
ansm
isie
a in
form
ație
i.3.
3.
Det
erm
ină
canti
tate
a de
in
form
ație
în te
xte,
imag
ini,
sec-
venț
e au
dio
şi v
ideo
.3.
4. A
rgum
ente
ază
nece
sita
tea
de a
cod
ifica
şi d
ecod
ifica
info
r-m
ațiil
e te
xt, a
udio
şi v
ideo
.3.
5.
Codi
fică
şi
deco
dific
ă in
-fo
rmaț
ia
furn
izat
ă de
di
vers
e su
rse.
3.1.
Id
entifi
că
fluxu
rile
in
for-
maț
iona
le,
surs
ele,
can
alel
e de
tr
ansm
isie
şi r
ecep
tori
i de
info
r-m
ație
.3.
2. E
xplic
ă m
odul
de
măs
urar
e a
capa
cită
ții d
e tr
ansm
isie
a c
a-na
lulu
i.3.
3. U
tiliz
ează
uni
tățil
e de
mă-
sură
a c
apac
ității
can
alul
ui d
e tr
ansm
isie
a in
form
ație
i.3.
4.
Det
erm
ină
canti
tate
a de
in
form
ație
în te
xte,
imag
ini,
sec-
venț
e au
dio
şi v
ideo
.3.
5. A
rgum
ente
ază
nece
sita
tea
de a
cod
ifica
şi d
ecod
ifica
info
r-m
ațiil
e te
xt, a
udio
şi v
ideo
.3.
6.
Codi
fică
şi
deco
dific
ă in
-fo
rmaț
ia
furn
izat
ă de
di
vers
e su
rse.
3.7.
Dis
creti
zeaz
ă im
agin
ile s
ta-
tice
(fot
o) ş
i im
agin
ile d
inam
ice
(vid
eo).
77
Dom
eniu
l: Ec
hipa
men
te ş
i sis
tem
e di
gita
le
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil
uman
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
4.Cu
noaş
tere
a pr
inci
pi-
ilor
de f
uncț
iona
re ş
i uti
lizar
ea
echi
pam
en-
telo
r di
gita
le
pent
ru
stoc
area
şi p
relu
crar
ea
info
rmaț
iei
Elev
ul:
4.1.
Id
entifi
că
com
pone
ntel
e pr
inci
pale
ale
cal
cula
toru
lui p
er-
sona
l: bl
ocul
de
sist
em, d
ispo
zi-
tivel
e de
int
rare
, di
spoz
itive
le
de ie
şire
.4.
2. P
orne
şte
şi o
preş
te c
alcu
la-
toru
l per
sona
l.4.
3.
Util
izea
ză
disp
oziti
vele
de
in
trar
e şi
dis
pozi
tivel
e de
ieş
ire
ale
calc
ulat
orul
ui p
erso
nal
pen-
tru
intr
oduc
erea
şi
ex
trag
erea
in
form
ație
i.4.
4. C
unoa
şte
şi r
espe
ctă
regu
-lil
e de
sig
uran
ță ş
i de
igi
enă
în
timpu
l lu
crul
ui c
u ca
lcul
ator
ul
pers
onal
.
Elev
ul:
4.1.
Iden
tifică
şi e
xplic
ă de
stina
-ția
com
pone
ntel
or d
e ba
ză a
le
calc
ulat
orul
ui ş
i a
fluxu
rilo
r de
da
te în
tre
ele.
4.2.
Exp
lică
prin
cipi
ul d
e co
man
-dă
pri
n pr
ogra
m.
4.3.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rinc
i-pa
lii in
dica
tori
ce
cara
cter
izea
ză
perf
orm
anțe
le
tehn
ico-
econ
o-m
ice
ale
unită
ților
din
com
po-
nenț
a ca
lcul
atoa
relo
r.4.
4. C
unoa
şte
clas
ifica
rea
calc
u-la
toar
elor
şi
indi
că p
rinci
pale
le
dom
enii
de u
tiliz
are
a fie
căre
i ca
tego
rii d
e ca
lcul
atoa
re.
4.5.
Cun
oaşt
e şi
evi
tă a
cțiu
nile
de
ris
c pe
ntru
util
izat
or în
pro
-ce
sul d
e lu
cru
cu c
alcu
lato
rul.
Elev
ul:
4.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză e
chip
a-m
ente
le d
igita
le d
estin
ate
sto-
cări
i şi p
relu
crăr
ii in
form
ație
i.
4.2.
Iden
tifică
şi e
xplic
ă de
stina
-ția
uni
tățil
or f
uncț
iona
le a
cal
-cu
lato
rulu
i.4.
3. E
xplic
ă in
tera
cțiu
nea
proc
e-so
rulu
i, m
emor
iei
inte
rne,
me-
mor
iei
exte
rne,
di
spoz
itive
lor
de in
trar
e-ie
şire
în p
roce
sul p
re-
lucr
ării
şi s
tocă
rii i
nfor
maț
iei.
4.4.
Cun
oaşt
e cl
asifi
care
a ca
lcu-
lato
arel
or î
n fu
ncție
de
cara
c-te
risti
cile
teh
nico
-eco
nom
ice
şi
dom
eniil
e de
util
izar
e.
Elev
ul:
4.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză e
chip
a-m
ente
le d
igita
le d
estin
ate
sto-
cări
i şi p
relu
crăr
ii in
form
ație
i.
4.2.
Ide
ntific
ă şi
exp
lică
desti
-na
ția u
nită
ților
fun
cțio
nale
ale
ca
lcul
ator
ului
.4.
3. E
xplic
ă in
tera
cțiu
nea
proc
e-so
rulu
i, m
emor
iei
inte
rne,
me-
mor
iei
exte
rne,
di
spoz
itive
lor
de in
trar
e-ie
şire
în p
roce
sul p
re-
lucr
ării
şi s
tocă
rii i
nfor
maț
iei.
4.4.
Ccu
noaş
te c
lasi
ficar
ea c
al-
cula
toar
elor
în fu
ncție
de
cara
c-te
risti
cile
teh
nico
-eco
nom
ice
şi
dom
eniil
e de
util
izar
e.4.
5. E
xplic
ă şi
apl
ică
met
odel
e de
repr
ezen
tare
a v
alor
ilor b
ina-
re p
rin
măr
imi fi
zice
.
4.6.
Ex
plic
ă şi
ilu
stre
ază
prin
ex
empl
e im
pact
ul p
e ca
re îl
are
m
odul
de
repr
ezen
tare
a v
aria
-bi
lelo
r log
ice
asup
ra p
erfo
rman
-țe
lor
echi
pam
ente
lor
de c
alcu
l.4.
7. E
xplic
ă m
odul
de
real
izar
e a
func
țiilo
r lo
gice
pri
n ci
rcui
te c
u el
emen
te d
e co
mut
ație
.
78
4.8.
Mat
eria
lizea
ză f
uncț
iile
lo-
gice
pri
n el
abor
area
de
sche
me
ale
circ
uite
lor
logi
ce.
4.9.
Exp
lică
mod
ul d
e fu
ncțio
na-
re a
circ
uite
lor
logi
ce f
recv
ent
utiliz
ate.
4.10
. Cun
oaşt
e şi
exp
lică
mod
ul
de f
uncț
iona
re a
pro
ceso
rulu
i, m
emor
iei,
inte
rne,
m
emor
iei
exte
rne,
dis
pozi
tivel
or d
e in
tra-
re-ie
şire
.4.
11. E
vide
nția
ză le
gătu
rile
într
e sp
ecifi
cul p
robl
emel
or d
e re
zol-
vat
şi s
etul
de
inst
rucț
iuni
ale
pr
oces
oare
lor.
5.Cu
noaş
tere
a pr
inci
pi-
ilor
de f
uncț
iona
re ş
i uti
lizar
ea r
ețel
elor
de
calc
ulat
oare
5.1.
Id
entifi
că
com
pone
ntel
e pr
inci
pale
ale
rețe
lelo
r de
calc
u-la
toar
e: c
ablu
l, m
odem
ul, p
laca
de
rețe
a;5.
2. P
orne
şte
şi o
preş
te e
chip
a-m
ente
le d
e re
țea.
5.3.
Util
izea
ză r
ețea
ua p
entr
u tr
ansm
itere
a şi
pri
mire
a in
for-
maț
iei.
5.4.
Cu
noaş
te
şi
resp
ectă
re
-gu
lile
de s
igur
anță
şi
de i
gien
ă pe
rson
ală
în ti
mpu
l lu
crul
ui c
u ec
hipa
men
tele
de
rețe
a.
5.1.
Iden
tifică
ech
ipam
ente
le d
e re
țea.
5.2.
Rep
rezi
ntă
la n
ivel
int
uitiv
(p
rin
dese
n) s
truc
tura
reț
elel
or
loca
le ş
i glo
bale
.5.
3. C
unoa
şte
mod
ul d
e ad
resa
-re
şi s
ă lo
caliz
eze
calc
ulat
oare
le
cone
ctat
e la
rețe
a.5.
4. Î
nțel
ege
şi u
tiliz
ează
uni
ta-
tea
de m
ăsur
ă a
capa
cită
ții li
nii-
lor d
e tr
ansm
isie
a in
form
ațiil
or.
5.5.
Tra
nsm
ite ş
i pri
meş
te in
for-
maț
ii pr
in re
țea.
5.6.
Cun
oaşt
e şi
res
pect
ă re
gu-
lile
ergo
nom
ice
şi d
e se
curi
tate
pe
rson
ală.
5.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză r
ețel
ele
loca
le ş
i cel
e gl
obal
e.
5.2.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
mod
ul d
e in
terc
onex
iune
a
calc
ulat
oare
lor.
5.3.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
dis
tanț
a în
tre
calc
ulat
oare
.
5.4.
Cun
oaşt
e pa
ram
etri
i te
h-ni
co-e
cono
mic
i ai
med
iilor
de
com
unic
ații
prin
cab
lu, fi
bra
op-
tică,
und
e ra
dio,
und
e op
tice.
5.5.
Înțe
lege
legă
tura
într
e ec
hi-
pam
ente
le d
e re
țea
şi s
ervi
ciile
of
erite
de
aces
tea.
5.6.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rin-
cipa
lele
tehn
olog
ii de
coo
pera
re
în r
ețea
: de
la e
gal-l
a-eg
al ş
i cli-
ent-
serv
er.
5.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză r
ețel
ele
loca
le ş
i cel
e gl
obal
e.
5.2.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
mod
ul d
e in
terc
onex
iune
a
calc
ulat
oare
lor.
5.3.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
dis
tanț
a în
tre
calc
ulat
oare
.
5.4.
Cun
oaşt
e pa
ram
etri
i te
h-ni
co-e
cono
mic
i ai
med
iilor
de
com
unic
ații
prin
cab
lu, fi
bra
op-
tică,
und
e ra
dio,
und
e op
tice.
5.5.
Înțe
lege
legă
tura
într
e ec
hi-
pam
ente
le d
e re
țea
şi s
ervi
ciile
of
erite
de
aces
tea.
5.6.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rin-
cipa
lele
tehn
olog
ii de
coo
pera
re
în r
ețea
: de
la e
gal-l
a-eg
al ş
i cli-
ent-
serv
er.
5.7.
Cun
oaşt
e ar
hite
ctur
a şi
topo
-lo
gia
rețe
lelo
r de
calc
ulat
oare
.
79
Dom
eniu
l: A
naliz
a şi
ela
bora
rea
algo
ritm
ilor
Not
ă. În
caz
ul în
văță
mân
tulu
i lic
eal,
dom
eniil
e şi
sta
ndar
dele
not
ate
cu *
se
refe
ră d
oar
la p
rofil
ul re
al.
Nr.
crt.
Stan
dard
In
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil
uman
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
6.Cu
noaş
tere
a şi
uti
li-za
rea
algo
ritm
ilor
şi
exec
utan
ților
Elev
ul:
6.1.
Înțe
lege
la n
ivel
intu
itiv
no-
țiuni
le d
e al
gori
tm,
exec
utan
t,
med
iul
de
lucr
u al
ex
ecut
an-
tulu
i, pr
ogra
m d
e co
man
dă c
u ex
ecut
antu
l.
Elev
ul:
6.1.
Cu
noaş
te,
expl
ică
şi
da
exem
ple
de a
lgor
itmi,
prog
ram
e şi
exe
cuta
nți.
6.2.
Ela
bore
ază
algo
ritm
i şi p
ro-
gram
e pe
ntru
exe
cuta
nți.
6.3.
Dep
iste
ază
eror
ile s
inta
c-tic
e, e
rori
le l
ogic
e şi
ero
rile
de
func
ționa
re î
n pr
ogra
mel
e ex
e-cu
tanț
ilor.
6.4.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză
prin
-ci
piile
de
repr
ezen
tare
a a
lgor
it-m
ilor:
lim
baju
l um
an, s
chem
ele
logi
ce, l
imba
jele
alg
oritm
ice.
6.5.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză c
on-
stru
cțiil
e al
gori
tmic
e de
baz
ă:
secv
ența
lin
iară
, ra
mifi
cato
rul,
cicl
ul.
6.6.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză m
e-to
da r
afină
rii
succ
esiv
e pe
ntru
el
abor
area
alg
oritm
ilor.
6.7.
Cun
oaşt
e şi
ver
ifică
pro
prie
-tă
țile
de b
ază
ale
algo
ritm
ilor.
6.8.
Des
crie
alg
oritm
ii cu
nosc
uți
din
cadr
ul d
isci
plin
elor
de
mat
e-m
atică
, fiz
ică,
chi
mie
, bi
olog
ie
ş.a.
, util
izân
d m
etod
ele
frec
vent
uti
lizat
e de
rep
reze
ntar
e a
algo
-ri
tmilo
r.
Elev
ul:
6.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză în
ac-
tivita
tea
cotid
iană
pro
prie
tățil
e fu
ndam
enta
le a
le a
lgor
itmilo
r.6.
2. C
lasi
fică
algo
ritm
ii co
nfor
m
crite
riul
ui d
e st
ruct
ură.
6.3.
Ela
bore
ază
algo
ritm
i pen
tru
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
fr
ec-
vent
înt
âlni
te î
n ac
tivita
tea
co-
tidia
nă.
Elev
ul:
6.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză în
ac-
tivita
tea
cotid
iană
pro
prie
tățil
e fu
ndam
enta
le a
le a
lgor
itmilo
r.6.
2. C
lasi
fică
algo
ritm
ii co
nfor
m
crite
riul
ui d
e st
ruct
ură.
6.3.
Ela
bore
ază
algo
ritm
i pen
tru
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or fr
ecve
nt
întâ
lnite
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
6.4.
Ide
ntific
ă şi
înț
eleg
e le
gă-
turi
le
într
e pr
opri
etăț
ile
algo
-ri
tmul
ui ş
i mod
ul d
e ex
ecuț
ie a
ac
estu
ia p
e ca
lcul
ator
.6.
5. E
stim
ează
val
orile
cri
teri
ilor
de c
alita
te a
alg
oritm
ilor
utili-
zați.
80
6.9.
Util
izea
ză l
a ni
vel
intu
itiv
met
odel
e de
alg
oritm
izar
e pe
n-tr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or
frec
vent
înt
âlni
te î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.7.
Cuno
aşte
rea
met
ode-
lor
de d
escr
iere
şi d
e ve
rific
are
a co
recti
tu-
dini
i mes
ajel
or u
tiliz
a-te
în
com
unic
area
cu
sist
emel
e di
gita
le
7.1.
U
tiliz
ează
fo
rmul
ele
BNF
şi d
iagr
amel
e si
ntac
tice
pent
ru
desc
rier
ea c
onst
rucț
iilor
gra
ma-
tical
e al
e m
esaj
elor
form
aliz
ate.
7.2.
U
tiliz
ează
fo
rmul
ele
BNF
şi d
iagr
amel
e si
ntac
tice
pent
ru
veri
ficar
ea c
orec
titud
inii
mes
a-je
lor
utiliz
ate
în c
omun
icar
ea c
u si
stem
ele
digi
tale
.
7.1.
Ver
ifică
cor
ectit
udin
ea c
on-
stru
cțiil
or g
ram
atica
le u
tiliz
ate
în
com
unic
area
cu
si
stem
ele
digi
tale
.7.
2. D
efine
şte
cu a
juto
rul
for-
mul
elor
BN
F şi
a d
iagr
amel
or
sint
actic
e co
nstr
ucții
le g
ram
ati-
cale
, util
izat
e în
com
unic
area
cu
sist
emel
e di
gita
le.
7.1.
Ver
ifică
cor
ectit
udin
ea c
on-
stru
cțiil
or
gram
atica
le
utiliz
ate
în c
omun
icar
ea c
u si
stem
ele
di-
gita
le.
7.2.
Defi
neşt
e cu
aju
toru
l fo
r-m
ulel
or B
NF
şi a
dia
gram
elor
si
ntac
tice
cons
truc
țiile
gra
mati
-ca
le, u
tiliz
ate
în c
omun
icar
ea c
u si
stem
ele
digi
tale
.8.
Cuno
aşte
rea
şi
utili-
zare
a vo
cabu
laru
lui ş
i a
sint
axei
unu
i lim
baj
de p
rogr
amar
e de
ni-
vel î
nalt
8.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză u
ni-
tățil
e le
xica
le a
le u
nui l
imba
j de
prog
ram
are
de n
ivel
înal
t.8.
2. V
erifi
că c
orec
titud
inea
gra
-m
atica
lă
a un
itățil
or
lexi
cale
uti
lizat
e.
8.1.
Ve
rific
ă co
recti
tudi
nea
gram
atica
lă a
pro
gram
elor
de
calc
ulat
or
cu
ajut
orul
in
stru
-m
ente
lor
ofer
ite d
e m
ediil
e de
de
zvol
tare
a p
rogr
amel
or.
8.1.
Ver
ifică
cor
ectit
udin
ea g
ra-
mati
cală
a p
rogr
amel
or d
e ca
lcu-
lato
r cu
aju
toru
l ins
trum
ente
lor
ofer
ite d
e m
ediil
e de
dez
volta
re
a pr
ogra
mel
or.
9.U
tiliz
area
tipu
rilo
r de
da
te9.
1. D
escr
ie c
once
ptul
de
dată
.
9.2.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză ti
pu-
rile
sim
ple
de d
ate:
într
eg, r
eal,
bool
ean,
ca
ract
er,
enum
erar
e,
subd
omen
iu;
9.3.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză d
ecla
-ra
țiile
de
cons
tant
e şi
dec
lara
ții-
le d
e va
riab
ile.
9.1.
Sel
ecte
ază,
în
depe
nden
ță
de s
peci
ficul
pro
blem
ei d
e re
-zo
lvat
, tip
urilo
r de
dat
e ce
vor
fi
utiliz
ate
în p
rogr
amel
e de
cal
-cu
lato
r.9.
2. C
unoa
şte
prin
cipa
lele
tipu
ri
de d
ate
stru
ctur
ate:
tab
lour
ile,
şiru
rile
de
cara
cter
e, a
rtico
lele
, m
ulțim
ile, fi
şier
ele.
9.3.
Util
izea
ză ti
puril
e de
dat
e st
ruct
urat
e pe
ntru
re
prez
enta
-re
a şi
pre
lucr
area
dat
elor
ce
apar
în
pro
cesu
l de
stud
iere
a d
isci
pli-
nelo
r şc
olar
e şi
de
solu
ționa
re a
pr
oble
mel
or fr
ecve
nt în
tâln
ite în
ac
tivita
tea
cotid
iană
.
9.1.
Sel
ecte
ază,
în
depe
nden
ță
de s
peci
ficul
pro
blem
ei d
e re
-zo
lvat
, tipu
rilo
r de
dat
e ce
vor
fi
utiliz
ate
în p
rogr
amel
e de
cal
cu-
lato
r.9.
2. C
unoa
şte
prin
cipa
lele
tipu
ri
de d
ate
stru
ctur
ate:
tab
lour
ile,
şiru
rile
de
cara
cter
e, a
rtico
lele
, m
ulțim
ile, fi
şier
ele.
9.3.
Util
izea
ză ti
puril
e de
dat
e st
ruct
urat
e pe
ntru
repr
ezen
tare
a şi
pre
lucr
area
dat
elor
ce
apar
în
proc
esul
de
stud
iere
a d
isci
pli-
nelo
r şc
olar
e şi
de
solu
ționa
re a
pr
oble
mel
or f
recv
ent
întâ
lnite
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
81
9.4.
U
tiliz
ează
ta
blou
rile
un
i-di
men
sion
ale
şi ş
irur
ile d
e ca
-ra
cter
e pe
ntru
rep
reze
ntar
ea ş
i pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
apa
r în
pr
oces
ul d
e st
udie
re a
dis
cipl
i-ne
lor
şcol
are
şi d
e so
luțio
nare
a
unor
pro
blem
e si
mpl
e di
n vi
ața
cotid
iană
.10
.Cu
noaş
tere
a şi
uti
li-za
rea
inst
rucț
iuni
lor
unui
lim
baj
de
pro-
gram
are
de n
ivel
înal
t
10.1
. D
escr
ie c
once
ptul
de
ac-
țiune
.
10.2
. Cu
noaş
te ş
i uti
lizea
ză i
n-st
rucț
iuni
le u
nui l
imba
j de
pro-
gram
are
de n
ivel
îna
lt: a
pel
de
proc
edur
ă, d
e ef
ect n
ul, i
nstr
uc-
țiune
a co
mpu
să,
de a
trib
uire
, da
că, d
e ca
z, p
entr
u, c
ât, r
epe-
tă.
10.3
. Ela
bore
ază
prog
ram
e si
m-
ple,
des
tinat
e pr
eluc
rări
lor
de
date
, ce
apar
în p
roce
sul d
e st
u-di
ere
a di
scip
linel
or ş
cola
re.
10.1
. El
abor
ează
pro
gram
e de
ca
lcul
ator
, de
stina
te p
relu
crăr
i-lo
r de
dat
e ce
apa
r în
pro
cesu
l de
stu
dier
e a
disc
iplin
elor
şco
la-
re ş
i de
solu
ționa
re a
pro
blem
e-lo
r fr
ecve
nt în
tâln
ite în
acti
vita
-te
a co
tidia
nă.
10.1
. El
abor
ează
pro
gram
e de
ca
lcul
ator
, de
stina
te p
relu
crăr
i-lo
r de
dat
e ce
apa
r în
pro
cesu
l de
stu
dier
e a
disc
iplin
elor
şco
la-
re ş
i de
solu
ționa
re a
pro
blem
e-lo
r fr
ecve
nt în
tâln
ite în
acti
vita
-te
a co
tidia
nă.
11.
Cuno
aşte
rea
şi u
tiliz
a-re
a su
bpro
gram
elor
11.1
. O
rgan
izea
ză c
omun
icar
ea
într
e pr
ogra
mul
/sub
prog
ram
ul
apel
ant ş
i sub
prog
ram
ul a
pela
t.11
.2. P
relu
crea
ză d
atel
e cu
aju
-to
rul
subp
rogr
amel
or
pred
efi-
nite
.
11.1
. O
rgan
izea
ză c
omun
icar
ea
într
e pr
ogra
mul
/ s
ubpr
ogra
mul
ap
elan
t şi s
ubpr
ogra
mul
ape
lat.
11.2
. Pr
eluc
reaz
ă da
tele
cu
aju-
toru
l sub
prog
ram
elor
pre
defin
i-te
.
82
11.3
. El
abor
ează
su
bpro
gram
e pe
ntru
pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
ap
ar î
n pr
oces
ul d
e st
udie
re a
di
scip
linel
or ş
cola
re ş
i de
sol
u-țio
nare
a p
robl
emel
or f
recv
ent
întâ
lnite
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
11.3
. U
tiliz
ează
m
etod
ele
de
proi
ecta
re s
truc
tura
lă a
alg
orit-
milo
r şi
a p
rogr
amel
or d
e ca
lcu-
lato
r.
11.4
. U
tiliz
ează
rec
ursi
a pe
ntru
el
abor
area
pro
gram
elor
de
cal-
cula
tor.
11.5
. El
abor
ează
su
bpro
gram
e pe
ntru
pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
ap
ar î
n pr
oces
ul d
e st
udie
re a
di
scip
linel
or ş
cola
re ş
i de
solu
ți-on
are
a pr
oble
mel
or fr
ecve
nt în
-tâ
lnite
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
12.
Util
izar
ea s
truc
turi
lor
dina
mic
e de
dat
e*12
.1.
Cuno
aşte
şi
uti
lizea
ză
stru
ctur
ile
dina
mic
e de
da
te
frec
vent
întâ
lnite
: lis
tele
, stiv
ele,
co
zile
, arb
orii.
12.2
. Util
izea
ză s
truc
turi
le d
ina-
mic
e pe
ntru
pre
lucr
area
dat
elor
ce
apa
r în
pro
cesu
l de
stu
dier
e a
disc
iplin
elor
şco
lare
şi d
e so
lu-
ționa
re a
pro
blem
elor
fre
cven
t în
tâln
ite în
acti
vita
tea
cotid
iană
.13
.Cu
noaş
tere
a şi
util
iza-
rea
tehn
icilo
r de
pro
-gr
amar
e*
13.1
. Cun
oaşt
e şi
înțe
lege
met
o-de
le d
e es
timar
e a
com
plex
ității
al
gori
tmilo
r.13
.2.
Cuno
aşte
şi
utiliz
ează
cla
-si
ficar
ea
algo
ritm
ilor
conf
orm
cr
iteri
ilor
de c
ompl
exita
te.
13.3
. Es
timea
ză
com
plex
itate
a al
gori
tmilo
r şi
a p
rogr
amel
or d
e ca
lcul
ator
.
83
13.4
. Înț
eleg
e şi
util
izea
ză te
hni-
cile
de
prog
ram
are
frec
vent
uti-
lizat
e: it
eraț
ia, r
ecur
sia,
met
oda
Gre
edy,
met
oda
relu
ării.
13.5
. U
tiliz
ează
te
hnic
ile
de
prog
ram
are
pent
ru p
relu
crar
ea
date
lor
ce a
par
în p
roce
sul
de
stud
iere
a d
isci
plin
elor
şco
lare
şi
de
solu
ționa
re a
pro
blem
elor
fr
ecve
nt î
ntâl
nite
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
Dom
eniu
l: M
odel
are
şi c
alcu
le n
umer
ice*
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil u
man
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
14.
Cuno
aşte
rea
şi
apli-
care
a m
etod
elor
de
m
odel
are
num
eric
ă pe
cal
cula
tor*
Elev
ul:
Elev
ul:
Elev
ul:
Elev
ul:
14.1
. Exp
lică
noțiu
nile
de
mod
el
şi m
odel
are.
14.2
. Cla
sific
ă şi
da
exem
ple
de
mod
elel
e m
ater
iale
şi
mod
ele
abst
ract
e.14
.3.
Sele
ctea
ză c
arac
teri
stici
le
obie
ctul
ui d
e m
odel
at în
func
ție
de d
estin
ația
mod
elul
ui;
14.4
. El
abor
ează
mod
ele
pen-
tru
proc
esel
e şi
fe
nom
enel
e st
udia
te î
n ca
drul
dis
cipl
inel
or
şcol
are.
14.5
. Ela
bore
ază
mod
ele
pent
ru
proc
esel
e şi
feno
men
ele
sim
ple,
fr
ecve
nt î
ntâl
nite
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
84
14.6
. Tr
ansp
une
mod
elel
e ab
s-tr
acte
ela
bora
te î
ntr-
un l
imba
j de
pro
gram
are
de n
ivel
înal
t.14
.7. A
naliz
ează
şi i
nter
pret
ează
re
zulta
tele
mod
elăr
ii pe
cal
cu-
lato
r.15
.Cu
noaş
tere
a şi
uti
li-za
rea
met
odel
or
de
calc
ul n
umer
ic*
16.1
. Cun
oaşt
e tip
urile
de
eror
i în
pre
lucr
area
dig
itală
a i
nfor
-m
ație
i şi i
denti
fică
cauz
ele
aces
-to
ra.
16.2
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză m
e-to
dele
de
rezo
lvar
e a
ecua
țiilo
r al
gebr
ice
şi t
rans
cend
ente
: bi
-se
cția
, met
oda
coar
delo
r, m
eto-
da lu
i New
ton.
16.3
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză m
e-to
dele
de
calc
ul n
umer
ic a
de-
term
inan
ților
şi
de r
ezol
vare
a
ecua
țiilo
r lin
iare
.16
.4. C
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
me-
tode
le d
e ca
lcul
num
eric
a in
te-
gral
ei d
efini
te;
16.5
. Util
izea
ză m
etod
ele
de c
al-
cul n
umer
ic p
entr
u pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
apa
r în
pro
cesu
l de
st
udie
re a
dis
cipl
inel
or ş
cola
re
şi d
e so
luțio
nare
a p
robl
emel
or
frec
vent
înt
âlni
te î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.
85
Dom
eniu
l: Te
hnol
ogia
info
rmaţ
iei
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil u
man
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
16.
Înțe
lege
rea
form
e-lo
r de
rep
reze
ntar
e,
păst
rare
, pr
eluc
rare
şi
tra
nsm
itere
a i
n-fo
rmaț
iei
Elev
ul:
16.1
. Înț
eleg
e no
țiune
a de
info
r-m
ație
.
16.2
. Id
entifi
că f
orm
ele
de r
e-pr
ezen
tare
a in
form
ație
i.
16.3
. Id
entifi
că p
rinc
ipal
ii pu
r-tă
tori
sta
tici
de i
nfor
maț
ie:
do-
cum
ente
le
tipăr
ite,
disc
urile
m
agne
tice,
dis
curi
le o
ptice
, me-
mor
iile
solid
e.16
.4.
Iden
tifică
pri
ncip
alii
pur-
tăto
ri
dina
mic
i de
inf
orm
ație
: cu
rent
ul e
lect
ric,
und
e so
nore
, un
de ra
dio,
lum
ina.
16.5
. Util
izea
ză p
urtă
tori
i de
in-
form
ație
pen
tru
tran
smite
rea
şi
stoc
area
info
rmaț
iei.
Elev
ul:
16.1
. Cu
noaş
te a
vant
ajel
e, n
e-aj
unsu
rile
şi d
omen
iile
de u
tili-
zare
ale
pur
tăto
rilo
r sta
tici ş
i ale
pu
rtăt
orilo
r di
nam
ici
de i
nfor
-m
ație
.16
.2.
Estim
ează
cap
acita
tea
de
stoc
are
a pu
rtăt
orilo
r st
atici
de
info
rmaț
ie.
16.3
. Esti
mea
ză d
urat
a de
tran
s-m
isie
a d
atel
or c
u aj
utor
ul p
ur-
tăto
rilo
r di
nam
ici
de i
nfor
ma-
ție.
Elev
ul:
16.1
. Ca
lcul
ează
can
titat
ea d
e in
form
ație
de
pe p
urtă
tori
i sta
-tic
i de
info
rmaț
ie.
16.2
. Es
timea
ză c
apac
itate
a de
tr
ansm
isie
a i
nfor
maț
iei
a lin
ii-lo
r di
n ca
blu,
lin
iilor
rad
io,
lini-
ilor
optic
e.16
.3.
Calc
ulea
ză
dura
ta
de
tran
smis
ie a
info
rmaț
iei p
rin
li-ni
ile d
in c
ablu
, lin
iile
radi
o, li
ni-
ile o
ptice
.
Elev
ul:
16.1
. Ca
lcul
ează
can
titat
ea d
e in
form
ație
de
pe p
urtă
tori
i sta
-tic
i de
info
rmaț
ie.
16.2
. Es
timea
ză c
apac
itate
a de
tr
ansm
isie
a i
nfor
maț
iei
a lin
ii-lo
r di
n ca
blu,
lini
ilor
radi
o, li
ni-
ilor
optic
e;16
.3.
Calc
ulea
ză
dura
ta
de
tran
smis
ie a
info
rmaț
iei p
rin
li-ni
ile d
in c
ablu
, lin
iile
radi
o, li
ni-
ile o
ptice
.
17.
Util
izar
ea s
iste
mel
or
de o
pera
re17
.1. U
tilize
ază
prin
cipa
lele
faci
li-tă
ți of
erite
de
sist
emul
de
oper
a-re
: lan
sare
a în
exe
cuție
a a
plic
a-ții
lor,
desc
hide
rea
fişie
relo
r te
xt,
reda
rea
fişie
relo
r aud
io ş
i vid
eo.
17.1
. Înț
eleg
e m
odul
de
func
țio-
nare
şi c
unoa
şte
com
pone
ntel
e pr
inci
pale
ale
unu
i si
stem
de
oper
are.
17.2
. În
țele
ge d
estin
ația
şi
cu-
noaş
te
form
atel
e pr
inci
pale
le
de fi
şier
e: e
xecu
tabi
le, t
ext,
gra
-fic
ă, a
udio
, vid
eo.
17.1
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
cont
rol
ale
inte
rfe-
țelo
r gr
afice
.
17.2
. Cu
noaş
te ş
i pe
rson
aliz
ea-
ză m
ediu
l de
lucr
u al
sis
tem
ului
de
ope
rare
.
17.1
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
cont
rol
ale
inte
rfe-
țelo
r gr
afice
.
17.2
. Cu
noaş
te ş
i pe
rson
aliz
ea-
ză m
ediu
l de
lucr
u al
sis
tem
ului
de
ope
rare
.
86
17.3
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză o
pe-
rații
le d
e ba
ză, d
estin
ate
gesti
u-ni
i fişi
erel
or ş
i dire
ctoa
relo
r: c
re-
area
, m
odifi
care
a, m
utar
ea,
co-
pier
ea, ş
terg
erea
, rec
uper
area
.
17.3
. Cu
noaş
te ş
i aj
uste
ază
se-
tări
le r
egio
nale
ale
sis
tem
ului
de
ope
rare
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
lim
ba im
plic
ită,
fu-
sul o
rar,
pagi
nile
de
cod,
mon
e-da
naț
iona
lă.
17.4
. Cu
noaş
te
şi
utiliz
ează
op
eraț
iile
desti
nate
ges
tionă
rii
unită
ților
de
mem
orie
ext
ernă
: m
onta
rea,
for
mat
area
, ve
rific
a-re
a, p
arta
jare
a.17
.5.
Ges
tione
ază
proc
esel
e de
ca
lcul
: lan
sare
a în
exe
cuție
, sus
-pe
ndar
ea, o
prire
a ap
licaț
iilor
.
17.3
. Cu
noaş
te ş
i aj
uste
ază
se-
tări
le r
egio
nale
ale
sis
tem
ului
de
ope
rare
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
lim
ba im
plic
ită,
fu-
sul o
rar,
pagi
nile
de
cod,
mon
e-da
naț
iona
lă.
17.4
. Cu
noaş
te
şi
utiliz
ează
op
eraț
iile
desti
nate
ges
tionă
rii
unită
ților
de
mem
orie
ext
ernă
: m
onta
rea,
for
mat
area
, ve
rific
a-re
a, p
arta
jare
a.17
.5.
Ges
tione
ază
proc
esel
e de
ca
lcul
: lan
sare
a în
exe
cuție
, sus
-pe
ndar
ea, o
prire
a ap
licaț
iilor
.18
.El
abor
area
şi d
erul
a-re
a pr
ezen
tări
lor
18.1
. Des
chid
e şi
der
ulea
ză p
re-
zent
ările
.18
.2.
Cree
ază
prez
entă
ri
ele-
men
tare
, ce
con
țin f
ragm
ente
de
text
şi d
esen
e.
18.1
. Cre
ează
pre
zent
ări c
e co
n-țin
text
e, d
esen
e, fr
agm
ente
so-
nore
şi f
ragm
ente
vid
eo;
18.2
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
fec-
tele
de
anim
ație
din
cad
rul p
re-
zent
ărilo
r.
18.1
. Cre
ează
pre
zent
ări î
n ba
za
mod
elel
or p
rest
abili
te.
18.2
. El
abor
ează
mod
ele
de d
i-ap
oziti
ve ş
i m
odel
e de
pre
zen-
tări
.18
.3. D
ifuze
ază
prez
entă
rile
.
18.1
. Cre
ează
pre
zent
ări î
n ba
za
mod
elel
or p
rest
abili
te.
18.2
. El
abor
ează
mod
ele
de d
i-ap
oziti
ve ş
i m
odel
e de
pre
zen-
tări
.18
.3. D
ifuze
ază
prez
entă
rile
.19
.Pr
oces
area
text
elor
19.1
. D
esch
ide,
viz
ualiz
ează
şi
impr
imă
fişie
rele
text
.19
.1.
Recu
noaş
te f
orm
atel
e de
fiş
iere
text
.19
.2.
Edite
ază
fişie
re t
ext
sim
-pl
e pr
in u
tiliz
area
ope
rații
lor
de
form
atar
e a
cara
cter
elor
şi p
ara-
graf
elor
.19
.3. C
reea
ză fi
şier
e te
xt c
e co
n-țin
tabe
le, i
mag
ini ş
i dia
gram
e.
19.1
. Cre
ează
fişi
ere
text
ce
con-
țin
tabe
le,
imag
ini,
diag
ram
e,
form
ule,
câm
puri
pre
defin
ite.
19.2
. Edi
teaz
ă fiş
ier
text
cu
aju-
toru
l ope
rații
lor
de fo
rmat
are
a ca
ract
erel
or,
para
graf
elor
, pa
gi-
nilo
r, im
agin
ilor.
19.3
. Ed
iteaz
ă fiş
iere
tex
t uti
li-zâ
nd s
tilur
ile d
e ca
ract
ere
şi d
e pa
ragr
afe,
mod
elel
e pr
esta
bilit
e de
doc
umen
t.19
.4.
Veri
fică
core
ctitu
dine
a gr
amati
cală
şi s
inta
ctică
a fi
şie-
relo
r tex
t cu
ajut
orul
inst
rum
en-
telo
r de
anal
iză
com
pute
riza
tă a
te
xtel
or.
19.1
. Cre
ează
fişi
ere
text
ce
con-
țin
tabe
le,
imag
ini,
diag
ram
e,
form
ule,
câm
puri
pre
defin
ite.
19.2
. Ed
iteaz
ă fiş
iere
le t
ext
cu
ajut
orul
ope
rații
lor
de f
orm
ata-
re a
car
acte
relo
r, pa
ragr
afel
or,
pagi
nilo
r, im
agin
ilor.
19.3
. Ed
iteaz
ă fiş
iere
tex
t uti
li-zâ
nd s
tilur
ile d
e ca
ract
ere
şi d
e pa
ragr
afe,
mod
elel
e pr
esta
bilit
e de
doc
umen
t.19
.4.
Veri
fică
core
ctitu
dine
a gr
amati
cală
şi s
inta
ctică
a fi
şie-
relo
r tex
t cu
ajut
orul
inst
rum
en-
telo
r de
anal
iză
com
pute
riza
tă a
te
xtel
or.
87
20.
Păst
rare
a şi
pre
lucr
a-re
a in
form
ație
i în
foi-
le d
e ca
lcul
tabe
lar
20.1
. Des
chid
e şi
viz
ualiz
ează
fo-
ile d
e ca
lcul
tabe
lar.
20.1
. Rec
unoa
şte
form
atel
e de
fiş
iere
ce
conț
in fo
i de
calc
ul ta
-be
lar.
20.2
. Iden
tifică
ele
men
tele
pri
n-ci
pale
ale
une
i foi
de
calc
ul: c
e-lu
lă, a
dres
ă/re
feri
nță
de c
elul
ă,
valo
ri, f
orm
ule.
20.3
. Util
izea
ză o
pera
țiile
de
in-
trod
ucer
e, e
dita
re ş
i fo
rmat
are
a da
telo
r în
foile
de
calc
ul.
20.4
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rin-
cipa
lele
tipu
ri d
e da
te d
in f
oile
de
cal
cul.
20.5
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză b
a-ze
le d
e da
te în
form
ă de
list
e.20
.6. C
reea
ză
foi
de
calc
ul
ce
conț
in f
orm
ule,
tab
ele,
imag
ini,
diag
ram
e, b
aze
de d
ate
în fo
rmă
de li
ste.
20.7
. Util
izea
ză
foile
de
ca
lcul
pe
ntru
sol
uțio
nare
a pr
oble
me-
lor
întâ
lnite
în v
iața
coti
dian
ă.
20.1
. Pro
cese
ază
în f
oi d
e ca
lcul
in
form
ațiil
e ne
cesa
re p
entr
u re
-zo
lvar
ea
prob
lem
elor
în
tâln
ite
în p
roce
sul
de s
tudi
ere
a di
sci-
plin
elor
şco
lare
.20
.2. C
reea
ză f
oi d
e ca
lcul
pen
-tr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or
întâ
lnite
în v
iața
coti
dian
ă.
20.1
. Pro
cese
ază
în f
oi d
e ca
lcul
in
form
ațiil
e ne
cesa
re p
entr
u re
-zo
lvar
ea
prob
lem
elor
în
tâln
ite
în p
roce
sul
de s
tudi
ere
a di
sci-
plin
elor
şco
lare
.20
.2. C
reea
ză f
oi d
e ca
lcul
pen
-tr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or
întâ
lnite
în v
iața
coti
dian
ă.
21.
Păst
rare
a şi
pr
elu-
crar
ea i
nfor
maț
iei
în
baze
de
date
21.1
. Rec
unoa
şte
form
atel
e de
fiş
iere
ce
conț
in b
aze
de d
ate.
21.2
. Viz
ualiz
ează
in
form
ațiil
e ex
tras
e di
n ba
zele
de
date
.
21.3
. Intr
oduc
e da
te în
form
ula-
rele
baz
elor
de
date
.
21.1
. Cun
oaşt
e st
ruct
ura
sist
e-m
elor
de
gesti
une
a ba
zelo
r de
da
te.
21.2
. Dis
tinge
eta
pele
de
elab
o-ra
re a
une
i baz
e de
dat
e şi
exp
li-că
con
ținut
ul fi
ecăr
ei e
tape
.21
.3. C
reea
ză
obie
ctel
e pr
inci
-pa
le a
le b
azel
or r
elaț
iona
le d
e da
te:
tabe
le,
form
ular
e, in
tero
-gă
ri ş
i rap
oart
e.
21.1
. Cun
oaşt
e st
ruct
ura
sist
e-m
elor
de
gesti
une
a ba
zelo
r de
da
te.
21.2
. Dis
tinge
eta
pele
de
elab
o-ra
re a
une
i baz
e de
dat
e şi
exp
li-că
con
ținut
ul fi
ecăr
ei e
tape
.21
.3. C
reea
ză
obie
ctel
e pr
inci
-pa
le a
le b
azel
or r
elaț
iona
le d
e da
te:
tabe
le,
form
ular
e, in
tero
-gă
ri ş
i rap
oart
e.
88
21.4
. Cre
ează
baz
e de
dat
e pe
n-tr
u st
ocar
ea i
nfor
maț
iilor
înt
âl-
nite
în
proc
esul
de
stud
iere
a
disc
iplin
elor
şco
lare
.21
.5. C
reea
ză b
aze
de d
ate
pen-
tru
stoc
area
inf
orm
ațiil
or î
ntâl
-ni
te în
via
ța c
otidi
ană.
21.4
. Cre
ează
baz
e de
dat
e pe
n-tr
u st
ocar
ea i
nfor
maț
iilor
înt
âl-
nite
în
proc
esul
de
stud
iere
a
disc
iplin
elor
şco
lare
.21
.5. C
reea
ză b
aze
de d
ate
pen-
tru
stoc
area
inf
orm
ațiil
or î
ntâl
-ni
te în
via
ța c
otidi
ană.
22.
Util
izar
ea s
ervi
ciul
ui
WW
W22
.1. N
avig
heaz
ă în
In
tern
et,
desc
hide
şi v
izua
lizea
ză p
agin
ile
WW
W.
22.1
. Des
carc
ă di
n In
tern
et fi
şie-
rele
de
care
are
nev
oie.
22.2
. Cau
tă i
nfor
maț
ii în
Int
er-
net
în b
aza
crite
riilo
r si
ngul
are
de c
ăuta
re.
22.3
. Com
unic
ă cu
col
egii
şi p
ri-
eten
ii pr
in in
term
ediu
l reț
elel
or
de s
ocia
lizar
e.
22.1
. Înțe
lege
mod
ul d
e ad
resa
-re
şi d
e lo
caliz
are
a re
surs
elor
în
Inte
rnet
.22
.2. C
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
adr
e-se
le s
imbo
lice
din
Inte
rnet
.
22.3
. Înca
rcă
şi d
esca
rcă
fişie
re
de p
e ca
lcul
atoa
rele
afla
te l
a di
stan
ță.
22.4
. Cau
tă i
nfor
maț
ii în
Int
er-
net
în b
aza
crite
riilo
r m
ultip
le
de c
ăuta
re.
22.5
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
bază
de
Web
de-
sign
.22
.6. E
labo
reaz
ă şi
pu
blic
ă în
In
tern
et p
agin
i W
eb c
e co
nțin
te
xte,
list
e, ta
bele
şi i
mag
ini.
22.1
. Cun
oaşt
e ar
hite
ctur
a şi
to-
polo
gia
rețe
lelo
r gl
obal
e.
22.2
. Înțe
lege
mod
ul d
e ad
resa
-re
şi d
e lo
caliz
are
a re
surs
elor
în
Inte
rnet
.22
.3. C
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
adr
e-se
le s
imbo
lice
din
Inte
rnet
.
22.4
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză a
dre-
sele
num
eric
e di
n In
tern
et.
22.5
. Înca
rcă
şi d
esca
rcă
fişie
re
de p
e ca
lcul
atoa
rele
afla
te l
a di
stan
ță.
22.6
. Cau
tă i
nfor
maț
ii în
Int
er-
net
în b
aza
crite
riilo
r m
ultip
le
de c
ăuta
re.
22.7
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
bază
de
Web
de-
sign
.22
.8. E
labo
reaz
ă şi
pu
blic
ă în
In
tern
et p
agin
i W
eb c
e co
nțin
te
xte,
list
e, ta
bele
şi i
mag
ini.
89
23.
Util
izar
ea s
ervi
ciul
ui
de p
oştă
ele
ctro
nică
23.1
. Pri
meş
te,
com
pune
şi
tr
ansm
ite s
cris
ori e
lect
roni
ce.
23.2
. Pri
meş
te ş
i tr
ansm
ite p
rin
poşt
a el
ectr
onic
ă fiş
iere
te
xt,
imag
ini.
23.1
. Org
aniz
ează
cor
espo
nden
-ța
ele
ctro
nică
în
dosa
re p
erso
-na
lizat
e.23
.2. F
iltre
ază
scri
sori
le p
rim
ite.
23.3
. Cre
ează
con
turi
poş
tale
pe
site
-uri
le d
estin
ate
larg
ului
pu-
blic
.
23.1
. Org
aniz
ează
cor
espo
nden
-ța
ele
ctro
nică
în
dosa
re p
erso
-na
lizat
e.23
.2. F
iltre
ază
scri
sori
le p
rim
ite.
23.3
. Cre
ează
con
turi
poş
tale
pe
site
-uri
le d
estin
ate
larg
ului
pu-
blic
.23
.4. C
reea
ză c
ăsuț
e şi
con
turi
po
ştal
e pe
site
-uri
le p
erso
nale
.23
.5. G
estio
neaz
ă m
ai
mul
te
cont
uri d
e po
ştă
elec
tron
ică.
24.
Com
unic
area
in
ter-
pers
onal
ă în
Inte
rnet
24
.1. C
omun
ică
prin
inte
rmed
iul
rețe
lelo
r de
soc
ializ
are.
24.1
. Util
izea
ză a
plic
ațiil
e de
di-
fuza
re a
ştir
ilor.
24.2
. Poa
rtă
disc
uții
cu a
juto
rul
liste
lor d
e di
scuț
ii şi
ser
vici
ile d
e co
mun
icar
e in
stan
tă.
24.1
. Acc
esea
ză re
surs
ele
de n
o-ut
ăți d
in re
țeau
a In
tern
et.
24.2
. Iden
tifică
şi u
tiliz
ează
foru
-m
urile
cu
tem
atică
edu
cațio
na-
lă.
24.3
. Iniți
ază
şi p
artic
ipă
la d
is-
cuții
pri
n in
term
ediu
l for
umur
i-lo
r ed
ucaț
iona
le.
24.4
. Cre
ează
con
turi
în r
ețel
ele
soci
ale.
24.5
. Com
unic
ă pr
in in
term
ediu
l re
țele
lor
soci
ale.
24.6
. Cre
ează
şi u
tiliz
ează
jurn
a-le
le p
erso
nale
.
24.1
. Acc
esea
ză re
surs
ele
de n
o-ut
ăți d
in re
țeau
a In
tern
et;
24.2
. Iden
tifică
şi u
tiliz
ează
foru
-m
urile
cu
tem
atică
edu
cațio
na-
lă.
24.3
. Iniți
ază
şi p
artic
ipă
la d
is-
cuții
pri
n in
term
ediu
l for
umur
i-lo
r ed
ucaț
iona
le.
24.4
. Cre
ează
con
turi
în r
ețel
ele
soci
ale.
24.5
. Com
unic
ă pr
in in
term
ediu
l re
țele
lor
soci
ale.
24.6
. Cre
ează
şi u
tiliz
ează
jurn
a-le
le p
erso
nale
.
90
Dom
eniu
l: A
ctivi
tate
a în
tr-o
soc
ieta
te in
form
aţio
nală
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil u
man
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
25.
Cuno
aşte
rea
şi u
tili-
zare
a m
etod
elor
de
prot
ecție
a i
nfor
ma-
ției
Elev
ul:
25.1
. Con
ştien
tizea
ză
peric
olul
de
inf
ecta
re a
cal
cula
toru
lui
cu
un v
irus p
rintr
-un
fişie
r citi
t de
pe
un p
urtă
tor
exte
rn d
e in
form
ație
sa
u de
scăr
cat d
e pe
Inte
rnet
.25
.2. C
onşti
entiz
ează
ri
scul
că
da
tele
per
sona
le, s
cris
e pe
pur
-tă
tori
i ex
tern
i de
in
form
ație
i sa
u tr
imis
e pr
in I
nter
net
pot
fi in
terc
epta
te, c
itite
şi m
odifi
cate
de
alte
per
soan
e, e
vent
ual,
rău
inte
nțio
nate
.25
.3. C
unoa
şte
şi r
espe
ctă
regu
-lil
e el
emen
tare
de
prot
ecție
a
info
rmaț
iei.
Elev
ul:
25.1
. Cun
oaşt
e de
stina
ția ş
i uti-
lizea
ză p
rogr
amel
e an
tivir
us.
25.2
. Cun
oaşt
e şi
res
pect
ă re
gu-
lile
de u
tiliz
are
a pa
role
lor.
25.3
. Con
ştien
tizea
ză p
osib
ilită
-țil
e de
a p
rim
i mes
aje
neso
lici-
tate
şi e
vită
citi
rea
sau
stoc
area
ac
esto
ra.
25.4
. Cun
oaşt
e şi
res
pect
ă re
gu-
lile
de p
rote
cție
a p
ropr
ietă
ții
inte
lect
uale
.
Elev
ul:
25.1
. Ges
tione
ază
cont
urile
şi
pa
role
le p
erso
nale
din
sis
tem
ele
info
rmati
ce d
e pe
cal
cula
toru
l pe
rson
al ş
i de
pe
cele
afla
te l
a di
stan
ță.
25.2
. Cun
oaşt
e şi
set
ează
opț
iu-
nile
de
secu
rita
te a
le c
ontu
rilo
r pe
rson
ale
şi a
le p
rogr
amel
or d
e na
viga
re p
rin
Inte
rnet
.
25.3
. Pla
nific
ă şi
efe
ctue
ază
lu-
crăr
ile d
e de
viru
sare
a c
alcu
lato
-ru
lui,
a pr
ogra
mel
or d
e ca
lcul
a-to
r şi
a p
urtă
tori
lor
de in
form
a-ție
.25
.4. În
țele
ge m
odul
de
crip
tare
şi
dec
ript
are
a da
telo
r şi
util
i-ze
ază
mijl
oace
le d
e cr
ipta
re ş
i de
crip
tare
a d
atel
or.
Elev
ul:
25.1
. Ges
tione
ază
cont
urile
şi
pa
role
le p
erso
nale
din
sis
tem
e-le
inf
orm
atice
de
pe c
alcu
lato
-ru
l per
sona
l şi d
e pe
cel
e afl
ate
la d
ista
nță.
25.2
. Cun
oaşt
e şi
set
ează
opț
iu-
nile
de
secu
rita
te a
le c
ontu
rilo
r pe
rson
ale
şi a
le p
rogr
amel
or d
e na
viga
re p
rin
Inte
rnet
.
25.3
. Pla
nific
ă şi
ef
ectu
ează
lu
crăr
ile d
e de
viru
sare
a c
al-
cula
toru
lui,
a pr
ogra
mel
or d
e ca
lcul
ator
şi
a pu
rtăt
orilo
r de
in
form
ație
.25
.4. În
țele
ge m
odul
de
crip
tare
şi
dec
ript
are
a da
telo
r şi
util
i-ze
ază
mijl
oace
le d
e cr
ipta
re ş
i de
crip
tare
a d
atel
or.
26.
Util
izar
ea d
ocum
en-
telo
r el
ectr
onic
e26
.1. C
unoa
şte
conc
eptu
l de
pr
otec
ție a
fişi
erel
or c
u aj
utor
ul
sem
nătu
rii d
igita
le.
26.2
. Înțe
lege
ter
men
ul d
e se
m-
nătu
ră d
igita
lă.
26.3
. Înțe
lege
ter
men
ul d
e ce
rti-
ficat
dig
ital.
26.1
. Cun
oaşt
e co
ncep
tul
de
prot
ecție
a fi
şier
elor
cu
ajut
orul
se
mnă
turi
i dig
itale
.26
.2. În
țele
ge te
rmen
ul d
e se
m-
nătu
ră d
igita
lă.
26.3
. Înțe
lege
ter
men
ul d
e ce
r-tifi
cat d
igita
l.
91
26.4
. Cun
oaşt
e şi
înțe
lege
mod
ul
de r
egle
men
tare
juri
dică
a r
ela-
țiilo
r de
dre
pt c
e ap
ar în
pro
ce-
sul d
e ob
ținer
e şi
de
utiliz
are
a se
mnă
turi
i dig
itale
.26
.5. C
onşti
entiz
ează
co
nsec
in-
țele
juri
dice
ale
sem
nătu
rii d
igi-
tale
.26
.6. U
tiliz
ează
faci
lităț
ile o
feri
te
de m
ijloa
cele
sem
nătu
rii d
igita
-le
.26
.7. C
unoa
şte
conc
eptu
l de
site
W
eb p
rote
jat ş
i mod
ul d
e uti
liza-
re a
ace
stui
a.
26.4
. Cun
oaşt
e şi
înț
eleg
e m
o-du
l de
re
glem
enta
re
juri
dică
a
rela
țiilo
r de
dre
pt c
e ap
ar î
n pr
oces
ul d
e ob
ținer
e şi
de
utili-
zare
a s
emnă
turi
i dig
itale
.26
.5. C
onşti
entiz
ează
con
seci
n-țe
le ju
ridi
ce a
le s
emnă
turi
i dig
i-ta
le.
26.6
. Util
izea
ză f
acili
tățil
e of
eri-
te d
e m
ijloa
cele
sem
nătu
rii d
i-gi
tale
.26
.7. C
unoa
şte
conc
eptu
l de
si
te W
eb p
rote
jat
şi m
odul
de
utiliz
are
a ac
estu
ia.
27.
Util
izar
ea
serv
iciil
or
elec
tron
ice
27.1
. Înțe
lege
mod
ul d
e pr
esta
re
a se
rvic
iilor
ele
ctro
nice
.27
.2. U
tiliz
ează
ser
vici
ile e
lect
ro-
nice
ofe
rite
de
cătr
e au
tori
tățil
e şi
insti
tuții
le p
ublic
e, d
e in
stitu
-ții
le
negu
vern
amen
tale
: e-
gu-
vern
, e-
educ
ație
, e-
med
icin
ă,
e-cu
ltură
, e-b
usin
ess.
27.1
. Înțe
lege
mod
ul d
e pr
esta
-re
a s
ervi
ciilo
r el
ectr
onic
e.27
.2. U
tiliz
ează
se
rvic
iile
elec
-tr
onic
e of
erite
de
cătr
e au
tori
-tă
țile
şi i
nstit
uțiil
e pu
blic
e, d
e in
stitu
țiile
ne
guve
rnam
enta
le:
e-gu
vern
, e-e
duca
ție, e
-med
ici-
nă, e
-cul
tură
, e-b
usin
ess.
92
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII FIzICII şI ASTRonoMIeI
victor păGîNU, consultant principal, Ministerul Educației, coordonatorIon boTGRoS, doctor în ştiințe fizico-matematice, conf.univ., Institutul de Ştiințe ale EducațieiAngela GoRDIENCo, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Chişinău
I. IntroducerePentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității elevilor, pregătirea acestora
pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educa-tive în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează despre aşteptările pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul sistemului de învățămînt din diferite zone ale țării.
Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii.
Standardele au caracter obligatoriu şi multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului educațional – predarea - învățarea - evaluarea – toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Standardele propuse au în vedere competențele necesare de formare-evaluare prin dis-ciplina şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului (ŞPC), care:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii;
93
9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă o educație acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie;13) e bazată pe comunitate. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;
sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participare democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind sănătatea, siguranța, protecția; participa-rea, eficiența, sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt măsu-rate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile asupra unor elemente legate de standarde.
La baza elaborării standardelor de eficiență ale predării/învățării şi dezvoltării elevilor la disciplina Fizica se află acumulările ştiințifice în cunoaşterea naturii, în domeniul psihologi-ei vîrstelor şcolare şi pedagogiei contemporane, precum şi experiența educațională acumu-lată privind formarea / dezvoltarea personalității elevului la această disciplină şcolară.
Domeniul de cunoaştrere ştiințifică al fizicii este Natura, unde are loc complexitatea fenomenelor, proceselor şi interacțiunilor bazate pe anumite legi, de aceea acest dome-niu este indispensabil de domeniul cognitiv de formare/dezvoltare a personalității elevului care se desfăşoară pe tot parcursul şcolarității. În acest sens, standardele la Fizică repre-zintă nişte afirtmații care se referă la aşteptările privind la ceea ce ar trebui elevul să ştie şi să poată face la finele treptei gimnaziale şi, respectiv, a celei liceale. Astfel, standardele reprezintă pentru profesorii de fizică un document ce se referă la aşteptările pe care le pot avea elevii la Fizică în perioada şcolarității.
Adică, ele reflectă nişte achiziții finale, cu caracter general, pentru respectiva treaptă de învățămînt în acord cu acțiunile educaționale şi cu vîrsta elevilor în această perioadă de formare şi dezvoltare a personalității. Întrucît standardele au un caracter general, ele sunt relevante la nivelul clasei de elevi şi nu la nivelul individual de dezvoltare a fiecăruia. Însă standardele permit şi o flexibilitate privind respectarea ritmului şi caracteristicilor individu-ale în dezvoltarea lor generală.
În ce priveşte profesorii, standardele reprezintă un punct de referință la proiectarea activităților didactice.
Standardele educaționale la fizică sunt structurate în baza celor 5 competențe specifice fizicii:
• Competența de achiziții intelectuale;• Competența de investigație ştiințifică în domeniul fizicii;• Competența de comunicare în limbaj ştiințific;• Competența de achiziții pragmatice specifice fizicii;• Competența de protecție a mediului ambiant.
94
Axate pe competențele specifice, standardele țin cont de toate domeniile de formare şi dezvoltare a personalității elevului: cognitiv, afectiv şi psihomotor, de coerența, continuita-tea şi progresele elevilor de la o treaptă de învățămînt la alta.
În general standardele la disciplina Fizica au o menire multiplă, şi anume: pentru înbunătățirea procesului educațional şi a curiculumului şcolar, înbunătățirea formării continu-ie a profesorilor de fizică şi a monitorizării progresului elevilor la nivel de sistem educațional.
Prin indicatorii elaborați pentru fiecare standard educațional şi domeniu de cunoaştere a fizicii (”mecanica”, ”termodinamica şi fizica moleculară”, ”electrodinamica”, ”optica” şi ”fizica modernă”) este stabilit nivelul de formare a competențelor specifice adecvat vîrstei elevilor. Trebuie să menționăm că elevii dobîndesc elemente de competențe specifice fizicii pe tot parcursul studierii acesteia, iar în calitate de achiziții finale – se formează la finele treptei liceale de învățămînt.
În acest context, în procesul educațional trebuie utilizate diverse strategii didactice în dependență de vîrsta elevilor, care să sprijine şi să stimuleze învățarea şi dezvoltarea ele-vilor, dobîndirea continuă a valorilor personale care, în final, vor conduce spre formarea competențelor specifice la nivel individual de performanță.
II. Glosarul de termeni principali
Termenii utilizați în document şi care necesită să fie definiți sunt:Educaţie bazată pe calitate: Reformele, introduse la orice nivel (de ex. național, regi-
onal, local) din sistemul de învățămînt, au scopul de a îmbunătăți un anumit element din sistem.
Şcoală prietenoasă copilului: la abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul global este pus accentul pe educația de calitate pentru toți copiii, bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor ce influiențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.
Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
Domeniu: sector al unei discipline ştiințifice utilizat în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a stan-dardelor.
Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sînt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Standardele pentru educația bazată pe calitate măsoară pro-gresul, îmbunătățesc planificarea şi alocarea resurselor, evaluează eficiența învățării.
Indicatori: Acțiuni şi comportamente observabile, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura pro-gresul spre atingerea standardelor.
notă: Standardele de eficienţă a învăţării și indicatorii, la disciplina fizică, recomandate pentru treapta gimnazială, includ în conţinuturi, standarde și indicatori referitor la disciplina Ştiinţe, clasa a v-a.
Standarde de eficienţă a învăţării Fizicii şi AstronomieiDomenii de cunoaștere: I. Mecanică II. Termodinamică și fizică moleculară III. Electrodinamică Iv. optică geometrică v. fizică modernă și astronomie
95
Dom
eniu
l I –
Mec
anic
a
Nr.
Stan
dard
ele
Indi
cato
ri p
e tr
eapt
ă de
învă
ţăm
ânt
Gim
nazi
al L
icea
l
prof
ilul u
man
ist
prof
il re
al
1.D
ezvo
ltare
a un
ui
sist
em
de
achi
ziții
inte
lect
uale
la n
ivel
de
cuno
ştinț
e ş
tiinț
ifice
: n
oțiu
ni,
proc
ese,
feno
men
e, le
gi, p
rinc
i-pi
i şi t
eori
i .
Elev
ul:
* uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fen
ome-
nelo
r mec
anic
e (m
ișcă
rii r
ecti
linii
uni-
form
e, in
erţi
ei, o
scila
ţiilo
r și
und
elor
m
ecan
ice)
:-m
ărim
ile fi
zice
: m
asă,
vol
um,
dens
i-ta
te, d
rum
par
curs
, dep
lasa
re, v
iteză
, fo
rţă,
forţ
ă de
gre
utat
e, g
reut
ate,
for-
ţă e
lasti
că, c
onst
antă
ela
stică
, for
ţă d
e fr
ecar
e, p
resi
unea
sol
idel
or,
lichi
delo
r şi
gaz
elor
, fo
rţa
Arh
imed
e, m
omen
tul
forţ
ei, l
ucru
l mec
anic
, put
ere,
ene
rgie
m
ecan
ică,
en
ergi
e ci
netic
ă,
ener
gie
pote
nţia
lă,
perio
adă,
fre
cven
ţă,
am-
plitu
dine
, vite
ză d
e pr
opag
are
a un
dei,
lung
ime
de u
ndă,
tăria
sun
etul
ui.
- ec
hipa
men
tul
fizic
: di
nam
omet
ru,
man
omet
ru. b
arom
etru
:-le
gile
fiz
ice:
m
işcă
rii
recti
linii
uni-
form
e, r
egul
a de
,,a
ur”
a m
ecan
icii,
at
racţ
iei
univ
ersa
le,
tran
sfor
măr
ii şi
co
nser
vării
ene
rgie
i m
ecan
ice,
Leg
ea
lui
Pasc
al,
Lege
a lu
i A
rhim
ede,
leg
ea
lui H
ooke
.-t
erm
enii
fizic
i: pu
nct
mat
eria
l, m
obil,
si
stem
de
refe
rinţă
, tr
aiec
torie
, re
lati-
vita
tea
miş
cării
, câ
mp
grav
itaţio
nal,
cent
ru d
e gr
euta
te, m
ecan
ism
e si
mpl
e:
pârg
hie,
scr
ipet
e, p
lan
încl
inat
, va
se
com
unic
ante
, osc
ilaţii
libe
re ş
i osc
ilaţii
fo
rţat
e, p
endu
l gra
vita
ţiona
l, su
netu
l.
Elev
ul:
*uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fen
ome-
nelo
r m
ecan
ice
(cel
or s
tudi
ate
în g
im-
nazi
u și
ale
miș
cări
i re
ctilin
ii un
iform
va
riat
e,
miș
cări
i ci
rcul
are
unifo
rme,
ec
hilib
rulu
i m
ecan
ic
al
corp
urilo
r, re
flexi
ei,
refr
acţi
ei,
inte
rfer
enţe
i și
di
frac
ţiei
und
elor
mec
anic
e):
-măr
imile
fizi
ce:
(cel
e st
udia
te în
gim
-na
ziu)
, a
ccel
eraţ
ie,
acce
lera
ţie c
en-
trip
etă,
im
puls
mec
anic
al
unui
pun
ct
mat
eria
l, im
puls
ul f
orţe
i, pu
lsaţ
ia p
en-
dulu
lui
elas
tic ş
i a
celu
i gr
avita
ţiona
l, fa
ză, e
long
aţie
.
-legi
le
fizic
e:
(stu
diat
e în
gi
mna
ziu)
m
işcă
rii r
ectil
inii
unifo
rm v
aria
te, c
on-
serv
ării
impu
lsul
ui m
ecan
ic p
entr
u un
si
stem
de
punc
te m
ater
iale
, m
işcă
rii
osci
lato
rii a
rmon
ice,
con
serv
ării
ener
-gi
ei în
miş
care
a os
cila
torie
.-p
rinc
ipiil
e: in
erţie
i, fu
ndam
enta
l al d
i-na
mic
ii, a
cţiu
nii ş
i rea
cţiu
nii.
-ter
men
ii fiz
ici:(
stud
iaţi
în
gim
nazi
u)
sist
em
de
refe
rinţă
in
erţia
l, si
stem
de
re
ferin
ţă
ne-in
erţia
l, re
lativ
itate
a m
işcă
rii
mec
anic
e,
cioc
niri
elas
tice,
ci
ocni
ri pl
astic
e,
osci
lato
r ar
mon
ic,
unde
tran
sver
sale
, und
e lo
ngitu
dina
le.
Elev
ul:
*uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fe
nom
e-ne
lor
mec
anic
e (c
elor
stu
diat
e în
gim
-na
ziu
și a
le m
ișcă
rii
recti
linii
unifo
rm
vari
ate,
m
ișcă
rii
circ
ular
e un
iform
e,
miș
cări
i pe
trai
ecto
rii p
arab
olic
e, e
chi-
libru
lui m
ecan
ic a
l cor
puri
lor,
refle
xiei
, re
frac
ţiei
, int
erfe
renţ
ei ș
i difr
acţi
ei u
n-de
lor
mec
anic
e):
-măr
imile
fizi
ce:
(cel
e st
udia
te în
gim
-na
ziu)
, ac
cele
raţie
, vi
teză
ung
hiul
ară,
ac
cele
raţie
cen
trip
etă,
impu
ls m
ecan
ic
al u
nui p
unct
mat
eria
l, im
puls
ul f
orţe
i, m
omen
t ci
netic
al
punc
tulu
i m
ater
ial,
faza
, el
onga
ţie,
puls
aţia
pe
ndul
ului
el
astic
şi a
cel
ui g
ravi
taţio
nal.
-legi
le fi
zice
: (s
tudi
ate
în g
imna
ziu)
, m
işcă
rii r
ectil
inii
unifo
rm v
aria
te, c
on-
serv
ării
impu
lsul
ui m
ecan
ic p
entr
u un
si
stem
de
punc
te m
ater
iale
, leg
ea m
iş-
cării
osc
ilato
rii a
rmon
ice,
con
serv
ării
ener
giei
în
miş
care
a os
cila
torie
, co
n-se
rvăr
ii m
omen
tulu
i cin
etic.
-pri
ncip
iile:
in
erţie
i, fu
ndam
enta
l al
di
nam
icii,
acţ
iuni
i şi
rea
cţiu
nii,
rela
ti-vi
tăţii
în m
ecan
ica
clas
ică,
prin
cipi
ul lu
i H
uyge
ns.
-teo
rem
ele:
var
iaţie
i im
puls
ului
, var
ia-
ţiei
ener
giei
mec
anic
e a
cor
pulu
i, va
-ria
ţiei e
nerg
iei m
ecan
ice
a un
ui s
iste
m
de c
orpu
ri.
