232
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REpUbLICII MoLDovA STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII Chișinău, 2012

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

  • Upload
    others

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REpUbLICII MoLDovA

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

Chișinău, 2012

Page 2: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

2

37.091S 76

Standarde de eficienţă a învăţării. – Ch. : Lyceum, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 232 p.

4500 ex.

ISBN 978-9975-4394-5-9.

ISBN 978-9975-4394-5-9. Ministerul Educației al Republicii Moldova

Page 3: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

3

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbII ŞI LITERATURII RoMÂNE

Adrian Ghicov, doctor în pedagogie, profesor grad didactic superior, directorul Agenției de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației.Tatiana Cartaleanu, doctor în filologie, profesoară grad didactic superior,

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.Mariana Marin, doctor în pedagogie, profesoară grad didactic superior, Institutul de Ştiințe ale Edicației.valentina Gaiciuc, consultant superior în Direcția învățămînt preşcolar, primar şi secundar general a Ministerului Educației.

Cuvînt explicativ

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pen-tru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui să ştie şi să poată face elevii în fiecare domeniu de învățare, la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sînt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului, în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Page 4: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

4

Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.

Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional – predarea, învățarea şi evaluarea – toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, prezentele standarde de eficiență a învățării acoperă caracte-risticile şcolii prietenoase copilului, care:

• reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; • vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; • este centrată pe copil; • este sensibilă la gen; • promovează calitatea rezultatelor academice; • oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; • este flexibilă şi răspunde diversității; • acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; • promovează sănătatea mentală şi fizică; • oferă educație acceptabilă şi accesibilă; • consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; • este centrată pe familie şi• bazată pe comunitate. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;

sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție, precum şi participarea democratică. În procesul elaborării standardelor, o deosebită atenție a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sînt nişte formulări de obiective largi, care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educa-ției. „Standardele sînt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sînt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată depăşi standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi a elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabili-tatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind: eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Page 5: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

5

Standardele sînt definite ca obiective generale de învățare, care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sînt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Rezumativ, standardele sînt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sînt aşteptări înalte, şi nu cerințe minime. Aceste standarde sînt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sînt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .

Specificul standardelor la limba şi literatura română

Standardele de eficiență a învățării limbii şi literaturii române în învățămîntul preuni-versitar din Republica Moldova derivă din statutul obligatoriu al acestei discipline de studiu pentru toate treptele de şcolaritate şi, bineînțeles, din condiția definitorie pe care o are limba şi literatura română pentru celelalte materii şcolare.

Deşi au un caracter complex şi vizează formula tridimensională a procesului educațional (predare – învățare – evaluare), standardele la limba şi literatura română sînt axate pe con-ceptul Educaţie Bazată pe Calitate şi integrează principiile şi dimensiunile ce caracterizea-ză Şcoala Prietenoasă Copilului, cu precădere – dimensiunea de eficiență a învățării. Prin urmare, standardele au menirea de a spori calitatea procesului educațional la disciplină în perspectiva formării/ dezvoltării la elevi a competențelor comunicative şi literare. Aşa cum sînt formulate, acestea reflectă, în mod complex, extins, anumite obiective orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarității sale prin actul comu-nicativ şi prin cel lectoral. Toate aceste aşteptări înalte sînt valorizate, precizate prin indica-tori de performanță măsurabili, ce conțin acțiuni şi comportamente concrete, observabile, pe care trebuie să le demonstreze elevul în raport cu instrumentarul comunicării, valorile receptate şi/ sau create în diverse contexte de comunicare, în raport cu axiologia literară, cu receptarea/ interpretarea anumitor valențe ale frumosului artistic din operele studiate şi, fireşte, cu preferințele literare, gustul estetic.

Relaţia cu celelalte discipline şcolare

Specificul disciplinei Limba şi literatura română impune, în primul rînd, formarea com-petenței de comunicare în limba de instruire – competență care trebuie să devină una fundamentală pentru studierea tuturor celorlalte materii. Şi competența lectorală, pe care o formează şi o dezvoltă disciplina, îi este vital necesară elevului. Astfel că atingerea stan-dardelor stipulate pentru Limba şi literatura română devine punct de sprijin/ de plecare în studierea altor materii. Această ierarhizare a dictat o asemenea formulare a standardelor la Limba şi literatura română, care ar permite şi ar asigura edificarea altora; dacă elevul nu atinge standardul Utilizarea strategiilor de lectură adecvate pentru o varietate de texte literare şi nonliterare, contactul lui cu textul manualului şcolar la orice materie şi cu mass-media devine dificil, dacă nu imposibil chiar. De asemenea, elevului nu îi mai este accesibilă o altă limbă studiată la etapa respectivă de şcolarizare.

Page 6: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

6

Contextul de elaborare

Elaborarea standardelor la limba şi literatura română s-a axat pe Cadrul european co-mun de referinţă pentru limbi, care oferă criterii de evaluare certe tuturor celor care pre-dau sau studiază o limbă. Studiul integrat al limbii şi literaturii, desfăşurat în Republica Moldova de mai bine de un deceniu, a pregătit terenul propice elaborării şi adaptării unor standarde comune, fără delimitarea limbă – literatură. Accentul pus pe oferirea aceluiaşi nivel de educație pentru toți, formularea standardelor la cota de aşteptări maxime a ridicat ştacheta finalităților, stabilind rezultatul aşteptat în cadrul evaluării formative şi sumative. De exemplu, standardul Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare, în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă, aşa cum este formulat, va fi racordat, de către profesori şi evaluatori, la situația concretă de învățare, pe parcursul gimnaziului, dar la în-cheierea studiilor este de aşteptat ca elevul să fie capabil să realizeze actele de comunicare pe care i le va reclama viața, în evaluarea autentică.

Conţinutul şi organizarea documentului

Strategia aleasă pentru formularea standardelor este aceea de a cuprinde holistic/ de a vedea global din ce se constituie şi cum se formează competența-cheie A comunica în limba de instruire.

Documentul este organizat astfel încît să se poată lesne urmări evoluția aceloraşi stan-darde de la şcoala primară la liceu şi vizează trei domenii definitorii pentru educația ling-vistică şi cea literară a elevilor: Textul literar şi nonliterar; Practica raţională şi funcţională a limbii; Cultura comunicării.

Beneficiarii documentului

Grupul-țintă al acestui document sînt, în primul rînd, actorii educației – elevul şi profe-sorul, deşi nu elevii, ci profesorii sînt cei care se fac responsabili de desfăşurarea strategiilor didactice chemate să asigure atingerea finalităților stipulate. Elevii, în raport cu standardele date, sînt responsabili de propria învățare, de realizarea sarcinilor care duc la formarea şi consolidarea competențelor necesare în viață.

În acelaşi cerc al persoanelor vizate sau interesate trebuie să se includă părinții şi comu-nitatea, care, chiar dacă nu posedă şi nu aplică un instrumentar de evaluare, sînt în stare şi în drept să evalueze gradul de cunoaştere a limbii de către toți cei instruiți pe băncile şcolii.

Factorii de decizie şi de control din sistemul de învățămînt sînt, de asemenea, utilizatori ai documentului de față, desfăşurînd, în baza lui, probe de evaluare internă şi externă, su-mativă şi de certificare.

Domeniul de aplicare

Aceste standarde urmează să determine întreg procesul educațional la disciplină, la ele raliindu-se, primordial, documentele curriculare, manualele adresate elevilor şi ghidurile adresate profesorilor.

Standardele aprobate devin fundamentul legal pentru elaborarea probelor de evalua-re/ de certificare, aplicîndu-se atît la încheierea unui ciclu de instruire (primar, gimnazial, liceal), cît şi pe parcursul studiilor. Ele pot deveni cel mai sigur criteriu de evaluare a manu-alelor şi a auxiliarelor didactice la disciplină.

Page 7: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

7

TAb

EL S

INo

pTIC

: Do

MEN

II –

STA

ND

AR

DE

– IN

DIC

ATo

RI

D

isci

plin

a: L

imba

şi l

iter

atur

a ro

mân

ă

D

omen

iul:

Text

ul li

tera

r şi

non

liter

ar

Ari

a cu

rric

ular

ă: L

imbă

şi c

omun

icar

e

Stan

dard

ulIn

dica

tori

i

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

1. U

tiliz

ează

str

ateg

ii de

lect

ură

adec

vate

pe

ntru

o v

arie

tate

de

text

e lit

erar

e și

non

li-te

rare

.

Elev

ul:

1.1.

Deo

sebe

şte

text

e lit

erar

e de

te

xte

nonl

itera

re,

în l

imita

sta

n-da

rdel

or d

e co

nțin

ut.

1.2.

Cite

şte

fluen

t di

vers

e tip

uri

de te

xte

liter

are

şi n

onlit

erar

e.1.

3. U

tiliz

ează

teh

nici

de

lect

ură

core

ctă,

con

ştien

tă ş

i flu

idă,

în

scop

ul î

nțel

eger

ii ce

lor

citit

e în

nd.

1.4.

El

abor

ează

, gh

idat

, pl

anul

si

mpl

u de

ide

i al

tex

tulu

i ci

tit î

n cl

asă.

1.5.

Rep

rodu

ce d

in m

emor

ie d

i-ve

rse

text

e lit

erar

e,

prov

erbe

, m

axim

e în

văța

te.

1.6.

Cite

şte

curs

iv te

xte

de d

iferit

tip,

în

văța

te la

lecț

iile

de li

mba

rom

ână,

pr

ecum

şi la

alte

disc

iplin

e şc

olar

e.

Elev

ul:

1.1.

Cun

oaşt

e tip

olog

ia t

exte

lor

liter

are

şi n

onlit

e-ra

re.

1.2.

Cite

şte,

flue

nt ş

i ex

pres

iv,

div

erse

tipu

ri d

e te

xte

liter

are

şi n

onlit

erar

e.1.

3. A

plic

ă efi

cien

t str

ateg

iile

de a

bord

are

a te

xtu-

lui l

itera

r, în

func

ție d

e ge

n şi

spe

cie,

iar a

bord

area

te

xtul

ui n

onlit

erar

o fa

ce în

rapo

rt c

u sti

lul f

uncț

io-

nal î

n ca

re a

cest

a se

însc

rie.

1.4.

Ela

bore

ază

plan

ul d

e id

ei a

l tex

tulu

i citi

t ind

e-pe

nden

t sau

în c

lasă

.

1.5.

Rep

rodu

ce a

decv

at m

esaj

ul t

exte

lor

citit

e, în

fu

ncție

de

spec

ificu

l ace

stor

a.

1.6.

Des

făşo

ară

dem

ersu

l lec

tora

l din

per

spec

tivă

sem

iotic

ă şi

her

men

eutic

ă.

Elev

ul:

1.1.

Cun

oaşt

e tr

ăsăt

urile

dis

tincti

ve a

le g

enur

ilor

şi s

peci

ilor

liter

are.

1.2.

Rea

lizea

ză le

ctur

a co

gniti

vă, a

naliti

că, e

xpre

-si

vă a

text

ului

.1.

3. A

plic

ă pe

rson

aliz

at s

trat

egii

de le

ctur

ă şi

inte

r-pr

etar

e a

text

ului

, în

rapo

rt c

u ci

rcum

stan

țele

de

lect

ură,

cu

parti

cula

rită

țile

de g

en, s

peci

e, c

uren

t şi

cu

prop

riul

pun

ct d

e ve

dere

, în

caz

ul t

extu

lui

nonl

itera

r –

în r

apor

t cu

stil

ul f

uncț

iona

l în

car

e ac

esta

se

însc

rie.

1.4.

Rec

urge

la d

iferi

te fo

rme

grafi

ce, p

entr

u pr

e-ze

ntar

ea s

inte

zelo

r în

baza

text

elor

citi

te in

depe

n-de

nt s

au în

cla

să.

1.5.

Efe

ctue

ază

conş

tient

tra

nsfe

rul

stra

tegi

ilor

asim

ilate

asu

pra

text

elor

pe

care

le c

iteşt

e in

de-

pend

ent s

au în

ech

ipă.

1.6.

Inte

rpre

teaz

ă pe

rson

aliz

at

axio

logi

a te

xtel

or

liter

are.

2. R

ezum

ă te

xtel

e lit

e-ra

re ș

i non

liter

are.

2.1.

Sel

ecte

ază

info

rmaț

ii es

enția

le

dint

r-un

text

lite

rar s

au n

onlit

erar

. 2.

2. E

xpun

e pe

scu

rt, g

hida

t, m

e-sa

jul t

exte

lor

stud

iate

.

2.1.

Cun

oaşt

e ri

gori

le u

nui r

ezum

at. E

xpun

e re

zu-

mati

v te

xtel

e st

udia

te.

2.2.

Rez

umă

text

e lit

erar

e şi

non

liter

are,

din

tipo

-lo

gia

stud

iată

, res

pectî

nd c

erin

țele

sta

ndar

d.

2.3

Apl

ică

dife

rite

str

ateg

ii de

abo

rdar

e a

text

ului

, pe

ntru

a-l

rezu

ma.

2.1.

Apl

ică

efici

ent

rigo

rile

rez

umat

ului

ca

tip d

e co

mpo

ziție

şco

lară

.2.

2. R

ezum

ă or

ice

text

lite

rar

şi n

onlit

erar

stu

di-

at s

au c

itit/

ela

bora

t în

mod

inde

pend

ent

sau

în

echi

pă.

2.3.

Sin

tetiz

ează

, în

dife

rite

for

me

grafi

ce,

info

r-m

ația

din

tr-u

n te

xt c

itit i

ndep

ende

nt s

au în

cla

să.

2.4.

Pre

zint

ă, o

ral ş

i în

scri

s, r

ezum

atul

tex

tulu

i ci-

tit/

elab

orat

sau

aud

iat.

2.5.

Dez

voltă

rez

umat

ul în

cad

rul u

nui t

ext

met

a-lit

erar

pro

priu

.

Page 8: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

8

3. o

pere

ază

cu te

r-m

eni d

in d

omen

iul

lingv

isti

c și

lite

rar,

în

limit

a st

anda

rdel

or d

e co

nţin

ut.

3.1.

Iden

tifică

mod

alită

țile

de e

x-pr

imar

e or

ală:

dia

loga

tă, m

onol

o-ga

tă ş

i des

crip

tivă.

3.2.

Cun

oaşt

e el

emen

tele

de

con-

stru

cție

a c

omun

icăr

ii.

3.3.

In

terp

rete

ază

rela

ții,

fapt

e re

lata

te (

even

imen

te,

întîm

plăr

i, in

form

ații)

, urm

ărin

d su

cces

iune

a de

sfăş

urăr

ii su

biec

tulu

i. 3.

4. M

anife

stă

inte

res

pent

ru d

ez-

volta

rea

port

ofol

iulu

i de

gru

p cu

m

ater

iale

ce

țin d

e do

men

iul e

du-

cație

i lin

gvis

tice

şi li

tera

re.

3.1.

Cun

oaşt

e ş

i ap

lică

elem

ente

le c

omun

icăr

ii ve

rbal

e.

3.2.

Util

izea

ză c

orec

t te

rmin

olog

ia li

ngvi

stică

şi l

i-te

rară

, în

limita

sta

ndar

delo

r de

con

ținut

.

3.3.

Inte

grea

ză te

rmen

ii di

feri

telo

r dom

enii

într

-un

sist

em te

rmin

olog

ic g

ener

al.

3.4.

Acu

mul

ează

şi f

ace

uz d

e m

ater

iale

le d

e po

r-to

foliu

pri

vind

term

inol

ogia

ling

visti

că ş

i lite

rară

.3.

5. U

tiliz

ează

ter

men

ii lin

gvis

tici ş

i lite

rari

în d

is-

curs

ul o

ral ş

i scr

is.

3.1.

Se

docu

men

teaz

ă în

leg

ătur

ă cu

str

uctu

ra,

etim

olog

ia,

sens

ul/

sens

urile

ter

men

ului

pe

care

îl

utiliz

ează

.3.

2. E

xplic

ă es

ența

, st

ruct

ura

şi s

emni

ficaț

ia t

er-

men

ilor,

în ra

port

cu

sist

emul

term

inol

ogic

ling

vis-

tic ş

i lite

rar.

3.3.

Int

egre

ază

term

enii

din

dom

eniu

în

text

ele

met

alin

gvis

tice

şi m

etal

itera

re p

rodu

se.

4. p

rodu

ce a

cte

de

vorb

ire

oral

ă și

scr

isă

pers

onal

izat

e, c

are

îi re

flect

ă pr

opri

ile

idei

, jud

ecăţ

i, op

inii,

ar

gum

ente

, exp

erie

nţe

senz

oria

le ș

i lec

tora

le.

4.1.

Con

stru

ieşt

e o

ral

text

e pe

ba

za p

lanu

lui d

e id

ei p

ropr

iu s

au

elab

orat

în g

rup.

4.2.

Ela

bore

ază,

ghi

dat,

un p

lan

de

idei

al t

extu

lui c

e ur

mea

ză a

fi sc

ris.

4.3.

Cre

ează

cel

e m

ai s

impl

e te

xte

artis

tice

şi n

onlit

erar

e în

baz

a te

h-ni

cilo

r în

văța

te.

4.4.

Ve

rbal

izea

co

nțin

utur

ile

unor

imag

ini î

n di

vers

e fo

rme:

di-

alog

ată,

mon

olog

ată,

des

crip

tivă.

4.5.

Cons

trui

eşte

, du

pă r

eper

e da

te

(voc

abul

e-se

ntim

ente

, ex

pres

ii aj

u-tă

toar

e, e

xpre

sii la

cuna

re e

tc.),

me-

saje

, enu

nțur

i ce

pre

zintă

pro

priil

e st

ări,

trăi

ri vi

zavi

de

anum

ite s

ituaț

ii lit

erar

e, l

ingv

istice

, pr

ecum

şi

cele

di

n vi

ața

cotid

iană

, de

scrii

nd,

oral

, st

ările

pos

tlect

oral

e pr

in re

prod

uce-

rea,

inte

gral

ă or

i sel

ectiv

ă, a

con

ți-nu

tulu

i unu

i tex

t citi

t sau

aud

iat.

4.1.

Cun

oaşt

e tip

olog

ia d

iscu

rsur

ilor

oral

e şi

scr

ise;

m

odal

itățil

e de

refl

ecta

re a

exp

erie

nțel

or,

idei

lor,

jude

cățil

or, o

pini

ilor,

argu

men

telo

r în

text

e pr

oprii

.4.

2. E

labo

reaz

ă, i

ndep

ende

nt,

un p

lan

de i

dei

al

text

ului

ce

urm

ează

a fi

scr

is.

4.3.

Apl

ică

stra

tegi

i efi

cien

te d

e do

cum

enta

re î

n ve

dere

a el

abor

ării

unui

text

.

4.4.

Rea

lizea

ză c

omun

icar

ea (d

ialo

gată

sau

mon

o-lo

gată

) la

subi

ecte

ade

cvat

e ca

vîrs

tă, c

u lim

ita d

e în

tinde

re în

tim

p.4.

5. A

lege

form

a ad

ecva

tă p

entr

u re

flect

area

idei

-lo

r, ju

decă

ților

, opi

niilo

r, ar

gum

ente

lor,

exp

erie

n-țe

lor

senz

oria

le ş

i lec

tora

le.

4.1.

Lan

seaz

ă un

mon

olog

.

4.2.

Sus

ține

un d

ialo

g.

4.3.

Cuno

aşte

alg

oritm

ii de

con

stru

ire a

arg

umen

-tă

rii î

n ra

port

cu

dive

rse

situ

ații

de în

văța

re s

au d

e co

mun

icar

e au

tenti

că.

4.4.

Apl

ică

vari

ate

stra

tegi

i de

desf

ăşur

are

a po

le-

mic

ii/ d

iscu

ției/

dez

bate

rii p

e su

biec

te d

e cu

ltură

, lim

bă ş

i com

unic

are,

dis

curs

etc

.4.

5. Îş

i exp

rim

ă şi

îşi a

rgum

ente

ază

star

ea a

fecti

post

lect

oral

ă, în

rap

ort

cu m

esaj

ul/

axio

logi

a te

x-te

lor

stud

iate

/ el

abor

ate

inde

pend

ent/

în e

chip

ă,

prin

rap

orta

re la

pro

priu

l sis

tem

de

valo

ri, l

a gu

s-tu

l est

etic

şi la

pre

feri

nțel

e lit

erar

e.

Page 9: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

9

4.6.

Scr

ie te

xte

de m

ică

întin

dere

, în

conf

orm

itate

cu

sarc

ina

form

ulat

ă.

4.7.

Aşa

ză c

orec

t în

pagi

text

e sc

rise

, re

spec

tînd

scri

erea

cu

ali-

neat

e pe

ntru

a m

arca

trec

erea

de

la o

idee

la a

lta.

4.8.

Man

ifest

ă co

ndui

tă a

uton

o-m

ă î

n s

ituaț

iile

de c

omun

icar

e (în

văța

te s

au s

pont

ane)

.

4.6.

Scr

ie te

xte

coer

ente

, în

conf

orm

itate

cu

sarc

i-na

form

ulat

ă, re

spec

tînd

regi

stru

l stil

istic

ade

cvat

.

4.7.

Util

izea

ză te

xtul

scr

is c

a m

ijloc

de

com

unic

are

desp

re s

ine.

4.8.

Res

pect

ă no

rmel

e de

etic

hetă

ver

bală

, în

ra-

port

cu

regi

stru

l şi s

ituaț

ia d

e co

mun

icar

e.

4.6.

Se

docu

men

teaz

ă di

n su

rse

tipăr

ite ş

i ele

ctro

-ni

ce,

pent

ru a

sus

ține

o op

inie

priv

ind

text

ul c

itit/

el

abor

at.

4.7.

Apl

ică

efici

ent g

rile

de

auto

eval

uare

şi d

e ev

a-lu

are

reci

proc

ă, a

rgum

entîn

du-ş

i opț

iuni

le r

apor

-ta

te la

cun

oştin

țele

şi c

apac

itățil

e lit

erar

e/ le

cto-

rale

, la

atit

udin

i şi

moti

vații

de

citit

or/

rece

ptor

/ em

ițăto

r de

idei

, mes

aje,

val

ori f

unda

men

tale

.

5. In

terp

rete

ază/

ana

-liz

ează

text

ele

liter

are

și n

onlit

erar

e, în

lim

ita

stan

dard

elor

de

con-

ţinu

t.

5.1.

Dem

onst

reaz

ă în

țele

gere

a ce

-lo

r citi

te în

gîn

d pr

in ră

spun

suri

la

într

ebăr

ile p

ropu

se.

5.2.

D

elim

iteaz

ă co

mpo

nent

ele

text

ului

(de

term

inan

ții s

pația

li şi

te

mpo

rali

ai a

cțiu

nii,

tem

a, id

eile

, pe

rson

ajel

e),

sele

ctînd

se

cven

țe

nara

tive,

dia

loga

te ş

i de

scrip

tive,

id

entifi

cînd

, gh

idat

, m

omen

tele

su

biec

tulu

i în

tex

tul

liter

ar,

expr

i-m

îndu

-şi p

ropr

iile

stăr

i em

otive

în

legă

tură

cu

mes

ajul

text

elor

citi

te.

5.3.

Ca

ract

eriz

ează

pe

rson

ajel

e lit

erar

e du

pă re

pere

dat

e.

5.4.

Com

pară

situ

ațiil

e lit

erar

e cu

pr

opri

ile e

xper

ienț

e de

via

ță ş

i es

tetic

e.

5.5.

Iden

tifică

anu

mite

val

ori p

ro-

mov

ate

în t

exte

le li

tera

re.

5.6.

Tra

nspu

ne e

xper

ienț

ele

liter

a-re

în d

iferit

e co

ntex

te d

isci

plin

are.

5.7.

Pro

duce

tex

te c

oere

nte

pro-

prii

desp

re m

esaj

ul t

exte

lor

citit

e şi

înțe

lese

.

5.1.

Cun

oaşt

e te

xtel

e st

udia

te, î

n lim

ita s

tand

arde

-lo

r de

con

ținut

.

5.2.

Pre

zint

ă lin

iile

de s

ubie

ct, m

omen

tele

sub

iec-

tulu

i, fa

bula

, si

stem

ul d

e pe

rson

aje,

mod

urile

de

expu

nere

, pr

oced

eele

de

limba

j ar

tistic

al

e un

ui

text

lite

rar

citit

inde

pend

ent s

au în

cla

să.

5.3.

Car

acte

rize

ază

per

sona

jele

lite

rare

, în

bază

de

algo

ritm

i.

5.4.

Fac

e re

feri

re la

text

ele

liter

are

stud

iate

sau

ci-

tite

inde

pend

ent p

entr

u ilu

stra

rea

idei

lor

prop

rii.

5.5.

Com

ente

ază

valo

rile

pro

mov

ate

prin

tex

tele

lit

erar

e, in

clus

iv a

le c

elor

ofe

rite

la p

rim

a le

ctur

ă,

prin

rap

orta

re e

moț

iona

l-afe

ctivă

la

oper

ă şi

la

prop

riul

sis

tem

de

valo

ri.

5.6.

Inte

grea

ză e

lem

ente

de

axio

logi

e lit

erar

ă în

pro

-pr

iul s

istem

de

valo

ri şi

expe

rienț

a de

lect

or în

acti

vi-

tăți

cogn

itive

, cul

tura

le d

in şc

oală

şi/ s

au c

omun

itate

.5.

7. E

labo

reaz

ă co

mpo

ziții

şco

lare

ce

vize

ază

tex-

te li

tera

re ş

i non

liter

are

în li

mita

sta

ndar

delo

r de

co

nțin

ut.

5.1.

Cun

oaşt

e m

anife

star

ea p

roce

sulu

i lit

erar

ro-

mân

esc

în c

onte

xt u

nive

rsal

.

5.2.

Cun

oaşt

e şi

apl

ică

inst

rum

enta

rul

ştiin

țific

(ter

men

i, al

gori

tmi,

crite

rii,

prin

cipi

i)de

abor

dare

a

text

ului

lite

rar

şi n

onlit

erar

.

5.3.

Ana

lizea

ză c

reaț

ia u

nor

scri

itori

can

onic

i şi

te

xtel

e re

prez

enta

tive,

apr

eciin

d va

loar

ea o

pere

i sc

riito

rulu

i.5.

4. A

lege

str

ateg

ia d

e an

aliz

ă ad

ecva

tă ti

pulu

i de

text

/ p

otri

vită

sar

cini

i de

lucr

u, d

esco

peri

nd ş

i ne-

goci

ind

sens

urile

ope

rei.

5.5.

Apl

ică

dife

rite

str

ateg

ii de

ana

liză

a te

xtul

ui

liter

ar ş

i no

nlite

rar,

ofer

it la

pri

ma

lect

ură,

val

o-ri

ficîn

d ca

ract

eris

tici

şi d

omin

ante

spe

cific

e al

e ac

esto

ra.

5.6.

Exp

lore

ază

tran

sdis

cipl

inar

text

ul li

tera

r, an

ga-

jîndu

-şi c

unoş

tințe

le d

e ge

ogra

fie, i

stor

ie, c

ultu

etc.

5.

7. A

prec

iază

rol

ul s

truc

turi

i şi a

l fap

telo

r de

lim

-ba

j ale

tex

tulu

i lite

rar,

în r

apor

t cu

pre

cept

ele

es-

tetic

e al

e cu

rent

elor

lite

rare

. 5.

8. D

ecod

ează

şi c

omen

teaz

ă fe

nom

enul

inte

rtex

-tu

alită

ții p

rin

dife

rite

tipu

ri d

e te

xt.

Page 10: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

10

Dom

eniu

l Pra

ctica

raţ

iona

lă ş

i fun

cţio

nală

a li

mbi

i

Stan

dard

ulIn

dica

tori

i

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

1. R

ecur

ge la

div

erse

st

rate

gii d

e în

văţa

re

auto

nom

ă a

limbi

i, pr

in o

bser

vare

dir

ectă

și

exe

rsar

e.

Elev

ul:

1.1.

Va

lori

fică

voca

bula

rul

(cu-

vint

e no

i, ex

pres

ii) d

in te

xtul

citi

t şi

-l uti

lizea

ză în

exp

rim

area

ora

şi s

cris

ă.1.

2. U

tiliz

ează

rațio

nal î

n co

mun

i-că

ri o

rale

şi

scri

se d

iver

se s

truc

-tu

ri le

xica

le: a

nton

ime,

sin

onim

e,

sens

pro

priu

şi

figur

at;

mijl

oace

ar

tistic

e.

1.3.

Util

izea

ză e

lem

ente

de

con-

stru

cție

a c

omun

icăr

ii în

pro

cesu

l de

înv

ățar

e ac

tivă

a lim

bii

rom

â-ne

. 1.

4. D

ifere

nția

ză ti

puri

de

dicț

io-

nare

şco

lare

, pr

ecum

şi

resu

rse

de

info

rmar

e (in

tern

et,

pres

ă pe

riod

ică)

, util

izîn

d, g

hida

t, d

icți-

onar

ele

şcol

arul

ui (

expl

icati

v, d

e si

noni

me,

de

anto

nim

e, o

rtog

ra-

fic),

dive

rse

fişe

de r

eper

pen

tru

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or d

e sc

rier

e şi

exp

rim

are

core

ctă.

Elev

ul:

1.1.

Cun

oaşt

e no

țiuni

le d

e ba

ză a

le d

omen

iulu

i, în

lim

ita s

tand

arde

lor

de c

onțin

ut.

1.2.

Pos

edă

oper

ativ

voca

bula

rul d

e ba

ză a

l lim

bii

rom

âne

(cuv

inte

le, î

mbi

nări

le, l

ocuț

iuni

le, e

xpre

si-

ile c

are

se în

tîlne

sc în

man

uale

le ş

cola

re, î

n lit

era-

tura

de

ficțiu

ne a

decv

ată

vîrs

tei ş

i în

mas

s-m

edia

).

1.3.

Asi

mile

ază

unită

ți de

voc

abul

ar n

oi ş

i le

uti-

lizea

ză, e

ficie

nt, î

n co

ntex

te a

decv

ate

de c

omun

i-ca

re.

1.4.

Acc

esea

ză, o

pera

tiv ş

i ade

cvat

, sur

se u

tile

de

docu

men

tare

, în

ved

erea

rez

olvă

rii

prob

lem

elor

de

exp

rim

are

core

ctă

în v

arii

circ

umst

anțe

de

co-

mun

icar

e.

Elev

ul:

1.1.

Are

viz

iune

a lim

bii c

a si

stem

de

sem

ne.

1.2.

Util

izea

ză s

trat

egii

de c

ompl

etar

e a

voca

bula

-ru

lui a

ctiv

şi p

asiv

.

1.3.

Acc

esea

ză s

urse

lexi

cogr

afice

, en

cicl

oped

ice,

pu

blic

istic

e, a

rtisti

ce, f

unda

men

tale

, rep

reze

ntati

-ve

şi f

acili

tato

are

pent

ru în

văța

rea

limbi

i rom

âne.

1.4.

Int

egre

ază

inov

ațiil

e lin

gvis

tice

şi a

chiz

ițiile

lin

gual

e în

pro

priu

l cod

ver

bal.

2. In

tegr

ează

în v

oca-

bula

rul a

ctiv

lexi

cul

term

inol

ogic

nec

esar

st

udie

rii d

isci

plin

elor

șc

olar

e di

n to

ate

ariil

e cu

rric

ular

e.

2.1.

Com

pară

dife

rite

sen

suri

/ co

-no

tații

şi u

tiliz

ări a

le u

nor

noțiu

ni

asem

ănăt

oare

învă

țate

pri

n in

ter-

med

iul d

isci

plin

elor

şco

lare

. 2.

2. U

tiliz

ează

anu

mite

lex

eme

– no

țiuni

în p

ropr

iul s

iste

m le

xica

l.

2.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză t

erm

inol

ogia

ştii

nțifi

prev

ăzut

ă de

con

ținut

urile

cur

ricu

lare

, la

toa

te

disc

iplin

ele

de s

tudi

u.

2.2.

Incl

ude

term

enii

asim

ilați

în v

ocab

ular

ul a

ctiv

prop

riu,

nec

esar

dem

ersu

lui e

duca

ționa

l.

2.1.

Util

izea

ză ş

i defi

neşt

e te

rmin

olog

ia ş

tiinț

ifică

pr

evăz

ută

de c

onțin

utur

ile c

urri

cula

re,

la t

oate

di

scip

linel

e de

stu

diu.

2.2.

Dis

tinge

spe

cific

ul te

rmin

olog

ic a

l lex

icul

ui d

in

dife

rite

dom

enii.

2.

3. I

nteg

reaz

ă te

rmen

ii di

feri

telo

r do

men

ii în

tr-

un s

iste

m te

rmin

olog

ic g

ener

al.

Page 11: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

11

Dom

eniu

l Pra

ctica

raţ

iona

lă ş

i fun

cţio

nală

a li

mbi

i

Stan

dard

ulIn

dica

tori

i

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

1. R

ecur

ge la

div

erse

st

rate

gii d

e în

văţa

re

auto

nom

ă a

limbi

i, pr

in o

bser

vare

dir

ectă

și

exe

rsar

e.

Elev

ul:

1.1.

Va

lori

fică

voca

bula

rul

(cu-

vint

e no

i, ex

pres

ii) d

in te

xtul

citi

t şi

-l uti

lizea

ză în

exp

rim

area

ora

şi s

cris

ă.1.

2. U

tiliz

ează

rațio

nal î

n co

mun

i-că

ri o

rale

şi

scri

se d

iver

se s

truc

-tu

ri le

xica

le: a

nton

ime,

sin

onim

e,

sens

pro

priu

şi

figur

at;

mijl

oace

ar

tistic

e.

1.3.

Util

izea

ză e

lem

ente

de

con-

stru

cție

a c

omun

icăr

ii în

pro

cesu

l de

înv

ățar

e ac

tivă

a lim

bii

rom

â-ne

. 1.

4. D

ifere

nția

ză ti

puri

de

dicț

io-

nare

şco

lare

, pr

ecum

şi

resu

rse

de

info

rmar

e (in

tern

et,

pres

ă pe

riod

ică)

, util

izîn

d, g

hida

t, d

icți-

onar

ele

şcol

arul

ui (

expl

icati

v, d

e si

noni

me,

de

anto

nim

e, o

rtog

ra-

fic),

dive

rse

fişe

de r

eper

pen

tru

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or d

e sc

rier

e şi

exp

rim

are

core

ctă.

Elev

ul:

1.1.

Cun

oaşt

e no

țiuni

le d

e ba

ză a

le d

omen

iulu

i, în

lim

ita s

tand

arde

lor

de c

onțin

ut.

1.2.

Pos

edă

oper

ativ

voca

bula

rul d

e ba

ză a

l lim

bii

rom

âne

(cuv

inte

le, î

mbi

nări

le, l

ocuț

iuni

le, e

xpre

si-

ile c

are

se în

tîlne

sc în

man

uale

le ş

cola

re, î

n lit

era-

tura

de

ficțiu

ne a

decv

ată

vîrs

tei ş

i în

mas

s-m

edia

).

1.3.

Asi

mile

ază

unită

ți de

voc

abul

ar n

oi ş

i le

uti-

lizea

ză, e

ficie

nt, î

n co

ntex

te a

decv

ate

de c

omun

i-ca

re.

1.4.

Acc

esea

ză, o

pera

tiv ş

i ade

cvat

, sur

se u

tile

de

docu

men

tare

, în

ved

erea

rez

olvă

rii

prob

lem

elor

de

exp

rim

are

core

ctă

în v

arii

circ

umst

anțe

de

co-

mun

icar

e.

Elev

ul:

1.1.

Are

viz

iune

a lim

bii c

a si

stem

de

sem

ne.

1.2.

Util

izea

ză s

trat

egii

de c

ompl

etar

e a

voca

bula

-ru

lui a

ctiv

şi p

asiv

.

1.3.

Acc

esea

ză s

urse

lexi

cogr

afice

, en

cicl

oped

ice,

pu

blic

istic

e, a

rtisti

ce, f

unda

men

tale

, rep

reze

ntati

-ve

şi f

acili

tato

are

pent

ru în

văța

rea

limbi

i rom

âne.

1.4.

Int

egre

ază

inov

ațiil

e lin

gvis

tice

şi a

chiz

ițiile

lin

gual

e în

pro

priu

l cod

ver

bal.

2. In

tegr

ează

în v

oca-

bula

rul a

ctiv

lexi

cul

term

inol

ogic

nec

esar

st

udie

rii d

isci

plin

elor

șc

olar

e di

n to

ate

ariil

e cu

rric

ular

e.

2.1.

Com

pară

dife

rite

sen

suri

/ co

-no

tații

şi u

tiliz

ări a

le u

nor

noțiu

ni

asem

ănăt

oare

învă

țate

pri

n in

ter-

med

iul d

isci

plin

elor

şco

lare

. 2.

2. U

tiliz

ează

anu

mite

lex

eme

– no

țiuni

în p

ropr

iul s

iste

m le

xica

l.

2.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză t

erm

inol

ogia

ştii

nțifi

prev

ăzut

ă de

con

ținut

urile

cur

ricu

lare

, la

toa

te

disc

iplin

ele

de s

tudi

u.

2.2.

Incl

ude

term

enii

asim

ilați

în v

ocab

ular

ul a

ctiv

prop

riu,

nec

esar

dem

ersu

lui e

duca

ționa

l.

2.1.

Util

izea

ză ş

i defi

neşt

e te

rmin

olog

ia ş

tiinț

ifică

pr

evăz

ută

de c

onțin

utur

ile c

urri

cula

re,

la t

oate

di

scip

linel

e de

stu

diu.

2.2.

Dis

tinge

spe

cific

ul te

rmin

olog

ic a

l lex

icul

ui d

in

dife

rite

dom

enii.

2.

3. I

nteg

reaz

ă te

rmen

ii di

feri

telo

r do

men

ii în

tr-

un s

iste

m te

rmin

olog

ic g

ener

al.

3. E

xplic

ă fu

ncţi

onar

ea

sist

emul

ui fo

neti

c,

lexi

cal,

gram

atica

l al

limbi

i rom

âne.

3.1.

Del

imite

ază

noțiu

nile

sis

te-

mul

ui f

oneti

c, l

exic

al,

gram

atica

l al

lim

bii r

omân

e.

3.2.

Ros

teşt

e co

rect

sun

etel

e lim

-bi

i rom

âne.

3.3.

Util

izea

ză lo

gic

dife

rite

res

ur-

se

ale

voca

bula

rulu

i: si

noni

me,

an

toni

me,

fam

ilii d

e cu

vint

e, c

împ

lexi

cal e

tc.

3.4.

Util

izea

ză u

nele

ach

iziți

i lin

g-vi

stice

noi

în v

ocab

ular

ul p

ropr

iu.

3.5.

Exp

lică

prin

com

para

ție m

oti-

vația

folo

sirii

uno

r si

tuaț

ii lin

gvis

ti-ce

în fa

voar

ea/d

efav

oare

a al

tora

.

3.1.

Cun

oaşt

e el

emen

tele

co

nstit

uent

e al

e si

ste-

mul

ui fo

netic

, lex

ical

, gra

mati

cal a

l lim

bii r

omân

e.

3.2.

Ope

reaz

ă cu

mec

anis

mel

e lim

baju

lui (

mut

ații

de s

ens;

form

area

cuv

inte

lor;

con

vers

iune

a; a

bre-

vier

ea; c

ircul

ația

cuv

inte

lor

în ti

mp

şi s

pațiu

).3.

3. In

terp

rete

ază

fapt

ele

de li

mbă

, în

limita

sta

n-da

rdel

or d

e co

nțin

ut.

3.4.

Dez

voltă

con

tinuu

şi

cons

tant

pro

priu

l vo

ca-

bula

r.

3.5.

Sus

ține

un in

terv

iu /

dia

log

nonf

orm

al d

espr

e le

xicu

l act

ual a

l lim

bii r

omân

e.

3.1.

Cun

oaşt

e re

surs

ele

expr

esiv

e al

e lim

bii r

omâ-

ne;

rigo

rile

stil

urilo

r fu

ncțio

nale

(ofi

cial

, şti

ințifi

c,

publ

icis

tic ş

i al l

itera

turi

i arti

stice

), va

riet

atea

tex

-te

lor

care

apa

rțin

ace

stor

stil

uri.

3.2.

Inte

rpre

teaz

ă fa

ptel

e de

lim

bă a

test

ate

în te

x-te

de

dife

rite

stil

uri f

uncț

iona

le.

3.3.

Ana

lizea

ză i

ndep

ende

nt f

apte

le d

e lim

bă î

n te

xtel

e lit

erar

e /

nonl

itera

re n

estu

diat

e (p

ropu

se

pent

ru p

rim

a le

ctur

ă).

3.4.

Inte

grea

ză a

chiz

ițiile

ling

visti

ce n

oi în

voc

abu-

laru

l pro

priu

.

4. A

plic

ă no

rma

orto

-gr

afică

, ort

oepi

că, s

e-m

anti

că, g

ram

atica

lă,

punc

tuaţ

iona

lă, s

tilis

-ti

că a

lim

bii r

omân

e lit

erar

e.

4.1.

Ide

ntific

ă pr

inci

pale

le f

uncț

ii al

e sc

risu

lui.

4.2.

Apl

ică

prin

cipa

lele

reg

uli

de

orto

grafi

e şi

de

punc

tuaț

ie (

învă

-ța

te)

în c

onte

xte

de r

ealiz

are

a co

mun

icăr

ii sc

rise

.4.

3. U

tiliz

ează

cor

ect,

în

text

ele

reda

ctat

e, e

lem

ente

de

ort

ogra

-fie

, de

pun

ctua

ție,

coer

ență

, de

co

nstr

ucție

a n

oțiu

nilo

r gr

ama-

tical

e, d

e tr

ecer

e a

cuvi

ntel

or p

e si

labe

la c

apăt

de

rînd

.4.

4. U

tiliz

ează

efic

ient

str

ateg

ii de

re

dact

are,

rev

izui

re ş

i cor

ecta

re a

pr

odus

elor

de

scri

ere.

4.1.

Cun

oaşt

e re

gulil

e de

con

stru

cție

a c

omun

icăr

ii (o

rtog

rafie

, ort

oepi

e, m

odifi

care

gra

mati

cală

, aco

rd

gram

atica

l, co

mbi

nato

rică

lexi

cală

şi s

eman

tică

).4.

2. R

espe

ctă

norm

a lim

bii l

itera

re,

în c

omun

ica-

rea

oral

ă şi

scr

isă.

4.3.

Rap

orte

ază

la n

orm

ă in

ovaț

iile

lingv

istic

e şi

ac

hizi

țiile

ling

uale

.

4.4.

Pro

mov

ează

com

unic

area

nor

mat

ă în

lim

ba

rom

ână.

4.1.

Cun

oaşt

e su

rsel

e cr

edib

ile d

e ve

rific

are

a no

r-m

ei li

mbi

i rom

âne

liter

are.

4.2.

Rec

urge

la n

orm

a or

togr

afică

, or

toep

ică,

se-

man

tică,

gra

mati

cală

, pu

nctu

ațio

nală

, s

tilis

tică

a lim

bii r

omân

e lit

erar

e în

ori

ce s

ituaț

ie d

e co

mun

i-ca

re o

rală

şi s

cris

ă.4.

3. C

omun

ică

(ora

l şi

în

scri

s)

la o

rice

sub

iect

ac

cesi

bil c

a vî

rstă

, ex

peri

ență

şi i

nstr

uire

, cu

res

-pe

ctar

ea n

orm

ei o

rtoe

pice

/ o

rtog

rafic

e, in

tona

ți-on

ale

/ pu

nctu

ațio

nale

, le

xica

le, g

ram

atica

le ş

i a

rigo

rilo

r sti

lulu

i, a

cont

extu

lui d

e co

mun

icar

e.

Page 12: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

12

5. v

alor

ifică

mijl

oace

le

expr

esiv

e al

e lim

bii

rom

âne

liter

are,

în

dife

rite

sit

uaţi

i de

com

unic

are

oral

ă și

sc

risă

.

5.1.

Deo

sebe

şte

resu

rsel

e ex

pre-

sive

ale

lim

bii

rom

âne,

în

limita

st

anda

rdel

or d

e co

nțin

ut.

5.2.

Ana

lizea

ză,

ghid

at,

expr

esi-

vita

tea

elem

ente

lor

de l

imbă

, în

co

ntex

tul

dat

prin

situ

ații

de î

n-vă

țare

.5.

3. P

artic

ipă

în d

ialo

guri

, dez

ba-

teri

, ad

aptîn

du-s

e in

terl

ocut

ori-

lor.

5.1.

Cun

oaşt

e re

surs

ele

expr

esiv

e al

e lim

bii r

omâ-

ne.

5.2.

Poa

te a

naliz

a ex

pres

ivita

tea

elem

ente

lor

de

limbă

, în

cont

exte

dife

rite

.

5.3.

Sel

ecte

ază

resu

rsel

e ex

pres

ive

ale

limbi

i rom

â-ne

, în

rapo

rt c

u ob

iecti

vele

/ fin

alita

tea

com

unic

ării.

5.4.

Îşi e

xpri

argu

men

tat p

oziți

a în

dis

cuții

con

-tr

adic

tori

i/ c

ontr

over

sate

.

5.1.

Cun

oaşt

e re

gist

rul

de m

ijloa

ce e

xpre

sive

ale

lim

bii ş

i ef

ectu

l pe

care

ace

stea

îl p

ot p

rodu

ce.

5.2.

Pos

edă

stra

tegi

i de

elab

orar

e a

disc

ursu

lui ş

i te

hnic

i de

a vo

rbi î

n pu

blic

.

5.3.

Rec

urge

, în

text

ul o

ral ş

i scr

is, l

a un

ități

lingv

is-

tice

dota

te c

u ex

pres

ivita

te.

5.4.

Ada

ptea

ză d

iscu

rsul

la d

iver

se s

ituaț

ii de

co-

mun

icar

e pu

blic

ă.

5.5.

Pro

duce

tex

te o

rigi

nale

, ap

reci

ind,

ind

epen

-de

nt, s

ituaț

ia d

e co

mun

icar

e.

6. p

erce

pe li

mba

ro

mân

ă ca

par

te a

cu

ltur

ii sp

irit

uale

a

popo

rulu

i rom

ân ș

i ca

repr

ezen

tant

al g

rupu

-lu

i de

limbi

rom

anic

e.

6.1.

Deo

sebe

şte,

la n

ivel

ele

men

-ta

r, c

once

ptul

de

iden

titat

e et

ni-

că, l

ingv

istic

ă, c

ultu

rală

.

6.2.

Rea

cțio

neaz

ă, p

rin a

rgum

ente

, în

tr-u

n di

alog

des

pre

limba

rom

â-nă

ca

limbă

mat

ernă

şi c

a lim

bă d

e st

at.

6.3.

Par

ticip

ă în

lucr

ări c

olec

tive

cu

prez

entă

ri, e

xpun

eri,

dem

onst

rări

ale

mat

eria

lelo

r ce

țin

de

isto

ria,

cultu

ra,

limba

şi

liter

atur

a ro

mâ-

nă.

6.1.

Cun

oaşt

e co

ncep

tul d

e id

entit

ate

etni

că, l

ing-

visti

că, c

ultu

rală

; situ

ația

act

uală

a li

mbi

i rom

âne

ca id

iom

(und

e şi

de

cine

est

e vo

rbită

; de

cine

est

e st

udia

tă; c

e pu

blic

ații

de li

mbă

rom

ână

exis

tă; c

ine

scri

e în

lim

ba ro

mân

ă et

c.).

6.2.

Poa

te s

ă-şi

ver

baliz

eze

şi s

ă-şi

exp

rim

e ap

arte

-ne

nța

etno

cultu

rală

.

6.3.

Man

ifest

ă in

tere

s pe

ntru

isto

ria,

cul

tura

, lim

-ba

şi l

itera

tura

rom

ână.

6.4.

Ope

reaz

ă cu

dat

e de

spre

ori

gine

a şi

evo

luția

co

mun

icăr

ii în

lim

ba ro

mân

ă.

6.1.

Pre

zint

ă lim

ba ro

mân

ă ca

idio

m e

urop

ean

mo-

dern

, ca

limbă

de

stat

.

6.2.

Cite

şte

text

e lit

erar

e şi

non

liter

are,

pen

tru

a de

veni

un

vorb

itor

culti

vat.

6.3.

Rel

atea

ză d

espr

e pr

opri

ul s

tatu

t de

vorb

itor a

l lim

bii r

omân

e.

6.4.

Com

ente

ază

mom

ente

le e

senț

iale

în e

volu

ția

limbi

i rom

âne.

6.5.

Sus

ține

un d

ialo

g de

spre

situ

ația

act

uală

a li

m-

bii r

omân

e.

Page 13: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

13

Dom

eniu

l Cul

tura

com

unic

ării

Stan

dard

ulIn

dica

tori

i

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

1. U

tiliz

ează

div

erse

st

rate

gii d

e in

form

are

și d

ocum

enta

re, î

n ve

dere

a ab

ordă

rii e

fi-ci

ente

a c

omun

icăr

ii or

ale

și s

cris

e în

lim

ba

rom

ână.

Elev

ul:

1.1.

Dis

tinge

info

rmaț

iile

de o

pi-

nii.

1.2.

Cul

ege

info

rmaț

ii su

ccin

te ş

i im

port

ante

din

lite

ratu

ra ş

i pre

sa

peri

odic

ă pe

ntru

cop

ii (n

eces

are

proc

esul

ui d

e st

udii)

. 1.

3. E

xpun

e pu

blic

, de

obi

cei

în

med

iul

şcol

ar,

prod

usel

e do

cu-

men

tări

i şi i

nfor

măr

ii.1.

4. M

anife

stă

inte

res

pent

ru tr

a-du

cere

a un

or cu

vint

e (p

e an

umite

te

me)

din

lim

ba s

trăi

nă în

văța

tă.

1.5.

Ex

prim

ă pr

oprii

le

opin

ii în

an

umite

situ

ații

de c

omun

icar

e cu

aj

utor

ul in

form

ațiil

or c

umul

ate.

1.6.

Se

im

plic

ă în

de

zvol

tare

a po

rtof

oliu

lui d

e gr

up c

u m

ater

ia-

le in

form

ative

şi c

ele

din

lect

ura

parti

cula

ră.

Elev

ul:

1.1.

Ide

ntific

ă su

rsel

e de

doc

umen

tare

, tip

ărite

şi

elec

tron

ice,

pen

tru

real

izar

ea u

nei s

arci

ni s

au r

e-zo

lvar

ea u

nei p

robl

eme.

1.2.

Apl

ică

stra

tegi

ile d

e in

form

are

şi d

ocum

enta

re

din

surs

ele

acce

sibi

le: c

iteşt

e, c

onsp

ecte

ază,

rez

u-m

ă, p

rezi

ntă,

com

ente

ază

info

rmaț

ia.

1.3.

Înca

drea

ză in

form

ația

obț

inut

ă în

dife

rite

act

e de

com

unic

are

oral

ă şi

scr

isă.

1.4.

Tra

duce

tex

te d

in l

imbi

le s

trăi

ne s

tudi

ate

în

limba

rom

ână.

1.5.

Acu

mul

ează

mat

eria

le d

e po

rtof

oliu

, rez

ulta

te

din

lect

ura

şi a

naliz

a su

rsel

or d

e do

cum

enta

re.

Elev

ul:

1.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză a

decv

at s

urse

le d

e do

-cu

men

tare

(c

ărți,

pu

blic

ații

peri

odic

e,

site

-uri

, co

lecț

ii de

căr

ți, s

erii

de p

ublic

ații)

faci

litat

oare

în

stud

iere

a lim

bii ş

i lite

ratu

rii r

omân

e.1.

2. U

tiliz

ează

dife

rite

mod

alită

ți de

refe

rire

la s

ur-

sele

acc

esat

e, d

e in

clud

ere,

în te

xtul

pro

priu

, a re

-fe

rinț

elor

bib

liogr

afice

, dat

elor

, cita

telo

r et

c.

1.3.

Abo

rdea

ză i

ndep

ende

nt t

exte

nec

unos

cute

, ap

licîn

d in

stru

men

taru

l ade

cvat

.

1.4.

Tra

duce

tex

te d

in l

imbi

le s

trăi

ne s

tudi

ate

în

limba

rom

ână

şi d

in li

mba

rom

ână

în li

mbi

le s

tră-

ine

stud

iate

.1.

5. P

oate

ela

bora

un

proi

ect

indi

vidu

al s

au d

e gr

up, î

n ra

port

cu

anum

ite re

com

andă

ri cu

rric

ular

e,

sele

ctînd

şi u

tiliz

înd

varii

sur

se d

e do

cum

enta

re.

1.6.

Ang

ajea

ză i

nfor

maț

ia a

sim

ilată

în

disc

ursu

l cu

ltura

l pro

priu

.

2. A

ranj

ează

text

ul

prop

riu

în p

agin

ă sa

u în

form

ular

ul

stan

dard

izat

, ţin

înd

cont

de

circ

umst

anţe

le

de c

omun

icar

e.

2.1.

Aşa

ză c

orec

t în

pag

ină

tex

te

scur

te, r

espe

ctân

d st

ruct

ura

spe-

cific

ă a

aces

tora

, coe

renț

a, p

unc-

tuaț

ia, p

recu

m ş

i alin

eate

le.

2.2.

Res

pect

ă c

orec

titud

inea

, li-

zibi

litat

ea,

încl

inaț

ia u

nifo

rmă

şi

aspe

ctul

îngr

ijit î

n di

vers

e co

ntex

-te

de

scri

ere/

tran

scri

ere/

dict

are.

2.1.

Cun

oaşt

e m

odal

itățil

e de

dis

pune

re în

pag

ină

albă

sau

în fo

rmul

ar a

text

ului

.

2.2.

Poa

te s

ă el

abor

eze

o pr

ezen

tare

gra

fică,

ape

-lîn

d la

div

erse

mod

alită

ți de

ara

njar

e în

pag

ină

a m

ater

iale

lor.

2.3.

Com

plet

ează

form

ular

e, în

situ

ații

com

unic

ati-

ve d

e si

mul

are

sau

aute

ntice

.

2.1.

Dis

pune

ade

cvat

în p

agin

ă te

xtul

pro

dus.

2.2.

Mod

elea

ză a

spec

tul g

rafic

al p

rodu

sul i

ntel

ec-

tual

sol

icita

t, î

n co

nfor

mita

te c

u ci

rcum

stan

țele

/ ce

rinț

ele/

par

amet

rii d

ați.

Page 14: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

14

3. f

olos

ește

teh

nolo

gi-

ile

info

rmaţ

iona

le

de

com

unic

are

pent

ru d

o-cu

men

tare

, exe

rsar

e și

pr

oduc

ere

de

text

în

lim

ba ro

mân

ă.

3.1.

Util

izea

ză,

ghid

at,

algo

ritm

i de

acc

esar

e şi

util

izar

e a

supo

rtu-

rilo

r au

diov

izua

le ş

i inf

orm

atice

.3.

2.

Expl

ică

utilit

atea

m

ijloa

ce-

lor

audi

oviz

uale

şi

a re

surs

elor

in

form

atice

în

în

văța

rea

limbi

i ro

mân

e.3.

3. E

ste

fam

iliar

izat

cu

şi a

cce-

seaz

ă, l

a ne

cesi

tate

, su

rse

elec

-tr

onic

e de

stu

dier

e a

limbi

i ro

-m

âne.

3.1.

Cun

oaşt

e şi

apl

ică

algo

ritm

i de

acce

sare

şi u

tili-

zare

a s

upor

turi

lor

audi

oviz

uale

şi i

nfor

mati

ce.

3.2.

Util

izea

ză m

ijloa

cele

aud

iovi

zual

e şi

res

urse

le

info

rmati

ce p

entr

u în

văța

rea

efici

entă

a li

mbi

i ro-

mân

e.

3.3.

Se

înca

drea

ză c

onşti

ent,

la în

văța

rea

limbi

i ro-

mân

e, în

dia

logu

l med

iat d

e te

hnic

ă.

3.1.

Cun

oaşt

e m

odal

itățil

e de

a r

edac

ta u

n te

xt

elec

tron

ic.

3.2.

Rec

urge

la re

surs

ele

elec

tron

ice

pent

ru v

erifi

-ca

rea

norm

ei li

mbi

i rom

âne

liter

are.

3.3.

Sus

ține

core

spon

denț

a el

ectr

onic

ă, în

con

for-

mita

te c

u no

rma

limbi

i rom

âne

liter

are.

3.

4. R

espe

ctă

drep

tul d

e au

tor,

în r

ezul

tatu

l con

-su

ltări

i sur

selo

r el

ectr

onic

e.3.

5. U

tiliz

ează

pro

gram

ele

com

pute

riza

te d

e in

-st

ruire

pen

tru

învă

țare

a in

depe

nden

tă a

lim

bii

rom

âne.

Page 15: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

15

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbILoR STRăINE

Ion GUŢU, doctor conferențiar, USM, coordonator național la Curricula modernizată de limbi străine, coordonator Silvia voroniuc, profesor, Liceul Prometeu - Prim, Chişinău, grad didactic superiorElizaveta onofreiciuc, lector superior, USMTamara Lisnic, lector superior, USMLica Genunchi, profesor, Liceul Hyperion, Durleşti, grad didactic superior

Introducere

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-

Page 16: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

16

meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea ele-vilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, țintind elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate. Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de forma-Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de forma-re-evaluare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac- elaborate acoperă carac- acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului (ŞPC):

• reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; • vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; • este centrată pe copil; • este sensibilă la gen; • promovează calitatea rezultatelor academice; • oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; • este flexibilă şi răspunde diversității; • acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; • promovează sănătatea mentală şi fizică; • oferă educația care este acceptabilă şi accesibilă; • consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; • este centrată pe familie; • este bazată pe comunitate. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;

sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participare democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Page 17: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

17

Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt ur-mate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Definirea dimen-siunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme majore sunt paşi fun-damentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.

Inițiativele europene privind asigurarea calității în educație vizează ameliorarea capacității elevului de dezvoltare personală, integrare în societate şi incluziune în mediul profesional. Educația continuă este un concept integrator care cuprinde toate laturile pro-cesului educațional atît sub aspect temporal, care presupune educaţia pe toată durata vieţii, cât şi sub aspect spațial integrînd influențele şi acțiunile exercitate asupra elevilor într-o institutie ce presteaza servicii educationale.

Metodologia asigurării calității în educație se bazează pe relațiile ce se stabilesc în-tre următoarele componente: nivel de învățamînt, standarde de referință, indicatori de performanță. Metodologia asigurării calității presupune că asigurarea calității educației este centrată preponderent pe rezultatele învățării.

Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de competenţe, care includ urmatoarele componente: cunoştințe, deprinderi, abilități, atitudini şi valori. Aceste rezultate se obțin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învățămînt sau curriculum.

Standardele de eficiență la Limbi străine reprezintă nivelul de cerințe instituționalizate pentru fiecare ciclu de formare şcolară ce permit autorităților responsabile de evaluare să măsoare nivelul de dezvoltare a abilităților lingvistice, culturale, metodologice, interdisci-plinare şi civice, corelate cu nivelul respectiv de formare ale elevilor admişi la gimnaziu, liceu şi la examenul de bacalaureat.

Standardele sunt elaborate în concordanță cu curricula modernizată la limbi străine pentru fiecare ciclu de formare şcolară: primar, gimnazial şi liceal. Asemeni curriculei mo-dernizate naționale, standardele reflectă concepția sistemului educațional policentric axat pe elev şi competențe. Structura arhitectonică a standardelor este corelată cu cea a curri-culei naționale de limbi străine şi prezintă tipul de standard pe aria curriculară – limbă şi comunicare, disciplină – limbi străine, ciclul de formare – primar/gimnazial/liceal, dome-niul de formare a competențelor – comunicare, cultură pentru ciclul primar, cu inițiere în conexiune; comunicare, cultură, conexiune, comparație pentru gimnazial, cu inițiere în co-munitate; comunicare, cultură, conexiune, comparație şi comunitate pentru ciclul final de liceu. Totodată, fiecare standard de competență din domeniul respectiv presupune o serie de indicatori ce determină caracterul măsurabil şi observabil al competenței respective la diferite niveluri de formare: cunoaştere şi înțelegere, aplicare şi integrare. Domeniile care sunt destinate inițierii la ciclul respectiv de formare şcolară prezintă standardul de eficiență doar la nivelul cunoaşterii, pentru ca la etapa următoare să permită formarea standardului de eficiență complex.

Formulate în baza concepției Curriculei modernizate la Limbi Străine, standardele sunt axate pe varietatea şi tipologia domeniilor şi competentelor pe care elevii trebuie să le for-meze şi dezvolte în cadrul procesului educațional. Standardele sunt orientate spre demer-suri active ale elevului ca dominantă educativă şi coparticipant al procesului educațional şi sunt centrate mai ales pe formarea tipului de competențe din domeniul Comunicare de natură lingvistică, pragmatică, comunicativă şi interactivă în variantă orală şi scrisă, în variate contexte. Această orientare se regăseşte în concepția didacticii moderne a limbilor străine şi constituie pilonul educatiei lingvistice.

Page 18: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

18

Elaborarea standardelor la Limbile străine s-a bazat pe următoarele documente de referință : Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL, 2001), Portofoliul European al Limbilor (PEL, 2001), Recomandările Consiliului Europei privitor la învățarea pe întreg parcursul vietii (2004), Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework (1999), Curricula pentru disciplina Limba străină, ciclurile primar, gimnazial, liceal (2010).

Avînd la bază modelul predării/învățării/evaluării limbilor străine propus de CECRL, mo-delul centrat pe competențe presupune patru planuri cuprinse şi descrise în standardele actuale, respectiv :

• Tipologia domeniilor curriculare în care elevul se angajează în progresie comunicati-vă şi participativă: comunicare, cultură, conexiune, comparaţie, comunitate;

• Tipologia competențelor la limba străină formată în cadrul domeniilor curriculare respective : lingvistice, pragmatice, comunicative – domeniul comunicare ; socio/inter/culturale – domeniul cultură ; interdisciplinare - domeniul conexiune ; meto-dologice – domeniul comparație ; civice – domeniul comunitate.

• Tipologia unităților tematice analizată în baza varietății textelor/discursurilor pre-văzute pentru a informa, descrie, povesti, invita, exprima puncte de vedere, opinii, argumente etc., fiecărui tip de text fiindu-i asociate diverse activități lingvistice, co-municative, interactive etc.;

• Tipologia actelor langajiere şi a resurselor de comunicare verbală care descriu condițiile esențiale de realizare a comunicării.

Tabelul de conformitate a standardelor cu nivelurile CECRLRacordarea Curriculei modernizate la Limba Străină la descriptorii şi nivelurile CECRL

este valabilă şi identică şi pentru

Standardele de eficienţă actuale, avînd aceeaşi configuraţie:

Nivel de referinţă a CECRL

Nivel de școlarizare A1 A2+ b1

Nivel primar / / / / / / / / / /

Nivel gimnazial / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /

Nivel liceal / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /

În cadrul demersului adoptat, dar şi conform conceptului Curriculei modernizate, a fost prevăzută următoarea repartizare a nivelurilor de standarde:

• La finele ciclului primar elevul va atinge nivelul A1 al CECRL pentru primele două domenii de competențe –

comunicare şi cultură, avîndu-se în vedere posibilitățile limitate ale elevilor de vîrstă mică, ale căror competențe sunt în formare ascendentă, inclusiv în limba maternă.

• La finele ciclului gimnazial elevul va atinge nivelul A2+ al CECRL în cadrul a patru domenii curriculare:

comunicare, cultură, conexiune, comparaţie.• La finele ciclului liceal elevul va atinge nivelul B1 al CECRL în cadrul tuturor celor cinci

domenii curriculare: comunicare, cultură, conexiune, comparaţie, comunitate.Standardele pentru fiecare ciclul de învățare sunt concretizate în tabele, prin indicatori

şi exemple de activități. Indicatorii determină clar varietatea competențelor fundamentale pe care elevii pot să le stăpînească la finele fiecărui ciclu de învățămînt, respectînd vizibili-tatea progresiei în spirală de la un ciclu de formare la altul.

Page 19: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

19

Standardele la Limba străină constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală a elevilor în cadrul unui ciclu de învățământ. În sens larg, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calității şi cantității învățământului.

Standardele contribuie la realizarea diverselor scopuri educaționale: ameliorarea pro-cesului educaţional la limbile straine, racordarea la cerintele europene si internaţionale, asigurarea continuitîţii în predarea/învăţarea/ evaluarea competenţelor, monitorizarea continuă a progresului elevilor in dezvoltarea competenţelor de comunicare propuse.

Caracteristicile standardelor la limbile străine: • sunt adecvate vîrstei elevului, • au caracter complex şi corelează toate domeniile în care poate fi utilizată limba stră-

ină• solicită implicarea activă a fiecărui elev in procesul educațional • presupun aplicarea inteligențelor multiple pe care le posedă fiecare elev, in vederea

realizării progreselor in dezvoltarea personalității• valorifică diferențele lingvistice şi respectă valorile culturale ale popoarelor ale căror

limbi sunt studiate.

In context educațional, există o relație logică dintre elementele urmîtoare: standard, curriculum, activități de invățare, evaluare.

Standardele definesc un conținut si competențe care sunt explicate, detaliate in curri-culum. La rîndul lor, aceste competente trebuie să fie regăsite in activitațile de predare pe care le alege cadrul didactic. Examenele si evaluările trebuie să reflecte standardele. Astfel vom distinge două tipuri de standarde: standard de continut şi standard de performanță.

Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare clasa din perspectiva cunoştințelor şi abilităților de a aplica aceste cunostinte, si care se doresc a fi dobândite. Standardul de conținut la limbile straine reprezintă o formulare verbală care arată cantita-tea si calitatea conținutului curricular; de asemenea, standardul de conținut poate fi parte a metodei de evaluare.

Standardele de eficienţă/ performanţă reprezintă specificări ale nivelului de performanță aşteptat în achiziția definită de un standard la finele studierii disciplinei şcolare sau ciclu de învățământ. Standardele de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare. In termeni concreți, standardele constituie specificări de performanță vizând cunoştințele, competențele şi comportamentele stabilite prin curriculum.

Competenţa este un ansamblu integru şi funcțional de cunoştințe, capacități şi atitudini care permite a face față unor situații contextuale, a se adapta la ele, a rezolva probleme şi a realiza proiecte.

Standardele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competențe. Conținutul actu-lui educațional se bazează pe îndeplinirea consecventă şi orientată a unor standarde de eficiență, conturate pentru disciplina limbi străine.

Standardele au diverse functii: • permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la

alta • sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți actorii educaționali • reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, res-

pectiv a criteriilor de notare• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru

învățarea continuă• sunt orientate spre profilul de formare al elevului • conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială.

Page 20: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

20

Standardele de eficiență sunt structurate pe cinci domenii de utilizare a limbii străine: comunicare, cultura, comparatie, conexiune, comunitate. Toate domeniile sunt intercon-diționate, adică dezvoltarea competentelor dintr-un domeniu contribuie la dezvoltarea competentelor într-un alt domeniu, iar strategiile de învățare cu caracter integrator, au un important impact formator asupra elevului.

Fiecare domeniu are un anumit specific şi de aceea există standarde particulare, carac-teristice unui domeniu, dar realizarea lor implică standarde din celelalte domenii. Struc-turarea standardelor pe domenii are ca scop valorificarea specificului acestor domenii şi concomitent, vizează dezvoltarea armonioasă si complexă a personalității elevului.

Fiecare standard conține un şir de indicatori care oferă explicații referitor la contextul de învățare, complexitate, suport lingvistic. In egală măsură, sunt sugerate activități şi situ-atii eficiente de comunicare, care pot fi utilizate pentru a realiza aşteptările formulate prin standarde.

Indicatorii au drept scop de a cuprinde întregul standard, precum toate standardele acoperă complet domeniul de dezvoltare. Indicatorii sunt specifici vârstei elevilor şi sunt structurați ierarhic în funcție de complexitate.

Domeniile curriculare de utilizare a limbii straine reies din Curriculumul pentru Limbi străine din Massachussets (1999), adaptate la concepția Curriulei modernizate de Limbi străine, a căror specific va fi relatat printr-o succintă descriere în virtutera importanței şi ponderii fiecărui domeniu pentru dezvoltarea multilaterală a elevului.

Domeniul Comunicare

Comunicarea in limba străină presupune competența de a ințelege, de a se exprima şi de a interpreta ginduri, sentimente şi fapte, oral şi scris, in variate situații de comuni-care. Cunoaşterea limbilor străine se poate achiziționa doar prin practica sistematică şi prin antrenarea memoriei lingvistice. Este important să se vorbeasca in limba străina şi nu doar despre limba străina, deci competentele de comunicare trebuie sa devina opera-tionale. Practicarea unei limbi străine implică in primul rind, aproprierea de către elev a unui cod lingvistic. Aceasta presupune cunoaşterea formelor scrise si sonore care permit ințelegerea şi producerea de mesaje corecte şi semnificative in variate contexte. Sistemele limbii străine, identificate şi conceptualizate, sunt fundamentul competențelor lingvistice.

Medierea lingvistică constă in re/transmiterea fidelă şi accesibilă, oral sau scris, de me-saje citite sau audiate intr-o limbă, pentru un interlocutor/cititor care nu ințelege această limbă. In egală măsură, medierea inseamnă interpretarea şi rezumarea textului/discursului din/şi in limba străină. In contextul aspectului interdisciplinar al didacticii limbilor străine şi al aspectului plurilingv, medierea este foarte importantă in funcționarea lingvistică a societăților. Activități simple de mediere pot fi inițiate in invățămîntul primar (interpre-tarea informală din limba străina in limba maternă şi din limba maternă in limba străină a unor documente de uz curent) şi dezvoltate la etapele intermediare de studiere a limbilor străine (interpretarea din/şi in limba străină).

Domeniul Cultură

Standardele din acest domeniu presupun cunoaşterea şi aplicarea de cunoştințe necesa-re pentru a putea comunica cu persoane din alte medii culturale. Aceste cunostințe cuprind valori, norme, reprezentări, credințe etc. reunite într-un sistem integru. Competențele din acest domeniu implică cunoaşterea şi ințelegerea culturilor a căror vector este limba, ele permit să se depăşească viziunea care vehiculează stereotipuri. Demersul intercultural

Page 21: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

21

nu constă doar in predarea limbii străine şi a culturii, dar in egală măsură de a arăta in ce mod cultura maternă a elevului interacționează cu cultura țării alofone. Competențele socio/inter/culturale din domeniul Cultură sunt dezvoltate de disciplina limba străină şi cuprind următoarele aspecte: motivarea şi capacitatea de a descoperi un nou spațiu cul-tural prin intermediul limbii străine, aproprierea şi comparația cu propriul spațiu cultural; conştientizarea existenței unei identități lingvistice defirite de identitatea lingvistică pro-prie; formarea competențelor de exprimare verbală atît din experiența trăită la contactul cu alte culturi, cît şi reflecțiile personale. Studierea limbii străine dezvoltă sensibilitatea la diferențe şi la diversitatea culturală, favorizează deschiderea spirituală spre necunoscut şi ințelegerea unor alte modalități de a gîndi şi de a acționa. Astfel, elevul este motivat să comunice cu nativii in limba lor maternă, să citească o revistă, să asculte emisiuni radio/televizate pe teme diverse, în limba străină.

Domeniul Conexiune

Standardele din domeniul Conexiune cuprind aspecte interdisciplinare, reieşind din aria disciplinelor şcolare apropiate, şi fac parte din competențele interdisciplinare necesare co-municării în limba străină. Dezvoltarea de competențe interdisciplinare reprezintă un ele-Dezvoltarea de competențe interdisciplinare reprezintă un ele-ment important al educatiei, întrucît nu se reduc doar la studiul limbilor străine, ci implică şi competențele acumulate la studiul altor discipline conexe. Standardele din acest dome-tandardele din acest dome-niu incită elevul să descopere conexiuni inter- şi transdisciplinare şi să aplice competențele formate şi dezvoltate prin studiul disciplinelor conexe, in achiziționarea competențelor la limba străină. Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între diverse discipline şi fa-vorizează formarea la elev a unei imagini unitare a realității. In cadrul studierii limbii străine se apelează la concepte din diverse discipline, realizîndu-se corelații multiple. Corelarea cunostințelor din diverse discipline contribuie la flexibilitatea gîndirii, la formarea unei cul-turi în comunicare. Interdisciplinaritatea se realizează la nivel de transfer de cunostințe şi metalimbaj de la o disciplină la alta. Astfel, imaginea integră asupra fenomenelor, eve-nimentelor, proceselor, studiate in cadrul disciplinelor conexe, asigură contextualizarea şi punerea in aplicare a cunoştințelor achiziționate. In consecință, se crează oportunități pen-tru dezvoltarea inteligențelor multiple ale elevilor. Abordarea interdisciplinară are la bază ideea că nici o disciplină şcolară nu formează un domeniu închis, dar există o conexiune a ariilor disciplinare. “Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viața nu este împărțită pe discipline” (J. Moffett).

Domeniul Comparaţie

Standardele din acest domeniu sunt axate pe compararea şi apropierea mai ales a me-todologiilor de predare/învățare/evaluare a Limbii străine paralel cu diferite alte discipline, fapt care contribuie la însuşirea mai eficientă a oricărei discipline contemporane. Acest tip de standarde presupune dezvoltarea competentelor metodologice de auto/formare, auto/informare, auto/evaluare. Domeniul dat favorizează şi compararea oricăror altor elemente materiale sau intelectuale ale spațiului alofon şi ale celui de origine în vederea identificării similitudinilor şi diferențelor la nivel lingvistic, cultural, educațional, atitudinal, metodolo-gic etc. Astfel, elevul înțelege mai profund diverse concepte, idei, comportamente etc. şi îşi formează o viziune de ansamblu a realității.

Page 22: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

22

Domeniul Comunitate

Domeniul acesta favorizează corelarea dintre competențele dobândite în şcoală şi exis-tența cotidiană, dintre comportamentele stabilite în societatea de origine şi cele din socie-tatea limbii străine studiate. Achiziționarea competențelor civice specifice acestui domeniu este un factor primordial al auto/integrării elevului în societate şi care în calitate de actor social îşi asumă diverse roluri în variate contexte. Exersarea acestor roluri cerute de socie-tate, rămîne în responsabilitatea şcolii şi a cadrelor didactice, care prin variate activități de învățare crează situații reale sau virtuale de comunicare, orală şi scrisă, imitînd sau exersînd comportamentul adecvat. Astfel, accentul se deplasează spre ieşirile din sistemul educațio-nal şi favorizează integrarea elevului în medii sociale multiple: facultate, profesie, familie.

Învățarea limbii străine presupune realizarea unor transformări cognitive, emoționale, relaționale, atitudinale, care se dezvoltă progresiv pentru ca elevul să poată aborda eficient realitatea. Atingerea standardelor din acest domeniu presupune ca elevul, confruntat cu diverse medii şi contexte noi, să poată selecta conştient demersul potrivit.

Finalmente, scopul fundamental al procesului educațional este incluziunea socială a in-dividului, iar parcursul şcolar nu este decît o etapă a acestui proces. Justețea demersului ales este confirmată de dictonul latin “Non scola sed vitae discimum” (Nu pentru şcoală învățăm, ci pentru viață). Evaluatorul cel mai sever şi intransigent este viața, care impune criterii obiective de evaluare a performanțelor elevilor şi şcolilor. Iată de ce este imperativ să se realizeze focalizarea energiei intelectuale şi a resurselor umane către cunoştințele fundamentale pe care trebuie să le dobândească elevii pentru a le aplica corect şi conştient în viața socială.

Respectînd tradiția elaborării curriculei şi nevoia înțelegerii mai eficiente a conceptelor enunțate, prezentul document propune un mic glosar de termeni cheie.

Glosarul termenilor cheie

Educaţia Bazată pe Calitate (EBC):1. Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional, local) în sistemul de învățământ care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.

Şcoli prietenoase copilului (ŞPC):2. Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentu-lui global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil. Trei principii de bază şi cinci dimensiuni caracterizează ŞPC – acestea sunt definite mai jos.

Centrat pe copil (un principiu de bază al ŞPC):3. De importanţă primordială în procesul de luare a oricăror decizii în sistemul educaţional, este protecţia intereselor copilului. Criteriul principal în luarea deciziilor cu privire la conducere, curriculum şi instruire, precum şi cu privire la mediul şcolar este bunăstarea şi interesul copilului. Tendința de a realiza potențialul fiecărui copil, respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

Incluziunea (un principiu sau/şi o dimensiune de bază a ŞPC):4. Accesul la educaţie nu este un privilegiu pe care îl oferă societatea copiilor, este o obligaţie faţă de copii pe care societatea o îndeplineşte. Toți copiii au dreptul la educație gratuită, obligatorie şi accesibilă; la protecția demnității lor în aspectele disciplinare; şi dreptul la un mediu de educație care include genul, caracteristicile fizice, statutul intelectual, social, proble-

Page 23: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

23

mele emoționale, proveniența lingvistică sau necesitățile speciale, care include toate acele persoane care, istoric sau din alt motiv, au fost marginalizate de la participarea deplină la procesul de învățare. Copiii care nu frecventează şcoala sunt căutați şi primiți cu plăcere.

Participarea democratică (un principiu şi/sau dimensiune de bază a ŞPC):5. După cum ti-tularii drepturilor, copiii şi cei care le facilitează drepturile (cum ar fi îngrijitorii acestora) au un cuvânt de spus cu privire la forma şi substanţa educaţiei lor. Deciziile referitoare la toate aspectele mediului de educație iau în considerație toate „vocile” referitoare la multiplele perspective din cadrul şcolii şi comunității – opusul unui proces de sus în jos. Reprezentanții elevilor, profesorilor, părinților şi ai comunității sunt incluşi într-un proces de luare a deciziilor transparent şi deschis, care favorizează procesul de învățare pentru toți. Familiile şi comunitățile îşi pot îndeplini obligațiile lor de îngrijitori ai copii-lor lor şi modele de urmat pentru aceştia.

Sensibilitatea la gen (dimensiune a ŞPC):6. Atât băieții, cât şi fetele trebuie să aibă opor-tunități egale de a: participa pe deplin la un mediu de învățare care abordează necesi-tățile de bază şi necesitățile unice ale fetelor şi băieților şi dinamica puterii în relațiile bărbați-femei, primi materiale care nu implică părtinire pe bază de gen şi susțin reali-zarea drepturilor omului. Egalitatea genurilor este esențială pentru o educație bazată pe calitate.

Sănătate, Siguranţă şi Protecţie (o dimensiune a ŞPC): 7. Şcoala este un loc sigur care asi-gură bunăstarea fizică şi emoțională a copilului. În abordarea factorilor legați de abuzul emoțional sau fizic, de alimentație insuficientă şi de spațiul fizic nesigur sau orice alte probleme care împiedică copilul să învețe, se ține cont de copil „în întregime”. Soluțio-narea acestor factori sporeşte frecventarea, participarea şi performanța academică.

Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC8. ): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.

Respectarea multiculturalismului (o dimensiune a ŞPC):9. Se asigură că NICI unui copil nu îi este refuzat dreptul fundamental la oportunități egale de educație din cauza originii etnice; identității sau apartenenței; a practicilor culturale; a limbii; dizabilității fizice şi/sau emoționale; sau din cauza circumstanțelor economice. Prețuieşte patrimoniul ling-vistic şi cultural al fiecărui copil.

Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecte:10. Cuvinte care sunt câteodată utilizate interschimbabil, sau în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite catego-rii de conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor (de ex. În Standardele de Învățare şi Dezvoltare Timpurie [Kagan & Britto, 2005], limbajul şi dezvoltarea ştiinței de carte reprezintă un domeniu).

Standarde: 11. Declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Acestea sunt un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face per-soanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Majoritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența învățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.

Indicatorii 12. sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică pre-zența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi

Page 24: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

24

la resurse (de ex. există un manual pentru fiecare copil); proces (de ex. părțile implica-te elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultate (de ex. consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Pot fi utilizați indicatori pentru a măsura progresul spre atingerea standardelor

Puncte de referinţă: 13. Acțiuni observabile sau dovezi care măsoară progresul spre atin-gerea unui standard.

Domenii principale de performanţă:14. Unele dintre domeniile principale care necesită evaluare specifică în fiecare dimensiune a ŞPC (EAPRO, 2006). Cerințele minime nece-sare pentru implementarea cu succes a unui anumit standard (de ex. eliminarea stere-otipurilor din materialele de învățare în baza curriculum-ului şi din procesul de predare şi învățare).

Monitorizarea: 15. Mecanismul care oferă părților implicate la toate nivelurile sistemului informație continuă despre progresul realizat. Monitorizarea implică: (a) stabilirea in-dicatorilor/punctelor de referință; (b) procedurile, sistemele şi instrumentele de colec-tare, înregistrare şi analiză a informației cu privire la indicatori; (c) utilizarea informației pentru îmbunătățirea planificării, performanței şi rezultatelor.

Nancy Clair, Ed.D., Jane Schubert, Ph.D., Shirley Miske, Ph.D.Distribuit la atelierul de lucru Elaborarea Standardelor pentru Educația Bazată pe Calitate

Regiunea ECE/CSI ,Istambul, martie 2010

Bibiografie selectivă

1. Kagan, S. L., & Britto, P. R. (2005). Document de concept cu privire la standardele pentru învăţarea şi dezvoltarea timpurie. UNICEF. Distribuit în procesul de pregătire pentru atelierul de lucru pentru Elaborarea Standardelor, Shanghai, China.

2. UNICEF. (2006). Evaluarea Şcolilor Prietenoase Copilului: Un ghid pentru managerii de programe din Asia de Est şi Pacific . Bangkok: UNICEF Oficiul regional din Asia de Est şi Pacific.

3. UNICEF. (2009). Manual despre Şcolile Prietenoase Copilului. New York: Departamentul comunicare UNICEF.

4. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues : apprendre, enseigner, éva-Langues : apprendre, enseigner, éva-angues : apprendre, enseigner, éva-luer. - Conseil de l’Europe/Conseil de la Coopération culturelle/ Comité de l’éducation/Division des langues vivantes- Paris : Didier, 2001

5. Massachussets foreign languages curriculum framework. The Commonwealth of Mas-sachusetts Department of Education, Malden, 1999.

6. Curriculum pentru disciplina Limba străină 1. Clasele V-IX. Chişinău : Cartier, 2010

7. Curriculum pentru disciplina Limba străină 1. Clasele X-XII. Chişinău : Ştiința, 2010

8. Ghid pentru implementarea curriculumului modernizat. Limba străină I. Chişinău, Carti-er, 2010

Page 25: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

25

STA

ND

ARD

E D

E Ef

ICIE

NŢă

DIS

CIpL

INA

: Lim

bi s

trăi

ne

Stan

dard

ulIn

dica

tori

i

Niv

el p

rim

arN

ivel

gim

nazi

alN

ivel

lice

al

Dom

eniu

l C

omun

icar

e

1. R

ecep

ţion

are

de

di-

feri

te

tipu

ri

si

genu

ri

de

te

xte

liter

are

si

nonl

iter

are

pent

ru a

se

info

rma,

a s

e or

ient

a,

a ac

ţion

a,

a di

scut

a,

utiliz

înd

stra

tegi

i ap

ro-

pria

te

Elev

ul:

1.1

Iden

tifică

no

rme

de o

rgan

i-za

re fo

rmal

ă a

unor

tex

te s

impl

e,

de m

ică

dim

ensi

une

(pla

n, li

stă

de

obie

cte

/ ac

țiuni

, afiş

, anu

nț, m

e-ni

u, e

tiche

tă, c

arte

poş

tală

, doc

u-m

ente

turis

tice,

noti

te, s

cris

oare

).1.

2 Re

cuno

aste

vo

cabu

laru

l de

ba

ză a

l lim

bii s

trăi

ne (

cuvi

nte,

ex-

pres

ii, l

ocuț

iuni

uzu

ale

şi s

impl

e)

refe

ritoa

re l

a pr

opria

per

soan

ă,

fam

ilie,

şco

ală,

acti

vită

ți de

înv

ă-ța

re,

situ

ații

ordi

nare

coti

dien

e.1.

3 D

eter

min

a se

nsul

glo

bal

al

unor

te

xte

info

rmati

ve

sim

ple

înso

țite

de d

ocum

ente

ico

nice

, an

unțu

ri s

curt

e, d

ocum

ente

tu-

risti

ce, a

fiş, n

otițe

, pl

an, m

eniu

, di

alog

uri,

refe

rito

are

la p

erso

ane,

ob

iect

e, a

cțiu

ni, a

ctivi

tăți

fam

ilia-

re, i

denti

ficîn

d c

uvin

te f

amili

are

si e

xpre

sii u

zual

e, re

aliz

înd,

eve

n-tu

al, c

itire

a re

peta

tă.

1.4.

D

eter

min

ă se

nsul

gl

obal

al

un

or m

esaj

e uz

uale

scu

rte

şi s

im-

ple

(car

te p

oşta

lă, s

cris

oare

de

invi

-ta

tie, d

e ac

cept

are,

de

refu

z et

c.).

Elev

ul:

1.1

Înțe

lege

tex

te s

curt

e re

feri

toar

e la

sub

iec-

Înțe

lege

tex

te s

curt

e re

feri

toar

e la

sub

iec-

nțel

ege

text

e sc

urte

ref

erito

are

la s

ubie

c-te

con

cret

e cu

rent

e, c

onțin

ind

un v

ocab

ular

cu

o fr

ecve

nță

înal

tă în

lim

ba c

otidi

ană

sau

în c

ea

lega

tă d

e ac

tivita

ti pr

ofes

iona

le.

1.2

Recu

noaş

te p

rinc

ipal

ele

tipur

i de

scr

isor

i st

anda

rd în

tâln

ite fr

ecve

nt (d

e ex

. sol

icita

re d

e in

form

ații;

exe

cuta

rea,

exp

edie

rea

sau

confi

r-m

area

une

i com

enzi

, etc

.) pr

ivito

r la

sub

iect

e fa

mili

are.

1.3

Iden

tifică

o

info

rmaț

ie

spec

ifică

şi

pr

eviz

ibilă

în

an

umite

do

cum

ente

cu

rent

e si

mpl

e, c

um a

r fi

publ

icita

te, p

liant

e, m

eniu

ri,

anun

țuri

, in

vent

are,

ora

re e

tc.

De

exem

plu,

se

lect

eaza

o i

nfor

maț

ie s

peci

fică

dint

r-o

listă

(în

anu

nțur

i din

pre

să p

entr

u a

găsi

un

serv

iciu

sa

u un

meş

ter)

.

1.4.

D

eter

min

ă se

mni

ficaț

ia

unor

se

mne

şi

pa

nour

i cu

rent

e în

loc

urile

pub

lice

cum

sun

t st

răzi

, res

taur

ante

, găr

i; la

locu

l de

mun

că p

en-

tru

orie

ntar

e, in

stru

cțiu

ni, s

ecur

itate

şi p

eric

ol.

Elev

ul:

1.1

Înțe

lege

sen

sul g

loba

l al u

nui t

ext

oral

sau

scr

is d

e di

men

siun

i mod

erat

e, c

hiar

dac

ă ac

este

a co

nțin

une

le

cuvi

nte

sau

expr

esii

noi.

1.2

Iden

tifică

şi d

eose

beşt

e di

feri

te ti

puri

de

stilu

ri d

e te

xte/

mes

aje

scri

se s

au o

rale

1.3

Iden

tifică

pun

ctul

de

vede

re a

l au

toru

lui

şi i

şi

asum

ă o

pozi

ție c

ritic

ă fa

ță d

e el

.

1.4

Ana

lizea

ză te

xte

desc

ripti

ve, n

arati

ve, i

nfor

mati

ve,

argu

men

tativ

e cu

sco

pul d

e a

înțe

lege

idei

le p

rinc

ipal

e şi

spe

cific

e.

Page 26: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

26

1.5.

Id

entifi

sens

ul

si

aplic

ă in

stru

cțiu

nile

, in

dica

țiile

, re

fe-

rito

are

la

activ

ități

de î

nvăț

are,

la

nec

esită

ți im

edia

te,

la s

ituaț

ii co

ncre

te ş

i fam

iliar

e.1.

6 Ci

teşt

e cu

voc

e t

are,

cor

ect,

co

nştie

nt ş

i flue

nt t

exte

cun

oscu

-te

de

mic

ă di

men

siun

e, c

u in

to-

nația

ade

cvat

ă se

nsul

ui.

1.5

Iden

tifică

şi

sele

ctea

ză i

nfor

maț

ii es

enti-

ale

din

maj

orita

tea

scri

erilo

r si

mpl

e în

tâln

ite

în v

iața

coti

dian

ă, c

um a

r fi:

scr

isor

i, br

oşur

i, sc

urte

arti

cole

de

ziar

, re

latâ

nd a

num

ite f

ap-

te.

1.6.

Iden

tifică

ort

ogra

fia, s

ensu

l, pr

onun

ția c

u-vi

ntel

or n

ecun

oscu

te in

sur

se d

e do

cum

enta

re

(de

ex.d

icțio

nare

bili

ngve

) in

vede

rea

utiliz

ării

lor

core

cte

in v

aria

te s

ituaț

ii de

com

unic

are

oral

ă şi

scr

isă.

1.7

Resp

ectă

un

regu

lam

ent

reda

ctat

sim

plu

(de

ex.

refe

rito

r la

sec

urita

te),

inst

rucț

iuni

le

de u

tiliz

are

a un

ui a

para

t de

uz

cure

nt (d

e ex

. un

tele

fon

publ

ic/c

elul

ar).

1.8.

Iden

tifică

id

eiile

pr

inci

pale

, se

lect

ează

in

form

ații

esen

țiale

şi

de

talii

se

mni

ficati

ve

din

text

e in

form

ative

şi e

xplic

ative

, in

vede

rea

real

izăr

ii un

or s

arci

ni d

e lu

cru.

1.9.

Recu

noaş

te o

rdin

ea e

veni

men

telo

r re

la-

tate

intr

-un

text

nar

ativ

sim

plu.

1.5.

Id

entifi

info

rmaț

ii (s

ocia

le/p

oliti

ce/c

ultu

rale

) ca

re ii

per

mit

să-ş

i con

stru

iasc

ă pr

opri

a sa

inte

rpre

tare

de

spre

ide

ntita

tea

lor.

1.6

Valo

reaz

ă le

ctur

a ca

o s

ursă

de

a ob

ține

info

rmaț

ii de

spre

di

feri

te

disc

iplin

e,

care

ii

perm

it să

-şi

îmbo

gățe

ască

cun

oştin

țele

.

1.7.

Fac

e in

terf

eren

țe,

reie

şind

de

la i

nfor

maț

ia d

in

text

.

1.8.

Util

izea

ză v

arie

tate

a de

str

ateg

ii d

e co

mpr

ehes

iu-

ne a

lect

urii

în c

onfo

rmita

te c

u sc

opul

pro

pus

şi ti

pul

de te

xt.

1.9.

Înțe

lege

var

ieta

tea

de te

xte

info

rmati

ve p

rove

nite

di

n su

rse

dife

rite

.1.

10 Id

entifi

că în

tex

t el

emen

tele

ce

îi pe

rmit

să a

pre-

îi pe

rmit

să a

pre-

i per

mit

să a

pre-

ciez

e ev

enim

ente

soc

iale

/cul

tura

le a

le ță

rii a

lofo

ne.

1.11

.Iden

tifică

arg

umen

tele

şi c

oncl

uziil

e di

ntr-

un t

ext

argu

men

tativ

pe

tem

e cu

nosc

ute.

2. R

ecep

ţion

are

de m

e-sa

je v

aria

te t

rans

mis

e or

al i

n di

vers

e si

tuaţ

ii de

com

unic

are

2.1.

Iden

tifică

info

rmati

i ese

nția

le

din

mes

aje

sim

ple,

ref

erito

are

la

situ

ații

cotid

iene

fam

iliar

e (c

um-

pără

turi,

rest

aura

nt, c

ălăt

orii,

etc

.) pe

ntru

inde

plin

irea

unor

sarc

ini d

e lu

cru.

2.1.

Ide

ntific

ă se

nsul

glo

bal

şi d

etal

ii se

mni

-fic

ative

pen

tru

a pu

tea

răsp

unde

uno

r ne

-vo

i co

ncre

te,

cu c

ondi

ția c

a in

terl

ocut

orul

pron

unțe

cla

r cu

un

debi

t len

t.

2.1.

Înț

eleg

e in

stru

cțiu

nile

pen

tru

a ex

ecut

a ac

țiuni

co

tidie

ne.

Page 27: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

27

2.2.

Iden

tifică

sen

sul a

nunț

urilo

r (d

e ex

. anu

nțur

i la

gară

), in

stru

c-țiu

nilo

r, in

dica

țiilo

r (d

e ex

. ori

en-

tare

in

spaț

iu),

sim

ple

si s

curt

e,

emis

e di

rect

, ar

ticul

ate

rar

si c

u cl

arita

te,

refe

rito

are

la a

ctivi

tăți

de în

văța

re, l

a ne

cesi

tăți

imed

ia-

te, l

a si

tuaț

ii co

ncre

te şi

fam

iliar

e,

şi le

real

izea

ză.

2.2.

Iden

tifică

în li

nii g

ener

ale,

sub

iect

ul u

nei

disc

uții

ce s

e de

sfăş

oară

în p

reze

nța

sa, d

acă

com

unic

area

est

e în

făpt

uita

len

t şi

arti

cula

clar

.2.

3.

Dis

tinge

in

form

atii

esen

țiale

di

ntr-

un

anun

ț, in

dica

tie/

mes

aj s

curt

, sim

plu

şi c

lar (

de

ex. i

ndic

atii r

efer

itoar

e la

mod

ul d

e de

plas

are

dint

r-un

pun

ct în

altu

l, pe

jos

sau

cu t

rans

por-

tul p

ublic

).2.

4. Id

entifi

că ş

i ext

rage

info

rmaț

ia e

senț

ială

, op

iniil

e ex

prim

ate,

or

dine

a ev

enim

ente

lor

rela

tate

din

scu

rte

secv

ente

înr

egis

trat

e, p

ri-

vind

sub

iect

e cu

rent

e pr

eviz

ibile

, dup

a fo

rmă

şi c

onțin

ut (

de e

x. s

arci

ni d

in v

iața

coti

dian

ă,

mas

s-m

edia

, vi

ața

cultu

rală

: cî

ntec

e, m

uzic

a,

cine

ma)

, dac

ă de

bitu

l est

e le

nt ş

i lim

baju

l cla

r ar

ticul

at.

2.5.

Ide

ntific

a in

form

atia

esen

tiala

, re

leva

nta

din

ştiri

le te

levi

zate

des

pre

un e

veni

men

t, fa

pt

dive

rs,

etc.

, da

că c

omen

tari

ul e

ste

înso

țit d

e un

sup

ort v

izua

l.

2.2.

Iden

ti fi c

ă id

eea

prin

cipa

lă a

unu

i mes

aj, n

ecun

os-

Iden

tifică

idee

a pr

inci

pală

a u

nui m

esaj

, nec

unos

idee

a pr

inci

pală

a u

nui m

esaj

, nec

unos

-id

eea

prin

cipa

lă a

unu

i mes

aj, n

ecun

os-

pri

ncip

ală

a un

ui m

esaj

, nec

unos

-pr

inci

pală

a u

nui m

esaj

, nec

unos

a un

ui m

esaj

, nec

unos

-a

unui

mes

aj, n

ecun

os-

unu

i mes

aj, n

ecun

os-

unui

mes

aj, n

ecun

os-

mes

aj, n

ecun

os-

mes

aj, n

ecun

os-

nec

unos

-ne

cuno

s-cî

nd în

pre

alab

il te

ma

2.3.

Ide

ntific

ă co

nect

orii

dint

r-o

com

unic

are

ora

pent

ru a

înțe

lege

sen

sul e

i

2.4.

Id

entifi

pers

oane

, si

tuaț

ii,lo

curi

şi

te

ma

conv

ersa

țiilo

r cu

un

mat

eria

l gr

amati

cal

şi v

ocab

ular

m

ai c

ompl

ex.

2.5.

Iden

tifică

sco

pul m

esaj

ului

ora

l.

2.6.

Man

ifest

ă o

atitu

dine

res

pect

uoas

ă şi

tol

eran

cînd

asc

ultă

sau

vor

beşt

e cu

alți

inte

rloc

utor

i.2.

7. U

tiliz

ează

str

ateg

ii ad

ecva

te s

copu

lui ş

i tipu

lui d

e m

esaj

sau

con

vers

ație

(ac

tivea

ză c

unoş

tințe

le a

nter

i-oa

re, s

e fo

lose

şte

de li

mba

jul c

orpo

ral ş

i ges

tual

, util

i-ze

ază

imag

ini e

tc.)

2.8.

Înțe

lege

sen

sul g

ener

al a

l mes

ajul

ui o

ral c

hiar

dac

ă nu

înțe

lege

toat

e cu

vint

ele

din

el.

2.9.

Util

izea

ză im

agin

ile ş

i inf

orm

ația

din

con

text

pen

-tr

u a

înțe

lege

mai

bin

e m

esaj

ul o

ral.

Page 28: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

28

3. p

rodu

cere

de

mes

a-je

scr

ise

ade

cvat

e un

or

anum

ite

situ

aţii

de c

o-m

unic

are

3.1.

Rep

rodu

ce c

uvin

te iz

olat

e si

te

xte

de m

ică

dim

ensi

une,

impr

i-m

ate

sau

scri

se li

zibi

l.3.

2. C

ompl

etea

ză d

ocum

ente

de

uz c

uren

t (ag

enda

etc

).

3.3.

Red

acte

ază

mes

aje

scur

te s

i si

mpl

e (d

e ex

. ură

ri, so

licită

ri), s

cur-

te te

xte

de p

reze

ntar

e re

ferit

oare

la

sine

şi l

a pe

rson

aje

imag

inar

e, te

x-te

scu

rte

desc

riptiv

e si

apr

ecia

tive,

re

ferit

oare

la o

biec

te fa

mili

are

sau

situ

ații

cotid

iene

(de

ex. d

escr

iere

a un

ei c

ălăt

orii:

itin

erar

, în

tîmpl

ări,

com

enta

rii),

folo

sind

exp

resi

i şi f

ra-

ze s

impl

e is

olat

e.

3.1.

Red

acte

ază

text

e re

ferit

oare

la

aspe

cte

cotid

iene

din

ant

uraj

ul s

ău (

de e

x. p

erso

ane,

lo

curi,

stu

dii,

mun

că),

folo

sind

fraz

e un

ite in

tre

ele.

3.

2. R

ealiz

ează

des

crie

ri s

curt

e şi

ele

men

tare

a

unui

eve

nim

ent,

a u

nor

activ

ități

real

izat

e in

tr

ecut

, a u

nor e

xper

ient

e /

intim

plăr

i per

sona

-le

sau

şco

lare

, pe

baz

a un

ui p

lan

dat.

3.

3. R

edac

teaz

ă un

tex

t in

form

ativ,

con

ținin

d se

cven

țe n

arati

ve s

i de

scri

ptive

, ci

tate

şi

co-

men

tari

i.

3.1.

Pla

nific

ă, re

dact

ează

şi e

labo

reaz

ă sc

rier

ile s

ale

cu

ajut

orul

col

egilo

r, pr

ofes

orilo

r

3.2.

Exp

rim

ă pă

reri

asu

pra

soci

etăț

i/cu

lturi

i sa

le p

rin

inte

rmed

iul t

exte

lor

elab

orat

e.

3.3.

Scr

ie d

iferi

te t

exte

cu

volu

m m

oder

at ş

i util

izea

form

e şi

str

uctu

ri g

ram

atica

le d

e o

com

plex

itate

mai

av

ansa

tă.

3.3.

2. P

rezi

ntă

sum

ar o

org

aniz

atie,

impl

icat

ă in

via

ța c

otidi

ană.

3.3.

3. C

ompl

etea

ză d

ocum

ente

de

uz c

uren

t (C

V, v

ize)

3.3.

2. S

truc

ture

ază

elem

ente

le s

ale

ținîn

d co

nt d

e el

e-m

ente

le fo

rmal

e al

e lim

baju

lui p

recu

m a

r fi

punc

tuaț

ia,

orto

grafi

a, s

inta

xa,c

oere

nța

şi c

oezi

unea

.3.

3.3.

El

abor

ează

pr

oiec

te,

spot

uri

publ

icita

re

şi

scri

e re

zum

ate,

re

fera

te,e

see

care

de

mon

stre

ază

cuno

ştinț

ele

din

dom

eniil

e al

tor

disc

iplin

e.3.

3.4.

Scr

ie te

xte

de d

iferi

te d

imen

siun

i şi f

orm

e țin

înd

cont

de

posi

bilu

l citi

tor.

3.3.

5. V

alor

ează

scr

isul c

a un

mijl

oc d

e ex

prim

are

a id

eilo

r sa

le şi

gîn

duril

or, c

ine

este

şi c

e şti

e de

spre

lum

e.3.

3.6.

Red

acte

ază

text

e pr

in in

term

ediu

l căr

ora

expr

imă

pref

erin

țe, o

pini

i, de

cizi

i,sug

estii

sau

acț

iuni

.3.

3.7.

Scr

ie te

xte

expo

zitiv

e pe

inte

rese

le s

ale.

Page 29: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

29

4. p

rodu

cere

de

mes

a-je

ora

le a

decv

ate

unor

an

umit

e si

tuaţ

ii de

co-

mun

icar

e

4.1.

Real

izea

ză c

omun

icar

ea m

o-no

loga

tă,

prod

ucîn

d en

unțu

ri

sim

ple

pe t

eme

fam

iliar

e, p

entr

u a

se/p

reze

nta

(de

ex.

info

rmaț

ii de

spre

ide

ntita

te ş

i st

are

civi

lă),

a se

des

crie

, a d

escr

ie p

erso

ane,

ob

iect

e, lo

curi

, acti

vită

ți fa

mili

are

(de

ex.

locu

inta

), a

expr

ima

gus-

turi

şi p

refe

rinț

e (d

e ex

. acti

vită

ți re

crea

tive)

, stă

ri (

de e

x. s

tare

de

sănă

tate

), a

prez

enta

pr

opri

ile

idei

, a p

oves

ti o

întîm

plar

e.

4.2.

Pre

zint

ă un

mon

olog

in f

ața

unui

pub

lic p

entr

u a

desc

rie

su-

mar

sch

imbă

ri,

a po

vesti

la

tre-

cut,

a d

escr

ie p

ropr

iile

proi

ecte

, fo

losi

nd e

xpre

sii s

curt

e m

emor

i-za

te, f

raze

sim

ple.

4.1.

1.Re

aliz

ează

co

mun

icar

ea

mon

olog

ată,

re

latîn

d o

intîm

plar

e/un

şir

de

acțiu

ni s

au

desc

riin

d un

ele

aspe

cte

din

antu

raju

l sau

co-

tidia

n (d

e ex

. pe

rsoa

ne,

locu

ri,

expe

rien

ta

prof

esio

nală

sau

şco

lară

).4.

1.2.

Des

crie

şi c

ompa

ră s

umar

, obi

ecte

si l

u-cr

uri

pers

onal

e, e

xplic

înd

ce i

i pl

ace

sau

dis-

plac

e, fo

losi

nd u

n lim

baj s

impl

u.4.

1.3.

Des

crie

sum

ar ş

i ele

men

tar

even

imen

te

sau

activ

ități

4.1.

4. D

escr

ie

ocup

atii

şi a

cțiu

ni c

otidi

ene,

ex

peri

ențe

per

sona

le, p

roie

cte

şi p

repa

rativ

e,

rela

teaz

ă et

apel

e un

ei a

ctivi

tăți

trec

ute

(ten

ta-

tive,

reuş

ita s

au e

şecu

l).

4.1.

5.Pr

oduc

e sc

urte

anu

nțur

i cu

un c

onțin

ut

prev

izib

il, r

edac

tate

şi m

emor

izat

e an

teri

or, ş

i pr

ezen

tate

inte

ligib

il pe

ntru

un

publ

ic a

tent

. 4.

1.6.

Form

ulea

ză, i

n m

od a

decv

at, r

aspu

nsur

i la

un n

umăr

lim

itat d

e in

treb

ări s

impl

e şi

dire

cte.

4.

2.Pr

ezin

ta in

fata

unu

i aud

itori

u, o

scu

rta

re-

lata

re p

e te

me

refe

rito

are

la v

iata

coti

dian

a,

form

ulea

za s

curt

e ju

stific

ari s

i exp

licati

i a o

pi-

niilo

r, pr

oiec

telo

r si

acti

unilo

r pe

rson

ale.

4.1.

1. P

oves

teşt

e de

talia

t ex

peri

ențe

,isto

rii,î

ntîm

plăr

i sa

u fa

pte

pe in

tere

sul s

ău s

au a

l aud

itori

ului

.

4.1.

2. F

ace

prez

entă

ri o

rale

pe

tem

e de

inte

res

pers

o-na

l şi c

onfo

rm c

erin

țelo

r cu

rric

ulei

.

4.1.

3. U

tiliz

ează

ele

men

te m

etal

ingv

istic

e pr

ecum

ges

-tu

rile

, in

tona

ția,

pent

ru a

fi m

ai e

xplic

it şi

înț

eles

în

ceea

ce

prez

intă

.4.

1.4.

Se

poat

e ex

prim

a cu

sig

uran

ță ş

i înc

rede

re p

ro-

prii

pers

oane

i sal

e în

dife

rite

situ

ații

cotid

iene

.

4.2.

1. S

usțin

e, a

rgum

ente

ază,

dez

bate

, cr

itică

opi

nii,

plan

uri,

proi

ecte

, id

ei a

tît a

le s

ale

cît

şi a

le c

oleg

ilor

săi.

4.2.

2. O

pine

ază

desp

re s

tilul

de

viaț

ă al

pop

oare

lor

cu

alte

cul

turi

, baz

îndu

-se

pe t

exte

le c

itite

, scr

ise

sau

au-

diat

e m

ai în

aint

e.5.

Rea

lizar

e de

in

tera

cţiu

ni in

com

uni-

care

a sc

risă

5.1.

Com

plet

ează

doc

umen

te d

e uz

cur

ent

cu i

nfor

mati

i de

ord

in

pers

onal

(d

e ex

. fo

rmul

ar,

fişa

de h

otel

, in

dicî

nd n

ume,

adr

e-sa

, na

ționa

litat

ea,

vîrs

ta,

data

na

şter

ii sa

u so

siri

i in

țară

etc

).

5.1

Scri

e no

tite,

ref

erito

r la

un

mes

aj s

curt

şi

sim

plu,

tra

nsm

is o

ral,

cu

cond

iția

de a

put

ea

cere

ca

inte

rloc

utor

ul s

ă re

pete

sau

ref

or-

mul

eze.

5.1.

1.Re

dact

ează

pro

priil

e te

xte

şi a

lte te

xte

func

ționa

le,

com

plex

e, s

truc

tura

te d

in p

unct

ul d

e ve

dere

al g

ram

ati-

cii,

al re

gulil

or d

e pu

nctu

ație

, al l

exic

ului

şi o

rtog

rafie

i şi

al u

tiliz

ării

cone

ctor

ilor l

ogic

i.5.

1.2.

Rezu

mea

ză u

n te

xt c

itit î

ntr-

un n

umăr

dat

de

cu-

vint

e, u

tiliz

înd

un li

mba

j ade

cvat

, si

noni

me,

ant

onim

e,

expr

esii

fraz

eolo

gice

.

Page 30: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

30

5.2.

Red

acte

aza

scur

te sc

riso

ri (d

e in

vita

tie, d

e ac

cept

are,

de

refu

z),

mes

aje

elec

tron

ice,

car

ti po

stal

e sc

urte

si

sim

ple

(de

aniv

ersa

re,

de fe

licita

re, e

tc),

resp

ectin

d m

o-de

le s

cris

e.5.

3. E

labo

reaz

a do

cum

ente

scu

r-te

in ra

port

cu

viat

a co

tidia

na (r

e-te

te d

e bu

cate

, no

tite,

etc

), m

e-sa

je d

e uz

cur

ent

(list

a de

obi

ec-

te s

au a

ctiun

i), r

espe

ctind

tipu

l m

esaj

ului

si n

orm

ele

de a

ranj

are

in p

agin

a.

