SPONDILITA CORECTATA

8/18/2019 SPONDILITA CORECTATA

1/29

2.2 Spondilita anchilopoietică


2/29

I.DefiniţieEste o boală sistemică , cronică, progresivă, interesând predominant

articulaţiile sacroiliace, articulaţiile sinoviale ale coloanei vertebrale şi părţile moi adiacente, realiând clinic aspectul anchiloei vertebrale

!spondilos"vertebra#anchilos"stramb$.!%&fecţiuni reumatice care beneficiaă de 'inetoterapie % ( )reţu &ntoaneta, Ed. *omfel +- pag./$ .

II. SinonimiiSpondilartrita anchilopoietică !0ran'el +1$# boala Str3mpell(4ierre5arie # boala 6echtere7 # spondiloa riomelică !+1/$# spondilita

osificantă ligamentară ! 8nogge +2$# fibroita anchilopoietică a spinării!8rebs +9+$# sindesmofitoa osificantă ! Simmonds +9+$# spondilartrita

anchiloantă !0orestier +9-$ # spondilita reumatoidă# spondilitadeformantă#spondilita anchiloantă !6uc'le: +9;$, pelvispondilita osificantă! *omanus$.

III. 0recvenţaStudiile epidemiologice evidenţiaă o frecvenţă de apron

rândurile populaţiei. 0recvenţa spondilitei anchiloante variaă >n funcţie decondiţiile geografice, >n raport cu vârsta, sen cele cu climatul temperat ca şi laanumite etnii frecvenţa bolii este mare.

I@. Etiopatogenia&ceastă boală de etiologie necunoscută pare să se >nscrie >n rândul

afecţiunilor cu predispoitie genetică , dar care devin manifeste sub influienţaunor foarte variaţi factori de mediu.

0actorul genetic Aoacă un rol important, considerându(se că boala are oagregare familială ! de 91 ori mai frecventă la rudele spondiliticului $ , tipul

BC& 62 fiind >ntalnit la 1(; dintre pacienţi. De asemenea entre preenţa antigenului BC& 62 şi gravitatea bolii, >n sensul unui

prognostic mai prost >n caul preenţei BC& 62 .Distribuţia geografică a bolii , urmeaă distribuţia BC& 62 >n populaţie

care este mai rară la negri şi Aaponei ! +( $ , mai frecventă la populaţia albă! / 2; $ . ?n *omânia fenotipul BC& 62 este >ntâlnit la / ( din

populaţie.0actorii de mediu pot acţiona ca factori declanşatori ai bolii pe un anumit

teren genetic predispoant .


3/29

Infecţiile se situeaă pe primul loc şi ele pot fi F genito(urinare, pulmonare, intestinale, fiind incriminaţi germeni diverşi ! 8lebsiella pneumoniae, 5:coplasma, )hlamidia, Gersinia, Shigella,Salmonella $.

Ipoteele legate de implicarea BC& 6 2 >n patogenia bolii sugereaă că

aceastaF( acţioneaă ca un receptor pentru agentul infecţios#( este un mar'er pentru gena răspunsului imun care determină

susceptibilitatea la un factor de mediu#( preintă similitudine antigenică cu un antigen străin, determinând un

răspuns imun >ncrucişat.(

Date anatomo-patologice

5ecanism patogenic +$ Cegea Bolschmidt potrivit căreia are loc osificarea ligamentelor

intervertebrale, permanent >ntinse, ca o reacţie de apărare >mpotrivaosteoporoei corpurilor vertebrale. &cest punct de vedere pledeaă pentru ideeacă spondilita anchiloantă ar repreenta de fapt o osteopatie şi mai puţin o

poliartropatie. 2$ Casbur: crede că >n absenţa unei vitamine, factorul antianchilotic ar

determina calcifieri patologice şi procese de degenerare musculară iar administrarea acestui factor ar produce chiar o reproducere a fenomenuluiinflamator.