96
- te
rmen
ii fiz
ici:
(stu
diat
e în
gim
na-
ziu)
sis
tem
de
refe
rinţă
iner
ţial,
sist
em
de
refe
rinţă
ne
iner
ţial,
rela
tivita
tea
miş
cării
mec
anic
e, r
igid
, ec
hilib
ru d
e tr
ansl
aţie
, ech
ilibr
u de
rot
aţie
, cio
cniri
el
astic
e, c
iocn
iri p
lasti
ce,
osci
lato
r ar
-m
onic
, com
pune
rea
osci
laţii
lor,
osci
laţii
am
ortiz
ate,
rez
onan
ţă,
unde
tra
nsve
r-sa
le,
unde
lon
gitu
dina
le,
ultr
asun
ete,
in
fras
unet
e, u
nde
seis
mic
e.*r
ezol
vă s
ituaț
ii în
baz
a cu
noşti
nțel
or
ştiin
țifice
ach
iziți
onat
e di
n do
men
iul
mec
anic
ii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce
achi
zițio
nate
di
n do
men
iul
mec
anic
ii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce
achi
zițio
nate
di
n do
men
iul
mec
anic
ii.2.
Inve
stiga
rea
ştiin
țifică
a
unor
pr
oces
e, f
enom
ene
şi l
egi
din
dom
eniu
l re
spec
tiv d
e cu
noaş
-te
re.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
di-
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r r
ealiz
ate
asu-
pra
feno
men
elor
mec
anic
e.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
di-
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r re
aliz
ate
asup
ra
feno
men
elor
mec
anic
e.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
di-
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r re
aliz
ate
asup
ra
feno
men
elor
mec
anic
e.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: -
det
erm
inar
ea:
mas
ei u
nui
corp
, de
nsită
ţii s
ubst
anţe
i,
vite
zei m
edii
a un
ui m
obil,
gra
dării
din
amom
etru
-lu
i, r
anda
men
tulu
i unu
i mec
anis
m
sim
plu,
per
ioad
ei ş
i fre
cven
tei o
sci-
laţii
lor u
nui p
endu
l gra
vita
ţiona
l, in
-te
nsită
ţii c
âmpu
lui
grav
itaţio
nal
cu
ajut
orul
pen
dulu
lui g
ravi
taţio
nal.
- m
ăsur
area
: for
ţei c
u di
nam
omet
ru;
- st
udiu
l: le
gii l
ui A
rhim
ede;
* pr
ezin
tă
rezu
ltate
le
inve
stiga
țiilo
r şti
ințifi
ce în
form
ă: v
erba
lă, s
cris
ă, t
a-be
lară
, gra
fică,
sch
emati
că;
* fo
rmul
ează
con
cluz
ii în
baz
a an
aliz
ei
rezu
ltate
lor
inve
stiga
țiilo
r re
aliz
ate.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: -
dete
rmin
area
: c
onst
ante
i el
astic
e a
unui
res
ort,
coe
ficie
ntul
ui d
e fr
ecar
e la
alu
neca
re.
- st
udiu
l: m
işcă
rii r
ectil
inii
unifo
rm v
a-ria
te a
unu
i cor
p, s
tudi
ul p
endu
lulu
i el
astic
.*
prez
intă
rezu
ltate
le in
vesti
gații
lor ş
ti-in
țifice
în fo
rmă:
ver
bală
, scr
isă,
tab
e-la
ră, g
rafic
ă, s
chem
atică
;*
form
ulea
ză c
oncl
uzii
în b
aza
anal
izei
re
zulta
telo
r in
vesti
gații
lor
real
izat
e.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: -
det
erm
inar
ea:
coefi
cien
tulu
i de
fre-
care
la a
lune
care
; con
stan
tei e
lasti
ce
a un
ui re
sort
.-
ver
ifica
rea:
exp
erim
enta
lă a
une
ia
din
form
ulel
e ca
ract
eris
tice
miş
cării
re
ctilin
ii un
iform
acc
eler
ate
a un
ui
corp
; leg
ii lu
i Hoo
ke;
- st
udiu
l: le
gilo
r fr
ecăr
ii,
pend
ulul
ui
elas
tic.
*pre
zint
ă re
zulta
tele
inve
stiga
țiilo
r şti
-in
țifice
în fo
rmă:
ver
bală
, scr
isă,
tab
e-la
ră, g
rafic
ă, s
chem
atică
;*
form
ulea
ză c
oncl
uzii
în b
aza
anal
izei
re
zulta
telo
r in
vesti
gații
lor
real
izat
e.
97
*ela
bore
ază
plan
ul d
e s
oluț
iona
re/
rezo
lvar
e a
unei
si
tuaț
ii se
mni
ficati
-ve
de
mec
anic
ă (e
x.:
perf
ecțio
nare
a pe
rfor
man
țelo
r la
pra
ctica
rea
dive
r-se
lor
prob
e sp
ortiv
e: a
lerg
ări,
înno
t,
ridi
care
a ha
ltere
lor
ş.a.
).
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
re
aliz
area
uno
r ac
tivită
ți pr
actic
e.
*ela
bore
ază
plan
ul d
e s
oluț
iona
re/
re-
zolv
are
a un
ei s
ituaț
ii se
mni
ficati
ve d
e m
ecan
ică
aplic
înd
legi
le m
işcă
rilo
r (ex
.: pe
rfec
ționa
rea
perf
orm
anțe
lor
la p
rac-
ticar
ea d
iver
selo
r pr
obe
spor
tive:
ale
r-gă
ri, î
nnot
, rid
icar
ea h
alte
relo
r ş.
a.).
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
re
aliz
area
uno
r ac
tivită
ți pr
actic
e .
*ela
bore
ază
plan
ul d
e s
oluț
iona
re/
rezo
lvar
e a
unei
si
tuaț
ii se
mni
ficati
ve
de m
ecan
ică
aplic
înd
legi
le m
işcă
rilo
r (e
x.:
perf
ecțio
nare
a pe
rfor
man
țelo
r la
pr
actic
area
div
erse
lor
prob
e sp
ortiv
e:
aler
gări
, înn
ot, a
runc
area
min
gii,
cioc
a-nu
lui,
suliț
ei; t
rage
rea
la ți
ntă,
ridi
care
a ha
ltere
lor
ş.a.
).*
man
ifest
ă ab
ilită
ți de
col
abor
are
la
real
izar
ea u
nor
activ
ități
prac
tice.
3.Co
mun
icar
ea în
lim
baj ş
tiinț
ific
spec
ific
fizic
ii, u
tiliz
ând
term
i-no
logi
a ac
hizi
ționa
tă î
n do
me-
niul
resp
ectiv
de
cuno
aşte
re.
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
ter
min
olog
ia
din
dom
eniu
l mec
anic
ii pr
ivin
d m
ări-
mile
fizi
ce, f
enom
enel
e, l
egile
şi p
rin-
cipi
ile fi
zice
.
* fo
rmul
ează
în s
cris
şi o
ral,
într
-un
lim-
baj
ştiin
țific
adec
vat
ter
min
olog
ia d
in
dom
eniu
l m
ecan
icii
priv
ind
măr
imile
fiz
ice,
fen
omen
ele,
le
gile
şi p
rinc
ipiil
e fiz
ice
.
* fo
rmul
ează
în s
cris
şi o
ral,
într
-un
lim-
baj
ştiin
țific
adec
vat
ter
min
olog
ia d
in
dom
eniu
l m
ecan
icii
priv
ind
măr
imile
fiz
ice,
feno
men
ele
, le
gile
şi p
rinc
ipiil
e fiz
ice
.*
real
izea
ză u
n di
alog
ştii
nțifi
c în
baz
a cu
noşti
nțel
or d
obân
dite
din
dom
eniu
l m
ecan
icii.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
mec
anic
ii.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
mec
anic
ii.*
elab
orea
ză c
omun
icăr
i / e
seur
i ştii
n-țifi
ce c
u re
feri
nță
la a
num
ite fe
nom
e-ne
/pro
cese
mec
anic
e.
*uti
lizea
ză
tehn
olog
iile
info
rmaț
io-
nale
şi
com
unic
ațio
nale
la
căut
area
, pr
eluc
rare
a, ş
i pre
zent
area
info
rmaț
i-ei
ştii
nțifi
ce r
efer
itoar
e fe
nom
enel
or
mec
anic
e.
* el
abor
ează
co
mun
icăr
i/
eseu
ri
cu
refe
rinț
ă la
anu
mite
fen
omen
e/pr
oce-
se m
ecan
ice.
*uti
lizea
ză
te
hnol
ogiil
e in
form
ațio
-na
le ş
i co
mun
icaț
iona
le l
a că
utar
ea,
prel
ucra
rea,
şi p
reze
ntar
ea in
form
ație
i şti
ințifi
ce r
efer
itoar
e fe
nom
enel
or m
e-ca
nice
.
* el
abor
ează
com
unic
ări,
refe
rate
cu
refe
rinț
ă la
anu
mite
fen
omen
e/pr
oce-
se m
ecan
ice,
cer
cetă
ri ş
tiinț
ifice
la t
e-m
ele
: Fen
omen
e de
rez
onan
ță. E
fect
e se
ism
ice.
*uti
lizea
ză
te
hnol
ogiil
e in
form
ațio
-na
le ş
i co
mun
icaț
iona
le l
a că
utar
ea,
prel
ucra
rea,
şi p
reze
ntar
ea in
form
ație
i şti
ințifi
ce r
efer
itoar
e fe
nom
enel
or m
e-ca
nice
.4.
Prot
ejar
ea m
ediu
lui a
mbi
ant
şi
a să
nătă
ții p
erso
nale
.*
recu
noaș
te
norm
ele
de p
rote
cție
a
med
iulu
i am
bian
t la
dep
lasa
rea
cu
mijl
oace
le
de
tran
spor
t,
prot
ejar
ea
foni
că.
* as
igur
ă u
n ni
vel î
nalt
de s
ecur
itate
pe
rson
ală
şi
a co
legi
lor
în r
ealiz
area
un
or a
ctivi
tăți
prac
tice
(ex.
: re
spec
ta-
rea
regu
lilor
de
secu
ritat
e ru
tieră
de
cătr
e to
ți pa
rtici
panț
ii la
trafi
cul r
utier
).
* re
cuno
aște
no
rmel
e de
pro
tecț
ie
a m
ediu
lui
ambi
ant
la d
epla
sare
a cu
m
ijloa
cele
de
tran
spor
t, p
rote
jare
a fo
-ni
că.
* as
igur
ă u
n ni
vel
înal
t de
sec
urita
te
pers
onal
ă şi
a c
oleg
ilor
în r
ealiz
area
un
or a
ctivi
tăți
prac
tice
(ex.
: res
pect
area
re
gulil
or d
e se
curi
tate
ruti
eră
de c
ătre
to
ți pa
rtici
panț
ii la
trafi
cul r
utier
).
* re
cuno
aște
no
rmel
e de
pro
tecț
ie
a m
ediu
lui
ambi
ant
la d
epla
sare
a cu
m
ijloa
cele
de
tran
spor
t, p
rote
jare
a fo
-ni
că.
* as
igur
ă u
n ni
vel
înal
t de
sec
urita
te
pers
onal
ă ş
i a
cole
gilo
r în
rea
lizar
ea
unor
acti
vită
ți pr
actic
e (e
x.: r
espe
ctar
ea
regu
lilor
de
secu
rita
te r
utier
ă de
căt
re
toți
parti
cipa
nții
la tr
aficu
l ruti
er).
98
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
me-
diul
ui l
ocal
şi
a su
rsel
or d
e po
luar
e (e
x.: c
ontr
ibuț
ia p
rivi
nd s
tare
a te
hnic
ă a
drum
urilo
r, tin
eri a
genț
i de
circ
ulaț
ie,
sigu
ranț
ă pe
ntru
toț
i pa
rtici
panț
ii la
tr
aficu
l ruti
er).
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
me-
diul
ui l
ocal
şi
a su
rsel
or d
e po
luar
e (e
x.:
influ
ienț
a st
ării
tehn
ice
a dr
umu-
rilo
r as
upra
def
ecțiu
nilo
r m
ijloa
celo
r de
tra
nspo
rt,
efec
tele
dep
ăşir
ii vi
teze
i şi
sig
uran
ță p
entr
u to
ți pa
rtici
panț
ii la
tr
aficu
l ruti
er).
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
med
iu-
lui l
ocal
şi a
sur
selo
r de
polu
are
cu p
re-
zent
area
uno
r ca
lcul
e de
arg
umen
tare
(e
x.:
influ
ienț
a st
ării
tehn
ice
a dr
umu-
rilo
r as
upra
def
ecțiu
nilo
r m
ijloa
celo
r de
tra
nspo
rt,
efec
tele
dep
ăşir
ii vi
teze
i şi
sig
uran
ță p
entr
u to
ți pa
rtici
panț
ii la
tr
aficu
l ruti
er).
Dom
eniu
l II –
Ter
mod
inam
ica
și fi
zica
mol
ecul
ară
Nr.
Stan
dard
ele
Indi
cato
ri p
e tr
eapt
ă de
învă
ţăm
ânt
Gim
nazi
al L
icea
l
prof
ilul u
man
ist
prof
il re
al
1.D
ezvo
ltare
a un
ui
sist
em
de
achi
ziții
inte
lect
uale
la n
ivel
de
cuno
ştinț
e şti
ințifi
ce:
noț
iuni
, pr
oces
e, fe
nom
ene,
legi
, pri
nci-
pii ş
i teo
rii fi
zice
.
Elev
ul:
*uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fen
ome-
nelo
r ter
mic
e (în
călz
ire-
răci
re, t
opir
e-so
lidifi
care
, va
pori
zare
-con
dens
are,
ar
dere
a co
mbu
stibi
lilor
):- m
ărim
ile fi
zice
: ene
rgie
inte
rnă,
can
-tit
ate
de c
ăldu
ră,
căld
ură
spec
ifică
, că
ldur
ile la
tent
e, p
uter
e ca
loric
ă, r
an-
dam
entu
l mot
orul
ui te
rmic
.- e
chip
amen
tul fi
zic:
term
omet
ru, m
a-no
met
ru. b
arom
etru
, cal
orim
etru
;- l
egile
fizi
ce: e
cuaţ
ia c
alor
imet
rică,
le-
gea
tran
sfor
măr
ii şi
con
serv
ării
ener
-gi
ei- t
erm
enii
fizic
i:st
ruct
ura
mol
ecul
ară
a su
bsta
nţei
, ec
hilib
rul t
erm
ic, s
cară
de
tem
pera
tu-
ră, c
ombu
stibi
li, m
otoa
re te
rmic
e.
Elev
ul:
*uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fe
nom
e-ne
lor
term
ice
(fen
omen
e te
rmod
ina-
mic
e, t
rans
form
ări
sim
ple
ale
gazu
lui
idea
l,):
- măr
imile
fizi
ce: (
stud
iate
în g
imna
ziu)
m
asă
mol
ecul
ară
rela
tivă,
can
titat
e de
su
bsta
nţă,
mas
ă m
olar
ă, e
nerg
ie in
ter-
nă a
gaz
ului
ide
al m
onoa
tom
ic,
lucr
ul
mec
anic
la d
ilata
rea
gazu
lui.
- le
gile
fizi
ce:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u)
tran
sfor
măr
ilor
izot
erm
e, i
zoba
re,
izo-
core
, fo
rmul
a f
unda
men
tală
a t
eorie
i ci
netic
o-m
olec
ular
e, e
cuaţ
ia d
e st
are
a ga
zulu
i ide
al.
- pri
ncip
iile:
întîi
al t
erm
odin
amic
ii - t
erm
enii
fizic
i:(s
tudi
ate
în g
imna
ziu)
sis
tem
ter
mo-
dina
mic
, pa
ram
etri
de s
tare
, m
odel
ul
,,gaz
idea
l”, c
oefic
ienţ
i cal
oric
i, m
otoa
-re
term
ice.
Elev
ul:
*uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fe
nom
e-ne
lor
term
ice
(fen
omen
e te
rmod
ina-
mic
e, t
rans
form
ări
sim
ple
ale
gazu
lui
idea
l, tr
ansf
orm
ări d
e fa
ză):
- măr
imile
fizi
ce: (
stud
iate
în g
imna
ziu)
m
asă
mol
ecul
ară
rela
tivă,
can
titat
e de
su
bsta
nţă,
mas
ă m
olar
ă ,
umid
itate
re
lativ
ă, u
mid
itate
abs
olut
ă, c
oefic
ient
de
ten
siun
e su
perfi
cial
ă, f
orţe
de
ade-
ziun
e,
coez
iune
, te
nsiu
ne
mec
anic
ă,
ener
gie
inte
rnă
a ga
zulu
i ide
al m
ono-
atom
ic, l
ucru
l mec
anic
la d
ilata
rea
ga-
zulu
i, co
efici
ent d
e di
lata
re te
rmic
ă.-
legi
le fi
zice
: (s
tudi
ate
în g
imna
ziu,
) tr
ansf
orm
ărilo
r iz
oter
me,
izob
are,
izo-
core
, fo
rmul
a f
unda
men
tală
a t
eorie
i ci
netic
o-m
olec
ular
e, e
cuaţ
ia d
e st
are
a ga
zulu
i ide
al, e
cuaţ
ia c
alor
ică
de s
tare
a
gazu
lui i
deal
.
99
- pr
inci
piile
: în
tâi
al t
erm
odin
amic
ii,
prin
cipi
ul d
oi a
l ter
mod
inam
icii.
- ter
men
ii fiz
ici:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u),
sist
em t
erm
odin
amic
, si
stem
adi
aba-
tic,
para
met
ri de
sta
re,
mod
elul
,,g
az
idea
l”,
coefi
cien
ţi ca
loric
i, m
otoa
re
term
ice,
maş
ini
frig
orifi
ce,
feno
men
e su
perfi
cial
e, c
apila
ritat
e, d
ilata
re t
er-
mic
ă a
lichi
delo
r, su
bsta
nţe
cris
talin
e şi
am
orfe
, de
form
area
cor
puril
or s
olid
e,
dila
tare
a te
rmic
ă a
solid
elor
, su
blim
a-re
, des
ublim
are,
um
idita
tea
aeru
lui.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce a
chiz
ițion
ate
din
dom
eniu
l fiz
icii
mol
ecul
are
şi te
rmod
inam
icii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce a
chiz
ițion
ate
din
dom
eniu
l fiz
icii
mol
ecul
are
şi te
rmod
inam
icii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce a
chiz
ițion
ate
din
dom
eniu
l fi-
zici
i mol
ecul
are
şi te
rmod
inam
icii.
2.In
vesti
gare
a şti
ințifi
că
a un
or
proc
ese,
fen
omen
e şi
leg
i di
n do
men
iul
resp
ectiv
de
cuno
aş-
tere
.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
di-
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r r
ealiz
ate
asu-
pra
feno
men
elor
term
ice.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
dită
în
baz
a ob
serv
ărilo
r r
ealiz
ate
asup
ra
feno
men
elor
term
ice.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
di-
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r re
aliz
ate
asup
ra
feno
men
elor
term
ice.
*e
fect
ueaz
ă c
erce
tări
exp
erim
enta
le
conf
orm
unu
i pla
n el
abor
at p
rivi
nd:
- de
term
inar
ea:
căld
urii
spec
ifice
a
unei
sub
stan
ţe.
- m
ăsur
area
: te
mpe
ratu
rii c
orpu
rilor
so
lide,
lich
ide
şi g
azoa
se.
* pr
ezin
tă
rezu
ltate
le
inve
stiga
țiilo
r şti
ințifi
ce în
form
ă: v
erba
lă, s
cris
ă, t
a-be
lară
, gra
fică,
sch
emati
că;
* fo
rmul
ează
con
cluz
ii în
baz
a an
aliz
ei
rezu
ltate
lor
inve
stiga
țiilo
r re
aliz
ate.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: - s
tudi
ul: u
nei t
rans
form
ări s
impl
e a
ga-
zulu
i ide
al.
* pr
ezin
tă re
zulta
tele
inve
stiga
țiilo
r şti
-in
țifice
în fo
rmă:
ver
bală
, scr
isă,
tab
e-la
ră, g
rafic
ă, s
chem
atică
;*
form
ulea
ză c
oncl
uzii
în b
aza
anal
izei
re
zulta
telo
r in
vesti
gații
lor
real
izat
e.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: - d
eter
min
area
: că
ldur
ii la
tent
e sp
eci-
fice
de to
pire
a u
nei s
ubst
anţe
.- s
tudi
ul: u
nei t
rans
form
ări s
impl
e a
ga-
zulu
i ide
al; u
nui f
enom
en s
uper
ficia
l.*
prez
intă
rezu
ltate
le in
vesti
gații
lor ş
ti-in
țifice
în fo
rmă:
ver
bală
, scr
isă,
tab
e-la
ră, g
rafic
ă, s
chem
atică
;*
form
ulea
ză c
oncl
uzii
în b
aza
anal
izei
re
zulta
telo
r in
vesti
gații
lor
real
izat
e.
100
* el
abor
ează
pla
nul
de
solu
ționa
re/
rezo
lvar
e a
unei
situ
ații
sem
nific
ative
di
n do
men
iul fi
zici
i mol
ecul
are
şi t
er-
mod
inam
icii
(ex.
: uti
lizar
ea d
iver
selo
r tip
uri
de c
ombu
stibi
li şi
mic
şora
rea
efec
telo
r no
cive
ale
ace
stor
a, m
etod
e de
pur
ifica
re a
ape
i, uti
lizar
ea a
pei v
a-po
rilo
r pe
ntru
pre
para
rea
prod
usel
or
alim
enta
re e
colo
gice
ş.a
.)..
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
re
aliz
area
uno
r ac
tivită
ți pr
actic
e.
*ela
bore
ază
plan
ul d
e s
oluț
iona
re/
re-
zolv
are
a un
ei s
ituaț
ii se
mni
ficati
ve d
in
dom
eniu
l fizi
cii m
olec
ular
e şi
ter
mod
i-na
mic
ii.*
man
ifest
ă ab
ilită
ți de
col
abor
are
la
real
izar
ea u
nor
activ
ități
prac
tice
.
* el
abor
ează
pla
nul
de
solu
ționa
re/
rezo
lvar
e a
unei
si
tuaț
ii se
mni
ficati
ve
din
dom
eniu
l fiz
icii
mol
ecul
are
şi t
er-
mod
inam
icii.
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
re
aliz
area
uno
r ac
tivită
ți pr
actic
e.
3.Co
mun
icar
ea în
lim
baj ş
tiinț
ific
spec
ific
fizic
ii, u
tiliz
ând
term
i-no
logi
a ac
hizi
ționa
tă î
n do
me-
niul
resp
ectiv
de
cuno
aşte
re.
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
ter
min
olog
ia
din
dom
eniu
l fizi
cii m
olec
ular
e şi
ter
-m
odin
amic
ii. p
rivi
nd
măr
imile
fizi
ce,
feno
men
ele
, le
gile
şi p
rinc
ipiil
e fiz
ice
.
* fo
rmul
ează
în s
cris
şi o
ral,
într
-un
lim-
baj
ştiin
țific
adec
vat
term
inol
ogia
din
do
men
iul fi
zici
i mol
ecul
are
şi t
erm
odi-
nam
icii
priv
ind
măr
imile
fizi
ce,
feno
-m
enel
e ,
legi
le ş
i pri
ncip
iile
fizic
e .
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
term
inol
ogia
di
n do
men
iul
fizic
ii m
olec
ular
e şi
ter
-m
odin
amic
ii pr
ivin
d m
ărim
ile fi
zice
, fe
nom
enel
e, l
egile
şi p
rinc
ipiil
e fiz
ice.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
fizic
ii m
olec
ular
e şi
term
odin
amic
ii.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
fizic
ii m
olec
ular
e şi
term
odin
amic
ii.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
fizic
ii m
olec
ular
e şi
term
odin
amic
ii.*
elab
orea
ză c
omun
icăr
i/ e
seur
i ştii
n-țifi
ce c
u re
feri
nță
la a
num
ite p
roce
se
term
ice
.*
utiliz
ează
teh
nolo
giile
inf
orm
ațio
-na
le ş
i co
mun
icaț
iona
le l
a că
utar
ea,
prel
ucra
rea
, şi
pre
zent
area
inf
orm
a-ție
i ştii
nțifi
ce r
efer
itoar
e fe
nom
enel
or
term
ice.
* el
abor
ează
com
unic
ări/
ese
uri ş
tiinț
i-fic
e în
baz
a an
umito
r pr
oces
e te
rmic
e . *
utiliz
ează
te
hnol
ogiil
e in
form
ațio
-na
le ş
i co
mun
icaț
iona
le l
a că
utar
ea,
prel
ucra
rea
, şi p
reze
ntar
ea in
form
ație
i şti
ințifi
ce r
efer
itoar
e fe
nom
enel
or t
er-
mic
e.
* el
abor
ează
com
unic
ări,
refe
rate
în
baza
uno
r pr
oces
e te
rmic
e, c
erce
tări
şti
ințifi
ce la
tem
ele
: ,,
Stud
iul l
ichi
de-
lor.
Stud
iul
solid
elor
. Tr
ansf
orm
ări
de
fază
.”, ,
,Apl
icar
ea m
otoa
relo
r te
rmic
e şi
im
pact
ul a
cest
ora
asup
ra m
ediu
lui
ambi
ant.
* uti
lizea
ză
tehn
olog
iile
info
rmaț
io-
nale
şi
com
unic
ațio
nale
la
căut
area
, pr
eluc
rare
a , ş
i pre
zent
area
info
rmaț
iei
ştiin
țifice
ref
erito
are
feno
men
elor
ter
-m
ice.
101
4.Pr
otej
area
med
iulu
i am
bian
t şi
a
sănă
tății
per
sona
le.
* re
cuno
aște
nor
mel
e de
pro
teja
re a
m
ediu
lui
ambi
ant
în c
adru
l re
aliz
ării
unor
fen
omen
e/pr
oces
e te
rmic
e, u
ti-liz
ării
mot
oare
lor
term
ice.
* as
igur
ă u
n ni
vel î
nalt
de s
ecur
itate
pe
rson
ală
şi
a co
legi
lor
în r
ealiz
area
un
or a
ctivi
tăți
prac
tice
(ex.
: uti
lizar
ea
cu p
reca
uție
a s
ubst
anțe
lor
la t
empe
-ra
turi
îna
lte,
arde
rea
com
busti
bilil
or
ş.a.
).
* re
cuno
aște
nor
mel
e de
pro
teja
re a
m
ediu
lui
ambi
ant
în c
adru
l re
aliz
ării
unor
fen
omen
e/pr
oces
e te
rmic
e, u
tili-
zări
i maş
inilo
r te
rmic
e.*
asig
ură
un
nive
l în
alt
de s
ecur
itate
pe
rson
ală
şi
a co
legi
lor
în r
ealiz
area
un
or a
ctivi
tăți
prac
tice.
* re
cuno
aște
nor
mel
e de
pro
teja
re a
m
ediu
lui
ambi
ant
în c
adru
l re
aliz
ării
unor
feno
men
e/pr
oces
e te
rmic
e, u
tili-
zări
i maş
inilo
r te
rmic
e.
* as
igur
ă u
n ni
vel î
nalt
de s
ecur
itate
pe
rson
ală
şi
a co
legi
lor
în r
ealiz
area
un
or a
ctivi
tăți
prac
tice.
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
me-
diul
ui l
ocal
pri
vind
pol
uare
a ca
uzat
ă de
mot
oare
le te
rmic
e.
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
me-
diul
ui l
a po
luar
ea c
auza
tă d
e m
aşin
ile
term
ice.
* va
lori
fică
pro
blem
ele
ecol
ogic
e, c
au-
zate
de
utiliz
area
maş
inilo
r te
rmic
e.
Dom
eniu
l III
– El
ectr
odin
amic
a
Nr.
Stan
dard
ele
Indi
cato
ri p
e tr
eapt
ă de
învă
ţăm
ânt
Gim
nazi
al L
icea
l
prof
ilul u
man
ist
prof
il re
al
1.D
ezvo
ltare
a un
ui
sist
em
de
achi
ziții
inte
lect
uale
la n
ivel
de
cuno
ştinț
e ş
tiinț
ifice
: n
oțiu
ni,
proc
ese,
feno
men
e, le
gi, p
rinc
i-pi
i şi t
eori
i.
Elev
ul:
*util
izeaz
ă co
rect
în s
tudi
ul f
enom
ene-
lor
elec
trom
agne
tice
(ele
ctriz
ării
corp
u-ril
or,
cure
ntul
ui e
lect
ric,
inte
racţ
iuni
lor
elec
trom
agne
tice
ale
cure
nţilo
r, al
e pa
r-tic
ulel
or în
cărc
ate,
justi
ficăr
ii ex
iste
nţei
un
delo
r ele
ctro
mag
netic
e):
- m
ărim
ile fi
zice
: sar
cină
ele
ctric
ă, in
-te
nsita
tea
cîm
pulu
i ele
ctric
, in
tens
ita-
tea
cure
ntul
ui e
lect
ric, t
ensi
unea
ele
c-tr
ică,
rez
iste
nţa
elec
tric
ă, r
ezis
tivita
te,
tens
iune
a el
ectr
omot
oare
şi r
ezis
tenţ
a in
tern
ă a
unei
sur
se d
e cu
rent
, lu
crul
şi
put
erea
cur
entu
lui e
lect
ric, i
nduc
ţie
mag
netic
ă, fo
rţă
elec
trom
agne
tică.
Elev
ul:
*util
izeaz
ă co
rect
în
st
udiu
l
feno
-m
enel
or
elec
trom
agne
tice
(e
lect
ri-
zări
i co
rpur
ilor,
cure
ntul
ui
elec
tric
, in
tera
cţiu
nilo
r el
ectr
omag
neti
ce
ale
cure
nţilo
r, os
cila
ţiilo
r și
und
elor
ele
c-tr
omag
neti
ce):
:- m
ărim
ile fi
zice
: (st
udia
te în
gim
nazi
u)
pote
nţia
l ele
ctric
, per
miti
vita
te e
lect
ri-că
, cap
acita
te e
lect
rică,
lucr
ul c
âmpu
lui
elec
tric
, ene
rgia
câm
pulu
i ele
ctro
stati
c,
forţ
a Lo
rent
z, fl
ux m
agne
tic, i
nten
sita
-te
a, c
uren
tulu
i el
ectr
ic a
ltern
ativ,
ten
-si
unea
alte
rnati
vă, v
alor
ile e
fecti
ve a
le
inte
nsită
ţii c
uren
tulu
i şi t
ensi
unii
alte
r-na
tive.
Elev
ul:
*util
izeaz
ă co
rect
în
st
udiu
l
feno
-m
enel
or
elec
trom
agne
tice
(e
lect
ri-
zări
i co
rpur
ilor,
cure
ntul
ui
elec
tric
, in
tera
cţiu
nilo
r el
ectr
omag
neti
ce
ale
cure
nţilo
r, os
cila
ţiilo
r și
und
elor
ele
c-tr
omag
neti
ce):
- m
ărim
ile fi
zice
: (s
tudi
ate
în g
imna
-zi
u)
pote
nţia
l el
ectr
ic,
perm
itivi
tate
el
ectr
ică,
cap
acita
te e
lect
rică,
luc
rul
câm
pulu
i el
ectr
ic,
ener
gia
câm
pulu
i el
ectr
osta
tic,
rand
amen
tul
circ
uitu
lui
elec
tric
, ec
hiva
lent
ul e
lect
roch
imic
al
subs
tanţ
ei, f
orţa
Lor
entz
, flux
mag
ne-
tic, e
nerg
ia c
âmpu
lui m
agne
tic, i
nduc
-ta
nţă,
int
ensi
tate
a cu
rent
ului
ele
ctric
al
tern
ativ,
tens
iune
a al
tern
ativă
,
102
- ec
hipa
men
tul
fizic
: el
emen
t ga
lva-
nic,
ba
terie
el
ectr
ică,
am
perm
etru
, vo
ltmet
ru, o
hmm
etru
, reo
stat
;- l
egile
fizi
ce:
lege
a lu
i Cou
lom
b, le
gea
lui
Ohm
pen
tru
o po
rţiu
ne d
e ci
rcui
t,
lege
a lu
i Ohm
pen
tru
un c
ircui
t în
treg
, le
gea
lui
Joul
e, r
egul
a bu
rghi
ului
, re
-gu
la m
înii
stîng
i.-
term
enii
fizic
i: at
om,
elec
tron
, nu
-cl
eu a
tom
ic, c
âmp
elec
tric
, lin
ii de
for-
ţă,
cond
ucto
r, ci
rcui
t el
ectr
ic,
cure
nt
elec
tric
, co
nexi
uni
serie
şi
para
lel
a co
nduc
toar
elor
, câ
mp
mag
netic
, el
ec-
trom
agne
t, m
otor
ele
ctric
, cî
mp
elec
-tr
omag
netic
, un
dă e
lect
rom
agne
tică,
un
de ra
dio,
und
e lu
min
oase
.
- leg
ile fi
zice
: (st
udia
te în
gim
nazi
u) le
-gi
i in
ducţ
iei
ele
ctro
mag
netic
e, r
egul
a lu
i Len
z,
- pri
ncip
iile:
sup
erpo
ziţie
i cîm
puril
or.
- te
rmen
ii fiz
ici:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u)
cond
ensa
tor,
cond
ucţie
ele
ctric
ă în
me-
tale
, în
sem
icon
duct
oare
, în
elec
trol
iţi,
în g
aze,
în v
id, j
oncţ
iune
p-n
, tub
uri c
u ra
ze c
atod
ice,
feno
men
ul in
ducţ
iei e
lec-
trom
agne
tice,
tr
ansf
orm
ator
, ge
nera
-to
r de
cur
ent
elec
tric
alte
rnati
v, c
ircui
t os
cila
nt,
osci
laţii
el
ectr
omag
netic
e,
radi
ocom
unic
aţie
, rad
iolo
caţie
, int
erfe
-re
nţa
, difr
acţia
, reţ
eaua
de
difr
acţie
.
valo
rile
efec
tive
ale
inte
nsită
ţii c
uren
-tu
lui
şi t
ensi
unii
alte
rnati
ve,
inte
nsi-
tate
a cu
rent
ului
şi
tens
iune
a in
stan
-ta
nee,
fre
cven
ţa,
perio
ada,
pul
saţia
, fa
za, d
efaz
ajul
, rez
iste
nţă
activ
ă, r
eac-
tanţ
a in
ducti
vă,
reac
tanţ
a ca
paci
tati-
vă, i
mpe
ndan
ţa, p
uter
e ac
tivă,
put
ere
reac
tivă,
fact
or d
e pu
tere
.-
legi
le fi
zice
: (s
tudi
ate
în g
imna
ziu)
le
gea
elec
trol
izei
, le
gii i
nduc
ţiei
elec
-tr
omag
netic
e, re
gula
lui L
enz,
- ter
men
ii fiz
ici:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u)
cond
ensa
tor,
grup
ări d
e co
nden
sato
a-re
, co
nduc
ţie e
lect
rică
în m
etal
e, s
u-pr
acon
ducti
bilit
ate,
în se
mic
ondu
ctoa
-re
, în
elec
trol
iţi, î
n ga
ze, î
n vi
d, p
lasm
a,
jonc
ţiune
p-n
, dio
dă, t
ranz
isto
r, tu
buri
cu r
aze
cato
dice
, acc
eler
ator
de
parti
-cu
le e
lem
enta
re,
feno
men
ul i
nduc
ţiei
elec
trom
agne
tice,
aut
oind
ucţie
, tra
ns-
form
ator
, gen
erat
or d
e cu
rent
ele
ctric
al
tern
ativ,
ci
rcui
t os
cila
nt,
osci
laţii
el
ectr
omag
netic
e,
radi
ocom
unic
aţie
, ra
diol
ocaţ
ie,
inte
rfer
enţa
lum
inii,
di-
frac
ţia lu
min
ii, d
ispo
zitiv
ul Y
oung
, ine
-le
le lu
i New
ton,
inte
rfer
omet
ru,
reţe
a-ua
de
difr
acţie
, pol
ariz
area
lum
inii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce a
chiz
ițion
ate
din
dom
eniu
l el
ectr
odin
amic
ii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce
achi
zițio
nate
di
n do
men
iul
elec
trod
inam
icii.
*rez
olvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
şti
ințifi
ce a
chiz
ițion
ate
din
dom
eniu
l el
ectr
odin
amic
ii.
103
2.In
vesti
gare
a şti
ințifi
că
a un
or
proc
ese,
fen
omen
e şi
leg
i di
n do
men
iul
resp
ectiv
de
cuno
aş-
tere
.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
dită
în
baz
a ob
serv
ărilo
r r
ealiz
ate
asup
ra
feno
men
elor
ele
ctro
mag
netic
e.
*exp
une
știin
ţific
inf
orm
ația
dob
ândi
-tă
în b
aza
obse
rvăr
ilor
real
izat
e as
upra
fe
nom
enel
or e
lect
rom
agne
tice.
*exp
une
știin
ţific
info
rmaț
ia d
obân
di-
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r re
aliz
ate
asup
ra
feno
men
elor
ele
ctro
mag
netic
e.*e
fect
ueaz
ă c
erce
tări
exp
erim
enta
le
conf
orm
unu
i pla
n el
abor
at p
rivi
nd:
- de
term
inar
ea:
rezi
sten
ţei
elec
tric
e,
pute
rii u
nui b
ec e
lect
ric-
măs
urar
ea:
inte
nsită
ţii ş
i te
nsiu
nii
cure
ntul
ui e
lect
ric.
- st
udiu
l: ci
rcui
telo
r el
ectr
ice
cu g
ru-
pări
serie
şi p
aral
el.
* pr
ezin
tă
rezu
ltate
le
inve
stiga
țiilo
r şti
ințifi
ce în
form
ă: v
erba
lă, s
cris
ă, t
a-be
lară
, gra
fică,
sch
emati
că;
* fo
rmul
ează
con
cluz
ii în
baz
a an
aliz
ei
rezu
ltate
lor i
nves
tigaț
iilor
real
izat
e.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: -
dete
rmin
area
: lun
gim
ii de
und
ă a
lu-
min
ii cu
aju
toru
l reţ
elei
de
difr
acţie
.
* pr
ezin
tă
rezu
ltate
le
inve
stiga
țiilo
r şti
ințifi
ce
în
form
ă:
verb
ală,
sc
risă
, ta
bela
ră, g
rafic
ă, s
chem
atică
;*
form
ulea
ză c
oncl
uzii
în b
aza
anal
izei
re
zulta
telo
r in
vesti
gații
lor
real
izat
e.
*efe
ctue
ază
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
co
nfor
m u
nui p
lan
elab
orat
pri
vind
: -
dete
rmin
area
: re
zist
enţe
i in
terio
are
şi a
TEM
a u
nei
surs
e de
cur
ent,
re
zisti
vită
ţii u
nui c
ondu
ctor
, lun
gim
ii de
und
ă a
lum
inii
cu a
juto
rul r
eţel
ei
de d
ifrac
ţie.
- st
udiu
l: ac
ţiuni
i câ
mpu
lui
mag
netic
as
upra
cur
entu
lui,
* pr
ezin
tă
rezu
ltate
le
inve
stiga
țiilo
r şti
ințifi
ce
în
form
ă:
verb
ală,
sc
risă
, ta
bela
ră, g
rafic
ă, s
chem
atică
;*
form
ulea
ză c
oncl
uzii
în b
aza
anal
izei
re
zulta
telo
r inv
estig
ațiil
or re
aliz
ate.
* el
abor
ează
pla
nul
de s
oluț
iona
re/
rezo
lvar
e a
unei
situ
ații
sem
nific
ati-
ve
de e
lect
rodi
nam
ică
(ex.
: uti
lizar
ea
mot
oare
lor e
lect
rice
la c
onfe
cțio
nare
a un
or m
odel
e de
inst
alaț
ii de
uz
com
u-ni
tar
şi în
gos
podă
ria
pers
onal
ă ş.
a.).
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
re
aliz
area
uno
r ac
tivită
ți pr
actic
e.
* el
abor
ează
pla
nul d
e s
oluț
iona
re/ r
e-zo
lvar
e a
unei
situ
ații
sem
nific
ative
de
elec
trod
inam
ică
(ex.
: util
izar
ea g
ener
a-to
arel
or e
lect
rice
, tr
ansf
orm
atoa
relo
r la
pro
duce
rea
şi t
rans
port
area
ene
rgi-
ei e
lect
rice
, pr
oiec
te d
e so
luțio
nare
a
prob
lem
elor
ene
rgeti
ce în
R.
Mol
dova
ş.
a.).
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
re
aliz
area
uno
r ac
tivită
ți pr
actic
e.
* el
abor
ează
pla
nul
de
solu
ționa
re/
rezo
lvar
e a
unei
si
tuaț
ii se
mni
ficati
-ve
de
ele
ctro
dina
mic
ă (e
x.:
utiliz
area
ge
nera
toar
elor
ele
ctri
ce,
tran
sfor
ma-
toar
elor
la
pr
oduc
erea
şi
tr
ansp
or-
tare
a en
ergi
ei e
lect
rice
, pr
oiec
te d
e so
luțio
nare
a p
robl
emel
or e
nerg
etice
în
R. M
oldo
va ş
.a.).
*
man
ifest
ă ab
ilită
ți de
col
abor
are
la
real
izar
ea u
nor
activ
ități
prac
tice.
3.Co
mun
icar
ea î
n lim
baj
ştiin
țific
spec
ific
fizic
ii, u
tiliz
ând
term
ino-
logi
a ac
hizi
ționa
tă î
n do
men
iul
resp
ectiv
de
cuno
aşte
re.
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
term
inol
ogia
di
n do
men
iul e
lect
rodi
nam
icii
priv
ind
măr
imile
fizi
ce,
feno
men
ele,
le
gile
şi
prin
cipi
ile fi
zice
.
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
term
inol
ogia
di
n do
men
iul
elec
trod
inam
icii
priv
ind
măr
imile
fizi
ce,
feno
men
ele,
le
gile
şi
prin
cipi
ile fi
zice
.
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
term
inol
ogia
di
n do
men
iul
elec
trod
inam
icii
priv
ind
măr
imile
fizi
ce,
feno
men
ele,
le
gile
şi
prin
cipi
ile fi
zice
.*
real
izea
ză u
n di
alog
ştii
nțifi
c în
baz
a cu
noşti
nțel
or d
obân
dite
din
dom
eniu
l el
ectr
odin
amic
ii
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
elec
trod
inam
icii.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
dob
ândi
te d
in d
omen
iul
elec
trod
inam
icii.
104
* el
abor
ează
com
unic
ări/
ese
uri ş
tiin-
țifice
cu
refe
rinț
ă la
anu
mite
feno
me-
ne/p
roce
se e
lect
rom
agne
tice.
* uti
lizea
ză
tehn
olog
iile
info
rmaț
io-
nale
şi
com
unic
ațio
nale
la
căut
area
, pr
eluc
rare
a, ş
i pr
ezen
tare
a in
form
ați-
ei ş
tiinț
ifice
ref
erito
are
feno
men
elor
el
ectr
omag
netic
e.
* el
abor
ează
com
unic
ări/
ese
uri
ştiin
-țifi
ce
cu r
efer
ință
la p
roce
se
ele
ctro
-m
agne
tice.
* uti
lizea
ză
tehn
olog
iile
info
rmaț
io-
nale
şi
com
unic
ațio
nale
la
căut
area
, pr
eluc
rare
a, ş
i pre
zent
area
info
rmaț
iei
ştiin
țifice
refe
rito
are
feno
men
elor
ele
c-tr
omag
netic
e.
* el
abor
ează
com
unic
ări,
refe
rate
cu
refe
rinț
ă la
pro
cese
ele
ctro
mag
netic
e,
cerc
etăr
i ştii
nțifi
ce la
tem
ele
: Apl
icaț
i-ile
cur
entu
lui e
lect
ric
în d
iferi
te m
edii
în v
iața
coti
dian
ă; C
âmpu
l m
agne
tic.
indu
cția
el
ectr
omag
netic
ă;
Cure
ntul
el
ectr
ic
alte
rnati
v;
Osc
ilații
şi
un
de
elec
trom
agne
tice.
* uti
lizea
ză
tehn
olog
iile
info
rmaț
io-
nale
şi
com
unic
ațio
nale
la
căut
area
, pr
eluc
rare
a, ş
i pr
ezen
tare
a in
form
ați-
ei ş
tiinț
ifice
ref
erito
are
feno
men
elor
el
ectr
omag
netic
e.4.
Prot
ejar
ea m
ediu
lui
ambi
ant
şi
a să
nătă
ții p
erso
nale
.*
recu
noaș
te n
orm
ele
de p
rote
cție
a
med
iulu
i am
bian
t la
util
izar
ea c
uren
-tu
lui
elec
tric
, os
cila
țiilo
r şi
un
delo
r el
ectr
omag
netic
e.*
asig
ură
un
nive
l îna
lt de
sec
urita
te
pers
onal
ă ş
i a
cole
gilo
r în
rea
lizar
ea
unor
acti
vită
ți pr
actic
e cu
util
izar
ea
cure
ntul
ui e
lect
ric
(dife
rito
r ap
arat
e şi
in
stal
ații
elec
tric
e).
* re
cuno
aște
nor
mel
e de
pro
teja
re a
m
ediu
lui a
mbi
ant
la u
tiliz
area
cur
entu
-lu
i ele
ctri
c, o
scila
țiilo
r şi
und
elor
ele
c-tr
omag
netic
e.*
asig
ură
un
nive
l în
alt
de s
ecur
itate
pe
rson
ală
şi
a co
legi
lor
în r
ealiz
area
un
or
activ
ități
prac
tice
cu
utiliz
area
cu
rent
ului
ele
ctri
c (d
iferi
tor
apar
ate
şi
inst
alaț
ii el
ectr
ice)
..
* re
cuno
aște
nor
mel
e de
pro
teja
re a
m
ediu
lui
ambi
ant
la u
tiliz
area
cur
en-
tulu
i el
ectr
ic,
osci
lații
lor
şi
unde
lor
elec
trom
agne
tice.
* as
igur
ă u
n ni
vel î
nalt
de s
ecur
itate
pe
rson
ală
şi
a co
legi
lor
în r
ealiz
area
un
or a
ctivi
tăți
prac
tice
cu u
tiliz
area
cu
rent
ului
ele
ctri
c st
ațio
nar
şi a
ltern
a-tiv
(di
feri
tor
apar
ate
şi i
nsta
lații
ele
c-tr
ice)
.*
valo
rific
ă un
ele
prob
lem
e al
e m
e-di
ului
loc
al ş
i a
surs
elor
de
polu
are
(ex.
:con
trib
uția
per
sona
lă p
rivi
nd u
tili-
zare
a co
rect
ă a
disp
oziti
velo
r el
ectr
ice
de u
z ca
snic
, in
stru
irea
cole
gilo
r m
ai
mic
i pr
ivin
d pe
rico
lul
intr
ării
neau
to-
riza
te în
sub
staț
iile
elec
tric
e, p
eric
olul
de
ele
ctro
cuta
re, p
rote
cția
con
tra
ful-
geru
lui ş
i tră
snet
ului
).
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
med
iu-
lui
loca
l şi
a s
urse
lor
de p
olua
re (
ex.:
aplic
ații
cotid
iene
ale
cur
entu
lui
elec
-tr
ic s
tațio
nar
şi a
ltern
ativ)
.
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
me-
diul
ui l
ocal
şi
a su
rsel
or d
e po
luar
e.
(ex.
: ap
licaț
ii co
tidie
ne a
le c
uren
tulu
i el
ectr
ic s
tațio
nar
şi a
ltern
ativ)
.
105
Dom
eniu
l Iv
– o
ptica
geo
met
rică
(se
stud
iază
doa
r în
trea
pta
gim
nazi
ală)
Nr.
Stan
dard
ele
Indi
cato
ri p
e tr
eapt
ă de
învă
ţăm
ânt
Gim
nazi
al L
icea
l
prof
ilul u
man
ist
prof
il re
al
1.D
ezvo
ltare
a un
ui
sist
em
de a
chiz
iții
inte
lect
uale
la
nive
l de
c
unoş
tințe
şti
-in
țifice
: n
oțiu
ni,
proc
ese,
fe
nom
ene,
legi
, pri
ncip
ii şi
te
orii
fizic
e.
Elev
ul:
* uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fe
nom
enel
or o
ptice
(re
flexi
ei,
refr
acţie
i, di
sper
siei
, im
agin
ilor c
onst
ruite
în o
glin
zi ș
i len
tile
):-
măr
imile
fizi
ce:
vite
za lu
min
ii, u
nghi
de
inci
denţ
ă, u
nghi
de
refle
xie,
ung
hi d
e re
frac
ţie, i
ndic
e de
ref
racţ
ie, d
ista
nţă
foca
lă
a le
ntile
i sub
ţiri,
conv
erge
nţa
lenti
lei,
măr
ire li
niar
ă.- l
egile
fizi
ce: r
eflex
iei,
refr
acţie
i, fo
rmul
a le
ntile
i sub
ţiri.
- ter
men
ii fiz
ici:
surs
ă de
lum
ină,
ogl
indă
pla
nă, l
entil
ă sf
eric
ă,
foca
rul l
entil
ei, o
chiu
l, oc
hela
rii, l
upa,
apa
ratu
l de
foto
grafi
at,
mic
rosc
opul
.*
rezo
lvă
situ
ații
în b
aza
cuno
ştinț
elor
ştiin
țifice
ach
iziți
onat
e di
n do
men
iul o
ptici
i geo
met
rice
.2.
Inve
stiga
rea
ştiin
țifică
a
unor
pro
cese
, fen
omen
e şi
le
gi d
in d
omen
iul
resp
ec-
tiv d
e cu
noaş
tere
.
* ex
pune
şti
inţi
fic in
form
ația
dob
ândi
tă în
baz
a ob
serv
ărilo
r re
aliz
ate
asup
ra f
enom
enel
or o
ptice
.*
efec
tuea
ză
cerc
etăr
i ex
peri
men
tale
con
form
unu
i pl
an
elab
orat
pri
vind
: - d
eter
min
area
: in
dice
lui d
e re
frac
ţie a
l une
i sub
stan
ţe t
rans
-pa
rent
e, d
ista
nţei
foca
le a
une
i len
tile
conv
erge
nte.
* pr
ezin
tă re
zulta
tele
inve
stiga
țiilo
r ştii
nțifi
ce în
form
ă: v
erba
lă,
scri
să,
tabe
lară
, gra
fică,
sch
emati
că;
* fo
rmul
ează
con
cluz
ii în
baz
a an
aliz
ei r
ezul
tate
lor
inve
stiga
-ții
lor
real
izat
e.*
elab
orea
ză p
lanu
l de
sol
uțio
nare
/ re
zolv
are
a un
ei s
ituaț
ii se
mni
ficati
ve d
e op
tică.
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
real
izar
ea u
nor
activ
ități
prac
tice.
3.Co
mun
icar
ea în
lim
baj ş
ti-in
țific
spec
ific
fizic
ii, u
tili-
zând
term
inol
ogia
ach
iziți
-on
ată
în d
omen
ul r
espe
c-tiv
de
cuno
aşte
re.
* fo
rmul
ează
în
scri
s şi
ora
l, în
tr-u
n lim
baj
ştiin
țific
adec
vat
term
inol
ogia
din
dom
eniu
l opti
cii p
rivi
nd
măr
imile
fizi
ce, f
e-no
men
ele
, le
gile
şi p
rinc
ipiil
e fiz
ice
.*
real
izea
ză u
n di
alog
ştii
nțifi
c în
baz
a cu
noşti
nțel
or d
obân
dite
di
n do
men
iul o
ptici
i.
106
* el
abor
ează
com
unic
ări/
ese
e şti
ințifi
ce c
u re
feri
nță
la a
nu-
mite
feno
men
e op
tice:
,,A
plic
ații
ale
oglin
zilo
r co
ncav
eşi c
on-
vexe
.”, ,,
Apl
icaț
ii al
e in
stru
men
telo
r op
tice”
, ,,D
efec
tele
ved
e-ri
i”.*
utiliz
ează
teh
nolo
giile
info
rmaț
iona
le ş
i com
unic
ațio
nale
la
căut
area
, pre
lucr
area
, şi
pre
zent
area
info
rmaț
iei ş
tiinț
ifice
re-
feri
toar
e fe
nom
enel
or o
ptice
.4.
Prot
ejar
ea
med
iulu
i am
-bi
ant
şi a
săn
ătăț
ii p
erso
-na
le.
* re
cuno
aște
no
rmel
e de
pro
tecț
ie a
med
iulu
i am
bian
t la
uti
lizar
ea d
e lu
min
ă, in
stru
men
telo
r op
tice
ş.a.
(ex.
: util
izar
ea
rațio
nală
a lu
min
ii so
lare
, ilu
min
area
rațio
nală
a s
trăz
ilor
şi lo
-ca
luri
lor
publ
ice,
ilum
inar
ea m
ijloa
celo
r de
tra
nspo
rt p
e tim
p de
noa
pte
ş.a.
).*
asig
ură
un
nive
l îna
lt de
sec
urita
te p
erso
nală
şi a
col
egilo
r pr
ivin
d pr
otej
area
şi c
orec
tare
a ve
deri
i, în
real
izar
ea u
nor a
cti-
vită
ți pr
actic
e cu
apl
icar
ea in
stru
men
telo
r op
tice.
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
med
iulu
i loc
al ş
i a s
urse
lor
de
polu
are
în u
rma
real
izăr
ii fe
nom
enel
or o
ptice
.
Dom
eniu
l v
– f
izic
a m
oder
nă ș
i ast
rono
mia
Nr.
Stan
dard
ele
Indi
cato
rii p
e tr
eapt
ă de
învă
ţăm
ânt
Gim
nazi
al L
icea
l
prof
ilul u
man
ist
prof
il re
al
1.D
ezvo
ltare
a un
ui
sist
em
de a
chiz
iții
inte
lect
uale
la
nive
l de
cuno
ştinț
e ş
tiinț
i-fic
e: n
oțiu
ni, p
roce
se, f
eno-
men
e, le
gi, p
rinc
ipii
şi te
orii
fizic
e.
Elev
ul:
* uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fen
o-m
enel
or n
ucle
are:
- te
rmen
ii fiz
ici:
forţ
e nu
clea
re,
atom
, nu
cleu
, pr
oton
i, ne
utro
ni,
reac
ţie n
ucle
ară,
fisi
une,
fuz
iune
, re
acţii
ter
mon
ucle
are,
rad
ioac
tivi-
tate
, rad
iaţii
ioni
zant
e, r
eact
or n
u-cl
ear,
doză
de
radi
aţie
.
Elev
ul:
* uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fen
o-m
enel
or s
tudi
ate
în c
adru
l fiz
icii
mod
erne
și a
stro
nom
iei (
feno
men
e cu
anti
ce,
feno
men
e și
int
erac
ţiun
i în
inte
rior
ul a
tom
ului
, fen
omen
e și
in
tera
cţiu
ni n
ucle
are)
:-
măr
imile
fizi
ce:
(stu
diat
e în
gim
-na
ziu)
en
ergi
a, m
asa
si i
mpu
lsul
fo
tonu
lui;
Elev
ul:
* uti
lizea
ză c
orec
t în
stu
diul
fe
nom
enel
or (
feno
-m
ene
rela
tivi
ste,
fe
nom
ene
cuan
tice
, fe
nom
ene
și i
nter
acţi
uni
în i
nter
ioru
l at
omul
ui,
feno
men
e și
in
tera
cţiu
ni n
ucle
are)
:-
măr
imile
fizi
ce:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u) ti
mpu
l, lu
n-gi
mea
, vi
teza
, m
asa,
im
puls
ul,
ener
gia
în m
ecan
ica
rela
tivis
tă; e
nerg
ia, m
asa
şi im
puls
ul fo
tonu
lui,
pres
i-un
ea lu
min
ii, e
nerg
ie d
e le
gătu
ră ,
doză
de
radi
aţie
.
107
- le
gile
fizi
ce:
(stu
diat
e în
gim
na-
ziu)
: le
gile
efe
ctul
ui f
otoe
lect
ric e
x-te
rn,
legi
de
cons
erva
re î
n re
acţii
nu
clea
re.
- pos
tula
tele
: Pos
tula
tele
lui B
ohr.
- ter
men
ii fiz
ici:
(stu
diat
e în
gim
na-
ziu)
cua
ntă
de
ener
gie,
foto
nul,
ce-
lulă
foto
elec
tric
ă, m
odel
e de
ato
mi,
spec
tre
atom
ice,
niv
ele
de e
nerg
ie a
at
omul
ui,
sfer
ă ce
reas
că,
Sist
emul
So
lar,
stel
e, g
alax
ie, m
etag
alax
ie.
- le
gile
fizi
ce:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u),
prin
cipi
ul f
un-
dam
enta
l al d
inam
icii,
rela
ţia d
intr
e m
asă
şi e
nerg
ie,
legi
le e
fect
ului
foto
elec
tric
ext
ern,
legi
de
cons
erva
re
în r
eacţ
ii nu
clea
re,
lege
a de
zint
egră
rii r
adio
activ
e,
legi
le lu
i Kep
ler.
- po
stul
atel
e: P
ostu
late
le lu
i Ein
stei
n, P
ostu
late
le lu
i Bo
hr.
- te
rmen
ii fiz
ici:
(stu
diat
e în
gim
nazi
u),
cuan
tă
de
ener
gie,
fo
tonu
l, ce
lulă
fo
toel
ectr
ică,
m
odel
e de
at
omi,
spec
tre
atom
ice,
niv
ele
de e
nerg
ie a
ato
mul
ui,
emis
ia s
pont
ană
şi i
ndus
ă, e
fect
ul L
ASE
R, d
etec
tori
de r
adia
ţii io
niza
nte,
sfe
ră c
erea
scă,
Si
stem
ul S
olar
, st
ele,
gal
axie
, met
agal
axie
* re
zolv
ă si
tuaț
ii în
baz
a cu
noşti
n-țe
lor ş
tiinț
ifice
ach
iziți
onat
e di
n do
-m
eniu
l fizi
cii m
oder
ne.
* re
zolv
ă si
tuaț
ii î
n ba
za c
unoş
-tin
țelo
r şti
ințifi
ce a
chiz
ițion
ate
din
dom
eniu
l fiz
icii
mod
erne
şi
astr
o-no
mie
i.
* re
zolv
ă si
tuaț
ii î
n ba
za c
unoş
tințe
lor
ştiin
țifice
ac
hizi
ționa
te d
in d
omen
iul
fizic
ii m
oder
ne ş
i as
tro-
nom
iei.
2.In
vesti
gare
a şti
ințifi
că
a un
or p
roce
se, f
enom
ene
şi
legi
din
dom
eniu
l res
pecti
v de
cun
oaşt
ere.
* ex
pune
ști
inţi
fic i
nfor
maț
ia d
o-bâ
ndită
în s
tudi
ul fe
nom
enel
or n
u-cl
eare
.
* ex
pune
ști
inţi
fic i
nfor
maț
ia d
o-bâ
ndită
în
baza
obs
ervă
rilo
r r
eali-
zate
asu
pra
feno
men
elor
la n
ivel
de
mic
ro- ş
i mac
roun
iver
s.
* el
abor
ează
pla
nul
de
solu
ționa
-re
/ re
zolv
are
a un
ei
situ
ații
sem
ni-
ficati
ve.
* ex
pune
ști
inţi
fic i
nfor
maț
ia d
obân
dită
în
baza
ob
serv
ărilo
r r
ealiz
ate
asup
ra
feno
men
elor
la n
ivel
de
mic
ro- ş
i mac
roun
iver
s.
* ef
ectu
ează
cer
cetă
ri e
xper
imen
tale
con
form
unu
i pl
an e
labo
rat p
rivi
nd:
- stu
diul
: urm
elor
par
ticul
elor
ele
men
tare
încă
rcat
e.*
prez
intă
rez
ulta
tele
inve
stiga
țiilo
r şti
ințifi
ce în
for
-m
ă: v
erba
lă, s
cris
ă, t
abel
ară,
gra
fică,
sch
emati
că;
* fo
rmul
ează
con
cluz
ii în
baz
a an
aliz
ei
rezu
ltate
lor
inve
stiga
țiilo
r re
aliz
ate.
* el
abor
ează
pla
nul d
e s
oluț
iona
re/
rezo
lvar
e a
unei
si
tuaț
ii se
mni
ficati
ve.
* m
anife
stă
abili
tăți
de c
olab
orar
e la
rea
lizar
ea u
nor
activ
ități
prac
tice.
3.Co
mun
icar
ea în
lim
baj ş
tiin-
țific
spec
ific
fizic
ii, u
tiliz
ând
term
inol
ogia
ac
hizi
ționa
tă
în
dom
eniu
l re
spec
tiv
de
cuno
aşte
re.
* fo
rmul
ează
în s
cris
şi o
ral,
într
-un
limba
j şti
ințifi
c ad
ecva
t, t
erm
ino-
logi
a di
n do
men
iul
fizic
ii nu
clea
re
priv
ind
măr
imile
fizi
ce, f
enom
enel
e st
udia
te.
* fo
rmul
ează
în s
cris
şi o
ral,
într
-un
limba
j ştii
nțifi
c ad
ecva
t, t
erm
inol
o-gi
a di
n do
men
iul
fizic
ii m
oder
ne ş
i as
tron
omie
i pri
vind
măr
imile
fizi
ce,
feno
men
ele,
legi
le ş
i pri
ncip
iile
fizi-
ce.
* fo
rmul
ează
în s
cris
şi o
ral,
într
-un
limba
j şti
ințifi
c ad
ecva
t t
erm
inol
ogia
din
dom
eniu
l fiz
icii
mod
erne
şi
ast
rono
mie
i. pr
ivin
d m
ărim
ile fi
zice
, fen
omen
ele,
le
gile
şi p
rinc
ipiil
e fiz
ice.
108
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în
baza
cun
oştin
țelo
r do
bând
ite d
in
dom
eniu
l fizi
cii m
oder
ne.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în
baza
cu
noşti
nțel
or
dobâ
ndite
di
n do
men
iul
fizi
cii
mod
erne
şi
astr
o-no
mie
i.
* re
aliz
ează
un
dial
og ş
tiinț
ific
în b
aza
cuno
ştinț
elor
do
bând
ite d
in d
omen
iul
fizic
ii m
oder
ne ş
i as
tron
o-m
iei.
* el
abor
ează
com
unic
ări
/ es
euri
şti
ințifi
ce c
u te
mati
ca:
- pe
rspe
ctive
le e
nerg
etici
i te
rmo-
nucl
eare
;- e
fect
e al
e ra
diaț
iilor
nuc
lear
e;-
Stru
ctur
a So
arel
ui ş
i pro
cese
le c
e au
loc
în in
teri
orul
lui.
* uti
lizea
ză
tehn
olog
iile
info
rma-
ționa
le ş
i co
mun
icaț
iona
le l
a că
u-ta
rea,
pre
lucr
area
, şi
pre
zent
area
in
form
ație
i ştii
nțifi
ce.
* el
abor
ează
com
unic
ări
/ es
euri
şti
ințifi
ce
în b
aza
unor
stu
dii l
a te
-m
ele:
- Ast
rono
mia
şi s
ocie
tate
a;- S
tele
var
iabi
le;
- Evo
luția
ste
lelo
r;- C
erce
tări
le s
pațiu
lui c
osm
ic ş
i rol
ul
aces
tora
în d
ezvo
ltare
a so
ciet
ății;
- Des
cope
riri
le fi
zici
i î s
ec. X
X-XX
I;- E
volu
ția ta
blou
lui ş
tiinț
ific
al lu
mii.
* uti
lizea
ză te
hnol
ogiil
e in
form
ațio
-na
le ş
i com
unic
ațio
nale
la c
ăuta
rea,
pr
eluc
rare
a, şi
pre
zent
area
info
rma-
ției ş
tiinț
ifice
.
* el
abor
ează
com
unic
ări,
refe
rate
în b
aza
unor
pro
-ce
se, c
erce
tări
ştii
nțifi
ce la
tem
ele:
- E
lem
ente
de
fizic
ă cu
antic
ă;- F
izic
a at
omul
ui;
- Fiz
ica
nucl
eulu
i ato
mic
;- E
nerg
etica
nuc
lear
ă şi
term
odin
amic
a;- P
artic
ule
elem
enta
re;
- Ast
rono
mia
şi s
ocie
tate
a;- S
tele
var
iabi
le;
- Evo
luția
ste
lelo
r;- C
erce
tări
le s
pațiu
lui c
osm
ic ş
i rol
ul a
cest
ora
în d
ez-
volta
rea
soci
etăț
ii.*
utiliz
ează
teh
nolo
giile
info
rmaț
iona
le ş
i com
unic
a-țio
nale
la c
ăuta
rea,
pre
lucr
area
, şi p
reze
ntar
ea in
for-
maț
iei ş
tiinț
ifice
.4.
Prot
ejar
ea m
ediu
lui
ambi
-an
t şi
a s
ănăt
ății
per
sona
-le
.
* re
cuno
aște
ef
ecte
le
acțiu
nii
ra-
diaț
iilor
nuc
lear
e as
upra
org
anism
e-lo
r vi
i şi m
ăsur
ile d
e pr
otec
ție c
ontr
a ra
diaț
iilor
ioni
zant
e.
* re
cuno
aște
efe
ctel
e ac
țiuni
i ra
-di
ațiil
or
nucl
eare
as
upra
or
gani
s-m
elor
vii
şi m
ăsur
ile d
e pr
otec
ție
cont
ra ra
diaț
iilor
ioni
zant
e.*
iden
tific
ă ef
ecte
le b
iolo
gice
ale
ra
diaț
iilor
ioni
zant
e, a
lase
rulu
i.
* re
cuno
aște
efe
ctel
e ac
țiuni
i ra
diaț
iilor
nuc
lear
e as
upra
org
anis
mel
or v
ii şi
măs
urile
de
prot
ecție
con
-tr
a ra
diaț
iilor
ioni
zant
e.*
iden
tific
ă ef
ecte
le b
iolo
gice
ale
rad
iații
lor
ioni
zan-
te, a
lase
rulu
i.
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
med
iulu
i lo
cal
şi a
sur
selo
r de
po-
luar
e (e
x.:
peri
colu
l ac
cide
ntel
or
posi
bile
la
cent
rale
le e
lect
rice
nu-
clea
re,
depo
zită
rii
deşe
urilo
r ra
di-
oacti
ve ş
.a.).
* va
lori
fică
une
le p
robl
eme
ale
me-
diul
ui lo
cal ş
i a s
urse
lor
de p
olua
re
(ex.
: pe
rico
lul
acci
dent
elor
pos
ibi-
le l
a ce
ntra
lele
ele
ctri
ce n
ucle
are,
de
pozi
tări
i de
şeur
ilor
radi
oacti
ve;
parti
cipa
rea
în a
ctivi
tăți
de p
reîn
t-îm
pina
re a
cat
astr
ofel
or n
ucle
are
la
nive
l loc
al ş
i glo
bal ş
.a.).
* va
lori
fică
unel
e pr
oble
me
ale
med
iulu
i lo
cal
şi a
su
rsel
or d
e po
luar
e (e
x.:
peri
colu
l ac
cide
ntel
or p
o-si
bile
la
ce
ntra
lele
el
ectr
ice
nucl
eare
, de
pozi
tări
i de
şeur
ilor
radi
oacti
ve,
să p
artic
ipe
în a
ctivi
tăți
de
preî
ntîm
pina
re a
cat
astr
ofel
or n
ucle
are
la n
ivel
loca
l şi
glo
bal
ş.a.
).
109
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII bIoLoGIEI
Mariana GoRAŞ, şef adjunct Direcție învățămînt preşcolar, primar şi secundar general, Ministerul Educației, profesoară de biologie, grad didactic superior,
coordonator;Nina bîRNAz, doctor în pedagogie, lector superior universitar, USM, profesoară de biologie, grad didactic superior;Ana bîRSAN, doctor în biologie, conferențiar universitar, USM, profesoară de biologie, grad didactic superior.
Introducere
Problema standartizării învățămîntului preuniversitar reprezintă o parte componentă a problemelor ce vizează modernizarea procesului educațional. Ea este determinată de condițiile funcționării sistemului de învățămînt, situația social-economică, condițiile pieții forței de muncă etc. Elaborarea standardelor este orientată spre optimizarea procesului educațional în condițiile flexibilității şi eficientizarea diversității procesului de învățămînt.
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul susținerii şi stimulării învățării. Este important de menționat că, în condițiile actuale în prim plan apare necesitatea dezvoltării competențelor profesionale ale absolvenților instituțiilor de învățămînt preuniversitar. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui să cunoască şi să poată face elevii implicați în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară. Ele reflectă finalitățile educati-ționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale, vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare al copilului. Observarea, în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare.
110
Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate, acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență, incluziune, sensibili la gen, sănătate, siguranță şi protecție, precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sînt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sînt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sînt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza şcolile, pro-fesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată depăşi standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Standardele sînt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sînt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea, condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sînt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența, sănătatea, siguranța şi protecția, participarea, sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Rezumativ, standardele elaborate la disciplina Biologie, vizează nivelul cognitiv al instru-irii domeniilor ştiinței, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, sînt accesibile pentru toți elevii şi posedă caracter obligatoriu.