5.2

Reda

ctea

za s

cris

ori p

erso

nale

sim

ple

(de

ex.

pent

ru a

exp

rim

a m

ulțu

mir

i sa

u sc

uze,

a

felic

ita, a

exp

rim

a op

inia

per

sona

la, a

sol

icita

un

sfa

t )

5.3.

1 Re

dact

eaza

noti

te s

au m

esaj

e si

mpl

e în

ra

port

cu

anum

ite n

eces

itati

imed

iate

(noti

țe,

rețe

te d

e bu

cate

, mes

aj c

ătre

o a

genț

ie im

o-bi

liară

).5.

3.2.

Reda

ctea

ză s

cris

ori

cu c

arac

ter

ofici

al

pent

ru a

form

ula

o so

licita

re o

ficia

lă, a

face

o

reze

rvar

e, sc

urte

scri

sori

de

răsp

uns l

a an

unțu

ri

din

mas

s-m

edia

sau

la o

scr

isoa

re o

ficia

5.2.

Reda

ctea

ză d

iver

se ti

tluri

de

core

spon

denț

ă cu

ca-

ract

er fo

rmal

sau

info

rmal

.

5.3.

Elab

orea

ză u

n şi

r de

doc

umen

te în

rap

ort

cu v

iața

co

tidia

(scr

isor

i,rec

lam

e,

cere

ri,C

V-ur

i,e-m

ailu

ri,

proc

uri,d

ecla

ratii

etc

.)

6. R

ealiz

are

de

inte

racţ

iuni

in c

omun

i-ca

rea

oral

ă, fo

rmal

ă și

in

form

ală

6.1.

1.Id

entifi

că s

ensu

l in

treb

ări-

lor

adre

sate

dire

ct,

emis

e ra

r şi

cu

cla

rita

te, i

n lim

baj s

tand

ard,

in

cadr

ul u

nei

conv

ersa

ții p

e te

me

fam

iliar

e sa

u re

feri

toar

e la

via

ța

cotid

iană

.6.

1.2.

Iden

tifică

sen

sul e

xpre

siilo

r de

uz

cotid

ian

pent

ru a

sati

sfac

e ne

cesi

tăți

sim

ple

şi

conc

rete

, da

sunt

re

peta

te,

form

ulat

e di

rect

, le

nt s

i cl

ar d

e un

int

erlo

-cu

tor

coop

eran

t.

6.1.

3. A

plic

ă în

mod

cor

ect

in-

dica

tiile

, in

stru

ctiun

ile

si

mpl

e si

scu

rte,

adr

esat

e di

rect

, em

ise

lent

si c

u cl

arita

te.

6.1.

Iden

tifică

se

nsul

gl

obal

şi

un

ele

deta

lii

dint

r-un

dis

curs

car

e ii

este

adr

esat

in li

mba

j st

anda

rd,

clar

arti

cula

t, p

e un

sub

iect

fam

ili-

ar, c

u co

ndiți

a să

poa

tă s

olic

ita, r

epet

area

sau

re

form

ular

ea, î

n ca

z de

neî

nțel

eger

e, fo

losi

nd

cuvi

nte

sim

ple.

6.1.

1.Id

entifi

că s

ensu

l gl

obal

şi

unel

e de

talii

din

tr-u

n di

scur

s ca

re îi

est

e ad

resa

t înt

r-un

lim

baj l

itera

r sau

co-

loch

ial c

u re

feri

nță

la te

mel

e pr

evăz

ute

în c

urri

culu

m.

6.1.

2 Ex

pune

idei

, opi

nii ş

i pun

cte

de v

eder

e re

lata

te

în m

esaj

ul o

ral ş

i le

susț

ine

prin

exp

rim

area

atit

udin

ii pr

opri

i arg

umen

tate

6.1.

3. O

feră

şi s

olic

ită r

ăspu

nsur

i pe

tem

e di

vers

e, fo

-lo

sind

un

limba

j fun

cțio

nal a

decv

at ş

i res

pectî

nd n

or-

mel

e so

cioc

ultu

rale

în d

epen

denț

ă de

rol ş

i rel

ațiil

e cu

in

terl

ocut

orii.

6.1.

4. U

tiliz

ează

lim

baju

l ad

ecva

t pe

ntru

înd

eplin

irea

rolu

lui s

ău în

tr-o

dez

bate

re.

6.1.

5.U

tiliz

ează

lim

baju

l fu

ncțio

nal

pent

ru a

dis

cuta

al

tern

ative

, a fa

ce r

ecom

andă

ri, a

neg

ocia

aco

rdur

i in

dezb

ater

ile p

regă

tite

prel

imin

ar.

Page 31: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

31

6.2.

Răs

pund

e şi

adr

esea

ză i

n-tr

ebăr

i sim

ple

de o

rdin

per

sona

l (b

iogr

afie,

dom

icili

u, a

ctivi

tăți

co-

tidie

ne, ti

mp,

vac

anțe

, per

soan

e,

obie

cte

şi b

unur

i fam

iliar

e, e

tc.),

pr

ezin

tă s

ucci

nt t

eme

fam

iliar

e,

reac

tione

ază

şi e

mite

afir

maț

ii şi

de

clar

ații

sim

ple,

ref

erito

are

la

nece

sită

ți co

tidie

ne

sau

subi

ec-

te f

amili

are

(căl

ător

ii: r

ezer

vare

la

hot

el,

info

rmaț

ii, a

nulă

ri;

re-

stau

rant

, pr

odus

e al

imen

tare

, să

năta

te,

locu

ință

etc

) in

cad

rul

unui

sc

him

b de

in

form

atii

sau

inte

rviu

.6.

3. F

orm

ulea

ză e

nunț

uri s

impl

e pe

ntru

a s

olic

ita ş

i ofe

ri o

biec

te,

folo

sind

cuv

inte

şi

expr

esii

me-

mor

izat

e (d

e ex

. or

ă, c

antit

ate,

nu

măr

, ban

i).

6.2.

1.Pa

rtici

pă la

scu

rte

conv

ersa

ții in

con

tex-

te f

amili

are

pe s

ubie

cte

gene

rale

(de

ex.

ex-

prim

ă in

ter

men

i sim

pli c

um s

e si

mte

, ce

face

şi

mul

țum

eşte

pen

tru

inte

resu

l man

ifest

at d

e in

terl

ocut

or).

6.2.

2. Id

entifi

că d

e re

gulă

, sub

iect

ul u

nei d

is-

cutii

info

rmal

e (d

e ex

. int

re p

riet

eni),

der

ulat

e le

nt ş

i arti

cula

te c

lar,

pent

ru a

con

ving

e, e

xpri

-m

a st

ări ş

i sen

timen

te.

6.3.

1.So

licită

şi

fo

rmul

ează

su

gesti

i şi

pr

o-pu

neri

, ex

prim

ă ac

cord

sau

dez

acor

d la

pro

-pu

neri

le

emis

e (d

e ex

. di

scut

ă pr

ogra

ma

activ

itățil

or p

entr

u w

eek-

end)

, sol

icită

şi o

feră

sf

atur

i, ex

plic

ații.

6.3.

2.Id

entifi

că,

de r

egul

ă, s

chim

bări

de

su-

biec

te i

ntr-

o di

scuti

e fo

rmal

ă, r

efer

itoar

e la

do

men

iul

său

de i

nter

es,

dacă

est

e de

rula

lent

şi a

rticu

lată

cla

r, pe

ntru

a o

feri

exp

licaț

ii,

expu

ne o

pro

blem

ă, ju

stific

ă al

eger

ea, d

iscu

desp

re o

rgan

izar

ea u

nei î

ntîln

iri.

6.3.

3.O

feră

şi

solic

ită i

nfor

maț

ii fa

ctua

le,

ex-

prim

ă şi

justi

fică

opin

ii pe

rson

ale

refe

rito

are

la

prob

lem

e cu

car

acte

r pr

actic

(de

ex.

sol

icita

-re

de

info

rmaț

ii si

mpl

e, n

espe

cial

izat

e in

tr-u

n ofi

ciu

de tu

rism

), da

că e

ste

ajut

at s

ă le

form

u-le

ze ş

i poa

te s

olic

ita,

even

tual

, in

terl

ocut

orul

repe

te d

etal

iile

impo

rtan

te.

6.2.

1.Pa

rtici

pă s

pont

an in

con

vers

ații

pe te

me

de in

te-

res,

util

izîn

d un

lim

baj c

lar

şi s

impl

u.

6.2.

2.D

escr

ie o

ral

sper

anțe

le,

ambi

țiile

, vi

suri

le,

pro-

iect

ele

de v

iitor

, fol

osin

d un

lim

baj s

impl

u şi

cla

r.

6.3.

Răs

pund

e şi

adr

esea

ză î

ntre

bări

țin

înd

cont

de

limba

j,con

text

şi i

nter

locu

tor.

Page 32: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

32

6.3.

4.So

licită

şi

fo

rmul

ează

in

stru

cțiu

ni,

indi

cații

la

cere

rea

inte

rloc

utor

ului

(de

ex.

pe

ntru

a s

e de

plas

a la

des

tinaț

ie)

in c

adru

l un

ei d

iscu

ții c

u ca

ract

er fu

ncțio

nal.

6.3.

5.Pa

rtici

pă la

inte

racț

iuni

sim

ple

pe t

eme

fam

iliar

e, c

uren

te, c

u ca

ract

er g

ener

al (

de e

x.

locu

ința

, cu

mpă

rătu

ri,

mes

e, c

ălăt

orii,

tra

ns-

port

, ofic

iu p

oşta

l, ba

ncă,

dep

lasă

ri),

folo

sind

ex

pres

ii şi

îmbi

nări

de

cuvi

nte

mem

oriz

ate

şi

solic

itînd

eve

ntua

l, re

peta

rea

sau

clar

ifica

rea

elem

ente

lor-

chei

e ne

înțe

lese

. 7.

M

edie

re

lingv

isti

de

mes

aje

oral

e sa

u sc

rise

in s

itua

ţii v

aria

te

de c

omun

icar

e

7.1.

Exp

lică

oral

non

form

al (

de

ex. p

entr

u fa

mili

e, c

oleg

i sau

pri

-et

eni),

doc

umen

te f

oart

e si

mpl

e de

uz

cure

nt (

men

iu, a

nunț

etc

), de

sene

, fo

losi

nd u

n lim

baj

co-

mun

.

7.2.

Repo

vest

eşte

un

text

scu

rt s

i si

mpl

u (o

pov

este

sim

plă)

aju

tân-

du-s

e de

im

agin

i si

res

pect

ând

succ

esiu

nea

secv

ențe

lor.

7.1.

1. E

xplic

ă or

al n

onfo

rmal

, do

cum

ente

de

uz c

uren

t (d

e ex

. pa

ncar

te,

men

iuri

, pe

ntru

vi

zita

tori

str

aini

in ta

ra s

a de

ori

gine

etc

), fo

lo-

sind

un

limba

j com

un.

7.1.

2. E

xplic

ă or

al o

sch

emă,

un

tabe

l, o

dia-

gram

ă, u

n de

sen,

folo

sind

un

limba

j com

un.

7.1.

3.Tr

ansf

eră

info

rmati

ile d

intr

-un

text

in t

a-be

le, s

chem

e.7.

1.4.

Red

acte

ază

un t

ext

sim

plu

expl

icati

v pr

in tr

ansf

erar

ea in

form

ațiil

or d

intr

-o s

chem

ă,

tabe

l, di

agra

mă,

des

en.

7.2.

1. R

etra

nsm

ite o

ral,

intr

-o c

onve

rsaț

ie s

im-

plă,

pe

tem

e di

n vi

ața

cotid

iană

, sen

sul g

ener

al

al in

treb

ărilo

r sc

urte

şi s

impl

e, a

l inf

orm

ațiil

or

desp

re p

erso

ane

alof

one,

situ

ațiil

or fa

mili

are,

da

că i

nter

locu

toru

l vo

rbeş

te d

irect

si

clar

in-

tr-o

lim

bă s

tand

ard,

ref

orm

ulîn

d vo

rbire

a di

-re

ctă

in v

orbi

re in

dire

ctă.

7.2.

2. R

etra

nsm

ite o

ral/

scri

s, f

olos

ind

fraz

e si

ex

pres

ii si

mpl

e, s

ensu

l ge

nera

l al

mes

ajel

or,

anun

țuri

lor

din

locu

rile

pub

lice

(gar

ă, a

ero-

port

), in

terv

iuri

la

radi

o sa

u te

levi

ziun

e, p

e te

me

fam

iliar

e, in

dica

ții re

feri

toar

e la

acti

vită

ți de

învă

țare

.

7.1.

1. E

xplic

ă or

al n

onfo

rmal

, doc

umen

te d

e uz

cur

ent

(de

ex.

panc

arte

, m

eniu

ri,

pent

ru v

izita

tori

str

ăini

în

țara

sa

de o

rigi

ne, e

tc),

folo

sind

un

limba

j com

un.

7.1.

2. E

xplic

ă or

al o

sch

emă,

un

tabe

l, o

diag

ram

ă, u

n de

sen,

folo

sind

un

limba

j com

un.

7.1.

3.Tr

ansf

eră

info

rmaț

iile

dint

r-un

tex

t or

al/s

cris

în

tabe

le, s

chem

e, d

esen

e, re

fera

te, p

roie

cte,

pre

zent

ări,

diag

ram

e.

7.2.

1. R

efor

mul

ează

vor

bire

a di

rect

ă în

vor

bire

indi

rec-

tă p

e te

me

din

viaț

a co

tidia

nă.

Page 33: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

33

7.5.

Reda

ctea

ză r

ezum

ativ

oral

/scr

is,

sens

ul g

ener

al s

i de

talii

le t

exte

lor

(scr

isor

i, te

xte

info

rmati

ve,

artic

ole

din

ziar

e et

c), p

e te

me

cuno

scut

e.8.

Apl

icar

e de

no

rme

lingv

isti

ce a

lim

bii s

tră-

ine

in d

iver

se s

itua

ţii

de c

omun

icar

e or

ală

și

scri

8.1.

Rec

unoa

şte

reg

uli

fund

a-m

enta

le d

e co

nstr

ucție

a c

omu-

nică

rii

oral

e şi

scr

ise

(ort

ogra

fice,

or

toep

ice,

gra

mati

cale

, le

xica

le,

punc

tuati

onal

e, s

eman

tice)

in li

-m

ita s

tand

arde

lor

de c

onțin

ut.

8.2.

Em

ite e

nunt

uri f

oart

e sc

urte

, is

olat

e,

de

regu

la

ster

eotip

ate,

cu

nu

mer

oase

pa

use

nece

sare

pe

ntru

a c

auta

cuv

inte

per

tinen

-te

, pe

ntru

a p

ronu

nta

cuvi

nte

si

expr

esii

mai

pu

tin

fam

iliar

e si

pe

ntru

a r

emed

ia c

omun

icar

ea

oral

a.

8.3.

Rep

rodu

ce o

ral u

n re

pert

oriu

fo

arte

lim

itat d

e cu

vint

e si

exp

re-

sii m

emor

izat

e, p

ronu

ntia

sa s

oli-

citin

d un

anu

mit

efor

t int

elec

tual

di

n pa

rtea

locu

toru

lui n

ativ.

8.1.

Apl

ica

un

repe

rtor

iu l

imita

t de

exp

resi

i sc

urte

mem

oriz

ate

ce s

atisf

ac n

eces

ități

vita

le

prim

ordi

ale

in u

nele

situ

ații

prev

izib

ile;

dacă

se

iscă

inco

eren

te f

recv

ente

şi n

eînț

eleg

eri î

n si

tuaț

iile

nepr

evăz

ute.

8.2.

Prod

uce

scur

te e

xpre

sii

cure

nte

pent

ru a

spun

de u

nor

nece

sită

ți si

mpl

e de

tip

con-

cret

: de

talii

per

sona

le, o

bişn

uinț

e zi

lnic

e, d

o-ri

nțe

şi n

evoi

, cer

eri d

e in

form

ație

.

8.3.

1.Fo

lose

ste

mod

ele

de fr

aze

elem

enta

re ş

i co

mun

ica

cu a

juto

rul u

nor

fraz

e m

emor

izat

e,

a un

or g

rupu

ri d

in c

âtev

a cu

vint

e şi

îmbi

nări

de

cuv

inte

sta

bile

, des

pre

sine

, oam

eni,

activ

i-ta

ti, b

unur

ile lo

r et

c.8.

3.2.

Apl

ică

în m

od c

orec

t str

uctu

ri g

ram

atica

-le

sim

ple,

dar

com

ite s

iste

mati

c er

ori e

lem

en-

tare

(de

ex.

con

fund

a tim

puri

gra

mati

cale

, nu

resp

ecta

reg

uli

de a

ccor

d),

sens

ul g

loba

l al

m

esaj

elor

per

sona

le fi

ind

expr

imat

cla

r.8.

3.3.

Pron

unță

în g

ener

al, d

estu

l de

clar

pen

-tr

u a

fi în

țele

s, î

n po

fida

acce

ntul

ui s

trăi

n, d

ar

inte

rloc

utor

ul t

rebu

ie s

ă so

licite

une

ori s

ă i s

e re

pete

.

8.1.

1.A

plic

ă st

ruct

uri g

ram

atica

le s

impl

e şi

com

plic

ate

,obț

inîn

d ex

prim

area

cla

ră a

mes

ajel

or s

ale.

( cu

toa

te

aces

tea

mai

com

ite e

rori

de

core

spon

denț

ă a

timpu

ri-

lor

în p

ropo

ziții

sub

ordo

nate

sau

în u

tiliz

area

ver

belo

r ne

regu

late

,etc

.)8.

1.2.

Pro

nunț

ă ca

reg

ulă,

foa

rte

clar

pen

tru

a fi

înțe

-le

s, î

n po

fida

acce

ntul

ui s

trăi

n.

8.2.

1.Co

mun

ică

(e-m

ail,

chat

, sk

ype,

alte

sai

turi

de

soci

aliz

are

cu s

emen

ii di

n al

te ț

ări

cu s

copu

l de

a-ş

i îm

bogă

ți şi

per

fecț

iona

cun

oştin

țele

acu

mul

ate.

8.2.

2. D

emon

stre

ază

dom

inar

e to

tală

a g

ram

atici

i, si

n-ta

xei ş

i util

izar

ea li

mbi

i țăr

ii al

ofon

e la

ela

bora

rea

tex-

telo

r, cr

eativ

itățil

or.

8.2.

3. In

corp

orea

ză re

surs

e re

tori

ce c

um a

r fi p

aral

elis

-m

ul, r

epet

area

şi a

nalo

gia

pent

ru a

cla

rific

a şi

sus

ține

idei

le s

ale.

8.2.

4. D

emon

stre

ază

dom

inar

ea f

uncț

iei

fiecă

rui

ele-

men

t al s

truc

turi

i pro

pozi

ției

8.3.

Rep

rodu

ce s

truc

turi

sin

tacti

ce ş

i for

me

gram

atica

-le

com

plic

ate,

mem

oriz

ate,

în c

adru

l com

unic

ării

oral

e şi

scr

ise,

pe

tem

e di

vers

e.

Page 34: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

34

8.4.

Rep

rodu

ce i

n sc

ris

expr

esii

scur

te s

i uzu

ale,

cuv

inte

fam

iliar

e (d

e ex

. sem

ne s

i ind

icati

i sim

ple,

de

num

iri

de o

biec

te c

otidi

ene,

de

mag

azin

e, e

tc)

refe

rito

are

la

situ

atii c

oncr

ete.

8.5.

Rep

rodu

ce s

truc

turi

sin

tac-

tice

si f

orm

e gr

amati

cale

sim

ple,

m

emor

izat

e, in

cad

rul c

omun

ica-

rii o

rale

si s

cris

e, p

e te

me

fam

ilia-

re s

i de

inte

res

imed

iat.

8.6

. Ide

ntific

ă o

rtog

rafia

, sen

sul,

pron

unția

cu

vint

elor

ne

cuno

s-cu

te i

n su

rse

de d

ocum

enta

re

cred

ibile

(di

cțio

nare

bili

ngve

) in

ve

dere

a uti

lizăr

ii lo

r co

rect

e in

va

riat

e si

tuaț

ii de

co

mun

icar

e or

ală

şi s

cris

ă.

8.4.

Repr

oduc

e ex

pres

ii sc

urte

ref

erito

are

la

subi

ecte

cur

ente

(de

ex. i

ndic

ațiil

e pe

ntru

a s

e de

plas

a).

8.5.

Repr

oduc

e c

u o

rela

tivă

prec

izie

fon

etică

(d

ar n

u şi

obl

igat

oriu

ort

ogra

fică)

cuv

inte

scu

r-te

ce

fac

part

e di

n vo

cabu

laru

l său

ora

l.

9. R

espe

ctar

e de

nor

me

de e

tich

etă

verb

ală

si

non-

verb

ală

in v

aria

te

situ

aţii

de c

omun

icar

e or

ală

și s

cris

ă

9.1.

Dis

tinge

si r

epro

duce

nor

me

elem

enta

re d

e eti

chet

ă ve

rbal

ă in

cad

rul u

nui c

onta

ct s

ocia

l uti-

lizin

d fo

rmul

e de

pol

itețe

de

baza

(d

e ex

. va

/te

rog,

m

ultu

mes

c,

scuz

ati, e

tc),

form

ule

de in

ițier

e,

men

ținer

e şi

înch

eier

e a

unei

in-

tera

cțiu

ni

verb

ale

elem

enta

re,

oral

e şi

scr

ise,

co

mpo

rtam

ent

non-

verb

al

(mim

ica,

ge

st,

pro-

xem

itate

, in

tona

tie),

mod

ele

de

într

ebăr

i şi

răs

puns

uri

sim

ple,

ad

resa

te d

irect

, ref

erito

are

la s

u-bi

ecte

fam

iliar

e sa

u de

nec

esita

te

imed

iata

.

9.1.

1.In

terv

ine

in m

od s

impl

u, d

ar e

ficie

nt, i

n ca

drul

uno

r in

tera

ctiun

i so

cial

e, f

olos

ind

ex-

pres

ii cu

rent

e si

mpl

e si

res

pecti

nd n

orm

ele

de b

aza

ale

conv

entii

lor v

erba

le s

i non

ver

bale

(d

e ex

. de

sem

nare

a pr

in g

est)

. D

e ex

empl

u,

poat

e fo

losi

in

com

unic

are,

for

mul

e de

pol

i-te

țe c

uren

te p

entr

u a

se a

dres

a, a

sol

icita

, a

confi

rma,

a a

prob

a, e

tc.

9.1.

2.Pa

rtici

pă i

n ca

drul

unu

i sc

him

b de

in-

form

atii,

expr

imin

d si

mpl

u id

eile

si

opin

iile

pers

onal

e si

ada

ptind

form

a de

com

unic

are

in

func

tie d

e in

terl

ocut

or.

9.1.

1. U

tiliz

ează

ade

cvat

exp

resi

a no

n ve

rbal

ă pe

ntru

a

întă

ri d

iscu

rsul

ora

l/sc

ris

în a

cord

cu

cont

extu

l şi a

u-di

ența

.

9.1.

2.

Dem

onst

reaz

ă ac

hizi

ția d

e va

lori

la e

xpri

mar

ea

sa p

oziti

vă d

espr

e co

ndui

ta e

tică,

val

orile

şi

virt

uțile

um

ane.

9.1.

3. S

e m

anife

stă

cu s

pont

anie

tate

, pro

prie

tate

şi c

o-re

ctitu

dine

în d

iver

se c

onte

xte

de c

omun

icar

e or

ală

ca

dial

ogur

i ,de

zbat

eri,p

anel

e pe

ntru

a ra

fina

într

ebui

nța-

rea

regu

lilor

soc

io-c

omun

icati

ve.

Page 35: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

35

10.

Apl

icar

e de

nor

me

de c

oere

nţă

și c

oezi

une

a m

esaj

elor

/tex

telo

r or

ale

și s

cris

e

10.1

. Id

entifi

că ş

i ap

lică

unii

co-

nect

ori

elem

enta

ri p

entr

u a

uni

grup

uri d

e cu

vint

e, p

ărți

ale

fra-

zei (

de e

x. s

i, sa

u, d

eci)

in v

ede-

rea

asig

urar

ii co

eren

ței ş

i coe

ziu-

nii m

esaj

ului

.

10.1

Util

izea

za a

rticu

lato

rii

cei

mai

fre

cven

ți pe

ntru

a l

ega

enun

țuri

le c

u sc

opul

de

a po

-ve

sti, a

des

crie

, a e

xplic

a in

form

a un

ei s

impl

e su

cces

iuni

de

idei

.10

.1.2

Une

ste

grup

uri d

e cu

vint

e cu

con

ecto

ri

sim

pli,

cum

ar

fi: „

şi”,

„îns

ă”, „

deoa

rece

”.

10.1

.1.

Întă

reşt

e do

min

area

met

odel

or d

educ

tive

şi

indu

ctive

pre

zentî

nd a

rgum

enta

rea

într

-o e

xpun

ere

oral

ă.

10.1

..2 D

emon

stre

ază

dom

inar

ea e

xpre

siei

ora

le în

no-

ile c

onte

xte

de m

ijloa

ce d

e in

form

are

mas

ivă

prec

um

vide

ocon

feri

nțe

şi c

onfe

rinț

e te

lefo

nice

10.1

.3. U

tiliz

ează

ade

cvat

res

urse

le g

rafic

e şi

teh

nolo

-gi

ce p

entr

u a

forti

fica

idei

le in

tr-o

exp

uner

e or

ală,

res-

pectî

nd n

orm

ele

de c

oere

nță

a m

esaj

elor

.11

. Apl

icar

e de

nor

me

de d

ezvo

ltar

e te

mati

ca

a te

xtel

or/d

iscu

rsur

ilor

oral

e si

scr

ise

11.1

.Pro

duce

te

xte

scri

se s

curt

e, d

iscu

rsur

i or

ale,

pe

dife

rite

tem

e sti

pula

te in

sta

ndar

dele

de

con

tinut

(de

ex.

pov

este

ste

o is

tori

e, o

in-

timpl

are,

real

izea

za d

escr

ieri

si c

ompa

rari

sim

-pl

e de

per

soan

e, o

biec

te,

locu

ri),

resp

ectin

d su

cces

iune

a si

mpl

a a

idei

lor.

11.1

.1. P

rodu

ce t

exte

lite

rare

pov

estir

i, po

eme

şi a

lte-

le, r

eieş

ind

din

expe

rien

ța s

a de

citi

tor.

11.1

.2.

Util

izea

ză u

n lim

baj

exac

t şi

det

alii

senz

oria

le

la s

crie

re.

11.1

.3. D

ezvo

ltă a

mbi

anțe

şi c

arac

teri

zeaz

ă pe

rson

aje

din

dive

rse

punc

te d

e ve

dere

al n

arat

orul

ui (

prot

ago-

nist

ul, m

arto

rul,

omni

scie

ntul

şi o

bser

vato

rul.)

11.4

Util

izea

ză d

iver

se e

lem

ente

est

etice

şi

reto

rice

pe

ntru

a a

tinge

efe

ctivi

tate

în

text

ele

scri

se c

a sp

re

exem

plu

punc

tul d

e ve

dere

, car

acte

riza

rea,

stil

ul, e

tc.

12. U

tiliz

are

de d

iver

se

stra

tegi

i de

le

ctur

ă a

text

elor

lit

erar

e și

non

lit

erar

e, s

trat

egii

de a

u-di

ere

a m

esaj

elor

, di

s-cu

rsur

ilor

oral

e (s

tan-

dard

e m

etod

olog

ice)

12.1

. Apl

ică

stra

tegi

ile d

e le

ctur

ă (le

ctur

a gl

obal

a, s

elec

tiva)

in

ra-

port

cu

sarc

ina

de lu

cru.

12.2

. Dis

tinge

si a

naliz

eaza

indi

cii

para

text

uali:

do

cum

ente

ic

oni-

ce

(des

ene,

im

agin

i, fo

togr

afii,

plan

), fo

rma

text

ului

, ca

ract

ere

tipog

rafic

e, a

utor

, titlu

.12

.3.

Det

erm

ina

si

anal

izea

za

indi

cii

cont

extu

ali:

tipul

si

genu

l te

xtul

ui/d

iscu

rsul

ui,

situ

atia

de

com

unic

are

(per

sona

je,

rela

tiile

lo

r, in

form

atiile

pri

ncip

ale,

etc

).

12.1

. A

lege

str

ateg

ia d

e an

aliz

a ad

ecva

ta ti

-A

lege

str

ateg

ia d

e an

aliz

a ad

ecva

ta ti

-pu

lui

si g

enul

ui t

extu

lui,

aplic

ind

stra

tegi

ile

de l

ectu

ra (

lect

ura

glob

ala,

sel

ectiv

a, e

tc)

in

rapo

rt c

u sa

rcin

a de

lucr

u.12

.2.

Dis

tinge

si a

naliz

a in

dici

i pa

rate

xtua

li si

fu

nctii

le l

or:

docu

men

te i

coni

ce (

foto

grafi

i, pl

an,

sche

me,

dia

gram

e, t

abel

e, e

tc),

form

a te

xtul

ui,

cara

cter

e tip

ogra

fice

si f

uncti

ile l

or,

auto

r, tit

lu, s

ursa

, int

ertit

lu, p

arag

rafe

. 12

.3.1

. Det

erm

ina

si a

naliz

a in

dici

i con

text

uali:

tip

ul s

i ge

nul

text

ului

/dis

curs

ului

, si

tuati

a de

co

mun

icar

e (t

ema,

per

sona

je, r

elati

ile lo

r, ati

-tu

dini

, com

port

amen

te, i

deii

prin

cipa

le, e

tc).

12.3

.2. U

tiliz

eaza

sen

sul g

ener

al a

l tex

tulu

i sau

en

untu

lui

scur

t, r

efer

itoar

e la

sub

iect

e co

ti-di

ene

conc

rete

, pe

ntru

a d

educ

e di

n co

ntex

t se

nsul

pro

babi

l al c

uvin

telo

r ne

cuno

scut

e.

12.1

Com

pară

şi c

ontr

aste

ază

trăs

ătur

ile c

arac

teri

stice

al

e sc

rier

ilor

prec

um c

ontr

acte

, gar

anții

, man

uale

etc

.

12.2

Ana

lizea

ză ş

i eva

luea

ză fe

lul î

n ca

re m

odel

ele

de

orga

niza

re, r

epet

area

ide

ilor p

rinc

ipal

e şi

sin

taxa

afe

c-te

ază

conț

inut

ul te

xtul

ui.

12.3

Rec

unoa

şte

şi a

naliz

ează

str

uctu

ra ş

i ele

men

tele

ca

ract

eris

tice

a te

xtel

or n

arati

ve, d

escr

iptiv

e, e

xpoz

iti-

ve ş

i arg

umen

tativ

e.

Page 36: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

36

12.4

. Rea

lizea

za le

ctur

a/au

dier

ea

de d

iver

se ti

puri

in fu

nctie

de

sar-

cina

de

lucr

u.

12.4

. Re

aliz

eaza

aud

iere

a de

div

erse

tipu

ri in

fu

nctie

de

genu

l si ti

pul s

curs

ului

, si a

sar

cini

i de

lucr

u.

12.5

. Tr

ansf

eră

stra

tegi

ile a

prop

riat

e as

upra

te

xtel

or/d

iscu

rsur

ilor

sim

ple,

ci

tite/

audi

ate

auto

nom

.

12.4

.1.

Eval

ueaz

ă in

fluen

țele

filo

zofic

e, p

oliti

ce, r

elig

i-oa

se ş

i etic

e în

text

ele

liter

are.

12.4

.2. U

tiliz

ează

str

ateg

ii ad

ecva

te s

copu

lui ş

i tipu

lui

de t

ext

sau

conv

ersa

ție (a

ctive

ază

cuno

ştinț

ele

ante

ri-

oare

, se

folo

seşt

e de

lim

baju

l cor

pora

l şi g

estu

al, u

tili-

zeaz

ă im

agin

i,etc

.).

13. U

tiliz

are

de d

iver

se

stra

tegi

i de

pro

duce

re

a te

xtel

or

scri

se

și

a di

scur

suri

lor

oral

e

13.1

. Dis

tinge

str

ateg

ii de

ela

bo-

rare

a

text

elor

/dis

curs

urilo

r in

fu

nctie

de

obie

ctivu

l com

unic

arii

scri

se s

i or

ale,

res

pecti

nd ti

pul

text

ului

/dis

curs

ului

, te

ma,

des

ti-na

taru

l, nu

mar

ul d

e cu

vint

e.

13.2

. A

plic

a st

rate

gii

vari

ate

la

prod

ucer

ea

text

elor

de

m

ica

dim

ensi

une,

a

mes

ajel

or

oral

e re

feri

toar

e la

sub

iect

e fa

mili

are.

13.3

. Rea

lizea

ză tr

ansf

erul

str

ate-

giilo

r as

imila

te a

supr

a t

exte

lor/

disc

ursu

rilo

r sc

urte

si

si

mpl

e,

elab

orat

e in

depe

nden

t, in

rap

ort

cu s

arci

na d

e lu

cru.

13.1

.1.P

oate

înce

pe, s

usțin

e şi

înch

eia

o co

n-ve

rsaț

ie s

impl

ă si

lim

itata

, fa

ță î

n fa

ță s

au l

a di

stan

ta (

de e

x. c

onve

rsati

e te

lefo

nica

), in

di-

cind

ca

rece

ption

eaza

cu

aten

tie m

esaj

ul o

ral,

folo

sind

exp

resi

i per

tinen

te.

13.1

.2.A

dapt

eaza

la s

ituati

i de

com

unic

are

par-

ticul

are,

exp

resi

i sim

ple

mem

oriz

ate,

prin

sub

-sti

tuiri

/rec

ombi

nari

de e

lem

ente

con

stitu

ente

. 13

.2.1

.Sel

ecte

aza

din

texti

le c

itite

si r

epro

duce

cu

vint

e, fr

aze

sau

enun

turi

scur

te, i

n te

xte

per-

sona

lizat

e sc

urte

, car

e se

insc

riu in

cad

rul c

om-

pete

ntel

or s

i exp

erie

ntei

per

sona

le li

mita

te.

13.2

.2.C

omun

ică

idei

le

pers

onal

e

într

-un

schi

mb

de in

form

ații

limita

t, s

impl

u şi

dire

ct,

refe

rito

r la

su

biec

te

fam

iliar

e şi

ob

işnu

ite,

chia

r da

că r

efor

mul

area

, pau

zele

şi î

ncep

utu-

rile

inco

rect

e su

nt fo

arte

evi

dent

e.

13.1

Red

acte

ază

dive

rse

tipur

i de

com

pune

ri n

arati

ve:

pove

stire

a , n

outa

tea

şi a

utob

iogr

afia.

13.2

.1.R

ealiz

ează

tra

nsfe

rul s

trat

egiil

or a

sim

ilate

asu

-.1

.Rea

lizea

ză t

rans

feru

l str

ateg

iilor

asi

mila

te a

su-

ă tr

ansf

erul

str

ateg

iilor

asi

mila

te a

su-

tra

nsfe

rul s

trat

egiil

or a

sim

ilate

asu

-pr

a t

exte

lor/

dis

curs

urilo

r ,e

labo

rate

inde

pend

ent,

în

rapo

rt c

u sa

rcin

a de

lucr

u.

13.2

.2. U

tiliz

ează

div

erse

str

ateg

ii pe

ntru

a fa

cilit

a di

fi-cu

ltate

a în

com

unic

are

13.2

.3. U

tiliz

ează

str

ateg

ii ca

re-i

perm

it să

înce

apă,

men

țină

sau

să în

chei

e un

dis

curs

pe

tem

e de

inte

res

într

-o m

aner

ă na

tura

lă.

Page 37: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

37

Dom

eniu

l C

ultu

Ana

lizea

ză o

pere

ale

lit

erat

urii

alof

one

in

limit

a st

anda

rdel

or

de c

onţi

nut,

pen

tru

a in

ţele

ge te

xtel

e, p

e si

ne ș

i cul

tura

alo

fonă

.

Ana

lizea

ză p

oezi

i, fr

agm

ente

din

po

vesti

ri,

pove

şti c

anon

ice

în l

i-m

ita s

tand

arde

lor

de c

onțin

ut.

Iden

tifică

scr

iitor

i cel

ebri

.

Iden

tifică

con

ținut

ul ş

i em

oțiil

e (f

eric

ire, t

rist

ețe,

ner

ăbda

re e

tc.)

tran

smis

e în

pov

eşti,

pov

estir

i.

Des

crie

su

mar

pe

rson

aje

si

acțiu

nile

lor

, lo

curi

, ob

iect

e et

c di

n po

vesti

can

onic

e, p

oves

tiri.

Face

dife

renț

a di

ntre

rea

litat

e şi

im

agin

ar,

iden

tificâ

nd u

nele

ele

-m

ente

car

acte

risti

ce d

in p

oveş

ti ce

lebr

e.

1.1.

Ana

lizea

ză e

lem

ente

le c

ultu

rale

ale

tex

-tu

lui l

itera

r, di

sting

ind

idei

le p

rinc

ipal

e, t

ema,

su

biec

tul,

pers

onaj

ele

prin

cipa

le s

i sec

unda

re,

acțiu

nile

şi a

ctivi

tățil

e cu

ltura

le.

1.2.

Iden

tifică

str

uctu

ra t

exte

lor

liter

are

(po-

ezii,

fab

ule,

leg

ende

, pi

ese

de t

eatr

u, b

enzi

de

sena

te, n

uvel

e, e

tc),

bazâ

ndu-

se p

e ex

peri

-en

ta p

erso

nala

de

citit

or, p

e in

tera

cțiu

nea

cu

pers

onal

ități

şi e

veni

men

te s

ocio

cultu

rale

şi

isto

rice

ale

țăr

ii al

ofon

e, p

e cu

nosti

nte

refe

ri-

toar

e la

text

e si

mila

re.

1.3.

Recu

noas

te s

emio

tica

text

ului

, ba

zind

u-se

pe

stra

tegi

ile d

e id

entifi

care

a s

ensu

rilo

r cu

vint

elor

în f

uncț

ie d

e sp

ecifi

cul c

onte

xtul

ui

cultu

ral s

tudi

at.

1.4.

Expr

ima

opin

ia p

erso

nala

in r

apor

t cu

tex

-tu

l şi c

ultu

ra s

tudi

ate.

1.5.

Face

ipot

eze

in b

aza

de d

ocum

ente

icon

i-ce

ale

cul

turi

i țăr

ii al

ofon

e (im

agin

i, fo

togr

afii,

cola

je, t

ablo

uri)

asoc

iate

, dem

onst

rând

în

țe-

lege

rea

mes

ajul

ui.

1.1

Criti

că v

alid

itate

a, v

erid

icita

tea

şi u

tilita

tea

argu

-m

ente

lor

şi p

oziți

ei în

text

, dis

curs

, ese

u, p

roie

ct, e

tc.

1.2.

Ana

lizea

ză id

eile

şi c

redi

nțel

e ex

plic

ite ş

i im

plic

ite

ale

auto

rulu

i des

pre

tem

e sp

ecifi

ce.

1.3

Eval

ueaz

ă in

fluen

țele

filo

zofic

e, p

oliti

ce, r

elig

ioas

e şi

etic

e în

tex

tele

lite

rare

din

dife

rite

per

ioad

e ş

i arti

-co

le d

e pr

esă.

1.4.

Inte

rpre

teaz

ă te

xtul

si r

apor

teaz

ă va

lori

le c

ultu

rale

la

pro

priu

l sis

tem

de

valo

ri.

Dis

ting

e va

lori

m

ate-

rial

e și

sp

irit

uale

, as

-pe

cte

vari

ate

spec

ifice

so

ciet

ăţii

alo

fone

2.1.

1.Cu

noas

te

unel

e el

emen

-te

mat

eria

le a

le c

ultu

rii

alof

one

(org

aniz

area

anu

lui

scol

ar,

zile

le

sapt

amin

ii, re

pere

spa

tiale

, etc

.).

2.1.

2.D

enum

este

une

le s

ărbă

tori

tr

adiți

onal

e,

mon

umen

te,

acti-

vita

ti re

crea

tive

tipic

e sp

ațiu

lui

alof

on.

2.1.

3.Id

entifi

un

ele

noțiu

ni

gene

rale

şi

sp

ecifi

ce

(num

e si

pr

enum

e tip

ice,

den

umire

a tă

rii,

capi

tale

i).

2.1.

4.Id

entifi

că p

erso

nalit

ăți

ce-

lebr

e al

ofon

e.

2.1

Des

crie

mon

umen

te d

e ar

hite

ctur

ă, s

ăr-

băto

ri ş

i tr

adiți

i, co

mpo

rtam

ente

alim

enta

re,

vesti

men

tare

, spe

cific

e sp

ațiu

lui a

lofo

n.

2.1

Se d

ocum

ente

ază

din

surs

e di

vers

e de

spre

pop

o-ru

l al

ofon

sau

a a

ltor

popo

are

şi ț

ări

şi c

ondi

țiile

lor

de

via

ță.

Page 38: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

38

2.2.

1. D

ecod

ifică

si

inte

rpre

teaz

ă gl

obal

une

-le

sim

bolu

ri u

zual

e cu

rent

e in

locu

rile

pub

lice

(str

ada,

tra

nspo

rt,

cent

re d

e ag

rem

ent

, de

co

mer

t et

c.) c

um a

r fi

sem

ne, p

icto

gram

e, p

a-no

uri,

insc

ripti

i.2.

2.2.

Ana

lizea

ză r

olul

per

sona

lităț

ilor

din

di-

vers

e do

men

ii, in

dez

volta

rea

cultu

rii a

lofo

ne,

in b

aza

text

elor

stu

diat

e, a

lect

urii

auto

nom

e.2.

2.3.

Car

acte

rize

ază

sum

ar e

veni

men

te i

m-

port

ante

di

n sp

atiul

alo

fon

(fes

tival

, con

curs

, et

c)2.

2.4.

Car

acte

rize

ază

succ

int

mas

s-m

edia

din

sp

atiul

alo

fon

(rev

iste

, zia

re, e

mis

iuni

tele

viza

-te

, etc

).2.

3.Ca

ract

eriz

eaza

une

le v

alor

i sp

iritu

ale

ale

soci

etati

i alo

fone

, in

baza

sur

selo

r va

riat

e.

2.2

Dem

onst

reaz

ă ac

hizi

ția d

e va

lori

la e

xprim

area

sa

po-

zitiv

ă de

spre

con

duita

etic

ă, v

alor

ile ş

i virt

uțile

um

ane.

2.3

Apl

ică

valo

area

etic

ă,es

tetic

ă şi

cul

tura

lă d

in li

tera

-tu

ră ş

i alte

exp

resi

i arti

stice

.2.

4 Pl

anifi

că ş

i ex

ecut

ă in

vesti

gații

în

dife

rite

etap

e al

e de

zvol

tării

sal

e,uti

lizân

d m

ijloa

cele

TIC

şi d

e in

vesti

gare

. 2.

5 Fa

ce p

reze

ntăr

i ora

le ş

i scr

ise

de ti

p na

rativ

, arg

u-m

enta

tiv ş

i exp

oziti

v uti

lizîn

d se

cven

țe ş

i det

alii

spec

i-fic

e ca

re s

a fie

rele

vant

e la

tem

ă.2.

6 Ex

prim

ă ju

decă

ți de

val

oare

şi i

a de

cizi

i baz

ate

pe

sele

ctar

ea d

e al

tern

ativă

car

e de

mon

stre

ază

resp

ect

față

de

idei

le ş

i opi

niile

div

erge

nte,

tol

eran

ță f

ață

de

dive

rsita

tea

de c

ultu

ri, r

elig

ii,ra

se,e

tc.

2.7

Util

izea

ză a

decv

at r

esur

sele

gra

fice

şi t

ehno

logi

ce

pent

ru a

forti

fica

idei

le in

tr-o

exp

uner

e or

ală

sau

scri

-să 2.

8 D

emon

stre

ază

dom

inar

ea e

xpre

siei

ora

le în

noi

le

cont

exte

de

mijl

oace

de

info

rmar

e m

asiv

ă pr

ecum

vi-

deoc

onfe

rinț

e şi

con

feri

nțe

tele

foni

ce s

au o

rice

”si

t”

de s

ocia

lizar

e, e

tc.

Page 39: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

39

Cuno

aște

si

aplic

ă cu

l-tu

ra

limba

julu

i, co

m-

port

amen

tulu

i lin

gvis

-ti

c și

com

port

amen

tu-

lui

com

mun

icaţ

iona

l, or

al ș

i scr

is.

3.1.

Dis

tinge

si

aplic

ă no

rme

ele-

men

tare

de

etich

eta

verb

ala

si d

e co

mpo

rtam

ent n

on v

erba

l aso

ciat

(g

est,

mim

ica)

in

rapo

rt c

u un

ele

situ

atii f

amili

are

de c

omun

icar

e (a

sa

luta

, a

mul

tum

i, a

solic

ita ,

etc)

si

cu

inte

rlocu

toru

l, re

prod

ucin

d m

odel

e or

ale

si s

cris

e.3.

2.M

anife

sta

inte

res p

entr

u so

ci-

etat

ea a

lofo

na, l

imba

si l

itera

tura

al

ofon

a, c

ultu

ra p

rin

parti

cipa

rea

la a

ctivi

tati

de in

vata

re.

3.3.

Des

cope

ra s

i as

imile

aza

noi

mod

ele

de c

ompo

rtam

ent

si c

o-m

unic

are,

ora

la s

i scr

isa,

in b

aza

lect

urii,

au

dier

ii do

cum

ente

lor

aute

ntice

, ins

otite

de

docu

men

te

icon

ice.

3.4.

Form

eaza

atit

udin

i de

resp

ect

si to

lera

nta

in c

adru

l com

unic

arii,

re

spec

tind

mod

ele.

3.1.

Res

pect

ă no

rme

de c

ompo

rtam

ent v

erba

l şi

non

ver

bal î

n ca

drul

inte

racț

iuni

lor

oral

e şi

sc

rise

(a

suge

ra,

a co

nvin

ge,

a in

sist

a, a

re-

proş

a, a

exp

rima

regr

et, a

justi

fica

o al

eger

e,

a ex

pune

o p

robl

emă,

a e

xprim

a ş

i a ju

stific

a op

inii,

pro

iect

e, a

cţiu

ni).

3.2.

Man

ifest

ă in

tere

s pe

ntru

soc

ieta

tea

alo-

fona

, lim

ba s

i lite

ratu

ra a

lofo

na,

cultu

ra s

i co-

mun

icar

ea in

terc

ultu

rala

.

3.3.

Apl

ică

in c

omun

icar

ea o

rala

fat

a in

fat

a sa

u la

dis

tant

a (d

e ex

. co

nvor

bire

tel

efon

ica)

m

odel

e de

com

port

amen

t ve

rbal

, sp

ecifi

ce

spati

ului

alo

fon.

.

3.4.

Dez

voltă

atit

udin

i de

resp

ect s

i tol

eran

ta in

ca

drul

com

unic

arii,

ada

ptind

dis

curs

ul p

erso

-na

lizat

la in

terl

ocut

or, i

n de

pend

enta

de

virs

ta,

stat

ut, f

uncti

e.3.

5 Re

spec

ta n

orm

e de

com

unic

are

epis

to-

lara

pe

tem

e c

uren

te s

i fa

mili

are

(scr

isoa

re

pers

onal

ă de

co

nfirm

are,

de

so

licita

re

de

info

rmaţ

ii, d

e ra

spun

s la

anu

ntur

i di

n m

ass-

med

ia s

au la

o s

cris

oare

ofic

iala

etc

).3.

6.Id

entifi

ca i

n co

mun

icar

ea s

cris

a, f

orm

a si

co

nven

țiile

spe

cific

e un

or d

ocum

ente

/tex

te

func

ționa

le, r

efer

itoar

e la

via

ța c

otidi

ană

(pu-

blic

itate

, ar

ticol

e di

n re

vist

e, m

eniu

, m

esaj

e el

ectr

onic

e, in

sruc

tiuni

etc

).

3.1

Dem

onst

reaz

ă do

min

are

tota

lă a

gra

mati

cii,

sint

a-xe

i şi u

tiliz

area

lim

bii ț

ării

alof

one

la e

labo

rare

a te

xte-

lor,

crea

tivită

ților

, com

unic

ărilo

r, et

c.

3.2

Util

izea

ză d

iver

se e

lem

ente

est

etice

şi

reto

rice

pe

ntru

a a

tinge

efe

ctivi

tate

în te

xtel

e sc

rise

sau

dis

cur-

suri

le o

rale

ca

spre

exe

mpl

u pu

nctu

l de

vede

re, c

arac

-te

riza

rea,

stil

ul, e

tc.

3.3

Red

acte

ază

para

graf

e ex

pozi

tive

de d

efini

re, c

la-

sific

are,

com

para

re ş

i con

tras

tare

, sau

ori

care

alt

text

sc

ris

de d

imen

siun

i ade

cvat

e

3.4

Man

ifetă

atit

udin

i de

resp

ect

si to

lera

nta

in c

adru

l co

mun

icar

ii, a

dapti

nd d

iscu

rsul

per

sona

lizat

la in

terl

o-cu

tor,

in d

epen

dent

a de

virs

ta, s

tatu

t, fu

nctie

. 3.

5. S

crie

scr

isor

i de

prez

enta

re ş

i rec

oman

dare

, sol

ici-

tare

şi a

ccep

tare

a u

nei f

uncț

ii sa

u se

rvic

iu.

3.6

Iden

tifică

şi e

labo

reaz

ă di

feri

te m

odel

e de

cur

ricu

-lu

m v

itae.

3.7

Se m

anife

stă

cu s

pont

anei

tate

, pr

opri

etat

e şi

co-

recti

tudi

ne în

div

erse

con

text

e de

com

unic

are

oral

ă ca

di

alog

uri ,

dezb

ater

i, pa

nele

, pen

tru

a ra

fina

într

ebui

n-ța

rea

regu

lilor

soc

io-c

omun

icati

ve.

Page 40: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

40

Dom

eniu

l Co

nexi

une

Apl

ică

com

pete

nţel

e di

n di

scip

linel

e co

nexe

(li

mba

mat

ernă

, lim

bi

stra

ine,

m

atem

atica

, ști

inţe

, TI

C, a

rta

plas

ti-

că,

educ

atia

muz

ical

a,

educ

aţia

fizi

că)

pent

ru

a se

inf

orm

a,

a di

scu-

ta,

a re

aliz

a ac

tivi

tăţi

de

învă

ţare

1.1

Iden

tifică

şi

in

tegr

ează

in

co

ntex

te d

e co

mun

icar

e or

ala

si

scri

sa e

lem

ente

spe

cific

e di

scip

li-ne

lor

cone

xe (

unită

țile

de ti

mp:

m

inut

e, o

re, z

ile, s

ăptă

mân

i, lu

ni,

ani).

1.

2. D

istin

ge ş

i nu

meş

te o

biec

te

care

au

form

e ge

omet

rice

(tr

i-un

ghi,

cerc

, pă

trat

/dre

ptun

ghi)

în m

ediu

l înc

onju

răto

r şi

în te

xte,

de

mon

strâ

nd

cuno

aşte

rea

con-

cept

elor

de

măr

ime

şi fo

rmă.

1.

3.A

plic

a cu

noşti

nțe

desp

re c

an-

titat

e,

num

ere

şi

num

ărar

e in

si

tuati

i de

com

unic

are

cure

nte,

uti

lizân

d. r

epre

zent

ări e

lem

enta

-re

mat

emati

ce. D

e ex

empl

u, g

ru-

peaz

ă ob

iect

e fa

mili

are

după

un

anum

it cr

iteri

u (c

uloa

re,

form

ă,

măr

ime,

num

e, g

en)

si e

xplic

ă ve

rbal

gru

pare

a ef

ectu

ata.

1.

4.Co

mpa

ră v

erba

l ob

iect

e de

ac

eeaş

i fo

rmă

după

un

ul

sau

două

cri

teri

i, es

timin

d ra

port

urile

ca

ntita

tive

dint

re o

biec

te/g

rupu

ri

de o

biec

te, f

olos

ind

stru

ctur

i gra

-m

atica

le a

decv

ate.

1.

5. U

tiliz

ează

num

erel

e şi

nu-

măr

area

pen

tru

a de

term

ina

si

expr

ima

oral

/scr

is,

canti

tate

a un

or o

biec

te/l

ucru

ri d

in a

ntur

a-ju

l im

edia

t.

Inte

grea

ză in

con

text

e de

com

unic

are

oral

a si

sc

risa

ele

men

te s

peci

fice

disc

iplin

elor

con

exe

(de

ex. n

umeş

te o

rdin

ea u

nui o

biec

t di

ntr-

un

şir

de n

umer

e; o

rdon

ează

obi

ecte

în

ordi

ne

cres

căto

are

sau

desc

resc

ătoa

re î

n fu

ncție

de

crite

rii d

iferi

te)

1.2.

Iden

tifica

car

acte

risti

ci a

le o

biec

telo

r şi

fe-

nom

enel

or d

upă

care

pot

fi m

ăsur

ate

si c

om-

para

te, i

n ba

za d

ocum

ente

lor

vari

ate

(son

da-

ge, a

nche

te, e

tc).

1.3.

Des

crie

sum

ar c

iclu

l vie

ții în

lum

ea a

nim

a-ta

(pl

ante

şi

anim

ale)

, (d

e ex

. ca

ract

eriz

eaza

un

ii fa

ctor

i car

e in

fuen

țeaz

ă lu

mea

ani

mat

a).

1.4.

Rec

unoa

şte

si e

xplic

a su

mar

une

le r

elaț

ii di

ntre

feno

men

e na

tura

le, i

n ba

za c

unos

tinte

-lo

r di

n di

scip

line

cone

xe.

1.5.

Real

izea

za d

escr

ieri

de

pers

oane

, stă

ri fi

zi-

ce, i

nteg

rand

cun

ostin

te d

in d

omen

ii co

nexe

.

1.1

Apl

ică

cuno

ştinț

ele

de la

alte

dis

cipl

ine

prin

inte

r-m

ediu

l lim

bii s

trăi

ne în

div

ersi

tate

a si

tuaț

iilor

coti

die-

ne

1.2

Acu

mul

ează

inf

orm

ații

şi fa

ce c

unoş

tință

cu

anum

i-te

pun

cte

de v

eder

e ca

re s

unt d

ispo

nibi

le d

oar î

n lim

ba

stră

ină,

pri

n in

term

ediu

l căr

ților

, arti

cole

lor

din

pres

ă,

emis

iuni

lor

tele

viza

te, s

ite-lo

r de

soc

ializ

are,

blog

urilo

r si

link

-uri

lor

din

Inte

rnet

.

1.3

Core

leaz

ă i

nfor

maț

ii di

n di

vers

e ar

ii cu

rric

ular

e pe

ntru

a re

zolv

a o

sarc

ină

de lu

cru.

1.4

Ana

lizea

ză c

ondi

țiile

de

viaț

ă (c

lima,

rel

ief,

locu

-in

țe, a

limen

tație

etc

.) şi

impo

rtan

ța lo

r pe

ntru

om

, în

baza

text

elor

scr

ise

sau

supo

rtur

ilor

audi

oviz

uale

.

1.5

Face

pre

dicț

ii, î

n ba

za u

nor

indi

ci p

arat

extu

ali,

şi

text

uali,

exp

lică

feno

men

e.

Page 41: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

41

1.6.

Num

este

une

le c

arac

teri

stici

es

entia

le a

le lu

mii

anim

ate

(pla

n-te

şi

anim

ale)

. D

escr

ie ş

i de

ose-

beşt

e ca

ract

eris

ticile

de

bază

ale

an

otim

puri

lor.

1.6.

Dem

onst

reaz

ă în

țele

gere

a im

pact

ului

ac-

tivită

ții u

man

e as

upra

med

iulu

i, (d

e ex

empl

u,

parti

cipâ

nd la

dis

cuta

ți de

spre

pol

uare

şi r

olul

ei

asu

pra

med

iulu

i, de

spre

con

seci

nțel

e in

cal-

ziri

i glo

bale

).1.

7.D

escr

ie p

rinc

ipal

ele

cara

cter

istic

i ale

om

u-lu

i ca

ființ

ă vi

e (d

e ex

. des

crie

ase

măn

ări ş

i de-

oseb

iri

într

e oa

men

i, an

imal

e şi

pla

nte)

. 1.

8.D

escr

ie c

ondi

țiile

spec

ifice

ale

vie

ții u

man

e şi

sem

nific

ația

lor (

de e

x. re

aliz

area

des

crie

rilo

r de

spre

locu

l de

orig

ine,

sau

locu

ri v

izita

te).

1.6

Sele

ctea

ză ş

i util

izea

ză u

nele

str

ateg

ii ar

gum

enta

ti-ve

de

la a

lte d

isci

plin

e, c

are

îi pe

rmit

dobî

ndire

a no

ilor

info

rmaț

ii şi

cun

oştin

țe p

rin

inte

rmed

iul l

imbi

i str

ăine

st

udia

te.

1.7

Opti

miz

ează

str

ateg

iile

de d

obân

dire

a n

oilo

r in

form

ații

de la

dife

rite

dis

cipl

ine.

1.8

Valid

ează

şi

ana

lizea

ză c

ritic

şi

crea

tiv d

iferi

te

man

ifest

ări d

in c

onte

xtul

uni

vers

al (

liter

atur

ă, ş

tiinț

ă,

artă

, ist

orie

etc

.)1.

9 M

anip

ulea

ză c

u av

anta

jul c

unoa

şter

ii a

mai

mul

tor

limbi

şi c

ultu

riIn

tegr

ează

le

xicu

l te

r-m

inol

ogic

spe

cific

dis

-ci

plin

elor

co

nexe

in

vo

cabu

laru

l acti

v

2.1.

Ide

ntific

ă şi

util

izea

cu-

vint

e, e

xpre

sii,

noțiu

ni d

in li

mbă

st

răin

ă cu

sim

ilitu

dini

lin

gvis

tice

(la n

ivel

lexi

cal,

gram

atica

l, or

to-

grafi

c, f

oneti

c, s

eman

tic)

în li

m-

ba m

ater

nă.

2.1.

Iden

tifica

si u

tiliz

eaza

cuv

inte

, exp

resi

i, no

-tin

i din

lim

bă st

răin

ă cu

sim

ilitu

dini

si d

ifere

nte

lingv

istic

e (la

niv

el le

xica

l, gr

amati

cal,

orto

gra-

fic, f

oneti

c, s

eman

tic)

în li

mba

mat

ernă

.2.

2.Ex

plic

a su

ccin

ct u

nele

fen

omen

e lin

gvis

-tic

e (g

ram

atica

le,

lexi

cale

, or

togr

afice

, e

tc),

rapo

rtind

u-le

la fe

nom

ene

iden

dice

din

lim

ba

mat

erna

si f

olos

ind

lexi

cul a

decv

at.

2.1

Util

izea

ză s

ensu

l lite

ral ş

i figu

rat a

l cuv

inte

lor

în d

i-fe

rite

mod

ele

de d

iscu

rsur

i ora

le ş

i tex

te s

cris

e.

2.2

Iden

tifică

şi u

tiliz

ează

cuv

inte

, exp

resi

i, no

țiuni

din

lim

bă s

trăi

nă c

u si

mili

tudi

ni ş

i dife

renț

e lin

gvis

tice

(la

nive

l lex

ical

, gra

mati

cal,

orto

grafi

c, f

oneti

c, s

eman

tic)

în li

mba

mat

ernă

.2.

3 O

rgan

izea

ză,

sele

ctea

ză ş

i ex

prim

ă in

form

ația

şi

idei

le re

leva

nte

obțin

ute

în c

adru

l ore

lor d

e lim

bă s

tră-

ină

sau

din

liter

atur

a ță

rii r

espe

ctive

, la

alte

dis

cipl

ine

sau

în d

iferi

te s

ituaț

ii al

e vi

eții.

2.4

Eval

ueaz

ă m

odul

în c

are

auto

rii,z

iari

ştii,a

rtişti

i,etc

. di

n di

feri

te ț

ări

utiliz

ează

res

urse

le li

tera

re ş

i lim

baju

l pe

ntru

a e

voca

em

oțiil

e ci

titor

ului

. 2.

5 Re

cuno

aşte

şi a

rată

apr

ecie

re fa

ță b

ogăț

ia v

ocab

u-la

rulu

i şi d

e m

anife

stăr

ile li

tera

re a

le a

ltor

popo

are.

Page 42: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

42

Apl

ică

dive

rse

str

ateg

ii de

rec

epta

re s

i pr

odu-

cere

, sp

ecifi

ce d

isci

pli-

nelo

r co

nexe

, de

mon

-st

rând

ab

ilita

ti d

e a

inve

stiga

, a

desc

oper

i și

a c

orel

a

3.1.

Dis

tinge

for

ma

text

ului

scr

is

(afis

, an

unt,

sc

riso

are,

m

ono-

log,

dia

log,

etc

) pr

in r

apor

tare

la

com

pete

ntel

e sp

ecifi

ce l

imbi

i m

ater

ne.

3.2.

Util

izea

ză d

esen

ul in

var

iate

le

sale

fun

ctii (

culo

ri, o

rgan

izar

e in

sp

atiu)

3.3.

In

tegr

eaza

el

emen

te

de

expr

imar

e no

n-ve

rbal

ă a

unor

co

mpo

rtam

ente

, ac

țiuni

, st

ări,

senti

men

te (g

est,

mim

ică,

miş

ca-

re, p

ostu

ră)

pent

ru a

real

iza

acti-

vita

ti de

inva

tare

, arti

stice

, muz

i-ca

le s

i mot

rice

, in

situ

atii c

uren

te

de c

omun

icar

e.

3.1.

Dis

tinge

si

ex

plic

a fo

rma

text

ului

sc

ris

(pub

licita

te,

artic

ol d

in z

iar,

mes

aj e

lect

roni

c,

men

iu,

etc)

pri

n ra

port

are

la c

ompe

tent

ele

spec

ifice

lim

bii m

ater

ne s

i a a

ltor

limbi

str

aine

cu

nosc

ute.

3.2.

Util

izea

za d

iferi

te m

odal

ități

de c

omun

i-ca

re g

rafic

ă: d

esen

e, s

emne

, for

me,

pre

grafi

s-m

e, p

entr

u a

reda

gân

duri

, id

ei,

senti

men

te,

actiu

ni, a

ctivi

tati.

3.

3.O

bser

docu

men

te s

cris

e si

or

ale,

situ

-ati

i de

com

unic

are

pent

ru a

iden

tifica

rel

ațiil

e ca

uzal

e di

ntre

fen

omen

e,

rela

țiile

tem

pora

-le

di

ntre

fen

omen

e, r

elaț

iile

spaț

iale

din

tre

obie

cte,

folo

sind

lexi

cul a

decv

at.

3.1

Preg

ăteş

te

proi

ecte

, sc

hem

e,so

ndaj

e,et

c. ş

i pr

e-zi

ntă

info

rmaț

ii or

ale

şi s

cris

e c

u ca

ract

er f

orm

al ş

i in

form

al.

3.2.

Util

izea

ză d

iver

se e

lem

ente

est

etice

şi

reto

rice

pe

ntru

a a

tinge

efe

ctivi

tate

în

text

ele

scri

se c

a sp

re

exem

plu

punc

tul d

e ve

dere

, car

acte

riza

rea,

stil

ul, e

tc.

3.3

Gen

erea

ză î

ntre

bări

cri

tice

desp

re p

robl

eme

şi

tem

e de

lec

tură

, ar

tă,

spor

t, e

cono

mie

, cu

ltură

,etc

., ca

re p

ot fi

inve

stiga

te.

Dom

eniu

l Co

mpa

rati

e

Niv

el g

imna

zial

Niv

el li

ceal

1.D

emon

stre

ază

înţe

-le

gere

a na

turi

i lim

bii

stra

ine

stud

iate

pr

in

com

para

ţie

cu

limba

m

ater

și

alte

lim

bi

stud

iate

1.1

Com

pară

con

venti

ile v

erba

le s

i non

verb

ale,

folo

site

in c

omu-

nica

rea

oral

a, f

orm

ala

si i

nfor

mal

a (in

dica

tii,

anun

turi

, di

scuti

i te

lefo

nice

, co

mpo

rtam

ent

nonv

erba

l in

div

erse

situ

atii

de c

o-m

unic

are

oral

a, f

orm

e de

adr

esar

e in

fun

ctie

de in

terl

ocut

or s

i su

biec

t, e

tc ).

1.2.

Com

pară

con

venti

ile v

erba

le, f

olos

ite in

com

unic

area

scr

isa,

fo

rmal

a si

info

rmal

a (ti

puri

de

core

spon

dent

a, ti

puri

si g

enur

i de

text

e, d

ocum

ente

fun

ction

ale

de u

z cu

rent

, sim

bolu

ri u

zual

e in

lo

curi

le p

ublic

e, d

ocum

ente

icon

ice

cotid

iene

, tem

atici

car

acte

-ri

stice

, mod

uri d

e ex

prim

are,

etc

).

1.1

Iden

tifică

ori

gine

a sa

cul

tura

lă,

com

pară

şi

resp

ectă

ase

măn

ările

şi

deos

ebir

ile c

u or

igin

ea c

ultu

rală

a a

ltor

popo

are

1.2.

Arg

umen

teaz

ă şi

dez

bate

dile

me

ale

vieț

ii în

car

e va

lori

le d

iferi

tor

cultu

ri s

au g

rupu

ri s

ocia

le in

tră

în c

onfli

ct p

rin

sele

ctar

ea c

elor

mai

so-

lide

argu

men

te.

Page 43: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

43

1.3.

Com

para

mod

uri d

e a

inte

racț

iona

ade

cvat

în s

ituaț

ii de

com

u-ni

care

cur

ente

, pre

vizi

bile

pe

tem

e fa

mili

are:

solic

itare

şi o

ferir

e de

in

form

ații,

de

expl

icaț

ii,de

se

rvic

ii (lo

cuin

ţă, c

umpă

rătu

ri, m

ese,

de

plas

ări,

călă

torii

) util

izîn

d co

mpe

tenț

e ve

rbal

e şi

non

ver

bale

.

1.3

Eval

ueaz

ă pr

in c

ompa

rație

nor

mel

e de

com

unic

are

scri

să ş

i ora

spec

ifice

cul

turi

i lim

bii m

ater

ne ş

i cul

turi

i lim

bii ț

intă

1.4

Dem

onst

reaz

ă că

înțe

lege

ori

gine

a lim

bii s

tudi

ate

prin

com

para

ție

cu li

mba

mat

ernă

.1.

5 Co

mpa

ră c

onve

nțiil

e ve

rbal

e şi

non

verb

ale,

folo

site

în c

omun

icar

ea

scri

să ş

i ora

lă, c

u ca

ract

er fo

rmal

şi i

nfor

mal

.2.

Dem

onst

reaz

ă în

ţe-

lege

rea

conc

eptu

lui d

e cu

ltur

ă pr

in c

ompa

ra-

ţia

cult

urii

stud

iate

și a

cu

ltur

ii pr

opri

i.

2.1.

Com

pară

sum

ar a

spec

te v

aria

te a

le m

ediu

lui c

ultu

ral a

lofo

n (t

radi

tii, c

ompo

rtam

ente

, atit

udin

i, ev

enim

ente

, sim

bolu

ri, p

er-

sona

litati

, op

ere

de a

rta,

lite

ratu

ra,

mas

s-m

edia

, et

c) i

n ca

drul

co

mun

icar

ii or

ale

si s

cris

e2.

2.O

bser

vă ş

i an

aliz

ează

com

para

tiv

unel

e se

mne

, si

mbo

luri

, pi

ctog

ram

e, h

ărți,

sch

eme,

doc

umen

te ic

onog

rafic

e, r

efer

itoar

e la

țara

alo

fonă

2.3.

Des

crie

une

le c

arac

teris

tici e

senț

iale

ale

soci

etăț

ii- ti

nta,

iden

-tifi

cind

ele

men

te s

imila

re s

i dife

rite

din

soci

etat

ea d

e or

igin

e.2.

4.Id

entifi

că fu

ncții

le u

nor

insti

tuții

, org

aniz

ații

din

țara

alo

fonă

si

com

para

cu

insti

tutii

sim

ilare

din

tara

de

orig

ine.

2.1

Arg

umen

teaz

ă în

țele

gere

a co

ncep

tulu

i de

cultu

ră p

rin

com

para

ția

cultu

rii s

tudi

ate

şi a

pro

priu

lui p

opor

.

2.2

Inve

ntea

ză s

ituaț

ii co

mun

icati

ve s

cris

e sa

u or

ale

în c

are

să c

ompa

re

sau

să e

valu

eze

dive

rsita

tea

cultu

rală

şi s

ocia

lă d

in lu

mea

con

tem

po-

rană

.2.

3 D

emon

stre

ază

achi

ziția

de

valo

ri la

exp

rim

area

sa

pozi

tivă

desp

re

cond

uita

etic

ă, v

alor

ile ş

i vir

tuțil

e um

ane

ale

unui

pop

or2.

4 A

utoe

valu

ează

impo

rtan

ța T

IC ş

i a m

etod

elor

mod

erne

în în

văța

rea

unei

lim

bi s

trăi

ne ş

i în

auto

form

are,

aut

oinf

orm

are,

aut

ocon

trol

.2.

5.Ex

prim

a su

ccin

ct o

pini

i per

sona

le p

rivi

tor

la r

ezul

tate

le c

ompa

rati-

ilor

real

izat

e in

cad

rul a

ctivi

tatil

or d

e in

vata

re s

au in

mod

aut

onom

.

Dom

eniu

l C

omun

itat

e

Niv

el g

imna

zial

N

ivel

lice

al

1. C

onști

enti

zeaz

ă im

por-

tanţ

a st

udie

rii l

imbi

i sta

i-ne

pe

parc

ursu

l in

treg

ii vi

eti p

entr

u fo

rmar

ea s

i de

zvol

tare

a pe

rson

ala,

in

cluz

iune

a so

cial

a si

in-

serti

a pr

ofes

iona

la,

uti-

lizin

d lim

ba s

trai

nă a

tît

în m

ediu

l șc

olar

cît

și

în

afar

a șc

olii.

1.1

Parti

cipa

la in

tera

ctiun

i în

situ

ațiil

e cu

rent

e al

e vi

eții

cotid

iene

, (c

um a

r fi: d

epla

sări

, caz

are,

mas

ă, c

umpă

rătu

ri),

folo

sind

resu

rse

verb

ale

apro

pria

te. D

e ex

empl

u, p

oate

face

o c

umpă

rătu

ră si

mpl

ă in

dicâ

nd c

e do

reşt

e şi

într

ebân

d pr

ețul

ei.

1.2

Poat

e ce

re ş

i of

eri

info

rmaț

ii re

feri

toar

e la

o c

antit

ate,

un

num

ăr,

un p

reț,

sol

icita

inf

orm

ații

sim

ple

desp

re o

căl

ător

ie

etc.

De

exem

plu,

poa

te o

bțin

e in

form

ațiil

e ne

cesa

re d

e la

un

ofici

u de

tur

ism

, cu

con

diția

ca

ele

să fi

e de

nat

ură

sim

plă

şi

nesp

ecia

lizat

ă.

1.1.

Util

izea

ză li

bert

atea

de

expr

imar

e şi

păr

erile

pro

prii

în o

rice

so-

ciet

ate

1.2.

Iden

tifică

şi

resp

inge

div

erse

le fo

rme

de d

iscr

imin

are

din

med

iul

său

şcol

ar ş

i din

com

unita

tea

sa, a

naliz

ează

cri

tic m

otive

le c

e po

t fa

-vo

riza

ace

ste

disc

rim

inăr

i.

Page 44: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

44

1.3

Poat

e ob

ține

şi f

urni

za b

unur

i şi s

ervi

cii d

e uz

coti

dian

. (d

e ex

.com

anda

niş

te b

ucat

e).

1.4

Poat

e fo

losi

tran

spor

tul p

ublic

(aut

obuz

e, tr

enur

i, ta

xiur

i), în

-tr

eba

şi e

xplic

a un

dru

m c

e tr

ebui

e ur

mat

, cum

păra

bile

te.

1.5

Poat

e pu

ne în

treb

ări ş

i efe

ctua

tra

nzac

ții s

impl

e,de

exe

mpl

u în

tr-u

n m

agaz

in, u

n ofi

ciu

poşt

al, o

ban

că.

1.3.

Asi

mile

ază

nevo

ia a

uto/

form

ării,

aut

o/pe

rfec

ționă

rii p

e to

t pa

r-cu

rsul

vie

ții, fi

e în

soc

ieta

tea

de o

rigi

ne, fi

e în

soc

ieta

tea

gazd

ă, fo

lo-

sind

lim

ba s

trăi

nă s

tudi

ată

1.

4. P

rom

ovea

ză v

alor

i naț

iona

le ş

i gen

eral

-um

ane,

inde

pend

ent

de

soci

etat

ea în

car

e se

află

pri

n in

term

ediu

l lim

bii s

trăi

ne s

tudi

ate

1.5.

Par

ticip

ă la

di

feri

te a

ctivi

tăți

ale

com

unită

ților

mul

tilin

gve

din

țara

nat

ală

şi d

in ță

rile

alo

fone

1.6.

Expr

imă

liber

idei

le ş

i opi

niile

per

sona

le in

lim

ba s

trai

na, î

n di

ver-

se s

ituaț

ii co

tidie

ne s

au f

amili

are

fiind

apr

ecia

te, v

alor

ifica

te s

i dez

-vo

ltate

co

ntri

buții

le s

ale

de

cătr

e pr

ofes

ori s

i col

egi.

2. A

dopt

ă un

com

port

a-m

ent

civi

c ad

ecva

t si

tu-

atiilo

r de

com

unic

are

în

ambe

le s

ocie

tăţi

2.1.

Dem

onst

reaz

ă c

unoa

şter

ea î

nsuş

irilo

r pr

opri

i, de

zvol

tând

co

ncep

tul d

e si

ne. D

e ex

empl

u,

car

acte

rize

ază

verb

al a

spec

tul

său

exte

rior

, gen

, vâr

stă;

des

crie

abi

lităț

i, in

tere

se, p

refe

rinț

e pe

r-so

nale

în ra

port

cu

activ

ități,

per

soan

e, o

biec

te, a

cțiu

ni.

2.2.

Stab

ilest

e re

lații

poz

itive

şi d

e re

spec

t cu

cole

gii,

in c

adru

l in

-te

racț

iuni

lor,

man

ifest

ând

em

patie

, in

baza

val

orifi

cări

i mom

en-

telo

r ad

ecva

te d

in s

ituaț

iile

cotid

iene

, din

doc

umen

tele

stu

diat

e in

lim

ba s

trai

na.

2.3.

Recu

noas

te u

nici

tate

a fie

caru

i pri

n id

entifi

care

a a

sem

ănăr

i-lo

r şi

dife

renț

elor

din

tre

pers

oane

dup

ă di

feri

te c

rite

rii

(asp

ect

exte

rior

, gen

, vâr

stă,

cul

tura

, com

port

amen

t, e

tc.),

pe

baza

obs

er-

vări

lor,

desc

rier

ilor,

imag

inilo

r, et

c., u

tiliz

ind

limba

str

aina

.

2.4.

Exp

rim

a ve

rbal

em

oțiil

e pr

opri

i şi e

moț

iile

alto

r pe

rsoa

ne, i

n ve

dere

a de

zvol

tări

i ex

pres

ivită

ții e

moț

iona

le. D

e ex

empl

u, d

ialo

-ge

aza

desp

re e

moț

iile

trăi

te in

cad

rul a

ctivi

tățil

or d

e in

vata

re s

i a

situ

ațiil

or r

eale

coti

dien

e (v

izio

nare

a se

cven

țelo

r di

n fil

me,

aud

i-er

ea c

ânte

celo

r, le

ctur

a te

xtel

or v

aria

te, e

tc.);

exa

min

ează

poz

e,

foto

grafi

i si d

escr

ie e

moț

iile,

ape

lând

la e

xper

ienț

a sa

, sau

pr

in

com

para

ții c

u pe

rson

aje

din

text

e va

riat

e di

n m

abel

e so

ciet

ăți ş

i cu

lturi

.

2.1

Eval

ueaz

ă tr

ăsăt

urile

sal

e in

divi

dual

e şi

cul

tura

le ş

i pe

cele

ale

al-

tor

pers

oane

(sex

, etn

ie, r

asă

etc.

) în

scop

ul fo

rmăr

ii un

ui c

ompo

rta-

men

t civ

ic a

decv

at.

2.2.

Se in

tegr

ează

sau

co

ordo

neaz

ă in

ițiati

ve d

in m

ediu

l său

şco

lar,

din

com

unita

tea

sa,

cu c

rite

rii

de j

ustiț

ie,

solid

arita

te ş

i ec

hita

te în

ap

ărar

ea d

rept

urilo

r ci

vile

(al

e co

piilo

r, ad

oles

cenț

ilor,

tiner

ilor)

din

so

ciet

ăți d

iferi

te, u

tiliz

înd

limba

str

ăină

stu

diat

ă.2.

3 .M

anife

stă

resp

ect

față

de

deos

ebir

ile d

intr

e oa

men

i şi

faț

ă de

dr

eptu

rile

alto

r pe

rsoa

ne, p

rin

atitu

dine

poz

itivă

şi e

chid

ista

nță

față

de

per

soan

e di

n m

edii

dive

rse,

indi

fere

nt d

e ca

ract

eris

ticile

fizi

ce, s

o-ci

ale,

pro

fesi

onal

e, c

ultu

rale

ale

ace

stor

a, re

spec

tând

mod

ele

pozi

ti-ve

de

atitu

dine

si u

tiliz

ind

limba

str

aina

. 2.

4.

Iden

tifică

di

feri

te

tipur

i de

in

tera

cțiu

ni

cu

adul

ții

în

baza

ex

peri

ențe

i sal

e.

2.5.

Iden

tifică

şi

resp

inge

div

erse

le fo

rme

de d

iscr

imin

are

din

med

iul

său

şcol

ar ş

i din

com

unita

tea

sa, a

naliz

ează

cri

tic m

otive

le c

e po

t fa

-vo

riza

ace

ste

disc

rim

inăr

i.

Page 45: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

45

2.6.

Util

izea

ză li

bert

atea

de

expr

imar

e şi

păr

erile

pro

prii

în a

mbe

le

soci

etăț

i.2.

7.M

anife

sta

inde

pend

ență

în a

cțiu

nile

sal

e si

res

pons

abili

tate

per

-so

nală

. De

exem

plu,

apl

ică

inde

pend

ent r

egul

ile d

e co

mun

icar

e în

tr-o

ga

larg

ă de

acti

vită

ți, s

e im

plic

ă cu

încr

eder

e în

rel

ații

noi.

Exer

-se

ază

pri

n va

riat

e ac

tivita

ti de

inva

tare

nor

mel

e de

com

port

amen

t ad

ecva

t. R

ealiz

eaza

ale

gere

din

tr-o

var

ieta

te d

e op

ortu

nită

ți (a

ctivi

-ta

te, s

arci

na, s

trat

egia

de

inva

tare

, sur

sele

de

docu

men

tare

, for

ma

de

prez

enta

re, e

tc.),

res

pect

ând

mod

ele

de c

omun

icar

e.

Page 46: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

46

STA

ND

AR

DE

DE

EfIC

IEN

Ţă A

îNv

ăŢă

RII

LIM

bII

ŞI L

ITER

ATU

RII

RU

SE

îN IN

STIT

UŢI

ILE

CU IN

STR

UIR

E îN

LIM

Ro

Alla

NIC

hIT

CEN

Co, d

octo

r în

ştii

nțe

peda

gogi

ce, c

onsu

ltant

sup

erio

r M

.E. a

l R.M

., co

ordo

nato

r M

aria

vo

LCo

vSC

AIA

, doc

tor

în ş

tiinț

e pe

dago

gice

, ISE

Обл

асть

зна

ний

Стан

дар

т И

ндик

атор

ы

гим

нази

ческ

ое з

вено

лице

йско

е зв

ено

1. В

оспр

ият

ие у

стно

й ре

чи1.

1. с

луш

ание

и а

декв

атно

е во

спри

-ят

ие п

росл

ушан

ного

тек

ста

(в т

ом

числ

е ху

дож

еств

енны

х пр

оизв

еде-

ний)

в р

азли

чны

х ко

мм

уник

атив

ных

ситу

ация

х

1.2.

ори

ента

ция

в ре

чево

й си

туац

ии,

восп

риня

той

на с

лух

Учен

ик

– по

ним

ает с

пер

вого

пре

дъяв

лени

я ос

нов-

ное

соде

ржан

ие и

нфор

мац

ии ,

пре

дста

в-ле

нной

в н

орм

альн

ом р

азго

ворн

ом т

ем-

пе;

– от

лича

ет н

а ос

нове

слу

хово

го в

оспр

ияти

я ди

алог

ичес

кую

и м

онол

огич

еску

ю р

ечь;

– оп

реде

ляет

тем

у, и

дею

про

слуш

анно

го

текс

та;

– сл

ушае

т со

бств

енну

ю р

ечь

и ан

ализ

ируе

т ре

чевы

е не

доче

ты.

– эм

оцио

наль

но а

декв

атно

реа

гиру

ет н

а ус

лыш

анно

е;–

пони

мае

т от

нош

ение

го

воря

щег

о к

ска-

занн

ому,

вы

раж

енно

е ка

к пр

ямо,

так

и

косв

енно

Учен

ик

– во

спри

ним

ает

на

слух

ин

фор

мац

ию

на

осно

ве п

редъ

явле

ния

ее р

азны

ми

инф

ор-

ман

там

и;–

опре

деля

ет

тем

у,

идею

пр

ослу

шан

ного

ху

дож

еств

енно

го т

екст

а;

– оп

реде

ляет

ст

илев

ую

прин

адле

жно

сть

связ

ного

вы

сказ

ыва

ния;

– ос

ущес

твля

ет

сам

оана

лиз

собс

твен

ного

вы

сказ

ыва

ния

на о

снов

е пр

ослу

шан

ной

запи

си.

– пр

осле

жив

ает

инто

наци

онны

е из

мен

ения

пр

и пр

ослу

шив

ании

худ

ожес

твен

ного

тек

-ст

а;–

адек

ватн

о ре

агир

ует

на у

слы

шан

ную

ин-

фор

мац

ию

Page 47: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

47

2. С

озда

ние

уст

ного

вы

сказ

ыва

ния

в ви

де

мон

олог

а ил

и ди

ало-

га

2.1.

реп

роду

циро

вани

е пр

ослу

шан

-но

го/п

рочи

танн

ого

текс

та

2.2.

пр

одуц

иров

ание

м

онол

огич

е-ск

их в

ыск

азы

вани

й

– пе

реск

азы

вает

те

кст-

пове

ство

вани

е бл

изко

к т

екст

у, в

сж

атой

(кр

атко

й) ф

ор-

ме,

с э

лем

ента

ми

твор

чест

ва;

– со

став

ляет

свя

зное

вы

сказ

ыва

ние

по д

ан-

ном

у об

разц

у, п

о ан

алог

ии,

по

данн

ым

см

ысл

овы

м о

пора

м:

зрит

ельн

ой н

агля

д-но

сти,

по

загл

авия

м с

мы

слов

ых

част

ей,

по п

лану

и д

р.–

выде

ляет

осн

овну

ю и

нфор

мац

ию и

з те

к-ст

а, и

склю

чая

втор

осте

пенн

ую и

нфор

ма-

цию

;–

восп

роиз

води

т д

иало

г в л

ицах

.

– оп

реде

ляет

те

му/

идею

пр

ослу

шан

ного

(п

рочи

танн

ого)

тек

ста;

– об

ъясн

яет

смы

сл

загл

авия

, по

дбир

ает

друг

ие в

ариа

нты

заг

лави

й;–

член

ит т

екст

на

смы

слов

ые

част

и и

оза-

глав

лива

ет и

х;–

выра

жае

т сво

е от

нош

ение

к п

редм

ету

бе-

седы

(ра

згов

ора)

– с

огла

сие-

несо

глас

ие,

радо

сть,

ого

рчен

ие и

др.

;–

оцен

ивае

т по

ступ

ки п

ерсо

наж

ей т

екст

а;–

сост

авля

ет

текс

ты-о

писа

ния,

текс

ты-

пове

ство

вани

я с

элем

ента

ми

расс

ужде

-ни

я н

а ос

нове

опо

рног

о те

зиса

; –

сост

авля

ет в

ыск

азы

вани

я на

раз

личн

ые

тем

ы, с

вяза

нны

е с

собс

твен

ным

жиз

нен-

ным

опы

том

; –

учас

твуе

т в

элем

ента

рном

ана

лизе

лит

е-ра

турн

ого

прои

звед

ения

, исп

ольз

уя п

ри-

обре

тенн

ые

умен

ия и

нав

ыки

по

родн

ой

лите

рату

ре.

– пе

реск

азы

вает

ху

дож

еств

енны

й те

кст

(фра

гмен

т) с

цел

ью в

ыяв

лени

я гл

авно

й м

ысл

и те

кста

;–

восп

роиз

води

т сод

ерж

ание

текс

та п

о уз

ло-

вым

воп

роса

м,

соот

несе

нны

м с

лог

ико-

смы

слов

ым

и ча

стям

и;–

конс

труи

рует

реч

евы

е пр

оизв

еден

ия п

о ра

зны

м в

идам

опо

р (з

рите

льна

я, л

огик

о-см

ысл

овая

и д

р.).

– до

мы

слив

ает

сюж

етны

е ли

нии

пове

ство

-ва

ния

поср

едст

вом

вве

дени

я но

вых

кол-

лизи

й;–

созд

ает

рече

вое

выск

азы

вани

е на

осн

ове

проб

лем

ной

ситу

ации

;–

конс

труи

рет

связ

ное

выск

азы

вани

е на

ос

нове

воо

браж

ения

;–

анал

изир

ует

худо

жес

твен

ные

текс

ты,

ис-

поль

зуя

соот

ветс

твую

щие

лит

ерат

уров

ед-

ческ

ие т

ерм

ины

;–

созд

ает

текс

ты-п

овес

твов

ания

, ра

ссуж

де-

ния,

опи

сани

я в

соот

ветс

твии

с п

редл

о-ж

енны

м п

лано

м и

по

собс

твен

ном

у пл

а-ну

;–

сост

авля

ет х

арак

тери

стик

у ли

тера

турн

ых

геро

ев.

Page 48: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

48

3.

прод

уцир

ован

ие

диал

огич

ески

х вы

сказ

ыва

ний

– ф

орм

улир

ует

вопр

осы

и з

адае

т их

соб

е-се

дник

у;–

проя

вляе

т ак

тивн

ость

в д

иало

ге, и

спол

ь-зу

я со

отве

тств

ующ

ие р

епли

ки-с

тим

улы

;–

сост

авля

ет

диал

огич

ески

е ед

инст

ва

по

данн

ым

об

разц

ам

(реп

лика

-сти

мул

, ре

плик

а-ре

акци

я);

– ве

дет

диал

ог н

а те

му

соот

ветс

твен

но р

е-че

вой

ситу

ации

;–

собл

юда

ет р

ечев

ой э

тике

т пр

и ди

алог

е.

– со

став

ляет

диа

логи

раз

личн

ых

типо

в на

ра

злич

ные

тем

ы;

– уч

аств

ует

в об

суж

дени

и ус

лыш

анно

го и

со

верш

енст

вует

его

по

соде

ржан

ию,

по-

стро

ению

и я

зыку

, соб

люда

я ре

чево

й эт

и-ке

т;–

восс

тана

влив

ает

прер

ванн

ую

ком

мун

и-ка

цию

с п

омощ

ью в

опро

сов,

уто

чнен

ий и

др

.;–

разв

ерты

вает

диа

лог

на о

снов

е да

нног

о ди

алог

ичес

кого

еди

нств

а;–

явля

ется

ин

ициа

торо

м

диал

ога-

рас-

спро

са;

– ут

очня

ет д

етал

и со

общ

ения

соб

есед

ника

.3.

Вос

прия

тие

пи

сь-

мен

ной

речи

3.1.

чте

ние

и ад

еква

тное

вос

прия

тие

проч

итан

ного

тек

ста

(в т

ом ч

исле

ху

дож

еств

енны

х пр

оизв

еден

ий)

в ра

злич

ных

ком

мун

икат

ивны

х си

туа-

циях

3.2.

пон

иман

ие и

инт

ерпр

етац

ия и

н-ф

орм

ации

, пол

учен

ной

из п

рочи

тан-

ного

тек

ста

– вл

адее

т м

ехан

изм

ом ч

тени

я;–

чита

ет в

ыра

зите

льно

, ин

тони

руя

устн

ую

речь

со

отно

сите

льно

с

особ

енно

стям

и ру

сско

й ре

чи;

– ис

поль

зует

чте

ние

про

себя

как

сре

дств

о ко

мм

уник

ации

;–

чита

ет и

аде

кват

но в

оспр

иним

ает:

объ

-яв

лени

я,

рекл

амны

е те

ксты

, ин

фор

ма-

цион

ные

и сл

овар

ные

стат

ьи,

надп

иси

на у

пако

вках

, эт

икет

ках,

тек

сты

на

экра

-не

те

леви

зора

омпь

юте

ра),

кули

нар-

ные

реце

пты

, те

атра

льны

е пр

огра

мм

ы,

и аф

мш

и, с

одер

жан

ие к

ниг,

анно

таци

и,

шут

ки,

текс

ты р

азли

чны

х ст

илей

и ж

ан-

ров

и др

.

– из

влек

ает

из т

екст

а ф

акти

ческ

ую и

нфор

ацию

; –

выде

ляет

ос

новн

ую

и вт

орос

тепе

нную

ин

фор

мац

ию;

– оп

реде

ляет

тем

у и

идею

про

чита

нног

о;–

при

чтен

ии х

удож

еств

енны

х пр

оизв

еде-

ний

сле

дит

за х

одом

соб

ыти

й, и

злож

ен-

ных

в те

ксте

; –

выра

жае

т со

бств

енно

е от

нош

ение

к п

ро-

чита

нном

у.

– от

бира

ет н

еобх

одим

ые

исто

чник

и ин

фор

ации

в с

оотв

етст

вии

с ко

мм

уник

атив

ной

зада

чей;

– пр

и вы

боро

чном

чте

нии

отби

рает

тек

сто-

вую

инф

орм

ацию

сог

ласн

о це

лево

й ус

та-

новк

е;–

чита

ет и

аде

кват

но в

оспр

иним

ает

худо

еств

енны

е пр

оизв

еден

ия,

науч

но-п

опу-

лярн

ые

текс

ты и

тек

сты

поз

нава

тель

ного

ха

ракт

ера.

– ис

поль

зует

раз

ные

виды

чте

ния

для

выяв

-ле

ния

нуж

ной

инф

орм

ации

;–

опре

деля

ет гл

авны

е эп

изод

ы в

эпи

ческ

ом

прои

звед

ении

, ус

тана

влив

ает

прич

инно

-сл

едст

венн

ые

связ

и м

ежду

ним

и;–

сам

осто

ятел

ьно

чита

ет, р

еали

зуя

позн

ава-

тель

ный

инте

рес

в пр

оцес

се ч

тени

я.–

пони

мае

т эк

спли

цитн

о и

импл

ицит

но в

ы-

раж

енно

е от

нош

ение

авт

ора;

Page 49: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

49

4. С

озда

ние

пись

мен

но-

го в

ыск

азы

вани

я4.

1. о

фор

мле

ние

напи

санн

ого

в со

-от

ветс

твии

с

прав

илам

и ор

фог

ра-

фии

, пу

нкту

ации

и г

рам

мат

ики

рус-

ског

о ли

тера

турн

ого

язы

ка.

4.2.

со

здан

ие

текс

тов

разл

ичны

х ф

ункц

иона

льно

-см

ысл

овы

х и

фун

к-ци

онал

ьно-

стил

исти

ческ

их

типо

в,

испо

льзо

вани

е со

отве

тств

ующ

их

лекс

ичес

ких

и гр

амм

атич

ески

х ко

н-ст

рукц

ий.

– вы

полн

яет

пись

мен

ные

упра

жне

ния

с це

лью

пр

акти

ческ

ого

влад

ения

яз

ыко

-вы

м м

атер

иало

м и

упо

треб

лени

я ег

о в

рече

вой

прак

тике

; –

репр

одуц

ируе

т пи

сьм

енны

е и

ауди

отек

-ст

ы

в со

отве

тств

ии с

пра

вила

ми

орф

о-гр

афии

, пу

нкту

ации

и г

рам

мат

ики

рус-

ског

о ли

тера

турн

ого

язы

ка.

– пр

одуц

ируе

т пи

сьм

енны

й те

кст,

отн

ося-

щий

ся к

раз

личн

ым

сф

ерам

общ

ения

;–

сам

осто

ятел

ьно

сост

авля

ет с

вязн

ые

вы

-ск

азы

вани

я по

раз

личн

ым

вид

ам о

пор

(зри

тель

ная

опор

а, с

мы

слов

ая о

пора

план

, ло

гико

-син

такс

ичес

кая

опор

а и

др.);

– пи

шет

вы

боро

чное

изл

ожен

ие с

эле

мен

-та

ми

расс

ужде

ния.

– ре

прод

уцир

ует

раз

личн

ые

виды

те

ксто

в в

соот

ветс

твии

с п

рави

лам

и ор

фог

раф

ии,

пунк

туац

ии и

гра

мм

атик

и ру

сско

го л

ите-

рату

рног

о яз

ыка

.

– са

мос

тоят

ельн

о со

став

ляет

св

язно

е вы

-ск

азы

вани

е по

лич

ным

наб

люде

ниям

;–

реце

нзир

ует

твор

ческ

ую р

абот

у то

вари

ей, с

оста

вляе

т от

зыв

о вы

сказ

ыва

нии;

– со

став

ляет

раз

личн

ые

текс

ты в

фор

ме

те-

зисо

в;–

реф

ерир

ует

текс

ты р

азли

чны

х ст

илей

.

5. Ф

орм

иров

ание

кул

ь-т

урол

огич

ески

х ко

м-

пет

енци

й

5.1.

поз

нани

е на

цион

альн

ых

и м

и-ро

вых

ценн

осте

й по

сред

ство

м р

ус-

ског

о яз

ыка

– ос

ущес

твля

ет р

ечев

ое о

бщен

ие в

уст

ной

и пи

сьм

енно

й ф

орм

ах в

рам

ках

тем

ати-

ки, а

ктуа

льно

й дл

я уч

ащих

ся;

– ис

поль

зует

рус

ский

язы

к с

цель

ю п

озна

-ни

я на

цион

альн

ых

обы

чаев

, тр

адиц

ий,

куль

туры

стр

аны

изу

чаем

ого

язы

ка;

– по

ним

ает

пози

тивн

ую з

начи

мос

ть у

свое

-ни

я ру

сско

го я

зыка

в е

го в

заим

освя

зях

с ро

дны

м я

зыко

м и

кул

ьтур

ой М

олдо

вы.

– ис

поль

зует

рус

ский

язы

к с

цель

ю п

озна

-ни

я на

цион

альн

ых

обы

чаев

, тр

адиц

ий,

куль

туры

стр

аны

изу

чаем

ого

язы

ка;

– пр

овод

ит а

нало

гию

меж

ду т

екст

ами

на

одну

и т

у ж

е те

му

разн

ых

авто

ров

(на

рус-

ском

и р

одно

м я

зыка

х);

– со

отно

сит

соде

ржан

ие

худо

жес

твен

ного

пр

оизв

еден

ия с

про

изве

дени

ями

друг

их

видо

в ис

кусс

тва;

– ис

поль

зует

тек

ст х

удож

еств

енны

х пр

оиз-

веде

ний

как

осно

вы д

ля ф

орм

иров

ания

це

ннос

тны

х от

нош

ений

.

Page 50: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

50

6. Ф

орм

иров

ание

яз

ы-

ковы

х ко

мпе

тен

ций

6.1.

ус

воен

ие

и ис

поль

зова

ние

в со

бств

енно

й ре

чи л

екси

ки а

ктив

но-

го с

лова

рног

о за

паса

6.2.

усв

оени

е ос

новн

ых

рече

вых

и яз

ыко

вых

кате

гори

й ру

сско

го я

зыка

– зн

ает

и ис

поль

зует

в с

обст

венн

ой р

ечи

одно

знач

ные/

мно

гозн

ачны

е сл

ова,

си

-но

ним

ы, а

нтон

имы

;–

расп

озна

ет с

оста

в сл

ова

– ди

фф

ерен

циру

ет о

снов

ные

грам

мат

иче-

ские

кат

егор

ии и

мен

и су

щес

твит

ельн

ого,

им

ени

прил

агат

ельн

ого,

гла

гола

, чи

сли-

тель

ных,

мес

тоим

ений

, нар

ечий

;–

прав

ильн

о ис

поль

зует

в

собс

твен

ной

речи

ра

злич

ные

фор

мы

су

щес

твит

ель-

ных,

пр

илаг

ател

ьны

х,

глаг

олов

, чи

сли-

тель

ных,

мес

тоим

ений

, нар

ечий

и д

р.;

– ид

енти

фиц

ируе

т гл

авны

е и

втор

осте

пен-

ные

член

ы п

редл

ожен

ия, п

рост

ые,

сло

ж-

носо

чине

нны

е и

слож

нопо

дчин

енны

е пр

едло

жен

ия;

– ис

поль

зует

в с

обст

венн

ой р

ечи

пред

ло-

жен

ия р

азны

х ти

пов.

– зн

ает

и ис

поль

зует

в с

обст

венн

ой р

ечи

одно

знач

ные/

мно

гозн

ачны

е сл

ова,

син

о-ни

мы

, ант

оним

ы, о

мон

имы

. –

прав

ильн

о ис

поль

зует

в с

обст

венн

ой р

ечи

разл

ичны

е ф

орм

ы с

ущес

твит

ельн

ых,

при

-ла

гате

льны

х, г

лаго

лов,

чис

лите

льны

х, м

е-ст

оим

ений

, на

речи

й, с

луж

ебны

е сл

ова

и др

.; –

испо

льзу

ет в

соб

стве

нной

уст

ной

и пи

сь-

мен

ной

реч

и пр

осты

е ра

спро

стра

ненн

ые,

сл

ожно

сочи

ненн

ые

и сл

ожно

подч

инен

-ны

е пр

едло

жен

ия.

Page 51: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

51

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII MATEMATICII

Ion Achiri, dr., conf.univ., şef catedră IŞE, coordonator;valentina CEApA, consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației;Tamara CERbUŞCA, învățătoare de clasele primare, metodist DGETS, m. Chişinău.

Prin standarde de eficienţă a învăţării se înţeleg obiective complexe, largi – obiective orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarizării sale.

Fără standarde bine elaborate e complicat de a măsura în mod eficient calitatea siste-mului de educație, de a monitoriza progresele şcolare şi sociale ale elevilor sau de a evalua reformele. Standardele nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, elevii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată, astfel încît ea să poată atinge standardele la un nivel minim. Măsurarea nivelului de atin-gere a fiecărui standard la finele treptei de învățămînt se face în baza unor indicatori de performanţă măsurabili, care includ acţiuni şi comportamente concrete şi observabile. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modali-tăți pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Standardele sînt elaborate pentru fiecare disciplină şcolară şi fiecare dintre domeniile respective ale acestei disciline. Ele se aplică la toate treptele de învățămînt, de la şcoala primară pînă la liceu.

Standardele sunt așteptări înalte și nu cerinţe minime.Conceptul de standard educațional trebuie să fie asociat direct cu cel de criteriu de ca-

litate a sistemului de învățămînt. Îndeplinirea standardelor de eficienţă a învăţării trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanțelor fiecărei instituții de învățămînt, clase şi a fiecărui elev în parte.

Standardul are statut de etalon pentru evaluarea nivelurilor de pregătire ale elevilor și de reper pentru conceptorii de curriculum și autorii de manuale, alte suporturi și in-strumente didactice.

Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate într-o şcoală prietenoasă copiilor. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile Şcolii Prietenoase Copilului (ŞPC): eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor este acordată acoperirii principiului respectării dreptu-rilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sensibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunita-tea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Standardele elaborate pentru disciplina Matematica rezultă din contextul că Matema-tica este o disciplină obligatorie de studiu pentru toate clasele şi fundamentală pentru studiul celorlalte discipline şcolare. Pentru fiecare domeniu tradițional al matematicii sînt fixate standardele şi indicatorii măsurabili respectivi. Indicatorii determină rezultatele care trebuie sî fie obținute de către elevi la fiecare treaptă de învățămînt. Un domeniu funda-mental nu numai pentru matematică, dar şi pentru toate celelalte discipline şcolare, din perspectiva formării competențelor, este domeniul Rezolvarea de probleme. Indicatorii de performanță de la acest domeniu includ acţiuni şi comportamente concrete şi observa-bile referitoare la rezolvarea problemelor în ansamblu, nu doar a celor de matematică, în situații reale şi/sau modelate. Din perspectiva formării competențelor standardul 22 este unul prioritar.

Specificul pentru profilurile real şi umanistic este evidențiat prin *. Indicatorii notaţi cu * la învăţămîntul liceal se referă doar pentru Profilul real.

Pentru profesorii de matematică standardele trebuie să devine instrumente esențiale pentru evaluarea succeselor elevilor.

Page 52: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

52

Dom

eniu

l: N

umer

e şi

ope

raţii

cu

num

ere

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

1.Id

enti

fică

și a

plic

ă nu

-m

ere,

mod

alit

ăţile

de

repr

ezen

tare

a n

ume-

relo

r, re

laţi

ile

dint

re

num

ere,

si

stem

e de

nu

mer

aţii.

Elev

ul:

1.1.

Util

izea

ză s

iste

mul

poz

ițion

al

zeci

mal

pen

tru

a fo

rma

num

ere

natu

rale

.

1.2.

Recu

noaş

te n

umer

ele

în li

mi-

ta 0

- 1

000

000.

1.3.

Cite

şte

şi s

crie

num

ere

natu

-ra

le în

lim

ita 0

- 1

000

000.

1.4.

Com

pară

şi o

rdon

ează

num

e-re

în li

mita

0 -

1 00

0 00

0 co

men

t-în

d ra

ționa

men

tele

efe

ctua

te.

1.5.

Cite

şte

şi s

crie

num

ere

natu

-ra

le p

înă

la 3

0 cu

cifr

e ro

man

e.

1.6.

Util

izea

ză n

umer

e fr

acțio

nare

pe

ntru

a e

xpri

ma

subd

iviz

iuni

ale

în

treg

ului

.1.

7.Cl

asifi

că d

upă

unul

sau

mai

m

ulte

cri

teri

i im

plic

ite s

au e

xplic

i-te

num

ere

natu

rale

.1.

8.Re

prez

intă

pri

n de

sene

fra

cții

cu n

umito

rul p

înă

la 2

0.

Elev

ul:

1.1.

Recu

noaş

te ş

i apl

ică

în d

iver

se c

onte

xte

nu-

mer

e sc

rise

cu

cifr

e ar

abe

sau

cu c

ifre

rom

ane.

1.2.

Arg

umen

teaz

ă cu

m s

e sc

him

bă v

aloa

rea

cifr

ei a

rabe

în fu

ncție

de

pozi

ția a

cest

eia

în n

u-m

ărul

scr

is în

sis

tem

ul z

ecim

al d

e nu

mer

ație

.1.

3. I

denti

fică

num

ere

natu

rale

, în

treg

i, ra

țio-

nale

(fra

cții

ordi

nare

, num

ere

zeci

mal

e, n

ume-

re m

ixte

) şi

iraț

iona

le u

tiliz

ate

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate;

1.

4. C

lasi

fică

după

unu

l sau

mai

mul

te c

rite

rii

impl

icite

sau

exp

licite

num

ere

natu

rale

, fra

cții

ordi

nare

, nu

mer

e ze

cim

ale,

num

ere

într

egi,

num

ere

rațio

nale

, nu

mer

e ira

ționa

le,

num

ere

real

e.1.

5. R

ecun

oaşt

e şi

rep

rezi

ntă

num

ere

real

e în

di

vers

e fo

rme

echi

vale

nte.

1.6.

Rep

rezi

ntă

num

ere

real

e pe

axă

şi d

eter

mi-

nă p

oziți

a lo

r ap

roxi

mati

vă p

e ax

a nu

mer

elor

.

1.7.

Com

pară

, ord

onea

ză, a

prox

imea

ză n

ume-

re re

ale.

1.8.

Util

izea

ză n

umer

e re

ale

în re

zolv

ări d

e pr

o-bl

eme,

incl

usiv

în c

alcu

le c

u ve

ctor

i.

Elev

ul:

1.1.

Ide

ntific

ă şi

util

izea

ză î

n di

vers

e do

men

ii nu

mer

e re

ale

şi n

umer

e co

mpl

exe

scri

se î

n di

vers

e fo

rme,

incl

usiv

în c

alcu

le c

u m

atri

ce ş

i de

term

inan

ți.1.

2. J

ustifi

că n

eces

itate

a ex

tinde

rii n

oțiu

nii d

e nu

măr

de

la n

umer

e na

tura

le la

num

ere

com

-pl

exe.

1.3.

Re

cuno

aşte

re

prez

entă

rile

ec

hiva

lent

e pe

ntru

ace

laşi

num

ăr ş

i uti

lizea

zeă

aces

te r

e-pr

ezen

tări

pen

tru

optim

izar

ea c

alcu

lelo

r.

1.4.

Arg

umen

teaz

ă efi

caci

tate

a uti

lizăr

ii nu

me-

relo

r re

spec

tive,

a r

epre

zent

ărilo

r şi

rel

ațiil

or

core

spun

zăto

are

în r

ezol

vări

de

prob

lem

e di

n di

vers

e do

men

ii.

1.5.

Rec

unoa

şte

şi a

plic

ă în

div

erse

con

text

e nu

mer

ele

com

plex

e re

prez

enta

te în

for

al-

gebr

ică,

*tr

igon

omet

rică

.*1

.6. R

ealiz

ează

trec

erea

de

la o

form

ă de

scr

i-er

e a

num

erel

or c

ompl

exe

la a

lta.

1.7.

Rep

rezi

ntă

num

erel

e re

ale,

*co

mpl

exe,

fo-

losi

nd d

iferi

te fo

rme

echi

vale

nte

de s

crie

re.

1.8.

Poz

ițion

ează

num

erel

e re

ale

pe a

xa n

ume-

relo

r, *p

e ce

rcul

tri

gono

met

ric

şi *

num

erel

e co

mpl

exe

în s

iste

mul

ort

ogon

al d

e co

ordo

nate

în

pla

n.

Page 53: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

53

1.9.

Util

izea

ză c

onşti

ent

elem

ente

de

lim

baj m

atem

atic

afer

ent

con-

cept

ului

de

num

ăr n

atur

al.

1.10

.Arg

umen

teaz

ă cu

m

se

schi

mbă

val

oare

a ci

frei

ara

be î

n fu

ncție

de

pozi

ția a

cest

eia

în n

u-m

ărul

scr

is în

sis

tem

ul z

ecim

al d

e nu

mer

ație

.

1.9.

Util

izea

ză n

umer

e pe

ntru

a r

epre

zent

a şi

a

com

para

can

tităț

i în

situ

ații

real

e şi

/sau

mo-

dela

te.

1.10

. U

tiliz

ează

rap

oart

e, p

ropo

rții,

pro

cent

e pe

ntru

a re

prez

enta

rela

ții c

antit

ative

.

1.11

. U

tiliz

ează

ter

min

olog

ia a

fere

ntă

noțiu

nii

de n

umăr

nat

ural

, în

treg

, ra

ționa

l, ira

ționa

l, re

al în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

elat

e, in

clus

iv în

co

mun

icar

e.

1.9.

Com

pară

, ord

onea

ză, a

prox

imea

ză n

umer

e re

ale,

util

izîn

d di

vers

e m

odal

ități

cuno

scut

e.

2.Ef

ectu

ează

op

eraţ

ii cu

num

ere,

uti

lizea

prop

riet

ăile

op

eraţ

ii-lo

r și

a r

elaţ

iilor

din

tre

oper

aţii

în

cont

exte

di

vers

e.

