SR EN 1992-3-2006

ICS 91.01 0.30;91.080.40

SR EN 1992-3

STANDARD ROMAN lunie 2007

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 3: Silozuri §i rezervoare

Eurocode 2 - Design of concrete structures - Part 3: Liquid retaining and containment structures

Eurocode 2 - Calcul des structures en beton -Partie 3: Silos et reservoirs

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO Ia 30 octombrie 2006 Standardul european EN 1992-3:2005 are statutul unui standard roman inlocuie~te SR ENV 1992-4:1998

CORESPONDENT A Acest standard este identic cu standardul european EN 1992-3:2006 '

This standard is identical with the European Standard EN 1992-3:2006

La presente norme est identique a Ia Norme europeenne EN 1992-3:2006

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucure§ti

Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Direct;ia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70

Direct;ia Publicatii- Serv. Vanzari/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax+ 40 21 317 2514, +40 21 312 94 88 Serviciul Redactie- Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74

©ASRO Reproducerea sau utilizarea integrala sau paf\iala a prezentului standard In orice publicatii ~i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista acordul scris al ASRO

Ref: SR EN 1992-3: 2006 Editia 1

by imkobra for Docs.Torrents.Ro- Knowledge Overdose Pag. 1 of 28

Preambul national '

Acest standard reprezinta versiunea romana a textului In limba engleza a standardului european EN 1992-3:2006.

Standardul european EN 1992-3:2006 a fost adoptat, initial, Ia 30 octombrie 2006 prin anunt care este lnlocuit de aceasta traducere.

Corespondenta dintre standardele europene Ia care se face referire !?i standardele romane este urmatoarea:

EN 1990:2002

EN 1991-1-5:2003

EN 1991-4:2006

EN 1992-1-1:2004

EN 1992-1-2:2004

EN 1997-1:2004

IDT SR EN 1990:2004 Eurocod- Bazele proiectarii structurilor

IDT SR EN 1991-1-5:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni generale. Actiuni termice

IDT SR EN 1991-4:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri !?i rezervoare

IDT SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale !?i reguli pentru cladiri

IDT SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale- Calculul comportarii Ia foe

IDT SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaza standardele europene Ia care se face referinta (respectiv standardele romane identice cu acestea).

Simbolul gradului de echivalenta (lOT- identic), conform SR 10000-8.

by imkobra for Docs.Torrents.Ro- Knowledge Overdose Pag. 2 of28

STANDARD EUROPEAN EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENE EUROPAISCHE NORM

ICS 91.01 0.30; 91.080.40

Versiunea romana

EN 1992-3

lunie 2006

lnlocuie§te ENV 1992-4:1998

Eurocod 2- Proiectarea structurilor de beton Partea 3: Silozuri §i rezervoare

Eurocode 2- Design of concrete structures

Part 3: Liquid retaining and containment structures

Eurocode 2- Calcul des Eurocode 2- Bemessung und structures en beton- Konstruction von Stahlbeton-

Partie 3: Silos et reservoires und Spannbetontragwerken Teil 3: Silos und

Flussigkeitsbehalter aus Beton

Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 1992-3:2006.

Standardul a fast tradus de ASRO, are acela§i statut ca §i versiunile oficiale §i a fast publicat cu permisiunea CEN.

Acest standard a fast aprobat de CEN Ia 24 noiembrie 2005.

Membri CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza condi\iile In care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare.

Listele actualizate §i referintele bibliografice referitoare Ia aceste standarde nationale pot fi obtinute prin cerere adresata Ia Secretariatul Central sau Ia orice membru CEN.

Acest standard european exista In trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). 0 versiune In oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN In limba sa nationala §i notificata Secretariatului Central are acela§i statut ca §i versiunile oficiale.

Membri CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia §i Ungaria.

CEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization

Comite Europeen de Normalisation Europaisches Komitee fOr Normung

Centru de Management: rue de Stassart nr. 36, B-1 050 Bruxelles

© 2006 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma §i prin orice mijloace sunt rezervate In lumea lntreaga membrilor nationali CEN

Ref.: EN 1992-3:2006 RO


SR EN 1992-3:2006

Cuprins Pagina

Sectiunea 1 Generalitati............................................................................................................... 5

Sectiunea 2 Bazele proiectarii..................................................................................................... 7

Sectiunea 3 Materiale.. ..... ........ ... ....... ... .......... .. ........ .. ..... ... .. ..... ... ... ..... .. ... ....... ... ... .... ... .. ...... ... ... 8

Sectiunea 4 Durabilitate §i acoperirea armaturii.......................................................................... 9

Sectiunea 5 Analiza structural a.................................................................................................... 10

Sectiunea 6 Stari lim ita ultime...................................................................................................... 11

Sectiunea 7 Stari lim ita de exploatare.......................................................................................... 12

Sectiunea 8 Prevederi pentru detalii detaliere.... ... ....... .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . 16

Sectiunea 9 Detalii privind elementele §i reguli particulare............ .................. ........ .......... ....... 17

Anexa K (informativa) Efectul temperaturilor asupra proprietatilor betonului... ............... ............ 18

Anexa L (informativa) Calculul deformatiilor §i eforturilor in sectiunile de beton supuse Ia deformatii impuse impiedicate.................................................................................................... 20

Anexa M (informativa) Calculul deschiderii fisurilor datorita deformatiilor impuse impiedicate................................................................................................................... .. . . . . . . . . . . . . . 23

Anexa N (informativa) Prevederi pentru rosturi de dilatare.......................................................... 25

by imkobra for Docs.Torre~.Ro- Knowledge Overdose Pag. 4 of 28

SR EN 1992-3:2006

Preambul

Acest standard european (EN 1992-3:2006) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 250 "Eurocoduri Structurale", al dirui secretariat care este detinut de BSI.

Acest standard european trebuie sa primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana eel tarziu in decembrie 2006, iar standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana eel tarziu in martie 2010.

Acest standard inlocuie~te ENV 1992-4.

CEN/TC este responsabil pentru toate Eurocodurile Sructurale.

Tn conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC institutele de standardizare nationale ale urmatoarelor tari au obligatia sa implementeze acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia ~i Ungaria.

lstoricul programului de eurocoduri

A se vedea EN 1992-1-1.

Program eurocoduri


Statutul §i domeniul de aplicare a eurocodurilor


Standardele nationale care implementeaza eurocoduri


Legatura intre eurocoduri §i specificatiile tehnice armonizate de produse (EN §i ETA)


lnformatii suplimentare specifice EN 1992-3 §i legatura cu EN 1992-1-1

Domeniul de aplicare a Eurocodului 2 este definit in 1.1.1 din EN 1992-1-1 ~i domeniul de aplicare a acestei parti a Eurocodului 2 este definit in 1.1.2. Alte parti suplimentare ale Eurocodului 2 sunt indicate in 1.1.3 din EN 1992-1-1; acestea acopera tehnologiile sau aplicatiile suplimentare ~i

completeaza aceasta parte. A fost necesar sa se introduca in EN 1992-3 cateva articole care nu sunt specifice rezervoarelor sau alter structuri de inmagazinare ~i care apartin strict numai de Partea 1-1. Aceste articole sunt considerate ca interpretari corecte ale Par1;ii 1-1 ~i proiectarea conform cerintelor EN 1992-3 este considerata ca indepline~te principiile din EN 1992-1-1.