Standardele de eficiență la Biologie contribuie la asigurarea unei educații de calitate, prin prisma elementelor de bază ale procesului educațional - predarea, învățarea, evalua-rea şi dezvoltarea unor competențe specifice disciplinei, menționate în curriculumul pen-tru învățămîntul gimnazial şi liceal.
Elevul trebuie să dea dovadă nu numai de cunoştințe în domeniile Biologiei, dar, în primul rînd să demonstreze abilități/competențe.Anume aceste abilități/competențe îi vor permite absolventului gimnaziului/liceului să se integreze activ în viața socială, să se adap-teze mai uşor la condițiile reale, schimbătoare ale vieții.
În contextul ideei, valoarea standardelor de eficiență a învățării disciplinei Biologie în învățămîntul gimnazial şi liceal, constă în:
111
– formarea unor competențe cognitive privind utilizarea teoriilor şi noțiunilor în ca-drul educației formale, deasemenea şi a cunoştințelor dobîndite prin experiența de viață;
– formarea competențelor funcționale care reprezintă aplicarea cunoştințelor, price-perilor şi a deprinderilor în domeniile de activitate educațional şi social;
– formarea unei conduite care vizează prezența valorilor personale referitoare la pro-tecția mediului ambiant, la menținerea propriei stări de sănătate şi a celor din jur, competențe care contribuie la integrarea elevului în condiții reale ale vieții.
II. Explicarea termenilor utilizaţi în document
1. Şcoli prietenoase copilului (ŞPC) – abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentu-lui global pe educația de calitate pentru toți copiii, bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.
2. Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC) – măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
3. Dimensiuni, domenii, componente, subiecte – cuvinte care sînt utilizate în diferite nivele de subordonare pentru a descrie diferite categorii de conținut, un mod de organizare sau grupare a standardelor.
4. Standarde - afirmații extinse ale scopurilor, obiective generale de învățare care definesc un set de aşteptări, bazîndu-se pe ce trebuie să ştie şi să poată face persoanele implica-te în întregul sistem educațional. Standardele sînt aşteptări înalte şi nu cerințe minime, spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime.
5. Indicatori – acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența, starea, condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura şi evalua progresul spre atingerea standardelor.
6. Domenii specifice disciplinei Biologie – unele dintre domeniile principale care necesită evaluarea specifică a gradului de atingere a standardelor de eficiență la biologie.
III. prezentarea standardelor de eficienţă la disciplina biologie
În scopul asigurării funcționalității şi atingerii standardelor de eficiență la disciplina Bio-logie, este necesar de a evidenția, la nivel structural, componentele de bază:
1. Domeniile de învățare a disciplinei Biologie2. Nivelele de şcolaritate: gimnazial şi liceal3. Indicatorii.
Domeniile, care funcționează la disciplina Biologie ca subiecte, includ: - Diversitatea în lumea vie şi particularităţi evolutive ale lumii vii - Sisteme şi procese vitale- Bazele geneticii şi ameliorarea organismelor- Protecţia mediului
Pentru fiecare domeniu sînt prezentate standardele şi indicatorii, formulați taxonomic, corespunzători pentru nivelele de şcolaritate gimnazial şi liceal, profiluri la nivelul liceal şi pe nivele cognitive: cunoaştere şi înţelegere, aplicare şi integrare.
Standardele sînt aceleaşi la ambele nivele de şcolaritate, iar indicatorii pot fi diferiți, în funcție de cunoştințele şi competențele pe care elevii trebuie să le atingă la o anumită treaptă de învățămînt (nivel de şcolaritate).
Notă: Standardele de eficienţă a învăţării şi indicatorii, recomandate pentru treapta gimnazială la dis-ciplina Biologie, includ în conţinuturi standarde şi indicatori referitor la disciplina Ştiinţe, clasa a V-a.
112
Dom
eniu
l I. D
iver
sita
tea
în lu
mea
vie
și p
arti
cula
rită
ţi e
volu
tive
ale
lum
ii vi
i
STA
ND
ArD
E
IND
ICAT
oRI
I
NIv
EL G
IMN
AzI
AL
NIv
EL L
ICEA
L
profi
l rea
lpr
ofil u
man
ist
1. C
omun
icar
ea
cuno
știnţ
elor
re
feri
toar
e la
di
vers
itat
ea
în
lum
ea v
ie ș
i evi
denţ
iere
a pa
rti-
cula
rită
ţilo
r ev
oluti
ve a
le lu
mii
vii.
2. In
vesti
gare
a pa
rticu
lari
tăţi
lor
orga
nism
elor
și
a
rela
ţiilo
r:
orga
nism
-org
anis
m,
orga
nism
-m
ediu
.
3. p
lani
ficar
ea ș
i re
aliz
area
uno
r ac
ţiun
i de
pro
tecţ
ie ș
i co
nser
-va
re a
bio
dive
rsit
ăţii.
Elev
ul:
• D
efine
şte
noțiu
nile
: di
vers
itate
, o
r-ga
nism
e m
onoc
elul
are,
or
gani
sme
plur
icel
ular
e, s
iste
mati
că,
taxo
nom
ie,
unită
ți ta
xono
mic
e: r
egn,
filu
m /
în-
cren
gătu
ră,
ecos
iste
m,
rela
ții t
rofic
e,
lanț
trofi
c, p
iram
idă
ecol
ogic
ă.
• D
escr
ie t
răsă
turi
le d
istin
ctive
ale
reg
-nu
rilo
r, fi
lum
urilo
r de
pla
nte
şi în
cren
-gă
turi
lor
de a
nim
ale.
• Re
cuno
aşte
or
gani
sme
mon
ocel
ular
e şi
plu
rice
lula
re, p
lant
e şi
ani
mal
e.
• Co
mpa
ră
parti
cula
rită
țile
stru
ctur
ale
ale
plan
telo
r m
onoc
otile
dona
te ş
i di
-co
tiled
onat
e, a
le c
lase
lor
de a
nim
ale
vert
ebra
te.
• D
eter
min
ă p
artic
ular
itățil
e ec
osis
te-
mel
or.
• D
istin
ge o
rgan
ism
e ca
ract
eris
tice
di-
feri
tor
tipu
ri d
e ec
osis
tem
e: t
eres
tru,
ac
vatic
, sub
tera
n.
Elev
ul:
• D
efine
şte
noțiu
nile
: si
stem
atică
, ta
xo-
nom
ie, u
nită
ți ta
xono
mic
e: re
gn, fi
lum
/ în
cren
gătu
ră, c
lasă
; evo
luție
bio
logi
că,
vari
abili
tate
er
edita
ră,
vari
abili
tate
ne
ered
itară
, se
lecț
ie n
atur
ală,
rel
ație
cu
m
ediu
l în
conj
urăt
or,
arom
orfo
ză,
idio
adap
tare
, de
gene
rare
; an
trop
oge-
neză
.
• Id
entifi
că p
artic
ular
itățil
e or
gani
sme-
lor l
a ni
vel d
e re
gn, fi
lum
/înc
reng
ătur
ă,
clas
ă, re
prez
enta
nt.
• Re
cuno
aşte
org
anis
me
din
dive
rse
uni-
tăți
taxo
nom
ice:
reg
n, fi
lum
/ în
cren
gă-
tură
, cla
să.
• A
plic
ă un
ități
taxo
nom
ice
în c
lasi
fica-
rea
orga
nism
elor
.
• Co
mpa
ră d
iferi
te r
egnu
ri, î
ncre
ngăt
uri,
clas
e de
org
anis
me.
• Ev
iden
țiază
par
ticul
arită
țile
evol
utive
al
e di
feri
tor
grup
e de
org
anis
me.
Elev
ul:
• D
efine
şte
noțiu
nile
: si
stem
atică
, ta
xo-
nom
ie, u
nită
ți ta
xono
mic
e: re
gn, fi
lum
/ în
cren
gătu
ră, c
lasă
; evo
luție
bio
logi
că,
vari
abili
tate
ere
dita
ră, v
aria
bilit
ate
ne-
ered
itară
, se
lecț
ie n
atur
ală,
rel
ație
cu
med
iul î
ncon
jură
tor,
antr
opog
enez
ă.
• Id
entifi
că p
artic
ular
itățil
e or
gani
smel
or
la n
ivel
de
regn
, fil
um /
înc
reng
ătur
ă,
clas
ă, r
epre
zent
ant.
• Re
cuno
aşte
org
anis
me
din
dive
rse
uni-
tăți
taxo
nom
ice:
reg
n, fi
lum
/ în
cren
gă-
tură
, cla
să.
• A
plic
ă un
ități
taxo
nom
ice
în c
lasi
fica-
rea
orga
nism
elor
.
• Co
mpa
ră d
iferi
te r
egnu
ri, î
ncre
ngăt
uri,
clas
e de
org
anis
me.
• Ev
iden
țiază
par
ticul
arită
țile
evol
utive
al
e di
feri
tor
grup
e de
org
anis
me.
113
• Re
prez
intă
sch
emati
c r
elaț
ii tr
ofice
în
ecos
iste
m.
• St
abile
şte
rela
ții în
tre
cond
ițiile
de
me-
diu
şi b
iodi
vers
itate
.
• A
rgum
ente
ază
rolu
l di
feri
tor
orga
nis-
me
în n
atur
ă şi
în v
iața
om
ului
.
• Pl
anifi
că ş
i rea
lizea
ză a
cțiu
ni d
e oc
roti-
re a
ani
mal
elor
, p
lant
elor
şi e
cosi
ste-
mel
or d
in lo
calit
ate.
• In
terp
rete
ază
dove
zile
(a
nato
mie
i co
mpa
rate
, em
brio
logi
ei,
pa
leon
to-
logi
ei,
biol
ogie
i m
olec
ular
e) ş
i fa
ctor
ii ev
oluț
iei l
umii
orga
nice
.
• A
rgum
ente
ază
rolu
l di
feri
tor
orga
nis-
me
în n
atur
ă şi
în v
iața
om
ului
.
• Pl
anifi
că ş
i rea
lizea
ză a
cțiu
ni d
e pr
otec
-ție
a o
rgan
ism
elor
.
• Pr
oiec
teaz
ă şi
re
aliz
ează
ac
țiuni
de
am
elio
rare
a s
tări
i ec
osis
tem
elor
din
lo
calit
ate.
• In
terp
rete
ază
dove
zile
(a
nato
mie
i co
mpa
rate
, em
brio
logi
ei)
şi
fact
orii
evol
uție
i lum
ii or
gani
ce.
• A
rgum
ente
ază
rolu
l di
feri
tor
orga
nis-
me
în n
atur
ă şi
în v
iața
om
ului
.
• Pl
anifi
că ş
i rea
lizea
ză a
cțiu
ni d
e pr
otec
-ție
a o
rgan
ism
elor
.
• Pr
oiec
teaz
ă şi
re
aliz
ează
ac
țiuni
de
am
elio
rare
a s
tări
i ec
osis
tem
elor
din
lo
calit
ate.
Dom
eniu
l II.
Sist
eme
și p
roce
se v
ital
e
1. D
eter
min
area
str
uctu
rilo
r m
or-
fo-a
nato
mic
e al
e si
stem
elor
vi-
tale
și a
rolu
lui a
cest
ora
în m
en-
ţine
rea
echi
libru
lui
dina
mic
al
orga
nism
ului
.
2. D
escr
iere
a pr
oces
elor
vi
tale
, fe
nom
enel
or b
iolo
gice
și a
rela
-ţi
ilor
dint
re e
le.
3. Im
plic
area
per
sona
lă în
acti
vită
ţi
de m
enţin
ere
a st
ării
de s
ănăt
ate
a si
stem
elor
și p
roce
selo
r vita
le.
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ce
lulă
, țe
sut,
or-
gan,
sis
tem
de
orga
ne,
orga
nism
; m
e-ta
bolis
m; b
iori
tm.
• Re
cuno
aşte
com
pone
ntel
e ce
lule
i ve
-ge
tale
şi a
nim
ale.
• D
escr
ie fu
ncții
le o
rgan
itelo
r ce
lula
re.
• Co
mpa
ră s
truc
tura
cel
ulei
veg
etal
e şi
an
imal
e.
• Id
entifi
că s
ubst
anțe
le c
him
ice
din
celu
-lă
.
• A
rgum
ente
ază
impo
rtan
ța s
chim
bulu
i de
sub
stan
țe ş
i ene
rgie
la n
ivel
cel
ular
.
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ce
lulă
, țe
sut,
or-
gan,
sis
tem
de
orga
ne:
– si
stem
ner
vos:
sen
sibi
litat
e, n
euro
n,
sina
psă,
refle
x, a
naliz
ator
; –
sist
em e
ndoc
rin:
gla
ndă
endo
crin
ă,
horm
on;
– si
stem
loco
mot
or: l
ocom
oție
, arti
cu-
lație
;–
sist
em c
ircul
ator
: pu
ls,
pres
iune
ar-
teri
ală,
sis
tolă
, dia
stol
ă, im
unita
te;
– si
stem
res
pira
tor:
ins
pira
ție,
expi
ra-
ție;
– si
stem
di
gesti
v:
dige
stie,
en
zim
e,
met
abol
ism
;–
sist
em e
xcre
tor:
osm
oză,
exc
reție
, m
icțiu
ne;
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ce
lulă
, țe
sut,
or-
gan,
sis
tem
de
orga
ne:
– si
stem
ner
vos:
sen
sibi
litat
e, n
euro
n,
refle
x, a
naliz
ator
; –
sist
em e
ndoc
rin:
gla
ndă
endo
crin
ă,
horm
on;
– si
stem
loco
mot
or: l
ocom
oție
, arti
cu-
lație
;–
sist
em c
ircul
ator
: pu
ls,
pres
iune
ar-
teri
ală,
imun
itate
;–
sist
em r
espi
rato
r: i
nspi
rație
, ex
pira
-ție
; –
sist
em
dige
stiv:
di
gesti
e,
enzi
me,
m
etab
olis
m;
– si
stem
exc
reto
r: e
xcre
ție, m
icțiu
ne;
– si
stem
re
prod
ucăt
or:
repr
oduc
ere,
fe
cund
ație
, ge
staț
ie,
ovul
ație
, on
to-
gene
ză, c
reşt
ere,
dez
volta
re.
114
• A
rgum
ente
ază
rolu
l al
imen
tație
i pe
n-tr
u fu
ncțio
nare
a no
rmal
ă a
celu
lei ş
i a
orga
nism
ului
.
• Re
cuno
aşte
stru
ctur
i, or
gane
şi si
stem
e de
org
ane
cu d
iver
se fu
ncții
la
plan
te,
anim
ale
şi o
m.
• D
escr
ie p
roce
se v
itale
cu
func
ții m
eta-
bolic
e:
nutr
iția,
re
spira
ția,
circ
ulaț
ia,
excr
eția
; cu
func
ții d
e re
lație
: loc
omo-
ția,
repr
oduc
erea
; cu
fun
cții
de c
oor-
dona
re: r
egla
rea
nerv
oasă
şi u
mor
ală.
• St
abile
şte
rela
ții în
tre
stru
ctur
i, pr
oce-
se v
itale
şi f
enom
ene
biol
ogic
e.
• Re
prez
intă
sch
emati
c ci
clur
i bio
geoc
hi-
mic
e: c
iclu
l ape
i, ca
rbon
ului
şi a
zotu
lui
în n
atur
ă.
• A
rgum
ente
ază
impo
rtan
ța o
rgan
ism
e-lo
r în
circ
uitu
l m
ater
iei
şi e
nerg
iei
în
natu
ră.
• In
terp
rete
ază
feno
men
e bi
olog
ice:
co
mpo
rtam
ente
la
pl
ante
, an
imal
e,
om,
în f
uncț
ie d
e bi
oritm
: ci
rcad
ian,
lu
nar,
sezo
nier
.
– si
stem
re
prod
ucăt
or:
repr
oduc
ere,
fe
cund
ație
, ge
staț
ie,
ovul
ație
, on
to-
gene
ză, c
reşt
ere,
dez
volta
re.
• Re
cuno
aşte
com
pone
ntel
e di
feri
tor
ti-pu
ri d
e ce
lule
: pro
cari
ote
şi e
ucar
iote
, ve
geta
le,
anim
ale,
mic
otice
; di
feri
tor
tipur
i de
țesu
turi
: veg
etal
e şi
ani
mal
e.
• D
escr
ie f
uncț
iile
prin
cipa
le a
le o
rgan
i-te
lor
celu
lare
, ale
cel
ulei
şi a
le ț
esut
u-ri
lor.
• Co
mpa
ră s
truc
tura
dife
rito
r tip
uri
de
celu
le, ț
esut
uri.
• St
abile
şte
core
lații
într
e ni
vele
de
orga
-ni
zare
a v
iulu
i: ce
lule
-țes
utur
i-org
ane-
sist
eme
de o
rgan
e.
• Id
entifi
că su
bsta
nțe
anor
gani
ce ş
i org
a-ni
ce c
arac
teri
stice
cel
ulei
.
• A
rgum
ente
ază
sem
nific
ația
vi
tală
a
subs
tanț
elor
an
orga
nice
şi
orga
nice
pe
ntru
org
anis
m.
• Re
cuno
aşte
el
emen
tele
co
nstit
utive
al
e si
stem
elor
de
orga
ne la
om
.
• Re
cuno
aşte
com
pone
ntel
e di
feri
tor
ti-pu
ri d
e ce
lule
: pro
cari
ote
şi e
ucar
iote
, ve
geta
le,
anim
ale;
dife
rito
r tip
uri
de
țesu
turi
: veg
etal
e şi
ani
mal
e.
• D
escr
ie f
uncț
iile
prin
cipa
le a
le o
rgan
i-te
lor
celu
lare
, ale
cel
ulei
şi a
le ț
esut
u-ri
lor.
• Co
mpa
ră s
truc
tura
dife
rito
r tip
uri
de
celu
le, ț
esut
uri.
• St
abile
şte
core
lații
într
e ni
vele
de
orga
-ni
zare
a v
iulu
i: ce
lule
-țes
utur
i-org
ane-
sist
eme
de o
rgan
e.
• Id
entifi
că su
bsta
nțe
anor
gani
ce ş
i org
a-ni
ce c
arac
teri
stice
cel
ulei
.
• A
rgum
ente
ază
sem
nific
ația
vi
tală
a
subs
tanț
elor
an
orga
nice
şi
orga
nice
pe
ntru
org
anis
m.
• Re
cuno
aşte
el
emen
tele
co
nstit
utive
al
e si
stem
elor
de
orga
ne la
om
.
• D
escr
ie p
roce
se v
itale
: circ
ulaț
ia s
ang-
vină
, circ
ulaț
ia s
iste
mic
ă şi
pul
mon
ară;
di
gesti
a în
cav
itate
a bu
cală
, di
gesti
a ga
stri
că, d
iges
tia in
testi
nală
, exc
reția
la
om.
115
• A
plic
ă re
guli
de ig
ienă
pen
tru
men
ține-
rea
stăr
ii de
săn
ătat
e a
orga
nelo
r, si
s-te
mel
or d
e or
gane
, pro
cese
lor v
itale
la
om.
• Ex
erse
ază
acțiu
ni d
e ac
orda
re a
pri
m
ajut
or î
n ca
z de
ins
olaț
ii, d
eger
ătur
i, en
tors
e, fr
actu
ri, l
uxaț
ii et
c.
• Fo
rmul
ează
rec
oman
dări
pen
tru
profi
-la
xia
unor
bol
i.
• Pr
opun
e re
gim
uri
alim
enta
re p
entr
u cr
eşte
rea
şi
dezv
olta
rea
norm
ală
a om
ului
.
• D
escr
ie p
roce
se v
itale
: circ
ulaț
ia s
ang-
vină
şi
limfa
tică,
circ
ulaț
ia s
iste
mic
ă şi
pul
mon
ară,
res
pira
ția:
pulm
onar
ă,
sang
vină
, tis
ular
ă; d
iges
tia:
dige
stia
în
cavi
tate
a bu
cală
, di
gesti
a ga
stri
că,
di-
gesti
a in
testi
nală
, exc
reția
la o
m.
• St
abile
şte
rela
ții în
tre
proc
ese
vita
le la
om
.
• Co
mpa
ră s
truc
turi
: tip
uri
de n
euro
ni,
tipur
i de
oase
, tipu
ri d
e m
uşch
i, tip
uri
de v
ase
sang
vine
.
• Co
mpa
ră
proc
ese
vita
le/f
enom
ene:
ac
tivita
tea
sist
emul
ui n
ervo
s si
mpa
tic
şi p
aras
impa
tic,
refle
xele
con
dițio
nate
şi
nec
ondi
ționa
te, r
egla
rea
nerv
oasă
şi
regl
area
um
oral
ă, i
nspi
rația
şi
expi
ra-
ția, a
nabo
lism
ul ş
i cat
abol
ism
ul.
• Pr
oiec
teaz
ă ac
țiuni
de
inve
stiga
ție a
în-
suşi
rilo
r ge
nera
le a
le o
rgan
ism
elor
.
• D
eter
min
ă: a
ucita
tea
proc
esel
or s
en-
zori
ale:
viz
uală
şi a
uditi
vă; p
ulsu
l, pr
e-si
unea
art
eria
lă; c
apac
itate
a pu
lmon
a-ră
.
• St
abile
şte
rela
ții în
tre
proc
ese
vita
le la
om
.
• Co
mpa
ră s
truc
turi
: tip
uri
de n
euro
ni,
tipur
i de
oase
, tipu
ri d
e m
uşch
i, tip
uri
de v
ase
sang
vine
.
• Co
mpa
ră p
roce
se v
itale
/fen
omen
e: re
-fle
xele
con
dițio
nate
şi n
econ
dițio
nate
, in
spira
ția ş
i ex
pira
ția,
anab
olis
mul
şi
cata
bolis
mul
.
• Pr
oiec
teaz
ă ac
țiuni
de
inve
stiga
ție a
în-
suşi
rilo
r ge
nera
le a
le o
rgan
ism
elor
.
• D
eter
min
ă: a
ciut
atea
pro
cese
lor
sen-
zori
ale:
viz
uală
şi a
uditi
vă; p
ulsu
l, pr
e-si
unea
art
eria
lă; c
apac
itate
a pu
lmon
a-ră
.
• Pr
opun
e: r
egul
i de
igie
nă p
entr
u ac
ti-vi
tate
a op
timă
a an
aliz
ator
ilor
la o
m;
rețe
te a
limen
tare
pen
tru
a as
igur
a de
z-vo
ltare
a no
rmal
ă a
sist
emul
ui o
sos
şi
mus
cula
r la
om
.
• D
emon
stre
ază
acțiu
ni d
e ac
orda
re a
pr
im a
juto
r în
caz
de
de:
inso
lații
, de-
geră
turi
; en
tors
e, fr
actu
ri, l
uxaț
ii; li
po-
tem
ie, s
inco
pă, h
emor
agie
, int
oxic
ație
, in
dige
stie.
116
• Pr
opun
e: a
ctivi
tăți
de î
mbu
nătă
țire
a st
ării
proc
esel
or c
ortic
ale
fund
amen
tale
la
om
; re
guli
de ig
ienă
pen
tru
activ
ita-
tea
optim
ă a
anal
izat
orilo
r la
om; r
ețet
e al
imen
tare
pen
tru
a as
igur
a de
zvol
tare
a no
rmal
ă a
sist
emul
ui o
sos ş
i m
uscu
lar l
a om
.
• D
emon
stre
ază
acțiu
ni d
e ac
orda
re a
pr
im a
juto
r în
caz
de
de:
inso
lații
, de-
geră
turi
; en
tors
e, fr
actu
ri, l
uxaț
ii; li
po-
tem
ie, s
inco
pă, h
emor
agie
, int
oxic
ație
, in
dige
stie.
• El
abor
ează
regi
mur
i alim
enta
re.
• El
abor
ează
rec
oman
dări
pen
tru
profi
-la
xia
unor
bol
i/af
ecțiu
ni la
om
.
• Pl
anifi
că u
n m
od s
ănăt
os d
e vi
ață
indi
-vi
dual
şi s
ocia
l.
• El
abor
ează
regi
mur
i alim
enta
re.
• El
abor
ează
rec
oman
dări
pen
tru
profi
-la
xia
unor
bol
i/af
ecțiu
ni la
om
.
• Pl
anifi
că u
n m
od s
ănăt
os d
e vi
ață
indi
-vi
dual
şi s
ocia
l.
Dom
eniu
l III.
baz
ele
gene
tici
i și a
mel
iora
rea
orga
nism
elor
1. în
ţele
gere
a ba
zelo
r m
olec
ular
e și
mat
eria
le a
le e
redi
tăţi
i și v
a-ri
abili
tăţi
i org
anis
mel
or.
2. A
plic
area
legi
lor
ered
ităţ
ii pe
n-tr
u ev
iden
ţier
ea m
ecan
ism
elor
de
tra
nsm
iter
e a
cara
cter
elor
er
edit
are.
• D
efine
şte
noțiu
nile
:
gam
etog
enez
ă,
ovge
neză
, sp
erm
atog
enez
ă,
crom
o-zo
mi,
gene
, fen
otip,
gen
otip,
ere
dita
te,
vari
abili
tate
.
• D
escr
ie
proc
esul
de
ga
met
ogen
eză;
m
ecan
ism
ele
de t
rans
mite
re a
car
ac-
tere
lor
ered
itare
con
form
leg
ilor
lui
Men
del.
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ge
nă,
repl
icar
e,
tran
scri
pție
, tr
ansl
ație
, m
itoză
, m
eio-
ză,
gam
etog
enez
ă,
geno
tip,
feno
tip,
crom
ozom
, org
anis
m h
omoz
igot
, org
a-ni
sm h
eter
ozig
ot;
soi,
rasă
, su
şă,
bio-
tehn
olog
ii.
• D
escr
ie p
roce
sele
de
repl
icar
e, t
ran-
scri
pție
, tra
nsla
ție, g
amet
ogen
eză;
me-
tode
de
am
elio
rare
a o
rgan
ism
elor
.
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ge
nă,
gam
etog
e-ne
ză,
geno
tip,
feno
tip,
crom
ozom
, or
-ga
nism
hom
ozig
ot, o
rgan
ism
het
eroz
i-go
t; s
oi, r
asă,
suş
ă, b
iote
hnol
ogii
.
• D
escr
ie p
roce
sele
de
gam
etog
enez
ă;
met
ode
de
amel
iora
re a
or
gani
sme-
lor.
117
3. p
roie
ctar
ea u
nor
acti
vită
ţi re
fe-
rito
are
la a
mel
iora
rea
și v
alor
i-fic
area
org
anis
mel
or.
• Co
mpa
ră o
voge
neza
şi s
perm
atog
ene-
za.
• U
tiliz
ează
sim
bolu
ri g
eneti
ce î
n re
zol-
vare
a pr
oble
mel
or d
e ge
netic
ă, a
lcăt
u-ire
a ar
bore
lui g
enea
logi
c.
• St
abile
şte
core
lații
înt
re a
cțiu
nea
fac-
tori
lor
de m
ediu
şi v
aria
bilit
atea
org
a-ni
smel
or.
• A
rgum
ente
ază
rol
ul e
redi
tății
şi v
aria
-bi
lităț
ii în
via
ța o
rgan
ism
elor
.
• D
eter
min
ă ca
uzel
e ap
ariți
ei u
nor
boli
ered
itare
la o
m.
• Pr
opun
e m
odal
ități
de p
rofil
axie
a m
a-la
diilo
r er
edita
re la
om
.
• Co
mpa
ră: f
azel
e m
itoze
i şi m
eioz
ei, ti
-pu
ri d
e cr
omoz
omi,
tipur
i de
mut
ații,
tip
uri
de v
aria
bilit
ate,
car
iotip
ul n
or-
mal
şi p
atol
ogic
la o
m; b
iote
hnol
ogiil
e tr
adiți
onal
e şi
mod
erne
.
• In
terp
rete
ază
mec
anis
mel
e pr
inci
pale
de
moş
teni
re a
car
acte
relo
r er
edita
re.
• A
plic
ă le
gile
er
edită
ții
la
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
de
gene
tică.
• A
naliz
ează
impa
ctul
uno
r fac
tori
mut
a-ge
ni a
supr
a or
gani
smel
or.
• A
rgum
ente
ază:
ne
cesi
tate
a uti
lizăr
ii m
etod
elor
sp
ecia
le
în
stud
iul
gene
-tic
ii um
ane;
nec
esita
tea
obțin
erii
de
noi r
ase
de a
nim
ale,
soi
uri d
e pl
ante
şi
suşe
de
mic
roor
gani
sme.
• Pr
opun
e m
odal
ități
pent
ru p
rofil
axia
un
or b
oli e
redi
tare
la o
m.
• A
rgum
ente
ază
rolu
l bi
oteh
nolo
giilo
r tr
adiți
onal
e şi
mod
erne
pen
tru
solu
țio-
nare
a an
umito
r pr
oble
me
ale
soci
etă-
ții.
• Pr
oiec
teaz
ă ac
tivită
ți re
feri
toar
e la
am
elio
rare
a şi
val
orifi
care
a or
gani
sme-
lor.
• Co
mpa
ră: ti
puri
de
vari
abili
tate
, car
io-
tipul
nor
mal
şi p
atol
ogic
la o
m.
• D
escr
ie le
gile
de
moş
teni
re a
car
acte
-re
lor
ered
itare
.
• A
plic
ă le
gile
er
edită
ții
la
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
de
gene
tică.
• A
naliz
ează
impa
ctul
uno
r fac
tori
mut
a-ge
ni a
supr
a or
gani
smel
or.
• A
rgum
ente
ază:
ne
cesi
tate
a uti
lizăr
ii m
etod
elor
sp
ecia
le
în
stud
iul
gene
-tic
ii um
ane;
nec
esita
tea
obțin
erii
de
noi r
ase
de a
nim
ale,
soi
uri d
e pl
ante
şi
suşe
de
mic
roor
gani
sme.
• Pr
opun
e m
odal
ități
pent
ru p
rofil
axia
un
or b
oli e
redi
tare
la o
m.
• A
rgum
ente
ază
rolu
l bi
oteh
nolo
giilo
r tr
adiți
onal
e şi
mod
erne
pen
tru
solu
țio-
nare
a an
umito
r pr
oble
me
ale
soci
etă-
ții.
• Pr
oiec
teaz
ă ac
tivită
ți re
feri
toar
e la
am
elio
rare
a şi
val
orifi
care
a or
gani
sme-
lor.
118
1. E
vide
nţie
rea
prob
lem
elor
eco
-lo
gice
loca
le ș
i glo
bale
.
2. In
vesti
gare
a și
inte
rpre
tare
a in
-te
rdep
ende
nţei
din
tre
fact
orii
de m
ediu
și s
iste
me
biol
ogic
e.
3. Im
plic
area
per
sona
lă î
n ac
ţiun
i de
sol
uţio
nare
a u
nor p
robl
eme
refe
rito
are
la p
rote
cţia
și a
me-
leio
rare
a st
ării
med
iulu
i am
bi-
ent,
a p
ropr
iei s
tări
de
sănă
tate
și
a c
elor
din
jur.
• Re
cuno
aşte
pla
nte
şi a
nim
ale
pe c
ale
de d
ispa
riție
din
Rep
ublic
a M
oldo
va.
• In
terp
rete
ază
rolu
l rez
erva
țiilo
r nat
ura-
le ş
i a p
arcu
rilo
r na
ționa
le în
con
text
ul
prot
ecție
i nat
urii.
• Es
timea
ză
cons
ecin
țele
un
or
fact
ori
noci
vi: t
utun
, alc
ool,
drog
uri a
supr
a or
-ga
nism
ului
um
an.
• In
terp
rete
ază
impa
ctul
acț
iuni
i om
ului
as
upra
bio
dive
rsită
ții.
• A
naliz
ează
efe
ctel
e po
luăr
ii m
ediu
lui
asup
ra p
ropr
iei e
xist
ențe
.
• Pr
oiec
teaz
ă ac
țiuni
de
prot
ecție
a a
ni-
mal
elor
şi a
pla
ntel
or p
e ca
le d
e di
spa-
riție
din
loca
litat
e.
• A
rgum
ente
ază
impo
rtan
ța u
nui
mod
să
năto
s de
via
ță.
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ec
osis
tem
, po
lua-
re, f
acto
r po
luan
t, c
atac
lism
e, p
opul
a-ție
, bio
ceno
ză, b
iosf
eră,
pira
mid
ă ec
o-lo
gică
.
• Re
prez
intă
sch
emati
c re
lații
tro
fice
din
dive
rse
ecos
iste
me;
suc
cesi
unea
unu
i ec
osis
tem
.
• D
eter
min
ă im
pact
ul p
olua
nțilo
r na
tu-
rali
şi a
ntro
poge
ni în
nat
ură
şi în
via
ța
omul
ui.
• Pr
oiec
teaz
ă ac
țiuni
de
cons
erva
re a
bi
odiv
ersi
tății
veg
etal
e şi
ani
mal
e di
n di
vers
e ec
osis
tem
e.
• Pl
anifi
că ş
i rea
lizea
ză a
ctivi
tăți
de s
alu-
briz
are
a m
ediu
lui.
• Id
entifi
că p
robl
eme
ecol
ogic
e lo
cale
şi
glob
ale
şi s
ă pr
opun
ă so
luții
de
rezo
lva-
re a
ace
stor
a.
• D
efine
şte
noțiu
nile
: ec
osis
tem
, po
lua-
re, f
acto
r po
luan
t, p
opul
ație
, bio
ceno
-ză
, bio
sfer
ă, p
iram
idă
ecol
ogic
ă.
• Re
prez
intă
sch
emati
c re
lații
tro
fice
din
dive
rse
ecos
iste
me.
• D
eter
min
ă im
pact
ul p
olua
nțilo
r na
tu-
rali
şi a
ntro
poge
ni în
nat
ură
şi în
via
ța
omul
ui.
• Pr
oiec
teaz
ă a
cțiu
ni d
e co
nser
vare
a
biod
iver
sită
ții v
eget
ale
şi a
nim
ale
din
dive
rse
ecos
iste
me.
• Pl
anifi
că ş
i rea
lizea
ză a
ctivi
tăți
de s
alu-
briz
are
a m
ediu
lui.
• Id
entifi
că p
robl
eme
ecol
ogic
e lo
cale
şi
glob
ale
şi s
ă pr
opun
ă so
luții
de
rezo
lva-
re a
ace
stor
a.
Dom
eniu
l Iv.
pro
tecţ
ia m
ediu
lui
119
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII ChIMIEI
Nadejda vELIŞCo, doctor conferențiar, Ministrul Educației, coordonatorElena MIhAILov, profesor de chimie gr. didactic superior, LT ”G. Sibirschi”, ChişinăuRita GoDoRoJA, dr. în pedagogie, profesor, gr. didactic superior, LT ”S. Haret”, Chişinău
Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.
Standardele sînt elaborate pe discipline de învăţămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
120
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Standardele de eficiență a învățării la CHIMIE acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) sunt centrate pe copil; 4) sunt sensibile la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) sunt flexibile şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) sunt centrate pe familie şi bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile şcolii prietenoase copilu-lui (ŞPC): eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, parti-cipare, eficiență, incluziune, sensibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nilşte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi a elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standadrdele de eficienţă a învăţării la chimie ca şi standardele la alte discipline şcola-re sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
Standardele sunt organzate pe domenii, standardele propriu-zis, formulate ca obiective generale, urmate de indicatori, pe trepte de învățămînt gimnazial, liceal (profil umanis-tic, arte, sport) şi liceal (profil real), formulați taxonomic, urmărindu-se, implicit, traiectul: cunoaştere şi înţelegere, aplicare şi integrare.
Standardele sînt organizate pe 5 domenii : Domeniul I. Dobîndirea cunoştințelor funda-mentale, abilităților şi valorilor din domeniul chimiei; Domeniul 2. Comunicarea în limbajul specific chimiei; Domeniul 3. Rezolvarea problemelor/situațiilor problemă; Domeniul 4. Investigarea experimentală a substanțelor şi a proceselor chimice; Domeniul 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor chimice.
121
principii de elaborare a standardelor. La elaborarea standardelor de eficiență a învățării la chimie au fost aplicate următoarele principii:
principiul cunoașterii (Cel puțin două tipuri de cunoaştere sunt necesare pentru elabo-rarea standardelor ŞPC la nivel de sistem: cunoştințe atitudinale şi abilități tehnice. Atitudi-nile şi convingerile ne formează viziunea asupra lumii şi ne influențează comportamentul).
principiul transparenţei (Elaboratorii standardelor trebuie să creeze modalități pentru ca părțile interesate din toate nivelele sistemului să aibă acces la informațiile despre proce-sul de elaborare a standardelor).
principiul repetării (Procesul de elaborare a standardelor este un proces interactiv, adi-că etapele sunt repetate şi rezultatele din etapa anterioară sunt utilizate din nou pentru a informa următoarea etapă).
principiul participării (Elaboratorii standardelor trebuie să respecte o strategie în solici-tarea participării grupurilor de părți interesate, asigurându-se că participarea este propor-țională competenței grupului în cauză).
principiul echităţii (Echitatea include diversitatea; reprezentanți ai diferitor comunități şi ai diferitor nivele de competența trebuie să facă parte din procesul de elaborare a stan-dardelor, fie ca un membru al grupului de bază de lucru sau ca un participant la întîlnire de reacție inversă sau validare).
beneficiarii. Standardele de eficiență a învățării la chimie sunt destinate cadrelor di-dactice, elevilor din clasele a VII-a – a XII-a din învățămîntul gimnazial şi liceal, părinților, autorilor de manuale şi de alte materiale didactice, factorilor de decizie, tuturor factorilor educaționali.
Modalităţi de aplicare.Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elaborarea şi aplicarea tehnologiilor educaționale moderne, formarea şi evalua-rea competențelor elevilor.
Elevii vor utiliza standadrdele pentru stabilirea obiectivelor de autoformare, planifica-rea carierei, conceperea strategiilor proprii de învățare.
Părinții şi factorii de decizie vor apela la standarde pentru monitorizarea calității proce-sului educațional la chimie.
Autorii manualelor, ghidurilor şi altor materiale didactice vor respecta integral acest document, evitînd suprasolicitarea informațională.
Explicarea termenilor.Scoala prietenoasă copilului (ŞpC) este o abordare bazată pe angajamentul de a aborda
toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea,drepturile şi mediul de învățare a fiecărui copil.
Educaţie bazată pe calitate – reforme introduse la orice nivel în sistemul d eînvățămînt care au scopul de a înbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanța din sistem. Sco-pul final este de a spori performanța măsurabulă.
Eficienţa învăţării – este măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învă-țare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
Domeniu – un mod de organizare sau grupare a standardelor.Standarde – declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări.Acestea
sînt un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional.
Indicatori – sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică pre-zența, starea su condiția unor elemente legate de standarde.
Notă: Standardele de eficiență a învățării şi indicatorii, la disciplina Chimie, recomanda-te pentru trapta gimnazială includ în conținuturi standarde şi indicatori referitor la discipli-na Ştiințe, clasa a V-a.
122
Dom
eniu
l I. D
obîn
dire
a cu
noşti
nţel
or fu
ndam
enta
le, a
bilit
ăţilo
r şi
val
orilo
r di
n do
men
iul c
him
iei
Stan
dard
ul
Indi
cato
rii
Elev
ii vo
r fi
capa
bili
Trea
pta
gim
nazi
ală
Trea
pta
licea
lă
(pro
filur
i um
anis
t, a
rte,
spo
rt)
Trea
pta
lice
ală
(pro
fil r
eal)
Stan
dard
ul 1
.1.
Defi
nire
a şi
ex
plic
area
no
țiuni
lor
chim
ice
de
bază
Elev
ul:
1.1.
1. D
efine
şte
şi e
xplic
ă no
țiuni
le c
him
i-ce
des
pre
atom
: ato
m, m
asa
atom
ică
re-
lativ
ă, v
alen
ță,
nucl
eu,
înve
liş e
lect
roni
c,
stra
t el
ectr
onic
; el
ectr
oneg
ativi
tate
, gra
d de
oxi
dare
, ion
, oxi
dant
, red
ucăt
or.
Elev
ul:
1.1.
1. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
ato
m:
atom
, el
emen
t ch
imic
, si
mbo
l ch
imic
, mas
ă at
omic
ă re
lativ
ă, v
alen
ță, e
lec-
tron
egati
vita
te, g
rad
de o
xida
re;n
ucle
u, p
ro-
ton,
neu
tron
, el
ectr
on,
sarc
ina
şi m
asa
lor,
num
ărul
pro
toni
lor,
neut
roni
lor,
elec
tron
ilor
în a
tom
; ni
vel
ener
getic
, re
parti
zare
a el
ec-
tron
ilor
pe n
ivel
e în
ato
mii
elem
ente
lor
din
peri
oade
le I
– IV
; per
iodi
cita
tea
prop
riet
ățilo
r el
emen
telo
r (p
erio
adel
e I-I
II) d
in s
ubgr
upel
e pr
inci
pale
(st
ruct
ura
elec
tron
ică,
val
ențe
le ş
i gr
adel
e de
oxi
dare
pos
ibile
, el
ectr
oneg
ativi
-ta
tea,
pro
prie
tățil
e m
etal
ice
şi n
emet
alic
e).
Elev
ul:
1.1.
1.
Defi
neşt
e şi
exp
lică
sist
emul
de
noți-
uni d
espr
e at
om: a
tom
, ele
men
t ch
imic
, sim
-bo
l ch
imic
, m
asă
atom
ică
rela
tivă,
val
ență
, el
ectr
oneg
ativi
tate
, gr
ad d
e ox
idar
e; i
zoto
p,
nucl
eu,
prot
on,
neut
ron,
el
ectr
on,
sarc
ina
şi m
asa
lor,
num
ărul
pro
toni
lor,
neut
roni
lor,
elec
tron
ilor
în a
tom
; niv
el ş
i sub
nive
l ene
rge-
tic, o
rbita
l, fo
rma
şi n
umăr
ul o
rbita
lilor
s ş
i p,
repa
rtiza
rea
elec
tron
ilor
pe n
ivel
e şi
sub
nive
-le
în a
tom
ii el
emen
telo
r di
n pe
rioa
dele
I –
IV,
elem
ente
le s
, p, d
, con
figur
ațiil
e el
ectr
onic
e;
peri
odic
itate
a pr
opri
etăț
ilor
elem
ente
lor
din
subg
rupe
le p
rinc
ipal
e (s
truc
tura
ele
ctro
nică
, va
lenț
ele
şi g
rade
le d
e ox
idar
e po
sibi
le, e
lec-
tron
egati
vita
tea,
pro
prie
tățil
e m
etal
ice
şi n
e-m
etal
ice,
de
oxid
ant ş
i de
redu
căto
r).
1.1.
2. D
efine
şte
şi e
xplic
ă no
țiuni
le c
hi-
mic
e de
spre
el
emen
t ch
imic
: el
emen
t ch
imic
, sim
bolu
ri c
him
ice
(26
elem
ente
), de
num
irea
elem
ente
lor;
si
stem
ul
peri
-od
ic a
l el
emen
telo
r, nu
măr
ul d
e or
dine
, pe
rioa
dele
, gru
pele
şi s
ubgr
upel
e de
ele
-m
ente
în s
iste
mul
per
iodi
c, v
alen
ța ş
i nu-
măr
ul g
rupe
i.
1.1.
2. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
leg
ătur
a ch
imic
ă: ti
puri
de
legă
tură
ch
imic
ă (c
oval
entă
nep
olar
ă şi
pol
ară,
legă
tu-
ră u
nita
ră,
dubl
ă, t
ripl
ă, io
nică
, m
etal
ică,
de
hidr
ogen
).
1.1.
2. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
leg
ătur
a ch
imic
ă: ti
puri
de
legă
tură
ch
imic
ă (c
oval
entă
nep
olar
ă şi
pol
ară,
don
or-
acce
ptoa
re (
NH
4+ ), io
nică
, met
alic
ă, d
e hi
dro-
gen)
; for
mar
ea le
gătu
rii c
oval
ente
, leg
ătur
i σ
şi π
, le
gătu
ră u
nita
ră,
dubl
ă, t
ripl
ă, ti
puri
de
scin
dare
a le
gătu
rii c
oval
ente
, hib
ridi
zare
a or
-bi
talil
or a
tom
ici s
p3 , sp
2 , sp,
influ
ența
asu
pra
form
ei s
pația
le a
mol
ecul
ei;
ioni
, fo
rmar
ea
ioni
lor,
legă
turi
i ion
ice,
met
alic
e, d
e hi
drog
en;
rețe
le c
rist
alin
e, s
truc
tura
sub
stan
țelo
r cu
di-
feri
te ti
puri
de
legă
tură
chi
mic
ă.
123
1.1.
3. D
efine
şte
şi e
xplic
ă no
țiuni
le c
him
i-ce
des
pre
subs
tanț
ă: su
bsta
nță,
subs
tanț
e si
mpl
e şi
com
puse
, sub
stan
țe a
norg
anic
e şi
org
anic
e, a
lotr
opie
, su
bsta
nțe
pure
şi
ames
tecu
ri,
ames
tecu
ri o
mog
ene
şi n
e-om
ogen
e; m
olec
ulă,
con
stan
ța c
ompo
zi-
ției,
form
ulă
chim
ică,
ind
ice,
com
pozi
ția
calit
ativă
şi c
antit
ativă
a s
ubst
anțe
i, m
asa
mol
ecul
ara
rela
tivă;
can
titat
ea d
e su
b-st
anță
, mol
ul, m
asa
mol
ară,
vol
umul
mo-
lar;
tipu
ri d
e fo
rmul
e (m
olec
ular
ă, s
truc
-tu
rală
, el
ectr
onic
ă, g
ener
ală)
; m
etal
e şi
ne
met
ale,
cla
se d
e su
bsta
nțe
anor
gani
ce
(oxi
zi,
oxiz
i ac
izi,
oxiz
i ba
zici
, ac
izi,
baze
, să
ruri
neu
tre)
; sub
stan
țe o
rgan
ice
(hid
ro-
carb
uri (
met
an, e
tan,
pro
pan,
but
an, e
ti-le
nă, a
cetil
enă)
, pol
ietil
enă,
met
anol
, eta
-no
l, ac
id a
cetic
, gră
sim
i, hi
draț
i de
carb
on
(glu
coza
, za
haro
za,
amid
on,
celu
loza
), am
inoa
cizi
, pro
tein
e.
1.1.
3. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
sub
stan
ță: m
olec
ulă,
form
ulă
chim
ică,
m
asă
mol
ecul
ară
rela
tivă,
sub
stan
ță s
impl
ă şi
com
pusă
; ca
ntita
te d
e su
bsta
nță,
mol
ul,
mas
ă, m
asă
mol
ară,
vol
um m
olar
; sc
him
ba-
rea
peri
odic
ă a
prop
riet
ățilo
r ele
men
telo
r din
pe
rioa
dele
I –
III ş
i a c
ompu
şilo
r lo
r; m
etal
e,
nem
etal
e, o
xizi
, ba
ze,
aciz
i, să
ruri
(ne
utre
); su
bsta
nță
orga
nică
, st
ruct
ură
chim
ică,
om
o-lo
g, s
erie
om
oloa
gă,
grup
e al
chil
(rad
ical
), iz
omer
, iz
omer
ie (
de c
aten
ă, d
e po
ziție
, de
fu
ncțiu
ne),
grup
ă fu
ncțio
nală
, no
men
cla-
tura
tri
vial
ă şi
sis
tem
atică
pen
tru
com
puşi
i an
orga
nici
şi
orga
nici
; hi
droc
arbu
ri s
atur
ate
şi n
esat
urat
e (a
lcan
i, al
chen
e, a
lcad
iene
, al
-ch
ine)
, ar
ene/
hidr
ocar
buri
aro
mati
ce (
ben-
zen)
, al
cool
i (m
ono-
şi
polih
idro
xilic
i), f
enol
, am
ine,
ald
ehid
e, a
cizi
i car
boxi
lici,
este
ri, g
ră-
sim
i, să
punu
ri, h
idra
ți de
car
bon,
(mon
o-, d
i-,
poliz
ahar
ide)
, am
inoa
cizi
, pr
otei
ne,
com
puşi
m
acro
mol
ecul
ari
(mon
omer
, po
limer
, fr
ag-
men
t st
ruct
ural
, gra
d de
pol
imer
izar
e), m
ase
plas
tice,
cau
ciuc
uri;
legă
tura
gen
etică
din
tre
clas
ele
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
şi o
rgan
ice.
1.1.
3. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
sub
stan
ță: m
olec
ulă,
form
ulă
chim
ică,
m
asă
mol
ecul
ară
rela
tivă,
sub
stan
ță s
impl
ă şi
com
pusă
; ca
ntita
te d
e su
bsta
nță,
mol
ul,
mas
ă, m
asă
mol
ară,
vol
um m
olar
, nu
măr
ul
lui
Avog
adro
, de
nsita
tea
rela
tivă
a ga
zelo
r;
form
ula
gene
rală
, m
olec
ular
ă,
elec
tron
ică,
de
str
uctu
ră;
schi
mba
rea
peri
odic
ă pr
opri
e-tă
ților
ale
sub
stan
țelo
r si
mpl
e şi
aci
do-b
azic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompu
se;
prop
riet
ățile
sub
-st
anțe
lor
cu d
iferi
te ti
puri
de
legă
tură
chi
mi-
că; m
etal
e, n
emet
ale,
oxi
zi, b
aze,
aci
zi, s
ărur
i (n
eutr
e, a
cide
); su
bsta
nță
orga
nică
, str
uctu
ră
chim
ică,
om
olog
, ser
ie o
mol
oagă
, gru
pe a
lchi
l (r
adic
al),
izom
er, i
zom
erie
(de
cate
nă, d
e po
zi-
ție, d
e fu
ncțiu
ne),
grup
ă fu
ncțio
nală
, nom
en-
clat
ura
triv
ială
şi s
iste
mati
că p
entr
u co
mpu
şii
anor
gani
ci ş
i or
gani
ci;
hidr
ocar
buri
sat
urat
e şi
ne
satu
rate
(a
lcan
i, ci
cloa
lcan
i, al
chen
e,
alca
dien
e, a
lchi
ne),
aren
e/hi
droc
arbu
ri a
ro-
mati
ce, d
eriv
ați h
alog
enaț
i ai a
lcan
ilor,
alco
oli
(mon
o- ş
i pol
ihid
roxi
lici),
feno
l, am
ine,
ald
ehi-
de,
acet
onă,
aci
zii c
arbo
xilic
i, es
teri
, gr
ăsim
i, să
punu
ri, h
idra
ți de
car
bon,
(mon
o-, d
i-, p
oli-
zaha
ride
), am
inoa
cizi
, pro
tein
e, c
ompu
şi m
a-cr
omol
ecul
ari
(mon
omer
, po
limer
, fr
agm
ent
stru
ctur
al, g
rad
de p
olim
eriz
are)
, mas
e pl
asti-
ce, c
auci
ucur
i; le
gătu
ra g
eneti
că d
intr
e cl
asel
e su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e şi
org
anic
e; r
eacti
vi
anal
itici
spe
cific
i şi d
e gr
upă,
cla
sific
area
aci
-do
- baz
ică
catio
nilo
r şi
ani
onilo
r.
124
1.1.
4. D
efine
şte
şi e
xplic
ă no
țiuni
le c
him
i-ce
des
pre
legă
tura
chi
mic
ă: le
gătu
ră c
ova-
lent
ă ne
pola
ră ş
i po
lară
, le
gătu
ra i
onic
ă,
legă
tura
met
alic
ă.
1.1.
4. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
reac
ții c
him
ice:
reac
ții c
him
ice,
ecu
ații
chim
ice
(mol
ecul
are,
ioni
ce, e
lect
roni
ce, t
er-
moc
him
ice)
; cl
asifi
care
a re
acții
lor
(de
com
-bi
nare
, de
desc
ompu
nere
, de
subs
tituț
ie, d
e sc
him
b, d
e ne
utra
lizar
e, e
xo- ş
i end
oter
mic
e,
de o
xido
-red
ucer
e (R
OR)
, om
ogen
e şi
ete
-ro
gene
, re
vers
ibile
şi
ireve
rsib
ile,
cata
litice
; de
adi
ție,
elim
inar
e, h
idro
gena
re,
hidr
atar
e,
halo
gena
re,
nitr
are,
des
hidr
atar
e, h
idro
liză,
po
limer
izar
e,
polic
onde
nsar
e,
este
rific
are)
; ef
ect
term
ic a
l re
acție
i ch
imic
e; c
atal
izat
or;
proc
ese
de o
xido
-red
ucer
e, o
xida
nt, r
educ
ă-to
r, ox
idar
e, re
duce
re.
1.1.
4. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
țiuni
de
spre
reac
ții c
him
ice:
reac
ții c
him
ice,
ecu
ații
chim
ice
(mol
ecul
are,
ioni
ce, e
lect
roni
ce, t
er-
moc
him
ice)
; cl
asifi
care
a re
acții
lor
(de
com
-bi
nare
, de
des
com
pune
re,
de s
ubsti
tuție
, de
sc
him
b, d
e ne
utra
lizar
e, e
xo-
şi e
ndot
erm
ice,
de
oxi
do-r
educ
ere
(RO
R),
omog
ene
şi e
tero
-ge
ne,
reve
rsib
ile ş
i ire
vers
ibile
, ca
taliti
ce;
de
adiți
e, e
limin
are,
hid
roge
nare
, hal
ogen
are,
hi-
drat
are,
nitr
are,
des
hidr
atar
e, h
idro
liză,
pol
i-m
eriz
are,
pol
icon
dens
are,
est
erifi
care
); ef
ect
term
ic
al
reac
ției
chim
ice;
vi
teza
re
acție
i, ec
hili b
rul
chim
ic,
cons
tant
a de
ech
ilibr
u, c
a-ta
lizat
or; p
roce
se d
e ox
ido-
redu
cere
, oxi
dant
, re
ducă
tor,
oxid
are,
redu
cere
, met
oda
bila
nțu-
lui e
lect
roni
c; e
lect
roliz
a to
pitu
rilo
r şi
sol
uți-
ilor
de N
aCl,
KCl;
tehn
olog
ie c
him
ică,
car
ac-
teri
stica
şi p
regă
tirea
mat
erie
i pri
me;
par
tea
de m
asă
a im
puri
tățil
or ş
i a s
ubst
anțe
i pur
e,
prod
usul
reac
ției,
rand
amen
tul r
eacț
iei c
him
i-ce
; con
diții
le o
ptim
e de
real
izar
e a
proc
esul
ui
chim
ic;
reac
ție a
naliti
că,
sem
nalu
l an
aliti
c,
anal
iza
canti
tativ
ă şi
cal
itativ
ă, i
denti
ficar
ea
catio
nilo
r (P
b2+;
Ca2+
, Ba
2+,
Fe3+
, N
H4+ )
şi a
ni-
onilo
r (C
l- , SO
42-, C
O32-
), an
aliz
a un
ui a
mes
tec
de c
ation
i/an
ioni
; ide
ntific
area
car
bonu
lui,
hi-
drog
enul
ui, h
alog
enul
ui în
com
puşi
i org
anic
i.
125
1.1.
5. D
efine
şte
şi e
xplic
ă no
țiuni
le c
him
i-ce
des
pre
reac
ții c
him
ice:
sem
nele
reac
ți-ilo
r ch
imic
e, ti
puri
de
reac
ții c
him
ice
(de
com
bina
re, d
e de
scom
pune
re, d
e su
bsti-
tuție
, de
sch
imb)
; ca
taliz
ator
, co
ndiți
ile
de d
ecla
nşar
e şi
de
decu
rger
e a
reac
țiilo
r ch
imic
e; e
cuaț
ia c
him
ică
(mol
ecul
ară,
io-
nică
), su
bsta
nța
iniți
ală,
pro
dusu
l rea
cție
i, co
nser
vare
a m
asei
în
reac
țiile
chi
mic
e,
coefi
cien
t.
1.1.
5. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
ți-un
i des
pre
solu
ții: s
oluț
ie, s
olve
nt, s
ubst
anță
di
zolv
ată,
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
diz
ol-
vate
, sol
ubili
tate
a (în
baz
a Ta
belu
lui s
olub
ili-
tății
); el
ectr
olit,
nee
lect
rolit
, ele
ctro
lit t
are
şi
slab
; dis
ocia
ția e
lect
roliț
ilor,
indi
cato
ri.
1.1.
5. D
efine
şte
şi e
xplic
ă si
stem
ul d
e no
ți-un
i des
pre
solu
ții: s
oluț
ie, s
olve
nt, s
ubst
anță
di
zolv
ată,
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
diz
ol-
vate
, co
ncen
traț
ia m
olar
ă, s
olub
ilita
tea
(în
baza
Tab
elul
ui s
olub
ilită
ții),
solu
ții s
atur
ate,
ne
satu
rate
, den
sita
tea
solu
ției;
elec
trol
it, n
e-el
ectr
olit,
ele
ctro
lit ta
re, d
e tă
rie
med
ie, s
lab;
di
soci
ația
ele
ctro
lițilo
r, grad
de
diso
cier
e, n
e-ut
raliz
area
, hi
drol
iza
săru
rilo
r, pr
odus
de
so-
lubi
litat
e; p
rodu
sul i
onic
al a
pei,
expo
nent
de
hidr
ogen
pH
, car
acte
rul r
eacț
iei m
ediu
lui u
nei
solu
ții,
indi
cato
ri a
cido
-baz
ici,
volu
met
ria,
ti-
trar
ea, s
oluț
ia s
tand
ard.
1.1.
6. D
efine
şte
şi e
xplic
ă no
țiuni
le c
hi-
mic
e de
spre
sol
uții:
sol
vent
, su
bsta
nță
dizo
lvat
ă, p
arte
a de
mas
ă a
subs
tanț
ei
dizo
lvat
e; in
dica
tori
(tur
neso
l, m
etilo
ranj
, fe
nolft
alei
nă) ş
i col
orar
ea lo
r în
sol
uții
de
aciz
i şi b
aze;
ele
ctro
lit, n
eele
ctro
lit, d
iso-
cier
e el
ectr
oliti
că,
elec
trol
it ta
re ş
i sl
ab;
apa
pota
bilă
, ap
a na
tura
lă,
apa
disti
lată
, ap
a m
iner
ală,
dur
itate
a ap
ei (
calit
ativ)
, pu
rific
area
ape
i.St
anda
rdul
1.2
.
Form
ular
ea ş
i ex
plic
area
le
gilo
r şi
pri
ncip
iilor
chi
-m
ice
de b
ază
1.2.
1. F
orm
ulea
ză ş
i exp
lică:
Le
gea
cons
tanț
ei c
ompo
ziție
i su
bsta
nțe-
lor;
Le
gea
cons
ervă
rii m
asei
sub
stan
ței;
Lege
a pe
riod
icită
ții;
cauz
ele
peri
odic
ității
1.2.
1. F
orm
ulea
ză ş
i exp
lică:
Lege
a co
nsta
nței
com
pozi
ției s
ubst
anțe
lor;
Lege
a co
nser
vări
i mas
ei s
ubst
anțe
i;Le
gea
peri
odic
ități;
cau
zele
per
iodi
cită
ții;
Lege
a lu
i Avo
gadr
o.
1.2.
1. F
orm
ulea
ză ş
i exp
lică:
Le
gea
cons
tanț
ei
com
pozi
ției
subs
tanț
elor
; Le
gea
cons
ervă
rii m
asei
sub
stan
ței;
Lege
a pe
riod
icită
ți; c
auze
le p
erio
dici
tății
;Le
gea
lui A
voga
dro;
Pri
ncip
iul L
e Ch
âtel
ier,
de-
plas
area
ech
ilibr
ului
chi
mic
126
Stan
dard
ul 1
.3.
Des
crie
rea
şi e
xplic
area
te
oriil
or c
him
ice
1.3.
1. D
efine
şte
şi e
xplic
ă m
odel
ul p
lane
-ta
r al
ato
mul
ui.
1.3.
1. D
efine
şte
şi e
xplic
ă: t
eori
a st
ruct
urii
atom
ului
;pri
ncip
iile
de b
ază
ale
teor
iei d
iso-
ciaț
iei e
lect
roliti
ce (T
DE)
; con
diții
le d
ecur
geri
i re
acții
lor
de s
chim
b io
nic;
pri
ncip
iile
de b
ază
ale
teor
iei s
truc
turi
i chi
mic
e; p
ostu
late
le T
e-or
iei
atom
o-m
olec
ular
e în
baz
a co
mpo
ziție
i su
bsta
nței
, tipu
lui l
egăt
urii.
1.3.
1. D
efine
şte
şi e
xplic
ă: te
oria
stru
ctur
ii at
o-m
ului
; prin
cipi
ile d
e ba
ză a
le t
eorie
i dis
ocia
ției
elec
trol
itice
(TD
E); c
ondi
țiile
dec
urge
rii r
eacț
ii-lo
r de
schi
mb
ioni
c; p
rinci
piile
de
bază
ale
teor
i-ei
str
uctu
rii c
him
ice;
teor
ia s
truc
turii
chi
mic
e a
subs
tanț
elor
org
anic
e; p
ostu
late
le T
eorie
i ato
-m
o-m
olec
ular
e în
baz
a co
mpo
ziție
i sub
stan
ței,
tipul
ui le
gătu
rii ş
i str
uctu
rii c
him
ice.
1.
3.2.
Exp
lică
form
area
legă
turi
i cov
alen
-te
şi i
onic
e.1.
3.3.
Ex
plic
ă di
soci
erea
el
ectr
oliti
că
a ac
izilo
r, ba
zelo
r al
calin
e, s
ărur
ilor.
Stan
dard
ul 1
.4.
Cara
cter
izar
ea,
clas
ifica
-re
a şi
co
mpa
rare
a el
e-m
ente
lor c
him
ice,
reac
ții-
lor c
him
ice,
sub
stan
țelo
r
1.4.
1. D
escr
ie: r
ăspî
ndire
a în
nat
ură,
com
-po
ziția
, st
ruct
ura,
pro
prie
tățil
e fiz
ice
şi
chim
ice
ale
apei
; com
pozi
ția ş
i im
port
an-
ța a
erul
ui; c
ircui
tul n
emet
alel
or în
med
iu
(oxi
gen,
azo
t, c
arbo
n).
1.4.
1. C
arac
teri
zeaz
ă: e
lem
ente
le c
him
ice
în
func
ție d
e po
ziția
lor
în S
P (p
erio
adel
e I –
III)-
ac
izii,
baz
ele,
săr
urile
ca
elec
trol
iți;
legă
tura
ge
netic
ă di
ntre
cla
sele
de
com
puşi
ano
rgan
ici
şi o
rgan
ici;
subs
tanț
ele
cu d
iferi
te ti
puri
de
legă
turi
chi
mic
e, c
auci
ucul
(na
tura
l, bu
tadi
e-ni
c, v
ulca
niza
t) d
upă
com
pozi
ție,
prop
riet
ăți
fizic
e, o
bțin
ere
şi u
tiliz
are
1.4.
1. C
arac
teri
zeaz
ă:-
elem
ente
le c
him
ice
din
peri
oade
le I
– I
V (s
ubgr
upel
e pr
inci
pale
) în
func
ție d
e po
ziția
lo
r în
SP;
aci
zii,
baze
le, s
ărur
ile c
a el
ectr
o-liț
i; am
fote
rita
tea
alum
iniu
lui,
oxid
ului
şi
hidr
oxid
ului
lui
; pr
opri
etăț
ile s
pe ci
fice
ale
acid
ului
su
l furi
c co
ncen
trat
, al
e ac
idul
ui
azoti
c co
ncen
trat
şi
dilu
at (
inte
racț
iune
a cu
Mg,
Zn,
Cu,
Ag,
C);
prop
riet
ățile
chi
mi-
ce s
pe ci
fice
ale
săru
rilo
r ac
ide
(NaH
CO3,
Ca(H
CO3) 2),
obțin
erea
, im
port
anța
lor
; in
-flu
ența
rec
ipro
că a
ato
milo
r şi
gru
pelo
r de
ato
mi
în s
ubst
anțe
le o
rgan
ice
(tol
uen,
fe
nol,
anili
na);
prop
riet
ățile
chi
mic
e am
-fo
tere
ale
am
inoa
cizi
lor;
legă
tura
gen
etică
di
ntre
cla
sele
de
com
puşi
ano
rgan
ici ş
i or-
gani
ci; p
rinc
ipiil
e pr
oduc
erii
varu
lui n
estin
s,
etan
olul
ui, a
font
ei ş
i oțe
lulu
i; ci
men
tulu
i şi
sticl
ei; p
rodu
selo
r pe
trol
iere
.
127
1.4.
2. C
arac
teri
zeaz
ă: e
lem
ente
le c
him
ice
cu n
umer
ele
de o
rdin
e 1-
20 d
upă
pozi
ția
lor
în S
P; m
etal
ele
(Na,
K,
Ca,
Al,
Fe)
şi
nem
etal
ele
(clo
r, hi
drog
en,
oxig
en,
sulf,
az
ot, f
osfo
r, si
liciu
, car
bon)
: răs
pînd
irea
în
med
iu,
pozi
ția î
n SP
, st
ruct
ura
atom
ului
, va
lenț
ele,
gra
dele
de
oxid
are,
rol
ul b
iolo
-gi
c, p
ropr
ietă
țile
fizic
e şi
chi
mic
e, u
tiliz
a-re
a; c
ompo
ziția
, ob
ținer
ea,
prop
riet
ățile
, uti
lizar
ea c
elor
mai
impo
rtan
ți co
mpu
şi a
i m
etal
elor
şi
nem
etal
elor
; ob
ținer
ea m
e-ta
lelo
r, ox
igen
ului
, hid
roge
nulu
i.
1.4.
2.
Com
pară
: pr
opri
etăț
ile
atom
ilor
în
baza
str
uctu
rii
elec
tron
ice;
sur
sele
nat
ural
e de
hid
roca
rbur
i (g
az n
atur
al ş
i pe
trol
) du
pă
com
pozi
ție ş
i uti
lizar
e, p
ropr
ietă
țile
peri
o-di
ce a
le e
lem
ente
lor
chim
ice
din
peri
oade
le
I –
III (
elec
tron
egati
vita
tea,
val
ențe
le ş
i gr
a-de
le d
e ox
idar
e po
sibi
le, p
ropr
ietă
țile
met
a-lic
e şi
nem
etal
ice)
, com
pozi
ția ş
i pro
prie
tățil
e ox
izilo
r; s
ubst
anțe
le c
u di
feri
te ti
puri
de
legă
-tu
ră c
him
ică
(com
pozi
ția,
tipul
leg
ătur
ii ch
i-m
ice,
for
mul
ele
elec
tron
ice
şi d
e st
ruct
ură,
pr
opri
etăț
ile fi
zice
) fibr
ele
natu
rale
(bum
bac,
in
, lîn
ă, m
ătas
e), s
inte
tice
(cap
ron)
, arti
ficia
le
(tri
aceti
lcel
uloz
ă) d
upă
com
pozi
ție,
prop
rie-
tăți
(mec
anic
e, ig
ieni
ce, e
steti
ce).
1.4.
2. C
ompa
ră:
prop
riet
ățile
ato
milo
r şi
io-
nilo
r în
baz
a co
nfigu
rație
i/ s
truc
turi
i ele
ctro
-ni
ce;
prop
riet
ățile
per
iodi
ce a
le e
lem
ente
lor
chim
ice
din
subg
rupe
pri
ncip
ale:
ele
ctro
ne-
gativ
itate
a, p
ropr
ietă
țile
met
alic
e şi
nem
eta-
lice,
pro
prie
tățil
e de
oxi
dant
şi r
educ
ător
(în
su
bsta
nțe
sim
ple)
; pr
opri
etăț
ile a
cido
-baz
ice
ale
com
puşi
lor
lor
(oxi
zi,
hidr
oxiz
i); p
ropr
ie-
tățil
e fiz
ice
ale
subs
tanț
elor
cu
dife
rite
tipu
ri
de le
gătu
ri c
him
ice
şi re
țele
cri
stal
ine;
sur
sele
na
tura
le d
e hi
droc
arbu
ri d
upă
orig
ine,
răsp
în-
dire
în
natu
ră,
prop
riet
ăți
fizic
e, c
ompo
ziție
, pr
inci
pii d
e pr
eluc
rare
, util
izar
e; c
auci
ucul
na-
tura
l, bu
tadi
enic
şi i
zopr
enic
, vul
cani
zat
şi n
e-vu
lcan
izat
(co
mpo
ziția
, obț
iner
ea, p
ropr
ietă
ți fiz
ice,
util
izar
ea);
fibre
le n
atur
ale
(bum
bac,
in
, lîn
ă, m
ătas
e), s
inte
tice
(cap
ron)
, arti
ficia
le
(tri
aceti
lcel
uloz
ă) d
upă
com
pozi
ție,
prop
rie-
tăți
(mec
anic
e, ig
ieni
ce, e
steti
ce).