2.1.

Recu

noaş

te în

div

erse

con

tex-

te o

pera

țiile

stu

diat

e: a

duna

rea,

sc

ăder

ea, î

nmul

țirea

şi î

mpă

rțire

a cu

num

ere

natu

rale

.

2.2.

Efec

tuea

adun

ări,

scă-

deri

, în

mul

țiri

şi

împă

rțir

i cu

nu

mer

e na

tura

le

în

conc

entr

ul

0 -

1 00

0 00

0 cu

şi

fără

tre

cere

pe

ste

ordi

n.2.

3.A

plic

ă ad

unar

ea,

scăd

erea

, în

mul

țirea

şi

împă

rțire

a cu

nu-

mer

e na

tura

le ş

i a

prop

riet

ățilo

r ac

esto

ra p

entr

u afl

area

uno

r nu

-m

ere

necu

nosc

ute

în r

ezol

vări

de

exer

ciții

şi p

robl

eme.

2.4.

Efec

tuea

ză o

pera

ții d

e ad

u-na

re ş

i sc

ăder

e cu

num

ere

frac

-țio

nare

.

2.5.

Expl

ică

mod

ul d

e ca

lcul

cu

nu-

mer

e na

tura

le şi

a o

rdin

ii ef

ectu

ării

oper

ațiil

or în

exe

rciți

i cu

cel m

ult 3

op

eraț

ii cu

şi f

ără

para

ntez

e.

2.1.

Rec

unoa

şte

în d

iver

se c

onte

xte

oper

ațiil

e st

udia

te (

adun

area

, sc

ăder

ea,

înm

ulțir

ea,

îm-

părț

irea,

rid

icar

ea l

a pu

tere

cu

expo

nent

în-

treg

, ex

trag

erea

răd

ăcin

ii pă

trat

e) c

u nu

mer

e re

ale

şi a

pro

prie

tățil

or o

pera

țiilo

r uti

lizat

e.2.

2.Ju

stific

ă ap

licar

ea o

pera

ției

resp

ectiv

e, a

pr

opri

etăț

ilor u

tiliz

ate

cu c

alcu

le în

rezo

lvăr

i de

prob

lem

e, in

clus

iv a

pro

blem

elor

de

aritm

eti-

că.

2.3.

Efec

tuea

ză c

alcu

le c

u nu

mer

e re

ale

utiliz

înd

rela

țiile

din

tre

oper

ații,

pro

prie

tățil

e, o

rdin

ea

oper

ațiil

or, s

emni

ficaț

ia p

aran

teze

lor,

mod

ulul

nu

măr

ului

real

(înt

reg,

rațio

nal)

şi p

ropr

ietă

țile

aces

tuia

.

2.4.

Cal

cule

ază

valo

area

exp

resi

ei n

umer

ice

date

sau

obț

inut

e, u

tiliz

înd

prop

riet

ățile

ope

ra-

țiilo

r st

udia

te ş

i ide

ntific

înd

ordi

nea

efec

tuăr

ii op

eraț

iilor

cor

espu

nzăt

oare

.2.

5.A

plic

ă op

eraț

ia a

decv

ată

şi p

ropr

ietă

țile

rațio

nale

în

efec

tuar

ea d

e ca

lcul

e cu

num

ere

real

e.

2.1.

Util

izea

ză a

lgor

itmi r

elev

anți

pent

ru o

pti-

miz

area

cal

cule

lor

cu n

umer

e re

ale

şi c

ompl

e-xe

.

2.2.

Justi

fică

aplic

area

pro

prie

tățil

or, c

rite

riilo

r, al

gori

tmilo

r în

cal

cule

cu

num

ere

real

e şi

com

-pl

exe

scri

se în

div

erse

form

e.

2.3.

Efe

ctue

ază

trec

erea

de

la o

form

ă de

scr

i-er

e a

num

ărul

ui la

alta

în c

onte

xtul

opti

miz

ării

calc

ulel

or.

2.4.

Det

erm

ină

asem

ănăr

i şi

deo

sebi

ri d

intr

e nu

mer

ele

real

e, o

pera

ții c

u nu

mer

e re

ale

şi n

u-m

ere

com

plex

e, o

pera

ții c

u nu

mer

e co

mpl

exe.

2.5.

Rea

lizea

ză t

rans

feru

l pro

prie

tățil

or n

ume-

relo

r rel

e în

stu

diul

pro

prie

tățil

or a

ltor c

once

p-te

mat

emati

ce, i

nclu

siv

la s

tudi

ul p

ropr

ietă

ților

m

atri

celo

r, de

term

inan

ților

, vec

tori

lor.

Page 54: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

54

2.6.

Util

izea

ză în

cal

cule

pro

prie

tățil

e op

eraț

ii-lo

r cu

num

ere

real

e, c

ompl

exe.

2.7.

Inv

estig

heaz

ă va

loar

ea d

e ad

evăr

a u

nei

prop

oziți

i, afi

rmaț

ii si

mpl

e pr

ivin

d nu

mer

e re

-al

e, c

ompl

exe

şi o

pera

țiile

cu

num

ere

stud

iate

pr

in p

reze

ntar

ea u

nor

argu

men

tări

, ex

empl

e,

cont

raex

empl

e.3.

Calc

ulea

fluen

t și

uti

lizea

ză c

alcu

lele

cu

num

ere

în s

itua

ţii r

ea-

le ș

i/sa

u m

odel

ate.

3.1.

Efe

ctue

ază

fluen

t, m

inta

l sau

în

scr

is, c

alcu

le s

impl

e cu

num

ere

natu

rale

şi f

racț

ii.

3.2.

Esti

mea

ză p

rin

com

para

re,

fără

efe

ctua

rea

calc

ulel

or a

dou

ă ex

pres

ii si

mpl

e cu

num

ere

natu

-ra

le, c

are

se d

eose

besc

pri

ntr-

un

num

ăr.

3.3.

Estim

ează

re

zulta

tele

un

or

mas

urăt

ori,

utiliz

înd

num

ere

na-

tura

le s

au f

racț

ii si

mpl

e, î

n ba

za

perc

epție

i sen

zori

ale.

3.4.

In

vesti

ghea

valo

area

de

ad

evăr

a

unei

afi

rmaț

ii si

mpl

e re

feri

toar

e la

cal

cule

cu

num

ere

natu

rale

.

3.1.

Ela

bore

ază

şi a

plic

ă st

rate

gii p

entr

u ef

ectu

-ar

ea c

alcu

lelo

r re

spec

tive

cu n

umer

e re

ale.

3.2.

Efe

ctue

ază

fluen

t, m

inta

l sau

în s

cris

, cal

-cu

le s

impl

e cu

num

ere

real

e.

3.3.

Apl

ică

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate

di-

vers

e te

hnic

i, in

stru

men

te ş

i met

ode

de c

alcu

l, in

clus

iv

estim

ările

, ap

roxi

măr

ile,

rotu

njir

ile,

calc

ulul

min

tal,

calc

ulul

scr

is, c

alcu

lato

rul.

3.4.

Sel

ecte

ază

tehn

icile

, ins

trum

ente

le ş

i me-

tode

le a

decv

ate

pent

ru e

fect

uare

a ca

lcul

elor

cu

num

ere

real

e în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

e-la

te.

3.5.

Ela

bore

ază

şi u

tiliz

ează

str

ateg

ii şi

teh

no-

logi

i de

esti

mar

e a

rezu

ltate

lor

calc

ulel

or c

u nu

mer

e re

ale.

3.6.

A

rgum

ente

ază

sem

nific

ația

re

zulta

telo

r ob

ținut

e în

cal

cule

cu

num

ere

real

e.3.

7. I

nves

tighe

ază

valo

area

de

adev

ăr a

une

i afi

rmaț

ii re

feri

toar

e la

cal

cule

cu

num

ere

rea-

le.

3.1.

Efe

ctue

ază

fluen

t, m

inta

l sau

în s

cris

, ope

-ra

ții c

u nu

mer

e re

ale,

com

plex

e, s

cris

e în

div

er-

se fo

rme,

mat

rice

, det

erm

inan

ți, u

tiliz

înd

algo

-ri

tmi r

elev

anți

şi te

hnol

ogii

optim

ale.

3.2.

Esti

mea

ză r

ezul

tate

ale

uno

r ca

lcul

e cu

nu

mer

e, m

ărim

i din

div

erse

dom

enii,

util

izîn

d ap

roxi

măr

i, ro

tunj

iri.

3.3.

Justi

fică

rațio

nalit

atea

cal

cule

lor

efec

tuat

e şi

ana

lizea

ză r

ezul

tate

le o

bțin

ute

în c

onte

xtul

co

recti

tudi

nii,

al s

impl

ității

, al

cla

rită

ții ş

i al

se

mni

ficaț

iei a

cest

ora.

3.4.

Apl

ică

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate

di-

vers

e te

hnic

i, in

stru

men

te ş

i met

ode

optim

ale

de c

alcu

l şi a

rgum

ente

ază

sem

nific

ația

rez

ulta

-te

lor

obțin

ute.

3.5.

Inv

estig

heaz

ă va

loar

ea d

e ad

evăr

a u

nei

afirm

ații

refe

rito

are

la c

alcu

le c

u nu

mer

e re

ale,

nu

mer

e co

mpl

exe,

mat

rice

, det

erm

inan

ți.

Page 55: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

55

4.U

tiliz

ează

alg

orit

mi r

e-le

vanţ

i pe

ntru

opti

mi-

zare

a ca

lcul

elor

.

4.1.

Co

mpu

ne

şi

desc

ompu

ne

num

ere

natu

rale

în

term

eni

ze-

cim

ali.

4.2.

Efe

ctue

ază

oper

ații

de a

duna

-re

, scă

dere

, înm

ulțir

e şi

împă

rțire

cu

num

ere

natu

rale

ora

l şi î

n sc

ris

cu c

omen

tare

a al

gori

tmilo

r (e

ta-

pelo

r) d

e ca

lcul

şi a

pro

prie

tățil

or

aces

tora

.

4.1.

Com

pune

şi d

esco

mpu

ne n

umer

e na

tura

le

în te

rmen

i zec

imal

i, în

pro

dus

de fa

ctor

i pri

mi.

4.2.

Util

izea

ză a

decv

at c

rite

riile

de

divi

zibi

litat

e cu

2,

3, 5

, 9,

10

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

ode-

late

.

4.3.

Ela

bore

ază,

apl

ică

şi a

naliz

ează

alg

oritm

i re

leva

nți d

e ca

lcul

cu

num

ere

natu

rale

, fra

cții,

nu

mer

e ze

cim

ale,

num

ere

într

egi,

num

ere

mix

-te

, num

ere

irațio

nale

, num

ere

real

e.4.

4.A

plic

ă al

gori

tmul

de

desc

ompu

nere

a n

u-m

erel

or n

atur

ale

în p

rodu

s de

put

eri d

e nu

me-

re p

rim

e în

dife

rite

con

text

e.4.

5.

Util

izea

algo

ritm

ii pe

ntru

de

term

ina-

rea

c.m

.m.d

.c.

(cel

mai

mar

e di

vizo

r co

mun

), c.

m.m

.m.c

.(cel

mai

mic

mul

tiplu

com

un) a

dou

ă nu

mer

e na

tura

le în

rezo

lvăr

i de

prob

lem

e.4.

6.

Calc

ulea

valo

area

dăci

nii

pătr

ate

dint

r-un

num

ăr r

ațio

nal n

eneg

ativ

utiliz

înd

al-

gori

tmul

sau

cal

cula

toru

l.

4.7.

Util

izea

ză c

alcu

lato

rul

pent

ru a

opti

miz

a ca

lcul

ele

cu n

umer

e.4.

8. Ju

stific

ă ap

licar

ea a

lgor

itmul

ui re

spec

tiv în

ca

lcul

e cu

num

ere,

rec

urgî

nd l

a ar

gum

entă

ri,

exem

ple,

con

trae

xem

ple.

4.1.

Arg

umen

teaz

ă st

rate

gia

utiliz

ată

în c

adru

l ef

ectu

ării

calc

ulel

or c

u nu

mer

e.

4.2.

Apl

ică

perm

utăr

ile, a

ranj

amen

tele

, com

bi-

nări

le c

a te

hnic

i de

calc

ul c

u nu

mer

e na

tura

le.

4.3.

Util

izea

ză c

onşti

ent

în c

alcu

le c

rite

riile

de

div

izib

ilita

te s

tudi

ate,

alg

oritm

ii de

cal

cul,

prop

riet

ățile

ope

rații

lor

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au

mod

elat

e.4.

4. A

plic

ă pr

opri

etăț

ile m

odul

ului

num

ărul

ui

real

şi *

com

plex

în d

iver

se c

onte

xte.

4.5.

Util

izea

ză c

alcu

lato

rul

pent

ru a

opti

miz

a ca

lcul

ele

cu n

umer

e.

4.6.

Util

izea

ză e

lem

ente

le d

e co

mbi

nato

rică

şi

a f

orm

ulel

or r

espe

ctive

pen

tru

calc

ulul

nu-

măr

ului

de

perm

utăr

i, ar

anja

men

te, c

ombi

nări

ră re

petă

ri, a

*bi

nom

ului

lui N

ewto

n în

rezo

l-vă

ri d

e pr

oble

me,

incl

usiv

pro

blem

e di

n vi

ața

cotid

iană

.

Page 56: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

56

Dom

eniu

l: El

emen

te d

e lo

gică

mat

emati

că, t

eoria

mul

ţimilo

r şi c

ombi

nato

rică

Nr.

сrt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

5.Ju

stific

ă un

dem

ers s

au

rezu

ltat

mat

emati

c ob

-ţi

nut s

au in

dica

t.

Elev

ul:

5.1.

Rec

unoa

şte

prop

oziți

i, in

clu-

siv

prop

oziți

i mat

emati

ce s

impl

e,

şi a

flă v

alor

ile lo

r de

ade

văr.

5.2.

Cla

sific

ă pr

opoz

iții

mat

ema-

tice

sim

ple

după

cri

teri

i in

dica

te

sau

sele

ctat

e.5.

3. Ju

stific

ă un

dem

ers

sau

rezu

l-ta

t mat

emati

c si

mpl

u ob

ținut

sau

in

dica

t, re

curg

înd

la a

rgum

entă

ri.

Elev

ul:

5.1.

Rec

unoa

şte

prop

oziți

i, in

clus

iv p

ropo

ziții

m

atem

atice

sim

ple,

com

puse

, pa

rticu

lare

, ge

-ne

rale

, şi a

flă v

alor

ile lo

r de

ade

văr.

5.2.

Cla

sific

ă pr

opoz

iții m

atem

atice

dup

ă cr

ite-

rii i

ndic

ate

sau

sele

ctat

e.

5.3.

Justi

fică

un d

emer

s sa

u re

zulta

t mat

emati

c ob

ținut

sau

indi

cat,

recu

rgîn

d la

arg

umen

tări

.

5.4.

Adu

ce e

xem

ple

de d

efini

ții a

le n

oțiu

nilo

r m

atem

atice

, exe

mpl

e de

axi

ome,

teor

eme,

con

-se

cinț

e di

n di

vers

e do

men

ii al

e m

atem

atici

i.5.

5. I

nves

tighe

ază

valo

area

de

adev

ăr a

une

i pr

opoz

iții,

afirm

ații

sim

ple

prin

pre

zent

area

un

or e

xem

ple,

con

trae

xem

ple;

5.6.

Util

izea

ză î

n di

vers

e co

ntex

te,

incl

usiv

în

com

unic

are,

not

ațiil

e şi

ter

min

olog

ia a

fere

ntă

elem

ente

lor

de lo

gică

stu

diat

e.

Elev

ul:

5.1.

Util

izea

ză e

lem

ente

le d

e lo

gică

mat

emati

-că

stu

diat

e, t

erm

inol

ogia

şi n

otaț

iile

afer

ente

ac

esto

ra î

n co

ntex

tul

justi

ficăr

ii un

ui d

emer

s sa

u re

zulta

t.5.

2. A

flă v

aloa

rea

de a

devă

r a

prop

oziți

ei, a

fir-

maț

iei

recu

rgîn

d la

exe

mpl

e, c

ontr

aexe

mpl

e,

argu

men

tări

, dem

onst

rații

.5.

3. A

duce

exe

mpl

e de

defi

niții

ale

noț

iuni

lor,

exem

ple

de a

xiom

e, t

eore

me,

con

seci

nțe,

co-

rola

re d

in d

iver

se d

omen

ii.

6.In

terp

rete

ază

cont

exte

uz

uale

și/

sau

mat

ema-

tice

, uti

lizîn

d m

ulţi

mi,

rela

ţii

dint

re m

ulţi

mi,

oper

aţii

cu m

ulţi

mi

și

elem

ente

de

com

bina

-to

rică

.

6.1.

Rec

unoa

şte

mul

țimi î

n si

tua-

ții re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

6.2.

Adu

ce e

xem

ple

de m

ulțim

i fin

ite

(num

ere,

fr

acții

, ob

iect

e,

figur

i etc

.).

6.3.

Util

izea

ză î

n di

vers

e co

ntex

-te

, inc

lusi

v în

com

unic

are,

ter

mi-

nolo

gia

afer

entă

mul

țimilo

r.

6.1.

Rec

unoa

şte

mul

țimi î

n si

tuaț

ii re

ale

şi/s

au

mod

elat

e.

6.2.

Adu

ce e

xem

ple

de m

ulțim

i fini

te, i

nfini

te,

ordo

nate

din

div

erse

dom

enii.

6.3.

Rep

rezi

ntă

mul

țimea

în m

od s

inte

tic, a

nali-

tic ş

i geo

met

ric

(dia

gram

ă, ta

bel).

6.1.

Apl

ică

mul

țimile

, rel

ațiil

e di

ntre

mul

țimi ş

i op

eraț

iile

cu m

ulțim

i pen

tru

prez

enta

rea

şi c

a-ra

cter

izar

ea u

nor

situ

ații

din

dive

rse

dom

enii,

in

clus

iv s

ituaț

ii co

tidie

ne s

au m

atem

atice

.6.

2. U

tiliz

ează

mul

țimi,

rela

ții î

ntre

mul

țimi

şi o

pera

ții c

u m

ulțim

i, el

emen

tele

de

com

bi-

nato

rică

în

rezo

lvăr

i de

pro

blem

e di

n di

vers

e do

men

ii.

6.3.

Arg

umen

teaz

ă in

cluz

iuni

le N

ZQ

RC

ff

ff

N

ZQ

RC

ff

ff

şi e

vide

nția

ză a

part

enen

ța u

nor

nu-

mer

e da

te l

a un

a di

ntre

mul

țimile

num

eric

e in

dica

te (

N,

Z, Q

, R,

C,

Z\N

, Q

\Z,

R\Q

, R*

\Q,

R\Q

–, C\R

, C\R

– şi a

ltele

de

aces

te ti

puri

).

Page 57: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

57

6.4.

Apl

ică

mul

țimile

, rel

ațiil

e di

n-tr

e m

ulțim

i pen

tru

prez

enta

rea

şi

cara

cter

izar

ea u

nor s

ituaț

ii si

mpl

e di

n di

vers

e do

men

ii, in

clus

iv s

itu-

ații

cotid

iene

sau

mat

emati

ce.

6.4.

Det

erm

ină

dacă

ele

men

tul

(obi

ectu

l, nu

-m

ărul

, fig

ura

etc.

) ap

arțin

e sa

u nu

mul

țimii

resp

ectiv

e.

6.5.

Cal

cule

ază

card

inal

ul u

nei m

ulțim

i fini

te.

6.6.

Efe

ctue

ază

oper

ații

cu m

ulțim

i fini

te ş

i/sa

u in

finite

(re

uniu

nea,

inte

rsec

ția, d

ifere

nța,

pro

-du

sul c

arte

zian

).6.

7. A

rgum

ente

ază

incl

uziu

nile

NZ

QR

ff

f

NZ

QR

ff

f ş

i ev

iden

țiază

apa

rten

ența

uno

r nu

mer

e da

te la

una

din

tre

mul

țimile

num

eric

e in

dica

te

(N, Z

, Q, R

, Z\N

, Q\Z

, R\Q

, R\N

, R*\

Q, R

\Q- ş

i al

tele

de

aces

te ti

puri

).6.

8. A

plic

ă m

ulțim

ile,

rela

țiile

din

tre

mul

țimi

şi o

pera

țiile

cu

mul

țimi

pent

ru p

reze

ntar

ea ş

i ca

ract

eriz

area

uno

r si

tuaț

ii si

mpl

e di

n di

vers

e do

men

ii, i

nclu

siv

situ

ații

cotid

iene

sau

mat

e-m

atice

.6.

9. U

tiliz

ează

mul

țimi,

rela

ții î

ntre

mul

țimi

şi

oper

ații

cu m

ulțim

i în

rezo

lvăr

i de

prob

lem

e.6.

10. U

tiliz

ează

în d

iver

se c

onte

xte,

incl

usiv

în

com

unic

are,

term

inol

ogia

afe

rent

ă m

ulțim

ilor.

6.4.

Tra

nspu

ne în

lim

baju

l mul

țimilo

r, in

clus

iv

în l

imba

jul

com

bina

tori

c, s

ituaț

ii di

n di

vers

e do

men

ii, r

ezol

vă p

robl

ema

obțin

ută

şi i

nter

-pr

etea

ză re

zulta

tele

obț

inut

e.

6.5.

U

tiliz

ează

pe

rmut

ările

, ar

anja

men

tele

, co

mbi

nări

le în

rez

olva

rea

ecua

țiilo

r, *i

necu

ați-

ilor,

prob

lem

elor

sim

ple

din

viaț

ă.*6

.6. U

tiliz

ează

bin

omul

lui N

ewto

n şi

/sau

for-

mul

a te

rmen

ului

gen

eral

în

situ

ații

real

e sa

u m

odel

ate.

* 6.

7. U

tiliz

ează

pro

prie

tățil

e co

efici

ențil

or b

i-no

mia

li la

rezo

lvar

ea d

iver

selo

r pr

oble

me.

Page 58: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

58

Dom

eniu

l: El

emen

te d

e te

oria

pro

babi

lităţ

ilor ş

i sta

tistic

ă m

atem

atică

Nr.

сrt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

7.Se

lect

ează

și

uti

lizea

-ză

met

odel

e st

atisti

ce

pent

ru p

reze

ntar

ea ș

i ca

ract

eriz

area

sit

uaţi

i-lo

r re

ale

și/s

au m

ode-

late

.

Elev

ul:

7.1.

Sel

ecte

ază

şi o

rgan

izea

ză d

a-te

le în

tabe

le.

7.2.

Sor

teaz

ă, c

lasi

fică

date

le p

e ba

za u

nor c

rite

rii i

ndic

ate

şi in

ter-

pret

ează

dat

e si

mpl

e.

7.3.

Ex

plor

ează

m

odal

ități

ele-

men

tare

de

orga

niza

re ş

i cl

asifi

-ca

re a

dat

elor

: sc

hem

e; t

abel

e;

dese

ne.

7.4.

Com

plet

ează

tabe

le, r

ubri

cile

rora

indi

că c

ompo

nent

ele

ope-

rație

i cu

num

ere

natu

rale

, cuv

in-

tele

che

ie a

le u

nei p

robl

eme.

7.5.

Com

plet

ează

sch

eme,

lanț

uri

de c

alcu

le c

u nu

mer

ele

natu

rale

sa

u op

eraț

iile

aritm

etice

car

e lip

-se

sc.

7.6.

În

regi

stre

ază

în

tabe

le

re-

zulta

tele

uno

r m

ăsur

ător

i cu

nu-

mer

e na

tura

le ş

i fra

cții

sim

ple

cu

inte

rpre

tare

a da

telo

r.

Elev

ul:

7.1.

Sor

teaz

ă şi

cla

sific

ă da

te,

obie

cte,

eve

ni-

men

te p

e ba

za u

nor

crite

rii d

ate

sau

dete

rmi-

nate

.

7.2.

Iden

tifică

crit

erii

după

car

e se

ale

ge o

mul

ți-m

e de

obi

ecte

, dat

e, fe

nom

ene,

eve

nim

ente

.

7.3.

Sor

teaz

ă, o

rgan

izea

ză ş

i re

prez

intă

dat

e de

tip

canti

tativ

şi c

alita

tiv, u

tiliz

înd

met

ode

şi

inst

rum

ente

le s

tatis

tice

stud

iate

(hi

stog

ram

a,

diag

ram

e pr

in b

atoa

ne,

diag

ram

e pr

in b

are,

di

agra

me

stru

ctur

ale)

.7.

4. C

onst

ruie

şte

şi i

nter

pret

ează

dia

gram

e,

tabe

le, s

chem

e şi

gra

fice

stati

stice

ilus

trîn

d di

-ve

rse

situ

ații

sim

ple.

7.5.

Exp

lore

ază

situ

ații

cu c

arac

ter

loca

l şi/

sau

glob

al,

utiliz

înd

elem

ente

şi

met

ode

stud

iate

al

e st

atisti

cii m

atem

atice

.

7.6.

Ela

bore

ază

o st

rate

gie

de c

olec

tare

, sor

ta-

re, a

naliz

ă şi

repr

ezen

tare

a d

atel

or, a

info

rma-

țiilo

r şi

rea

lizea

ză s

trat

egia

ela

bora

tă, u

tiliz

înd,

in

clus

iv, t

ehno

logi

ile in

form

ațio

nale

şi c

omun

i-ca

ționa

le c

unos

cute

.

Elev

ul:

7.1.

Tra

nspu

ne î

n lim

baj

mat

emati

c şi

int

er-

pret

ează

situ

ații

din

dive

rse

dom

enii,

util

izîn

d co

ncep

tele

şi m

etod

ele

stati

stice

stu

diat

e, r

e-pr

ezen

tări

le g

rafic

e al

e da

telo

r st

atisti

ce (

his-

togr

ama,

pol

igon

ul fr

ecve

nțel

or, d

iagr

ame

prin

ba

toan

e, d

iagr

ame

prin

bar

e, d

iagr

ame

stru

c-tu

rale

).7.

2. E

labo

reaz

ă o

stra

tegi

e de

col

ecta

re, s

orta

-re

, ana

liză

şi re

prez

enta

re a

dat

elor

, a in

form

a-ții

lor

şi re

aliz

ează

str

ateg

ia e

labo

rată

, util

izîn

d,

incl

usiv

, teh

nolo

giile

info

rmaț

iona

le ş

i com

uni-

cațio

nale

cun

oscu

te.

7.3.

Org

aniz

ează

şi i

nter

pret

ează

dat

ele

de ti

p ca

ntita

tiv,

calit

ativ

din

dive

rse

dom

enii,

util

i-zî

nd te

hnol

ogiil

e st

atisti

ce s

tudi

ate.

7.4.

Util

izea

ză e

lem

ente

le d

e ca

lcul

fina

ncia

r st

udia

te p

entr

u a

rezo

lva

prob

lem

e în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

elat

e.

7.5.

Rep

rezi

ntă

rezu

ltate

le u

nor o

bser

vații

rea-

lizat

e în

div

erse

dom

enii,

repr

ezin

tă fe

nom

ene

econ

omic

e, s

ocia

le,

tehn

ice

etc.

pri

n de

sene

, ta

bele

, gra

fice,

dia

gram

e şi

ext

rage

, la

nece

si-

tate

, inf

orm

ații

rele

vant

e di

n ta

bele

, lis

te, d

ia-

gram

e st

atisti

ce.

7.6.

Util

izea

ză c

onşti

ent

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au

mod

elat

e un

itățil

e m

onet

are

națio

nale

şi c

ele

de u

z in

tern

ațio

nal î

n di

vers

e op

eraț

ii fin

anci

a-re

, inc

lusi

v în

acti

vită

ți de

ant

repr

enor

iat.

Page 59: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

59

7.7.

Sel

ecte

ază

din

mul

țimea

dat

elor

cul

ese

sau

indi

cate

, din

gra

fice,

tabe

le, l

iste

, dia

gram

e in

form

ațiil

e re

leva

nte

pent

ru r

ezol

vare

a un

ei

prob

lem

e.8.

Uti

lizea

elem

ente

le

de p

roba

bilit

ăţi p

entr

u pr

ezen

tare

a și

car

acte

-ri

zare

a si

tuaţ

iilor

rea

le

și/s

au m

odel

ate.

8.1.

Apr

ecia

ză v

aloa

rea

de a

devă

r a

unei

afir

maț

ii cu

im

plic

ații

de

tipul

”da

că-a

tunc

i”, „

posi

bil,

im-

posi

bil”

pen

tru

exem

ple

sim

ple,

ev

entu

al d

in c

otidi

an.

8.1.

Rec

unoa

şte,

des

crie

şi e

xem

plifi

că ti

puri

le

de e

veni

men

te s

tudi

ate.

8.2.

Cla

sific

ă ev

enim

ente

dup

ă şa

nsa

prod

u-ce

rii

lor

(eve

nim

ent,

sig

ur,

prob

abil,

pos

ibil,

im

posi

bil)

şi e

stim

ează

şan

sa p

rodu

ceri

i un

ui

even

imen

t.8.

3. D

eter

min

ă pr

obab

ilita

tea

prod

ucer

ii un

ui

even

imen

t, fo

losi

nd ra

port

ul: n

r. ca

zuri

favo

ra-

bile

/ n

r. ca

zuri

posi

bile

.8.

4. U

tiliz

ează

ele

men

tele

stu

diat

e de

pro

ba-

bilit

ăți p

entr

u a

prez

enta

şi c

arac

teri

za s

ituaț

ii m

atem

atice

şi c

otidi

ene

sim

ple.

8.1.

Util

izea

ză e

lem

ente

le ş

i met

odel

e st

udia

te

de p

roba

bilit

ăți p

entr

u a

prez

enta

şi c

arac

teri

-za

situ

ații

din

dive

rse

dom

enii,

incl

usiv

situ

ații

mat

emati

ce ş

i coti

dien

e.

8.2.

Cal

cule

ază

prob

abili

tăți

ale

prod

ucer

ilor

even

imen

telo

r în

div

erse

dom

enii,

util

izîn

d al

-go

ritm

ii re

leva

nți ş

i pro

prie

tățil

e st

udia

te.

Page 60: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

60

Dom

eniu

l: A

lgeb

ra

Nr.

сrt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

9.U

tiliz

ează

si

mbo

luri

le

și m

etod

ele

alge

bric

epe

ntru

pre

zent

area

și

cara

cter

izar

ea s

itua

ţii-

lor

real

e și

/sau

mod

e-la

te.

Elev

ul:

9.1.

Det

erm

ină

num

ere

necu

nos-

cute

în

exer

ciții

în

baza

reg

ulilo

r de

afla

re a

com

pone

ntel

or a

le

adun

ării,

scă

deri

i, în

mul

țirii

şi îm

-pă

rțir

ii cu

num

ere

natu

rale

.9.

2. U

tiliz

ează

sim

bolu

ri p

entr

u a

pune

in

evid

ență

num

ere

necu

-no

scut

e în

rezo

lvăr

i de

prob

lem

e.

9.3.

Efe

ctue

ază

calc

ule

cu n

umer

e na

tura

le r

epre

zent

ate

prin

lite

re

(adu

nare

a, s

căde

rea,

înm

ulțir

ea,

împă

rțire

a), u

tiliz

înd

prop

riet

ățile

op

eraț

iilor

resp

ectiv

e.

Elev

ul:

9.1.

Util

izea

ză n

ecun

oscu

te,

vari

abile

, ne

de-

term

inat

e, s

imbo

luri

şi e

ntită

ți al

gebr

ice

pen-

tru

prez

enta

rea

unor

situ

ații

mul

tiple

.

9.2.

Ana

lizea

ză s

ituaț

ii m

atem

atice

, co

tidie

ne

utiliz

înd

sim

bolu

ri ş

i met

ode

alge

bric

e.

9.3.

Efec

tuea

ză c

alcu

le c

u nu

mer

e re

ale

repr

e-ze

ntat

e pr

in li

tere

(adu

nare

a, s

căde

rea,

înm

ul-

țirea

, îm

părț

irea,

rid

icar

ea la

put

ere

cu e

xpo-

nent

într

eg),

utiliz

înd

prop

riet

ățile

ope

rații

lor

resp

ectiv

e.9.

4. R

ezol

vă în

mul

țimile

N, Z

, Q, R

şi în

alte

mul

-țim

i num

eric

e de

tipu

rile

stud

iate

pro

blem

e pr

in

met

odel

e al

gebr

ice

stud

iate

, util

izîn

d ec

uații

de

grad

ul I,

gra

dul I

I cu

o ne

cuno

scut

ă, in

ecua

ții d

e gr

adul

I,

grad

ul I

I cu

o n

ecun

oscu

tă,

ecua

ții ş

i in

ecua

ții r

ațio

nal-f

racț

iona

re, s

iste

me

de d

ouă

ecua

ții d

e gr

adul

I cu

dou

ă ne

cuno

scut

e, s

iste

-m

e de

inec

uații

de

grad

ul I

cu o

nec

unos

cută

.9.

5. Id

entifi

că în

enu

nțur

i div

erse

form

ulel

e în

-m

ulțir

ii pr

escu

rtat

e şi

le u

tiliz

ează

pen

tru

opti-

miz

area

uno

r ca

lcul

e al

gebr

ice,

ari

tmeti

ce.

9.6.

Ide

ntific

ă as

emăn

ări

într

e op

eraț

iile

cu

polin

oam

e şi

ope

rații

le c

u nu

mer

e re

ale

şi u

ti-liz

ează

ase

măn

ările

evi

denț

iate

în c

alcu

le.

9.7.

Util

izea

ză m

onoa

me,

pol

inoa

me,

fra

cții

alge

bric

e, o

pera

țiile

cu

aces

tea

pent

ru a

pre

-ze

nta

şi a

naliz

a si

tuaț

ii m

atem

atice

.

Elev

ul:

9.1.

Util

izea

ză n

ecun

oscu

te, v

aria

bile

, ned

eter

-m

inat

e, s

imbo

luri

şi

entit

ăți

alge

bric

e pe

ntru

an

aliz

a şi

pre

zent

area

uno

r si

tuaț

ii di

n di

vers

e do

men

ii.

9.2.

Aso

ciaz

ă en

tităț

i al

gebr

ice

cu e

ntită

ți di

n al

te d

omen

ii m

atem

atice

(de

exem

plu,

ecu

ații,

po

linoa

me,

fun

cții,

gra

fice)

pen

tru

a re

zolv

a pr

oble

me

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

9.3.

Opti

miz

ează

cal

cule

le a

lgeb

rice

, uti

lizîn

d al

gori

tmi

rele

vanț

i, st

rate

gii

adec

vate

şi

ase-

măn

ările

cu

calc

ulel

e cu

num

ere.

9.4.

Util

izea

ză c

orec

t ter

min

olog

ia a

fere

ntă

no-

țiuni

i de

mat

rice

.

9.5.

Det

erm

ină

tipul

mat

rice

i în

dife

rite

con

-te

xte.

9.6.

Efe

ctue

ază

calc

ule

cu ti

puri

le d

e m

atri

ce

stud

iate

.

9.7.

Ca

lcul

ează

de

term

inan

ți de

or

dinu

l II,

III

, *p

atru

în

di

feri

te

cont

exte

, uti

lizîn

d pr

opri

etăț

ile d

eter

min

anțil

or.

Page 61: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

61

9.8.

Inte

rpre

teaz

ă pr

oble

me

şi s

ituaț

ii co

tidie

-ne

pri

n uti

lizar

ea m

odel

elor

alg

ebri

ce.

9.8.

Rez

olvă

sis

tem

e de

ecu

ații

linia

re u

tiliz

ănd

regu

la l

ui C

ram

er,m

etod

a lu

i G

auss

, *m

etod

a m

atri

cial

ă.

9.9.

Rez

olvă

ecu

ații

de g

radu

l I, I

I şi r

educ

tibile

la

ace

stea

, inc

lusi

v cu

per

imet

ru ş

i/sa

u m

odul

; ec

uații

rațio

nal-f

racț

iona

re; e

cuții

iraț

iona

le d

e tip

urile

stu

diat

e şi

red

uctib

ile l

a el

e, *

ecua

ții

mat

rice

ale.

*9.1

0.In

terp

rete

ază

geom

etri

c m

ulțim

ea s

olu-

țiilo

r ecu

ațiil

or d

e gr

adul

doi

cu

două

nec

unos

-cu

te s

tudi

ate.

9.11

. Re

zolv

ă ec

uații

exp

onen

țiale

de

tipur

ile

stud

iate

şi

redu

ctibi

le l

a el

e, *

incl

usiv

ecu

ații

expo

nenț

iale

cu

para

met

ru ş

i/sa

u m

odul

. 9.

12.R

ezol

vă e

cuaț

ii lo

gari

tmic

e de

tipu

rile

stu

-di

ate

şi re

ducti

bile

la e

le, *

incl

usiv

ecu

ații

loga

-ri

tmic

e cu

mod

ul.

9.13

. Util

izea

ză d

iver

se m

etod

e de

rez

olva

re a

in

ecua

țiilo

r de

gra

dul

I, de

gra

dul

II, r

ațio

nal-

frac

ționa

re,

*ira

ționa

le,

*exp

onen

țiale

, *l

oga-

ritm

ice

de ti

puri

le s

tudi

ate.

9.14

. Re

zolv

ă si

stem

e de

ecu

ații

de g

radu

l I,

grad

ul II

, exp

onen

țiale

, log

aritm

ice,

de

tipur

ile

stud

iate

, în

dive

rse

cont

exte

.9.

15. R

ezol

vă s

iste

me

de in

ecua

ții d

e gr

adul

I,

grad

ul II

, raț

iona

l-fra

cțio

nare

cu

o ne

cuno

scut

ă în

div

erse

con

text

e.

9.16

. Re

cuno

aşte

şi

utiliz

ează

ide

ntită

țile

tri-

gono

met

rice

fun

dam

enta

le,

form

ulel

e de

re-

duce

re,

form

ulel

e su

mei

, fo

rmul

ele

ungh

iulu

i du

blu,

for

mul

ele

de m

icşo

rare

a g

radu

lui

în

dive

rse

cont

exte

.*9

.17.

Util

izea

ză d

iver

se m

etod

e de

rez

olva

re

a ec

uații

lor

trig

onom

etri

ce s

tudi

ate

şi r

educ

ti-bi

le la

ace

stea

.

Page 62: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

62

*9.1

8. R

ezol

vă c

ele

mai

sim

ple

inec

uații

tri

go-

nom

etri

ce în

div

erse

con

text

e.9.

19.

Util

izea

ză m

onoa

me,

pol

inoa

me,

fra

cții

alge

bric

e, o

pera

țiile

cu

aces

tea

pent

ru a

pre

-ze

nta

şi a

naliz

a si

tuaț

ii m

atem

atice

div

erse

.9.

20. I

nter

pret

ează

pro

blem

e şi

situ

ații

coti-

dien

e pr

in u

tiliz

area

mod

elel

or a

lgeb

rice

stu

-di

ate.

10.

Iden

tific

ă și

des

crie

cu

ajut

orul

mod

elel

or a

l-ge

bric

e a

unor

rel

aţii

sau

situ

aţii

mul

tipl

e.

10.1

. D

escr

ie c

u aj

utor

ul m

ode-

lelo

r al

gebr

ice

stud

iate

rel

ații

şi/

sau

situ

ații

real

e sa

u m

odel

ate

sim

ple.

10.1

. Ide

ntific

ă m

odel

ele

alge

bric

e uti

lizat

e în

de

scri

erea

rel

ațiil

or, s

ituaț

iilor

mat

emati

ce ş

i/sa

u co

tidie

ne.

10.2

. D

escr

ie c

u aj

utor

ul m

odel

elor

alg

ebri

ce

stud

iate

rel

ații

şi/s

au s

ituaț

ii re

ale

sau

mod

e-la

te.

10.3

. Tr

ansp

une

în l

imba

jul

alge

bric

, uti

lizîn

d ec

uații

, ine

cuaț

ii, s

iste

me

de ti

puri

le s

tudi

ate,

si

tuaț

ii di

n di

vers

e do

men

ii, r

ezol

vă p

robl

ema

obțin

ută

şi in

terp

rete

ază

rezu

ltate

le o

bțin

ute.

10.1

. Tr

ansp

une

în l

imba

jul

alge

bric

, uti

lizîn

d ec

uații

, ine

cuaț

ii, s

iste

me,

tot

alită

ți de

tipu

rile

st

udia

te,

situ

ații

din

dive

rse

dom

enii,

rez

olvă

pr

oble

ma

obțin

ută

şi in

terp

rete

ază

rezu

ltate

le

obțin

ute.

11.

Rezo

lvă

prob

lem

e de

al

gebr

ă și

ef

ectu

ează

an

aliz

a ca

litati

vă a

re-

zolv

ărilo

r ac

esto

ra.

11.1

. In

vesti

ghea

ză v

aloa

rea

de

adev

ăr

a un

ei

afirm

ații

sim

ple

refe

rito

are

la e

lem

ente

le d

e al

ge-

bră

stud

iate

.

11.1

. Ef

ectu

ează

tra

nsfo

rmăr

i id

entic

e, t

rans

-fo

rmăr

i ech

ival

ente

ale

exp

resi

ilor

alge

bric

e în

co

ntex

te d

iver

se.

11.2

. Cla

sific

ă du

pă c

rite

riile

dat

e sa

u se

lect

ate

ecua

țiile

, ine

cuaț

iile,

sis

tem

ele

de e

cuaț

ii, s

is-

tem

ele

de in

ecua

ții în

div

erse

con

text

e.

11.3

. Rez

olvă

în m

ulțim

ile N

, Z, Q

, R ş

i în

alte

m

ulțim

i num

eric

e de

tipu

rile

stu

diat

e ec

uați-

ile,

inec

uații

le,

sist

emel

e de

tipu

rile

stu

diat

e,

utiliz

înd

tran

sfor

măr

ile e

chiv

alen

te, a

lgor

itmii

rele

vanț

i şi m

etod

ele

optim

ale.

11.4

. Ana

lizea

ză r

ezol

vări

le e

cuaț

iilor

, ine

cua-

țiilo

r, si

stem

elor

de

tipur

ile s

tudi

ate

în c

onte

x-tu

l cor

ectit

udin

ii, a

l sim

plită

ții, a

l cla

rită

ții ş

i al

sem

nific

ație

i rez

ulta

telo

r.

11.1

. A

plic

ă tr

ansf

orm

ările

ech

ival

ente

, tr

ans-

form

ările

iden

tice

ale

entit

ățilo

r alg

ebri

ce p

en-

tru

optim

izar

ea re

zolv

ării

prob

lem

elor

.11

.2.

Det

erm

ină

căre

i cl

ase

de p

robl

eme

îi ap

arțin

e pr

oble

ma

de a

lgeb

ră d

ată

sau

obțin

u-tă

şi u

tiliz

ează

alg

oritm

ul o

ptim

al d

e re

zolv

are

a ac

este

ia.

11.3

. Rez

olvă

în m

ulțim

ile N

, Z, Q

, R, C

şi î

n al

te

mul

țimi n

umer

ice

de ti

puri

le s

tudi

ate

prob

le-

me

prin

met

odel

e al

gebr

ice

stud

iate

, util

izîn

d ec

uații

, ine

cuaț

ii, s

iste

me,

tota

lităț

i.

11.4

. A

naliz

ează

re

zolv

ările

pr

oble

mel

or

de

alge

bră

de ti

puri

le s

tudi

ate

în c

onte

xtul

cor

ec-

titud

inii,

al s

impl

ității

, al c

lari

tății

şi a

l sem

nifi-

cație

i rez

ulta

telo

r.

Page 63: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

63

11.5

. D

eter

min

ă că

rei

clas

e de

pro

blem

e îi

apar

ține

prob

lem

a de

alg

ebră

dat

ă sa

u ob

ținu-

tă ş

i util

izea

ză a

lgor

itmul

opti

mal

de

rezo

lvar

e a

aces

teia

.11

.6. A

soci

ază

ecua

ții a

lgeb

rice

cu

func

ții, p

o-lin

oam

e de

o n

edet

erm

inat

ă şi

apl

ică

astf

el d

e as

ocie

ri în

rezo

lvăr

i de

prob

lem

e.

11.7

. Inv

estig

heaz

ă va

loar

ea d

e ad

evăr

a u

nei

afirm

ații

refe

rito

are

la m

etod

ele

alge

bric

e uti

-liz

ate.

11.5

. Aso

ciaz

ă ec

uații

alg

ebri

ce c

u fu

ncții

, po-

linoa

me

de o

ned

eter

min

ată

şi a

plic

ă as

tfel

de

asoc

ieri

în re

zolv

ări d

e pr

oble

me.

11.6

. Jus

tifică

str

ateg

iile

aplic

ate

în r

ezol

vare

a pr

oble

mel

or d

e al

gebr

ă.

D

omen

iul:

Elem

ente

de

anal

iză

mat

emati

Nr.

сrt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

12.

Recu

noaș

te r

elaţ

ii, ș

i-ru

ri,

func

ţii

în s

itua

ţii

real

e și

/sau

m

odel

a-te

.

Elev

ul:

12.1

. Ide

ntific

ă re

guli

de f

orm

are

a un

or s

ucce

siun

i de

num

ere

na-

tura

le.

12.2

. Cl

asifi

că d

upă

crite

rii

indi

-ca

te ş

irur

ile c

u nu

mer

e na

tura

le

date

.

Elev

ul:

12.1

. Re

prez

intă

în

sist

emul

car

tezi

an d

e co

-or

dona

te p

erec

hi o

rdon

ate

de n

umer

e re

ale,

ad

ică

elem

ente

ale

mul

țimii

R x

R.12

.2.

Iden

tifică

în s

iste

mul

car

tezi

an d

e co

or-

dona

te p

unct

ul, c

unos

cînd

coo

rdon

atel

e lu

i.

12.3

. Ide

ntific

ă co

ordo

nate

le p

unct

ului

dat

în

sist

emul

car

tezi

an d

e co

ordo

nate

.12

.4. S

crie

, cite

şte,

inte

rpre

teaz

ă re

lații

, şir

uri,

func

ții d

e tip

urile

stu

diat

e.

12.5

. Rec

unoa

şte

în d

iver

se c

onte

xte

rela

țiile

, şi

ruri

le, f

uncț

iile

stud

iate

, ter

men

ii şi

not

ațiil

e co

resp

unză

toar

e ac

esto

ra.

Elev

ul:

12.1

. Scr

ie, c

iteşt

e, in

terp

rete

ază

rela

ții, ş

irur

i, fu

ncții

de

tipur

ile s

tudi

ate.

12.2

. Rec

unoa

şte

în d

iver

se c

onte

xte

rela

țiile

, şi

ruri

le, f

uncț

iile

stud

iate

, ter

men

ii şi

not

ațiil

e co

resp

unză

toar

e ac

esto

ra.

*12

.3. R

ecun

oaşt

e ge

omet

ric,

ana

litic

func

țiile

in

jecti

ve, s

urje

ctive

, bije

ctive

.12

.4.

Recu

noaş

te,

exem

plifi

că ş

i uti

lizea

ză î

n co

ntex

te d

iferi

te n

oțiu

nile

şir

de n

umer

e, d

e-pe

nden

ţă f

uncţ

iona

lă,

func

ţie,

grafi

cul

func

ţi-ei

, pr

ogre

sie

aritm

etică

, pr

ogre

sie

geom

etri-

că, *

şir

conv

erge

nt, *

şir

dive

rgen

t, li

mita

une

i fu

ncţii

înt

r-un

pun

ct,

*lim

ita u

nei

func

ţii l

a ∞

, *c

ontin

uita

tea

func

ţiei,

deriv

ata

func

ţiei,

*dife

renţ

iala

, in

tegr

ala

nede

finită

, in

tegr

ala

defin

ită, s

ubgr

aficu

l fun

cţie

i.

Page 64: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

64

12.6

. Cla

sific

ă du

pă u

nul s

au m

ai m

ulte

cri

teri

i ex

plic

ite s

au im

plic

ite r

elaț

iile,

şir

urile

, fun

cți-

ile s

tudi

ate.

12.7

. Re

cuno

aşte

, ex

empl

ifică

şi

utiliz

ează

în

cont

exte

var

iate

noț

iuni

le d

epen

denţ

ă fu

ncţi-

onal

ă, fu

ncţie

, gra

ficul

func

ţiei.

13.

Apl

ică

prop

riet

ăţile

, al

gori

tmii

de s

tudi

u al

și

ruri

lor,

func

ţiilo

r în

re

zolv

ări

de p

robl

eme

în s

itua

ţii

real

e și

/sau

m

odel

ate.

13.1

. Co

mpl

etea

ză ş

irur

i de

nu-

mer

e na

tura

le d

upă

regu

li in

dica

-te

sau

iden

tifica

te p

rin

obse

rvar

e.

13.2

. Ide

ntific

ă, c

ontin

uă s

ucce

si-

uni d

e fo

rme

geom

etri

ce şi

pro

pu-

ne re

guli

de fo

rmar

e a

aces

tora

.

13.1

. D

eter

min

ă al

gori

tmul

dup

ă ca

re e

ste

cons

trui

tă o

suc

cesi

une

dată

exp

rim

ată

în n

u-m

ere,

„în

cuv

inte

” , î

n fig

uri,

în o

biec

te s

au c

u aj

utor

ul u

nor

expr

esii

liter

are,

a re

gulil

or.

13.2

. U

tiliz

ează

com

para

ții,

anal

ogii

şi c

lasi

fi-că

ri p

entr

u de

scop

erire

a un

or p

ropr

ietă

ți, r

e-gu

li, a

lgor

itmi.

13.3

. Util

izea

ză te

rmin

olog

ia ş

i not

ațiil

e sp

eci-

fice

rela

țiilo

r, şi

ruri

lor

şi f

uncț

iilor

în c

onte

xte

vari

ate,

incl

usiv

în c

omun

icar

e.13

.4. A

plic

ă pr

opri

etăț

ile, a

lgor

itmii

refe

rito

a-re

la r

elaț

ii, ş

irur

i şi f

uncț

ii în

rez

olvă

ri d

e pr

o-bl

eme

din

dive

rse

dom

enii.

13.5

. Alc

ătui

eşte

, com

plet

ează

şir

uri d

e nu

me-

re, p

orni

nd d

e la

o r

egul

ă si

mpl

ă in

dica

tă s

au

obse

rvat

ă.13

.6. R

epre

zint

ă gr

afic

şi in

terp

rete

ază

grafi

ce

refe

rito

are

la r

elaț

ii, ş

irur

i, fu

ncții

de

tipur

ile

stud

iate

.

13.1

. Re

cuno

aşte

pro

gres

ii ar

itmeti

ce ş

i ge

o-m

etri

ce în

şir

urile

dat

e sa

u ob

ținut

e.

13.2

. Util

izea

ză p

ropr

ietă

țile

prog

resi

ilor

în d

i-fe

rite

con

text

e.

13.3

. Rec

unoa

şte

prop

riet

ățile

fun

cție

i stu

dia-

te ş

i ale

gra

ficul

ui a

cest

eia.

*13.

4.D

eter

min

ă ex

iste

nța

func

ției

inve

rse

func

ției d

ate.

13.5

. Cl

asifi

că f

uncț

iile

stud

iate

dup

ă di

vers

e cr

iteri

i.

*13.

6. E

fect

ueaz

ă op

eraț

ii st

udia

te c

u lim

ite d

e fu

ncții

, in

clus

iv u

tiliz

înd

limite

le r

emar

cabi

le

stud

iate

.13

.7. R

epre

zint

ă gr

aficu

l fun

cție

i dat

e uti

lizîn

d pr

opri

etăț

ile s

tudi

ate

ale

func

țiilo

r, de

riva

ta d

e or

dinu

l I, *

deri

vata

de

ordi

nul I

I.13

.8. U

tiliz

ează

sen

sul g

eom

etri

c, fi

zic

al d

eri-

vate

i în

situ

ații

real

e şi

/sa

u m

odel

ate.

13.9

. Ca

lcul

ează

pri

miti

ve ş

i in

tegr

ala

nede

fi-ni

tă a

plic

înd

prop

riet

ățile

res

pecti

ve,

tabe

lul

de in

tegr

ale,

*m

etod

e de

inte

grar

e: in

tegr

area

pr

in p

ărți,

met

oda

de s

chim

bare

de

vari

abilă

.

Page 65: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

65

13.1

0. A

plic

ă in

tegr

ala

defin

ită în

cal

culu

l ari

-ei

sub

grafi

culu

i fu

ncție

i, *a

riei

figu

rii

plan

e şi

*v

olum

ului

cor

pulu

i de

rota

ție în

dife

rite

con

-te

xte.

14.

Recu

rge

la c

once

pte

și

met

ode

de a

naliz

ă m

a-te

mati

că î

n ab

orda

rea

unor

si

tuaţ

ii co

tidi

e-ne

, pe

ntru

rez

olva

rea

unor

pro

blem

e uz

uale

sa

u st

udiu

l uno

r fe

no-

men

e di

n ști

inţă

, te

h-ni

că, s

ocie

tate

.

14.1

. Util

izea

ză re

lații

, şir

uri s

tudi

-at

e pe

ntru

mod

elar

ea m

atem

ati-

că a

div

erse

lor

situ

ații,

feno

men

e si

mpl

e.14

.2.

Inve

stigh

ează

val

oare

a de

ad

evăr

a u

nei a

firm

ații

sim

ple

re-

feri

toar

e la

rela

ții, ş

irur

i.14

.3.

Util

izea

ză d

atel

e di

n co

tidi-

an î

n cr

eare

a şi

rez

olva

rea

unor

pr

oble

me

sim

ple

ce ț

in d

e re

lații

, şi

ruri

. .

14.1

. Ext

rage

ele

men

te s

emni

ficati

ve ş

i inf

or-

maț

ii re

leva

nte

din

repr

ezen

tări

le a

naliti

ce ş

i/sa

u gr

afice

ale

rel

ațiil

or,

şiru

rilo

r şi

fun

cțiil

or

pent

ru a

rezo

lva

prob

lem

e.14

.2. U

tiliz

ează

rel

ații,

şir

uri ş

i fun

cții

stud

iate

pe

ntru

mod

elar

ea m

atem

atică

a d

iver

selo

r si

-tu

ații,

feno

men

e si

mpl

e di

n di

vers

e do

men

ii.14

.3. I

nves

tighe

ază

valo

area

de

adev

ăr a

une

i afi

rmaț

ii re

feri

toar

e la

rela

ții, ş

irur

i, fu

ncții

.

14.4

. In

terp

rete

ază

un r

ezul

tat

sau

dem

ers

sim

plu

utiliz

înd

conc

epte

(rel

ații,

şir

uri,

func

ții)

şi m

etod

e de

ana

liză

mat

emati

că s

tudi

ate.

14.1

. Rec

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

met

odel

e le

gate

de

apl

icaț

iile

deri

vate

i ca

met

ode

calit

ativ

noi

de s

tudi

ere

a fu

ncție

i, de

rez

olva

re a

pro

ble-

mel

or te

oreti

ce ş

i pra

ctice

.14

.2. A

plic

ă de

riva

tele

la m

odel

area

mat

emati

-că

a r

ealit

ății

fizic

e, la

rez

olva

rea

unor

pro

ble-

me

de m

axim

şi m

inim

din

div

erse

dom

enii.

14.3

. Apl

ică

în s

ituaț

ii re

ale

sau

mod

elat

e no

-țiu

nile

de

prim

itivă

, int

egra

lă n

edefi

nită

, int

e-gr

ală

defin

ită.

14.4

. Inv

estig

heaz

ă va

loar

ea d

e ad

evăr

a u

nei

afirm

ații

refe

rito

are

la re

lații

, şir

uri,

func

ții, d

e-ri

vată

, *di

fere

nția

lă, i

nteg

rală

defi

nită

, int

egra

-lă

ned

efini

tă.

14.5

. In

terp

rete

ază

un r

ezul

tat

sau

dem

ers

sim

plu

utiliz

înd

conc

epte

(rel

ații,

şir

uri,

func

ții)

şi m

etod

e de

ana

liză

mat

emati

că s

tudi

ate.

D

omen

iul:

Măs

urar

e şi

măs

uri.

Elem

ente

de

geom

etrie

met

rică

Nr.

сrt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

15.

Efec

tuea

măs

urăr

i în

sit

uaţi

i rea

le ș

i/sa

u m

odel

ate,

uti

lizîn

d di

vers

e un

ităţ

i de

mă-

sură

și i

nstr

umen

te d

e m

ăsur

are.

Elev

ul:

15.1

. Rec

unoa

şte

şi a

plic

ă în

div

er-

se c

onte

xte

unită

țile

stan

dard

e şi

no

nsta

ndar

de s

tudi

ate

de m

ăsur

ă pe

ntru

lun

gim

e, m

asă,

tim

p, c

a-pa

cita

te ş

i uni

tăți

mon

etar

e;

Elev

ul:

15.1

. Rec

unoa

şte

şi a

plic

ă în

div

erse

con

text

e şi

dom

enii

unită

țile

stan

dard

e şi

non

stan

dard

e st

udia

te d

e m

ăsur

ă pe

ntru

lung

ime,

ari

e, v

o-lu

m,

mas

ă, ti

mp,

cap

acita

te,

măs

ura

ungh

iu-

lui.

Elev

ul:

15.1

. Re

cuno

aşte

şi a

plic

ă în

div

erse

con

text

e şi

dom

enii

unită

țile

stan

dard

e, n

onst

anda

rde

stud

iate

de

măs

ură

şi u

nită

țile

mon

etar

e.

Page 66: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

66

15.2

. U

tiliz

ează

in

stru

men

te

şi

unită

ți de

măs

ură

stan

dard

şi n

on-

stan

dard

pen

tru

lung

ime,

cap

aci-

tate

, m

asă,

tim

p şi

uni

tăți

mon

e-ta

re în

situ

ații

vari

ate.

15.3

. Util

izea

ză u

nită

țile

de m

ăsu-

ră s

tudi

ate

pent

ru a

rez

olva

pro

-bl

eme

sim

ple

în s

ituaț

ii re

ale

şi/

sau

mod

elat

e.15

.4.

Efec

tuea

ză t

rans

form

ări

ale

unită

ților

de

m

ăsur

ă st

udia

te,

pent

ru a

opti

miz

a ca

lcul

ele

cu u

ni-

tățil

e re

spec

tive.

15.2

. Sel

ecte

ază

şi a

plic

ă un

itate

a ad

ecva

tă d

e m

ăsur

ă pe

ntru

a re

zolv

a pr

oble

ma.

15.3

. Util

izea

ză u

nită

țile

mon

etar

e na

ționa

le ş

i in

tern

ațio

nale

stu

diat

e pe

ntru

a r

ezol

va p

ro-

blem

e în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

elat

e.

15.4

. Efe

ctue

ază

tran

sfor

măr

i ale

uni

tățil

or d

e m

ăsur

ă st

udia

te,

pent

ru a

opti

miz

a ca

lcul

ele

cu u

nită

țile

resp

ectiv

e.

15.5

. Ef

ectu

ează

măs

urăr

i op

timal

e pe

ntru

a

rezo

lva

prob

lem

e de

măs

urar

e în

situ

ații

re-

ale

şi/s

au m

odel

ate,

util

izîn

d in

stru

men

-tel

e ad

ecva

te.

15.2

. Ef

ectu

ează

măs

urăr

i op

timal

e pe

ntru

a

rezo

lva

prob

lem

e în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

e-la

te, u

tiliz

înd

inst

rum

ente

le a

decv

ate

de m

ăsu-

rare

.

16.

Apl

ică

stra

tegi

i, al

go-

ritm

i, fo

rmul

e, i

nstr

u-m

ente

pe

ntru

ca

lcu-

lare

a m

ăsur

ilor

un-

ghiu

rilo

r, pe

rim

etri

lor,

ariil

or, v

olum

elor

.

16.1

. Ca

lcul

ează

per

imet

rul

unor

trat

e şi

dr

eptu

nghi

uri

cu

di-

men

siun

ile d

ate

în b

aza

form

ule-

lor

core

spun

zăto

are.

16.2

. Ca

lcul

ează

dim

ensi

unile

la-

turi

i pă

trat

ului

, cî

nd s

e cu

noaş

te

peri

met

rul a

cest

uia.

16.3

. Cal

cule

ază

dim

ensi

unile

une

i la

turi

ale

dre

ptun

ghiu

lui,

după

pe-

rim

etru

l şi o

latu

ră d

ată.

16.4

. Efe

ctue

ază

tran

sfor

măr

i sim

-pl

e al

e un

itățil

or d

e m

ăsur

ă pe

n-tr

u lu

ngim

e, a

rie,

vol

um î

n ba

za

oper

ațiil

or în

văța

te.

16.1

. Rec

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

în d

iver

se d

ome-

nii,

în r

ezol

vări

de

prob

lem

e fo

rmul

ele

stud

i-at

e pe

ntru

cal

culu

l lu

ngim

ilor,

peri

met

relo

r, ar

iilor

, vol

umel

or, c

apac

itățil

or.

16.2

. U

tiliz

ează

in

stru

men

tele

ad

ecva

te

de

măs

urar

e pe

ntru

cal

cula

rea

lung

imilo

r se

g-m

ente

lor,

măs

urilo

r un

ghiu

rilo

r.

16.3

. Esti

mea

ză în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

ela-

te lu

ngim

i, pe

rim

etre

, ari

i, vo

lum

e, c

apac

ități,

tim

p, m

ăsur

i de

ungh

iuri

.

16.4

. U

tiliz

ează

alg

oritm

ii şi

met

odel

e st

udi-

ate,

incl

usiv

met

oda

triu

nghi

urilo

r co

ngru

en-

te,

met

oda

triu

nghi

urilo

r as

emen

ea,

rela

țiile

tr

igon

omet

rice

, re

lații

le m

etri

ce î

n tr

iung

hi

oare

care

şi

în t

riun

ghiu

l dr

eptu

nghi

c, î

n pa

-tr

ulat

ere

şi p

olig

oane

, rel

ațiil

e m

etri

ce în

cer

c,

vect

orii

în re

zolv

ări d

e pr

oble

me

de g

eom

etri

e m

etri

că.

16.1

. Rec

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

în d

iver

se d

ome-

nii,

în re

zolv

ări d

e pr

oble

me

form

ulel

e st

udia

te

pent

ru c

alcu

lul l

ungi

milo

r, pe

rim

etre

lor,

ariil

or,

volu

mel

or, c

apac

itățil

or.

16.2

. Cal

cule

ază

lung

imile

uno

r se

gmen

te, m

ă-su

rile

uno

r un

ghiu

ri (

ungh

iuri

pla

ne,

ungh

iul

dint

re d

ouă

drep

te,

ungh

iul

dint

re d

reap

tă ş

i pl

an,

ungh

iuri

die

dre)

în

situ

ații

dive

rse,

util

i-zî

nd, i

nclu

siv,

rela

țiile

met

rice

în tr

iung

hi s

tudi

-at

e, te

orem

a ce

lor

trei

per

pend

icul

are.

16.3

. Re

cuno

aşte

şi

utiliz

ează

în

rezo

lvăr

i de

pr

oble

me

real

e sa

u m

odel

ate

crite

riile

de

con-

grue

nță,

cri

teri

ile d

e as

emăn

are

a tr

iung

hiur

i-lo

r, in

clus

iv a

triu

nghi

urilo

r dr

eptu

nghi

ce.

16.4

. U

tiliz

ează

for

mul

ele

pent

ru c

alcu

lare

a ar

iilor

sup

rafe

țelo

r şi

vol

umel

or c

orpu

rilo

r ge

-om

etri

ce s

tudi

ate

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

ode-

late

.

Page 67: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

67

16.5

. Apl

ică

desf

ăşur

ările

pol

iedr

elor

şi a

cor

-pu

rilo

r rot

unde

pen

tru

a ca

lcul

a ar

iile

supr

afe-

țelo

r re

spec

tive.

16.6

. Inv

estig

heaz

ă va

loar

ea d

e ad

evăr

a u

nei

afirm

ații

refe

rito

are

la m

ăsur

are

şi m

ăsur

i.

16.7

. U

tiliz

ează

con

ştien

t în

situ

ații

real

e şi

/sa

u m

odel

ate

unită

țile

mon

etar

e na

ționa

le ş

i ce

le d

e uz

inte

rnaț

iona

l în

dive

rse

oper

ații

fi-na

ncia

re.

16.8

. El

abor

ează

o s

trat

egie

de

calc

ular

e a

măs

urilo

r un

ghiu

rilo

r, pe

rim

etre

lor,

ariil

or fi

-gu

rilo

r, vo

lum

elor

cor

puri

lor

stud

iate

şi a

plic

ă st

rate

gia

dete

rmin

ată

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au

mod

elat

e.

16.5

. U

tiliz

ează

pro

prie

tățil

e po

liedr

elor

şi a

le

corp

urilo

r de

rota

ție st

udia

te în

situ

ații

real

e şi

/sa

u m

odel

ate.

16.6

. Cal

cule

ază

lung

imi d

e se

gmen

te, p

erim

e-tr

e, a

rii a

le fi

guri

lor

ce s

e ob

țin la

sec

ționa

rea

corp

urilo

r ge

omet

rice

cu

dive

rse

plan

e (s

ecți-

unea

dia

gona

lă, s

ecțiu

nea

axia

lă, s

ecțiu

nea

pa-

rale

lă c

u ba

za, s

ecțiu

nea

ce c

onțin

e în

ălțim

ea).

Page 68: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

68

Dom

eniu

l: G

eom

etria

în p

lan

şi în

spa

ţiu

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

17.

Recu

noaș

te î

n di

ver-

se c

onte

xte

figur

ile ș

i co

rpur

ile

geom

etri

ce

stud

iate

, co

mpa

și

clas

ifică

figu

rile

și c

or-

puri

le g

eom

etri

ce s

tu-

diat

e du

pă u

nul

sau

cîte

va c

rite

rii.

Elev

ul:

17.1

. Re

cuno

aşte

for

me

geom

e-tr

ice

stud

iate

re

prez

enta

te

prin

de

sen,

mod

elat

e sa

u în

situ

ații

real

e.

17.2

. Des

crie

în li

mba

j mat

emati

c fig

urile

şi c

orpu

rile

geo

met

rice

re-

cuno

scut

e.17

.3.

Des

enea

ză fi

guri

le g

eom

e-tr

ice

stud

iate

.

17.4

. Mod

elea

ză, f

olos

ind

mat

eri-

ale

adec

vate

, figu

ri ş

i cor

puri

geo

-m

etri

ce s

tudi

ate.

17.5

. Co

mpa

ră,

evid

enția

ză a

se-

măn

ări ş

i deo

sebi

ri în

tre

figur

ile/

corp

urile

geo

met

rice

stu

diat

e.17

.6. C

lasi

fică

figur

ile g

eom

etri

ce

plan

e du

pă d

iver

se c

rite

rii.

Elev

ul:

17.1

. Rec

unoa

şte

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

ode-

late

figu

rile

geo

met

rice

pla

ne ş

i spa

țiale

stu

di-

ate,

ele

men

tele

ace

stor

a.

17.2

. D

escr

ie,

dese

neaz

ă fig

urile

geo

met

rice

pl

ane

şi s

pația

le s

tudi

ate,

ele

men

tele

ace

sto-

ra.

17.3

. D

esen

ează

figu

ra g

eom

etri

că d

ată,

res

-pe

ctînd

con

diții

le in

dica

te.

17.4

. Cl

asifi

că ş

i com

pară

figu

rile

geo

met

rice

pl

ane

după

div

erse

cri

teri

i.

17.5

. Cla

sific

ă şi

com

pară

pol

iedr

ele

şi c

orpu

ri-

le d

e ro

tație

stu

diat

e du

pă c

rite

rii d

iver

se.

17.6

. Mod

elea

ză, f

olos

ind

mat

eria

le a

decv

ate,

fig

uri ş

i cor

puri

geo

met

rice

stu

diat

e.

17.7

. Rec

unoa

şte

şi in

terp

rete

ază

repr

ezen

tări

pl

ane

ale

corp

urilo

r ge

omet

rice

stu

diat

e şi

a

dive

rsel

or c

onfig

uraț

ii ge

omet

rice

.

17.8

. D

eter

min

ă po

ziția

rec

ipro

că a

figu

rilo

r ge

omet

rice

pla

ne ş

i spa

țiale

în d

iver

se c

onte

x-te

, util

izîn

d m

etod

ele

şi m

odel

ele

rele

vant

e.

Elev

ul:

17.1

. Rec

unoa

şte

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

ode-

late

figu

rile

geo

met

rice

pla

ne ş

i spa

țiale

stu

dia-

te, e

lem

ente

le a

cest

ora.

17.2

. D

escr

ie,

repr

ezin

tă î

n pl

an fi

guri

le g

eo-

met

rice

pla

ne ş

i spa

țiale

stu

diat

e, e

lem

ente

le

aces

tora

.17

.3.

Recu

noaş

te,

desc

rie

şi r

epre

zint

ă po

ziții

re

lativ

e al

e pu

ncte

lor,

drep

telo

r figu

rilo

r în

plan

şi

spa

țiu, p

lane

lor

şi c

orpu

rilo

r în

spa

țiu.

17.4

. M

odel

ează

, fo

losi

nd m

ater

iale

ade

cvat

e,

pozi

ții r

elati

ve a

le p

unct

elor

, dre

ptel

or, fi

guril

or

în p

lan

şi s

pațiu

, pla

nelo

r şi c

orpu

rilor

în s

pațiu

.17

.5. R

ecun

oaşt

e şi

util

izea

ză c

oncu

renț

a dr

ept-

elor

în p

lan

şi s

pațiu

, a d

rept

elor

şi p

lane

lor,

a do

uă p

lane

în d

iferi

te c

onte

xte.

17.6

. Util

izea

ză în

rez

olvă

ri d

e pr

oble

me

crite

-ri

ile d

e pa

rale

lism

ale

dre

ptel

or,

ale

drep

tei ş

i pl

anul

ui, a

le d

ouă

plan

e.17

.7.

Recu

noaş

te,

repr

ezin

tă î

n pl

an,

utiliz

ea-

ză î

n di

vers

e co

ntex

te d

rept

e pe

rpen

dicu

lare

, dr

epte

per

pend

icul

are

pe u

n pl

an,

plan

e pe

r-pe

ndic

ular

e.

Page 69: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

69

18.

Iden

tific

ă fig

urile

ge-

omet

rice

pl

ane

în

figur

ile

geom

etri

ce

spaţ

iale

sau

în d

iver

se

confi

gura

ţii

geom

et-

rice

.

18.1

. Id

entifi

că fi

guri

/cor

puri

ge-

omet

rice

stu

diat

e în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

elat

e.

18.1

. Id

entifi

că fi

guri

le g

eom

etri

ce p

lane

şi

spaț

iale

stu

diat

e în

tr-o

con

figur

ație

dat

ă, î

n si

tuaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

18.2

. Id

entifi

că fi

guri

le g

eom

etri

ce p

lane

în

figur

ile

geom

etri

ce

spaț

iale

sa

u în

di

vers

e co

nfigu

rații

geo

met

rice

în c

onte

xtul

rez

olvă

rii

prob

lem

elor

.

18.1

. Id

entifi

figur

ile

geom

etri

ce

plan

e,

rela

țiile

din

tre

aces

tea,

cor

puri

le g

eom

etri

ce

stud

iate

şi e

lem

ente

le a

cest

ora

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

18.2

. Int

erpr

etea

ză r

epre

zent

ări p

lane

ale

con

-fig

uraț

iilor

geo

met

rice

spa

țiale

şi

extr

age

din

aces

te

repr

ezen

tări

el

emen

te

sem

nific

ative

pe

ntru

a re

zolv

a pr

oble

ma

resp

ectiv

ă.19

.U

tiliz

ează

în

rezo

lvăr

i de

pr

oble

me

figur

i-le

geo

met

rice

pla

ne,

corp

urile

ge

omet

rice

st

udia

te ș

i ele

men

tele

ac

esto

ra.

19.1

. U

tiliz

ează

în

re

zolv

ări

de

prob

lem

e si

mpl

e fig

urile

şi c

orpu

-ri

le g

eom

etri

ce s

tudi

ate.

19.2

. In

vesti

ghea

ză v

aloa

rea

de

adev

ăr a

une

i afir

maț

ii si

mpl

e re

-fe

rito

are

la fi

guri

le/c

orpu

rile

geo

-m

etri

ce s

tudi

ate.

19.1

. Re

prez

intă

în

plan

cor

puri

geo

met

rice

st

udia

te ş

i uti

lizea

ză r

epre

zent

ările

obț

inut

e,

incl

usiv

de

sfăş

urăr

ile

corp

urilo

r ge

omet

rice

st

udia

te, î

n re

zolv

ări d

e pr

oble

me.

19.2

. Apl

ică

figur

ile g

eom

etri

ce p

lane

şi s

pați-

ale

stud

iate

şi p

ropr

ietă

țile

aces

tora

în d

iver

se

dom

enii,

în

rezo

lvăr

i de

pro

blem

e în

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

elat

e.19

.3.

Util

izea

ză în

div

erse

dom

enii,

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate

rela

țiile

de

para

lelis

m

şi p

erpe

ndic

ular

itate

într

e se

gmen

te,

drep

te,

figur

i geo

met

rice

, obi

ecte

, gra

fice

etc.

19.4

. Rec

unoa

şte

şi a

plic

ă în

rez

olvă

ri d

e pr

o-bl

eme

crite

riile

de

para

lelis

m ş

i per

pend

icul

a-ri

tate

stu

diat

e.19

.5. I

nves

tighe

ază

valo

area

de

adev

ăr a

une

i afi

rmaț

ii re

feri

toar

e la

figu

rile

geo

met

rice

pla

-ne

şi s

pația

le s

tudi

ate.

19.6

. Jus

tifică

util

izar

ea fi

guri

lor

geom

etri

ce ş

i a

prop

riet

ățilo

r ace

stor

a în

rezo

lvăr

i de

prob

le-

me.

19.1

. Re

prez

intă

în

plan

cor

puri

geo

met

rice

st

udia

te ş

i uti

lizea

ză r

epre

zent

ările

obț

inut

e,

incl

usiv

de

sfăş

urăr

ile

corp

urilo

r ge

omet

rice

st

udia

te, î

n re

zolv

ări d

e pr

oble

me.

19.2

. Apl

ică

figur

ile g

eom

etri

ce p

lane

şi s

pați-

ale

stud

iate

şi p

ropr

ietă

țile

aces

tora

în d

iver

se

dom

enii,

în re

zolv

ări d

e pr

oble

me

în s

ituaț

ii re

-al

e şi

/sau

mod

elat

e.19

.3.

Util

izea

ză î

n di

vers

e do

men

ii, î

n si

tuaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate

rela

țiile

de

para

lelis

m ş

i pe

rpen

dicu

lari

tate

într

e se

gmen

te, d

rept

e, p

la-

ne, fi

guri

geo

met

rice

, obi

ecte

, gra

fice

etc.

19.4

. Re

cuno

aşte

şi a

plic

ă în

rez

olvă

ri d

e pr

o-bl

eme

crite

riile

de

para

lelis

m ş

i per

pend

icul

a-ri

tate

stu

diat

e.19

.5.

Inve

stigh

ează

val

oare

a de

ade

văr

a un

ei

afirm

ații

refe

rito

are

la fi

guri

le g

eom

etri

ce p

la-

ne ş

i spa

țiale

stu

diat

e.19

.6.

Justi

fică

utiliz

area

figu

rilo

r ge

omet

rice

st

udia

te ş

i a p

ropr

ietă

ților

ace

stor

a în

rez

olvă

ri

de p

robl

eme.

Page 70: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

70

Dom

eniu

l: Tr

ansf

orm

ări g

eom

etric

e

Nr.

Crt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

20.

Recu

noaș

te î

n si

tuaţ

ii re

ale

și/s

au m

odel

ate

tran

sfor

măr

ile

geo-

met

rice

stu

diat

e.

Elev

ul:

20.1

. Det

erm

ină

asem

ănăr

i şi d

e-os

ebir

i înt

re o

biec

te, fi

guri

pla

ne,

corp

uri î

n si

tuaț

ii re

ale

şi/s

au m

o-de

late

.

Elev

ul:

20.1

. Rec

unoa

şte

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

ode-

late

tran

sfor

măr

ile g

eom

etri

ce în

pla

n şi

spa

țiu

stud

iate

.

20.2

. Int

erpr

etea

ză t

rans

form

ările

geo

met

rice

în

pla

n şi

spa

țiu re

cuno

scut

e.

20.3

. Mod

elea

ză ş

i exe

mpl

ifică

tra

nsfo

rmăr

ile

geom

etri

ce s

tudi

ate,

util

izîn

d di

vers

e m

ater

ia-

le, i

nclu

siv

grafi

ce, fi

guri

, obi

ecte

.

Elev

ul:

20.1

. Re

cuno

aşte

şi

utiliz

ează

sim

etri

a ax

ială

, si

met

ria

cent

rală

, sim

etri

a fa

ță d

e un

pla

n, *

ro-

tația

în ju

rul u

nei d

rept

e, *

tran

slaț

ia, *

asem

ă-na

rea

în d

iver

se c

onte

xte,

incl

usiv

în r

ezol

vări

de

pro

blem

e.20

.2.

Mod

elea

ză ş

i ex

empl

ifică

tra

nsfo

rmăr

ile

geom

etri

ce s

tudi

ate,

util

izîn

d di

vers

e m

ater

ia-

le, i

nclu

siv

grafi

ce, fi

guri

, obi

ecte

.

21.

Uti

lizea

ză t

rans

form

ă-ri

le g

eom

etri

ce în

pla

n și

spa

ţiu

pent

ru r

ezol

-va

rea

prob

lem

elor

și

cara

cter

izar

ea

unor

si

tuaţ

ii m

atem

atice

sa

u co

tidi

ene,

rel

aţii,

fe

nom

ene.

21.1

. Apl

ică

sim

etri

i, tr

ansl

ații,

vec

tori

, ase

mă-

nări

pen

tru

cara

cter

izar

ea lo

cală

sau

glo

bală

a

unor

situ

ații

real

e şi

/sau

mod

elat

e.21

.2.

Arg

umen

teaz

ă al

eger

ea

stra

tegi

ei

de

aplic

are

a tr

ansf

orm

ării

geom

etri

ce s

elec

tate

pe

ntru

a re

zolv

a pr

oble

ma.

21.3

. Inv

estig

heaz

ă va

loar

ea d

e ad

evăr

a u

nei

afirm

ații

refe

rito

are

la t

rans

form

ările

geo

me-

tric

e.21

.4.

Util

izea

ză v

ecto

rii,

prop

riet

ățile

vec

tori

-lo

r, op

eraț

iile

cu v

ecto

ri s

tudi

ate

în r

ezol

vări

de

pro

blem

e di

n di

vers

e do

men

ii m

atem

atice

sa

u pr

oble

me

din

alte

dis

cipl

ine

şcol

are,

incl

u-si

v di

n fiz

ică.

21.5

. U

tiliz

ează

pro

prie

tățil

e tr

ansf

orm

ărilo

r ge

omet

rice

stu

diat

e în

rez

olvă

ri d

e pr

oble

me

din

dive

rse

dom

enii

mat

emati

ce (

alge

bră,

ge-

omet

rie,

trig

onom

etri

e, s

tatis

tică

mat

emati

că,

anal

iză

mat

emati

că) s

au p

robl

eme

din

alte

dis

-ci

plin

e şc

olar

e.21

.6. I

nves

tighe

ază

valo

area

de

adev

ăr a

une

i afi

rmaț

ii re

feri

toar

e la

tra

nsfo

rmăr

ile g

eom

e-tr

ice.

21.1

. Apl

ică

tran

sfor

măr

ile g

eom

etri

ce în

pla

n şi

spa

țiu s

tudi

ate

pent

ru c

arac

teri

zare

a lo

cală

sa

u gl

obal

ă a

unor

situ

ații,

rela

ții, f

enom

ene.

21.2

. Arg

umen

teaz

ă al

eger

ea s

trat

egie

i de

apli-

care

a t

rans

form

ării

geom

etri

ce s

elec

tate

pen

-tr

u a

rezo

lva

prob

lem

a.21

.3.

Inve

stigh

ează

val

oare

a de

ade

văr

a un

ei

afirm

ații

refe

rito

are

la t

rans

form

ările

geo

me-

tric

e st

udia

te.

21.4

. Apl

ică

în d

iver

se c

onte

xte

real

e sa

u m

o-de

late

pro

iecț

iile

orto

gona

le a

le p

unct

elor

, seg

-m

ente

lor,

drep

telo

r.

21.5

. U

tiliz

ează

vec

tori

i, pr

opri

etăț

ile v

ecto

ri-

lor,

oper

ațiil

e cu

vec

tori

stu

diat

e în

rezo

lvăr

i de

prob

lem

e di

n di

vers

e do

men

ii.

21.6

. U

tiliz

ează

pr

opri

etăț

ile

tran

sfor

măr

ilor

geom

etri

ce s

tudi

ate

în r

ezol

vări

de

prob

lem

e di

n di

vers

e do

men

ii.

Page 71: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

71

Dom

eniu

l: Re

zolv

ări d

e pr

oble

me

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

întu

l pri

mar

învă

ţăm

întu

l gim

nazi

alîn

văţă

mîn

tul l

icea

l

22.

Elab

orea

ză s

trat

egii

și

le u

tiliz

ează

pen

tru

re-

zolv

area

pro

blem

elor

în

sit

uaţi

i rea

le ș

i/sa

u m

odel

ate.

Elev

ul:

22.1

. Re

zolv

ă pr

oble

me

cu 1

-3

oper

ații:

cu

elab

orar

ea u

nui p

lan

sau

justi

ficăr

i; pr

in e

xerc

ițiu.

22.2

. Fo

rmul

ează

pro

blem

e si

m-

ple

porn

ind

de l

a: u

n en

unț

in-

com

plet

; sc

hem

ă; o

pera

ții;

exer

-ci

țiu.

22.3

. Rez

olvă

pro

blem

e si

mpl

e în

si

tuaț

ii re

ale

cu a

plic

area

ope

rați-

ilor

aritm

etice

şi a

met

odel

or d

e re

zolv

are

învă

țate

.

22.4

. Rez

olvă

pro

blem

e si

mpl

e cu

fr

acții

justi

ficîn

d et

apel

e de

rezo

l-va

re.

22.5

. For

mul

ează

, rez

olvă

, mod

i-fic

ă pr

oble

me

sim

ple

cu t

emati

ci

uzua

le r

efer

itor

la m

ărim

i şi m

ă-su

ri.

Elev

ul:

22.1

. D

eter

min

ă da

că p

robl

ema

este

una

din

do

men

iul

mat

emati

cii

sau

poat

e fi

rezo

lvat

ă uti

lizîn

d m

etod

ele

mat

emati

ce c

unos

cute

.

22.2

. Aso

ciaz

ă en

tităț

i din

div

erse

dom

enii

ma-

tem

atice

(ec

uații

, in

ecua

ții,

sist

eme,

fun

cții,

fig

uri g

eom

etri

ce e

tc.)

pent

ru a

rezo

lva

prob

le-

me

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

22.3

. D

eter

min

ă da

că p

robl

ema

apar

ține

sau

nu c

lase

i con

cret

e de

pro

blem

e şi

dac

ă ex

istă

al

gori

tmul

resp

ectiv

de

rezo

lvar

e.

22.4

. U

tiliz

ează

alg

oritm

ii re

leva

nți,

met

odel

e op

timal

e în

văța

te d

e re

zolv

are

a pr

oble

mel

or.

22.5

. Ve

rific

ă da

că o

pro

blem

ă di

n cl

asa

de

prob

lem

e st

udia

te e

ste

sau

nu d

eter

min

ată,

ca

ută

toat

e so

luții

le s

au s

tabi

leşt

e un

icita

tea

solu

țiilo

r.22

.6. E

labo

reaz

ă di

vers

e st

rate

gii d

e re

zolv

are

a pr

oble

mei

în s

ituaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

22.7

. In

tegr

ează

cun

oştin

țele

, ce

l puț

in c

e țin

de

dis

cipl

inel

e şc

olar

e di

n ar

ia c

urri

cula

ră, p

en-

tru

a re

zolv

a pr

oble

me

inte

grati

ve s

impl

e.22

.8. R

ezol

vă p

robl

eme

de a

ritm

etică

pri

n m

e-to

da fi

gura

tivă,

met

oda

mer

sulu

i inv

ers,

met

o-da

red

ucer

ii la

uni

tate

, met

oda

fals

ei ip

otez

e,

regu

la d

e tr

ei s

impl

ă.22

.9. J

ustifi

că s

trat

egiil

e uti

lizat

e în

cad

rul r

e-zo

lvăr

ii un

or p

robl

eme

sim

ple.

Elev

ul:

22.1

. Aso

ciaz

ă en

tităț

i din

div

erse

dom

enii

ma-

tem

atice

( ec

uații

, ine

cuaț

ii, s

iste

me,

tot

alită

ți,

func

ții,

calc

ul d

ifere

nția

l, ca

lcul

inte

gral

, fig

uri

geom

etri

ce e

tc.)

pent

ru a

rez

olva

pro

blem

e în

si

tuaț

ii re

ale

şi/s

au m

odel

ate.

22.2

. Ana

lizea

ză re

zolv

area

une

i pro

blem

e da

te

din

punc

tul d

e ve

dere

al c

orec

titud

inii,

al s

im-

plită

ții, a

l cla

rită

ții ş

i al s

emni

ficaț

iei r

ezul

tate

-lo

r.22

.3. T

rans

pune

situ

ația

-pro

blem

ă sa

u si

tuaț

ia

real

ă di

n vi

ață

în l

imba

j m

atem

atic,

util

izîn

d ca

lcul

ul

alge

bric

(e

cuaț

ii,

inec

uații

, si

stem

e,

tota

lităț

i, m

atri

ce,

dete

rmin

anți)

, ca

lcul

ul d

i-fe

renț

ial,

calc

ulul

int

egra

l (p

rim

itiva

, in

tegr

ala

nede

finită

, int

egra

la d

efini

tă) ş

i/sa

u fig

urile

ge-

omet

rice

pla

ne ş

i spa

țiale

stu

diat

e.22

.4. S

elec

teaz

ă di

n m

ulțim

ea d

atel

or c

ules

e a

info

rmaț

iilor

nec

esar

e pe

ntru

a r

ezol

va o

pro

-bl

emă

dată

.22

.5.

Justi

fică

stra

tegi

ile u

tiliz

ate

în c

adru

l re

-zo

lvăr

ii pr

oble

mei

.

22.6

. Ev

alue

ază

criti

c re

zulta

tul

unui

dem

ers

mat

emati

c re

aliz

at ş

i ia

deci

ziile

ade

cvat

e.

Page 72: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

72

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII

Iurie MoCANU, şef Direcție tehnologii informaționale şi asigurare didactică, Ministerul Educației, coordonator;Anatol GREMALSChI, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Politici Publice;Lilia IvANov, consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației;Ludmila GREMALSChI, şef de secție, Institutul de Ştiințe ale Educației.

IntroducereStandardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul

sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standar-dele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la terminarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instituțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori-entează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățământ şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.

Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu-cațional − predarea, învățarea şi evaluarea − toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Page 73: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

73

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil;2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg;3) este centrată pe copil;4) este sensibilă la gen;5) promovează calitatea rezultatelor academice;6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor;7) este flexibilă şi răspunde diversității;8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii;9) promovează sănătatea mentală şi fizică;10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă;11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor;12) este centrată pe familie; şi13) bazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate reprezintă formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p. 2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului de şcoli prietenoase copilului pot fi utilizate şi pen-tru a încuraja responsabilitatea comună pentru dimensiunile acestor şcoli privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, ce vor asigura schimbări globale în practicile şi atitudinile față de garantarea drepturilor fiecărui copil.

Page 74: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

74

Specificul standardelor de eficienţă a învăţării InformaticiiStandardele de eficiență a învățării Informaticii sunt grupate pe următoarele domenii

(categorii largi de competențe):1. Matematica discretă.2. Echipamente şi sisteme digitale.3. Analiza şi elaborarea algoritmilor.4. Modelare şi calcule numerice.5. Tehnologia informației.6. Activitatea într-o societate informațională.

Pentru fiecare domeniu sunt indicate standardele de eficiență a învățării. Fiecare din aceste standarde cuprinde indicatori, care stabilesc aşteptările ce trebuie atinse în rezulta-tul învățării. Indicatorii sugerează activități şi contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard, precum toate standardele acoperă integral toate domeniile disciplinei şcolare Informatica. Indicatorii sunt adecvați vârstei elevului şi sunt organizați ierarhic în dependență de complexitatea lor.

Standardele de eficiență a învățării Informaticii sunt destinate profesorilor de informati-că din instituțiile de învățământ primar şi secundar, specialiştilor principali la disciplină din cadrul organelor de conducere a învățământului, autorilor de manuale şi ghiduri metodo-logice, elevilor şi părinților.

Glosar de termeniEducaţia Bazată pe Calitate (EBC)Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional, local) în sistemul de învăță-

mânt care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.

Şcoli prietenoase copilului (ŞPC)Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului global pe educația de calitate

pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.

Eficienţa învăţării (una din dimensiune a ŞPC)Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii

să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități con-crete şi măsurabile, bazate pe cercetări

Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecteCuvinte care sunt câteodată utilizate interschimbabil sau în diferite niveluri de subor-

donare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor.

StandardeDeclarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Reprezintă un set de

afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Ma-joritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența în-vățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.

IndicatoriReprezintă acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența,

starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi la resurse (de exemplu, există un manual pentru fiecare copil), proces (de exemplu, părțile implicate elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultate (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresul în atin-gerea standardelor.

Page 75: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

75

Stan

dard

ele

de e

ficie

nţă

Dom

eniu

l: M

atem

atica

dis

cret

ă

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofilu

l um

anis

tic

învă

ţăm

ântu

l lic

eal,

profi

lul

real

1.U

tiliz

area

al

gebr

ei

bool

eene

pen

tru

pre-

lucr

area

dig

itală

a i

n-fo

rmaț

iei

Elev

ul:

Elev

ul:

1.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

alge

brei

boo

leen

e.1.

2. O

pere

ază

cu c

onst

ante

le,

vari

abile

le ş

i ex

pres

iile

bool

ee-

ne.

1.3.

Exp

lică

rolu

lui

alge

brei

bo-

olee

ne în

pre

lucr

area

dig

itală

a

info

rmaț

iei.

Elev

ul:

1.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

alge

brei

boo

leen

e.1.

2. O

pere

ază

cu c

onst

ante

le,

vari

abile

le ş

i ex

pres

iile

bool

ee-

ne.

1.3.

Exp

lică

rolu

lui

alge

brei

bo-

olee

ne în

pre

lucr

area

dig

itală

a

info

rmaț

iei.

1.4.

Ope

reaz

ă cu

fun

cțiil

e bo

o-le

ene.

1.5.

Exp

lică

rolu

l alg

ebre

i boo

le-

ene

în d

escr

iere

a şi

pro

iect

area

ec

hipa

men

telo

r di

gita

le.

1.6.

D

efine

şte

func

țiile

lo

gice

pr

in ta

bele

şi f

orm

ule.

1.7.

Cal

cule

ază

valo

rile

fun

cții-

lor

logi

ce.

2.A

plic

area

ar

itmeti

cii

de

calc

ulat

or

pent

ru

prel

ucra

rea

digi

tală

a

info

rmaț

iei

2.1.

Exp

lică

mod

ul d

e re

prez

en-

tare

a n

umer

elor

nat

ural

e în

sis

-te

mel

e de

num

eraț

ie f

recv

ent

utiliz

ate.

2.2.

Efe

ctue

ază

conv

ersi

a nu

me-

relo

r nat

ural

e di

n si

stem

ul b

inar

şi

oct

al în

sis

tem

ul z

ecim

al.

2.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

aritm

etici

i de

calc

ulat

or.

2.2.

Arg

umen

teaz

ă ne

cesi

tate

a de

apl

icar

e în

info

rmati

că a

ari

t-m

etici

i de

calc

ulat

or.

2.3.

Efe

ctue

ază

conv

ersi

a nu

me-

relo

r di

n si

stem

ul b

inar

, oc

tal,

hexa

zeci

mal

în s

iste

mul

zec

imal

şi

inve

rs.

2.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

aritm

etici

i de

calc

ulat

or.

2.2.

Arg

umen

teaz

ă ne

cesi

tate

a de

apl

icar

e în

info

rmati

că a

ari

t-m

etici

i de

calc

ulat

or.

2.3.

Efe

ctue

ază

conv

ersi

a nu

me-

relo

r di

n si

stem

ul b

inar

, oc

tal,

hexa

zeci

mal

în s

iste

mul

zec

imal

şi

inve

rs.

Page 76: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

76

2.4.

Rep

rezi

ntă

num

erel

e în

treg

i în

cod

dire

ct,

cod

inve

rs ş

i co

d co

mpl

emen

tar.

2.5.

Rep

rezi

ntă

num

erel

e re

ale

în v

irgul

ă fix

ă şi

virg

ulă

mob

ilă.

3.Cu

noaş

tere

a şi

ap

li-ca

rea

mod

elel

or

şi

met

odel

or

mat

ema-

tice

de r

epre

zent

are,

tr

ansm

itere

şi

păst

ra-

re a

info

rmaț

iei

3.1.

Exp

lică

mod

ul d

e m

ăsur

are

a ca

ntită

ții d

e in

form

ație

.3.

2. U

tiliz

ează

uni

tățil

e de

mă-

sură

a c

antit

ății

de in

form

ație

.3.

3. C

odifi

că ş

i dec

odifi

că in

for-

maț

iile

repr

ezen

tate

în fo

rmă

de

text

.3.

4. E

xplic

ă m

odul

de

codi

fica-

re a

inf

orm

ațiil

or t

ext,

aud

io ş

i vi

deo.

3.5.

Esti

mea

ză c

antit

atea

de

in-

form

ație

în m

esaj

ele

text

, aud

io

şi v

ideo

.

3.1.

Id

entifi

fluxu

rile

in

for-

maț

iona

le,

surs

ele,

can

alel

e de

tr

ansm

isie

şi r

ecep

tori

i de

info

r-m

ație

.3.

2. U

tiliz

ează

uni

tățil

e de

mă-

sură

a c

apac

ității

can

alul

ui d

e tr

ansm

isie

a in

form

ație

i.3.

3.

Det

erm

ină

canti

tate

a de

in

form

ație

în te

xte,

imag

ini,

sec-

venț

e au

dio

şi v

ideo

.3.

4. A

rgum

ente

ază

nece

sita

tea

de a

cod

ifica

şi d

ecod

ifica

info

r-m

ațiil

e te

xt, a

udio

şi v

ideo

.3.

5.

Codi

fică

şi

deco

dific

ă in

-fo

rmaț

ia

furn

izat

ă de

di

vers

e su

rse.

3.1.

Id

entifi

fluxu

rile

in

for-

maț

iona

le,

surs

ele,

can

alel

e de

tr

ansm

isie

şi r

ecep

tori

i de

info

r-m

ație

.3.

2. E

xplic

ă m

odul

de

măs

urar

e a

capa

cită

ții d

e tr

ansm

isie

a c

a-na

lulu

i.3.

3. U

tiliz

ează

uni

tățil

e de

mă-

sură

a c

apac

ității

can

alul

ui d

e tr

ansm

isie

a in

form

ație

i.3.

4.

Det

erm

ină

canti

tate

a de

in

form

ație

în te

xte,

imag

ini,

sec-

venț

e au

dio

şi v

ideo

.3.

5. A

rgum

ente

ază

nece

sita

tea

de a

cod

ifica

şi d

ecod

ifica

info

r-m

ațiil

e te

xt, a

udio

şi v

ideo

.3.

6.

Codi

fică

şi

deco

dific

ă in

-fo

rmaț

ia

furn

izat

ă de

di

vers

e su

rse.

3.7.

Dis

creti

zeaz

ă im

agin

ile s

ta-

tice

(fot

o) ş

i im

agin

ile d

inam

ice

(vid

eo).

Page 77: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

77

Dom

eniu

l: Ec

hipa

men

te ş

i sis

tem

e di

gita

le

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil

uman

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

4.Cu

noaş

tere

a pr

inci

pi-

ilor

de f

uncț

iona

re ş

i uti

lizar

ea

echi

pam

en-

telo

r di

gita

le

pent

ru

stoc

area

şi p

relu

crar

ea

info

rmaț

iei

Elev

ul:

4.1.

Id

entifi

com

pone

ntel

e pr

inci

pale

ale

cal

cula

toru

lui p

er-

sona

l: bl

ocul

de

sist

em, d

ispo

zi-

tivel

e de

int

rare

, di

spoz

itive

le

de ie

şire

.4.

2. P

orne

şte

şi o

preş

te c

alcu

la-

toru

l per

sona

l.4.

3.

Util

izea

disp

oziti

vele

de

in

trar

e şi

dis

pozi

tivel

e de

ieş

ire

ale

calc

ulat

orul

ui p

erso

nal

pen-

tru

intr

oduc

erea

şi

ex

trag

erea

in

form

ație

i.4.

4. C

unoa

şte

şi r

espe

ctă

regu

-lil

e de

sig

uran

ță ş

i de

igi

enă

în

timpu

l lu

crul

ui c

u ca

lcul

ator

ul

pers

onal

.

Elev

ul:

4.1.

Iden

tifică

şi e

xplic

ă de

stina

-ția

com

pone

ntel

or d

e ba

ză a

le

calc

ulat

orul

ui ş

i a

fluxu

rilo

r de

da

te în

tre

ele.

4.2.

Exp

lică

prin

cipi

ul d

e co

man

-dă

pri

n pr

ogra

m.

4.3.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rinc

i-pa

lii in

dica

tori

ce

cara

cter

izea

perf

orm

anțe

le

tehn

ico-

econ

o-m

ice

ale

unită

ților

din

com

po-

nenț

a ca

lcul

atoa

relo

r.4.

4. C

unoa

şte

clas

ifica

rea

calc

u-la

toar

elor

şi

indi

că p

rinci

pale

le

dom

enii

de u

tiliz

are

a fie

căre

i ca

tego

rii d

e ca

lcul

atoa

re.

4.5.

Cun

oaşt

e şi

evi

tă a

cțiu

nile

de

ris

c pe

ntru

util

izat

or în

pro

-ce

sul d

e lu

cru

cu c

alcu

lato

rul.

Elev

ul:

4.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză e

chip

a-m

ente

le d

igita

le d

estin

ate

sto-

cări

i şi p

relu

crăr

ii in

form

ație

i.

4.2.

Iden

tifică

şi e

xplic

ă de

stina

-ția

uni

tățil

or f

uncț

iona

le a

cal

-cu

lato

rulu

i.4.

3. E

xplic

ă in

tera

cțiu

nea

proc

e-so

rulu

i, m

emor

iei

inte

rne,

me-

mor

iei

exte

rne,

di

spoz

itive

lor

de in

trar

e-ie

şire

în p

roce

sul p

re-

lucr

ării

şi s

tocă

rii i

nfor

maț

iei.

4.4.

Cun

oaşt

e cl

asifi

care

a ca

lcu-

lato

arel

or î

n fu

ncție

de

cara

c-te

risti

cile

teh

nico

-eco

nom

ice

şi

dom

eniil

e de

util

izar

e.

Elev

ul:

4.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză e

chip

a-m

ente

le d

igita

le d

estin

ate

sto-

cări

i şi p

relu

crăr

ii in

form

ație

i.

4.2.

Ide

ntific

ă şi

exp

lică

desti

-na

ția u

nită

ților

fun

cțio

nale

ale

ca

lcul

ator

ului

.4.

3. E

xplic

ă in

tera

cțiu

nea

proc

e-so

rulu

i, m

emor

iei

inte

rne,

me-

mor

iei

exte

rne,

di

spoz

itive

lor

de in

trar

e-ie

şire

în p

roce

sul p

re-

lucr

ării

şi s

tocă

rii i

nfor

maț

iei.

4.4.

Ccu

noaş

te c

lasi

ficar

ea c

al-

cula

toar

elor

în fu

ncție

de

cara

c-te

risti

cile

teh

nico

-eco

nom

ice

şi

dom

eniil

e de

util

izar

e.4.

5. E

xplic

ă şi

apl

ică

met

odel

e de

repr

ezen

tare

a v

alor

ilor b

ina-

re p

rin

măr

imi fi

zice

.

4.6.

Ex

plic

ă şi

ilu

stre

ază

prin

ex

empl

e im

pact

ul p

e ca

re îl

are

m

odul

de

repr

ezen

tare

a v

aria

-bi

lelo

r log

ice

asup

ra p

erfo

rman

-țe

lor

echi

pam

ente

lor

de c

alcu

l.4.

7. E

xplic

ă m

odul

de

real

izar

e a

func

țiilo

r lo

gice

pri

n ci

rcui

te c

u el

emen

te d

e co

mut

ație

.

Page 78: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

78

4.8.

Mat

eria

lizea

ză f

uncț

iile

lo-

gice

pri

n el

abor

area

de

sche

me

ale

circ

uite

lor

logi

ce.

4.9.

Exp

lică

mod

ul d

e fu

ncțio

na-

re a

circ

uite

lor

logi

ce f

recv

ent

utiliz

ate.

4.10

. Cun

oaşt

e şi

exp

lică

mod

ul

de f

uncț

iona

re a

pro

ceso

rulu

i, m

emor

iei,

inte

rne,

m

emor

iei

exte

rne,

dis

pozi

tivel

or d

e in

tra-

re-ie

şire

.4.

11. E

vide

nția

ză le

gătu

rile

într

e sp

ecifi

cul p

robl

emel

or d

e re

zol-

vat

şi s

etul

de

inst

rucț

iuni

ale

pr

oces

oare

lor.

5.Cu

noaş

tere

a pr

inci

pi-

ilor

de f

uncț

iona

re ş

i uti

lizar

ea r

ețel

elor

de

calc

ulat

oare

5.1.

Id

entifi

com

pone

ntel

e pr

inci

pale

ale

rețe

lelo

r de

calc

u-la

toar

e: c

ablu

l, m

odem

ul, p

laca

de

rețe

a;5.

2. P

orne

şte

şi o

preş

te e

chip

a-m

ente

le d

e re

țea.

5.3.

Util

izea

ză r

ețea

ua p

entr

u tr

ansm

itere

a şi

pri

mire

a in

for-

maț

iei.

5.4.

Cu

noaş

te

şi

resp

ectă

re

-gu

lile

de s

igur

anță

şi

de i

gien

ă pe

rson

ală

în ti

mpu

l lu

crul

ui c

u ec

hipa

men

tele

de

rețe

a.

5.1.

Iden

tifică

ech

ipam

ente

le d

e re

țea.

5.2.

Rep

rezi

ntă

la n

ivel

int

uitiv

(p

rin

dese

n) s

truc

tura

reț

elel

or

loca

le ş

i glo

bale

.5.

3. C

unoa

şte

mod

ul d

e ad

resa

-re

şi s

ă lo

caliz

eze

calc

ulat

oare

le

cone

ctat

e la

rețe

a.5.

4. Î

nțel

ege

şi u

tiliz

ează

uni

ta-

tea

de m

ăsur

ă a

capa

cită

ții li

nii-

lor d

e tr

ansm

isie

a in

form

ațiil

or.

5.5.

Tra

nsm

ite ş

i pri

meş

te in

for-

maț

ii pr

in re

țea.

5.6.

Cun

oaşt

e şi

res

pect

ă re

gu-

lile

ergo

nom

ice

şi d

e se

curi

tate

pe

rson

ală.

5.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză r

ețel

ele

loca

le ş

i cel

e gl

obal

e.

5.2.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

mod

ul d

e in

terc

onex

iune

a

calc

ulat

oare

lor.

5.3.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

dis

tanț

a în

tre

calc

ulat

oare

.

5.4.

Cun

oaşt

e pa

ram

etri

i te

h-ni

co-e

cono

mic

i ai

med

iilor

de

com

unic

ații

prin

cab

lu, fi

bra

op-

tică,

und

e ra

dio,

und

e op

tice.

5.5.

Înțe

lege

legă

tura

într

e ec

hi-

pam

ente

le d

e re

țea

şi s

ervi

ciile

of

erite

de

aces

tea.

5.6.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rin-

cipa

lele

tehn

olog

ii de

coo

pera

re

în r

ețea

: de

la e

gal-l

a-eg

al ş

i cli-

ent-

serv

er.

5.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză r

ețel

ele

loca

le ş

i cel

e gl

obal

e.

5.2.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

mod

ul d

e in

terc

onex

iune

a

calc

ulat

oare

lor.

5.3.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

dis

tanț

a în

tre

calc

ulat

oare

.

5.4.

Cun

oaşt

e pa

ram

etri

i te

h-ni

co-e

cono

mic

i ai

med

iilor

de

com

unic

ații

prin

cab

lu, fi

bra

op-

tică,

und

e ra

dio,

und

e op

tice.

5.5.

Înțe

lege

legă

tura

într

e ec

hi-

pam

ente

le d

e re

țea

şi s

ervi

ciile

of

erite

de

aces

tea.

5.6.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rin-

cipa

lele

tehn

olog

ii de

coo

pera

re

în r

ețea

: de

la e

gal-l

a-eg

al ş

i cli-

ent-

serv

er.

5.7.

Cun

oaşt

e ar

hite

ctur

a şi

topo

-lo

gia

rețe

lelo

r de

calc

ulat

oare

.

Page 79: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

79

Dom

eniu

l: A

naliz

a şi

ela

bora

rea

algo

ritm

ilor

Not

ă. În

caz

ul în

văță

mân

tulu

i lic

eal,

dom

eniil

e şi

sta

ndar

dele

not

ate

cu *

se

refe

ră d

oar

la p

rofil

ul re

al.

Nr.

crt.

Stan

dard

In

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil

uman

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

6.Cu

noaş

tere

a şi

uti

li-za

rea

algo

ritm

ilor

şi

exec

utan

ților

Elev

ul:

6.1.

Înțe

lege

la n

ivel

intu

itiv

no-

țiuni

le d

e al

gori

tm,

exec

utan

t,

med

iul

de

lucr

u al

ex

ecut

an-

tulu

i, pr

ogra

m d

e co

man

dă c

u ex

ecut

antu

l.

Elev

ul:

6.1.

Cu

noaş

te,

expl

ică

şi

da

exem

ple

de a

lgor

itmi,

prog

ram

e şi

exe

cuta

nți.

6.2.

Ela

bore

ază

algo

ritm

i şi p

ro-

gram

e pe

ntru

exe

cuta

nți.

6.3.

Dep

iste

ază

eror

ile s

inta

c-tic

e, e

rori

le l

ogic

e şi

ero

rile

de

func

ționa

re î

n pr

ogra

mel

e ex

e-cu

tanț

ilor.

6.4.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

prin

-ci

piile

de

repr

ezen

tare

a a

lgor

it-m

ilor:

lim

baju

l um

an, s

chem

ele

logi

ce, l

imba

jele

alg

oritm

ice.

6.5.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză c

on-

stru

cțiil

e al

gori

tmic

e de

baz

ă:

secv

ența

lin

iară

, ra

mifi

cato

rul,

cicl

ul.

6.6.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză m

e-to

da r

afină

rii

succ

esiv

e pe

ntru

el

abor

area

alg

oritm

ilor.

6.7.

Cun

oaşt

e şi

ver

ifică

pro

prie

-tă

țile

de b

ază

ale

algo

ritm

ilor.

6.8.

Des

crie

alg

oritm

ii cu

nosc

uți

din

cadr

ul d

isci

plin

elor

de

mat

e-m

atică

, fiz

ică,

chi

mie

, bi

olog

ie

ş.a.

, util

izân

d m

etod

ele

frec

vent

uti

lizat

e de

rep

reze

ntar

e a

algo

-ri

tmilo

r.

Elev

ul:

6.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză în

ac-

tivita

tea

cotid

iană

pro

prie

tățil

e fu

ndam

enta

le a

le a

lgor

itmilo

r.6.

2. C

lasi

fică

algo

ritm

ii co

nfor

m

crite

riul

ui d

e st

ruct

ură.

6.3.

Ela

bore

ază

algo

ritm

i pen

tru

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

fr

ec-

vent

înt

âlni

te î

n ac

tivita

tea

co-

tidia

nă.