Spondilita anchiloantă preintă modificări anatomo(patologiceasemănătoare şi altor boli reumatismale inflamatorii cronice, caracteristică este>nsă distribuţia şi gradul evolutiv al leiunilor.

5ohr >n +/2 caracterieaă modificările anatomo(patologice alespondilitei anchiloante conform tabeluluiF

Distribuţia leziunilor Modificări structurale

&rticulaţii periferice Inflamaţia&rticulaţiile coloanei!intervertebrale şi

costovertebrale$Hsificare capsulară

&rticulaţii sacro(iliace Inflamaţia sinostoăDiscuri intervertebrale Inflamaţia osificare&orta +1 Inflamaţiavea 9; Inflamaţia


4/29

Din tabel reiese că leiunile anatomo(patologice sunt de trei tipuriF inflamatoare neinflamatoare !osificare, fibroase$ depuneri de amiloid

?n funcţie de stadiul evolutiv şi forma clinică, aceste trei tipuri de leiunise vor combina >n grade variate, caracteristice fiecărui bolnav. ?n plus o partedin bolnavi preintă leiuni ale unor organe interne care complică atâtdiagnosticul, cât şi aprecierea evolutivă.

Ceiunile anatomopatologice se găsesc la nivelul articulaţiilor sacro(iliace , fiind urmate de cele interapofiare de la nivelul segmentelor vertebrale , ca şi de articulaţiile costovertebrale .

Inflamaţia caracteristică >n spondilita anchiloantă constă din sinovita şiosteita Auntalneşte la nivelul articulaţiilor intervertebrale posterioare şi costovertebrale şi a discurilor intervertebrale! discita spondilitei anchiloante $ .

Jesutul de granulaţie poate suferi mai ales >n funcţie de localiare , un proces de organiare fibroasă , apoi osoasă, urmată de anchiloă şi dispariţiaspaţiului articular. &ceastă evoluţie a leiunilor nu se >ntâlneşte la nivelul

articulaţiilor periferice , unde caracterul afectării este tranitor şi reversibil .Ceiunile neinflamatoare se >ntâlnesc rareori >n formă pură , putândcoen special articulaţiilor sacroiliace$ care >nstadii tardive , evolueaă prin sinostoă, cu dispariţia spaţiului articular.

&lte leiuni neinflamatoare includ calcifierile şi osificările ligamentelor vertebrale şi capsulelor articulare interapofiare.

&pron timp şi valvula mitrală şiseptul interventricular cu manifestari clinice de insuficienţă mitroaortică . Deasemenea se pot >ntalni %plaAe % de fibroă densă >n miocard.

Iridociclita afecteaă până la 9; din bolnavi cu spondilită anchiloantă.După 6re7erton iridociclita nu trebuie privită ca o complicaţie a spondiliteianchiloante , ci ca un tip special de reacţie imunopatologică.

&miloidoa intereseaă până la +1 din cauri, ca urmare a procesuluiinflamator cvasigeneraliat, cu evoluţie severă şi >ndelungată. Depunerile deamiloid afecteaă deseori electiv, rinichiul, constituind caue de deces.


5/29

Simptomatologie

Sub aspect clinic simptomatologia spondilitei anchiloante a fostgrupată >n trei sindroameF

(clinic# (radiologic# (biologic.

6oala evolueaă >n trei faeF (de debut#

(de evoluţie#

(de stabiliare.Sindromul clinic

?n maAoritatea caurilor, evoluţia spondilitei anchiloante afecteaăascendent coloana vertebrală, >ncepând cu prinderea articulaţiei sacroiliace, acoloanei dorso(lombare şi, apoi, a coloanei cervicale, iar semnele dominantesuntF durerea, redoarea matinală şi limitarea mobilităţii, cu particularităţisegmentare.

@om adopta preentarea simptomatologiei clinice pe regiuni, ceea cecorespunde, oarecum faelor evolutive.