1.4.
3.
Com
pară
: co
rpur
i şi
su
bsta
nțe;
at
omi
şi
mol
ecul
e;
feno
men
e fiz
ice
şi
chim
ice;
si
mbo
luri
şi
fo
rmul
e ch
imic
e;
prop
riet
ăți
fizic
e, c
him
ice
şi fi
ziol
ogic
e;
mas
a at
omic
ă, m
asa
mol
ecul
ară
rela
tivă
şi m
asa
mol
ară;
sch
imba
rea
prop
riet
ățilo
r ne
met
alic
e/m
etal
ice
ale
elem
ente
lor
chim
ice
în
peri
oade
le
şi
subg
rupe
le
prin
cipa
le a
le S
P; p
ropr
ietă
țile
chim
ice
ale
met
alel
or p
e ba
za S
erie
i de
subs
titui
re a
m
etal
elor
/ p
oziți
ei m
etal
elor
în S
iste
mul
pe
riod
ic; n
emet
alel
e un
ei p
erio
ade/
gru
pe
ale
Sist
emul
ui
peri
odic
du
pă
stru
ctur
a at
omul
ui ş
i pro
prie
tățil
e ne
met
alic
e.
1.4.
3. C
arac
teri
zeaz
ă şi
com
pară
: ne
met
ale-
le,
met
alel
e: l
ocul
în
SP,
stru
ctur
a at
omul
ui,
vale
nțel
e, g
rade
le d
e ox
idar
e, r
olul
bio
logi
c,
stru
ctur
a,
obțin
erea
, pr
opri
etăț
ile
fizic
e şi
ch
imic
e,
utiliz
area
; co
mpo
ziția
, ob
ținer
ea,
prop
riet
ățile
, uti
lizar
ea c
elor
mai
impo
rtan
ți co
mpu
şi a
i m
etal
elor
şi
nem
etal
elor
; su
b-st
anțe
le o
rgan
ice
stud
iate
: defi
niție
, for
mul
ă ge
nera
lă, s
peci
ficul
legă
turi
lor
chim
ice,
om
o-lo
gii,
izom
eria
, no
men
clat
ură,
met
odel
e de
ob
ținer
e, p
ropr
ietă
țile
fizic
e şi
chi
mic
e, u
tili-
zare
a.
1.4.
3. C
arac
teri
zeaz
ă şi
com
pară
: nem
etal
ele:
m
etod
ele
de o
bțin
ere,
pro
prie
tățil
e ch
i mic
e ge
nera
le (r
eacț
iile
cu m
etal
ele
şi n
emet
alel
e),
utiliz
area
; co
mpu
şii
hidr
ogen
ați
ai n
emet
a-le
lor:
nom
encl
atur
a, s
truc
tura
, pr
opri
etăț
ile
fizic
e şi
chi
mic
e, o
bțin
erea
, uti
lizar
ea,
rolu
l bi
olog
ic;m
etal
ele:
met
odel
e ge
nera
le d
e ob
-țin
ere,
prop
riet
ățile
chi
mic
e ge
nera
le în
baz
a SP
, Ser
iei t
ensi
unii
met
alel
or, l
egăt
urilo
r gen
e-tic
e; c
ompo
ziția
, str
uctu
ra, o
bțin
erea
, pro
pri-
etăț
ile,
utiliz
area
cel
or m
ai i
mpo
rtan
ți co
m-
puşi
ai
m
etal
elor
, ne
met
alel
or;s
ubst
anțe
le
orga
nice
stu
diat
e: d
efini
ție, f
orm
ulă
gene
rală
, sp
ecifi
cul
legă
turi
lor
chim
ice,
om
olog
ii, i
zo-
mer
ia, n
omen
clat
ură,
met
odel
e de
obț
iner
e,
prop
riet
ățile
fizi
ce ş
i chi
mic
e, u
tiliz
area
.
128
1.4.
4. E
xplic
ă cr
iteri
ile c
lasi
ficăr
ii: su
bsta
n-țe
lor
în s
impl
e şi
com
puse
, ano
rgan
ice
şi
orga
nice
, met
ale
şi n
emet
ale,
în c
lase
de
com
puşi
ano
rgan
ici,
elec
trol
iți ş
i ne
elec
-tr
oliți
; re
acții
lor
chim
ice
(de
com
bina
re,
desc
ompu
nere
, sub
stitu
ție, s
chim
b).
1.4.
4. E
xplic
ă pr
inci
piile
cla
sific
ării:
com
pu-
şilo
r m
acro
mol
ecul
ari
după
: pr
oven
ienț
ă (n
atur
ali,
artifi
cial
i, si
nteti
ci),
obțin
ere
(pol
i-m
eriz
are,
pol
icon
dens
are)
; str
uctu
ră (
linia
ră,
ram
ifica
tă, s
pația
lă).
1.4.
4. E
xplic
ă pr
inci
piile
cla
sific
ării:
com
pu-
şilo
r m
acro
mol
ecul
ari
după
: pr
oven
ienț
ă (n
atur
ali,
artifi
cial
i, si
nteti
ci),
obțin
ere
(pol
i-m
eriz
are,
pol
icon
dens
are)
; st
ruct
ură
(lini
ară,
ra
mifi
cată
, spa
țială
), a
catio
nilo
r şi a
nion
ilor î
n gr
upe
anal
itice
.1.
4.5.
Exp
lică
prin
cipi
ile c
lasi
ficăr
ii: c
ompu
-şi
lor
mac
rom
olec
ular
i du
pă:
prov
enie
nță
(nat
ural
i, ar
tifici
ali,
sint
etici
), ob
ținer
e (p
oli-
mer
izar
e, p
olic
onde
nsar
e); s
truc
tură
(lin
iară
, ra
mifi
cată
, spa
țială
).
1.4.
5. C
lasi
fică:
rea
cțiil
e ch
imic
e du
pă d
iferi
-te
cri
teri
i; su
bsta
nțel
e an
orga
nice
şi o
rgan
ice
după
cla
se d
e co
mpu
şi.
1.4.
6. C
lasi
fică:
rea
cțiil
e ch
imic
e du
pă d
iferi
-te
cri
teri
i; su
bsta
nțel
e an
orga
nice
şi o
rgan
ice
după
cla
se d
e co
mpu
şi.
Stan
dard
ul 1
.5.
Stab
ilire
a re
lații
lor c
auză
- ef
ect
dint
re
utiliz
area
, co
mpo
ziția
, pr
opie
tățil
e,
obțin
erea
sub
stan
țelo
r şi
in
fluen
ța lo
r asu
pra
omu-
lui ş
i med
iulu
i
1.5.
1. S
tabi
lesc
cor
elaț
ia d
intr
e: p
oziți
a el
emen
tulu
i în
SP, s
truc
tura
ato
mul
ui, c
a-ra
cter
ul e
lem
entu
lui (
met
alic
/ ne
met
alic
) şi
sub
stan
ței s
impl
e (m
etal
/ ne
met
al);
va-
lenț
ele
şi g
rade
le d
e ox
idar
e, c
ompo
ziția
co
mpu
şilo
r;
legă
tura
ch
imic
ă m
etal
ică,
pr
opri
etăț
ile fi
zice
şi u
tiliz
area
met
alel
or;
activ
itate
a ch
imic
ă a
met
alel
or ş
i răs
pîn-
dire
a lo
r în
med
iu s
ub fo
rmă
de s
ubst
anță
si
mpl
ă/ s
ubst
anțe
com
puse
; co
nțin
utul
co
mpu
şilo
r cal
ciul
ui, c
alita
tea
apei
, met
o-de
le d
e de
duri
zare
a e
i; do
men
iile
de u
ti-liz
are
ale
subs
tanț
elor
org
anic
e st
udia
te ş
i pr
opri
etăț
ile lo
r.
1.5.
1. C
orel
ează
: po
ziția
ele
men
tulu
i în
SP,
st
ruct
ura
atom
ului
, tip
ul l
ui (
met
al/n
eme-
tal),
com
pozi
ția a
tom
ului
(pr
oton
i, ne
utro
ni,
elec
tron
i), r
epar
tizar
ea e
lect
roni
lor
pe n
ivel
e en
erge
tice,
val
ențe
le şi
gra
dele
de
oxid
are
po-
sibi
le, c
arac
teru
l (m
etal
lic/
nem
etal
ic, d
e ox
i-da
nt/r
educ
ător
), fo
rmul
a su
bsta
nței
sim
ple,
fo
rmul
ele
com
puşi
lor
cu o
xige
n şi
hid
roge
n,
denu
mir
ile l
or,
cara
cter
ul o
xidu
lui
supe
rior
; fr
acții
le d
istil
ării
petr
olul
ui c
u uti
lizar
ea lo
r.
1.5.
1. C
orel
ează
: răs
pînd
irea
în n
atur
ă a
ne-
met
alel
or c
u m
etod
ele
de o
bțin
ere
a lo
r în
in
dust
rie
şi î
n la
bora
tor;
acti
vita
tea
chim
ică
a m
etal
elor
, ră
spîn
dire
a lo
r în
nat
ură
şi m
e-to
dele
gen
eral
e de
obț
iner
e şi
de
prot
ecție
îm
potr
iva
coro
ziun
ii; o
xizi
aci
zi, a
cizi
– a
genț
i po
luan
ți –
ploi
aci
de –
pro
tecț
ia m
ediu
lui
– im
pact
gen
eral
/per
sona
l; co
ncen
traț
ia io
nilo
r H
+ şi O
H- c
u ca
ract
erul
med
iulu
i une
i so l
uție
i ap
oase
şi c
u va
lori
le p
H-u
lui î
n el
e.
1.5.
2. S
tabi
lesc
rel
ații
cauz
ă-ef
ect
dint
re:
utiliz
area
oxi
genu
lui ş
i hid
roge
nulu
i, pr
o-pr
ietă
țile
lor,
acțiu
nea
biol
ogic
ă; c
ompo
zi-
ția, c
lasa
de
com
puşi
, obț
iner
ea, r
eacț
iile
posi
bile
, util
izar
ea s
ubst
anțe
lor
anor
gani
-ce
, infl
uenț
a as
upra
med
iulu
i.
1.5.
2. E
xplic
ă re
lația
cau
ză-e
fect
din
tre
utili-
zare
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e şi
org
anic
e şi
co
mpo
ziția
, tip
ul l
egăt
urii
chim
ice,
pro
prie
-tă
țile
fizic
e şi
chi
mic
e, o
bțin
erea
, met
ode
de
iden
tifica
re,
influ
ența
lor
asu
pra
omul
ui ş
i m
ediu
lui.
1.5.
2. E
xplic
ă re
lația
cau
ză-e
fect
din
tre
utili-
zare
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e şi
org
anic
e şi
co
mpo
ziția
, st
ruct
ura,
tipu
l le
gătu
rii
chim
i-ce
, pr
opri
etăț
ile fi
zice
şi
chim
ice,
obț
iner
ea,
met
ode
de i
denti
ficar
e, i
nflue
nța
lor
asup
ra
omul
ui ş
i med
iulu
i.
129
1.5.
3. D
educ
e pr
opri
etăț
ile c
him
ice
şi o
b-țin
erea
oxi
zilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruri
lor
pe b
aza
sche
mei
leg
ătur
ilor
gene
tice
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e .
1.5.
3. S
tabi
lesc
leg
ătur
a ca
uză-
efec
t di
ntre
: co
mpo
ziția
- s
truc
tura
– iz
omer
ia ş
i nom
en-
clat
ura;
str
uctu
ra –
pro
prie
tățil
e –
utiliz
area
pe
ntru
sub
stan
țele
org
anic
e; p
ropti
etăț
ile c
o-m
une
ale
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice/
orga
nice
în
baz
a co
mpo
ziție
i com
une.
1.5.
3. D
educ
e le
gătu
ra c
auză
-efe
ct d
intr
e:
pozi
ția e
lem
entu
lui
în S
P, s
truc
tura
ato
mu-
lui,
vale
nțel
e şi
gra
dele
de
oxid
are
posi
bile
, ca
ract
erul
(m
etal
lic/n
emet
alic
/am
fote
r, de
ox
idan
t/re
ducă
tor)
, su
bsta
nța
sim
plă
şi c
om-
puşi
i lui
: com
pozi
ția, ti
pul l
egăt
urii
chim
ice
şi
rețe
lei c
rist
alin
e, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, c
arac
te-
rul c
him
ic, u
tiliz
area
; com
pozi
ția –
str
uctu
ra –
iz
omer
ia ş
i nom
encl
atur
a; s
truc
tura
– p
ropr
i-et
ățile
– u
tiliz
area
pen
tru
subs
tanț
ele
orga
-ni
ce;
prop
riet
ățile
com
une
ale
subs
tanț
elor
an
orga
nice
şi
orga
nice
în
baza
com
pozi
ției/
stru
ctur
ii co
mun
e.1.
5.4.
Ded
uce:
pro
prie
tățil
e ch
imic
e, m
etod
e-le
gen
eral
e de
obț
iner
e a
oxiz
ilor,
hidr
oxiz
ilor,
săru
rilo
r pe
baz
a le
gătu
rilo
r ge
netic
e şi
TD
E.
1.5.
4. D
educ
e: p
ropr
ietă
țile
chim
ice,
met
ode-
le g
ener
ale
de o
bțin
ere
a ox
izilo
r, hi
drox
izilo
r, să
ruri
lor
ale
met
alel
or ş
i nem
etal
elor
pe
baza
le
gătu
rilo
r gen
etice
şi T
DE;
pos
ibili
tate
a re
ac-
țiilo
r din
tre
met
ale
şi s
oluț
iile
apoa
se d
e ac
izi,
săru
ri,
utiliz
înd
Seri
a ac
tivită
ții m
etal
elor
; in
-flu
ența
dife
rito
r fa
ctor
i asu
pra
vite
zei r
eacț
iei
chim
ice
şi d
epla
sări
i ech
ilibr
ului
chi
mic
(co
n-fo
rm p
rin c
ipiu
lui L
e Ch
âtel
ier)
.St
anda
rdul
1.6
.
Apr
ecie
rea
valo
rilo
r şti
-in
țifice
di
n do
men
iul
chim
iei
şi
man
ifest
area
ati
tudi
nii
față
de
stud
ie-
rea
ei
1.6.
1. A
rgum
ente
ază:
im
port
anța
des
co-
peri
rii L
egii
peri
odic
ității
şi S
iste
mul
ui p
e-ri
odic
al
elem
ente
lor
chim
ice,
elu
cidî
nd
apor
tul
lui
D.
Men
dele
ev;
ceri
nțel
e fa
ță
de a
pa p
otab
ilă, c
alita
tea
apei
şi n
eces
ita-
tea
puri
ficăr
ii ei
.
1.6.
1. A
rgum
ente
ază:
legă
tura
chi
mie
i cu
alte
şti
ințe
; infl
uenț
a ch
imie
i asu
pra
vieț
ii om
ului
şi
a m
ediu
lui;
impo
rtan
ța s
tudi
erii
chim
iei;
tran
sfor
măr
ea s
ubst
anțe
lor,
utiliz
area
lor
şi
influ
ența
lor
asup
ra o
mul
ui ş
i a m
ediu
lui.
1.6.
1. A
rgum
ente
ază:
legă
tura
chi
mie
i cu
alte
şti
ințe
; infl
uenț
a ch
imie
i asu
pra
vieț
ii om
ului
şi
a m
ediu
lui;
impo
rtan
ța s
tudi
erii
chim
iei a
nor-
gani
ce ş
i org
anic
e, ro
lul s
ubst
anțe
lor a
norg
ani-
ce ş
i org
anic
e pe
ntru
via
ța ş
i săn
ătat
ea o
mul
ui;
nece
sita
tea
stud
ierii
com
puşi
lor o
rgan
ici î
n co
-re
lație
cu
răsp
îndi
rea
lor
în n
atur
ă/or
gani
sm,
rolu
l bio
logi
c; im
port
anța
rea
cțiil
or d
e sc
him
b io
nic
pent
ru d
educ
erea
met
odel
or d
e ob
ține-
re ş
i tr
ansf
orm
are
a co
mpu
şilo
r an
orga
nici
; ne
cesi
tate
a an
aliz
ei c
him
ice
pent
ru a
sigu
rare
a ca
lităț
ii m
ater
iei p
rime,
pro
dusu
lui fi
nal,
mon
i-to
rizar
ea c
ontin
uă a
stă
rii m
ediu
lui.
130
1.6.
2. A
prec
ieaz
ă: im
port
anța
şi r
olul
bio
-lo
gic
al m
etal
elor
, nem
etal
elor
, a c
ompu
-şi
lor
lor
(oxi
zilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruri
-lo
r; im
port
anța
îngr
ăşăm
inte
lor m
iner
ale;
ro
lul a
pei î
n vi
ața
cotid
iană
şi r
olul
vita
l al
solu
țiilo
r; p
robl
emel
e re
surs
elor
de
apă
şi
calit
ății
apei
pot
abile
în R
epub
lica
Mol
do-
va.
1.6.
2. A
prec
ieaz
ă im
port
anța
leg
ilor
fund
a-m
enta
le a
le c
him
iei:
Legi
i pe
riod
icită
ții,
Te-
orie
i st
ruct
urii
atom
ului
şi
Teor
iei
stru
ctur
ii ch
imic
e pe
ntru
înțe
lege
rea,
exp
licar
ea ş
i pro
-gn
ozar
ea p
ropr
ietă
ților
sub
stan
țelo
r şi
tra
ns-
form
ărilo
r lo
r; T
eori
ei a
tom
o-m
olec
ular
e.
1.6.
2. A
prec
ieaz
ă va
loar
ea: L
egii
peri
odic
ității
, Te
orie
i str
uctu
rii a
tom
ului
şi T
eori
ei s
truc
turi
i ch
imic
e pe
ntru
exp
licar
ea ş
i pro
gnoz
area
pro
-pr
ietă
ților
sub
stan
țelo
r şi
tra
nsfo
rmăr
ilor
lor;
Te
orie
i ato
mo-
mol
ecul
are
pent
ru în
țele
gere
a ca
uzal
ității
feno
men
elor
lum
ii în
conj
urăt
oare
; le
gilo
r fu
ndam
enta
le a
le c
him
iei p
entr
u de
z-vo
ltare
a şti
ințe
i.1.
6.3.
A
prec
ieaz
ă im
port
anța
st
udie
rii
subs
tanț
elor
şi t
rans
form
ărilo
r lo
r.1.
6.3.
M
anife
stă
resp
onsa
bilit
ate,
pe
rsev
e-re
nță,
cre
ativi
tate
în s
tudi
erea
fen
omen
elor
, no
țiuni
lor
şi f
apte
lor
şi a
plic
area
cun
oştin
țe-
lor
dobî
ndite
.
1.6.
3.
Estim
ează
rol
ul a
naliz
ei c
him
ice
în in
-du
stri
e şi
via
ța o
mul
ui, î
n m
onito
riza
rea
cali-
tății
pro
duse
lor,
ocro
tirii
med
iulu
i şi
a s
ănă-
tății
.1.
6.4.
Man
ifest
ă in
tere
s fa
ță d
e st
udie
rea
chim
iei.
1.6.
4.
M
anife
stă
obie
ctivi
tate
, to
lera
nță,
em
patie
, ab
ilită
ți de
acti
vita
te i
ndiv
idua
lă ş
i co
labo
rare
în g
rup.
1.6.
4.
Man
ifest
ă re
spon
sabi
litat
e,
pers
eve-
renț
ă, c
reati
vita
te î
n st
udie
rea
feno
men
elor
, no
țiuni
lor
şi f
apte
lor
şi a
plic
area
cun
oşni
nțe-
lor
dobî
ndite
.1.
6.5.
Man
ifest
ă pe
rsev
eren
ță,
inde
pen-
denț
ă, a
bilit
ăți
de c
olab
orar
e în
acti
vită
-țil
e de
învă
țare
în g
rup.
1.6.
5. M
anife
stă
obie
ctivi
tate
, tol
eran
ță, e
m-
patie
, ab
ilită
ți de
acti
vita
te in
divi
dual
ă şi
co-
labo
rare
în g
rup.
Dom
eniu
l II.
Com
unic
area
în li
mba
jul s
peci
fic c
him
ic
Stan
dard
ul 2
.1.
Util
izar
ea
form
ulel
or,
ecua
țiilo
r chi
mic
e, m
ode-
lelo
r şi
sch
emel
or p
entr
u re
prez
enta
rea
stru
ctur
i-lo
r şi
pro
prie
tățil
or s
ub-
stan
țelo
r an
orga
nice
şi
or
gani
ce
2.1.
1. U
tiliz
ează
form
ule,
ecu
ații
chim
ice,
m
odel
e şi
sch
eme
pent
ru r
epre
zent
area
st
ruct
urilo
r şi
pro
prie
tățil
or s
ubst
anțe
lor
anor
gani
ce ş
i or
gani
ce i
ndic
ate
în S
tan-
dard
ul 1
.4.
2.1.
1. U
tiliz
ează
form
ule,
ecu
ații
chim
ice,
mo-
dele
şi s
chem
e pe
ntru
rep
reze
ntar
ea s
truc
tu-
rilo
r şi
pro
prie
tățil
or s
ubst
anțe
lor
indi
cate
în
Stan
dard
ul 1
.4.
2.1.
1. U
tiliz
ează
form
ule,
ecu
ații
chim
ice,
mo-
dele
şi s
chem
e pe
ntru
rep
reze
ntar
ea s
truc
tu-
rilo
r şi
pro
prie
tățil
or s
ubst
anțe
lor
indi
cate
în
Stan
dard
ul 1
.4.
131
2.1.
2. U
tiliz
ează
form
ule,
ecu
ații
chim
ice,
m
odel
e şi
sch
eme
la re
zolv
area
urm
ătoa
-re
lor
tipur
i de
prob
lem
e:
Apl
icaț
ii de
cal
cul î
n ba
za fo
rmul
ei c
hi-
• m
ice:
Mr,
M, ν
, m;
Calc
ule
în b
aza
core
lații
lor d
intr
e ca
nti-
• ta
tea
de s
ubst
anță
, mas
a m
olar
ă, m
asa
subs
tanț
ei;
Det
erm
inar
ea m
asei
une
i sub
stan
țe în
•
baza
ecu
ație
i ch
imic
e, c
unos
cînd
can
-tit
atea
/ m
asa
alte
i sub
stan
țe p
artic
i-pa
nte;
Det
erm
inar
ea p
ărții
de
mas
ă a
sub-
• st
anțe
i diz
olva
te în
sol
uție
; D
eter
min
area
m
asel
or
subs
tanț
elor
•
nece
sare
pe
ntru
pr
epar
area
so
luție
i cu
o a
num
ită m
asă
şi p
arte
de
mas
ă de
su
bsta
nță
dizo
lvat
ă;
Calc
ule
în b
aza
core
lații
lor:
•
m (s
ol.) -
ω -
m (s
ubs.
diz
.); D
eter
min
area
vol
umul
ui g
azul
ui (
c. n
.) •
după
can
titat
ea d
e su
bsta
nță/
mas
ă;
Det
erm
inar
ea c
antit
ății
de s
ubst
anță
/•
mas
ei a
unu
i ga
z (c
. n.),
cun
oscî
nd v
o-lu
mul
gaz
ului
; D
eter
min
area
, în
baza
ecu
ație
i chi
mic
e,
• a
canti
tății
/ mas
ei /
volu
mul
ui u
nei s
ub-
stan
țe,
cuno
scîn
d ca
ntita
tea
/mas
a /
vol
umul
alte
i sub
stan
țe p
artic
ipan
te.
2.1.
2.
Util
izea
ză
form
ule,
ec
uații
ch
imic
e,
mod
ele
şi s
chem
e la
rezo
lvar
ea u
rmăt
oare
lor
tiputi
de
prob
lem
e: c
alcu
le în
baz
a co
rela
ţiei
într
e ca
ntita
tea
de s
ubst
anţă
, mas
a, v
olum
ul,
(ν,
m,
V);
calc
ule
în b
aza
ecua
ţiei
chim
ice
(ν, m
, V)
a su
bsta
nţei
; cal
cule
în b
aza
core
la-
ţiei î
ntre
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nţei
diz
olva
-te
, mas
ă/vo
lum
ul s
oluţ
iei,
dens
itate
a so
luţie
i; ca
lcul
e în
baz
a ec
uaţie
i ch
imic
e, c
unos
cînd
m
asa/
volu
mul
so
luţie
i, pa
rtea
de
m
asă
a su
bsta
nţei
diz
olva
te;
prob
lem
e cu
con
ţinut
ap
licati
v c
u uti
lizar
ea s
ubst
anţe
lor
din
curs
ul
de c
him
ie a
norg
anic
ă şi
org
anic
ă, p
robl
eme
com
bina
te în
cur
sul d
e ch
imie
ano
rgan
ică
şi
orga
nică
.
2.1.
2.
Util
izea
ză
form
ule,
ec
uații
ch
imic
e,
mod
ele
şi s
chem
e la
rez
olva
rea
urm
ătoa
relo
r tip
uti d
e pr
oble
me:
cal
cule
în b
aza
core
laţie
i în
tre
canti
tate
a de
sub
stan
ţă, m
asa,
vol
umul
, nu
măr
ul d
e pa
rticu
le a
sub
stan
ţei,
num
ărul
lu
i Avo
gadr
o (ν
, m, V
, N, N
A);
calc
ule
în b
aza
ecua
ţiei c
him
ice
(ν, m
, V) a
sub
stan
ţei;
calc
ule
în b
aza
ecua
ţiilo
r ter
moc
him
ice:
cor
elaţ
ia d
in-
tre
mas
a/vo
lum
ul s
ubst
anţe
i, ca
ntita
tea
de
căld
ură,
efe
ctul
ter
mic
; de
term
inar
ea m
asei
/vo
lum
ului
sub
stan
ţei d
upă
canti
tate
a de
căl
-du
ră;
alcă
tuire
a ec
uaţie
i te
rmoc
him
ice
după
m
asa/
volu
mul
sub
stan
ţei ş
i can
titat
ea d
e că
l-du
ră; c
alcu
le în
baz
a co
rela
ţiei î
ntre
par
tea
de
mas
ă a
subs
tanţ
ei d
izol
vate
, m
asă/
volu
mul
so
luţie
i, de
nsita
tea
solu
ţiei,
conc
entr
aţia
mo-
lară
, ca
lcul
e în
baz
a ec
uaţie
i chi
mic
e, c
unos
-cî
nd m
asa/
volu
mul
sol
uţie
i, pa
rtea
de
mas
ă sa
u co
ncen
traţ
ia m
olar
ă a
subs
tanţ
ei d
izol
va-
te;
calc
ule
pe b
aza
ecua
ţiilo
r re
acţii
lor,
dacă
un
a di
nsub
stan
ţe s
e afl
ă în
exc
es;
prob
lem
e pe
ntru
det
erm
inar
ea m
asei
mol
ecul
are
rela
-tiv
e/m
asei
mol
are
după
den
sita
tea
rela
tivă
a
gazu
lui ş
i inv
ers;
sta
bilir
ea c
ompo
ziţie
i can
ti-ta
tive
a su
bsta
nţei
org
anic
e du
pă d
ensi
tate
a re
lativ
ă şi
păr
ţile
de m
asă
ale
elem
ente
lor,
prod
uşii
de a
rder
e, f
orm
ula
gene
rală
, da
tele
re
acţie
i; ca
lcul
e cu
apl
icar
ea n
oţiu
nii d
e pa
rte
de m
asă/
de v
olum
a r
anda
men
tulu
i pro
dusu
-lu
i rea
cţie
i; ca
lcul
e pe
ntru
det
erm
inar
ea p
ărţii
de
mas
ă a
subs
tanţ
ei p
ure/
a i
mpu
rităţ
ilor;
ca
lcul
e a
conc
entr
aţie
i m
olar
e a
unei
sol
u-ţii
cu
o an
umită
par
te d
e m
asă
a su
bsta
nţei
di
zolv
ate
şi in
vers
; ca
lcul
e în
baz
a co
rela
ţiei:
1) p
H-c
once
ntra
ţia i
onilo
r H
+ - c
once
ntra
ţia
ioni
lor O
H- )
şi in
vers
;
132
2) m
ediu
l sol
uţie
i - p
H- c
once
ntra
ţia io
nilo
r H+ /
OH
- - co
ncen
traţ
ia m
olar
ă de
aci
d/ba
ză ta
re în
so
luţie
(şi
inv
ers)
; ca
lcul
e a
vol
umul
ui/
con-
cent
raţie
i m
olar
e a
unei
sol
uţii
parti
cipa
nte
în p
roce
sul d
e tit
rare
aci
do-b
azic
ă, p
robl
eme
cu c
onţin
ut a
plic
ativ
cu u
tiliz
area
sub
stan
ţelo
r di
n cu
rsul
de
chim
ie a
norg
anic
ă ş
orga
nică
, pr
oble
me
com
bina
te în
cur
sul d
e ch
imie
ano
r-ga
nică
şi o
rgan
ică.
2.1.
3. U
tiliz
ează
form
ule,
ecu
ații
chim
ice,
m
odel
e şi
sch
eme
la d
educ
erea
con
cluz
ii-lo
r în
cad
rul r
ealiz
ării
expe
rim
entu
lui c
hi-
mic
con
form
Sta
ndar
delo
r 4.1
.- 4.
4.
2.1.
3.
Util
izea
ză
form
ule,
ec
uații
ch
imic
e,
mod
ele
şi s
chem
e la
ded
ucer
ea c
oncl
uziil
or
în c
adru
l rea
lizăr
ii ex
peri
men
tulu
i chi
mic
con
-fo
rm S
tand
ardu
lui 4
.1. ş
i Sta
ndar
dulu
i 4.2
.
2.1.
3. U
ti liz
ează
form
ule,
ecu
ații
chim
ice,
mo-
Util
izea
ză fo
rmul
e, e
cuaț
ii ch
imic
e, m
o-de
le ş
i sch
eme
la d
educ
erea
con
cluz
iilor
în c
a-dr
ul r
ealiz
ării
expe
rim
entu
lui c
him
ic c
onfo
rm
Stan
dard
ului
4.1
. şi S
tand
ardu
lui 4
.2.
Stan
dard
ul 2
.2.
Util
izar
ea a
decv
ată
a le
-gi
lor ş
i ter
min
olog
iei s
pe-
cific
e ch
imie
i în
div
erse
si
tuaț
ii de
com
unic
are
2.2.
1. U
tiliz
ează
ade
cvat
legi
le ş
i ter
min
o-lo
gia
spec
ifică
chi
mie
i pen
tru
repr
ezen
ta-
rea
stru
ctur
ilor
şi p
ropr
ietă
ților
sub
stan
-țe
lor
anor
gani
ce ş
i or
gani
ce i
ndic
ate
în
Stan
dard
ul 1
.4.
2.2.
1.
Util
izea
ză
adec
vat
legi
le
indi
cate
în
St
anda
rdul
1.
4.
şi
term
inol
ogia
sp
ecifi
că
chim
iei
pent
ru r
epre
zent
area
str
uctu
rilo
r şi
pr
opri
etăț
ilor
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
şi o
r-ga
nice
.
2.2.
1.
Util
izea
ză
adec
vat
legi
le
indi
cate
în
St
anda
rdul
1.4.
şi te
rmin
olog
ia sp
ecifi
că c
him
i-ei
pen
tru
repr
ezen
tare
a st
ruct
urilo
r şi
pro
pri-
etăț
ilor
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
şi o
rgan
ice.
2.2.
2. U
tiliz
ează
ade
cvat
legi
le ş
i ter
min
o-lo
gia
spec
ifică
chi
mie
i la
rezo
lvar
ea ti
pu-
rilo
r de
pro
blem
e in
dica
te în
Sta
ndar
dul
2.1.
2.2.
2. U
ti liz
ează
ade
cvat
leg
ile ş
i te
rmin
olo-
Util
izea
ză a
decv
at l
egile
şi
term
inol
o-gi
a sp
ecifi
că c
him
iei l
a re
zolv
area
tipu
rilo
r de
pr
oble
me
indi
cate
în S
tand
ardu
l 2.1
.
2.2.
2. U
tiliz
ează
ade
cvat
leg
ile ş
i ter
min
olog
ia
spec
ifică
chi
mie
i la
rez
olva
rea
tiputi
de
pro-
blem
e in
dica
te în
Sta
ndar
dul 2
.1.
2.2.
3. U
tiliz
ează
ade
cvat
legi
le ş
i ter
min
o-lo
gia
spec
ifică
chi
mie
i la
dedu
cere
a co
n-cl
uziil
or în
cadr
ul re
aliz
ării
expe
rim
entu
lui
chim
ic c
onfo
rm S
tand
arde
lor 4
.1.-
4.4.
2.2.
3. U
ti liz
ează
ade
cvat
le
gile
şi t
erm
inol
o-U
tiliz
ează
ade
cvat
le
gile
şi t
erm
inol
o-gi
a sp
ecifi
că c
him
iei l
a de
duce
rea
conc
luzi
ilor
în c
adru
l rea
lizăr
ii ex
peri
men
tulu
i chi
mic
con
-fo
rm S
tand
ardu
lui 4
.1. ş
i Sta
ndar
dulu
i 4.2
.
2.2.
3. U
tiliz
ează
ade
cvat
leg
ile ş
i ter
min
olog
ia
spec
ifică
chi
mie
i la
ded
ucer
ea c
oncl
uziil
or î
n ca
drul
rea
lizăr
ii ex
peri
men
tulu
i ch
imic
con
-fo
rm S
tand
ardu
lui 4
.1. ş
i Sta
ndar
dulu
i 4.2
.St
anda
rdul
2.3
.
elab
orar
ea u
nor r
apoa
rte
de a
ctivi
tate
exp
erim
en-
tală
, pr
oiec
te,
com
uni-
cări
, luc
rări
cre
ative
2.3.
1. E
labo
reaz
ă ra
poar
te d
e ac
tivita
te
expe
rim
enta
lă î
n ca
drul
rea
lizăr
ii ex
pe-
rim
entu
lui
chim
ic c
onfo
rm S
tand
arde
lor
4.1.
- 4.4
.
2.3.
1.
Elab
orea
zea
rapo
arte
de
ac
tivita
te
expe
rim
enta
lă c
onfo
rm S
tand
ardu
lui
4.1.
şi
Stan
dard
ului
4.2
.
2.3.
1. E
labo
reaz
ă ra
poar
te d
e ac
ti vita
te e
xpe-
Elab
orea
ză ra
poar
te d
e ac
tivita
te e
xpe-
rim
enta
lă c
onfo
rm S
tand
ardu
lui 4
.1.
şi S
tan-
dard
ul 4
.2.
133
2.3.
2. E
labo
reaz
ă pr
oiec
te,
lucr
ări
cre-
ative
pri
vind
acț
iune
a un
or p
rodu
se ş
i pr
oces
e ch
imic
e as
upra
om
ului
şi
me-
diul
ui,
asig
urar
ea
secu
rită
ții
pers
onal
e şi
so
cial
e,
adop
tare
a m
odul
ui
sănă
tos
de v
iață
: a)
Obi
ectu
l de
stud
iu –
Chi
mia
; b)
A
cţiu
nea
unor
pr
odus
e şi
pr
oce-
se c
him
ice
asup
ra o
mul
ui ş
i m
ediu
lui;
c) I
mpo
rtan
ţa r
eacţ
iilor
chi
mic
e; d
) O
xi-
zii
în v
iaţa
noa
stră
; e)
Rol
ul b
iolo
gic
şi
utiliz
area
săr
urilo
r; g
) Pr
ecip
itaţii
aci
de;
f) U
tiliz
area
baz
elor
în
viaţ
a co
tidia
nă;
h) R
olul
ter
apeu
tic a
l ap
ei m
iner
ale.
In-
vesti
gare
a pr
oprie
tăţil
or
orga
nole
pti-
ce a
le a
pei
min
eral
e; k
) M
etal
ele
vieţ
ii;
l) Ro
lul m
etal
elor
în d
ezvo
ltare
a ci
viliz
aţie
i; m
) Co
rozi
unea
met
alel
or ş
i met
odel
e de
co
mba
tere
a e
i n)
Impo
rtan
ţa n
emet
ale-
lor î
n vi
aţa
omul
ui; o
) Infl
uenţ
a pr
oduş
ilor
de a
rder
e as
upra
med
iulu
i, ef
ectu
l de
se
ră;
p) M
etan
olul
şi
etan
olul
: ac
ţiune
a as
upra
org
anis
mul
ui;
r) U
tiliz
area
pol
ie-
tilen
ei ş
i pro
tecţ
ia m
ediu
lui;
s) C
him
ia ş
i să
năta
tea:
med
icam
ente
, vita
min
e.
2.3.
2. E
labo
reaz
ă pr
oiec
te,
lucr
ări
crea
tive,
es
ee p
rivi
nd a
cțiu
nea
unor
pro
duse
şi p
roce
-se
chi
mic
e as
upra
om
ului
şi m
ediu
lui,
asig
u-ra
rea
secu
rită
ții p
erso
nale
şi
soci
ale,
ado
p-ta
rea
mod
ului
săn
ătos
de
viaț
ă: a
) Re
acţii
le
chim
ice
din
juru
l no
stru
şi
impo
rtan
ţa l
or;
b) I
mpo
rtan
ţa s
oluţ
iilor
; c)
”CV
-ul”
unu
i ne
-m
etal
/met
al;
d) C
ompa
rare
a co
mpu
şilo
r an
-or
gani
ci ş
i or
gani
ci;
e) U
tiliz
area
com
puşi
lor
orga
nici
; j)
Influ
enţa
pol
imer
ilor
asup
ra m
e-di
ului
/cal
ităţii
vie
ţii;
f) E
xtra
gere
a za
hăru
lui
şi
a am
idon
ului
; k)
Es
timar
ea
dive
rsită
ţii,
com
plex
ităţii
, im
port
anţe
i pr
otei
nelo
r;
l) Fu
ncţii
le ş
i rol
ul p
rote
inel
or în
org
anis
m.
2.3.
2. E
labo
reaz
ă pr
oiec
te,
lucr
ări
crea
tive,
es
ee p
rivi
nd:
a) E
lem
ente
chi
mic
e cu
im
por-
tanţ
ă vi
tală
; b)
de
duce
rea/
exem
plifi
care
a/ar
gum
enta
rea
core
laţie
i: co
mpo
ziţia
sub
stan
-ţe
i-tipu
l leg
ătur
ii ch
imci
e-tip
ul r
eţel
ei c
rista
li-ne
-pro
prie
tăţi
fizic
e-uti
lizar
ea; c
) Efic
ienţ
a m
e-di
cam
entu
lui î
n fo
rmă
de p
astil
ă, e
mul
sie,
sus-
pens
ie, s
oluţ
ie (i
njec
ţii, p
icur
ătoa
re);
d) S
oluţ
ii în
acti
vita
tea
cotid
iană
; e)
car
acte
rul
acid
o-ba
zic
al u
nor
subs
tanţ
e ut
uliz
are
în v
iaţa
co-
tidia
nă (o
ţet,
sod
ă, la
pte,
apă
car
boga
zoas
ă),
f) in
vesti
gare
a in
fluen
ţei a
erul
ui, a
pei,
săru
ri-
lor
şi a
ape
i săr
ate
asup
ra c
oroz
iuni
i fier
ului
; j)
com
puşi
i ne
met
alel
or ş
i m
etal
elor
; k)
Exa
-m
inar
ea p
robl
emel
or d
e po
luar
e a
med
iulu
i în
baz
a sc
hem
ei:
oxiz
i ac
izi-a
genţ
i de
pol
ua-
re-p
rote
cţia
med
iulu
i; l)
Elab
orar
ea p
roie
c-te
lor
ecol
ogic
e; m
) Co
mpa
rare
a co
mpu
şilo
r an
orga
nici
şi
orga
nici
; n)
Ava
ntaj
ele
şi d
eza-
vant
ajel
e u
tiliz
ării
alc
anilo
r c
a co
mbi
stibi
l; o)
Ela
bora
rea
sche
mel
or u
tiliz
ării
com
puşi
lor
orga
nici
stu
diaţ
i şi
a p
rodu
şilo
r; p
) A
cces
ibi-
litat
ea p
olim
erilo
r şi
pro
blem
a re
cilc
ării
lor;
r)
Fo
tosi
ntez
a-un
ul
din
mira
cole
le
natu
rii;
s) A
limen
tare
a ec
hilib
rată
; t)
Arg
umen
tare
a ro
lulu
i chi
mie
i şi a
l cun
oştin
ţelo
r ch
imic
e pe
n-tr
u îm
bună
tăţir
ea c
alită
ţii v
ieţii
.
134
Stan
dard
ul 2
.4.
Prez
enta
rea
info
rmaț
ilor
chim
ice,
sel
ecta
te d
in d
i-ve
rse
resu
rse
dida
ctice
, pr
in s
chem
e, t
abel
e di
a-gr
ame
2.4.
1. S
elec
teaz
ă şi
pre
zint
ă in
form
ații
chim
ice
din
dive
rse
resu
rse
dida
ctice
, pr
in s
chem
e, ta
bele
, dia
gram
e.
2.4.
1. S
elec
teaz
ă şi
pre
zint
ă in
form
ații
chim
i-ce
din
div
erse
res
urse
did
actic
e, p
rin
sche
-m
e, ta
bele
, dia
gram
e în
caz
ul d
ezba
teri
lor
cu
gene
ricu
l: a)
Asp
ectu
l in
dust
rial,
ecol
ogic
al
inte
racţ
iuni
i oxi
zilo
r ac
izi c
u ap
a; b
) Ava
ntaj
e-le
şi d
ezav
anta
jele
util
izăr
ii al
cani
lor
ca s
ursă
de
com
busti
bil;
criz
a en
erge
tică;
c)
Influ
enţa
po
limer
ilor
asup
ra
med
iulu
i/ca
lităţ
ii vi
eţii;
d)
Car
acte
rul a
trac
tiv a
l pr
odus
elor
alim
enta
-re
, cos
meti
ce în
cor
elaţ
ie c
u co
nţin
utul
or c
hi-
mic
; e)
Im
port
anţa
gră
sim
ilor
în a
limen
taţia
no
astr
ă; f)
Impo
rtan
ţa h
idra
ţilor
de
carb
on în
al
imen
taţia
noa
stră
; g) A
vant
ajel
e şi
dez
avan
-ta
jele
util
izăr
ii co
mpu
şilo
r mac
rom
olec
ular
i.
2.4.
1. S
elec
teaz
ă şi
pre
zint
ă in
form
ații
chim
i-ce
din
div
erse
res
urse
did
actic
e, p
rin
sche
me
tabe
le, d
iagr
ame
în c
azul
dez
bate
rilo
r cu
ge-
neri
cul:
a) E
xplo
zivi
i, im
pact
ul p
oziti
v/ne
ga-
tiv; b
) Ca
ract
erul
poz
itiv
al u
tiliz
ării
alco
olul
ui
(în m
edic
ină,
ca
mat
erie
prim
ă et
c., ş
i a c
elui
ne
gativ
; c)
U
tiliz
area
es
teril
or
în
indu
stria
al
imen
tară
, co
smet
olog
ie e
tc.;
d) V
aloa
rea
grăs
imilo
r în
alim
enta
ţia n
oast
ră;
obez
ita-
tea,
ano
rexi
a; e
) N
ecei
tate
a un
ui s
iste
m d
e al
imen
taţie
com
plex
şi
echi
libra
t; j
) Fi
brel
e si
nteti
ce,
artifi
cial
e, n
atur
ale-
pro
- şi
con
tra;
f)
Mas
ele
plas
tice,
tipu
l lo
r, ac
cesi
bilit
atea
, re
cicl
area
, pol
uare
a cu
pro
duse
le în
baz
a lo
r;
k) C
him
ia, r
olul
poz
itiv/
nega
tiv în
med
iu, v
ia-
ţă, s
ănăt
ate.
2.4.
2. R
ealiz
ează
dez
bate
ri ş
i stu
dii d
e ca
z cu
gen
eric
ul:
a) In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
ape
i dis
-til
ate
şi a
dife
ritor
sol
uţii
cu in
dica
tori;
b)
Mod
elar
ea p
roce
sulu
i de
epu
rare
a
apei
în c
ondi
ţii c
asni
ce;
c) In
terp
reta
rea
date
lor p
reze
ntat
e pe
eti-
chet
ele
sticl
elor
de
apă
min
eral
ă ;
d) I
nves
tigar
ea c
arac
teru
lui
med
iulu
i a
apei
gaz
oase
, ape
i de
ploa
ie e
tc.
2.4.
2. R
ealiz
ează
stu
dii
de c
az c
u ge
neri
cul:
a)
Influ
enţa
co
mpu
şilo
r hi
drox
ilici
şi
a
prod
uşilo
r pe
baz
a lo
r as
upra
cal
ităţii
vie
ţii;
b) S
tabi
lirea
tipu
lui d
e ar
omati
zato
r (n
atur
al,
iden
tic n
atur
al, s
inte
tic) d
upă
mar
caj;
c) O
be-
zita
tea
şi a
nore
xia
ca re
zulta
t al u
nei a
titud
ini
inco
rect
e fa
ţă d
e al
imen
taţia
săn
ătoa
să.
2.4.
2. R
ealiz
ează
stu
dii
de c
az c
u ge
neri
cul:
a) T
rans
form
ările
reci
proc
e al
e ca
rbon
aţilo
r şi
hidr
ocar
bona
ţilor
în n
atur
ă şi
în v
iaţa
coti
dia-
nă;
b) In
vesti
gare
a ac
ţiuni
i ald
ehid
ei f
orm
ice
asup
ra p
rote
inel
or;
c) A
naliz
a m
arca
jelo
r de
pr
odus
e al
imen
tare
, co
smeti
ce,
este
ri uti
li-za
ţi (d
upă
denu
mire
), fo
rmul
area
con
cluz
iilor
; d)
Cer
ceta
rea
unor
car
acte
ristic
i al
e co
mpu
-şi
lor
orga
nici
, util
izaţ
i în
viaţ
a de
toa
te z
ilele
; e)
Com
para
rea
dete
rgen
ţilor
sin
tetic
i cu
săpu
-nu
l dup
ă co
mpo
ziţie
, efe
ctul
de
spăl
are,
acţ
i-un
ea a
supr
a m
ediu
lui;
j) H
îrtie,
rec
ilare
a ei
, m
ater
iale
le d
e al
tern
ativă
; f) M
arca
jul p
rodu
-se
lor,
desc
ifrar
ea lo
r (d
enum
irea
polim
erul
ui,
tipul
lui)
reco
man
dări
de u
tiliz
are
şi în
griji
re.
135
Dom
eniu
l 3. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or/s
itua
ţiilo
r pr
oble
mă
Stan
dard
ul 3
.1.
Rezo
lvar
ea e
xerc
ițiilo
r şi
pro
-bl
emel
or p
rin
aplic
area
alg
o-ri
tmilo
r ch
imic
i stu
diaț
i
3.1.
1. R
ezol
vă ti
puri
le d
e pr
oble
me
con-
form
Sta
ndar
dulu
i 2.
1.
3.1.
1. R
ezol
vă ti
pur
ile d
e pr
oble
me
con-
Rezo
lvă
tipur
ile d
e pr
oble
me
con-
form
Sta
ndar
dulu
i 2.1
.3.
1.1.
Rez
olvă
ti p
urile
de
prob
lem
e c
on-
Rezo
lvă
tipur
ile d
e pr
oble
me
con
-fo
rm S
tand
radu
lui 2
.1.
3.1.
2. A
lcăt
uieş
te ti
puri
de
prob
lem
e sti
-pu
late
în S
tand
ardu
l 2.1
.3.
1.2.
Alc
ătui
eşte
tipu
ri d
e pr
oble
me
sti-
pula
te în
Sta
ndar
dul 2
.1.
3.1.
2 A
lcăt
uieş
te ti
pur
i de
pro
blem
e sti
- A
lcăt
uieş
te ti
puri
de
prob
lem
e sti
-pu
late
în S
tand
ardu
l 2.1
.
3.1.
3. D
educ
e şi
apl
ică
algo
ritm
ul d
e re
zol-
vare
a u
nei p
robl
eme
de c
alcu
l.3.
1.3.
Ded
uce
şi a
plic
ă al
gori
tmul
de
rezo
l-va
re a
une
i pro
blem
e de
cal
cul.
3.1.
3. D
educ
e şi
apl
ică
algo
ritm
ul d
e re
zol-
Ded
uce
şi a
plic
ă al
gori
tmul
de
rezo
l-va
re a
une
i pro
blem
e de
cal
cul.
Stan
dard
ul 3
.2.
Arg
umen
tare
a av
anta
jelo
r pe
car
e le
ofe
ră c
him
ia î
n re
zolv
area
pro
blem
elor
con
-te
mpo
rane
ității
şi p
entr
u îm
-bu
nătă
țirea
cal
ității
vie
ții
3.2.
1. A
rgum
ente
ază
impo
rtan
ța u
nor s
ub-
stan
țe u
tiliz
ate
frec
vent
în v
iața
coti
dian
ă.3.
2.1.
Arg
umen
teaz
ă im
port
anța
uno
r sub
-A
rgum
ente
ază
impo
rtan
ța u
nor s
ub-
stan
țe u
tiliz
ate
frec
vent
în v
iața
coti
dian
ă.3.
2.1.
Arg
umen
teaz
ă im
port
anța
uno
r sub
- A
rgum
ente
ază
impo
rtan
ța u
nor s
ub-
stan
țe u
tiliz
ate
frec
vent
în v
iața
coti
dian
ă.
3.2.
2. E
stim
ează
impo
rtan
ța s
tudi
erii
sub-
stan
țelo
r şi
tra
nsfo
rmăr
ilor
lor,
avan
taje
le
pe c
are
le o
feră
chi
mia
pen
tru
viaț
a co
tidi-
ană,
în re
zolv
area
pro
blem
elor
de
med
iu.
3.2.
2. E
sti m
ează
impo
rtan
ța s
tudi
erii
sub-
Estim
ează
impo
rtan
ța s
tudi
erii
sub-
stan
țelo
r şi
tra
nsfo
rmăr
ilor
lor,
avan
taje
le
pe c
are
le o
feră
chi
mia
pen
tru
viaț
a co
tidi-
ană
în re
zolv
area
pro
blem
elor
de
med
iu.
3.2.
2. E
sti m
ează
impo
rtan
ța s
tudi
erii
sub-
Estim
ează
impo
rtan
ța s
tudi
erii
sub-
stan
țelo
r şi
tra
nsfo
rmăr
ilor
lor,
avan
taje
le
pe c
are
le o
feră
chi
mia
pen
tru
viaț
a co
tidi-
ană
în re
zolv
area
pro
blem
elor
de
med
iu.
3.2.
3. E
xem
plifi
că im
port
anța
subs
tanț
elor
ch
imic
e în
via
ța o
mul
ui3.
2.3.
Exe
mpl
ifică
impo
rtan
ța su
bsta
nțel
or
chim
ice
în v
iața
om
ului
.3.
2.3.
Exe
mpl
ifică
impo
rtan
ța su
bsta
nțel
or
chim
ice
în v
iața
om
ului
.
Dom
eniu
l 4.
Inve
stiga
rea
expe
rim
enta
lă a
sub
stan
ţelo
r şi
a p
roce
selo
r ch
imic
e
Stan
dard
ul 4
.1.
Plan
ifica
rea,
ef
ectu
area
şi
in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor
expe
rim
entu
lui c
him
ic
4.1.
1. E
labo
reaz
ă pl
anul
une
i acti
vită
ți ex
-pe
rim
enta
le, f
orm
ulea
ză o
biec
tivel
e şi
pro
-gn
ozea
ză re
zulta
tele
.
4.1.
1. E
labo
reaz
ă pl
anul
une
i acti
vită
ți ex
- E
labo
reaz
ă pl
anul
une
i acti
vită
ți ex
-pe
rim
enta
le, f
orm
ulea
ză o
biec
tivel
e şi
pro
-gn
ozea
ză re
zulta
tele
.
4.1.
1. E
labo
reaz
ă pl
anul
une
i ac
ti vită
ți ex
-El
abor
ează
pla
nul
unei
acti
vită
ți ex
-pe
rim
enta
le, f
orm
ulea
ză o
biec
tivel
e şi
pro
-gn
ozea
ză re
zulta
tele
.4.
1.2.
Efe
ctue
ază
expe
rien
țe d
e la
bora
tor
şi l
ucră
ri p
racti
ce,
conf
orm
ins
truc
țiuni
lor
prop
use,
resp
ectîn
d re
gulil
e de
sec
urita
te.
4.1.
2. E
fect
ueaz
ă ex
peri
ențe
de
labo
rato
r şi
luc
rări
pra
ctice
, co
nfor
m i
nstr
ucțiu
nilo
r pr
opus
e sa
u pl
anul
ui e
labo
rat,
res
pectî
nd
regu
lile
de s
ecur
itate
.
4.1.
2. E
fect
ueaz
ă ex
peri
ențe
de
labo
rato
r şi
luc
rări
pra
ctice
, co
nfor
m i
nstr
ucțiu
nilo
r pr
opus
e sa
u pl
anul
ui e
labo
rat,
res
pectî
nd
regu
lile
de s
ecur
itate
.
136
4.1.
3. R
ealiz
ează
cu
prec
izie
ope
rații
le e
x-pe
rim
enta
le:
fixar
ea e
prub
etei
în
cleş
tar/
st
ativ,
în
călz
irea,
di
zolv
area
su
bsta
nțel
or
solid
e,
filtr
area
, va
pori
zare
a,
măs
urar
ea
volu
mul
ui s
ubst
anțe
lor
lichi
de, c
întă
rire
a.
4.1.
3.
Real
izea
ză c
u pr
eciz
ie o
pera
țiile
ex-
peri
men
tale
: fix
area
epr
ubet
ei î
n cl
eşta
r/st
ativ,
în
călz
irea,
di
zolv
area
su
bsta
nțel
or
solid
e,
filtr
area
, va
pori
zare
a,
măs
urar
ea
volu
mul
ui s
ubst
anțe
lor
lichi
de, c
întă
rire
a.
4.1.
3. R
ealiz
ează
cu
prec
izie
ope
rații
le e
x- R
ealiz
ează
cu
prec
izie
ope
rații
le e
x-pe
rim
enta
le:
fixar
ea e
prub
etei
în
cleş
tar
/ st
ativ,
în
călz
irea,
di
zolv
area
su
bsta
nțel
or
solid
e, fi
ltrar
ea, v
apor
izar
ea, m
ăsur
area
vo-
lum
ului
sub
stan
țelo
r lic
hide
, cîn
tări
rea.
4.1.
4. U
tiliz
ează
efic
ient
reac
tivii
chim
ici.
4.1.
4. U
tiliz
ează
efic
ient
reac
tivii
chim
ici.
4.1.
4. U
tiliz
ează
efic
ient
reac
tivii
chim
ici.
4.1.
5. M
ențin
e în
ord
ine
uste
nsile
le ş
i loc
ul
de lu
cru
în la
bora
tor.
4.1.
5. M
ențin
e în
ord
ine
uste
nsile
le ş
i loc
ul
de lu
cru
în la
bora
tor.
4.1.
5. M
ențin
e în
ord
ine
uste
nsile
le ş
i loc
ul
de lu
cru
în la
bora
tor.
4.1.
6. E
fect
ueaz
ă ob
serv
ări a
supr
a pr
opri
e-tă
ților
sub
stan
țelo
r şi
pro
cese
lor
chim
ice
şi
dedu
ce c
oncl
uzii.
4.1.
6 . E
fect
ueaz
ă ob
serv
ări a
supr
a pr
opri
-et
ățilo
r su
bsta
nțel
or ş
i pro
cese
lor
chim
ice
şi d
educ
e co
nclu
zii.
4.1.
6. E
fect
ueaz
ă ob
serv
ări a
supr
a pr
opri
e- E
fect
ueaz
ă ob
serv
ări a
supr
a pr
opri
e-tă
ților
sub
stan
țelo
r şi
pro
cese
lor
chim
ice
şi
dedu
ce c
oncl
uzii.
4.1.
7. E
labo
reaz
ă ra
poar
te d
e ac
tivita
te e
x-pe
rim
enta
lă c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui:
obie
c-tiv
e, m
od d
e lu
cru,
obs
ervă
ri e
fect
uate
, in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor
expe
rim
enta
le,
conc
luzi
i.
4.1.
7.
Elab
orea
ză
rapo
arte
de
ac
tivita
te
expe
rim
enta
lă
conf
orm
al
gori
tmul
ui:
obie
ctive
, res
urse
, mod
de
lucr
u, o
bser
vări
ef
ectu
ate,
inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r ex
pe-
rim
enta
le, c
oncl
uzii.
4.1.
7. E
labo
reaz
ă ra
poar
te d
e ac
ti vita
te e
x-El
abor
ează
rap
oart
e de
acti
vita
te e
x-pe
rim
enta
lă c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui:
obie
c-tiv
e, m
od d
e lu
cru,
obs
ervă
ri e
fect
uate
, in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor
expe
rim
enta
le,
conc
luzi
i.4.
1.8.
Man
ifest
ă re
spon
sabi
litat
e şi
obi
ecti-
vita
te în
efe
ctua
rea
şi in
terp
reta
rea
expe
ri-
men
telo
r ch
imic
e.
4.1.
8. M
anife
stă
resp
onsa
bilit
ate
şi o
biec
ti-vi
tate
în e
fect
uare
a şi
inte
rpre
tare
a ex
peri
-m
ente
lor
chim
ice.
4.1.
8. M
anife
stă
resp
onsa
bilit
ate
şi o
biec
ti -M
anife
stă
resp
onsa
bilit
ate
şi o
biec
ti-vi
tate
în e
fect
uare
a şi
inte
rpre
tare
a ex
peri
-m
ente
lor
chim
ice.
Stan
dard
ul 4
.2.
Cerc
etar
ea
expe
rim
enta
lă
a ob
ținer
ii şi
pro
prie
tățil
or
subs
tanț
elor
şi a
pro
cese
lor
chim
ice
4.2.
1. E
fect
ueaz
ă ex
peri
ențe
de
puri
ficar
e a
sări
i de
buc
ătăr
ie;
a a
pei
prin
met
oda
sedi
men
tări
i, fil
trăr
ii pr
in h
îrtia
de
filtr
u şi
că
rbun
e ac
tivat
. 4.
2.2.
Efe
ctue
ază
expe
rien
țe c
him
ice
pen-
tru
a ce
rcet
a:1)
Co
rpur
i di
n di
vers
e su
bsta
nțe
(stic
lă,
lem
n, c
auci
uc, m
ase
plas
tice,
fibr
e, m
e-ta
le);
mos
tre
de m
etal
e şi
nem
etal
e.2)
St
abili
rea
tipul
ui d
e le
gătu
ră c
him
ică
în
mos
trel
e de
sub
stan
țe p
ropu
se în
baz
a co
mpo
ziție
i lor
.3)
Fe
nom
enel
e fiz
ice
şi c
him
ice
(ard
erea
lu
mîn
ării/
chib
ritu
lui,
evap
orar
ea a
pei,
încă
lzire
a pl
ăcii
de c
upru
, int
erac
țiune
a so
dei a
limen
tare
cu
acid
ace
tic).
4.2.
1. O
bțin
e în
labo
rato
r oxi
gen,
hid
roge
n,
oxid
de
carb
on (
IV),
etile
nă ş
i st
udie
ază
prop
riet
ățile
lor
fizic
e şi
chi
mic
e
4.2.
2. E
fect
ueaz
ă ex
peri
ențe
chi
mic
e pe
n-tr
u a
cerc
eta:
1)
Med
iul
solu
țiilo
r ap
oase
(cu
aju
toru
l in
dica
toru
lui u
nive
rsal
).2)
D
isoc
iația
ele
ctro
litică
, co
ndiți
ile r
eali-
zări
i rea
cțiil
or d
e sc
him
b io
nic.
3)
Ard
erea
co
mpu
şilo
r or
gani
ci
(alc
ool
etilic
, par
afină
, cel
uloz
ă).
4)
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
acid
ului
ace
tic.
5)
Den
atur
area
pro
tein
elor
. Fac
tori
i den
a-tu
rări
i: te
mpe
ratu
ra,
acțiu
nea
aciz
ilor
min
eral
i, ba
zelo
r, să
ruri
lor,
alco
olul
ui,
acid
ului
ace
tic.
4.2.
1. O
bțin
e în
labo
rato
r ox
igen
, hid
roge
n,
oxid
de
carb
on (
IV),
etile
nă ş
i st
udie
ază
prop
riet
ățile
lor
fizic
e şi
chi
mic
e.4.
2.2.
Efe
ctue
ază
expe
rien
țe c
him
ice
pen-
tru
a ce
rcet
a:
1)
Schi
mba
rea
peri
odic
ă a
prop
riet
ățilo
r m
etal
ice
ale
subs
tanț
elor
sim
ple
şi a
ci-
do-b
azic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompu
se.
2)
Prop
riet
ățile
fizi
ce a
le s
ubst
anțe
lor
cu
dife
rite
tipu
ri d
e le
gătu
ră c
him
ică.
3)
Valo
area
pH
-ulu
i şi
m
ediu
l so
luții
lor
apoa
se (
cu a
juto
rul
indi
cato
rulu
i un
i-ve
rsal
).4)
H
idro
liza
săru
rilo
r.5)
D
isoc
iația
ele
ctro
litică
, co
ndiți
ile r
eali-
zări
i rea
cțiil
or d
e sc
him
b io
nic.
137
4)
Sem
nele
reac
țiilo
r ch
imic
e.5)
Re
acții
chi
mic
e de
com
bina
re, d
e de
s-co
mpu
nere
. 6)
Re
acții
de
schi
mb
ioni
c, c
ondi
țiile
real
i-ză
rii r
eacț
iilor
de
schi
mb
ioni
c.7)
Pr
opri
etăț
ile c
him
ice
gene
rale
ale
me-
tale
lor,
nem
etal
elor
şi
ale
com
puşi
lor
lor.
8)
Prop
riet
ățile
chi
mic
e ge
nera
le a
le a
cizi
-lo
r, ba
zelo
r şi
săr
urilo
r.9)
Le
gătu
ra r
ecip
rocă
din
tre
prin
cipa
lele
cl
ase
de c
ompu
şi a
norg
anic
i.10
) Obț
iner
ea o
xige
nulu
i (p
rin
desc
ompu
-ne
rea
pero
xidu
lui d
e hi
drog
en) ş
i ide
n-tifi
care
a lu
i.11
) Acț
iune
a so
luții
lor
de
baze
al
calin
e,
aciz
i oxi
gena
ți şi
neo
xige
nați
asup
ra in
-di
cato
rilo
r. 12
) Oxi
dare
a hi
drox
idul
ui d
e fie
r (II
) în
aer.
13) P
repa
rare
a so
luție
i de
clor
ură
de s
odiu
cu
o a
num
ita p
arte
de
mas
ă a
subs
tan-
ței d
izol
vate
.14
) Mos
tre
de s
ubst
anțe
ano
rgan
ice:
me-
tale
şi
alia
je (
font
ă şi
oțe
l), n
emet
ale,
ox
izi,
aciz
i, ba
ze,
min
eral
e şi
săr
uri d
e so
diu,
pot
asiu
, ca
lciu
, al
umin
iu,
fier;
m
ostr
e de
îngr
ăşăm
inte
min
eral
e.
6)
Mos
tre
de su
bsta
nțe
anor
gani
ce (m
eta-
le, n
emet
ale,
oxi
zi, a
cizi
, baz
e, s
ărur
i).7)
M
ostr
e de
sub
stan
țe o
rgan
ice:
pet
rol,
prod
use
petr
olie
re,
cărb
une,
po
lieti-
lenă
, po
lipro
pile
nă,
cauc
iucu
ri,
mas
e pl
astic
e pe
baz
ă de
răş
ini f
enol
form
al-
dehi
dice
, col
oran
ți, m
edic
amen
te o
bți-
nute
pe
bază
ben
zenu
lui
şi d
eriv
ațilo
r lu
i, fib
re;
grăs
imi,
ulei
uri,
dete
rgen
ți,
săpu
nuri
.
6)
Prop
riet
ățile
chi
mic
e ge
nera
le a
le n
e-m
etal
elor
, m
etal
elor
, ox
izilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r şi
săr
urilo
r.7)
A
rder
ea c
ompu
şilo
r or
gani
ci (a
lcoo
l eti-
lic, p
arafi
nă, c
elul
oză)
.8)
Pr
opri
etăț
ile c
him
ice
ale
acid
ului
ace
-tic
com
para
tiv c
u al
e ac
idul
ui s
ulfu
ric
/ cl
orhi
dric
.9)
Pr
opri
etăț
ile s
ăpun
ului
şi a
le d
eter
gen-
ților
sin
tetic
i.10
) Sol
ubi li
tate
a hi
draț
ilor
de c
arbo
n.11
) Den
atur
area
pro
tein
elor
. Fac
tori
i den
a-tu
rări
i: te
mpe
ratu
ra,
acțiu
nea
aciz
ilor
min
eral
i, ba
zelo
r, să
ruri
lor,
alco
olul
ui,
acid
ului
ace
tic.
12) F
acto
rii c
e in
fluen
țeaz
ă vi
teza
de
reac
ție
în s
iste
me
omog
ene
şi e
tero
gene
: nat
u-ra
sub
stan
țelo
r, co
ncen
traț
ia, t
empe
ra-
tura
, cat
aliz
ator
ul, p
resi
unea
, sup
rafa
ța
de c
onta
ct a
sub
stan
țelo
r re
acta
nte.
13) P
repa
rare
a so
luții
lor
de a
cizi
(clo
rhid
ric
sau
sulfu
ric)
cu
o an
umită
con
cent
ra ție
m
olar
ă.14
) Titr
area
aci
do-b
azic
ă.15
) Mos
tre
de s
ubst
anțe
ano
rgan
ice
(met
a-le
, ne
met
ale,
oxi
zi,
aciz
i, ba
ze,
săru
ri);
mos
tre
de m
etal
e şi
alia
je î
n co
rela
ție
cu p
roce
sul d
e co
rozi
une.
16) M
ostr
e de
sub
stan
țe o
rgan
ice:
pet
rol,
prod
use
petr
olie
re,
cărb
une,
po
lieti-
lenă
, po
lipro
pile
nă,
cauc
iucu
ri,
mas
e pl
astic
e pe
baz
ă de
răş
ini
feno
lform
al-
dehi
dice
, col
oran
ți, m
edic
amen
te o
bți-
nute
pe
bază
ben
zenu
lui
şi d
eriv
ațilo
r lu
i, fib
re;
grăs
imi,
ulei
uri,
dete
rgen
ți,
săpu
nuri
.
138
Stan
dard
ul 4
.3.
Iden
tifica
rea
unor
sub
stan
țe
anor
gani
ce ş
i org
anic
e, a
ca-
tioni
lor
şi a
nion
ilor.
4.3.
1. E
fect
ueaz
ă re
acții
de
iden
tifica
re a
le
anio
nilo
r: S
O42-
, CO
32-, C
l- .4.
3.1.
Ide
ntific
ă: e
tilen
a; e
tano
lul
prin
re-
acția
de
oxid
are
cu o
xidu
l de
cupr
u (II
); al
-co
olii
polih
idro
xilic
i cu
hidr
oxid
ul d
e cu
pru
(II);
alde
hide
le p
rin
reac
ția c
u hi
drox
idul
de
cupr
u (II
) şi
sol
uția
am
onia
cală
de
oxid
de
argi
nt; a
cidu
l for
mic
şi a
cetic
; glu
coza
pri
n re
acția
cu
hidr
oxid
ul d
e cu
pru
(II) ş
i sol
uția
am
onia
cală
de
oxid
de
argi
nt, a
mid
onul
cu
iod,
pro
tein
ele
(den
atur
area
, re
acții
le d
e cu
loar
e cu
hid
roxi
d de
cup
ru (I
I).
4.3.
1. E
fect
ueaz
ă re
acții
de
iden
tifica
re a
le
anio
nilo
r: S
O42-
, CO
32-, C
l- .
4.3.
2. E
fect
ueaz
ă re
acții
de
iden
tifica
re a
le
catio
nilo
r: C
a2+, F
e3+, N
H4+ .
4.3.
2. R
ecun
oaşt
e m
ater
iale
le f
orm
ate
din
com
puşi
m
acro
mol
ecul
ari:
mas
e pl
astic
e (p
olie
tilen
ă,
polip
ropi
lenă
), fib
re
sint
etice
(c
apro
n),
artifi
cial
e (fi
bre
acet
at,
visc
oză)
şi
natu
rale
(bum
bac,
in, l
înă,
măt
ase)
, cau
ciuc
.
1.1.
2. E
fect
ueaz
ă re
acții
de
iden
tifica
re a
le
catio
nilo
r: P
b2+, C
a2+, B
a2+, F
e3+, N
H4+ .
4.3.
3. E
fect
ueaz
ă id
entifi
care
a so
luții
lor
de
baze
alc
alin
e, a
cizi
oxi
gena
ți şi
neo
xige
nați
prin
acț
iune
a lo
r as
upra
indi
cato
rilo
r.