Elev

ul:

6.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză în

ac-

tivita

tea

cotid

iană

pro

prie

tățil

e fu

ndam

enta

le a

le a

lgor

itmilo

r.6.

2. C

lasi

fică

algo

ritm

ii co

nfor

m

crite

riul

ui d

e st

ruct

ură.

6.3.

Ela

bore

ază

algo

ritm

i pen

tru

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or fr

ecve

nt

întâ

lnite

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

6.4.

Ide

ntific

ă şi

înț

eleg

e le

gă-

turi

le

într

e pr

opri

etăț

ile

algo

-ri

tmul

ui ş

i mod

ul d

e ex

ecuț

ie a

ac

estu

ia p

e ca

lcul

ator

.6.

5. E

stim

ează

val

orile

cri

teri

ilor

de c

alita

te a

alg

oritm

ilor

utili-

zați.

Page 80: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

80

6.9.

Util

izea

ză l

a ni

vel

intu

itiv

met

odel

e de

alg

oritm

izar

e pe

n-tr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or

frec

vent

înt

âlni

te î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.7.

Cuno

aşte

rea

met

ode-

lor

de d

escr

iere

şi d

e ve

rific

are

a co

recti

tu-

dini

i mes

ajel

or u

tiliz

a-te

în

com

unic

area

cu

sist

emel

e di

gita

le

7.1.

U

tiliz

ează

fo

rmul

ele

BNF

şi d

iagr

amel

e si

ntac

tice

pent

ru

desc

rier

ea c

onst

rucț

iilor

gra

ma-

tical

e al

e m

esaj

elor

form

aliz

ate.

7.2.

U

tiliz

ează

fo

rmul

ele

BNF

şi d

iagr

amel

e si

ntac

tice

pent

ru

veri

ficar

ea c

orec

titud

inii

mes

a-je

lor

utiliz

ate

în c

omun

icar

ea c

u si

stem

ele

digi

tale

.

7.1.

Ver

ifică

cor

ectit

udin

ea c

on-

stru

cțiil

or g

ram

atica

le u

tiliz

ate

în

com

unic

area

cu

si

stem

ele

digi

tale

.7.

2. D

efine

şte

cu a

juto

rul

for-

mul

elor

BN

F şi

a d

iagr

amel

or

sint

actic

e co

nstr

ucții

le g

ram

ati-

cale

, util

izat

e în

com

unic

area

cu

sist

emel

e di

gita

le.

7.1.

Ver

ifică

cor

ectit

udin

ea c

on-

stru

cțiil

or

gram

atica

le

utiliz

ate

în c

omun

icar

ea c

u si

stem

ele

di-

gita

le.

7.2.

Defi

neşt

e cu

aju

toru

l fo

r-m

ulel

or B

NF

şi a

dia

gram

elor

si

ntac

tice

cons

truc

țiile

gra

mati

-ca

le, u

tiliz

ate

în c

omun

icar

ea c

u si

stem

ele

digi

tale

.8.

Cuno

aşte

rea

şi

utili-

zare

a vo

cabu

laru

lui ş

i a

sint

axei

unu

i lim

baj

de p

rogr

amar

e de

ni-

vel î

nalt

8.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză u

ni-

tățil

e le

xica

le a

le u

nui l

imba

j de

prog

ram

are

de n

ivel

înal

t.8.

2. V

erifi

că c

orec

titud

inea

gra

-m

atica

a un

itățil

or

lexi

cale

uti

lizat

e.

8.1.

Ve

rific

ă co

recti

tudi

nea

gram

atica

lă a

pro

gram

elor

de

calc

ulat

or

cu

ajut

orul

in

stru

-m

ente

lor

ofer

ite d

e m

ediil

e de

de

zvol

tare

a p

rogr

amel

or.

8.1.

Ver

ifică

cor

ectit

udin

ea g

ra-

mati

cală

a p

rogr

amel

or d

e ca

lcu-

lato

r cu

aju

toru

l ins

trum

ente

lor

ofer

ite d

e m

ediil

e de

dez

volta

re

a pr

ogra

mel

or.

9.U

tiliz

area

tipu

rilo

r de

da

te9.

1. D

escr

ie c

once

ptul

de

dată

.

9.2.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză ti

pu-

rile

sim

ple

de d

ate:

într

eg, r

eal,

bool

ean,

ca

ract

er,

enum

erar

e,

subd

omen

iu;

9.3.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză d

ecla

-ra

țiile

de

cons

tant

e şi

dec

lara

ții-

le d

e va

riab

ile.

9.1.

Sel

ecte

ază,

în

depe

nden

ță

de s

peci

ficul

pro

blem

ei d

e re

-zo

lvat

, tip

urilo

r de

dat

e ce

vor

fi

utiliz

ate

în p

rogr

amel

e de

cal

-cu

lato

r.9.

2. C

unoa

şte

prin

cipa

lele

tipu

ri

de d

ate

stru

ctur

ate:

tab

lour

ile,

şiru

rile

de

cara

cter

e, a

rtico

lele

, m

ulțim

ile, fi

şier

ele.

9.3.

Util

izea

ză ti

puril

e de

dat

e st

ruct

urat

e pe

ntru

re

prez

enta

-re

a şi

pre

lucr

area

dat

elor

ce

apar

în

pro

cesu

l de

stud

iere

a d

isci

pli-

nelo

r şc

olar

e şi

de

solu

ționa

re a

pr

oble

mel

or fr

ecve

nt în

tâln

ite în

ac

tivita

tea

cotid

iană

.

9.1.

Sel

ecte

ază,

în

depe

nden

ță

de s

peci

ficul

pro

blem

ei d

e re

-zo

lvat

, tipu

rilo

r de

dat

e ce

vor

fi

utiliz

ate

în p

rogr

amel

e de

cal

cu-

lato

r.9.

2. C

unoa

şte

prin

cipa

lele

tipu

ri

de d

ate

stru

ctur

ate:

tab

lour

ile,

şiru

rile

de

cara

cter

e, a

rtico

lele

, m

ulțim

ile, fi

şier

ele.

9.3.

Util

izea

ză ti

puril

e de

dat

e st

ruct

urat

e pe

ntru

repr

ezen

tare

a şi

pre

lucr

area

dat

elor

ce

apar

în

proc

esul

de

stud

iere

a d

isci

pli-

nelo

r şc

olar

e şi

de

solu

ționa

re a

pr

oble

mel

or f

recv

ent

întâ

lnite

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Page 81: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

81

9.4.

U

tiliz

ează

ta

blou

rile

un

i-di

men

sion

ale

şi ş

irur

ile d

e ca

-ra

cter

e pe

ntru

rep

reze

ntar

ea ş

i pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

apa

r în

pr

oces

ul d

e st

udie

re a

dis

cipl

i-ne

lor

şcol

are

şi d

e so

luțio

nare

a

unor

pro

blem

e si

mpl

e di

n vi

ața

cotid

iană

.10

.Cu

noaş

tere

a şi

uti

li-za

rea

inst

rucț

iuni

lor

unui

lim

baj

de

pro-

gram

are

de n

ivel

înal

t

10.1

. D

escr

ie c

once

ptul

de

ac-

țiune

.

10.2

. Cu

noaş

te ş

i uti

lizea

ză i

n-st

rucț

iuni

le u

nui l

imba

j de

pro-

gram

are

de n

ivel

îna

lt: a

pel

de

proc

edur

ă, d

e ef

ect n

ul, i

nstr

uc-

țiune

a co

mpu

să,

de a

trib

uire

, da

că, d

e ca

z, p

entr

u, c

ât, r

epe-

tă.

10.3

. Ela

bore

ază

prog

ram

e si

m-

ple,

des

tinat

e pr

eluc

rări

lor

de

date

, ce

apar

în p

roce

sul d

e st

u-di

ere

a di

scip

linel

or ş

cola

re.

10.1

. El

abor

ează

pro

gram

e de

ca

lcul

ator

, de

stina

te p

relu

crăr

i-lo

r de

dat

e ce

apa

r în

pro

cesu

l de

stu

dier

e a

disc

iplin

elor

şco

la-

re ş

i de

solu

ționa

re a

pro

blem

e-lo

r fr

ecve

nt în

tâln

ite în

acti

vita

-te

a co

tidia

nă.

10.1

. El

abor

ează

pro

gram

e de

ca

lcul

ator

, de

stina

te p

relu

crăr

i-lo

r de

dat

e ce

apa

r în

pro

cesu

l de

stu

dier

e a

disc

iplin

elor

şco

la-

re ş

i de

solu

ționa

re a

pro

blem

e-lo

r fr

ecve

nt în

tâln

ite în

acti

vita

-te

a co

tidia

nă.

11.

Cuno

aşte

rea

şi u

tiliz

a-re

a su

bpro

gram

elor

11.1

. O

rgan

izea

ză c

omun

icar

ea

într

e pr

ogra

mul

/sub

prog

ram

ul

apel

ant ş

i sub

prog

ram

ul a

pela

t.11

.2. P

relu

crea

ză d

atel

e cu

aju

-to

rul

subp

rogr

amel

or

pred

efi-

nite

.

11.1

. O

rgan

izea

ză c

omun

icar

ea

într

e pr

ogra

mul

/ s

ubpr

ogra

mul

ap

elan

t şi s

ubpr

ogra

mul

ape

lat.

11.2

. Pr

eluc

reaz

ă da

tele

cu

aju-

toru

l sub

prog

ram

elor

pre

defin

i-te

.

Page 82: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

82

11.3

. El

abor

ează

su

bpro

gram

e pe

ntru

pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

ap

ar î

n pr

oces

ul d

e st

udie

re a

di

scip

linel

or ş

cola

re ş

i de

sol

u-țio

nare

a p

robl

emel

or f

recv

ent

întâ

lnite

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

11.3

. U

tiliz

ează

m

etod

ele

de

proi

ecta

re s

truc

tura

lă a

alg

orit-

milo

r şi

a p

rogr

amel

or d

e ca

lcu-

lato

r.

11.4

. U

tiliz

ează

rec

ursi

a pe

ntru

el

abor

area

pro

gram

elor

de

cal-

cula

tor.

11.5

. El

abor

ează

su

bpro

gram

e pe

ntru

pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

ap

ar î

n pr

oces

ul d

e st

udie

re a

di

scip

linel

or ş

cola

re ş

i de

solu

ți-on

are

a pr

oble

mel

or fr

ecve

nt în

-tâ

lnite

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

12.

Util

izar

ea s

truc

turi

lor

dina

mic

e de

dat

e*12

.1.

Cuno

aşte

şi

uti

lizea

stru

ctur

ile

dina

mic

e de

da

te

frec

vent

întâ

lnite

: lis

tele

, stiv

ele,

co

zile

, arb

orii.

12.2

. Util

izea

ză s

truc

turi

le d

ina-

mic

e pe

ntru

pre

lucr

area

dat

elor

ce

apa

r în

pro

cesu

l de

stu

dier

e a

disc

iplin

elor

şco

lare

şi d

e so

lu-

ționa

re a

pro

blem

elor

fre

cven

t în

tâln

ite în

acti

vita

tea

cotid

iană

.13

.Cu

noaş

tere

a şi

util

iza-

rea

tehn

icilo

r de

pro

-gr

amar

e*

13.1

. Cun

oaşt

e şi

înțe

lege

met

o-de

le d

e es

timar

e a

com

plex

ității

al

gori

tmilo

r.13

.2.

Cuno

aşte

şi

utiliz

ează

cla

-si

ficar

ea

algo

ritm

ilor

conf

orm

cr

iteri

ilor

de c

ompl

exita

te.

13.3

. Es

timea

com

plex

itate

a al

gori

tmilo

r şi

a p

rogr

amel

or d

e ca

lcul

ator

.

Page 83: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

83

13.4

. Înț

eleg

e şi

util

izea

ză te

hni-

cile

de

prog

ram

are

frec

vent

uti-

lizat

e: it

eraț

ia, r

ecur

sia,

met

oda

Gre

edy,

met

oda

relu

ării.

13.5

. U

tiliz

ează

te

hnic

ile

de

prog

ram

are

pent

ru p

relu

crar

ea

date

lor

ce a

par

în p

roce

sul

de

stud

iere

a d

isci

plin

elor

şco

lare

şi

de

solu

ționa

re a

pro

blem

elor

fr

ecve

nt î

ntâl

nite

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Dom

eniu

l: M

odel

are

şi c

alcu

le n

umer

ice*

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil u

man

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

14.

Cuno

aşte

rea

şi

apli-

care

a m

etod

elor

de

m

odel

are

num

eric

ă pe

cal

cula

tor*

Elev

ul:

Elev

ul:

Elev

ul:

Elev

ul:

14.1

. Exp

lică

noțiu

nile

de

mod

el

şi m

odel

are.

14.2

. Cla

sific

ă şi

da

exem

ple

de

mod

elel

e m

ater

iale

şi

mod

ele

abst

ract

e.14

.3.

Sele

ctea

ză c

arac

teri

stici

le

obie

ctul

ui d

e m

odel

at în

func

ție

de d

estin

ația

mod

elul

ui;

14.4

. El

abor

ează

mod

ele

pen-

tru

proc

esel

e şi

fe

nom

enel

e st

udia

te î

n ca

drul

dis

cipl

inel

or

şcol

are.

14.5

. Ela

bore

ază

mod

ele

pent

ru

proc

esel

e şi

feno

men

ele

sim

ple,

fr

ecve

nt î

ntâl

nite

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Page 84: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

84

14.6

. Tr

ansp

une

mod

elel

e ab

s-tr

acte

ela

bora

te î

ntr-

un l

imba

j de

pro

gram

are

de n

ivel

înal

t.14

.7. A

naliz

ează

şi i

nter

pret

ează

re

zulta

tele

mod

elăr

ii pe

cal

cu-

lato

r.15

.Cu

noaş

tere

a şi

uti

li-za

rea

met

odel

or

de

calc

ul n

umer

ic*

16.1

. Cun

oaşt

e tip

urile

de

eror

i în

pre

lucr

area

dig

itală

a i

nfor

-m

ație

i şi i

denti

fică

cauz

ele

aces

-to

ra.

16.2

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză m

e-to

dele

de

rezo

lvar

e a

ecua

țiilo

r al

gebr

ice

şi t

rans

cend

ente

: bi

-se

cția

, met

oda

coar

delo

r, m

eto-

da lu

i New

ton.

16.3

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză m

e-to

dele

de

calc

ul n

umer

ic a

de-

term

inan

ților

şi

de r

ezol

vare

a

ecua

țiilo

r lin

iare

.16

.4. C

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

me-

tode

le d

e ca

lcul

num

eric

a in

te-

gral

ei d

efini

te;

16.5

. Util

izea

ză m

etod

ele

de c

al-

cul n

umer

ic p

entr

u pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

apa

r în

pro

cesu

l de

st

udie

re a

dis

cipl

inel

or ş

cola

re

şi d

e so

luțio

nare

a p

robl

emel

or

frec

vent

înt

âlni

te î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.

Page 85: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

85

Dom

eniu

l: Te

hnol

ogia

info

rmaţ

iei

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil u

man

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

16.

Înțe

lege

rea

form

e-lo

r de

rep

reze

ntar

e,

păst

rare

, pr

eluc

rare

şi

tra

nsm

itere

a i

n-fo

rmaț

iei

Elev

ul:

16.1

. Înț

eleg

e no

țiune

a de

info

r-m

ație

.

16.2

. Id

entifi

că f

orm

ele

de r

e-pr

ezen

tare

a in

form

ație

i.

16.3

. Id

entifi

că p

rinc

ipal

ii pu

r-tă

tori

sta

tici

de i

nfor

maț

ie:

do-

cum

ente

le

tipăr

ite,

disc

urile

m

agne

tice,

dis

curi

le o

ptice

, me-

mor

iile

solid

e.16

.4.

Iden

tifică

pri

ncip

alii

pur-

tăto

ri

dina

mic

i de

inf

orm

ație

: cu

rent

ul e

lect

ric,

und

e so

nore

, un

de ra

dio,

lum

ina.

16.5

. Util

izea

ză p

urtă

tori

i de

in-

form

ație

pen

tru

tran

smite

rea

şi

stoc

area

info

rmaț

iei.

Elev

ul:

16.1

. Cu

noaş

te a

vant

ajel

e, n

e-aj

unsu

rile

şi d

omen

iile

de u

tili-

zare

ale

pur

tăto

rilo

r sta

tici ş

i ale

pu

rtăt

orilo

r di

nam

ici

de i

nfor

-m

ație

.16

.2.

Estim

ează

cap

acita

tea

de

stoc

are

a pu

rtăt

orilo

r st

atici

de

info

rmaț

ie.

16.3

. Esti

mea

ză d

urat

a de

tran

s-m

isie

a d

atel

or c

u aj

utor

ul p

ur-

tăto

rilo

r di

nam

ici

de i

nfor

ma-

ție.

Elev

ul:

16.1

. Ca

lcul

ează

can

titat

ea d

e in

form

ație

de

pe p

urtă

tori

i sta

-tic

i de

info

rmaț

ie.

16.2

. Es

timea

ză c

apac

itate

a de

tr

ansm

isie

a i

nfor

maț

iei

a lin

ii-lo

r di

n ca

blu,

lin

iilor

rad

io,

lini-

ilor

optic

e.16

.3.

Calc

ulea

dura

ta

de

tran

smis

ie a

info

rmaț

iei p

rin

li-ni

ile d

in c

ablu

, lin

iile

radi

o, li

ni-

ile o

ptice

.

Elev

ul:

16.1

. Ca

lcul

ează

can

titat

ea d

e in

form

ație

de

pe p

urtă

tori

i sta

-tic

i de

info

rmaț

ie.

16.2

. Es

timea

ză c

apac

itate

a de

tr

ansm

isie

a i

nfor

maț

iei

a lin

ii-lo

r di

n ca

blu,

lini

ilor

radi

o, li

ni-

ilor

optic

e;16

.3.

Calc

ulea

dura

ta

de

tran

smis

ie a

info

rmaț

iei p

rin

li-ni

ile d

in c

ablu

, lin

iile

radi

o, li

ni-

ile o

ptice

.

17.

Util

izar

ea s

iste

mel

or

de o

pera

re17

.1. U

tilize

ază

prin

cipa

lele

faci

li-tă

ți of

erite

de

sist

emul

de

oper

a-re

: lan

sare

a în

exe

cuție

a a

plic

a-ții

lor,

desc

hide

rea

fişie

relo

r te

xt,

reda

rea

fişie

relo

r aud

io ş

i vid

eo.

17.1

. Înț

eleg

e m

odul

de

func

țio-

nare

şi c

unoa

şte

com

pone

ntel

e pr

inci

pale

ale

unu

i si

stem

de

oper

are.

17.2

. În

țele

ge d

estin

ația

şi

cu-

noaş

te

form

atel

e pr

inci

pale

le

de fi

şier

e: e

xecu

tabi

le, t

ext,

gra

-fic

ă, a

udio

, vid

eo.

17.1

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

cont

rol

ale

inte

rfe-

țelo

r gr

afice

.

17.2

. Cu

noaş

te ş

i pe

rson

aliz

ea-

ză m

ediu

l de

lucr

u al

sis

tem

ului

de

ope

rare

.

17.1

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

cont

rol

ale

inte

rfe-

țelo

r gr

afice

.

17.2

. Cu

noaş

te ş

i pe

rson

aliz

ea-

ză m

ediu

l de

lucr

u al

sis

tem

ului

de

ope

rare

.

Page 86: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

86

17.3

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză o

pe-

rații

le d

e ba

ză, d

estin

ate

gesti

u-ni

i fişi

erel

or ş

i dire

ctoa

relo

r: c

re-

area

, m

odifi

care

a, m

utar

ea,

co-

pier

ea, ş

terg

erea

, rec

uper

area

.

17.3

. Cu

noaş

te ş

i aj

uste

ază

se-

tări

le r

egio

nale

ale

sis

tem

ului

de

ope

rare

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

lim

ba im

plic

ită,

fu-

sul o

rar,

pagi

nile

de

cod,

mon

e-da

naț

iona

lă.

17.4

. Cu

noaş

te

şi

utiliz

ează

op

eraț

iile

desti

nate

ges

tionă

rii

unită

ților

de

mem

orie

ext

ernă

: m

onta

rea,

for

mat

area

, ve

rific

a-re

a, p

arta

jare

a.17

.5.

Ges

tione

ază

proc

esel

e de

ca

lcul

: lan

sare

a în

exe

cuție

, sus

-pe

ndar

ea, o

prire

a ap

licaț

iilor

.

17.3

. Cu

noaş

te ş

i aj

uste

ază

se-

tări

le r

egio

nale

ale

sis

tem

ului

de

ope

rare

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

lim

ba im

plic

ită,

fu-

sul o

rar,

pagi

nile

de

cod,

mon

e-da

naț

iona

lă.

17.4

. Cu

noaş

te

şi

utiliz

ează

op

eraț

iile

desti

nate

ges

tionă

rii

unită

ților

de

mem

orie

ext

ernă

: m

onta

rea,

for

mat

area

, ve

rific

a-re

a, p

arta

jare

a.17

.5.

Ges

tione

ază

proc

esel

e de

ca

lcul

: lan

sare

a în

exe

cuție

, sus

-pe

ndar

ea, o

prire

a ap

licaț

iilor

.18

.El

abor

area

şi d

erul

a-re

a pr

ezen

tări

lor

18.1

. Des

chid

e şi

der

ulea

ză p

re-

zent

ările

.18

.2.

Cree

ază

prez

entă

ri

ele-

men

tare

, ce

con

țin f

ragm

ente

de

text

şi d

esen

e.

18.1

. Cre

ează

pre

zent

ări c

e co

n-țin

text

e, d

esen

e, fr

agm

ente

so-

nore

şi f

ragm

ente

vid

eo;

18.2

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

fec-

tele

de

anim

ație

din

cad

rul p

re-

zent

ărilo

r.

18.1

. Cre

ează

pre

zent

ări î

n ba

za

mod

elel

or p

rest

abili

te.

18.2

. El

abor

ează

mod

ele

de d

i-ap

oziti

ve ş

i m

odel

e de

pre

zen-

tări

.18

.3. D

ifuze

ază

prez

entă

rile

.

18.1

. Cre

ează

pre

zent

ări î

n ba

za

mod

elel

or p

rest

abili

te.

18.2

. El

abor

ează

mod

ele

de d

i-ap

oziti

ve ş

i m

odel

e de

pre

zen-

tări

.18

.3. D

ifuze

ază

prez

entă

rile

.19

.Pr

oces

area

text

elor

19.1

. D

esch

ide,

viz

ualiz

ează

şi

impr

imă

fişie

rele

text

.19

.1.

Recu

noaş

te f

orm

atel

e de

fiş

iere

text

.19

.2.

Edite

ază

fişie

re t

ext

sim

-pl

e pr

in u

tiliz

area

ope

rații

lor

de

form

atar

e a

cara

cter

elor

şi p

ara-

graf

elor

.19

.3. C

reea

ză fi

şier

e te

xt c

e co

n-țin

tabe

le, i

mag

ini ş

i dia

gram

e.

19.1

. Cre

ează

fişi

ere

text

ce

con-

țin

tabe

le,

imag

ini,

diag

ram

e,

form

ule,

câm

puri

pre

defin

ite.

19.2

. Edi

teaz

ă fiş

ier

text

cu

aju-

toru

l ope

rații

lor

de fo

rmat

are

a ca

ract

erel

or,

para

graf

elor

, pa

gi-

nilo

r, im

agin

ilor.

19.3

. Ed

iteaz

ă fiş

iere

tex

t uti

li-zâ

nd s

tilur

ile d

e ca

ract

ere

şi d

e pa

ragr

afe,

mod

elel

e pr

esta

bilit

e de

doc

umen

t.19

.4.

Veri

fică

core

ctitu

dine

a gr

amati

cală

şi s

inta

ctică

a fi

şie-

relo

r tex

t cu

ajut

orul

inst

rum

en-

telo

r de

anal

iză

com

pute

riza

tă a

te

xtel

or.

19.1

. Cre

ează

fişi

ere

text

ce

con-

țin

tabe

le,

imag

ini,

diag

ram

e,

form

ule,

câm

puri

pre

defin

ite.

19.2

. Ed

iteaz

ă fiş

iere

le t

ext

cu

ajut

orul

ope

rații

lor

de f

orm

ata-

re a

car

acte

relo

r, pa

ragr

afel

or,

pagi

nilo

r, im

agin

ilor.

19.3

. Ed

iteaz

ă fiş

iere

tex

t uti

li-zâ

nd s

tilur

ile d

e ca

ract

ere

şi d

e pa

ragr

afe,

mod

elel

e pr

esta

bilit

e de

doc

umen

t.19

.4.

Veri

fică

core

ctitu

dine

a gr

amati

cală

şi s

inta

ctică

a fi

şie-

relo

r tex

t cu

ajut

orul

inst

rum

en-

telo

r de

anal

iză

com

pute

riza

tă a

te

xtel

or.

Page 87: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

87

20.

Păst

rare

a şi

pre

lucr

a-re

a in

form

ație

i în

foi-

le d

e ca

lcul

tabe

lar

20.1

. Des

chid

e şi

viz

ualiz

ează

fo-

ile d

e ca

lcul

tabe

lar.

20.1

. Rec

unoa

şte

form

atel

e de

fiş

iere

ce

conț

in fo

i de

calc

ul ta

-be

lar.

20.2

. Iden

tifică

ele

men

tele

pri

n-ci

pale

ale

une

i foi

de

calc

ul: c

e-lu

lă, a

dres

ă/re

feri

nță

de c

elul

ă,

valo

ri, f

orm

ule.

20.3

. Util

izea

ză o

pera

țiile

de

in-

trod

ucer

e, e

dita

re ş

i fo

rmat

are

a da

telo

r în

foile

de

calc

ul.

20.4

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rin-

cipa

lele

tipu

ri d

e da

te d

in f

oile

de

cal

cul.

20.5

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză b

a-ze

le d

e da

te în

form

ă de

list

e.20

.6. C

reea

foi

de

calc

ul

ce

conț

in f

orm

ule,

tab

ele,

imag

ini,

diag

ram

e, b

aze

de d

ate

în fo

rmă

de li

ste.

20.7

. Util

izea

foile

de

ca

lcul

pe

ntru

sol

uțio

nare

a pr

oble

me-

lor

întâ

lnite

în v

iața

coti

dian

ă.

20.1

. Pro

cese

ază

în f

oi d

e ca

lcul

in

form

ațiil

e ne

cesa

re p

entr

u re

-zo

lvar

ea

prob

lem

elor

în

tâln

ite

în p

roce

sul

de s

tudi

ere

a di

sci-

plin

elor

şco

lare

.20

.2. C

reea

ză f

oi d

e ca

lcul

pen

-tr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or

întâ

lnite

în v

iața

coti

dian

ă.

20.1

. Pro

cese

ază

în f

oi d

e ca

lcul

in

form

ațiil

e ne

cesa

re p

entr

u re

-zo

lvar

ea

prob

lem

elor

în

tâln

ite

în p

roce

sul

de s

tudi

ere

a di

sci-

plin

elor

şco

lare

.20

.2. C

reea

ză f

oi d

e ca

lcul

pen

-tr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or

întâ

lnite

în v

iața

coti

dian

ă.

21.

Păst

rare

a şi

pr

elu-

crar

ea i

nfor

maț

iei

în

baze

de

date

21.1

. Rec

unoa

şte

form

atel

e de

fiş

iere

ce

conț

in b

aze

de d

ate.

21.2

. Viz

ualiz

ează

in

form

ațiil

e ex

tras

e di

n ba

zele

de

date

.

21.3

. Intr

oduc

e da

te în

form

ula-

rele

baz

elor

de

date

.

21.1

. Cun

oaşt

e st

ruct

ura

sist

e-m

elor

de

gesti

une

a ba

zelo

r de

da

te.

21.2

. Dis

tinge

eta

pele

de

elab

o-ra

re a

une

i baz

e de

dat

e şi

exp

li-că

con

ținut

ul fi

ecăr

ei e

tape

.21

.3. C

reea

obie

ctel

e pr

inci

-pa

le a

le b

azel

or r

elaț

iona

le d

e da

te:

tabe

le,

form

ular

e, in

tero

-gă

ri ş

i rap

oart

e.

21.1

. Cun

oaşt

e st

ruct

ura

sist

e-m

elor

de

gesti

une

a ba

zelo

r de

da

te.

21.2

. Dis

tinge

eta

pele

de

elab

o-ra

re a

une

i baz

e de

dat

e şi

exp

li-că

con

ținut

ul fi

ecăr

ei e

tape

.21

.3. C

reea

obie

ctel

e pr

inci

-pa

le a

le b

azel

or r

elaț

iona

le d

e da

te:

tabe

le,

form

ular

e, in

tero

-gă

ri ş

i rap

oart

e.

Page 88: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

88

21.4

. Cre

ează

baz

e de

dat

e pe

n-tr

u st

ocar

ea i

nfor

maț

iilor

înt

âl-

nite

în

proc

esul

de

stud

iere

a

disc

iplin

elor

şco

lare

.21

.5. C

reea

ză b

aze

de d

ate

pen-

tru

stoc

area

inf

orm

ațiil

or î

ntâl

-ni

te în

via

ța c

otidi

ană.

21.4

. Cre

ează

baz

e de

dat

e pe

n-tr

u st

ocar

ea i

nfor

maț

iilor

înt

âl-

nite

în

proc

esul

de

stud

iere

a

disc

iplin

elor

şco

lare

.21

.5. C

reea

ză b

aze

de d

ate

pen-

tru

stoc

area

inf

orm

ațiil

or î

ntâl

-ni

te în

via

ța c

otidi

ană.

22.

Util

izar

ea s

ervi

ciul

ui

WW

W22

.1. N

avig

heaz

ă în

In

tern

et,

desc

hide

şi v

izua

lizea

ză p

agin

ile

WW

W.

22.1

. Des

carc

ă di

n In

tern

et fi

şie-

rele

de

care

are

nev

oie.

22.2

. Cau

tă i

nfor

maț

ii în

Int

er-

net

în b

aza

crite

riilo

r si

ngul

are

de c

ăuta

re.

22.3

. Com

unic

ă cu

col

egii

şi p

ri-

eten

ii pr

in in

term

ediu

l reț

elel

or

de s

ocia

lizar

e.

22.1

. Înțe

lege

mod

ul d

e ad

resa

-re

şi d

e lo

caliz

are

a re

surs

elor

în

Inte

rnet

.22

.2. C

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

adr

e-se

le s

imbo

lice

din

Inte

rnet

.

22.3

. Înca

rcă

şi d

esca

rcă

fişie

re

de p

e ca

lcul

atoa

rele

afla

te l

a di

stan

ță.

22.4

. Cau

tă i

nfor

maț

ii în

Int

er-

net

în b

aza

crite

riilo

r m

ultip

le

de c

ăuta

re.

22.5

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

bază

de

Web

de-

sign

.22

.6. E

labo

reaz

ă şi

pu

blic

ă în

In

tern

et p

agin

i W

eb c

e co

nțin

te

xte,

list

e, ta

bele

şi i

mag

ini.

22.1

. Cun

oaşt

e ar

hite

ctur

a şi

to-

polo

gia

rețe

lelo

r gl

obal

e.

22.2

. Înțe

lege

mod

ul d

e ad

resa

-re

şi d

e lo

caliz

are

a re

surs

elor

în

Inte

rnet

.22

.3. C

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

adr

e-se

le s

imbo

lice

din

Inte

rnet

.

22.4

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză a

dre-

sele

num

eric

e di

n In

tern

et.

22.5

. Înca

rcă

şi d

esca

rcă

fişie

re

de p

e ca

lcul

atoa

rele

afla

te l

a di

stan

ță.

22.6

. Cau

tă i

nfor

maț

ii în

Int

er-

net

în b

aza

crite

riilo

r m

ultip

le

de c

ăuta

re.

22.7

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

bază

de

Web

de-

sign

.22

.8. E

labo

reaz

ă şi

pu

blic

ă în

In

tern

et p

agin

i W

eb c

e co

nțin

te

xte,

list

e, ta

bele

şi i

mag

ini.

Page 89: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

89

23.

Util

izar

ea s

ervi

ciul

ui

de p

oştă

ele

ctro

nică

23.1

. Pri

meş

te,

com

pune

şi

tr

ansm

ite s

cris

ori e

lect

roni

ce.

23.2

. Pri

meş

te ş

i tr

ansm

ite p

rin

poşt

a el

ectr

onic

ă fiş

iere

te

xt,

imag

ini.

23.1

. Org

aniz

ează

cor

espo

nden

-ța

ele

ctro

nică

în

dosa

re p

erso

-na

lizat

e.23

.2. F

iltre

ază

scri

sori

le p

rim

ite.

23.3

. Cre

ează

con

turi

poş

tale

pe

site

-uri

le d

estin

ate

larg

ului

pu-

blic

.

23.1

. Org

aniz

ează

cor

espo

nden

-ța

ele

ctro

nică

în

dosa

re p

erso

-na

lizat

e.23

.2. F

iltre

ază

scri

sori

le p

rim

ite.

23.3

. Cre

ează

con

turi

poş

tale

pe

site

-uri

le d

estin

ate

larg

ului

pu-

blic

.23

.4. C

reea

ză c

ăsuț

e şi

con

turi

po

ştal

e pe

site

-uri

le p

erso

nale

.23

.5. G

estio

neaz

ă m

ai

mul

te

cont

uri d

e po

ştă

elec

tron

ică.

24.

Com

unic

area

in

ter-

pers

onal

ă în

Inte

rnet

24

.1. C

omun

ică

prin

inte

rmed

iul

rețe

lelo

r de

soc

ializ

are.

24.1

. Util

izea

ză a

plic

ațiil

e de

di-

fuza

re a

ştir

ilor.

24.2

. Poa

rtă

disc

uții

cu a

juto

rul

liste

lor d

e di

scuț

ii şi

ser

vici

ile d

e co

mun

icar

e in

stan

tă.

24.1

. Acc

esea

ză re

surs

ele

de n

o-ut

ăți d

in re

țeau

a In

tern

et.

24.2

. Iden

tifică

şi u

tiliz

ează

foru

-m

urile

cu

tem

atică

edu

cațio

na-

lă.

24.3

. Iniți

ază

şi p

artic

ipă

la d

is-

cuții

pri

n in

term

ediu

l for

umur

i-lo

r ed

ucaț

iona

le.

24.4

. Cre

ează

con

turi

în r

ețel

ele

soci

ale.

24.5

. Com

unic

ă pr

in in

term

ediu

l re

țele

lor

soci

ale.

24.6

. Cre

ează

şi u

tiliz

ează

jurn

a-le

le p

erso

nale

.

24.1

. Acc

esea

ză re

surs

ele

de n

o-ut

ăți d

in re

țeau

a In

tern

et;

24.2

. Iden

tifică

şi u

tiliz

ează

foru

-m

urile

cu

tem

atică

edu

cațio

na-

lă.

24.3

. Iniți

ază

şi p

artic

ipă

la d

is-

cuții

pri

n in

term

ediu

l for

umur

i-lo

r ed

ucaț

iona

le.

24.4

. Cre

ează

con

turi

în r

ețel

ele

soci

ale.

24.5

. Com

unic

ă pr

in in

term

ediu

l re

țele

lor

soci

ale.

24.6

. Cre

ează

şi u

tiliz

ează

jurn

a-le

le p

erso

nale

.

Page 90: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

90

Dom

eniu

l: A

ctivi

tate

a în

tr-o

soc

ieta

te in

form

aţio

nală

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil u

man

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

25.

Cuno

aşte

rea

şi u

tili-

zare

a m

etod

elor

de

prot

ecție

a i

nfor

ma-

ției

Elev

ul:

25.1

. Con

ştien

tizea

peric

olul

de

inf

ecta

re a

cal

cula

toru

lui

cu

un v

irus p

rintr

-un

fişie

r citi

t de

pe

un p

urtă

tor

exte

rn d

e in

form

ație

sa

u de

scăr

cat d

e pe

Inte

rnet

.25

.2. C

onşti

entiz

ează

ri

scul

da

tele

per

sona

le, s

cris

e pe

pur

-tă

tori

i ex

tern

i de

in

form

ație

i sa

u tr

imis

e pr

in I

nter

net

pot

fi in

terc

epta

te, c

itite

şi m

odifi

cate

de

alte

per

soan

e, e

vent

ual,

rău

inte

nțio

nate

.25

.3. C

unoa

şte

şi r

espe

ctă

regu

-lil

e el

emen

tare

de

prot

ecție

a

info

rmaț

iei.

Elev

ul:

25.1

. Cun

oaşt

e de

stina

ția ş

i uti-

lizea

ză p

rogr

amel

e an

tivir

us.

25.2

. Cun

oaşt

e şi

res

pect

ă re

gu-

lile

de u

tiliz

are

a pa

role

lor.

25.3

. Con

ştien

tizea

ză p

osib

ilită

-țil

e de

a p

rim

i mes

aje

neso

lici-

tate

şi e

vită

citi

rea

sau

stoc

area

ac

esto

ra.

25.4

. Cun

oaşt

e şi

res

pect

ă re

gu-

lile

de p

rote

cție

a p

ropr

ietă

ții

inte

lect

uale

.

Elev

ul:

25.1

. Ges

tione

ază

cont

urile

şi

pa

role

le p

erso

nale

din

sis

tem

ele

info

rmati

ce d

e pe

cal

cula

toru

l pe

rson

al ş

i de

pe

cele

afla

te l

a di

stan

ță.

25.2

. Cun

oaşt

e şi

set

ează

opț

iu-

nile

de

secu

rita

te a

le c

ontu

rilo

r pe

rson

ale

şi a

le p

rogr

amel

or d

e na

viga

re p

rin

Inte

rnet

.

25.3

. Pla

nific

ă şi

efe

ctue

ază

lu-

crăr

ile d

e de

viru

sare

a c

alcu

lato

-ru

lui,

a pr

ogra

mel

or d

e ca

lcul

a-to

r şi

a p

urtă

tori

lor

de in

form

a-ție

.25

.4. În

țele

ge m

odul

de

crip

tare

şi

dec

ript

are

a da

telo

r şi

util

i-ze

ază

mijl

oace

le d

e cr

ipta

re ş

i de

crip

tare

a d

atel

or.

Elev

ul:

25.1

. Ges

tione

ază

cont

urile

şi

pa

role

le p

erso

nale

din

sis

tem

e-le

inf

orm

atice

de

pe c

alcu

lato

-ru

l per

sona

l şi d

e pe

cel

e afl

ate

la d

ista

nță.

25.2

. Cun

oaşt

e şi

set

ează

opț

iu-

nile

de

secu

rita

te a

le c

ontu

rilo

r pe

rson

ale

şi a

le p

rogr

amel

or d

e na

viga

re p

rin

Inte

rnet

.

25.3

. Pla

nific

ă şi

ef

ectu

ează

lu

crăr

ile d

e de

viru

sare

a c

al-

cula

toru

lui,

a pr

ogra

mel

or d

e ca

lcul

ator

şi

a pu

rtăt

orilo

r de

in

form

ație

.25

.4. În

țele

ge m

odul

de

crip

tare

şi

dec

ript

are

a da

telo

r şi

util

i-ze

ază

mijl

oace

le d

e cr

ipta

re ş

i de

crip

tare

a d

atel

or.

26.

Util

izar

ea d

ocum

en-

telo

r el

ectr

onic

e26

.1. C

unoa

şte

conc

eptu

l de

pr

otec

ție a

fişi

erel

or c

u aj

utor

ul

sem

nătu

rii d

igita

le.

26.2

. Înțe

lege

ter

men

ul d

e se

m-

nătu

ră d

igita

lă.

26.3

. Înțe

lege

ter

men

ul d

e ce

rti-

ficat

dig

ital.

26.1

. Cun

oaşt

e co

ncep

tul

de

prot

ecție

a fi

şier

elor

cu

ajut

orul

se

mnă

turi

i dig

itale

.26

.2. În

țele

ge te

rmen

ul d

e se

m-

nătu

ră d

igita

lă.

26.3

. Înțe

lege

ter

men

ul d

e ce

r-tifi

cat d

igita

l.

Page 91: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

91

26.4

. Cun

oaşt

e şi

înțe

lege

mod

ul

de r

egle

men

tare

juri

dică

a r

ela-

țiilo

r de

dre

pt c

e ap

ar în

pro

ce-

sul d

e ob

ținer

e şi

de

utiliz

are

a se

mnă

turi

i dig

itale

.26

.5. C

onşti

entiz

ează

co

nsec

in-

țele

juri

dice

ale

sem

nătu

rii d

igi-

tale

.26

.6. U

tiliz

ează

faci

lităț

ile o

feri

te

de m

ijloa

cele

sem

nătu

rii d

igita

-le

.26

.7. C

unoa

şte

conc

eptu

l de

site

W

eb p

rote

jat ş

i mod

ul d

e uti

liza-

re a

ace

stui

a.

26.4

. Cun

oaşt

e şi

înț

eleg

e m

o-du

l de

re

glem

enta

re

juri

dică

a

rela

țiilo

r de

dre

pt c

e ap

ar î

n pr

oces

ul d

e ob

ținer

e şi

de

utili-

zare

a s

emnă

turi

i dig

itale

.26

.5. C

onşti

entiz

ează

con

seci

n-țe

le ju

ridi

ce a

le s

emnă

turi

i dig

i-ta

le.

26.6

. Util

izea

ză f

acili

tățil

e of

eri-

te d

e m

ijloa

cele

sem

nătu

rii d

i-gi

tale

.26

.7. C

unoa

şte

conc

eptu

l de

si

te W

eb p

rote

jat

şi m

odul

de

utiliz

are

a ac

estu

ia.

27.

Util

izar

ea

serv

iciil

or

elec

tron

ice

27.1

. Înțe

lege

mod

ul d

e pr

esta

re

a se

rvic

iilor

ele

ctro

nice

.27

.2. U

tiliz

ează

ser

vici

ile e

lect

ro-

nice

ofe

rite

de

cătr

e au

tori

tățil

e şi

insti

tuții

le p

ublic

e, d

e in

stitu

-ții

le

negu

vern

amen

tale

: e-

gu-

vern

, e-

educ

ație

, e-

med

icin

ă,

e-cu

ltură

, e-b

usin

ess.

27.1

. Înțe

lege

mod

ul d

e pr

esta

-re

a s

ervi

ciilo

r el

ectr

onic

e.27

.2. U

tiliz

ează

se

rvic

iile

elec

-tr

onic

e of

erite

de

cătr

e au

tori

-tă

țile

şi i

nstit

uțiil

e pu

blic

e, d

e in

stitu

țiile

ne

guve

rnam

enta

le:

e-gu

vern

, e-e

duca

ție, e

-med

ici-

nă, e

-cul

tură

, e-b

usin

ess.

Page 92: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

92

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII FIzICII şI ASTRonoMIeI

victor păGîNU, consultant principal, Ministerul Educației, coordonatorIon boTGRoS, doctor în ştiințe fizico-matematice, conf.univ., Institutul de Ştiințe ale EducațieiAngela GoRDIENCo, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Chişinău

I. IntroducerePentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității elevilor, pregătirea acestora

pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educa-tive în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează despre aşteptările pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul sistemului de învățămînt din diferite zone ale țării.

Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii.

Standardele au caracter obligatoriu şi multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului educațional – predarea - învățarea - evaluarea – toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Standardele propuse au în vedere competențele necesare de formare-evaluare prin dis-ciplina şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului (ŞPC), care:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii;

Page 93: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

93

9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă o educație acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie;13) e bazată pe comunitate. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;

sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participare democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind sănătatea, siguranța, protecția; participa-rea, eficiența, sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt măsu-rate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile asupra unor elemente legate de standarde.

La baza elaborării standardelor de eficiență ale predării/învățării şi dezvoltării elevilor la disciplina Fizica se află acumulările ştiințifice în cunoaşterea naturii, în domeniul psihologi-ei vîrstelor şcolare şi pedagogiei contemporane, precum şi experiența educațională acumu-lată privind formarea / dezvoltarea personalității elevului la această disciplină şcolară.

Domeniul de cunoaştrere ştiințifică al fizicii este Natura, unde are loc complexitatea fenomenelor, proceselor şi interacțiunilor bazate pe anumite legi, de aceea acest dome-niu este indispensabil de domeniul cognitiv de formare/dezvoltare a personalității elevului care se desfăşoară pe tot parcursul şcolarității. În acest sens, standardele la Fizică repre-zintă nişte afirtmații care se referă la aşteptările privind la ceea ce ar trebui elevul să ştie şi să poată face la finele treptei gimnaziale şi, respectiv, a celei liceale. Astfel, standardele reprezintă pentru profesorii de fizică un document ce se referă la aşteptările pe care le pot avea elevii la Fizică în perioada şcolarității.

Adică, ele reflectă nişte achiziții finale, cu caracter general, pentru respectiva treaptă de învățămînt în acord cu acțiunile educaționale şi cu vîrsta elevilor în această perioadă de formare şi dezvoltare a personalității. Întrucît standardele au un caracter general, ele sunt relevante la nivelul clasei de elevi şi nu la nivelul individual de dezvoltare a fiecăruia. Însă standardele permit şi o flexibilitate privind respectarea ritmului şi caracteristicilor individu-ale în dezvoltarea lor generală.

În ce priveşte profesorii, standardele reprezintă un punct de referință la proiectarea activităților didactice.

Standardele educaționale la fizică sunt structurate în baza celor 5 competențe specifice fizicii:

• Competența de achiziții intelectuale;• Competența de investigație ştiințifică în domeniul fizicii;• Competența de comunicare în limbaj ştiințific;• Competența de achiziții pragmatice specifice fizicii;• Competența de protecție a mediului ambiant.

Page 94: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

94

Axate pe competențele specifice, standardele țin cont de toate domeniile de formare şi dezvoltare a personalității elevului: cognitiv, afectiv şi psihomotor, de coerența, continuita-tea şi progresele elevilor de la o treaptă de învățămînt la alta.

În general standardele la disciplina Fizica au o menire multiplă, şi anume: pentru înbunătățirea procesului educațional şi a curiculumului şcolar, înbunătățirea formării continu-ie a profesorilor de fizică şi a monitorizării progresului elevilor la nivel de sistem educațional.

Prin indicatorii elaborați pentru fiecare standard educațional şi domeniu de cunoaştere a fizicii (”mecanica”, ”termodinamica şi fizica moleculară”, ”electrodinamica”, ”optica” şi ”fizica modernă”) este stabilit nivelul de formare a competențelor specifice adecvat vîrstei elevilor. Trebuie să menționăm că elevii dobîndesc elemente de competențe specifice fizicii pe tot parcursul studierii acesteia, iar în calitate de achiziții finale – se formează la finele treptei liceale de învățămînt.

În acest context, în procesul educațional trebuie utilizate diverse strategii didactice în dependență de vîrsta elevilor, care să sprijine şi să stimuleze învățarea şi dezvoltarea ele-vilor, dobîndirea continuă a valorilor personale care, în final, vor conduce spre formarea competențelor specifice la nivel individual de performanță.

II. Glosarul de termeni principali

Termenii utilizați în document şi care necesită să fie definiți sunt:Educaţie bazată pe calitate: Reformele, introduse la orice nivel (de ex. național, regi-

onal, local) din sistemul de învățămînt, au scopul de a îmbunătăți un anumit element din sistem.

Şcoală prietenoasă copilului: la abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul global este pus accentul pe educația de calitate pentru toți copiii, bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor ce influiențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.

Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.

Domeniu: sector al unei discipline ştiințifice utilizat în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a stan-dardelor.

Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sînt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Standardele pentru educația bazată pe calitate măsoară pro-gresul, îmbunătățesc planificarea şi alocarea resurselor, evaluează eficiența învățării.

Indicatori: Acțiuni şi comportamente observabile, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura pro-gresul spre atingerea standardelor.

notă: Standardele de eficienţă a învăţării și indicatorii, la disciplina fizică, recomandate pentru treapta gimnazială, includ în conţinuturi, standarde și indicatori referitor la disciplina Ştiinţe, clasa a v-a.

Standarde de eficienţă a învăţării Fizicii şi AstronomieiDomenii de cunoaștere: I. Mecanică II. Termodinamică și fizică moleculară III. Electrodinamică Iv. optică geometrică v. fizică modernă și astronomie

Page 95: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

95

Dom

eniu

l I –

Mec

anic

a

Nr.

Stan

dard

ele

Indi

cato

ri p

e tr

eapt

ă de

învă

ţăm

ânt

Gim

nazi

al L

icea

l

prof

ilul u

man

ist

prof

il re

al

1.D

ezvo

ltare

a un

ui

sist

em

de

achi

ziții

inte

lect

uale

la n

ivel

de

cuno

ştinț

e ş

tiinț

ifice

: n

oțiu

ni,

proc

ese,

feno

men

e, le

gi, p

rinc

i-pi

i şi t

eori

i .

Elev

ul:

* uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fen

ome-

nelo

r mec

anic

e (m

ișcă

rii r

ecti

linii

uni-

form

e, in

erţi

ei, o

scila

ţiilo

r și

und

elor

m

ecan

ice)

:-m

ărim

ile fi

zice

: m

asă,

vol

um,

dens

i-ta

te, d

rum

par

curs

, dep

lasa

re, v

iteză

, fo

rţă,

forţ

ă de

gre

utat

e, g

reut

ate,

for-

ţă e

lasti

că, c

onst

antă

ela

stică

, for

ţă d

e fr

ecar

e, p

resi

unea

sol

idel

or,

lichi

delo

r şi

gaz

elor

, fo

rţa

Arh

imed

e, m

omen

tul

forţ

ei, l

ucru

l mec

anic

, put

ere,

ene

rgie

m

ecan

ică,

en

ergi

e ci

netic

ă,

ener

gie

pote

nţia

lă,

perio

adă,

fre

cven

ţă,

am-

plitu

dine

, vite

ză d

e pr

opag

are

a un

dei,

lung

ime

de u

ndă,

tăria

sun

etul

ui.

- ec

hipa

men

tul

fizic

: di

nam

omet

ru,

man

omet

ru. b

arom

etru

:-le

gile

fiz

ice:

m

işcă

rii

recti

linii

uni-

form

e, r

egul

a de

,,a

ur”

a m

ecan

icii,

at

racţ

iei

univ

ersa

le,

tran

sfor

măr

ii şi

co

nser

vării

ene

rgie

i m

ecan

ice,

Leg

ea

lui

Pasc

al,

Lege

a lu

i A

rhim

ede,

leg

ea

lui H

ooke

.-t

erm

enii

fizic

i: pu

nct

mat

eria

l, m

obil,

si

stem

de

refe

rinţă

, tr

aiec

torie

, re

lati-

vita

tea

miş

cării

, câ

mp

grav

itaţio

nal,

cent

ru d

e gr

euta

te, m

ecan

ism

e si

mpl

e:

pârg

hie,

scr

ipet

e, p

lan

încl

inat

, va

se

com

unic

ante

, osc

ilaţii

libe

re ş

i osc

ilaţii

fo

rţat

e, p

endu

l gra

vita

ţiona

l, su

netu

l.

Elev

ul:

*uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fen

ome-

nelo

r m

ecan

ice

(cel

or s

tudi

ate

în g

im-

nazi

u și

ale

miș

cări

i re

ctilin

ii un

iform

va

riat

e,

miș

cări

i ci

rcul

are

unifo

rme,

ec

hilib

rulu

i m

ecan

ic

al

corp

urilo

r, re

flexi

ei,

refr

acţi

ei,

inte

rfer

enţe

i și

di

frac

ţiei

und

elor

mec

anic

e):

-măr

imile

fizi

ce:

(cel

e st

udia

te în

gim

-na

ziu)

, a

ccel

eraţ

ie,

acce

lera

ţie c

en-

trip

etă,

im

puls

mec

anic

al

unui

pun

ct

mat

eria

l, im

puls

ul f

orţe

i, pu

lsaţ

ia p

en-

dulu

lui

elas

tic ş

i a

celu

i gr

avita

ţiona

l, fa

ză, e

long

aţie

.

-legi

le

fizic

e:

(stu

diat

e în

gi

mna

ziu)

m

işcă

rii r

ectil

inii

unifo

rm v

aria

te, c

on-

serv

ării

impu

lsul

ui m

ecan

ic p

entr

u un

si

stem

de

punc

te m

ater

iale

, m

işcă

rii

osci

lato

rii a

rmon

ice,

con

serv

ării

ener

-gi

ei în

miş

care

a os

cila

torie

.-p

rinc

ipiil

e: in

erţie

i, fu

ndam

enta

l al d

i-na

mic

ii, a

cţiu

nii ş

i rea

cţiu

nii.

-ter

men

ii fiz

ici:(

stud

iaţi

în

gim

nazi

u)

sist

em

de

refe

rinţă

in

erţia

l, si

stem

de

re

ferin

ţă

ne-in

erţia

l, re

lativ

itate

a m

işcă

rii

mec

anic

e,

cioc

niri

elas

tice,

ci

ocni

ri pl

astic

e,

osci

lato

r ar

mon

ic,

unde

tran

sver

sale

, und

e lo

ngitu

dina

le.

Elev

ul:

*uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fe

nom

e-ne

lor

mec

anic

e (c

elor

stu

diat

e în

gim

-na

ziu

și a

le m

ișcă

rii

recti

linii

unifo

rm

vari

ate,

m

ișcă

rii

circ

ular

e un

iform

e,

miș

cări

i pe

trai

ecto

rii p

arab

olic

e, e

chi-

libru

lui m

ecan

ic a

l cor

puri

lor,

refle

xiei

, re

frac

ţiei

, int

erfe

renţ

ei ș

i difr

acţi

ei u

n-de

lor

mec

anic

e):

-măr

imile

fizi

ce:

(cel

e st

udia

te în

gim

-na

ziu)

, ac

cele

raţie

, vi

teză

ung

hiul

ară,

ac

cele

raţie

cen

trip

etă,

impu

ls m

ecan

ic

al u

nui p

unct

mat

eria

l, im

puls

ul f

orţe

i, m

omen

t ci

netic

al

punc

tulu

i m

ater

ial,

faza

, el

onga

ţie,

puls

aţia

pe

ndul

ului

el

astic

şi a

cel

ui g

ravi

taţio

nal.

-legi

le fi

zice

: (s

tudi

ate

în g

imna

ziu)

, m

işcă

rii r

ectil

inii

unifo

rm v

aria

te, c

on-

serv

ării

impu

lsul

ui m

ecan

ic p

entr

u un

si

stem

de

punc

te m

ater

iale

, leg

ea m

iş-

cării

osc

ilato

rii a

rmon

ice,

con

serv

ării

ener

giei

în

miş

care

a os

cila

torie

, co

n-se

rvăr

ii m

omen

tulu

i cin

etic.

-pri

ncip

iile:

in

erţie

i, fu

ndam

enta

l al

di

nam

icii,

acţ

iuni

i şi

rea

cţiu

nii,

rela

ti-vi

tăţii

în m

ecan

ica

clas

ică,

prin

cipi

ul lu

i H

uyge

ns.

-teo

rem

ele:

var

iaţie

i im

puls

ului

, var

ia-

ţiei

ener

giei

mec

anic

e a

cor

pulu

i, va

-ria

ţiei e

nerg

iei m

ecan

ice

a un

ui s

iste

m

de c

orpu

ri.

Page 96: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

96

- te

rmen

ii fiz

ici:

(stu

diat

e în

gim

na-

ziu)

sis

tem

de

refe

rinţă

iner

ţial,

sist

em

de

refe

rinţă

ne

iner

ţial,

rela

tivita

tea

miş

cării

mec

anic

e, r

igid

, ec

hilib

ru d

e tr

ansl

aţie

, ech

ilibr

u de

rot

aţie

, cio

cniri

el

astic

e, c

iocn

iri p

lasti

ce,

osci

lato

r ar

-m

onic

, com

pune

rea

osci

laţii

lor,

osci

laţii

am

ortiz

ate,

rez

onan

ţă,

unde

tra

nsve

r-sa

le,

unde

lon

gitu

dina

le,

ultr

asun

ete,

in

fras

unet

e, u

nde

seis

mic

e.*r

ezol

vă s

ituaț

ii în

baz

a cu

noşti

nțel

or

ştiin

țifice

ach

iziți

onat

e di

n do

men

iul

mec

anic

ii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce

achi

zițio

nate

di

n do

men

iul

mec

anic

ii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce

achi

zițio

nate

di

n do

men

iul

mec

anic

ii.2.

Inve

stiga

rea

ştiin

țifică

a

unor

pr

oces

e, f

enom

ene

şi l

egi

din

dom

eniu

l re

spec

tiv d

e cu

noaş

-te

re.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

di-

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r r

ealiz

ate

asu-

pra

feno

men

elor

mec

anic

e.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

di-

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r re

aliz

ate

asup

ra

feno

men

elor

mec

anic

e.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

di-

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r re

aliz

ate

asup

ra

feno

men

elor

mec

anic

e.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: -

det

erm

inar

ea:

mas

ei u

nui

corp

, de

nsită

ţii s

ubst

anţe

i,

vite

zei m

edii

a un

ui m

obil,

gra

dării

din

amom

etru

-lu

i, r

anda

men

tulu

i unu

i mec

anis

m

sim

plu,

per

ioad

ei ş

i fre

cven

tei o

sci-

laţii

lor u

nui p

endu

l gra

vita

ţiona

l, in

-te

nsită

ţii c

âmpu

lui

grav

itaţio

nal

cu

ajut

orul

pen

dulu

lui g

ravi

taţio

nal.

- m

ăsur

area

: for

ţei c

u di

nam

omet

ru;

- st

udiu

l: le

gii l

ui A

rhim

ede;

* pr

ezin

rezu

ltate

le

inve

stiga

țiilo

r şti

ințifi

ce în

form

ă: v

erba

lă, s

cris

ă, t

a-be

lară

, gra

fică,

sch

emati

că;

* fo

rmul

ează

con

cluz

ii în

baz

a an

aliz

ei

rezu

ltate

lor

inve

stiga

țiilo

r re

aliz

ate.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: -

dete

rmin

area

: c

onst

ante

i el

astic

e a

unui

res

ort,

coe

ficie

ntul

ui d

e fr

ecar

e la

alu

neca

re.

- st

udiu

l: m

işcă

rii r

ectil

inii

unifo

rm v

a-ria

te a

unu

i cor

p, s

tudi

ul p

endu

lulu

i el

astic

.*

prez

intă

rezu

ltate

le in

vesti

gații

lor ş

ti-in

țifice

în fo

rmă:

ver

bală

, scr

isă,

tab

e-la

ră, g

rafic

ă, s

chem

atică

;*

form

ulea

ză c

oncl

uzii

în b

aza

anal

izei

re

zulta

telo

r in

vesti

gații

lor

real

izat

e.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: -

det

erm

inar

ea:

coefi

cien

tulu

i de

fre-

care

la a

lune

care

; con

stan

tei e

lasti

ce

a un

ui re

sort

.-

ver

ifica

rea:

exp

erim

enta

lă a

une

ia

din

form

ulel

e ca

ract

eris

tice

miş

cării

re

ctilin

ii un

iform

acc

eler

ate

a un

ui

corp

; leg

ii lu

i Hoo

ke;

- st

udiu

l: le

gilo

r fr

ecăr

ii,

pend

ulul

ui

elas

tic.

*pre

zint

ă re

zulta

tele

inve

stiga

țiilo

r şti

-in

țifice

în fo

rmă:

ver

bală

, scr

isă,

tab

e-la

ră, g

rafic

ă, s

chem

atică

;*

form

ulea

ză c

oncl

uzii

în b

aza

anal

izei

re

zulta

telo

r in

vesti

gații

lor

real

izat

e.

Page 97: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

97

*ela

bore

ază

plan

ul d

e s

oluț

iona

re/

rezo

lvar

e a

unei

si

tuaț

ii se

mni

ficati

-ve

de

mec

anic

ă (e

x.:

perf

ecțio

nare

a pe

rfor

man

țelo

r la

pra

ctica

rea

dive

r-se

lor

prob

e sp

ortiv

e: a

lerg

ări,

înno

t,

ridi

care

a ha

ltere

lor

ş.a.

).

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

re

aliz

area

uno

r ac

tivită

ți pr

actic

e.

*ela

bore

ază

plan

ul d

e s

oluț

iona

re/

re-

zolv

are

a un

ei s

ituaț

ii se

mni

ficati

ve d

e m

ecan

ică

aplic

înd

legi

le m

işcă

rilo

r (ex

.: pe

rfec

ționa

rea

perf

orm

anțe

lor

la p

rac-

ticar

ea d

iver

selo

r pr

obe

spor

tive:

ale

r-gă

ri, î

nnot

, rid

icar

ea h

alte

relo

r ş.

a.).

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

re

aliz

area

uno

r ac

tivită

ți pr

actic

e .

*ela

bore

ază

plan

ul d

e s

oluț

iona

re/

rezo

lvar

e a

unei

si

tuaț

ii se

mni

ficati

ve

de m

ecan

ică

aplic

înd

legi

le m

işcă

rilo

r (e

x.:

perf

ecțio

nare

a pe

rfor

man

țelo

r la

pr

actic

area

div

erse

lor

prob

e sp

ortiv

e:

aler

gări

, înn

ot, a

runc

area

min

gii,

cioc

a-nu

lui,

suliț

ei; t

rage

rea

la ți

ntă,

ridi

care

a ha

ltere

lor

ş.a.

).*

man

ifest

ă ab

ilită

ți de

col

abor

are

la

real

izar

ea u

nor

activ

ități

prac

tice.

3.Co

mun

icar

ea în

lim

baj ş

tiinț

ific

spec

ific

fizic

ii, u

tiliz

ând

term

i-no

logi

a ac

hizi

ționa

tă î

n do

me-

niul

resp

ectiv

de

cuno

aşte

re.

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

ter

min

olog

ia

din

dom

eniu

l mec

anic

ii pr

ivin

d m

ări-

mile

fizi

ce, f

enom

enel

e, l

egile

şi p

rin-

cipi

ile fi

zice

.

* fo

rmul

ează

în s

cris

şi o

ral,

într

-un

lim-

baj

ştiin

țific

adec

vat

ter

min

olog

ia d

in

dom

eniu

l m

ecan

icii

priv

ind

măr

imile

fiz

ice,

fen

omen

ele,

le

gile

şi p

rinc

ipiil

e fiz

ice

.

* fo

rmul

ează

în s

cris

şi o

ral,

într

-un

lim-

baj

ştiin

țific

adec

vat

ter

min

olog

ia d

in

dom

eniu

l m

ecan

icii

priv

ind

măr

imile

fiz

ice,

feno

men

ele

, le

gile

şi p

rinc

ipiil

e fiz

ice

.*

real

izea

ză u

n di

alog

ştii

nțifi

c în

baz

a cu

noşti

nțel

or d

obân

dite

din

dom

eniu

l m

ecan

icii.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

mec

anic

ii.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

mec

anic

ii.*

elab

orea

ză c

omun

icăr

i / e

seur

i ştii

n-țifi

ce c

u re

feri

nță

la a

num

ite fe

nom

e-ne

/pro

cese

mec

anic

e.

*uti

lizea

tehn

olog

iile

info

rmaț

io-

nale

şi

com

unic

ațio

nale

la

căut

area

, pr

eluc

rare

a, ş

i pre

zent

area

info

rmaț

i-ei

ştii

nțifi

ce r

efer

itoar

e fe

nom

enel

or

mec

anic

e.

* el

abor

ează

co

mun

icăr

i/

eseu

ri

cu

refe

rinț

ă la

anu

mite

fen

omen

e/pr

oce-

se m

ecan

ice.

*uti

lizea

te

hnol

ogiil

e in

form

ațio

-na

le ş

i co

mun

icaț

iona

le l

a că

utar

ea,

prel

ucra

rea,

şi p

reze

ntar

ea in

form

ație

i şti

ințifi

ce r

efer

itoar

e fe

nom

enel

or m

e-ca

nice

.

* el

abor

ează

com

unic

ări,

refe

rate

cu

refe

rinț

ă la

anu

mite

fen

omen

e/pr

oce-

se m

ecan

ice,

cer

cetă

ri ş

tiinț

ifice

la t

e-m

ele

: Fen

omen

e de

rez

onan

ță. E

fect

e se

ism

ice.

*uti

lizea

te

hnol

ogiil

e in

form

ațio

-na

le ş

i co

mun

icaț

iona

le l

a că

utar

ea,

prel

ucra

rea,

şi p

reze

ntar

ea in

form

ație

i şti

ințifi

ce r

efer

itoar

e fe

nom

enel

or m

e-ca

nice

.4.

Prot

ejar

ea m

ediu

lui a

mbi

ant

şi

a să

nătă

ții p

erso

nale

.*

recu

noaș

te

norm

ele

de p

rote

cție

a

med

iulu

i am

bian

t la

dep

lasa

rea

cu

mijl

oace

le

de

tran

spor

t,

prot

ejar

ea

foni

că.

* as

igur

ă u

n ni

vel î

nalt

de s

ecur

itate

pe

rson

ală

şi

a co

legi

lor

în r

ealiz

area

un

or a

ctivi

tăți

prac

tice

(ex.

: re

spec

ta-

rea

regu

lilor

de

secu

ritat

e ru

tieră

de

cătr

e to

ți pa

rtici

panț

ii la

trafi

cul r

utier

).

* re

cuno

aște

no

rmel

e de

pro

tecț

ie

a m

ediu

lui

ambi

ant

la d

epla

sare

a cu

m

ijloa

cele

de

tran

spor

t, p

rote

jare

a fo

-ni

că.

* as

igur

ă u

n ni

vel

înal

t de

sec

urita

te

pers

onal

ă şi

a c

oleg

ilor

în r

ealiz

area

un

or a

ctivi

tăți

prac

tice

(ex.

: res

pect

area

re

gulil

or d

e se

curi

tate

ruti

eră

de c

ătre

to

ți pa

rtici

panț

ii la

trafi

cul r

utier

).

* re

cuno

aște

no

rmel

e de

pro

tecț

ie

a m

ediu

lui

ambi

ant

la d

epla

sare

a cu

m

ijloa

cele

de

tran

spor

t, p

rote

jare

a fo

-ni

că.

* as

igur

ă u

n ni

vel

înal

t de

sec

urita

te

pers

onal

ă ş

i a

cole

gilo

r în

rea

lizar

ea

unor

acti

vită

ți pr

actic

e (e

x.: r

espe

ctar

ea

regu

lilor

de

secu

rita

te r

utier

ă de

căt

re

toți

parti

cipa

nții

la tr

aficu

l ruti

er).

Page 98: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

98

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

me-

diul

ui l

ocal

şi

a su

rsel

or d

e po

luar

e (e

x.: c

ontr

ibuț

ia p

rivi

nd s

tare

a te

hnic

ă a

drum

urilo

r, tin

eri a

genț

i de

circ

ulaț

ie,

sigu

ranț

ă pe

ntru

toț

i pa

rtici

panț

ii la

tr

aficu

l ruti

er).

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

me-

diul

ui l

ocal

şi

a su

rsel

or d

e po

luar

e (e

x.:

influ

ienț

a st

ării

tehn

ice

a dr

umu-

rilo

r as

upra

def

ecțiu

nilo

r m

ijloa

celo

r de

tra

nspo

rt,

efec

tele

dep

ăşir

ii vi

teze

i şi

sig

uran

ță p

entr

u to

ți pa

rtici

panț

ii la

tr

aficu

l ruti

er).

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

med

iu-

lui l

ocal

şi a

sur

selo

r de

polu

are

cu p

re-

zent

area

uno

r ca

lcul

e de

arg

umen

tare

(e

x.:

influ

ienț

a st

ării

tehn

ice

a dr

umu-

rilo

r as

upra

def

ecțiu

nilo

r m

ijloa

celo

r de

tra

nspo

rt,

efec

tele

dep

ăşir

ii vi

teze

i şi

sig

uran

ță p

entr

u to

ți pa

rtici

panț

ii la

tr

aficu

l ruti

er).

Dom

eniu

l II –

Ter

mod

inam

ica

și fi

zica

mol

ecul

ară

Nr.

Stan

dard

ele

Indi

cato

ri p

e tr

eapt

ă de

învă

ţăm

ânt

Gim

nazi

al L

icea

l

prof

ilul u

man

ist

prof

il re

al

1.D

ezvo

ltare

a un

ui

sist

em

de

achi

ziții

inte

lect

uale

la n

ivel

de

cuno

ştinț

e şti

ințifi

ce:

noț

iuni

, pr

oces

e, fe

nom

ene,

legi

, pri

nci-

pii ş

i teo

rii fi

zice

.

Elev

ul:

*uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fen

ome-

nelo

r ter

mic

e (în

călz

ire-

răci

re, t

opir

e-so

lidifi

care

, va

pori

zare

-con

dens

are,

ar

dere

a co

mbu

stibi

lilor

):- m

ărim

ile fi

zice

: ene

rgie

inte

rnă,

can

-tit

ate

de c

ăldu

ră,

căld

ură

spec

ifică

, că

ldur

ile la

tent

e, p

uter

e ca

loric

ă, r

an-

dam

entu

l mot

orul

ui te

rmic

.- e

chip

amen

tul fi

zic:

term

omet

ru, m

a-no

met

ru. b

arom

etru

, cal

orim

etru

;- l

egile

fizi

ce: e

cuaţ

ia c

alor

imet

rică,

le-

gea

tran

sfor

măr

ii şi

con

serv

ării

ener

-gi

ei- t

erm

enii

fizic

i:st

ruct

ura

mol

ecul

ară

a su

bsta

nţei

, ec

hilib

rul t

erm

ic, s

cară

de

tem

pera

tu-

ră, c

ombu

stibi

li, m

otoa

re te

rmic

e.

Elev

ul:

*uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fe

nom

e-ne

lor

term

ice

(fen

omen

e te

rmod

ina-

mic

e, t

rans

form

ări

sim

ple

ale

gazu

lui

idea

l,):

- măr

imile

fizi

ce: (

stud

iate

în g

imna

ziu)

m

asă

mol

ecul

ară

rela

tivă,

can

titat

e de

su

bsta

nţă,

mas

ă m

olar

ă, e

nerg

ie in

ter-

nă a

gaz

ului

ide

al m

onoa

tom

ic,

lucr

ul

mec

anic

la d

ilata

rea

gazu

lui.

- le

gile

fizi

ce:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u)

tran

sfor

măr

ilor

izot

erm

e, i

zoba

re,

izo-

core

, fo

rmul

a f

unda

men

tală

a t

eorie

i ci

netic

o-m

olec

ular

e, e

cuaţ

ia d

e st

are

a ga

zulu

i ide

al.

- pri

ncip

iile:

întîi

al t

erm

odin

amic

ii - t

erm

enii

fizic

i:(s

tudi

ate

în g

imna

ziu)

sis

tem

ter

mo-

dina

mic

, pa

ram

etri

de s

tare

, m

odel

ul

,,gaz

idea

l”, c

oefic

ienţ

i cal

oric

i, m

otoa

-re

term

ice.

Elev

ul:

*uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fe

nom

e-ne

lor

term

ice

(fen

omen

e te

rmod

ina-

mic

e, t

rans

form

ări

sim

ple

ale

gazu

lui

idea

l, tr

ansf

orm

ări d

e fa

ză):

- măr

imile

fizi

ce: (

stud

iate

în g

imna

ziu)

m

asă

mol

ecul

ară

rela

tivă,

can

titat

e de

su

bsta

nţă,

mas

ă m

olar

ă ,

umid

itate

re

lativ

ă, u

mid

itate

abs

olut

ă, c

oefic

ient

de

ten

siun

e su

perfi

cial

ă, f

orţe

de

ade-

ziun

e,

coez

iune

, te

nsiu

ne

mec

anic

ă,

ener

gie

inte

rnă

a ga

zulu

i ide

al m

ono-

atom

ic, l

ucru

l mec

anic

la d

ilata

rea

ga-

zulu

i, co

efici

ent d

e di

lata

re te

rmic

ă.-

legi

le fi

zice

: (s

tudi

ate

în g

imna

ziu,

) tr

ansf

orm

ărilo

r iz

oter

me,

izob

are,

izo-

core

, fo

rmul

a f

unda

men

tală

a t

eorie

i ci

netic

o-m

olec

ular

e, e

cuaţ

ia d

e st

are

a ga

zulu

i ide

al, e

cuaţ

ia c

alor

ică

de s

tare

a

gazu

lui i

deal

.

Page 99: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

99

- pr

inci

piile

: în

tâi

al t

erm

odin

amic

ii,

prin

cipi

ul d

oi a

l ter

mod

inam

icii.

- ter

men

ii fiz

ici:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u),

sist

em t

erm

odin

amic

, si

stem

adi

aba-

tic,

para

met

ri de

sta

re,

mod

elul

,,g

az

idea

l”,

coefi

cien

ţi ca

loric

i, m

otoa

re

term

ice,

maş

ini

frig

orifi

ce,

feno

men

e su

perfi

cial

e, c

apila

ritat

e, d

ilata

re t

er-

mic

ă a

lichi

delo

r, su

bsta

nţe

cris

talin

e şi

am

orfe

, de

form

area

cor

puril

or s

olid

e,

dila

tare

a te

rmic

ă a

solid

elor

, su

blim

a-re

, des

ublim

are,

um

idita

tea

aeru

lui.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce a

chiz

ițion

ate

din

dom

eniu

l fiz

icii

mol

ecul

are

şi te

rmod

inam

icii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce a

chiz

ițion

ate

din

dom

eniu

l fiz

icii

mol

ecul

are

şi te

rmod

inam

icii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce a

chiz

ițion

ate

din

dom

eniu

l fi-

zici

i mol

ecul

are

şi te

rmod

inam

icii.

2.In

vesti

gare

a şti

ințifi

a un

or

proc

ese,

fen

omen

e şi

leg

i di

n do

men

iul

resp

ectiv

de

cuno

aş-

tere

.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

di-

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r r

ealiz

ate

asu-

pra

feno

men

elor

term

ice.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

dită

în

baz

a ob

serv

ărilo

r r

ealiz

ate

asup

ra

feno

men

elor

term

ice.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

di-

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r re

aliz

ate

asup

ra

feno

men

elor

term

ice.

*e

fect

ueaz

ă c

erce

tări

exp

erim

enta

le

conf

orm

unu

i pla

n el

abor

at p

rivi

nd:

- de

term

inar

ea:

căld

urii

spec

ifice

a

unei

sub

stan

ţe.

- m

ăsur

area

: te

mpe

ratu

rii c

orpu

rilor

so

lide,

lich

ide

şi g

azoa

se.

* pr

ezin

rezu

ltate

le

inve

stiga

țiilo

r şti

ințifi

ce în

form

ă: v

erba

lă, s

cris

ă, t

a-be

lară

, gra

fică,

sch

emati

că;

* fo

rmul

ează

con

cluz

ii în

baz

a an

aliz

ei

rezu

ltate

lor

inve

stiga

țiilo

r re

aliz

ate.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: - s

tudi

ul: u

nei t

rans

form

ări s

impl

e a

ga-

zulu

i ide

al.

* pr

ezin

tă re

zulta

tele

inve

stiga

țiilo

r şti

-in

țifice

în fo

rmă:

ver

bală

, scr

isă,

tab

e-la

ră, g

rafic

ă, s

chem

atică

;*

form

ulea

ză c

oncl

uzii

în b

aza

anal

izei

re

zulta

telo

r in

vesti

gații

lor

real

izat

e.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: - d

eter

min

area

: că

ldur

ii la

tent

e sp

eci-

fice

de to

pire

a u

nei s

ubst

anţe

.- s

tudi

ul: u

nei t

rans

form

ări s

impl

e a

ga-

zulu

i ide

al; u

nui f

enom

en s

uper

ficia

l.*

prez

intă

rezu

ltate

le in

vesti

gații

lor ş

ti-in

țifice

în fo

rmă:

ver

bală

, scr

isă,

tab

e-la

ră, g

rafic

ă, s

chem

atică

;*

form

ulea

ză c

oncl

uzii

în b

aza

anal

izei

re

zulta

telo

r in

vesti

gații

lor

real

izat

e.

Page 100: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

100

* el

abor

ează

pla

nul

de

solu

ționa

re/

rezo

lvar

e a

unei

situ

ații

sem

nific

ative

di

n do

men

iul fi

zici

i mol

ecul

are

şi t

er-

mod

inam

icii

(ex.

: uti

lizar

ea d

iver

selo

r tip

uri

de c

ombu

stibi

li şi

mic

şora

rea

efec

telo

r no

cive

ale

ace

stor

a, m

etod

e de

pur

ifica

re a

ape

i, uti

lizar

ea a

pei v

a-po

rilo

r pe

ntru

pre

para

rea

prod

usel

or

alim

enta

re e

colo

gice

ş.a

.)..

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

re

aliz

area

uno

r ac

tivită

ți pr

actic

e.

*ela

bore

ază

plan

ul d

e s

oluț

iona

re/

re-

zolv

are

a un

ei s

ituaț

ii se

mni

ficati

ve d

in

dom

eniu

l fizi

cii m

olec

ular

e şi

ter

mod

i-na

mic

ii.*

man

ifest

ă ab

ilită

ți de

col

abor

are

la

real

izar

ea u

nor

activ

ități

prac

tice

.

* el

abor

ează

pla

nul

de

solu

ționa

re/

rezo

lvar

e a

unei

si

tuaț

ii se

mni

ficati

ve

din

dom

eniu

l fiz

icii

mol

ecul

are

şi t

er-

mod

inam

icii.

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

re

aliz

area

uno

r ac

tivită

ți pr

actic

e.

3.Co

mun

icar

ea în

lim

baj ş

tiinț

ific

spec

ific

fizic

ii, u

tiliz

ând

term

i-no

logi

a ac

hizi

ționa

tă î

n do

me-

niul

resp

ectiv

de

cuno

aşte

re.

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

ter

min

olog

ia

din

dom

eniu

l fizi

cii m

olec

ular

e şi

ter

-m

odin

amic

ii. p

rivi

nd

măr

imile

fizi

ce,

feno

men

ele

, le

gile

şi p

rinc

ipiil

e fiz

ice

.

* fo

rmul

ează

în s

cris

şi o

ral,

într

-un

lim-

baj

ştiin

țific

adec

vat

term

inol

ogia

din

do

men

iul fi

zici

i mol

ecul

are

şi t

erm

odi-

nam

icii

priv

ind

măr

imile

fizi

ce,

feno

-m

enel

e ,

legi

le ş

i pri

ncip

iile

fizic

e .

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

term

inol

ogia

di

n do

men

iul

fizic

ii m

olec

ular

e şi

ter

-m

odin

amic

ii pr

ivin

d m

ărim

ile fi

zice

, fe

nom

enel

e, l

egile

şi p

rinc

ipiil

e fiz

ice.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

fizic

ii m

olec

ular

e şi

term

odin

amic

ii.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

fizic

ii m

olec

ular

e şi

term

odin

amic

ii.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

fizic

ii m

olec

ular

e şi

term

odin

amic

ii.*

elab

orea

ză c

omun

icăr

i/ e

seur

i ştii

n-țifi

ce c

u re

feri

nță

la a

num

ite p

roce

se

term

ice

.*

utiliz

ează

teh

nolo

giile

inf

orm

ațio

-na

le ş

i co

mun

icaț

iona

le l

a că

utar

ea,

prel

ucra

rea

, şi

pre

zent

area

inf

orm

a-ție

i ştii

nțifi

ce r

efer

itoar

e fe

nom

enel

or

term

ice.

* el

abor

ează

com

unic

ări/

ese

uri ş

tiinț

i-fic

e în

baz

a an

umito

r pr

oces

e te

rmic

e . *

utiliz

ează

te

hnol

ogiil

e in

form

ațio

-na

le ş

i co

mun

icaț

iona

le l

a că

utar

ea,

prel

ucra

rea

, şi p

reze

ntar

ea in

form

ație

i şti

ințifi

ce r

efer

itoar

e fe

nom

enel

or t

er-

mic

e.

* el

abor

ează

com

unic

ări,

refe

rate

în

baza

uno

r pr

oces

e te

rmic

e, c

erce

tări

şti

ințifi

ce la

tem

ele

: ,,

Stud

iul l

ichi

de-

lor.

Stud

iul

solid

elor

. Tr

ansf

orm

ări

de

fază

.”, ,

,Apl

icar

ea m

otoa

relo

r te

rmic

e şi

im

pact

ul a

cest

ora

asup

ra m

ediu

lui

ambi

ant.

* uti

lizea

tehn

olog

iile

info

rmaț

io-

nale

şi

com

unic

ațio

nale

la

căut

area

, pr

eluc

rare

a , ş

i pre

zent

area

info

rmaț

iei

ştiin

țifice

ref

erito

are

feno

men

elor

ter

-m

ice.

Page 101: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

101

4.Pr

otej

area

med

iulu

i am

bian

t şi

a

sănă

tății

per

sona

le.

* re

cuno

aște

nor

mel

e de

pro

teja

re a

m

ediu

lui

ambi

ant

în c

adru

l re

aliz

ării

unor

fen

omen

e/pr

oces

e te

rmic

e, u

ti-liz

ării

mot

oare

lor

term

ice.

* as

igur

ă u

n ni

vel î

nalt

de s

ecur

itate

pe

rson

ală

şi

a co

legi

lor

în r

ealiz

area

un

or a

ctivi

tăți

prac

tice

(ex.

: uti

lizar

ea

cu p

reca

uție

a s

ubst

anțe

lor

la t

empe

-ra

turi

îna

lte,

arde

rea

com

busti

bilil

or

ş.a.

).

* re

cuno

aște

nor

mel

e de

pro

teja

re a

m

ediu

lui

ambi

ant

în c

adru

l re

aliz

ării

unor

fen

omen

e/pr

oces

e te

rmic

e, u

tili-

zări

i maş

inilo

r te

rmic

e.*

asig

ură

un

nive

l în

alt

de s

ecur

itate

pe

rson

ală

şi

a co

legi

lor

în r

ealiz

area

un

or a

ctivi

tăți

prac

tice.

* re

cuno

aște

nor

mel

e de

pro

teja

re a

m

ediu

lui

ambi

ant

în c

adru

l re

aliz

ării

unor

feno

men

e/pr

oces

e te

rmic

e, u

tili-

zări

i maş

inilo

r te

rmic

e.

* as

igur

ă u

n ni

vel î

nalt

de s

ecur

itate

pe

rson

ală

şi

a co

legi

lor

în r

ealiz

area

un

or a

ctivi

tăți

prac

tice.

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

me-

diul

ui l

ocal

pri

vind

pol

uare

a ca

uzat

ă de

mot

oare

le te

rmic

e.

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

me-

diul

ui l

a po

luar

ea c

auza

tă d

e m

aşin

ile

term

ice.

* va

lori

fică

pro

blem

ele

ecol

ogic

e, c

au-

zate

de

utiliz

area

maş

inilo

r te

rmic

e.

Dom

eniu

l III

– El

ectr

odin

amic

a

Nr.

Stan

dard

ele

Indi

cato

ri p

e tr

eapt

ă de

învă

ţăm

ânt

Gim

nazi

al L

icea

l

prof

ilul u

man

ist

prof

il re

al

1.D

ezvo

ltare

a un

ui

sist

em

de

achi

ziții

inte

lect

uale

la n

ivel

de

cuno

ştinț

e ş

tiinț

ifice

: n

oțiu

ni,

proc

ese,

feno

men

e, le

gi, p

rinc

i-pi

i şi t

eori

i.

Elev

ul:

*util

izeaz

ă co

rect

în s

tudi

ul f

enom

ene-

lor

elec

trom

agne

tice

(ele

ctriz

ării

corp

u-ril

or,

cure

ntul

ui e

lect

ric,

inte

racţ

iuni

lor

elec

trom

agne

tice

ale

cure

nţilo

r, al

e pa

r-tic

ulel

or în

cărc

ate,

justi

ficăr

ii ex

iste

nţei

un

delo

r ele

ctro

mag

netic

e):

- m

ărim

ile fi

zice

: sar

cină

ele

ctric

ă, in

-te

nsita

tea

cîm

pulu

i ele

ctric

, in

tens

ita-

tea

cure

ntul

ui e

lect

ric, t

ensi

unea

ele

c-tr

ică,

rez

iste

nţa

elec

tric

ă, r

ezis

tivita

te,

tens

iune

a el

ectr

omot

oare

şi r

ezis

tenţ

a in

tern

ă a

unei

sur

se d

e cu

rent

, lu

crul

şi

put

erea

cur

entu

lui e

lect

ric, i

nduc

ţie

mag

netic

ă, fo

rţă

elec

trom

agne

tică.

Elev

ul:

*util

izeaz

ă co

rect

în

st

udiu

l

feno

-m

enel

or

elec

trom

agne

tice

(e

lect

ri-

zări

i co

rpur

ilor,

cure

ntul

ui

elec

tric

, in

tera

cţiu

nilo

r el

ectr

omag

neti

ce

ale

cure

nţilo

r, os

cila

ţiilo

r și

und

elor

ele

c-tr

omag

neti

ce):

:- m

ărim

ile fi

zice

: (st

udia

te în

gim

nazi

u)

pote

nţia

l ele

ctric

, per

miti

vita

te e

lect

ri-că

, cap

acita

te e

lect

rică,

lucr

ul c

âmpu

lui

elec

tric

, ene

rgia

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c,

forţ

a Lo

rent

z, fl

ux m

agne

tic, i

nten

sita

-te

a, c

uren

tulu

i el

ectr

ic a

ltern

ativ,

ten

-si

unea

alte

rnati

vă, v

alor

ile e

fecti

ve a

le

inte

nsită

ţii c

uren

tulu

i şi t

ensi

unii

alte

r-na

tive.

Elev

ul:

*util

izeaz

ă co

rect

în

st

udiu

l

feno

-m

enel

or

elec

trom

agne

tice

(e

lect

ri-

zări

i co

rpur

ilor,

cure

ntul

ui

elec

tric

, in

tera

cţiu

nilo

r el

ectr

omag

neti

ce

ale

cure

nţilo

r, os

cila

ţiilo

r și

und

elor

ele

c-tr

omag

neti

ce):

- m

ărim

ile fi

zice

: (s

tudi

ate

în g

imna

-zi

u)

pote

nţia

l el

ectr

ic,

perm

itivi

tate

el

ectr

ică,

cap

acita

te e

lect

rică,

luc

rul

câm

pulu

i el

ectr

ic,

ener

gia

câm

pulu

i el

ectr

osta

tic,

rand

amen

tul

circ

uitu

lui

elec

tric

, ec

hiva

lent

ul e

lect

roch

imic

al

subs

tanţ

ei, f

orţa

Lor

entz

, flux

mag

ne-

tic, e

nerg

ia c

âmpu

lui m

agne

tic, i

nduc

-ta

nţă,

int

ensi

tate

a cu

rent

ului

ele

ctric

al

tern

ativ,

tens

iune

a al

tern

ativă

,

Page 102: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

102

- ec

hipa

men

tul

fizic

: el

emen

t ga

lva-

nic,

ba

terie

el

ectr

ică,

am

perm

etru

, vo

ltmet

ru, o

hmm

etru

, reo

stat

;- l

egile

fizi

ce:

lege

a lu

i Cou

lom

b, le

gea

lui

Ohm

pen

tru

o po

rţiu

ne d

e ci

rcui

t,

lege

a lu

i Ohm

pen

tru

un c

ircui

t în

treg

, le

gea

lui

Joul

e, r

egul

a bu

rghi

ului

, re

-gu

la m

înii

stîng

i.-

term

enii

fizic

i: at

om,

elec

tron

, nu

-cl

eu a

tom

ic, c

âmp

elec

tric

, lin

ii de

for-

ţă,

cond

ucto

r, ci

rcui

t el

ectr

ic,

cure

nt

elec

tric

, co

nexi

uni

serie

şi

para

lel

a co

nduc

toar

elor

, câ

mp

mag

netic

, el

ec-

trom

agne

t, m

otor

ele

ctric

, cî

mp

elec

-tr

omag

netic

, un

dă e

lect

rom

agne

tică,

un

de ra

dio,

und

e lu

min

oase

.

- leg

ile fi

zice

: (st

udia

te în

gim

nazi

u) le

-gi

i in

ducţ

iei

ele

ctro

mag

netic

e, r

egul

a lu

i Len

z,

- pri

ncip

iile:

sup

erpo

ziţie

i cîm

puril

or.

- te

rmen

ii fiz

ici:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u)

cond

ensa

tor,

cond

ucţie

ele

ctric

ă în

me-

tale

, în

sem

icon

duct

oare

, în

elec

trol

iţi,

în g

aze,

în v

id, j

oncţ

iune

p-n

, tub

uri c

u ra

ze c

atod

ice,

feno

men

ul in

ducţ

iei e

lec-

trom

agne

tice,

tr

ansf

orm

ator

, ge

nera

-to

r de

cur

ent

elec

tric

alte

rnati

v, c

ircui

t os

cila

nt,

osci

laţii

el

ectr

omag

netic

e,

radi

ocom

unic

aţie

, rad

iolo

caţie

, int

erfe

-re

nţa

, difr

acţia

, reţ

eaua

de

difr

acţie

.

valo

rile

efec

tive

ale

inte

nsită

ţii c

uren

-tu

lui

şi t

ensi

unii

alte

rnati

ve,

inte

nsi-

tate

a cu

rent

ului

şi

tens

iune

a in

stan

-ta

nee,

fre

cven

ţa,

perio

ada,

pul

saţia

, fa

za, d

efaz

ajul

, rez

iste

nţă

activ

ă, r

eac-

tanţ

a in

ducti

vă,

reac

tanţ

a ca

paci

tati-

vă, i

mpe

ndan

ţa, p

uter

e ac

tivă,

put

ere

reac

tivă,

fact

or d

e pu

tere

.-

legi

le fi

zice

: (s

tudi

ate

în g

imna

ziu)

le

gea

elec

trol

izei

, le

gii i

nduc

ţiei

elec

-tr

omag

netic

e, re

gula

lui L

enz,

- ter

men

ii fiz

ici:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u)

cond

ensa

tor,

grup

ări d

e co

nden

sato

a-re

, co

nduc

ţie e

lect

rică

în m

etal

e, s

u-pr

acon

ducti

bilit

ate,

în se

mic

ondu

ctoa

-re

, în

elec

trol

iţi, î

n ga

ze, î

n vi

d, p

lasm

a,

jonc

ţiune

p-n

, dio

dă, t

ranz

isto

r, tu

buri

cu r

aze

cato

dice

, acc

eler

ator

de

parti

-cu

le e

lem

enta

re,

feno

men

ul i

nduc

ţiei

elec

trom

agne

tice,

aut

oind

ucţie

, tra

ns-

form

ator

, gen

erat

or d

e cu

rent

ele

ctric

al

tern

ativ,

ci

rcui

t os

cila

nt,

osci

laţii

el

ectr

omag

netic

e,

radi

ocom

unic

aţie

, ra

diol

ocaţ

ie,

inte

rfer

enţa

lum

inii,

di-

frac

ţia lu

min

ii, d

ispo

zitiv

ul Y

oung

, ine

-le

le lu

i New

ton,

inte

rfer

omet

ru,

reţe

a-ua

de

difr

acţie

, pol

ariz

area

lum

inii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce a

chiz

ițion

ate

din

dom

eniu

l el

ectr

odin

amic

ii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce

achi

zițio

nate

di

n do

men

iul

elec

trod

inam

icii.

*rez

olvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

şti

ințifi

ce a

chiz

ițion

ate

din

dom

eniu

l el

ectr

odin

amic

ii.

Page 103: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

103

2.In

vesti

gare

a şti

ințifi

a un

or

proc

ese,

fen

omen

e şi

leg

i di

n do

men

iul

resp

ectiv

de

cuno

aş-

tere

.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

dită

în

baz

a ob

serv

ărilo

r r

ealiz

ate

asup

ra

feno

men

elor

ele

ctro

mag

netic

e.

*exp

une

știin

ţific

inf

orm

ația

dob

ândi

-tă

în b

aza

obse

rvăr

ilor

real

izat

e as

upra

fe

nom

enel

or e

lect

rom

agne

tice.

*exp

une

știin

ţific

info

rmaț

ia d

obân

di-

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r re

aliz

ate

asup

ra

feno

men

elor

ele

ctro

mag

netic

e.*e

fect

ueaz

ă c

erce

tări

exp

erim

enta

le

conf

orm

unu

i pla

n el

abor

at p

rivi

nd:

- de

term

inar

ea:

rezi

sten

ţei

elec

tric

e,

pute

rii u

nui b

ec e

lect

ric-

măs

urar

ea:

inte

nsită

ţii ş

i te

nsiu

nii

cure

ntul

ui e

lect

ric.

- st

udiu

l: ci

rcui

telo

r el

ectr

ice

cu g

ru-

pări

serie

şi p

aral

el.

* pr

ezin

rezu

ltate

le

inve

stiga

țiilo

r şti

ințifi

ce în

form

ă: v

erba

lă, s

cris

ă, t

a-be

lară

, gra

fică,

sch

emati

că;

* fo

rmul

ează

con

cluz

ii în

baz

a an

aliz

ei

rezu

ltate

lor i

nves

tigaț

iilor

real

izat

e.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: -

dete

rmin

area

: lun

gim

ii de

und

ă a

lu-

min

ii cu

aju

toru

l reţ

elei

de

difr

acţie

.

* pr

ezin

rezu

ltate

le

inve

stiga

țiilo

r şti

ințifi

ce

în

form

ă:

verb

ală,

sc

risă

, ta

bela

ră, g

rafic

ă, s

chem

atică

;*

form

ulea

ză c

oncl

uzii

în b

aza

anal

izei

re

zulta

telo

r in

vesti

gații

lor

real

izat

e.

*efe

ctue

ază

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

co

nfor

m u

nui p

lan

elab

orat

pri

vind

: -

dete

rmin

area

: re

zist

enţe

i in

terio

are

şi a

TEM

a u

nei

surs

e de

cur

ent,

re

zisti

vită

ţii u

nui c

ondu

ctor

, lun

gim

ii de

und

ă a

lum

inii

cu a

juto

rul r

eţel

ei

de d

ifrac

ţie.

- st

udiu

l: ac

ţiuni

i câ

mpu

lui

mag

netic

as

upra

cur

entu

lui,

* pr

ezin

rezu

ltate

le

inve

stiga

țiilo

r şti

ințifi

ce

în

form

ă:

verb

ală,

sc

risă

, ta

bela

ră, g

rafic

ă, s

chem

atică

;*

form

ulea

ză c

oncl

uzii

în b

aza

anal

izei

re

zulta

telo

r inv

estig

ațiil

or re

aliz

ate.

* el

abor

ează

pla

nul

de s

oluț

iona

re/

rezo

lvar

e a

unei

situ

ații

sem

nific

ati-

ve

de e

lect

rodi

nam

ică

(ex.

: uti

lizar

ea

mot

oare

lor e

lect

rice

la c

onfe

cțio

nare

a un

or m

odel

e de

inst

alaț

ii de

uz

com

u-ni

tar

şi în

gos

podă

ria

pers

onal

ă ş.

a.).

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

re

aliz

area

uno

r ac

tivită

ți pr

actic

e.

* el

abor

ează

pla

nul d

e s

oluț

iona

re/ r

e-zo

lvar

e a

unei

situ

ații

sem

nific

ative

de

elec

trod

inam

ică

(ex.

: util

izar

ea g

ener

a-to

arel

or e

lect

rice

, tr

ansf

orm

atoa

relo

r la

pro

duce

rea

şi t

rans

port

area

ene

rgi-

ei e

lect

rice

, pr

oiec

te d

e so

luțio

nare

a

prob

lem

elor

ene

rgeti

ce în

R.

Mol

dova

ş.

a.).

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

re

aliz

area

uno

r ac

tivită

ți pr

actic

e.

* el

abor

ează

pla

nul

de

solu

ționa

re/

rezo

lvar

e a

unei

si

tuaț

ii se

mni

ficati

-ve

de

ele

ctro

dina

mic

ă (e

x.:

utiliz

area

ge

nera

toar

elor

ele

ctri

ce,

tran

sfor

ma-

toar

elor

la

pr

oduc

erea

şi

tr

ansp

or-

tare

a en

ergi

ei e

lect

rice

, pr

oiec

te d

e so

luțio

nare

a p

robl

emel

or e

nerg

etice

în

R. M

oldo

va ş

.a.).

*

man

ifest

ă ab

ilită

ți de

col

abor

are

la

real

izar

ea u

nor

activ

ități

prac

tice.

3.Co

mun

icar

ea î

n lim

baj

ştiin

țific

spec

ific

fizic

ii, u

tiliz

ând

term

ino-

logi

a ac

hizi

ționa

tă î

n do

men

iul

resp

ectiv

de

cuno

aşte

re.

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

term

inol

ogia

di

n do

men

iul e

lect

rodi

nam

icii

priv

ind

măr

imile

fizi

ce,

feno

men

ele,

le

gile

şi

prin

cipi

ile fi

zice

.

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

term

inol

ogia

di

n do

men

iul

elec

trod

inam

icii

priv

ind

măr

imile

fizi

ce,

feno

men

ele,

le

gile

şi

prin

cipi

ile fi

zice

.

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

term

inol

ogia

di

n do

men

iul

elec

trod

inam

icii

priv

ind

măr

imile

fizi

ce,

feno

men

ele,

le

gile

şi

prin

cipi

ile fi

zice

.*

real

izea

ză u

n di

alog

ştii

nțifi

c în

baz

a cu

noşti

nțel

or d

obân

dite

din

dom

eniu

l el

ectr

odin

amic

ii

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

elec

trod

inam

icii.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

dob

ândi

te d

in d

omen

iul

elec

trod

inam

icii.

Page 104: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

104

* el

abor

ează

com

unic

ări/

ese

uri ş

tiin-

țifice

cu

refe

rinț

ă la

anu

mite

feno

me-

ne/p

roce

se e

lect

rom

agne

tice.

* uti

lizea

tehn

olog

iile

info

rmaț

io-

nale

şi

com

unic

ațio

nale

la

căut

area

, pr

eluc

rare

a, ş

i pr

ezen

tare

a in

form

ați-

ei ş

tiinț

ifice

ref

erito

are

feno

men

elor

el

ectr

omag

netic

e.

* el

abor

ează

com

unic

ări/

ese

uri

ştiin

-țifi

ce

cu r

efer

ință

la p

roce

se

ele

ctro

-m

agne

tice.

* uti

lizea

tehn

olog

iile

info

rmaț

io-

nale

şi

com

unic

ațio

nale

la

căut

area

, pr

eluc

rare

a, ş

i pre

zent

area

info

rmaț

iei

ştiin

țifice

refe

rito

are

feno

men

elor

ele

c-tr

omag

netic

e.

* el

abor

ează

com

unic

ări,

refe

rate

cu

refe

rinț

ă la

pro

cese

ele

ctro

mag

netic

e,

cerc

etăr

i ştii

nțifi

ce la

tem

ele

: Apl

icaț

i-ile

cur

entu

lui e

lect

ric

în d

iferi

te m

edii

în v

iața

coti

dian

ă; C

âmpu

l m

agne

tic.

indu

cția

el

ectr

omag

netic

ă;

Cure

ntul

el

ectr

ic

alte

rnati

v;

Osc

ilații

şi

un

de

elec

trom

agne

tice.

* uti

lizea

tehn

olog

iile

info

rmaț

io-

nale

şi

com

unic

ațio

nale

la

căut

area

, pr

eluc

rare

a, ş

i pr

ezen

tare

a in

form

ați-

ei ş

tiinț

ifice

ref

erito

are

feno

men

elor

el

ectr

omag

netic

e.4.

Prot

ejar

ea m

ediu

lui

ambi

ant

şi

a să

nătă

ții p

erso

nale

.*

recu

noaș

te n

orm

ele

de p

rote

cție

a

med

iulu

i am

bian

t la

util

izar

ea c

uren

-tu

lui

elec

tric

, os

cila

țiilo

r şi

un

delo

r el

ectr

omag

netic

e.*

asig

ură

un

nive

l îna

lt de

sec

urita

te

pers

onal

ă ş

i a

cole

gilo

r în

rea

lizar

ea

unor

acti

vită

ți pr

actic

e cu

util

izar

ea

cure

ntul

ui e

lect

ric

(dife

rito

r ap

arat

e şi

in

stal

ații

elec

tric

e).

* re

cuno

aște

nor

mel

e de

pro

teja

re a

m

ediu

lui a

mbi

ant

la u

tiliz

area

cur

entu

-lu

i ele

ctri

c, o

scila

țiilo

r şi

und

elor

ele

c-tr

omag

netic

e.*

asig

ură

un

nive

l în

alt

de s

ecur

itate

pe

rson

ală

şi

a co

legi

lor

în r

ealiz

area

un

or

activ

ități

prac

tice

cu

utiliz

area

cu

rent

ului

ele

ctri

c (d

iferi

tor

apar

ate

şi

inst

alaț

ii el

ectr

ice)

..

* re

cuno

aște

nor

mel

e de

pro

teja

re a

m

ediu

lui

ambi

ant

la u

tiliz

area

cur

en-

tulu

i el

ectr

ic,

osci

lații

lor

şi

unde

lor

elec

trom

agne

tice.

* as

igur

ă u

n ni

vel î

nalt

de s

ecur

itate

pe

rson

ală

şi

a co

legi

lor

în r

ealiz

area

un

or a

ctivi

tăți

prac

tice

cu u

tiliz

area

cu

rent

ului

ele

ctri

c st

ațio

nar

şi a

ltern

a-tiv

(di

feri

tor

apar

ate

şi i

nsta

lații

ele

c-tr

ice)

.*

valo

rific

ă un

ele

prob

lem

e al

e m

e-di

ului

loc

al ş

i a

surs

elor

de

polu

are

(ex.

:con

trib

uția

per

sona

lă p

rivi

nd u

tili-

zare

a co

rect

ă a

disp

oziti

velo

r el

ectr

ice

de u

z ca

snic

, in

stru

irea

cole

gilo

r m

ai

mic

i pr

ivin

d pe

rico

lul

intr

ării

neau

to-

riza

te în

sub

staț

iile

elec

tric

e, p

eric

olul

de

ele

ctro

cuta

re, p

rote

cția

con

tra

ful-

geru

lui ş

i tră

snet

ului

).

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

med

iu-

lui

loca

l şi

a s

urse

lor

de p

olua

re (

ex.:

aplic

ații

cotid

iene

ale

cur

entu

lui

elec

-tr

ic s

tațio

nar

şi a

ltern

ativ)

.

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

me-

diul

ui l

ocal

şi

a su

rsel

or d

e po

luar

e.

(ex.

: ap

licaț

ii co

tidie

ne a

le c

uren

tulu

i el

ectr

ic s

tațio

nar

şi a

ltern

ativ)

.

Page 105: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

105

Dom

eniu

l Iv

– o

ptica

geo

met

rică

(se

stud

iază

doa

r în

trea

pta

gim

nazi

ală)

Nr.

Stan

dard

ele

Indi

cato

ri p

e tr

eapt

ă de

învă

ţăm

ânt

Gim

nazi

al L

icea

l

prof

ilul u

man

ist

prof

il re

al

1.D

ezvo

ltare

a un

ui

sist

em

de a

chiz

iții

inte

lect

uale

la

nive

l de

c

unoş

tințe

şti

-in

țifice

: n

oțiu

ni,

proc

ese,

fe

nom

ene,

legi

, pri

ncip

ii şi

te

orii

fizic

e.

Elev

ul:

* uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fe

nom

enel

or o

ptice

(re

flexi

ei,

refr

acţie

i, di

sper

siei

, im

agin

ilor c

onst

ruite

în o

glin

zi ș

i len

tile

):-

măr

imile

fizi

ce:

vite

za lu

min

ii, u

nghi

de

inci

denţ

ă, u

nghi

de

refle

xie,

ung

hi d

e re

frac

ţie, i

ndic

e de

ref

racţ

ie, d

ista

nţă

foca

a le

ntile

i sub

ţiri,

conv

erge

nţa

lenti

lei,

măr

ire li

niar

ă.- l

egile

fizi

ce: r

eflex

iei,

refr

acţie

i, fo

rmul

a le

ntile

i sub

ţiri.

- ter

men

ii fiz

ici:

surs

ă de

lum

ină,

ogl

indă

pla

nă, l

entil

ă sf

eric

ă,

foca

rul l

entil

ei, o

chiu

l, oc

hela

rii, l

upa,

apa

ratu

l de

foto

grafi

at,

mic

rosc

opul

.*

rezo

lvă

situ

ații

în b

aza

cuno

ştinț

elor

ştiin

țifice

ach

iziți

onat

e di

n do

men

iul o

ptici

i geo

met

rice

.2.

Inve

stiga

rea

ştiin

țifică

a

unor

pro

cese

, fen

omen

e şi

le

gi d

in d

omen

iul

resp

ec-

tiv d

e cu

noaş

tere

.

* ex

pune

şti

inţi

fic in

form

ația

dob

ândi

tă în

baz

a ob

serv

ărilo

r re

aliz

ate

asup

ra f

enom

enel

or o

ptice

.*

efec

tuea

cerc

etăr

i ex

peri

men

tale

con

form

unu

i pl

an

elab

orat

pri

vind

: - d

eter

min

area

: in

dice

lui d

e re

frac

ţie a

l une

i sub

stan

ţe t

rans

-pa

rent

e, d

ista

nţei

foca

le a

une

i len

tile

conv

erge

nte.

* pr

ezin

tă re

zulta

tele

inve

stiga

țiilo

r ştii

nțifi

ce în

form

ă: v

erba

lă,

scri

să,

tabe

lară

, gra

fică,

sch

emati

că;

* fo

rmul

ează

con

cluz

ii în

baz

a an

aliz

ei r

ezul

tate

lor

inve

stiga

-ții

lor

real

izat

e.*

elab

orea

ză p

lanu

l de

sol

uțio

nare

/ re

zolv

are

a un

ei s

ituaț

ii se

mni

ficati

ve d

e op

tică.

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

real

izar

ea u

nor

activ

ități

prac

tice.

3.Co

mun

icar

ea în

lim

baj ş

ti-in

țific

spec

ific

fizic

ii, u

tili-

zând

term

inol

ogia

ach

iziți

-on

ată

în d

omen

ul r

espe

c-tiv

de

cuno

aşte

re.

* fo

rmul

ează

în

scri

s şi

ora

l, în

tr-u

n lim

baj

ştiin

țific

adec

vat

term

inol

ogia

din

dom

eniu

l opti

cii p

rivi

nd

măr

imile

fizi

ce, f

e-no

men

ele

, le

gile

şi p

rinc

ipiil

e fiz

ice

.*

real

izea

ză u

n di

alog

ştii

nțifi

c în

baz

a cu

noşti

nțel

or d

obân

dite

di

n do

men

iul o

ptici

i.

Page 106: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

106

* el

abor

ează

com

unic

ări/

ese

e şti

ințifi

ce c

u re

feri

nță

la a

nu-

mite

feno

men

e op

tice:

,,A

plic

ații

ale

oglin

zilo

r co

ncav

eşi c

on-

vexe

.”, ,,

Apl

icaț

ii al

e in

stru

men

telo

r op

tice”

, ,,D

efec

tele

ved

e-ri

i”.*

utiliz

ează

teh

nolo

giile

info

rmaț

iona

le ş

i com

unic

ațio

nale

la

căut

area

, pre

lucr

area

, şi

pre

zent

area

info

rmaț

iei ş

tiinț

ifice

re-

feri

toar

e fe

nom

enel

or o

ptice

.4.

Prot

ejar

ea

med

iulu

i am

-bi

ant

şi a

săn

ătăț

ii p

erso

-na

le.

* re

cuno

aște

no

rmel

e de

pro

tecț

ie a

med

iulu

i am

bian

t la

uti

lizar

ea d

e lu

min

ă, in

stru

men

telo

r op

tice

ş.a.

(ex.

: util

izar

ea

rațio

nală

a lu

min

ii so

lare

, ilu

min

area

rațio

nală

a s

trăz

ilor

şi lo

-ca

luri

lor

publ

ice,

ilum

inar

ea m

ijloa

celo

r de

tra

nspo

rt p

e tim

p de

noa

pte

ş.a.