• 4rinderea articulaţiilor sacroiliace)orespunde la peste Aumatate din cauri, faei de debut.

Simptomul principal este lombosacralagia sau lombosciatalgia, motiv pentru care unii bolnavi au suportat chiar laminectomii, fiind etichetaţi eronatca suferind de lombosciatică discală.

)onfuia poate fi făcută şi cu un morb 4ott, urmat de imobiliarea >naparat gipsat, agravându(se, astfel evoluţia spre anchiloă a unei spondiliteanchiloante de debut, greşit diagnosticată.

De aceea, analia amănunţită a durerii, a conten care eaapare, are o deosebită importanţă, evitând astfel, o terapie contraindicată >nspondilita anchiloantă şi permiţând un diagnostic şi tratament precoce >nmăsură să influenţee favorabil evoluţia bolii.

Durerea lobosacrată din spondilita anchiloantă are unele trăsăturicaracteristici. ?n marea maAoritate a caurilor, suferindul este un barbat tânăr de21(91 ani, care solicită consultul pentru o durere sau o redoare lombară,lombosacrată, de intensitate moderată, dar tenace, care s(a instalat >n luni sauani, cu perioade de relativă acalmie. Este necesară o anamneă foarte strânsă

pentru a realia vechimea şi nuanţa suferinţei. neori, durerea din spondilitaanchiloantă este localiată >n partea inferioară a coloanei vertebrale şi


6/29

sugereaă un lumbago cronic, foarte rar la tineri. Cocaliarea ei este oarecumdiferită, mai lateral şi inferior, la nivelul feselor, cărora le corespundearticulaţiile sacroiliace. Durerea apare spre ora 9( dimineaţa şi treeşte

bolnavul din somn. &lteori, la scularea din pat, pacientul simte doar o redoare a

segmentului lombar, la >nceput nesemnificativă,pentru ca apoi să observe căeste Aenat la gesturi uuale F se apleacă greu, se >ncalţă greu.Durerea se reduce la caldură sau dupa aspirină şi după reluarea

activităţii.&ceste suferinţe pot fi >nsoţite de astenie, inapetenţă, uneori stare

subfebrilă, scădere >n greutate.nele manevre ne aAută să evidenţiem originea sacroiliacă a

suferinţei F(pacientul >n decubit dorsal Fen decubit lateral, o coapsă >n contact cu masa,flectată puternic pe bain # en spatele pacientului face en membrele inferioare, de intensitate moderată sau crescutăasociate cu o senaţie de redoare a segmentului. Enclinării apare contractura


7/29

musculară!la normal muşchiul se relanclinării$. Este semnulcoardei de arc a lui 0orestier.

&fectarea coloanei dorsale şi a toracelui se face concomitent sau >ncontinuarea afectării regiunii lombare. )linic bolnavul acuă dureri toracice,

suferinţă la care se adaugă limitarea en inspiraţie cuen e


8/29

(mai rar o poliartită trenantă care nu raspunde la penicilină şisalicilaţi, dar care se amelioreaă sub tratament cu fenilbutaonă sauindometacină.

Diagnosticul de spondilită anchiloantă se contureaă odată cu

apariţia leiunilor anatomoradiologice şi a semnelor clinice de suferinţă aarticulaţiilor sacroiliace, care uneori, pot surveni dupa ani de ile.0ormele clinice ale spondilitei anchiloante sunt F forma centrală

!6echter7$,forma cu prinderea centurilor!Strumpel(4ierre 5arie$, forma cu prinderea articulaţiilor periferice!Scandinavica$.

• 5anifestările entalnită până la 91 din cauri.

4oate surveni ca modalitate de debut sau >n timpul evoluţiei unei spondiliteanchiloante.?n general este banală, dar cu potenţial inflamator crescut.

&tingerile retiniene sunt foarte rare. 4e măsură ce procesul inflamator cuprinde articulaţiilecostovertebrale şi sternocostale, se trece de la respiraţia toracică fiiologică lacea abdominală. 6olnavii se plâng de o senaţie de >nţepenire a toracelui.