Se are in vedere ca orice produs, cum ar fi de exemplu conductele de beton care sunt produse ~i utilizate conform acestui standard de produs pentru un element etan~, se considera ca satisfac cerintele, inclusiv detaliile acestui cod, fara calcule suplimentare.

Exista reglementari specifice pentru suprafetele structurilor de depozitare care sunt proiectate sa inmagazineze produse alimentare sau apa potabila. Aceste reglementari sunt considerate ca fiind necesare, dar prevederile acestora nu fac obiectul prezentului eurocod.

Cand in practica se utilizeaza acest document, se acorda o atentie deosebita ipotezelor fundamentale ~i cerintelor descrise in 1.3 din EN 1992-1-1.

by imkobra for Docs.Torrens>.Ro- Knowledge Overdose Pag. 5 of28

SR EN 1992-3:2006

Cele noua sectiuni ale acestui standard sunt completate de patru anexe informative. Aceste anexe au fost introduse pentru a furniza informatii generale despre materiale sau comportarea structurilor, informatii care pot fi utilizate Tn absenta informatiei specifice referitoare Ia materialele efectiv utilizate sau Ia conditiile actuale de exploatare.

Tn conformitate cu cele indicate mai sus se face referinta Ia anexele nationale care detaliaza standardele compatibile a fi utilizate. Pentru aceasta parte a Eurocodului 2, o atentie deosebita se acorda standardului EN 206-1 (Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie ~i conformitate).

Pentru EN 1992-3, se aplica articole suplimentare urmatoare.

Partea 3 a Eurocodului 2 completeaza EN 1992-1-1 pentru aspectele particulare ale structurilor rezervoarelor ~i ale structurilor pentru depozitarea materialelor granulare.

Cadrul ~i structura acestei Parti 3 corespunde EN 1992-1-1. Totu~i Partea 3 contine principiile ~i regulile de aplicare care sunt specifice rezervoarelor ~i structurilor de Tnmagazinare.

Atunci cand un articol particular din EN 1992-1-1 nu se mentioneaza Tn acest EN 1992-3, acest articol din EN 1992-1-1 se aplica atat cat este adecvat Tn fiecare caz.

Unele principii ~i reguli de aplicare din EN 1992-1-1 sunt modificate sau Tnlocuite Tn aceasta parte, Tn acest caz versiunile modificate Tnlocuiesc pe acelea din EN 1992-1-1 pentru proiectarea rezervoarelor ~i structurilor de Tnmagazinare.

Atunci cand un principiu sau o regula de aplicare din EN 1992-1-1 sunt modificate sau Tnlocuite, noul numar este identificat prin adunarea numarului 100 Ia numarul initial. Atunci cand un nou principiu sau o noua regula sunt adaugate, acestea sunt identificate de un numar care urmeaza ultimului numar corespunzator EN 1992-1-1 Ia care s-a adunat 100.

Un subiect neabordat Tn EN 1992-1-1 este introdus Tn aceasta parte printr-un articol nou. Numarul acestui articol urmeaza numarului articolului eel mai apropiat din EN 1992-1-1.

Numerotarea ecuatiilor, figurilor, notelor de subsol ~i tabelelor Tn aceasta parte urmeaza acelea~i principii ca ~i numerotarea articolelor descrisa mai sus.

Anexa nationala pentru EN 1992-3

Acest standard indica, prin note valorile ~i alegerile nationale care pot fi efectuate. De aceea, standardul national care implementeaza EN 1992-3 poate sa aiba o anexa nationala care sa cantina toti parametrii nationali determinati care urmeaza sa fie folositi pentru proiectarea rezervoarelor ~i structurilor de Tnmagazinare care urmeaza sa fie construite Tn tara respectiva.

Alegerea nationala este autorizata Tn EN 1992-3 pentru articolele urmatoare:

7.3.1 (111)

7.3.1(112)

7.3.3

8.10.3.3 (102) ~i (103)

9.11.1 (102)

by imkobra for Docs.Torre n.~f·Ro- Knowledge Overdose Pag. 6 of28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 1 Generalitati ' '

1.1 Domeniu de aplicare

Se inlocuie§te articolul 1.1.2 din EN 1992-1-1 prin:

1.1.2 Domeniu de aplicare a Partii 3 a Eurocodului 2

(1 01 )P Partea 3 a EN 1992 stabile§te reguli suplimentare fata de cele definite in Partea 1 pentru proiectarea structurilor construite din beton simplu, beton armat cu agregate u§oare, beton armat sau beton precomprimat utilizate pentru pastrarea lichidelor sau materialelor granulare.

(1 02)P Principiile §i regulile de aplicare descrise in aceasta parte pentru proiectarea acelor elemente ale structurii care preiau direct incarcarea data de lichidele sau materialele depozitate (de exemplu peretii incarcati direct ai rezervoarelor, bazinelor sau silozurilor). Celelalte elemente care sustin aceste elemente incarcate direct (de exemplu, turnul care sustine cuva unui castel de apa} se proiecteaza conform prevederilor Partii 1-1.

(1 03)P Aceasta parte nu include:

Structuri pentru depozitarea materialelor Ia temperaturi foarte joase sau foarte inalte

Structuri pentru depozitarea materialelor periculoase ale caror pierderi pot constitui un rise major pentru sanatate sau securitate

Alegerea §i proiectarea captu§elilor §i mantalelor precum §i consecintele alegerii acestora asupra proiectarii structurii

Recipiente sub presiune

Structuri plutitoare

Baraje mari

Etan§eitate Ia gaze

(1 04) Acest standard este valabil sa se utilizeaza pentru materialele depozitate a caror temperatura este permanent cuprinsa intre -40°C §i +200°C

(1 05) Pentru alegerea §i proiectarea captu§elilor §i mantalelor se face referire Ia documentele corespunzatoare.

(106) Se admite ca in timp ce acest standard se refera in mod concret Ia structuri pentru pastrat lichide §i materiale granulare, articolele privind proiectarea Ia etan§eitate poate fi de asemenea relevanta §i altar tipuri de structuri unde etan§eitatea este ceruta.

(1 07) in articolele referitoare Ia pierderi §i Ia durabilitate, acest standard se refera in special Ia lichidele apoase. in cazul in care alte lichide sunt depozitate in contact direct cu structura de beton, se face referire Ia literatura de specialitate.