).*

asig

ură

un

nive

l îna

lt de

sec

urita

te p

erso

nală

şi a

col

egilo

r pr

ivin

d pr

otej

area

şi c

orec

tare

a ve

deri

i, în

real

izar

ea u

nor a

cti-

vită

ți pr

actic

e cu

apl

icar

ea in

stru

men

telo

r op

tice.

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

med

iulu

i loc

al ş

i a s

urse

lor

de

polu

are

în u

rma

real

izăr

ii fe

nom

enel

or o

ptice

.

Dom

eniu

l v

– f

izic

a m

oder

nă ș

i ast

rono

mia

Nr.

Stan

dard

ele

Indi

cato

rii p

e tr

eapt

ă de

învă

ţăm

ânt

Gim

nazi

al L

icea

l

prof

ilul u

man

ist

prof

il re

al

1.D

ezvo

ltare

a un

ui

sist

em

de a

chiz

iții

inte

lect

uale

la

nive

l de

cuno

ştinț

e ş

tiinț

i-fic

e: n

oțiu

ni, p

roce

se, f

eno-

men

e, le

gi, p

rinc

ipii

şi te

orii

fizic

e.

Elev

ul:

* uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fen

o-m

enel

or n

ucle

are:

- te

rmen

ii fiz

ici:

forţ

e nu

clea

re,

atom

, nu

cleu

, pr

oton

i, ne

utro

ni,

reac

ţie n

ucle

ară,

fisi

une,

fuz

iune

, re

acţii

ter

mon

ucle

are,

rad

ioac

tivi-

tate

, rad

iaţii

ioni

zant

e, r

eact

or n

u-cl

ear,

doză

de

radi

aţie

.

Elev

ul:

* uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fen

o-m

enel

or s

tudi

ate

în c

adru

l fiz

icii

mod

erne

și a

stro

nom

iei (

feno

men

e cu

anti

ce,

feno

men

e și

int

erac

ţiun

i în

inte

rior

ul a

tom

ului

, fen

omen

e și

in

tera

cţiu

ni n

ucle

are)

:-

măr

imile

fizi

ce:

(stu

diat

e în

gim

-na

ziu)

en

ergi

a, m

asa

si i

mpu

lsul

fo

tonu

lui;

Elev

ul:

* uti

lizea

ză c

orec

t în

stu

diul

fe

nom

enel

or (

feno

-m

ene

rela

tivi

ste,

fe

nom

ene

cuan

tice

, fe

nom

ene

și i

nter

acţi

uni

în i

nter

ioru

l at

omul

ui,

feno

men

e și

in

tera

cţiu

ni n

ucle

are)

:-

măr

imile

fizi

ce:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u) ti

mpu

l, lu

n-gi

mea

, vi

teza

, m

asa,

im

puls

ul,

ener

gia

în m

ecan

ica

rela

tivis

tă; e

nerg

ia, m

asa

şi im

puls

ul fo

tonu

lui,

pres

i-un

ea lu

min

ii, e

nerg

ie d

e le

gătu

ră ,

doză

de

radi

aţie

.

Page 107: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

107

- le

gile

fizi

ce:

(stu

diat

e în

gim

na-

ziu)

: le

gile

efe

ctul

ui f

otoe

lect

ric e

x-te

rn,

legi

de

cons

erva

re î

n re

acţii

nu

clea

re.

- pos

tula

tele

: Pos

tula

tele

lui B

ohr.

- ter

men

ii fiz

ici:

(stu

diat

e în

gim

na-

ziu)

cua

ntă

de

ener

gie,

foto

nul,

ce-

lulă

foto

elec

tric

ă, m

odel

e de

ato

mi,

spec

tre

atom

ice,

niv

ele

de e

nerg

ie a

at

omul

ui,

sfer

ă ce

reas

că,

Sist

emul

So

lar,

stel

e, g

alax

ie, m

etag

alax

ie.

- le

gile

fizi

ce:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u),

prin

cipi

ul f

un-

dam

enta

l al d

inam

icii,

rela

ţia d

intr

e m

asă

şi e

nerg

ie,

legi

le e

fect

ului

foto

elec

tric

ext

ern,

legi

de

cons

erva

re

în r

eacţ

ii nu

clea

re,

lege

a de

zint

egră

rii r

adio

activ

e,

legi

le lu

i Kep

ler.

- po

stul

atel

e: P

ostu

late

le lu

i Ein

stei

n, P

ostu

late

le lu

i Bo

hr.

- te

rmen

ii fiz

ici:

(stu

diat

e în

gim

nazi

u),

cuan

de

ener

gie,

fo

tonu

l, ce

lulă

fo

toel

ectr

ică,

m

odel

e de

at

omi,

spec

tre

atom

ice,

niv

ele

de e

nerg

ie a

ato

mul

ui,

emis

ia s

pont

ană

şi i

ndus

ă, e

fect

ul L

ASE

R, d

etec

tori

de r

adia

ţii io

niza

nte,

sfe

ră c

erea

scă,

Si

stem

ul S

olar

, st

ele,

gal

axie

, met

agal

axie

* re

zolv

ă si

tuaț

ii în

baz

a cu

noşti

n-țe

lor ş

tiinț

ifice

ach

iziți

onat

e di

n do

-m

eniu

l fizi

cii m

oder

ne.

* re

zolv

ă si

tuaț

ii î

n ba

za c

unoş

-tin

țelo

r şti

ințifi

ce a

chiz

ițion

ate

din

dom

eniu

l fiz

icii

mod

erne

şi

astr

o-no

mie

i.

* re

zolv

ă si

tuaț

ii î

n ba

za c

unoş

tințe

lor

ştiin

țifice

ac

hizi

ționa

te d

in d

omen

iul

fizic

ii m

oder

ne ş

i as

tro-

nom

iei.

2.In

vesti

gare

a şti

ințifi

a un

or p

roce

se, f

enom

ene

şi

legi

din

dom

eniu

l res

pecti

v de

cun

oaşt

ere.

* ex

pune

ști

inţi

fic i

nfor

maț

ia d

o-bâ

ndită

în s

tudi

ul fe

nom

enel

or n

u-cl

eare

.

* ex

pune

ști

inţi

fic i

nfor

maț

ia d

o-bâ

ndită

în

baza

obs

ervă

rilo

r r

eali-

zate

asu

pra

feno

men

elor

la n

ivel

de

mic

ro- ş

i mac

roun

iver

s.

* el

abor

ează

pla

nul

de

solu

ționa

-re

/ re

zolv

are

a un

ei

situ

ații

sem

ni-

ficati

ve.

* ex

pune

ști

inţi

fic i

nfor

maț

ia d

obân

dită

în

baza

ob

serv

ărilo

r r

ealiz

ate

asup

ra

feno

men

elor

la n

ivel

de

mic

ro- ş

i mac

roun

iver

s.

* ef

ectu

ează

cer

cetă

ri e

xper

imen

tale

con

form

unu

i pl

an e

labo

rat p

rivi

nd:

- stu

diul

: urm

elor

par

ticul

elor

ele

men

tare

încă

rcat

e.*

prez

intă

rez

ulta

tele

inve

stiga

țiilo

r şti

ințifi

ce în

for

-m

ă: v

erba

lă, s

cris

ă, t

abel

ară,

gra

fică,

sch

emati

că;

* fo

rmul

ează

con

cluz

ii în

baz

a an

aliz

ei

rezu

ltate

lor

inve

stiga

țiilo

r re

aliz

ate.

* el

abor

ează

pla

nul d

e s

oluț

iona

re/

rezo

lvar

e a

unei

si

tuaț

ii se

mni

ficati

ve.

* m

anife

stă

abili

tăți

de c

olab

orar

e la

rea

lizar

ea u

nor

activ

ități

prac

tice.

3.Co

mun

icar

ea în

lim

baj ş

tiin-

țific

spec

ific

fizic

ii, u

tiliz

ând

term

inol

ogia

ac

hizi

ționa

în

dom

eniu

l re

spec

tiv

de

cuno

aşte

re.

* fo

rmul

ează

în s

cris

şi o

ral,

într

-un

limba

j şti

ințifi

c ad

ecva

t, t

erm

ino-

logi

a di

n do

men

iul

fizic

ii nu

clea

re

priv

ind

măr

imile

fizi

ce, f

enom

enel

e st

udia

te.

* fo

rmul

ează

în s

cris

şi o

ral,

într

-un

limba

j ştii

nțifi

c ad

ecva

t, t

erm

inol

o-gi

a di

n do

men

iul

fizic

ii m

oder

ne ş

i as

tron

omie

i pri

vind

măr

imile

fizi

ce,

feno

men

ele,

legi

le ş

i pri

ncip

iile

fizi-

ce.

* fo

rmul

ează

în s

cris

şi o

ral,

într

-un

limba

j şti

ințifi

c ad

ecva

t t

erm

inol

ogia

din

dom

eniu

l fiz

icii

mod

erne

şi

ast

rono

mie

i. pr

ivin

d m

ărim

ile fi

zice

, fen

omen

ele,

le

gile

şi p

rinc

ipiil

e fiz

ice.

Page 108: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

108

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în

baza

cun

oştin

țelo

r do

bând

ite d

in

dom

eniu

l fizi

cii m

oder

ne.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în

baza

cu

noşti

nțel

or

dobâ

ndite

di

n do

men

iul

fizi

cii

mod

erne

şi

astr

o-no

mie

i.

* re

aliz

ează

un

dial

og ş

tiinț

ific

în b

aza

cuno

ştinț

elor

do

bând

ite d

in d

omen

iul

fizic

ii m

oder

ne ş

i as

tron

o-m

iei.

* el

abor

ează

com

unic

ări

/ es

euri

şti

ințifi

ce c

u te

mati

ca:

- pe

rspe

ctive

le e

nerg

etici

i te

rmo-

nucl

eare

;- e

fect

e al

e ra

diaț

iilor

nuc

lear

e;-

Stru

ctur

a So

arel

ui ş

i pro

cese

le c

e au

loc

în in

teri

orul

lui.

* uti

lizea

tehn

olog

iile

info

rma-

ționa

le ş

i co

mun

icaț

iona

le l

a că

u-ta

rea,

pre

lucr

area

, şi

pre

zent

area

in

form

ație

i ştii

nțifi

ce.

* el

abor

ează

com

unic

ări

/ es

euri

şti

ințifi

ce

în b

aza

unor

stu

dii l

a te

-m

ele:

- Ast

rono

mia

şi s

ocie

tate

a;- S

tele

var

iabi

le;

- Evo

luția

ste

lelo

r;- C

erce

tări

le s

pațiu

lui c

osm

ic ş

i rol

ul

aces

tora

în d

ezvo

ltare

a so

ciet

ății;

- Des

cope

riri

le fi

zici

i î s

ec. X

X-XX

I;- E

volu

ția ta

blou

lui ş

tiinț

ific

al lu

mii.

* uti

lizea

ză te

hnol

ogiil

e in

form

ațio

-na

le ş

i com

unic

ațio

nale

la c

ăuta

rea,

pr

eluc

rare

a, şi

pre

zent

area

info

rma-

ției ş

tiinț

ifice

.

* el

abor

ează

com

unic

ări,

refe

rate

în b

aza

unor

pro

-ce

se, c

erce

tări

ştii

nțifi

ce la

tem

ele:

- E

lem

ente

de

fizic

ă cu

antic

ă;- F

izic

a at

omul

ui;

- Fiz

ica

nucl

eulu

i ato

mic

;- E

nerg

etica

nuc

lear

ă şi

term

odin

amic

a;- P

artic

ule

elem

enta

re;

- Ast

rono

mia

şi s

ocie

tate

a;- S

tele

var

iabi

le;

- Evo

luția

ste

lelo

r;- C

erce

tări

le s

pațiu

lui c

osm

ic ş

i rol

ul a

cest

ora

în d

ez-

volta

rea

soci

etăț

ii.*

utiliz

ează

teh

nolo

giile

info

rmaț

iona

le ş

i com

unic

a-țio

nale

la c

ăuta

rea,

pre

lucr

area

, şi p

reze

ntar

ea in

for-

maț

iei ş

tiinț

ifice

.4.

Prot

ejar

ea m

ediu

lui

ambi

-an

t şi

a s

ănăt

ății

per

sona

-le

.

* re

cuno

aște

ef

ecte

le

acțiu

nii

ra-

diaț

iilor

nuc

lear

e as

upra

org

anism

e-lo

r vi

i şi m

ăsur

ile d

e pr

otec

ție c

ontr

a ra

diaț

iilor

ioni

zant

e.

* re

cuno

aște

efe

ctel

e ac

țiuni

i ra

-di

ațiil

or

nucl

eare

as

upra

or

gani

s-m

elor

vii

şi m

ăsur

ile d

e pr

otec

ție

cont

ra ra

diaț

iilor

ioni

zant

e.*

iden

tific

ă ef

ecte

le b

iolo

gice

ale

ra

diaț

iilor

ioni

zant

e, a

lase

rulu

i.

* re

cuno

aște

efe

ctel

e ac

țiuni

i ra

diaț

iilor

nuc

lear

e as

upra

org

anis

mel

or v

ii şi

măs

urile

de

prot

ecție

con

-tr

a ra

diaț

iilor

ioni

zant

e.*

iden

tific

ă ef

ecte

le b

iolo

gice

ale

rad

iații

lor

ioni

zan-

te, a

lase

rulu

i.

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

med

iulu

i lo

cal

şi a

sur

selo

r de

po-

luar

e (e

x.:

peri

colu

l ac

cide

ntel

or

posi

bile

la

cent

rale

le e

lect

rice

nu-

clea

re,

depo

zită

rii

deşe

urilo

r ra

di-

oacti

ve ş

.a.).

* va

lori

fică

une

le p

robl

eme

ale

me-

diul

ui lo

cal ş

i a s

urse

lor

de p

olua

re

(ex.

: pe

rico

lul

acci

dent

elor

pos

ibi-

le l

a ce

ntra

lele

ele

ctri

ce n

ucle

are,

de

pozi

tări

i de

şeur

ilor

radi

oacti

ve;

parti

cipa

rea

în a

ctivi

tăți

de p

reîn

t-îm

pina

re a

cat

astr

ofel

or n

ucle

are

la

nive

l loc

al ş

i glo

bal ş

.a.).

* va

lori

fică

unel

e pr

oble

me

ale

med

iulu

i lo

cal

şi a

su

rsel

or d

e po

luar

e (e

x.:

peri

colu

l ac

cide

ntel

or p

o-si

bile

la

ce

ntra

lele

el

ectr

ice

nucl

eare

, de

pozi

tări

i de

şeur

ilor

radi

oacti

ve,

să p

artic

ipe

în a

ctivi

tăți

de

preî

ntîm

pina

re a

cat

astr

ofel

or n

ucle

are

la n

ivel

loca

l şi

glo

bal

ş.a.

).

Page 109: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

109

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII bIoLoGIEI

Mariana GoRAŞ, şef adjunct Direcție învățămînt preşcolar, primar şi secundar general, Ministerul Educației, profesoară de biologie, grad didactic superior,

coordonator;Nina bîRNAz, doctor în pedagogie, lector superior universitar, USM, profesoară de biologie, grad didactic superior;Ana bîRSAN, doctor în biologie, conferențiar universitar, USM, profesoară de biologie, grad didactic superior.

Introducere

Problema standartizării învățămîntului preuniversitar reprezintă o parte componentă a problemelor ce vizează modernizarea procesului educațional. Ea este determinată de condițiile funcționării sistemului de învățămînt, situația social-economică, condițiile pieții forței de muncă etc. Elaborarea standardelor este orientată spre optimizarea procesului educațional în condițiile flexibilității şi eficientizarea diversității procesului de învățămînt.

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul susținerii şi stimulării învățării. Este important de menționat că, în condițiile actuale în prim plan apare necesitatea dezvoltării competențelor profesionale ale absolvenților instituțiilor de învățămînt preuniversitar. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui să cunoască şi să poată face elevii implicați în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară. Ele reflectă finalitățile educati-ționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale, vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare al copilului. Observarea, în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare.

Page 110: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

110

Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate, acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență, incluziune, sensibili la gen, sănătate, siguranță şi protecție, precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sînt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sînt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sînt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza şcolile, pro-fesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată depăşi standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Standardele sînt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sînt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea, condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sînt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența, sănătatea, siguranța şi protecția, participarea, sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Rezumativ, standardele elaborate la disciplina Biologie, vizează nivelul cognitiv al instru-irii domeniilor ştiinței, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, sînt accesibile pentru toți elevii şi posedă caracter obligatoriu.

Standardele de eficiență la Biologie contribuie la asigurarea unei educații de calitate, prin prisma elementelor de bază ale procesului educațional - predarea, învățarea, evalua-rea şi dezvoltarea unor competențe specifice disciplinei, menționate în curriculumul pen-tru învățămîntul gimnazial şi liceal.

Elevul trebuie să dea dovadă nu numai de cunoştințe în domeniile Biologiei, dar, în primul rînd să demonstreze abilități/competențe.Anume aceste abilități/competențe îi vor permite absolventului gimnaziului/liceului să se integreze activ în viața socială, să se adap-teze mai uşor la condițiile reale, schimbătoare ale vieții.

În contextul ideei, valoarea standardelor de eficiență a învățării disciplinei Biologie în învățămîntul gimnazial şi liceal, constă în:

Page 111: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

111

– formarea unor competențe cognitive privind utilizarea teoriilor şi noțiunilor în ca-drul educației formale, deasemenea şi a cunoştințelor dobîndite prin experiența de viață;

– formarea competențelor funcționale care reprezintă aplicarea cunoştințelor, price-perilor şi a deprinderilor în domeniile de activitate educațional şi social;

– formarea unei conduite care vizează prezența valorilor personale referitoare la pro-tecția mediului ambiant, la menținerea propriei stări de sănătate şi a celor din jur, competențe care contribuie la integrarea elevului în condiții reale ale vieții.

II. Explicarea termenilor utilizaţi în document

1. Şcoli prietenoase copilului (ŞPC) – abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentu-lui global pe educația de calitate pentru toți copiii, bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.

2. Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC) – măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.

3. Dimensiuni, domenii, componente, subiecte – cuvinte care sînt utilizate în diferite nivele de subordonare pentru a descrie diferite categorii de conținut, un mod de organizare sau grupare a standardelor.

4. Standarde - afirmații extinse ale scopurilor, obiective generale de învățare care definesc un set de aşteptări, bazîndu-se pe ce trebuie să ştie şi să poată face persoanele implica-te în întregul sistem educațional. Standardele sînt aşteptări înalte şi nu cerințe minime, spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime.

5. Indicatori – acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența, starea, condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura şi evalua progresul spre atingerea standardelor.

6. Domenii specifice disciplinei Biologie – unele dintre domeniile principale care necesită evaluarea specifică a gradului de atingere a standardelor de eficiență la biologie.

III. prezentarea standardelor de eficienţă la disciplina biologie

În scopul asigurării funcționalității şi atingerii standardelor de eficiență la disciplina Bio-logie, este necesar de a evidenția, la nivel structural, componentele de bază:

1. Domeniile de învățare a disciplinei Biologie2. Nivelele de şcolaritate: gimnazial şi liceal3. Indicatorii.

Domeniile, care funcționează la disciplina Biologie ca subiecte, includ: - Diversitatea în lumea vie şi particularităţi evolutive ale lumii vii - Sisteme şi procese vitale- Bazele geneticii şi ameliorarea organismelor- Protecţia mediului

Pentru fiecare domeniu sînt prezentate standardele şi indicatorii, formulați taxonomic, corespunzători pentru nivelele de şcolaritate gimnazial şi liceal, profiluri la nivelul liceal şi pe nivele cognitive: cunoaştere şi înţelegere, aplicare şi integrare.

Standardele sînt aceleaşi la ambele nivele de şcolaritate, iar indicatorii pot fi diferiți, în funcție de cunoştințele şi competențele pe care elevii trebuie să le atingă la o anumită treaptă de învățămînt (nivel de şcolaritate).

Notă: Standardele de eficienţă a învăţării şi indicatorii, recomandate pentru treapta gimnazială la dis-ciplina Biologie, includ în conţinuturi standarde şi indicatori referitor la disciplina Ştiinţe, clasa a V-a.

Page 112: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

112

Dom

eniu

l I. D

iver

sita

tea

în lu

mea

vie

și p

arti

cula

rită

ţi e

volu

tive

ale

lum

ii vi

i

STA

ND

ArD

E

IND

ICAT

oRI

I

NIv

EL G

IMN

AzI

AL

NIv

EL L

ICEA

L

profi

l rea

lpr

ofil u

man

ist

1. C

omun

icar

ea

cuno

știnţ

elor

re

feri

toar

e la

di

vers

itat

ea

în

lum

ea v

ie ș

i evi

denţ

iere

a pa

rti-

cula

rită

ţilo

r ev

oluti

ve a

le lu

mii

vii.

2. In

vesti

gare

a pa

rticu

lari

tăţi

lor

orga

nism

elor

și

a

rela

ţiilo

r:

orga

nism

-org

anis

m,

orga

nism

-m

ediu

.

3. p

lani

ficar

ea ș

i re

aliz

area

uno

r ac

ţiun

i de

pro

tecţ

ie ș

i co

nser

-va

re a

bio

dive

rsit

ăţii.

Elev

ul:

• D

efine

şte

noțiu

nile

: di

vers

itate

, o

r-ga

nism

e m

onoc

elul

are,

or

gani

sme

plur

icel

ular

e, s

iste

mati

că,

taxo

nom

ie,

unită

ți ta

xono

mic

e: r

egn,

filu

m /

în-

cren

gătu

ră,

ecos

iste

m,

rela

ții t

rofic

e,

lanț

trofi

c, p

iram

idă

ecol

ogic

ă.

• D

escr

ie t

răsă

turi

le d

istin

ctive

ale

reg

-nu

rilo

r, fi

lum

urilo

r de

pla

nte

şi în

cren

-gă

turi

lor

de a

nim

ale.

• Re

cuno

aşte

or

gani

sme

mon

ocel

ular

e şi

plu

rice

lula

re, p

lant

e şi

ani

mal

e.

• Co

mpa

parti

cula

rită

țile

stru

ctur

ale

ale

plan

telo

r m

onoc

otile

dona

te ş

i di

-co

tiled

onat

e, a

le c

lase

lor

de a

nim

ale

vert

ebra

te.

• D

eter

min

ă p

artic

ular

itățil

e ec

osis

te-

mel

or.

• D

istin

ge o

rgan

ism

e ca

ract

eris

tice

di-

feri

tor

tipu

ri d

e ec

osis

tem

e: t

eres

tru,

ac

vatic

, sub

tera

n.

Elev

ul:

• D

efine

şte

noțiu

nile

: si

stem

atică

, ta

xo-

nom

ie, u

nită

ți ta

xono

mic

e: re

gn, fi

lum

/ în

cren

gătu

ră, c

lasă

; evo

luție

bio

logi

că,

vari

abili

tate

er

edita

ră,

vari

abili

tate

ne

ered

itară

, se

lecț

ie n

atur

ală,

rel

ație

cu

m

ediu

l în

conj

urăt

or,

arom

orfo

ză,

idio

adap

tare

, de

gene

rare

; an

trop

oge-

neză

.

• Id

entifi

că p

artic

ular

itățil

e or

gani

sme-

lor l

a ni

vel d

e re

gn, fi

lum

/înc

reng

ătur

ă,

clas

ă, re

prez

enta

nt.

• Re

cuno

aşte

org

anis

me

din

dive

rse

uni-

tăți

taxo

nom

ice:

reg

n, fi

lum

/ în

cren

gă-

tură

, cla

să.

• A

plic

ă un

ități

taxo

nom

ice

în c

lasi

fica-

rea

orga

nism

elor

.

• Co

mpa

ră d

iferi

te r

egnu

ri, î

ncre

ngăt

uri,

clas

e de

org

anis

me.

• Ev

iden

țiază

par

ticul

arită

țile

evol

utive

al

e di

feri

tor

grup

e de

org

anis

me.

Elev

ul:

• D

efine

şte

noțiu

nile

: si

stem

atică

, ta

xo-

nom

ie, u

nită

ți ta

xono

mic

e: re

gn, fi

lum

/ în

cren

gătu

ră, c

lasă

; evo

luție

bio

logi

că,

vari

abili

tate

ere

dita

ră, v

aria

bilit

ate

ne-

ered

itară

, se

lecț

ie n

atur

ală,

rel

ație

cu

med

iul î

ncon

jură

tor,

antr

opog

enez

ă.

• Id

entifi

că p

artic

ular

itățil

e or

gani

smel

or

la n

ivel

de

regn

, fil

um /

înc

reng

ătur

ă,

clas

ă, r

epre

zent

ant.

• Re

cuno

aşte

org

anis

me

din

dive

rse

uni-

tăți

taxo

nom

ice:

reg

n, fi

lum

/ în

cren

gă-

tură

, cla

să.

• A

plic

ă un

ități

taxo

nom

ice

în c

lasi

fica-

rea

orga

nism

elor

.

• Co

mpa

ră d

iferi

te r

egnu

ri, î

ncre

ngăt

uri,

clas

e de

org

anis

me.

• Ev

iden

țiază

par

ticul

arită

țile

evol

utive

al

e di

feri

tor

grup

e de

org

anis

me.

Page 113: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

113

• Re

prez

intă

sch

emati

c r

elaț

ii tr

ofice

în

ecos

iste

m.

• St

abile

şte

rela

ții în

tre

cond

ițiile

de

me-

diu

şi b

iodi

vers

itate

.

• A

rgum

ente

ază

rolu

l di

feri

tor

orga

nis-

me

în n

atur

ă şi

în v

iața

om

ului

.

• Pl

anifi

că ş

i rea

lizea

ză a

cțiu

ni d

e oc

roti-

re a

ani

mal

elor

, p

lant

elor

şi e

cosi

ste-

mel

or d

in lo

calit

ate.

• In

terp

rete

ază

dove

zile

(a

nato

mie

i co

mpa

rate

, em

brio

logi

ei,

pa

leon

to-

logi

ei,

biol

ogie

i m

olec

ular

e) ş

i fa

ctor

ii ev

oluț

iei l

umii

orga

nice

.

• A

rgum

ente

ază

rolu

l di

feri

tor

orga

nis-

me

în n

atur

ă şi

în v

iața

om

ului

.

• Pl

anifi

că ş

i rea

lizea

ză a

cțiu

ni d

e pr

otec

-ție

a o

rgan

ism

elor

.

• Pr

oiec

teaz

ă şi

re

aliz

ează

ac

țiuni

de

am

elio

rare

a s

tări

i ec

osis

tem

elor

din

lo

calit

ate.

• In

terp

rete

ază

dove

zile

(a

nato

mie

i co

mpa

rate

, em

brio

logi

ei)

şi

fact

orii

evol

uție

i lum

ii or

gani

ce.

• A

rgum

ente

ază

rolu

l di

feri

tor

orga

nis-

me

în n

atur

ă şi

în v

iața

om

ului

.

• Pl

anifi

că ş

i rea

lizea

ză a

cțiu

ni d

e pr

otec

-ție

a o

rgan

ism

elor

.

• Pr

oiec

teaz

ă şi

re

aliz

ează

ac

țiuni

de

am

elio

rare

a s

tări

i ec

osis

tem

elor

din

lo

calit

ate.

Dom

eniu

l II.

Sist

eme

și p

roce

se v

ital

e

1. D

eter

min

area

str

uctu

rilo

r m

or-

fo-a

nato

mic

e al

e si

stem

elor

vi-

tale

și a

rolu

lui a

cest

ora

în m

en-

ţine

rea

echi

libru

lui

dina

mic

al

orga

nism

ului

.

2. D

escr

iere

a pr

oces

elor

vi

tale

, fe

nom

enel

or b

iolo

gice

și a

rela

-ţi

ilor

dint

re e

le.

3. Im

plic

area

per

sona

lă în

acti

vită

ţi

de m

enţin

ere

a st

ării

de s

ănăt

ate

a si

stem

elor

și p

roce

selo

r vita

le.

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ce

lulă

, țe

sut,

or-

gan,

sis

tem

de

orga

ne,

orga

nism

; m

e-ta

bolis

m; b

iori

tm.

• Re

cuno

aşte

com

pone

ntel

e ce

lule

i ve

-ge

tale

şi a

nim

ale.

• D

escr

ie fu

ncții

le o

rgan

itelo

r ce

lula

re.

• Co

mpa

ră s

truc

tura

cel

ulei

veg

etal

e şi

an

imal

e.

• Id

entifi

că s

ubst

anțe

le c

him

ice

din

celu

-lă

.

• A

rgum

ente

ază

impo

rtan

ța s

chim

bulu

i de

sub

stan

țe ş

i ene

rgie

la n

ivel

cel

ular

.

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ce

lulă

, țe

sut,

or-

gan,

sis

tem

de

orga

ne:

– si

stem

ner

vos:

sen

sibi

litat

e, n

euro

n,

sina

psă,

refle

x, a

naliz

ator

; –

sist

em e

ndoc

rin:

gla

ndă

endo

crin

ă,

horm

on;

– si

stem

loco

mot

or: l

ocom

oție

, arti

cu-

lație

;–

sist

em c

ircul

ator

: pu

ls,

pres

iune

ar-

teri

ală,

sis

tolă

, dia

stol

ă, im

unita

te;

– si

stem

res

pira

tor:

ins

pira

ție,

expi

ra-

ție;

– si

stem

di

gesti

v:

dige

stie,

en

zim

e,

met

abol

ism

;–

sist

em e

xcre

tor:

osm

oză,

exc

reție

, m

icțiu

ne;

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ce

lulă

, țe

sut,

or-

gan,

sis

tem

de

orga

ne:

– si

stem

ner

vos:

sen

sibi

litat

e, n

euro

n,

refle

x, a

naliz

ator

; –

sist

em e

ndoc

rin:

gla

ndă

endo

crin

ă,

horm

on;

– si

stem

loco

mot

or: l

ocom

oție

, arti

cu-

lație

;–

sist

em c

ircul

ator

: pu

ls,

pres

iune

ar-

teri

ală,

imun

itate

;–

sist

em r

espi

rato

r: i

nspi

rație

, ex

pira

-ție

; –

sist

em

dige

stiv:

di

gesti

e,

enzi

me,

m

etab

olis

m;

– si

stem

exc

reto

r: e

xcre

ție, m

icțiu

ne;

– si

stem

re

prod

ucăt

or:

repr

oduc

ere,

fe

cund

ație

, ge

staț

ie,

ovul

ație

, on

to-

gene

ză, c

reşt

ere,

dez

volta

re.

Page 114: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

114

• A

rgum

ente

ază

rolu

l al

imen

tație

i pe

n-tr

u fu

ncțio

nare

a no

rmal

ă a

celu

lei ş

i a

orga

nism

ului

.

• Re

cuno

aşte

stru

ctur

i, or

gane

şi si

stem

e de

org

ane

cu d

iver

se fu

ncții

la

plan

te,

anim

ale

şi o

m.

• D

escr

ie p

roce

se v

itale

cu

func

ții m

eta-

bolic

e:

nutr

iția,

re

spira

ția,

circ

ulaț

ia,

excr

eția

; cu

func

ții d

e re

lație

: loc

omo-

ția,

repr

oduc

erea

; cu

fun

cții

de c

oor-

dona

re: r

egla

rea

nerv

oasă

şi u

mor

ală.

• St

abile

şte

rela

ții în

tre

stru

ctur

i, pr

oce-

se v

itale

şi f

enom

ene

biol

ogic

e.

• Re

prez

intă

sch

emati

c ci

clur

i bio

geoc

hi-

mic

e: c

iclu

l ape

i, ca

rbon

ului

şi a

zotu

lui

în n

atur

ă.

• A

rgum

ente

ază

impo

rtan

ța o

rgan

ism

e-lo

r în

circ

uitu

l m

ater

iei

şi e

nerg

iei

în

natu

ră.

• In

terp

rete

ază

feno

men

e bi

olog

ice:

co

mpo

rtam

ente

la

pl

ante

, an

imal

e,

om,

în f

uncț

ie d

e bi

oritm

: ci

rcad

ian,

lu

nar,

sezo

nier

.

– si

stem

re

prod

ucăt

or:

repr

oduc

ere,

fe

cund

ație

, ge

staț

ie,

ovul

ație

, on

to-

gene

ză, c

reşt

ere,

dez

volta

re.

• Re

cuno

aşte

com

pone

ntel

e di

feri

tor

ti-pu

ri d

e ce

lule

: pro

cari

ote

şi e

ucar

iote

, ve

geta

le,

anim

ale,

mic

otice

; di

feri

tor

tipur

i de

țesu

turi

: veg

etal

e şi

ani

mal

e.

• D

escr

ie f

uncț

iile

prin

cipa

le a

le o

rgan

i-te

lor

celu

lare

, ale

cel

ulei

şi a

le ț

esut

u-ri

lor.

• Co

mpa

ră s

truc

tura

dife

rito

r tip

uri

de

celu

le, ț

esut

uri.

• St

abile

şte

core

lații

într

e ni

vele

de

orga

-ni

zare

a v

iulu

i: ce

lule

-țes

utur

i-org

ane-

sist

eme

de o

rgan

e.

• Id

entifi

că su

bsta

nțe

anor

gani

ce ş

i org

a-ni

ce c

arac

teri

stice

cel

ulei

.

• A

rgum

ente

ază

sem

nific

ația

vi

tală

a

subs

tanț

elor

an

orga

nice

şi

orga

nice

pe

ntru

org

anis

m.

• Re

cuno

aşte

el

emen

tele

co

nstit

utive

al

e si

stem

elor

de

orga

ne la

om

.

• Re

cuno

aşte

com

pone

ntel

e di

feri

tor

ti-pu

ri d

e ce

lule

: pro

cari

ote

şi e

ucar

iote

, ve

geta

le,

anim

ale;

dife

rito

r tip

uri

de

țesu

turi

: veg

etal

e şi

ani

mal

e.

• D

escr

ie f

uncț

iile

prin

cipa

le a

le o

rgan

i-te

lor

celu

lare

, ale

cel

ulei

şi a

le ț

esut

u-ri

lor.

• Co

mpa

ră s

truc

tura

dife

rito

r tip

uri

de

celu

le, ț

esut

uri.

• St

abile

şte

core

lații

într

e ni

vele

de

orga

-ni

zare

a v

iulu

i: ce

lule

-țes

utur

i-org

ane-

sist

eme

de o

rgan

e.

• Id

entifi

că su

bsta

nțe

anor

gani

ce ş

i org

a-ni

ce c

arac

teri

stice

cel

ulei

.

• A

rgum

ente

ază

sem

nific

ația

vi

tală

a

subs

tanț

elor

an

orga

nice

şi

orga

nice

pe

ntru

org

anis

m.

• Re

cuno

aşte

el

emen

tele

co

nstit

utive

al

e si

stem

elor

de

orga

ne la

om

.

• D

escr

ie p

roce

se v

itale

: circ

ulaț

ia s

ang-

vină

, circ

ulaț

ia s

iste

mic

ă şi

pul

mon

ară;

di

gesti

a în

cav

itate

a bu

cală

, di

gesti

a ga

stri

că, d

iges

tia in

testi

nală

, exc

reția

la

om.

Page 115: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

115

• A

plic

ă re

guli

de ig

ienă

pen

tru

men

ține-

rea

stăr

ii de

săn

ătat

e a

orga

nelo

r, si

s-te

mel

or d

e or

gane

, pro

cese

lor v

itale

la

om.

• Ex

erse

ază

acțiu

ni d

e ac

orda

re a

pri

m

ajut

or î

n ca

z de

ins

olaț

ii, d

eger

ătur

i, en

tors

e, fr

actu

ri, l

uxaț

ii et

c.

• Fo

rmul

ează

rec

oman

dări

pen

tru

profi

-la

xia

unor

bol

i.

• Pr

opun

e re

gim

uri

alim

enta

re p

entr

u cr

eşte

rea

şi

dezv

olta

rea

norm

ală

a om

ului

.

• D

escr

ie p

roce

se v

itale

: circ

ulaț

ia s

ang-

vină

şi

limfa

tică,

circ

ulaț

ia s

iste

mic

ă şi

pul

mon

ară,

res

pira

ția:

pulm

onar

ă,

sang

vină

, tis

ular

ă; d

iges

tia:

dige

stia

în

cavi

tate

a bu

cală

, di

gesti

a ga

stri

că,

di-

gesti

a in

testi

nală

, exc

reția

la o

m.

• St

abile

şte

rela

ții în

tre

proc

ese

vita

le la

om

.

• Co

mpa

ră s

truc

turi

: tip

uri

de n

euro

ni,

tipur

i de

oase

, tipu

ri d

e m

uşch

i, tip

uri

de v

ase

sang

vine

.

• Co

mpa

proc

ese

vita

le/f

enom

ene:

ac

tivita

tea

sist

emul

ui n

ervo

s si

mpa

tic

şi p

aras

impa

tic,

refle

xele

con

dițio

nate

şi

nec

ondi

ționa

te, r

egla

rea

nerv

oasă

şi

regl

area

um

oral

ă, i

nspi

rația

şi

expi

ra-

ția, a

nabo

lism

ul ş

i cat

abol

ism

ul.

• Pr

oiec

teaz

ă ac

țiuni

de

inve

stiga

ție a

în-

suşi

rilo

r ge

nera

le a

le o

rgan

ism

elor

.

• D

eter

min

ă: a

ucita

tea

proc

esel

or s

en-

zori

ale:

viz

uală

şi a

uditi

vă; p

ulsu

l, pr

e-si

unea

art

eria

lă; c

apac

itate

a pu

lmon

a-ră

.

• St

abile

şte

rela

ții în

tre

proc

ese

vita

le la

om

.

• Co

mpa

ră s

truc

turi

: tip

uri

de n

euro

ni,

tipur

i de

oase

, tipu

ri d

e m

uşch

i, tip

uri

de v

ase

sang

vine

.

• Co

mpa

ră p

roce

se v

itale

/fen

omen

e: re

-fle

xele

con

dițio

nate

şi n

econ

dițio

nate

, in

spira

ția ş

i ex

pira

ția,

anab

olis

mul

şi

cata

bolis

mul

.

• Pr

oiec

teaz

ă ac

țiuni

de

inve

stiga

ție a

în-

suşi

rilo

r ge

nera

le a

le o

rgan

ism

elor

.

• D

eter

min

ă: a

ciut

atea

pro

cese

lor

sen-

zori

ale:

viz

uală

şi a

uditi

vă; p

ulsu

l, pr

e-si

unea

art

eria

lă; c

apac

itate

a pu

lmon

a-ră

.

• Pr

opun

e: r

egul

i de

igie

nă p

entr

u ac

ti-vi

tate

a op

timă

a an

aliz

ator

ilor

la o

m;

rețe

te a

limen

tare

pen

tru

a as

igur

a de

z-vo

ltare

a no

rmal

ă a

sist

emul

ui o

sos

şi

mus

cula

r la

om

.

• D

emon

stre

ază

acțiu

ni d

e ac

orda

re a

pr

im a

juto

r în

caz

de

de:

inso

lații

, de-

geră

turi

; en

tors

e, fr

actu

ri, l

uxaț

ii; li

po-

tem

ie, s

inco

pă, h

emor

agie

, int

oxic

ație

, in

dige

stie.

Page 116: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

116

• Pr

opun

e: a

ctivi

tăți

de î

mbu

nătă

țire

a st

ării

proc

esel

or c

ortic

ale

fund

amen

tale

la

om

; re

guli

de ig

ienă

pen

tru

activ

ita-

tea

optim

ă a

anal

izat

orilo

r la

om; r

ețet

e al

imen

tare

pen

tru

a as

igur

a de

zvol

tare

a no

rmal

ă a

sist

emul

ui o

sos ş

i m

uscu

lar l

a om

.

• D

emon

stre

ază

acțiu

ni d

e ac

orda

re a

pr

im a

juto

r în

caz

de

de:

inso

lații

, de-

geră

turi

; en

tors

e, fr

actu

ri, l

uxaț

ii; li

po-

tem

ie, s

inco

pă, h

emor

agie

, int

oxic

ație

, in

dige

stie.

• El

abor

ează

regi

mur

i alim

enta

re.

• El

abor

ează

rec

oman

dări

pen

tru

profi

-la

xia

unor

bol

i/af

ecțiu

ni la

om

.

• Pl

anifi

că u

n m

od s

ănăt

os d

e vi

ață

indi

-vi

dual

şi s

ocia

l.

• El

abor

ează

regi

mur

i alim

enta

re.

• El

abor

ează

rec

oman

dări

pen

tru

profi

-la

xia

unor

bol

i/af

ecțiu

ni la

om

.

• Pl

anifi

că u

n m

od s

ănăt

os d

e vi

ață

indi

-vi

dual

şi s

ocia

l.

Dom

eniu

l III.

baz

ele

gene

tici

i și a

mel

iora

rea

orga

nism

elor

1. în

ţele

gere

a ba

zelo

r m

olec

ular

e și

mat

eria

le a

le e

redi

tăţi

i și v

a-ri

abili

tăţi

i org

anis

mel

or.

2. A

plic

area

legi

lor

ered

ităţ

ii pe

n-tr

u ev

iden

ţier

ea m

ecan

ism

elor

de

tra

nsm

iter

e a

cara

cter

elor

er

edit

are.

• D

efine

şte

noțiu

nile

:

gam

etog

enez

ă,

ovge

neză

, sp

erm

atog

enez

ă,

crom

o-zo

mi,

gene

, fen

otip,

gen

otip,

ere

dita

te,

vari

abili

tate

.

• D

escr

ie

proc

esul

de

ga

met

ogen

eză;

m

ecan

ism

ele

de t

rans

mite

re a

car

ac-

tere

lor

ered

itare

con

form

leg

ilor

lui

Men

del.

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ge

nă,

repl

icar

e,

tran

scri

pție

, tr

ansl

ație

, m

itoză

, m

eio-

ză,

gam

etog

enez

ă,

geno

tip,

feno

tip,

crom

ozom

, org

anis

m h

omoz

igot

, org

a-ni

sm h

eter

ozig

ot;

soi,

rasă

, su

şă,

bio-

tehn

olog

ii.

• D

escr

ie p

roce

sele

de

repl

icar

e, t

ran-

scri

pție

, tra

nsla

ție, g

amet

ogen

eză;

me-

tode

de

am

elio

rare

a o

rgan

ism

elor

.

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ge

nă,

gam

etog

e-ne

ză,

geno

tip,

feno

tip,

crom

ozom

, or

-ga

nism

hom

ozig

ot, o

rgan

ism

het

eroz

i-go

t; s

oi, r

asă,

suş

ă, b

iote

hnol

ogii

.

• D

escr

ie p

roce

sele

de

gam

etog

enez

ă;

met

ode

de

amel

iora

re a

or

gani

sme-

lor.

Page 117: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

117

3. p

roie

ctar

ea u

nor

acti

vită

ţi re

fe-

rito

are

la a

mel

iora

rea

și v

alor

i-fic

area

org

anis

mel

or.

• Co

mpa

ră o

voge

neza

şi s

perm

atog

ene-

za.

• U

tiliz

ează

sim

bolu

ri g

eneti

ce î

n re

zol-

vare

a pr

oble

mel

or d

e ge

netic

ă, a

lcăt

u-ire

a ar

bore

lui g

enea

logi

c.

• St

abile

şte

core

lații

înt

re a

cțiu

nea

fac-

tori

lor

de m

ediu

şi v

aria

bilit

atea

org

a-ni

smel

or.

• A

rgum

ente

ază

rol

ul e

redi

tății

şi v

aria

-bi

lităț

ii în

via

ța o

rgan

ism

elor

.

• D

eter

min

ă ca

uzel

e ap

ariți

ei u

nor

boli

ered

itare

la o

m.

• Pr

opun

e m

odal

ități

de p

rofil

axie

a m

a-la

diilo

r er

edita

re la

om

.

• Co

mpa

ră: f

azel

e m

itoze

i şi m

eioz

ei, ti

-pu

ri d

e cr

omoz

omi,

tipur

i de

mut

ații,

tip

uri

de v

aria

bilit

ate,

car

iotip

ul n

or-

mal

şi p

atol

ogic

la o

m; b

iote

hnol

ogiil

e tr

adiți

onal

e şi

mod

erne

.

• In

terp

rete

ază

mec

anis

mel

e pr

inci

pale

de

moş

teni

re a

car

acte

relo

r er

edita

re.

• A

plic

ă le

gile

er

edită

ții

la

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

de

gene

tică.

• A

naliz

ează

impa

ctul

uno

r fac

tori

mut

a-ge

ni a

supr

a or

gani

smel

or.

• A

rgum

ente

ază:

ne

cesi

tate

a uti

lizăr

ii m

etod

elor

sp

ecia

le

în

stud

iul

gene

-tic

ii um

ane;

nec

esita

tea

obțin

erii

de

noi r

ase

de a

nim

ale,

soi

uri d

e pl

ante

şi

suşe

de

mic

roor

gani

sme.

• Pr

opun

e m

odal

ități

pent

ru p

rofil

axia

un

or b

oli e

redi

tare

la o

m.

• A

rgum

ente

ază

rolu

l bi

oteh

nolo

giilo

r tr

adiți

onal

e şi

mod

erne

pen

tru

solu

țio-

nare

a an

umito

r pr

oble

me

ale

soci

etă-

ții.

• Pr

oiec

teaz

ă ac

tivită

ți re

feri

toar

e la

am

elio

rare

a şi

val

orifi

care

a or

gani

sme-

lor.

• Co

mpa

ră: ti

puri

de

vari

abili

tate

, car

io-

tipul

nor

mal

şi p

atol

ogic

la o

m.

• D

escr

ie le

gile

de

moş

teni

re a

car

acte

-re

lor

ered

itare

.

• A

plic

ă le

gile

er

edită

ții

la

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

de

gene

tică.

• A

naliz

ează

impa

ctul

uno

r fac

tori

mut

a-ge

ni a

supr

a or

gani

smel

or.

• A

rgum

ente

ază:

ne

cesi

tate

a uti

lizăr

ii m

etod

elor

sp

ecia

le

în

stud

iul

gene

-tic

ii um

ane;

nec

esita

tea

obțin

erii

de

noi r

ase

de a

nim

ale,

soi

uri d

e pl

ante

şi

suşe

de

mic

roor

gani

sme.

• Pr

opun

e m

odal

ități

pent

ru p

rofil

axia

un

or b

oli e

redi

tare

la o

m.

• A

rgum

ente

ază

rolu

l bi

oteh

nolo

giilo

r tr

adiți

onal

e şi

mod

erne

pen

tru

solu

țio-

nare

a an

umito

r pr

oble

me

ale

soci

etă-

ții.

• Pr

oiec

teaz

ă ac

tivită

ți re

feri

toar

e la

am

elio

rare

a şi

val

orifi

care

a or

gani

sme-

lor.

Page 118: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

118

1. E

vide

nţie

rea

prob

lem

elor

eco

-lo

gice

loca

le ș

i glo

bale

.

2. In

vesti

gare

a și

inte

rpre

tare

a in

-te

rdep

ende

nţei

din

tre

fact

orii

de m

ediu

și s

iste

me

biol

ogic

e.

3. Im

plic

area

per

sona

lă î

n ac

ţiun

i de

sol

uţio

nare

a u

nor p

robl

eme

refe

rito

are

la p

rote

cţia

și a

me-

leio

rare

a st

ării

med

iulu

i am

bi-

ent,

a p

ropr

iei s

tări

de

sănă

tate

și

a c

elor

din

jur.

• Re

cuno

aşte

pla

nte

şi a

nim

ale

pe c

ale

de d

ispa

riție

din

Rep

ublic

a M

oldo

va.

• In

terp

rete

ază

rolu

l rez

erva

țiilo

r nat

ura-

le ş

i a p

arcu

rilo

r na

ționa

le în

con

text

ul

prot

ecție

i nat

urii.

• Es

timea

cons

ecin

țele

un

or

fact

ori

noci

vi: t

utun

, alc

ool,

drog

uri a

supr

a or

-ga

nism

ului

um

an.

• In

terp

rete

ază

impa

ctul

acț

iuni

i om

ului

as

upra

bio

dive

rsită

ții.

• A

naliz

ează

efe

ctel

e po

luăr

ii m

ediu

lui

asup

ra p

ropr

iei e

xist

ențe

.

• Pr

oiec

teaz

ă ac

țiuni

de

prot

ecție

a a

ni-

mal

elor

şi a

pla

ntel

or p

e ca

le d

e di

spa-

riție

din

loca

litat

e.

• A

rgum

ente

ază

impo

rtan

ța u

nui

mod

năto

s de

via

ță.

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ec

osis

tem

, po

lua-

re, f

acto

r po

luan

t, c

atac

lism

e, p

opul

a-ție

, bio

ceno

ză, b

iosf

eră,

pira

mid

ă ec

o-lo

gică

.

• Re

prez

intă

sch

emati

c re

lații

tro

fice

din

dive

rse

ecos

iste

me;

suc

cesi

unea

unu

i ec

osis

tem

.

• D

eter

min

ă im

pact

ul p

olua

nțilo

r na

tu-

rali

şi a

ntro

poge

ni în

nat

ură

şi în

via

ța

omul

ui.

• Pr

oiec

teaz

ă ac

țiuni

de

cons

erva

re a

bi

odiv

ersi

tății

veg

etal

e şi

ani

mal

e di

n di

vers

e ec

osis

tem

e.

• Pl

anifi

că ş

i rea

lizea

ză a

ctivi

tăți

de s

alu-

briz

are

a m

ediu

lui.

• Id

entifi

că p

robl

eme

ecol

ogic

e lo

cale

şi

glob

ale

şi s

ă pr

opun

ă so

luții

de

rezo

lva-

re a

ace

stor

a.

• D

efine

şte

noțiu

nile

: ec

osis

tem

, po

lua-

re, f

acto

r po

luan

t, p

opul

ație

, bio

ceno

-ză

, bio

sfer

ă, p

iram

idă

ecol

ogic

ă.

• Re

prez

intă

sch

emati

c re

lații

tro

fice

din

dive

rse

ecos

iste

me.

• D

eter

min

ă im

pact

ul p

olua

nțilo

r na

tu-

rali

şi a

ntro

poge

ni în

nat

ură

şi în

via

ța

omul

ui.

• Pr

oiec

teaz

ă a

cțiu

ni d

e co

nser

vare

a

biod

iver

sită

ții v

eget

ale

şi a

nim

ale

din

dive

rse

ecos

iste

me.

• Pl

anifi

că ş

i rea

lizea

ză a

ctivi

tăți

de s

alu-

briz

are

a m

ediu

lui.

• Id

entifi

că p

robl

eme

ecol

ogic

e lo

cale

şi

glob

ale

şi s

ă pr

opun

ă so

luții

de

rezo

lva-

re a

ace

stor

a.

Dom

eniu

l Iv.

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

Page 119: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

119

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII ChIMIEI

Nadejda vELIŞCo, doctor conferențiar, Ministrul Educației, coordonatorElena MIhAILov, profesor de chimie gr. didactic superior, LT ”G. Sibirschi”, ChişinăuRita GoDoRoJA, dr. în pedagogie, profesor, gr. didactic superior, LT ”S. Haret”, Chişinău

Introducere

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.

Standardele sînt elaborate pe discipline de învăţămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Page 120: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

120

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Standardele de eficiență a învățării la CHIMIE acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) sunt centrate pe copil; 4) sunt sensibile la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) sunt flexibile şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) sunt centrate pe familie şi bazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile şcolii prietenoase copilu-lui (ŞPC): eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, parti-cipare, eficiență, incluziune, sensibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sunt nilşte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi a elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standadrdele de eficienţă a învăţării la chimie ca şi standardele la alte discipline şcola-re sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Standardele sunt organzate pe domenii, standardele propriu-zis, formulate ca obiective generale, urmate de indicatori, pe trepte de învățămînt gimnazial, liceal (profil umanis-tic, arte, sport) şi liceal (profil real), formulați taxonomic, urmărindu-se, implicit, traiectul: cunoaştere şi înţelegere, aplicare şi integrare.

Standardele sînt organizate pe 5 domenii : Domeniul I. Dobîndirea cunoştințelor funda-mentale, abilităților şi valorilor din domeniul chimiei; Domeniul 2. Comunicarea în limbajul specific chimiei; Domeniul 3. Rezolvarea problemelor/situațiilor problemă; Domeniul 4. Investigarea experimentală a substanțelor şi a proceselor chimice; Domeniul 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor chimice.

Page 121: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

121

principii de elaborare a standardelor. La elaborarea standardelor de eficiență a învățării la chimie au fost aplicate următoarele principii:

principiul cunoașterii (Cel puțin două tipuri de cunoaştere sunt necesare pentru elabo-rarea standardelor ŞPC la nivel de sistem: cunoştințe atitudinale şi abilități tehnice. Atitudi-nile şi convingerile ne formează viziunea asupra lumii şi ne influențează comportamentul).

principiul transparenţei (Elaboratorii standardelor trebuie să creeze modalități pentru ca părțile interesate din toate nivelele sistemului să aibă acces la informațiile despre proce-sul de elaborare a standardelor).

principiul repetării (Procesul de elaborare a standardelor este un proces interactiv, adi-că etapele sunt repetate şi rezultatele din etapa anterioară sunt utilizate din nou pentru a informa următoarea etapă).

principiul participării (Elaboratorii standardelor trebuie să respecte o strategie în solici-tarea participării grupurilor de părți interesate, asigurându-se că participarea este propor-țională competenței grupului în cauză).

principiul echităţii (Echitatea include diversitatea; reprezentanți ai diferitor comunități şi ai diferitor nivele de competența trebuie să facă parte din procesul de elaborare a stan-dardelor, fie ca un membru al grupului de bază de lucru sau ca un participant la întîlnire de reacție inversă sau validare).

beneficiarii. Standardele de eficiență a învățării la chimie sunt destinate cadrelor di-dactice, elevilor din clasele a VII-a – a XII-a din învățămîntul gimnazial şi liceal, părinților, autorilor de manuale şi de alte materiale didactice, factorilor de decizie, tuturor factorilor educaționali.

Modalităţi de aplicare.Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elaborarea şi aplicarea tehnologiilor educaționale moderne, formarea şi evalua-rea competențelor elevilor.

Elevii vor utiliza standadrdele pentru stabilirea obiectivelor de autoformare, planifica-rea carierei, conceperea strategiilor proprii de învățare.

Părinții şi factorii de decizie vor apela la standarde pentru monitorizarea calității proce-sului educațional la chimie.

Autorii manualelor, ghidurilor şi altor materiale didactice vor respecta integral acest document, evitînd suprasolicitarea informațională.

Explicarea termenilor.Scoala prietenoasă copilului (ŞpC) este o abordare bazată pe angajamentul de a aborda

toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea,drepturile şi mediul de învățare a fiecărui copil.

Educaţie bazată pe calitate – reforme introduse la orice nivel în sistemul d eînvățămînt care au scopul de a înbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanța din sistem. Sco-pul final este de a spori performanța măsurabulă.

Eficienţa învăţării – este măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învă-țare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.

Domeniu – un mod de organizare sau grupare a standardelor.Standarde – declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări.Acestea

sînt un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional.

Indicatori – sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică pre-zența, starea su condiția unor elemente legate de standarde.

Notă: Standardele de eficiență a învățării şi indicatorii, la disciplina Chimie, recomanda-te pentru trapta gimnazială includ în conținuturi standarde şi indicatori referitor la discipli-na Ştiințe, clasa a V-a.

Page 122: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

122

Dom

eniu

l I. D

obîn

dire

a cu

noşti

nţel

or fu

ndam

enta

le, a

bilit

ăţilo

r şi

val

orilo

r di

n do

men

iul c

him

iei

Stan

dard

ul

Indi

cato

rii

Elev

ii vo

r fi

capa

bili

Trea

pta

gim

nazi

ală

Trea

pta

licea

(pro

filur

i um

anis

t, a

rte,

spo

rt)

Trea

pta

lice

ală

(pro

fil r

eal)

Stan

dard

ul 1

.1.

Defi

nire

a şi

ex

plic

area

no

țiuni

lor

chim

ice

de

bază

Elev

ul:

1.1.

1. D

efine

şte

şi e

xplic

ă no

țiuni

le c

him

i-ce

des

pre

atom

: ato

m, m

asa

atom

ică

re-

lativ

ă, v

alen

ță,

nucl

eu,

înve

liş e

lect

roni

c,

stra

t el

ectr

onic

; el

ectr

oneg

ativi

tate

, gra

d de

oxi

dare

, ion

, oxi

dant

, red

ucăt

or.

Elev

ul:

1.1.

1. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

ato

m:

atom

, el

emen

t ch

imic

, si

mbo

l ch

imic

, mas

ă at

omic

ă re

lativ

ă, v

alen

ță, e

lec-

tron

egati

vita

te, g

rad

de o

xida

re;n

ucle

u, p

ro-

ton,

neu

tron

, el

ectr

on,

sarc

ina

şi m

asa

lor,

num

ărul

pro

toni

lor,

neut

roni

lor,

elec

tron

ilor

în a

tom

; ni

vel

ener

getic

, re

parti

zare

a el

ec-

tron

ilor

pe n

ivel

e în

ato

mii

elem

ente

lor

din

peri

oade

le I

– IV

; per

iodi

cita

tea

prop

riet

ățilo

r el

emen

telo

r (p

erio

adel

e I-I

II) d

in s

ubgr

upel

e pr

inci

pale

(st

ruct

ura

elec

tron

ică,

val

ențe

le ş

i gr

adel

e de

oxi

dare

pos

ibile

, el

ectr

oneg

ativi

-ta

tea,

pro

prie

tățil

e m

etal

ice

şi n

emet

alic

e).

Elev

ul:

1.1.

1.

Defi

neşt

e şi

exp

lică

sist

emul

de

noți-

uni d

espr

e at

om: a

tom

, ele

men

t ch

imic

, sim

-bo

l ch

imic

, m

asă

atom

ică

rela

tivă,

val

ență

, el

ectr

oneg

ativi

tate

, gr

ad d

e ox

idar

e; i

zoto

p,

nucl

eu,

prot

on,

neut

ron,

el

ectr

on,

sarc

ina

şi m

asa

lor,

num

ărul

pro

toni

lor,

neut

roni

lor,

elec

tron

ilor

în a

tom

; niv

el ş

i sub

nive

l ene

rge-

tic, o

rbita

l, fo

rma

şi n

umăr

ul o

rbita

lilor

s ş

i p,

repa

rtiza

rea

elec

tron

ilor

pe n

ivel

e şi

sub

nive

-le

în a

tom

ii el

emen

telo

r di

n pe

rioa

dele

I –

IV,

elem

ente

le s

, p, d

, con

figur

ațiil

e el

ectr

onic

e;

peri

odic

itate

a pr

opri

etăț

ilor

elem

ente

lor

din

subg

rupe

le p

rinc

ipal

e (s

truc

tura

ele

ctro

nică

, va

lenț

ele

şi g

rade

le d

e ox

idar

e po

sibi

le, e

lec-

tron

egati

vita

tea,

pro

prie

tățil

e m

etal

ice

şi n

e-m

etal

ice,

de

oxid

ant ş

i de

redu

căto

r).

1.1.

2. D

efine

şte

şi e

xplic

ă no

țiuni

le c

hi-

mic

e de

spre

el

emen

t ch

imic

: el

emen

t ch

imic

, sim

bolu

ri c

him

ice

(26

elem

ente

), de

num

irea

elem

ente

lor;

si

stem

ul

peri

-od

ic a

l el

emen

telo

r, nu

măr

ul d

e or

dine

, pe

rioa

dele

, gru

pele

şi s

ubgr

upel

e de

ele

-m

ente

în s

iste

mul

per

iodi

c, v

alen

ța ş

i nu-

măr

ul g

rupe

i.

1.1.

2. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

leg

ătur

a ch

imic

ă: ti

puri

de

legă

tură

ch

imic

ă (c

oval

entă

nep

olar

ă şi

pol

ară,

legă

tu-

ră u

nita

ră,

dubl

ă, t

ripl

ă, io

nică

, m

etal

ică,

de

hidr

ogen

).

1.1.

2. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

leg

ătur

a ch

imic

ă: ti

puri

de

legă

tură

ch

imic

ă (c

oval

entă

nep

olar

ă şi

pol

ară,

don

or-

acce

ptoa

re (

NH

4+ ), io

nică

, met

alic

ă, d

e hi

dro-

gen)

; for

mar

ea le

gătu

rii c

oval

ente

, leg

ătur

i σ

şi π

, le

gătu

ră u

nita

ră,

dubl

ă, t

ripl

ă, ti

puri

de

scin

dare

a le

gătu

rii c

oval

ente

, hib

ridi

zare

a or

-bi

talil

or a

tom

ici s

p3 , sp

2 , sp,

influ

ența

asu

pra

form

ei s

pația

le a

mol

ecul

ei;

ioni

, fo

rmar

ea

ioni

lor,

legă

turi

i ion

ice,

met

alic

e, d

e hi

drog

en;

rețe

le c

rist

alin

e, s

truc

tura

sub

stan

țelo

r cu

di-

feri

te ti

puri

de

legă

tură

chi

mic

ă.

Page 123: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

123

1.1.

3. D

efine

şte

şi e

xplic

ă no

țiuni

le c

him

i-ce

des

pre

subs

tanț

ă: su

bsta

nță,

subs

tanț

e si

mpl

e şi

com

puse

, sub

stan

țe a

norg

anic

e şi

org

anic

e, a

lotr

opie

, su

bsta

nțe

pure

şi

ames

tecu

ri,

ames

tecu

ri o

mog

ene

şi n

e-om

ogen

e; m

olec

ulă,

con

stan

ța c

ompo

zi-

ției,

form

ulă

chim

ică,

ind

ice,

com

pozi

ția

calit

ativă

şi c

antit

ativă

a s

ubst

anțe

i, m

asa

mol

ecul

ara

rela

tivă;

can

titat

ea d

e su

b-st

anță

, mol

ul, m

asa

mol

ară,

vol

umul

mo-

lar;

tipu

ri d

e fo

rmul

e (m

olec

ular

ă, s

truc

-tu

rală

, el

ectr

onic

ă, g

ener

ală)

; m

etal

e şi

ne

met

ale,

cla

se d

e su

bsta

nțe

anor

gani

ce

(oxi

zi,

oxiz

i ac

izi,

oxiz

i ba

zici

, ac

izi,

baze

, să

ruri

neu

tre)

; sub

stan

țe o

rgan

ice

(hid

ro-

carb

uri (

met

an, e

tan,

pro

pan,

but

an, e

ti-le

nă, a

cetil

enă)

, pol

ietil

enă,

met

anol

, eta

-no

l, ac

id a

cetic

, gră

sim

i, hi

draț

i de

carb

on

(glu

coza

, za

haro

za,

amid

on,

celu

loza

), am

inoa

cizi

, pro

tein

e.

1.1.

3. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

sub

stan

ță: m

olec

ulă,

form

ulă

chim

ică,

m

asă

mol

ecul

ară

rela

tivă,

sub

stan

ță s

impl

ă şi

com

pusă

; ca

ntita

te d

e su

bsta

nță,

mol

ul,

mas

ă, m

asă

mol

ară,

vol

um m

olar

; sc

him

ba-

rea

peri

odic

ă a

prop

riet

ățilo

r ele

men

telo

r din

pe

rioa

dele

I –

III ş

i a c

ompu

şilo

r lo

r; m

etal

e,

nem

etal

e, o

xizi

, ba

ze,

aciz

i, să

ruri

(ne

utre

); su

bsta

nță

orga

nică

, st

ruct

ură

chim

ică,

om

o-lo

g, s

erie

om

oloa

gă,

grup

e al

chil

(rad

ical

), iz

omer

, iz

omer

ie (

de c

aten

ă, d

e po

ziție

, de

fu

ncțiu

ne),

grup

ă fu

ncțio

nală

, no

men

cla-

tura

tri

vial

ă şi

sis

tem

atică

pen

tru

com

puşi

i an

orga

nici

şi

orga

nici

; hi

droc

arbu

ri s

atur

ate

şi n

esat

urat

e (a

lcan

i, al

chen

e, a

lcad

iene

, al

-ch

ine)

, ar

ene/

hidr

ocar

buri

aro

mati

ce (

ben-

zen)

, al

cool

i (m

ono-

şi

polih

idro

xilic

i), f

enol

, am

ine,

ald

ehid

e, a

cizi

i car

boxi

lici,

este

ri, g

ră-

sim

i, să

punu

ri, h

idra

ți de

car

bon,

(mon

o-, d

i-,

poliz

ahar

ide)

, am

inoa

cizi

, pr

otei

ne,

com

puşi

m

acro

mol

ecul

ari

(mon

omer

, po

limer

, fr

ag-

men

t st

ruct

ural

, gra

d de

pol

imer

izar

e), m

ase

plas

tice,

cau

ciuc

uri;

legă

tura

gen

etică

din

tre

clas

ele

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

şi o

rgan

ice.

1.1.

3. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

sub

stan

ță: m

olec

ulă,

form

ulă

chim

ică,

m

asă

mol

ecul

ară

rela

tivă,

sub

stan

ță s

impl

ă şi

com

pusă

; ca

ntita

te d

e su

bsta

nță,

mol

ul,

mas

ă, m

asă

mol

ară,

vol

um m

olar

, nu

măr

ul

lui

Avog

adro

, de

nsita

tea

rela

tivă

a ga

zelo

r;

form

ula

gene

rală

, m

olec

ular

ă,

elec

tron

ică,

de

str

uctu

ră;

schi

mba

rea

peri

odic

ă pr

opri

e-tă

ților

ale

sub

stan

țelo

r si

mpl

e şi

aci

do-b

azic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompu

se;

prop

riet

ățile

sub

-st

anțe

lor

cu d

iferi

te ti

puri

de

legă

tură

chi

mi-

că; m

etal

e, n

emet

ale,

oxi

zi, b

aze,

aci

zi, s

ărur

i (n

eutr

e, a

cide

); su

bsta

nță

orga

nică

, str

uctu

chim

ică,

om

olog

, ser

ie o

mol

oagă

, gru

pe a

lchi

l (r

adic

al),

izom

er, i

zom

erie

(de

cate

nă, d

e po

zi-

ție, d

e fu

ncțiu

ne),

grup

ă fu

ncțio

nală

, nom

en-

clat

ura

triv

ială

şi s

iste

mati

că p

entr

u co

mpu

şii

anor

gani

ci ş

i or

gani

ci;

hidr

ocar

buri

sat

urat

e şi

ne

satu

rate

(a

lcan

i, ci

cloa

lcan

i, al

chen

e,

alca

dien

e, a

lchi

ne),

aren

e/hi

droc

arbu

ri a

ro-

mati

ce, d

eriv

ați h

alog

enaț

i ai a

lcan

ilor,

alco

oli

(mon

o- ş

i pol

ihid

roxi

lici),

feno

l, am

ine,

ald

ehi-

de,

acet

onă,

aci

zii c

arbo

xilic

i, es

teri

, gr

ăsim

i, să

punu

ri, h

idra

ți de

car

bon,

(mon

o-, d

i-, p

oli-

zaha

ride

), am

inoa

cizi

, pro

tein

e, c

ompu

şi m

a-cr

omol

ecul

ari

(mon

omer

, po

limer

, fr

agm

ent

stru

ctur

al, g

rad

de p

olim

eriz

are)

, mas

e pl

asti-

ce, c

auci

ucur

i; le

gătu

ra g

eneti

că d

intr

e cl

asel

e su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e şi

org

anic

e; r

eacti

vi

anal

itici

spe

cific

i şi d

e gr

upă,

cla

sific

area

aci

-do

- baz

ică

catio

nilo

r şi

ani

onilo

r.

Page 124: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

124

1.1.

4. D

efine

şte

şi e

xplic

ă no

țiuni

le c

him

i-ce

des

pre

legă

tura

chi

mic

ă: le

gătu

ră c

ova-

lent

ă ne

pola

ră ş

i po

lară

, le

gătu

ra i

onic

ă,

legă

tura

met

alic

ă.

1.1.

4. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

reac

ții c

him

ice:

reac

ții c

him

ice,

ecu

ații

chim

ice

(mol

ecul

are,

ioni

ce, e

lect

roni

ce, t

er-

moc

him

ice)

; cl

asifi

care

a re

acții

lor

(de

com

-bi

nare

, de

desc

ompu

nere

, de

subs

tituț

ie, d

e sc

him

b, d

e ne

utra

lizar

e, e

xo- ş

i end

oter

mic

e,

de o

xido

-red

ucer

e (R

OR)

, om

ogen

e şi

ete

-ro

gene

, re

vers

ibile

şi

ireve

rsib

ile,

cata

litice

; de

adi

ție,

elim

inar

e, h

idro

gena

re,

hidr

atar

e,

halo

gena

re,

nitr

are,

des

hidr

atar

e, h

idro

liză,

po

limer

izar

e,

polic

onde

nsar

e,

este

rific

are)

; ef

ect

term

ic a

l re

acție

i ch

imic

e; c

atal

izat

or;

proc

ese

de o

xido

-red

ucer

e, o

xida

nt, r

educ

ă-to

r, ox

idar

e, re

duce

re.

1.1.

4. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

țiuni

de

spre

reac

ții c

him

ice:

reac

ții c

him

ice,

ecu

ații

chim

ice

(mol

ecul

are,

ioni

ce, e

lect

roni

ce, t

er-

moc

him

ice)

; cl

asifi

care

a re

acții

lor

(de

com

-bi

nare

, de

des

com

pune

re,

de s

ubsti

tuție

, de

sc

him

b, d

e ne

utra

lizar

e, e

xo-

şi e

ndot

erm

ice,

de

oxi

do-r

educ

ere

(RO

R),

omog

ene

şi e

tero

-ge

ne,

reve

rsib

ile ş

i ire

vers

ibile

, ca

taliti

ce;

de

adiți

e, e

limin

are,

hid

roge

nare

, hal

ogen

are,

hi-

drat

are,

nitr

are,

des

hidr

atar

e, h

idro

liză,

pol

i-m

eriz

are,

pol

icon

dens

are,

est

erifi

care

); ef

ect

term

ic

al

reac

ției

chim

ice;

vi

teza

re

acție

i, ec

hili b

rul

chim

ic,

cons

tant

a de

ech

ilibr

u, c

a-ta

lizat

or; p

roce

se d

e ox

ido-

redu

cere

, oxi

dant

, re

ducă

tor,

oxid

are,

redu

cere

, met

oda

bila

nțu-

lui e

lect

roni

c; e

lect

roliz

a to

pitu

rilo

r şi

sol

uți-

ilor

de N

aCl,

KCl;

tehn

olog

ie c

him

ică,

car

ac-

teri

stica

şi p

regă

tirea

mat

erie

i pri

me;

par

tea

de m

asă

a im

puri

tățil

or ş

i a s

ubst

anțe

i pur

e,

prod

usul

reac

ției,

rand

amen

tul r

eacț

iei c

him

i-ce

; con

diții

le o

ptim

e de

real

izar

e a

proc

esul

ui

chim

ic;

reac

ție a

naliti

că,

sem

nalu

l an

aliti

c,

anal

iza

canti

tativ

ă şi

cal

itativ

ă, i

denti

ficar

ea

catio

nilo

r (P

b2+;

Ca2+

, Ba

2+,

Fe3+

, N

H4+ )

şi a

ni-

onilo

r (C

l- , SO

42-, C

O32-

), an

aliz

a un

ui a

mes

tec

de c

ation

i/an

ioni

; ide

ntific

area

car

bonu

lui,

hi-

drog

enul

ui, h

alog

enul

ui în

com

puşi

i org

anic

i.

Page 125: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

125

1.1.

5. D

efine

şte

şi e

xplic

ă no

țiuni

le c

him

i-ce

des

pre

reac

ții c

him

ice:

sem

nele

reac

ți-ilo

r ch

imic

e, ti

puri

de

reac

ții c

him

ice

(de

com

bina

re, d

e de

scom

pune

re, d

e su

bsti-

tuție

, de

sch

imb)

; ca

taliz

ator

, co

ndiți

ile

de d

ecla

nşar

e şi

de

decu

rger

e a

reac

țiilo

r ch

imic

e; e

cuaț

ia c

him

ică

(mol

ecul

ară,

io-

nică

), su

bsta

nța

iniți

ală,

pro

dusu

l rea

cție

i, co

nser

vare

a m

asei

în

reac

țiile

chi

mic

e,

coefi

cien

t.

1.1.

5. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

ți-un

i des

pre

solu

ții: s

oluț

ie, s

olve

nt, s

ubst

anță

di

zolv

ată,

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

diz

ol-

vate

, sol

ubili

tate

a (în

baz

a Ta

belu

lui s

olub

ili-

tății

); el

ectr

olit,

nee

lect

rolit

, ele

ctro

lit t

are

şi

slab

; dis

ocia

ția e

lect

roliț

ilor,

indi

cato

ri.

1.1.

5. D

efine

şte

şi e

xplic

ă si

stem

ul d

e no

ți-un

i des

pre

solu

ții: s

oluț

ie, s

olve

nt, s

ubst

anță

di

zolv

ată,

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

diz

ol-

vate

, co

ncen

traț

ia m

olar

ă, s

olub

ilita

tea

(în

baza

Tab

elul

ui s

olub

ilită

ții),

solu

ții s

atur

ate,

ne

satu

rate

, den

sita

tea

solu

ției;

elec

trol

it, n

e-el

ectr

olit,

ele

ctro

lit ta

re, d

e tă

rie

med

ie, s

lab;

di

soci

ația

ele

ctro

lițilo

r, grad

de

diso

cier

e, n

e-ut

raliz

area

, hi

drol

iza

săru

rilo

r, pr

odus

de

so-

lubi

litat

e; p

rodu

sul i

onic

al a

pei,

expo

nent

de

hidr

ogen

pH

, car

acte

rul r

eacț

iei m

ediu

lui u

nei

solu

ții,

indi

cato

ri a

cido

-baz

ici,

volu

met

ria,

ti-

trar

ea, s

oluț

ia s

tand

ard.

1.1.

6. D

efine

şte

şi e

xplic

ă no

țiuni

le c

hi-

mic

e de

spre

sol

uții:

sol

vent

, su

bsta

nță

dizo

lvat

ă, p

arte

a de

mas

ă a

subs

tanț

ei

dizo

lvat

e; in

dica

tori

(tur

neso

l, m

etilo

ranj

, fe

nolft

alei

nă) ş

i col

orar

ea lo

r în

sol

uții

de

aciz

i şi b

aze;

ele

ctro

lit, n

eele

ctro

lit, d

iso-

cier

e el

ectr

oliti

că,

elec

trol

it ta

re ş

i sl

ab;

apa

pota

bilă

, ap

a na

tura

lă,

apa

disti

lată

, ap

a m

iner

ală,

dur

itate

a ap

ei (

calit

ativ)

, pu

rific

area

ape

i.St

anda

rdul

1.2

.

Form

ular

ea ş

i ex

plic

area

le

gilo

r şi

pri

ncip

iilor

chi

-m

ice

de b

ază

1.2.

1. F

orm

ulea

ză ş

i exp

lică:

Le

gea

cons

tanț

ei c

ompo

ziție

i su

bsta

nțe-

lor;

Le

gea

cons

ervă

rii m

asei

sub

stan

ței;

Lege

a pe

riod

icită

ții;

cauz

ele

peri

odic

ității

1.2.

1. F

orm

ulea

ză ş

i exp

lică:

Lege

a co

nsta

nței

com

pozi

ției s

ubst

anțe

lor;

Lege

a co

nser

vări

i mas

ei s

ubst

anțe

i;Le

gea

peri

odic

ități;

cau

zele

per

iodi

cită

ții;

Lege

a lu

i Avo

gadr

o.

1.2.

1. F

orm

ulea

ză ş

i exp

lică:

Le

gea

cons

tanț

ei

com

pozi

ției

subs

tanț

elor

; Le

gea

cons

ervă

rii m

asei

sub

stan

ței;

Lege

a pe

riod

icită

ți; c

auze

le p

erio

dici

tății

;Le

gea

lui A

voga

dro;

Pri

ncip

iul L

e Ch

âtel

ier,

de-

plas

area

ech

ilibr

ului

chi

mic

Page 126: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

126

Stan

dard

ul 1

.3.

Des

crie

rea

şi e

xplic

area

te

oriil

or c

him

ice

1.3.

1. D

efine

şte

şi e

xplic

ă m

odel

ul p

lane

-ta

r al

ato

mul

ui.

1.3.

1. D

efine

şte

şi e

xplic

ă: t

eori

a st

ruct

urii

atom

ului

;pri

ncip

iile

de b

ază

ale

teor

iei d

iso-

ciaț

iei e

lect

roliti

ce (T

DE)

; con

diții

le d

ecur

geri

i re

acții

lor

de s

chim

b io

nic;

pri

ncip

iile

de b

ază

ale

teor

iei s

truc

turi

i chi

mic

e; p

ostu

late

le T

e-or

iei

atom

o-m

olec

ular

e în

baz

a co

mpo

ziție

i su

bsta

nței

, tipu

lui l

egăt

urii.

1.3.

1. D

efine

şte

şi e

xplic

ă: te

oria

stru

ctur

ii at

o-m

ului

; prin

cipi

ile d

e ba

ză a

le t

eorie

i dis

ocia

ției

elec

trol

itice

(TD

E); c

ondi

țiile

dec

urge

rii r

eacț

ii-lo

r de

schi

mb

ioni

c; p

rinci

piile

de

bază

ale

teor

i-ei

str

uctu

rii c

him

ice;

teor

ia s

truc

turii

chi

mic

e a

subs

tanț

elor

org

anic

e; p

ostu

late

le T

eorie

i ato

-m

o-m

olec

ular

e în

baz

a co

mpo

ziție

i sub

stan

ței,

tipul

ui le

gătu

rii ş

i str

uctu

rii c

him

ice.

1.

3.2.

Exp

lică

form

area

legă

turi

i cov

alen

-te

şi i

onic

e.1.

3.3.

Ex

plic

ă di

soci

erea

el

ectr

oliti

a ac

izilo

r, ba

zelo

r al

calin

e, s

ărur

ilor.

Stan

dard

ul 1

.4.

Cara

cter

izar

ea,

clas

ifica

-re

a şi

co

mpa

rare

a el

e-m

ente

lor c

him

ice,

reac

ții-

lor c

him

ice,

sub

stan

țelo

r

1.4.

1. D

escr

ie: r

ăspî

ndire

a în

nat

ură,

com

-po

ziția

, st

ruct

ura,

pro

prie

tățil

e fiz

ice

şi

chim

ice

ale

apei

; com

pozi

ția ş

i im

port

an-

ța a

erul

ui; c

ircui

tul n

emet

alel

or în

med

iu

(oxi

gen,

azo

t, c

arbo

n).

1.4.

1. C

arac

teri

zeaz

ă: e

lem

ente

le c

him

ice

în

func

ție d

e po

ziția

lor

în S

P (p

erio

adel

e I –

III)-

ac

izii,

baz

ele,

săr

urile

ca

elec

trol

iți;

legă

tura

ge

netic

ă di

ntre

cla

sele

de

com

puşi

ano

rgan

ici

şi o

rgan

ici;

subs

tanț

ele

cu d

iferi

te ti

puri

de

legă

turi

chi

mic

e, c

auci

ucul

(na

tura

l, bu

tadi

e-ni

c, v

ulca

niza

t) d

upă

com

pozi

ție,

prop

riet

ăți

fizic

e, o

bțin

ere

şi u

tiliz

are

1.4.

1. C

arac

teri

zeaz

ă:-

elem

ente

le c

him

ice

din

peri

oade

le I

– I

V (s

ubgr

upel

e pr

inci

pale

) în

func

ție d

e po

ziția

lo

r în

SP;

aci

zii,

baze

le, s

ărur

ile c

a el

ectr

o-liț

i; am

fote

rita

tea

alum

iniu

lui,

oxid

ului

şi

hidr

oxid

ului

lui

; pr

opri

etăț

ile s

pe ci

fice

ale

acid

ului

su

l furi

c co

ncen

trat

, al

e ac

idul

ui

azoti

c co

ncen

trat

şi

dilu

at (

inte

racț

iune

a cu

Mg,

Zn,

Cu,

Ag,

C);

prop

riet

ățile

chi

mi-

ce s

pe ci

fice

ale

săru

rilo

r ac

ide

(NaH

CO3,

Ca(H

CO3) 2),

obțin

erea

, im

port

anța

lor

; in

-flu

ența

rec

ipro

că a

ato

milo

r şi

gru

pelo

r de

ato

mi

în s

ubst

anțe

le o

rgan

ice

(tol

uen,

fe

nol,

anili

na);

prop

riet

ățile

chi

mic

e am

-fo

tere

ale

am

inoa

cizi

lor;

legă

tura

gen

etică

di

ntre

cla

sele

de

com

puşi

ano

rgan

ici ş

i or-

gani

ci; p

rinc

ipiil

e pr

oduc

erii

varu

lui n

estin

s,

etan

olul

ui, a

font

ei ş

i oțe

lulu

i; ci

men

tulu

i şi

sticl

ei; p

rodu

selo

r pe

trol

iere

.

Page 127: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

127

1.4.

2. C

arac

teri

zeaz

ă: e

lem

ente

le c

him

ice

cu n

umer

ele

de o

rdin

e 1-

20 d

upă

pozi

ția

lor

în S

P; m

etal

ele

(Na,

K,

Ca,

Al,

Fe)

şi

nem

etal

ele

(clo

r, hi

drog

en,

oxig

en,

sulf,

az

ot, f

osfo

r, si

liciu

, car

bon)

: răs

pînd

irea

în

med

iu,

pozi

ția î

n SP

, st

ruct

ura

atom

ului

, va

lenț

ele,

gra

dele

de

oxid

are,

rol

ul b

iolo

-gi

c, p

ropr

ietă

țile

fizic

e şi

chi

mic

e, u

tiliz

a-re

a; c

ompo

ziția

, ob

ținer

ea,

prop

riet

ățile

, uti

lizar

ea c

elor

mai

impo

rtan

ți co

mpu

şi a

i m

etal

elor

şi

nem

etal

elor

; ob

ținer

ea m

e-ta

lelo

r, ox

igen

ului

, hid

roge

nulu

i.

1.4.

2.

Com

pară

: pr

opri

etăț

ile

atom

ilor

în

baza

str

uctu

rii

elec

tron

ice;

sur

sele

nat

ural

e de

hid

roca

rbur

i (g

az n

atur

al ş

i pe

trol

) du

com

pozi

ție ş

i uti

lizar

e, p

ropr

ietă

țile

peri

o-di

ce a

le e

lem

ente

lor

chim

ice

din

peri

oade

le

I –

III (

elec

tron

egati

vita

tea,

val

ențe

le ş

i gr

a-de

le d

e ox

idar

e po

sibi

le, p

ropr

ietă

țile

met

a-lic

e şi

nem

etal

ice)

, com

pozi

ția ş

i pro

prie

tățil

e ox

izilo

r; s

ubst

anțe

le c

u di

feri

te ti

puri

de

legă

-tu

ră c

him

ică

(com

pozi

ția,

tipul

leg

ătur

ii ch

i-m

ice,

for

mul

ele

elec

tron

ice

şi d

e st

ruct

ură,

pr

opri

etăț

ile fi

zice

) fibr

ele

natu

rale

(bum

bac,

in

, lîn

ă, m

ătas

e), s

inte

tice

(cap

ron)

, arti

ficia

le

(tri

aceti

lcel

uloz

ă) d

upă

com

pozi

ție,

prop

rie-

tăți

(mec

anic

e, ig

ieni

ce, e

steti

ce).

1.4.

2. C

ompa

ră:

prop

riet

ățile

ato

milo

r şi

io-

nilo

r în

baz

a co

nfigu

rație

i/ s

truc

turi

i ele

ctro

-ni

ce;

prop

riet

ățile

per

iodi

ce a

le e

lem

ente

lor

chim

ice

din

subg

rupe

pri

ncip

ale:

ele

ctro

ne-

gativ

itate

a, p

ropr

ietă

țile

met

alic

e şi

nem

eta-

lice,

pro

prie

tățil

e de

oxi

dant

şi r

educ

ător

(în

su

bsta

nțe

sim

ple)

; pr

opri

etăț

ile a

cido

-baz

ice

ale

com

puşi

lor

lor

(oxi

zi,

hidr

oxiz

i); p

ropr

ie-

tățil

e fiz

ice

ale

subs

tanț

elor

cu

dife

rite

tipu

ri

de le

gătu

ri c

him

ice

şi re

țele

cri

stal

ine;

sur

sele

na

tura

le d

e hi

droc

arbu

ri d

upă

orig

ine,

răsp

în-

dire

în

natu

ră,

prop

riet

ăți

fizic

e, c

ompo

ziție

, pr

inci

pii d

e pr

eluc

rare

, util

izar

e; c

auci

ucul

na-

tura

l, bu

tadi

enic

şi i

zopr

enic

, vul

cani

zat

şi n

e-vu

lcan

izat

(co

mpo

ziția

, obț

iner

ea, p

ropr

ietă

ți fiz

ice,

util

izar

ea);

fibre

le n

atur

ale

(bum

bac,

in

, lîn

ă, m

ătas

e), s

inte

tice

(cap

ron)

, arti

ficia

le

(tri

aceti

lcel

uloz

ă) d

upă

com

pozi

ție,

prop

rie-

tăți

(mec

anic

e, ig

ieni

ce, e

steti

ce).

1.4.

3.

Com

pară

: co

rpur

i şi

su

bsta

nțe;

at

omi

şi

mol

ecul

e;

feno

men

e fiz

ice

şi

chim

ice;

si

mbo

luri

şi

fo

rmul

e ch

imic

e;

prop

riet

ăți

fizic

e, c

him

ice

şi fi

ziol

ogic

e;

mas

a at

omic

ă, m

asa

mol

ecul

ară

rela

tivă

şi m

asa

mol

ară;

sch

imba

rea

prop

riet

ățilo

r ne

met

alic

e/m

etal

ice

ale

elem

ente

lor

chim

ice

în

peri

oade

le

şi

subg

rupe

le

prin

cipa

le a

le S

P; p

ropr

ietă

țile

chim

ice

ale

met

alel

or p

e ba

za S

erie

i de

subs

titui

re a

m

etal

elor

/ p

oziți

ei m

etal

elor

în S

iste

mul

pe

riod

ic; n

emet

alel

e un

ei p

erio

ade/

gru

pe

ale

Sist

emul

ui

peri

odic

du

stru

ctur

a at

omul

ui ş

i pro

prie

tățil

e ne

met

alic

e.

1.4.

3. C

arac

teri

zeaz

ă şi

com

pară

: ne

met

ale-

le,

met

alel

e: l

ocul

în

SP,

stru

ctur

a at

omul

ui,

vale

nțel

e, g

rade

le d

e ox

idar

e, r

olul

bio

logi

c,

stru

ctur

a,

obțin

erea

, pr

opri

etăț

ile

fizic

e şi

ch

imic

e,

utiliz

area

; co

mpo

ziția

, ob

ținer

ea,

prop

riet

ățile

, uti

lizar

ea c

elor

mai

impo

rtan

ți co

mpu

şi a

i m

etal

elor

şi

nem

etal

elor

; su

b-st

anțe

le o

rgan

ice

stud

iate

: defi

niție

, for

mul

ă ge

nera

lă, s

peci

ficul

legă

turi

lor

chim

ice,

om

o-lo

gii,

izom

eria

, no

men

clat

ură,

met

odel

e de

ob

ținer

e, p

ropr

ietă

țile

fizic

e şi

chi

mic

e, u

tili-

zare

a.

1.4.

3. C

arac

teri

zeaz

ă şi

com

pară

: nem

etal

ele:

m

etod

ele

de o

bțin

ere,

pro

prie

tățil

e ch

i mic

e ge

nera

le (r

eacț

iile

cu m

etal

ele

şi n

emet

alel

e),

utiliz

area

; co

mpu

şii

hidr

ogen

ați

ai n

emet

a-le

lor:

nom

encl

atur

a, s

truc

tura

, pr

opri

etăț

ile

fizic

e şi

chi

mic

e, o

bțin

erea

, uti

lizar

ea,

rolu

l bi

olog

ic;m

etal

ele:

met

odel

e ge

nera

le d

e ob

-țin

ere,

prop

riet

ățile

chi

mic

e ge

nera

le în

baz

a SP

, Ser

iei t

ensi

unii

met

alel

or, l

egăt

urilo

r gen

e-tic

e; c

ompo

ziția

, str

uctu

ra, o

bțin

erea

, pro

pri-

etăț

ile,

utiliz

area

cel

or m

ai i

mpo

rtan

ți co

m-

puşi

ai

m

etal

elor

, ne

met

alel

or;s

ubst

anțe

le

orga

nice

stu

diat

e: d

efini

ție, f

orm

ulă

gene

rală

, sp

ecifi

cul

legă

turi

lor

chim

ice,

om

olog

ii, i

zo-

mer

ia, n

omen

clat

ură,

met

odel

e de

obț

iner

e,

prop

riet

ățile

fizi

ce ş

i chi

mic

e, u

tiliz

area

.

Page 128: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

128

1.4.

4. E

xplic

ă cr

iteri

ile c

lasi

ficăr

ii: su

bsta

n-țe

lor

în s

impl

e şi

com

puse

, ano

rgan

ice

şi

orga

nice

, met

ale

şi n

emet

ale,

în c

lase

de

com

puşi

ano

rgan

ici,

elec

trol

iți ş

i ne

elec

-tr

oliți

; re

acții

lor

chim

ice

(de

com

bina

re,

desc

ompu

nere

, sub

stitu

ție, s

chim

b).

1.4.

4. E

xplic

ă pr

inci

piile

cla

sific

ării:

com

pu-

şilo

r m

acro

mol

ecul

ari

după

: pr

oven

ienț

ă (n

atur

ali,

artifi

cial

i, si

nteti

ci),

obțin

ere

(pol

i-m

eriz

are,

pol

icon

dens

are)

; str

uctu

ră (

linia

ră,

ram

ifica

tă, s

pația

lă).

1.4.

4. E

xplic

ă pr

inci

piile

cla

sific

ării:

com

pu-

şilo

r m

acro

mol

ecul

ari

după

: pr

oven

ienț

ă (n

atur

ali,

artifi

cial

i, si

nteti

ci),

obțin

ere

(pol

i-m

eriz

are,

pol

icon

dens

are)

; st

ruct

ură

(lini

ară,

ra

mifi

cată

, spa

țială

), a

catio

nilo

r şi a

nion

ilor î

n gr

upe

anal

itice

.1.

4.5.

Exp

lică

prin

cipi

ile c

lasi

ficăr

ii: c

ompu

-şi

lor

mac

rom

olec

ular

i du

pă:

prov

enie

nță

(nat

ural

i, ar

tifici

ali,

sint

etici

), ob

ținer

e (p

oli-

mer

izar

e, p

olic

onde

nsar

e); s

truc

tură

(lin

iară

, ra

mifi

cată

, spa

țială

).

1.4.

5. C

lasi

fică:

rea

cțiil

e ch

imic

e du

pă d

iferi

-te

cri

teri

i; su

bsta

nțel

e an

orga

nice

şi o

rgan

ice

după

cla

se d

e co

mpu

şi.

1.4.

6. C

lasi

fică:

rea

cțiil

e ch

imic

e du

pă d

iferi

-te

cri

teri

i; su

bsta

nțel

e an

orga

nice

şi o

rgan

ice

după

cla

se d

e co

mpu

şi.

Stan

dard

ul 1

.5.

Stab

ilire

a re

lații

lor c

auză

- ef

ect

dint

re

utiliz

area

, co

mpo

ziția

, pr

opie

tățil

e,

obțin

erea

sub

stan

țelo

r şi

in

fluen

ța lo

r asu

pra

omu-

lui ş

i med

iulu

i

1.5.

1. S

tabi

lesc

cor

elaț

ia d

intr

e: p

oziți

a el

emen

tulu

i în

SP, s

truc

tura

ato

mul

ui, c

a-ra

cter

ul e

lem

entu

lui (

met

alic

/ ne

met

alic

) şi

sub

stan

ței s

impl

e (m

etal

/ ne

met

al);

va-

lenț

ele

şi g

rade

le d

e ox

idar

e, c

ompo

ziția

co

mpu

şilo

r;

legă

tura

ch

imic

ă m

etal

ică,

pr

opri

etăț

ile fi

zice

şi u

tiliz

area

met

alel

or;

activ

itate

a ch

imic

ă a

met

alel

or ş

i răs

pîn-

dire

a lo

r în

med

iu s

ub fo

rmă

de s

ubst

anță

si

mpl

ă/ s

ubst

anțe

com

puse

; co

nțin

utul

co

mpu

şilo

r cal

ciul

ui, c

alita

tea

apei

, met

o-de

le d

e de

duri

zare

a e

i; do

men

iile

de u

ti-liz

are

ale

subs

tanț

elor

org

anic

e st

udia

te ş

i pr

opri

etăț

ile lo

r.

1.5.

1. C

orel

ează

: po

ziția

ele

men

tulu

i în

SP,

st

ruct

ura

atom

ului

, tip

ul l

ui (

met

al/n

eme-

tal),

com

pozi

ția a

tom

ului

(pr

oton

i, ne

utro

ni,

elec

tron

i), r

epar

tizar

ea e

lect

roni

lor

pe n

ivel

e en

erge

tice,

val

ențe

le şi

gra

dele

de

oxid

are

po-

sibi

le, c

arac

teru

l (m

etal

lic/

nem

etal

ic, d

e ox

i-da

nt/r

educ

ător

), fo

rmul

a su

bsta

nței

sim

ple,

fo

rmul

ele

com

puşi

lor

cu o

xige

n şi

hid

roge

n,

denu

mir

ile l

or,

cara

cter

ul o

xidu

lui

supe

rior

; fr

acții

le d

istil

ării

petr

olul

ui c

u uti

lizar

ea lo

r.

1.5.

1. C

orel

ează

: răs

pînd

irea

în n

atur

ă a

ne-

met

alel

or c

u m

etod

ele

de o

bțin

ere

a lo

r în

in

dust

rie

şi î

n la

bora

tor;

acti

vita

tea

chim

ică

a m

etal

elor

, ră

spîn

dire

a lo

r în

nat

ură

şi m

e-to

dele

gen

eral

e de

obț

iner

e şi

de

prot

ecție

îm

potr

iva

coro

ziun

ii; o

xizi

aci

zi, a

cizi

– a

genț

i po

luan

ți –

ploi

aci

de –

pro

tecț

ia m

ediu

lui

– im

pact

gen

eral

/per

sona

l; co

ncen

traț

ia io

nilo

r H

+ şi O

H- c

u ca

ract

erul

med

iulu

i une

i so l

uție

i ap

oase

şi c

u va

lori

le p

H-u

lui î

n el

e.

1.5.

2. S

tabi

lesc

rel

ații

cauz

ă-ef

ect

dint

re:

utiliz

area

oxi

genu

lui ş

i hid

roge

nulu

i, pr

o-pr

ietă

țile

lor,

acțiu

nea

biol

ogic

ă; c

ompo

zi-

ția, c

lasa

de

com

puşi

, obț

iner

ea, r

eacț

iile

posi

bile

, util

izar

ea s

ubst

anțe

lor

anor

gani

-ce

, infl

uenț

a as

upra

med

iulu

i.

1.5.

2. E

xplic

ă re

lația

cau

ză-e

fect

din

tre

utili-

zare

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e şi

org

anic

e şi

co

mpo

ziția

, tip

ul l

egăt

urii

chim

ice,

pro

prie

-tă

țile

fizic

e şi

chi

mic

e, o

bțin

erea

, met

ode

de

iden

tifica

re,

influ

ența

lor

asu

pra

omul

ui ş

i m

ediu

lui.

1.5.

2. E

xplic

ă re

lația

cau

ză-e

fect

din

tre

utili-

zare

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e şi

org

anic

e şi

co

mpo

ziția

, st

ruct

ura,

tipu

l le

gătu

rii

chim

i-ce

, pr

opri

etăț

ile fi

zice

şi

chim

ice,

obț

iner

ea,

met

ode

de i

denti

ficar

e, i

nflue

nța

lor

asup

ra

omul

ui ş

i med

iulu

i.

Page 129: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

129

1.5.

3. D

educ

e pr

opri

etăț

ile c

him

ice

şi o

b-țin

erea

oxi

zilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruri

lor

pe b

aza

sche

mei

leg

ătur

ilor

gene

tice

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e .

1.5.

3. S

tabi

lesc

leg

ătur

a ca

uză-

efec

t di

ntre

: co

mpo

ziția

- s

truc

tura

– iz

omer

ia ş

i nom

en-

clat

ura;

str

uctu

ra –

pro

prie

tățil

e –

utiliz

area

pe

ntru

sub

stan

țele

org

anic

e; p

ropti

etăț

ile c

o-m

une

ale

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice/

orga

nice

în

baz

a co

mpo

ziție

i com

une.

1.5.

3. D

educ

e le

gătu

ra c

auză

-efe

ct d

intr

e:

pozi

ția e

lem

entu

lui

în S

P, s

truc

tura

ato

mu-

lui,

vale

nțel

e şi

gra

dele

de

oxid

are

posi

bile

, ca

ract

erul

(m

etal

lic/n

emet

alic

/am

fote

r, de

ox

idan

t/re

ducă

tor)

, su

bsta

nța

sim

plă

şi c

om-

puşi

i lui

: com

pozi

ția, ti

pul l

egăt

urii

chim

ice

şi

rețe

lei c

rist

alin

e, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, c

arac

te-

rul c

him

ic, u

tiliz

area

; com

pozi

ția –

str

uctu

ra –

iz

omer

ia ş

i nom

encl

atur

a; s

truc

tura

– p

ropr

i-et

ățile

– u

tiliz

area

pen

tru

subs

tanț

ele

orga

-ni

ce;

prop

riet

ățile

com

une

ale

subs

tanț

elor

an

orga

nice

şi

orga

nice

în

baza

com

pozi

ției/

stru

ctur

ii co

mun

e.1.

5.4.

Ded

uce:

pro

prie

tățil

e ch

imic

e, m

etod

e-le

gen

eral

e de

obț

iner

e a

oxiz

ilor,

hidr

oxiz

ilor,

săru

rilo

r pe

baz

a le

gătu

rilo

r ge

netic

e şi

TD

E.

1.5.

4. D

educ

e: p

ropr

ietă

țile

chim

ice,

met

ode-

le g

ener

ale

de o

bțin

ere

a ox

izilo

r, hi

drox

izilo

r, să

ruri

lor

ale

met

alel

or ş

i nem

etal

elor

pe

baza

le

gătu

rilo

r gen

etice

şi T

DE;

pos

ibili

tate

a re

ac-

țiilo

r din

tre

met

ale

şi s

oluț

iile

apoa

se d

e ac

izi,

săru

ri,

utiliz

înd

Seri

a ac

tivită

ții m

etal

elor

; in

-flu

ența

dife

rito

r fa

ctor

i asu

pra

vite

zei r

eacț

iei

chim

ice

şi d

epla

sări

i ech

ilibr

ului

chi

mic

(co

n-fo

rm p

rin c

ipiu

lui L

e Ch

âtel

ier)

.St

anda

rdul

1.6

.

Apr

ecie

rea

valo

rilo

r şti

-in

țifice

di

n do

men

iul

chim

iei

şi

man

ifest

area

ati

tudi

nii

față

de

stud

ie-

rea

ei

1.6.

1. A

rgum

ente

ază:

im

port

anța

des

co-

peri

rii L

egii

peri

odic

ității

şi S

iste

mul

ui p

e-ri

odic

al

elem

ente

lor

chim

ice,

elu

cidî

nd

apor

tul

lui

D.

Men

dele

ev;

ceri

nțel

e fa

ță

de a

pa p

otab

ilă, c

alita

tea

apei

şi n

eces

ita-

tea

puri

ficăr

ii ei

.

1.6.

1. A

rgum

ente

ază:

legă

tura

chi

mie

i cu

alte

şti

ințe

; infl

uenț

a ch

imie

i asu

pra

vieț

ii om

ului

şi

a m

ediu

lui;

impo

rtan

ța s

tudi

erii

chim

iei;

tran

sfor

măr

ea s

ubst

anțe

lor,

utiliz

area

lor

şi

influ

ența

lor

asup

ra o

mul

ui ş

i a m

ediu

lui.

1.6.

1. A

rgum

ente

ază:

legă

tura

chi

mie

i cu

alte

şti

ințe

; infl

uenț

a ch

imie

i asu

pra

vieț

ii om

ului

şi

a m

ediu

lui;

impo

rtan

ța s

tudi

erii

chim

iei a

nor-

gani

ce ş

i org

anic

e, ro

lul s

ubst

anțe

lor a

norg

ani-

ce ş

i org

anic

e pe

ntru

via

ța ş

i săn

ătat

ea o

mul

ui;

nece

sita

tea

stud

ierii

com

puşi

lor o

rgan

ici î

n co

-re

lație

cu

răsp

îndi

rea

lor

în n

atur

ă/or

gani

sm,

rolu

l bio

logi

c; im

port

anța

rea

cțiil

or d

e sc

him

b io

nic

pent

ru d

educ

erea

met

odel

or d

e ob

ține-

re ş

i tr

ansf

orm

are

a co

mpu

şilo

r an

orga

nici

; ne

cesi

tate

a an

aliz

ei c

him

ice

pent

ru a

sigu

rare

a ca

lităț

ii m

ater

iei p

rime,

pro

dusu

lui fi

nal,

mon

i-to

rizar

ea c

ontin

uă a

stă

rii m

ediu

lui.

Page 130: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

130

1.6.

2. A

prec

ieaz

ă: im

port

anța

şi r

olul

bio

-lo

gic

al m

etal

elor

, nem

etal

elor

, a c

ompu

-şi

lor

lor

(oxi

zilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruri

-lo

r; im

port

anța

îngr

ăşăm

inte

lor m

iner

ale;

ro

lul a

pei î

n vi

ața

cotid

iană

şi r

olul

vita

l al

solu

țiilo

r; p

robl

emel

e re

surs

elor

de

apă

şi

calit

ății

apei

pot

abile

în R

epub

lica

Mol

do-

va.

1.6.

2. A

prec

ieaz

ă im

port

anța

leg

ilor

fund

a-m

enta

le a

le c

him

iei:

Legi

i pe

riod

icită

ții,

Te-

orie

i st

ruct

urii

atom

ului

şi

Teor

iei

stru

ctur

ii ch

imic

e pe

ntru

înțe

lege

rea,

exp

licar

ea ş

i pro

-gn

ozar

ea p

ropr

ietă

ților

sub

stan

țelo

r şi

tra

ns-

form

ărilo

r lo

r; T

eori

ei a

tom

o-m

olec

ular

e.

1.6.

2. A

prec

ieaz

ă va

loar

ea: L

egii

peri

odic

ității

, Te

orie

i str

uctu

rii a

tom

ului

şi T

eori

ei s

truc

turi

i ch

imic

e pe

ntru

exp

licar

ea ş

i pro

gnoz

area

pro

-pr

ietă

ților

sub

stan

țelo

r şi

tra

nsfo

rmăr

ilor

lor;

Te

orie

i ato

mo-

mol

ecul

are

pent

ru în

țele

gere

a ca

uzal

ității

feno

men

elor

lum

ii în

conj

urăt

oare

; le

gilo

r fu

ndam

enta

le a

le c

him

iei p

entr

u de

z-vo

ltare

a şti

ințe

i.1.

6.3.

A

prec

ieaz

ă im

port

anța

st

udie

rii

subs

tanț

elor

şi t

rans

form

ărilo

r lo

r.1.

6.3.

M

anife

stă

resp

onsa

bilit

ate,

pe

rsev

e-re

nță,

cre

ativi

tate

în s

tudi

erea

fen

omen

elor

, no

țiuni

lor

şi f

apte

lor

şi a

plic

area

cun

oştin

țe-

lor

dobî

ndite

.

1.6.

3.

Estim

ează

rol

ul a

naliz

ei c

him

ice

în in

-du

stri

e şi

via

ța o

mul

ui, î

n m

onito

riza

rea

cali-

tății

pro

duse

lor,

ocro

tirii

med

iulu

i şi

a s

ănă-

tății

.1.

6.4.

Man

ifest

ă in

tere

s fa

ță d

e st

udie

rea

chim

iei.

1.6.

4.

M

anife

stă

obie

ctivi

tate

, to

lera

nță,

em

patie

, ab

ilită

ți de

acti

vita

te i

ndiv

idua

lă ş

i co

labo

rare

în g

rup.

1.6.

4.

Man

ifest

ă re

spon

sabi

litat

e,

pers

eve-

renț

ă, c

reati

vita

te î

n st

udie

rea

feno

men

elor

, no

țiuni

lor

şi f

apte

lor

şi a

plic

area

cun

oşni

nțe-

lor

dobî

ndite

.1.

6.5.

Man

ifest

ă pe

rsev

eren

ță,

inde

pen-

denț

ă, a

bilit

ăți

de c

olab

orar

e în

acti

vită

-țil

e de

învă

țare

în g

rup.

1.6.

5. M

anife

stă

obie

ctivi

tate

, tol

eran

ță, e

m-

patie

, ab

ilită

ți de

acti

vita

te in

divi

dual

ă şi

co-

labo

rare

în g

rup.

Dom

eniu

l II.

Com

unic

area

în li

mba

jul s

peci

fic c

him

ic

Stan

dard

ul 2

.1.

Util

izar

ea

form

ulel

or,

ecua

țiilo

r chi

mic

e, m

ode-

lelo

r şi

sch

emel

or p

entr

u re

prez

enta

rea

stru

ctur

i-lo

r şi

pro

prie

tățil

or s

ub-

stan

țelo

r an

orga

nice

şi

or

gani

ce

2.1.

1. U

tiliz

ează

form

ule,

ecu

ații

chim

ice,

m

odel

e şi

sch

eme

pent

ru r

epre

zent

area

st

ruct

urilo

r şi

pro

prie

tățil

or s

ubst

anțe

lor

anor

gani

ce ş

i or

gani

ce i

ndic

ate

în S

tan-

dard

ul 1

.4.

2.1.

1. U

tiliz

ează

form

ule,

ecu

ații

chim

ice,

mo-

dele

şi s

chem

e pe

ntru

rep

reze

ntar

ea s

truc

tu-

rilo

r şi

pro

prie

tățil

or s

ubst

anțe

lor

indi

cate

în

Stan

dard

ul 1

.4.

2.1.

1. U

tiliz

ează

form

ule,

ecu

ații

chim

ice,

mo-

dele

şi s

chem

e pe

ntru

rep

reze

ntar

ea s

truc

tu-

rilo

r şi

pro

prie

tățil

or s

ubst

anțe

lor

indi

cate

în

Stan

dard

ul 1

.4.

Page 131: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

131

2.1.

2. U

tiliz

ează

form

ule,

ecu

ații

chim

ice,

m

odel

e şi

sch

eme

la re

zolv

area

urm

ătoa

-re

lor

tipur

i de

prob

lem

e:

Apl

icaț

ii de

cal

cul î

n ba

za fo

rmul

ei c

hi-

• m

ice:

Mr,

M, ν

, m;

Calc

ule

în b

aza

core

lații

lor d

intr

e ca

nti-

• ta

tea

de s

ubst

anță

, mas

a m

olar

ă, m

asa

subs

tanț

ei;

Det

erm

inar

ea m

asei

une

i sub

stan

țe în

baza

ecu

ație

i ch

imic

e, c

unos

cînd

can

-tit

atea

/ m

asa

alte

i sub

stan

țe p

artic

i-pa

nte;

Det

erm

inar

ea p

ărții

de

mas

ă a

sub-

• st

anțe

i diz

olva

te în

sol

uție

; D

eter

min

area

m

asel

or

subs

tanț

elor

nece

sare

pe

ntru

pr

epar

area

so

luție

i cu

o a

num

ită m

asă

şi p

arte

de

mas

ă de

su

bsta

nță

dizo

lvat

ă;

Calc

ule

în b

aza

core

lații

lor:

m (s

ol.) -

ω -

m (s

ubs.

diz

.); D

eter

min

area

vol

umul

ui g

azul

ui (

c. n

.) •

după

can

titat

ea d

e su

bsta

nță/

mas

ă;

Det

erm

inar

ea c

antit

ății

de s

ubst

anță

/•

mas

ei a

unu

i ga

z (c

. n.),

cun

oscî

nd v

o-lu

mul

gaz

ului

; D

eter

min

area

, în

baza

ecu

ație

i chi

mic

e,

• a

canti

tății

/ mas

ei /

volu

mul

ui u

nei s

ub-

stan

țe,

cuno

scîn

d ca

ntita

tea

/mas

a /

vol

umul

alte

i sub

stan

țe p

artic

ipan

te.