4robele respiratorii evidenţiaă reducerea capacităţii vitale actuale, prin diminuarea volumului curent şi volumului inspirator de reervă, ceea ce pledeaă pentru o disfuncţie respiratorie de tip restrictiv.

5ecanismul afectării funcţiei respiratorie >n spondilitaanchiloantă, include o componentă ensemnate, o pot fractura ca pe un os lung cu leiuni neurologice grave.

Juberculoa pulmonară este preentă la ;(/ din cauri, datorită,mai ales insuficienţei ventilatorii, şi mai puţin, corticoterapiei.

Dupa +1(91 de ani de evoluţie, se poate instala o hipotrofiemusculară progresivă mergând pâna la casentalnită pâna la - din cauri, mai ales la formelesevere ale spondilitei anchiloante, cu evoluţie >ndelungată este caracteriată

prin depuneri de amiloid >n diferite organe.

)ontribuţia radiologiei la diagnosticul spondilitei anchiloante

Stadialiarea orientativă a manifestărilor radiologice a leiunilor

articulaţiilor sacroiliace a fost făcută de 0orestier şi 5etger >n +9 şicuprinde F


9/29

(Stadiul I, dureaă >ntre 2 luni şi ; ani şi are caracteristic o falsălărgire neregulată a interliniei, produsă printr(o decalcifiere marginală. Cărgireaeste mai evidentă >n Aumătatea inferioară a interliniei articulare. )onturularticulaţiei sacroiliace apare şters, iar spaţiul articular apare neregulat, uneori cu

>ngustări. (Stadiul II, este acela >n care contururile articulare apar mai binetrasate, iar neregulărităţile sunt mai evidente, realiând aspectul de K margine detimbru L. De o parte şi de alta a interliniei articulare apare un proces deremaniere osteo(articulară, >n care condensarea osoasă contrasteaă cu oneneatinse.

(Stadiul III, corespunde sinostoei articulaţiei sacroiliace, este stadiulde anchiloă totală când interlinia articulară dispare complet.

?n +9+, 8rebs şi @ent atrag atenţia asupra precocităţii

modificărilor radiologice la nivelul coloanei dorsale inferioare. Sindesmofitelesunt enceput apar ca mici spiculi carecoboară vertical de la o vertebră la alta, cu tendinţa de a forma punţiosoase!semnul @ent$. Este imaginea osificării subligamentare, care, cu timpul,devenind numeroase şi en spondilita anchiloantă()onsiderate >mpreună, investigaţiile de laborator alcătuiesc sindromul

biologic al spondilitei anchiloante.(Dintre ele, vitea de sedimentare!@SB$este cea mai valoroasă probă. Ou

entre valorile @SB şi vechimea bolii, dar accelerarea ei arată, de

cele mai multe ori, o faă de activitate a bolii, iar valorile foarte mari sugereaă,uneori, supraadaugarea unei infecţii intercurente.

(De cele mai multe ori valorile scăute ale hemoglobinei se asociaă laacelaşi bolnav, cu valori moderat crescute, sau crescute ale @SB, anemia fiindun factor de accelerare a @SB.

(0ără a fi un semn >n spondilita anchiloantă, anemia hipocromă este ostare frecvent >ntâlnită, care evolueaă câţiva ani şi de care trebuie ţinut contatât >n aprecierea unui @SB crescut cât şi >n alcătuirea prescripţiei de tratament.

(Jitrul &SCH este crescut numai rareori >n caul spondilitei anchiloante

şi numai la o parte din aceştia streptococul hemolitic este preent >n e


10/29

unei infecţii intercurente, care poate fi responsabilă de un nou puseu evolutiv,dar nu poate en

cadrul clinic al fiecărui ca. &ceste date ne pot aAuta la stabilirea diagnosticului precoce, la aprecierea evoluţiei, la stabilirea momentelor cele mai potrivite pentru a indica un tratament de recuperare balneo(climatic şiMsau a unuitratament medicamentos, la aprecierea tendinţei de stabiliare a maladiei şi ne

pot fi de mare aAutor >n diagnosticul diferenţial al diverselor forme dereumatism.