1.2 Referinte normative '

Acest standard european cuprinde prin referinte datate sau nedatate, prevederi ale altar publicatii. Aceste referinte normative sunt citate Ia locurile corespunzatoare din text §i publicatiile sunt enumerate in continuare. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale oricareia din aceste publicatii nu se aplica acestui standard european decat daca ele au fast incorporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima editie a publicatiei Ia care se face referire (inclusiv amendamentele).

EN 1990, Eurocode, Basis of structural design

by imkobra for Docs.Torrens>.Ro- Knowledge Overdose Pag. 7 of28

SR EN 1992-3:2006

EN 1991-1-5, Eurocode 1, Actions on structures - Part 1-5: General Actions- Thermal actions

EN 1991-4, Eurocode 1, Actions on structures- Part 4: Silos and tanks

EN 1992-1-1, Eurocode 2, Design of concrete structures- Part 1.1: General rules and rules for buildings

EN 1992-1-2, Eurocode 2, Design of concrete structures- Part 1.2: General rules- Structural fire design

EN 1997, Eurocode 7: Geotechnical design

1.6 Simboluri

Se completeaza dupa 1.6.

1. 7 Simboluri speciale utilizate in Partea 3 a Eurocodului 2

Litere latine mari

Rax factor care define!;>te gradul de incastrare axiala exterioara asigurat de elementele legate de elementul considerat

Rm factor care define!;>te gradul de incastrare pentru moment asigurat de elementele legate de elementul considerat.

Litere latine mici

fctx rezistenta Ia intindere, indiferent cum este definita

fckT rezistenta caracteristica Ia compresiune a betonului modificata pentru a lua in considerare temperatura.

Litere grece§ti

&av deformatia medie in element

&az deformatia reala Ia nivelul z

&iv deformatia interioara impusa Ia nivelul z

&Tr deformatia termica tranzitorie

&Th deformatia termica Iibera in beton

by imkobra for Docs.Torrert;;.Ro- Knowledge Overdose Pag. 8 of28

Sectiunea 2 Bazele proiectarii

2.1 Cerinte '

2.1.1 Cerinte de baza

SR EN 1992-3:2006

Se completeaza cu urmatoarele dupa (3):

( 104) Situatiile de proiectare luate Tn considerare sunt conforme cu standardele EN 1990, EN 1991-4 ~i EN 1991·-1-5, sectiunea 3. Tn completare, pentru rezervoare ~i structuri de fnmagazinare realizate din beton, urmatoarele situatii de proiectare pot fi relevante:

- Conditii de exploatare implicand modele ale golirii ~i umplerii;

- Explozii provocate de praf;

- Efecte termice cauzate, de exemplu de materialele depozitate sau de temperatura mediului Tnconj urator;

- Condi\ii privind Tncercarile de etan~eitate Ia apa a rezervoarelor.

2.3 Variabile de baza

2.3.1 Actiuni §i influente ale mediului inconjurator

2.3.1.1 Generalitati

Se completeaza dupa (1 ):

(1 02)P Coeficientii paf'\iali de siguranta privind actiunile pentru rezervoare ~i structuri de Tnmagazinare sunt prevazuti Tn anexa B normativa din EN 1991-4.

(1 03) Tncarcarile rezultate din teren sau din apa din teren se determina conform EN 1997.

2.3.2 Proprietatile materialelor §i produselor

2.3.2.3 Proprietatile betonului cu privire Ia etan§eitate Ia apa

(1 01) Daca sunt utilizate grosimile mini me ale elementelor indicate In 9.11 (1 02), atunci poate fi necesar un raport scazut apa-ciment, iar dimensiunea maxima a agregatelor este limitata.

by imkobra for Docs.Torre~.Ro- Knowledge Overdose Pag. 9 of28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 3 Materiale '

3.1 Beton

3.1.1 Generalitati

(1 03) Efectul temperaturii asupra proprietatilor betonului se ia in considerare in proiectare.

NOTA- lnformatii ulterioare pot fi gasite In anexa K informativa.

3.1.3 Deformatie elastica

Se inlocuie§te (5) prin:

(1 05) Tn afara de cazul in care o informatie mai exacta este disponibila, coeficientul de dilatare termica liniara poate fi luat egal cu 1 Ox1 o-6 K-1

. Se mentioneaza totu§i ca Ia beton coeficientii de dilatare termica variaza considerabil in functie de tipul agregatului §i de condi\iile de umiditate din interiorul betonului.

3.1.4 Curgere lenta §i contractie

Se completeaza dupa aplicarea regulii (5)

(1 06) Atunci cand elementele structurii sunt expuse pentru perioade lungi Ia temperaturi inalte (>50°C), curgerea lenta se modifica substantial. Atunci cand aceasta modificare este semnificativa, in general se obtin date corespunzatoare pentru condi\iile specifice de exploatare preconizate.

NOTA- lndicatie privind estimarea efectelor curgerii lente Ia temperaturi lnalte este indicata In anexa K informativa.

3.1.11 Evolutia caldurii §i efectul dezvoltarii temperaturii asupra hidratarii

(1 01) Atunci cand condi\iile pe durata fazelor de construire sunt considerate ca semnificative, se stabile§te in general sa se determine caracteristicile evolutiei caldurii de hidratare pentru un ciment precizat, prin incercari. Se stabile§te sa se determine evolutia reala a caldurii de hidratare tinand, seama de conditiile din faza primara a elementelor (de exemplu protejare, conditii ambiante}. Plecand de Ia reteta betonului, natura cofrajului, conditiile ambiante §i condi\iile limita se stabile§te valoarea maxima a cre§terii temperaturii §i timpul cand se produce dupa turnarea betonului.

3.2 Armaturi de otel '

3.2.2 Proprietati

(1 07) Pentru armaturile de otel supuse Ia temperaturi cup rinse in domeniul -40 ac §i 100 ac (daca nu se fac analize speciale) se face referire Ia articolul 3.2.2 din EN 1992-1-1. Pentru temperaturi mai inalte, informatia este indicata Ia 3.2.4 din EN 1992-1-2. Pentru relaxarea Ia temperaturi de peste 20°C, a se vedea 10.3.2.2 din EN 1992-1-2.

3.3 Armaturi pretensionate

3.3.2 Proprietati

(11 0) Pentru toroanele pretensionate sup use Ia temperaturi cuprinse in domeniul -40 ac §i + 100 ac ( daca nu se fac analize speciale) se folosesc acelea§i valorile ale rezistentei §i relaxarii utilizate Ia "temperaturi normale". Pentru temperaturi mai inalte, informatia este indicata Ia 3.2.4 din EN 1992-1-2.

by imkobra for Docs.Torrenl:r.Ro- Knowledge Overdose Pag. 10 of28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 4 Durabilitatea §i acoperirea armaturilor

4.3 Cerinte pentru durabilitate

Se completeaza dupa 4.4.1.2 (13)

(114) Uzura pe fata interioara a peretilor silozului poate fi cauza contaminarii materialului stocat sau poate conduce Ia o scadere a acoperirii. Se pot produce trei mecanisme ale uzurii:

- atac mecanic produs in procesul de golire;

- atac fizic prod us prin eroziune §i coroziune cu schimbarea temperaturii §i amestecul conditiilor;

- atac chimic produs Ia reactia Tntre beton §i materialul stocat.