4.3.
3.
Prop
une
cons
ecuti
vita
tea
real
izăr
ii re
acții
lor
de id
entifi
care
pen
tru
un a
mes
tec
de 2
-3 c
ation
i/an
ioni
.4.
3.4.
Ide
ntific
ă ox
igen
ul ş
i ox
idul
de
car-
bon
(IV).
1.1.
4.
Iden
tifică
: ca
rbon
ul,
hidr
ogen
ul
şi
clor
ul în
com
puşi
i org
anic
i; eti
lena
; eta
nolu
l pr
in r
eacț
ia d
e ox
idar
e cu
oxi
dul
de c
upru
(II
); al
cool
ii po
lihid
roxi
lici c
u hi
drox
idul
de
cu-
pru
(II);
feno
lul (
în p
rodu
sele
pe
baza
lui)
prin
re
acția
de
culo
are
cu F
eCl 3;
alde
hide
le p
rin
reac
ția c
u hi
drox
idul
de
cupr
u (II
) şi
sol
uția
am
onia
cală
de
oxid
de
argi
nt; a
cidu
l for
mic
şi
aceti
c; g
luco
za p
rin r
eacț
ia c
u hi
drox
idul
de
cupr
u (II
) şi s
oluț
ia a
mon
iaca
lă d
e ox
id d
e ar
-gi
nt, a
mid
onul
cu
iod,
pro
tein
ele
(den
atur
a-re
a, re
acții
le d
e cu
loar
e cu
hid
roxi
d de
cup
ru
(II),
acid
azo
tic).
1.1.
5. R
ecun
oaşt
e m
ater
iale
le f
orm
ate
din
com
puşi
m
acro
mol
ecul
ari:
mas
e pl
astic
e (p
olie
tilen
ă, p
olip
ropi
lenă
), fib
re s
inte
tice
(cap
ron)
, ar
tifici
ale
(fibr
e ac
etat
, vi
scoz
ă)
şi n
atur
ale
(bum
bac,
in, l
înă,
măt
ase)
, cau
-ci
uc.
139
1.1.
6. M
odel
ează
situ
ații
de i
denti
ficar
e a
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
şi o
rgan
ice.
Stan
dard
ul 4
.4.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or
4.4.
1. R
ezol
vă p
robl
eme
expe
rim
enta
le l
a te
mel
e: M
etal
ele;
Nem
etal
ele.
4.4.
1. R
ezol
vă p
robl
eme
expe
rim
enta
le l
a te
mel
e: D
isoc
iația
ele
ctro
litică
; Gen
eral
iza-
rea
cuno
ştinț
elor
la c
him
ia o
rgan
ică.
4.4.
1. R
ezol
vă p
robl
eme
expe
rim
enta
le l
a te
mel
e: D
isoc
iația
ele
ctro
litică
; N
emet
ale-
le; M
etal
ele;
Gen
eral
izar
ea c
unoş
tințe
lor
la
chim
ia o
rgan
ică.
4.4.
2. E
labo
reaz
ă al
gori
tmi
de r
ezol
vare
a
prob
lem
elor
exp
erim
enta
le.
4.4.
2. E
labo
reaz
ă al
gori
tmi
de r
ezol
vare
a
prob
lem
elor
exp
erim
enta
le.
Dom
eniu
l 5. U
tiliz
area
inof
ensi
vă a
sub
stan
ţelo
r ch
imic
e
Stan
dard
ul 5
.1.
Asi
gura
rea
secu
rită
ții
per-
sona
le ş
i so
cial
e în
tim
pul
lucr
ului
cu
subs
tanț
ele
chi-
mic
e.
5.1.
1. D
escr
ie r
egul
ile t
ehni
-ci
i se
curi
tății
în
la
bora
toru
l de
ch
imie
; re
gulil
e de
lu
-cr
u cu
sub
stan
țele
sol
ide
şi
lichi
de(lu
area
pr
obei
, în
căl-
zire
a);
utila
jul d
e la
bora
tor
şi
mod
alită
țile
de lu
cru
cu e
l.
5.1.
1. E
xplic
ă şi
apl
ică
regu
lile
de s
ecur
itate
în lu
-cr
ul c
u su
bsta
nțel
e an
orga
nice
şi o
rgan
ice
şi u
ti-la
jul c
him
ic.
5.1.
1. E
xplic
ă şi
apl
ică
regu
lile
de s
ecur
itate
în lu
-cr
ul c
u su
bsta
nțel
e an
orga
nice
şi o
rgan
ice
şi u
tilaj
ul
chim
ic.
5.1.
2.
Resp
ectă
re
gulil
e de
pă
stra
re ş
i util
izar
e a
subs
tan-
țelo
r şi
a u
tilaj
ului
chi
mic
.
5.1.
2. R
espe
ctă
regu
lile
de p
ăstr
are
şi u
tiliz
are
a su
bsta
nțel
or ş
i a u
tilaj
ului
chi
mic
.5.
1.2.
Res
pect
ă re
gulil
e de
păs
trar
e şi
util
izar
e a
subs
tanț
elor
şi a
util
ajul
ui c
him
ic.
5.1.
3.
Form
ulea
ză
regu
li de
uti
lizar
e in
ofen
sivă
a g
azul
ui
natu
ral,
gazu
lui
din
bute
lii,
etan
olul
ui,
acid
ului
ace
tic î
n ba
za p
ropr
ietă
ților
lor.
5.1.
3. F
orm
ulea
ză o
pini
i, ju
decă
ți or
igin
ale,
sol
u-ții
per
sona
le re
feri
toar
e la
asi
gura
rea
secu
rită
ții ş
i să
nătă
ții p
erso
nale
şi p
rote
cția
med
iulu
i.
5.1.
3. F
orm
ulea
ză o
pini
i, ju
decă
ți or
igin
ale,
sol
uții
pers
onal
e re
feri
toar
e la
asi
gura
rea
secu
rită
ții ş
i să-
nătă
ții p
erso
nale
şi p
rote
cția
med
iulu
i.
Stan
dard
ul 5
.2.
Core
lare
a uti
lizăr
ii in
ofen
si-
ve a
sub
stan
țelo
r cu
pro
pri-
etăț
ile ş
i obț
iner
ea lo
r.
5.2.
1. E
xplic
ă ro
lul b
iolo
gic
şi
utiliz
area
nem
etal
elor
(clo
rul,
sulfu
l, az
otul
, fos
foru
l, si
liciu
l, ca
rbon
ul);
met
alel
or
(sod
iu,
pota
siu,
ca
lciu
, al
umin
iu,
fier)
.
5.2.
1. E
xplic
ă ro
lul b
iolo
gic
şi u
tiliz
area
nem
eta-
lelo
r; m
etal
elor
.5.
2.1.
Exp
lică
rolu
l bio
logi
c şi
util
izar
ea n
emet
ale-
lor;
met
alel
or.
140
5.2.
2. E
stim
ează
pos
ibili
tățil
e de
util
izar
e al
e un
or s
ubst
an-
țe în
dep
ende
nță
de p
ropr
ie-
tățil
e lo
r.
5.2.
2. C
orel
ează
util
izar
ea, o
bțin
erea
, pro
prie
tăți-
le ş
i infl
uenț
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e as
upra
vie
-ții
om
ului
şi a
med
iulu
i pen
tru:
com
puşi
i hid
roge
-na
ți ai
nem
etal
elor
: HCl
, NH
3; oxi
zii n
emet
alel
or:
SO2,
SO3,
p 2O5,
CO2;
oxiz
ii şi
hid
roxi
zii
met
alel
or
(CaO
; Ca(
OH
) 2);; a
cizi
i: H
NO
3, H2SO
4, H3PO
4; săr
u-ri
le a
cizi
lor
oxig
enaț
i şi n
eoxi
gena
ți: c
loru
ri,
sul-
fați,
azo
tați,
car
bona
ți, s
ilica
ți.
5.2.
2. C
orel
ează
util
izar
ea, o
bțin
erea
, pr
opri
etăț
ile
şi i
nflue
nța
subs
tanț
elor
chi
mic
e as
upra
săn
ătăț
ii om
ului
şi a
med
iulu
i pe
ntru
: com
puşi
i hid
roge
nați
ai n
emet
alel
or: H
Cl, H
2S, N
H3, C
H4; o
xizi
i nem
etal
e-lo
r: S
O2, S
O3, p
2O5, C
O2;
oxiz
ii şi
hid
roxi
zii m
etal
e-lo
r (C
aO; C
a(O
H) 2);
aciz
ii: H
NO
3, H2SO
4, H3PO
4, HCl
; să
ruri
le a
cizi
lor
oxig
enaț
i şi
neo
xige
nați:
clo
ruri
, su
lfuri
, su
lfați,
azo
tați,
fos
fați,
car
bona
ți, h
idro
ge-
noca
rbon
ați N
aHCO
3, Ca(
HCO
3) 2; stic
lă, c
imen
t.5.
2.3.
Cor
elea
ză p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
elor
org
anic
e cu
uti-
lizar
ea l
or i
nofe
nsiv
ă: m
etan
, et
an
(gaz
na
tura
l);
prop
an,
buta
n (c
ompo
nenț
i ai
gaz
ului
di
n bu
telii
); ac
etile
na (s
udar
ea
şi t
ăier
ea m
etal
elor
); et
anol
ul
– co
mbu
stibi
l; ac
idul
ac
etic,
gr
ăsim
ile,
hidr
ații
de c
arbo
n (g
luco
za, z
ahar
oza,
am
idon
ul),
prot
eine
le -
com
pone
nte
ale
prod
usel
or a
limen
tare
; cel
ulo-
za -
hîrti
e, fi
bre,
lem
n, m
ater
ie
prim
ă ch
imic
ă; p
olie
tilen
a –
amba
laje
.
5.2.
3.
Core
leaz
ă pr
opri
etăț
ile
subs
tanț
elor
or
-ga
nice
cu
utiliz
area
lor
ino
fens
ivă:
hid
roca
rbur
i- co
mbu
stibi
l şi
mat
erie
pri
mă
chim
ică;
der
ivaț
i ha
loge
nați
- di
zolv
anți,
age
nți f
rigo
rific
i, m
edic
a-m
ente
; com
puşi
hid
roxi
lici ş
i car
boni
lici -
sol
venț
i, co
nser
vanț
i, ră
şini
, mat
erie
pri
mă
chim
ică;
ani
li-na
- m
ater
ie p
rim
ă pe
ntru
obț
iner
ea c
olor
anțil
or,
prep
arat
elor
med
icin
ale,
exp
lozi
bilil
or;
aciz
i mo-
noca
rbox
ilici
- fo
rmic
, ace
tic, s
tear
ic- c
onse
rvan
ți,
săpu
nuri
, fibr
e si
nteti
ce; e
ster
ii-ar
omati
zanț
i; gr
ă-si
mile
, gl
ucoz
e, z
ahar
oza,
am
idon
ul,
prot
eine
le,
vita
min
ele
- în
alim
enta
ție; c
elul
oza
- hîr
tie, fi
bre,
le
mn,
mat
erie
pri
mă
chim
ică;
ani
lina
– co
lora
nți,
med
icam
ente
; com
puşi
i mac
rom
olec
ular
i – m
ase
plas
tice,
fibr
e, c
auci
uc.
5.2.
3. C
orel
ează
pro
prie
tățil
e su
bsta
nțel
or o
rgan
ice
cu u
tiliz
area
lor
inof
ensi
vă: h
idro
carb
uri -
com
bus-
tibil
şi m
ater
ie p
rim
ă ch
imic
ă; d
eriv
ați h
alog
enaț
i -
dizo
lvan
ți, a
genț
i fri
gori
fici,
med
icam
ente
; co
m-
puşi
hid
roxi
lici ş
i car
boni
lici -
sol
venț
i, co
nser
vanț
i, ră
şini
, m
ater
ie p
rim
ă ch
imic
ă; a
nilin
a -
mat
erie
pr
imă
pent
ru o
bțin
erea
col
oran
ților
, pr
epar
atel
or
med
icin
ale,
exp
lozi
bilil
or;
aciz
i m
onoc
arbo
xilic
i -
form
ic, a
cetic
, ste
aric
- con
serv
anți,
săp
unur
i, fib
re
sint
etice
; es
teri
i –
arom
atiza
nți;
grăs
imile
, gl
uco-
ze, z
ahar
oza,
am
idon
ul, p
rote
inel
e, v
itam
inel
e -
în
alim
enta
ție;
celu
loza
- h
îrtie
, fib
re,
lem
n, m
ater
ie
prim
ă ch
imic
ă; a
nilin
a –
colo
ranț
i, m
edic
amen
te;
com
puşi
i m
acro
mol
ecul
ari
– m
ase
plas
tice,
fibr
e,
cauc
iuc.
Stan
dard
ul 5
.3.
Sesi
zare
a şi
rez
olva
rea
pro-
blem
elor
şi
a si
tuaț
iilor
co-
tidie
ne
priv
ind
utiliz
area
su
bsta
nțel
or
şi
prot
ecția
m
ediu
lui.
5.3.
1.
Iden
tifică
: su
rsel
e şi
co
nsec
ințe
le p
oluă
rii
aeru
lui,
apei
.
5.3.
1. E
vide
nție
ază
prob
lem
ele
polu
ării
me d
iulu
i cu
sub
stan
țe n
ociv
e, p
rovo
cate
de
prel
ucra
rea
şi
utiliz
area
gaz
ului
nat
ural
, pet
rolu
lui ş
i căr
bune
lui;
obțin
erea
com
puşi
lor
orga
nici
(fe
nol,
mas
e pl
as-
tice,
det
erge
nți).
5.3.
1. E
vide
nție
ază
prob
lem
ele
polu
ării
me d
iulu
i cu
sub
stan
țe n
ociv
e,
prov
ocat
e de
pre
lucr
area
şi
utiliz
area
gaz
ului
nat
ural
, pet
rolu
lui ş
i căr
bune
lui;
obțin
erea
com
puşi
lor
orga
nici
(fe
nol,
mas
e pl
asti-
ce, d
eter
genț
i, sti
clă,
cim
ent)
.
141
5.3.
2. P
ropu
ne s
oluț
ii pe
ntru
pr
otec
ția
med
iulu
i cu
po
lu-
anți
chim
ici,
utiliz
area
com
-pu
şilo
r ch
imic
i şi
re
cicl
area
de
şeur
ilor.
5.3.
2. P
ropu
ne s
oluț
ii pe
ntru
pro
tecț
ia m
ediu
lui
de p
olua
nți c
him
ici,
utiliz
area
com
puşi
lor
chim
ici
şi re
cicl
area
deş
euri
lor.
5.3.
2. P
ropu
ne s
oluț
ii pe
ntru
pro
tecț
ia m
ediu
lui d
e po
luan
ți ch
imic
i, uti
lizar
ea c
ompu
şilo
r chi
mic
i şi r
e-ci
clar
ea d
eşeu
rilo
r.
5.3.
3. E
xplic
ă le
gătu
ra c
auză
-ef
ect
dint
re n
emet
ale
- ox
izi
aciz
i - a
cizi
– p
loi a
cide
– p
ro-
tecț
ia m
ediu
lui ş
i săn
ătat
e.
5.3.
3. E
labo
reaz
ă pr
oiec
te p
rivi
nd p
rote
cția
me-
diul
ui ş
i rec
icla
rea
mas
elor
pla
stice
, hîr
tiei.
5.3.
3. E
xplic
ă co
rela
ția:
oxiz
i ac
izi
- ac
izi
– ag
enți
polu
anți
– pl
oi a
cide
– p
rote
cția
med
iulu
i – im
pact
ge
nera
l / p
erso
nal.
5.3.
4. M
anife
stă
grijă
faț
ă de
pr
otec
ția
apel
or
natu
rale
, ap
ei p
otab
ile, a
erul
ui ş
i a s
ă-nă
tății
per
sona
le
5.4.
4. E
labo
reaz
ă pr
oiec
te p
rivi
nd p
rote
cția
med
iu-
lui ş
i săn
ătăț
ii; r
ecic
lare
a m
asel
or p
lasti
ce, h
îrtie
i, de
şeur
ilor
chim
ice
indu
stri
ale
şi d
e la
bora
tor;
util
i-za
rea
inof
ensi
vă a
sub
stan
țelo
r ch
imic
e.St
anda
rdul
5.4
.
Prom
ovar
ea m
odul
ui s
ănă-
tos
de v
iață
5.4.
1.
Apr
ecie
ază
influ
ența
co
mpu
şilo
r or
gani
ci
(alc
oo-
lilor
meti
lic ş
i eti
lic,
aciz
ilor,
polim
erilo
r, să
punu
rilo
r, de
-te
rgen
ților
, gr
ăsim
ilor,
gluc
i-de
lor,
prot
eine
lor,
vita
min
e-lo
r) a
supr
a să
nătă
ții o
mul
ui ş
i ca
lităț
ii vi
eții.
5.4.
1. A
prec
ieaz
ă in
fluen
ța c
ompu
şilo
r or
gani
ci
(alc
oolil
or m
etilic
şi
etilic
, fe
nolu
lui,
aciz
ilor,
es-
teri
lor,
polim
erilo
r, ca
uciu
curi
lor,
săpu
nuri
lor,
dete
rgen
ților
, gr
ăsim
ilor,
gluc
idel
or,
prot
eine
lor,
vita
min
elor
) as
upra
săn
ătăț
ii om
ului
şi
calit
ății
vieț
ii.
5.4.
1. A
prec
ieaz
ă in
fluen
ța c
ompu
şilo
r org
anic
i (a
l-co
olilo
r m
etilic
şi e
tilic
, fen
olul
ui, a
cizi
lor,
este
rilo
r, po
limer
ilor,
cauc
iucu
rilo
r, să
punu
rilo
r, de
terg
enți-
lor,
grăs
imilo
r, gl
ucid
elor
, pro
tein
elor
, vita
min
elor
) as
upra
săn
ătăț
ii om
ului
şi c
alită
ții v
ieții
.
5.4.
2. M
anife
stă
resp
onsa
bi-
litat
e în
util
izar
ea p
rodu
selo
r ch
imic
e de
uz
casn
ic ş
i de
ig
ienă
per
sona
la (
săpu
n, d
e-te
rgen
ți, a
genț
i de
cur
ățar
e,
past
ă de
di
nți,
parf
umur
i);
med
icam
ente
lor,
vita
min
elor
.
5.4.
2. A
rgum
ente
ază
legă
tura
cau
ză-e
fect
din
tre
com
pozi
ția ş
i ca
litat
ea p
rodu
selo
r al
imen
tare
şi
utiliz
area
lor;
sis
tem
ul d
e al
imen
tație
ech
ilibr
at ş
i m
odul
săn
ătos
de
viaț
ă.
5.4.
2. A
rgum
ente
ază
legă
tura
cau
ză-e
fect
din
tre
com
pozi
ția ş
i ca
litat
ea p
rodu
selo
r al
imen
tare
şi
utiliz
area
lor;
sis
tem
ul d
e al
imen
tație
ech
ilibr
at ş
i m
odul
săn
ătos
de
viaț
ă.
5.4.
3.
Anti
cipe
ază
cons
ecin
-țe
le a
cțiu
nii
unor
pro
duse
şi
proc
ese
chim
ice
stud
iate
asu
-pr
a pr
opri
ei p
erso
ane
şi a
su-
pra
med
iulu
i.
5.4.
3. A
ntici
peaz
ă co
nsec
ințe
le a
cțiu
nii u
nor
pro-
duse
şi p
roce
se c
him
ice
asup
ra p
ropr
iei p
erso
ane
sau
asup
ra m
ediu
lui.
5.4.
3. A
ntici
peaz
ă co
nsec
ințe
le a
cțiu
nii
unor
pro
-du
se ş
i pro
cese
chi
mic
e as
upra
pro
prie
i per
soan
e şi
asu
pra
med
iulu
i.
142
Standarde de eficienţă a învăţării iStoriei românilor și univerSală
Corina LUNGU, grad didactic superior, consultant superior ME, GDS, coordonatorpavel CERbUŞCA, doctor în pedagogie, grad didactic superiorviorica NEGREI, inspector şcolar DGETS, Chişinău, grad didactic superior
Introducere
„nu-i înveţi pe copii nici ceea ce ştii, nici ceea ce poţi, ci ceea ce eşti”
La baza elaborării prezentului document au fost puse principiile unei şcoli prietenoase copilului (ŞPC), care este unul din conceptele cadrului internațional pe care Republica Mol-dova îl aplică pentru a îmbunătăți calitatea sistemului educațional.
Caracteristicile şcolii prietenoase copilului:1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înţelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educaţie bazată pe viaţa reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversităţii; 8) acţionează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toţi copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educaţie care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacităţile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.
Conceptul Şcoala prietenoasă copilului a fost elaborat de UNICEF şi agențiile partenere în baza Convenției privind Drepturile Copilului, adoptată în anul 1989. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC) declară că:
a) toate fetele şi toți băieții din lume au dreptul la viață; b) dreptul la dezvoltare – care include dreptul la educaţie; c) dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de abuz, neglijență şi exploatare; d) dreptul de a participa la toate chestiunile care le afectează viața şi care îi pregătesc
pe copii să-şi asume rolul privind responsabilitate pe măsură ce ei devin adulți.
Aceste principii sunt fundamentale pentru conceptul Şcolii prietenoase copilului, având drept repere dimensiunile:
143
• Incluziunea. Mediul şcolar este binevoitor pentru toți copiii şi familiile lor, iar condu-cerea şcolii şi profesorii recunosc şi satisfac necesitățile diferite de învățare ale elevi-lor. Şcoala desfăşoară campanii regulate pentru a încuraja părinții să-şi înscrie copiii la şcoală şi accentuează faptul că toți copiii sunt bineveniți, indiferent de origine sau capacitate. accesul la educația de calitate nu e un privilegiu, ci o datorie a societății față de toți copiii, incluzându-i indiferent de gen; atribute fizice (dezabilități şi abilități); statut intelectual; atribute sociale (dezavantajați; săraci); provocări emotive; contexte lingvistice sau culturale; nevoi speciale etc.
• Centrarea pe copil. Personalul şcolii se axează pe starea emoțională şi fizică bună, stabi-leşte relații cu elevii care sunt pozitive şi bazate pe respect şi asigură participarea activă a elevilor în procesul de învățare. Serviciile de sănătate în scoală şi programul de studii sunt menite să îmbunătățească sănătatea, siguranța, protecția tuturor copiilor indife-rent de origine, capacitate şi/sau gen.
• eficienţa. Toți copiii, indiferent de origine, capacitate şi/sau gen, sunt învățați şi evaluați cu ajutorul metodelor inovative şi centrate pe copil. Profesorii folosesc metode adec-vate vârstei şi capacității pentru afirmarea personalității elevilor, luând în considerație multiplele inteligențe. De asemenea elevii sunt încurajați să lucreze împreună, promo-vând învățarea practică şi prin cooperare, dezvoltarea gândirii critice şi reflexive.
• Participarea democratică (implicarea). Membrii familiei şi comunității sunt implicați activ în activitatea clasei, şcolii şi comunității, iar elevii participă în cadrul activităților şcolare şi procesul decizional prin intermediul unui consiliu formal al elevilor. Toți copiii şi familiile au oportunitatea de a-şi exprima opiniile şi de a participa pe deplin în organi-zațiile şcolare indiferent de origine, capacitate şi/sau gen.
• Dimensiunea de gen este strategia de acordare de şanse egale pentru băieți şi fete să participe deplin în cadrul unui mediu de învățare şi afirmare, fără a recurge la discrimi-nare în baza criteriului de gen şi alte diferențe şi sprijină realizarea drepturilor omului.
• Respectarea drepturilor copilului şi al multiculturalismului. Întreaga comunitate şcola-ră (copiii, profesorii, administratorii, părinții) se comportă în conformitate cu Convenția Drepturilor Copiilor. Materialele didactice includ informații despre istoria, cultura, tra-dițiile comunităților etnice din spațiul românesc, în special din Republica Moldova.
Documentul de față este elaborat pentru cadrele didactice care predau Istoria Români-lor şi Universală în învățământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), managerii şco-lari, elevi, părinți, factori de decizie, membri ai comunității. De asemenea acest document este utilizat în elaborarea materialelor curriculare şi complimentare în predarea-învățarea şi evaluarea a ceea ce trebuie să ştie, să facă şi cum să fie elevul.
144
I. Aspecte metodologie privind elaborarea și implementarea standardelor de eficien-ţă a învăţării Istoriei Românilor şi Universală în învăţământul preuniversitar
a) Definirea termenilor-cheie
Geothe menționa în unul din discursurile sale: ”Dacă vrei să discuţi cu mine, defineşte termenii”. În prezentul document sunt utilizaşi un şir de termeni specifici (dimensiune, do-meniu, standarde, standardizare, standarde de conţinut, indicatori, puncte de control, competenţă, strategia şi instrumentele de monitorizare) care sunt definiți corespunzător:
• Dimensiunea sunt concepte care emană de la principiile ŞpC și ajută la organizarea standardelor. Dimensiunile ŞPC includ câteva priorități: sănătatea, siguranța, protecția, participarea, eficiența; incluziunea şi sensibilitate la gen. Alte dimensiuni care au fost luate în considerație sunt mediile şcolare sănătoase, sigure şi care protejează copilul; eficacitatea de învățare, participarea activă a părților interesate; promovarea drepturi-lor copilului şi altele.
• Domeniu sunt componente, direcţii, subiecte, categorii, zone de activitate.
• Standardele sunt formulări ale obiectivelor largi, definind un set de așteptări. Stan-dardele sunt prea generale pentru a fi măsurate direct. Ele reprezintă documente de re-ferință pentru sistemul calității, pentru auditarea şi certificarea acestuia. Într-o viziune foarte largă, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calităţii şi cantităţii învățământului. Standardele educaționale constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală şi profesională a absolvenților unei trepte de învățămînt, indiferent de tipul si forma educației.
Standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunos-cut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli directoare şi caracte-ristici referitoare la activități şi rezultatele acestora, în scopul obținerii unui grad optim de ordine într-un context dat.
Standardele de eficiență a învățării Istoriei Românilor şi Universală sunt formulări de obiective largi care definesc ceea ce trebuie elevii să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educațional. Ele definesc aşteptările vizavi de realizări.
Standardele menționate sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității. Standardele constituie aşteptările în raport cu cerințele minimale.
• Standardizarea definește și stabilește cerinţele de calitate cărora trebuie să li se con-formeze produsele, procesele și serviciile.
• Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu din per-spectiva cunoștinţelor și abilităţilor care se doresc a fi dobândite .
• Indicatori sau puncte de control sunt niște acţiuni sau dovezi observabile care arată prezenţa, starea sau condiţia oricărui aspect legat de standard. Indicatorii sunt utilizați pentru a măsura cunoştințele, performanța şi atitudinile. Ei se pot referi la elemente constitutive primare (de exemplu, pentru fiecare copil există un manual); proces (de exemplu, factorii-cheie elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultat (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocațiile bugetare pentru şcoală). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea standardului.
145
Indicatorii sau punctele de control furnizează paşi uşor de aplicat care trebuie realizați cu scopul de a atinge un anumit standard. În timp ce termenii „indicatori” şi „puncte de control” sunt uneori folosiți în mod alternativ, ei diferă puțin. Atât indicatorii cât şi punctele de control sunt acțiuni observabile şi comportamente legate de standarde.
• Competenţa este un ansamblu integru și funcţional de cunoștinţe, capacităţi și atitu-dini care permite a face faţă unor situaţii contextuale, a se adapta la ele, de a rezolva probleme și a realiza proiecte.
• Strategia și instrumentele de monitorizare, estimare și evaluare de sistem este un mecanism care le oferă factorilor-cheie de la toate nivelele informaţii la zi despre pro-gresele înregistrate. Monitorizarea implică: (a) elaborarea indicatorilor/punctelor de control; (b) elaborarea procedurilor, sistemelor şi instrumentelor de colectare, înregis-trare şi analizare a informațiilor cu privire la indicatori; (c) utilizarea informațiilor pentru a îmbunătăți planificarea, performanța şi rezultatele. În plus, sistemele de monitorizare şi evaluare trebuie să fie corecte, valabile şi de încredere.
Principiile, dimensiunile, domeniile, standardele, indicatorii şi punctele de control sunt interdependente pentru a oferi o imagine coerentă a ceea ce trebuie să facă sistemul educațional pentru a a sigura formarea de competențe la elevi. Principiile şi dimensiunile oferă cea mai cuprinzătoare imagine a ceea ce trebuie realizat. Cu toate acestea, principiile şi dimensiunile sunt inutile fără a înțelege paşii necesari pentru a le realiza. Aceste detalii şi specificații provin din standarde, indicatori şi puncte de control. Fiecare element - principii, dimensiuni, standarde, indicatori/puncte de control - este esențial şi util doar dacă este însoțit de celelalte componente. Setul complet de elemente, de la principiu la indicatori şi puncte de control, oferă îndrumare holistică necesară pentru a îmbunătăți practicile prie-tenoase copilului.
b) Elemente-cheie ale standardelor de eficienţă a învăţării Istoriei Românilor şi Uni-versală din perspectiva Şcolii prietenoase Copilului.
Standardele le permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului de educație. De asemenea este important că ele contribuie la monitorizarea progreselor în vederea atingerii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.
Standardele la istorie prezentate sunt declarate drept scopuri generale, sunt coerente niveluri de specificitate şi generalitate, reprezintă cele mai actuale cunoştințe legate de dimensiunile Şcolii prietenoase copilului, corespund aşteptările minime ale părților inte-resate.
La baza elaborării standardelor de eficiență a învățării Istoriei Românilor şi Universală au fost puse principiile:
• cunoştinţe • transparenţă • participare • repetare • echitate În termeni concreți, standardele de eficienţă a învăţării istoriei Românilor şi Universală
constituie specificări de performanță vizând cunoştințele, competențele şi comportament-ele stabilite prin curriculumul modernizat. Standardele permit:
• evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta (primară, gimnazială, liceală);
146
• sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți agenții educaționali;• reprezintă baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, respec-
tiv a criteriilor de notare;• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru
învățare; • sunt orientate spre profilul de formare al elevului; • conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială; • ar trebui să motiveze elevul pentru învățarea continuă şi să conducă la structurarea
capacităților proprii învățării active.
Cadrul didactic este responsabil pentru aplicarea standardelor în procesul didactic, pen-tru cuantificarea rezultatelor obținute de elevi şi pentru remedierea în timp, a eventualelor eşecuri ale elevilor. Pentru evaluarea calității educației trebuie identificați şi aplicați, în fiecare domeniu, indicatori de performanta, care trebui să fie:
– relevanţi - se refera la rezultatele asupra cărora şcoala poate avea influenta;– vizibili şi măsurabili - cu instrumente cantitative si calitative;– informativi - iau in considerare contextual si situația in care funcționează unitatea
şcolara şi pot fi utilizați in optimizarea activității din şcoală făcând posibile compara-ții “transversale” si “longitudinale”;
– acceptabili - percepuți ca echitabili, accesibili, uşor de interes si de aplicat, ”incorup-tibili” si controlabili;
– beneficiu - creează si mențin motivația si satisfacerea grupurilor de interes;– eficientă - din punct de vedere al costurilor.
Renovarea rolului /învățătorului/profesorului trebuie să aibă în vedere următoarele as-pecte:
– practicarea drepturilor elevilor dând prioritate unei pedagogii cooperative şi instau-rând un climat de încredere in clasă;
– centrarea pe elev;– considerarea contextului social şi global;– rolul de mediator între elevi şi mediul lor;– modernizarea procesului de evaluare cu accent pe evaluarea formativă;– modernizarea formării învățătorului/profesorului, folosind noi abordări pedagogice
şi noile tehnologii informaționale.
II. Standarde de eficienţă și indicatori (observabili și măsurabili) de învăţare a istori-ei Românilor și Universală pe trepte de învăţământ.
*notă: Indicatorii sunt structuraţi conform nivelelor: cunoaştere, aplicare şi integrare.
147
Dom
eniu
l: Li
mba
j ist
oric
Nr.
Stan
dard
e de
efic
ienţ
ăIn
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l
1.Cu
noaş
tere
a şi
util
izar
ea
term
enilo
r is
tori
ci î
n di
-ve
rse
situ
ații
de c
omun
i-ca
re
Elev
ul:
1.1.
Defi
neşt
e co
nțin
utul
noț
iuni
lor i
stor
i-ce
de
bază
(7-1
0 no
țiuni
);1.
2. F
orm
ulea
ză e
nunț
uri
core
cte,
util
i-zâ
nd 2
-3 n
oțiu
ni is
tori
ce re
com
anda
te;
1.3.
Str
uctu
reaz
ă un
dis
curs
în li
mba
ma-
tern
ă, u
tiliz
ează
3-5
noț
iuni
isto
rice
rec
o-m
anda
te;
1.4.
Des
crie
eve
nim
ente
le is
tori
ce s
tudi
a-te
, fol
osin
d lim
baj d
e sp
ecia
litat
e;1.
5. E
labo
reaz
ă m
ater
iale
pen
tru
un p
or-
tofo
liu l
a di
scip
lină,
util
izân
d no
țiuni
le
reco
man
date
;1.
6. U
ilize
ază
3-4
noțiu
ni i
stor
ice
în c
o-m
unic
area
cu
cole
gii d
in ş
coal
ă, m
embr
ii fa
mili
ei ş
i/sa
u co
mun
ității
.
Elev
ul:
1.1.
Defi
neşt
e co
nțin
utul
noț
iuni
lor
isto
-ri
ce d
e ba
ză (
15-2
0 no
țiuni
) st
udia
te l
a tr
eapt
a gi
mna
zial
ă;1.
2. F
orm
ulea
ză e
nunț
uri
core
cte,
util
i-zâ
nd 5
-7 n
oțiu
ni is
tori
ce re
com
anda
te;
1.3.
Car
acte
rize
ază,
în b
aza
unui
alg
oritm
, ev
enim
ente
le
isto
rice
stu
diat
e, u
tiliz
ând
noțiu
nile
reco
man
date
;1.
4. E
labo
reaz
ă un
ese
u st
ruct
urat
, uti
li-zâ
nd n
oțiu
nile
isto
rice
reco
man
date
;1.
5. R
ealiz
ează
şi p
rezi
ntă
din
port
ofol
iul
isto
ric
mat
eria
lele
ela
bora
te,
util
izân
d no
țiuni
le is
tori
ce re
com
anda
te;
1.6.
Util
izea
ză 6
-8 n
oțiu
ni i
stor
ice
în d
i-ve
rse
situ
ații
de c
omun
icar
e cu
col
egii
şi
mem
brii
com
unită
ții.
Elev
ul:
1.1.
Defi
neşt
e co
nțin
utul
noț
iuni
lor
isto
-ri
ce d
e ba
ză (
25-3
0 no
țiuni
) st
udia
te l
a tr
eapt
a lic
eală
;1.
2. U
tiliz
ează
noț
iuni
le i
stor
ice
în c
on-
text
ul p
reze
ntăr
ii ev
enim
ente
lor
isto
rice
st
udia
te;
1.3.
Ana
lizea
ză e
veni
men
tele
isto
rice
stu-
diat
e, u
tiliz
ând
noțiu
nile
isto
rice
reco
man
-da
te;
1.4.
Red
acte
ază
un e
seu/
artic
ol p
e su
biec
-tu
l ist
oric
pro
pus;
1.5.
Ope
reaz
ă cu
8-1
0 no
țiuni
ist
oric
e în
di
vers
e si
tuaț
ii de
com
unic
are;
1.6.
Rea
lizea
ză o
pre
zent
are
la u
n su
biec
t is
toric
(ref
erat
, cer
ceta
re, p
roie
ct, P
PT e
tc.),
uti
lizân
d no
țiuni
le is
toric
e re
com
anda
te;
1.7.
Ela
bore
ază
sint
eze
tem
atice
, util
izân
d un
lim
baj d
e sp
ecia
litat
e co
eren
t.
148
Dom
eniu
l: Iz
voar
e is
toric
e
Nr.
Stan
dard
e de
efic
ienţ
ăIn
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l
1.Cu
noaş
tere
a, u
tiliz
area
şi
inte
rpre
tare
a iz
voar
elor
şi
a s
urse
lor
isto
rice
Elev
ul:
1.1.
Ide
ntific
ă tip
urile
de
izvo
are
(scr
ise,
m
ater
iale
, im
ater
iale
etc
.);1.
2. U
tiliz
ează
cel
puş
in 2
sur
se i
stor
ice
în e
luci
dare
a un
ui e
veni
men
t sa
u pr
oces
is
tori
c;1.
3. C
olec
teaz
ă un
ele
info
rmaț
ii, d
e la
1-2
m
embr
i ai c
omun
ității
, des
pre
unel
e ev
e-ni
men
te d
e is
tori
e lo
cală
.
Elev
ul:
1.1.
Ide
ntific
ă in
form
ații
din
2-3
surs
e pe
ntru
des
crie
rea
even
imen
telo
r is
tori
ce
stud
iate
;1.
2. U
tiliz
ează
alg
oritm
ul î
n ce
rcet
area
su
rsei
isto
rice
;1.
3. U
tiliz
ează
cel
puț
in 2
-3 s
urse
în e
luci
-da
rea
unui
eve
nim
ent s
au p
roce
s is
tori
c;1.
4. C
olec
teaz
ă in
form
ații
cu c
arac
ter
is-
tori
c de
la 3
-5 m
embr
i ai c
omun
ității
des
-pr
e is
tori
a lo
cală
, pen
tru
elab
orar
ea u
nei
com
unic
ări.
Elev
ul:
1.1.
Int
erpr
etea
ză i
nfor
maț
ia p
reze
ntat
ă în
div
erse
tipu
ri d
e su
rse
isto
rice
;1.
2. Id
entifi
că 2
-3 s
urse
cu
refe
rire
la
un
even
imen
t/pr
oces
isto
ric,
avî
nd o
abo
rda-
re a
naliti
că p
erso
nală
a e
veni
men
tulu
i;1.
3. U
tiliz
ează
sur
sele
isto
rice
în e
labo
ra-
rea
unei
com
unic
ări ş
tiinț
ifice
sau
a u
nei
crea
ții p
erso
nale
;1.
4. E
labo
reaz
ă şi
să
prez
inte
dis
curs
uri i
s-to
rice
în b
aza
info
rmaț
iilor
dob
ândi
te d
in
dive
rse
surs
e.
1.5.
Rea
lizea
ză u
n al
bum
foto
, un
mat
eri-
al v
ideo
sau
de
altă
mod
alita
te d
espr
e un
ev
enim
ent/
o pe
rson
alita
te is
tori
c(ă)
.
149
Dom
eniu
l: Ti
mp
şi s
paţiu
în is
torie
Nr.
Stan
dard
e de
efic
ienţ
ăIn
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l
1.Lo
caliz
area
în
sp
ațiu
şi
pl
asar
ea î
n tim
p a
eve-
nim
ente
lor
şi p
roce
selo
r is
tori
ce s
tudi
ate.
Elev
ul:
1.1.
Det
erm
ină
spaț
iul
ist
oric
uni
vers
al,
euro
pean
, naț
iona
l şi l
ocal
pe
hărț
ile m
u-ra
le;
1.2.
Dat
ează
cel
puț
in 3
eve
nim
ente
sau
pr
oces
e is
tori
ce s
tudi
ate;
1.3.
Pla
seaz
ă pe
un
segm
ent
de a
xă c
ro-
nolo
gică
cel
puț
in 3
eve
nim
ente
ist
oric
e st
udia
te;
1.4.
Loc
aliz
ează
pe
hart
a is
tori
că m
ural
ă ce
l puț
in 3
eve
nim
ente
isto
rice
stu
diat
e;1.
5. L
ocal
izea
ză p
e ha
rtă
şi p
lase
ază
în
timp
even
imen
te d
e is
tori
e lo
cală
.
Elev
ul:
1.1.
Ide
ntific
ă sp
ațiu
lui
isto
ric
univ
ersa
l, eu
rope
an, n
ațio
nal ş
i loc
al p
e di
vers
e ti-
puri
de
hart
ă;1.
2. P
lase
ază
în ti
mp
cel
puțin
6 e
veni
-m
ente
sau
pro
cese
ist
oric
e st
udia
te l
a tr
eapt
a gi
mnz
ială
;1.
3. C
onst
ruie
şte
un s
egm
ent
de a
xă c
ro-
nolo
gică
, pla
sând
cel
puț
in 5
eve
nim
ente
is
tori
ce s
tudi
ate
la tr
eapt
a gi
mna
zial
ă;1.
4. M
arch
ează
pe
dive
rse
tipur
i de
hărț
i ev
enim
ente
le is
tori
ce s
tudi
ate
la t
reap
ta
gim
nazi
ală;
1.
5. A
lcăt
uieş
te ş
i in
terp
rete
ază
lege
nda
unei
hăr
ți is
tori
ce;
1.6.
Util
izea
ză h
ărțil
e m
ural
e în
pre
zen-
tare
a ev
enim
ente
lor
isto
rice
stu
diat
e la
tr
eapt
a gi
mna
zial
ă.
Elev
ul:
1.1.
Iden
tifică
sch
imbă
rile
spa
țiulu
i ist
oric
un
iver
sal,
euro
pean
, na
ționa
l şi
loc
al,
în
dife
rite
per
ioad
e de
tim
p;1.
2. P
lase
ază
în ti
mp
cel
puțin
10
even
i-m
ente
sau
pro
cese
ist
oric
e st
udia
te l
a tr
eapt
a lic
eală
;1.
3. C
onst
ruie
şte
un s
egm
ent
de a
xă c
ro-
nolo
gică
, pla
sând
cel
puț
in 7
eve
nim
ente
is
tori
ce s
tudi
ate
la tr
eapt
a lic
eală
;1.
4. E
labo
reaz
ă fr
ize
cron
olog
ice,
util
izân
d ce
l puț
in 5
dat
e al
e ev
enim
ente
lor s
tudi
a-te
la tr
eapt
a lic
eală
;1.
5. E
labo
reaz
ă hă
rți i
stor
ice
în b
aza
hăr-
ților
de
cont
ur;
1.6.
Util
izea
ză c
ompe
tenț
a de
ori
enta
re
în ti
mp
şi s
pațiu
isto
ric
în d
iver
se s
ituaț
ii au
tenti
ce.
150
Dom
eniu
l: Pe
rson
alită
ţi is
toric
e
Nr.
Stan
dard
e de
efic
ienţ
ăIn
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l
1.Cu
noaş
tere
a,
inte
rpre
ta-
rea
şi a
rgum
enta
rea
com
-po
rtam
entu
lui
pers
onal
i-tă
ților
isto
rice
.
Elev
ul:
1.1.
Iden
tifică
10
pers
onal
ități
isto
rice
re-
mar
cabi
le d
in s
pațiu
l loc
al ş
i naț
iona
l; 1.
2.
Înca
drea
ză
pers
onal
itățil
e is
tori
ce
din
spaț
iul n
ațio
nal î
ntr-
un e
veni
men
t is
-to
ric
prin
în 4
-5 p
ropo
ziții
; 1.
3. E
labo
reaz
ă ar
bore
le g
enea
logi
c a
fa-
mili
ei d
in c
are
face
par
te;
1.4.
Ela
bore
ază
o in
form
ație
des
pre
per-
sona
litat
ea i
stor
ică
al c
ărei
mon
umen
t es
te r
idic
at în
loca
litat
ea d
e ba
ştină
;1.
5. M
anife
stă
resp
ect
față
de
pers
onal
i-tă
țile
noto
rii.
Elev
ul:
1.1.
Des
crie
acț
iuni
le p
erso
nalit
ățilo
r is
-to
rice
rem
arca
bile
din
spa
țiul
loca
l (3
-5
pers
onal
ități)
, naț
iona
l (6-
8 pe
rson
alită
ți)
şi u
nive
rsal
(4-
6 pe
rson
alită
ți) s
tudi
ate
la
trea
pta
gim
nazi
ală;
1.2.
Înca
drea
ză p
erso
nalit
ățile
isto
rice
în-
tr-u
n ev
enim
ent/
proc
es i
stor
ic p
rin
5-10
pr
opoz
iții c
u co
nțin
ut is
tori
c.1.
3. A
prec
iază
rol
ul în
isto
rie
al p
erso
nali-
tățil
or is
tori
ce s
tudi
ate
la t
reap
ta g
imna
-zi
ală;
1.4.
Pre
zint
ă în
faț
a un
ui p
ublic
cun
oscu
t un
dis
curs
cu
refe
rinț
ă la
o p
erso
nalit
ate
isto
rică
, pe
baza
unu
i pla
n si
mpl
u de
idei
.
Elev
ul:
1.1.
Car
acte
rize
ază
pers
onal
itățil
e is
tori
ce
rem
arca
bile
din
spa
țiul
loca
l (3
-5 p
erso
-na
lităț
i), n
ațio
nal
(8-1
0 pe
rson
alită
ți) ş
i un
iver
sal
(6-8
per
sona
lităț
i) st
udia
te l
a tr
eapt
a lic
eală
;1.
2. A
naliz
ează
acț
iuni
le p
erso
nalit
ățilo
r is
tori
ce r
emar
cabi
le s
tudi
ate
la t
reap
ta
licea
lă;
1.3.
Arg
umen
teaz
ă ro
lul
isto
ric
al p
erso
-na
lităț
ilor
stud
iate
la tr
eapt
a lic
eală
;1.
4. U
tiliz
ează
info
rmaț
iile
cole
ctat
e de
la
pers
onal
itățil
e no
tori
i des
pre
isto
ria
loca
-lă
şi/
sau
prob
lem
ele
cu c
are
se c
onfr
untă
co
mun
itate
a în
div
erse
con
text
e.
151
Dom
eniu
l: Ca
uză
şi e
fect
Nr.
Stan
dard
e de
efic
ienţ
ăIn
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l
1.Id
entifi
care
a ca
uzel
or
şi
efec
telo
r sc
him
bări
lor
în
isto
rie.
Elev
ul:
1.1.
Iden
tifică
1-2
cau
ze ş
i 1-2
con
seci
nțe
ale
even
imen
telo
r şi
pro
cese
lor
isto
rice
de
baz
ă di
n fie
care
epo
că i
stor
ică
stud
i-at
ă;1.
2. E
labo
reaz
ă un
text
cu
conț
inut
isto
ric
desp
re e
veni
men
tele
stu
diat
e, s
tabi
lind
cauz
ele
şi c
onse
cinț
ele
aces
tora
;1.
3. E
labo
reaz
ă un
pla
n de
ide
i di
n 2-
3 pu
ncte
pen
tru
desc
rier
ea e
veni
men
telo
r sa
u pr
oces
elor
isto
rice
stu
diat
e.
Elev
ul:
1.1.
Iden
tifică
şi s
ă ex
plic
e ca
uzel
e şi
con
seci
nțe-
le c
elor
mai
impo
rtan
te p
roce
se is
tori
ce d
in fi
e-ca
re e
pocă
isto
rică
stu
diat
ă la
trea
pta
licea
lă;
1.2.
Iden
tifică
3-5
pro
blem
e de
baz
ă cu
car
e se
co
nfru
ntă
civi
lizaț
ia u
man
ă în
fiec
are
peri
oadă
is
tori
că s
tudi
ată
la tr
eapt
a lic
eală
;1.
3. Id
entifi
că 6
-8 s
chim
bări
din
epo
ca c
onte
m-
pora
nă în
rap
ort
cu c
elel
alte
epo
ci s
tudi
ate
an-
teri
or;
1.4.
Ana
lizea
ză 2
-3 c
auze
şi
2-3
cons
ecin
țe a
le
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
ist
oric
e de
baz
ă di
n ep
ocile
isto
rice
stu
diat
e la
trea
pta
licea
lă;
1.5.
Abo
rdea
ză d
iver
se a
spec
te d
in p
ersp
ectiv
e ec
onom
ice,
pol
itice
, soc
iale
, cul
tura
le a
sta
telo
r şi
a p
opoa
relo
r lu
mii
la g
ener
al ş
i a r
omân
ilor
în
spec
ial;
1.6.
Ex
plic
ă in
terd
epen
denț
a di
ntre
di
vers
e sc
him
bări
şi
proc
ese
isto
rice
în
trat
area
eve
ni-
men
telo
r is
tori
ce;
1.7.
Arg
umen
teaz
ă im
pact
ul e
veni
men
telo
r ist
o-ri
ce s
tudi
ate
asup
ra e
volu
ției p
opoa
relo
r, or
ga-
niza
rea
stat
ală,
dec
lanş
area
con
flict
elor
mili
tare
, in
fluen
țelo
r cu
ltura
le, p
rogr
esul
ui t
ehni
co-ş
tiin-
țific
etc;
1.8.
Sin
tetiz
ează
pri
n di
vers
e sc
hem
e, t
abel
e şi
di
agra
me
cauz
ele
şi e
fect
ele
even
imen
telo
r st
u-di
ate.
152
Dom
eniu
l: Ati
tudi
ne ş
i com
port
amen
t
Nr.
Stan
dard
e de
efic
ienţ
ăIn
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l
1.A
plic
area
pr
inci
piilo
r ge
-ne
rale
ale
edu
cație
i ist
ori-
ce în
situ
ații
cotid
iene
pri
n im
plic
area
în
dezv
olta
rea
unei
soc
ietă
ți de
moc
rati-
ce ş
i man
ifest
area
resp
on-
sabi
lităț
ii ci
vice
.
Elev
ul:
1.1.
Id
entifi
că
prin
cipa
lele
va
lori
şi
pr
inci
pii d
in fi
ecar
e ep
ocă
isto
rică
stu
-di
ată;
1.2.
Rea
lizea
ză u
n po
rtof
oliu
în
care
su
nt o
rgan
izat
e m
ater
iale
isto
rice
; 1.
3. D
emon
stre
ază
capa
cită
ți de
aut
o-in
stru
ire ş
i de
auto
perf
ecțio
nare
;1.
4. R
espe
ctă
cultu
ra ş
i tra
diții
le f
ami-
liei,
com
unită
ții ş
i so
ciet
ății
din
care
fa
ce p
arte
, să
man
ifest
e re
spec
t pen
tru
sim
bolu
rile
naț
iona
le, s
ă cu
noas
că ş
i să
resp
ecte
cul
tura
alto
r po
poar
e, s
ă m
a-ni
fest
e ati
tudi
ne t
oler
antă
faț
ă de
alte
id
ei,
etni
i, co
nfes
iuni
et
c.,
depă
şind
st
ereo
tipur
ile ş
i pre
jude
cățil
e;1.
5. P
artic
ipă
la d
iscu
ții p
e te
me
isto
ri-
ce e
xpri
mân
d op
inii
pers
onal
e.
Elev
ul:
1.1.
Des
crie
nec
esită
țile
de a
mun
ci p
entr
u pr
opri
a de
zvol
tare
şi
cea
com
unita
ră;
1.2.
Pre
zint
ă un
por
tofo
liu în
car
e su
nt o
rgan
izat
e m
ater
iale
le
isto
rice
ela
bora
te d
e si
ne;
1.3.
Efe
ctue
ază
unel
e ev
aluă
ri ş
i/sa
u au
toev
aluă
ri c
ritic
e a
acti-
vită
ților
real
izat
e;1.
4. A
naliz
ează
val
orile
etic
e şi
mor
ale
fund
amen
tale
în
viaț
a co
tidia
nă: v
aloa
rea
ființ
ei u
man
e, d
rept
urile
şi r
espo
nsab
ilită
țile
fund
amen
tale
ale
om
ului
, div
ersi
tate
a cu
ltura
lă e
tc;
1.5.
Ela
bore
ază
şi im
plem
ente
ază
unel
e pr
oiec
te d
e so
luțio
nare
a
unor
pro
blem
e di
n şc
oală
/loc
alita
te/c
omun
itate
; 1.
6. P
rom
ovea
ză v
alor
ile d
emoc
ratic
e, a
titud
inile
şi
com
port
a-m
ente
le c
ivic
e, c
um a
r fi: s
tabi
lirea
uno
r rel
ații
pozi
tive
cu c
eila
lți,
resp
ecta
rea
drep
turil
or fu
ndam
enta
le a
le o
mul
ui, d
ezvo
ltare
a ati
-tu
dini
lor
pro-
activ
e în
via
ța p
erso
nală
şi c
ea s
ocia
lă, s
oluț
iona
rea
prin
mijl
oace
non
-vio
lent
e a
confl
icte
lor,
stim
a re
cipr
ocă,
tole
ran-
ța e
tc.;
1.7.
Dem
onst
reaz
ă sti
ma
şi r
espe
ctul
faț
ă de
dife
rite
per
soan
e,
cent
rare
a pe
val
orile
naț
iona
le ş
i un
iver
sale
; re
spon
sabi
litat
ea
față
de
prop
ria
form
are
ca c
etăț
ean;
rapo
rtar
ea b
inel
ui p
erso
nal
la b
inel
e so
cial
; dem
ocra
tizar
ea re
lație
i edu
cato
r-ed
ucat
; ech
ita-
tea
soci
ală
şi e
galit
atea
şan
selo
r; e
duca
ția p
entr
u o
viaț
ă îm
plin
i-tă
şi f
orm
area
com
pete
nțel
or u
tile
pent
ru to
ată
viaț
a;1.
8. P
erce
pe c
a pa
rte
com
pone
ntă
a co
mun
ității
, a
etni
ei p
rin
care
se
iden
tifică
, cet
ățea
n al
Rep
ublic
ii M
oldo
va, s
ă se
iden
tifice
cu
civ
iliza
ția e
urop
eană
car
e ar
e le
gătu
ri c
u în
trea
ga lu
me.
153
Concluzii:Astfel, prin natura umană, ne dorim să avem succes, un efect pozitiv asupra lumii cu
care venim în contact, să devenim persoane cu influență. O persoană care educă este o persoană care oferă, în primul rând, dragoste şi competență în domeniu, fără de care nu poate exista nici o legătură, nici viitor, nici colaborare pozitivă între cadrul didactic şi elevi. Fiecare elev simte nevoia să fie apreciat, iubit.
Învățătorul/profesorul le poate demonstra elevilor iubirea sa prin fiecare cuvânt, gest, prin grija pe care le-o poartă. Îi respectă prin faptul că îi tratează ca personalități unice. Le dă sentimentul siguranței, mai ales atunci când acțiunile şi cuvintele sale sunt conforme cu un înalt cod moral.
Scopul elaborării şi implementării standardelor la istorie este de a îmbunătăți viețile copiilor şi educația care li se oferă, de a le permite să-şi revendice şi să-şi exercite dreptul la o educație de calitate.
bibliografie:
1. Achiri I., Bolboceanu A., Evaluarea standardelor educaționale, Print-Caro, Chişinău, 2009.
2. Charles T., Jeanie L. Steele, Kurtis S. Meredith. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare 3. Chiş V., Pedagogia contemporană, pedagogia pentru competenţe, Cluj, 2005.4. Chabbott, C. (2004). UNICEF’s Child-Friendly Schools framework: A desk review. New
York: UNICEF.5. Clair, N., Miske, S., & Patel, D. (2010). Un cadru conceptual pentru elaborarea standar-
delor ŞPC/EBC in regiunea ECE/CSI. St. Paul, MN: Miske Witt & Associates Inc.6. Chapman, D. & Miske, S. (2007). Promoting Girls’ Education in Africa: Evidence from
the Field. In M. Maslak (Ed.) The Agency and Structure of Women’s Education. Albany, NY: SUNY Press.
7. Clair, N. (2010). “Glossary of key terms.” Istanbul: Miske Witt & Associates Inc.8. Cojocaru V.Gh., Schimbarea în educaţie şi schimbarea managerială, Chişinău, 2004.9. Curriculum modernizat, Istoria, clasele IV, V-IX, X – XII, Cartier, Chişinău, 2010.10. Curriculum şcolar, Istorie, Univers pedagogic, Chişinău, 2006. 11. Guțu V., Achiri I., Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic, Chişinău, 2009.12. Stoica A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas. Educa-
țional, Bucureşti, 2003.
154
Standarde de eficienţă a învăţării GeoGrafiei
Corina LUNGU, consultant superior, Ministerului Educației, GDS, coordonatorvitalie SoChIRCă, conferențiar universitar, doctor în geografieSvetlana AxîNTi, inspector şcolar la DGETS, municipiul Chişinău, GDS
Introducere
La baza elaborării prezentului document au fost puse principiile unei şcoli prietenoase copilului (ŞPC), care este unul din conceptele cadrului internațional pe care Republica Mol-dova îl aplică pentru a îmbunătăți calitatea sistemului educațional.
Caracteristicile şcolii prietenoase copilului:1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înţelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educaţie bazată pe viaţa reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversităţii; 8) acţionează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toţi copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educaţie care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacităţile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.
Conceptul Şcoala prietenoasă copilului a fost elaborat de UNICEF şi agențiile partenere în baza Convenției privind Drepturile Copilului, adoptată în anul 1989. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC) declară că:
a) toate fetele şi toți băieții din lume au dreptul la viață; b) dreptul la dezvoltare – care include dreptul la educaţie; c) dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de abuz, neglijență şi exploatare; d) dreptul de a participa la toate chestiunile care le afectează viața şi care îi pregătesc
pe copii să-şi asume rolul privind responsabilitate pe măsură ce ei devin adulți.
Aceste principii sunt fundamentale pentru conceptul Şcolii prietenoase copilului, având drept repere dimensiunile:
• Incluziunea. Mediul şcolar este binevoitor pentru toți copiii şi familiile lor, iar condu-cerea şcolii şi profesorii recunosc şi satisfac necesitățile diferite de învățare ale elevi-lor. Şcoala desfăşoară campanii regulate pentru a încuraja părinții să-şi înscrie copiii la şcoală şi accentuează faptul că toți copiii sunt bineveniți, indiferent de origine sau capacitate. Accesul la educația de calitate nu e un privilegiu, ci o datorie a societății
155
față de toți copiii, incluzându-i indiferent de gen; atribute fizice (dezabilități şi abilități); statut intelectual; atribute sociale (dezavantajați, săraci); provocări emotive; contexte lingvistice sau culturale; nevoi speciale etc.
• Centrarea pe copil. Personalul şcolii se axează pe starea emoțională şi fizică bună, stabi-leşte relații cu elevii care sunt pozitive şi bazate pe respect şi asigură participarea activă a elevilor în procesul de învățare. Serviciile de sănătate în scoală şi programul de studii sunt menite să îmbunătățească sănătatea, siguranța, protecția tuturor copiilor indife-rent de origine, capacitate şi gen.
• eficienţa. Toți copiii, indiferent de origine, capacitate şi gen, sunt învățați şi evaluați cu ajutorul metodelor inovative şi centrate pe copil. Profesorii folosesc metode adecvate vârstei şi capacității pentru afirmarea personalității elevilor, luând în considerație mul-tiplele inteligențe. De asemenea elevii sunt încurajați să lucreze împreună, promovând învățarea practică şi prin cooperare, dezvoltarea gândirii critice şi reflexive.
• Participarea democratică (implicarea). Membrii familiei şi comunității sunt implicați activ în activitatea clasei, şcolii şi comunității, iar elevii participă în cadrul activităților şcolare şi procesul decizional prin intermediul unui consiliu formal al elevilor. Toți copiii şi familiile au oportunitatea de a-şi exprima opiniile şi de a participa pe deplin în organi-zațiile şcolare indiferent de origine, capacitate şi gen.
• Dimensiunea de gen este strategia de acordare de şanse egale pentru băieți şi fete să participe deplin în cadrul unui mediu de învățare şi afirmare, fără a recurge la discrimi-nare în baza criteriului de gen şi alte diferențe şi sprijină realizarea drepturilor omului.
• Respectarea drepturilor copilului şi al multiculturalismului. Întreaga comunitate şcola-ră (copiii, profesorii, administratorii, părinții) se comportă în conformitate cu Convenția Drepturilor Copiilor. Materialele didactice includ informații despre cultura şi tradițiile etniilor din Republica Moldova.
Aceste şase dimensiuni, analizate împreună, oferă o imagine a educației de calitate înal-tă pentru toți copiii şi stabilesc un cadru în limitele căruia pot fi atinse standardele Educației Bazate pe Calitate/Şcolii prietenoase copilului.
Documentul de față este elaborat pentru cadrele didactice care predau geografia în învățământul preuniversitar (gimnazial şi liceal), managerii şcolari, elevi, părinți, factori de decizie, membri ai comunității. De asemenea acest document este utilizat în elaborarea materialelor curriculare şi complimentare în predarea-învățarea şi evaluarea a ceea ce tre-buie să ştie, să facă şi cum să fie elevul.
I. Aspecte metodologice privind elaborarea și implementarea standardelor la Geogra-fie în învăţământul preuniversitar
a) Definirea termenilor-cheie
În prezentul document sunt utilizați un şir de termeni specifici (dimensiune, domeniu, standarde, standardizare, standarde de conţinut, indicatori, puncte de control, compe-tenţă, strategia şi instrumentele de monitorizare) care sunt definiți corespunzător:
156
• Dimensiunea sunt concepte care derivă din principiile ŞpC și ajută la organizarea standardelor. Dimensiunile ŞPC includ câteva priorități: sănătatea, siguranța, protecția, participarea, eficiența; incluziunea şi sensibilitate la gen. Alte dimensiuni care au fost luate în considerație sunt mediile şcolare sănătoase, sigure şi care protejează copilul; eficacitatea de învățare, participarea activă a părților interesate; promovarea drepturi-lor copilului şi altele.
• Domeniu sunt componente, direcţii, subiecte, categorii, zone de activitate.
• Standardele sunt formulări ale obiectivelor largi, definind un set de așteptări. Stan-dardele sunt prea generale pentru a fi măsurate direct. Ele reprezintă documente de re-ferință pentru sistemul calității, pentru auditarea şi certificarea acestuia. Într-o viziune foarte largă, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calităţii şi cantităţii învățământului. Standardele educaționale constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală şi profesională a absolvenților unui ciclu de învățământ, indiferent de tipul si forma educației.
Standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunos-cut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli directoare şi caracte-ristici referitoare la activități şi rezultatele acestora, în scopul obținerii unui grad optim de ordine într-un context dat.
Standardele sunt formulări de obiective largi care definesc ceea ce trebuie elevii să cu-noască şi să întreprindă în cadrul sistemului educațional. Ele definesc aşteptările vizavi de realizări.
Standardele sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, a calității, valorii şi cantității. Standardele constituie aşteptări înalte şi nu cerințe mini-me.
• Standardizarea definește și stabilește cerinţele de calitate cărora trebuie să li se con-formeze produsele, procesele și serviciile.
• Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu din per-spectiva cunoștinţelor și abilităţilor care se doresc a fi dobândite .
• Indicatori sau puncte de control sunt niște acţiuni sau dovezi observabile care arată prezenţa, starea sau condiţia oricărui aspect legat de standard. Indicatorii sunt utilizați pentru a măsura cunoştințele, performanța şi atitudinile. Ei se pot referi la elemente constitutive primare (de exemplu, pentru fiecare copil există un manual); proces (de exemplu, factorii-cheie elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultat (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocațiile bugetare pentru şcoală). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea standardului.
Indicatorii sau punctele de control furnizează paşi uşor de aplicat care trebuie realizați cu scopul de a atinge un anumit standard. În timp ce termenii „indicatori” şi „puncte de control” sunt uneori folosiți în mod alternativ, ei diferă puțin. Atât indicatorii cât şi punctele de control sunt acțiuni observabile şi comportamente legate de standarde.
• Competenţa este un ansamblu integru și funcţional de cunoștinţe, capacităţi și atitu-dini care permite a face faţă unor situaţii contextuale, a se adapta la ele, de a rezolva probleme și a realiza proiecte.
157
• Strategia și instrumentele de monitorizare, estimare și evaluare de sistem este un mecanism care le oferă factorilor-cheie de la toate nivelele informaţii la zi despre pro-gresele înregistrate. Monitorizarea implică: (a) elaborarea indicatorilor/punctelor de control; (b) elaborarea procedurilor, sistemelor şi instrumentelor de colectare, înregis-trare şi analizare a informațiilor cu privire la indicatori; (c) utilizarea informațiilor pentru a îmbunătăți planificarea, performanța şi rezultatele. În plus, sistemele de monitorizare şi evaluare trebuie să fie corecte, valabile şi de încredere.
Principiile, dimensiunile, domeniile, standardele, indicatorii şi punctele de control sunt interdependente pentru a oferi o imagine coerentă a ceea ce trebuie să facă sistemul educațional pentru a asigura formarea de competențe la elevi. Principiile şi dimensiunile oferă cea mai cuprinzătoare imagine a ceea ce trebuie realizat. Cu toate acestea, principiile şi dimensiunile sunt inutile fără a înțelege paşii necesari pentru a le realiza. Aceste detalii şi specificații provin din standarde, indicatori şi puncte de control. Fiecare element - principii, dimensiuni, standarde, indicatori/puncte de control - este esențial şi util doar dacă este însoțit de celelalte componente. Setul complet de elemente, de la principiu la indicatori şi puncte de control, oferă îndrumare holistică necesară pentru a îmbunătăți practicile prie-tenoase copilului.
b) Elemente-cheie ale standardelor la Geografie din perspectiva Şcolii prietenoase Copilului.
Standardele permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului de educație. De asemenea este important că ele contribuie la monitorizarea progreselor în vederea atinge-rii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.
Standardele prezentate sunt declarate drept scopuri generale, sunt coerente niveluri de specificitate şi generalitate, reprezintă cele mai actuale cunoştințe legate de dimensiuni-le şcolii prietenoase copilului, corespund aşteptărilor înalte ale părților interesate.
În termeni concreți, standardele la geografie constituie specificări de performanță vi-zând cunoştințele, competențele şi comportamentele stabilite prin curriculumul moderni-zat. Standardele permit:
• evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta (gim-nazială, liceală);
• sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți agenții educaționali;• reprezintă baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, respec-
tiv a criteriilor de notare;• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru
învățare; • sunt orientate spre profilul de formare al elevului; • conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială; • ar trebui să motiveze elevul pentru învățarea continuă şi să conducă la structurarea
capacităților proprii învățării active.
Cadrul didactic este responsabil pentru aplicarea standardelor în procesul didactic, pen-tru cuantificarea rezultatelor obținute de elevi şi pentru remedierea în timp a eventualelor eşecuri ale elevilor. Pentru evaluarea calității educației sunt identificați şi aplicați, în fiecare domeniu, indicatori de performanță, care trebuie să fie:
– relevanţi - se referă la rezultatele asupra cărora şcoala poate avea influență;– vizibili şi măsurabili - cu instrumente cantitative şi calitative;
158
– informativi - iau în considerare contextual şi situația în care funcționează unitatea şcolară şi pot fi utilizați în optimizarea activității din şcoală făcând posibile compara-ții “transversale” şi “longitudinale”;
– acceptabili - percepuți ca echitabili, accesibili, uşor de înțeles şi de aplicat;– în beneficiu - creează şi mențin motivația şi satisfacerea grupurilor de interes;– eficienţi - din punct de vedere al costurilor. Înnoirea rolului profesorului trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: – practicarea drepturilor elevilor dând prioritate unei pedagogii cooperative şi instau-
rând un climat de încredere în clasă;– centrarea pe elev;– considerarea contextului social şi global;– rolul de mediator între elevi şi mediul lor;– modernizarea procesului de evaluare cu accent pe evaluarea formativă;– modernizarea formării profesorului, folosind noi abordări pedagogice şi noile tehno-
logii informaționale.
II. Standarde și indicatori (observabili și măsurabili) la geografie pe trepte de învăţă-mînt
159
Dom
eniu
l: Li
mba
j geo
grafi
c
Nr.
crt.
Stan
dard
ul
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ânt g
imna
zial
învă
ţăm
ânt l
icea
l
1.El
evul
:Cu
noaş
tere
a şi
util
izar
ea n
oțiu
ni-
lor
geog
rafic
e.
Elev
ul:
1.1.
Defi
neşt
e pr
inci
pale
le n
oțiu
ni g
eogr
afice
(50
de
noțiu
ni);
1.2.
Rec
unoa
şte
term
enii
geog
rafic
i în
tex
tele
din
m
anua
l şi d
in a
lte s
urse
de
info
rmar
e;1.
3. U
tiliz
ează
term
enii
spec
ifici
în c
omun
icăr
ile g
e-og
rafic
e or
ale
şi s
cris
e;1.
4. U
tiliz
ează
3-4
noț
iuni
geo
grafi
ce în
div
erse
si-
tuaț
ii de
com
unic
are
cu c
oleg
ii şi
mem
brii
com
uni-
tății
;1.
5. E
valu
ează
par
ticul
arită
țile
feno
men
elor
şi p
ro-
cese
lor d
in n
atur
ă şi
soc
ieta
te, u
tiliz
ând
6-8
term
eni
geog
rafic
i spe
cific
i.
Elev
ul:
1.1.
Exp
lică
prin
cipa
lele
noț
iuni
geo
grafi
ce (6
0 de
noț
iuni
);1.
2. Id
entifi
că t
erm
enii
geog
rafic
i spe
cific
i în
dive
rse
surs
e de
info
r-m
are;
1.3.