2.1.

2.

Util

izea

form

ule,

ec

uații

ch

imic

e,

mod

ele

şi s

chem

e la

rezo

lvar

ea u

rmăt

oare

lor

tiputi

de

prob

lem

e: c

alcu

le în

baz

a co

rela

ţiei

într

e ca

ntita

tea

de s

ubst

anţă

, mas

a, v

olum

ul,

(ν,

m,

V);

calc

ule

în b

aza

ecua

ţiei

chim

ice

(ν, m

, V)

a su

bsta

nţei

; cal

cule

în b

aza

core

la-

ţiei î

ntre

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nţei

diz

olva

-te

, mas

ă/vo

lum

ul s

oluţ

iei,

dens

itate

a so

luţie

i; ca

lcul

e în

baz

a ec

uaţie

i ch

imic

e, c

unos

cînd

m

asa/

volu

mul

so

luţie

i, pa

rtea

de

m

asă

a su

bsta

nţei

diz

olva

te;

prob

lem

e cu

con

ţinut

ap

licati

v c

u uti

lizar

ea s

ubst

anţe

lor

din

curs

ul

de c

him

ie a

norg

anic

ă şi

org

anic

ă, p

robl

eme

com

bina

te în

cur

sul d

e ch

imie

ano

rgan

ică

şi

orga

nică

.

2.1.

2.

Util

izea

form

ule,

ec

uații

ch

imic

e,

mod

ele

şi s

chem

e la

rez

olva

rea

urm

ătoa

relo

r tip

uti d

e pr

oble

me:

cal

cule

în b

aza

core

laţie

i în

tre

canti

tate

a de

sub

stan

ţă, m

asa,

vol

umul

, nu

măr

ul d

e pa

rticu

le a

sub

stan

ţei,

num

ărul

lu

i Avo

gadr

o (ν

, m, V

, N, N

A);

calc

ule

în b

aza

ecua

ţiei c

him

ice

(ν, m

, V) a

sub

stan

ţei;

calc

ule

în b

aza

ecua

ţiilo

r ter

moc

him

ice:

cor

elaţ

ia d

in-

tre

mas

a/vo

lum

ul s

ubst

anţe

i, ca

ntita

tea

de

căld

ură,

efe

ctul

ter

mic

; de

term

inar

ea m

asei

/vo

lum

ului

sub

stan

ţei d

upă

canti

tate

a de

căl

-du

ră;

alcă

tuire

a ec

uaţie

i te

rmoc

him

ice

după

m

asa/

volu

mul

sub

stan

ţei ş

i can

titat

ea d

e că

l-du

ră; c

alcu

le în

baz

a co

rela

ţiei î

ntre

par

tea

de

mas

ă a

subs

tanţ

ei d

izol

vate

, m

asă/

volu

mul

so

luţie

i, de

nsita

tea

solu

ţiei,

conc

entr

aţia

mo-

lară

, ca

lcul

e în

baz

a ec

uaţie

i chi

mic

e, c

unos

-cî

nd m

asa/

volu

mul

sol

uţie

i, pa

rtea

de

mas

ă sa

u co

ncen

traţ

ia m

olar

ă a

subs

tanţ

ei d

izol

va-

te;

calc

ule

pe b

aza

ecua

ţiilo

r re

acţii

lor,

dacă

un

a di

nsub

stan

ţe s

e afl

ă în

exc

es;

prob

lem

e pe

ntru

det

erm

inar

ea m

asei

mol

ecul

are

rela

-tiv

e/m

asei

mol

are

după

den

sita

tea

rela

tivă

a

gazu

lui ş

i inv

ers;

sta

bilir

ea c

ompo

ziţie

i can

ti-ta

tive

a su

bsta

nţei

org

anic

e du

pă d

ensi

tate

a re

lativ

ă şi

păr

ţile

de m

asă

ale

elem

ente

lor,

prod

uşii

de a

rder

e, f

orm

ula

gene

rală

, da

tele

re

acţie

i; ca

lcul

e cu

apl

icar

ea n

oţiu

nii d

e pa

rte

de m

asă/

de v

olum

a r

anda

men

tulu

i pro

dusu

-lu

i rea

cţie

i; ca

lcul

e pe

ntru

det

erm

inar

ea p

ărţii

de

mas

ă a

subs

tanţ

ei p

ure/

a i

mpu

rităţ

ilor;

ca

lcul

e a

conc

entr

aţie

i m

olar

e a

unei

sol

u-ţii

cu

o an

umită

par

te d

e m

asă

a su

bsta

nţei

di

zolv

ate

şi in

vers

; ca

lcul

e în

baz

a co

rela

ţiei:

1) p

H-c

once

ntra

ţia i

onilo

r H

+ - c

once

ntra

ţia

ioni

lor O

H- )

şi in

vers

;

Page 132: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

132

2) m

ediu

l sol

uţie

i - p

H- c

once

ntra

ţia io

nilo

r H+ /

OH

- - co

ncen

traţ

ia m

olar

ă de

aci

d/ba

ză ta

re în

so

luţie

(şi

inv

ers)

; ca

lcul

e a

vol

umul

ui/

con-

cent

raţie

i m

olar

e a

unei

sol

uţii

parti

cipa

nte

în p

roce

sul d

e tit

rare

aci

do-b

azic

ă, p

robl

eme

cu c

onţin

ut a

plic

ativ

cu u

tiliz

area

sub

stan

ţelo

r di

n cu

rsul

de

chim

ie a

norg

anic

ă ş

orga

nică

, pr

oble

me

com

bina

te în

cur

sul d

e ch

imie

ano

r-ga

nică

şi o

rgan

ică.

2.1.

3. U

tiliz

ează

form

ule,

ecu

ații

chim

ice,

m

odel

e şi

sch

eme

la d

educ

erea

con

cluz

ii-lo

r în

cad

rul r

ealiz

ării

expe

rim

entu

lui c

hi-

mic

con

form

Sta

ndar

delo

r 4.1

.- 4.

4.

2.1.

3.

Util

izea

form

ule,

ec

uații

ch

imic

e,

mod

ele

şi s

chem

e la

ded

ucer

ea c

oncl

uziil

or

în c

adru

l rea

lizăr

ii ex

peri

men

tulu

i chi

mic

con

-fo

rm S

tand

ardu

lui 4

.1. ş

i Sta

ndar

dulu

i 4.2

.

2.1.

3. U

ti liz

ează

form

ule,

ecu

ații

chim

ice,

mo-

Util

izea

ză fo

rmul

e, e

cuaț

ii ch

imic

e, m

o-de

le ş

i sch

eme

la d

educ

erea

con

cluz

iilor

în c

a-dr

ul r

ealiz

ării

expe

rim

entu

lui c

him

ic c

onfo

rm

Stan

dard

ului

4.1

. şi S

tand

ardu

lui 4

.2.

Stan

dard

ul 2

.2.

Util

izar

ea a

decv

ată

a le

-gi

lor ş

i ter

min

olog

iei s

pe-

cific

e ch

imie

i în

div

erse

si

tuaț

ii de

com

unic

are

2.2.

1. U

tiliz

ează

ade

cvat

legi

le ş

i ter

min

o-lo

gia

spec

ifică

chi

mie

i pen

tru

repr

ezen

ta-

rea

stru

ctur

ilor

şi p

ropr

ietă

ților

sub

stan

-țe

lor

anor

gani

ce ş

i or

gani

ce i

ndic

ate

în

Stan

dard

ul 1

.4.

2.2.

1.

Util

izea

adec

vat

legi

le

indi

cate

în

St

anda

rdul

1.

4.

şi

term

inol

ogia

sp

ecifi

chim

iei

pent

ru r

epre

zent

area

str

uctu

rilo

r şi

pr

opri

etăț

ilor

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

şi o

r-ga

nice

.

2.2.

1.

Util

izea

adec

vat

legi

le

indi

cate

în

St

anda

rdul

1.4.

şi te

rmin

olog

ia sp

ecifi

că c

him

i-ei

pen

tru

repr

ezen

tare

a st

ruct

urilo

r şi

pro

pri-

etăț

ilor

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

şi o

rgan

ice.

2.2.

2. U

tiliz

ează

ade

cvat

legi

le ş

i ter

min

o-lo

gia

spec

ifică

chi

mie

i la

rezo

lvar

ea ti

pu-

rilo

r de

pro

blem

e in

dica

te în

Sta

ndar

dul

2.1.

2.2.

2. U

ti liz

ează

ade

cvat

leg

ile ş

i te

rmin

olo-

Util

izea

ză a

decv

at l

egile

şi

term

inol

o-gi

a sp

ecifi

că c

him

iei l

a re

zolv

area

tipu

rilo

r de

pr

oble

me

indi

cate

în S

tand

ardu

l 2.1

.

2.2.

2. U

tiliz

ează

ade

cvat

leg

ile ş

i ter

min

olog

ia

spec

ifică

chi

mie

i la

rez

olva

rea

tiputi

de

pro-

blem

e in

dica

te în

Sta

ndar

dul 2

.1.

2.2.

3. U

tiliz

ează

ade

cvat

legi

le ş

i ter

min

o-lo

gia

spec

ifică

chi

mie

i la

dedu

cere

a co

n-cl

uziil

or în

cadr

ul re

aliz

ării

expe

rim

entu

lui

chim

ic c

onfo

rm S

tand

arde

lor 4

.1.-

4.4.

2.2.

3. U

ti liz

ează

ade

cvat

le

gile

şi t

erm

inol

o-U

tiliz

ează

ade

cvat

le

gile

şi t

erm

inol

o-gi

a sp

ecifi

că c

him

iei l

a de

duce

rea

conc

luzi

ilor

în c

adru

l rea

lizăr

ii ex

peri

men

tulu

i chi

mic

con

-fo

rm S

tand

ardu

lui 4

.1. ş

i Sta

ndar

dulu

i 4.2

.

2.2.

3. U

tiliz

ează

ade

cvat

leg

ile ş

i ter

min

olog

ia

spec

ifică

chi

mie

i la

ded

ucer

ea c

oncl

uziil

or î

n ca

drul

rea

lizăr

ii ex

peri

men

tulu

i ch

imic

con

-fo

rm S

tand

ardu

lui 4

.1. ş

i Sta

ndar

dulu

i 4.2

.St

anda

rdul

2.3

.

elab

orar

ea u

nor r

apoa

rte

de a

ctivi

tate

exp

erim

en-

tală

, pr

oiec

te,

com

uni-

cări

, luc

rări

cre

ative

2.3.

1. E

labo

reaz

ă ra

poar

te d

e ac

tivita

te

expe

rim

enta

lă î

n ca

drul

rea

lizăr

ii ex

pe-

rim

entu

lui

chim

ic c

onfo

rm S

tand

arde

lor

4.1.

- 4.4

.

2.3.

1.

Elab

orea

zea

rapo

arte

de

ac

tivita

te

expe

rim

enta

lă c

onfo

rm S

tand

ardu

lui

4.1.

şi

Stan

dard

ului

4.2

.

2.3.

1. E

labo

reaz

ă ra

poar

te d

e ac

ti vita

te e

xpe-

Elab

orea

ză ra

poar

te d

e ac

tivita

te e

xpe-

rim

enta

lă c

onfo

rm S

tand

ardu

lui 4

.1.

şi S

tan-

dard

ul 4

.2.

Page 133: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

133

2.3.

2. E

labo

reaz

ă pr

oiec

te,

lucr

ări

cre-

ative

pri

vind

acț

iune

a un

or p

rodu

se ş

i pr

oces

e ch

imic

e as

upra

om

ului

şi

me-

diul

ui,

asig

urar

ea

secu

rită

ții

pers

onal

e şi

so

cial

e,

adop

tare

a m

odul

ui

sănă

tos

de v

iață

: a)

Obi

ectu

l de

stud

iu –

Chi

mia

; b)

A

cţiu

nea

unor

pr

odus

e şi

pr

oce-

se c

him

ice

asup

ra o

mul

ui ş

i m

ediu

lui;

c) I

mpo

rtan

ţa r

eacţ

iilor

chi

mic

e; d

) O

xi-

zii

în v

iaţa

noa

stră

; e)

Rol

ul b

iolo

gic

şi

utiliz

area

săr

urilo

r; g

) Pr

ecip

itaţii

aci

de;

f) U

tiliz

area

baz

elor

în

viaţ

a co

tidia

nă;

h) R

olul

ter

apeu

tic a

l ap

ei m

iner

ale.

In-

vesti

gare

a pr

oprie

tăţil

or

orga

nole

pti-

ce a

le a

pei

min

eral

e; k

) M

etal

ele

vieţ

ii;

l) Ro

lul m

etal

elor

în d

ezvo

ltare

a ci

viliz

aţie

i; m

) Co

rozi

unea

met

alel

or ş

i met

odel

e de

co

mba

tere

a e

i n)

Impo

rtan

ţa n

emet

ale-

lor î

n vi

aţa

omul

ui; o

) Infl

uenţ

a pr

oduş

ilor

de a

rder

e as

upra

med

iulu

i, ef

ectu

l de

se

ră;

p) M

etan

olul

şi

etan

olul

: ac

ţiune

a as

upra

org

anis

mul

ui;

r) U

tiliz

area

pol

ie-

tilen

ei ş

i pro

tecţ

ia m

ediu

lui;

s) C

him

ia ş

i să

năta

tea:

med

icam

ente

, vita

min

e.

2.3.

2. E

labo

reaz

ă pr

oiec

te,

lucr

ări

crea

tive,

es

ee p

rivi

nd a

cțiu

nea

unor

pro

duse

şi p

roce

-se

chi

mic

e as

upra

om

ului

şi m

ediu

lui,

asig

u-ra

rea

secu

rită

ții p

erso

nale

şi

soci

ale,

ado

p-ta

rea

mod

ului

săn

ătos

de

viaț

ă: a

) Re

acţii

le

chim

ice

din

juru

l no

stru

şi

impo

rtan

ţa l

or;

b) I

mpo

rtan

ţa s

oluţ

iilor

; c)

”CV

-ul”

unu

i ne

-m

etal

/met

al;

d) C

ompa

rare

a co

mpu

şilo

r an

-or

gani

ci ş

i or

gani

ci;

e) U

tiliz

area

com

puşi

lor

orga

nici

; j)

Influ

enţa

pol

imer

ilor

asup

ra m

e-di

ului

/cal

ităţii

vie

ţii;

f) E

xtra

gere

a za

hăru

lui

şi

a am

idon

ului

; k)

Es

timar

ea

dive

rsită

ţii,

com

plex

ităţii

, im

port

anţe

i pr

otei

nelo

r;

l) Fu

ncţii

le ş

i rol

ul p

rote

inel

or în

org

anis

m.

2.3.

2. E

labo

reaz

ă pr

oiec

te,

lucr

ări

crea

tive,

es

ee p

rivi

nd:

a) E

lem

ente

chi

mic

e cu

im

por-

tanţ

ă vi

tală

; b)

de

duce

rea/

exem

plifi

care

a/ar

gum

enta

rea

core

laţie

i: co

mpo

ziţia

sub

stan

-ţe

i-tipu

l leg

ătur

ii ch

imci

e-tip

ul r

eţel

ei c

rista

li-ne

-pro

prie

tăţi

fizic

e-uti

lizar

ea; c

) Efic

ienţ

a m

e-di

cam

entu

lui î

n fo

rmă

de p

astil

ă, e

mul

sie,

sus-

pens

ie, s

oluţ

ie (i

njec

ţii, p

icur

ătoa

re);

d) S

oluţ

ii în

acti

vita

tea

cotid

iană

; e)

car

acte

rul

acid

o-ba

zic

al u

nor

subs

tanţ

e ut

uliz

are

în v

iaţa

co-

tidia

nă (o

ţet,

sod

ă, la

pte,

apă

car

boga

zoas

ă),

f) in

vesti

gare

a in

fluen

ţei a

erul

ui, a

pei,

săru

ri-

lor

şi a

ape

i săr

ate

asup

ra c

oroz

iuni

i fier

ului

; j)

com

puşi

i ne

met

alel

or ş

i m

etal

elor

; k)

Exa

-m

inar

ea p

robl

emel

or d

e po

luar

e a

med

iulu

i în

baz

a sc

hem

ei:

oxiz

i ac

izi-a

genţ

i de

pol

ua-

re-p

rote

cţia

med

iulu

i; l)

Elab

orar

ea p

roie

c-te

lor

ecol

ogic

e; m

) Co

mpa

rare

a co

mpu

şilo

r an

orga

nici

şi

orga

nici

; n)

Ava

ntaj

ele

şi d

eza-

vant

ajel

e u

tiliz

ării

alc

anilo

r c

a co

mbi

stibi

l; o)

Ela

bora

rea

sche

mel

or u

tiliz

ării

com

puşi

lor

orga

nici

stu

diaţ

i şi

a p

rodu

şilo

r; p

) A

cces

ibi-

litat

ea p

olim

erilo

r şi

pro

blem

a re

cilc

ării

lor;

r)

Fo

tosi

ntez

a-un

ul

din

mira

cole

le

natu

rii;

s) A

limen

tare

a ec

hilib

rată

; t)

Arg

umen

tare

a ro

lulu

i chi

mie

i şi a

l cun

oştin

ţelo

r ch

imic

e pe

n-tr

u îm

bună

tăţir

ea c

alită

ţii v

ieţii

.

Page 134: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

134

Stan

dard

ul 2

.4.

Prez

enta

rea

info

rmaț

ilor

chim

ice,

sel

ecta

te d

in d

i-ve

rse

resu

rse

dida

ctice

, pr

in s

chem

e, t

abel

e di

a-gr

ame

2.4.

1. S

elec

teaz

ă şi

pre

zint

ă in

form

ații

chim

ice

din

dive

rse

resu

rse

dida

ctice

, pr

in s

chem

e, ta

bele

, dia

gram

e.

2.4.

1. S

elec

teaz

ă şi

pre

zint

ă in

form

ații

chim

i-ce

din

div

erse

res

urse

did

actic

e, p

rin

sche

-m

e, ta

bele

, dia

gram

e în

caz

ul d

ezba

teri

lor

cu

gene

ricu

l: a)

Asp

ectu

l in

dust

rial,

ecol

ogic

al

inte

racţ

iuni

i oxi

zilo

r ac

izi c

u ap

a; b

) Ava

ntaj

e-le

şi d

ezav

anta

jele

util

izăr

ii al

cani

lor

ca s

ursă

de

com

busti

bil;

criz

a en

erge

tică;

c)

Influ

enţa

po

limer

ilor

asup

ra

med

iulu

i/ca

lităţ

ii vi

eţii;

d)

Car

acte

rul a

trac

tiv a

l pr

odus

elor

alim

enta

-re

, cos

meti

ce în

cor

elaţ

ie c

u co

nţin

utul

or c

hi-

mic

; e)

Im

port

anţa

gră

sim

ilor

în a

limen

taţia

no

astr

ă; f)

Impo

rtan

ţa h

idra

ţilor

de

carb

on în

al

imen

taţia

noa

stră

; g) A

vant

ajel

e şi

dez

avan

-ta

jele

util

izăr

ii co

mpu

şilo

r mac

rom

olec

ular

i.

2.4.

1. S

elec

teaz

ă şi

pre

zint

ă in

form

ații

chim

i-ce

din

div

erse

res

urse

did

actic

e, p

rin

sche

me

tabe

le, d

iagr

ame

în c

azul

dez

bate

rilo

r cu

ge-

neri

cul:

a) E

xplo

zivi

i, im

pact

ul p

oziti

v/ne

ga-

tiv; b

) Ca

ract

erul

poz

itiv

al u

tiliz

ării

alco

olul

ui

(în m

edic

ină,

ca

mat

erie

prim

ă et

c., ş

i a c

elui

ne

gativ

; c)

U

tiliz

area

es

teril

or

în

indu

stria

al

imen

tară

, co

smet

olog

ie e

tc.;

d) V

aloa

rea

grăs

imilo

r în

alim

enta

ţia n

oast

ră;

obez

ita-

tea,

ano

rexi

a; e

) N

ecei

tate

a un

ui s

iste

m d

e al

imen

taţie

com

plex

şi

echi

libra

t; j

) Fi

brel

e si

nteti

ce,

artifi

cial

e, n

atur

ale-

pro

- şi

con

tra;

f)

Mas

ele

plas

tice,

tipu

l lo

r, ac

cesi

bilit

atea

, re

cicl

area

, pol

uare

a cu

pro

duse

le în

baz

a lo

r;

k) C

him

ia, r

olul

poz

itiv/

nega

tiv în

med

iu, v

ia-

ţă, s

ănăt

ate.

2.4.

2. R

ealiz

ează

dez

bate

ri ş

i stu

dii d

e ca

z cu

gen

eric

ul:

a) In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

ape

i dis

-til

ate

şi a

dife

ritor

sol

uţii

cu in

dica

tori;

b)

Mod

elar

ea p

roce

sulu

i de

epu

rare

a

apei

în c

ondi

ţii c

asni

ce;

c) In

terp

reta

rea

date

lor p

reze

ntat

e pe

eti-

chet

ele

sticl

elor

de

apă

min

eral

ă ;

d) I

nves

tigar

ea c

arac

teru

lui

med

iulu

i a

apei

gaz

oase

, ape

i de

ploa

ie e

tc.

2.4.

2. R

ealiz

ează

stu

dii

de c

az c

u ge

neri

cul:

a)

Influ

enţa

co

mpu

şilo

r hi

drox

ilici

şi

a

prod

uşilo

r pe

baz

a lo

r as

upra

cal

ităţii

vie

ţii;

b) S

tabi

lirea

tipu

lui d

e ar

omati

zato

r (n

atur

al,

iden

tic n

atur

al, s

inte

tic) d

upă

mar

caj;

c) O

be-

zita

tea

şi a

nore

xia

ca re

zulta

t al u

nei a

titud

ini

inco

rect

e fa

ţă d

e al

imen

taţia

săn

ătoa

să.

2.4.

2. R

ealiz

ează

stu

dii

de c

az c

u ge

neri

cul:

a) T

rans

form

ările

reci

proc

e al

e ca

rbon

aţilo

r şi

hidr

ocar

bona

ţilor

în n

atur

ă şi

în v

iaţa

coti

dia-

nă;

b) In

vesti

gare

a ac

ţiuni

i ald

ehid

ei f

orm

ice

asup

ra p

rote

inel

or;

c) A

naliz

a m

arca

jelo

r de

pr

odus

e al

imen

tare

, co

smeti

ce,

este

ri uti

li-za

ţi (d

upă

denu

mire

), fo

rmul

area

con

cluz

iilor

; d)

Cer

ceta

rea

unor

car

acte

ristic

i al

e co

mpu

-şi

lor

orga

nici

, util

izaţ

i în

viaţ

a de

toa

te z

ilele

; e)

Com

para

rea

dete

rgen

ţilor

sin

tetic

i cu

săpu

-nu

l dup

ă co

mpo

ziţie

, efe

ctul

de

spăl

are,

acţ

i-un

ea a

supr

a m

ediu

lui;

j) H

îrtie,

rec

ilare

a ei

, m

ater

iale

le d

e al

tern

ativă

; f) M

arca

jul p

rodu

-se

lor,

desc

ifrar

ea lo

r (d

enum

irea

polim

erul

ui,

tipul

lui)

reco

man

dări

de u

tiliz

are

şi în

griji

re.

Page 135: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

135

Dom

eniu

l 3. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or/s

itua

ţiilo

r pr

oble

Stan

dard

ul 3

.1.

Rezo

lvar

ea e

xerc

ițiilo

r şi

pro

-bl

emel

or p

rin

aplic

area

alg

o-ri

tmilo

r ch

imic

i stu

diaț

i

3.1.

1. R

ezol

vă ti

puri

le d

e pr

oble

me

con-

form

Sta

ndar

dulu

i 2.

1.

3.1.

1. R

ezol

vă ti

pur

ile d

e pr

oble

me

con-

Rezo

lvă

tipur

ile d

e pr

oble

me

con-

form

Sta

ndar

dulu

i 2.1

.3.

1.1.

Rez

olvă

ti p

urile

de

prob

lem

e c

on-

Rezo

lvă

tipur

ile d

e pr

oble

me

con

-fo

rm S

tand

radu

lui 2

.1.

3.1.

2. A

lcăt

uieş

te ti

puri

de

prob

lem

e sti

-pu

late

în S

tand

ardu

l 2.1

.3.

1.2.

Alc

ătui

eşte

tipu

ri d

e pr

oble

me

sti-

pula

te în

Sta

ndar

dul 2

.1.

3.1.

2 A

lcăt

uieş

te ti

pur

i de

pro

blem

e sti

- A

lcăt

uieş

te ti

puri

de

prob

lem

e sti

-pu

late

în S

tand

ardu

l 2.1

.

3.1.

3. D

educ

e şi

apl

ică

algo

ritm

ul d

e re

zol-

vare

a u

nei p

robl

eme

de c

alcu

l.3.

1.3.

Ded

uce

şi a

plic

ă al

gori

tmul

de

rezo

l-va

re a

une

i pro

blem

e de

cal

cul.

3.1.

3. D

educ

e şi

apl

ică

algo

ritm

ul d

e re

zol-

Ded

uce

şi a

plic

ă al

gori

tmul

de

rezo

l-va

re a

une

i pro

blem

e de

cal

cul.

Stan

dard

ul 3

.2.

Arg

umen

tare

a av

anta

jelo

r pe

car

e le

ofe

ră c

him

ia î

n re

zolv

area

pro

blem

elor

con

-te

mpo

rane

ității

şi p

entr

u îm

-bu

nătă

țirea

cal

ității

vie

ții

3.2.

1. A

rgum

ente

ază

impo

rtan

ța u

nor s

ub-

stan

țe u

tiliz

ate

frec

vent

în v

iața

coti

dian

ă.3.

2.1.

Arg

umen

teaz

ă im

port

anța

uno

r sub

-A

rgum

ente

ază

impo

rtan

ța u

nor s

ub-

stan

țe u

tiliz

ate

frec

vent

în v

iața

coti

dian

ă.3.

2.1.

Arg

umen

teaz

ă im

port

anța

uno

r sub

- A

rgum

ente

ază

impo

rtan

ța u

nor s

ub-

stan

țe u

tiliz

ate

frec

vent

în v

iața

coti

dian

ă.

3.2.

2. E

stim

ează

impo

rtan

ța s

tudi

erii

sub-

stan

țelo

r şi

tra

nsfo

rmăr

ilor

lor,

avan

taje

le

pe c

are

le o

feră

chi

mia

pen

tru

viaț

a co

tidi-

ană,

în re

zolv

area

pro

blem

elor

de

med

iu.

3.2.

2. E

sti m

ează

impo

rtan

ța s

tudi

erii

sub-

Estim

ează

impo

rtan

ța s

tudi

erii

sub-

stan

țelo

r şi

tra

nsfo

rmăr

ilor

lor,

avan

taje

le

pe c

are

le o

feră

chi

mia

pen

tru

viaț

a co

tidi-

ană

în re

zolv

area

pro

blem

elor

de

med

iu.

3.2.

2. E

sti m

ează

impo

rtan

ța s

tudi

erii

sub-

Estim

ează

impo

rtan

ța s

tudi

erii

sub-

stan

țelo

r şi

tra

nsfo

rmăr

ilor

lor,

avan

taje

le

pe c

are

le o

feră

chi

mia

pen

tru

viaț

a co

tidi-

ană

în re

zolv

area

pro

blem

elor

de

med

iu.

3.2.

3. E

xem

plifi

că im

port

anța

subs

tanț

elor

ch

imic

e în

via

ța o

mul

ui3.

2.3.

Exe

mpl

ifică

impo

rtan

ța su

bsta

nțel

or

chim

ice

în v

iața

om

ului

.3.

2.3.

Exe

mpl

ifică

impo

rtan

ța su

bsta

nțel

or

chim

ice

în v

iața

om

ului

.

Dom

eniu

l 4.

Inve

stiga

rea

expe

rim

enta

lă a

sub

stan

ţelo

r şi

a p

roce

selo

r ch

imic

e

Stan

dard

ul 4

.1.

Plan

ifica

rea,

ef

ectu

area

şi

in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor

expe

rim

entu

lui c

him

ic

4.1.

1. E

labo

reaz

ă pl

anul

une

i acti

vită

ți ex

-pe

rim

enta

le, f

orm

ulea

ză o

biec

tivel

e şi

pro

-gn

ozea

ză re

zulta

tele

.

4.1.

1. E

labo

reaz

ă pl

anul

une

i acti

vită

ți ex

- E

labo

reaz

ă pl

anul

une

i acti

vită

ți ex

-pe

rim

enta

le, f

orm

ulea

ză o

biec

tivel

e şi

pro

-gn

ozea

ză re

zulta

tele

.

4.1.

1. E

labo

reaz

ă pl

anul

une

i ac

ti vită

ți ex

-El

abor

ează

pla

nul

unei

acti

vită

ți ex

-pe

rim

enta

le, f

orm

ulea

ză o

biec

tivel

e şi

pro

-gn

ozea

ză re

zulta

tele

.4.

1.2.

Efe

ctue

ază

expe

rien

țe d

e la

bora

tor

şi l

ucră

ri p

racti

ce,

conf

orm

ins

truc

țiuni

lor

prop

use,

resp

ectîn

d re

gulil

e de

sec

urita

te.

4.1.

2. E

fect

ueaz

ă ex

peri

ențe

de

labo

rato

r şi

luc

rări

pra

ctice

, co

nfor

m i

nstr

ucțiu

nilo

r pr

opus

e sa

u pl

anul

ui e

labo

rat,

res

pectî

nd

regu

lile

de s

ecur

itate

.

4.1.

2. E

fect

ueaz

ă ex

peri

ențe

de

labo

rato

r şi

luc

rări

pra

ctice

, co

nfor

m i

nstr

ucțiu

nilo

r pr

opus

e sa

u pl

anul

ui e

labo

rat,

res

pectî

nd

regu

lile

de s

ecur

itate

.

Page 136: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

136

4.1.

3. R

ealiz

ează

cu

prec

izie

ope

rații

le e

x-pe

rim

enta

le:

fixar

ea e

prub

etei

în

cleş

tar/

st

ativ,

în

călz

irea,

di

zolv

area

su

bsta

nțel

or

solid

e,

filtr

area

, va

pori

zare

a,

măs

urar

ea

volu

mul

ui s

ubst

anțe

lor

lichi

de, c

întă

rire

a.

4.1.

3.

Real

izea

ză c

u pr

eciz

ie o

pera

țiile

ex-

peri

men

tale

: fix

area

epr

ubet

ei î

n cl

eşta

r/st

ativ,

în

călz

irea,

di

zolv

area

su

bsta

nțel

or

solid

e,

filtr

area

, va

pori

zare

a,

măs

urar

ea

volu

mul

ui s

ubst

anțe

lor

lichi

de, c

întă

rire

a.

4.1.

3. R

ealiz

ează

cu

prec

izie

ope

rații

le e

x- R

ealiz

ează

cu

prec

izie

ope

rații

le e

x-pe

rim

enta

le:

fixar

ea e

prub

etei

în

cleş

tar

/ st

ativ,

în

călz

irea,

di

zolv

area

su

bsta

nțel

or

solid

e, fi

ltrar

ea, v

apor

izar

ea, m

ăsur

area

vo-

lum

ului

sub

stan

țelo

r lic

hide

, cîn

tări

rea.

4.1.

4. U

tiliz

ează

efic

ient

reac

tivii

chim

ici.

4.1.

4. U

tiliz

ează

efic

ient

reac

tivii

chim

ici.

4.1.

4. U

tiliz

ează

efic

ient

reac

tivii

chim

ici.

4.1.

5. M

ențin

e în

ord

ine

uste

nsile

le ş

i loc

ul

de lu

cru

în la

bora

tor.

4.1.

5. M

ențin

e în

ord

ine

uste

nsile

le ş

i loc

ul

de lu

cru

în la

bora

tor.

4.1.

5. M

ențin

e în

ord

ine

uste

nsile

le ş

i loc

ul

de lu

cru

în la

bora

tor.

4.1.

6. E

fect

ueaz

ă ob

serv

ări a

supr

a pr

opri

e-tă

ților

sub

stan

țelo

r şi

pro

cese

lor

chim

ice

şi

dedu

ce c

oncl

uzii.

4.1.

6 . E

fect

ueaz

ă ob

serv

ări a

supr

a pr

opri

-et

ățilo

r su

bsta

nțel

or ş

i pro

cese

lor

chim

ice

şi d

educ

e co

nclu

zii.

4.1.

6. E

fect

ueaz

ă ob

serv

ări a

supr

a pr

opri

e- E

fect

ueaz

ă ob

serv

ări a

supr

a pr

opri

e-tă

ților

sub

stan

țelo

r şi

pro

cese

lor

chim

ice

şi

dedu

ce c

oncl

uzii.

4.1.

7. E

labo

reaz

ă ra

poar

te d

e ac

tivita

te e

x-pe

rim

enta

lă c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui:

obie

c-tiv

e, m

od d

e lu

cru,

obs

ervă

ri e

fect

uate

, in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor

expe

rim

enta

le,

conc

luzi

i.

4.1.

7.

Elab

orea

rapo

arte

de

ac

tivita

te

expe

rim

enta

conf

orm

al

gori

tmul

ui:

obie

ctive

, res

urse

, mod

de

lucr

u, o

bser

vări

ef

ectu

ate,

inte

rpre

tare

a re

zulta

telo

r ex

pe-

rim

enta

le, c

oncl

uzii.

4.1.

7. E

labo

reaz

ă ra

poar

te d

e ac

ti vita

te e

x-El

abor

ează

rap

oart

e de

acti

vita

te e

x-pe

rim

enta

lă c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui:

obie

c-tiv

e, m

od d

e lu

cru,

obs

ervă

ri e

fect

uate

, in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor

expe

rim

enta

le,

conc

luzi

i.4.

1.8.

Man

ifest

ă re

spon

sabi

litat

e şi

obi

ecti-

vita

te în

efe

ctua

rea

şi in

terp

reta

rea

expe

ri-

men

telo

r ch

imic

e.

4.1.

8. M

anife

stă

resp

onsa

bilit

ate

şi o

biec

ti-vi

tate

în e

fect

uare

a şi

inte

rpre

tare

a ex

peri

-m

ente

lor

chim

ice.

4.1.

8. M

anife

stă

resp

onsa

bilit

ate

şi o

biec

ti -M

anife

stă

resp

onsa

bilit

ate

şi o

biec

ti-vi

tate

în e

fect

uare

a şi

inte

rpre

tare

a ex

peri

-m

ente

lor

chim

ice.

Stan

dard

ul 4

.2.

Cerc

etar

ea

expe

rim

enta

a ob

ținer

ii şi

pro

prie

tățil

or

subs

tanț

elor

şi a

pro

cese

lor

chim

ice

4.2.

1. E

fect

ueaz

ă ex

peri

ențe

de

puri

ficar

e a

sări

i de

buc

ătăr

ie;

a a

pei

prin

met

oda

sedi

men

tări

i, fil

trăr

ii pr

in h

îrtia

de

filtr

u şi

rbun

e ac

tivat

. 4.

2.2.

Efe

ctue

ază

expe

rien

țe c

him

ice

pen-

tru

a ce

rcet

a:1)

Co

rpur

i di

n di

vers

e su

bsta

nțe

(stic

lă,

lem

n, c

auci

uc, m

ase

plas

tice,

fibr

e, m

e-ta

le);

mos

tre

de m

etal

e şi

nem

etal

e.2)

St

abili

rea

tipul

ui d

e le

gătu

ră c

him

ică

în

mos

trel

e de

sub

stan

țe p

ropu

se în

baz

a co

mpo

ziție

i lor

.3)

Fe

nom

enel

e fiz

ice

şi c

him

ice

(ard

erea

lu

mîn

ării/

chib

ritu

lui,

evap

orar

ea a

pei,

încă

lzire

a pl

ăcii

de c

upru

, int

erac

țiune

a so

dei a

limen

tare

cu

acid

ace

tic).

4.2.

1. O

bțin

e în

labo

rato

r oxi

gen,

hid

roge

n,

oxid

de

carb

on (

IV),

etile

nă ş

i st

udie

ază

prop

riet

ățile

lor

fizic

e şi

chi

mic

e

4.2.

2. E

fect

ueaz

ă ex

peri

ențe

chi

mic

e pe

n-tr

u a

cerc

eta:

1)

Med

iul

solu

țiilo

r ap

oase

(cu

aju

toru

l in

dica

toru

lui u

nive

rsal

).2)

D

isoc

iația

ele

ctro

litică

, co

ndiți

ile r

eali-

zări

i rea

cțiil

or d

e sc

him

b io

nic.

3)

Ard

erea

co

mpu

şilo

r or

gani

ci

(alc

ool

etilic

, par

afină

, cel

uloz

ă).

4)

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

acid

ului

ace

tic.

5)

Den

atur

area

pro

tein

elor

. Fac

tori

i den

a-tu

rări

i: te

mpe

ratu

ra,

acțiu

nea

aciz

ilor

min

eral

i, ba

zelo

r, să

ruri

lor,

alco

olul

ui,

acid

ului

ace

tic.

4.2.

1. O

bțin

e în

labo

rato

r ox

igen

, hid

roge

n,

oxid

de

carb

on (

IV),

etile

nă ş

i st

udie

ază

prop

riet

ățile

lor

fizic

e şi

chi

mic

e.4.

2.2.

Efe

ctue

ază

expe

rien

țe c

him

ice

pen-

tru

a ce

rcet

a:

1)

Schi

mba

rea

peri

odic

ă a

prop

riet

ățilo

r m

etal

ice

ale

subs

tanț

elor

sim

ple

şi a

ci-

do-b

azic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompu

se.

2)

Prop

riet

ățile

fizi

ce a

le s

ubst

anțe

lor

cu

dife

rite

tipu

ri d

e le

gătu

ră c

him

ică.

3)

Valo

area

pH

-ulu

i şi

m

ediu

l so

luții

lor

apoa

se (

cu a

juto

rul

indi

cato

rulu

i un

i-ve

rsal

).4)

H

idro

liza

săru

rilo

r.5)

D

isoc

iația

ele

ctro

litică

, co

ndiți

ile r

eali-

zări

i rea

cțiil

or d

e sc

him

b io

nic.

Page 137: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

137

4)

Sem

nele

reac

țiilo

r ch

imic

e.5)

Re

acții

chi

mic

e de

com

bina

re, d

e de

s-co

mpu

nere

. 6)

Re

acții

de

schi

mb

ioni

c, c

ondi

țiile

real

i-ză

rii r

eacț

iilor

de

schi

mb

ioni

c.7)

Pr

opri

etăț

ile c

him

ice

gene

rale

ale

me-

tale

lor,

nem

etal

elor

şi

ale

com

puşi

lor

lor.

8)

Prop

riet

ățile

chi

mic

e ge

nera

le a

le a

cizi

-lo

r, ba

zelo

r şi

săr

urilo

r.9)

Le

gătu

ra r

ecip

rocă

din

tre

prin

cipa

lele

cl

ase

de c

ompu

şi a

norg

anic

i.10

) Obț

iner

ea o

xige

nulu

i (p

rin

desc

ompu

-ne

rea

pero

xidu

lui d

e hi

drog

en) ş

i ide

n-tifi

care

a lu

i.11

) Acț

iune

a so

luții

lor

de

baze

al

calin

e,

aciz

i oxi

gena

ți şi

neo

xige

nați

asup

ra in

-di

cato

rilo

r. 12

) Oxi

dare

a hi

drox

idul

ui d

e fie

r (II

) în

aer.

13) P

repa

rare

a so

luție

i de

clor

ură

de s

odiu

cu

o a

num

ita p

arte

de

mas

ă a

subs

tan-

ței d

izol

vate

.14

) Mos

tre

de s

ubst

anțe

ano

rgan

ice:

me-

tale

şi

alia

je (

font

ă şi

oțe

l), n

emet

ale,

ox

izi,

aciz

i, ba

ze,

min

eral

e şi

săr

uri d

e so

diu,

pot

asiu

, ca

lciu

, al

umin

iu,

fier;

m

ostr

e de

îngr

ăşăm

inte

min

eral

e.

6)

Mos

tre

de su

bsta

nțe

anor

gani

ce (m

eta-

le, n

emet

ale,

oxi

zi, a

cizi

, baz

e, s

ărur

i).7)

M

ostr

e de

sub

stan

țe o

rgan

ice:

pet

rol,

prod

use

petr

olie

re,

cărb

une,

po

lieti-

lenă

, po

lipro

pile

nă,

cauc

iucu

ri,

mas

e pl

astic

e pe

baz

ă de

răş

ini f

enol

form

al-

dehi

dice

, col

oran

ți, m

edic

amen

te o

bți-

nute

pe

bază

ben

zenu

lui

şi d

eriv

ațilo

r lu

i, fib

re;

grăs

imi,

ulei

uri,

dete

rgen

ți,

săpu

nuri

.

6)

Prop

riet

ățile

chi

mic

e ge

nera

le a

le n

e-m

etal

elor

, m

etal

elor

, ox

izilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r şi

săr

urilo

r.7)

A

rder

ea c

ompu

şilo

r or

gani

ci (a

lcoo

l eti-

lic, p

arafi

nă, c

elul

oză)

.8)

Pr

opri

etăț

ile c

him

ice

ale

acid

ului

ace

-tic

com

para

tiv c

u al

e ac

idul

ui s

ulfu

ric

/ cl

orhi

dric

.9)

Pr

opri

etăț

ile s

ăpun

ului

şi a

le d

eter

gen-

ților

sin

tetic

i.10

) Sol

ubi li

tate

a hi

draț

ilor

de c

arbo

n.11

) Den

atur

area

pro

tein

elor

. Fac

tori

i den

a-tu

rări

i: te

mpe

ratu

ra,

acțiu

nea

aciz

ilor

min

eral

i, ba

zelo

r, să

ruri

lor,

alco

olul

ui,

acid

ului

ace

tic.

12) F

acto

rii c

e in

fluen

țeaz

ă vi

teza

de

reac

ție

în s

iste

me

omog

ene

şi e

tero

gene

: nat

u-ra

sub

stan

țelo

r, co

ncen

traț

ia, t

empe

ra-

tura

, cat

aliz

ator

ul, p

resi

unea

, sup

rafa

ța

de c

onta

ct a

sub

stan

țelo

r re

acta

nte.

13) P

repa

rare

a so

luții

lor

de a

cizi

(clo

rhid

ric

sau

sulfu

ric)

cu

o an

umită

con

cent

ra ție

m

olar

ă.14

) Titr

area

aci

do-b

azic

ă.15

) Mos

tre

de s

ubst

anțe

ano

rgan

ice

(met

a-le

, ne

met

ale,

oxi

zi,

aciz

i, ba

ze,

săru

ri);

mos

tre

de m

etal

e şi

alia

je î

n co

rela

ție

cu p

roce

sul d

e co

rozi

une.

16) M

ostr

e de

sub

stan

țe o

rgan

ice:

pet

rol,

prod

use

petr

olie

re,

cărb

une,

po

lieti-

lenă

, po

lipro

pile

nă,

cauc

iucu

ri,

mas

e pl

astic

e pe

baz

ă de

răş

ini

feno

lform

al-

dehi

dice

, col

oran

ți, m

edic

amen

te o

bți-

nute

pe

bază

ben

zenu

lui

şi d

eriv

ațilo

r lu

i, fib

re;

grăs

imi,

ulei

uri,

dete

rgen

ți,

săpu

nuri

.

Page 138: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

138

Stan

dard

ul 4

.3.

Iden

tifica

rea

unor

sub

stan

țe

anor

gani

ce ş

i org

anic

e, a

ca-

tioni

lor

şi a

nion

ilor.

4.3.

1. E

fect

ueaz

ă re

acții

de

iden

tifica

re a

le

anio

nilo

r: S

O42-

, CO

32-, C

l- .4.

3.1.

Ide

ntific

ă: e

tilen

a; e

tano

lul

prin

re-

acția

de

oxid

are

cu o

xidu

l de

cupr

u (II

); al

-co

olii

polih

idro

xilic

i cu

hidr

oxid

ul d

e cu

pru

(II);

alde

hide

le p

rin

reac

ția c

u hi

drox

idul

de

cupr

u (II

) şi

sol

uția

am

onia

cală

de

oxid

de

argi

nt; a

cidu

l for

mic

şi a

cetic

; glu

coza

pri

n re

acția

cu

hidr

oxid

ul d

e cu

pru

(II) ş

i sol

uția

am

onia

cală

de

oxid

de

argi

nt, a

mid

onul

cu

iod,

pro

tein

ele

(den

atur

area

, re

acții

le d

e cu

loar

e cu

hid

roxi

d de

cup

ru (I

I).

4.3.

1. E

fect

ueaz

ă re

acții

de

iden

tifica

re a

le

anio

nilo

r: S

O42-

, CO

32-, C

l- .

4.3.

2. E

fect

ueaz

ă re

acții

de

iden

tifica

re a

le

catio

nilo

r: C

a2+, F

e3+, N

H4+ .

4.3.

2. R

ecun

oaşt

e m

ater

iale

le f

orm

ate

din

com

puşi

m

acro

mol

ecul

ari:

mas

e pl

astic

e (p

olie

tilen

ă,

polip

ropi

lenă

), fib

re

sint

etice

(c

apro

n),

artifi

cial

e (fi

bre

acet

at,

visc

oză)

şi

natu

rale

(bum

bac,

in, l

înă,

măt

ase)

, cau

ciuc

.

1.1.

2. E

fect

ueaz

ă re

acții

de

iden

tifica

re a

le

catio

nilo

r: P

b2+, C

a2+, B

a2+, F

e3+, N

H4+ .

4.3.

3. E

fect

ueaz

ă id

entifi

care

a so

luții

lor

de

baze

alc

alin

e, a

cizi

oxi

gena

ți şi

neo

xige

nați

prin

acț

iune

a lo

r as

upra

indi

cato

rilo

r.

4.3.

3.

Prop

une

cons

ecuti

vita

tea

real

izăr

ii re

acții

lor

de id

entifi

care

pen

tru

un a

mes

tec

de 2

-3 c

ation

i/an

ioni

.4.

3.4.

Ide

ntific

ă ox

igen

ul ş

i ox

idul

de

car-

bon

(IV).

1.1.

4.

Iden

tifică

: ca

rbon

ul,

hidr

ogen

ul

şi

clor

ul în

com

puşi

i org

anic

i; eti

lena

; eta

nolu

l pr

in r

eacț

ia d

e ox

idar

e cu

oxi

dul

de c

upru

(II

); al

cool

ii po

lihid

roxi

lici c

u hi

drox

idul

de

cu-

pru

(II);

feno

lul (

în p

rodu

sele

pe

baza

lui)

prin

re

acția

de

culo

are

cu F

eCl 3;

alde

hide

le p

rin

reac

ția c

u hi

drox

idul

de

cupr

u (II

) şi

sol

uția

am

onia

cală

de

oxid

de

argi

nt; a

cidu

l for

mic

şi

aceti

c; g

luco

za p

rin r

eacț

ia c

u hi

drox

idul

de

cupr

u (II

) şi s

oluț

ia a

mon

iaca

lă d

e ox

id d

e ar

-gi

nt, a

mid

onul

cu

iod,

pro

tein

ele

(den

atur

a-re

a, re

acții

le d

e cu

loar

e cu

hid

roxi

d de

cup

ru

(II),

acid

azo

tic).

1.1.

5. R

ecun

oaşt

e m

ater

iale

le f

orm

ate

din

com

puşi

m

acro

mol

ecul

ari:

mas

e pl

astic

e (p

olie

tilen

ă, p

olip

ropi

lenă

), fib

re s

inte

tice

(cap

ron)

, ar

tifici

ale

(fibr

e ac

etat

, vi

scoz

ă)

şi n

atur

ale

(bum

bac,

in, l

înă,

măt

ase)

, cau

-ci

uc.

Page 139: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

139

1.1.

6. M

odel

ează

situ

ații

de i

denti

ficar

e a

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

şi o

rgan

ice.

Stan

dard

ul 4

.4.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or

4.4.

1. R

ezol

vă p

robl

eme

expe

rim

enta

le l

a te

mel

e: M

etal

ele;

Nem

etal

ele.

4.4.

1. R

ezol

vă p

robl

eme

expe

rim

enta

le l

a te

mel

e: D

isoc

iația

ele

ctro

litică

; Gen

eral

iza-

rea

cuno

ştinț

elor

la c

him

ia o

rgan

ică.

4.4.

1. R

ezol

vă p

robl

eme

expe

rim

enta

le l

a te

mel

e: D

isoc

iația

ele

ctro

litică

; N

emet

ale-

le; M

etal

ele;

Gen

eral

izar

ea c

unoş

tințe

lor

la

chim

ia o

rgan

ică.

4.4.

2. E

labo

reaz

ă al

gori

tmi

de r

ezol

vare

a

prob

lem

elor

exp

erim

enta

le.

4.4.

2. E

labo

reaz

ă al

gori

tmi

de r

ezol

vare

a

prob

lem

elor

exp

erim

enta

le.

Dom

eniu

l 5. U

tiliz

area

inof

ensi

vă a

sub

stan

ţelo

r ch

imic

e

Stan

dard

ul 5

.1.

Asi

gura

rea

secu

rită

ții

per-

sona

le ş

i so

cial

e în

tim

pul

lucr

ului

cu

subs

tanț

ele

chi-

mic

e.

5.1.

1. D

escr

ie r

egul

ile t

ehni

-ci

i se

curi

tății

în

la

bora

toru

l de

ch

imie

; re

gulil

e de

lu

-cr

u cu

sub

stan

țele

sol

ide

şi

lichi

de(lu

area

pr

obei

, în

căl-

zire

a);

utila

jul d

e la

bora

tor

şi

mod

alită

țile

de lu

cru

cu e

l.

5.1.

1. E

xplic

ă şi

apl

ică

regu

lile

de s

ecur

itate

în lu

-cr

ul c

u su

bsta

nțel

e an

orga

nice

şi o

rgan

ice

şi u

ti-la

jul c

him

ic.

5.1.

1. E

xplic

ă şi

apl

ică

regu

lile

de s

ecur

itate

în lu

-cr

ul c

u su

bsta

nțel

e an

orga

nice

şi o

rgan

ice

şi u

tilaj

ul

chim

ic.

5.1.

2.

Resp

ectă

re

gulil

e de

stra

re ş

i util

izar

e a

subs

tan-

țelo

r şi

a u

tilaj

ului

chi

mic

.

5.1.

2. R

espe

ctă

regu

lile

de p

ăstr

are

şi u

tiliz

are

a su

bsta

nțel

or ş

i a u

tilaj

ului

chi

mic

.5.

1.2.

Res

pect

ă re

gulil

e de

păs

trar

e şi

util

izar

e a

subs

tanț

elor

şi a

util

ajul

ui c

him

ic.

5.1.

3.

Form

ulea

regu

li de

uti

lizar

e in

ofen

sivă

a g

azul

ui

natu

ral,

gazu

lui

din

bute

lii,

etan

olul

ui,

acid

ului

ace

tic î

n ba

za p

ropr

ietă

ților

lor.

5.1.

3. F

orm

ulea

ză o

pini

i, ju

decă

ți or

igin

ale,

sol

u-ții

per

sona

le re

feri

toar

e la

asi

gura

rea

secu

rită

ții ş

i să

nătă

ții p

erso

nale

şi p

rote

cția

med

iulu

i.

5.1.

3. F

orm

ulea

ză o

pini

i, ju

decă

ți or

igin

ale,

sol

uții

pers

onal

e re

feri

toar

e la

asi

gura

rea

secu

rită

ții ş

i să-

nătă

ții p

erso

nale

şi p

rote

cția

med

iulu

i.

Stan

dard

ul 5

.2.

Core

lare

a uti

lizăr

ii in

ofen

si-

ve a

sub

stan

țelo

r cu

pro

pri-

etăț

ile ş

i obț

iner

ea lo

r.

5.2.

1. E

xplic

ă ro

lul b

iolo

gic

şi

utiliz

area

nem

etal

elor

(clo

rul,

sulfu

l, az

otul

, fos

foru

l, si

liciu

l, ca

rbon

ul);

met

alel

or

(sod

iu,

pota

siu,

ca

lciu

, al

umin

iu,

fier)

.

5.2.

1. E

xplic

ă ro

lul b

iolo

gic

şi u

tiliz

area

nem

eta-

lelo

r; m

etal

elor

.5.

2.1.

Exp

lică

rolu

l bio

logi

c şi

util

izar

ea n

emet

ale-

lor;

met

alel

or.

Page 140: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

140

5.2.

2. E

stim

ează

pos

ibili

tățil

e de

util

izar

e al

e un

or s

ubst

an-

țe în

dep

ende

nță

de p

ropr

ie-

tățil

e lo

r.

5.2.

2. C

orel

ează

util

izar

ea, o

bțin

erea

, pro

prie

tăți-

le ş

i infl

uenț

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e as

upra

vie

-ții

om

ului

şi a

med

iulu

i pen

tru:

com

puşi

i hid

roge

-na

ți ai

nem

etal

elor

: HCl

, NH

3; oxi

zii n

emet

alel

or:

SO2,

SO3,

p 2O5,

CO2;

oxiz

ii şi

hid

roxi

zii

met

alel

or

(CaO

; Ca(

OH

) 2);; a

cizi

i: H

NO

3, H2SO

4, H3PO

4; săr

u-ri

le a

cizi

lor

oxig

enaț

i şi n

eoxi

gena

ți: c

loru

ri,

sul-

fați,

azo

tați,

car

bona

ți, s

ilica

ți.

5.2.

2. C

orel

ează

util

izar

ea, o

bțin

erea

, pr

opri

etăț

ile

şi i

nflue

nța

subs

tanț

elor

chi

mic

e as

upra

săn

ătăț

ii om

ului

şi a

med

iulu

i pe

ntru

: com

puşi

i hid

roge

nați

ai n

emet

alel

or: H

Cl, H

2S, N

H3, C

H4; o

xizi

i nem

etal

e-lo

r: S

O2, S

O3, p

2O5, C

O2;

oxiz

ii şi

hid

roxi

zii m

etal

e-lo

r (C

aO; C

a(O

H) 2);

aciz

ii: H

NO

3, H2SO

4, H3PO

4, HCl

; să

ruri

le a

cizi

lor

oxig

enaț

i şi

neo

xige

nați:

clo

ruri

, su

lfuri

, su

lfați,

azo

tați,

fos

fați,

car

bona

ți, h

idro

ge-

noca

rbon

ați N

aHCO

3, Ca(

HCO

3) 2; stic

lă, c

imen

t.5.

2.3.

Cor

elea

ză p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

elor

org

anic

e cu

uti-

lizar

ea l

or i

nofe

nsiv

ă: m

etan

, et

an

(gaz

na

tura

l);

prop

an,

buta

n (c

ompo

nenț

i ai

gaz

ului

di

n bu

telii

); ac

etile

na (s

udar

ea

şi t

ăier

ea m

etal

elor

); et

anol

ul

– co

mbu

stibi

l; ac

idul

ac

etic,

gr

ăsim

ile,

hidr

ații

de c

arbo

n (g

luco

za, z

ahar

oza,

am

idon

ul),

prot

eine

le -

com

pone

nte

ale

prod

usel

or a

limen

tare

; cel

ulo-

za -

hîrti

e, fi

bre,

lem

n, m

ater

ie

prim

ă ch

imic

ă; p

olie

tilen

a –

amba

laje

.

5.2.

3.

Core

leaz

ă pr

opri

etăț

ile

subs

tanț

elor

or

-ga

nice

cu

utiliz

area

lor

ino

fens

ivă:

hid

roca

rbur

i- co

mbu

stibi

l şi

mat

erie

pri

chim

ică;

der

ivaț

i ha

loge

nați

- di

zolv

anți,

age

nți f

rigo

rific

i, m

edic

a-m

ente

; com

puşi

hid

roxi

lici ş

i car

boni

lici -

sol

venț

i, co

nser

vanț

i, ră

şini

, mat

erie

pri

chim

ică;

ani

li-na

- m

ater

ie p

rim

ă pe

ntru

obț

iner

ea c

olor

anțil

or,

prep

arat

elor

med

icin

ale,

exp

lozi

bilil

or;

aciz

i mo-

noca

rbox

ilici

- fo

rmic

, ace

tic, s

tear

ic- c

onse

rvan

ți,

săpu

nuri

, fibr

e si

nteti

ce; e

ster

ii-ar

omati

zanț

i; gr

ă-si

mile

, gl

ucoz

e, z

ahar

oza,

am

idon

ul,

prot

eine

le,

vita

min

ele

- în

alim

enta

ție; c

elul

oza

- hîr

tie, fi

bre,

le

mn,

mat

erie

pri

chim

ică;

ani

lina

– co

lora

nți,

med

icam

ente

; com

puşi

i mac

rom

olec

ular

i – m

ase

plas

tice,

fibr

e, c

auci

uc.

5.2.

3. C

orel

ează

pro

prie

tățil

e su

bsta

nțel

or o

rgan

ice

cu u

tiliz

area

lor

inof

ensi

vă: h

idro

carb

uri -

com

bus-

tibil

şi m

ater

ie p

rim

ă ch

imic

ă; d

eriv

ați h

alog

enaț

i -

dizo

lvan

ți, a

genț

i fri

gori

fici,

med

icam

ente

; co

m-

puşi

hid

roxi

lici ş

i car

boni

lici -

sol

venț

i, co

nser

vanț

i, ră

şini

, m

ater

ie p

rim

ă ch

imic

ă; a

nilin

a -

mat

erie

pr

imă

pent

ru o

bțin

erea

col

oran

ților

, pr

epar

atel

or

med

icin

ale,

exp

lozi

bilil

or;

aciz

i m

onoc

arbo

xilic

i -

form

ic, a

cetic

, ste

aric

- con

serv

anți,

săp

unur

i, fib

re

sint

etice

; es

teri

i –

arom

atiza

nți;

grăs

imile

, gl

uco-

ze, z

ahar

oza,

am

idon

ul, p

rote

inel

e, v

itam

inel

e -

în

alim

enta

ție;

celu

loza

- h

îrtie

, fib

re,

lem

n, m

ater

ie

prim

ă ch

imic

ă; a

nilin

a –

colo

ranț

i, m

edic

amen

te;

com

puşi

i m

acro

mol

ecul

ari

– m

ase

plas

tice,

fibr

e,

cauc

iuc.

Stan

dard

ul 5

.3.

Sesi

zare

a şi

rez

olva

rea

pro-

blem

elor

şi

a si

tuaț

iilor

co-

tidie

ne

priv

ind

utiliz

area

su

bsta

nțel

or

şi

prot

ecția

m

ediu

lui.

5.3.

1.

Iden

tifică

: su

rsel

e şi

co

nsec

ințe

le p

oluă

rii

aeru

lui,

apei

.

5.3.

1. E

vide

nție

ază

prob

lem

ele

polu

ării

me d

iulu

i cu

sub

stan

țe n

ociv

e, p

rovo

cate

de

prel

ucra

rea

şi

utiliz

area

gaz

ului

nat

ural

, pet

rolu

lui ş

i căr

bune

lui;

obțin

erea

com

puşi

lor

orga

nici

(fe

nol,

mas

e pl

as-

tice,

det

erge

nți).

5.3.

1. E

vide

nție

ază

prob

lem

ele

polu

ării

me d

iulu

i cu

sub

stan

țe n

ociv

e,

prov

ocat

e de

pre

lucr

area

şi

utiliz

area

gaz

ului

nat

ural

, pet

rolu

lui ş

i căr

bune

lui;

obțin

erea

com

puşi

lor

orga

nici

(fe

nol,

mas

e pl

asti-

ce, d

eter

genț

i, sti

clă,

cim

ent)

.

Page 141: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

141

5.3.

2. P

ropu

ne s

oluț

ii pe

ntru

pr

otec

ția

med

iulu

i cu

po

lu-

anți

chim

ici,

utiliz

area

com

-pu

şilo

r ch

imic

i şi

re

cicl

area

de

şeur

ilor.

5.3.

2. P

ropu

ne s

oluț

ii pe

ntru

pro

tecț

ia m

ediu

lui

de p

olua

nți c

him

ici,

utiliz

area

com

puşi

lor

chim

ici

şi re

cicl

area

deş

euri

lor.

5.3.

2. P

ropu

ne s

oluț

ii pe

ntru

pro

tecț

ia m

ediu

lui d

e po

luan

ți ch

imic

i, uti

lizar

ea c

ompu

şilo

r chi

mic

i şi r

e-ci

clar

ea d

eşeu

rilo

r.

5.3.

3. E

xplic

ă le

gătu

ra c

auză

-ef

ect

dint

re n

emet

ale

- ox

izi

aciz

i - a

cizi

– p

loi a

cide

– p

ro-

tecț

ia m

ediu

lui ş

i săn

ătat

e.

5.3.

3. E

labo

reaz

ă pr

oiec

te p

rivi

nd p

rote

cția

me-

diul

ui ş

i rec

icla

rea

mas

elor

pla

stice

, hîr

tiei.

5.3.

3. E

xplic

ă co

rela

ția:

oxiz

i ac

izi

- ac

izi

– ag

enți

polu

anți

– pl

oi a

cide

– p

rote

cția

med

iulu

i – im

pact

ge

nera

l / p

erso

nal.

5.3.

4. M

anife

stă

grijă

faț

ă de

pr

otec

ția

apel

or

natu

rale

, ap

ei p

otab

ile, a

erul

ui ş

i a s

ă-nă

tății

per

sona

le

5.4.

4. E

labo

reaz

ă pr

oiec

te p

rivi

nd p

rote

cția

med

iu-

lui ş

i săn

ătăț

ii; r

ecic

lare

a m

asel

or p

lasti

ce, h

îrtie

i, de

şeur

ilor

chim

ice

indu

stri

ale

şi d

e la

bora

tor;

util

i-za

rea

inof

ensi

vă a

sub

stan

țelo

r ch

imic

e.St

anda

rdul

5.4

.

Prom

ovar

ea m

odul

ui s

ănă-

tos

de v

iață

5.4.

1.

Apr

ecie

ază

influ

ența

co

mpu

şilo

r or

gani

ci

(alc

oo-

lilor

meti

lic ş

i eti

lic,

aciz

ilor,

polim

erilo

r, să

punu

rilo

r, de

-te

rgen

ților

, gr

ăsim

ilor,

gluc

i-de

lor,

prot

eine

lor,

vita

min

e-lo

r) a

supr

a să

nătă

ții o

mul

ui ş

i ca

lităț

ii vi

eții.

5.4.

1. A

prec

ieaz

ă in

fluen

ța c

ompu

şilo

r or

gani

ci

(alc

oolil

or m

etilic

şi

etilic

, fe

nolu

lui,

aciz

ilor,

es-

teri

lor,

polim

erilo

r, ca

uciu

curi

lor,

săpu

nuri

lor,

dete

rgen

ților

, gr

ăsim

ilor,

gluc

idel

or,

prot

eine

lor,

vita

min

elor

) as

upra

săn

ătăț

ii om

ului

şi

calit

ății

vieț

ii.

5.4.

1. A

prec

ieaz

ă in

fluen

ța c

ompu

şilo

r org

anic

i (a

l-co

olilo

r m

etilic

şi e

tilic

, fen

olul

ui, a

cizi

lor,

este

rilo

r, po

limer

ilor,

cauc

iucu

rilo

r, să

punu

rilo

r, de

terg

enți-

lor,

grăs

imilo

r, gl

ucid

elor

, pro

tein

elor

, vita

min

elor

) as

upra

săn

ătăț

ii om

ului

şi c

alită

ții v

ieții

.

5.4.

2. M

anife

stă

resp

onsa

bi-

litat

e în

util

izar

ea p

rodu

selo

r ch

imic

e de

uz

casn

ic ş

i de

ig

ienă

per

sona

la (

săpu

n, d

e-te

rgen

ți, a

genț

i de

cur

ățar

e,

past

ă de

di

nți,

parf

umur

i);

med

icam

ente

lor,

vita

min

elor

.

5.4.

2. A

rgum

ente

ază

legă

tura

cau

ză-e

fect

din

tre

com

pozi

ția ş

i ca

litat

ea p

rodu

selo

r al

imen

tare

şi

utiliz

area

lor;

sis

tem

ul d

e al

imen

tație

ech

ilibr

at ş

i m

odul

săn

ătos

de

viaț

ă.

5.4.

2. A

rgum

ente

ază

legă

tura

cau

ză-e

fect

din

tre

com

pozi

ția ş

i ca

litat

ea p

rodu

selo

r al

imen

tare

şi

utiliz

area

lor;

sis

tem

ul d

e al

imen

tație

ech

ilibr

at ş

i m

odul

săn

ătos

de

viaț

ă.

5.4.

3.

Anti

cipe

ază

cons

ecin

-țe

le a

cțiu

nii

unor

pro

duse

şi

proc

ese

chim

ice

stud

iate

asu

-pr

a pr

opri

ei p

erso

ane

şi a

su-

pra

med

iulu

i.

5.4.

3. A

ntici

peaz

ă co

nsec

ințe

le a

cțiu

nii u

nor

pro-

duse

şi p

roce

se c

him

ice

asup

ra p

ropr

iei p

erso

ane

sau

asup

ra m

ediu

lui.

5.4.

3. A

ntici

peaz

ă co

nsec

ințe

le a

cțiu

nii

unor

pro

-du

se ş

i pro

cese

chi

mic

e as

upra

pro

prie

i per

soan

e şi

asu

pra

med

iulu

i.

Page 142: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

142

Standarde de eficienţă a învăţării iStoriei românilor și univerSală

Corina LUNGU, grad didactic superior, consultant superior ME, GDS, coordonatorpavel CERbUŞCA, doctor în pedagogie, grad didactic superiorviorica NEGREI, inspector şcolar DGETS, Chişinău, grad didactic superior

Introducere

„nu-i înveţi pe copii nici ceea ce ştii, nici ceea ce poţi, ci ceea ce eşti”

La baza elaborării prezentului document au fost puse principiile unei şcoli prietenoase copilului (ŞPC), care este unul din conceptele cadrului internațional pe care Republica Mol-dova îl aplică pentru a îmbunătăți calitatea sistemului educațional.

Caracteristicile şcolii prietenoase copilului:1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înţelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educaţie bazată pe viaţa reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversităţii; 8) acţionează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toţi copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educaţie care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacităţile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.

Conceptul Şcoala prietenoasă copilului a fost elaborat de UNICEF şi agențiile partenere în baza Convenției privind Drepturile Copilului, adoptată în anul 1989. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC) declară că:

a) toate fetele şi toți băieții din lume au dreptul la viață; b) dreptul la dezvoltare – care include dreptul la educaţie; c) dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de abuz, neglijență şi exploatare; d) dreptul de a participa la toate chestiunile care le afectează viața şi care îi pregătesc

pe copii să-şi asume rolul privind responsabilitate pe măsură ce ei devin adulți.

Aceste principii sunt fundamentale pentru conceptul Şcolii prietenoase copilului, având drept repere dimensiunile:

Page 143: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

143

• Incluziunea. Mediul şcolar este binevoitor pentru toți copiii şi familiile lor, iar condu-cerea şcolii şi profesorii recunosc şi satisfac necesitățile diferite de învățare ale elevi-lor. Şcoala desfăşoară campanii regulate pentru a încuraja părinții să-şi înscrie copiii la şcoală şi accentuează faptul că toți copiii sunt bineveniți, indiferent de origine sau capacitate. accesul la educația de calitate nu e un privilegiu, ci o datorie a societății față de toți copiii, incluzându-i indiferent de gen; atribute fizice (dezabilități şi abilități); statut intelectual; atribute sociale (dezavantajați; săraci); provocări emotive; contexte lingvistice sau culturale; nevoi speciale etc.

• Centrarea pe copil. Personalul şcolii se axează pe starea emoțională şi fizică bună, stabi-leşte relații cu elevii care sunt pozitive şi bazate pe respect şi asigură participarea activă a elevilor în procesul de învățare. Serviciile de sănătate în scoală şi programul de studii sunt menite să îmbunătățească sănătatea, siguranța, protecția tuturor copiilor indife-rent de origine, capacitate şi/sau gen.

• eficienţa. Toți copiii, indiferent de origine, capacitate şi/sau gen, sunt învățați şi evaluați cu ajutorul metodelor inovative şi centrate pe copil. Profesorii folosesc metode adec-vate vârstei şi capacității pentru afirmarea personalității elevilor, luând în considerație multiplele inteligențe. De asemenea elevii sunt încurajați să lucreze împreună, promo-vând învățarea practică şi prin cooperare, dezvoltarea gândirii critice şi reflexive.

• Participarea democratică (implicarea). Membrii familiei şi comunității sunt implicați activ în activitatea clasei, şcolii şi comunității, iar elevii participă în cadrul activităților şcolare şi procesul decizional prin intermediul unui consiliu formal al elevilor. Toți copiii şi familiile au oportunitatea de a-şi exprima opiniile şi de a participa pe deplin în organi-zațiile şcolare indiferent de origine, capacitate şi/sau gen.

• Dimensiunea de gen este strategia de acordare de şanse egale pentru băieți şi fete să participe deplin în cadrul unui mediu de învățare şi afirmare, fără a recurge la discrimi-nare în baza criteriului de gen şi alte diferențe şi sprijină realizarea drepturilor omului.

• Respectarea drepturilor copilului şi al multiculturalismului. Întreaga comunitate şcola-ră (copiii, profesorii, administratorii, părinții) se comportă în conformitate cu Convenția Drepturilor Copiilor. Materialele didactice includ informații despre istoria, cultura, tra-dițiile comunităților etnice din spațiul românesc, în special din Republica Moldova.

Documentul de față este elaborat pentru cadrele didactice care predau Istoria Români-lor şi Universală în învățământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), managerii şco-lari, elevi, părinți, factori de decizie, membri ai comunității. De asemenea acest document este utilizat în elaborarea materialelor curriculare şi complimentare în predarea-învățarea şi evaluarea a ceea ce trebuie să ştie, să facă şi cum să fie elevul.

Page 144: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

144

I. Aspecte metodologie privind elaborarea și implementarea standardelor de eficien-ţă a învăţării Istoriei Românilor şi Universală în învăţământul preuniversitar

a) Definirea termenilor-cheie

Geothe menționa în unul din discursurile sale: ”Dacă vrei să discuţi cu mine, defineşte termenii”. În prezentul document sunt utilizaşi un şir de termeni specifici (dimensiune, do-meniu, standarde, standardizare, standarde de conţinut, indicatori, puncte de control, competenţă, strategia şi instrumentele de monitorizare) care sunt definiți corespunzător:

• Dimensiunea sunt concepte care emană de la principiile ŞpC și ajută la organizarea standardelor. Dimensiunile ŞPC includ câteva priorități: sănătatea, siguranța, protecția, participarea, eficiența; incluziunea şi sensibilitate la gen. Alte dimensiuni care au fost luate în considerație sunt mediile şcolare sănătoase, sigure şi care protejează copilul; eficacitatea de învățare, participarea activă a părților interesate; promovarea drepturi-lor copilului şi altele.

• Domeniu sunt componente, direcţii, subiecte, categorii, zone de activitate.

• Standardele sunt formulări ale obiectivelor largi, definind un set de așteptări. Stan-dardele sunt prea generale pentru a fi măsurate direct. Ele reprezintă documente de re-ferință pentru sistemul calității, pentru auditarea şi certificarea acestuia. Într-o viziune foarte largă, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calităţii şi cantităţii învățământului. Standardele educaționale constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală şi profesională a absolvenților unei trepte de învățămînt, indiferent de tipul si forma educației.

Standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunos-cut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli directoare şi caracte-ristici referitoare la activități şi rezultatele acestora, în scopul obținerii unui grad optim de ordine într-un context dat.

Standardele de eficiență a învățării Istoriei Românilor şi Universală sunt formulări de obiective largi care definesc ceea ce trebuie elevii să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educațional. Ele definesc aşteptările vizavi de realizări.

Standardele menționate sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității. Standardele constituie aşteptările în raport cu cerințele minimale.

• Standardizarea definește și stabilește cerinţele de calitate cărora trebuie să li se con-formeze produsele, procesele și serviciile.

• Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu din per-spectiva cunoștinţelor și abilităţilor care se doresc a fi dobândite .

• Indicatori sau puncte de control sunt niște acţiuni sau dovezi observabile care arată prezenţa, starea sau condiţia oricărui aspect legat de standard. Indicatorii sunt utilizați pentru a măsura cunoştințele, performanța şi atitudinile. Ei se pot referi la elemente constitutive primare (de exemplu, pentru fiecare copil există un manual); proces (de exemplu, factorii-cheie elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultat (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocațiile bugetare pentru şcoală). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea standardului.

Page 145: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

145

Indicatorii sau punctele de control furnizează paşi uşor de aplicat care trebuie realizați cu scopul de a atinge un anumit standard. În timp ce termenii „indicatori” şi „puncte de control” sunt uneori folosiți în mod alternativ, ei diferă puțin. Atât indicatorii cât şi punctele de control sunt acțiuni observabile şi comportamente legate de standarde.

• Competenţa este un ansamblu integru și funcţional de cunoștinţe, capacităţi și atitu-dini care permite a face faţă unor situaţii contextuale, a se adapta la ele, de a rezolva probleme și a realiza proiecte.

• Strategia și instrumentele de monitorizare, estimare și evaluare de sistem este un mecanism care le oferă factorilor-cheie de la toate nivelele informaţii la zi despre pro-gresele înregistrate. Monitorizarea implică: (a) elaborarea indicatorilor/punctelor de control; (b) elaborarea procedurilor, sistemelor şi instrumentelor de colectare, înregis-trare şi analizare a informațiilor cu privire la indicatori; (c) utilizarea informațiilor pentru a îmbunătăți planificarea, performanța şi rezultatele. În plus, sistemele de monitorizare şi evaluare trebuie să fie corecte, valabile şi de încredere.

Principiile, dimensiunile, domeniile, standardele, indicatorii şi punctele de control sunt interdependente pentru a oferi o imagine coerentă a ceea ce trebuie să facă sistemul educațional pentru a a sigura formarea de competențe la elevi. Principiile şi dimensiunile oferă cea mai cuprinzătoare imagine a ceea ce trebuie realizat. Cu toate acestea, principiile şi dimensiunile sunt inutile fără a înțelege paşii necesari pentru a le realiza. Aceste detalii şi specificații provin din standarde, indicatori şi puncte de control. Fiecare element - principii, dimensiuni, standarde, indicatori/puncte de control - este esențial şi util doar dacă este însoțit de celelalte componente. Setul complet de elemente, de la principiu la indicatori şi puncte de control, oferă îndrumare holistică necesară pentru a îmbunătăți practicile prie-tenoase copilului.

b) Elemente-cheie ale standardelor de eficienţă a învăţării Istoriei Românilor şi Uni-versală din perspectiva Şcolii prietenoase Copilului.

Standardele le permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului de educație. De asemenea este important că ele contribuie la monitorizarea progreselor în vederea atingerii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.

Standardele la istorie prezentate sunt declarate drept scopuri generale, sunt coerente niveluri de specificitate şi generalitate, reprezintă cele mai actuale cunoştințe legate de dimensiunile Şcolii prietenoase copilului, corespund aşteptările minime ale părților inte-resate.

La baza elaborării standardelor de eficiență a învățării Istoriei Românilor şi Universală au fost puse principiile:

• cunoştinţe • transparenţă • participare • repetare • echitate În termeni concreți, standardele de eficienţă a învăţării istoriei Românilor şi Universală

constituie specificări de performanță vizând cunoştințele, competențele şi comportament-ele stabilite prin curriculumul modernizat. Standardele permit:

• evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta (primară, gimnazială, liceală);

Page 146: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

146

• sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți agenții educaționali;• reprezintă baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, respec-

tiv a criteriilor de notare;• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru

învățare; • sunt orientate spre profilul de formare al elevului; • conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială; • ar trebui să motiveze elevul pentru învățarea continuă şi să conducă la structurarea

capacităților proprii învățării active.

Cadrul didactic este responsabil pentru aplicarea standardelor în procesul didactic, pen-tru cuantificarea rezultatelor obținute de elevi şi pentru remedierea în timp, a eventualelor eşecuri ale elevilor. Pentru evaluarea calității educației trebuie identificați şi aplicați, în fiecare domeniu, indicatori de performanta, care trebui să fie:

– relevanţi - se refera la rezultatele asupra cărora şcoala poate avea influenta;– vizibili şi măsurabili - cu instrumente cantitative si calitative;– informativi - iau in considerare contextual si situația in care funcționează unitatea

şcolara şi pot fi utilizați in optimizarea activității din şcoală făcând posibile compara-ții “transversale” si “longitudinale”;

– acceptabili - percepuți ca echitabili, accesibili, uşor de interes si de aplicat, ”incorup-tibili” si controlabili;

– beneficiu - creează si mențin motivația si satisfacerea grupurilor de interes;– eficientă - din punct de vedere al costurilor.

Renovarea rolului /învățătorului/profesorului trebuie să aibă în vedere următoarele as-pecte:

– practicarea drepturilor elevilor dând prioritate unei pedagogii cooperative şi instau-rând un climat de încredere in clasă;

– centrarea pe elev;– considerarea contextului social şi global;– rolul de mediator între elevi şi mediul lor;– modernizarea procesului de evaluare cu accent pe evaluarea formativă;– modernizarea formării învățătorului/profesorului, folosind noi abordări pedagogice

şi noile tehnologii informaționale.

II. Standarde de eficienţă și indicatori (observabili și măsurabili) de învăţare a istori-ei Românilor și Universală pe trepte de învăţământ.

*notă: Indicatorii sunt structuraţi conform nivelelor: cunoaştere, aplicare şi integrare.

Page 147: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

147

Dom

eniu

l: Li

mba

j ist

oric

Nr.

Stan

dard

e de

efic

ienţ

ăIn

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l

1.Cu

noaş

tere

a şi

util

izar

ea

term

enilo

r is

tori

ci î

n di

-ve

rse

situ

ații

de c

omun

i-ca

re

Elev

ul:

1.1.

Defi

neşt

e co

nțin

utul

noț

iuni

lor i

stor

i-ce

de

bază

(7-1

0 no

țiuni

);1.

2. F

orm

ulea

ză e

nunț

uri

core

cte,

util

i-zâ

nd 2

-3 n

oțiu

ni is

tori

ce re

com

anda

te;

1.3.

Str

uctu

reaz

ă un

dis

curs

în li

mba

ma-

tern

ă, u

tiliz

ează

3-5

noț

iuni

isto

rice

rec

o-m

anda

te;

1.4.

Des

crie

eve

nim

ente

le is

tori

ce s

tudi

a-te

, fol

osin

d lim

baj d

e sp

ecia

litat

e;1.

5. E

labo

reaz

ă m

ater

iale

pen

tru

un p

or-

tofo

liu l

a di

scip

lină,

util

izân

d no

țiuni

le

reco

man

date

;1.

6. U

ilize

ază

3-4

noțiu

ni i

stor

ice

în c

o-m

unic

area

cu

cole

gii d

in ş

coal

ă, m

embr

ii fa

mili

ei ş

i/sa

u co

mun

ității

.

Elev

ul:

1.1.

Defi

neşt

e co

nțin

utul

noț

iuni

lor

isto

-ri

ce d

e ba

ză (

15-2

0 no

țiuni

) st

udia

te l

a tr

eapt

a gi

mna

zial

ă;1.

2. F

orm

ulea

ză e

nunț

uri

core

cte,

util

i-zâ

nd 5

-7 n

oțiu

ni is

tori

ce re

com

anda

te;

1.3.

Car

acte

rize

ază,

în b

aza

unui

alg

oritm

, ev

enim

ente

le

isto

rice

stu

diat

e, u

tiliz

ând

noțiu

nile

reco

man

date

;1.

4. E

labo

reaz

ă un

ese

u st

ruct

urat

, uti

li-zâ

nd n

oțiu

nile

isto

rice

reco

man

date

;1.

5. R

ealiz

ează

şi p

rezi

ntă

din

port

ofol

iul

isto

ric

mat

eria

lele

ela

bora

te,

util

izân

d no

țiuni

le is

tori

ce re

com

anda

te;

1.6.

Util

izea

ză 6

-8 n

oțiu

ni i

stor

ice

în d

i-ve

rse

situ

ații

de c

omun

icar

e cu

col

egii

şi

mem

brii

com

unită

ții.

Elev

ul:

1.1.

Defi

neşt

e co

nțin

utul

noț

iuni

lor

isto

-ri

ce d

e ba

ză (

25-3

0 no

țiuni

) st

udia

te l

a tr

eapt

a lic

eală

;1.

2. U

tiliz

ează

noț

iuni

le i

stor

ice

în c

on-

text

ul p

reze

ntăr

ii ev

enim

ente

lor

isto

rice

st

udia

te;

1.3.

Ana

lizea

ză e

veni

men

tele

isto

rice

stu-

diat

e, u

tiliz

ând

noțiu

nile

isto

rice

reco

man

-da

te;

1.4.

Red

acte

ază

un e

seu/

artic

ol p

e su

biec

-tu

l ist

oric

pro

pus;

1.5.

Ope

reaz

ă cu

8-1

0 no

țiuni

ist

oric

e în

di

vers

e si

tuaț

ii de

com

unic

are;

1.6.

Rea

lizea

ză o

pre

zent

are

la u

n su

biec

t is

toric

(ref

erat

, cer

ceta

re, p

roie

ct, P

PT e

tc.),

uti

lizân

d no

țiuni

le is

toric

e re

com

anda

te;

1.7.

Ela

bore

ază

sint

eze

tem

atice

, util

izân

d un

lim

baj d

e sp

ecia

litat

e co

eren

t.

Page 148: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

148

Dom

eniu

l: Iz

voar

e is

toric

e

Nr.

Stan

dard

e de

efic

ienţ

ăIn

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l

1.Cu

noaş

tere

a, u

tiliz

area

şi

inte

rpre

tare

a iz

voar

elor

şi

a s

urse

lor

isto

rice

Elev

ul:

1.1.

Ide

ntific

ă tip

urile

de

izvo

are

(scr

ise,

m

ater

iale

, im

ater

iale

etc

.);1.

2. U

tiliz

ează

cel

puş

in 2

sur

se i

stor

ice

în e

luci

dare

a un

ui e

veni

men

t sa

u pr

oces

is

tori

c;1.

3. C

olec

teaz

ă un

ele

info

rmaț

ii, d

e la

1-2

m

embr

i ai c

omun

ității

, des

pre

unel

e ev

e-ni

men

te d

e is

tori

e lo

cală

.

Elev

ul:

1.1.

Ide

ntific

ă in

form

ații

din

2-3

surs

e pe

ntru

des

crie

rea

even

imen

telo

r is

tori

ce

stud

iate

;1.

2. U

tiliz

ează

alg

oritm

ul î

n ce

rcet

area

su

rsei

isto

rice

;1.

3. U

tiliz

ează

cel

puț

in 2

-3 s

urse

în e

luci

-da

rea

unui

eve

nim

ent s

au p

roce

s is

tori

c;1.

4. C

olec

teaz

ă in

form

ații

cu c

arac

ter

is-

tori

c de

la 3

-5 m

embr

i ai c

omun

ității

des

-pr

e is

tori

a lo

cală

, pen

tru

elab

orar

ea u

nei

com

unic

ări.

Elev

ul:

1.1.

Int

erpr

etea

ză i

nfor

maț

ia p

reze

ntat

ă în

div

erse

tipu

ri d

e su

rse

isto

rice

;1.

2. Id

entifi

că 2

-3 s

urse

cu

refe

rire

la

un

even

imen

t/pr

oces

isto

ric,

avî

nd o

abo

rda-

re a

naliti

că p

erso

nală

a e

veni

men

tulu

i;1.

3. U

tiliz

ează

sur

sele

isto

rice

în e

labo

ra-

rea

unei

com

unic

ări ş

tiinț

ifice

sau

a u

nei

crea

ții p

erso

nale

;1.

4. E

labo

reaz

ă şi

prez

inte

dis

curs

uri i

s-to

rice

în b

aza

info

rmaț

iilor

dob

ândi

te d

in

dive

rse

surs

e.

1.5.

Rea

lizea

ză u

n al

bum

foto

, un

mat

eri-

al v

ideo

sau

de

altă

mod

alita

te d

espr

e un

ev

enim

ent/

o pe

rson

alita

te is

tori

c(ă)

.

Page 149: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

149

Dom

eniu

l: Ti

mp

şi s

paţiu

în is

torie

Nr.

Stan

dard

e de

efic

ienţ

ăIn

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l

1.Lo

caliz

area

în

sp

ațiu

şi

pl

asar

ea î

n tim

p a

eve-

nim

ente

lor

şi p

roce

selo

r is

tori

ce s

tudi

ate.

Elev

ul:

1.1.

Det

erm

ină

spaț

iul

ist

oric

uni

vers

al,

euro

pean

, naț

iona

l şi l

ocal

pe

hărț

ile m

u-ra

le;

1.2.

Dat

ează

cel

puț

in 3

eve

nim

ente

sau

pr

oces

e is

tori

ce s

tudi

ate;

1.3.

Pla

seaz

ă pe

un

segm

ent

de a

xă c

ro-

nolo

gică

cel

puț

in 3

eve

nim

ente

ist

oric

e st

udia

te;

1.4.

Loc

aliz

ează

pe

hart

a is

tori

că m

ural

ă ce

l puț

in 3

eve

nim

ente

isto

rice

stu

diat

e;1.

5. L

ocal

izea

ză p

e ha

rtă

şi p

lase

ază

în

timp

even

imen

te d

e is

tori

e lo

cală

.

Elev

ul:

1.1.

Ide

ntific

ă sp

ațiu

lui

isto

ric

univ

ersa

l, eu

rope

an, n

ațio

nal ş

i loc

al p

e di

vers

e ti-

puri

de

hart

ă;1.

2. P

lase

ază

în ti

mp

cel

puțin

6 e

veni

-m

ente

sau

pro

cese

ist

oric

e st

udia

te l

a tr

eapt

a gi

mnz

ială

;1.

3. C

onst

ruie

şte

un s

egm

ent

de a

xă c

ro-

nolo

gică

, pla

sând

cel

puț

in 5

eve

nim

ente

is

tori

ce s

tudi

ate

la tr

eapt

a gi

mna

zial

ă;1.

4. M

arch

ează

pe

dive

rse

tipur

i de

hărț

i ev

enim

ente

le is

tori

ce s

tudi

ate

la t

reap

ta

gim

nazi

ală;

1.

5. A

lcăt

uieş

te ş

i in

terp

rete

ază

lege

nda

unei

hăr

ți is

tori

ce;

1.6.

Util

izea

ză h

ărțil

e m

ural

e în

pre

zen-

tare

a ev

enim

ente

lor

isto

rice

stu

diat

e la

tr

eapt

a gi

mna

zial

ă.

Elev

ul:

1.1.

Iden

tifică

sch

imbă

rile

spa

țiulu

i ist

oric

un

iver

sal,

euro

pean

, na

ționa

l şi

loc

al,

în

dife

rite

per

ioad

e de

tim

p;1.

2. P

lase

ază

în ti

mp

cel

puțin

10

even

i-m

ente

sau

pro

cese

ist

oric

e st

udia

te l

a tr

eapt

a lic

eală

;1.

3. C

onst

ruie

şte

un s

egm

ent

de a

xă c

ro-

nolo

gică

, pla

sând

cel

puț

in 7

eve

nim

ente

is

tori

ce s

tudi

ate

la tr

eapt

a lic

eală

;1.

4. E

labo

reaz

ă fr

ize

cron

olog

ice,

util

izân

d ce

l puț

in 5

dat

e al

e ev

enim

ente

lor s

tudi

a-te

la tr

eapt

a lic

eală

;1.

5. E

labo

reaz

ă hă

rți i

stor

ice

în b

aza

hăr-

ților

de

cont

ur;

1.6.

Util

izea

ză c

ompe

tenț

a de

ori

enta

re

în ti

mp

şi s

pațiu

isto

ric

în d

iver

se s

ituaț

ii au

tenti

ce.

Page 150: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

150

Dom

eniu

l: Pe

rson

alită

ţi is

toric

e

Nr.

Stan

dard

e de

efic

ienţ

ăIn

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l

1.Cu

noaş

tere

a,

inte

rpre

ta-

rea

şi a

rgum

enta

rea

com

-po

rtam

entu

lui

pers

onal

i-tă

ților

isto

rice

.

Elev

ul:

1.1.

Iden

tifică

10

pers

onal

ități

isto

rice

re-

mar

cabi

le d

in s

pațiu

l loc

al ş

i naț

iona

l; 1.

2.

Înca

drea

pers

onal

itățil

e is

tori

ce

din

spaț

iul n

ațio

nal î

ntr-

un e

veni

men

t is

-to

ric

prin

în 4

-5 p

ropo

ziții

; 1.

3. E

labo

reaz

ă ar

bore

le g

enea

logi

c a

fa-

mili

ei d

in c

are

face

par

te;

1.4.

Ela

bore

ază

o in

form

ație

des

pre

per-

sona

litat

ea i

stor

ică

al c

ărei

mon

umen

t es

te r

idic

at în

loca

litat

ea d

e ba

ştină

;1.

5. M

anife

stă

resp

ect

față

de

pers

onal

i-tă

țile

noto

rii.

Elev

ul:

1.1.

Des

crie

acț

iuni

le p

erso

nalit

ățilo

r is

-to

rice

rem

arca

bile

din

spa

țiul

loca

l (3

-5

pers

onal

ități)

, naț

iona

l (6-

8 pe

rson

alită

ți)

şi u

nive

rsal

(4-

6 pe

rson

alită

ți) s

tudi

ate

la

trea

pta

gim

nazi

ală;

1.2.

Înca

drea

ză p

erso

nalit

ățile

isto

rice

în-

tr-u

n ev

enim

ent/

proc

es i

stor

ic p

rin

5-10

pr

opoz

iții c

u co

nțin

ut is

tori

c.1.

3. A

prec

iază

rol

ul în

isto

rie

al p

erso

nali-

tățil

or is

tori

ce s

tudi

ate

la t

reap

ta g

imna

-zi

ală;

1.4.

Pre

zint

ă în

faț

a un

ui p

ublic

cun

oscu

t un

dis

curs

cu

refe

rinț

ă la

o p

erso

nalit

ate

isto

rică

, pe

baza

unu

i pla

n si

mpl

u de

idei

.

Elev

ul:

1.1.

Car

acte

rize

ază

pers

onal

itățil

e is

tori

ce

rem

arca

bile

din

spa

țiul

loca

l (3

-5 p

erso

-na

lităț

i), n

ațio

nal

(8-1

0 pe

rson

alită

ți) ş

i un

iver

sal

(6-8

per

sona

lităț

i) st

udia

te l

a tr

eapt

a lic

eală

;1.

2. A

naliz

ează

acț

iuni

le p

erso

nalit

ățilo

r is

tori

ce r

emar

cabi

le s

tudi

ate

la t

reap

ta

licea

lă;

1.3.

Arg

umen

teaz

ă ro

lul

isto

ric

al p

erso

-na

lităț

ilor

stud

iate

la tr

eapt

a lic

eală

;1.

4. U

tiliz

ează

info

rmaț

iile

cole

ctat

e de

la

pers

onal

itățil

e no

tori

i des

pre

isto

ria

loca

-lă

şi/

sau

prob

lem

ele

cu c

are

se c

onfr

untă

co

mun

itate

a în

div

erse

con

text

e.

Page 151: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

151

Dom

eniu

l: Ca

uză

şi e

fect

Nr.

Stan

dard

e de

efic

ienţ

ăIn

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l

1.Id

entifi

care

a ca

uzel

or

şi

efec

telo

r sc

him

bări

lor

în

isto

rie.

Elev

ul:

1.1.

Iden

tifică

1-2

cau

ze ş

i 1-2

con

seci

nțe

ale

even

imen

telo

r şi

pro

cese

lor

isto

rice

de

baz

ă di

n fie

care

epo

că i

stor

ică

stud

i-at

ă;1.

2. E

labo

reaz

ă un

text

cu

conț

inut

isto

ric

desp

re e

veni

men

tele

stu

diat

e, s

tabi

lind

cauz

ele

şi c

onse

cinț

ele

aces

tora

;1.

3. E

labo

reaz

ă un

pla

n de

ide

i di

n 2-

3 pu

ncte

pen

tru

desc

rier

ea e

veni

men

telo

r sa

u pr

oces

elor

isto

rice

stu

diat

e.

Elev

ul:

1.1.

Iden

tifică

şi s

ă ex

plic

e ca

uzel

e şi

con

seci

nțe-

le c

elor

mai

impo

rtan

te p

roce

se is

tori

ce d

in fi

e-ca

re e

pocă

isto

rică

stu

diat

ă la

trea

pta

licea

lă;

1.2.

Iden

tifică

3-5

pro

blem

e de

baz

ă cu

car

e se

co

nfru

ntă

civi

lizaț

ia u

man

ă în

fiec

are

peri

oadă

is

tori

că s

tudi

ată

la tr

eapt

a lic

eală

;1.

3. Id

entifi

că 6

-8 s

chim

bări

din

epo

ca c

onte

m-

pora

nă în

rap

ort

cu c

elel

alte

epo

ci s

tudi

ate

an-

teri

or;

1.4.

Ana

lizea

ză 2

-3 c

auze

şi

2-3

cons

ecin

țe a

le

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

ist

oric

e de

baz

ă di

n ep

ocile

isto

rice

stu

diat

e la

trea

pta

licea

lă;

1.5.

Abo

rdea

ză d

iver

se a

spec

te d

in p

ersp

ectiv

e ec

onom

ice,

pol

itice

, soc

iale

, cul

tura

le a

sta

telo

r şi

a p

opoa

relo

r lu

mii

la g

ener

al ş

i a r

omân

ilor

în

spec

ial;

1.6.

Ex

plic

ă in

terd

epen

denț

a di

ntre

di

vers

e sc

him

bări

şi

proc

ese

isto

rice

în

trat

area

eve

ni-

men

telo

r is

tori

ce;

1.7.

Arg

umen

teaz

ă im

pact

ul e

veni

men

telo

r ist

o-ri

ce s

tudi

ate

asup

ra e

volu

ției p

opoa

relo

r, or

ga-

niza

rea

stat

ală,

dec

lanş

area

con

flict

elor

mili

tare

, in

fluen

țelo

r cu

ltura

le, p

rogr

esul

ui t

ehni

co-ş

tiin-

țific

etc;

1.8.

Sin

tetiz

ează

pri

n di

vers

e sc

hem

e, t

abel

e şi

di

agra

me

cauz

ele

şi e

fect

ele

even

imen

telo

r st

u-di

ate.

Page 152: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

152

Dom

eniu

l: Ati

tudi

ne ş

i com

port

amen

t

Nr.

Stan

dard

e de

efic

ienţ

ăIn

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l

1.A

plic

area

pr

inci

piilo

r ge

-ne

rale

ale

edu

cație

i ist

ori-

ce în

situ

ații

cotid

iene

pri

n im

plic

area

în

dezv

olta

rea

unei

soc

ietă

ți de

moc

rati-

ce ş

i man

ifest

area

resp

on-

sabi

lităț

ii ci

vice

.

Elev

ul:

1.1.

Id

entifi

prin

cipa

lele

va

lori

şi

pr

inci

pii d

in fi

ecar

e ep

ocă

isto

rică

stu

-di

ată;

1.2.

Rea

lizea

ză u

n po

rtof

oliu

în

care

su

nt o

rgan

izat

e m

ater

iale

isto

rice

; 1.

3. D

emon

stre

ază

capa

cită

ți de

aut

o-in

stru

ire ş

i de

auto

perf

ecțio

nare

;1.

4. R

espe

ctă

cultu

ra ş

i tra

diții

le f

ami-

liei,

com

unită

ții ş

i so

ciet

ății

din

care

fa

ce p

arte

, să

man

ifest

e re

spec

t pen

tru

sim

bolu

rile

naț

iona

le, s

ă cu

noas

că ş

i să

resp

ecte

cul

tura

alto

r po

poar

e, s

ă m

a-ni

fest

e ati

tudi

ne t

oler

antă

faț

ă de

alte

id

ei,

etni

i, co

nfes

iuni

et

c.,

depă

şind

st

ereo

tipur

ile ş

i pre

jude

cățil

e;1.

5. P

artic

ipă

la d

iscu

ții p

e te

me

isto

ri-

ce e

xpri

mân

d op

inii

pers

onal

e.

Elev

ul:

1.1.

Des

crie

nec

esită

țile

de a

mun

ci p

entr

u pr

opri

a de

zvol

tare

şi

cea

com

unita

ră;

1.2.

Pre

zint

ă un

por

tofo

liu în

car

e su

nt o

rgan

izat

e m

ater

iale

le

isto

rice

ela

bora

te d

e si

ne;

1.3.

Efe

ctue

ază

unel

e ev

aluă

ri ş

i/sa

u au

toev

aluă

ri c

ritic

e a

acti-

vită

ților

real

izat

e;1.

4. A

naliz

ează

val

orile

etic

e şi

mor

ale

fund

amen

tale

în

viaț

a co

tidia

nă: v

aloa

rea

ființ

ei u

man

e, d

rept

urile

şi r

espo

nsab

ilită

țile

fund

amen

tale

ale

om

ului

, div

ersi

tate

a cu

ltura

lă e

tc;

1.5.

Ela

bore

ază

şi im

plem

ente

ază

unel

e pr

oiec

te d

e so

luțio

nare

a

unor

pro

blem

e di

n şc

oală

/loc

alita

te/c

omun

itate

; 1.

6. P

rom

ovea

ză v

alor

ile d

emoc

ratic

e, a

titud

inile

şi

com

port

a-m

ente

le c

ivic

e, c

um a

r fi: s

tabi

lirea

uno

r rel

ații

pozi

tive

cu c

eila

lți,

resp

ecta

rea

drep

turil

or fu

ndam

enta

le a

le o

mul

ui, d

ezvo

ltare

a ati

-tu

dini

lor

pro-

activ

e în

via

ța p

erso

nală

şi c

ea s

ocia

lă, s

oluț

iona

rea

prin

mijl

oace

non

-vio

lent

e a

confl

icte

lor,

stim

a re

cipr

ocă,

tole

ran-

ța e

tc.;

1.7.

Dem

onst

reaz

ă sti

ma

şi r

espe

ctul

faț

ă de

dife

rite

per

soan

e,

cent

rare

a pe

val

orile

naț

iona

le ş

i un

iver

sale

; re

spon

sabi

litat

ea

față

de

prop

ria

form

are

ca c

etăț

ean;

rapo

rtar

ea b

inel

ui p

erso

nal

la b

inel

e so

cial

; dem

ocra

tizar

ea re

lație

i edu

cato

r-ed

ucat

; ech

ita-

tea

soci

ală

şi e

galit

atea

şan

selo

r; e

duca

ția p

entr

u o

viaț

ă îm

plin

i-tă

şi f

orm

area

com

pete

nțel

or u

tile

pent

ru to

ată

viaț

a;1.

8. P

erce

pe c

a pa

rte

com

pone

ntă

a co

mun

ității

, a

etni

ei p

rin

care

se

iden

tifică

, cet

ățea

n al

Rep

ublic

ii M

oldo

va, s

ă se

iden

tifice

cu

civ

iliza

ția e

urop

eană

car

e ar

e le

gătu

ri c

u în

trea

ga lu

me.

Page 153: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

153

Concluzii:Astfel, prin natura umană, ne dorim să avem succes, un efect pozitiv asupra lumii cu

care venim în contact, să devenim persoane cu influență. O persoană care educă este o persoană care oferă, în primul rând, dragoste şi competență în domeniu, fără de care nu poate exista nici o legătură, nici viitor, nici colaborare pozitivă între cadrul didactic şi elevi. Fiecare elev simte nevoia să fie apreciat, iubit.

Învățătorul/profesorul le poate demonstra elevilor iubirea sa prin fiecare cuvânt, gest, prin grija pe care le-o poartă. Îi respectă prin faptul că îi tratează ca personalități unice. Le dă sentimentul siguranței, mai ales atunci când acțiunile şi cuvintele sale sunt conforme cu un înalt cod moral.

Scopul elaborării şi implementării standardelor la istorie este de a îmbunătăți viețile copiilor şi educația care li se oferă, de a le permite să-şi revendice şi să-şi exercite dreptul la o educație de calitate.

bibliografie:

1. Achiri I., Bolboceanu A., Evaluarea standardelor educaționale, Print-Caro, Chişinău, 2009.

2. Charles T., Jeanie L. Steele, Kurtis S. Meredith. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare 3. Chiş V., Pedagogia contemporană, pedagogia pentru competenţe, Cluj, 2005.4. Chabbott, C. (2004). UNICEF’s Child-Friendly Schools framework: A desk review. New

York: UNICEF.5. Clair, N., Miske, S., & Patel, D. (2010). Un cadru conceptual pentru elaborarea standar-

delor ŞPC/EBC in regiunea ECE/CSI. St. Paul, MN: Miske Witt & Associates Inc.6. Chapman, D. & Miske, S. (2007). Promoting Girls’ Education in Africa: Evidence from

the Field. In M. Maslak (Ed.) The Agency and Structure of Women’s Education. Albany, NY: SUNY Press.

7. Clair, N. (2010). “Glossary of key terms.” Istanbul: Miske Witt & Associates Inc.8. Cojocaru V.Gh., Schimbarea în educaţie şi schimbarea managerială, Chişinău, 2004.9. Curriculum modernizat, Istoria, clasele IV, V-IX, X – XII, Cartier, Chişinău, 2010.10. Curriculum şcolar, Istorie, Univers pedagogic, Chişinău, 2006. 11. Guțu V., Achiri I., Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic, Chişinău, 2009.12. Stoica A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas. Educa-

țional, Bucureşti, 2003.

Page 154: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

154

Standarde de eficienţă a învăţării GeoGrafiei

Corina LUNGU, consultant superior, Ministerului Educației, GDS, coordonatorvitalie SoChIRCă, conferențiar universitar, doctor în geografieSvetlana AxîNTi, inspector şcolar la DGETS, municipiul Chişinău, GDS

Introducere

La baza elaborării prezentului document au fost puse principiile unei şcoli prietenoase copilului (ŞPC), care este unul din conceptele cadrului internațional pe care Republica Mol-dova îl aplică pentru a îmbunătăți calitatea sistemului educațional.

Caracteristicile şcolii prietenoase copilului:1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înţelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educaţie bazată pe viaţa reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversităţii; 8) acţionează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toţi copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educaţie care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacităţile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.

Conceptul Şcoala prietenoasă copilului a fost elaborat de UNICEF şi agențiile partenere în baza Convenției privind Drepturile Copilului, adoptată în anul 1989. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC) declară că:

a) toate fetele şi toți băieții din lume au dreptul la viață; b) dreptul la dezvoltare – care include dreptul la educaţie; c) dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de abuz, neglijență şi exploatare; d) dreptul de a participa la toate chestiunile care le afectează viața şi care îi pregătesc

pe copii să-şi asume rolul privind responsabilitate pe măsură ce ei devin adulți.

Aceste principii sunt fundamentale pentru conceptul Şcolii prietenoase copilului, având drept repere dimensiunile:

• Incluziunea. Mediul şcolar este binevoitor pentru toți copiii şi familiile lor, iar condu-cerea şcolii şi profesorii recunosc şi satisfac necesitățile diferite de învățare ale elevi-lor. Şcoala desfăşoară campanii regulate pentru a încuraja părinții să-şi înscrie copiii la şcoală şi accentuează faptul că toți copiii sunt bineveniți, indiferent de origine sau capacitate. Accesul la educația de calitate nu e un privilegiu, ci o datorie a societății

Page 155: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

155

față de toți copiii, incluzându-i indiferent de gen; atribute fizice (dezabilități şi abilități); statut intelectual; atribute sociale (dezavantajați, săraci); provocări emotive; contexte lingvistice sau culturale; nevoi speciale etc.

• Centrarea pe copil. Personalul şcolii se axează pe starea emoțională şi fizică bună, stabi-leşte relații cu elevii care sunt pozitive şi bazate pe respect şi asigură participarea activă a elevilor în procesul de învățare. Serviciile de sănătate în scoală şi programul de studii sunt menite să îmbunătățească sănătatea, siguranța, protecția tuturor copiilor indife-rent de origine, capacitate şi gen.

• eficienţa. Toți copiii, indiferent de origine, capacitate şi gen, sunt învățați şi evaluați cu ajutorul metodelor inovative şi centrate pe copil. Profesorii folosesc metode adecvate vârstei şi capacității pentru afirmarea personalității elevilor, luând în considerație mul-tiplele inteligențe. De asemenea elevii sunt încurajați să lucreze împreună, promovând învățarea practică şi prin cooperare, dezvoltarea gândirii critice şi reflexive.

• Participarea democratică (implicarea). Membrii familiei şi comunității sunt implicați activ în activitatea clasei, şcolii şi comunității, iar elevii participă în cadrul activităților şcolare şi procesul decizional prin intermediul unui consiliu formal al elevilor. Toți copiii şi familiile au oportunitatea de a-şi exprima opiniile şi de a participa pe deplin în organi-zațiile şcolare indiferent de origine, capacitate şi gen.

• Dimensiunea de gen este strategia de acordare de şanse egale pentru băieți şi fete să participe deplin în cadrul unui mediu de învățare şi afirmare, fără a recurge la discrimi-nare în baza criteriului de gen şi alte diferențe şi sprijină realizarea drepturilor omului.

• Respectarea drepturilor copilului şi al multiculturalismului. Întreaga comunitate şcola-ră (copiii, profesorii, administratorii, părinții) se comportă în conformitate cu Convenția Drepturilor Copiilor. Materialele didactice includ informații despre cultura şi tradițiile etniilor din Republica Moldova.

Aceste şase dimensiuni, analizate împreună, oferă o imagine a educației de calitate înal-tă pentru toți copiii şi stabilesc un cadru în limitele căruia pot fi atinse standardele Educației Bazate pe Calitate/Şcolii prietenoase copilului.

Documentul de față este elaborat pentru cadrele didactice care predau geografia în învățământul preuniversitar (gimnazial şi liceal), managerii şcolari, elevi, părinți, factori de decizie, membri ai comunității. De asemenea acest document este utilizat în elaborarea materialelor curriculare şi complimentare în predarea-învățarea şi evaluarea a ceea ce tre-buie să ştie, să facă şi cum să fie elevul.

I. Aspecte metodologice privind elaborarea și implementarea standardelor la Geogra-fie în învăţământul preuniversitar

a) Definirea termenilor-cheie

În prezentul document sunt utilizați un şir de termeni specifici (dimensiune, domeniu, standarde, standardizare, standarde de conţinut, indicatori, puncte de control, compe-tenţă, strategia şi instrumentele de monitorizare) care sunt definiți corespunzător:

Page 156: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

156

• Dimensiunea sunt concepte care derivă din principiile ŞpC și ajută la organizarea standardelor. Dimensiunile ŞPC includ câteva priorități: sănătatea, siguranța, protecția, participarea, eficiența; incluziunea şi sensibilitate la gen. Alte dimensiuni care au fost luate în considerație sunt mediile şcolare sănătoase, sigure şi care protejează copilul; eficacitatea de învățare, participarea activă a părților interesate; promovarea drepturi-lor copilului şi altele.

• Domeniu sunt componente, direcţii, subiecte, categorii, zone de activitate.

• Standardele sunt formulări ale obiectivelor largi, definind un set de așteptări. Stan-dardele sunt prea generale pentru a fi măsurate direct. Ele reprezintă documente de re-ferință pentru sistemul calității, pentru auditarea şi certificarea acestuia. Într-o viziune foarte largă, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calităţii şi cantităţii învățământului. Standardele educaționale constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală şi profesională a absolvenților unui ciclu de învățământ, indiferent de tipul si forma educației.

Standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunos-cut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli directoare şi caracte-ristici referitoare la activități şi rezultatele acestora, în scopul obținerii unui grad optim de ordine într-un context dat.