(115) Se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca elementele supuse uzurii raman durabile conform proiectului pe durata de viata proiectata.

by imkobra for Docs.Torrerg.Ro- Knowledge Overdose Pag. 11 of 28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 5 Analiza structurala '

Se adauga dupa 5.11.

5.12 Determinarea efectelor temperaturii

5.12.1 Generalitati

(1 01) Pot sa fie efectuate analize riguroase pe baza prevederilor 3.1.4 §i anexa B din EN 1992-1-1 pentru curgere lenta §i contractie.

(1 02) Tn structurile de lnmagazinare pot aparea gradienti mari de temperatura atunci cand, fie materialul depozitat se autoTncalze§te sau este introdus Tn depozit Ia temperaturi Tnalte. Tn asemenea situatii este necesar calculul gradientilor de temperatura rezultati §i fortele interioare cat §i momentele corespunzatoare.

5.13 Calculul efectelor presiunilor interne

(1 01) Presiunile interne generate de materialele solide actioneaza direct pe suprafata interna a betonului. Tn absenta unei analize mai riguroase, se poate co~sidera ca presiunea intern~ produsa de lichide actioneaza Tn centrul elementelor care le inmagazineaza.

by imkobra for Docs.Torre ~te Ro- Knowledge Overdose Pag. 12 of28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 6 Stari limita ultime '

Se completeaza dupa 6.2.3 (8)

(1 09) La alegerea unghiului bielei com primate In 6.2.3(2) pentru rezistenta Ia forta taietoare se ia In considerare influenta oricarei forte de intindere semnificative aplicate. Prin urmare valoarea pentru cote se poate lua 1 ,0. De asemenea poate fi folosita procedura din anexa QQ a EN 1992-2.

Se completeaza dupa 6.8

6.9 Proiectarea Ia explozii produse de praf

6.9.1 Generalitati

(1 01 )P Tn cazul silozurilor proiectate pentru depozitarea materialelor care prezinta un rise al exploziilor produse de praf, structura trebuie proiectata, fie sa reziste Ia presiunile maxime rezultate, fie sa aiba prevazuta o ventilatie corespunzatoare care sa reduca presiunea Ia un nivel acceptabil. Tncarcarile corespunzatoare rezultate din exploziile produse de praf sunt prevazute In EN 1991-4 §i trebuie observate consideratiile generale privind proiectarea Ia explozii mentionate In EN 1991-1-7, In articolele 6.9.2 (101) pana la(105).

(1 02)P Focul raspandit printr-un orificiu de ventilare nu trebuie sa provoace vreo deteriorare in mediul lnconjurator §i nici sa provoace explozii in alte sectiuni ale silozului. Riscul pentru oameni datorat fragmentelor de geam impra§tiat sau altor sfaramaturi trebuie minimalizat.

(1 03) Deschiderile ventilatiei conduc direct In exterior prin orificii de ventilare, ceea ce reduce presiunea datorata exploziilor.

(1 04) Sistemele de ventilare pornesc Ia presiune scazuta §i au inertie red usa.

(1 05) Actiunile provocate de explozii prod use de praf sunt tratate ca actiuni accidentale.

6.9.2 Proiectarea elementelor structurale

(1 01) Presiunile maxi me provocate de explozii au loc In celulele goale ale silozurilor, totu§i presiunile In celulele silozurilor lncarcate partial, combinate cu presiunile provocate de materialele depozitate In vrac, pot conduce Ia o situatie mai critica de proiectare.

(1 02) Tn cazulln care a par forte de inertie datorate unei descarcari rapide de gaze urmata de racirea fumului fierbinte, poate aparea o presiune mai mica decat presiunea atmosferica. Aceasta situatie se are in vedere Ia proiectarea structurii §i a elementelor structurale care se afla pe traseul fluxului de golire.

(1 03) Elementele care formeaza un dispozitiv de ventilare sunt protejate lmpotriva desprinderii §i adaugate riscurilor produse de fragmente impra§tiate.

(1 04) Pe masura ce are loc scaderea de presiune prin sistemul de ventilare, sunt generate forte de reactiune care sunt luate In considerare Ia proiectarea elementelor structurale.

(1 05) Se apeleaza Ia asistenta unui specialist in cazul in care se utilizeaza instalatii complexe sau cand exploziile pot prezenta un rise major de vatamare.

by imkobra for Docs.Torre ~t,.Ro- Knowledge Overdose Pag. 13 of28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 7 Stari limita de exploatare

7.3 Fisurare

7.3.1 Consideratii generale

Se completeaza dupa (9)

(11 0) Este convenabil sa se clasifice structurile pentru inmagazinat lichide in functie de gradul de protectie Ia pierderea lichidelor. Tn tabelul 7.105 se prezinta aceasta clasificare. Trebuie observat ca toate tipurile de betoane permit pierderea unor mici cantitati de lichide l?i gaze prin difuzie.

Tabelul 7.105 -Ciasificare etan~eitate

Clase de etan~eitate Cerinte de etan~eitate

0 Pierdere nesemnificativa admisa sau pierderi nerelevante de lichide

1 Pierdere limitata Ia o cantitate mica. Cateva suprafete patate sau pete umede ad mise.

2 Pierderi minime. Aspectul nu este afectat de pete.

3 Nu se admit pierderi.

(111) Limitele corespunzatoare de fisurare, in functie de clasificarea anterioara a elementelor, sunt selectate avand in vedere cerintele privind functia structurii. Tn absenta unor prevederi specifice pot fi adoptate clasele urmatoare.

Clasa de etanl?eitate 0.- pot fi adoptate prevederile din 7.3.1 ale EN 1992-1-1.

Clasa de etanl?eitate 1.- orice fisuri care pot sa strabata intreaga grosime a sectiunii este limitata Ia wk1· Prevederile din 7.3.1 ale EN 1992-1-1 se aplica in cazul in care intreaga grosime a sectiunii nu e fisurata l?i in cazul in care condi\iile (112) l?i (113) de mai jos sunt indeplinite.

Clasa de etanl?eitate 2.- fisurile care pot sa strabata intreaga grosime a sectiunii sunt in general evitate in afara de cazul in care masuri adecvate (de exemplu captul?eli sau bariere antiapa) au fost introduse.

Clasa de etan§eitate 3.- in general masuri speciale (de exemplu captu§eli sau precomprimare) sunt necesare pentru a asigura etan§eitatea Ia apa.