Empreună cu datelefurniate de e


11/29

Din spate urmărim, aceeaşi linie imaginară sau cu firul cu plumb, caresă treacă prin centrul protuberanţei occipitale(şirul apofielor spinoase(şanţulinterfesier(spaţiul dintre cele două maleole interne #faţă de ea raportămdeviaţiile şi asimetriile.

Din profil, regiunea occipitală, regiunea dorsală, bainul şi călcâiele săia contact cu peretele. 0aţă de acest plan vertical posterior măsurăm K săgeata L,distanţa occiput(perete >n cm care ne dă relaţii despre gradul cifoei Fcu câtcifoa este mai accentuată săgeata este mai mare. H săgeată sub - cm semnificăo cifoă mică, >ntre (+;cm o cifoă medie, peste +; cm cifoa este mare,severă şi tratamentul recuperator medical , balneo(fiical este aproape farăreultate.

Jot cu pacientul >n ortostatism mai măsuram şi notăm F(>nălţimea, care scade pe parcursul evoluţiei #

(amplianţa toracelui, normală peste cm, scade şi ea odată cu evoluţia. @om testa şi >nregistra apoi mobilitatea fiecărui segment al coloaneiraportându(le la valorile normale, astfel F

(la coloana cervicală Fflen dreapta şi stânga !bărbiaaAunge >n planul umerilor$.

(coloana dorso(lombară se testeaă global, flen flen modnormal cu (- cm $ #testul Stibor !măsurăm distanţa >ntre C ;(),aceasta creştecu -(/ cm >n flen mod normal vârful degetelor aAung la interlinia articulară agenunchiului $ #rotaţiile !cu bainul fin

ortostatism$ F +.medicul la spatele bolnavului cu policele drept şi stâng

aplicate pe spinele iliace posterosuperioare, cere bolnavului să ridice pe rând5I flectând gamba pe coapsă şi coapsa pe bain la 1 grade. Dacă articulaţiasacroiliacă este mobilă pe partea en

partea ei superioară.2. aceeaşi poiţie a bolnavului şi medicului, un police se aplică

pe spina iliacă posterosuperioară, celălalt pe vertebra S2, bolnavul face aceeaşi

mişcare cu 5I de partea policelui aplicat pe spina iliaca. Dacă articulaţiasacroiliacă este liberă, policele va cobor>.


12/29

9.aceeaşi poiţie, medicul aplică un police pe ischion, alt policela locul de traniţie sacru, coccige , bolnavul e


13/29

şi >nclinare laterală. &stăi vedem mai rar deformările grave ale coloaneicervicale, observate >n trecut# >ntr(adevar, la unii bolnavi coloana cervicală fiindfintr(o flen pământ# >nacest fel, oriontul lor viual este foarte redus, iar avantaAele staţiunii bipede

sunt anihilate.După +1(+; ani de evoluţie, sau chiar după o perioadă mai lungă, coloanavertebrală este transformată >ntr(un tub rigid şi deformat. 4e lângă leiunileavansate ale coloanei vertebrale, >n lipsa tratamentului, bolnavii pot avea şidureri la nivelul centurilor !şolduri, umeri$# această atingere riomelică estedeosebit de invalidantă, >ntrucât leiunile articulaţiilor scapulohumerale facdificile unele gesturi curente ca >mbrăcatul ,pieptănatul...