Dia
logh
ează
ora
l şi s
cris
, util
izîn
d te
rmen
ii ge
ogra
fici;
1.4.
Car
acte
rize
ază
com
pone
ntel
e na
tura
le ş
i um
ane
ale
med
iulu
i ge
ogra
fic, d
upă
un a
lgor
itm, f
olos
ind
term
eni d
e sp
ecia
litat
e;1.
5. U
tiliz
ează
den
umir
i geo
grafi
ce în
lim
bi s
trăi
ne în
rela
tare
a un
or
fapt
e cu
car
acte
r ge
ogra
fic;
1.6.
Ela
bore
ază
un e
seu
stru
ctur
at p
e su
biec
tele
geo
grafi
ce p
ropu
-se
, util
izân
d 8-
10 te
rmen
i geo
grafi
ci s
peci
fici;
1.7.
Ope
reaz
ă cu
8-1
0 te
rmen
i geo
grafi
ci în
exp
licar
ea p
roce
selo
r şi
fe
nom
enel
or d
in n
atur
ă şi
soc
ieta
te;
1.8.
Ela
bore
ază
un d
emer
s şti
ințifi
c în
baz
a no
țiuni
lor
geog
rafic
e se
-le
ctat
e.
2.A
naliz
a şi
exp
licar
ea c
arac
teri
sti-
cilo
r co
mpo
nent
elor
nat
ural
e şi
um
ane
ale
înve
lişul
ui g
eogr
afic,
uti
lizân
d lim
baju
l geo
grafi
c.
2.1.
Des
crie
une
le o
biec
te, p
roce
se, f
enom
ene
geo-
grafi
ce, u
tiliz
ând
limba
jul g
eogr
afic
adec
vat;
2.2.
Sel
ecte
ază
elem
ente
le n
atur
ale
şi u
man
e di
n-tr
-o li
stă
de c
arac
teri
stici
; 2.
3. A
plic
ă in
form
ații
din
2-3
surs
e, in
clus
iv u
tiliz
ând
tehn
olog
iile
info
rmaț
iona
le, p
entr
u an
aliz
a şi
com
-pa
rare
a co
mpo
nent
elor
nat
ural
e şi
um
ane;
2.4.
Arg
umen
teaz
ă fe
nom
enel
e şi
pro
cese
le s
pe-
cific
e m
ediu
lui
geog
rafic
la
nive
l lo
cal,
regi
onal
şi
glob
al.
2.5.
Ded
uce
cons
ecin
țele
uno
r pr
oces
e şi
feno
me-
ne g
eogr
afice
;
2.1.
Exp
lică
unel
e pr
oces
e, fe
nom
ene,
con
cept
e şi
legi
tăți
geog
rafi-
ce, u
tiliz
ând
limba
jul g
eogr
afic
adec
vat;
2.2.
Rel
atea
ză p
artic
ular
itățil
e de
sfăş
urăr
ii un
or p
roce
se n
atur
ale
şi
soci
o-um
ane;
2.3.
Cla
sific
ă el
emen
tele
nat
ural
e şi
um
ane
conf
orm
dife
rito
r cr
ite-
rii;
2.4.
Apl
ică
met
odel
e di
dacti
ce c
ompl
emen
tare
la
cara
cter
izar
ea
obie
ctel
or, p
roce
selo
r, fe
nom
enel
or n
atur
ale
şi u
man
e;2.
5. C
ompa
ră c
arac
teri
stici
le c
ompo
nent
elor
med
iulu
i nat
ural
şi c
e-lu
i um
an, c
onfo
rm u
nui a
lgor
itm;
2.6.
Arg
umen
teaz
ă un
ele
ipot
eze
priv
ind
proc
esel
e şi
fen
omen
ele
din
natu
ră ş
i soc
ieta
te;
2.7.
Pro
gnoz
ează
con
seci
nțel
e pr
oduc
erii
proc
esel
or ş
i fen
omen
elor
ge
ogra
fice.
160
Dom
eniu
l: Si
stem
atiza
rea
şi in
terp
reta
rea
orga
niza
toril
or s
tatis
tici,
grafi
ci ş
i car
togr
afici
Nr.
crt.
Stan
dard
ulIn
dica
tori
învă
ţăm
ânt g
imna
zial
învă
ţăm
ânt l
icea
l
3.El
abor
area
şi
inte
rpre
tare
a m
a-te
rial
elor
st
atisti
ce,
grafi
ce
şi
cart
ogra
fice.
Elev
ul:
3.1.
Cite
şte
elem
ente
le o
rgan
izat
orilo
r gr
afici
şi c
ar-
togr
afici
;3.
2. U
tiliz
ează
ele
men
tele
mat
emati
ce a
le h
ărții
în
rezo
lvar
ea e
xerc
ițiilo
r;3.
3. L
ocal
izea
ză c
orec
t pe
har
tă o
biec
tele
, pro
cese
le
şi fe
nom
enel
e ge
ogra
fice;
3.4.
Rea
lizea
ză r
epre
zent
ări
grafi
ce ş
i ca
rtog
rafic
e si
mpl
e, p
e ba
za u
nor
date
ofe
rite
;3.
5. U
tiliz
ează
div
erse
mijl
oace
pen
tru
orie
ntar
ea în
sp
ațiu
;3.
6. E
valu
ează
o s
ituaț
ie g
eogr
afică
por
nind
de
la u
n su
port
sta
tistic
, gra
fic s
au c
arto
grafi
c.
Elev
ul:
3.1.
Ide
ntific
ă el
emen
tele
nat
ural
e şi
um
ane
repr
ezen
tate
pe
un
supo
rt c
arto
grafi
c;3.
2. R
ezol
vă e
xerc
iții ş
i pro
blem
e ce
țin
de
repr
ezen
tare
a ca
rtog
ra-
fică
a sp
ațiu
lui t
eres
tru;
3.3.
Loc
aliz
ează
spa
țial e
lem
ente
le n
atur
ii şi
ale
soc
ietă
ții;
3.4.
Ela
bore
ază
repr
ezen
tări
gra
fice
şi c
arto
grafi
ce c
ompl
exe,
în
baza
dat
elor
sta
tistic
e of
erite
;3.
5. A
plic
ă cu
noşti
nțel
e ge
ogra
fice
pent
ru o
rien
tare
a în
spa
țiu;
3.6.
Ana
lizea
ză m
ater
iale
le st
atisti
ce, g
rafic
e şi
car
togr
afice
la c
arac
-te
riza
rea
com
pone
ntel
or, p
roce
selo
r şi
feno
men
elor
geo
grafi
ce;
3.7.
Esti
mea
ză c
arac
teri
stici
le e
lem
ente
lor,
proc
esel
or ş
i fen
ome-
nelo
r ge
ogra
fice,
în b
aza
mat
eria
lelo
r st
atisti
ce, g
rafic
e şi
car
togr
a-fic
e.
4.Si
stem
atiza
rea
şi
aplic
area
în
ac
tivita
tea
cotid
iană
a d
iferi
tor
surs
e de
inf
orm
are
geog
rafic
e (t
exte
, su
port
uri
grafi
ce ş
i ca
r-to
grafi
ce,
mat
eria
le
stati
stice
, m
odel
e et
c.).
4.1.
Sel
ecte
ază
info
rmaț
ii ge
ogra
fice
din
dife
rite
sur
-se
de
info
rmar
e;4.
2. U
tiliz
ează
tab
ele,
hăr
ți, m
odel
e, s
chem
e, d
ese-
ne ş
i alte
mat
eria
le g
rafic
e în
des
crie
rea
unor
com
-po
nent
e al
e m
ediu
lui g
eogr
afic;
4.3.
Ana
lizea
ză o
rgan
izat
ori s
tatis
tici,
grafi
ci ş
i car
to-
grafi
ci p
entr
u ex
plic
area
pro
cese
lor
şi f
enom
enel
or
din
natu
ră ş
i soc
ieta
te.
4.1.
Inte
rpre
teaz
ă di
feri
te s
urse
de
info
rmar
e ge
ogra
fice
în c
arac
te-
riza
rea
natu
rii ş
i a s
ocie
tății
;4.
2. A
plic
ă în
acti
vita
tea
cotid
iană
dife
rite
sur
se d
e in
form
are
geo-
grafi
că (s
upor
turi
gra
fice
şi c
arto
grafi
ce, m
ater
iale
sta
tistic
e ş.
a.);
4.3.
Sol
uțio
neaz
ă si
tuaț
ii-pr
oble
mă
din
cotid
ian,
ana
lizân
d su
port
ul
stati
stic,
gra
fic ş
i car
togr
afic;
4.4.
Arg
umen
teaz
ă ro
lul o
rgan
izat
orilo
r sta
tistic
i, gr
afici
şi c
arto
gra-
fici î
n ac
tivita
tea
uman
ă.
161
Dom
eniu
l: Re
laţii
cau
zale
din
tre
com
pone
ntel
e m
ediu
lui g
eogr
afic
Nr.
crt.
Stan
dard
ulIn
dica
tori
învă
ţăm
ânt g
imna
zial
învă
ţăm
ânt l
icea
l
5.A
rgum
enta
rea
rela
țiilo
r ca
uza-
le d
intr
e di
feri
te c
ompo
nent
e,
proc
ese
şi fe
nom
ene
natu
rale
şi
uman
e su
b as
pect
spa
țial.
Elev
ul:
5.1.
Rec
unoa
şte
rela
țiile
cau
zale
din
tre
com
pone
n-te
le n
atur
ale
şi u
man
e al
e m
ediu
lui g
eogr
afic;
5.2.
Dem
onst
reaz
ă le
gătu
ra c
auza
lă d
intr
e el
emen
-te
le n
atur
ale
şi u
man
e;5.
3. A
rgum
ente
ază
rela
țiile
cau
ză-e
fect
din
tre
com
-po
nent
ele
med
iulu
i geo
grafi
c;5.
4. S
inte
tizea
ză,
prin
int
erm
ediu
l te
hnol
ogiil
or i
n-fo
rmaț
iona
le, c
auze
le ş
i efe
ctel
e pr
oces
elor
şi f
eno-
men
elor
geo
grafi
ce.
Elev
ul:
5.1.
Exp
lică
rela
țiile
cau
zale
din
tre
com
pone
ntel
e na
tura
le ş
i um
a-ne
ale
med
iulu
i geo
grafi
c;5.
2. P
rogn
ozea
ză e
volu
ția u
nor
proc
ese
şi fe
nom
ene
geog
rafic
e;5.
3. R
ealiz
ează
un
proi
ect
de in
vesti
gare
a in
tera
cțiu
nii c
ompo
nen-
telo
r m
ediu
lui g
eogr
afic;
5.4.
Arg
umen
teaz
ă pr
in e
xem
ple
conc
rete
rel
ațiil
e ca
uză-
efec
t di
n-tr
e na
tură
şi s
ocie
tate
, la
nive
l loc
al, r
egio
nal ş
i glo
bal;
5.5.
Ded
uce
conc
luzi
i ce
refle
ctă
rela
țiile
cau
zale
din
tre
feno
men
ele
geog
rafic
e şi
acti
vita
tea
uman
ă.
162
Dom
eniu
l: Ati
tudi
ne ş
i com
port
amen
t priv
ind
med
iul g
eogr
afic
Nr.
crt.
Stan
dard
ulIn
dica
tori
învă
ţăm
ânt g
imna
zial
învă
ţăm
ânt l
icea
l
6.
Dem
onst
rare
a ş
i ana
liza
prob
le-
mel
or m
ediu
lui g
eogr
afic
şi a
pli-
care
a cu
noşti
nțel
or g
eogr
afice
în
proi
ecta
rea
măs
urilo
r de
sol
uți-
onar
e la
niv
el l
ocal
, re
gion
al ş
i gl
obal
.
Elev
ul:
6.1.
Ide
ntific
ă pr
inci
pale
le p
robl
eme
ale
med
iulu
i ge
ogra
fic la
eta
pa a
ctua
lă;
6.2.
Rea
lizea
ză u
n po
rtof
oliu
în c
are
sunt
str
uctu
rate
m
ater
iale
le c
e re
flect
ă pr
oble
mel
e m
ediu
lui g
eogr
a-fic
; 6.
3. D
emon
stre
ază
capa
cită
ți de
aut
oins
trui
re ş
i de
auto
perf
ecțio
nare
în re
zolv
area
pro
blem
elor
med
iu-
lui g
eogr
afic
la n
ivel
loca
l;6.
4.
Real
izea
ză
obse
rvaț
ii pr
ivin
d co
mpo
nent
ele,
pr
oces
ele
şi fe
nom
enel
e ge
ogra
fice;
6.5.
Impl
ică,
indi
vidu
al s
au în
gru
p, în
acț
iuni
de
pro-
tecț
ie a
pat
rim
oniu
lui n
atur
al ş
i um
an d
in lo
calit
ate;
6.6.
Man
ifest
ă o
atitu
dine
resp
onsa
bilă
față
de
valo
-ri
ficar
ea ş
i pro
tecț
ia n
atur
ii;6.
7. M
anife
stă
drag
oste
față
de
başti
nă, r
espe
ct p
en-
tru
sim
bolu
rile
naț
iona
le, a
tol
eran
ței,
a in
tere
sulu
i şi
res
pect
ului
pen
tru
alte
etn
ii şi
cul
turi
din
spa
țiul
națio
nal ş
i din
lum
e.
Elev
ul:
6.1.
Dis
tinge
nec
esită
țile
de s
oluț
iona
re a
pro
blem
elor
med
iulu
i ge-
ogra
fic d
in p
ersp
ectiv
a va
lori
ficăr
ii pr
opri
ilor
capa
cită
ți;6.
2. R
elat
ează
info
rmaț
iile
din
mas
s-m
edia
ce
refle
ctă
prob
lem
ele
med
iulu
i geo
grafi
c;6.
3. A
plic
ă un
por
tofo
liu, î
n ca
re s
unt o
rgan
izat
e m
ater
iale
le e
labo
-ra
te d
e si
ne, î
n ar
gum
enta
rea
sem
nific
ație
i dom
eniil
or a
bord
ate;
6.4.
Rea
lizea
ză o
bser
vații
asu
pra
med
iulu
i geo
grafi
c în
sco
pul d
e-du
ceri
i uno
r pr
oble
me
din
cotid
ian;
6.5.
Impl
emen
teaz
ă un
ele
proi
ecte
de
solu
ționa
re a
pr
oble
mel
or
med
iulu
i geo
grafi
c;6.
6. P
roie
ctea
ză u
n Co
d al
med
iulu
i (ec
olog
ic)
pent
ru r
espe
ctar
ea
lui î
n ac
țiuni
le c
otidi
ene;
6.7.
Dem
onst
reaz
ă sti
ma
şi re
spec
tul f
ață
de d
iferi
te p
erso
ane,
cen
-tr
area
pe
valo
rile
uni
vers
ale
şi n
ațio
nale
, res
pons
abili
tate
a fa
ță d
e pr
opri
a fo
rmar
e ca
cet
ățea
n;6.
8. A
rgum
ente
ază
nece
sita
tea
unui
com
port
amen
t tol
eran
t şi r
es-
pect
uos
față
de
alte
pop
oare
şi c
ultu
ri d
in lu
me;
6.9.
Pro
mov
ează
pro
priil
e id
ei în
sco
pul a
mel
ioră
rii s
tări
i med
iulu
i ge
ogra
fic;
6.10
. El
abor
ează
căi
de
solu
ționa
re a
pro
blem
elor
fun
dam
enta
le
ale
med
iulu
i geo
grafi
c, a
naliz
ând
situ
ații
cotid
iene
;6.
11. G
ener
aliz
ează
cun
oştin
țele
des
pre
natu
ră ş
i acti
vita
tea
uma-
nă p
entr
u al
eger
ea c
orec
tă a
une
i pro
fesi
i, îm
binâ
nd c
erin
țele
per
-so
nale
cu
nevo
ile s
ocie
tății
.
163
III. Standarde de conţinuturi pe trepte de învăţământ (gimnazială, liceală)
învăţământul gimnazial I. Caracterizări generale.
1.1. Geografie. Terra - planeta noastră. Particularitățile specifice Terrei: forma, dimensiu-nile şi mişcările Pământului. Reprezentarea suprafeței Pământului. Globul geografic. Harta geografică.
1.2. Învelişurile Terrei. Litosfera. Structura internă a Pământului. Rocile magmatice şi sedi-mentare. Factorii interni şi externi, care duc la modelarea scoarței terestre. Cutremu-rele de pământ. Vulcanii. Relieful Terrei. Relieful continentelor.
1.3. Atmosfera: compoziția şi structura. Încălzirea atmosferei. Temperatura aerului. Presiunea atmosferică. Vânturile Terrei. Precipitațiile atmosferice. Vremea şi clima. Zonele climatice. Importanța climei în natură şi în viața omului.
1.4. Hidrosfera: Circuitul apei în natură. Oceanele şi mările. Râurile şi lacurile. Apele subterane. Ghețarii.
1.5. Biosfera: Factorii, care determină diversitatea lumii organice pe Pământ. Solul. Carac-teristici generale. Zonele naturale.
1.6. Societatea umană a Terrei. Populația Terrei. Repartiția şi densitatea populației. Ra-sele umane. Popoarele lumii. Aşezările umane. Îndeletnicirile populației. Agricultura. Industria. Transportul.
1.7. Ocrotirea Terrei. Ocrotirea Terrei – ocrotirea vieții.
II. Caracterizări regionale.
2.1. Geografia continentelor şi oceanelor. Continente şi bazine oceanice. Originea continentelor şi bazinelor oceanice. Cunoaşte-
rea continentelor. Harta geografică. Elementele matematice ale hărții. Caracterizarea continentelor. Africa. America de Sud. Australia şi Oceania. Antarctida: poziția fizico - geografică. Unitățile structurale ale scoarței terestre. Evoluția geologică a teritoriului. Substanțele minerale utile. Relieful. Clima. Factorii de formare a climei. Zonele clima-tice. Apele. Zonele naturale. Populația şi statele (cu excepția Antarctidei). Oceanul Indian. Poziția fizico-geografică. Relieful bazinului oceanic. Clima. Curenții oceanici. Lumea organică.
2.2. Geografia continentelor şi oceanelor. Caracterizarea continentelor. America de Nord. Eurasia. Poziția fizico-geografică. Evo-
luția cunoaşterii continentului. Unitățile structurale ale scoarței terestre. Substanțe-le minerale utile. Relieful. Clima. Particularități generale. Zonele climatice. Apele de suprafață. Zonele naturale. Populația şi statele. Caracterizarea oceanelor. Oceanul Arctic. Oceanul Atlantic. Oceanul Pacific: Poziția fizico - geografică. Relieful bazinului oceanic. Clima. Curenții oceanici. Lumea organică. Problemele ecologice.
2.3. Geografia fizică a Republicii Moldova. Republica Moldova. Caracteristici generale. Poziția fizico-geografică. Evoluția cunoaş-
terii teritoriului. Caracterizarea componentelor naturii. Unitățile structurale ale scoarței terestre. Evoluția geologică a teritoriului. Substanțele minerale utile. Re-lieful. Procesele endogene. Unitățile de relief. Procese exogene. Forme de relief. Importanța reliefului în natură şi în viața omului. Clima. Factorii climatogeni. Elemen-tele climatice. Caracterizarea anotimpurilor. Protecția aerului atmosferic. Apele de su-prafață. Particularități generale. Apele curgătoare. Apele stătătoare. Apele subterane.
164
Protecția apelor. Vegetația naturală. Particularități generale. Tipurile de vegetație. Protecția lumii vegetale. Lumea animală. Particularități generale. Complexele fau-nistice. Protecția lumii animale. Solul. Factorii de formare a solului. Tipurile de sol (cernoziom, soluri cenuşii şi soluri brune). Protecția solului. Zonele naturale. Proble-mele ecologice. Ariile naturale protejate. Rezervații ştiințifice. Rezervații peisagisti-ce. Monumente ale naturii.
2.4. Geografia umană a Republicii Moldova. Poziția economico-geografică şi organizarea teritoriului. Resursele naturale. Clasifi-
carea resurselor naturale. Resursele minerale utile. Resursele climatice. Resursele de apă. Resursele de sol. Resursele biologice. Populația: Evoluția numerică. Mişcarea naturală a populației. Repartiția şi densitatea populației. Migrația populației. Struc-tura populației. Resursele umane de muncă. Aşezările umane. Economia națională: structura pe sectoare a economiei naționale. Agricultura şi industria alimentară. Cultura cerealelor şi industriile de prelucrare. Cultura plantelor tehnice şi indus-triile de prelucrare. Legumicultura, pomicultura şi industria conservelor. Viticultura şi industria vinicolă. Creşterea animalelor şi industriile producției animaliere. Industria grea. Industria energetică. Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a meta-lelor. Industria chimică. Industria de prelucrare a lemnului. Industria materialelor de construcție. Industria uşoară. Sectorul serviciilor. Transportul şi căile de comunicație. Relațiile economice externe. Caracteristicile economico-geografice regionale: Regiu-nea economico-geografică de Nord. Regiunea economico-geografică Centrală. Regiu-nea economico-geografică de Sud. Regiunea economico-geografică de Sud-Est.
învăţământul liceal
I. Geografia fizică generală.
1.1. Pământul – individualitate în Univers: Universul şi Sistemul Solar. Soarele şi influența sa asupra Pământului. Caracteristicile şi proprietățile fizice ale Terrei (forma, dimen-siunile, structura internă a Pământului, mişcările de rotație şi revoluție, gravitația te-restră, căldura internă a Pământului).
1.2. Litosfera: scoarța terestră, tipurile şi compoziția petrografică. Plăcile litosferice şi dinami-ca lor. Elementele geostructurale ale scoarței terestre. Geocronologia Pământului. Etape-le evoluției geologice şi paleogeografice a Pământului. Procesele endogene şi dinamica scoarței terestre. Unitățile de relief ale Terrei, create de procesele endogene. Procesele exogene şi tipurile de relief create. Rolul scoarței terestre în învelişul geografic.
1.3. Atmosfera terestră: Compoziția şi structura atmosferei. Regimul radiativ şi termic al atmosferei. Dinamica atmosferei. Circulația generală a atmosferei. Umiditatea aerului. Precipitațiile atmosferice. Vremea. Clima. Factorii genetici ai climei. Zonele climatice. Rolul atmosferei pentru Terra.
1.4. Hidrosfera: Repartiția apei pe glob. Componentele hidrosferei. Oceanul Planetar. Pro-prietățile fizice şi chimice ale apelor oceanice. Dinamica apelor în ocean. Apele conti-nentale. Rolul hidrosferei în învelişul geografic.
1.5. Biosfera. Domeniile de viață pe Pământ. Interacțiunea biosferei cu celelalte geosfere ale Terrei.
1.6. Solul. Solul şi caracteristicile lui. Factorii de pedogeneză. Principalele tipuri de sol pe Terra. Repartiția geografică a solurilor pe glob. Solul şi activitatea omenească.
1.7. Învelişul geografic. Părțile structurale şi componentele învelişului geografic. Legitățile învelişului geografic. Învelişul geografic şi societatea umană.
165
II. Geografia umană a lumii.
2.1. Harta politică a lumii: Evoluția hărții politice a lumii în perioada contemporană. Tipo-logia statelor lumii.
2.2. Resursele naturale: Clasificarea resurselor naturale. Resursele climatice. Resursele de apă. Resursele de substanțe minerale utile. Resursele vegetale, faunistice şi pedologice.
2.3. Populația. Evoluția numerică şi mişcarea naturală. Migrația populației. Repartiția şi densitatea populației. Structura populației pe grupe de vârstă, pe sexe, rasială, etno-lingvistică. Resursele umane de muncă. Aşezările umane.
2.4. Economia mondială. Structura economiei mondiale. Diviziunea geografică a muncii. Agricultura. Structura pe ramuri a agriculturii. Factorii de dezvoltare a agriculturii. Ti-purile de agricultură. Cultura plantelor. Creşterea animalelor. Industria: Industria ener-getică. Industria metalurgică. Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a me-talelor. Industria chimică. Industria alimentară. Industria uşoară. Sectorul serviciilor. Transporturile şi căile de comunicație. Relațiile economice internaționale. Principalele organizații de integrare economică.
2.5. Caracterizarea economico-geografică a regiunilor şi a statelor. Europa: Marea Brita-nie, Franța, Germania, România, Ucraina, Federația Rusă, Norvegia şi Italia (descrierea comparativă); Asia: China, Japonia, India; America de Nord: Statele Unite ale Americii; America Latină: Brazilia; Africa: Republica Africa de Sud; Australia şi Oceania: Uniunea Australiană.
III. Geografia mediului.
3.1. Geografia mediului. Caracteristici generale. Mediul geografic. Structură şi organiza-re. Componentele mediului geografic. Geosistemul şi sociosistemul. Tipurile de relații în mediul geografic.
3.2. Tipologia mediului geografic: Mediul pădurilor ecuatoriale. Mediul subecuatorial. Me-diile tropicale. Mediile subtropicale. Mediile temperate. Mediile reci din latitudinile polare. Mediile intrazonale. Mediile antropice.
3.3. Domeniile de degradare a mediului. Protecția mediului. Impactul uman asupra mediu-lui. Degradarea mediului aerian. Protecția mediului aerian. Degradarea mediului acva-tic. Protecția mediului acvatic. Degradarea vegetației naturale. Protecția vegetației. Degradarea lumii animale. Măsuri de protecție a lumii animale. Degradarea solu-lui. Măsuri de protecție a solului. Conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic. Ariile protejate. Ariile protejate în Republica Moldova.
3.4. Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane. Despăduri-rile. Deşertificarea. Modificările climatice globale. Problema demografică. Asigurarea populației lumii cu produse alimentare. Malnutriția. Problema apei. Problema ener-getică. Asigurarea omenirii cu resurse naturale. Problema lichidării decalajelor eco-nomico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate. Problema dezarmării şi menținerii păcii pe Pământ. Hazardurile naturale şi antropice. Impactul acestora asupra mediului. Protecția mediului în condițiile dezvoltării durabile.
Concluzii:Standardele constituie repere utile pentru toți agenții implicați în procesul educațional.
Astfel:• elevii vor şti care sunt aşteptările privitoare la învățare, exprimate prin cunoştințe, abili-
tăți şi atitudini, precum şi la criteriile de evaluare a performanțelor la finele unei trepte de şcolaritate;
166
• profesorii vor regla demersul didactic în funcție de standardele de eficiență a învățării Geografiei;
• părinții vor fi informați cu privire la aşteptările pe care şcoala le are față de elevi;• autorii de curriculum vor avea un sistem de referință unitar cu privire la performanțele
dorite.
Totodată standardele vor motiva elevii pentru învățarea continuă şi vor conduce la structurarea capacităților specifice învățării active.
bibliografie:
1. Achiri I., Bolboceanu A. Evaluarea standardelor educaționale. Chişinău: Print-Caro, 2009.
2. Achiri I., Velişco N. (coord.), Volontir N., Sochircă V. Standarde educaționale la discipli-nele şcolare din învățămîntul primar, gimnazial şi liceal. Chişinău: Univers Pedagogic, 2008.
3. Bucun N., Pogolşa L. (coord.), Odoleanu N. et al. Standarde de competență – instru-ment de realizare a politicilor educaționale. Chişinău: Print-Caro, 2010.
4. Chiş V. Pedagogia contemporană, pedagogia pentru competențe. Cluj, 2005.5. Chabbott, C. UNICEF’s Child-Friendly Schools framework: A desk review. New York:
UNICEF, 2004.6. Clair, N., Miske, S., & Patel, D. Un cadru conceptual pentru elaborarea standardelor
ŞPC/EBC in regiunea ECE/CSI. St. Paul, MN: Miske Witt & Associates Inc., 2010.7. Chapman, D. & Miske, S. Promoting Girls’ Education in Africa: Evidence from the Field.
In M. Maslak (Ed.) The Agency and Structure of Women’s Education. Albany, NY: SUNY Press, 2007.
8. Cojocaru V. Gh., Schimbarea în educație şi schimbarea managerială. Chişinău, 2004.9. Curriculum național, Geografia, clasele V-IX. Chişinău: Lyceum, 2010.10. Curriculum național, Geografia, clasele X-XII. Chişinău: Ştiința, 2010.11. Guțu V., Achiri I. Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic. Chişinău, 2009.12. Stoica A. Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Bucureşti: Humanitas
Educațional, 2003.
167
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI şTIInŢe
Ion boTGoS, doctor în ştiințe fizico-matematice, conf. univ. Institutul de Ştiințe ale Educației
zinaida GALbEN-pANCIUC, lector universitar superior IŞE, învățătoare, grad didactic superior, coordonator
Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pen-tru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată face în fiecare domeniu de învățare, la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la finisarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instituțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori-entează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii şi nu la nivel individual, în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngriji-re şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului, în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Indiferent de felul cum sunt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării personalității în educație.
Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, prezentele standarde de eficiență a învățării acoperă caracte-risticile şcolii prietenoase copilului, care:
168
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție, precum şi participarea democratică. În procesul elaborării standardelor, o deosebită atenție a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi, care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări.
Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi a elabora mo-dalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabili-tatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind: eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
La baza elaborării standardelor de eficiență ale predării/învățării şi dezvoltării elevilor la disciplina Ştiinţe se află acumulările ştiințifice în cunoaşterea naturii, în domeniul psihologi-ei vîrstelor şcolare şi pedagogiei contemporane, precum şi experiența educațională acumu-lată privind formarea / dezvoltarea personalității elevului la această disciplină şcolară.
Domeniul de cunoaştrere ştiințifică al ştiinței este Natura, unde are loc complexitatea fenomenelor, proceselor şi interacțiunilor bazate pe anumite legi, de aceea acest dome-niu este indispensabil de domeniul cognitiv de formare/dezvoltare a personalității elevului care se desfăşoară pe tot parcursul şcolarității.
Standardele la disciplina Ştiințe reprezintă pentru profesorii un document ce se referă la aşteptările pe care le pot avea elevii la finele treptei primare de învățămînt.
Adică, ele reflectă nişte achiziții finale, cu caracter general, pentru respectiva treaptă de învățămînt în acord cu acțiunile educaționale şi cu vîrsta elevilor în această perioadă de formare şi dezvoltare a personalității.
Întrucît standardele au un caracter general, ele sunt relevante la nivelul clasei de elevi şi nu la nivelul individual de dezvoltare a fiecăruia. Însă standardele permit şi o flexibilitate privind respectarea ritmului şi caracteristicilor individuale în dezvoltarea lor generală.
169
În ce priveşte profesorii, standardele reprezintă un punct de referință la proiectarea activităților didactice.
Standardele educaționale la disciplina Ştiințe sunt structurate în baza celor 4 competențe specifice:
1. Receptarea informaţiilor știinţifice2. Explorarea și investigarea lumii înconjurătoare3. Comunicarea orală și scrisă utilizând stilul știinţific 4. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural și al celui social Axate pe competențele specifice, standardele țin cont de toate domeniile de formare şi
dezvoltare a personalității elevului: cognitiv, afectiv şi psihomotor. Trebuie să menționăm că elevii dobîndesc elemente de competențe specifice disciplinei
ştiinței pe tot parcursul studierii acesteia, iar în calitate de achiziții finale – se formează la finele treptei de învățămînt.
În acest context, în procesul educațional trebuie utilizate diverse strategii didactice în dependență de vîrsta elevilor, care să sprijine şi să stimuleze învățarea şi dezvoltarea ele-vilor.
Domenii de cunoaștere: I. natura II. Spaţiu
III. Mişcarea IV. Timpul V. Viaţa
Glosarul de termeni principali
Termenii utilizați în document şi care necesită să fie definiți sunt:Educaţie bazată pe calitate: Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional,
local) în sistemul de învățămînt care au scopul de a îmbunătăți un anumit element din sistem.
Şcoală prietenoasă copilului: Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influiențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învă-țare al fiecărui copil.
Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învă-țare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
Domeniu: sector al unei discipline ştiințifice utilizat în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a stan-dardelor.
Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sînt aştep-tări înalte şi nu cerințe minime. Standardele pentru educația bazată pe calitate măsoară progresul, îmbunătățesc planificarea şi alocarea resurselor, evaluează eficiența învățării.
Indicatori: Acțiuni şi comportamente observabile, care indică prezența, starea sau con-diția unor elemente legate de standarde. Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progre-sul spre atingerea standardelor.
170
Nr. de ordine Standardele Indicatorii
1. Achiziţionarea unui set de cunoştinţe ştiinţifice elementare: concepte, definiţii, reguli, informa-ţii despre fenomene, pro-cese observate în mediul natural
Elevul:1.1 Explică corect termeni-cheie: natură, viaţă, mişcare, timp, spa-
ţiu; Pământ, ţară, mediu înconjurător, poluare, protecţie, con-servare, Cartea Roşie a Moldovei; fenomene naturale (simple) în baza cunoştințelor dobândite şi propriilor observări;
1.2 Selectează informații complementare adecvate conținuturilor ştiințifice de învățat din diverse surse documentare: cărţi, re-viste, ziare, enciclopedii, televizor, internet, independent sau în cooperare;
2. Dezvoltarea şi aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în situaţii concrete din viaţa cotidiană
2.1 Realizează transferul de informații ştiințifice prin conexiuni intra-disciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare în situații reale din viața de zi cu zi;
2.2 Aplică reguli de îngrijire corectă a plantelor, animalelor din gos-podărie, apartament, colţul viu al clasei, parc, rezervaţie etc.;
2.3 Rezolvă unele probleme (elementare) din cotidian: de mediu, sociale, psihologice, de educaţie, de sănătate, economice etc. în baza cunoştințelor, ajutorului maturilor etc.;
2.4 Exersează aplicarea memoriei, operaţiilor gândirii (analiza, sin-teza, comparatia, generalizarea), imaginaţiei în procesul de cu-noaştere;
3. Formarea şi exersarea capacităţilor de explora-re/ investigare elemen-tară a unor procese, fe-nomene ce se produc în mediul înconjurător
3.1 Efectuează observații sistematice, aplicații, investigații simple cu măsurări ştiințifice înregistrându-le în calendarul naturii;
3.2 Demonstrează abilitatea utilizării unor instrumente de măsură mecanice şi electronice: ceasul, calendarul, termometrul, cânta-rul, metrul, vasul gradat prin citirea unui termometru în grade Celsius; stabilirea timpului şi a orei; a masei, lungimii, volumului unui corp;
3.3 Compară starea vremii în diferite: perioade ale unei luni, ale unui anotimp; anotimpuri (repere: temperatura medie, precipi-taţii, durata zilei şi a nopţii etc.);
3.4 Explorează efectele factorilor de mediu asupra plantelor şi ani-malelor;
3.5 Efectuează experimente simple pe baza unui algoritm de lucru dat;
3.6 Elaborează planul de soluționăre/ rezolvare a unei situații sem-nificative;
4. Dezvoltarea abilităţii de comunicare ştiinţifică ne-cesare învăţării, desco-peririi, promovării ideilor inovative, proiectelor
4.1 Utilizează un limbaj ştiințific adecvat comunicării de cunoştințe, a rezultatelor şi concluziilor în urma efectuării observațiilor şi in-vestigațiilor;
4.2 Descrie prin enunțuri simple: corpuri (repere: formă, culoare, di-men siune, materialul din care este compus, utilitate); elemente geografice din mediul apropiat;
4.3 Aplică modele explicative (verbal, schematic, tabel, diagramă) în interpretarea ştiințifică a unor fenomene naturale şi sociale;
4.4 prezintă un proiect ştiințific realizat individual sau în grup în baza cunoştințelor şi documentării;
4.5 Emite viziuni proprii asupra unor situații concrete cu referire la mediul înconjurător respectînd etica comunicării;
4.6 Manifestă abilități de colaborare la realizarea activităților din perspectiva praxiologică;
4.7 formulează concluzii în urma observațiilor effectuate cu expu-nerea acestora
4.8 Exprimă viziuni proprii în urma analizei diverselor situații din via-ța cotidiană cu referire la relațiile dintre oameni;
4.9 Interpretează unele informații, date selectate din diverse surse de informare cu referire la poluarea mediul înconjurător.
171
5. Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor de-zirabile faţă de mediu şi problemele sale
5.1 Susţine dezbateri privind efectele intervenției omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenției sale);
5.2 Demonstrează un comportament propriu adecvat în raport cu natura pe baza relației cauză-efect;
5.3 Identifică și valorifică probleme de mediu: surse de poluare, dis-trugeri, utilizări neraţionale, braconaj etc., prin sesizarea orga-nelor locale, a populaţiei şi desfăşurare de activităţi concrete de protecţie, remediere);
5.4 Confirmă prin argumentări asumarea de responsabilități pentru asigurarea securității vieții personale prin adoptarea unui mod sănătos de viață;
5.5 Stabilește reguli de menținere şi dezvoltare a unui corp sănătos şi armonios (practicarea sistematică a acțiunilor de igienă fizică şi psihoigienă: spălatul pe dinţi, gimnastica, autoreglarea senti-mentelor şi emoţiilor etc.) demonstrând respectarea acestora;
5.6 Redactează independent/în echipă afişe, spoturi publicitare pri-vind necesitatea unui mediu de viață sănătos.
172
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MoRAL-SpIRITUALă
Angela cArA, dr. pedagogie, conf. cerc. Institutul de Ştiințe ale EducațieiTatiana NiculcEA, consultant, Ministerul Educației
STANDARDE DE CoMpETENŢă
Aria curriculară: Ştiințe socioumaneDisciplina: Educația Moral-Spiritualăpunctul de control: învăţămîntul primar
DoMENIUL 1: SEMNIFICAŢIA NORMELOR DIN SFERA VALORILOR MORAL- SPIRITUALEDoMENIUL 2: VALORI CENTRALE ALE CREŞTINISMULUIDoMENIUL 3: RELAŢIONARE POZITIVĂ CU CEILALŢI ÎN RAPORT CU VALORILE GENERAL-
UMANe
Experţi: Cara Angela, Niculcea Tatiana, Chişinău - 2011
prin standarde de eficienţă a învăţării se înţeleg obiective complexe, largi – obiective orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea școlarizării sale.
Măsurarea nivelului de atingere a fiecărui standard la finele treptei de învățămînt se face în baza unor indicatori de performanţă măsurabili, care includ acţiuni şi comporta-mente concrete şi observabile.
Standardele la discipilina Educație Moral-Spirituală vizează asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți elevii, acoperind toate aspectele dezvoltării personalității în educație, fiind exprimate printr-un sistem de categorii, reguli, norme, valori etice şi spiritu-ale care se cer cunoscute şi respectate pentru o inserție eficientă în viața socială.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile şcolii prietenoase copilului: eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; participare demo-cratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului.
Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional – predarea, învățarea şi evaluarea – toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Sistemul de standarde se axează pe următoarele principii:– principiul respectării interesului superior al copilului – exprimă necesitatea coordo-
nării tuturor acțiunilor, activităților realizate în mediul formal, informal şi nonformal în interesul superior al copilului;
– principiul colaborării – exprimă necesitatea implicării familiei şi comunității în procesul de planificare şi realizare a procesului educațional;
– principiul complexităţii – exprimă cerința ca procesul de învățămînt să fie organizat şi să se desfăşoare ținîndu-se cont de particularitățile de vîrstă, sex, nivelul pregătirii ante-rioare, precum şi de deosebirile individuale, de potențialul intelectual şi fizic al fiecărui elev;
173
– principiul accesibilităţii și individualizării învăţămîntului (centrării pe copil) – expri-mă necesitatea organizării şi desfăşurării procesului de învățămînt în corespundere cu posibilitățile reale ale elevilor, ținîndu-se cont de particularitățile de vîrstă, sex, nivelul pregătirii anterioare, precum şi de deosebirile individuale, de potențialul intelectual şi fizic al fiecărui copil;
– principiul participării – reclamă realizarea drepturilor de participare a elevilor, precum şi a familiilor şi reprezentanților acestora în procesul de evaluare şi planificare a activi-tăților educaționale;
– principiul interdisciplinarităţii - exprimă necesitatea coordonării conținuturilor disci-pilinei Educația Moral-Spirituală cu celelalte elemente şi componente ale acesteia, al-cătuind un ansamblu unitar, integrativ de cunoştințe, competențe şi atitudini, ale căror componente sunt reciproc condiționate, avînd drept obiectiv major pregătirea elevului pentru a aprecia schimbările din mediul în care absolventul îşi va desfăşura activitatea.
Standardele sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabi-le, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Pentru cadrele didactice care predau Educația Moral-Spirituală standardele trebuie să devină instrumente esențiale pentru evaluarea progreselor şi rezultatelor obținute de către elevi.
DoMENIUL 1: SEMNIfICAŢIA NoRMELoR DIN SfERA vALoRILoR MoRAL-SpIRITUALE
STANDArDINDICAToRI
îNvăŢăMîNTUL pRIMAR
1. Înțelegerea sensului şi semnificației valorilor şi normelor morale care conduc viața oamenilor în comunitate.
2. Producerea, elaborarea de texte cu conținut moral, în baza situației reale / imaginare.
3. Formularea, sintetizarea, aprecierea regulilor de comportare în concordanță cu înțelegerea noțiunilor moral-spirituale.
Elevul:Identifică, în baza analizei relației părinți-copii, •datoriile unora față de alții;Analizează fapte şi întîmplări din viață (reale sau •posibile), pentru a aprecia corect conduita pro-prie şi a celorlalți;Respectă regulile de comportament moral în fa-•milie, clasă;Stabileşte corespondențe între calitățile perso-•nale şi faptele personale;Exprimă opinii şi atitudini proprii față de Carte ca •valoare spirituală;Argumentează semnificația normelor din sfera •valorilor moral-spirituale.
174
DoMENIUL 2: vALoRI CENTRALE ALE CREŞTINISMULUI
STANDArDINDICAToRI
îNvăŢăMîNTUL pRIMAR
1. Identificarea valorilor centrale ale creştinis-mului şi practicarea unor abilități privind cul-tura relațiilor interpersonale;
2. Utilizarea conceptelor specifice valorilor mo-ral-spirituale pentru cunoaşterea şi respecta-rea tradițiilor naționale, experienței religioa-se, normelor de conviețuire în societate;
3. Interacționarea constructivă cu oamenii din jur, în baza modelelor de comportament demne de urmat.
Elevul:Identifică valorile principale ale creştinismului;•Recunoaşte sărbătorile calendaristice şi de fami-•lie;Exprimă în cuvinte proprii povețele lui Iisus Hris-•tos;Explică morala textelor biblice/literare în raport •cu situațiile din viață;Demonstrează modele de comportament în rela-•țiile cu colegii, părinții, adulții, profesorii;Manifestă respect față de casa părintească, lăca-•şurile sfinte, localurile culturale.Argumentează atitudinea de respect şi mîndrie •față de sărbătorile familiale şi naționale.
DoMENIUL 3: RELAŢIoNARE pozITIvă CU CEILALŢI îN RApoRT CU vALoRILE GENERAL-UMANE
STANDArDINDICAToRI
îNvăŢăMîNTUL pRIMAR
1. Aplicarea normelor din sfera valorilor umane în stabilirea relațiilor interpersonale pozitive;
2. Respectarea diversității dorințelor şi posibi-lității oamenilor, recunoaşterea drepturilor reprezentate ale diferitor culturi;
3. Manifestarea unui comportament responsa-bil față de valorile general-umane.
Elevul:• Numeşte norme din sfera valorilor general-uma--uma-
ne;• Recunoaşte esența valorilor naționale;• Manifestă comportamente moral-spirituale în di-
verse situații;• Descrie activități practice pe care le poate realiza
în cotidian cu referire la valorile general-umane;• Aplică reguli de comportament moral-spiritual;• Manifestă respect şi mîndrie față de tradițiile şi
obiceiurile strămoşeşti din localitate.
175
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI eDUCAŢIA CIVICă
Eugenia pARLICov, Ministerul Educației, coordonatorLilia poGoLŞA, doctor în istorie, conferențiar universitar Institutul de Ştiințe ale Educatieivioleta MijA, cercetător ştiintific, Institutul de Ştiințe ale EducațieiRodica SoLovEI, dr. conf., Institutul de Ştiințe ale Educației
Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizțnd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sunt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.
176
Standardele sunt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elev şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, vizțnd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; şi13) bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nilşte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
177
Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.
II. explicarea termenilor
Standardele de eficienţă a învățării reprezintă obiective complexe, cu sens larg, care orientează spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarizării sale.
Masurarea nivelului de atingere a fiecărui standard la finele treptei de învățămînt se face în baza indicatorilor de performanţă măsurabili, care includ acţiuni și comporta-mente concrete și observabile. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi stan-dardele în viitor.
Standardele sunt așteptări înalte și nu cerinţe minime.Conceptul de standard educațional trebuie să fie asociat direct cu cel de criteriu de
calitate a sistemului de învățămînt. Îndeplinirea standarelor de eficienţă a învăţării trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanțelor fiecărei instituții de învățămînt, clase şi a fiecărui elev în parte.
Standardul are statut de etalon pentru evaluarea nivelurilor de pregătire ale elevilor şi de reper pentru conceptorii de curriculum şi autorii de manuale, alte suporturi şi instru-mente didactice.
Standardele au caracter multiaspectual,vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate într-o şcoală prietenoasă copiilor. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile Şcolii Prietenoase Copilulul (ŞPC): eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor este acordată acoperirii principiului respectării dreptu-rilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sensibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunita-tea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
178
Domeniul: Omul - fiinţă socială
Nr. crt.
StandardIndicatori
învăţămîntul gimnazial învăţămîntul liceal
1. Identifică și aplică reguli și norme de convieţuire în so-cietate
Elevul:1.1. Recunoaşte în comportamentul
uman, la general, şi în compor-tamentul propriu, în particular, acțiunile social acceptate şI cele neacceptate.
1.2. Compară comportamentul uman acceptat în societate cu compor-tamentul uman dezaprobat /de-viant şi descrie efectele sociale ale acestora.
1.3. Explică necesitatea regulilor şi normelor în societate.
1.4. Elaborează un cod de reguli şi norme comportamentale gene-rale pentru respectare în familie şi în locuri publice (bibliotecă, instituție de ocrotire a sănătății, grădină publică, grădiniță de co-pii, primărie, poştă, cafenea, dis-cotecă etc.)
Elevul:1.1 Justifică necesitatea respecterii
regulilor şi normelor în toate do-meniile de activitate a omului.
1.2 Analizează critic situații sociale din domeniile cultural, profesio-nal, politic etc., care solicită reguli şi norme comportamentale spe-cifice, stereotipurile asociate, şi formulează judecăți de valoare în raport cu justețea /corectitudinea acestora.
1.3 Ierarhizează regulile şi normele sociale în funcție de importanța lor pentru societate.
1.4 Demonstrează în baza datelor statistice, exemplelor din mass-media, din comunitate pericole /probleme asociate nerespectării legilor, regulilor şi normelor de conviețuire într-o societate /într-un stat, indiferent de regimul po-litic.
2. produce acte de va-lorificare a calităţi-lor cetăţenești în viaţa privată și pu-blică.
2.1. Identifică însuşiri umane proprice oamenilor /comunității.
2.2. Aduce exemple de strategii de dezvoltare individuală şi în grup pentru consolidarea identității, respectului de sine şi a respectu-lui față de ceilalți.
2.3. Compară comportamentele uma-ne constructive cu cele distructi-ve şi formulează judecăți de va-loare.
2.4. Proiectează modele de compor-tament constructiv vizavi de me-diul social şi ambiant, alege forma adecvată de manifestare ale aces-tora.
2.5. Exercită acțiuni de valorificare a constructivismului în raport cu mediul.
2.6. Distinge comportamentul proso-cial de comportamentele umane obişnuite.
2.1. Identifică situații şi modalități de exercitare a calității de cetățean responsabil în viața privată şi pu-blică.
2.2. Argumentează interdependența dintre viața privată şi cea publică.
2.3. Formulează judecăți de valoare cu referire la efectele comunică-rii constructive asupra climatului familial, asupra vieții sociale din comunitate, asupra vieții politice.
2.4. Promovează acțiuni legale de va-lorificare a drepturilor şi interese-lor personale şi comunitare.
2.5. Stabileşte şi dezvoltă relații inter-personale constructive.
2.6. Realizează acțiuni prosociale în situații reale.
179
Domeniul: Societatea democratică/ Legea – instrument de protecţie a persoanei
Nr. crt.
StandardIndicatorii
Învățămîntul gimnazial Învățămîntul liceal
3. Interpretează con-texte uzuale, ope-rînd cu valorile general -umane, naţionale și demo-cratice.
Elevul:3.1. Recunoaşte valorile general-uma-
ne, naționale şi democratice. 3.2. Formulează judecăți de valoare
referitoare la elementele ce con-stituie identitatea cetățeanului Republicii Moldova.
3.3. Aduce exemple de respecta-re a valorilor general-umane, naționale şi democratice în fami-lie, şcoală, comunitate.
3.4. Determină care dintre valori sînt ignorate în comunitatea şcolară şi locală, descrie situațiile şi identi-fică cauzele eventuale ale acesto-ra.
3.5. Proiectează algoritmul paşilor pentru soluționarea anumitor probleme identificate şi argu-mentează oportunitatea acestora din perspectivă axiologică.
Elevul:3.1. Comentează rolul valorilor gene-
ral-umane, naționale şi democra-tice în dezvoltarea persoanei, a poporului, a statului.
3.2. Explorează situații cu caracter lo-cal şi/sau național de neglijare a valorilor şi formulează sugestii de ameliorare legală a situației, uti-lizînd experiențele relevante ale statelor democratice.
3.3. Formulează raționamente cu referire la importanța păstrării identității naționale în contextul integrării europene.
3.4. Argumentează pericolul etno-centrismului, utilizînd practicile internaționale şi exemplifică ca-zuri de etnocentrism în Republica Moldova/ alte țări şi sugerează instrumente legale posibile de aplanare a situației.
3.5. Proiectează şi utilizează tehnici de soluționare, prin prisma legii, a unor situații din domeniul drep-tului: civil, al familiei, muncii, fis-cal, penal, de procedură penală şi administrativ.
4. Recunoaște în si-tuaţii reale și/sau modelate cazuri de încălcare a dreptu-rilor și libertăţilor omului/copilului și promovează me-canisme legale de protecţie a aces-tora.
4.1. Identifică şi defineşte dreptu- rile şi libertățile copilului şi responsabilitățile asociate.
4.2. Recunoaşte în diverse contexte situații de exercitare a drepturi-lor şi libertăților omului /copilu-lui şi a responsabilităților asocia-te.
4. 3. Clasifică, după unul sau mai mul-te criterii explicite sau implicite, situațiile de încălcare a drepturi-lor şi libertăților omului /copilu-lui.
4.4. Exemplifică şi descrie instru-mente şi mecanisme legale de protecție a drepturilor şi libertăților omului /copilului la nivel local şi/sau național.
4.5. Propune soluții /întreprinde acțiuni legale şi pertinente pen-tru situații de încălcare a dreptu-rilor personale şi ale altora.
4.1. Compară statutul unei legi cu statutul regulilor şi normelor so-ciale, concluzionează referitor la circumstanțele utilizării acesto-ra.
4.2. Argumentează necesitatea res-pectării constituției într-un stat democratic.
4.3. Stabileşte corelarea dintre do-cumentele internaționale/ naționale/ locale/ instituționale cu privire la drepturile omului /drepturile copilului.
4.4. Distinge situații de încălcare a drepturilor omului/ copilului care necesită implicații legale la nivel național şi/sau internațional.
4.5. Identifică şi sensibilizează instanțele relevante pentru ocro-tirea drepturilor / libertăților în-călcate, la nivel local, național, internațional.
180
Domeniul: Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale
Nr. crt. Standard
Indicatoriiînvăţămîntul gimnazial învăţămîntul liceal
5. Determină și de-scrie importanţavieţii și Sănătăţii din perspectivă personală și soci-ală.
Elevul:5.1. Identifică şi descrie comporta-
mentul specific modului sănătos de viață şi a modului nesănătos de viață.
5.2. Selectează din datele statistice, mass-media informațiile rele-vante pentru formarea convinge-rii de necesitate a unui compor-tament pro viață şi sănătate.
5.3. Argumentează valoarea sănătății pentru individ şi societate.
5.4. Identifică relația cauză-efect pen-tru situații din cotidian relevante stării de sănătate fizică şi psihi-că.
5.5. Formulează reguli şi norme com-portamentale de promovare a modului sănătos de viață.
Elevul:5.1. Formulează judecăți de valoare
pentru un mod de viață sănătos bazat pe respectarea legii şi a normelor morale ale societății.
5.2. Selectează şi interpretează date de tip cantitativ, calitativ din sur-sele de informare cu referire la efectele morbidității (nivelului de îmbolnăviri) asupra economi-ei țării.
5.3. Reprezintă rezultatele unor ob-servații realizate în domeniile sănătății şi protecției sociale prin desene, tabele, grafice, diagrame şi extrage, la necesitate, informa-ții relevante din tabele, liste, dia-grame statistice.
5.4. Argumentează valoarea social-economică a modului sănătos de viață a cetățenilor.
5.5. Explorează situații cu caracter local şi/sau global în domeniul sănătății.
6. Recunoaște în co-tidian bolile / ris-curile asociate mo-dului nesănătos de viaţă și selectează metode relevante de protecţie a vieţii și sănătăţii proprii și ale celorlalţi
6.1. Explică sintagma mod nesănătos de viaţă şi identifică coraportul acestuia cu drepturile şi libertățile omului.
6.2. Exemplifică şi descrie boli şi alte riscuri asociate modului ne-sănătos de viață (alimentație; violență; ignorarea abstenenței în relații intime, în consumul de alcool, țigări, substanțe narcotice; utilizarea nelimitată a computa-torului, telefonului mobil etc.).
6.3. Explorează diverse surse de informații pentru identificarea cauzelor îmbolnăvirilor şi deter-minarea metodelor eficiente de protecție.
6.4. Aplică tehnici simple de control a stării proprii de sănătate, precum şi a altora (temperatura corpu-lui, tensiunea arterială, pulsul, respirația etc.) şi de acordare a primului ajutor premedical.
6.5. Identifică şi aplică regulile de igienă personală şi norme de sa-nitărie în mediul de trai /de ac-tivitate şi modalități individuale de protecție a sănătății fizice şi psihice.
6.1. Recunoaşte în diverse contexte comportamente specifice modu-lui nesănătos de viață.
6.2. Argumentează necesitatea con-trolului asupra acțiunilor proprii / ale celorlalți în situații de risc pen-tru sănătatea / viața proprie şi a celor din jur.
6.3. Estimează prejudiciile familiei / statului pentru tratamente, cu accent pe cazurile îmbolnăviri-lor asociate modului incorect de viață, şi formulează judecăți de valoare.
6.4. Identifică în situații referitoare la modul sănătos de viață încălcări ale drepturilor şi libertăților omu-lui (dreptul la informație, dreptul consumatorului, dreptul la alege-re etc.), ale regulilor şi normelor sociale şi ale legilor.
6.5. Utilizează metode de protecție a sănătății fizice şi psihice.
6.6. Proiectează /aplică strategii de ameliorare a propriei stări de să-nătate, întreprinde acțiuni tangi-bile de promovare a culturii mo-dului sănătos de viață şi de asigu-rare a securității colective.
181
Domeniul: Creştere personală şi dezvoltare pentru carieră
Nr. crt.
StandardIndicatorii
învăţămîntul gimnazial învăţămîntul liceal
7. operează cu infor-maţii despre carac-teristicile psihofizi-ce/ competenţele proprii și cerinţele pieţei forţei de muncă
Elevul:7.1. Identifică şi descrie aptitudinile,
interesele şi preferințele proprii cu referire la domeniul carierei.
7.2. Selectează din sursele existente şi organizează informația cu re-ferire la cerințele pieței forței de muncă şi competențele specifice profesiilor/ meseriilor.
7.3. Compară şi apreciază pro-priile aptitudini, interese şi competențe în raport cu oferta pieței de muncă şi cerințele an-gajatorilor.
7.4. Elaborează paşi eventuali de inserție în mediul profesional / antreprenorial şi îi interpretează din perspectiva cadrului legal.
7.5. Elaborează propriul proiect de carieră.
7.6. Elaborează şi prezintă, oral şi în scris, rezumatul portofoliului per-sonal din perspectiva eligibilității pentru domeniul profesional de referință.
Elevul:7.1. Identifică ramurile economiei
naționale şi ofertele pieței forței de muncă din Republica Moldo-va şi le compară, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, cu cele din alte state.
7.2. Clasifică şi compară informațiile cu referire la cerințele pieței forței de muncă şi competențele specifice profesiilor/ meseriilor.
7.3. Investighează oportunități legale de inserție profesională în comu-nitatea locală, națională.
7.4. Elaborează şi exersează strategii legale de promovare personală pe piața muncii.
7.5. Proiectează şi structurează al-goritmul planului individual de acțiuni de creştere personală şi dezvoltarea pentru carieră.
7.6. Dezvoltă portofoliul de creştere personală şi dezvoltare pentru carieră şi realizează prezentarea publică a acestuia din perspecti-va eligibilității pentru domeniul profesional de referință.
182
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA TEhNoLoGICă
Antonina ruSu, cercetător ştiințific, I.Ş.E, coordonator.parascovia SECRIERU-hARbUzARU, lector superior U.P.S „I. Creangă”
Introducere
În sistemul educațional dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline.
Standardele sunt elaborate pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naş-tere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în cadrul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Standardele reflectă finalitățile edu-catiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau sta-tului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Standardele prevăd competențele necesare de formare-evaluare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului.
Abordarea de către Şcolile Prietenoase Copiilor (ŞPC) a reformei educației, bazată pe Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CPDC), este o abordare holistică a reformei educației care plasează copilul în centrul tuturor eforturilor. Noțiunea de “prietenos copi-lului” include astfel de dimensiuni cum sunt: (1) incluziunea; (2) eficiența învățării; (3) să-nătatea, siguranța şi protecția în mediul şcolar; (4) sensibilitatea la gen; (5) implicarea sau participarea elevilor, părinților şi a comunității în viața şi activitatea şcolii şi comunității; şi (6) respectarea drepturilor copilului şi a multiculturalității. Cele şase dimensiuni, analizate împreună, oferă o imagine a educației de calitate înaltă pentru toţi copiii şi stabilesc un cadru în limitele căruia pot fi elaborate şi atinse standardele referitoare la Educația Bazată pe Calitate/Şcolile prietenoase copilului (EBC/ŞPC).
În Moldova, dimensiunea de eficiență a învățării a constituit accentul inițial în elabora-rea standardelor în cadrul abordării ŞPC a UNICEF. Eficiența învățării este definită ca “mă-sura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii la fie-care nivel al sistemului de educație utilizează întregul lor potențial în procesul de învățare, însuşind anumite cunoştințe şi abilități măsurabile şi bazate pe cercetări” (UNICEF, 2010). Sunt elaborate standarde (scopuri extinse în procesul de învățare a elevilor), împreună cu indicatori specifici referitori la ce trebuie să ştie elevii şi ce trebuie să poată face la fiecare disciplină la nivelul şcolii primare, şcolii secundare şi al liceului.
Istoric, standardele au fost privite în Moldova ca fiind competențele minime pe care tre-buie să le atingă toți elevii pentru a progresa în şcoală. În conceptul ŞPC standardele sunt privite ca aşteptări înalte, utile pentru măsurarea calității, valorii şi eficienței învățării.
183
Standardele nu sunt menite să pedepsească sau să penalizeze ele constituie un ghid pentru îmbunătățiri (UNICEF, 2010). Această schimbare a perspectivei trebuie să fie luată în considerație şi explicată persoanelor implicate în procesul de elaborare a standardelor şi indicatorilor.
Standardele sunt o componentă esențială a unui sistem de educație puternic. De aceea standardele stabilesc baza pentru monitorizarea, evaluarea întregului sistem şi, în final, îmbunătățirea şcolarizării şi a vieții copiilor.
După cum a fost menționat anterior, standardele sunt aceleaşi la toate nivelurile de învățământ, pe când indicatorii se schimbă, reprezentând parcursul de dezvoltare până la atingerea standardului. În plus, structura şi formatul trebuie să fie aceleaşi pentru toate nivelurile.
Un document de standarde care conține dimensiunea ŞPC (eficiența învățării), domenii, standarde şi indicatori reprezintă cadrul de bază pentru care sunt elaborate curriculum-ul, planul de perspectivă şi planul de lecție. Curriculum-ul, planul de perspectivă şi planul de lecție oferă profesorului suficiente detalii pentru a preda lecții bazate pe standarde şi pen-tru a evalua progresul elevilor pe parcurs.
Standardele sunt declarații extinse cu privire la obiective, care definesc un set de aştep-tări. Acestea sunt un set de declarații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele interesate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime.
În general, complexitatea indicatorilor creşte de la şcoala primară, la gimnaziu şi până la liceu. Se presupune că odată ce elevii progresează de la nivelul primar către liceu, aşteptări-le vor fi mai mari, deoarece conținutul şi abilitățile devin mai complexe. Indicatorii trebuie să se bazeze unul pe celălalt şi să fie mai uşor de urmărit pe parcursul tuturor nivelurilor de învățământ.
Standardele ŞPC de eficiență a învățării competențelor educației tehnologice reprezintă un efort semnificativ spre crearea unui set de standarde şi indicatori, care să fie utili pentru monitorizarea, evaluarea şi, în final, îmbunătățirea învățării competențelor prevăzute.
Standardele ŞPC de Eficiență a Învățării pentru Moldova au un mare potențial de a îm-bunătăți şcolile în Moldova şi de a fi un model pentru alte țări care lucrează cu abordarea ŞPC pentru a îmbunătăți viețile copiilor.
Definirea termenilor1. Educaţia Bazată pe Calitate (EBC): Reforme introduse la orice nivel (de ex. național,
regional, local) în sistemul de învățământ care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.
2. Şcoli prietenoase copilului (ŞPC): Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentu-lui global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil. Trei principii de bază şi cinci dimensiuni caracterizează ŞPC – acestea sunt definite mai jos.
3. Centrat pe copil (un principiu de bază al ŞPC): De importanţă primordială în procesul de luare a oricăror decizii în sistemul educaţional, este protecţia intereselor copilului. Criteriul principal în luarea deciziilor cu privire la conducere, curriculum şi instruire, precum şi cu privire la mediul şcolar este bunăstarea şi interesul copilului. Tendința de a realiza potențialul fiecărui copil, respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.
184
4. Incluziunea (un principiu sau/şi o dimensiune de bază a ŞPC): Accesul la educaţie nu este un privilegiu pe care îl oferă societatea copiilor, este o obligaţie faţă de copii pe care societatea o îndeplineşte. Toți copiii au dreptul la educație gratuită, obligatorie şi accesibilă; la protecția demnității lor în aspectele disciplinare; şi dreptul la un mediu de educație care include genul, caracteristicile fizice, statutul intelectual, social, probleme-le emoționale, proveniența lingvistică sau necesitățile speciale, care include toate acele persoane care, istoric sau din alt motiv, au fost marginalizate de la participarea deplină la procesul de învățare. Copiii care nu frecventează şcoala sunt căutați şi primiți cu plă-cere.
5. Participarea democratică (un principiu şi/sau dimensiune de bază a ŞPC): După cum ti-tularii drepturilor, copiii şi cei care le facilitează drepturile (cum ar fi îngrijitorii acestora) au un cuvânt de spus cu privire la forma şi substanţa educaţiei lor. Deciziile referitoare la toate aspectele mediului de educație iau în considerație toate „vocile” referitoare la multiplele perspective din cadrul şcolii şi comunității – opusul unui proces de sus în jos. Reprezentanții elevilor, profesorilor, părinților şi ai comunității sunt incluşi într-un proces de luare a deciziilor transparent şi deschis, care favorizează procesul de învățare pentru toți. Familiile şi comunitățile îşi pot îndeplini obligațiile lor de îngrijitori ai copii-lor lor şi modele de urmat pentru aceştia.
6. Sensibilitatea la gen (dimensiune a ŞPC): Atât băieții, cât şi fetele trebuie să aibă opor-tunități egale de a: participa pe deplin la un mediu de învățare care abordează necesi-tățile de bază şi necesitățile unice ale fetelor şi băieților şi dinamica puterii în relațiile bărbați-femei, primi materiale care nu implică părtinire pe bază de gen şi susțin realiza-rea drepturilor omului. Egalitatea genurilor este esențială pentru o educație bazată pe calitate.
7. Sănătate, Siguranţă şi Protecţie (o dimensiune a ŞPC) Şcoala este un loc sigur care asi-gură bunăstarea fizică şi emoțională a copilului. În abordarea factorilor legați de abuzul emoțional sau fizic, de alimentație insuficientă şi de spațiul fizic nesigur sau orice alte probleme care împiedică copilul să învețe, se ține cont de copil „în întregime”. Soluțio-narea acestor factori sporeşte frecventarea, participarea şi performanța academică.
8. Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
9. Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Acestea sunt un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face per-soanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Majoritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența învățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.
10. Indicatorii sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică pre-zența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi la resurse (de ex. există un manual pentru fiecare copil); proces (de ex. părțile implica-te elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultate (de ex. consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Pot fi utilizați indicatori pentru a măsura progresul spre atingerea standardelor
11. Monitorizarea: Mecanismul care oferă părților implicate la toate nivelurile sistemului informație continuă despre progresul realizat. Monitorizarea implică: (a) stabilirea in-dicatorilor/punctelor de referință; (b) procedurile, sistemele şi instrumentele de colec-tare, înregistrare şi analiză a informației cu privire la indicatori; (c) utilizarea informației pentru îmbunătățirea planificării, performanței şi rezultatelor.
185
Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viața de zi cu zi, pune în valoare imagi-nația şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilități de integrare în diverse medii socio-culturale, formează personalități – promotori ai tradiției şi culturii naționale.
Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar, asigură potențialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităților fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului arial cultural.
Educația tehnologică reprezintă o activitate de formare – dezvoltare a personalității umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinței aplicate în toate domeniile vieții soci-ale.
Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică: „A utiliza un demers tehnolo-gic”- trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare.
Din competența de bază se deduc patru competenţe-sinteză specifice disciplinei, care, la rîndul lor, vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcție de treapta de şcolarita-te, prin performanța elevului.
Competenţe specifice educaţiei tehnologice1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui obiect, care să răspundă unei trebuin-
țe; prezentarea acestui proiect; indicatori: – cercetarea aspectului estetic, formei, dimensiunii decorului, părților componente,
materialul utilizat a obiectelor ce constituie genul studiat;– stabilirea cerințelor şi proprietăților ce trebuie să le întrunească corespunzător func-
țiilor utilitare şi estetice ale obiectului ce urmează a fi confecționat;– identificarea informațiilor etnotehnoculturale privind procesul de confecționare a
unui obiect în vederea elaborării proiectului;
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecționare a unui obiect conform proiec-tului elaborat; indicatori:– evaluarea calității, cantității materialelor şi stabilirea ustensilelor necesare confecți-
onării obiectului preconizat;– identificarea informațiilor, regulamentelor, abilităților ce-şi găsesc aplicarea în reali-
zarea procesului tehnologic conform proiectului elaborat;
3. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnolo-gic; indicatori:– executarea etapelor tehnologice, în ordine cronologică, respectînd normele de igie-
nă şi securitate a muncii;– modelarea, asamblarea detaliilor, executarea decorului, finisarea obiectului;
4. Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic; indicatori:– evaluarea lucrării conform cerințelor funcționale şi estetice pe care trebuie să le
întrunească obiectul dat;– descrierea etapelor procesului tehnologic de realizare a obiectului, utilizînd termi-
nologia specifică;– comentarea aspectului estetic şi a calității obiectului privind armonizarea funcțiilor
utilitare şi aspectul estetic;
186
Modulul „Arta culinară şi sănătatea”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
STANDArDulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîn-căruri, produse culinare.
Elevul:1.1. Identifică substanțele nutritive necesare organismului uman în func-ție de rolul lor în activitatea şi sănăta-tea copiilor;1.2. Identifică ce substanțe nutritive se află în diverse grupe de alimente;1.3. Alcătuieşte meniuri pentru dejun / prînz / cină ținînd cont de necesitatea de substanțe nutritive şi calorii a unui copil de 10-11 ani;1.4. Prezintă unele rețete de prepa-rare a unor mîncăruri simple (tartine, salate, băuturi);1.5. Argumentează rolul alimentației echilibrate în activitatea şi sănătatea copiilor.
Elevul:1.1. Identifică posibile afecțiuni pro-vocate de carența în diverse substan-țe nutritive (vitamine, săruri minera-le, proteine, lipide etc.) în alimentația copiilor;1.2. Stabileşte aportul de diverse substanțe nutritive absolut necesare unei alimentații echilibrate a copiilor de 15-16 ani;1.3. Descrie cîteva tehnologii culinare recomandate în alimentația dietică şi echilibrată;1.4. Stabileşte principiile alimentației echilibrate şi metode de respectare a acestora;1.5. Prezintă unele rețete de prepara-re a unor mîncăruri din arta culinară tradițională, comentînd modul de preparare şi valoarea nutritivă a aces-tor produse culinare.