NOT A - Valoarea lui wk1 pentru a fi utilizata intr-a anum ita tara poate fi furnizata in anexa nationala. Valorile recomandate pentru structura care inmagazineaza apa sunt definite in functie de raportul dintre presiunile hidrostatice, ho ~i grosimea peretilor structurii, h. Pentru ho/h<5, wk1=0,2 mm in timp ce pentru ho/h>35, Wk1=0,05 mm. Pentru valori intermediare ale raportului ho/h poate fi facuta interpolare liniara intre 0,2 ~i 0,05. Limitarea deschiderii fisurilor Ia aceste valori are ca rezultat inchiderea efectiva a fisurilor intr-un timp relativ scurt.

(112) Pentru a prevedea asigurarea corespunzatoare a structurilor din clasele 2 l?i 3 ca fisurile nu strabat intreaga sectiune, valoarea de proiectare a inaltimii zonei comprimate este de eel putin Xmin

calculata pentru gruparea cvasipermanenta a actiunilor. Atunci cand sectiunea este supusa Ia actiuni alternante fisurile sunt considerate ca strabat intreaga sectiune, in afara de cazul in care se poate demonstra ca o anumita parte din grosimea sectiunii ramane totdeauna comprimata. Grosimea betonului comprimat este de eel putin Xmin in orice grupari adecvate ale actiunilor. Efectele actiunii pot fi calculate presupunand comportarea liniar elastica a materialului. Efectele incarcarilor pot fi calculate pe baza ipotezei unei comportari elastice liniare a materialului. Eforturile unitare rezultate intr-o sectiune se calculeaza presupunand ca betonul intins este neglijat.

NOT A- Valorile pentru Xmin utilizate intr-a tara pot fi gasite in anexa nationala. Valoarea recomandata pentru Xmin

este cea mai mica dintre 50 mm sau 0,2h, in care h este grosimea elementului.

(113) Daca prevederile din 7.3.1 (111) pentru clasa 1 de etanl?eitate sunt satisfacute, atunci fisurile prin care apa poate patrunde se considera ca se inchid in cazul elementelor care nu sunt supuse unor modificari semnificative ale incarcarilor sau ale temperaturii in timpul exploatarii. Tn absenta unor informatii mai exacte, inchiderea fisurilor se considera ca se produce atunci cand domeniul

by imkobra for Docs.Torre ~t2 Ro- Knowledge Overdose Pag. 14 of28

SR EN 1992-3:2006

deformatiilor, presupuse a se produce Intr-a sec,iune In condi,ii de exploatare, este mai mic de 150x1 o-6'.

(114) Daca nu este posibil sa se produca autoinchiderea, orice fisura care strabate intreaga grosime a sec,iunii poate conduce Ia scurgerea lichidului, indiferent de deschiderea fisurii.

(115) Silozurile pentru materiale uscate pot fi in general proiectate Ia clasa 0, de~i poate fi mai indicat sa se utilizeze clasele 1, 2 sau 3 atunci cand materialul depozitat este sensibil Ia umiditate.

(116) 0 aten,ie deosebita se acorda elementelor care sunt supuse unor eforturi de lntindere provocate de contrac,ie sau deforma,ii din temperatura Tmpiedicate

(117) Criteriile de valabilitate pentru structurile de inmagazinare a lichidelor pot include nivelul maxim al pierderilor.

7.3.3 Controlul fisurilor fara calcul direct

Se inlocuie~te nota in regula de aplicare (2):

NOTA- Tn cazulln care se prevede armatura minima indicata Ia 7.3.2, figurile 7.103N ~i 7.104N prezinta valorile maxime ale diametrelor barelor ~i a distantelor dintre acestea pentru diferite valori de proiectare ale deschiderilor fisurilor Ia sectiuni complet lntinse.

Diametrul maximal barelor prezentat in figura 7.103N, se modifica folosind expresia 7.122 in locul expresiei 7.7 care se aplica acolo unde f/Js* a fast calculat pentru incovoiere pura.

•(fcl4{] h </Js = </Js 2:9 lO(h- d)

[7.122]

in care:

¢s este diametrul maxim corectat al barelor

¢s* este diametrul maximal barelor ob,inut conform figurii 7.103N

h este grosimea totala a elementului

d este distan'a de Ia centrul de greutate al celor mai departate armaturi pana Ia marginea opusa a seqiuni betonului (a se vedea figura 7.1 (c) in Partea 1 ).

!ct. eft este valoare medie efectiva a rezistentei Ia intindere a betonului care este definita in Partea 1, in care fct, eff este in MPa.

Atunci cand fisurarea este produsa in principal de incastrare, dimensiunile barelor indicate in figura 7.1 03N nu depa~esc, a colo unde valoarea efortului in o'el este ob,inuta imediat dupa fisurare (adica o-8 Tn expresia 7.1 ).

Pentru fisuri provocate In principal de incarcari, sunt respectate fie dimensiunile maxime ale barelor din figura 7.103N, fie distan,ele maxime intre bare din figura 7.104N. Efortul din o'el se calculeaza pe baza unei sec,iuni fisurate pentru o grupare relevanta a ac,iunilor.

Pentru valori intermediare de proiectare ale deschiderii fisurii, valorile pot fi interpolate.

7.3.4 Calculul deschiderii fisurii

Se completeaza dupa regula de aplicare (5)

(1 06) lnforma,ia privind calculul deschiderilor fisurilor in elementele supuse Ia deforma,ii impiedicate din temperatura sau din contractie sunt indicate in anexele L ~i M informative.


SR EN 1992-3:2006

y

50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 X

Legenda

X efort unitar in armatura, o-5 (N/mm2)

Y diametru maximal barei (mm)

Figura 7.103N- Diametrul maximal barelor pentru controlul fisurii in elementele supuse Ia forte axiale de intindere

y

300 \ \ \ ' ~ I\ 1\--wkoO.J \

~ ' \---r\ko0,2 . \ I~

\ \\ ' \ "' wk=O,o5i \:wk=0,1 \\. ~ "-. \. \.

~'- .........

........

~ 'I'- I'- ------ ......

250

200

150

100

50

0 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

X

Legenda

X efort unitar in armatura, o-5 (N/mm2)

Y distanta maxima dintre bare (mm)

Figura 7.104N- Distantele maxime dintre bare pentru controlul fisurii in elementele supuse Ia forte axiale de intindere

Se completeaza dupa 7.3.4


SR EN 1992-3:2006

7.3.5 Limitarea fisurarii datorate deformatiilor impuse impiedicate

(1 01) Atunci cand este preferabil sa se limiteze formarea fisurilor datorita deformatiile impuse impiedicate, rezultate din schimbarea temperaturii sau din contractie, se poate verifica pentru structurile din clasa 1 (a se vedea tabelul 7.1 05) ca eforturile de intindere nu depa§esc rezistenta admisa Ia intindere a betonului fctk.o.o5 corectata pentru starea bidimensionala de efort (a se vedea anexa QQ din EN 1992-2), iar pentru structurile din clasa 2 sau clasa 3, unde captu§eala nu este utilizata, se verifica daca intreaga sectiune ramane comprimata. Aceasta se poate realiza prin :

- limitare a cre§terii temperaturii prin hidratarea cimentului

- eliminare sau reducere a constrangerilor

- reducere a contractiei betonului

- utilizare a unui beton cu o valoare redusa a coeficientului de dilatare termica

- utilizare a unui beton cu capacitate mare de deformare Ia intindere (numai structurile din clasa 1)

- aplicare a precomprimarii

(1 02) in general este Osuficient de exact sa se calculeze eforturile presupunand ca betonul este elastic iar pentru a tine seama de efectele curgerii lente sa se utilizate un modul de elasticitate efectiv al betonului. Anexa L informativa prezinta o metoda simplificata de evaluare a eforturilor unitare §i a deformatiilor specifice in elementele de beton constranse care se pot utiliza in absenta unui calcul mai riguros.


SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 8 Prevederi pentru detalii

8.10.1 Dispunerea toroanelor §i canalelor

8.1 0.1.3 Canale pentru post-tensionare

Se completeaza dupa regula (1 ).

(1 02) in cazul rezervoarelor circulare cu precomprimare interioara, se acorda atentie evitarii posibilitatii cedarii locale prin ruperea toroanelor datorita cedarii Ia interior a acoperirii c~ beton. in gener~l, aceasta se poate evita daca centrul de greutate teoretic al cablurilor orizontale este a:?ezat in treimea exterioara a peretelui. Atunci cand prevederile referitoare Ia acoperirea cu beton fac imposibil acest lucru, cerin'a de mai sus poate fi diminuata in situatia in care canalul toronului ramane in jumatatea exterioara a peretelui.

(1 03) Diametrul canalului din interiorul peretelui se limiteaza in general sa nu depa:?easca de k ori grosimea peretelui.

NOT A - Valoarea lui k pentru a fi utilizata intr-o tara poate fi gas ita in anexa nationala. Valoarea recomandata este k = 0,25.

(1 04) Fo~a de pretensionare pe un perete este distribuita cat mai uniform posibil. Ancorajele :?i culeele sunt aranjate astfel incat sa se reduca posibilitatea unei distribu,ii neuniforme a fo~ei de pretensionare, cu exceptia cazurilor in care masurile au luat in considerare aceste efecte.

(1 05) Atunci cand structurile avand cabluri verticale fara aderen'a sunt supuse Ia temperaturi ridicate, se observa ca stratul protector de lubrifiant este posibil sa se scurga :?i sa dispara. Pentru a evita acest lucru este mai bine sa se evite folosirea cablurilor verticale fara aderen'a ca armaturi pretensionate verticale. Daca totu:?i sunt utilizate, sunt prevazute mijloace de verificare a prezen,ei stratului protector de lubrifiant :?i de inlocuire a lui daca este necesar.

8.10.4 Ancoraje §i cuplaje pentru armaturi pretensionate

Se completeaza dupa regula (5).

(1 06) Daca ancorajele sunt localizate in interiorul rezervoarelor se acorda o aten,ie deosebita pentru a le proteja impotriva unei posibile coroziuni.

by imkobra for Docs.Torre ~l!) Ro- Knowledge Overdose Pag. 18 of28

SR EN 1992-3:2006

Sectiunea 9 Detalii privind elementele §i reguli particulare

9.6 Pereti de beton armat '

Se completeaza dupa 9.6.4.

9.6.5 Legaturi intre pereti Ia colturi

(1 01) Atunci cand peretii sunt legati monolit Ia un colt §i sunt supu§i Ia momente §i forte taietoare care tind sa deschida coltul (de exemplu fetele interioare ale peretilor sunt intinse), se acorda atentie detalierii armaturii care sa preia in conditii adecvate fortele de intindere diagonale. Modelul biela tiranti. a§a cum este descris in 5.6.4 din EN 1992-1-1, constituie o abordare adecvata pentru proiectare.

9.6.6 Prevederi pentru rosturile de dilatare

(1 01) Daca nu se pot lua alte masuri efective §i economice pentru limitarea fisurarii, structurile pentru inmagazinat lichide sunt prevazute cu rosturi de dilatare. Solutia care este aleasa depinde de conditiile de exploatare §i de gradul acceptabil de rise al pierderilor. Diverse procedee de realizare a imbinarilor au fost dezvoltate in diferite tari pentru o proiectare §i executie satisfacatoare. Se observa ca o performanta satisfacatoare a imbinarilor impune ca acestea sa' fie alcatuite corect. In plus, materialele de etan§are au in mod frecvent o durata de viata considerabil mai scurta decat durata de viata proiectata a structurii §i de aceea Tn asemenea situatii Tmbinarile sunt executate astfel Tncat sa poata fi inspectate §i reparate sau reinnoite. lnformatii suplimentare despre prevederile pentru rosturile de dilatare sunt indicate Tn anexa N informativa. De asemenea este necesar sa se asigure un materialul de etan§are adecvat pentru materialul sau lichidul care se depoziteaza.

9.11 Pereti precomprimati

9.11.1 Aria minima de armatura nepretensionata ~i dimensiunile sectiunii transversale

(1 01) Atunci cand nu exista armatura pretensionata verticala (sau armatura Tnclinata pretensionata Tn pereti), este prevazuta armatura verticala (sau inclinata) determinata conform proiectarii betonului arm at.

(1 02) Grosimea peretilor care formeaza laturile bazinelor sau rezervoarelor nu este mai mica de t1

pentru clasa 0 sau t2 pentru clasele 1 sau 2. Peretii turnati in cofraje glisante nu sunt mai subtiri de t2

pentru orice clasa, iar golurile lasate de barele de liftare sunt umplute cu mortar corespunzator.

NOT A - Valorile pentru t1 §i t2 pentru a fi utilizate intr-o tara pot fi gasite in anexa national a. Valoarea recomandata pentru t1 este de 120 mm §i pentru t2 este de 150 mm.

by imkobra for Docs.Torre ~t7.Ro- Knowledge Overdose Pag. 19 of28

SR EN 1992-3:2006

Anexa K (informativa)

Efectul temperaturii asupra proprietatilor betonului

K.1 Generalitati '

(1 01) Aceasta anexa se refera Ia efectele temperaturilor din domeniul de Ia -25 ac pana Ia +200 ac asupra proprietatilor betonului. Proprietatile Ia care se face referire sunt: rezistenta §i rigiditatea, curgerea lenta §i deformatia produsa de variatia temperaturii.

(1 02) In toate situatiile schimbarile proprietatilor sunt strans legate de tipul de beton utilizat iar anexa nu este considerata decat ca furnizand recomandari generale.

K.2 Proprietatile materialului Ia temperaturi sub zero grade

(1 01) Atunci cand betonul este racit Ia temperaturi sub zero grade rezistenta §i rigiditatea lui cresc. Cre§terile depind In cea mai mare masura de continutul de umiditate: cu cat continutul de umiditate este mai mare cu atat mai mare este §i cre§terea rezistentei §i rigiditatii. Se mentioneaza ca lmbunatatirea proprietatilor se considera numai Ia structurile care sunt In permanenta Ia temperaturi sub -25 ac.