Standardele sunt formulări de obiective largi care definesc ceea ce trebuie elevii să cu-noască şi să întreprindă în cadrul sistemului educațional. Ele definesc aşteptările vizavi de realizări.

Standardele sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, a calității, valorii şi cantității. Standardele constituie aşteptări înalte şi nu cerințe mini-me.

• Standardizarea definește și stabilește cerinţele de calitate cărora trebuie să li se con-formeze produsele, procesele și serviciile.

• Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu din per-spectiva cunoștinţelor și abilităţilor care se doresc a fi dobândite .

• Indicatori sau puncte de control sunt niște acţiuni sau dovezi observabile care arată prezenţa, starea sau condiţia oricărui aspect legat de standard. Indicatorii sunt utilizați pentru a măsura cunoştințele, performanța şi atitudinile. Ei se pot referi la elemente constitutive primare (de exemplu, pentru fiecare copil există un manual); proces (de exemplu, factorii-cheie elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultat (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocațiile bugetare pentru şcoală). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea standardului.

Indicatorii sau punctele de control furnizează paşi uşor de aplicat care trebuie realizați cu scopul de a atinge un anumit standard. În timp ce termenii „indicatori” şi „puncte de control” sunt uneori folosiți în mod alternativ, ei diferă puțin. Atât indicatorii cât şi punctele de control sunt acțiuni observabile şi comportamente legate de standarde.

• Competenţa este un ansamblu integru și funcţional de cunoștinţe, capacităţi și atitu-dini care permite a face faţă unor situaţii contextuale, a se adapta la ele, de a rezolva probleme și a realiza proiecte.

Page 157: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

157

• Strategia și instrumentele de monitorizare, estimare și evaluare de sistem este un mecanism care le oferă factorilor-cheie de la toate nivelele informaţii la zi despre pro-gresele înregistrate. Monitorizarea implică: (a) elaborarea indicatorilor/punctelor de control; (b) elaborarea procedurilor, sistemelor şi instrumentelor de colectare, înregis-trare şi analizare a informațiilor cu privire la indicatori; (c) utilizarea informațiilor pentru a îmbunătăți planificarea, performanța şi rezultatele. În plus, sistemele de monitorizare şi evaluare trebuie să fie corecte, valabile şi de încredere.

Principiile, dimensiunile, domeniile, standardele, indicatorii şi punctele de control sunt interdependente pentru a oferi o imagine coerentă a ceea ce trebuie să facă sistemul educațional pentru a asigura formarea de competențe la elevi. Principiile şi dimensiunile oferă cea mai cuprinzătoare imagine a ceea ce trebuie realizat. Cu toate acestea, principiile şi dimensiunile sunt inutile fără a înțelege paşii necesari pentru a le realiza. Aceste detalii şi specificații provin din standarde, indicatori şi puncte de control. Fiecare element - principii, dimensiuni, standarde, indicatori/puncte de control - este esențial şi util doar dacă este însoțit de celelalte componente. Setul complet de elemente, de la principiu la indicatori şi puncte de control, oferă îndrumare holistică necesară pentru a îmbunătăți practicile prie-tenoase copilului.

b) Elemente-cheie ale standardelor la Geografie din perspectiva Şcolii prietenoase Copilului.

Standardele permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului de educație. De asemenea este important că ele contribuie la monitorizarea progreselor în vederea atinge-rii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.

Standardele prezentate sunt declarate drept scopuri generale, sunt coerente niveluri de specificitate şi generalitate, reprezintă cele mai actuale cunoştințe legate de dimensiuni-le şcolii prietenoase copilului, corespund aşteptărilor înalte ale părților interesate.

În termeni concreți, standardele la geografie constituie specificări de performanță vi-zând cunoştințele, competențele şi comportamentele stabilite prin curriculumul moderni-zat. Standardele permit:

• evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta (gim-nazială, liceală);

• sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți agenții educaționali;• reprezintă baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, respec-

tiv a criteriilor de notare;• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru

învățare; • sunt orientate spre profilul de formare al elevului; • conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială; • ar trebui să motiveze elevul pentru învățarea continuă şi să conducă la structurarea

capacităților proprii învățării active.

Cadrul didactic este responsabil pentru aplicarea standardelor în procesul didactic, pen-tru cuantificarea rezultatelor obținute de elevi şi pentru remedierea în timp a eventualelor eşecuri ale elevilor. Pentru evaluarea calității educației sunt identificați şi aplicați, în fiecare domeniu, indicatori de performanță, care trebuie să fie:

– relevanţi - se referă la rezultatele asupra cărora şcoala poate avea influență;– vizibili şi măsurabili - cu instrumente cantitative şi calitative;

Page 158: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

158

– informativi - iau în considerare contextual şi situația în care funcționează unitatea şcolară şi pot fi utilizați în optimizarea activității din şcoală făcând posibile compara-ții “transversale” şi “longitudinale”;

– acceptabili - percepuți ca echitabili, accesibili, uşor de înțeles şi de aplicat;– în beneficiu - creează şi mențin motivația şi satisfacerea grupurilor de interes;– eficienţi - din punct de vedere al costurilor. Înnoirea rolului profesorului trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: – practicarea drepturilor elevilor dând prioritate unei pedagogii cooperative şi instau-

rând un climat de încredere în clasă;– centrarea pe elev;– considerarea contextului social şi global;– rolul de mediator între elevi şi mediul lor;– modernizarea procesului de evaluare cu accent pe evaluarea formativă;– modernizarea formării profesorului, folosind noi abordări pedagogice şi noile tehno-

logii informaționale.

II. Standarde și indicatori (observabili și măsurabili) la geografie pe trepte de învăţă-mînt

Page 159: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

159

Dom

eniu

l: Li

mba

j geo

grafi

c

Nr.

crt.

Stan

dard

ul

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ânt g

imna

zial

învă

ţăm

ânt l

icea

l

1.El

evul

:Cu

noaş

tere

a şi

util

izar

ea n

oțiu

ni-

lor

geog

rafic

e.

Elev

ul:

1.1.

Defi

neşt

e pr

inci

pale

le n

oțiu

ni g

eogr

afice

(50

de

noțiu

ni);

1.2.

Rec

unoa

şte

term

enii

geog

rafic

i în

tex

tele

din

m

anua

l şi d

in a

lte s

urse

de

info

rmar

e;1.

3. U

tiliz

ează

term

enii

spec

ifici

în c

omun

icăr

ile g

e-og

rafic

e or

ale

şi s

cris

e;1.

4. U

tiliz

ează

3-4

noț

iuni

geo

grafi

ce în

div

erse

si-

tuaț

ii de

com

unic

are

cu c

oleg

ii şi

mem

brii

com

uni-

tății

;1.

5. E

valu

ează

par

ticul

arită

țile

feno

men

elor

şi p

ro-

cese

lor d

in n

atur

ă şi

soc

ieta

te, u

tiliz

ând

6-8

term

eni

geog

rafic

i spe

cific

i.

Elev

ul:

1.1.

Exp

lică

prin

cipa

lele

noț

iuni

geo

grafi

ce (6

0 de

noț

iuni

);1.

2. Id

entifi

că t

erm

enii

geog

rafic

i spe

cific

i în

dive

rse

surs

e de

info

r-m

are;

1.3.

Dia

logh

ează

ora

l şi s

cris

, util

izîn

d te

rmen

ii ge

ogra

fici;

1.4.

Car

acte

rize

ază

com

pone

ntel

e na

tura

le ş

i um

ane

ale

med

iulu

i ge

ogra

fic, d

upă

un a

lgor

itm, f

olos

ind

term

eni d

e sp

ecia

litat

e;1.

5. U

tiliz

ează

den

umir

i geo

grafi

ce în

lim

bi s

trăi

ne în

rela

tare

a un

or

fapt

e cu

car

acte

r ge

ogra

fic;

1.6.

Ela

bore

ază

un e

seu

stru

ctur

at p

e su

biec

tele

geo

grafi

ce p

ropu

-se

, util

izân

d 8-

10 te

rmen

i geo

grafi

ci s

peci

fici;

1.7.

Ope

reaz

ă cu

8-1

0 te

rmen

i geo

grafi

ci în

exp

licar

ea p

roce

selo

r şi

fe

nom

enel

or d

in n

atur

ă şi

soc

ieta

te;

1.8.

Ela

bore

ază

un d

emer

s şti

ințifi

c în

baz

a no

țiuni

lor

geog

rafic

e se

-le

ctat

e.

2.A

naliz

a şi

exp

licar

ea c

arac

teri

sti-

cilo

r co

mpo

nent

elor

nat

ural

e şi

um

ane

ale

înve

lişul

ui g

eogr

afic,

uti

lizân

d lim

baju

l geo

grafi

c.

2.1.

Des

crie

une

le o

biec

te, p

roce

se, f

enom

ene

geo-

grafi

ce, u

tiliz

ând

limba

jul g

eogr

afic

adec

vat;

2.2.

Sel

ecte

ază

elem

ente

le n

atur

ale

şi u

man

e di

n-tr

-o li

stă

de c

arac

teri

stici

; 2.

3. A

plic

ă in

form

ații

din

2-3

surs

e, in

clus

iv u

tiliz

ând

tehn

olog

iile

info

rmaț

iona

le, p

entr

u an

aliz

a şi

com

-pa

rare

a co

mpo

nent

elor

nat

ural

e şi

um

ane;

2.4.

Arg

umen

teaz

ă fe

nom

enel

e şi

pro

cese

le s

pe-

cific

e m

ediu

lui

geog

rafic

la

nive

l lo

cal,

regi

onal

şi

glob

al.

2.5.

Ded

uce

cons

ecin

țele

uno

r pr

oces

e şi

feno

me-

ne g

eogr

afice

;

2.1.

Exp

lică

unel

e pr

oces

e, fe

nom

ene,

con

cept

e şi

legi

tăți

geog

rafi-

ce, u

tiliz

ând

limba

jul g

eogr

afic

adec

vat;

2.2.

Rel

atea

ză p

artic

ular

itățil

e de

sfăş

urăr

ii un

or p

roce

se n

atur

ale

şi

soci

o-um

ane;

2.3.

Cla

sific

ă el

emen

tele

nat

ural

e şi

um

ane

conf

orm

dife

rito

r cr

ite-

rii;

2.4.

Apl

ică

met

odel

e di

dacti

ce c

ompl

emen

tare

la

cara

cter

izar

ea

obie

ctel

or, p

roce

selo

r, fe

nom

enel

or n

atur

ale

şi u

man

e;2.

5. C

ompa

ră c

arac

teri

stici

le c

ompo

nent

elor

med

iulu

i nat

ural

şi c

e-lu

i um

an, c

onfo

rm u

nui a

lgor

itm;

2.6.

Arg

umen

teaz

ă un

ele

ipot

eze

priv

ind

proc

esel

e şi

fen

omen

ele

din

natu

ră ş

i soc

ieta

te;

2.7.

Pro

gnoz

ează

con

seci

nțel

e pr

oduc

erii

proc

esel

or ş

i fen

omen

elor

ge

ogra

fice.

Page 160: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

160

Dom

eniu

l: Si

stem

atiza

rea

şi in

terp

reta

rea

orga

niza

toril

or s

tatis

tici,

grafi

ci ş

i car

togr

afici

Nr.

crt.

Stan

dard

ulIn

dica

tori

învă

ţăm

ânt g

imna

zial

învă

ţăm

ânt l

icea

l

3.El

abor

area

şi

inte

rpre

tare

a m

a-te

rial

elor

st

atisti

ce,

grafi

ce

şi

cart

ogra

fice.

Elev

ul:

3.1.

Cite

şte

elem

ente

le o

rgan

izat

orilo

r gr

afici

şi c

ar-

togr

afici

;3.

2. U

tiliz

ează

ele

men

tele

mat

emati

ce a

le h

ărții

în

rezo

lvar

ea e

xerc

ițiilo

r;3.

3. L

ocal

izea

ză c

orec

t pe

har

tă o

biec

tele

, pro

cese

le

şi fe

nom

enel

e ge

ogra

fice;

3.4.

Rea

lizea

ză r

epre

zent

ări

grafi

ce ş

i ca

rtog

rafic

e si

mpl

e, p

e ba

za u

nor

date

ofe

rite

;3.

5. U

tiliz

ează

div

erse

mijl

oace

pen

tru

orie

ntar

ea în

sp

ațiu

;3.

6. E

valu

ează

o s

ituaț

ie g

eogr

afică

por

nind

de

la u

n su

port

sta

tistic

, gra

fic s

au c

arto

grafi

c.

Elev

ul:

3.1.

Ide

ntific

ă el

emen

tele

nat

ural

e şi

um

ane

repr

ezen

tate

pe

un

supo

rt c

arto

grafi

c;3.

2. R

ezol

vă e

xerc

iții ş

i pro

blem

e ce

țin

de

repr

ezen

tare

a ca

rtog

ra-

fică

a sp

ațiu

lui t

eres

tru;

3.3.

Loc

aliz

ează

spa

țial e

lem

ente

le n

atur

ii şi

ale

soc

ietă

ții;

3.4.

Ela

bore

ază

repr

ezen

tări

gra

fice

şi c

arto

grafi

ce c

ompl

exe,

în

baza

dat

elor

sta

tistic

e of

erite

;3.

5. A

plic

ă cu

noşti

nțel

e ge

ogra

fice

pent

ru o

rien

tare

a în

spa

țiu;

3.6.

Ana

lizea

ză m

ater

iale

le st

atisti

ce, g

rafic

e şi

car

togr

afice

la c

arac

-te

riza

rea

com

pone

ntel

or, p

roce

selo

r şi

feno

men

elor

geo

grafi

ce;

3.7.

Esti

mea

ză c

arac

teri

stici

le e

lem

ente

lor,

proc

esel

or ş

i fen

ome-

nelo

r ge

ogra

fice,

în b

aza

mat

eria

lelo

r st

atisti

ce, g

rafic

e şi

car

togr

a-fic

e.

4.Si

stem

atiza

rea

şi

aplic

area

în

ac

tivita

tea

cotid

iană

a d

iferi

tor

surs

e de

inf

orm

are

geog

rafic

e (t

exte

, su

port

uri

grafi

ce ş

i ca

r-to

grafi

ce,

mat

eria

le

stati

stice

, m

odel

e et

c.).

4.1.

Sel

ecte

ază

info

rmaț

ii ge

ogra

fice

din

dife

rite

sur

-se

de

info

rmar

e;4.

2. U

tiliz

ează

tab

ele,

hăr

ți, m

odel

e, s

chem

e, d

ese-

ne ş

i alte

mat

eria

le g

rafic

e în

des

crie

rea

unor

com

-po

nent

e al

e m

ediu

lui g

eogr

afic;

4.3.

Ana

lizea

ză o

rgan

izat

ori s

tatis

tici,

grafi

ci ş

i car

to-

grafi

ci p

entr

u ex

plic

area

pro

cese

lor

şi f

enom

enel

or

din

natu

ră ş

i soc

ieta

te.

4.1.

Inte

rpre

teaz

ă di

feri

te s

urse

de

info

rmar

e ge

ogra

fice

în c

arac

te-

riza

rea

natu

rii ş

i a s

ocie

tății

;4.

2. A

plic

ă în

acti

vita

tea

cotid

iană

dife

rite

sur

se d

e in

form

are

geo-

grafi

că (s

upor

turi

gra

fice

şi c

arto

grafi

ce, m

ater

iale

sta

tistic

e ş.

a.);

4.3.

Sol

uțio

neaz

ă si

tuaț

ii-pr

oble

din

cotid

ian,

ana

lizân

d su

port

ul

stati

stic,

gra

fic ş

i car

togr

afic;

4.4.

Arg

umen

teaz

ă ro

lul o

rgan

izat

orilo

r sta

tistic

i, gr

afici

şi c

arto

gra-

fici î

n ac

tivita

tea

uman

ă.

Page 161: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

161

Dom

eniu

l: Re

laţii

cau

zale

din

tre

com

pone

ntel

e m

ediu

lui g

eogr

afic

Nr.

crt.

Stan

dard

ulIn

dica

tori

învă

ţăm

ânt g

imna

zial

învă

ţăm

ânt l

icea

l

5.A

rgum

enta

rea

rela

țiilo

r ca

uza-

le d

intr

e di

feri

te c

ompo

nent

e,

proc

ese

şi fe

nom

ene

natu

rale

şi

uman

e su

b as

pect

spa

țial.

Elev

ul:

5.1.

Rec

unoa

şte

rela

țiile

cau

zale

din

tre

com

pone

n-te

le n

atur

ale

şi u

man

e al

e m

ediu

lui g

eogr

afic;

5.2.

Dem

onst

reaz

ă le

gătu

ra c

auza

lă d

intr

e el

emen

-te

le n

atur

ale

şi u

man

e;5.

3. A

rgum

ente

ază

rela

țiile

cau

ză-e

fect

din

tre

com

-po

nent

ele

med

iulu

i geo

grafi

c;5.

4. S

inte

tizea

ză,

prin

int

erm

ediu

l te

hnol

ogiil

or i

n-fo

rmaț

iona

le, c

auze

le ş

i efe

ctel

e pr

oces

elor

şi f

eno-

men

elor

geo

grafi

ce.

Elev

ul:

5.1.

Exp

lică

rela

țiile

cau

zale

din

tre

com

pone

ntel

e na

tura

le ş

i um

a-ne

ale

med

iulu

i geo

grafi

c;5.

2. P

rogn

ozea

ză e

volu

ția u

nor

proc

ese

şi fe

nom

ene

geog

rafic

e;5.

3. R

ealiz

ează

un

proi

ect

de in

vesti

gare

a in

tera

cțiu

nii c

ompo

nen-

telo

r m

ediu

lui g

eogr

afic;

5.4.

Arg

umen

teaz

ă pr

in e

xem

ple

conc

rete

rel

ațiil

e ca

uză-

efec

t di

n-tr

e na

tură

şi s

ocie

tate

, la

nive

l loc

al, r

egio

nal ş

i glo

bal;

5.5.

Ded

uce

conc

luzi

i ce

refle

ctă

rela

țiile

cau

zale

din

tre

feno

men

ele

geog

rafic

e şi

acti

vita

tea

uman

ă.

Page 162: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

162

Dom

eniu

l: Ati

tudi

ne ş

i com

port

amen

t priv

ind

med

iul g

eogr

afic

Nr.

crt.

Stan

dard

ulIn

dica

tori

învă

ţăm

ânt g

imna

zial

învă

ţăm

ânt l

icea

l

6.

Dem

onst

rare

a ş

i ana

liza

prob

le-

mel

or m

ediu

lui g

eogr

afic

şi a

pli-

care

a cu

noşti

nțel

or g

eogr

afice

în

proi

ecta

rea

măs

urilo

r de

sol

uți-

onar

e la

niv

el l

ocal

, re

gion

al ş

i gl

obal

.

Elev

ul:

6.1.

Ide

ntific

ă pr

inci

pale

le p

robl

eme

ale

med

iulu

i ge

ogra

fic la

eta

pa a

ctua

lă;

6.2.

Rea

lizea

ză u

n po

rtof

oliu

în c

are

sunt

str

uctu

rate

m

ater

iale

le c

e re

flect

ă pr

oble

mel

e m

ediu

lui g

eogr

a-fic

; 6.

3. D

emon

stre

ază

capa

cită

ți de

aut

oins

trui

re ş

i de

auto

perf

ecțio

nare

în re

zolv

area

pro

blem

elor

med

iu-

lui g

eogr

afic

la n

ivel

loca

l;6.

4.

Real

izea

obse

rvaț

ii pr

ivin

d co

mpo

nent

ele,

pr

oces

ele

şi fe

nom

enel

e ge

ogra

fice;

6.5.

Impl

ică,

indi

vidu

al s

au în

gru

p, în

acț

iuni

de

pro-

tecț

ie a

pat

rim

oniu

lui n

atur

al ş

i um

an d

in lo

calit

ate;

6.6.

Man

ifest

ă o

atitu

dine

resp

onsa

bilă

față

de

valo

-ri

ficar

ea ş

i pro

tecț

ia n

atur

ii;6.

7. M

anife

stă

drag

oste

față

de

başti

nă, r

espe

ct p

en-

tru

sim

bolu

rile

naț

iona

le, a

tol

eran

ței,

a in

tere

sulu

i şi

res

pect

ului

pen

tru

alte

etn

ii şi

cul

turi

din

spa

țiul

națio

nal ş

i din

lum

e.

Elev

ul:

6.1.

Dis

tinge

nec

esită

țile

de s

oluț

iona

re a

pro

blem

elor

med

iulu

i ge-

ogra

fic d

in p

ersp

ectiv

a va

lori

ficăr

ii pr

opri

ilor

capa

cită

ți;6.

2. R

elat

ează

info

rmaț

iile

din

mas

s-m

edia

ce

refle

ctă

prob

lem

ele

med

iulu

i geo

grafi

c;6.

3. A

plic

ă un

por

tofo

liu, î

n ca

re s

unt o

rgan

izat

e m

ater

iale

le e

labo

-ra

te d

e si

ne, î

n ar

gum

enta

rea

sem

nific

ație

i dom

eniil

or a

bord

ate;

6.4.

Rea

lizea

ză o

bser

vații

asu

pra

med

iulu

i geo

grafi

c în

sco

pul d

e-du

ceri

i uno

r pr

oble

me

din

cotid

ian;

6.5.

Impl

emen

teaz

ă un

ele

proi

ecte

de

solu

ționa

re a

pr

oble

mel

or

med

iulu

i geo

grafi

c;6.

6. P

roie

ctea

ză u

n Co

d al

med

iulu

i (ec

olog

ic)

pent

ru r

espe

ctar

ea

lui î

n ac

țiuni

le c

otidi

ene;

6.7.

Dem

onst

reaz

ă sti

ma

şi re

spec

tul f

ață

de d

iferi

te p

erso

ane,

cen

-tr

area

pe

valo

rile

uni

vers

ale

şi n

ațio

nale

, res

pons

abili

tate

a fa

ță d

e pr

opri

a fo

rmar

e ca

cet

ățea

n;6.

8. A

rgum

ente

ază

nece

sita

tea

unui

com

port

amen

t tol

eran

t şi r

es-

pect

uos

față

de

alte

pop

oare

şi c

ultu

ri d

in lu

me;

6.9.

Pro

mov

ează

pro

priil

e id

ei în

sco

pul a

mel

ioră

rii s

tări

i med

iulu

i ge

ogra

fic;

6.10

. El

abor

ează

căi

de

solu

ționa

re a

pro

blem

elor

fun

dam

enta

le

ale

med

iulu

i geo

grafi

c, a

naliz

ând

situ

ații

cotid

iene

;6.

11. G

ener

aliz

ează

cun

oştin

țele

des

pre

natu

ră ş

i acti

vita

tea

uma-

nă p

entr

u al

eger

ea c

orec

tă a

une

i pro

fesi

i, îm

binâ

nd c

erin

țele

per

-so

nale

cu

nevo

ile s

ocie

tății

.

Page 163: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

163

III. Standarde de conţinuturi pe trepte de învăţământ (gimnazială, liceală)

învăţământul gimnazial I. Caracterizări generale.

1.1. Geografie. Terra - planeta noastră. Particularitățile specifice Terrei: forma, dimensiu-nile şi mişcările Pământului. Reprezentarea suprafeței Pământului. Globul geografic. Harta geografică.

1.2. Învelişurile Terrei. Litosfera. Structura internă a Pământului. Rocile magmatice şi sedi-mentare. Factorii interni şi externi, care duc la modelarea scoarței terestre. Cutremu-rele de pământ. Vulcanii. Relieful Terrei. Relieful continentelor.

1.3. Atmosfera: compoziția şi structura. Încălzirea atmosferei. Temperatura aerului. Presiunea atmosferică. Vânturile Terrei. Precipitațiile atmosferice. Vremea şi clima. Zonele climatice. Importanța climei în natură şi în viața omului.

1.4. Hidrosfera: Circuitul apei în natură. Oceanele şi mările. Râurile şi lacurile. Apele subterane. Ghețarii.

1.5. Biosfera: Factorii, care determină diversitatea lumii organice pe Pământ. Solul. Carac-teristici generale. Zonele naturale.

1.6. Societatea umană a Terrei. Populația Terrei. Repartiția şi densitatea populației. Ra-sele umane. Popoarele lumii. Aşezările umane. Îndeletnicirile populației. Agricultura. Industria. Transportul.

1.7. Ocrotirea Terrei. Ocrotirea Terrei – ocrotirea vieții.

II. Caracterizări regionale.

2.1. Geografia continentelor şi oceanelor. Continente şi bazine oceanice. Originea continentelor şi bazinelor oceanice. Cunoaşte-

rea continentelor. Harta geografică. Elementele matematice ale hărții. Caracterizarea continentelor. Africa. America de Sud. Australia şi Oceania. Antarctida: poziția fizico - geografică. Unitățile structurale ale scoarței terestre. Evoluția geologică a teritoriului. Substanțele minerale utile. Relieful. Clima. Factorii de formare a climei. Zonele clima-tice. Apele. Zonele naturale. Populația şi statele (cu excepția Antarctidei). Oceanul Indian. Poziția fizico-geografică. Relieful bazinului oceanic. Clima. Curenții oceanici. Lumea organică.

2.2. Geografia continentelor şi oceanelor. Caracterizarea continentelor. America de Nord. Eurasia. Poziția fizico-geografică. Evo-

luția cunoaşterii continentului. Unitățile structurale ale scoarței terestre. Substanțe-le minerale utile. Relieful. Clima. Particularități generale. Zonele climatice. Apele de suprafață. Zonele naturale. Populația şi statele. Caracterizarea oceanelor. Oceanul Arctic. Oceanul Atlantic. Oceanul Pacific: Poziția fizico - geografică. Relieful bazinului oceanic. Clima. Curenții oceanici. Lumea organică. Problemele ecologice.

2.3. Geografia fizică a Republicii Moldova. Republica Moldova. Caracteristici generale. Poziția fizico-geografică. Evoluția cunoaş-

terii teritoriului. Caracterizarea componentelor naturii. Unitățile structurale ale scoarței terestre. Evoluția geologică a teritoriului. Substanțele minerale utile. Re-lieful. Procesele endogene. Unitățile de relief. Procese exogene. Forme de relief. Importanța reliefului în natură şi în viața omului. Clima. Factorii climatogeni. Elemen-tele climatice. Caracterizarea anotimpurilor. Protecția aerului atmosferic. Apele de su-prafață. Particularități generale. Apele curgătoare. Apele stătătoare. Apele subterane.

Page 164: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

164

Protecția apelor. Vegetația naturală. Particularități generale. Tipurile de vegetație. Protecția lumii vegetale. Lumea animală. Particularități generale. Complexele fau-nistice. Protecția lumii animale. Solul. Factorii de formare a solului. Tipurile de sol (cernoziom, soluri cenuşii şi soluri brune). Protecția solului. Zonele naturale. Proble-mele ecologice. Ariile naturale protejate. Rezervații ştiințifice. Rezervații peisagisti-ce. Monumente ale naturii.

2.4. Geografia umană a Republicii Moldova. Poziția economico-geografică şi organizarea teritoriului. Resursele naturale. Clasifi-

carea resurselor naturale. Resursele minerale utile. Resursele climatice. Resursele de apă. Resursele de sol. Resursele biologice. Populația: Evoluția numerică. Mişcarea naturală a populației. Repartiția şi densitatea populației. Migrația populației. Struc-tura populației. Resursele umane de muncă. Aşezările umane. Economia națională: structura pe sectoare a economiei naționale. Agricultura şi industria alimentară. Cultura cerealelor şi industriile de prelucrare. Cultura plantelor tehnice şi indus-triile de prelucrare. Legumicultura, pomicultura şi industria conservelor. Viticultura şi industria vinicolă. Creşterea animalelor şi industriile producției animaliere. Industria grea. Industria energetică. Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a meta-lelor. Industria chimică. Industria de prelucrare a lemnului. Industria materialelor de construcție. Industria uşoară. Sectorul serviciilor. Transportul şi căile de comunicație. Relațiile economice externe. Caracteristicile economico-geografice regionale: Regiu-nea economico-geografică de Nord. Regiunea economico-geografică Centrală. Regiu-nea economico-geografică de Sud. Regiunea economico-geografică de Sud-Est.

învăţământul liceal

I. Geografia fizică generală.

1.1. Pământul – individualitate în Univers: Universul şi Sistemul Solar. Soarele şi influența sa asupra Pământului. Caracteristicile şi proprietățile fizice ale Terrei (forma, dimen-siunile, structura internă a Pământului, mişcările de rotație şi revoluție, gravitația te-restră, căldura internă a Pământului).

1.2. Litosfera: scoarța terestră, tipurile şi compoziția petrografică. Plăcile litosferice şi dinami-ca lor. Elementele geostructurale ale scoarței terestre. Geocronologia Pământului. Etape-le evoluției geologice şi paleogeografice a Pământului. Procesele endogene şi dinamica scoarței terestre. Unitățile de relief ale Terrei, create de procesele endogene. Procesele exogene şi tipurile de relief create. Rolul scoarței terestre în învelişul geografic.

1.3. Atmosfera terestră: Compoziția şi structura atmosferei. Regimul radiativ şi termic al atmosferei. Dinamica atmosferei. Circulația generală a atmosferei. Umiditatea aerului. Precipitațiile atmosferice. Vremea. Clima. Factorii genetici ai climei. Zonele climatice. Rolul atmosferei pentru Terra.

1.4. Hidrosfera: Repartiția apei pe glob. Componentele hidrosferei. Oceanul Planetar. Pro-prietățile fizice şi chimice ale apelor oceanice. Dinamica apelor în ocean. Apele conti-nentale. Rolul hidrosferei în învelişul geografic.

1.5. Biosfera. Domeniile de viață pe Pământ. Interacțiunea biosferei cu celelalte geosfere ale Terrei.

1.6. Solul. Solul şi caracteristicile lui. Factorii de pedogeneză. Principalele tipuri de sol pe Terra. Repartiția geografică a solurilor pe glob. Solul şi activitatea omenească.

1.7. Învelişul geografic. Părțile structurale şi componentele învelişului geografic. Legitățile învelişului geografic. Învelişul geografic şi societatea umană.

Page 165: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

165

II. Geografia umană a lumii.

2.1. Harta politică a lumii: Evoluția hărții politice a lumii în perioada contemporană. Tipo-logia statelor lumii.

2.2. Resursele naturale: Clasificarea resurselor naturale. Resursele climatice. Resursele de apă. Resursele de substanțe minerale utile. Resursele vegetale, faunistice şi pedologice.

2.3. Populația. Evoluția numerică şi mişcarea naturală. Migrația populației. Repartiția şi densitatea populației. Structura populației pe grupe de vârstă, pe sexe, rasială, etno-lingvistică. Resursele umane de muncă. Aşezările umane.

2.4. Economia mondială. Structura economiei mondiale. Diviziunea geografică a muncii. Agricultura. Structura pe ramuri a agriculturii. Factorii de dezvoltare a agriculturii. Ti-purile de agricultură. Cultura plantelor. Creşterea animalelor. Industria: Industria ener-getică. Industria metalurgică. Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a me-talelor. Industria chimică. Industria alimentară. Industria uşoară. Sectorul serviciilor. Transporturile şi căile de comunicație. Relațiile economice internaționale. Principalele organizații de integrare economică.

2.5. Caracterizarea economico-geografică a regiunilor şi a statelor. Europa: Marea Brita-nie, Franța, Germania, România, Ucraina, Federația Rusă, Norvegia şi Italia (descrierea comparativă); Asia: China, Japonia, India; America de Nord: Statele Unite ale Americii; America Latină: Brazilia; Africa: Republica Africa de Sud; Australia şi Oceania: Uniunea Australiană.

III. Geografia mediului.

3.1. Geografia mediului. Caracteristici generale. Mediul geografic. Structură şi organiza-re. Componentele mediului geografic. Geosistemul şi sociosistemul. Tipurile de relații în mediul geografic.

3.2. Tipologia mediului geografic: Mediul pădurilor ecuatoriale. Mediul subecuatorial. Me-diile tropicale. Mediile subtropicale. Mediile temperate. Mediile reci din latitudinile polare. Mediile intrazonale. Mediile antropice.

3.3. Domeniile de degradare a mediului. Protecția mediului. Impactul uman asupra mediu-lui. Degradarea mediului aerian. Protecția mediului aerian. Degradarea mediului acva-tic. Protecția mediului acvatic. Degradarea vegetației naturale. Protecția vegetației. Degradarea lumii animale. Măsuri de protecție a lumii animale. Degradarea solu-lui. Măsuri de protecție a solului. Conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic. Ariile protejate. Ariile protejate în Republica Moldova.

3.4. Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane. Despăduri-rile. Deşertificarea. Modificările climatice globale. Problema demografică. Asigurarea populației lumii cu produse alimentare. Malnutriția. Problema apei. Problema ener-getică. Asigurarea omenirii cu resurse naturale. Problema lichidării decalajelor eco-nomico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate. Problema dezarmării şi menținerii păcii pe Pământ. Hazardurile naturale şi antropice. Impactul acestora asupra mediului. Protecția mediului în condițiile dezvoltării durabile.

Concluzii:Standardele constituie repere utile pentru toți agenții implicați în procesul educațional.

Astfel:• elevii vor şti care sunt aşteptările privitoare la învățare, exprimate prin cunoştințe, abili-

tăți şi atitudini, precum şi la criteriile de evaluare a performanțelor la finele unei trepte de şcolaritate;

Page 166: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

166

• profesorii vor regla demersul didactic în funcție de standardele de eficiență a învățării Geografiei;

• părinții vor fi informați cu privire la aşteptările pe care şcoala le are față de elevi;• autorii de curriculum vor avea un sistem de referință unitar cu privire la performanțele

dorite.

Totodată standardele vor motiva elevii pentru învățarea continuă şi vor conduce la structurarea capacităților specifice învățării active.

bibliografie:

1. Achiri I., Bolboceanu A. Evaluarea standardelor educaționale. Chişinău: Print-Caro, 2009.

2. Achiri I., Velişco N. (coord.), Volontir N., Sochircă V. Standarde educaționale la discipli-nele şcolare din învățămîntul primar, gimnazial şi liceal. Chişinău: Univers Pedagogic, 2008.

3. Bucun N., Pogolşa L. (coord.), Odoleanu N. et al. Standarde de competență – instru-ment de realizare a politicilor educaționale. Chişinău: Print-Caro, 2010.

4. Chiş V. Pedagogia contemporană, pedagogia pentru competențe. Cluj, 2005.5. Chabbott, C. UNICEF’s Child-Friendly Schools framework: A desk review. New York:

UNICEF, 2004.6. Clair, N., Miske, S., & Patel, D. Un cadru conceptual pentru elaborarea standardelor

ŞPC/EBC in regiunea ECE/CSI. St. Paul, MN: Miske Witt & Associates Inc., 2010.7. Chapman, D. & Miske, S. Promoting Girls’ Education in Africa: Evidence from the Field.

In M. Maslak (Ed.) The Agency and Structure of Women’s Education. Albany, NY: SUNY Press, 2007.

8. Cojocaru V. Gh., Schimbarea în educație şi schimbarea managerială. Chişinău, 2004.9. Curriculum național, Geografia, clasele V-IX. Chişinău: Lyceum, 2010.10. Curriculum național, Geografia, clasele X-XII. Chişinău: Ştiința, 2010.11. Guțu V., Achiri I. Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic. Chişinău, 2009.12. Stoica A. Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Bucureşti: Humanitas

Educațional, 2003.

Page 167: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

167

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI şTIInŢe

Ion boTGoS, doctor în ştiințe fizico-matematice, conf. univ. Institutul de Ştiințe ale Educației

zinaida GALbEN-pANCIUC, lector universitar superior IŞE, învățătoare, grad didactic superior, coordonator

Introducere

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pen-tru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată face în fiecare domeniu de învățare, la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la finisarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instituțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori-entează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii şi nu la nivel individual, în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngriji-re şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului, în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Indiferent de felul cum sunt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării personalității în educație.

Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, prezentele standarde de eficiență a învățării acoperă caracte-risticile şcolii prietenoase copilului, care:

Page 168: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

168

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție, precum şi participarea democratică. În procesul elaborării standardelor, o deosebită atenție a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi, care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări.

Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi a elabora mo-dalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabili-tatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind: eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

La baza elaborării standardelor de eficiență ale predării/învățării şi dezvoltării elevilor la disciplina Ştiinţe se află acumulările ştiințifice în cunoaşterea naturii, în domeniul psihologi-ei vîrstelor şcolare şi pedagogiei contemporane, precum şi experiența educațională acumu-lată privind formarea / dezvoltarea personalității elevului la această disciplină şcolară.

Domeniul de cunoaştrere ştiințifică al ştiinței este Natura, unde are loc complexitatea fenomenelor, proceselor şi interacțiunilor bazate pe anumite legi, de aceea acest dome-niu este indispensabil de domeniul cognitiv de formare/dezvoltare a personalității elevului care se desfăşoară pe tot parcursul şcolarității.

Standardele la disciplina Ştiințe reprezintă pentru profesorii un document ce se referă la aşteptările pe care le pot avea elevii la finele treptei primare de învățămînt.

Adică, ele reflectă nişte achiziții finale, cu caracter general, pentru respectiva treaptă de învățămînt în acord cu acțiunile educaționale şi cu vîrsta elevilor în această perioadă de formare şi dezvoltare a personalității.

Întrucît standardele au un caracter general, ele sunt relevante la nivelul clasei de elevi şi nu la nivelul individual de dezvoltare a fiecăruia. Însă standardele permit şi o flexibilitate privind respectarea ritmului şi caracteristicilor individuale în dezvoltarea lor generală.

Page 169: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

169

În ce priveşte profesorii, standardele reprezintă un punct de referință la proiectarea activităților didactice.

Standardele educaționale la disciplina Ştiințe sunt structurate în baza celor 4 competențe specifice:

1. Receptarea informaţiilor știinţifice2. Explorarea și investigarea lumii înconjurătoare3. Comunicarea orală și scrisă utilizând stilul știinţific 4. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural și al celui social Axate pe competențele specifice, standardele țin cont de toate domeniile de formare şi

dezvoltare a personalității elevului: cognitiv, afectiv şi psihomotor. Trebuie să menționăm că elevii dobîndesc elemente de competențe specifice disciplinei

ştiinței pe tot parcursul studierii acesteia, iar în calitate de achiziții finale – se formează la finele treptei de învățămînt.

În acest context, în procesul educațional trebuie utilizate diverse strategii didactice în dependență de vîrsta elevilor, care să sprijine şi să stimuleze învățarea şi dezvoltarea ele-vilor.

Domenii de cunoaștere: I. natura II. Spaţiu

III. Mişcarea IV. Timpul V. Viaţa

Glosarul de termeni principali

Termenii utilizați în document şi care necesită să fie definiți sunt:Educaţie bazată pe calitate: Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional,

local) în sistemul de învățămînt care au scopul de a îmbunătăți un anumit element din sistem.

Şcoală prietenoasă copilului: Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influiențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învă-țare al fiecărui copil.

Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încît toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învă-țare, acumulînd cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.

Domeniu: sector al unei discipline ştiințifice utilizat în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a stan-dardelor.

Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sînt aştep-tări înalte şi nu cerințe minime. Standardele pentru educația bazată pe calitate măsoară progresul, îmbunătățesc planificarea şi alocarea resurselor, evaluează eficiența învățării.

Indicatori: Acțiuni şi comportamente observabile, care indică prezența, starea sau con-diția unor elemente legate de standarde. Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progre-sul spre atingerea standardelor.

Page 170: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

170

Nr. de ordine Standardele Indicatorii

1. Achiziţionarea unui set de cunoştinţe ştiinţifice elementare: concepte, definiţii, reguli, informa-ţii despre fenomene, pro-cese observate în mediul natural

Elevul:1.1 Explică corect termeni-cheie: natură, viaţă, mişcare, timp, spa-

ţiu; Pământ, ţară, mediu înconjurător, poluare, protecţie, con-servare, Cartea Roşie a Moldovei; fenomene naturale (simple) în baza cunoştințelor dobândite şi propriilor observări;

1.2 Selectează informații complementare adecvate conținuturilor ştiințifice de învățat din diverse surse documentare: cărţi, re-viste, ziare, enciclopedii, televizor, internet, independent sau în cooperare;

2. Dezvoltarea şi aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în situaţii concrete din viaţa cotidiană

2.1 Realizează transferul de informații ştiințifice prin conexiuni intra-disciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare în situații reale din viața de zi cu zi;

2.2 Aplică reguli de îngrijire corectă a plantelor, animalelor din gos-podărie, apartament, colţul viu al clasei, parc, rezervaţie etc.;

2.3 Rezolvă unele probleme (elementare) din cotidian: de mediu, sociale, psihologice, de educaţie, de sănătate, economice etc. în baza cunoştințelor, ajutorului maturilor etc.;

2.4 Exersează aplicarea memoriei, operaţiilor gândirii (analiza, sin-teza, comparatia, generalizarea), imaginaţiei în procesul de cu-noaştere;

3. Formarea şi exersarea capacităţilor de explora-re/ investigare elemen-tară a unor procese, fe-nomene ce se produc în mediul înconjurător

3.1 Efectuează observații sistematice, aplicații, investigații simple cu măsurări ştiințifice înregistrându-le în calendarul naturii;

3.2 Demonstrează abilitatea utilizării unor instrumente de măsură mecanice şi electronice: ceasul, calendarul, termometrul, cânta-rul, metrul, vasul gradat prin citirea unui termometru în grade Celsius; stabilirea timpului şi a orei; a masei, lungimii, volumului unui corp;

3.3 Compară starea vremii în diferite: perioade ale unei luni, ale unui anotimp; anotimpuri (repere: temperatura medie, precipi-taţii, durata zilei şi a nopţii etc.);

3.4 Explorează efectele factorilor de mediu asupra plantelor şi ani-malelor;

3.5 Efectuează experimente simple pe baza unui algoritm de lucru dat;

3.6 Elaborează planul de soluționăre/ rezolvare a unei situații sem-nificative;

4. Dezvoltarea abilităţii de comunicare ştiinţifică ne-cesare învăţării, desco-peririi, promovării ideilor inovative, proiectelor

4.1 Utilizează un limbaj ştiințific adecvat comunicării de cunoştințe, a rezultatelor şi concluziilor în urma efectuării observațiilor şi in-vestigațiilor;

4.2 Descrie prin enunțuri simple: corpuri (repere: formă, culoare, di-men siune, materialul din care este compus, utilitate); elemente geografice din mediul apropiat;

4.3 Aplică modele explicative (verbal, schematic, tabel, diagramă) în interpretarea ştiințifică a unor fenomene naturale şi sociale;

4.4 prezintă un proiect ştiințific realizat individual sau în grup în baza cunoştințelor şi documentării;

4.5 Emite viziuni proprii asupra unor situații concrete cu referire la mediul înconjurător respectînd etica comunicării;

4.6 Manifestă abilități de colaborare la realizarea activităților din perspectiva praxiologică;

4.7 formulează concluzii în urma observațiilor effectuate cu expu-nerea acestora

4.8 Exprimă viziuni proprii în urma analizei diverselor situații din via-ța cotidiană cu referire la relațiile dintre oameni;

4.9 Interpretează unele informații, date selectate din diverse surse de informare cu referire la poluarea mediul înconjurător.

Page 171: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

171

5. Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor de-zirabile faţă de mediu şi problemele sale

5.1 Susţine dezbateri privind efectele intervenției omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenției sale);

5.2 Demonstrează un comportament propriu adecvat în raport cu natura pe baza relației cauză-efect;

5.3 Identifică și valorifică probleme de mediu: surse de poluare, dis-trugeri, utilizări neraţionale, braconaj etc., prin sesizarea orga-nelor locale, a populaţiei şi desfăşurare de activităţi concrete de protecţie, remediere);

5.4 Confirmă prin argumentări asumarea de responsabilități pentru asigurarea securității vieții personale prin adoptarea unui mod sănătos de viață;

5.5 Stabilește reguli de menținere şi dezvoltare a unui corp sănătos şi armonios (practicarea sistematică a acțiunilor de igienă fizică şi psihoigienă: spălatul pe dinţi, gimnastica, autoreglarea senti-mentelor şi emoţiilor etc.) demonstrând respectarea acestora;

5.6 Redactează independent/în echipă afişe, spoturi publicitare pri-vind necesitatea unui mediu de viață sănătos.

Page 172: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

172

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MoRAL-SpIRITUALă

Angela cArA, dr. pedagogie, conf. cerc. Institutul de Ştiințe ale EducațieiTatiana NiculcEA, consultant, Ministerul Educației

STANDARDE DE CoMpETENŢă

Aria curriculară: Ştiințe socioumaneDisciplina: Educația Moral-Spiritualăpunctul de control: învăţămîntul primar

DoMENIUL 1: SEMNIFICAŢIA NORMELOR DIN SFERA VALORILOR MORAL- SPIRITUALEDoMENIUL 2: VALORI CENTRALE ALE CREŞTINISMULUIDoMENIUL 3: RELAŢIONARE POZITIVĂ CU CEILALŢI ÎN RAPORT CU VALORILE GENERAL-

UMANe

Experţi: Cara Angela, Niculcea Tatiana, Chişinău - 2011

prin standarde de eficienţă a învăţării se înţeleg obiective complexe, largi – obiective orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea școlarizării sale.

Măsurarea nivelului de atingere a fiecărui standard la finele treptei de învățămînt se face în baza unor indicatori de performanţă măsurabili, care includ acţiuni şi comporta-mente concrete şi observabile.

Standardele la discipilina Educație Moral-Spirituală vizează asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți elevii, acoperind toate aspectele dezvoltării personalității în educație, fiind exprimate printr-un sistem de categorii, reguli, norme, valori etice şi spiritu-ale care se cer cunoscute şi respectate pentru o inserție eficientă în viața socială.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile şcolii prietenoase copilului: eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; participare demo-cratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului.

Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional – predarea, învățarea şi evaluarea – toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Sistemul de standarde se axează pe următoarele principii:– principiul respectării interesului superior al copilului – exprimă necesitatea coordo-

nării tuturor acțiunilor, activităților realizate în mediul formal, informal şi nonformal în interesul superior al copilului;

– principiul colaborării – exprimă necesitatea implicării familiei şi comunității în procesul de planificare şi realizare a procesului educațional;

– principiul complexităţii – exprimă cerința ca procesul de învățămînt să fie organizat şi să se desfăşoare ținîndu-se cont de particularitățile de vîrstă, sex, nivelul pregătirii ante-rioare, precum şi de deosebirile individuale, de potențialul intelectual şi fizic al fiecărui elev;

Page 173: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

173

– principiul accesibilităţii și individualizării învăţămîntului (centrării pe copil) – expri-mă necesitatea organizării şi desfăşurării procesului de învățămînt în corespundere cu posibilitățile reale ale elevilor, ținîndu-se cont de particularitățile de vîrstă, sex, nivelul pregătirii anterioare, precum şi de deosebirile individuale, de potențialul intelectual şi fizic al fiecărui copil;

– principiul participării – reclamă realizarea drepturilor de participare a elevilor, precum şi a familiilor şi reprezentanților acestora în procesul de evaluare şi planificare a activi-tăților educaționale;

– principiul interdisciplinarităţii - exprimă necesitatea coordonării conținuturilor disci-pilinei Educația Moral-Spirituală cu celelalte elemente şi componente ale acesteia, al-cătuind un ansamblu unitar, integrativ de cunoştințe, competențe şi atitudini, ale căror componente sunt reciproc condiționate, avînd drept obiectiv major pregătirea elevului pentru a aprecia schimbările din mediul în care absolventul îşi va desfăşura activitatea.

Standardele sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabi-le, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Pentru cadrele didactice care predau Educația Moral-Spirituală standardele trebuie să devină instrumente esențiale pentru evaluarea progreselor şi rezultatelor obținute de către elevi.

DoMENIUL 1: SEMNIfICAŢIA NoRMELoR DIN SfERA vALoRILoR MoRAL-SpIRITUALE

STANDArDINDICAToRI

îNvăŢăMîNTUL pRIMAR

1. Înțelegerea sensului şi semnificației valorilor şi normelor morale care conduc viața oamenilor în comunitate.

2. Producerea, elaborarea de texte cu conținut moral, în baza situației reale / imaginare.

3. Formularea, sintetizarea, aprecierea regulilor de comportare în concordanță cu înțelegerea noțiunilor moral-spirituale.

Elevul:Identifică, în baza analizei relației părinți-copii, •datoriile unora față de alții;Analizează fapte şi întîmplări din viață (reale sau •posibile), pentru a aprecia corect conduita pro-prie şi a celorlalți;Respectă regulile de comportament moral în fa-•milie, clasă;Stabileşte corespondențe între calitățile perso-•nale şi faptele personale;Exprimă opinii şi atitudini proprii față de Carte ca •valoare spirituală;Argumentează semnificația normelor din sfera •valorilor moral-spirituale.

Page 174: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

174

DoMENIUL 2: vALoRI CENTRALE ALE CREŞTINISMULUI

STANDArDINDICAToRI

îNvăŢăMîNTUL pRIMAR

1. Identificarea valorilor centrale ale creştinis-mului şi practicarea unor abilități privind cul-tura relațiilor interpersonale;

2. Utilizarea conceptelor specifice valorilor mo-ral-spirituale pentru cunoaşterea şi respecta-rea tradițiilor naționale, experienței religioa-se, normelor de conviețuire în societate;

3. Interacționarea constructivă cu oamenii din jur, în baza modelelor de comportament demne de urmat.

Elevul:Identifică valorile principale ale creştinismului;•Recunoaşte sărbătorile calendaristice şi de fami-•lie;Exprimă în cuvinte proprii povețele lui Iisus Hris-•tos;Explică morala textelor biblice/literare în raport •cu situațiile din viață;Demonstrează modele de comportament în rela-•țiile cu colegii, părinții, adulții, profesorii;Manifestă respect față de casa părintească, lăca-•şurile sfinte, localurile culturale.Argumentează atitudinea de respect şi mîndrie •față de sărbătorile familiale şi naționale.

DoMENIUL 3: RELAŢIoNARE pozITIvă CU CEILALŢI îN RApoRT CU vALoRILE GENERAL-UMANE

STANDArDINDICAToRI

îNvăŢăMîNTUL pRIMAR

1. Aplicarea normelor din sfera valorilor umane în stabilirea relațiilor interpersonale pozitive;

2. Respectarea diversității dorințelor şi posibi-lității oamenilor, recunoaşterea drepturilor reprezentate ale diferitor culturi;

3. Manifestarea unui comportament responsa-bil față de valorile general-umane.

Elevul:• Numeşte norme din sfera valorilor general-uma--uma-

ne;• Recunoaşte esența valorilor naționale;• Manifestă comportamente moral-spirituale în di-

verse situații;• Descrie activități practice pe care le poate realiza

în cotidian cu referire la valorile general-umane;• Aplică reguli de comportament moral-spiritual;• Manifestă respect şi mîndrie față de tradițiile şi

obiceiurile strămoşeşti din localitate.

Page 175: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

175

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI eDUCAŢIA CIVICă

Eugenia pARLICov, Ministerul Educației, coordonatorLilia poGoLŞA, doctor în istorie, conferențiar universitar Institutul de Ştiințe ale Educatieivioleta MijA, cercetător ştiintific, Institutul de Ştiințe ale EducațieiRodica SoLovEI, dr. conf., Institutul de Ştiințe ale Educației

Introducere

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizțnd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sunt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.

Page 176: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

176

Standardele sunt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elev şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, vizțnd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; şi13) bazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sunt nilşte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Page 177: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

177

Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.

II. explicarea termenilor

Standardele de eficienţă a învățării reprezintă obiective complexe, cu sens larg, care orientează spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarizării sale.

Masurarea nivelului de atingere a fiecărui standard la finele treptei de învățămînt se face în baza indicatorilor de performanţă măsurabili, care includ acţiuni și comporta-mente concrete și observabile. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi stan-dardele în viitor.

Standardele sunt așteptări înalte și nu cerinţe minime.Conceptul de standard educațional trebuie să fie asociat direct cu cel de criteriu de

calitate a sistemului de învățămînt. Îndeplinirea standarelor de eficienţă a învăţării trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanțelor fiecărei instituții de învățămînt, clase şi a fiecărui elev în parte.

Standardul are statut de etalon pentru evaluarea nivelurilor de pregătire ale elevilor şi de reper pentru conceptorii de curriculum şi autorii de manuale, alte suporturi şi instru-mente didactice.

Standardele au caracter multiaspectual,vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate într-o şcoală prietenoasă copiilor. În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile Şcolii Prietenoase Copilulul (ŞPC): eficiență; incluziune; sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor este acordată acoperirii principiului respectării dreptu-rilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sensibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunita-tea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Page 178: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

178

Domeniul: Omul - fiinţă socială

Nr. crt.

StandardIndicatori

învăţămîntul gimnazial învăţămîntul liceal

1. Identifică și aplică reguli și norme de convieţuire în so-cietate

Elevul:1.1. Recunoaşte în comportamentul

uman, la general, şi în compor-tamentul propriu, în particular, acțiunile social acceptate şI cele neacceptate.

1.2. Compară comportamentul uman acceptat în societate cu compor-tamentul uman dezaprobat /de-viant şi descrie efectele sociale ale acestora.

1.3. Explică necesitatea regulilor şi normelor în societate.

1.4. Elaborează un cod de reguli şi norme comportamentale gene-rale pentru respectare în familie şi în locuri publice (bibliotecă, instituție de ocrotire a sănătății, grădină publică, grădiniță de co-pii, primărie, poştă, cafenea, dis-cotecă etc.)

Elevul:1.1 Justifică necesitatea respecterii

regulilor şi normelor în toate do-meniile de activitate a omului.

1.2 Analizează critic situații sociale din domeniile cultural, profesio-nal, politic etc., care solicită reguli şi norme comportamentale spe-cifice, stereotipurile asociate, şi formulează judecăți de valoare în raport cu justețea /corectitudinea acestora.

1.3 Ierarhizează regulile şi normele sociale în funcție de importanța lor pentru societate.

1.4 Demonstrează în baza datelor statistice, exemplelor din mass-media, din comunitate pericole /probleme asociate nerespectării legilor, regulilor şi normelor de conviețuire într-o societate /într-un stat, indiferent de regimul po-litic.

2. produce acte de va-lorificare a calităţi-lor cetăţenești în viaţa privată și pu-blică.

2.1. Identifică însuşiri umane proprice oamenilor /comunității.

2.2. Aduce exemple de strategii de dezvoltare individuală şi în grup pentru consolidarea identității, respectului de sine şi a respectu-lui față de ceilalți.

2.3. Compară comportamentele uma-ne constructive cu cele distructi-ve şi formulează judecăți de va-loare.

2.4. Proiectează modele de compor-tament constructiv vizavi de me-diul social şi ambiant, alege forma adecvată de manifestare ale aces-tora.

2.5. Exercită acțiuni de valorificare a constructivismului în raport cu mediul.

2.6. Distinge comportamentul proso-cial de comportamentele umane obişnuite.

2.1. Identifică situații şi modalități de exercitare a calității de cetățean responsabil în viața privată şi pu-blică.

2.2. Argumentează interdependența dintre viața privată şi cea publică.

2.3. Formulează judecăți de valoare cu referire la efectele comunică-rii constructive asupra climatului familial, asupra vieții sociale din comunitate, asupra vieții politice.

2.4. Promovează acțiuni legale de va-lorificare a drepturilor şi interese-lor personale şi comunitare.

2.5. Stabileşte şi dezvoltă relații inter-personale constructive.

2.6. Realizează acțiuni prosociale în situații reale.

Page 179: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

179

Domeniul: Societatea democratică/ Legea – instrument de protecţie a persoanei

Nr. crt.

StandardIndicatorii

Învățămîntul gimnazial Învățămîntul liceal

3. Interpretează con-texte uzuale, ope-rînd cu valorile general -umane, naţionale și demo-cratice.

Elevul:3.1. Recunoaşte valorile general-uma-

ne, naționale şi democratice. 3.2. Formulează judecăți de valoare

referitoare la elementele ce con-stituie identitatea cetățeanului Republicii Moldova.

3.3. Aduce exemple de respecta-re a valorilor general-umane, naționale şi democratice în fami-lie, şcoală, comunitate.

3.4. Determină care dintre valori sînt ignorate în comunitatea şcolară şi locală, descrie situațiile şi identi-fică cauzele eventuale ale acesto-ra.

3.5. Proiectează algoritmul paşilor pentru soluționarea anumitor probleme identificate şi argu-mentează oportunitatea acestora din perspectivă axiologică.

Elevul:3.1. Comentează rolul valorilor gene-

ral-umane, naționale şi democra-tice în dezvoltarea persoanei, a poporului, a statului.

3.2. Explorează situații cu caracter lo-cal şi/sau național de neglijare a valorilor şi formulează sugestii de ameliorare legală a situației, uti-lizînd experiențele relevante ale statelor democratice.

3.3. Formulează raționamente cu referire la importanța păstrării identității naționale în contextul integrării europene.

3.4. Argumentează pericolul etno-centrismului, utilizînd practicile internaționale şi exemplifică ca-zuri de etnocentrism în Republica Moldova/ alte țări şi sugerează instrumente legale posibile de aplanare a situației.

3.5. Proiectează şi utilizează tehnici de soluționare, prin prisma legii, a unor situații din domeniul drep-tului: civil, al familiei, muncii, fis-cal, penal, de procedură penală şi administrativ.

4. Recunoaște în si-tuaţii reale și/sau modelate cazuri de încălcare a dreptu-rilor și libertăţilor omului/copilului și promovează me-canisme legale de protecţie a aces-tora.

4.1. Identifică şi defineşte dreptu- rile şi libertățile copilului şi responsabilitățile asociate.

4.2. Recunoaşte în diverse contexte situații de exercitare a drepturi-lor şi libertăților omului /copilu-lui şi a responsabilităților asocia-te.

4. 3. Clasifică, după unul sau mai mul-te criterii explicite sau implicite, situațiile de încălcare a drepturi-lor şi libertăților omului /copilu-lui.

4.4. Exemplifică şi descrie instru-mente şi mecanisme legale de protecție a drepturilor şi libertăților omului /copilului la nivel local şi/sau național.

4.5. Propune soluții /întreprinde acțiuni legale şi pertinente pen-tru situații de încălcare a dreptu-rilor personale şi ale altora.

4.1. Compară statutul unei legi cu statutul regulilor şi normelor so-ciale, concluzionează referitor la circumstanțele utilizării acesto-ra.

4.2. Argumentează necesitatea res-pectării constituției într-un stat democratic.

4.3. Stabileşte corelarea dintre do-cumentele internaționale/ naționale/ locale/ instituționale cu privire la drepturile omului /drepturile copilului.

4.4. Distinge situații de încălcare a drepturilor omului/ copilului care necesită implicații legale la nivel național şi/sau internațional.

4.5. Identifică şi sensibilizează instanțele relevante pentru ocro-tirea drepturilor / libertăților în-călcate, la nivel local, național, internațional.

Page 180: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

180

Domeniul: Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale

Nr. crt. Standard

Indicatoriiînvăţămîntul gimnazial învăţămîntul liceal

5. Determină și de-scrie importanţavieţii și Sănătăţii din perspectivă personală și soci-ală.

Elevul:5.1. Identifică şi descrie comporta-

mentul specific modului sănătos de viață şi a modului nesănătos de viață.

5.2. Selectează din datele statistice, mass-media informațiile rele-vante pentru formarea convinge-rii de necesitate a unui compor-tament pro viață şi sănătate.

5.3. Argumentează valoarea sănătății pentru individ şi societate.

5.4. Identifică relația cauză-efect pen-tru situații din cotidian relevante stării de sănătate fizică şi psihi-că.

5.5. Formulează reguli şi norme com-portamentale de promovare a modului sănătos de viață.

Elevul:5.1. Formulează judecăți de valoare

pentru un mod de viață sănătos bazat pe respectarea legii şi a normelor morale ale societății.

5.2. Selectează şi interpretează date de tip cantitativ, calitativ din sur-sele de informare cu referire la efectele morbidității (nivelului de îmbolnăviri) asupra economi-ei țării.

5.3. Reprezintă rezultatele unor ob-servații realizate în domeniile sănătății şi protecției sociale prin desene, tabele, grafice, diagrame şi extrage, la necesitate, informa-ții relevante din tabele, liste, dia-grame statistice.

5.4. Argumentează valoarea social-economică a modului sănătos de viață a cetățenilor.

5.5. Explorează situații cu caracter local şi/sau global în domeniul sănătății.

6. Recunoaște în co-tidian bolile / ris-curile asociate mo-dului nesănătos de viaţă și selectează metode relevante de protecţie a vieţii și sănătăţii proprii și ale celorlalţi

6.1. Explică sintagma mod nesănătos de viaţă şi identifică coraportul acestuia cu drepturile şi libertățile omului.

6.2. Exemplifică şi descrie boli şi alte riscuri asociate modului ne-sănătos de viață (alimentație; violență; ignorarea abstenenței în relații intime, în consumul de alcool, țigări, substanțe narcotice; utilizarea nelimitată a computa-torului, telefonului mobil etc.).

6.3. Explorează diverse surse de informații pentru identificarea cauzelor îmbolnăvirilor şi deter-minarea metodelor eficiente de protecție.

6.4. Aplică tehnici simple de control a stării proprii de sănătate, precum şi a altora (temperatura corpu-lui, tensiunea arterială, pulsul, respirația etc.) şi de acordare a primului ajutor premedical.

6.5. Identifică şi aplică regulile de igienă personală şi norme de sa-nitărie în mediul de trai /de ac-tivitate şi modalități individuale de protecție a sănătății fizice şi psihice.

6.1. Recunoaşte în diverse contexte comportamente specifice modu-lui nesănătos de viață.

6.2. Argumentează necesitatea con-trolului asupra acțiunilor proprii / ale celorlalți în situații de risc pen-tru sănătatea / viața proprie şi a celor din jur.

6.3. Estimează prejudiciile familiei / statului pentru tratamente, cu accent pe cazurile îmbolnăviri-lor asociate modului incorect de viață, şi formulează judecăți de valoare.

6.4. Identifică în situații referitoare la modul sănătos de viață încălcări ale drepturilor şi libertăților omu-lui (dreptul la informație, dreptul consumatorului, dreptul la alege-re etc.), ale regulilor şi normelor sociale şi ale legilor.

6.5. Utilizează metode de protecție a sănătății fizice şi psihice.

6.6. Proiectează /aplică strategii de ameliorare a propriei stări de să-nătate, întreprinde acțiuni tangi-bile de promovare a culturii mo-dului sănătos de viață şi de asigu-rare a securității colective.

Page 181: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

181

Domeniul: Creştere personală şi dezvoltare pentru carieră

Nr. crt.

StandardIndicatorii

învăţămîntul gimnazial învăţămîntul liceal

7. operează cu infor-maţii despre carac-teristicile psihofizi-ce/ competenţele proprii și cerinţele pieţei forţei de muncă

Elevul:7.1. Identifică şi descrie aptitudinile,

interesele şi preferințele proprii cu referire la domeniul carierei.

7.2. Selectează din sursele existente şi organizează informația cu re-ferire la cerințele pieței forței de muncă şi competențele specifice profesiilor/ meseriilor.

7.3. Compară şi apreciază pro-priile aptitudini, interese şi competențe în raport cu oferta pieței de muncă şi cerințele an-gajatorilor.

7.4. Elaborează paşi eventuali de inserție în mediul profesional / antreprenorial şi îi interpretează din perspectiva cadrului legal.

7.5. Elaborează propriul proiect de carieră.

7.6. Elaborează şi prezintă, oral şi în scris, rezumatul portofoliului per-sonal din perspectiva eligibilității pentru domeniul profesional de referință.

Elevul:7.1. Identifică ramurile economiei

naționale şi ofertele pieței forței de muncă din Republica Moldo-va şi le compară, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, cu cele din alte state.

7.2. Clasifică şi compară informațiile cu referire la cerințele pieței forței de muncă şi competențele specifice profesiilor/ meseriilor.

7.3. Investighează oportunități legale de inserție profesională în comu-nitatea locală, națională.

7.4. Elaborează şi exersează strategii legale de promovare personală pe piața muncii.

7.5. Proiectează şi structurează al-goritmul planului individual de acțiuni de creştere personală şi dezvoltarea pentru carieră.

7.6. Dezvoltă portofoliul de creştere personală şi dezvoltare pentru carieră şi realizează prezentarea publică a acestuia din perspecti-va eligibilității pentru domeniul profesional de referință.

Page 182: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

182

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA TEhNoLoGICă

Antonina ruSu, cercetător ştiințific, I.Ş.E, coordonator.parascovia SECRIERU-hARbUzARU, lector superior U.P.S „I. Creangă”

Introducere

În sistemul educațional dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline.

Standardele sunt elaborate pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naş-tere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în cadrul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Standardele reflectă finalitățile edu-catiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau sta-tului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Standardele prevăd competențele necesare de formare-evaluare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului.

Abordarea de către Şcolile Prietenoase Copiilor (ŞPC) a reformei educației, bazată pe Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CPDC), este o abordare holistică a reformei educației care plasează copilul în centrul tuturor eforturilor. Noțiunea de “prietenos copi-lului” include astfel de dimensiuni cum sunt: (1) incluziunea; (2) eficiența învățării; (3) să-nătatea, siguranța şi protecția în mediul şcolar; (4) sensibilitatea la gen; (5) implicarea sau participarea elevilor, părinților şi a comunității în viața şi activitatea şcolii şi comunității; şi (6) respectarea drepturilor copilului şi a multiculturalității. Cele şase dimensiuni, analizate împreună, oferă o imagine a educației de calitate înaltă pentru toţi copiii şi stabilesc un cadru în limitele căruia pot fi elaborate şi atinse standardele referitoare la Educația Bazată pe Calitate/Şcolile prietenoase copilului (EBC/ŞPC).

În Moldova, dimensiunea de eficiență a învățării a constituit accentul inițial în elabora-rea standardelor în cadrul abordării ŞPC a UNICEF. Eficiența învățării este definită ca “mă-sura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii la fie-care nivel al sistemului de educație utilizează întregul lor potențial în procesul de învățare, însuşind anumite cunoştințe şi abilități măsurabile şi bazate pe cercetări” (UNICEF, 2010). Sunt elaborate standarde (scopuri extinse în procesul de învățare a elevilor), împreună cu indicatori specifici referitori la ce trebuie să ştie elevii şi ce trebuie să poată face la fiecare disciplină la nivelul şcolii primare, şcolii secundare şi al liceului.

Istoric, standardele au fost privite în Moldova ca fiind competențele minime pe care tre-buie să le atingă toți elevii pentru a progresa în şcoală. În conceptul ŞPC standardele sunt privite ca aşteptări înalte, utile pentru măsurarea calității, valorii şi eficienței învățării.

Page 183: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

183

Standardele nu sunt menite să pedepsească sau să penalizeze ele constituie un ghid pentru îmbunătățiri (UNICEF, 2010). Această schimbare a perspectivei trebuie să fie luată în considerație şi explicată persoanelor implicate în procesul de elaborare a standardelor şi indicatorilor.

Standardele sunt o componentă esențială a unui sistem de educație puternic. De aceea standardele stabilesc baza pentru monitorizarea, evaluarea întregului sistem şi, în final, îmbunătățirea şcolarizării şi a vieții copiilor.

După cum a fost menționat anterior, standardele sunt aceleaşi la toate nivelurile de învățământ, pe când indicatorii se schimbă, reprezentând parcursul de dezvoltare până la atingerea standardului. În plus, structura şi formatul trebuie să fie aceleaşi pentru toate nivelurile.

Un document de standarde care conține dimensiunea ŞPC (eficiența învățării), domenii, standarde şi indicatori reprezintă cadrul de bază pentru care sunt elaborate curriculum-ul, planul de perspectivă şi planul de lecție. Curriculum-ul, planul de perspectivă şi planul de lecție oferă profesorului suficiente detalii pentru a preda lecții bazate pe standarde şi pen-tru a evalua progresul elevilor pe parcurs.

Standardele sunt declarații extinse cu privire la obiective, care definesc un set de aştep-tări. Acestea sunt un set de declarații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele interesate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime.

În general, complexitatea indicatorilor creşte de la şcoala primară, la gimnaziu şi până la liceu. Se presupune că odată ce elevii progresează de la nivelul primar către liceu, aşteptări-le vor fi mai mari, deoarece conținutul şi abilitățile devin mai complexe. Indicatorii trebuie să se bazeze unul pe celălalt şi să fie mai uşor de urmărit pe parcursul tuturor nivelurilor de învățământ.

Standardele ŞPC de eficiență a învățării competențelor educației tehnologice reprezintă un efort semnificativ spre crearea unui set de standarde şi indicatori, care să fie utili pentru monitorizarea, evaluarea şi, în final, îmbunătățirea învățării competențelor prevăzute.

Standardele ŞPC de Eficiență a Învățării pentru Moldova au un mare potențial de a îm-bunătăți şcolile în Moldova şi de a fi un model pentru alte țări care lucrează cu abordarea ŞPC pentru a îmbunătăți viețile copiilor.

Definirea termenilor1. Educaţia Bazată pe Calitate (EBC): Reforme introduse la orice nivel (de ex. național,

regional, local) în sistemul de învățământ care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.

2. Şcoli prietenoase copilului (ŞPC): Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentu-lui global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil. Trei principii de bază şi cinci dimensiuni caracterizează ŞPC – acestea sunt definite mai jos.

3. Centrat pe copil (un principiu de bază al ŞPC): De importanţă primordială în procesul de luare a oricăror decizii în sistemul educaţional, este protecţia intereselor copilului. Criteriul principal în luarea deciziilor cu privire la conducere, curriculum şi instruire, precum şi cu privire la mediul şcolar este bunăstarea şi interesul copilului. Tendința de a realiza potențialul fiecărui copil, respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

Page 184: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

184

4. Incluziunea (un principiu sau/şi o dimensiune de bază a ŞPC): Accesul la educaţie nu este un privilegiu pe care îl oferă societatea copiilor, este o obligaţie faţă de copii pe care societatea o îndeplineşte. Toți copiii au dreptul la educație gratuită, obligatorie şi accesibilă; la protecția demnității lor în aspectele disciplinare; şi dreptul la un mediu de educație care include genul, caracteristicile fizice, statutul intelectual, social, probleme-le emoționale, proveniența lingvistică sau necesitățile speciale, care include toate acele persoane care, istoric sau din alt motiv, au fost marginalizate de la participarea deplină la procesul de învățare. Copiii care nu frecventează şcoala sunt căutați şi primiți cu plă-cere.

5. Participarea democratică (un principiu şi/sau dimensiune de bază a ŞPC): După cum ti-tularii drepturilor, copiii şi cei care le facilitează drepturile (cum ar fi îngrijitorii acestora) au un cuvânt de spus cu privire la forma şi substanţa educaţiei lor. Deciziile referitoare la toate aspectele mediului de educație iau în considerație toate „vocile” referitoare la multiplele perspective din cadrul şcolii şi comunității – opusul unui proces de sus în jos. Reprezentanții elevilor, profesorilor, părinților şi ai comunității sunt incluşi într-un proces de luare a deciziilor transparent şi deschis, care favorizează procesul de învățare pentru toți. Familiile şi comunitățile îşi pot îndeplini obligațiile lor de îngrijitori ai copii-lor lor şi modele de urmat pentru aceştia.

6. Sensibilitatea la gen (dimensiune a ŞPC): Atât băieții, cât şi fetele trebuie să aibă opor-tunități egale de a: participa pe deplin la un mediu de învățare care abordează necesi-tățile de bază şi necesitățile unice ale fetelor şi băieților şi dinamica puterii în relațiile bărbați-femei, primi materiale care nu implică părtinire pe bază de gen şi susțin realiza-rea drepturilor omului. Egalitatea genurilor este esențială pentru o educație bazată pe calitate.

7. Sănătate, Siguranţă şi Protecţie (o dimensiune a ŞPC) Şcoala este un loc sigur care asi-gură bunăstarea fizică şi emoțională a copilului. În abordarea factorilor legați de abuzul emoțional sau fizic, de alimentație insuficientă şi de spațiul fizic nesigur sau orice alte probleme care împiedică copilul să învețe, se ține cont de copil „în întregime”. Soluțio-narea acestor factori sporeşte frecventarea, participarea şi performanța academică.

8. Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.

9. Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Acestea sunt un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face per-soanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Majoritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența învățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.

10. Indicatorii sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică pre-zența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi la resurse (de ex. există un manual pentru fiecare copil); proces (de ex. părțile implica-te elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultate (de ex. consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Pot fi utilizați indicatori pentru a măsura progresul spre atingerea standardelor

11. Monitorizarea: Mecanismul care oferă părților implicate la toate nivelurile sistemului informație continuă despre progresul realizat. Monitorizarea implică: (a) stabilirea in-dicatorilor/punctelor de referință; (b) procedurile, sistemele şi instrumentele de colec-tare, înregistrare şi analiză a informației cu privire la indicatori; (c) utilizarea informației pentru îmbunătățirea planificării, performanței şi rezultatelor.

Page 185: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

185

Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viața de zi cu zi, pune în valoare imagi-nația şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilități de integrare în diverse medii socio-culturale, formează personalități – promotori ai tradiției şi culturii naționale.

Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar, asigură potențialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităților fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului arial cultural.

Educația tehnologică reprezintă o activitate de formare – dezvoltare a personalității umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinței aplicate în toate domeniile vieții soci-ale.

Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică: „A utiliza un demers tehnolo-gic”- trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare.

Din competența de bază se deduc patru competenţe-sinteză specifice disciplinei, care, la rîndul lor, vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcție de treapta de şcolarita-te, prin performanța elevului.

Competenţe specifice educaţiei tehnologice1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui obiect, care să răspundă unei trebuin-

țe; prezentarea acestui proiect; indicatori: – cercetarea aspectului estetic, formei, dimensiunii decorului, părților componente,

materialul utilizat a obiectelor ce constituie genul studiat;– stabilirea cerințelor şi proprietăților ce trebuie să le întrunească corespunzător func-

țiilor utilitare şi estetice ale obiectului ce urmează a fi confecționat;– identificarea informațiilor etnotehnoculturale privind procesul de confecționare a

unui obiect în vederea elaborării proiectului;

2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecționare a unui obiect conform proiec-tului elaborat; indicatori:– evaluarea calității, cantității materialelor şi stabilirea ustensilelor necesare confecți-

onării obiectului preconizat;– identificarea informațiilor, regulamentelor, abilităților ce-şi găsesc aplicarea în reali-

zarea procesului tehnologic conform proiectului elaborat;

3. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnolo-gic; indicatori:– executarea etapelor tehnologice, în ordine cronologică, respectînd normele de igie-

nă şi securitate a muncii;– modelarea, asamblarea detaliilor, executarea decorului, finisarea obiectului;

4. Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic; indicatori:– evaluarea lucrării conform cerințelor funcționale şi estetice pe care trebuie să le

întrunească obiectul dat;– descrierea etapelor procesului tehnologic de realizare a obiectului, utilizînd termi-

nologia specifică;– comentarea aspectului estetic şi a calității obiectului privind armonizarea funcțiilor

utilitare şi aspectul estetic;

Page 186: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

186

Modulul „Arta culinară şi sănătatea”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

STANDArDulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîn-căruri, produse culinare.

Elevul:1.1. Identifică substanțele nutritive necesare organismului uman în func-ție de rolul lor în activitatea şi sănăta-tea copiilor;1.2. Identifică ce substanțe nutritive se află în diverse grupe de alimente;1.3. Alcătuieşte meniuri pentru dejun / prînz / cină ținînd cont de necesitatea de substanțe nutritive şi calorii a unui copil de 10-11 ani;1.4. Prezintă unele rețete de prepa-rare a unor mîncăruri simple (tartine, salate, băuturi);1.5. Argumentează rolul alimentației echilibrate în activitatea şi sănătatea copiilor.

Elevul:1.1. Identifică posibile afecțiuni pro-vocate de carența în diverse substan-țe nutritive (vitamine, săruri minera-le, proteine, lipide etc.) în alimentația copiilor;1.2. Stabileşte aportul de diverse substanțe nutritive absolut necesare unei alimentații echilibrate a copiilor de 15-16 ani;1.3. Descrie cîteva tehnologii culinare recomandate în alimentația dietică şi echilibrată;1.4. Stabileşte principiile alimentației echilibrate şi metode de respectare a acestora;1.5. Prezintă unele rețete de prepara-re a unor mîncăruri din arta culinară tradițională, comentînd modul de preparare şi valoarea nutritivă a aces-tor produse culinare.

2. Conceperea mijloacelor de preparare a produselor culinare preconizate.

2.1. Selectează alimentele necesare la prepararea unor produse culinare simple (tartine, salate, băuturi);2.2. Comentează calitatea şi valoarea nutritivă a alimentelor selectate;2.3. Utilizează corect ustensile, tacî-murile, dispozitivele etc., respectînd normele de igienă şi protecție a mun-cii;2.4. Amenajează ergonomic locul de lucru conform tehnologiei culinare;2.5. Menține în condiții igienice tacî-murile, vesela, ustensilele etc.

2.1. Selectează alimente, ingrediente, veselă, tacîmuri, ustensile necesare preparării unor produse culinare din culinăria tradițională;2.2. Comentează proprietățile, calita-tea şi valoarea nutritivă a alimentelor şi a produselor culinare preparate;2.3. Evaluează alimentele selectate după aspect, miros, pipăit, greutate, prospețime, stare etc.;2.4. Amenajează masa de lucru ergo-nomic, adecvat operațiilor tehnologi-ce preconizate, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii.

Page 187: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

187

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Executarea operațiilor tehnologice stabilite con-form regulamentului teh-nologic.

3.1. Utilizează corect tacîmurile, vese-la, ustensilele, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii;3.2. Execută operațiile tehnologice: sortare, curățare, feliere etc., con-form regulamentului tehnologic;3.3. Amenajează estetic bucatele pe platouri, utilizînd adecvat vesela, tacî-muri etc.;3.4. Aranjează corespunzător masa cu veselă şi tacîmuri.

3.1. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii în fazele de prelu-crare a alimentelor supuse tehnologi-ilor culinare;3.2. Respectă regulamentul tehno-logic de prelucrare culinară (ordinea cronologică a etapelor), utilizarea adecvată a ustensilelor, aparatelor, veselor, tacîmurilor etc., timpul nece-sar preparării termice;3.3. Amenajează estetic produsele culinare în vederea servicii mesei;3.4. Aranjează corespunzător masa cu veselă, tacîmuri etc.

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea produselor culinare.

4.1. Prezintă (comenteza) etapele tehnologice de preparare a produse-lor alimentare utilizate în consumul alimentar la dejun / prînz / cină;4.2. Comentează aspectul estetic, gustul, mirosul şi valoarea nutritivă a produselor culinare consumate de elevi;4.3. Estimează costul produselor ali-mentare necesare alimentației echi-librate.

4.1. Comentează tehnologiile culina-re tradiționale utilizat la prepararea unor mîncăruri ce fac parte din arta culinară tradițională;4.2. Argumentează valoarea nutritivă şi aspectul estetic al produselor culi-nare tradiționale şi necesitatea unei alimentații echilibrate;4.3. Evaluează prețul (costul) produ-selor alimentare necesare alimentați-ei echilibrate şi accesibilitatea procu-rării lor.

Page 188: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

188

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Arta culinară şi sănătatea”

1. Noțiuni despre o bună bucătărie şi o alimentație echilibrată: componența nutritivă a produselor alimentare; necesitatea zilnică de calorii şi substanțe nutritive în funcție de vîrstă, activitate etc.

2. Normele de igienă şi protecție a muncii: igiena personală; prevenirea contaminării şi a intoxicațiilor; utilizarea corectă a ustensilelor şi aparatelor;

3. Prelucrarea culinară a alimentelor; sortarea, spălarea, curățarea; încălzirea, fierberea; aranjarea; înfrumusețarea etc.;

4. Reguli de comportare la masă.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Arta culinară şi sănătatea”

1. Noțiuni despre o bună bucătărie şi o alimentație echilibrată: componența nutritivă a produselor şi rolul acestora în sănătatea oamenilor.

2. Norme de igienă şi de protecție a muncii la prepararea şi consumarea bucatelor: igiena personală; prevenirea contaminării alimentelor în etapele tehnologice; condiții de ser-vire a mesei; comportarea la masă; prevenirea intoxicațiilor.

3. Alimentația echilibrată şi sănătatea: integrarea principiilor alimentației echilibrate la în-tocmirea meniurilor şi respectarea regimului alimentar.

4. Prelucrarea culinară a produselor alimentare: tehnologii de preparare a bucatelor după unele rețete culinare; înfrumusețarea bucatelor.

Page 189: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

189

Modulul: „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui pro-iect de confecționare a unui articol tradițional de port popular/ de casnic şi ritual.

Elevul:1.1. Identifică unele articole textile tradiționale cu decor brodat (articole de port popular; obiecte de uz casnic şi ritual);1.2. Comentează aspectul estetic, funcțiile utilitare, materialul utilizat şi ornamentica unor textile tradiționale (articole de port popular, obiecte de uz casnic şi ritual);1.3. Prezintă schița grafică şi modelul decorativ a unui milieu / ştergărel, indicînd forma, dimensiunea, motive populare simbolice: „zigzag”, „vîrtel-nița”, etc.;1.4. Argumentează necesitatea per-petuării tradiției populare: portului popular, meşteşugului „arta acului” – parte componentă a culturii naționa-le româneşti.

Elevul:1.1. Comentează aspectul estetic şi funcțiile utilitare ale articolelor de port popular, ale obiectelor de uz cas-nic şi ritual;1.2. Comentează (descrie) etapele tehnologice de confecționare a unor articole de port popular (cămaşa fe-meiască / cămaşa bărbătească / ie / poale / batista albă în 3 colțuri deco-rată cu broderii etc.), a unor articole de uz casnic şi ritual (ştergărele / fețe de masă / milieuri / năfrămițe etc.);1.3. Reprezintă croiul, detaliile, di-mensiunile, forma a unor articole de port popular;1.4. Reprezintă modele a unor motive populare, elemente decorative, sim-boluri (pomul vieții, coarnele berbe-cului, romburi etc.) utilizate în brode-ria articolelor tradiționale;1.5. Argumentează necesitatea păs-trării şi valorificării portului popular (specific zonelor etnografice).

2. Conceperea şi orga-nizarea mijloacelor de confecționare a unor ar-ticole tradiționale de port popular / de uz casnic şi ritual.

2.1. Selectează pînza potrivită de in / bumbac etc. în vederea confecționării unui articol (milieu/ ştergărel); pînza potrivită care întruneşte cerințele de calitate: durabilă, cu firele uşor vizi-bile, textura regulată, naturală (in, mumbac, cînepă etc.);2.2. Selectează fire colorate muline, ață albă subțire de cusut, ace adec-vate, foarfece cu vîrful rotund, gher-ghef, riglă etc.;2.3. Păstrează în condiții adecvate (în trusă sau cutie cu anumite despărți-turi) materialele şi ustensilele nece-sare activităților practice;2.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii la păstrarea şi utilizarea materialelor şi ustensilelor necesare.

2.1. Selectează pînză naturală ce în-truneşte cerințe funcționale, estetice şi de calitate în vederea confecționă-rii unui articol de port popular, de uz casnic şi ritual (ie / poale / cămaşă bărbătească / batistă albă în 3 colțuri, năfrămiță);2.2. Selectează fire colorate şi alte ma-teriale pentru executarea broderiilor în conformitate cu cerințele modelului preconizat şi ustensilele necesare ace, foarfece mari şi mici, lentă centimetri-că, gherghef etc. conform cerințelor de calitate şi de funcționalitate;2.3. Păstrează în condiții adecvate toate materialele şi ustensilele nece-sare etapelor tehnologice de confec-ționare, conform regulilor de igienă şi protecție a muncii;2.4. Respectă normele de igienă şi pro-tecție a muncii la amenajarea locului de muncă, la păstrarea şi utilizarea materialelor şi ustensilelor necesare

Page 190: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

190

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Realizarea procesului tehnologic conform pro-iectului elaborat.

3.1. Execută croirea drept pe firul pîn-zei a unui milieu / ştergărel, respect-înd dimensiunea şi forma prezentată în proiect;3.2. Execută operațiile de tivire a mar-ginilor milieului / ştergărelului: extra-gerea firelor (2-4) în locul preconizat pentru găurele; însăilarea marginilor de jurîmprejurul obiectului; executa-rea găurelelor;3.3. Execută compoziția decorativă pe fundalul milieului / ştergărelului cu ajutorul tehnicilor de cusut (cruciuli-ță, tighel, ocol, lănțişor) după mode-lul din proiect; la laturile milieului; la colțurile milieului, pe centrul milieu-lui sau la capetele ştergărelului;3.4. Prezintă lucrarea confecționată, respectînd cerințele estetice.

3.1. Execută operațiile de croire a detaliilor drept pe firul pînzei a unui articol de port popular (ie / poale / năfrămiță etc.), respectînd regula-mentul tehnologic;3.2. Execută operațiile de tivire a marginilor detaliilor articolului pre-conizat: extragerea firelor în locul preconizat pentru găurele; însăilarea marginilor (operație ajutătoare); exe-cutarea găurelelor;3.3. Execută broderiile pe detalii-le articolului conform modelului de amplasare a cîmpurilor ornamentale, respectînd tradițiile zonei etnografi-ce, utilizînd tehnici de cusut pe fire numărate (cruciuliță, neted pe fir, lănțăşor, ocol etc.), conform motivu-lui popular;3.4. Utilizează cheițe de unit detalii la asamblarea detaliilor deja brodate a articolului preconizat;3.5. Execută operațiile de modelare şi finisare a articolului;3.6 Prezintă lucrarea confecționată, respectînd cerințele estetice.

Domeniul: „Evaluarea şi promovarea valorilor”

4. Evaluarea lucrărilor con-fecționate conform cerințe-lor estetice, tehnologice şi funcțiilor utilitare.

4.1. Prezintă un milieu / ştergărel, co-mentînd aspectul estetic şi funcțiile utilitare;4.2. Memorizează procesul tehnolo-gic de confecționare a unui milieu / ştergărel;4.3. Evaluează milieuri / ştergărele din punct de vedere critic: valoarea estetică, respectarea tradiției popu-lare; calitatea executării operațiilor tehnologice, utilizînd terminologia respectivă;4.4. Argumentează calitatea şi valoa-rea estetică, a lucrărilor confecționa-te;4.5. Comentează specificul ornamen-ticii tradiționale şi simbolica unor mo-tive populare frecvente în zona dată.

4.1. Prezintă unele lucrări articole de port popular de uz casnic şi ritual: ie / cămaşă / poale / batistă albă în trei colțuri / năfrămița miresei etc.; comentînd aspectul, forma, dimensi-unea, funcțiile utilitare etc.;4.2. Memorizează procesul tehno-logic de confecționare a articolului prezentat;4.3. Comentează specificul ornamen-ticii şi cromaticii tradiționale şi simbo-lica unor motive populare frecvente în zona dotată;4.4. Argumentează valoarea estetică a articolelor de port popular;4.5. Evaluează articole confecționate din punct de vedere critice: valoa-rea estetică, respectarea tradiției populare; calitatea lucrării în aspect tehnologic, respectînd terminologia specifică.

Page 191: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

191

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)

1. Aspectul estetic şi funcțiile utilitare ale obiectelor ce constituie acest gen de artă popu-lară: articole de port popular; obiecte de uz casnic şi ritual;

2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor: pînză de bumbac, in, chînepă, lînă, borangic, ace, foarfece, gherghef etc.; normele de igienă şi protecție a muncii privind păstrarea şi utilizarea materialelor şi a ustensilelor;

3. Ornamentica şi cromatica tradițională: elemente decorative simple; motive populare („vîrtelnița”, „călița ocolită” etc.);

4. Tehnici de cusut şi brodat: însăilătura; punctul înaintea acului; găurele simple; cruciuli-țe; tighel; lănțişor etc.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)

1. Aspectul estetic, funcțiile utilitare şi tipologia portului popular şi a obiectelor de uz cas-nic şi ritual din cele patru zone etnografice ale Republicii Moldova.

2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor utilizate: textura, calitatea, grosimea pânzei naturale; fire colorate muline, lîniță, mătase, mărgeluțe, paiete.

3. Normele de igienă şi securitate a muncii în timpul păstrării şi utilizării materialelor şi a ustensilelor.

4. Ornamentica şi cromatica tradițională: modul de amplasare a compozițiilor decorative pe fondalul obiectelor, articolelor de port popular, uz casnic şi ritual.

5. Tehnici de cusut şi brodat pe fire numărate. Modul utilizării acestora la executarea di-verselor elemente decorative, compoziții ornamentale.

Modulul: „Sărbători calendaristice”Domeniu: „Investigaţie şi sistematizare (procesare)”

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui pro-iect de confecționare şi pregătire a unor articole/ accesorii.

Elevul:1.1. Identifică articole / accesorii (obiecte) de ritual utilizate în cadrul unor obiceiuri, dateni legate de săr-bătorile calendaristice: de iarnă: Cră-ciunul, Anul Nou etc.; de primăvară: 1 Martie, Paşte etc.;1.2. Imaginează forma, dimensiunea, aspectul obiectelor preconizate a fi confecționate;1.3. Reprezintă schița unui obiect de ritual (mărțişor, sorcovă, steaua de Crăciun) respectînd simbolica etno-culturală;1.4. Descrie obiceiurile, datinile lega-te de unele sărbători calendaristice şi modul cum sunt utilizate obiectele de ritual;

Elevul:1.1. Identifică articole / accesorii / obiecte de ritual utilizate în cadrul unor obiceiuri, datini legate de une-le sărbători calendaristice: Sf. Dumi-tru; Sf. Nicolae; Crăciunul; Anul Nou; 1 Martie, Paştele; Sf. Gheorghe etc.;1.2. Îşi imaginează aspectul, forma, dimensiunea obiectelor preconizate pentru a fi confecționate (măşti în reprezentarea animalelor; accesorii: bici, buhai, clopote etc.; simbolice: capra, căluțul, etc.);1.3. Descrie modul de desfăşurare a obiceiurilor, datinilor în cadrul cărora vor fi utilizate obiectele de ritual pre-conizate a fi confecționate;1.4. Explică cerințele calitative şi as-pectul estetic, dimensiunea, forma obiectelor utilizate în cadrul ritualului;

Page 192: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

192

1.5. Identifică materialele şi ustensi-lele necesare pentru confecționarea obiectelor preconizate pentru con-fecționare;1.6. Stabileşte cerințele estetice şi calitative a materialelor utilizate la confecționarea obiectelor de ritual preconizate pentru confecționare;1.7. Prezintă proiectul de confecțio-nare a unui obiect de ritual.

1.5. Stabileşte calitatea materialelor necesare confecționării obiectelor preconizate;1.6. Descrie etapele tehnologice de confecționare a obiectelor preconiza-te în vederea confecționării;1.7. Reprezintă schița unui obiect de ritual preconizat confecționării, indi-cînd forma, dimensiunile etc.;1.8. Prezintă proiectul de confecți-onare a unor obiecte / accesorii din cadrul unor obiceiuri.

2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de con-fecționare a obiectelor / accesoriilor utilizate în ca-drul unor sărbători calen-daristice.

2.1. Apreciază calitatea şi proprietă-țile materialelor şi ustensilelor prin cercetarea aspectului, elasticității, durabilității etc.;2.2. Selectează materialele şi ustensi-lele conform cerințelor pe care trebu-ie să le întrunească acestea necesare procesului tehnologic;2.3. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii în procesul păstră-rii şi utilizării materialelor şi ustensi-lelor necesare procesului de confec-ționare (carton, ață, fire colorate, hîr-tie colorată, sîrmă, vergele de lemn, foarfece, creioane, riglă etc.)

2.1. Evaluează calitatea şi proprietăți-le materialelor şi ustensilelor necesa-re confecționării obiectelor / acceso-riilor preconizate a fi confecționate;2.2. Selectează materialele şi ustensi-lele necesare procesului tehnologic, conform cerințelor de calitate cerute;2.3. Amenajează locul de lucru cu cele necesare ergonomic procesului tehnologic, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii;2.4. Păstrează şi să utilizeze în condi-ții adecvate materialele şi ustensilele necesare (piele de oaie, vită, doge de lemn, fire de păr de cal, fire de mă-tase, țeseturi, hîrtie colorată, cuțit de modelaj, ace, foarfece etc.).

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Confecționarea obiec-telor / accesoriilor proiec-tate, respectînd etapele tehnologice.

3.1. Respectă etapele tehnologice de confecționare în ordinea cronologică conform regulamentului tehnologic;3.2. Utilizează tehnici de modelare, asamblare, combinare, trasare, vop-sire, etc., în procesul confecționării obiectelor / accesoriilor de ritual pro-iectate;3.3. Confecționează obiectele / acce-soriile proiectate ducînd lucrul la bun sfîrşit.

3.1. Utilizează tehnici de modelare, asamblare, combinare, trasare, vop-sire, pictare. în procesul confecționă-rii obiectelor / accesoriilor de ritual proiectate;3.2. Execută etapele tehnologice con-form regulamentului tehnologic;3.3. Confecționează obiectele / acce-soriile proiectate ducînd lucrul la bun sfîrşit;3.4. Prezintă lucrările confecționate demonstrînd modul de utilizare în timpul ritualului.

Page 193: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

193

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea obiectelor / accesoriilor confecționa-te.

4.1. Prezintă obiectele, accesoriile confecționate, comentînd aspectul şi asemănarea conform cerințelor îna-intate de tradițiile simbolicii etnocul-turale;4.2. Prezintă etapele tehnologice şi metode de utilizare a diverselor ma-teriale în modelarea, combinarea, asamblarea detaliilor componente obiectelor / accesoriilor confecționa-te;4.3. Argumentează valoarea etnocul-turală a obiectelor / accesoriilor utili-zate în desfăşurarea obiceiurilor şi da-tinilor specifice zonelor etnografice.

4.1. Prezintă obiecte / accesorii uti-lizate în cadrul diverselor obiceiuri şi datini specifice sărbătorilor calen-daristice: Sf. Nicolae; Crăciunul; Anul Nou; 1 martie; Paştele; Sf. Gheorghe etc.;4.2. Comentează aspectul şi asemă-narea conform cerințelor tradiției simbolicii etnoculturale;4.3. Descrie etapele tehnologice de confecționare a lucrărilor confecțio-nate, comentînd metode de utiliza-re a diverselor mareriale, tehnici de modelare, asamblare, combinare, vopsire în scopul obținerii rezultatu-lui scontat;4.4. Argumentează valoarea etnocul-turală a obiectelor / accesoriilor uti-lizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor specifice sărbătorilor calen-daristice, zonelor etnografice

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Sărbători calendaristice”

1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: Sf. Dumitru; Crăciunul; Anul Nou; 1 Martie; Paştele; Sf. Gheorghe; Paparuda.

2. Diverse obiecte, accesorii ce constituie simboluri etnoculturale, şi se utilizează în cadrul sărbătorilor calendaristice.

3. Condiții şi modalități de desfăşurare a obiceiurilor şi şi datenilor etnoculturale în cadrul diverselor sărbători.

4. Tehnologii, modalități de pregătire, confecționare a obiectelor şi lucrărilor de ritual.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Sărbători calendaristice”

1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice: Sf. Dumitru; Crăciunul; Anul Nou; 1 Martie; Paştele; Sf. Gheorghe; Paparuda.

2. Diverse obiecte, accesorii ce constituie simboluri etnoculturale, şi se utilizează în cadrul sărbătorilor calendaristice.

3. Condiții şi modalități de desfăşurare a obiceiurilor şi şi datenilor etnoculturale în cadrul diverselor sărbători.

4. Tehnologii, modalități de pregătire, confecționare a obiectelor şi lucrărilor de ritual.

Page 194: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

194

Modulul: „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) / Modelarea artistică din lut.Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui pro-iect de modelare a unor obiecte din lut.

Elevul:1.1. Prezintă schița grafică a obiectu-lui (figurine, jucării, cănuțe) din lut;1.2. Comentează părțile componente ale obiectului modelat din lut;1.3. Descrie tehnica modelării: prin suprapunerea bilelar de lut, tehnica suprapunerii spiralice a vergelelor din lut, tehnica modelării după şablon etc.;1.4. Prezintă proiectul elaborat.

Elevul:1.1. Prezintă schița grafică a vaselor de ceramică tradițională: căni / farfurii / ulcioare / oale / sfeşnice / vaze etc.;1.2. Comentează proporția părților componente ale obiectelor tradițio-nale şi asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradițională;1.3. Argumentează necesitatea păs-trării şi valorificării artei ceramicii;1.4. Descrie tehnica modelării la roata olarului sau modelarea după şablon;1.5. Prezintă proiectul.

2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de mo-delare a obiectelor.

2.1. Apreciază calitatea lutului după plasticitatea şi modul de preparare a lutului;2.2. Selectează şi pregăteşte materia-lele şi ustensilele necesare modelării şi decorării obiectului proiectat;2.3. Respectă normele de igienă şi se-curitate a muncii.

2.1 Selectează argila după proprie-tăți: calitate, plasticitate, granulitate, culoare etc.;2.2 Prepară pasta de argilă în condiții de casă;2.3 Prepară lutul pentru modelare: alegere, înmuiere, frămîntare, mode-lare: să selecteze scîndurică pentru netezit (face şi roata olarului, vas cu apă etc.);2.4 Pregăteşte materialele şi usten-silele necesare modelării, respectînd normele de igienă şi protecție a mun-cii.

Page 195: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

195

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Modelarea unui obiect (obiecte), respectînd for-ma, proporțiile părților componente conform modelului prevăzut în proiect.

3.1. Prelucrează lutul pînă la obține-rea plasticității necesare;3.2. Utilizează tehnici libere: modela-rea prin suprapunerea bilelor, verge-lelor sau după şablon;3.3. Modelează un obiect / obiecte din lut proiectate utilizînd tehnica în-suşită anterior;3.4. Finisează obiectul modelat: nete-zirea suprafeței; aplicarea decorului etc.;3.5. Plasează obiectele modelate la uscat în locuri adecvate (ferite de soare, curenți de aer, etc.).

3.1. Obține diferite nuanțe de culori din coloranți naturali;3.2. Execută tehnici de modelare la roata olarului, de modelare a mănuşii şi fixarea ei pe corpul vasului;3.3. Utilizează tehnici de netezire, de-corare a obiectului la roata olarului;3.4. Finisează lucrarea: tăierea de pe roata olarului, punerea la uscat;3.5. Menține în condiții bune locul de lucru: îngrijirea şi curățarea instru-mentelor, păstrarea curățeniei.

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea obiectelor confecționate conform cerințelor.

4.1. Memorizează etapele procesului tehnologic şi să comenteze procesul de confecționare a obiectului de ce-ramică confecționat;4.2. Argumentează calitatea şi valoa-rea estetică, utilitară a lucrărilor con-fecționate;4.3. Evaluează lucrarea modelată din ceramică în scopul promovării lucrări-lor valoroase.

4.1. Memorizează şi să comenteze procesul tehnologic de modelare a obiectelor de ceramică tradițională prezentate;4.2. Explică specificul ceramicii tra-diționale, asemănarea lor antropolo-gică specificînd părțile componente, utilizînd terminologia specifică;4.3. Argumentează calitatea, valoarea utilitară, estetică şi etnoculturală a obiectelor de ceramică tradițională;4.4. Evaluează obiectele de ceramică confecționate în scopul promovării lucrărilor valoroase.

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Modelarea artistică din lut”

1. Obiecte de ceramică tradițională: vase; farfurii, căni, jucării, figurine, țuruiece etc. 2. Materiale şi ustensile: preparare a lutului în condiții de casă; vas cu apă; şortuleț; nor-

mele de igienă şi securitate a muncii în timpul activităților practice.3. Tehnici de modelare şi executare a decorului.4. Elemente decorative: linii drepte, linii valurite etc.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Arta ceramicii” (olăritul tradiţional)

1. Forma, aspectul ceramicii tradiționale.2. Centre de ceramică tradițională existente în Republica Moldova3. Materiale şi ustensile: argilă din carieră, lut; argilă albă sau roşie pentru angobare, şorț,

vas cu apă, scîndurică etc.4. Tehnici de modelare şi executare a decorului.5. Ornamentica şi cromatica tradițională: elemente decorative, motive populare (linii valu-

rite, pomul vieții etc.), amplasarea decorului pe suprafața obiectului

Page 196: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

196

Modulul „Croşetarea”Domeniul: „Investigaţie şi sistematizare” (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unei lucrări croşetate.

Elevul:1.1. Comentează aspectul estetic al locuinței tradiționale, articole vestimentare evidențiind prezența dantelei croşetate;1.2. Clasifică varietatea firelor tex-tile după proveniență, grosime, culoare;1.3. Stabileşte materialele şi usten-silele necesare la confecționarea lucrării stabilite;1.4. Identifică informațiile etno-tehnologice privind procesul de executare a unei lucrări în vederea elaborării proiectului;1.5. Estimezează cantitatea şi ca-litatea materialelor necesare pen-tru executarea practică a lucrării proiectate: fruză pentru o față de masă în miniatură / batistuță gar-nisită cu dantelă îngustă (3-4 rîn-duri) – la alegere.

Elevul:1.2. Descrie articole artizanale de interi-or, îmbrăcăminte, încălțăminte croşeta-te sau garnisite cu dantelă, evidențiind aspectul lor estetic, forma, calitatea ma-terialelor utilizate;1.2. Identifică şi să descrie materialele şi ustensilele necesare în procesul de realizare a lucrării: fire de bumbac, fire textile de proveniență naturală; sintetice etc.; set de croşete, foarfece, pînză uni-cioloră; condiții de utilizare şi păstrare adecvată a acestora;1.3. Selectează informațiile etnocultu-rale privind procesul de confecționare a lucrării;1.4. Realizează schema grafică a motivu-lui ornamentului ce-l va utiliza apoi în lucrarea dată;1.5. Elaborează fişa tehnologică privind etapele de confecționare a obiectului proiectat.

2. Conceperea şi orga-nizarea mijloacelor de realizare a proiectului elaborat

2.1. Selectează firele textile, pînză, croşetele, foarfecele, motivele or-namentale etc. conform criteriilor de calitate;2.2. Amenajează locul de lucru conform normelor de igienă şi pro-tecție a muncii;2.3. Stabileşte proprietățile şi cali-tatea materialelor şi a ustensilelor necesare procesului de croşetare;

2.1. Argumentează, necesitatea selectă-rii materialelor şi ustensilelor utilizate în procesul de croşetare;2.2. Respectă normele de igienă şi pro-tecție a muncii la păstrarea şi utilizarea materialelor necesare;2.3. Amenajeaz locul de lucru în vederea realizării proceszului tehnologic.2.4. Concepe mijloacele de realizare a rozetei / a dantelei înguste din 2-3 rîn-duri ce o vor executa la marginile batis-tuței la mîinecele unor bluzițe, la poalele unor rochițe de vară – la alegere.

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Realizarea procesului de croşetare conform re-gulamentului tehnologic.

3.1 Realizează un fragment de fri-ză / batistuță garnisită cu dantelă îngustă – la alegere conform regu-lamentului tehnologic; 3.2. Croşetează urmărind schema grafică; 3.3. Croieşte lații feței de masă pe fir drept; tivirea lor cu ajutorul cro-şetei; asamblarea detaliilor;3.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii pe tot parcursul realizării activităților practice.

3.1. Realizează lucrarea, ținînd cont de criteriile funcționale şi estetice, de spe-cificul tehnicilor de executare (croşetare liniară, croşetare circulară); picioruş cu 1, 2 jeteuri, picioruş scurt (de feston);3.2. Realizează etapele tehnologice con-form fişei tehnologice întocmite: executa-rea schemei grafice a modelului selectat; tivirea marginilor batistuței cu ajutorul găurelelor (oarbe, simple, zigzag, duble – la alegere);3.3. Fixează detaliile, utilizînd una din va-riantele cunoscute de unire a acestora.

Page 197: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

197

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea lucrării rea-lizate conform criteriilor funcționale şi estetice.

4.1. Evaluează lucrarea realizată conform criteriilor funcționale şi estetice pe care trebuie să le înde-plinească obiectul dar;4.2. comentează aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit, uti-lizînd adecvat terminologia speci-fică.

4.1. Apreciază aspectul estetic a lucrării finisate;4.2. Comentează calitatea realizării eta-pelor tehnologice de executare a lucră-rii;4.3. Utilizează terminologia specifică do-meniului;4.4. Autoapreciază obiectiv propria lu-crare

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Croşetarea”

1. Aspectul estetic al locuinței tradiționale, obiecte textile împodobite cu dantelă (fețe de masă, ştergare, fețe de pernă etc.);

2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor: fire textile variate după proveniență, grosi-me; seturi de croşete; normele de igienă şi securitate a muncii;

3. Elementele de bază ale croşetării: ochiuri libere; picioruş cu un jeteu; pătrățele pline; pătrățele goale etc.;

4. Elemente decorative simple, motive populare utilizate la croşetarea dantelelor.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Croşetarea”

1. Croşetarea – meşteşug popular tradițional: fețe de masă tradiționale, şervețele, milie-uri, prosoape de ritual, de interior etc.; articole de îmbrăcăminte, de încălțăminte cro-şetate sau garnisite cu dantelă.

2. Materiale şi ustensile: pânză din fire naturale, fire de bumbac, de mătase, lână etc.; set de croşete, ace, foarfece; condiții de utilizare şi păstrare adecvată a acestora.

3. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: picioruş scurt, picioruş cu 1, 2 jeteuri, picioruş de feston, varietăți de fixare a dantelei.

4. Motive populare simbolice utilizate la croşetarea dantelei: „pomul vieții”, motive geo-metrice.

Page 198: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

198

Modulul „Tricotarea”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unor obiecte tricotate.

Elevul:1.1. Compară diverse variante de articole vestimentare tricotate pentru copii, pentru tineret etc., evidențiind diversitatea de forme, culori, modele etc.;1.2. Stabileşte denumirea obiectu-lui (lucrării);1.3. Prezintă a aspectului general, formei, coloritului etc.;1.4. Identifică firele textile după proveniență, grosime, culoare etc.;1.5. Stabileşte materialele şi usten-silele necesare: andrele, fire textile, foarfece etc.

Elevul:1.1. Comentează diverse articole trico-tate reprezentînd genul respectiv;1.2. Stabileşte aspectul, forma, părțile componente, dimensiunile care să co-respundă cerințelor funcționale esteti-ce şi tradiționale;1.3. Identifică informațiile privind tehni-cile, etapele tehnologice care urmează să le aplice în procesul de confecționa-re a lucrării şi a aplicațiilor decorative;1.4. Prezintă schița compoziției deco-rative;1.5. Prezintă informațiile privind pro-cesul de executare a lucrării conform proiectului elaborat.

2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de rea-lizare conform proiectului elaborat.

2.1. Selectează şi păstrează în con-diții adecvate materialele şi ustensi-lele necesare procesului tehnologic preconizat;2.2. Pregăteşte locul de lucru: in-ventariază materialele şi ustensilele necesare;2.3. Utilizează şi păstrează materi-alele şi utilajele de lucru în ordine şi curățenie, conform normelor de igienă şi protecție a muncii;2.4. Creează condiții optime pen-tru a obține realizarea cu succes a lucrării preconizate: tricotarea unui fulăraş în miniatură / a papuceilor de cameră – la alegere.

2.1. Argumentează necesitatea selectă-rii şi pregătirii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare procesului teh-nologic preconizat;2.2. Aranjează ergonomic, păstrează şi utilizează materialele şi ustensilele ne-cesare conform normelor de igienă şi protecție a muncii;2.3. Stapîneşte cunoştințe (informații, regulamente, abilități) privind execu-tarea elementelor de bază ale tricotării ce urmează a fi aplicate în executarea lucrării proiectate;2.4. Verifică şi apreciază nivelul de pre-gătire privind trecerea la următoarea etapă de lucru;2.5. Concepe mijloacele de tricotare a articolelor preconizate.

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Confecționarea lucrării preferate conform regula-mentului tehnologic.