2. Conceperea mijloacelor de preparare a produselor culinare preconizate.
2.1. Selectează alimentele necesare la prepararea unor produse culinare simple (tartine, salate, băuturi);2.2. Comentează calitatea şi valoarea nutritivă a alimentelor selectate;2.3. Utilizează corect ustensile, tacî-murile, dispozitivele etc., respectînd normele de igienă şi protecție a mun-cii;2.4. Amenajează ergonomic locul de lucru conform tehnologiei culinare;2.5. Menține în condiții igienice tacî-murile, vesela, ustensilele etc.
2.1. Selectează alimente, ingrediente, veselă, tacîmuri, ustensile necesare preparării unor produse culinare din culinăria tradițională;2.2. Comentează proprietățile, calita-tea şi valoarea nutritivă a alimentelor şi a produselor culinare preparate;2.3. Evaluează alimentele selectate după aspect, miros, pipăit, greutate, prospețime, stare etc.;2.4. Amenajează masa de lucru ergo-nomic, adecvat operațiilor tehnologi-ce preconizate, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii.
187
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Executarea operațiilor tehnologice stabilite con-form regulamentului teh-nologic.
3.1. Utilizează corect tacîmurile, vese-la, ustensilele, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii;3.2. Execută operațiile tehnologice: sortare, curățare, feliere etc., con-form regulamentului tehnologic;3.3. Amenajează estetic bucatele pe platouri, utilizînd adecvat vesela, tacî-muri etc.;3.4. Aranjează corespunzător masa cu veselă şi tacîmuri.
3.1. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii în fazele de prelu-crare a alimentelor supuse tehnologi-ilor culinare;3.2. Respectă regulamentul tehno-logic de prelucrare culinară (ordinea cronologică a etapelor), utilizarea adecvată a ustensilelor, aparatelor, veselor, tacîmurilor etc., timpul nece-sar preparării termice;3.3. Amenajează estetic produsele culinare în vederea servicii mesei;3.4. Aranjează corespunzător masa cu veselă, tacîmuri etc.
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea produselor culinare.
4.1. Prezintă (comenteza) etapele tehnologice de preparare a produse-lor alimentare utilizate în consumul alimentar la dejun / prînz / cină;4.2. Comentează aspectul estetic, gustul, mirosul şi valoarea nutritivă a produselor culinare consumate de elevi;4.3. Estimează costul produselor ali-mentare necesare alimentației echi-librate.
4.1. Comentează tehnologiile culina-re tradiționale utilizat la prepararea unor mîncăruri ce fac parte din arta culinară tradițională;4.2. Argumentează valoarea nutritivă şi aspectul estetic al produselor culi-nare tradiționale şi necesitatea unei alimentații echilibrate;4.3. Evaluează prețul (costul) produ-selor alimentare necesare alimentați-ei echilibrate şi accesibilitatea procu-rării lor.
188
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Arta culinară şi sănătatea”
1. Noțiuni despre o bună bucătărie şi o alimentație echilibrată: componența nutritivă a produselor alimentare; necesitatea zilnică de calorii şi substanțe nutritive în funcție de vîrstă, activitate etc.
2. Normele de igienă şi protecție a muncii: igiena personală; prevenirea contaminării şi a intoxicațiilor; utilizarea corectă a ustensilelor şi aparatelor;
3. Prelucrarea culinară a alimentelor; sortarea, spălarea, curățarea; încălzirea, fierberea; aranjarea; înfrumusețarea etc.;
4. Reguli de comportare la masă.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Arta culinară şi sănătatea”
1. Noțiuni despre o bună bucătărie şi o alimentație echilibrată: componența nutritivă a produselor şi rolul acestora în sănătatea oamenilor.
2. Norme de igienă şi de protecție a muncii la prepararea şi consumarea bucatelor: igiena personală; prevenirea contaminării alimentelor în etapele tehnologice; condiții de ser-vire a mesei; comportarea la masă; prevenirea intoxicațiilor.
3. Alimentația echilibrată şi sănătatea: integrarea principiilor alimentației echilibrate la în-tocmirea meniurilor şi respectarea regimului alimentar.
4. Prelucrarea culinară a produselor alimentare: tehnologii de preparare a bucatelor după unele rețete culinare; înfrumusețarea bucatelor.
189
Modulul: „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui pro-iect de confecționare a unui articol tradițional de port popular/ de casnic şi ritual.
Elevul:1.1. Identifică unele articole textile tradiționale cu decor brodat (articole de port popular; obiecte de uz casnic şi ritual);1.2. Comentează aspectul estetic, funcțiile utilitare, materialul utilizat şi ornamentica unor textile tradiționale (articole de port popular, obiecte de uz casnic şi ritual);1.3. Prezintă schița grafică şi modelul decorativ a unui milieu / ştergărel, indicînd forma, dimensiunea, motive populare simbolice: „zigzag”, „vîrtel-nița”, etc.;1.4. Argumentează necesitatea per-petuării tradiției populare: portului popular, meşteşugului „arta acului” – parte componentă a culturii naționa-le româneşti.
Elevul:1.1. Comentează aspectul estetic şi funcțiile utilitare ale articolelor de port popular, ale obiectelor de uz cas-nic şi ritual;1.2. Comentează (descrie) etapele tehnologice de confecționare a unor articole de port popular (cămaşa fe-meiască / cămaşa bărbătească / ie / poale / batista albă în 3 colțuri deco-rată cu broderii etc.), a unor articole de uz casnic şi ritual (ştergărele / fețe de masă / milieuri / năfrămițe etc.);1.3. Reprezintă croiul, detaliile, di-mensiunile, forma a unor articole de port popular;1.4. Reprezintă modele a unor motive populare, elemente decorative, sim-boluri (pomul vieții, coarnele berbe-cului, romburi etc.) utilizate în brode-ria articolelor tradiționale;1.5. Argumentează necesitatea păs-trării şi valorificării portului popular (specific zonelor etnografice).
2. Conceperea şi orga-nizarea mijloacelor de confecționare a unor ar-ticole tradiționale de port popular / de uz casnic şi ritual.
2.1. Selectează pînza potrivită de in / bumbac etc. în vederea confecționării unui articol (milieu/ ştergărel); pînza potrivită care întruneşte cerințele de calitate: durabilă, cu firele uşor vizi-bile, textura regulată, naturală (in, mumbac, cînepă etc.);2.2. Selectează fire colorate muline, ață albă subțire de cusut, ace adec-vate, foarfece cu vîrful rotund, gher-ghef, riglă etc.;2.3. Păstrează în condiții adecvate (în trusă sau cutie cu anumite despărți-turi) materialele şi ustensilele nece-sare activităților practice;2.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii la păstrarea şi utilizarea materialelor şi ustensilelor necesare.
2.1. Selectează pînză naturală ce în-truneşte cerințe funcționale, estetice şi de calitate în vederea confecționă-rii unui articol de port popular, de uz casnic şi ritual (ie / poale / cămaşă bărbătească / batistă albă în 3 colțuri, năfrămiță);2.2. Selectează fire colorate şi alte ma-teriale pentru executarea broderiilor în conformitate cu cerințele modelului preconizat şi ustensilele necesare ace, foarfece mari şi mici, lentă centimetri-că, gherghef etc. conform cerințelor de calitate şi de funcționalitate;2.3. Păstrează în condiții adecvate toate materialele şi ustensilele nece-sare etapelor tehnologice de confec-ționare, conform regulilor de igienă şi protecție a muncii;2.4. Respectă normele de igienă şi pro-tecție a muncii la amenajarea locului de muncă, la păstrarea şi utilizarea materialelor şi ustensilelor necesare
190
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Realizarea procesului tehnologic conform pro-iectului elaborat.
3.1. Execută croirea drept pe firul pîn-zei a unui milieu / ştergărel, respect-înd dimensiunea şi forma prezentată în proiect;3.2. Execută operațiile de tivire a mar-ginilor milieului / ştergărelului: extra-gerea firelor (2-4) în locul preconizat pentru găurele; însăilarea marginilor de jurîmprejurul obiectului; executa-rea găurelelor;3.3. Execută compoziția decorativă pe fundalul milieului / ştergărelului cu ajutorul tehnicilor de cusut (cruciuli-ță, tighel, ocol, lănțişor) după mode-lul din proiect; la laturile milieului; la colțurile milieului, pe centrul milieu-lui sau la capetele ştergărelului;3.4. Prezintă lucrarea confecționată, respectînd cerințele estetice.
3.1. Execută operațiile de croire a detaliilor drept pe firul pînzei a unui articol de port popular (ie / poale / năfrămiță etc.), respectînd regula-mentul tehnologic;3.2. Execută operațiile de tivire a marginilor detaliilor articolului pre-conizat: extragerea firelor în locul preconizat pentru găurele; însăilarea marginilor (operație ajutătoare); exe-cutarea găurelelor;3.3. Execută broderiile pe detalii-le articolului conform modelului de amplasare a cîmpurilor ornamentale, respectînd tradițiile zonei etnografi-ce, utilizînd tehnici de cusut pe fire numărate (cruciuliță, neted pe fir, lănțăşor, ocol etc.), conform motivu-lui popular;3.4. Utilizează cheițe de unit detalii la asamblarea detaliilor deja brodate a articolului preconizat;3.5. Execută operațiile de modelare şi finisare a articolului;3.6 Prezintă lucrarea confecționată, respectînd cerințele estetice.
Domeniul: „Evaluarea şi promovarea valorilor”
4. Evaluarea lucrărilor con-fecționate conform cerințe-lor estetice, tehnologice şi funcțiilor utilitare.
4.1. Prezintă un milieu / ştergărel, co-mentînd aspectul estetic şi funcțiile utilitare;4.2. Memorizează procesul tehnolo-gic de confecționare a unui milieu / ştergărel;4.3. Evaluează milieuri / ştergărele din punct de vedere critic: valoarea estetică, respectarea tradiției popu-lare; calitatea executării operațiilor tehnologice, utilizînd terminologia respectivă;4.4. Argumentează calitatea şi valoa-rea estetică, a lucrărilor confecționa-te;4.5. Comentează specificul ornamen-ticii tradiționale şi simbolica unor mo-tive populare frecvente în zona dată.
4.1. Prezintă unele lucrări articole de port popular de uz casnic şi ritual: ie / cămaşă / poale / batistă albă în trei colțuri / năfrămița miresei etc.; comentînd aspectul, forma, dimensi-unea, funcțiile utilitare etc.;4.2. Memorizează procesul tehno-logic de confecționare a articolului prezentat;4.3. Comentează specificul ornamen-ticii şi cromaticii tradiționale şi simbo-lica unor motive populare frecvente în zona dotată;4.4. Argumentează valoarea estetică a articolelor de port popular;4.5. Evaluează articole confecționate din punct de vedere critice: valoa-rea estetică, respectarea tradiției populare; calitatea lucrării în aspect tehnologic, respectînd terminologia specifică.
191
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
1. Aspectul estetic şi funcțiile utilitare ale obiectelor ce constituie acest gen de artă popu-lară: articole de port popular; obiecte de uz casnic şi ritual;
2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor: pînză de bumbac, in, chînepă, lînă, borangic, ace, foarfece, gherghef etc.; normele de igienă şi protecție a muncii privind păstrarea şi utilizarea materialelor şi a ustensilelor;
3. Ornamentica şi cromatica tradițională: elemente decorative simple; motive populare („vîrtelnița”, „călița ocolită” etc.);
4. Tehnici de cusut şi brodat: însăilătura; punctul înaintea acului; găurele simple; cruciuli-țe; tighel; lănțişor etc.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
1. Aspectul estetic, funcțiile utilitare şi tipologia portului popular şi a obiectelor de uz cas-nic şi ritual din cele patru zone etnografice ale Republicii Moldova.
2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor utilizate: textura, calitatea, grosimea pânzei naturale; fire colorate muline, lîniță, mătase, mărgeluțe, paiete.
3. Normele de igienă şi securitate a muncii în timpul păstrării şi utilizării materialelor şi a ustensilelor.
4. Ornamentica şi cromatica tradițională: modul de amplasare a compozițiilor decorative pe fondalul obiectelor, articolelor de port popular, uz casnic şi ritual.
5. Tehnici de cusut şi brodat pe fire numărate. Modul utilizării acestora la executarea di-verselor elemente decorative, compoziții ornamentale.
Modulul: „Sărbători calendaristice”Domeniu: „Investigaţie şi sistematizare (procesare)”
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui pro-iect de confecționare şi pregătire a unor articole/ accesorii.
Elevul:1.1. Identifică articole / accesorii (obiecte) de ritual utilizate în cadrul unor obiceiuri, dateni legate de săr-bătorile calendaristice: de iarnă: Cră-ciunul, Anul Nou etc.; de primăvară: 1 Martie, Paşte etc.;1.2. Imaginează forma, dimensiunea, aspectul obiectelor preconizate a fi confecționate;1.3. Reprezintă schița unui obiect de ritual (mărțişor, sorcovă, steaua de Crăciun) respectînd simbolica etno-culturală;1.4. Descrie obiceiurile, datinile lega-te de unele sărbători calendaristice şi modul cum sunt utilizate obiectele de ritual;
Elevul:1.1. Identifică articole / accesorii / obiecte de ritual utilizate în cadrul unor obiceiuri, datini legate de une-le sărbători calendaristice: Sf. Dumi-tru; Sf. Nicolae; Crăciunul; Anul Nou; 1 Martie, Paştele; Sf. Gheorghe etc.;1.2. Îşi imaginează aspectul, forma, dimensiunea obiectelor preconizate pentru a fi confecționate (măşti în reprezentarea animalelor; accesorii: bici, buhai, clopote etc.; simbolice: capra, căluțul, etc.);1.3. Descrie modul de desfăşurare a obiceiurilor, datinilor în cadrul cărora vor fi utilizate obiectele de ritual pre-conizate a fi confecționate;1.4. Explică cerințele calitative şi as-pectul estetic, dimensiunea, forma obiectelor utilizate în cadrul ritualului;
192
1.5. Identifică materialele şi ustensi-lele necesare pentru confecționarea obiectelor preconizate pentru con-fecționare;1.6. Stabileşte cerințele estetice şi calitative a materialelor utilizate la confecționarea obiectelor de ritual preconizate pentru confecționare;1.7. Prezintă proiectul de confecțio-nare a unui obiect de ritual.
1.5. Stabileşte calitatea materialelor necesare confecționării obiectelor preconizate;1.6. Descrie etapele tehnologice de confecționare a obiectelor preconiza-te în vederea confecționării;1.7. Reprezintă schița unui obiect de ritual preconizat confecționării, indi-cînd forma, dimensiunile etc.;1.8. Prezintă proiectul de confecți-onare a unor obiecte / accesorii din cadrul unor obiceiuri.
2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de con-fecționare a obiectelor / accesoriilor utilizate în ca-drul unor sărbători calen-daristice.
2.1. Apreciază calitatea şi proprietă-țile materialelor şi ustensilelor prin cercetarea aspectului, elasticității, durabilității etc.;2.2. Selectează materialele şi ustensi-lele conform cerințelor pe care trebu-ie să le întrunească acestea necesare procesului tehnologic;2.3. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii în procesul păstră-rii şi utilizării materialelor şi ustensi-lelor necesare procesului de confec-ționare (carton, ață, fire colorate, hîr-tie colorată, sîrmă, vergele de lemn, foarfece, creioane, riglă etc.)
2.1. Evaluează calitatea şi proprietăți-le materialelor şi ustensilelor necesa-re confecționării obiectelor / acceso-riilor preconizate a fi confecționate;2.2. Selectează materialele şi ustensi-lele necesare procesului tehnologic, conform cerințelor de calitate cerute;2.3. Amenajează locul de lucru cu cele necesare ergonomic procesului tehnologic, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii;2.4. Păstrează şi să utilizeze în condi-ții adecvate materialele şi ustensilele necesare (piele de oaie, vită, doge de lemn, fire de păr de cal, fire de mă-tase, țeseturi, hîrtie colorată, cuțit de modelaj, ace, foarfece etc.).
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Confecționarea obiec-telor / accesoriilor proiec-tate, respectînd etapele tehnologice.
3.1. Respectă etapele tehnologice de confecționare în ordinea cronologică conform regulamentului tehnologic;3.2. Utilizează tehnici de modelare, asamblare, combinare, trasare, vop-sire, etc., în procesul confecționării obiectelor / accesoriilor de ritual pro-iectate;3.3. Confecționează obiectele / acce-soriile proiectate ducînd lucrul la bun sfîrşit.
3.1. Utilizează tehnici de modelare, asamblare, combinare, trasare, vop-sire, pictare. în procesul confecționă-rii obiectelor / accesoriilor de ritual proiectate;3.2. Execută etapele tehnologice con-form regulamentului tehnologic;3.3. Confecționează obiectele / acce-soriile proiectate ducînd lucrul la bun sfîrşit;3.4. Prezintă lucrările confecționate demonstrînd modul de utilizare în timpul ritualului.
193
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea obiectelor / accesoriilor confecționa-te.
4.1. Prezintă obiectele, accesoriile confecționate, comentînd aspectul şi asemănarea conform cerințelor îna-intate de tradițiile simbolicii etnocul-turale;4.2. Prezintă etapele tehnologice şi metode de utilizare a diverselor ma-teriale în modelarea, combinarea, asamblarea detaliilor componente obiectelor / accesoriilor confecționa-te;4.3. Argumentează valoarea etnocul-turală a obiectelor / accesoriilor utili-zate în desfăşurarea obiceiurilor şi da-tinilor specifice zonelor etnografice.
4.1. Prezintă obiecte / accesorii uti-lizate în cadrul diverselor obiceiuri şi datini specifice sărbătorilor calen-daristice: Sf. Nicolae; Crăciunul; Anul Nou; 1 martie; Paştele; Sf. Gheorghe etc.;4.2. Comentează aspectul şi asemă-narea conform cerințelor tradiției simbolicii etnoculturale;4.3. Descrie etapele tehnologice de confecționare a lucrărilor confecțio-nate, comentînd metode de utiliza-re a diverselor mareriale, tehnici de modelare, asamblare, combinare, vopsire în scopul obținerii rezultatu-lui scontat;4.4. Argumentează valoarea etnocul-turală a obiectelor / accesoriilor uti-lizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor specifice sărbătorilor calen-daristice, zonelor etnografice
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Sărbători calendaristice”
1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: Sf. Dumitru; Crăciunul; Anul Nou; 1 Martie; Paştele; Sf. Gheorghe; Paparuda.
2. Diverse obiecte, accesorii ce constituie simboluri etnoculturale, şi se utilizează în cadrul sărbătorilor calendaristice.
3. Condiții şi modalități de desfăşurare a obiceiurilor şi şi datenilor etnoculturale în cadrul diverselor sărbători.
4. Tehnologii, modalități de pregătire, confecționare a obiectelor şi lucrărilor de ritual.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Sărbători calendaristice”
1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: Sf. Dumitru; Crăciunul; Anul Nou; 1 Martie; Paştele; Sf. Gheorghe; Paparuda.
2. Diverse obiecte, accesorii ce constituie simboluri etnoculturale, şi se utilizează în cadrul sărbătorilor calendaristice.
3. Condiții şi modalități de desfăşurare a obiceiurilor şi şi datenilor etnoculturale în cadrul diverselor sărbători.
4. Tehnologii, modalități de pregătire, confecționare a obiectelor şi lucrărilor de ritual.
194
Modulul: „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) / Modelarea artistică din lut.Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui pro-iect de modelare a unor obiecte din lut.
Elevul:1.1. Prezintă schița grafică a obiectu-lui (figurine, jucării, cănuțe) din lut;1.2. Comentează părțile componente ale obiectului modelat din lut;1.3. Descrie tehnica modelării: prin suprapunerea bilelar de lut, tehnica suprapunerii spiralice a vergelelor din lut, tehnica modelării după şablon etc.;1.4. Prezintă proiectul elaborat.
Elevul:1.1. Prezintă schița grafică a vaselor de ceramică tradițională: căni / farfurii / ulcioare / oale / sfeşnice / vaze etc.;1.2. Comentează proporția părților componente ale obiectelor tradițio-nale şi asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradițională;1.3. Argumentează necesitatea păs-trării şi valorificării artei ceramicii;1.4. Descrie tehnica modelării la roata olarului sau modelarea după şablon;1.5. Prezintă proiectul.
2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de mo-delare a obiectelor.
2.1. Apreciază calitatea lutului după plasticitatea şi modul de preparare a lutului;2.2. Selectează şi pregăteşte materia-lele şi ustensilele necesare modelării şi decorării obiectului proiectat;2.3. Respectă normele de igienă şi se-curitate a muncii.
2.1 Selectează argila după proprie-tăți: calitate, plasticitate, granulitate, culoare etc.;2.2 Prepară pasta de argilă în condiții de casă;2.3 Prepară lutul pentru modelare: alegere, înmuiere, frămîntare, mode-lare: să selecteze scîndurică pentru netezit (face şi roata olarului, vas cu apă etc.);2.4 Pregăteşte materialele şi usten-silele necesare modelării, respectînd normele de igienă şi protecție a mun-cii.
195
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Modelarea unui obiect (obiecte), respectînd for-ma, proporțiile părților componente conform modelului prevăzut în proiect.
3.1. Prelucrează lutul pînă la obține-rea plasticității necesare;3.2. Utilizează tehnici libere: modela-rea prin suprapunerea bilelor, verge-lelor sau după şablon;3.3. Modelează un obiect / obiecte din lut proiectate utilizînd tehnica în-suşită anterior;3.4. Finisează obiectul modelat: nete-zirea suprafeței; aplicarea decorului etc.;3.5. Plasează obiectele modelate la uscat în locuri adecvate (ferite de soare, curenți de aer, etc.).
3.1. Obține diferite nuanțe de culori din coloranți naturali;3.2. Execută tehnici de modelare la roata olarului, de modelare a mănuşii şi fixarea ei pe corpul vasului;3.3. Utilizează tehnici de netezire, de-corare a obiectului la roata olarului;3.4. Finisează lucrarea: tăierea de pe roata olarului, punerea la uscat;3.5. Menține în condiții bune locul de lucru: îngrijirea şi curățarea instru-mentelor, păstrarea curățeniei.
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea obiectelor confecționate conform cerințelor.
4.1. Memorizează etapele procesului tehnologic şi să comenteze procesul de confecționare a obiectului de ce-ramică confecționat;4.2. Argumentează calitatea şi valoa-rea estetică, utilitară a lucrărilor con-fecționate;4.3. Evaluează lucrarea modelată din ceramică în scopul promovării lucrări-lor valoroase.
4.1. Memorizează şi să comenteze procesul tehnologic de modelare a obiectelor de ceramică tradițională prezentate;4.2. Explică specificul ceramicii tra-diționale, asemănarea lor antropolo-gică specificînd părțile componente, utilizînd terminologia specifică;4.3. Argumentează calitatea, valoarea utilitară, estetică şi etnoculturală a obiectelor de ceramică tradițională;4.4. Evaluează obiectele de ceramică confecționate în scopul promovării lucrărilor valoroase.
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Modelarea artistică din lut”
1. Obiecte de ceramică tradițională: vase; farfurii, căni, jucării, figurine, țuruiece etc. 2. Materiale şi ustensile: preparare a lutului în condiții de casă; vas cu apă; şortuleț; nor-
mele de igienă şi securitate a muncii în timpul activităților practice.3. Tehnici de modelare şi executare a decorului.4. Elemente decorative: linii drepte, linii valurite etc.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Arta ceramicii” (olăritul tradiţional)
1. Forma, aspectul ceramicii tradiționale.2. Centre de ceramică tradițională existente în Republica Moldova3. Materiale şi ustensile: argilă din carieră, lut; argilă albă sau roşie pentru angobare, şorț,
vas cu apă, scîndurică etc.4. Tehnici de modelare şi executare a decorului.5. Ornamentica şi cromatica tradițională: elemente decorative, motive populare (linii valu-
rite, pomul vieții etc.), amplasarea decorului pe suprafața obiectului
196
Modulul „Croşetarea”Domeniul: „Investigaţie şi sistematizare” (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unei lucrări croşetate.
Elevul:1.1. Comentează aspectul estetic al locuinței tradiționale, articole vestimentare evidențiind prezența dantelei croşetate;1.2. Clasifică varietatea firelor tex-tile după proveniență, grosime, culoare;1.3. Stabileşte materialele şi usten-silele necesare la confecționarea lucrării stabilite;1.4. Identifică informațiile etno-tehnologice privind procesul de executare a unei lucrări în vederea elaborării proiectului;1.5. Estimezează cantitatea şi ca-litatea materialelor necesare pen-tru executarea practică a lucrării proiectate: fruză pentru o față de masă în miniatură / batistuță gar-nisită cu dantelă îngustă (3-4 rîn-duri) – la alegere.
Elevul:1.2. Descrie articole artizanale de interi-or, îmbrăcăminte, încălțăminte croşeta-te sau garnisite cu dantelă, evidențiind aspectul lor estetic, forma, calitatea ma-terialelor utilizate;1.2. Identifică şi să descrie materialele şi ustensilele necesare în procesul de realizare a lucrării: fire de bumbac, fire textile de proveniență naturală; sintetice etc.; set de croşete, foarfece, pînză uni-cioloră; condiții de utilizare şi păstrare adecvată a acestora;1.3. Selectează informațiile etnocultu-rale privind procesul de confecționare a lucrării;1.4. Realizează schema grafică a motivu-lui ornamentului ce-l va utiliza apoi în lucrarea dată;1.5. Elaborează fişa tehnologică privind etapele de confecționare a obiectului proiectat.
2. Conceperea şi orga-nizarea mijloacelor de realizare a proiectului elaborat
2.1. Selectează firele textile, pînză, croşetele, foarfecele, motivele or-namentale etc. conform criteriilor de calitate;2.2. Amenajează locul de lucru conform normelor de igienă şi pro-tecție a muncii;2.3. Stabileşte proprietățile şi cali-tatea materialelor şi a ustensilelor necesare procesului de croşetare;
2.1. Argumentează, necesitatea selectă-rii materialelor şi ustensilelor utilizate în procesul de croşetare;2.2. Respectă normele de igienă şi pro-tecție a muncii la păstrarea şi utilizarea materialelor necesare;2.3. Amenajeaz locul de lucru în vederea realizării proceszului tehnologic.2.4. Concepe mijloacele de realizare a rozetei / a dantelei înguste din 2-3 rîn-duri ce o vor executa la marginile batis-tuței la mîinecele unor bluzițe, la poalele unor rochițe de vară – la alegere.
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Realizarea procesului de croşetare conform re-gulamentului tehnologic.
3.1 Realizează un fragment de fri-ză / batistuță garnisită cu dantelă îngustă – la alegere conform regu-lamentului tehnologic; 3.2. Croşetează urmărind schema grafică; 3.3. Croieşte lații feței de masă pe fir drept; tivirea lor cu ajutorul cro-şetei; asamblarea detaliilor;3.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii pe tot parcursul realizării activităților practice.
3.1. Realizează lucrarea, ținînd cont de criteriile funcționale şi estetice, de spe-cificul tehnicilor de executare (croşetare liniară, croşetare circulară); picioruş cu 1, 2 jeteuri, picioruş scurt (de feston);3.2. Realizează etapele tehnologice con-form fişei tehnologice întocmite: executa-rea schemei grafice a modelului selectat; tivirea marginilor batistuței cu ajutorul găurelelor (oarbe, simple, zigzag, duble – la alegere);3.3. Fixează detaliile, utilizînd una din va-riantele cunoscute de unire a acestora.
197
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea lucrării rea-lizate conform criteriilor funcționale şi estetice.
4.1. Evaluează lucrarea realizată conform criteriilor funcționale şi estetice pe care trebuie să le înde-plinească obiectul dar;4.2. comentează aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit, uti-lizînd adecvat terminologia speci-fică.
4.1. Apreciază aspectul estetic a lucrării finisate;4.2. Comentează calitatea realizării eta-pelor tehnologice de executare a lucră-rii;4.3. Utilizează terminologia specifică do-meniului;4.4. Autoapreciază obiectiv propria lu-crare
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Croşetarea”
1. Aspectul estetic al locuinței tradiționale, obiecte textile împodobite cu dantelă (fețe de masă, ştergare, fețe de pernă etc.);
2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor: fire textile variate după proveniență, grosi-me; seturi de croşete; normele de igienă şi securitate a muncii;
3. Elementele de bază ale croşetării: ochiuri libere; picioruş cu un jeteu; pătrățele pline; pătrățele goale etc.;
4. Elemente decorative simple, motive populare utilizate la croşetarea dantelelor.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Croşetarea”
1. Croşetarea – meşteşug popular tradițional: fețe de masă tradiționale, şervețele, milie-uri, prosoape de ritual, de interior etc.; articole de îmbrăcăminte, de încălțăminte cro-şetate sau garnisite cu dantelă.
2. Materiale şi ustensile: pânză din fire naturale, fire de bumbac, de mătase, lână etc.; set de croşete, ace, foarfece; condiții de utilizare şi păstrare adecvată a acestora.
3. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: picioruş scurt, picioruş cu 1, 2 jeteuri, picioruş de feston, varietăți de fixare a dantelei.
4. Motive populare simbolice utilizate la croşetarea dantelei: „pomul vieții”, motive geo-metrice.
198
Modulul „Tricotarea”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unor obiecte tricotate.
Elevul:1.1. Compară diverse variante de articole vestimentare tricotate pentru copii, pentru tineret etc., evidențiind diversitatea de forme, culori, modele etc.;1.2. Stabileşte denumirea obiectu-lui (lucrării);1.3. Prezintă a aspectului general, formei, coloritului etc.;1.4. Identifică firele textile după proveniență, grosime, culoare etc.;1.5. Stabileşte materialele şi usten-silele necesare: andrele, fire textile, foarfece etc.
Elevul:1.1. Comentează diverse articole trico-tate reprezentînd genul respectiv;1.2. Stabileşte aspectul, forma, părțile componente, dimensiunile care să co-respundă cerințelor funcționale esteti-ce şi tradiționale;1.3. Identifică informațiile privind tehni-cile, etapele tehnologice care urmează să le aplice în procesul de confecționa-re a lucrării şi a aplicațiilor decorative;1.4. Prezintă schița compoziției deco-rative;1.5. Prezintă informațiile privind pro-cesul de executare a lucrării conform proiectului elaborat.
2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de rea-lizare conform proiectului elaborat.
2.1. Selectează şi păstrează în con-diții adecvate materialele şi ustensi-lele necesare procesului tehnologic preconizat;2.2. Pregăteşte locul de lucru: in-ventariază materialele şi ustensilele necesare;2.3. Utilizează şi păstrează materi-alele şi utilajele de lucru în ordine şi curățenie, conform normelor de igienă şi protecție a muncii;2.4. Creează condiții optime pen-tru a obține realizarea cu succes a lucrării preconizate: tricotarea unui fulăraş în miniatură / a papuceilor de cameră – la alegere.
2.1. Argumentează necesitatea selectă-rii şi pregătirii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare procesului teh-nologic preconizat;2.2. Aranjează ergonomic, păstrează şi utilizează materialele şi ustensilele ne-cesare conform normelor de igienă şi protecție a muncii;2.3. Stapîneşte cunoştințe (informații, regulamente, abilități) privind execu-tarea elementelor de bază ale tricotării ce urmează a fi aplicate în executarea lucrării proiectate;2.4. Verifică şi apreciază nivelul de pre-gătire privind trecerea la următoarea etapă de lucru;2.5. Concepe mijloacele de tricotare a articolelor preconizate.
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Confecționarea lucrării preferate conform regula-mentului tehnologic.
3.1. Realizează etapele de lucru în ordine cronologică, orientîndu-se de proiectul elaborat şi precizat;3.2. Asamblează (modeleze) părțile componente conform indicațiilor date în proiect respectînd normele de igienă şi protecție a muncii în procesul activităților practice;3.3. Finisează lucrarea utilizînd fire textile colorate;3.4. Uneşte părțile componente ale fularului, ale jucăriei cu croşeta.
3.1. Confecționează vesta fără mîneci, fustiță, jucărica preferată – la alege- re – ținînd cont de criteriile funcționale şi estetice;3.2. Tricotează respectînd tehnicile şi tehnologiile selectate;3.3. Combină adecvat materiale, culori, tehnici în procesul confecționării trico-tajelor;
199
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea lucrării rea-lizate conform criteriilor funcționale şi estetice.
4.1. Comentează aspectul estetic şi calitatea lucrării executate;4.2. Utilizează în comentarii termi-nologia specifică acestui gen de ac-tivitate practică.
4.1. Apreciează obiectul confecționat conform cerințelor utilitare, estetice, calitative (în prealabil stabilitate în funcție de obiect);4.2. Comentează etapele şi procesul tehnologic utilizat în confecționarea lu-crării (calitatea lucrului îndeplinit con-form criteriilor prestabilite);4.3. Descrie aspectul estetic (forma, di-mensiunea etc.), utilizînd adecvat ter-minologia de domeniu.
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Tricotarea”
1. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: căciulițe, fulare, mănuşi, veste, ciorapi etc. mostre de articole;
2. Materiale şi ustensile (fire textile de lînă, semilînă etc.): andrele, foarfece, ace, croşete; Normele de igienă şi securitate a muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor.
3. Elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele; ochiuri pe față, ochiuri pe dos; ochi de margine; ochi de încheiere a tricotului.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Tricotarea”
1. Varietatea articolelor tricotate: pulovere, veste, fulare, ciorapi, mănuşi; artcole decora-tive, jucării.
2. Materiale şi ustensile: fire textile din lână naturală, mohair, acril etc.; andrele, croşete (diverse după numere şi materialul din care sunt produse).
3. Elementele de bază ale tricotării: ochi pe față, ochi pe dos, jeteul, ochi de margine; montarea ochiurilor pe andrele; tricotarea liniară, circulară; scăderea şi mărirea numă-rului de ochiuri.
Modulul „Activităţi agricole”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial1. Elaborarea unui proiect de creştere şi îngrijire a unor plante.
1.1. Efectuează observări – cercetări asupra plantelor cultivate pe teren, plantelor de cameră;1.2. Identifică particularitățile creşte-rii şi îngrijirii răsadului de roşii, varză etc., a plantelor de ridiche, morcovi etc.;1.3. Identifică particularitățile creşte-rii şi îngrijirii florilor de cameră.
1.1. Stabileşte tipul de sol după struc-tura acestuia;1.2. Pregăteşte solul pentru săditul răsadului;1.3. Identifică particularitățile creş-terii şi îngrijirii plantelor de varză, de roşii;1.4. Selectează plantele bine dezvol-tate, sănătoase pentru sădit.
200
2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de rea-lizare conform procesului tehnologic.
2.1. Concepe şi participă personal la îngrijirea plantelor răsărite, a celor plantate;2.2. Sădeşte (acasă) plante decorative de cameră;2.3. Îngrijeşte de ele, afînîndu-le so-lul, plivindu-le, udîndu-le la timpul potrivit.
2.1. Pregăteşte hainele de lucru, in-ventarul necesar;2.2. Participă la lucrările de curățire a terenului; de sădire, udare a plan-telor;2.3. Respectă normele de protecție a muncii
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Cultivarea şi îngrijirea unor plante.
3.1. Urmăreşte dezvoltarea plantelor legumicole cultivate pe teren (acasă);3.2. Stabileşte factorii ce au influențat obținerea unei roade bogate;3.3. Recoltează legumele cultivate pe teren (acasă).
3.1. Apreciază cantitatea şi calitatea recoltei obținute (legume, flori deco-rative);3.2. Argumentează rolul şi importanța legumelor, florilor pentru sănătatea: 3.3. Selectează pentru semințe legu-mele, florile mai coapte, mai dezvol-tate.
Conţinuturi
a) pentru treapte primarăModulul „Activităţi agricole”
1. Lucrări de toamnă la lot; recoltarea, uscarea şi păstrarea semințelor.2. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.3. Lucrări de primăvară – vară: prelucrarea solului; pregătirea semințelor şi semănatul;
îngrijirea plantelor.
b) pentru treapte gimnazialăModulul „Activităţi agricole”
1. Legumicultura: plante legumicole cultivate în sere şi răsadniță; tipuri de sol (nisipoase, argiloase, ciornoziomuri) proprietățile solului; îngrăşăminte organice şi modul de apli-care a acestora; culturi legumicole; maşini agricole utilizate în agricultură.
2. Experiențe pentru evidențierea aspectelor de poluare a solului.3. Pomicultura: plante fructifere lemnoase; plante fructifere ierboase; influența factorilor
de mediu asupra producției de fructe.4. Livada şcolară: Nucul. Particularitățile biologice şi importanța nucului; pomi fructiferi
(măr, păr, vişin, prun etc.); arbuşti fructiferi; coacăzul; agrişul; plante ierboase fructifere; căpşunul.
5. Viticultura: organele viței de vie; fructul – caracter distinctiv al soiului; formarea butuci-lor şi lucrării în verde; bolile şi dăunătorii viței de vie; măsuri de cunoaştere a bolilor şi dăunătorilor; strugurii şi importanța lor.
201
Modulul „Design vestimentar”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui articol vestimentar.
Elevul:1.1. Comentează articolele vestimentare în dependență de stil, modă şi preferințele individuale;1.2. Stabileşte proprietățile şi cerințele funcționale şi estetice pe care trebuie să le întrunească un articol vestimentar: calitatea materialului; textura; culoarea; dimensiunea; croiul etc.;1.3. Execută procedurile de legare a măsurilor conform articolului ves-timentar;1.4. Reprezintă schița grafică a modelului selectat de articol vestimentar;1.5. Prezintă proiectul elaborat.
2. Selectarea materialului or-ganizarea mijloacelor necesa-re procesului tehnologic pre-conizat.
2.1. Evaluează calitatea țeseturilor conform caracteristicilor de bază: as-pect, textură, provenență (tipul de fire textile utilizate în țesetură), rezis-tența, gradul de şifonabilitate, trăinicia etc.;2.2. Execută procedurile de pregătire a maşinii de cusut în vederea uti-lizării practice;2.3. Selectează furniturile necesare modelului articolului vestimentar proiectat;2.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii la pregătirea şi utilizarea materialelor şi ustensilelor necesare.
Domeniu: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Confecționarea articolului vestimentar proiectat.
3.1. Construieşte tiparele şi să croiască detaliile articolului vestimentar proiectat;3.2. Asamblează detaliile şi să modeleze articolul (pregătirea pentru pri-ma măsură);3.3. Ajustează articolul, utilizînd metode de remodelare ca să se aran-jeze estetic pe corpul clientului, să corespundă dimensiunile conform măsurilor necesare;3.4. Execută cusăturile necesare conform ajustărilor după ultima măsură;3.5. Execută tehnici de aplicare a decorului;3.6. Finalizează articolul vestimentar: montarea detaliilor (cordon / ma-şete, guler etc.); prelucrarea marginilor, coaserea furniturilor etc.
Domeniu: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea articolelor vesti-mentare conform cerințelor utilitare, estetice, calitative şi tehnologice.
4.1. Memorizează etapele tehnologice de confecționare a articolului vestimentar (fustă / sarafan / bluză etc.);4.2. Prezintă articolele vestimentare confecționate, comentînd aspectul, stilul; mărimea; textura, aplicațiile decorative etc.;4.3. Evaluează articolele prezentate în aspect: calitativ (calitatea mate-rialului, calitatea lucrului, comoditatea utilizării): estetic (armonizarea modelului cu aspectul persoanei, pentru care a fost confecționat) etc.;4.4. Evaluează costul articolului confecționat (costul materialului şi a fur-niturii şi costul lucrului).
202
Conţinuturi
a) pentru treapte gimnazialăModulul „Design vestimentar”
1. Articole vestimentare: aspectul estetic, funcțiile; păstrarea şi îngrijirea îmbrăcămintei.2. Materiale, furnituri şi ustensile: calitatea şi proprietățile; maşina de cusut.3. Etapele tehnologice: luarea măsurilor; construirea tiparelor; modelarea; probarea; mo-
dificarea, ajustarea; executarea cusăturilor etc.
Modulul „Tehnologia prelucrării lemnului”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unor obiecte din lemn.
Elevul:1.1. Stabileşte proprietățile fizice şi mecanice ale lemnului;1.2. Identifică speciile lemnoase şi calitatea acestora;1.3. Comentează aspectul estetic şi funcțiile utilitare ale obiectelor tradiționale confecționate din lemn;1.4. Stabileşte etapele tehnologice de confecționare a unui obiect din lemn;1.5. Reprezintă schița grafică a obiectului preconizat, indicînd for-ma; dimensiunea, părțile componente; modelul de decor; 1.6. Prezintă proiectul elaborat.
2. Conceperea şi organizarea mij-loacelor de confecționare.
2.1. Analizează construcția strungului de strungit; a bormaşinei; a ferestrăului electric de traforaj;2.2. Selectează materialul lemnos conform cerințelor de calitate; di-mensiune; grosime în vederea confecționării obiectului proiectat;2.3. Amenajează locul de lucru cu ustensilele necesare, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii.
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Confecționarea obiectului pro-iectat.
3.1. Execută operații de găurire, tăiere, strungire cu maşini şi strun-guri electrice;3.2. Execută tehnici de cioplire; sculptare; pirogravare etc. prevă-zute în proiect;3.3. Utilizează tehnici de cioplire a ornamentelor tradiționale (sim-boluri etnoculturale);3.4. Utilizează tehnici de sculptare în volum;3.5. Descifrează şi să caracterizeze ornamentele tradiționale utiliza-te la decorarea diverselor obiecte din lemn: ornamente geometrice – motive simbolice (romb, pmul vieții, rozete; coarnele berbecului etc.), ornamente zoomorfe, cosmomorfe; fitomorfe etc.;3.6 Finisează obiectul din lemn: asamblarea detaliilor, corectarea lacunelor etc.
203
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea obiectelor din lemn confecționate, utilizînd terminolo-gia specifică.
4.1. Prezintă obiecte confecționate din lemn, comentînd funcțiile utilitare, forma, dimensiunea tehniciilor utilizate etc.;4.2. Memorizează etapele tehnologice de confecționare a obiecte-lor din lemn prezentate;4.3. Evaluează obiectele din lemn prezentate în aspect calitativ, es-tetic şi tehnologic;4.4. Evaluează costul obiectelor prezentate (costul materialelor uti-lizate, ustensilele şi costul lucrului).
Conţinuturi
a) pentru treapte gimnazialăModulul „Tehnologia prelucrării lemnului”
1. Aspectul, forma, decorul obiectelor confecționate din lemn (diverse obiecte utilitare, decorative, suvenire etc.).
2. Proprietățile şi calitatea materialului lemnos, domenii de utilizare; ustensile, instrumen-te, manuale, aparate electrice etc.
3. Normele de igienă şi securitate a muncii.4. Tehnici de prelucrare a lemnului: pirogravura, gravura, cioplirea în lemn (cioplirea geo-
metrică, în relief, în volum).5. Etape tehnologice de confecționare a obiectelor din lemn.6. Elemente decorative, simboluri etc. (motive geometrice, „coarnele berbecului, rozeta,
pomul vieții” etc.).
Modulul „Arta covorului moldovenesc” (ţesutul tradiţional)Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a obiectelor țesute.
Elevul:1.1. Comentează diversitatea obiectelor țesute, alese utilizate la împodo-birea locuinței, articole de port popular, de ritual etc.;1.2. Stabileşte tipurile de covoare, de țeseturi şi modul confecționării acestora;1.3. Analizează firele de lînă şi firele utilizate pentru urzeală, comentînd modul utilizării în practica țesutului, alesului etc.;1.4. Reprezintă modele cu motive populare simbolice; „pomul vieții”, „romburi”, „coarnele berbecului”, „zigzag” etc., „alese” în covoarele tra-diționale;1.5. Prezintă un proiect de confecționare a unui covoraş / obiect țesut.
2. Conceperea şi organizarea procesului de confecționare a unui obiect țesut / ales etc.
2.1. Comentează proprietățile diverselor fire textile utilizate la țesut (urzeală, bătătură), proveniența acestora, modul de prelucrare, trăinicia, culoarea etc.;2.2. Comentează tipurile de războaie de țesut şi modul utilizării la țesut;2.3. Selectează diverse fire colorate de lînă depănate în gheme; ață durabilă pentru urzeală (gheme de ață groasă răsucită de bumbac);2.4. Pregăteşte ramă de lemn, pieptene şi furculiță de lemn de bătut / război de țesut etc.;2.5. Respectă normele de igienă şi securitate a muncii în timpul utilizării şi păstrării materialelor şi ustensilelor necesare activităților practice.
204
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Confecționarea unui obiect țesut conform proiectului elaborat.
3.1. execută urzirea firelor pe ramă sau pe urzitoare pentru tehnica „ale-sul neted” sau „în bumbi” sau pentru țesutul în „stative”, război (fiecare tehnică selectată are specificul său de urzire);3.2. execută tehnici de realizare a țesutului conform regulamentului teh-nologic;3.3. Combină fire de diferite culori în timpul executării tehniciilor de țe-sut, urmărind modelul compoziției ornamentale şi respectînd mărimea pătrățelului de bază (în cazul alesului neted);3.4. finisează lucrarea (țesetura) respectînd proiectul tehnologic.
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea lucrărilor rea-lizate cu diverse tehnici de țesut.
4.1. Comentează etapele tehnologice şi tehnicile utilizate la confecționarea obiectelor prezentate;4.2. Argumentează valoarea estetică şi etnoculturală a lucrărilor realizate cu diverse tehnici de țesut;4.3. Stabileşte calitatea materialelor utilizate şi a lucrului tehnologic efectuat;4.4. evaluează lucrările confecționate, comentînd valoarea estetică, tehnologică, calitativă şi costul.
Conţinuturi
a) pentru treapte gimnazială Modulul „Arta covorului moldovenesc” (ţesutul tradiţional)1. Tipurile țesăturilor tradiționale: lăicer, păretar, țol; covor, scoarță, cergă, traistă, desagi
etc.2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor: fire de lână, fire de păr, ață pentru urzeală
etc.3. Procedee, tehnici utilizate la confecționare: tors, vopsit, depănat, urzit, nividit, ales; țe-
sutul covorului în bumbi etc.4. Ornamentica şi cromatica tradițională; compoziția decorului în covorul moldovenesc;
simboluri: „pomul vieți”, păsări; motive geometrice etc.
Modulul „Împletitul din fibre vegetale”Domeniul: „Investigaţie şi sistematizare” (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui obiect împletit din fibre vegetale.
Elevul:1.1. Comentează aspectul estetic al unorfigurine, suvenire, jucării confec-ționate din pănuşi (papură, paie);1.2. Colectează, selecteze, şi să prelucreze fibrele vegetale necesare;1.3. Clasifică fibrele după proprietățile fizice şi tehnologiile de prelucrare;1.4. Sistematizează ideile, sugestiile în elaborarea proiectului;1.4. Clasifică varietatea fibrelor vegetale după proveniență, culoare etc.;1.5. Identifică informațiile etnotehnologice privind procesul de executare a unei lucrări în vederea elaborării proiectului;1.6. Stabileşte materialele şi sculele necesare pentru executarea lucrării: (fetiță, băiețel, animăluț, jucărie etc.).
205
2. Conceperea şi organiza-rea mijloacelor de realizare conform proiectului.
2.1. Selectează fibrele vegetale conform criteriilor de calitate;2.2. Selectează ustensilele necesare procesului tehnologic: foarfece, ață tare de culoare materialului utilizat, sîrmă subțire şi elastică, ac pentru despicarea fibrelor, clei PVA;2.3. Amenajează locul de lucru conform normelor de igienă şi protecție a muncii;2.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii la selectarea, pregă-tirea, păstrarea şi utilizarea materialelor necesare;2.5. Comentează proprietățile şi calitatea materialelor şi a ustensilelor procesului de împletite din fibre vegetale;2.6. Selectează ustensilelor necesare.
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Realizarea procesului de confecționare a obiectului figurinei preferate conform regulamentului tehnologic.
3.1. Realizează etapele de confecționare a obiectului figurinei în ordine cronologică, după modelul ales;3.2. Umezeşte pănuşile, ținîndu-le în apă călduță vreo 10 minute;3.3. Scutură pănuşile de apă, scoțînd surplusul, învelindu-le într-un ştergar ce va absorbi apa, umezeala;3.4. Rupe pănuşile în fîşii potrivire după lățime;3.5. execută unele unor modele de împletire din fibre vegetale;3.6. Finisează lucrarea etc.
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea lucrării realiza-te conform criteriilor func-ționale şi estetice, utilizarea terminologiei specifice pro-cesului tehnologic respectiv.
4.1. evaluează figurina realizată conform criteriilor funcționale şi estetice respective;4.2. Comentează aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit, utilizînd terminologia specifică domeniului;
Conţinuturi
a) pentru treapte gimnazială Modulul „Împletitul din fibre vegetale”1. Obiecte împletite din fibre vegetale (coşulețe, suporturi, talgere, panouri, jucării, suve-
nire).2. Fibre vegetale: paie, foi de porumb, papură, lozie.3. Proprietățile fibrelor vegetale: elasticitate, luciu, duritate, fragilitate etc.4. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor, fierberea, despicarea, suci-
rea fîşiilor şi formarea firului (din foi de porumb).5. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale.
206
Modulul „Prelucrarea artistică a metalului”Domeniul: „Investigaţie şi sistematizare” (procesare)
StandardulI N D I C A T o R I
învăţămîntul gimnazial
1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui obiect din tablă din metal laminat.
Elevul:1.1. Argumentează necesitatea valorificării meşteşugului de prelucrare artistică a metalului;1.2. Stabileşte varietatea obiectelor (cutii, suport, trăsător, mîner, cîrlig, ciocan etc.), care să răspundă unor trebuințe în gospodăria casnică, a şcolii etc.;1.3. prezintă schița grafică a unui obiect din tinichea;1.4. distinge varietatea ornamentului tradițional aplicat în confecționa-rea unor obiecte din metal;1.5. Stabileşte materialele şi ustensilele (instrumente) necesare: (tini-chea de diferite grosimi; instrumente de trasare; ciocane de diversă con-figurație; dălți pentru tăierea foilor de tinichea; nicovală).
2. Conceperea şi organizarea procesului tehnologic de con-fecționare a obiectului prevă-zut de proiectul elaborat.
2.1. Organizează locul de muncă a tinichigiului;2.2. Verifică prezența aparatelor, materialelor şi a ustensilelor necesare pentru lucru; tinichea, trasorul, foarfeca, ciocanul, nicovala, menghina;2.3. Respectă normele de igienă, de protecție în muncă.
Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)
3. Realizarea procesului de confecționare a unui obiect decorativ, conform regula-mentului tehnologic.
3.1. Respectă proporțiile şi dimensiunile conform schiței de proiect;3.2. Trasează ornamentul pe tinichea;3.3. Taie, să decupeze tinicheaua;3.4. Finisează lucrarea;3.5. Respectă normele de protecție în timpul activităților practice.
Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor
4. Evaluarea obiectului con-fecționat conform criteriilor estetice, tehnologice şi utili-tare.
4.1. Comentează tehnologiile utilizate în procesul realizării etapelor de lucru;4.2. descrie ornamentul imprimat pe tinichea;4.3. Apreciază lucrările realizate de colegi;4.4. Utilizează adecvat terminologia de domeniu.
Conţinuturia) pentru treapte gimnazială Modulul „Prelucrarea artistică a metalului”1. Aspectul, forma, decorul obiectelor confecționate din lemn (diverse obiecte utilitare,
decorative, suvenire etc.).2. Proprietățile şi calitatea materialului lemnos, domenii de utilizare; ustensile, instrumen-
te, manuale, aparate electrice etc.3. Normele de igienă şi securitate a muncii.4. Tehnici de prelucrare a lemnului: pirogravura, gravura, cioplirea în lemn (cioplirea geo-
metrică, în relief, în volum).5. Etape tehnologice de confecționare a obiectelor din lemn.6. Elemente decorative, simboluri etc. (motive geometrice, „coarnele berbecului, rozeta,
pomul vieții” etc.).
207
Referinţe
1. Aciri, I., Bolboceanu, A., Gutu, V., şi Hadirca, M. (2009). Ghid de evaluare metodologică a standardelor de educație. Chişinau, Moldova: Ministerul Tineretului şi Sportului, Re-publica Macedonia, Institutul de Ştiințe ale Educației.
2. Clair, N., & Kauffman, N. (2010). Înțelegerea standardelor EBC/ŞPC în regiune ECE/CSI: Raportul în rezultatul vizitei de lucru în Moldova. St. Paul, MN: Miske Witt & Associates Inc.
3. Clair, N. (March, 2010). Analiza proiectului standardelor ŞPC/EBC specifice ţării: Între-bări directoare. În Elaborarea standardelor pentru educaţia bazată pe calitate în Euro-pa Centrală şi de Est şi în Comunitatea Statelor Independente. Geneva: UNICEF Oficiul regional ECE/CSI.
4. Ministerul Educației, Institutul Educației, & UNICEF. (2009). Standardele de competență şcolară, proiect. Chişinau, Moldova.
5. UNICEF. (2010). Elaborarea standardelor pentru educaţia bazată pe calitate în Europa Centrală şi de Est şi în Comunitatea Statelor Independente. Geneva: UNICEF Oficiul re-gional ECE/CSI.
208
STANDARDE DE EfICIENŢă A INvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA fIzICă
Teodor GRIMALSChI, dr.în ped., prof. universitar, coordonatorIon boIAN, dr.în ped., conf. universitar
IntroducerePentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru
viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în cadrul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbună-tățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității educației, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni ale țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sînt structurate pentru fiecare treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile ar-telor fine, dezvoltarea şi pregătirea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.
Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv, psi-homotrice şi afectiv, al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
209
Standardele au caracter multiaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite instituțiilor şcolare să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acope-ră caracteristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen şi prietenoasă copiilor; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) este bazată pe comunitate. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii princi-
piului respectării drepturilor copilului. Standardele ŞPC (şcolii prietenoase copilului) includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2).
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional.
Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt ur-mate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .
210
Aria curriculară „Sport”Disciplina de studiu „educaţia fizică”
Standardele nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată satisface (sau să depăşească) standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile inte-resate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Fără standarde bine elaborate, autoritățile nu pot măsura în mod eficient calitatea sis-temului de educație, monitoriza progresele academice şi sociale ale elevilor sau evalua reformele. Standardele educației de calitate şi indicatori aferenți diferă în mod inevitabil, deoarece ele depind de contextul şi prioritățile naționale. Standardele le permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului de educație, să monitorizeze progresele în vede-rea atingerii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.
Eficiența este definită ca măsură în care şcoala consolidează mediul de predare-învățare astfel ca toți elevii la toate nivelele educației să învețe, valorificând deplin potențialul lor şi să stăpânească competențe şi cunoştințe specifice şi măsurabile, bazate pe cercetare. Standardele cu conținut academic sau standardele de performanță care măsoară cunoştin-țele despre conținut şi progresele elevului în raport cu obiectivul stabilit fac parte dintr-un sistem de educație eficient.
Indicatorii sau punctele de control (acțiuni observabile) sunt utilizate pentru a măsura progresul în asigurarea standardelor. Aceste două elemente de standarde furnizează paşi uşor de aplicat care trebuie realizați cu scopul de a atinge un anumit standard. În timp ce termenii „indicatori” şi „puncte de control” sunt uneori folosiți în mod alternativ, ei diferă puțin.
Atît indicatorii cât şi punctele de control sunt acțiuni observabile, comportamente lega-te de standarde. Cu toate acestea, punctele de control diferă puțin de indicatori, deoarece aceştea sunt acțiuni observabile utilizate pentru a monitoriza prognozele înregistrate în vederea atingerii sau prevalării standardelor.
Standardele reprezintă un document normativ ce indică normele de învăţare necesare
de atins prin studiul disciplinelor şcolare. Aceste norme reflectă aşteptările sociale referi-toare la ceea ce v-a şti să facă şi cum v-a fi elevul la o anumită treaptă de învățământ într-un anumit domeniu de studiu.
Standardele vizează direct finalităţile învăţământului. Ele determină, la anumite etape de instituționalitate, acel nivel de standard care se consideră a fi unul necesar şi suficient pentru a se realiza dezvoltarea deplină a personalității elevului şi a permite accesul acestuia la următoarea etapă / treaptă a învățământului şi/sau inserția lui socială.
Standardele servesc drept bază pentru evaluarea nivelului de competențe şi reper pen-tru conceptorii de curriculum şi autorii de manuale.
211
Tabe
lul 1
D
omen
iul:
Secu
ritat
ea, p
rote
cţia
mun
cii ş
i săn
ătăţ
ii co
pilu
lui
Stan
dard
Indi
cato
ri
niv
elul
pri
mar
niv
elul
gim
nazi
aln
ivel
ul li
ceal
12
34
1.Id
entifi
care
a şi
apl
icar
ea n
oțiu
-ni
lor,
conc
epte
lor
şi v
alor
ilor
fun-
dam
enta
le d
e se
curi
tate
, pro
tec-
ție a
mun
cii ş
i săn
ătăț
ii co
pilu
lui.
Elev
ul:
1.1.
Cite
şte,
scr
ie, s
tabi
leşt
e le
gătu
ri d
in-
tre
noțiu
nile
de
acci
dent
e, t
raum
e, l
u-xa
ții,
lezi
uni
mec
anic
e, r
ăni,
şoc
term
ic,
inso
lații
, ars
uri,
dege
rări
, ele
ctro
cuta
re în
ca
drul
acti
vită
ților
soc
iale
şi d
e ed
ucaț
ie
fizic
ă.
1.2.
Des
crie
cau
zele
acc
iden
telo
r la
lecț
i-ile
de
educ
ație
fizi
că ş
i circ
umst
anțe
le c
e de
pind
de
elev
i, di
n m
otive
dis
cipl
inar
e şi
le
gate
de
med
iul a
mbi
ant.
1.3.
Des
crie
sem
nific
ația
căl
irii
orga
nis-
mul
ui,
igie
nei
pers
onal
e şi
a e
xerc
ițiilo
r fiz
ice
pent
ru d
ezvo
ltare
a şi
men
ținer
ea
sănă
tății
.
1.4.
Exp
lică
5-6
cond
iții
sani
taro
-igie
ni-
ce a
loc
ului
de
prac
ticar
e a
exer
ciții
lor
şi d
emon
stre
ază
aptit
udin
i pr
ivin
d ro
lul
exer
ciții
lor
fizic
e în
for
tifica
rea
sănă
tății
om
ului
.
Elev
ul:
1.1.
Com
pară
cau
zele
ce
prov
oacă
apa
-ri
ția a
ccid
ente
lor
şi d
eter
min
ă co
nsec
in-
țele
în
caz
de t
raum
e, l
eziu
ni m
ecan
ice,
şo
c te
rmic
, in
sola
ții,
arsu
ri,
dege
rări
, alți
fa
ctor
i de
lezi
uni c
orpo
rale
în u
rma
acți-
unilo
r in
sect
elor
în c
adru
l acti
vită
ților
in-
stru
ctiv-
educ
ative
.1.
2. D
emon
stre
ază
aptit
udin
i de
rea
liza-
re a
reg
ulilo
r de
evi
tare
a s
ituaț
iilor
de
acci
dent
pri
n as
igur
are,
aut
oasi
gura
re ş
i aj
utor
ver
bal.
1.3.
Arg
umen
teaz
ă ef
ecte
le p
siho
fizio
lo-
gice
ale
căl
irii
orga
nism
ului
, ale
exe
rciți
i-lo
r fiz
ice
în e
xclu
dere
a co
mpo
rtam
entu
-lu
i dău
năto
r să
nătă
ții ş
i apl
ică
mod
ul d
e vi
ață
sănă
tos.
1.4.
Apl
ică
5-6
com
plex
e de
exe
rciți
i spe
-ci
ale
dire
cțio
nate
asu
pra
regl
ării
efici
ente
a
efor
tulu
i fizi
c uti
lizân
d od
ihna
acti
vă ş
i pa
sivă
.
Elev
ul:
1.1.
Rea
lizea
ză a
cord
area
pri
mul
ui a
juto
r în
acc
iden
tele
pro
voca
te în
cad
rul l
ecții
lor
de e
duca
ție fi
zică
, com
petiț
iilor
şi c
oncu
r-su
rilo
r spo
rtive
, exc
ursi
i, m
arşu
ri tu
risti
ce
şi d
e na
tație
. Co
ordo
neaz
ă et
apel
e pr
i-m
ului
aju
tor
şi c
onse
cutiv
itate
a se
curi
tă-
ții le
ziun
ilor
corp
oral
e.1.
2. D
emon
stre
ază
măs
urile
de
secu
rita
te
şi p
rote
cție
a m
unci
i şi s
ănăt
ății
copi
lulu
i la
îns
uşire
a ex
erci
țiilo
r de
atle
tism
, gi
m-
nasti
că, j
ocur
i spo
rtive
şi n
ataț
ie.
1.3.
Sta
bile
şte
fact
orii
care
con
dițio
neaz
ă co
ndiți
a fiz
ică
a om
ului
, co
nstit
uția
cor
-po
rală
, al
imen
tația
, că
lirea
org
anis
mul
ui
şi a
ctivi
tate
a m
otri
ce.
Arg
umen
teaz
ă co
-re
lare
a di
ntre
con
diția
fizi
că ş
i săn
ătat
ea
omul
ui.
Elev
ii te
stea
ză c
ondi
ția fi
zică
a
omul
ui.
1.4.
Pro
pune
pen
tru
real
izar
e un
pro
gram
m
etod
ic d
e cu
ltură
fizi
că r
ecre
ativă
pen
-tr
u re
stab
ilire
a ca
paci
tății
de
mun
că fi
zică
şi
inte
lect
uală
a o
mul
ui.
212
Tabe
lul 2
Dom
eniu
l: A
ctivi
tate
a m
otric
e al
ele
vulu
i
Stan
dard
Indi
cato
ri
niv
elul
pri
mar
niv
elul
gim
nazi
aln
ivel
ul li
ceal
2. I
denti
ficar
ea u
nor
conc
epte
şi
valo
ri f
unda
men
tale
pri
vind
acti
-vi
tate
a m
otri
ce a
l ele
vulu
i şi d
ez-
volta
rea
fizic
ă ar
mon
ioas
ă.
Elev
ul:
2.1.
Des
crie
noț
iuni
gen
eral
e pr
ivin
d ac
-tiv
itate
a m
otri
ce in
depe
nden
tă ş
i dez
vol-
tare
a fiz
ică
a om
ului
în s
copu
l for
tifică
rii
sănă
tății
.
2.2.
Det
erm
ină
rolu
l ac
tivită
ților
mot
rice
în
for
mar
ea ț
unut
ei c
orec
te a
cor
pulu
i şi
dezv
olta
rea
fizic
ă a
omul
ui.
Elev
ul:
2.1.
Pro
gram
ează
2-3
acț
iuni
al r
egim
ului
m
otri
ce in
divi
dual
şi s
tabi
lesc
impo
rtan
ța
aces
tuia
în o
rgan
izar
ea m
odul
ui d
e vi
ață
sănă
tos.
2.2.
Sel
ecte
ază
şi a
plic
ă un
pro
gram
mo-
tric
indi
vidu
al c
u do
uă a
ctivi
tăți
mot
rice
în
sco
pul
îmbu
nătă
țirii
grad
ului
de
dez-
volta
re fi
zică
arm
onio
asă
a om
ului
.
Elev
ul:
2.1.
Ela
bore
ază
şi p
ropu
n pe
ntru
com
u-ni
care
un
refe
rat
priv
ind
activ
itățil
e m
o-tir
ce în
cad
rul c
ultu
rii fi
zice
rec
reati
ve în
re
stab
ilire
a fo
rțel
or fi
zice
, spo
rire
a ca
pa-
cită
ților
spi
ritu
ale
şi fu
ncțio
nale
ale
org
a-ni
smul
ui.
2.2.
Aut
oeva
luea
ză (e
valu
ează
) efo
rtul
fi-
ziol
ogic
la p
racti
care
a ac
tivită
ților
mot
rice
şi
det
erm
ină
rolu
l odi
hnei
, con
ținut
ului
şi
dura
ta e
i pri
n te
ste
fizio
met
rice
.
Tabe
lul 3
Dom
eniu
l: În
dem
ânar
ea (c
oord
onar
ea),
vite
za, s
uple
ţea
(mob
ilita
tea)
, rez
iste
nţa,
forţ
a –
calit
ăţii
mot
rice
de b
ază
ale
omul
ui.
Stan
dard
Indi
cato
ri
niv
elul
pri
mar
niv
elul
gim
nazi
aln
ivel
ul li
ceal
3. I
denti
ficar
ea u
nor
noțiu
ni,
con-
cept
e şi
valo
ri fu
ndam
enta
le p
ri-vi
nd m
etod
ica
dezv
oltă
rii î
ndem
î-nă
rii,
vite
zei
mişc
ării,
sup
lețe
i, re
- zis
tenț
ei ş
i for
ței –
baz
ele
mot
ricită
-ții
gen
eral
e a
copi
ilor.
Elev
ul:
3.1.
Rel
atea
ză în
scr
is u
nele
noț
iuni
gen
e-ra
le d
espr
e de
zvol
tare
a fiz
ică
a om
ului
, ro
lul
exer
sări
i in
depe
nden
te s
iste
mati
ce
în s
copu
l dez
voltă
rii c
alită
ților
mot
rice
.
Elev
ul:
3.1.
Dem
onst
reaz
ă ca
paci
tăți
de a
uto-
orga
niza
re î
n ap
licar
ea a
3-4
mijl
oace
şi
met
ode
de b
ază
în s
copu
l dez
voltă
rii î
n-de
mîn
ării
(cl.
a V-
a),
vite
zei
miş
cări
i (c
l. a
VI-a
), su
pleț
ei (
mob
ilită
ții)
(cl.
a VI
I-a),
rezi
sten
ței c
lasa
a V
III-a
), fo
rței
(cl.
a IX
-a),
valid
ează
dia
gnos
ticar
ea c
alită
ților
mot
ri-
ce re
spec
tive.
Elev
ul:
3.1.
Gen
eral
izea
ză ş
i îş
i pr
ogra
mea
ză u
n m
odul
indi
vidu
al d
e ca
lităț
i mot
rice
com
-bi
nate
pen
tru
prev
enire
a hi
podi
nam
iei,
rest
abili
rii
cond
iției
fizi
ce,
profi
laxi
ei ş
i at
enuă
rii
stre
sulu
i, sp
orir
ii ca
paci
tățil
or
inte
lect
uale
, fiz
ice,
fun
cțio
nale
ale
org
a-ni
smul
ui u
man
.
213
Tabe
lul 4
Dom
eniu
l: D
iagn
ostic
area
niv
elul
ui d
e pr
egăti
re fi
zică
şi f
unda
men
tală
a e
levu
lui.
Stan
dard
Indi
cato
ri
niv
elul
pri
mar
niv
elul
gim
nazi
aln
ivel
ul li
ceal
4. D
ezvo
ltare
a ca
lităț
ilor
mot
rice
de
baz
ă pr
in in
term
ediu
l acti
vită
-țil
or m
otri
ce ş
i dia
gnos
ticar
ea n
i-ve
lulu
i de
preg
ătire
fizi
că ş
i fun
c-țio
nală
a e
levu
lui.
Elev
ul:
4.1.
Dez
voltă
cap
acită
ți m
otri
ce d
e ba
ză
şi o
bser
vă n
ivel
ul d
e pr
egăti
re fi
zică
şi
func
ționa
lă
utiliz
înd
urm
ătoa
rele
tes
te
mot
rice
:al
erga
re d
e su
veic
ă 3x
10m
(s);
•ri
dica
rea
trun
chiu
lui d
in c
ulca
t dor
sal,
•m
îinile
încr
uciş
ate
la p
iept
(nr
. de
re-
petă
ri);
flotă
ri (
fete
) di
n sp
rijin
cul
cat
mîin
ile
•pe
ban
ca d
e gi
mna
stică
(nr
. de
rep
e-tă
ri);
trac
țiuni
în
braț
e (b
ăieț
i) di
n cu
lcat
•
oriz
onta
l la
lung
imea
bra
țelo
r (n
r. de
re
petă
ri).
Test
e an
trop
omet
rice
:m
asa
corp
oral
ă (k
g);
•ta
lia (î
nălți
mea
cor
pulu
i, cm
);•
peri
met
rul t
orac
ic (c
m).
• Test
e fiz
iom
etri
ce:
frec
venț
a pu
lsul
ui î
n st
are
de r
epau
s •
(tim
p de
1 m
in.);
frec
venț
a re
spira
ției î
n st
are
de r
epa-
•us
(tim
p de
1 m
in.).
Elev
ul:
4.1.
Val
orifi
că in
dica
tori
i som
atici
, mot
rici
şi
fun
cțio
nali
ai o
rgan
ism
ului
şi a
naliz
ea-
ză s
tatis
tic re
zulta
tele
obț
inut
e la
:al
erga
re d
e su
veic
ă 3x
10 m
/s;
•ri
dica
rea
trun
chiu
lui d
in c
ulca
t dor
sal,
•m
îinile
la p
iept
(nr.
de re
petă
ri);
flotă
ri (
fete
) di
n sp
rijin
cul
cat
mîin
ile
•pe
ban
ca d
e gi
mna
stică
(nr
. de
rep
e-tă
ri);
trac
țiuni
în b
rațe
(băi
eți)
din
atîrn
at la
•
bara
fixă
(nr.
de re
petă
ri);
sări
tură
în lu
ngim
e de
pe
loc
(cm
);•
din
stînd
pe
ba
nca
de
gim
nasti
că,
•ap
leca
re în
aint
e (c
m).