(1 02) Racirea betonului Ia -25 ac conduce Ia cre§teri ale rezistentei Ia compresiune de:

aproximativ 5 MPa pentru betonul partial uscat

aproximativ 30 MPa pentru betonul saturat.

(1 03) Expresiile indicate in tabelul 3.1 pentru rezistenta Ia intindere pot fi utilizate pentru a putea sa modifice efectul temperaturii dupa cum urmeaza:

-r -a-r 213 Jctx - JckT [K.1]

in care:

fctx = rezistenta Ia intindere, indiferent de modul cum este definita (a se vedea tabelul K.1)

a = un coeficient care ia in considerare continutul de umiditate al betonului. Valorile lui a sunt indicate in tabelul K.1.

fckT = rezistenta caracteristica Ia compresiune a betonului modificata pentru a lua in considerare temperatura conform expresiei ( 1 02) de mai sus.

Tabelul K.1-Valorile lui a pentru betonul saturat ~i uscat

Definitia rezistentei Ia intindere (fctx) Beton saturat Beton uscat

fctm 0,47 0,30

fctk 0,05 0,27 0,21

fctk 0,95 0,95 0,39

(104) Racirea betonului Ia -25 ac conduce Ia cre§teri ale modulului de elasticitate de:

aproximativ 2000 MPa pentru betonul partial uscat

aproximativ 8000 MPa pentru betonul saturat.

by imkobra for Docs.Torre ~t~ Ro- Knowledge Overdose Pag. 20 of28

SR EN 1992-3:2006

( 1 05) Curgerea lenta Ia temperaturi sub zero grade poate fi considerata a fi lntre 60 % §i 80 % din curgerea lenta Ia temperaturi normale. Sub -20 ac curgerea lenta se poate neglija.

K.3 Proprietatile materialului Ia temperaturi inalte

(1 01) lnformatii despre rezistenta Ia compresiune §i Ia lntindere a betonului Ia temperaturi peste cele normale pot fi obtinute din 3.2.2, EN 1992-1-2.

(1 02) Modulul de elasticitate al betonului poate fi considerat ca nefiind influentat de temperatura pana Ia 50 ac. Pentru temperaturi mai lnalte, se presupune o reducere liniara a modulului de elasticitate pana Ia 20 % Ia o temperatura de 200 ac.

(103) Pentru beton incalzit lnainte de incarcare, coeficientul curgerii lente poate fi considerat ca se multiplica odata cu cre§terea temperaturii peste cea normala (considerata 20 °C) cu un factor corespunzator din tabelul K.2.

Tabelul K.2- Multiplicatorii coeficientului curgerii lente pentru luarea in considerare a temperaturii atunci cand betonul este incalzit inainte de incarcare

Temperatura Multiplicatorul coeficientului curgerii CC) lente

20 1,00

50 1,35

100 1,96

150 2,58

200 3,20

NOTA - Valorile din tabel au fost deduse din Buletinul CEB 208 !?i sunt in buna corelare cu valorile multiplicate calculate pe baza unei energii de activare a curgerii lente de 8 kJ/mol.

(104) In situatiile In care Ia lncalzirea betonului este prezenta §i lncarcarea, deformatiile se produc In exces fata de acelea calculate utilizand multiplicatorii coeficientului curgerii lente indicati Ia (103) de mai sus. Aceasta deformatie in exces, deformatia data de variatia temperaturii, este ireversibila §i o deformatie dependenta de timp care apare Ia betonul incalzit in timp ce se afla sub incarcari. Valoarea maxima a deformatiei produse de variatia temperaturii poate fi calculata aproximativ din expresia:

in care:

k = constanta obtinuta din incercari. Valoarea lui k este in domeniul 1 ,8::::; k::::; 2,35

fctm = valoarea medie a rezistentei Ia compresiune a betonului

£Tr = deformatia specifica data de variatia temperaturii

&Th = deformatia specifica Iibera a betonului datorita temperaturii(= variatia temperaturii x coeficientul de dilatare)

uc = efortul de compresiune aplicat

by imkobra for Docs.Torre ~t~ Ro- Knowledge Overdose

[K.2]

Pag. 21 of28

SR EN 1992-3:2006

Anexa L (informativa)

Calculul deformatiilor §i eforturilor in sectiunile de beton supuse Ia deformatii impuse impiedicate

L.1 Expresii pentru calculul efortului ~i deformaJiei intr-o sectiune nefisurata

(1 01) Deformatia specifica Ia orice nivel intr-a sectiune este indicata de:

[L.1]

§i efortul unitar in beton poate fi calculat cu:

[L.2]

in care:

Rax =factor de definire a gradului de limitare a deformatiei axiale datorita elementelor ata§ate de elementul considerat

Rm =factor de definire a gradului de limitare a deformatiei de incovoiere datorita elementelor ata§ate de elementul considerat. Tn cele mai mult~ cazuri Rm poate fi egal cu 1,0

Ec,ett = modulul de elasticitate efectiv al betonului corespunzator calculului curgerii lente

&;av = deformatia specifica medie impusa in element (de exemplu deformatia medie care a pare daca elementul era complet liber sa se deformeze)

&iz = deformatia impusa Ia nivelul z

&az = deformatia actuala Ia nivelul z

z = cota sectiunii

~ = cota centrului de greutate

1/r = curbura

L.2 Evaluarea gradului de limitare

(1 01) Factorii de limitare pot fi calculati din datele despre rigiditatea elementului considerat §i a elementelor ata§ate de el. Alternativ, factori de limitare a deformatiilor axiale pentru cazurile comune pot fi luati din figura L.1 §i tabelul L.1. Tn multe situatii (de exemplu Ia un perete turnat pe o baza masiva existenta) este evident ca nu va aparea nici o curbura semnificativa §i este normal ca factorul corespunzator de limitare a deformatiei din incovoiere sa fie de 1 ,0.

by imkobra for Docs.Torre~e Ro- Knowledge Overdose Pag. 22 of28

....... ._j- N

N C> VI VI

0

1

::r::

2,4 2,4

a) Perete Tncastrat Ia baza

::.2,4 ::.O,ZH 4

L

2,4

SR EN 1992-3:2006

-.J

-t_ '""- 4 '"" C> VI VI

L/2 m~x

1

1· . Ul

t t ~-

5 0

H

Atunci cand H < L, acest factor= 0· 5 ( 1 - H ) - L

::r::

._j

N

(b) Placa orizontala cu margini Tncastrate

t~- ~-t

1: H H

:I L

Atunci cand L:::; 2H, ace§ti factori = 0,5 ( 1 - ~) 2H

c) Panouri consecutive ale peretilor (cu rosturi) NOTA - Valorile lui R utilizate Ia proiectare corespund distributiei reale a armaturii.