3.1. Realizează etapele de lucru în ordine cronologică, orientîndu-se de proiectul elaborat şi precizat;3.2. Asamblează (modeleze) părțile componente conform indicațiilor date în proiect respectînd normele de igienă şi protecție a muncii în procesul activităților practice;3.3. Finisează lucrarea utilizînd fire textile colorate;3.4. Uneşte părțile componente ale fularului, ale jucăriei cu croşeta.

3.1. Confecționează vesta fără mîneci, fustiță, jucărica preferată – la alege- re – ținînd cont de criteriile funcționale şi estetice;3.2. Tricotează respectînd tehnicile şi tehnologiile selectate;3.3. Combină adecvat materiale, culori, tehnici în procesul confecționării trico-tajelor;

Page 199: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

199

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea lucrării rea-lizate conform criteriilor funcționale şi estetice.

4.1. Comentează aspectul estetic şi calitatea lucrării executate;4.2. Utilizează în comentarii termi-nologia specifică acestui gen de ac-tivitate practică.

4.1. Apreciează obiectul confecționat conform cerințelor utilitare, estetice, calitative (în prealabil stabilitate în funcție de obiect);4.2. Comentează etapele şi procesul tehnologic utilizat în confecționarea lu-crării (calitatea lucrului îndeplinit con-form criteriilor prestabilite);4.3. Descrie aspectul estetic (forma, di-mensiunea etc.), utilizînd adecvat ter-minologia de domeniu.

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Tricotarea”

1. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: căciulițe, fulare, mănuşi, veste, ciorapi etc. mostre de articole;

2. Materiale şi ustensile (fire textile de lînă, semilînă etc.): andrele, foarfece, ace, croşete; Normele de igienă şi securitate a muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor.

3. Elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele; ochiuri pe față, ochiuri pe dos; ochi de margine; ochi de încheiere a tricotului.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Tricotarea”

1. Varietatea articolelor tricotate: pulovere, veste, fulare, ciorapi, mănuşi; artcole decora-tive, jucării.

2. Materiale şi ustensile: fire textile din lână naturală, mohair, acril etc.; andrele, croşete (diverse după numere şi materialul din care sunt produse).

3. Elementele de bază ale tricotării: ochi pe față, ochi pe dos, jeteul, ochi de margine; montarea ochiurilor pe andrele; tricotarea liniară, circulară; scăderea şi mărirea numă-rului de ochiuri.

Modulul „Activităţi agricole”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul primar învăţămîntul gimnazial1. Elaborarea unui proiect de creştere şi îngrijire a unor plante.

1.1. Efectuează observări – cercetări asupra plantelor cultivate pe teren, plantelor de cameră;1.2. Identifică particularitățile creşte-rii şi îngrijirii răsadului de roşii, varză etc., a plantelor de ridiche, morcovi etc.;1.3. Identifică particularitățile creşte-rii şi îngrijirii florilor de cameră.

1.1. Stabileşte tipul de sol după struc-tura acestuia;1.2. Pregăteşte solul pentru săditul răsadului;1.3. Identifică particularitățile creş-terii şi îngrijirii plantelor de varză, de roşii;1.4. Selectează plantele bine dezvol-tate, sănătoase pentru sădit.

Page 200: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

200

2. Conceperea şi organi-zarea mijloacelor de rea-lizare conform procesului tehnologic.

2.1. Concepe şi participă personal la îngrijirea plantelor răsărite, a celor plantate;2.2. Sădeşte (acasă) plante decorative de cameră;2.3. Îngrijeşte de ele, afînîndu-le so-lul, plivindu-le, udîndu-le la timpul potrivit.

2.1. Pregăteşte hainele de lucru, in-ventarul necesar;2.2. Participă la lucrările de curățire a terenului; de sădire, udare a plan-telor;2.3. Respectă normele de protecție a muncii

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Cultivarea şi îngrijirea unor plante.

3.1. Urmăreşte dezvoltarea plantelor legumicole cultivate pe teren (acasă);3.2. Stabileşte factorii ce au influențat obținerea unei roade bogate;3.3. Recoltează legumele cultivate pe teren (acasă).

3.1. Apreciază cantitatea şi calitatea recoltei obținute (legume, flori deco-rative);3.2. Argumentează rolul şi importanța legumelor, florilor pentru sănătatea: 3.3. Selectează pentru semințe legu-mele, florile mai coapte, mai dezvol-tate.

Conţinuturi

a) pentru treapte primarăModulul „Activităţi agricole”

1. Lucrări de toamnă la lot; recoltarea, uscarea şi păstrarea semințelor.2. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.3. Lucrări de primăvară – vară: prelucrarea solului; pregătirea semințelor şi semănatul;

îngrijirea plantelor.

b) pentru treapte gimnazialăModulul „Activităţi agricole”

1. Legumicultura: plante legumicole cultivate în sere şi răsadniță; tipuri de sol (nisipoase, argiloase, ciornoziomuri) proprietățile solului; îngrăşăminte organice şi modul de apli-care a acestora; culturi legumicole; maşini agricole utilizate în agricultură.

2. Experiențe pentru evidențierea aspectelor de poluare a solului.3. Pomicultura: plante fructifere lemnoase; plante fructifere ierboase; influența factorilor

de mediu asupra producției de fructe.4. Livada şcolară: Nucul. Particularitățile biologice şi importanța nucului; pomi fructiferi

(măr, păr, vişin, prun etc.); arbuşti fructiferi; coacăzul; agrişul; plante ierboase fructifere; căpşunul.

5. Viticultura: organele viței de vie; fructul – caracter distinctiv al soiului; formarea butuci-lor şi lucrării în verde; bolile şi dăunătorii viței de vie; măsuri de cunoaştere a bolilor şi dăunătorilor; strugurii şi importanța lor.

Page 201: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

201

Modulul „Design vestimentar”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui articol vestimentar.

Elevul:1.1. Comentează articolele vestimentare în dependență de stil, modă şi preferințele individuale;1.2. Stabileşte proprietățile şi cerințele funcționale şi estetice pe care trebuie să le întrunească un articol vestimentar: calitatea materialului; textura; culoarea; dimensiunea; croiul etc.;1.3. Execută procedurile de legare a măsurilor conform articolului ves-timentar;1.4. Reprezintă schița grafică a modelului selectat de articol vestimentar;1.5. Prezintă proiectul elaborat.

2. Selectarea materialului or-ganizarea mijloacelor necesa-re procesului tehnologic pre-conizat.

2.1. Evaluează calitatea țeseturilor conform caracteristicilor de bază: as-pect, textură, provenență (tipul de fire textile utilizate în țesetură), rezis-tența, gradul de şifonabilitate, trăinicia etc.;2.2. Execută procedurile de pregătire a maşinii de cusut în vederea uti-lizării practice;2.3. Selectează furniturile necesare modelului articolului vestimentar proiectat;2.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii la pregătirea şi utilizarea materialelor şi ustensilelor necesare.

Domeniu: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Confecționarea articolului vestimentar proiectat.

3.1. Construieşte tiparele şi să croiască detaliile articolului vestimentar proiectat;3.2. Asamblează detaliile şi să modeleze articolul (pregătirea pentru pri-ma măsură);3.3. Ajustează articolul, utilizînd metode de remodelare ca să se aran-jeze estetic pe corpul clientului, să corespundă dimensiunile conform măsurilor necesare;3.4. Execută cusăturile necesare conform ajustărilor după ultima măsură;3.5. Execută tehnici de aplicare a decorului;3.6. Finalizează articolul vestimentar: montarea detaliilor (cordon / ma-şete, guler etc.); prelucrarea marginilor, coaserea furniturilor etc.

Domeniu: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea articolelor vesti-mentare conform cerințelor utilitare, estetice, calitative şi tehnologice.

4.1. Memorizează etapele tehnologice de confecționare a articolului vestimentar (fustă / sarafan / bluză etc.);4.2. Prezintă articolele vestimentare confecționate, comentînd aspectul, stilul; mărimea; textura, aplicațiile decorative etc.;4.3. Evaluează articolele prezentate în aspect: calitativ (calitatea mate-rialului, calitatea lucrului, comoditatea utilizării): estetic (armonizarea modelului cu aspectul persoanei, pentru care a fost confecționat) etc.;4.4. Evaluează costul articolului confecționat (costul materialului şi a fur-niturii şi costul lucrului).

Page 202: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

202

Conţinuturi

a) pentru treapte gimnazialăModulul „Design vestimentar”

1. Articole vestimentare: aspectul estetic, funcțiile; păstrarea şi îngrijirea îmbrăcămintei.2. Materiale, furnituri şi ustensile: calitatea şi proprietățile; maşina de cusut.3. Etapele tehnologice: luarea măsurilor; construirea tiparelor; modelarea; probarea; mo-

dificarea, ajustarea; executarea cusăturilor etc.

Modulul „Tehnologia prelucrării lemnului”Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unor obiecte din lemn.

Elevul:1.1. Stabileşte proprietățile fizice şi mecanice ale lemnului;1.2. Identifică speciile lemnoase şi calitatea acestora;1.3. Comentează aspectul estetic şi funcțiile utilitare ale obiectelor tradiționale confecționate din lemn;1.4. Stabileşte etapele tehnologice de confecționare a unui obiect din lemn;1.5. Reprezintă schița grafică a obiectului preconizat, indicînd for-ma; dimensiunea, părțile componente; modelul de decor; 1.6. Prezintă proiectul elaborat.

2. Conceperea şi organizarea mij-loacelor de confecționare.

2.1. Analizează construcția strungului de strungit; a bormaşinei; a ferestrăului electric de traforaj;2.2. Selectează materialul lemnos conform cerințelor de calitate; di-mensiune; grosime în vederea confecționării obiectului proiectat;2.3. Amenajează locul de lucru cu ustensilele necesare, respectînd normele de igienă şi protecție a muncii.

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Confecționarea obiectului pro-iectat.

3.1. Execută operații de găurire, tăiere, strungire cu maşini şi strun-guri electrice;3.2. Execută tehnici de cioplire; sculptare; pirogravare etc. prevă-zute în proiect;3.3. Utilizează tehnici de cioplire a ornamentelor tradiționale (sim-boluri etnoculturale);3.4. Utilizează tehnici de sculptare în volum;3.5. Descifrează şi să caracterizeze ornamentele tradiționale utiliza-te la decorarea diverselor obiecte din lemn: ornamente geometrice – motive simbolice (romb, pmul vieții, rozete; coarnele berbecului etc.), ornamente zoomorfe, cosmomorfe; fitomorfe etc.;3.6 Finisează obiectul din lemn: asamblarea detaliilor, corectarea lacunelor etc.

Page 203: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

203

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea obiectelor din lemn confecționate, utilizînd terminolo-gia specifică.

4.1. Prezintă obiecte confecționate din lemn, comentînd funcțiile utilitare, forma, dimensiunea tehniciilor utilizate etc.;4.2. Memorizează etapele tehnologice de confecționare a obiecte-lor din lemn prezentate;4.3. Evaluează obiectele din lemn prezentate în aspect calitativ, es-tetic şi tehnologic;4.4. Evaluează costul obiectelor prezentate (costul materialelor uti-lizate, ustensilele şi costul lucrului).

Conţinuturi

a) pentru treapte gimnazialăModulul „Tehnologia prelucrării lemnului”

1. Aspectul, forma, decorul obiectelor confecționate din lemn (diverse obiecte utilitare, decorative, suvenire etc.).

2. Proprietățile şi calitatea materialului lemnos, domenii de utilizare; ustensile, instrumen-te, manuale, aparate electrice etc.

3. Normele de igienă şi securitate a muncii.4. Tehnici de prelucrare a lemnului: pirogravura, gravura, cioplirea în lemn (cioplirea geo-

metrică, în relief, în volum).5. Etape tehnologice de confecționare a obiectelor din lemn.6. Elemente decorative, simboluri etc. (motive geometrice, „coarnele berbecului, rozeta,

pomul vieții” etc.).

Modulul „Arta covorului moldovenesc” (ţesutul tradiţional)Domeniul: Investigaţie şi sistematizare (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a obiectelor țesute.

Elevul:1.1. Comentează diversitatea obiectelor țesute, alese utilizate la împodo-birea locuinței, articole de port popular, de ritual etc.;1.2. Stabileşte tipurile de covoare, de țeseturi şi modul confecționării acestora;1.3. Analizează firele de lînă şi firele utilizate pentru urzeală, comentînd modul utilizării în practica țesutului, alesului etc.;1.4. Reprezintă modele cu motive populare simbolice; „pomul vieții”, „romburi”, „coarnele berbecului”, „zigzag” etc., „alese” în covoarele tra-diționale;1.5. Prezintă un proiect de confecționare a unui covoraş / obiect țesut.

2. Conceperea şi organizarea procesului de confecționare a unui obiect țesut / ales etc.

2.1. Comentează proprietățile diverselor fire textile utilizate la țesut (urzeală, bătătură), proveniența acestora, modul de prelucrare, trăinicia, culoarea etc.;2.2. Comentează tipurile de războaie de țesut şi modul utilizării la țesut;2.3. Selectează diverse fire colorate de lînă depănate în gheme; ață durabilă pentru urzeală (gheme de ață groasă răsucită de bumbac);2.4. Pregăteşte ramă de lemn, pieptene şi furculiță de lemn de bătut / război de țesut etc.;2.5. Respectă normele de igienă şi securitate a muncii în timpul utilizării şi păstrării materialelor şi ustensilelor necesare activităților practice.

Page 204: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

204

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Confecționarea unui obiect țesut conform proiectului elaborat.

3.1. execută urzirea firelor pe ramă sau pe urzitoare pentru tehnica „ale-sul neted” sau „în bumbi” sau pentru țesutul în „stative”, război (fiecare tehnică selectată are specificul său de urzire);3.2. execută tehnici de realizare a țesutului conform regulamentului teh-nologic;3.3. Combină fire de diferite culori în timpul executării tehniciilor de țe-sut, urmărind modelul compoziției ornamentale şi respectînd mărimea pătrățelului de bază (în cazul alesului neted);3.4. finisează lucrarea (țesetura) respectînd proiectul tehnologic.

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea lucrărilor rea-lizate cu diverse tehnici de țesut.

4.1. Comentează etapele tehnologice şi tehnicile utilizate la confecționarea obiectelor prezentate;4.2. Argumentează valoarea estetică şi etnoculturală a lucrărilor realizate cu diverse tehnici de țesut;4.3. Stabileşte calitatea materialelor utilizate şi a lucrului tehnologic efectuat;4.4. evaluează lucrările confecționate, comentînd valoarea estetică, tehnologică, calitativă şi costul.

Conţinuturi

a) pentru treapte gimnazială Modulul „Arta covorului moldovenesc” (ţesutul tradiţional)1. Tipurile țesăturilor tradiționale: lăicer, păretar, țol; covor, scoarță, cergă, traistă, desagi

etc.2. Proprietățile materialelor şi a ustensilelor: fire de lână, fire de păr, ață pentru urzeală

etc.3. Procedee, tehnici utilizate la confecționare: tors, vopsit, depănat, urzit, nividit, ales; țe-

sutul covorului în bumbi etc.4. Ornamentica şi cromatica tradițională; compoziția decorului în covorul moldovenesc;

simboluri: „pomul vieți”, păsări; motive geometrice etc.

Modulul „Împletitul din fibre vegetale”Domeniul: „Investigaţie şi sistematizare” (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui obiect împletit din fibre vegetale.

Elevul:1.1. Comentează aspectul estetic al unorfigurine, suvenire, jucării confec-ționate din pănuşi (papură, paie);1.2. Colectează, selecteze, şi să prelucreze fibrele vegetale necesare;1.3. Clasifică fibrele după proprietățile fizice şi tehnologiile de prelucrare;1.4. Sistematizează ideile, sugestiile în elaborarea proiectului;1.4. Clasifică varietatea fibrelor vegetale după proveniență, culoare etc.;1.5. Identifică informațiile etnotehnologice privind procesul de executare a unei lucrări în vederea elaborării proiectului;1.6. Stabileşte materialele şi sculele necesare pentru executarea lucrării: (fetiță, băiețel, animăluț, jucărie etc.).

Page 205: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

205

2. Conceperea şi organiza-rea mijloacelor de realizare conform proiectului.

2.1. Selectează fibrele vegetale conform criteriilor de calitate;2.2. Selectează ustensilele necesare procesului tehnologic: foarfece, ață tare de culoare materialului utilizat, sîrmă subțire şi elastică, ac pentru despicarea fibrelor, clei PVA;2.3. Amenajează locul de lucru conform normelor de igienă şi protecție a muncii;2.4. Respectă normele de igienă şi protecție a muncii la selectarea, pregă-tirea, păstrarea şi utilizarea materialelor necesare;2.5. Comentează proprietățile şi calitatea materialelor şi a ustensilelor procesului de împletite din fibre vegetale;2.6. Selectează ustensilelor necesare.

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Realizarea procesului de confecționare a obiectului figurinei preferate conform regulamentului tehnologic.

3.1. Realizează etapele de confecționare a obiectului figurinei în ordine cronologică, după modelul ales;3.2. Umezeşte pănuşile, ținîndu-le în apă călduță vreo 10 minute;3.3. Scutură pănuşile de apă, scoțînd surplusul, învelindu-le într-un ştergar ce va absorbi apa, umezeala;3.4. Rupe pănuşile în fîşii potrivire după lățime;3.5. execută unele unor modele de împletire din fibre vegetale;3.6. Finisează lucrarea etc.

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea lucrării realiza-te conform criteriilor func-ționale şi estetice, utilizarea terminologiei specifice pro-cesului tehnologic respectiv.

4.1. evaluează figurina realizată conform criteriilor funcționale şi estetice respective;4.2. Comentează aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit, utilizînd terminologia specifică domeniului;

Conţinuturi

a) pentru treapte gimnazială Modulul „Împletitul din fibre vegetale”1. Obiecte împletite din fibre vegetale (coşulețe, suporturi, talgere, panouri, jucării, suve-

nire).2. Fibre vegetale: paie, foi de porumb, papură, lozie.3. Proprietățile fibrelor vegetale: elasticitate, luciu, duritate, fragilitate etc.4. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor, fierberea, despicarea, suci-

rea fîşiilor şi formarea firului (din foi de porumb).5. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale.

Page 206: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

206

Modulul „Prelucrarea artistică a metalului”Domeniul: „Investigaţie şi sistematizare” (procesare)

StandardulI N D I C A T o R I

învăţămîntul gimnazial

1. Elaborarea unui proiect de confecționare a unui obiect din tablă din metal laminat.

Elevul:1.1. Argumentează necesitatea valorificării meşteşugului de prelucrare artistică a metalului;1.2. Stabileşte varietatea obiectelor (cutii, suport, trăsător, mîner, cîrlig, ciocan etc.), care să răspundă unor trebuințe în gospodăria casnică, a şcolii etc.;1.3. prezintă schița grafică a unui obiect din tinichea;1.4. distinge varietatea ornamentului tradițional aplicat în confecționa-rea unor obiecte din metal;1.5. Stabileşte materialele şi ustensilele (instrumente) necesare: (tini-chea de diferite grosimi; instrumente de trasare; ciocane de diversă con-figurație; dălți pentru tăierea foilor de tinichea; nicovală).

2. Conceperea şi organizarea procesului tehnologic de con-fecționare a obiectului prevă-zut de proiectul elaborat.

2.1. Organizează locul de muncă a tinichigiului;2.2. Verifică prezența aparatelor, materialelor şi a ustensilelor necesare pentru lucru; tinichea, trasorul, foarfeca, ciocanul, nicovala, menghina;2.3. Respectă normele de igienă, de protecție în muncă.

Domeniul: Creaţie (realizarea procesului tehnologic)

3. Realizarea procesului de confecționare a unui obiect decorativ, conform regula-mentului tehnologic.

3.1. Respectă proporțiile şi dimensiunile conform schiței de proiect;3.2. Trasează ornamentul pe tinichea;3.3. Taie, să decupeze tinicheaua;3.4. Finisează lucrarea;3.5. Respectă normele de protecție în timpul activităților practice.

Domeniul: Evaluarea şi promovarea valorilor

4. Evaluarea obiectului con-fecționat conform criteriilor estetice, tehnologice şi utili-tare.

4.1. Comentează tehnologiile utilizate în procesul realizării etapelor de lucru;4.2. descrie ornamentul imprimat pe tinichea;4.3. Apreciază lucrările realizate de colegi;4.4. Utilizează adecvat terminologia de domeniu.

Conţinuturia) pentru treapte gimnazială Modulul „Prelucrarea artistică a metalului”1. Aspectul, forma, decorul obiectelor confecționate din lemn (diverse obiecte utilitare,

decorative, suvenire etc.).2. Proprietățile şi calitatea materialului lemnos, domenii de utilizare; ustensile, instrumen-

te, manuale, aparate electrice etc.3. Normele de igienă şi securitate a muncii.4. Tehnici de prelucrare a lemnului: pirogravura, gravura, cioplirea în lemn (cioplirea geo-

metrică, în relief, în volum).5. Etape tehnologice de confecționare a obiectelor din lemn.6. Elemente decorative, simboluri etc. (motive geometrice, „coarnele berbecului, rozeta,

pomul vieții” etc.).

Page 207: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

207

Referinţe

1. Aciri, I., Bolboceanu, A., Gutu, V., şi Hadirca, M. (2009). Ghid de evaluare metodologică a standardelor de educație. Chişinau, Moldova: Ministerul Tineretului şi Sportului, Re-publica Macedonia, Institutul de Ştiințe ale Educației.

2. Clair, N., & Kauffman, N. (2010). Înțelegerea standardelor EBC/ŞPC în regiune ECE/CSI: Raportul în rezultatul vizitei de lucru în Moldova. St. Paul, MN: Miske Witt & Associates Inc.

3. Clair, N. (March, 2010). Analiza proiectului standardelor ŞPC/EBC specifice ţării: Între-bări directoare. În Elaborarea standardelor pentru educaţia bazată pe calitate în Euro-pa Centrală şi de Est şi în Comunitatea Statelor Independente. Geneva: UNICEF Oficiul regional ECE/CSI.

4. Ministerul Educației, Institutul Educației, & UNICEF. (2009). Standardele de competență şcolară, proiect. Chişinau, Moldova.

5. UNICEF. (2010). Elaborarea standardelor pentru educaţia bazată pe calitate în Europa Centrală şi de Est şi în Comunitatea Statelor Independente. Geneva: UNICEF Oficiul re-gional ECE/CSI.

Page 208: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

208

STANDARDE DE EfICIENŢă A INvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA fIzICă

Teodor GRIMALSChI, dr.în ped., prof. universitar, coordonatorIon boIAN, dr.în ped., conf. universitar

IntroducerePentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru

viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în cadrul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbună-tățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității educației, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni ale țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sînt structurate pentru fiecare treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile ar-telor fine, dezvoltarea şi pregătirea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.

Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv, psi-homotrice şi afectiv, al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Page 209: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

209

Standardele au caracter multiaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite instituțiilor şcolare să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acope-ră caracteristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen şi prietenoasă copiilor; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) este bazată pe comunitate. O deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii princi-

piului respectării drepturilor copilului. Standardele ŞPC (şcolii prietenoase copilului) includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2).

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional.

Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt ur-mate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .

Page 210: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

210

Aria curriculară „Sport”Disciplina de studiu „educaţia fizică”

Standardele nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată satisface (sau să depăşească) standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile inte-resate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Fără standarde bine elaborate, autoritățile nu pot măsura în mod eficient calitatea sis-temului de educație, monitoriza progresele academice şi sociale ale elevilor sau evalua reformele. Standardele educației de calitate şi indicatori aferenți diferă în mod inevitabil, deoarece ele depind de contextul şi prioritățile naționale. Standardele le permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului de educație, să monitorizeze progresele în vede-rea atingerii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.

Eficiența este definită ca măsură în care şcoala consolidează mediul de predare-învățare astfel ca toți elevii la toate nivelele educației să învețe, valorificând deplin potențialul lor şi să stăpânească competențe şi cunoştințe specifice şi măsurabile, bazate pe cercetare. Standardele cu conținut academic sau standardele de performanță care măsoară cunoştin-țele despre conținut şi progresele elevului în raport cu obiectivul stabilit fac parte dintr-un sistem de educație eficient.

Indicatorii sau punctele de control (acțiuni observabile) sunt utilizate pentru a măsura progresul în asigurarea standardelor. Aceste două elemente de standarde furnizează paşi uşor de aplicat care trebuie realizați cu scopul de a atinge un anumit standard. În timp ce termenii „indicatori” şi „puncte de control” sunt uneori folosiți în mod alternativ, ei diferă puțin.

Atît indicatorii cât şi punctele de control sunt acțiuni observabile, comportamente lega-te de standarde. Cu toate acestea, punctele de control diferă puțin de indicatori, deoarece aceştea sunt acțiuni observabile utilizate pentru a monitoriza prognozele înregistrate în vederea atingerii sau prevalării standardelor.

Standardele reprezintă un document normativ ce indică normele de învăţare necesare

de atins prin studiul disciplinelor şcolare. Aceste norme reflectă aşteptările sociale referi-toare la ceea ce v-a şti să facă şi cum v-a fi elevul la o anumită treaptă de învățământ într-un anumit domeniu de studiu.

Standardele vizează direct finalităţile învăţământului. Ele determină, la anumite etape de instituționalitate, acel nivel de standard care se consideră a fi unul necesar şi suficient pentru a se realiza dezvoltarea deplină a personalității elevului şi a permite accesul acestuia la următoarea etapă / treaptă a învățământului şi/sau inserția lui socială.

Standardele servesc drept bază pentru evaluarea nivelului de competențe şi reper pen-tru conceptorii de curriculum şi autorii de manuale.

Page 211: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

211

Tabe

lul 1

D

omen

iul:

Secu

ritat

ea, p

rote

cţia

mun

cii ş

i săn

ătăţ

ii co

pilu

lui

Stan

dard

Indi

cato

ri

niv

elul

pri

mar

niv

elul

gim

nazi

aln

ivel

ul li

ceal

12

34

1.Id

entifi

care

a şi

apl

icar

ea n

oțiu

-ni

lor,

conc

epte

lor

şi v

alor

ilor

fun-

dam

enta

le d

e se

curi

tate

, pro

tec-

ție a

mun

cii ş

i săn

ătăț

ii co

pilu

lui.

Elev

ul:

1.1.

Cite

şte,

scr

ie, s

tabi

leşt

e le

gătu

ri d

in-

tre

noțiu

nile

de

acci

dent

e, t

raum

e, l

u-xa

ții,

lezi

uni

mec

anic

e, r

ăni,

şoc

term

ic,

inso

lații

, ars

uri,

dege

rări

, ele

ctro

cuta

re în

ca

drul

acti

vită

ților

soc

iale

şi d

e ed

ucaț

ie

fizic

ă.

1.2.

Des

crie

cau

zele

acc

iden

telo

r la

lecț

i-ile

de

educ

ație

fizi

că ş

i circ

umst

anțe

le c

e de

pind

de

elev

i, di

n m

otive

dis

cipl

inar

e şi

le

gate

de

med

iul a

mbi

ant.

1.3.

Des

crie

sem

nific

ația

căl

irii

orga

nis-

mul

ui,

igie

nei

pers

onal

e şi

a e

xerc

ițiilo

r fiz

ice

pent

ru d

ezvo

ltare

a şi

men

ținer

ea

sănă

tății

.

1.4.

Exp

lică

5-6

cond

iții

sani

taro

-igie

ni-

ce a

loc

ului

de

prac

ticar

e a

exer

ciții

lor

şi d

emon

stre

ază

aptit

udin

i pr

ivin

d ro

lul

exer

ciții

lor

fizic

e în

for

tifica

rea

sănă

tății

om

ului

.

Elev

ul:

1.1.

Com

pară

cau

zele

ce

prov

oacă

apa

-ri

ția a

ccid

ente

lor

şi d

eter

min

ă co

nsec

in-

țele

în

caz

de t

raum

e, l

eziu

ni m

ecan

ice,

şo

c te

rmic

, in

sola

ții,

arsu

ri,

dege

rări

, alți

fa

ctor

i de

lezi

uni c

orpo

rale

în u

rma

acți-

unilo

r in

sect

elor

în c

adru

l acti

vită

ților

in-

stru

ctiv-

educ

ative

.1.

2. D

emon

stre

ază

aptit

udin

i de

rea

liza-

re a

reg

ulilo

r de

evi

tare

a s

ituaț

iilor

de

acci

dent

pri

n as

igur

are,

aut

oasi

gura

re ş

i aj

utor

ver

bal.

1.3.

Arg

umen

teaz

ă ef

ecte

le p

siho

fizio

lo-

gice

ale

căl

irii

orga

nism

ului

, ale

exe

rciți

i-lo

r fiz

ice

în e

xclu

dere

a co

mpo

rtam

entu

-lu

i dău

năto

r să

nătă

ții ş

i apl

ică

mod

ul d

e vi

ață

sănă

tos.

1.4.

Apl

ică

5-6

com

plex

e de

exe

rciți

i spe

-ci

ale

dire

cțio

nate

asu

pra

regl

ării

efici

ente

a

efor

tulu

i fizi

c uti

lizân

d od

ihna

acti

vă ş

i pa

sivă

.

Elev

ul:

1.1.

Rea

lizea

ză a

cord

area

pri

mul

ui a

juto

r în

acc

iden

tele

pro

voca

te în

cad

rul l

ecții

lor

de e

duca

ție fi

zică

, com

petiț

iilor

şi c

oncu

r-su

rilo

r spo

rtive

, exc

ursi

i, m

arşu

ri tu

risti

ce

şi d

e na

tație

. Co

ordo

neaz

ă et

apel

e pr

i-m

ului

aju

tor

şi c

onse

cutiv

itate

a se

curi

tă-

ții le

ziun

ilor

corp

oral

e.1.

2. D

emon

stre

ază

măs

urile

de

secu

rita

te

şi p

rote

cție

a m

unci

i şi s

ănăt

ății

copi

lulu

i la

îns

uşire

a ex

erci

țiilo

r de

atle

tism

, gi

m-

nasti

că, j

ocur

i spo

rtive

şi n

ataț

ie.

1.3.

Sta

bile

şte

fact

orii

care

con

dițio

neaz

ă co

ndiți

a fiz

ică

a om

ului

, co

nstit

uția

cor

-po

rală

, al

imen

tația

, că

lirea

org

anis

mul

ui

şi a

ctivi

tate

a m

otri

ce.

Arg

umen

teaz

ă co

-re

lare

a di

ntre

con

diția

fizi

că ş

i săn

ătat

ea

omul

ui.

Elev

ii te

stea

ză c

ondi

ția fi

zică

a

omul

ui.

1.4.

Pro

pune

pen

tru

real

izar

e un

pro

gram

m

etod

ic d

e cu

ltură

fizi

că r

ecre

ativă

pen

-tr

u re

stab

ilire

a ca

paci

tății

de

mun

că fi

zică

şi

inte

lect

uală

a o

mul

ui.

Page 212: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

212

Tabe

lul 2

Dom

eniu

l: A

ctivi

tate

a m

otric

e al

ele

vulu

i

Stan

dard

Indi

cato

ri

niv

elul

pri

mar

niv

elul

gim

nazi

aln

ivel

ul li

ceal

2. I

denti

ficar

ea u

nor

conc

epte

şi

valo

ri f

unda

men

tale

pri

vind

acti

-vi

tate

a m

otri

ce a

l ele

vulu

i şi d

ez-

volta

rea

fizic

ă ar

mon

ioas

ă.

Elev

ul:

2.1.

Des

crie

noț

iuni

gen

eral

e pr

ivin

d ac

-tiv

itate

a m

otri

ce in

depe

nden

tă ş

i dez

vol-

tare

a fiz

ică

a om

ului

în s

copu

l for

tifică

rii

sănă

tății

.

2.2.

Det

erm

ină

rolu

l ac

tivită

ților

mot

rice

în

for

mar

ea ț

unut

ei c

orec

te a

cor

pulu

i şi

dezv

olta

rea

fizic

ă a

omul

ui.

Elev

ul:

2.1.

Pro

gram

ează

2-3

acț

iuni

al r

egim

ului

m

otri

ce in

divi

dual

şi s

tabi

lesc

impo

rtan

ța

aces

tuia

în o

rgan

izar

ea m

odul

ui d

e vi

ață

sănă

tos.

2.2.

Sel

ecte

ază

şi a

plic

ă un

pro

gram

mo-

tric

indi

vidu

al c

u do

uă a

ctivi

tăți

mot

rice

în

sco

pul

îmbu

nătă

țirii

grad

ului

de

dez-

volta

re fi

zică

arm

onio

asă

a om

ului

.

Elev

ul:

2.1.

Ela

bore

ază

şi p

ropu

n pe

ntru

com

u-ni

care

un

refe

rat

priv

ind

activ

itățil

e m

o-tir

ce în

cad

rul c

ultu

rii fi

zice

rec

reati

ve în

re

stab

ilire

a fo

rțel

or fi

zice

, spo

rire

a ca

pa-

cită

ților

spi

ritu

ale

şi fu

ncțio

nale

ale

org

a-ni

smul

ui.

2.2.

Aut

oeva

luea

ză (e

valu

ează

) efo

rtul

fi-

ziol

ogic

la p

racti

care

a ac

tivită

ților

mot

rice

şi

det

erm

ină

rolu

l odi

hnei

, con

ținut

ului

şi

dura

ta e

i pri

n te

ste

fizio

met

rice

.

Tabe

lul 3

Dom

eniu

l: În

dem

ânar

ea (c

oord

onar

ea),

vite

za, s

uple

ţea

(mob

ilita

tea)

, rez

iste

nţa,

forţ

a –

calit

ăţii

mot

rice

de b

ază

ale

omul

ui.

Stan

dard

Indi

cato

ri

niv

elul

pri

mar

niv

elul

gim

nazi

aln

ivel

ul li

ceal

3. I

denti

ficar

ea u

nor

noțiu

ni,

con-

cept

e şi

valo

ri fu

ndam

enta

le p

ri-vi

nd m

etod

ica

dezv

oltă

rii î

ndem

î-nă

rii,

vite

zei

mişc

ării,

sup

lețe

i, re

- zis

tenț

ei ş

i for

ței –

baz

ele

mot

ricită

-ții

gen

eral

e a

copi

ilor.

Elev

ul:

3.1.

Rel

atea

ză în

scr

is u

nele

noț

iuni

gen

e-ra

le d

espr

e de

zvol

tare

a fiz

ică

a om

ului

, ro

lul

exer

sări

i in

depe

nden

te s

iste

mati

ce

în s

copu

l dez

voltă

rii c

alită

ților

mot

rice

.

Elev

ul:

3.1.

Dem

onst

reaz

ă ca

paci

tăți

de a

uto-

orga

niza

re î

n ap

licar

ea a

3-4

mijl

oace

şi

met

ode

de b

ază

în s

copu

l dez

voltă

rii î

n-de

mîn

ării

(cl.

a V-

a),

vite

zei

miş

cări

i (c

l. a

VI-a

), su

pleț

ei (

mob

ilită

ții)

(cl.

a VI

I-a),

rezi

sten

ței c

lasa

a V

III-a

), fo

rței

(cl.

a IX

-a),

valid

ează

dia

gnos

ticar

ea c

alită

ților

mot

ri-

ce re

spec

tive.

Elev

ul:

3.1.

Gen

eral

izea

ză ş

i îş

i pr

ogra

mea

ză u

n m

odul

indi

vidu

al d

e ca

lităț

i mot

rice

com

-bi

nate

pen

tru

prev

enire

a hi

podi

nam

iei,

rest

abili

rii

cond

iției

fizi

ce,

profi

laxi

ei ş

i at

enuă

rii

stre

sulu

i, sp

orir

ii ca

paci

tățil

or

inte

lect

uale

, fiz

ice,

fun

cțio

nale

ale

org

a-ni

smul

ui u

man

.

Page 213: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

213

Tabe

lul 4

Dom

eniu

l: D

iagn

ostic

area

niv

elul

ui d

e pr

egăti

re fi

zică

şi f

unda

men

tală

a e

levu

lui.

Stan

dard

Indi

cato

ri

niv

elul

pri

mar

niv

elul

gim

nazi

aln

ivel

ul li

ceal

4. D

ezvo

ltare

a ca

lităț

ilor

mot

rice

de

baz

ă pr

in in

term

ediu

l acti

vită

-țil

or m

otri

ce ş

i dia

gnos

ticar

ea n

i-ve

lulu

i de

preg

ătire

fizi

că ş

i fun

c-țio

nală

a e

levu

lui.

Elev

ul:

4.1.

Dez

voltă

cap

acită

ți m

otri

ce d

e ba

şi o

bser

vă n

ivel

ul d

e pr

egăti

re fi

zică

şi

func

ționa

utiliz

înd

urm

ătoa

rele

tes

te

mot

rice

:al

erga

re d

e su

veic

ă 3x

10m

(s);

•ri

dica

rea

trun

chiu

lui d

in c

ulca

t dor

sal,

•m

îinile

încr

uciş

ate

la p

iept

(nr

. de

re-

petă

ri);

flotă

ri (

fete

) di

n sp

rijin

cul

cat

mîin

ile

•pe

ban

ca d

e gi

mna

stică

(nr

. de

rep

e-tă

ri);

trac

țiuni

în

braț

e (b

ăieț

i) di

n cu

lcat

oriz

onta

l la

lung

imea

bra

țelo

r (n

r. de

re

petă

ri).

Test

e an

trop

omet

rice

:m

asa

corp

oral

ă (k

g);

•ta

lia (î

nălți

mea

cor

pulu

i, cm

);•

peri

met

rul t

orac

ic (c

m).

• Test

e fiz

iom

etri

ce:

frec

venț

a pu

lsul

ui î

n st

are

de r

epau

s •

(tim

p de

1 m

in.);

frec

venț

a re

spira

ției î

n st

are

de r

epa-

•us

(tim

p de

1 m

in.).

Elev

ul:

4.1.

Val

orifi

că in

dica

tori

i som

atici

, mot

rici

şi

fun

cțio

nali

ai o

rgan

ism

ului

şi a

naliz

ea-

ză s

tatis

tic re

zulta

tele

obț

inut

e la

:al

erga

re d

e su

veic

ă 3x

10 m

/s;

•ri

dica

rea

trun

chiu

lui d

in c

ulca

t dor

sal,

•m

îinile

la p

iept

(nr.

de re

petă

ri);

flotă

ri (

fete

) di

n sp

rijin

cul

cat

mîin

ile

•pe

ban

ca d

e gi

mna

stică

(nr

. de

rep

e-tă

ri);

trac

țiuni

în b

rațe

(băi

eți)

din

atîrn

at la

bara

fixă

(nr.

de re

petă

ri);

sări

tură

în lu

ngim

e de

pe

loc

(cm

);•

din

stînd

pe

ba

nca

de

gim

nasti

că,

•ap

leca

re în

aint

e (c

m).

Test

e an

trop

omet

rice

:m

asa

corp

oral

ă (k

g);

•ta

lia (c

m);

•pe

rim

etru

l tor

acic

(cm

).• Te

ste

fizio

met

rice

:fr

ecve

nța

puls

ului

în s

tare

de

repa

us

•(ti

mp

de 1

min

.);fr

ecve

nța

resp

irație

i în

star

e de

rep

a-•

us (ti

mp

de 1

min

.).

Elev

ul:

4.1.

Sta

bile

şte

evol

uția

pre

gătir

ii fiz

ice

şi

func

ționa

le p

rin

test

ări ş

i măs

urăr

i:al

erga

re d

e su

veic

ă 3x

10m

(s);

•ri

dica

rea

trun

chiu

lui d

in c

ulca

t do

rsal

, •

mîin

ile la

pie

pt (n

r. de

repe

tări

);flo

tări

(fet

e) d

in sp

rijin

cul

cat m

îinile

pe

•ba

nca

de g

imna

stică

(nr.

de re

petă

ri);

trac

țiuni

în b

rațe

(bă

ieți)

din

atîr

nat

la

•ba

ra fi

xă (n

r. de

repe

tări

);să

ritu

ră în

lung

ime

de p

e lo

c (c

m);

•di

n stî

nd p

e ba

nca

de g

imna

stică

, apl

e-•

care

înai

nte

(cm

).Te

ste

antr

opom

etri

ce:

mas

a co

rpor

ală

(kg)

;•

talia

(cm

);•

peri

met

rul t

orac

ic (c

m).

• Test

e fiz

iom

etri

ce:

frec

venț

a pu

lsul

ui î

n st

are

de r

epau

s •

(tim

p de

1 m

in.);

frec

venț

a re

spira

ției î

n st

are

de re

paus

(tim

p de

1 m

in.).

Page 214: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

214

Tabe

lul 5

Dom

eniu

l: Ex

erci

ţii fi

zice

cu

cara

cter

apl

icati

v.

Stan

dard

Indi

cato

rin

ivel

ul p

rim

arn

ivel

ul g

imna

zial

niv

elul

lice

al

5. A

plic

area

şi p

roie

ctar

ea a

ctivi

-tă

ților

mot

rice

în

dife

rite

situ

ații

în v

eder

ea u

tiliz

ării

exer

ciții

lor

cu

cara

cter

apl

icati

v.

Elev

ul:

5.1.

Dem

onst

reaz

ă 5-

6 va

riet

ăți d

e m

ers

aplic

ativ,

5-6

var

ietă

ți de

ale

rgăr

i şi

5-6

va

riet

ăți

de

sări

turi

si

mpl

e,

câte

5-

6 ar

uncă

ri ş

i pri

nder

i a o

biec

telo

r por

tativ

e (m

ingi

, ba

ston

ul d

e gi

mna

stică

). El

abo-

reaz

ă un

com

plex

de

exer

ciții

fizi

ce f

ără

obie

cte

pent

ru g

imna

stica

mati

nală

.

Elev

ul:

5.1.

Com

pune

şi p

racti

că e

xrec

iții c

u ca

-ra

cter

apl

icati

v în

cad

rul l

ecții

lor

de e

du-

cație

fizi

că:

cîte

7-8

var

ietă

ți de

mer

s, a

lerg

ări

şi

•să

ritu

ri;

5-6

exer

ciții

de

stre

tchi

ng;

•pa

rcur

gere

a un

ei p

iste

cu

obst

acol

e;•

căță

rare

pe

odgo

n la

vite

ză (

băie

ți –

•5m

), (f

ete

– 4m

) în

doi ti

mpi

;un

com

plex

de

exer

ciții

de

dezv

olta

re

•fiz

ică

gene

rală

fără

obi

ecte

.

Elev

ul:

5.1.

Pro

iect

ează

şi

aplic

ă do

uă a

ctivi

tăți

mot

rice

util

izîn

d ex

erci

ții c

u ca

ract

er a

pli-

cativ

în c

ompl

ex:

vari

etăț

i de

mer

s, a

ler-

gări

, săr

ituri

, esc

alad

ări î

n ci

rcui

t, tr

acțiu

ni

şi îm

ping

eri,

tîrîr

i, tr

ansp

ortu

l de

obie

cte;

ex

erci

ții d

e de

zvol

tare

fizi

că g

ener

ală

cu

obie

cte.

Tabe

lul 6

Dep

rind

eri m

otri

ce d

e ba

ză.

Dom

eniu

l: a)

ale

rgăr

i, să

ritur

i, ar

uncă

ri (d

in a

tletis

m).

Stan

dard

Indi

cato

rin

ivel

ul p

rim

arn

ivel

ul g

imna

zial

niv

elul

lice

al

6. D

ezvo

ltare

a de

prin

deri

lor

mo-

tric

e de

baz

ă în

ale

rgăr

i, să

ritu

ri

şi a

runc

ări s

olic

itate

în a

ctivi

tățil

e fiz

ice.

Elev

ul:

6.1.

Des

crie

cor

ect

tehn

ica

de e

xecu

tare

a

aler

gări

i de

vite

ză 3

0 m

din

sta

rtul

de

sus

şi a

ale

rgăr

ii de

rez

iste

nță

în r

egim

ae

rob

la 3

00 m

.

6.2.

Dem

onst

reaz

ă tr

ei p

roce

dee

tehn

ice

de a

runc

are

a m

ingi

i la

dist

anță

din

dife

ri-te

poz

iții a

le c

orpu

lui ş

i exp

un c

orec

t m

e-to

dolo

gic

trei

jocu

ri di

nam

ice

cu e

lem

ente

de

ale

rgăr

i, să

ritur

i şi a

runc

ări.

Elev

ul:

6.1.

Co

men

teaz

ă te

rmin

olog

ic

tehn

ica

exec

utăr

ii ex

erci

țiilo

r de

ale

rgar

e de

vite

-ză

60

m,

aler

gare

de

rezi

sten

ță 1

000

m

(fet

e) ş

i 200

0 m

(băi

eți)

şi s

ăritu

ră în

lun-

gim

e cu

ela

n „î

ndoi

nd p

icio

arel

e”.

6.2.

Cre

ază

şi a

plic

ă în

pra

ctică

cîte

5-6

ex

erci

ții s

peci

ale

pent

ru d

ezvo

ltare

a ca

-lit

ățilo

r m

otri

ce s

peci

fice

şi c

apac

itățil

or

tehn

ico-

tacti

ce a

trei

pro

be a

tletic

e.

Elev

ul:

6.1.

Des

crie

cor

ect

tehn

ica

de e

xecu

ție,

sele

ctea

4-5

exer

ciții

pr

egăti

toar

e şi

3-

4 ex

erci

ții s

peci

ale

pent

ru î

nvăț

area

şi

cons

olid

area

teh

nici

i la

aler

gări

de

vite

100

m (

băie

ți) ş

i ale

rgar

e de

cro

s 2,

0 km

(f

ete)

.6.

2. P

rogr

amea

ză ş

i ap

lică

în c

adru

l le

c-ții

lor,

antr

enam

ente

lor

şi c

oncu

rsur

ilor

la

aler

gări

, să

ritu

ri ş

i ar

uncă

ri a

ptitu

dini

de

arbi

traj

, de

orga

niza

re ş

i des

făşu

rare

a a

c-tiv

itățil

or d

idac

tice-

spor

tive.

Page 215: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

215

Dom

eniu

l: b)

gim

nasti

ca d

e ba

ză.

7. I

denti

ficar

ea c

apac

ității

de

a pr

actic

a în

con

diții

regu

lam

enta

re

a m

ijloa

celo

r de

dez

volta

re a

în-

dem

înăr

ii, s

uple

ței,

echi

libru

lui l

a so

l şi a

crob

atică

, săr

ituri

cu

spri

jin

şi la

apa

rate

le d

e gi

mna

stică

.

7.1.

Det

erm

ină

noțiu

ni, t

erm

ini d

in a

cro-

batic

a el

emen

tară

, po

ziții

de

atîrn

ări

şi

spri

jin l

a ap

arat

ele

de g

imna

stică

. El

a-bo

reaz

ă şi

dem

onst

reaz

ă la

niv

el d

e 7,

0 pu

nctr

e o

îmbi

nare

din

4-5

ele

men

te d

in

atîrn

ări m

ixte

la b

ara

joas

ă şi

o îm

bina

re

din

4-5

elem

ente

la a

crob

atică

la n

ivel

de

7,0

punc

te.

7.1.

Dem

onst

reaz

ă un

mod

ul p

rinc

ipal

de

5-6

elem

ente

din

gim

nasti

că l

a ni

vel

de

7,0

punc

te. P

ot e

fect

ua a

cțiu

ni s

imbo

lico-

expr

esiv

e şi

au

capa

cita

tea

să a

prof

unde

-ze

asp

ecte

le e

steti

co-c

ultu

rale

şi

să l

e ex

prim

e ar

tistic

în c

adru

l tes

tări

i com

bi-

nații

lor

de a

crob

atică

, săr

ituri

cu

spri

jin,

para

lele

ega

le, p

aral

ele

ineg

ale

şi e

xerc

iții

de e

chili

bru

conf

orm

niv

elul

ui d

e de

zvol

-ta

re a

cap

acită

ților

mot

rice

.

7.1.

Pro

gram

ează

şi a

plic

ă un

ități

de în

vă-

țare

din

gim

nasti

ca a

crob

atică

şi

sări

turi

cu

spr

ijin

în c

onco

rdan

ță c

u ob

iecti

vele

/

com

pete

nțel

e sp

ecifi

ce ra

port

ate

dire

ct la

pa

rticu

lari

tățil

e cl

asei

de

elev

i. Cr

ează

şi

dem

onst

reaz

ă cî

te o

com

bina

ție d

e ex

er-

ciții

la a

para

tele

de

gim

nasti

că la

niv

el d

e 7,

0 pu

ncte

.

Dom

eniu

l: c)

ritm

ica,

aer

obic

a şi

dan

sul

8. F

orm

area

/ d

ezvo

ltare

a de

prin

-de

rilo

r m

otri

ce r

itmic

e cu

exp

re-

sivi

tate

în

miş

cări

, îm

bina

te c

u m

uzic

ă şi

dem

onst

rare

a ac

țiuni

lor

core

grafi

ce d

e da

ns.

8.1.

In

terp

rete

ază

com

pozi

ții

ritm

ice

elem

enta

re d

e da

ns c

u ac

ompa

niam

ent

muz

ical

pre

zent

ând

în c

olec

tiv u

n da

ns

mol

dove

nesc

. D

ezvo

ltă c

apac

ități

de r

e-zi

sten

ță în

regi

m a

erob

, apl

ică

îmbi

nări

şi

com

pozi

ții a

erob

e.

8.1.

Val

orifi

că c

ultu

ra ş

i ex

pres

ivita

tea

miş

cări

lor

real

izîn

d 5-

6 m

ijloa

ce d

e ac

ți-un

i ritm

ico-

coor

dina

tive

într

-un

com

plex

de

gim

nasti

că a

erob

ică.

Dem

onst

reaz

ă cî

te 5

-6 e

lem

ente

în

com

plex

din

dan

s po

pula

r şi

fitn

ess-

aero

bică

.

8.1.

Pro

gram

ează

, co

mpu

n şi

rea

lizea

capa

cită

ți ri

tmic

o-co

ordi

nativ

e la

niv

el e

s-te

tic, d

e re

zist

ență

aer

obă

un c

ompl

ex d

e ex

erci

ții c

oreg

rafic

e di

n gi

mna

stica

ritm

i-că

, gim

nasti

ca a

erob

ă şi

dan

s. S

elec

teaz

ă o

com

pozi

ție d

in s

tep-

aero

bica

, ae

robi

ca

clas

ică

şi d

ans.

Dom

eniu

l: d)

acţ

iuni

tehn

ico-

tacti

ce în

ata

c şi

în a

păra

re d

in jo

curi

spor

tive

9. A

plic

area

acti

vită

ților

mot

rice

de

înv

ățar

e a

proc

edee

lor

teh-

nico

-tac

tice

în a

tac

şi î

n ap

ărar

e pe

ntru

dez

volta

rea

capa

cită

ților

de

coo

rdon

are,

ori

enta

re î

n sp

a-țiu

, vite

ză d

e re

acție

, ech

ilibr

u în

di

vers

e si

tuaț

ii de

joc

spor

tiv.

9.1.

Apl

ică

elem

ente

de

depl

asar

e, a

run-

care

, pa

sare

, pr

inde

re c

u do

uă ş

i cu

o

mîn

ă de

pe

loc

şi d

in d

epla

sare

, inc

lusi

v şi

aru

ncar

e la

coş

a m

ingi

i de

bas

chet

. D

emon

stre

ază

drib

ling

mul

tiplu

din

de-

plas

are,

opr

ire ş

i piv

otar

e, m

arca

jul ş

i de-

mar

caju

l. Se

lect

ează

şi r

ealiz

ează

acț

iuni

te

hnic

o-ta

ctice

la m

inib

asch

et.

9.1.

Cla

sific

ă ar

uncă

rile

min

gii d

e ba

sche

t la

coş

, dem

onst

reaz

ă şi

com

pară

pas

area

m

ingi

i în

miş

care

în 2

-3 fă

ră s

chim

b şi

cu

schi

mb

de l

ocur

i, uti

lizea

ză d

ribl

ing

cu

cont

rol ş

i făr

ă co

ntro

l viz

ual.

Cons

trui

eşte

ac

țiuni

tacti

ce d

emon

strî

nd fe

nte

sim

ple,

co

mpu

se ş

i ata

cul r

apid

şi p

oziți

onal

. Va-

lidea

ză c

apac

itățil

e te

hnic

o-ta

ctice

în jo

c bi

late

ral c

u ar

bitr

aj.

9.1.

Dem

onst

reaz

ă co

mpe

tenț

ele

în r

e-al

izar

ea p

roce

deel

or t

ehni

ce î

n at

ac ş

i ap

ărar

e, i

ndiv

idua

l, în

gru

p şi

pe

echi

pe.

Mod

ifică

acț

iuni

le ta

ctice

pri

n bl

ocaj

e, s

is-

tem

e de

apă

rare

. Con

stru

iesc

la n

ivel

efi-

cien

t jo

cul b

ilate

ral d

e ba

sche

t în

con

diții

de

con

curs

, mec

iuri

am

ical

e şi

com

petiț

io-

nale

cu

arbi

traj

de

cătr

e el

evi ş

i pro

feso

ri.

Page 216: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

216

9.2.

Asc

ultă

, des

criu

, arg

umen

teaz

ă ar

un-

care

a m

ingi

i de

vole

i din

dife

rite

poz

iții ş

i pr

inde

rea

ei. C

ompa

ră a

runc

area

cu

pa-

sare

a m

ingi

i de

pe

loc

şi d

in d

epla

sare

. A

plic

ă ac

țiuni

de

arun

care

, pa

sare

cu

o m

înă

şi p

rind

ere

cu 2

mîin

i de

pe lo

c şi

di

n m

işca

re p

este

file

u, în

jocu

ri d

inam

ice

şi ş

tafe

te s

peci

fice

vole

iulu

i.

9.2.

Val

orifi

că e

ficie

nt a

plic

area

dep

rin-

deri

lor t

ehni

co-t

actic

e: d

e de

plas

are

a ju

-că

tori

lor

pe t

eren

, pa

sa d

e su

s de

pe

loc

şi m

işca

re, p

relu

area

min

gii d

e vo

lei,

ser-

vici

ul d

e su

s şi

din

față

de

la 8

-9 m

, lov

irea

de a

tac

pest

e fil

eu. D

ezvo

ltă c

apac

ități

şi

real

izea

ză b

loca

jul i

ndiv

idua

l. Ev

alue

ază

/ au

toev

alue

ază

folo

sire

a el

emen

telo

r şi

pr

oced

eelo

r teh

nice

spe

cific

e vo

leiu

lui î

n di

feri

te s

ituaț

ii de

joc.

9.2.

Det

erm

ină

efici

ența

de

aplic

are

a pr

o-ce

deel

or te

hnic

o-ta

ctice

şi v

alor

ifică

com

-pe

tenț

ele

priv

ind

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or

de s

ituaț

ii ne

stan

dard

e în

ter

en f

olos

ind

proc

edee

de

joc

bila

tera

l cu

arbi

traj

. Eva

-lu

ează

/ a

utoe

valu

ează

ser

vici

ul d

e jo

s şi

di

n la

tera

l în

dife

rite

zon

e al

e te

renu

lui.

Real

izea

ză lo

vire

a de

ata

c di

rect

ă di

n 1-

2 pa

şi. D

ezvo

ltă c

apac

ități

şi d

emon

stre

ază

bloc

ajul

indi

vidu

al, a

sigu

rare

a pa

rten

eru-

lui

(dub

lare

a) ş

i au

toas

igur

area

dup

ă ac

-țiu

nile

de

atac

sau

blo

caj.

Elev

ii uti

lizea

regu

lile

de jo

c (a

rbitr

ajul

).

Tabe

lul 7

Dom

eniu

l: Co

mpe

tenţ

e ps

ihom

otric

e.

Stan

dard

Indi

cato

rin

ivel

ul p

rim

arn

ivel

ul g

imna

zial

niv

elul

lice

al

10. I

denti

ficar

ea c

apac

itățil

or m

o-tr

ice

şi

valo

rific

area

Si

stem

ului

N

aţio

nal Ş

cola

r de

Nor

me

/ ba

re-

me

min

ime

de a

prec

iere

a c

ompe

-te

nţel

or p

siho

mot

rice.

Elev

ul:

10. D

ezvo

ltă c

apac

itățil

e ps

ihom

otri

ce ş

i îş

i pro

gram

ează

spo

rire

a pe

rfor

man

țelo

r m

otri

ce la

niv

el m

inim

al î

nvăț

ămîn

tulu

i gi

mna

zial

.10

.1.A

lerg

are

de v

iteză

30

m.

Elev

i – 6

,5 s

.El

eve

-6,6

s.

10.2

.Ale

rgar

e de

rezi

sten

ță (m

in.s

)80

0 m

ele

vi –

4.0

;0;

500

m e

leve

– 2

.32;

0.10

.3.A

runc

area

min

gii (

150

g) la

dis

tanț

ă cu

ela

n.El

evi –

18

m.

Elev

e –

12 m

.

Elev

ul:

10. D

emon

stre

ază

com

pete

nțe

psih

omo-

tori

ce l

a ni

vel

de c

alita

te ş

i ca

ntita

te î

n as

pect

de

prog

resa

re la

niv

elul

min

im a

l în

văță

mîn

tulu

i lic

eal.

10.1

.Ale

rgar

e de

vite

ză: 6

0 m

.El

evi –

9,8

s.

Elev

e -1

0,7

s.10

.2.A

lerg

are

de re

zist

ență

(min

.s)

2000

m e

levi

– 1

0.45

:0:

1000

m e

leve

– 5

.40;

0.10

.3.A

runc

area

min

gii (

150

g) la

dis

tanț

ă cu

ela

n.El

evi –

31

m.

Elev

e –

20 m

.

Elev

ul:

10.

Arg

umen

teaz

ă co

mpe

tenț

ele

psih

o-m

otri

ce ş

i pr

oiec

teaz

ă cr

eşte

rea

perf

or-

man

țelo

r la

niv

el s

uper

ior.

10.1

.Ale

rgar

e de

vite

ză: 1

00 m

..El

evi –

14,

6 s.

Elev

e -1

7,0

s.10

.2.A

lerg

are

de re

zist

ență

(min

.s)

2000

m e

levi

– 1

0.20

;10

00 m

ele

ve –

5.3

0.10

.3.A

runc

area

min

gii (

150

g) la

dis

tanț

ă cu

ela

n.El

evi –

34

m.

Elev

e –

23 m

.

Page 217: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

217

10.4

.Săr

itură

în lu

ngim

e de

pe

loc.

Elev

i – 1

30 c

m.

Elev

e –

120

cm.

10.5

.Din

spr

ijin

culc

at, m

âini

le p

e ba

nca

de g

imna

stică

, flot

ări (

nr. d

e re

petă

ri).

Elev

i – 8

repe

tări

Elev

e –

8 re

petă

ri.

10.4

.Săr

itură

în lu

ngim

e de

pe

loc.

Elev

i – 1

70 c

m.

Elev

e –

140

cm.

10.5

.Din

spr

ijin

culc

at, m

ăini

le p

e ba

nca

de g

imna

stică

, flot

ări (

nr. d

e re

petă

ri).

Elev

e –

13 re

petă

ri.

10.4

.Săr

itură

în lu

ngim

e cu

ela

n.El

evi –

380

cm

.El

eve

– 31

0 cm

.10

.5.D

in s

priji

n cu

lcat

, mâi

nile

pe

banc

a de

gim

nasti

că, fl

otăr

i (nr

. de

repe

tări

).El

eve

– 16

repe

tări

.

10.6

.Din

cul

cat d

orsa

l, ri

dica

rea

trun

chiu

lui p

e ve

rtica

lă ti

mp

de 3

0 s

(nr.

de re

petă

ri).

Elev

i – 1

3 re

petă

riEl

eve

– 13

repe

tări

10.6

.Din

cul

cat d

orsa

l, ri

dica

rea

trun

chiu

lui p

e ve

rtica

lă ti

mp

de 3

0 s

(nr.d

e re

petă

ri)

Elev

i – 2

2 re

petă

riEl

eve

– 19

repe

tări

10.7

.Din

atîr

nat l

a ba

ra fi

xă, t

racț

iuni

în

braț

e (n

r.de

repe

tări

)El

evi (

mas

a co

rpor

ală)

Pînă

la 4

8 kg

– 1

0 re

petă

ri48

kg

– 9

repe

tări

51 k

g –

8 re

petă

ri56

kg

– 7

repe

tări

60 k

g –

6 re

petă

ri67

kg

– 5

repe

tări

75 k

g –

4 re

petă

rim

ai m

ult d

e 82

kg

– 3

repe

tări

.

10.6

.Din

cul

cat d

orsa

l, ri

dica

rea

trun

chiu

lui p

e ve

rtica

lă ti

mp

de 3

0 s

(nr.

de re

petă

ri).

Elev

i – 2

4 re

petă

riEl

eve

– 20

repe

tări

10.7

.Din

atîr

nat l

a ba

ra fi

xă, t

racț

iuni

în

braț

e (n

r.de

repe

tări

)El

evi (

mas

a co

rpor

ală)

48 k

g –

13 re

petă

ri51

kg

– 12

repe

tări

56 k

g –

11 re

petă

ri60

kg

– 10

repe

tări

67 k

g –

9 re

petă

ri75

kg

– 8

repe

tări

82 k

g –

7 re

petă

ri90

kg

– 5

repe

tări

mai

mul

t de

100

kg –

4 re

petă

ri.

Page 218: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

218

Tabe

lul 8

D

omen

iul „

Atitu

dini

”: C

alită

ţi po

zitiv

e co

mpo

rtam

enta

le a

per

sona

lităţ

ii el

evul

ui.

Stan

dard

Indi

cato

ri

niv

elul

pri

mar

niv

elul

gim

nazi

aln

ivel

ul li

ceal

11.

Iden

tifica

rea

calit

ățilo

r po

zitiv

e de

pe

rson

alita

te,

aplic

area

co

mpo

rtam

entu

-lu

i ci

viliz

at,

a de

prin

deri

lor

com

unic

ative

şi

de i

nter

ac-

țiune

soc

ială

.

Elev

ul:

11.1

. M

anife

stă

spir

it de

ord

ine

şi d

isci

-pl

ină

în c

ompo

rtam

ent (

exec

utar

ea s

arci

-ni

lor

la d

omic

iliu,

com

plet

area

cai

etul

ui

de e

duca

ție fi

zică

).

11.2

. Re

aliz

ează

acti

vită

ți m

otri

ce i

nde-

pend

ente

la le

cție

şi d

omic

iliu

(rea

lizar

ea

disp

oziți

ilor

învă

țăto

rulu

i şi

res

pect

area

re

gulil

or j

ocur

ilor

dina

mic

e şi

acț

iuni

lor

de c

oncu

rs).

11.3

. M

anife

stă

resp

onsa

bilit

ate

şi t

ole-

ranț

ă în

pro

cesu

l de

educ

ație

fizi

că (p

arti-

cipa

re la

pre

gătir

ea lo

curi

lor d

e ac

tivita

te

mot

rice

la le

cție

, sec

ție s

porti

vă; e

xerc

iții

fizic

e de

dur

ată,

reg

imul

mot

rice

săp

tă-

mîn

al).

11.4

. M

anife

stă

calit

ăți

crea

tive

(ela

bo-

rare

a ex

erci

țiilo

r fiz

ice

pent

ru r

ealiz

area

ob

iecti

velo

r op

eraț

iona

le a

lec

ției,

pen-

tru

real

izar

ea g

imna

stici

i mati

nale

).

11.5

. Man

ifest

ă in

tere

s pen

tru

activ

itate

a m

otri

ce s

iste

mati

că (

parti

cipa

re l

a se

c-ție

spo

rtivă

, şc

oala

spo

rtivă

; ex

ecut

area

ex

erci

țiilo

r fiz

ice

la d

omic

iliu)

.

Elev

ul:

11.1

. Res

pect

ă ce

rinț

ele

mod

ului

de

viaț

ă să

năto

s (d

ezvo

ltare

a ar

mon

ioas

ă a

orga

-ni

smul

ui, e

xecu

tare

a ex

trac

lasă

a e

xerc

i-ții

lor

fizic

e în

regi

mul

zile

i).

11.2

. Rea

lizea

ză p

oten

țialu

l cog

nitiv

per

-so

nal a

l edu

cație

i fizi

ce în

div

erse

for

me

de a

ctivi

tate

în c

adru

l lec

ției ş

i acti

vită

ți-lo

r m

otri

ce e

xtra

clas

ă.

11.3

. D

emon

stre

ază

com

port

amen

t în

co

nfor

mita

te c

u co

ndiți

ile c

reat

e (e

labo

-ra

rea

com

plex

elor

de

exer

ciții

fizi

ce, a

rbi-

traj

, acti

vita

te in

divi

dual

ă şi

în g

rup)

.

11.4

. M

anife

stă

insi

sten

ță î

n di

vers

e ac

-tiv

ități

de p

racti

care

a e

xerc

ițiilo

r fiz

ice

(mom

ente

co

mpe

tițio

nale

, de

zvol

tare

a ca

lităț

ilor

mot

rice

, sa

rcin

i la

dom

icili

u,

exer

ciții

fizi

ce e

xecu

tate

pân

ă la

refu

z).

11.5

. Man

ifest

ă to

lera

nță

în c

adru

l pra

cti-

cări

i exe

rciți

ilor fi

zice

în g

rup,

ech

ipă

(sta

-fe

te s

porti

ve, j

ocur

i din

amic

e şi

spo

rtive

, ac

tivita

te în

gru

p, a

juto

r re

cipr

oc).

Elev

ul:

11.1

. M

anife

stă

inde

pend

ență

şi

resp

onsa

bi-

litat

e în

acti

vita

tea

mot

rice

şi

com

port

amen

t ci

viliz

at,

resp

ectă

cer

ințe

le m

odul

ui d

e vi

ață

sănă

tos,

rea

lizea

ză s

iste

mati

c şi

inde

pend

ent

a ob

iecti

velo

r la

lecț

ie ş

i dom

icili

u.

11.2

. Dă

dova

dă d

e in

ițiati

vă ş

i ins

iste

nță

în a

tin-

gere

a sc

opul

ui p

reco

niza

t (p

artic

ipar

e la

com

-pe

tiții

spor

tive

pe e

chip

e).

11.3

. D

ă do

vadă

de

ones

titat

e în

rel

ații

inte

r-pe

rson

ale,

aju

tor

reci

proc

în c

adru

l lec

țiilo

r de

ed

ucaț

ie fi

zică

şi d

omic

iliu.

11.4

. Pra

ctică

tră

sătu

ri p

oziti

ve d

e ca

ract

er fo

r-m

ate

în p

roce

sul

de e

duca

ție fi

zică

şi

spor

tivă

(dec

izii

în c

omun

, acti

vită

ți în

gru

p, p

artic

ipar

e la

con

curs

uri,

com

petiț

ii sp

ortiv

e), î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.

11.5

. M

anife

stă

activ

ism

mot

rice

în

activ

itate

pr

actic

ă la

lec

ție,

dom

icili

u, s

ecție

spo

rtivă

, în

ca

drul

com

petiț

iei,

conc

ursu

lui s

porti

v.

Page 219: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

219

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MUzICALă

Daniela CoTovIŢCAIA, consultant superior Me, coordonatorMarina MoRARI, dr., conf. univ., Focultatea de Ştiințe ale Educației şi Arte, Universitatea

de stat ”Alecu Russo”, Bălți

Introducere

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii curriculare vizțnd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, do-meniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării persona-lității în educație.

Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv şi afectiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevi-lor, adică sînt accesibile pentru toți elev şi au caracter obligatoriu.

Page 220: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

220

Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă carac-teristicile şcolii prietenoase copilului:reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; este centrată pe copil; este sensibilă la gen; promovează calitatea rezultatelor academice; oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; este flexibilă şi răspunde diversității; acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii; promovează sănătatea mentală şi fizică; oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; este centrată pe familie; şibazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utiliza-te ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja responsabi-litatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie. Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime.

Page 221: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

221

Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente obser-vabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului .

Documentul de față reprezintă Standarde de eficiență a învățării Educației muzicale în învățămîntul primar şi gimnazial din Republica Moldova. Conținuturile de mai jos sunt orga-ninizate în funcție de prevederile curriculumului modernizat la disciplina Educație muzicală şi se dezvăluie sub formă de tabel. Educația muzicală, precum şi Artele plastic, face parte din aria curricular Arte, în acest sens, este important să conştientizăm faptul, că traseul cunoaşterii artistice se deosebeşte de cunoaşterea ştiințifică - specific ştiințelor exacte. Ta-belul conține trei colononițe: în I coloniță sunt enumerate opt standard, în colonița a II-a şi a III-a sunt enumerați indicatorii prin care se atestă atingerea standardului la nivel primar şi gimnazial.

Acest document este adresat responsabililor de procesul educațional în instituțiile de învățămînt general preuniversitar (cadre didactice la disciplina Educație muzicală, admi-nistrațiile instituțiilor de învățămînt, direcțiile de învățămînt), însă poate fi consultat de părinți şi bunei pentru a se iniția în domeniul interesat. Este important de menționat, că standardele la Educația muzicală sunt formulate potrivit celor patru domenii de activitatea muzicală, considerate obligatorii pentru învățămîntul general: creație muzicală elementară, interpretare muzicală (vocal-corală şi la instrumente muzicale pentru copii, reflecție). As-pectele, care necesită îmbunătățire sunt indicatorii propuşi. Indicatorii pentru învățămîntul primar se deosebesc de indicatorii pentru învățămîntului gimnazial nu numai prin aspectul cantitativ, ci şi prin gradul de complexitatea operațiilor psihicului uman, solicitate în actul muzical. Următorii paşi în procesul de revizuire a documentului present țin de raportarea indicatorilor la specificul cunoaşterii muzical-artistice, echilibrul dintre aspectul informa-tiv şi cel formativ al educației muzicale, axarea indicatorilor asupra celor patru domenii de referință pentru educația muzicală în învățămîntul general: audiția muzicii, interpretare muzicală, creatie muzicală elementară, reflecții.

Page 222: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

222

Dom

eniu

l - A

UD

IŢIE

STA

ND

ArD

IND

ICAT

oRI

I

Niv

el p

rim

arN

ivel

gim

nazi

al

1.

Rece

ptar

ea

unei

va

riet

ăţi

de c

reaţ

ii m

uzic

ale,

naţ

iona

le

și u

nive

rsal

e.

Ele

vul:

1.1.

Urm

ăreş

te a

tent

dez

vălu

irea

mes

ajul

ui s

onor

-arti

stic

în

pies

ele

muz

ical

e au

diat

e.

Elev

ul:

1.1.

Urm

ăreş

te c

erce

tăto

r de

zvăl

uire

a m

esaj

ului

son

or-a

rtisti

c în

cr

eații

le m

uzic

ale

audi

ate.

1.

2. S

esiz

ează

var

ieta

tea

trăi

rilo

r su

flete

şti r

edat

e de

car

acte

-ru

l de

cînt

ec/m

arş/

dans

al c

reaț

iilor

muz

ical

e.1.

2. P

erce

pe a

uditi

v, e

moti

v şi

inte

gral

sfe

rele

imag

istic

e a

crea

țiilo

r m

uzic

ale

(de

dife

rite

gen

uri ş

i for

me,

gen

erat

e de

sim

bioz

a m

uzic

ii cu

lite

ratu

ra, t

eatr

ul, c

oreg

rafia

, art

a pl

astic

ă, p

recu

m ş

i cre

ații

in-

spira

te d

in n

atur

ă şi

isto

rie)

. 1

.3.

Iden

tifică

şi r

apor

teaz

ă ca

ract

erul

cre

ație

i muz

ical

e au

-di

ate

la e

moț

iile/

senti

men

tele

om

ului

(ve

sel,

tris

t, s

olem

n,

glum

eț).

1.3.

Com

pară

pos

ibili

țățil

e ex

pres

ive

şI d

escr

iptiv

e al

e lim

baju

lui

muz

ical

şi l

itera

r/pl

astic

/cor

egra

fic în

cre

ațiil

e m

uzic

ale

audi

ate

uti-

lizîn

d co

nştie

nt te

rmen

ii sp

ecifi

ci d

omen

iulu

i. 1

.4. D

eter

min

ă ev

enim

etel

e so

nor-

artis

tice

auzi

te în

pie

sele

m

uzic

ale

(înce

put,

par

te, r

epeti

ție, c

ulm

inaț

ie, s

fîrşi

t).

1.4.

Dis

tinge

ele

men

tele

con

stitu

ient

e (s

truc

tura

/for

ma)

spe

cific

e ge

nuri

lor

muz

icii

inst

rum

enta

le (

conc

ertu

l, so

nata

, uve

rtur

ă, s

im-

foni

e), v

ocal

-cor

ale

(can

tata

, ora

tori

ul, r

ecvi

em) ş

i dra

mati

ce (o

pe-

ră, o

pere

tă, b

alet

). 1

.5. Ţ

ine

în m

emor

ie ş

i rec

unoa

şte

audi

tiv p

iese

muz

ical

e şi

fr

agm

ente

din

cre

ații

de m

uzic

ă na

ționa

lă ş

i uni

vers

ală.

1.5.

Ţin

e în

mem

orie

şi

recu

noaş

te a

uditi

v fr

agm

ente

/tem

e di

n lu

crăr

i muz

ical

e re

prez

enta

tive,

apa

rțin

înd

dife

rito

r or

ient

ări s

tilis

-tic

e (B

aroc

, Cla

sici

sm, R

oman

tism

, Im

pres

ioni

sm, R

ealis

m, M

oder

-ni

sm).

1.6.

Dis

tinge

exp

resi

vita

tea

elem

ente

lor

de l

imba

j m

uzic

al

(mel

odie

, tem

po, r

itm, n

uanț

e di

nam

ice,

tim

bru,

mod

) în

cre-

ațiil

e m

uzic

ale

audi

ate.

1.6.

Per

cepe

sem

nific

ația

mijl

oace

lor

de e

xpre

sivi

tate

muz

ical

ă (m

elod

ie, t

empo

, ritm

, nua

nțe

dina

mic

e, r

egis

tru,

tim

bru,

mod

) în

edifi

care

a im

agin

ii în

cre

ațiil

e lu

crăr

ile m

uzic

ale

audi

ate.

1.7

. M

anife

stă

curi

ozita

te ş

i in

tere

s pe

ntru

muz

ica

audi

ată

expr

imîn

d ati

tudi

nea

prin

cuv

inte

, păr

eri,

idei

, im

pres

ii, s

en-

timen

te, m

işcă

ri, g

estu

ri, m

ijloa

ce p

lasti

ce.

1.7.

Man

ifest

ă in

tere

s şi

pas

iune

pen

tru

muz

ica

audi

ată,

exp

rim

înd

atitu

dine

a pr

in e

seu,

păr

eri,

idei

, im

pres

ii, m

işcă

ri, g

estu

ri, m

ijloa

ce

plas

tice,

par

ticip

are

la a

ctivi

tăți

muz

ical

e la

lecț

ie ş

i îna

fară

de

ore.

1.8.

Exp

rim

ă ve

rbal

pro

priil

e im

pres

ii m

uzic

ale

desp

re m

uzic

a au

diat

ă (în

2-5

enu

nțur

i).1.

8. E

xpri

şi a

rgum

ente

ază

(ver

bal/

în s

cris

) pro

priil

e ati

tudi

ni ş

i ap

reci

eri f

ață

de m

uzic

a au

diat

ă la

lecț

ie ş

i îna

fară

de

lecț

ie.

Page 223: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

223

2.î

nţe

lege

rea

/pe

rce

pe

rea

posi

bilit

ăţilo

r ex

pres

ive

şi d

e-sc

ripti

ve a

le m

uzic

ii în

reda

rea

conţ

inut

ului

ei i

nteg

ral.

2.1.

Păt

rund

e în

mes

ajul

idea

tic a

l cre

ație

i muz

ical

e pr

in im

pli-

care

em

oțio

nală

, im

agin

ară,

cre

ativă

, arti

stică

.2.

1. P

ătru

nde

în m

esaj

ul id

eatic

al c

reaț

iei m

uzic

ale

prin

impl

icar

e em

oțio

nală

, im

agin

ară,

cre

ativă

, arti

stică

.2.

2. C

reea

ză re

prez

entă

ri m

uzic

ale

asoc

iativ

e în

rapo

rt c

u m

e-sa

jul c

reaț

iilor

muz

ical

e st

udia

te (p

iese

, fra

gmen

te d

in c

reaț

ii de

pro

porț

ii).

2.2.

Cre

ează

rep

reze

ntăr

i muz

ical

e as

ocia

tive

în r

apor

t cu

mes

ajul

cr

eații

lor

muz

ical

e st

udia

te (

muz

ică

cu ş

i fă

ră p

rogr

am,

genu

rile

m

uzic

ale

dram

atice

, cre

ații

voca

le, c

reaț

ii vo

cal-s

imfo

nice

etc

.).2.

3. În

țele

ge/c

unoa

şte

legă

tura

muz

icii

cu v

ersu

l poe

tic ş

i dan

-su

l.2.

3. C

unoa

şte

dive

rse

aspe

cte

ale

legă

turi

i muz

icii

cu a

lte a

rte:

ase

-un

oaşt

e di

vers

e as

pect

e al

e le

gătu

rii m

uzic

ii cu

alte

art

e: a

se-

măn

ări ş

i deo

sebi

ri, e

lem

ente

com

une

şi tr

ăsăt

uri s

peci

fice.

2.4.

Iden

tifică

însu

şiri

le e

lem

ente

lor

de li

mba

j muz

ical

într

-o

crea

ție m

uzic

ală.

2.4.

Iden

tifică

ele

men

tele

de

limba

j muz

ical

şi e

xplic

ă se

mni

ficaț

ia

lor

artis

tică

în e

xpre

sivi

tate

a cr

eație

i muz

ical

e.2.

5. U

tiliz

ează

în

cara

cter

izar

ea c

reaț

iilor

muz

ical

e te

rmen

i m

uzic

ali (

cu re

feri

re la

ele

men

te d

e lim

baj m

uzic

al).

2.5.

Util

izea

ză în

ana

liza/

cara

cter

izar

ea c

reaț

iilor

muz

ical

e te

rmen

i m

uzic

ali (

cu re

feri

re la

pun

ctua

ția m

uzic

ală,

sin

taxă

şi f

orm

a m

uzi-

cală

, ele

men

tele

de

limba

j muz

ical

).2.

6. R

ecun

oaşt

e du

pă t

răsă

turi

le c

arac

teri

stice

apa

rten

ența

cr

eații

lor

audi

ate

la fo

rmel

e m

uzic

ale

stud

iate

(fo

rma

mon

o-pa

rtită

, bip

artit

ă, tr

ipar

tită,

rond

o).

2.6.

Rec

unoa

şte

după

trăs

ătur

ile c

arac

teri

stice

apa

rten

ența

cre

ații-

lor a

udia

te la

form

ele

muz

ical

e st

udia

te (f

orm

a m

onop

artit

ă, b

ipar

-tit

ă, tr

ipar

tită,

tem

a cu

var

iațiu

ni, r

ondo

, son

ată)

.2.

7. Id

entifi

că a

uditi

v, în

con

text

ul c

reaț

iilor

muz

ical

e st

udia

-te

, muz

ica

acad

emic

ă/po

pula

ră ş

i mod

alita

tea

de e

xpri

mar

e m

uzic

al-a

rtisti

că a

ace

stor

a (in

stru

men

t/an

sam

blu/

orch

estr

ă/vo

ce/c

or).

2.7.

Iden

tifică

aud

itiv,

în c

onte

xtul

gen

urilo

r muz

ical

e st

udia

te, m

u-zi

că a

cade

mic

ă/po

pula

r/re

ligio

asă/

de d

iver

tism

ent

şi m

odal

itate

a de

exp

rim

are

muz

ical

-arti

stică

a a

cest

ora

(inst

rum

ent,

ans

ambl

u,

orch

estr

ă, v

oce,

cor

etc

.).2.

8. C

onşti

entiz

ează

rol

ul m

uzic

ii în

via

ța p

erso

nală

şi

a po

-po

rulu

i.2.

8. C

onşti

entiz

ează

val

oare

a es

tetic

ă şi

spi

ritu

ală

a m

uzic

ii în

via

ța

pers

onal

ă şi

com

unita

tea

uman

ă.

Page 224: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

224

Dom

eniu

l - IN

TERp

RETA

RE

STA

ND

ArD

ul

IND

ICAT

oRI

I

Niv

el p

rim

arN

ivel

gim

nazi

al

3. In

terp

reta

rea

expr

esiv

ă a

repe

rtor

iulu

i de

cînt

ece

ca m

odal

itat

e de

exp

rim

are

arti

stică

.

Elev

ul:

3.1.

Res

pect

ă re

gulil

e de

cîn

t vo

cal-c

oral

(po

ziția

la c

înt,

con

-ce

ntra

rea

aten

ției).

Elev

ul:

3.1.

Res

pect

ă re

gulil

e de

cîn

t voc

al-c

oral

(poz

iția

la c

înt,

con

cent

ra-

rea

aten

ției).

3.2.

Dem

onst

reaz

ă cu

noaş

tere

a el

emen

telo

r de

cul

tură

voc

al-

cora

lă (r

espi

rație

, em

isie

son

oră,

arti

cula

ție, d

icție

).3.

2. D

emon

stre

ază

cuno

aşte

rea

elem

ente

lor d

e cu

ltură

voc

al-c

ora-

lă (r

espi

rație

, em

isie

son

oră,

arti

cula

ție, d

icție

).3.

3. C

întă

sin

cron

izat

cu

acom

pani

amen

t, in

divi

dual

, cu

ison

, în

can

on, c

u el

emen

te d

e in

terp

reta

re la

dou

ă vo

ci (u

n re

per-

tori

u di

n 6-

8 cî

ntec

e pe

an

).

3.3.

Cîn

tă s

incr

oniz

at c

u ac

ompa

niam

ent,

indi

vidu

al, c

u is

on, î

n ca

-no

n, la

dou

ă vo

ci (u

n re

pert

oriu

de

8 - 1

2 cî

ntec

e pe

an)

.

3.4.

Apl

ică

depr

inde

rile

de

inte

rpre

tare

voc

ală,

cîn

tare

sin

cro-

niza

tă în

dife

rite

ara

njam

ente

sim

ple

(la u

niso

n, s

olis

t-co

r, pe

gr

upe,

alte

rnati

v, în

dia

log,

cu

sau

fără

aco

mpa

niam

ent,

cu

ne-

gativ

/fon

ogra

mă)

.

3.4.

Apl

ică

depr

inde

rile

de

inte

rpre

tare

voc

ală,

cîn

tare

sin

cron

izat

ă în

dife

rite

ara

njam

ente

sim

ple:

la u

niso

n, s

olis

t-co

r, pe

gru

pe, a

l-te

rnati

v, în

lanț

, în

dial

og, c

u sa

u fă

ră a

com

pani

amen

t, c

u ne

gativ

/fo

nogr

amă.

3.5.

Fre

done

ază

din

mem

orie

tem

e m

uzic

ale/

mel

odia

uno

r cr

eații

muz

ical

e ac

cesi

bile

şi î

ndră

gite

(a

cîte

5-6

tem

e pe

an

de s

tudi

i).

3.5.

Fre

done

ază

din

mem

orie

tem

e m

uzic

ale/

mel

odia

uno

r cr

eații

m

uzic

ale

acce

sibi

le ş

i înd

răgi

te (6

-10

tem

e pe

an

de s

tudi

i).

3.6.

Par

ticip

ă cu

dor

ință

la a

ctivi

tate

a de

cîn

t în

cad

rul m

ani-

fest

ărilo

r cu

ltura

l-arti

stice

la n

ivel

de

clas

ă/in

stitu

ție.

3.6.

Par

ticip

ă cu

dor

ință

la a

ctivi

tate

a de

cîn

t în

cadr

ul m

anife

stăr

i-lo

r cu

ltura

l-arti

stice

la n

ivel

de

clas

ă/in

stitu

ție/c

omun

itate

.3.

7. In

terp

rete

ază

expr

esiv

repe

rtor

iul d

e cî

ntec

e în

func

ție d

e ca

ract

eris

ticile

lor

muz

ical

e şi

poe

tice

(14-

16 c

înte

ce p

e an

).3.

7. In

terp

rete

ază

expr

esiv

rep

erto

riul

de

cînt

ece

în fu

ncție

de

ca-

ract

eris

ticile

lor

muz

ical

e şi

poe

tice

(16-

20 c

înte

ce p

e an

).4.

fol

osir

ea in

stru

men

telo

r m

uzic

ale

pent

ru c

opii

ca

mod

alit

ate

de e

xpri

mar

e ar

tisti

că.

4.1.

Impr

oviz

ează

mel

odii

sim

ple,

des

ene

ritm

ice

la in

stru

men

-te

muz

ical

e pe

ntru

cop

ii (c

lopo

ței,

tria

nglu

, tob

iță, t

ambu

rină

, xi

lofo

n, m

etal

ofon

ş.a

.).

4.1.

Im

prov

izea

ză m

elod

ii si

mpl

e, d

esen

e ri

tmic

e la

ins

trum

ente

m

uzic

ale

pent

ru c

opii

(clo

poțe

i, tr

iang

lu,

tobi

ță,

tam

buri

nă,

xilo

-fo

n, m

etal

ofon

ş.a

.).4.

2. E

xecu

tă a

com

pani

amen

t si

mpl

u la

ins

trum

ente

/pse

u-do

inst

rum

ente

muz

ical

e pe

ntru

cop

ii în

cad

rul

activ

ității

de

inte

rpre

tare

a c

înte

celo

r (p

e du

rate

de

pătr

imi,

optim

i, do

imi

şi p

auze

le re

spec

tive)

.

4.2.

Exe

cută

aco

mpa

niam

ent s

impl

u la

inst

rum

ente

/pse

udoi

nstr

u-m

ente

muz

ical

e pe

ntru

cop

ii în

cad

rul a

ctivi

tății

de

inte

rpre

tare

a

cînt

ecel

or (l

a le

cție

şi î

nafa

ră d

e le

cție

).

4.3.

Apl

ică

cuno

ştinț

e de

not

ație

muz

ical

ă în

des

cifr

area

şi i

n-te

rpre

tare

a in

stru

men

tală

a m

esaj

elor

ritm

ice,

ritm

ico-

mel

o-di

ce, m

elod

ice

(scr

ise

la m

ăsur

ile d

e 2

şi 3

tim

pi, î

n to

nalit

atea

D

o m

ajor

).

Page 225: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

225

Dom

eniu

l - C

REAŢ

IE

STA

ND

ArD

ul

IND

ICAT

oRI

I

niv

el p

rim

arn

ivel

gim

nazi

al

5.Re

cept

area

/cun

oașt

erea

ar-

tei

sono

re p

rin

crea

ţie

muz

i-ca

l-arti

stică

în

form

ă el

emen

-ta

ră.

Elev

ul:

5.1.

Exp

rim

ă tr

ăiri

le i

nter

ioar

e stî

rnite

de

muz

ică,

im

pres

iile

muz

ical

e pe

rson

ale

prin

mijl

oace

ale

de e

xpre

sie

ale

alto

r ar

te

(cor

egra

fie -

miş

cări

ritm

ice/

dans

, art

e pl

astic

e - d

esen

, lite

ra-

tură

- ve

rsur

i, es

eu e

tc.).

Elev

ul:

5.1.

Exp

rim

ă tr

ăiri

le in

teri

oare

stîr

nite

de

muz

ică,

impr

esiil

e m

uzi-

cale

per

sona

le p

rin

mijl

oace

ale

de e

xpre

sie

ale

alto

r art

e (c

oreg

ra-

fie -

miş

cări

ritm

ice/

dans

, art

e pl

astic

e - d

esen

, lite

ratu

ră -

vers

uri,

eseu

etc

.).5.

2. E

labo

reaz

ă pl

anul

de

inte

rpre

tare

a im

agin

ii m

uzic

ale

la

cînt

ece,

pri

n al

eger

ea in

tuiti

vă a

ele

men

telo

r de

lim

baj m

uzi-

cal p

otri

vite

text

ului

poe

tic.

5.2.

Ela

bore

ază

plan

ul d

e in

terp

reta

re a

imag

inii

muz

ical

e a

cînt

e-ce

lor

în p

roce

sul d

e în

văța

re c

olec

tivă,

pri

n al

eger

ea e

lem

ente

lor

de d

e ex

pres

ivita

te m

uzic

ală

potr

ivite

.5.

3. M

anife

stă

cara

cter

impr

oviz

ator

, ins

pira

ție ş

i aut

oorg

ani-

zare

în c

adru

l acti

vită

ților

de

crea

ție s

ub f

orm

ă de

joc

muz

i-ca

l.

5.3.

Man

ifest

ă ca

ract

er im

prov

izat

or, i

nspi

rație

şi a

utoo

rgan

izar

e în

ca

drul

acti

vită

ților

de

crea

ție m

uzic

ală

(sub

form

ă de

impr

oviz

ație

, m

uzic

iere

, joc

muz

ical

).5.

4. C

reea

ză s

truc

turi

ritm

ice,

mel

odic

e în

baz

a un

or t

exte

po

etice

sim

ple

(în b

aza

dura

telo

r de

not

e -

optim

i, pă

trim

i, do

imi,

pauz

a de

păt

rim

e), l

a m

ăsur

a de

2 s

au 3

păt

rim

i.

5.4.

Cre

ează

str

uctu

ri r

itmic

e, r

itmic

o-tim

bral

e, m

elod

ice

în b

aza

unor

tex

te p

oetic

e (u

tiliz

înd

dura

tele

de

note

- ş

aisp

reze

cim

i, op

-tim

i, pă

trim

i, do

imi ş

i pau

zele

res

pecti

ve, l

a m

ăsur

a de

2, 3

sau

4

pătr

imi).

5.5.

Alc

ătui

eşte

mel

odii

sim

ple,

exc

lam

ații

muz

ical

e, in

voca

ții

ritm

ico-

mel

odic

e pe

tex

tul p

oezi

ilor

din

folc

loru

l cop

iilor

(pe

ba

za n

otel

or g

amei

Do:

do,

re, m

i, fa

, sol

, la,

si).

5.5.

Alc

ătui

eşte

mel

odii

sim

ple,

exc

lam

ații

muz

ical

e, in

voca

ții r

it-m

ico-

mel

odic

e pe

un

libre

t /te

xt li

tera

r (în

Do

maj

or, S

ol m

ajor

, Re

maj

or).

5.6.

Rep

rezi

ntă

expr

esiv

itate

a m

elod

iei c

u ge

stul

mîin

ii (in

ten-

sita

tea

sono

ră, g

rada

ția d

e te

mpo

, sen

sul m

işcă

rii m

elod

iei).

5.6.

Rep

rezi

ntă

evol

uția

dra

mat

urgi

ei t

emei

muz

ical

e di

n cr

eații

le

audi

ate

cu g

estu

l mîin

ii (in

tens

itate

a so

noră

, gr

adaț

ia d

e te

mpo

, se

nsul

miş

cări

i mel

odie

i).6.

Exp

rim

ă tr

ăiri

le i

nter

ioar

e stî

rnit

e de

muz

ică

prin

mijl

oa-

cele

de

expr

esie

ale

alt

or a

rte.

6.1.

Util

izea

ză r

esur

sele

exp

resi

ve a

le m

işcă

rii c

orpo

rale

în in

-te

rpre

tare

a m

uzic

ală

(a re

pert

oriu

lui d

e cî

ntec

e).

6.1.

Util

izea

ză r

esur

sele

exp

resi

ve a

le m

işcă

rii c

orpo

rale

în in

terp

-re

tare

a m

uzic

ală

şi a

udiți

ile m

uzic

ale.

6.2.

Fol

oseş

te l

imba

jul

liter

ar î

n re

dare

a m

esaj

ului

cre

ațiil

or

muz

ical

e (p

rin

poez

ie, p

oves

tire,

sce

nete

).6.

2. F

olos

eşte

lim

baju

l lite

rar î

n ex

prim

area

atit

udin

ilor p

entr

u cr

e-aț

iile

muz

ical

e st

udia

te (

prin

poe

zie,

pov

estir

e, e

seu,

dra

mati

zări

, sc

enet

e).

6.3.

Impr

oviz

ează

miş

cări

ele

men

tare

de

dans

pen

tru

cînt

ece-

le în

suşi

te (h

oră,

pol

că, v

als)

.6.

3. I

mpr

oviz

ează

miş

cări

ele

men

tare

de

dans

pen

tru

cînt

ece

şi

pies

e m

uzic

ale

(în c

arac

teru

l dan

sulu

i pop

ular

, dan

sulu

i de

epoc

ă,

dans

ului

mod

ern)

.6.

4. S

elec

teaz

ă im

agin

i pla

stice

pot

rivi

te p

entr

u ilu

stra

rea

lu-

crăr

ilor

muz

ical

e au

diat

e.6.

4. A

soci

ază

crea

ții p

lasti

ce im

agin

ii ar

tistic

e di

n lu

crăr

ile m

uzi-

cale

stu

diat

e.

Page 226: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

226

Dom

eniu

l - R

EfLE

CŢIE

STA

ND

ArD

ul

IND

ICAT

oRI

I

niv

el p

rim

arn

ivel

gim

nazi

al

7. G

îndi

rea

muz

icii

în c

ateg

orii

prop

rii f

enom

enul

ui m

uzic

al

în p

roce

sul d

e cr

eaţi

e,

inte

rpre

tare

şi a

udiţ

ie.

Elev

ul:

7.1.

Se

conc

entr

ează

asu

pra

mes

ajul

ui s

onor

-arti

stic

în p

ro-

cesu

l de

rece

ptar

e a

unei

cre

ații

muz

ical

e (a

scul

tă lu

crar

ea c

u at

enție

de

la în

cepu

t pîn

ă la

sfîr

şit)

.

Elev

ul:

7.1.

Se

conc

entr

ează

asu

pra

mes

ajul

ui s

onor

-arti

stic

în p

roce

sul d

e re

cept

area

a u

nei c

reaț

ii m

uzic

ale.

7.2.

Util

izea

ză c

uvin

te ş

i exp

resi

i pot

rivi

te p

entr

u de

scri

erea

di

spoz

iției

gen

eral

e şi

a m

esaj

ului

lucr

ării

muz

ical

e.7.

2. U

tiliz

ează

cuv

inte

şi e

xpre

sii p

otri

vite

pen

tru

desc

rier

ea d

ispo

-zi

ției g

ener

ale

şi a

mes

ajul

ui lu

crăr

ii m

uzic

ale.

7.3.

Car

acte

rize

ază

muz

ica

după

un

plan

str

uctu

rat (

elem

ente

de

lim

baj m

uzic

al, f

orm

a m

uzic

ală,

gen

etc

.).7.

3. C

arac

teri

zeaz

ă m

uzic

a du

pă u

n pl

an s

truc

tura

t (e

lem

ente

de

limba

j m

uzic

al,

form

a m

uzic

ală,

im

agin

e m

uzic

ală,

dra

mat

urgi

e et

c.).

7.4.

Des

cope

ră d

ezvo

ltare

a te

mei

/tem

elor

muz

ical

e di

n cr

e-ea

tem

ei/t

emel

or m

uzic

ale

din

cre-

ația

aud

iată

.7.

4. D

esco

peră

dez

volta

rea

tem

ei/t

emel

or m

uzic

ale

din

crea

ția

audi

ată.

7.5.

Com

pară

şi d

ifere

nția

ză c

reaț

iile

folc

lori

ce d

e ce

le d

e m

u-zi

că c

ultă

dup

ă lim

baju

l muz

ical

pro

priu

fiec

ărui

tip,

util

izîn

d te

rmen

i, no

țiuni

, exp

resi

i spe

cific

e do

men

iulu

i.

7.5.

Com

pară

şi d

ifere

nția

ză im

agin

ile a

rtisti

ce g

ener

ale

in d

iver

se

genu

ri d

e op

era,

ope

ra b

asm

, ope

ra is

tori

ca, o

pera

com

ica,

dup

ă lim

baju

l muz

ical

pro

priu

fiec

ărui

tip,

util

izîn

d te

rmen

i, no

țiuni

, ex-

pres

ii sp

ecifi

ce d

omen

iulu

i.7.

6. C

omen

teaz

ă lu

crăr

i muz

ical

e (d

upă

un a

lgor

itm /

sch

emă)

pr

ivin

d co

nțin

utul

de

idei

, stă

rile

em

oțio

nale

refle

ctat

e în

mu-

zică

, mijl

oace

le d

e ex

pres

ivita

te.

7.6.

Com

ente

ază

lucr

ări m

uzic

ale

(dup

ă un

alg

oritm

/ s

chem

ă sa

u lib

er)

priv

ind

conț

inut

ul d

e id

ei,

stăr

ile e

moț

iona

le r

eflec

tate

în

muz

ică,

mijl

oace

le d

e ex

pres

ivita

te, p

rinc

ipiil

e de

dez

volta

re a

me-

saju

lui,

stilu

l şi f

orm

a m

uzic

ală.

8.

Exp

rim

ă ve

rbal

ati

tudi

nea

pent

ru

muz

ică

sub

aspe

ct

este

tic,

arti

stic,

val

oric

etc

.

8.1.

Des

crie

impr

esiil

e m

uzic

ale,

star

ea in

teri

oară

per

sona

lă în

ur

ma

cont

actu

lui c

u m

uzic

a (p

iese

inst

rum

enta

le, f

ragm

ente

de

cre

ații

de p

ropo

rție

).

8.1.

Des

crie

arg

umen

tat i

mpr

esiil

e m

uzic

ale,

sta

rea

inte

rioa

ră p

er-

sona

lă în

urm

a co

ntac

tulu

i cu

muz

ica

(de

dife

rite

gen

uri).

8.2.

Par

ticip

ă la

dis

cuta

rea

conț

inut

ului

de

expr

esie

al m

uzic

ii au

diat

e/in

terp

reta

te.

8.2.

Par

ticip

ă la

dis

cuta

rea

conț

inut

ului

de

expr

esie

al m

uzic

ii au

-di

ate/

inte

rpre

tate

.8.

3. C

arac

teri

zeaz

ă co

nțin

utul

de

imag

ini a

l cre

ațiil

or a

udia

te/

vizi

onat

e şi

inte

rpre

tate

în ra

port

cu

legi

tățil

e ar

tei s

tudi

ate.

8.3.

Com

ente

ază

şi c

arac

teri

zeaz

ă co

nțin

utul

de

imag

ini a

l cre

ații-

lor

audi

ate/

vizi

onat

e şi

inte

rpre

tate

de

pe p

oziți

ile id

alul

ui ş

i gus

-tu

lui e

steti

c au

then

tic.

8.4.

Exp

rim

ă ap

reci

eri e

steti

ce a

supr

a cr

eații

lor

muz

ical

e st

u-di

ate

prin

cîn

t şi a

udiți

e.8.

4. E

mite

jude

căți

este

tice

asup

ra d

iver

sită

ții fe

nom

enel

or m

uzic

ii (c

uren

te, s

tilur

i, in

terp

reți,

form

ații)

, util

izîn

d vo

cabu

laru

l muz

ical

ad

ecva

t.

Page 227: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

227

8.5.

Man

ifest

ă in

tere

s pe

ntru

val

orile

cul

turi

i na

ționa

le p

rin

impl

icar

e în

acti

vită

țile

soci

ocul

tura

le (

obic

eiur

i, tr

adiți

i, m

a-ni

fest

ări a

rtisti

ce d

in fa

mili

e/cl

asă/

şcoa

lă).

8.5.

Man

ifest

ă in

tere

s pe

ntru

val

orile

cul

turi

i m

uzic

ale

națio

nale

pr

in i

denti

fcar

ea s

urse

lor

de i

nfor

maț

ii ca

re p

ot s

usțin

e o

inve

s-tig

ație

a fe

nom

enul

ui c

ultu

ral-a

rtisti

c, p

rin

impl

icar

e în

acti

vită

țile

soci

ocul

tura

le d

in m

ediu

l şco

lar/

com

unita

r.8.

6. E

xpri

atitu

dine

a pr

opri

e as

upra

cre

ațiil

or m

uzic

ale

stu-

diat

e în

rap

ort

cu d

iver

se f

enom

ene

ale

vieț

ii şi

dom

enii

de

activ

itate

um

ană.

8.6.

Exp

rim

ă ar

gum

enta

t ati

tudi

nea

prop

rie

asup

ra f

enom

enul

ui

muz

ical

-arti

stic

în ra

port

cu

dive

rse

feno

men

e al

e vi

eții

şi d

omen

ii de

acti

vita

te u

man

ă.8.

7. P

rezi

ntă

com

unic

ări,

rela

tări

ale

uno

r da

te i

mpo

rtan

te

desp

re c

ompo

zito

ri, c

reaț

ii, e

veni

men

te c

ultu

rale

. 8.

7. P

rezi

ntă

com

unic

ări,

rela

tări

ale

uno

r da

te im

port

ante

des

pre

com

pozi

tori

, cre

ații,

eve

nim

ente

cul

tura

le.

Page 228: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

228

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA pLASTICă

Daniela CoTovIŢCAIA, consultant superior Me, coordonatorTeodora hUbENCo, dr., UPS ”I. Creangă”

Introducere

Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în ca-drul instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care partici-pă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rîndul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite regiuni/zone/țări. Una din dimensiunile universale ale Şcolii prietenoase copilului( ŞpC) şi Educaţiei bazată pe calitate (EbC) este eficienţa definită ca măsura în care şcoala consoli-dează mediul de predare-învățare astfel ca toți elevii la toate nivelele de educație să învețe valorificând deplin potențialul lor şi să stăpânească competențe şi cunoştințe specifice şi măsurabile, bazate pe cercetare.

Prin urmare, obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil; 2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg; 3) este centrată pe copil; 4) este sensibilă la gen; 5) promovează calitatea rezultatelor academice; 6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor; 7) este flexibilă şi răspunde diversității; 8) asigură incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru toți copiii; 9) promovează sănătatea mentală şi fizică; 10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă; 11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor; 12) este centrată pe familie; 13) bazată pe comunitate.

Page 229: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

229

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Ele incorporează dezvoltarea per-sonalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Standardele le permit părților interesate să evalueze calitatea sistemului lor de educa-ție, să monitorizeze progresele în vederea atingerii sau depăşirii standardelor şi să evalueze eficiența reformelor.

Structura standardelor la Educaţia plasticăStandardele sînt elaborate pentru fiecare treaptă de învățămînt şi au următoarea struc-

tură:

Domenii → Standarde → Indicatori

Domenii: numite şi componente, direcții, subiecte, categorii, zone – de ex. zonă a obiec-tului; o modalitate de a organiza sau grupa standardele (de exemplu, în Standardele de Învățare şi Dezvoltare Timpurie [Kagan & Britto, 2005], „dezvoltarea limbajului şi alfabetis-mului” este un domeniu).

Standarde: Formulări ale obiectivelor largi care definesc un set de aşteptări; formulări care definesc ceea ce factorii-cheie trebuie să cunoască şi să poată să întreprindă în sis-temul educației. Standardele constituie aşteptări înalte în raport cu cerințele minimale. Indicatori: Acțiuni, comportamente sau dovezi observabile care arată prezența, starea sau condiția oricărui aspect legat de standard. Indicatorii se pot referi la elemente constitutive primare (de exemplu, pentru fiecare copil există un manual); proces (de exemplu, factorii-cheie elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultat (de exemplu, consiliul şco-lar a aprobat alocațiile bugetare pentru şcoală). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea standardului, iar standardele trebuie să fie îndeplinite pentru realizarea dimensiunilor şi a principiilor ŞPC/EBC.

Standardele elaborate vizează domeniul cognitiv, psihomotor şi afectiv al Educației plas-tice, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, vizînd elementele de bază ale procesului edu-cațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată

Page 230: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

230

face elevul. Standardele sunt așteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, dar schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.

Domeniul: Exprimarea artistico-plastică

StandardeIndicatori

Nivel primar Nivel gimnazial

1. Demonstrează cuno-ştințe şi abilități de lucru cu materiale, instrumen-te şi tehnici de artă şi le utilizează ca mijloace de comunicare vizuală în re-darea unor idei, emoții, stări sau mesaje pentru un public divers.

Elevul:1.1. Selectează un instrument sau material la dorință pentru a-şi realiza scopul propus.

1.2. Îmbină într-o lucrare plastică di-verse materiale pentru a se autoex-prima.1.3. Realizează lucrări bidimensionale şi tridimensionale în diferite materia-le. 1.4. Descoperă intervenția diferitor instrumente şi materiale asupra su-porturilor.1.5. Exprimă opinii față de lucrări de artă realizate de diverşi artişti plas-tici.

Elevul:1.1. Selecteazeă materiale, instru-mente şi tehnici de artă necesare pentru realizarea unui proiect artis-tic.1.2. Comunică idei şi mesaje prîn rea-lizarea unui subiect plastic.

1.3. Îmbină în lucrări bidimensionale şi tridimensionale diverse materiale şi tehnici de artă.1.4. Utilizează diverse suporturi şi materiale în realizarea subiectelor plastice.1.5. Crează lucrări care încorporează elemente caracteristice unei culturi, diferită de a lor.

2. Utilizează creativ lim-bajul plastic ca mijloc de realizare a ideelor, su-biectelor plastice şi pro-iectelor artistice.

2.1. Îmbină într-o lucrare plastică ele-mente de limbaj plastic care-i solicită dorința.2.2. Crează forme plastice din diferite materiale.2.3. Foloseşte culoarea ca mijloc de redare a unei stări sau emoții.

2.4. Se bucură de efectele produse în urma acțiunii cu culorile pe diferite suporturi.

2.1. Îmbină într-o lucrare diverse mij-loace de expresie pentru a obține re-zultatul scontat. 2.2. Comunică idei şi mesaje într-o va-rietate de forme plastice.2.3. Foloseşte semnificații şi simbo-luri ale semnelor plastice în redarea experiențelor umane.2.4. Motivează preferințele în alege-rea mijloacelor de expresie adecvate ideii.

Page 231: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

231

Domeniul: Perceprea artistică a operelor de artă plastică

StandardeIndicatori

Nivel primar Nivel gimnazial

3. Receptează imagini, obiecte de artă şi opere de artă diverse ca stil, idee, manieră de reprezentare din diferite perioade isto-rice, pentru a descoperi şi înțelege multiple dimen-siuni ale lumii artistice şi experienței umane.

Elevul:3.1. Apelează la diferite strategii pen-tru a afla informații despre artiştii plastici şi operele lor. 3.2. Aplică cunoştințele şi experiența personală în timpul discuției despre operelor de artă din diferite perioade istorice.3.3. Descoperă calități estetice în me-sajele imaginilor percepute.

3.4. Observă elemente comune în lu-crări de artă din diferite culturi.

3.5. Se exprimă asupra unei lucrări care-i solicită dorința.

Elevul: 3.1. Aplică strategii şi tehnologii mo-derne la selectarea informației despre autori şi opere de artă.3.2. Identifică opere de artă şi artişti valoroşi din punct de vedere istoric şi cultural şi discută despre rolul lor în societate, istorie şi cultură.3.3. Demonstrează atitudini estetice atunci cînd participă la discuții despre valoarea operei.3.4. Identifică scopurile pe care şi le pun artiştii plastici în procesul creării unor idei sau proiecte artistice.3.5. Utilizează terminologia specifică la analiza operelor de valoare şi non-valoare.

Page 232: STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII

232

CUpRINS

1. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbII ŞI LITERATURII RoMÂNE 3

2. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbILoR STRăINE 15

3. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII LIMbII ŞI LITERATURII RUSE îN INSTITUŢIILE CU INSTRUIRE îN LIMbă RoMÂNă 46

4. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII MATEMATICII 51

5. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII 72

6. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII fIzICII ŞI ASTRoNoMIEI 92

7. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII bIoLoGIEi 109

8. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII ChIMIEI 119

9. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII ISToRIEI RoMÂNILoR ŞI UNIvERSALă 142

10. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII GEoGRAfIEI 154

11. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI ŞTIINŢE 167

12. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MoRAL-SpIRITUALă 172

13. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRIi DISCIpLINEI EDUCAŢIA CIvICă 175

14. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA TEhNoLoGICă 182

15. STANDARDE DE EfICIENŢă A INvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA fIzICă 208

16. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA MUzICALă 219

17. STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII DISCIpLINEI EDUCAŢIA pLASTICă 228