Test
e an
trop
omet
rice
:m
asa
corp
oral
ă (k
g);
•ta
lia (c
m);
•pe
rim
etru
l tor
acic
(cm
).• Te
ste
fizio
met
rice
:fr
ecve
nța
puls
ului
în s
tare
de
repa
us
•(ti
mp
de 1
min
.);fr
ecve
nța
resp
irație
i în
star
e de
rep
a-•
us (ti
mp
de 1
min
.).
Elev
ul:
4.1.
Sta
bile
şte
evol
uția
pre
gătir
ii fiz
ice
şi
func
ționa
le p
rin
test
ări ş
i măs
urăr
i:al
erga
re d
e su
veic
ă 3x
10m
(s);
•ri
dica
rea
trun
chiu
lui d
in c
ulca
t do
rsal
, •
mîin
ile la
pie
pt (n
r. de
repe
tări
);flo
tări
(fet
e) d
in sp
rijin
cul
cat m
îinile
pe
•ba
nca
de g
imna
stică
(nr.
de re
petă
ri);
trac
țiuni
în b
rațe
(bă
ieți)
din
atîr
nat
la
•ba
ra fi
xă (n
r. de
repe
tări
);să
ritu
ră în
lung
ime
de p
e lo
c (c
m);
•di
n stî
nd p
e ba
nca
de g
imna
stică
, apl
e-•
care
înai
nte
(cm
).Te
ste
antr
opom
etri
ce:
mas
a co
rpor
ală
(kg)
;•
talia
(cm
);•
peri
met
rul t
orac
ic (c
m).
• Test
e fiz
iom
etri
ce:
frec
venț
a pu
lsul
ui î
n st
are
de r
epau
s •
(tim
p de
1 m
in.);
frec
venț
a re
spira
ției î
n st
are
de re
paus
•
(tim
p de
1 m
in.).
214
Tabe
lul 5
Dom
eniu
l: Ex
erci
ţii fi
zice
cu
cara
cter
apl
icati
v.
Stan
dard
Indi
cato
rin
ivel
ul p
rim
arn
ivel
ul g
imna
zial
niv
elul
lice
al
5. A
plic
area
şi p
roie
ctar
ea a
ctivi
-tă
ților
mot
rice
în
dife
rite
situ
ații
în v
eder
ea u
tiliz
ării
exer
ciții
lor
cu
cara
cter
apl
icati
v.
Elev
ul:
5.1.
Dem
onst
reaz
ă 5-
6 va
riet
ăți d
e m
ers
aplic
ativ,
5-6
var
ietă
ți de
ale
rgăr
i şi
5-6
va
riet
ăți
de
sări
turi
si
mpl
e,
câte
5-
6 ar
uncă
ri ş
i pri
nder
i a o
biec
telo
r por
tativ
e (m
ingi
, ba
ston
ul d
e gi
mna
stică
). El
abo-
reaz
ă un
com
plex
de
exer
ciții
fizi
ce f
ără
obie
cte
pent
ru g
imna
stica
mati
nală
.
Elev
ul:
5.1.
Com
pune
şi p
racti
că e
xrec
iții c
u ca
-ra
cter
apl
icati
v în
cad
rul l
ecții
lor
de e
du-
cație
fizi
că:
cîte
7-8
var
ietă
ți de
mer
s, a
lerg
ări
şi
•să
ritu
ri;
5-6
exer
ciții
de
stre
tchi
ng;
•pa
rcur
gere
a un
ei p
iste
cu
obst
acol
e;•
căță
rare
pe
odgo
n la
vite
ză (
băie
ți –
•5m
), (f
ete
– 4m
) în
doi ti
mpi
;un
com
plex
de
exer
ciții
de
dezv
olta
re
•fiz
ică
gene
rală
fără
obi
ecte
.
Elev
ul:
5.1.
Pro
iect
ează
şi
aplic
ă do
uă a
ctivi
tăți
mot
rice
util
izîn
d ex
erci
ții c
u ca
ract
er a
pli-
cativ
în c
ompl
ex:
vari
etăț
i de
mer
s, a
ler-
gări
, săr
ituri
, esc
alad
ări î
n ci
rcui
t, tr
acțiu
ni
şi îm
ping
eri,
tîrîr
i, tr
ansp
ortu
l de
obie
cte;
ex
erci
ții d
e de
zvol
tare
fizi
că g
ener
ală
cu
obie
cte.
Tabe
lul 6
Dep
rind
eri m
otri
ce d
e ba
ză.
Dom
eniu
l: a)
ale
rgăr
i, să
ritur
i, ar
uncă
ri (d
in a
tletis
m).
Stan
dard
Indi
cato
rin
ivel
ul p
rim
arn
ivel
ul g
imna
zial
niv
elul
lice
al
6. D
ezvo
ltare
a de
prin
deri
lor
mo-
tric
e de
baz
ă în
ale
rgăr
i, să
ritu
ri
şi a
runc
ări s
olic
itate
în a
ctivi
tățil
e fiz
ice.
Elev
ul:
6.1.
Des
crie
cor
ect
tehn
ica
de e
xecu
tare
a
aler
gări
i de
vite
ză 3
0 m
din
sta
rtul
de
sus
şi a
ale
rgăr
ii de
rez
iste
nță
în r
egim
ae
rob
la 3
00 m
.
6.2.
Dem
onst
reaz
ă tr
ei p
roce
dee
tehn
ice
de a
runc
are
a m
ingi
i la
dist
anță
din
dife
ri-te
poz
iții a
le c
orpu
lui ş
i exp
un c
orec
t m
e-to
dolo
gic
trei
jocu
ri di
nam
ice
cu e
lem
ente
de
ale
rgăr
i, să
ritur
i şi a
runc
ări.
Elev
ul:
6.1.
Co
men
teaz
ă te
rmin
olog
ic
tehn
ica
exec
utăr
ii ex
erci
țiilo
r de
ale
rgar
e de
vite
-ză
60
m,
aler
gare
de
rezi
sten
ță 1
000
m
(fet
e) ş
i 200
0 m
(băi
eți)
şi s
ăritu
ră în
lun-
gim
e cu
ela
n „î
ndoi
nd p
icio
arel
e”.
6.2.
Cre
ază
şi a
plic
ă în
pra
ctică
cîte
5-6
ex
erci
ții s
peci
ale
pent
ru d
ezvo
ltare
a ca
-lit
ățilo
r m
otri
ce s
peci
fice
şi c
apac
itățil
or
tehn
ico-
tacti
ce a
trei
pro
be a
tletic
e.
Elev
ul:
6.1.
Des
crie
cor
ect
tehn
ica
de e
xecu
ție,
sele
ctea
ză
4-5
exer
ciții
pr
egăti
toar
e şi
3-
4 ex
erci
ții s
peci
ale
pent
ru î
nvăț
area
şi
cons
olid
area
teh
nici
i la
aler
gări
de
vite
ză
100
m (
băie
ți) ş
i ale
rgar
e de
cro
s 2,
0 km
(f
ete)
.6.
2. P
rogr
amea
ză ş
i ap
lică
în c
adru
l le
c-ții
lor,
antr
enam
ente
lor
şi c
oncu
rsur
ilor
la
aler
gări
, să
ritu
ri ş
i ar
uncă
ri a
ptitu
dini
de
arbi
traj
, de
orga
niza
re ş
i des
făşu
rare
a a
c-tiv
itățil
or d
idac
tice-
spor
tive.
215
Dom
eniu
l: b)
gim
nasti
ca d
e ba
ză.
7. I
denti
ficar
ea c
apac
ității
de
a pr
actic
a în
con
diții
regu
lam
enta
re
a m
ijloa
celo
r de
dez
volta
re a
în-
dem
înăr
ii, s
uple
ței,
echi
libru
lui l
a so
l şi a
crob
atică
, săr
ituri
cu
spri
jin
şi la
apa
rate
le d
e gi
mna
stică
.
7.1.
Det
erm
ină
noțiu
ni, t
erm
ini d
in a
cro-
batic
a el
emen
tară
, po
ziții
de
atîrn
ări
şi
spri
jin l
a ap
arat
ele
de g
imna
stică
. El
a-bo
reaz
ă şi
dem
onst
reaz
ă la
niv
el d
e 7,
0 pu
nctr
e o
îmbi
nare
din
4-5
ele
men
te d
in
atîrn
ări m
ixte
la b
ara
joas
ă şi
o îm
bina
re
din
4-5
elem
ente
la a
crob
atică
la n
ivel
de
7,0
punc
te.
7.1.
Dem
onst
reaz
ă un
mod
ul p
rinc
ipal
de
5-6
elem
ente
din
gim
nasti
că l
a ni
vel
de
7,0
punc
te. P
ot e
fect
ua a
cțiu
ni s
imbo
lico-
expr
esiv
e şi
au
capa
cita
tea
să a
prof
unde
-ze
asp
ecte
le e
steti
co-c
ultu
rale
şi
să l
e ex
prim
e ar
tistic
în c
adru
l tes
tări
i com
bi-
nații
lor
de a
crob
atică
, săr
ituri
cu
spri
jin,
para
lele
ega
le, p
aral
ele
ineg
ale
şi e
xerc
iții
de e
chili
bru
conf
orm
niv
elul
ui d
e de
zvol
-ta
re a
cap
acită
ților
mot
rice
.
7.1.
Pro
gram
ează
şi a
plic
ă un
ități
de în
vă-
țare
din
gim
nasti
ca a
crob
atică
şi
sări
turi
cu
spr
ijin
în c
onco
rdan
ță c
u ob
iecti
vele
/
com
pete
nțel
e sp
ecifi
ce ra
port
ate
dire
ct la
pa
rticu
lari
tățil
e cl
asei
de
elev
i. Cr
ează
şi
dem
onst
reaz
ă cî
te o
com
bina
ție d
e ex
er-
ciții
la a
para
tele
de
gim
nasti
că la
niv
el d
e 7,
0 pu
ncte
.
Dom
eniu
l: c)
ritm
ica,
aer
obic
a şi
dan
sul
8. F
orm
area
/ d
ezvo
ltare
a de
prin
-de
rilo
r m
otri
ce r
itmic
e cu
exp
re-
sivi
tate
în
miş
cări
, îm
bina
te c
u m
uzic
ă şi
dem
onst
rare
a ac
țiuni
lor
core
grafi
ce d
e da
ns.
8.1.
In
terp
rete
ază
com
pozi
ții
ritm
ice
elem
enta
re d
e da
ns c
u ac
ompa
niam
ent
muz
ical
pre
zent
ând
în c
olec
tiv u
n da
ns
mol
dove
nesc
. D
ezvo
ltă c
apac
ități
de r
e-zi
sten
ță în
regi
m a
erob
, apl
ică
îmbi
nări
şi
com
pozi
ții a
erob
e.
8.1.
Val
orifi
că c
ultu
ra ş
i ex
pres
ivita
tea
miş
cări
lor
real
izîn
d 5-
6 m
ijloa
ce d
e ac
ți-un
i ritm
ico-
coor
dina
tive
într
-un
com
plex
de
gim
nasti
că a
erob
ică.
Dem
onst
reaz
ă cî
te 5
-6 e
lem
ente
în
com
plex
din
dan
s po
pula
r şi
fitn
ess-
aero
bică
.
8.1.
Pro
gram
ează
, co
mpu
n şi
rea
lizea
ză
capa
cită
ți ri
tmic
o-co
ordi
nativ
e la
niv
el e
s-te
tic, d
e re
zist
ență
aer
obă
un c
ompl
ex d
e ex
erci
ții c
oreg
rafic
e di
n gi
mna
stica
ritm
i-că
, gim
nasti
ca a
erob
ă şi
dan
s. S
elec
teaz
ă o
com
pozi
ție d
in s
tep-
aero
bica
, ae
robi
ca
clas
ică
şi d
ans.
Dom
eniu
l: d)
acţ
iuni
tehn
ico-
tacti
ce în
ata
c şi
în a
păra
re d
in jo
curi
spor
tive
9. A
plic
area
acti
vită
ților
mot
rice
de
înv
ățar
e a
proc
edee
lor
teh-
nico
-tac
tice
în a
tac
şi î
n ap
ărar
e pe
ntru
dez
volta
rea
capa
cită
ților
de
coo
rdon
are,
ori
enta
re î
n sp
a-țiu
, vite
ză d
e re
acție
, ech
ilibr
u în
di
vers
e si
tuaț
ii de
joc
spor
tiv.
9.1.
Apl
ică
elem
ente
de
depl
asar
e, a
run-
care
, pa
sare
, pr
inde
re c
u do
uă ş
i cu
o
mîn
ă de
pe
loc
şi d
in d
epla
sare
, inc
lusi
v şi
aru
ncar
e la
coş
a m
ingi
i de
bas
chet
. D
emon
stre
ază
drib
ling
mul
tiplu
din
de-
plas
are,
opr
ire ş
i piv
otar
e, m
arca
jul ş
i de-
mar
caju
l. Se
lect
ează
şi r
ealiz
ează
acț
iuni
te
hnic
o-ta
ctice
la m
inib
asch
et.
9.1.
Cla
sific
ă ar
uncă
rile
min
gii d
e ba
sche
t la
coş
, dem
onst
reaz
ă şi
com
pară
pas
area
m
ingi
i în
miş
care
în 2
-3 fă
ră s
chim
b şi
cu
schi
mb
de l
ocur
i, uti
lizea
ză d
ribl
ing
cu
cont
rol ş
i făr
ă co
ntro
l viz
ual.
Cons
trui
eşte
ac
țiuni
tacti
ce d
emon
strî
nd fe
nte
sim
ple,
co
mpu
se ş
i ata
cul r
apid
şi p
oziți
onal
. Va-
lidea
ză c
apac
itățil
e te
hnic
o-ta
ctice
în jo
c bi
late
ral c
u ar
bitr
aj.
9.1.
Dem
onst
reaz
ă co
mpe
tenț
ele
în r
e-al
izar
ea p
roce
deel
or t
ehni
ce î
n at
ac ş
i ap
ărar
e, i
ndiv
idua
l, în
gru
p şi
pe
echi
pe.
Mod
ifică
acț
iuni
le ta
ctice
pri
n bl
ocaj
e, s
is-
tem
e de
apă
rare
. Con
stru
iesc
la n
ivel
efi-
cien
t jo
cul b
ilate
ral d
e ba
sche
t în
con
diții
de
con
curs
, mec
iuri
am
ical
e şi
com
petiț
io-
nale
cu
arbi
traj
de
cătr
e el
evi ş
i pro
feso
ri.
216
9.2.
Asc
ultă
, des
criu
, arg
umen
teaz
ă ar
un-
care
a m
ingi
i de
vole
i din
dife
rite
poz
iții ş
i pr
inde
rea
ei. C
ompa
ră a
runc
area
cu
pa-
sare
a m
ingi
i de
pe
loc
şi d
in d
epla
sare
. A
plic
ă ac
țiuni
de
arun
care
, pa
sare
cu
o m
înă
şi p
rind
ere
cu 2
mîin
i de
pe lo
c şi
di
n m
işca
re p
este
file
u, în
jocu
ri d
inam
ice
şi ş
tafe
te s
peci
fice
vole
iulu
i.
9.2.
Val
orifi
că e
ficie
nt a
plic
area
dep
rin-
deri
lor t
ehni
co-t
actic
e: d
e de
plas
are
a ju
-că
tori
lor
pe t
eren
, pa
sa d
e su
s de
pe
loc
şi m
işca
re, p
relu
area
min
gii d
e vo
lei,
ser-
vici
ul d
e su
s şi
din
față
de
la 8
-9 m
, lov
irea
de a
tac
pest
e fil
eu. D
ezvo
ltă c
apac
ități
şi
real
izea
ză b
loca
jul i
ndiv
idua
l. Ev
alue
ază
/ au
toev
alue
ază
folo
sire
a el
emen
telo
r şi
pr
oced
eelo
r teh
nice
spe
cific
e vo
leiu
lui î
n di
feri
te s
ituaț
ii de
joc.
9.2.
Det
erm
ină
efici
ența
de
aplic
are
a pr
o-ce
deel
or te
hnic
o-ta
ctice
şi v
alor
ifică
com
-pe
tenț
ele
priv
ind
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or
de s
ituaț
ii ne
stan
dard
e în
ter
en f
olos
ind
proc
edee
de
joc
bila
tera
l cu
arbi
traj
. Eva
-lu
ează
/ a
utoe
valu
ează
ser
vici
ul d
e jo
s şi
di
n la
tera
l în
dife
rite
zon
e al
e te
renu
lui.
Real
izea
ză lo
vire
a de
ata
c di
rect
ă di
n 1-
2 pa
şi. D
ezvo
ltă c
apac
ități
şi d
emon
stre
ază
bloc
ajul
indi
vidu
al, a
sigu
rare
a pa
rten
eru-
lui
(dub
lare
a) ş
i au
toas
igur
area
dup
ă ac
-țiu
nile
de
atac
sau
blo
caj.
Elev
ii uti
lizea
ză
regu
lile
de jo
c (a
rbitr
ajul
).
Tabe
lul 7
Dom
eniu
l: Co
mpe
tenţ
e ps
ihom
otric
e.
Stan
dard
Indi
cato
rin
ivel
ul p
rim
arn
ivel
ul g
imna
zial
niv
elul
lice
al
10. I
denti
ficar
ea c
apac
itățil
or m
o-tr
ice
şi
valo
rific
area
Si
stem
ului
N
aţio
nal Ş
cola
r de
Nor
me
/ ba
re-
me
min
ime
de a
prec
iere
a c
ompe
-te
nţel
or p
siho
mot
rice.
Elev
ul:
10. D
ezvo
ltă c
apac
itățil
e ps
ihom
otri
ce ş
i îş
i pro
gram
ează
spo
rire
a pe
rfor
man
țelo
r m
otri
ce la
niv
el m
inim
al î
nvăț
ămîn
tulu
i gi
mna
zial
.10
.1.A
lerg
are
de v
iteză
30
m.
Elev
i – 6
,5 s
.El
eve
-6,6
s.
10.2
.Ale
rgar
e de
rezi
sten
ță (m
in.s
)80
0 m
ele
vi –
4.0
;0;
500
m e
leve
– 2
.32;
0.10
.3.A
runc
area
min
gii (
150
g) la
dis
tanț
ă cu
ela
n.El
evi –
18
m.
Elev
e –
12 m
.
Elev
ul:
10. D
emon
stre
ază
com
pete
nțe
psih
omo-
tori
ce l
a ni
vel
de c
alita
te ş
i ca
ntita
te î
n as
pect
de
prog
resa
re la
niv
elul
min
im a
l în
văță
mîn
tulu
i lic
eal.
10.1
.Ale
rgar
e de
vite
ză: 6
0 m
.El
evi –
9,8
s.
Elev
e -1
0,7
s.10
.2.A
lerg
are
de re
zist
ență
(min
.s)
2000
m e
levi
– 1
0.45
:0:
1000
m e
leve
– 5
.40;
0.10
.3.A
runc
area
min
gii (
150
g) la
dis
tanț
ă cu
ela
n.El
evi –
31
m.
Elev
e –
20 m
.
Elev
ul:
10.
Arg
umen
teaz
ă co
mpe
tenț
ele
psih
o-m
otri
ce ş
i pr
oiec
teaz
ă cr
eşte
rea
perf
or-
man
țelo
r la
niv
el s
uper
ior.
10.1
.Ale
rgar
e de
vite
ză: 1
00 m
..El
evi –
14,
6 s.
Elev
e -1
7,0
s.10
.2.A
lerg
are
de re
zist
ență
(min
.s)
2000
m e
levi
– 1
0.20
;10
00 m
ele
ve –
5.3
0.10
.3.A
runc
area
min
gii (
150
g) la
dis
tanț
ă cu
ela
n.El
evi –
34
m.
Elev
e –
23 m
.
217
10.4
.Săr
itură
în lu
ngim
e de
pe
loc.
Elev
i – 1
30 c
m.
Elev
e –
120
cm.
10.5
.Din
spr
ijin
culc
at, m
âini
le p
e ba
nca
de g
imna
stică
, flot
ări (
nr. d
e re
petă
ri).
Elev
i – 8
repe
tări
Elev
e –
8 re
petă
ri.
10.4
.Săr
itură
în lu
ngim
e de
pe
loc.
Elev
i – 1
70 c
m.
Elev
e –
140
cm.
10.5
.Din
spr
ijin
culc
at, m
ăini
le p
e ba
nca
de g
imna
stică
, flot
ări (
nr. d
e re
petă
ri).
Elev
e –
13 re
petă
ri.
10.4
.Săr
itură
în lu
ngim
e cu
ela
n.El
evi –
380
cm
.El
eve
– 31
0 cm
.10
.5.D
in s
priji
n cu
lcat
, mâi
nile
pe
banc
a de
gim
nasti
că, fl
otăr
i (nr
. de
repe
tări
).El
eve
– 16
repe
tări
.
10.6
.Din
cul
cat d
orsa
l, ri
dica
rea
trun
chiu
lui p
e ve
rtica
lă ti
mp
de 3
0 s
(nr.
de re
petă
ri).
Elev
i – 1
3 re
petă
riEl
eve
– 13
repe
tări
10.6
.Din
cul
cat d
orsa
l, ri
dica
rea
trun
chiu
lui p
e ve
rtica
lă ti
mp
de 3
0 s
(nr.d
e re
petă
ri)
Elev
i – 2
2 re
petă
riEl
eve
– 19
repe
tări
10.7
.Din
atîr
nat l
a ba
ra fi
xă, t
racț
iuni
în
braț
e (n
r.de
repe
tări
)El
evi (
mas
a co
rpor
ală)
Pînă
la 4
8 kg
– 1
0 re
petă
ri48
kg
– 9
repe
tări
51 k
g –
8 re
petă
ri56
kg
– 7
repe
tări
60 k
g –
6 re
petă
ri67
kg
– 5
repe
tări
75 k
g –
4 re
petă
rim
ai m
ult d
e 82
kg
– 3
repe
tări
.
10.6
.Din
cul
cat d
orsa
l, ri
dica
rea
trun
chiu
lui p
e ve
rtica
lă ti
mp
de 3
0 s
(nr.
de re
petă
ri).
Elev
i – 2
4 re
petă
riEl
eve
– 20
repe
tări
10.7
.Din
atîr
nat l
a ba
ra fi
xă, t
racț
iuni
în
braț
e (n
r.de
repe
tări
)El
evi (
mas
a co
rpor
ală)
48 k
g –
13 re
petă
ri51
kg
– 12
repe
tări
56 k
g –
11 re
petă
ri60
kg
– 10
repe
tări
67 k
g –
9 re
petă
ri75
kg
– 8
repe
tări
82 k
g –
7 re
petă
ri90
kg
– 5
repe
tări
mai
mul
t de
100
kg –
4 re
petă
ri.
218
Tabe
lul 8
D
omen
iul „
Atitu
dini
”: C
alită
ţi po
zitiv
e co
mpo
rtam
enta
le a
per
sona
lităţ
ii el
evul
ui.
Stan
dard
Indi
cato
ri
niv
elul
pri
mar
niv
elul
gim
nazi
aln
ivel
ul li
ceal
11.
Iden
tifica
rea
calit
ățilo
r po
zitiv
e de
pe
rson
alita
te,
aplic
area
co
mpo
rtam
entu
-lu
i ci
viliz
at,
a de
prin
deri
lor
com
unic
ative
şi
de i
nter
ac-
țiune
soc
ială
.
Elev
ul:
11.1
. M
anife
stă
spir
it de
ord
ine
şi d
isci
-pl
ină
în c
ompo
rtam
ent (
exec
utar
ea s
arci
-ni
lor
la d
omic
iliu,
com
plet
area
cai
etul
ui
de e
duca
ție fi
zică
).
11.2
. Re
aliz
ează
acti
vită
ți m
otri
ce i
nde-
pend
ente
la le
cție
şi d
omic
iliu
(rea
lizar
ea
disp
oziți
ilor
învă
țăto
rulu
i şi
res
pect
area
re
gulil
or j
ocur
ilor
dina
mic
e şi
acț
iuni
lor
de c
oncu
rs).
11.3
. M
anife
stă
resp
onsa
bilit
ate
şi t
ole-
ranț
ă în
pro
cesu
l de
educ
ație
fizi
că (p
arti-
cipa
re la
pre
gătir
ea lo
curi
lor d
e ac
tivita
te
mot
rice
la le
cție
, sec
ție s
porti
vă; e
xerc
iții
fizic
e de
dur
ată,
reg
imul
mot
rice
săp
tă-
mîn
al).
11.4
. M
anife
stă
calit
ăți
crea
tive
(ela
bo-
rare
a ex
erci
țiilo
r fiz
ice
pent
ru r
ealiz
area
ob
iecti
velo
r op
eraț
iona
le a
lec
ției,
pen-
tru
real
izar
ea g
imna
stici
i mati
nale
).
11.5
. Man
ifest
ă in
tere
s pen
tru
activ
itate
a m
otri
ce s
iste
mati
că (
parti
cipa
re l
a se
c-ție
spo
rtivă
, şc
oala
spo
rtivă
; ex
ecut
area
ex
erci
țiilo
r fiz
ice
la d
omic
iliu)
.
Elev
ul:
11.1
. Res
pect
ă ce
rinț
ele
mod
ului
de
viaț
ă să
năto
s (d
ezvo
ltare
a ar
mon
ioas
ă a
orga
-ni
smul
ui, e
xecu
tare
a ex
trac
lasă
a e
xerc
i-ții
lor
fizic
e în
regi
mul
zile
i).
11.2
. Rea
lizea
ză p
oten
țialu
l cog
nitiv
per
-so
nal a
l edu
cație
i fizi
ce în
div
erse
for
me
de a
ctivi
tate
în c
adru
l lec
ției ş
i acti
vită
ți-lo
r m
otri
ce e
xtra
clas
ă.
11.3
. D
emon
stre
ază
com
port
amen
t în
co
nfor
mita
te c
u co
ndiți
ile c
reat
e (e
labo
-ra
rea
com
plex
elor
de
exer
ciții
fizi
ce, a
rbi-
traj
, acti
vita
te in
divi
dual
ă şi
în g
rup)
.
11.4
. M
anife
stă
insi
sten
ță î
n di
vers
e ac
-tiv
ități
de p
racti
care
a e
xerc
ițiilo
r fiz
ice
(mom
ente
co
mpe
tițio
nale
, de
zvol
tare
a ca
lităț
ilor
mot
rice
, sa
rcin
i la
dom
icili
u,
exer
ciții
fizi
ce e
xecu
tate
pân
ă la
refu
z).
11.5
. Man
ifest
ă to
lera
nță
în c
adru
l pra
cti-
cări
i exe
rciți
ilor fi
zice
în g
rup,
ech
ipă
(sta
-fe
te s
porti
ve, j
ocur
i din
amic
e şi
spo
rtive
, ac
tivita
te în
gru
p, a
juto
r re
cipr
oc).
Elev
ul:
11.1
. M
anife
stă
inde
pend
ență
şi
resp
onsa
bi-
litat
e în
acti
vita
tea
mot
rice
şi
com
port
amen
t ci
viliz
at,
resp
ectă
cer
ințe
le m
odul
ui d
e vi
ață
sănă
tos,
rea
lizea
ză s
iste
mati
c şi
inde
pend
ent
a ob
iecti
velo
r la
lecț
ie ş
i dom
icili
u.
11.2
. Dă
dova
dă d
e in
ițiati
vă ş
i ins
iste
nță
în a
tin-
gere
a sc
opul
ui p
reco
niza
t (p
artic
ipar
e la
com
-pe
tiții
spor
tive
pe e
chip
e).
11.3
. D
ă do
vadă
de
ones
titat
e în
rel
ații
inte
r-pe
rson
ale,
aju
tor
reci
proc
în c
adru
l lec
țiilo
r de
ed
ucaț
ie fi
zică
şi d
omic
iliu.
11.4
. Pra
ctică
tră
sătu
ri p
oziti
ve d
e ca
ract
er fo
r-m
ate
în p
roce
sul
de e
duca
ție fi
zică
şi
spor
tivă
(dec
izii
în c
omun
, acti
vită
ți în
gru
p, p
artic
ipar
e la
con
curs
uri,
com
petiț
ii sp
ortiv
e), î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.
11.5
. M
anife
stă
activ
ism
mot
rice
în
activ
itate
pr
actic
ă la
lec
ție,
dom
icili
u, s
ecție
spo
rtivă
, în
ca
drul
com
petiț
iei,
conc
ursu
lui s
porti
v.
219
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MUzICALă
Daniela CoTovIŢCAIA, consultant superior Me, coordonatorMarina MoRARI, dr., conf. univ., Focultatea de Ştiințe ale Educației şi Arte, Universitatea
de stat ”Alecu Russo”, Bălți
Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizțnd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.
Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv şi afectiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevi-lor, adică sînt accesibile pentru toți elev şi au caracter obligatoriu.
220
Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului:reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; este centrată pe copil; este sensibilă la gen; promovează calitatea rezultatelor academice; oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; este flexibilă şi răspunde diversității; acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii; promovează sănătatea mentală şi fizică; oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; este centrată pe familie; şibazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie. Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime.
221
Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente obser-vabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .
Documentul de față reprezintă Standarde de eficiență a învățării Educației muzicale în învățămîntul primar şi gimnazial din Republica Moldova. Conținuturile de mai jos sunt orga-ninizate în funcție de prevederile curriculumului modernizat la disciplina Educație muzicală şi se dezvăluie sub formă de tabel. Educația muzicală, precum şi Artele plastic, face parte din aria curricular Arte, în acest sens, este important să conştientizăm faptul, că traseul cunoaşterii artistice se deosebeşte de cunoaşterea ştiințifică - specific ştiințelor exacte. Ta-belul conține trei colononițe: în I coloniță sunt enumerate opt standard, în colonița a II-a şi a III-a sunt enumerați indicatorii prin care se atestă atingerea standardului la nivel primar şi gimnazial.
Acest document este adresat responsabililor de procesul educațional în instituțiile de învățămînt general preuniversitar (cadre didactice la disciplina Educație muzicală, admi-nistrațiile instituțiilor de învățămînt, direcțiile de învățămînt), însă poate fi consultat de părinți şi bunei pentru a se iniția în domeniul interesat. Este important de menționat, că standardele la Educația muzicală sunt formulate potrivit celor patru domenii de activitatea muzicală, considerate obligatorii pentru învățămîntul general: creație muzicală elementară, interpretare muzicală (vocal-corală şi la instrumente muzicale pentru copii, reflecție). As-pectele, care necesită îmbunătățire sunt indicatorii propuşi. Indicatorii pentru învățămîntul primar se deosebesc de indicatorii pentru învățămîntului gimnazial nu numai prin aspectul cantitativ, ci şi prin gradul de complexitatea operațiilor psihicului uman, solicitate în actul muzical. Următorii paşi în procesul de revizuire a documentului present țin de raportarea indicatorilor la specificul cunoaşterii muzical-artistice, echilibrul dintre aspectul informa-tiv şi cel formativ al educației muzicale, axarea indicatorilor asupra celor patru domenii de referință pentru educația muzicală în învățămîntul general: audiția muzicii, interpretare muzicală, creatie muzicală elementară, reflecții.
222
Dom
eniu
l - A
UD
IŢIE
STA
ND
ArD
IND
ICAT
oRI
I
Niv
el p
rim
arN
ivel
gim
nazi
al
1.
Rece
ptar
ea
unei
va
riet
ăţi
de c
reaţ
ii m
uzic
ale,
naţ
iona
le
și u
nive
rsal
e.
Ele
vul:
1.1.
Urm
ăreş
te a
tent
dez
vălu
irea
mes
ajul
ui s
onor
-arti
stic
în
pies
ele
muz
ical
e au
diat
e.
Elev
ul:
1.1.
Urm
ăreş
te c
erce
tăto
r de
zvăl
uire
a m
esaj
ului
son
or-a
rtisti
c în
cr
eații
le m
uzic
ale
audi
ate.
1.
2. S
esiz
ează
var
ieta
tea
trăi
rilo
r su
flete
şti r
edat
e de
car
acte
-ru
l de
cînt
ec/m
arş/
dans
al c
reaț
iilor
muz
ical
e.1.
2. P
erce
pe a
uditi
v, e
moti
v şi
inte
gral
sfe
rele
imag
istic
e a
crea
țiilo
r m
uzic
ale
(de
dife
rite
gen
uri ş
i for
me,
gen
erat
e de
sim
bioz
a m
uzic
ii cu
lite
ratu
ra, t
eatr
ul, c
oreg
rafia
, art
a pl
astic
ă, p
recu
m ş
i cre
ații
in-
spira
te d
in n
atur
ă şi
isto
rie)
. 1
.3.
Iden
tifică
şi r
apor
teaz
ă ca
ract
erul
cre
ație
i muz
ical
e au
-di
ate
la e
moț
iile/
senti
men
tele
om
ului
(ve
sel,
tris
t, s
olem
n,
glum
eț).
1.3.
Com
pară
pos
ibili
țățil
e ex
pres
ive
şI d
escr
iptiv
e al
e lim
baju
lui
muz
ical
şi l
itera
r/pl
astic
/cor
egra
fic în
cre
ațiil
e m
uzic
ale
audi
ate
uti-
lizîn
d co
nştie
nt te
rmen
ii sp
ecifi
ci d
omen
iulu
i. 1
.4. D
eter
min
ă ev
enim
etel
e so
nor-
artis
tice
auzi
te în
pie
sele
m
uzic
ale
(înce
put,
par
te, r
epeti
ție, c
ulm
inaț
ie, s
fîrşi
t).
1.4.
Dis
tinge
ele
men
tele
con
stitu
ient
e (s
truc
tura
/for
ma)
spe
cific
e ge
nuri
lor
muz
icii
inst
rum
enta
le (
conc
ertu
l, so
nata
, uve
rtur
ă, s
im-
foni
e), v
ocal
-cor
ale
(can
tata
, ora
tori
ul, r
ecvi
em) ş
i dra
mati
ce (o
pe-
ră, o
pere
tă, b
alet
). 1
.5. Ţ
ine
în m
emor
ie ş
i rec
unoa
şte
audi
tiv p
iese
muz
ical
e şi
fr
agm
ente
din
cre
ații
de m
uzic
ă na
ționa
lă ş
i uni
vers
ală.
1.5.
Ţin
e în
mem
orie
şi
recu
noaş
te a
uditi
v fr
agm
ente
/tem
e di
n lu
crăr
i muz
ical
e re
prez
enta
tive,
apa
rțin
înd
dife
rito
r or
ient
ări s
tilis
-tic
e (B
aroc
, Cla
sici
sm, R
oman
tism
, Im
pres
ioni
sm, R
ealis
m, M
oder
-ni
sm).
1.6.
Dis
tinge
exp
resi
vita
tea
elem
ente
lor
de l
imba
j m
uzic
al
(mel
odie
, tem
po, r
itm, n
uanț
e di
nam
ice,
tim
bru,
mod
) în
cre-
ațiil
e m
uzic
ale
audi
ate.
1.6.
Per
cepe
sem
nific
ația
mijl
oace
lor
de e
xpre
sivi
tate
muz
ical
ă (m
elod
ie, t
empo
, ritm
, nua
nțe
dina
mic
e, r
egis
tru,
tim
bru,
mod
) în
edifi
care
a im
agin
ii în
cre
ațiil
e lu
crăr
ile m
uzic
ale
audi
ate.
1.7
. M
anife
stă
curi
ozita
te ş
i in
tere
s pe
ntru
muz
ica
audi
ată
expr
imîn
d ati
tudi
nea
prin
cuv
inte
, păr
eri,
idei
, im
pres
ii, s
en-
timen
te, m
işcă
ri, g
estu
ri, m
ijloa
ce p
lasti
ce.
1.7.
Man
ifest
ă in
tere
s şi
pas
iune
pen
tru
muz
ica
audi
ată,
exp
rim
înd
atitu
dine
a pr
in e
seu,
păr
eri,
idei
, im
pres
ii, m
işcă
ri, g
estu
ri, m
ijloa
ce
plas
tice,
par
ticip
are
la a
ctivi
tăți
muz
ical
e la
lecț
ie ş
i îna
fară
de
ore.
1.8.
Exp
rim
ă ve
rbal
pro
priil
e im
pres
ii m
uzic
ale
desp
re m
uzic
a au
diat
ă (în
2-5
enu
nțur
i).1.
8. E
xpri
mă
şi a
rgum
ente
ază
(ver
bal/
în s
cris
) pro
priil
e ati
tudi
ni ş
i ap
reci
eri f
ață
de m
uzic
a au
diat
ă la
lecț
ie ş
i îna
fară
de
lecț
ie.
223
2.î
nţe
lege
rea
/pe
rce
pe
rea
posi
bilit
ăţilo
r ex
pres
ive
şi d
e-sc
ripti
ve a
le m
uzic
ii în
reda
rea
conţ
inut
ului
ei i
nteg
ral.
2.1.
Păt
rund
e în
mes
ajul
idea
tic a
l cre
ație
i muz
ical
e pr
in im
pli-
care
em
oțio
nală
, im
agin
ară,
cre
ativă
, arti
stică
.2.
1. P
ătru
nde
în m
esaj
ul id
eatic
al c
reaț
iei m
uzic
ale
prin
impl
icar
e em
oțio
nală
, im
agin
ară,
cre
ativă
, arti
stică
.2.
2. C
reea
ză re
prez
entă
ri m
uzic
ale
asoc
iativ
e în
rapo
rt c
u m
e-sa
jul c
reaț
iilor
muz
ical
e st
udia
te (p
iese
, fra
gmen
te d
in c
reaț
ii de
pro
porț
ii).
2.2.
Cre
ează
rep
reze
ntăr
i muz
ical
e as
ocia
tive
în r
apor
t cu
mes
ajul
cr
eații
lor
muz
ical
e st
udia
te (
muz
ică
cu ş
i fă
ră p
rogr
am,
genu
rile
m
uzic
ale
dram
atice
, cre
ații
voca
le, c
reaț
ii vo
cal-s
imfo
nice
etc
.).2.
3. În
țele
ge/c
unoa
şte
legă
tura
muz
icii
cu v
ersu
l poe
tic ş
i dan
-su
l.2.
3. C
unoa
şte
dive
rse
aspe
cte
ale
legă
turi
i muz
icii
cu a
lte a
rte:
ase
-un
oaşt
e di
vers
e as
pect
e al
e le
gătu
rii m
uzic
ii cu
alte
art
e: a
se-
măn
ări ş
i deo
sebi
ri, e
lem
ente
com
une
şi tr
ăsăt
uri s
peci
fice.
2.4.
Iden
tifică
însu
şiri
le e
lem
ente
lor
de li
mba
j muz
ical
într
-o
crea
ție m
uzic
ală.
2.4.
Iden
tifică
ele
men
tele
de
limba
j muz
ical
şi e
xplic
ă se
mni
ficaț
ia
lor
artis
tică
în e
xpre
sivi
tate
a cr
eație
i muz
ical
e.2.
5. U
tiliz
ează
în
cara
cter
izar
ea c
reaț
iilor
muz
ical
e te
rmen
i m
uzic
ali (
cu re
feri
re la
ele
men
te d
e lim
baj m
uzic
al).
2.5.
Util
izea
ză în
ana
liza/
cara
cter
izar
ea c
reaț
iilor
muz
ical
e te
rmen
i m
uzic
ali (
cu re
feri
re la
pun
ctua
ția m
uzic
ală,
sin
taxă
şi f
orm
a m
uzi-
cală
, ele
men
tele
de
limba
j muz
ical
).2.
6. R
ecun
oaşt
e du
pă t
răsă
turi
le c
arac
teri
stice
apa
rten
ența
cr
eații
lor
audi
ate
la fo
rmel
e m
uzic
ale
stud
iate
(fo
rma
mon
o-pa
rtită
, bip
artit
ă, tr
ipar
tită,
rond
o).
2.6.
Rec
unoa
şte
după
trăs
ătur
ile c
arac
teri
stice
apa
rten
ența
cre
ații-
lor a
udia
te la
form
ele
muz
ical
e st
udia
te (f
orm
a m
onop
artit
ă, b
ipar
-tit
ă, tr
ipar
tită,
tem
a cu
var
iațiu
ni, r
ondo
, son
ată)
.2.
7. Id
entifi
că a
uditi
v, în
con
text
ul c
reaț
iilor
muz
ical
e st
udia
-te
, muz
ica
acad
emic
ă/po
pula
ră ş
i mod
alita
tea
de e
xpri
mar
e m
uzic
al-a
rtisti
că a
ace
stor
a (in
stru
men
t/an
sam
blu/
orch
estr
ă/vo
ce/c
or).
2.7.
Iden
tifică
aud
itiv,
în c
onte
xtul
gen
urilo
r muz
ical
e st
udia
te, m
u-zi
că a
cade
mic
ă/po
pula
r/re
ligio
asă/
de d
iver
tism
ent
şi m
odal
itate
a de
exp
rim
are
muz
ical
-arti
stică
a a
cest
ora
(inst
rum
ent,
ans
ambl
u,
orch
estr
ă, v
oce,
cor
etc
.).2.
8. C
onşti
entiz
ează
rol
ul m
uzic
ii în
via
ța p
erso
nală
şi
a po
-po
rulu
i.2.
8. C
onşti
entiz
ează
val
oare
a es
tetic
ă şi
spi
ritu
ală
a m
uzic
ii în
via
ța
pers
onal
ă şi
com
unita
tea
uman
ă.
224
Dom
eniu
l - IN
TERp
RETA
RE
STA
ND
ArD
ul
IND
ICAT
oRI
I
Niv
el p
rim
arN
ivel
gim
nazi
al
3. In
terp
reta
rea
expr
esiv
ă a
repe
rtor
iulu
i de
cînt
ece
ca m
odal
itat
e de
exp
rim
are
arti
stică
.
Elev
ul:
3.1.
Res
pect
ă re
gulil
e de
cîn
t vo
cal-c
oral
(po
ziția
la c
înt,
con
-ce
ntra
rea
aten
ției).
Elev
ul:
3.1.
Res
pect
ă re
gulil
e de
cîn
t voc
al-c
oral
(poz
iția
la c
înt,
con
cent
ra-
rea
aten
ției).
3.2.
Dem
onst
reaz
ă cu
noaş
tere
a el
emen
telo
r de
cul
tură
voc
al-
cora
lă (r
espi
rație
, em
isie
son
oră,
arti
cula
ție, d
icție
).3.
2. D
emon
stre
ază
cuno
aşte
rea
elem
ente
lor d
e cu
ltură
voc
al-c
ora-
lă (r
espi
rație
, em
isie
son
oră,
arti
cula
ție, d
icție
).3.
3. C
întă
sin
cron
izat
cu
acom
pani
amen
t, in
divi
dual
, cu
ison
, în
can
on, c
u el
emen
te d
e in
terp
reta
re la
dou
ă vo
ci (u
n re
per-
tori
u di
n 6-
8 cî
ntec
e pe
an
).
3.3.
Cîn
tă s
incr
oniz
at c
u ac
ompa
niam
ent,
indi
vidu
al, c
u is
on, î
n ca
-no
n, la
dou
ă vo
ci (u
n re
pert
oriu
de
8 - 1
2 cî
ntec
e pe
an)
.
3.4.
Apl
ică
depr
inde
rile
de
inte
rpre
tare
voc
ală,
cîn
tare
sin
cro-
niza
tă în
dife
rite
ara
njam
ente
sim
ple
(la u
niso
n, s
olis
t-co
r, pe
gr
upe,
alte
rnati
v, în
dia
log,
cu
sau
fără
aco
mpa
niam
ent,
cu
ne-
gativ
/fon
ogra
mă)
.
3.4.
Apl
ică
depr
inde
rile
de
inte
rpre
tare
voc
ală,
cîn
tare
sin
cron
izat
ă în
dife
rite
ara
njam
ente
sim
ple:
la u
niso
n, s
olis
t-co
r, pe
gru
pe, a
l-te
rnati
v, în
lanț
, în
dial
og, c
u sa
u fă
ră a
com
pani
amen
t, c
u ne
gativ
/fo
nogr
amă.
3.5.
Fre
done
ază
din
mem
orie
tem
e m
uzic
ale/
mel
odia
uno
r cr
eații
muz
ical
e ac
cesi
bile
şi î
ndră
gite
(a
cîte
5-6
tem
e pe
an
de s
tudi
i).
3.5.
Fre
done
ază
din
mem
orie
tem
e m
uzic
ale/
mel
odia
uno
r cr
eații
m
uzic
ale
acce
sibi
le ş
i înd
răgi
te (6
-10
tem
e pe
an
de s
tudi
i).
3.6.
Par
ticip
ă cu
dor
ință
la a
ctivi
tate
a de
cîn
t în
cad
rul m
ani-
fest
ărilo
r cu
ltura
l-arti
stice
la n
ivel
de
clas
ă/in
stitu
ție.
3.6.
Par
ticip
ă cu
dor
ință
la a
ctivi
tate
a de
cîn
t în
cadr
ul m
anife
stăr
i-lo
r cu
ltura
l-arti
stice
la n
ivel
de
clas
ă/in
stitu
ție/c
omun
itate
.3.
7. In
terp
rete
ază
expr
esiv
repe
rtor
iul d
e cî
ntec
e în
func
ție d
e ca
ract
eris
ticile
lor
muz
ical
e şi
poe
tice
(14-
16 c
înte
ce p
e an
).3.
7. In
terp
rete
ază
expr
esiv
rep
erto
riul
de
cînt
ece
în fu
ncție
de
ca-
ract
eris
ticile
lor
muz
ical
e şi
poe
tice
(16-
20 c
înte
ce p
e an
).4.
fol
osir
ea in
stru
men
telo
r m
uzic
ale
pent
ru c
opii
ca
mod
alit
ate
de e
xpri
mar
e ar
tisti
că.
4.1.
Impr
oviz
ează
mel
odii
sim
ple,
des
ene
ritm
ice
la in
stru
men
-te
muz
ical
e pe
ntru
cop
ii (c
lopo
ței,
tria
nglu
, tob
iță, t
ambu
rină
, xi
lofo
n, m
etal
ofon
ş.a
.).
4.1.
Im
prov
izea
ză m
elod
ii si
mpl
e, d
esen
e ri
tmic
e la
ins
trum
ente
m
uzic
ale
pent
ru c
opii
(clo
poțe
i, tr
iang
lu,
tobi
ță,
tam
buri
nă,
xilo
-fo
n, m
etal
ofon
ş.a
.).4.
2. E
xecu
tă a
com
pani
amen
t si
mpl
u la
ins
trum
ente
/pse
u-do
inst
rum
ente
muz
ical
e pe
ntru
cop
ii în
cad
rul
activ
ității
de
inte
rpre
tare
a c
înte
celo
r (p
e du
rate
de
pătr
imi,
optim
i, do
imi
şi p
auze
le re
spec
tive)
.
4.2.
Exe
cută
aco
mpa
niam
ent s
impl
u la
inst
rum
ente
/pse
udoi
nstr
u-m
ente
muz
ical
e pe
ntru
cop
ii în
cad
rul a
ctivi
tății
de
inte
rpre
tare
a
cînt
ecel
or (l
a le
cție
şi î
nafa
ră d
e le
cție
).
4.3.
Apl
ică
cuno
ştinț
e de
not
ație
muz
ical
ă în
des
cifr
area
şi i
n-te
rpre
tare
a in
stru
men
tală
a m
esaj
elor
ritm
ice,
ritm
ico-
mel
o-di
ce, m
elod
ice
(scr
ise
la m
ăsur
ile d
e 2
şi 3
tim
pi, î
n to
nalit
atea
D
o m
ajor
).
225
Dom
eniu
l - C
REAŢ
IE
STA
ND
ArD
ul
IND
ICAT
oRI
I
niv
el p
rim
arn
ivel
gim
nazi
al
5.Re
cept
area
/cun
oașt
erea
ar-
tei
sono
re p
rin
crea
ţie
muz
i-ca
l-arti
stică
în
form
ă el
emen
-ta
ră.
Elev
ul:
5.1.
Exp
rim
ă tr
ăiri
le i
nter
ioar
e stî
rnite
de
muz
ică,
im
pres
iile
muz
ical
e pe
rson
ale
prin
mijl
oace
ale
de e
xpre
sie
ale
alto
r ar
te
(cor
egra
fie -
miş
cări
ritm
ice/
dans
, art
e pl
astic
e - d
esen
, lite
ra-
tură
- ve
rsur
i, es
eu e
tc.).
Elev
ul:
5.1.
Exp
rim
ă tr
ăiri
le in
teri
oare
stîr
nite
de
muz
ică,
impr
esiil
e m
uzi-
cale
per
sona
le p
rin
mijl
oace
ale
de e
xpre
sie
ale
alto
r art
e (c
oreg
ra-
fie -
miş
cări
ritm
ice/
dans
, art
e pl
astic
e - d
esen
, lite
ratu
ră -
vers
uri,
eseu
etc
.).5.
2. E
labo
reaz
ă pl
anul
de
inte
rpre
tare
a im
agin
ii m
uzic
ale
la
cînt
ece,
pri
n al
eger
ea in
tuiti
vă a
ele
men
telo
r de
lim
baj m
uzi-
cal p
otri
vite
text
ului
poe
tic.
5.2.
Ela
bore
ază
plan
ul d
e in
terp
reta
re a
imag
inii
muz
ical
e a
cînt
e-ce
lor
în p
roce
sul d
e în
văța
re c
olec
tivă,
pri
n al
eger
ea e
lem
ente
lor
de d
e ex
pres
ivita
te m
uzic
ală
potr
ivite
.5.
3. M
anife
stă
cara
cter
impr
oviz
ator
, ins
pira
ție ş
i aut
oorg
ani-
zare
în c
adru
l acti
vită
ților
de
crea
ție s
ub f
orm
ă de
joc
muz
i-ca
l.
5.3.
Man
ifest
ă ca
ract
er im
prov
izat
or, i
nspi
rație
şi a
utoo
rgan
izar
e în
ca
drul
acti
vită
ților
de
crea
ție m
uzic
ală
(sub
form
ă de
impr
oviz
ație
, m
uzic
iere
, joc
muz
ical
).5.
4. C
reea
ză s
truc
turi
ritm
ice,
mel
odic
e în
baz
a un
or t
exte
po
etice
sim
ple
(în b
aza
dura
telo
r de
not
e -
optim
i, pă
trim
i, do
imi,
pauz
a de
păt
rim
e), l
a m
ăsur
a de
2 s
au 3
păt
rim
i.
5.4.
Cre
ează
str
uctu
ri r
itmic
e, r
itmic
o-tim
bral
e, m
elod
ice
în b
aza
unor
tex
te p
oetic
e (u
tiliz
înd
dura
tele
de
note
- ş
aisp
reze
cim
i, op
-tim
i, pă
trim
i, do
imi ş
i pau
zele
res
pecti
ve, l
a m
ăsur
a de
2, 3
sau
4
pătr
imi).
5.5.
Alc
ătui
eşte
mel
odii
sim
ple,
exc
lam
ații
muz
ical
e, in
voca
ții
ritm
ico-
mel
odic
e pe
tex
tul p
oezi
ilor
din
folc
loru
l cop
iilor
(pe
ba
za n
otel
or g
amei
Do:
do,
re, m
i, fa
, sol
, la,
si).
5.5.
Alc
ătui
eşte
mel
odii
sim
ple,
exc
lam
ații
muz
ical
e, in
voca
ții r
it-m
ico-
mel
odic
e pe
un
libre
t /te
xt li
tera
r (în
Do
maj
or, S
ol m
ajor
, Re
maj
or).
5.6.
Rep
rezi
ntă
expr
esiv
itate
a m
elod
iei c
u ge
stul
mîin
ii (in
ten-
sita
tea
sono
ră, g
rada
ția d
e te
mpo
, sen
sul m
işcă
rii m
elod
iei).
5.6.
Rep
rezi
ntă
evol
uția
dra
mat
urgi
ei t
emei
muz
ical
e di
n cr
eații
le
audi
ate
cu g
estu
l mîin
ii (in
tens
itate
a so
noră
, gr
adaț
ia d
e te
mpo
, se
nsul
miş
cări
i mel
odie
i).6.
Exp
rim
ă tr
ăiri
le i
nter
ioar
e stî
rnit
e de
muz
ică
prin
mijl
oa-
cele
de
expr
esie
ale
alt
or a
rte.
6.1.
Util
izea
ză r
esur
sele
exp
resi
ve a
le m
işcă
rii c
orpo
rale
în in
-te
rpre
tare
a m
uzic
ală
(a re
pert
oriu
lui d
e cî
ntec
e).
6.1.
Util
izea
ză r
esur
sele
exp
resi
ve a
le m
işcă
rii c
orpo
rale
în in
terp
-re
tare
a m
uzic
ală
şi a
udiți
ile m
uzic
ale.
6.2.
Fol
oseş
te l
imba
jul
liter
ar î
n re
dare
a m
esaj
ului
cre
ațiil
or
muz
ical
e (p
rin
poez
ie, p
oves
tire,
sce
nete
).6.
2. F
olos
eşte
lim
baju
l lite
rar î
n ex
prim
area
atit
udin
ilor p
entr
u cr
e-aț
iile
muz
ical
e st
udia
te (
prin
poe
zie,
pov
estir
e, e
seu,
dra
mati
zări
, sc
enet
e).
6.3.
Impr
oviz
ează
miş
cări
ele
men
tare
de
dans
pen
tru
cînt
ece-
le în
suşi
te (h
oră,
pol
că, v
als)
.6.
3. I
mpr
oviz
ează
miş
cări
ele
men
tare
de
dans
pen
tru
cînt
ece
şi
pies
e m
uzic
ale
(în c
arac
teru
l dan
sulu
i pop
ular
, dan
sulu
i de
epoc
ă,
dans
ului
mod
ern)
.6.
4. S
elec
teaz
ă im
agin
i pla
stice
pot
rivi
te p
entr
u ilu
stra
rea
lu-
crăr
ilor
muz
ical
e au
diat
e.6.
4. A
soci
ază
crea
ții p
lasti
ce im
agin
ii ar
tistic
e di
n lu
crăr
ile m
uzi-
cale
stu
diat
e.
226
Dom
eniu
l - R
EfLE
CŢIE
STA
ND
ArD
ul
IND
ICAT
oRI
I
niv
el p
rim
arn
ivel
gim
nazi
al
7. G
îndi
rea
muz
icii
în c
ateg
orii
prop
rii f
enom
enul
ui m
uzic
al
în p
roce
sul d
e cr
eaţi
e,
inte
rpre
tare
şi a
udiţ
ie.
Elev
ul:
7.1.
Se
conc
entr
ează
asu
pra
mes
ajul
ui s
onor
-arti
stic
în p
ro-
cesu
l de
rece
ptar
e a
unei
cre
ații
muz
ical
e (a
scul
tă lu
crar
ea c
u at
enție
de
la în
cepu
t pîn
ă la
sfîr
şit)
.
Elev
ul:
7.1.
Se
conc
entr
ează
asu
pra
mes
ajul
ui s
onor
-arti
stic
în p
roce
sul d
e re
cept
area
a u
nei c
reaț
ii m
uzic
ale.
7.2.
Util
izea
ză c
uvin
te ş
i exp
resi
i pot
rivi
te p
entr
u de
scri
erea
di
spoz
iției
gen
eral
e şi
a m
esaj
ului
lucr
ării
muz
ical
e.7.
2. U
tiliz
ează
cuv
inte
şi e
xpre
sii p
otri
vite
pen
tru
desc
rier
ea d
ispo
-zi
ției g
ener
ale
şi a
mes
ajul
ui lu
crăr
ii m
uzic
ale.
7.3.
Car
acte
rize
ază
muz
ica
după
un
plan
str
uctu
rat (
elem
ente
de
lim
baj m
uzic
al, f
orm
a m
uzic
ală,
gen
etc
.).7.
3. C
arac
teri
zeaz
ă m
uzic
a du
pă u
n pl
an s
truc
tura
t (e
lem
ente
de
limba
j m
uzic
al,
form
a m
uzic
ală,
im
agin
e m
uzic
ală,
dra
mat
urgi
e et
c.).
7.4.
Des
cope
ră d
ezvo
ltare
a te
mei
/tem
elor
muz
ical
e di
n cr
e-ea
tem
ei/t
emel
or m
uzic
ale
din
cre-
ația
aud
iată
.7.
4. D
esco
peră
dez
volta
rea
tem
ei/t
emel
or m
uzic
ale
din
crea
ția
audi
ată.
7.5.
Com
pară
şi d
ifere
nția
ză c
reaț
iile
folc
lori
ce d
e ce
le d
e m
u-zi
că c
ultă
dup
ă lim
baju
l muz
ical
pro
priu
fiec
ărui
tip,
util
izîn
d te
rmen
i, no
țiuni
, exp
resi
i spe
cific
e do
men
iulu
i.
7.5.
Com
pară
şi d
ifere
nția
ză im
agin
ile a
rtisti
ce g
ener
ale
in d
iver
se
genu
ri d
e op
era,
ope
ra b
asm
, ope
ra is
tori
ca, o
pera
com
ica,
dup
ă lim
baju
l muz
ical
pro
priu
fiec
ărui
tip,
util
izîn
d te
rmen
i, no
țiuni
, ex-
pres
ii sp
ecifi
ce d
omen
iulu
i.7.
6. C
omen
teaz
ă lu
crăr
i muz
ical
e (d
upă
un a
lgor
itm /
sch
emă)
pr
ivin
d co
nțin
utul
de
idei
, stă
rile
em
oțio
nale
refle
ctat
e în
mu-
zică
, mijl
oace
le d
e ex
pres
ivita
te.
7.6.
Com
ente
ază
lucr
ări m
uzic
ale
(dup
ă un
alg
oritm
/ s
chem
ă sa
u lib
er)
priv
ind
conț
inut
ul d
e id
ei,
stăr
ile e
moț
iona
le r
eflec
tate
în
muz
ică,
mijl
oace
le d
e ex
pres
ivita
te, p
rinc
ipiil
e de
dez
volta
re a
me-
saju
lui,
stilu
l şi f
orm
a m
uzic
ală.
8.
Exp
rim
ă ve
rbal
ati
tudi
nea
pent
ru
muz
ică
sub
aspe
ct
este
tic,
arti
stic,
val
oric
etc
.
8.1.
Des
crie
impr
esiil
e m
uzic
ale,
star
ea in
teri
oară
per
sona
lă în
ur
ma
cont
actu
lui c
u m
uzic
a (p
iese
inst
rum
enta
le, f
ragm
ente
de
cre
ații
de p
ropo
rție
).
8.1.
Des
crie
arg
umen
tat i
mpr
esiil
e m
uzic
ale,
sta
rea
inte
rioa
ră p
er-
sona
lă în
urm
a co
ntac
tulu
i cu
muz
ica
(de
dife
rite
gen
uri).
8.2.
Par
ticip
ă la
dis
cuta
rea
conț
inut
ului
de
expr
esie
al m
uzic
ii au
diat
e/in
terp
reta
te.
8.2.
Par
ticip
ă la
dis
cuta
rea
conț
inut
ului
de
expr
esie
al m
uzic
ii au
-di
ate/
inte
rpre
tate
.8.
3. C
arac
teri
zeaz
ă co
nțin
utul
de
imag
ini a
l cre
ațiil
or a
udia
te/
vizi
onat
e şi
inte
rpre
tate
în ra
port
cu
legi
tățil
e ar
tei s
tudi
ate.
8.3.
Com
ente
ază
şi c
arac
teri
zeaz
ă co
nțin
utul
de
imag
ini a
l cre
ații-
lor
audi
ate/
vizi
onat
e şi
inte
rpre
tate
de
pe p
oziți
ile id
alul
ui ş
i gus
-tu
lui e
steti
c au
then
tic.
8.4.
Exp
rim
ă ap
reci
eri e
steti
ce a
supr
a cr
eații
lor
muz
ical
e st
u-di
ate
prin
cîn
t şi a
udiți
e.8.
4. E
mite
jude
căți
este
tice
asup
ra d
iver
sită
ții fe
nom
enel
or m
uzic
ii (c
uren
te, s
tilur
i, in
terp
reți,
form
ații)
, util
izîn
d vo
cabu
laru
l muz
ical
ad
ecva
t.
227
8.5.
Man
ifest
ă in
tere
s pe
ntru
val
orile
cul
turi
i na
ționa
le p
rin
impl
icar
e în
acti
vită
țile
soci
ocul
tura
le (
obic
eiur
i, tr
adiți
i, m
a-ni
fest
ări a
rtisti
ce d
in fa
mili
e/cl
asă/
şcoa
lă).
8.5.
Man
ifest
ă in
tere
s pe
ntru
val
orile
cul
turi
i m
uzic
ale
națio
nale
pr
in i
denti
fcar
ea s
urse
lor
de i
nfor
maț
ii ca
re p
ot s
usțin
e o
inve
s-tig
ație
a fe
nom
enul
ui c
ultu
ral-a
rtisti
c, p
rin
impl
icar
e în
acti
vită
țile
soci
ocul
tura
le d
in m
ediu
l şco
lar/
com
unita
r.8.
6. E
xpri
mă
atitu
dine
a pr
opri
e as
upra
cre
ațiil
or m
uzic
ale
stu-
diat
e în
rap
ort
cu d
iver
se f
enom
ene
ale
vieț
ii şi
dom
enii
de
activ
itate
um
ană.
8.6.
Exp
rim
ă ar
gum
enta
t ati
tudi
nea
prop
rie
asup
ra f
enom
enul
ui
muz
ical
-arti
stic
în ra
port
cu
dive
rse
feno
men
e al
e vi
eții
şi d
omen
ii de
acti
vita
te u
man
ă.8.
7. P
rezi
ntă
com
unic
ări,
rela
tări
ale
uno
r da
te i
mpo
rtan
te
desp
re c
ompo
zito
ri, c
reaț
ii, e
veni
men
te c
ultu
rale
. 8.
7. P
rezi
ntă
com
unic
ări,
rela
tări
ale
uno
r da
te im
port
ante
des
pre
com
pozi
tori
, cre
ații,
eve
nim
ente
cul
tura
le.
228
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA pLASTICă
Daniela CoTovIŢCAIA, consultant superior Me, coordonatorTeodora hUbENCo, dr., UPS ”I. Creangă”
Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări. Una din dimensiunile universale ale Şcolii prietenoase copilului( ŞpC) şi Educaţiei bazată pe calitate (EbC) este eficienţa definită ca măsura în care şcoala consoli-dează mediul de predare-învățare astfel ca toți elevii la toate nivelele de educație să învețe valorificând deplin potențialul lor şi să stăpânească competențe şi cunoştințe specifice şi măsurabile, bazate pe cercetare.
Prin urmare, obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) asigură incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.
229
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Ele incorporează dezvoltarea per-sonalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
Standardele le permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului lor de educa-ție, să monitorizeze progresele în vederea atingerii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.
Structura standardelor la Educaţia plasticăStandardele sînt elaborate pentru fiecare treaptă de învățămînt şi au următoarea struc-
tură:
Domenii → Standarde → Indicatori
Domenii: numite şi componente, direcții, subiecte, categorii, zone – de ex. zonă a obiec-tului; o modalitate de a organiza sau grupa standardele (de exemplu, în Standardele de Învățare şi Dezvoltare Timpurie [Kagan & Britto, 2005], „dezvoltarea limbajului şi alfabetis-mului” este un domeniu).
Standarde: Formulări ale obiectivelor largi care definesc un set de aşteptări; formulări care definesc ceea ce factorii-cheie trebuie să cunoască şi să poată să întreprindă în sis-temul educației. Standardele constituie aşteptări înalte în raport cu cerințele minimale. Indicatori: Acțiuni, comportamente sau dovezi observabile care arată prezența, starea sau condiția oricărui aspect legat de standard. Indicatorii se pot referi la elemente constitutive primare (de exemplu, pentru fiecare copil există un manual); proces (de exemplu, factorii-cheie elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultat (de exemplu, consiliul şco-lar a aprobat alocațiile bugetare pentru şcoală). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea standardului, iar standardele trebuie să fie îndeplinite pentru realizarea dimensiunilor şi a principiilor ŞPC/EBC.
Standardele elaborate vizează domeniul cognitiv, psihomotor şi afectiv al Educației plas-tice, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată
230
face elevul. Standardele sunt așteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.
Domeniul: Exprimarea artistico-plastică
StandardeIndicatori
Nivel primar Nivel gimnazial
1. Demonstrează cuno-ştințe şi abilități de lucru cu materiale, instrumen-te şi tehnici de artă şi le utilizează ca mijloace de comunicare vizuală în re-darea unor idei, emoții, stări sau mesaje pentru un public divers.
Elevul:1.1. Selectează un instrument sau material la dorință pentru a-şi realiza scopul propus.
1.2. Îmbină într-o lucrare plastică di-verse materiale pentru a se autoex-prima.1.3. Realizează lucrări bidimensionale şi tridimensionale în diferite materia-le. 1.4. Descoperă intervenția diferitor instrumente şi materiale asupra su-porturilor.1.5. Exprimă opinii față de lucrări de artă realizate de diverşi artişti plas-tici.
Elevul:1.1. Selecteazeă materiale, instru-mente şi tehnici de artă necesare pentru realizarea unui proiect artis-tic.1.2. Comunică idei şi mesaje prîn rea-lizarea unui subiect plastic.
1.3. Îmbină în lucrări bidimensionale şi tridimensionale diverse materiale şi tehnici de artă.1.4. Utilizează diverse suporturi şi materiale în realizarea subiectelor plastice.1.5. Crează lucrări care încorporează elemente caracteristice unei culturi, diferită de a lor.
2. Utilizează creativ lim-bajul plastic ca mijloc de realizare a ideelor, su-biectelor plastice şi pro-iectelor artistice.
2.1. Îmbină într-o lucrare plastică ele-mente de limbaj plastic care-i solicită dorința.2.2. Crează forme plastice din diferite materiale.2.3. Foloseşte culoarea ca mijloc de redare a unei stări sau emoții.
2.4. Se bucură de efectele produse în urma acțiunii cu culorile pe diferite suporturi.
2.1. Îmbină într-o lucrare diverse mij-loace de expresie pentru a obține re-zultatul scontat. 2.2. Comunică idei şi mesaje într-o va-rietate de forme plastice.2.3. Foloseşte semnificații şi simbo-luri ale semnelor plastice în redarea experiențelor umane.2.4. Motivează preferințele în alege-rea mijloacelor de expresie adecvate ideii.
231
Domeniul: Perceprea artistică a operelor de artă plastică
StandardeIndicatori
Nivel primar Nivel gimnazial
3. Receptează imagini, obiecte de artă şi opere de artă diverse ca stil, idee, manieră de reprezentare din diferite perioade isto-rice, pentru a descoperi şi înțelege multiple dimen-siuni ale lumii artistice şi experienței umane.
Elevul:3.1. Apelează la diferite strategii pen-tru a afla informații despre artiştii plastici şi operele lor. 3.2. Aplică cunoştințele şi experiența personală în timpul discuției despre operelor de artă din diferite perioade istorice.3.3. Descoperă calități estetice în me-sajele imaginilor percepute.
3.4. Observă elemente comune în lu-crări de artă din diferite culturi.
3.5. Se exprimă asupra unei lucrări care-i solicită dorința.
Elevul: 3.1. Aplică strategii şi tehnologii mo-derne la selectarea informației despre autori şi opere de artă.3.2. Identifică opere de artă şi artişti valoroşi din punct de vedere istoric şi cultural şi discută despre rolul lor în societate, istorie şi cultură.3.3. Demonstrează atitudini estetice atunci cînd participă la discuții despre valoarea operei.3.4. Identifică scopurile pe care şi le pun artiştii plastici în procesul creării unor idei sau proiecte artistice.3.5. Utilizează terminologia specifică la analiza operelor de valoare şi non-valoare.
232
CUpRINS
1. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbII ŞI LITERATURII RoMÂNE 3
2. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbILoR STRăINE 15
3. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbII ŞI LITERATURII RUSE îN INSTITUŢIILE CU INSTRUIRE îN LIMbă RoMÂNă 46
4. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII MATEMATICII 51
5. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII 72
6. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII fIzICII ŞI ASTRoNoMIEI 92
7. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII bIoLoGIEi 109
8. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII ChIMIEI 119
9. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII ISToRIEI RoMÂNILoR ŞI UNIvERSALă 142
10. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII GEoGRAfIEI 154
11. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI ŞTIINŢE 167
12. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MoRAL-SpIRITUALă 172
13. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRIi DISCIpLINEI EDUCAŢIA CIvICă 175
14. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA TEhNoLoGICă 182
15. STANDARDE DE EfICIENŢă A INvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA fIzICă 208
16. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MUzICALă 219
17. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA pLASTICă 228