d) Panou alternativ de perete (cu rosturi)

Legenda

1 Factori de Tncastrare pe verticala 2 Factor de incastrare pe orizontala (obtinut din tabelul L.1 pentru aceasta zona centrala) 3 Rosturi de dilatare sau contractie libere 4 (oricare este mai mare) 5 Fisuri initiale potentiale

Figura L.1-Factori de incastrare pentru diverse situatii tipice

by imkobra for Docs.Torre~,.Ro- Knowledge Overdose Pag. 23 of28

SR EN 1992-3:2006

Tabelul L.1-Factori de incastrare pentru zona centrala a peretilor prezentati in figura L.1

Raportul LIH Factor de incastrare Ia baza Factor de incastrare Ia varf (a se vedea fiqura L.1)

1 0,5 0

2 0,5 0

3 0,5 0,05

4 0,5 0,3

>8 0,5 0,5

by imkobra for Docs.Torre~2 Ro- Knowledge Overdose Pag. 24 of28

SR EN 1992-3:2006

Anexa M (informativa)

Calculul deschiderii fisurilor datorita deformatiilor impuse impiedicate

G.1 Generalitati '

(1 01) Tipurile deformatii impuse prezentate Tn aceasta anexa sunt contractia §i deformatiile term ice timpurii datorita racirii elementelor Tn timpul primelor zile dupa turnare.

Sunt Tn principiu doua probleme practice care trebuie examinate. Acestea se refera Ia diferite tipuri de limitari dupa cum este prezentat Tn continuare.

a) incastrarea elementului Ia capete b) incastrare de-a lungul unei I at uri

Figura M.1-Tipuri de incastrari Ia pereti

Factorii care controleaza fisurarea in aceste doua situatii sunt mai degraba diferiti §i amandoi de o reala importanta practica. Apare (a) atunci cand o noua zona de beton este turnata intre alte doua zone existente. Este extrem de frecventa (b) §i apare atunci cand un perete este turnat pe o baza rigida existenta. (a) a fost cercetata pe scara larga in ultimele decade §i este in mod cert bine inteleasa. (b) nu a fost studiata a§a de sistematic studiata §i se pare ca exista putine recomandari publicate.

M.2 Element incastrat

(a) Tncastrarea unui element Ia capete

Valoarea maxima a deschiderii unei fisuri poate fi calculata utilizand expresia 7.8 din EN 1992-1-1 unde ksm- &em) se calculeaza cu expresia M.1

[M.1]

Pentru verificarea deschiderii fisurilor fara un calcul direct, O"s poate fi calculat cu expresia M.2, care a poi poate fi utilizata cu figurile 7.103 §i 7.104 pentru a obtine o pozitie convenabila a armaturii. in care

O's = kifct,efl P [M.2]

in care peste As !Act §i Act este aria de beton intinsa definita Ia 7.3.2.

(b) Panou de perete lung incastrat pe o latura

Spre deosebire de situatia incastrarii Ia capete, formarea fisurii in acest caz influenteaza numai distributia locala a eforturilor iar deschiderea fisurii mai degraba depinde de deformatia impiedicata decat de deformatia capabila Ia intindere a betonului. 0 estimare reala a deschiderii fisurii poate fi facuta considerand valoarea pentru (&sm - &em) indicata de expresia M.3 in expresia 7.8 din EN 1992-1-1.

[M.3]


SR EN 1992-3:2006

In care

Rax = factorul de limitare. Acesta este prezentat In anexa L informativa.

&tree = este deformatia care apare daca elementul este complet liber, fara limitari.

Figura M.2 prezinta diferenta dintre fisurarea In cele doua situatii.

y

X Deformatia impusa Y Deschiderea fisurii 1 Expresia M.1

1 \

2 Fisurarea datorita lncastrarii Ia capete 3 Fisurarea datorita lncastrarii pe o latura (expresia M.3)

X

Figura M.2-Relatia intre deschiderea fisurii l;ii deformatia impusa pentru panourile incastrate pe o latura l;ii Ia capete


SR EN 1992-3:2006

Anexa N (informativa)

Prevederi pentru rosturi de dilatare

(1 01) Sunt disponibile doua optiuni principale:

a) proiectare pentru cazul lncastrarii totale. Tn aceasta situatie nu se prevad rosturi de dilatare iar deschiderile fisurii l?i distantele dintre acestea sunt controlate de dispunerea unei armaturi corespunzatoare In conformitate cu prevederile din 7.3.

b) proiectare pentru deplasare Iibera. Fisurarea este controlata de apropierea rosturilor. 0 cantitate moderata de armatura este prevazuta suficienta pentru a transmite orice deplasare Ia rostul adiacent. 0 fisurare semnificativa fntre rosturi nu trebuie sa apara. Atunci cand deplasarea este fmpiedicata de betonul de sub elementul considerat, un rost deplasabil poate fi utilizat pentru a fnlatura sau reduce impiedicarea deformatiei.

Tabelul N.1 indica recomandarile pentru aceste optiuni.

Tabelul N.1-Proiectarea rosturilor pentru controlul fisurarii

Optiune Metoda de control Distanta dintre rosturile Armatura deplasabile

(a) continua- incastrare Tn general nici un rost, Armatura in conformitate perfecta de§i cateva rosturi Ia cu sectiunile 6 §i 7.3.

distante mari ar fi de dorit atunci cand o deformatie impusa

considerabila (din temperatura sau din

contractie) este de a§teptat.

(b) Rosturi de dilatare Rosturi complete Ia Armatura in conformitate apropiate-incastrare maximum dintre 5 m §i cu sectiunea 6 dar nu

minima 1 ,5 ori inaltimea mai putin decat panoului minimum indicat de Ia

9.6.2 pana Ia 9.6.4.


Standardul european EN 1992-3:2006 a fast acceptat ca standard roman de catre comitetul tehnic CT 343 - Bazele proiectarii §i eurocoduri pentru structuri.

Membrii comitetului de lectura (COL) care au verificat aceasta traducere a standardului european EN 1992-3:2006:

Pre§edinte

Secretar

Expert ASRO

UTCB - Universitatea Tehnica Bucure§ti

INCERC- Bucure§ti - lnstitutul National de Cercetare- Dezvoltare fn Constructii §i Economia Constructii lor

ASRO- Asociatia de Standardizare din Romania

dl. Radu Pascu

dna. Mihaela Bontea

dna. Marilena Galin

Versiunea romana a acestui standard a fast elaborata de catre dl. Eugen ENACHE specialist al comitetului tehnic CT 343 - Bazele proiectarii §i eurocoduri pentru structuri, UTCB - Universitatea Tehnica Bucure§ti.

Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt fn posesia ultimei editii §i a tuturor modificarilor.

lnformatiile referitoare Ia standardele romane sunt publicate fn Catalogul Standardelor Romfme §i fn Buletinul Standardizarii.


Documents

SR EN 1992-3-2006