?n caul bolnavilor cu forme evoluate de spondilită anchiloantă,investigaţiile de laborator, inclusiv cele radiologice, sunt inutile. 0aptul că

radiografia coloanei vertebrale arată calcificarea >ntinsă a ligamentelor, cu punţiosoase numeroase, realiând aspectul clasic de tulpina de bambus%, nu mai areimportanţă practică, >ntrucat un diagnostic atât de tardiv, >n etapa unor leiuniireversibile, nu poate fi urmat de un tratament eficace.

S(a constatat că la copii această boală evolueaă de obicei cu febră mare,tahicardie, iar radiografia articulaţiilor sacroiliace poate arăta o demineraliaresubcondrată. Diagnosticul este dificil pentru că este greu de interpretatradiologic articulaţia sacroiliacă la copii şi la adolescenţi. neori se confundăcu boala Scheuermann.

Ca femei, pare a avea o evoluţie mai bună, dar s(a observat creştereafrecvenţei bolii >n familie cu o femeie ce are spondilită anchiloantă.

Ca vârstnici articulaţia sacroiliacă poate fi interesată foarte puţin, sauchiar deloc, evoluţia sa fiind mai blândă la aceste persoane.

4rognosticul funcţional cu encuraAam bolnavii să nu abandonee munca. neori ,se poate pune problema reorientării profesionale . ?n general , evoluţia şi

prognosticul spondilitei anchiloante sunt >n funcţie de precocitateadiagnosticului şi tratamentului .

DI&QOHSJI)Diagnosticul poitiv clinico(funcţionalDiagnosticul precoce este de mare importanţă pentru că spondilita poate

avea sub un tratament comple< şi susţinut , o evoluţie favorabilă.Ideea căspondiliticul aAunge inevitabil la anchiloă vertebrală devenind un deficientfiic este depăşită , deoarece -; din bolnavi pot duce o viaţă relativ normală.

)apacitatea funcţională restantă a bolnavilor stă la baa unor >ncadrări >nclase de invaliditate, catalogări destul de largi , dar care permit o orientare

rapidă asupra posibilitaţilor sociale şi profesionale ale pacienţilor.


14/29

H astfel de >ncadrare a capacităţii funcţionale globale a bolnavilor cuspondilită anchiloantă este clasificarea funcţională ! &sociaţia &mericană de*eumatologie &.*.&. +$ .

)lasa I F capacitate funcţională completă # are posibilitatea de a(şi

e


15/29

9.retrita negonococică sau conAunctivite repetate sau ambele #.Durere fesieră unilaterală, care să confirme originea sacroiliacă #;.)ifoă dorsală progresivă la un individ mai tânar. Semnele radiologice ale spondilitei anchiloante apar de multe ori

tardiv şi nu de puţine ori trec un numar de ani până la preciarea diagnosticului.Hri, diagnosticul cert de spondilita anchiloantă se face numai constatândleiunile tipice de sacroileită sauMşi a sindesmofitelor >n regiunea dorso lombară.

S(au propus mai multe codificări a criteriilor de diagnostic >n spondilitaanchiloantă F

+.Durere lombară inferioară şi redoare datând de peste 9 luni, reclamatăla repaus la pat #

2.Durere şi redoare >n regiunea toracică #9.Diminuarea mobilităţii coloanei lombare #

.5icşorarea en preent, sechele ale acesteia #-.5odificări radiologice ale articulaţiilor sacroiliace caracteristice

spondilitei anchiloante sau sindesmofitoa tipică. 4entru afirmarea diagnosticului de spondilită anchiloantă sunt

necesare criterii clinice sau criteriul - plus oricare din cele ; criterii clinice. Simpoionul de reumatologie Oe7 Gor' +- , propune criteriile F+.4reenţa >n istoricul suferinţei a durerilor la nivelul coloanei dorso(

lombare sau lombare #2.Cimitarea mişcărilor coloanei lombare >n 9 planuri #9.Cimitarea mişcărilor toracice sub 2,;cm, la nivelul spaţiului I@

intercostal#.&spectul radiologic de sacroileită !stadiul II bilateral, cel puţin$.!%*ecuperarea 'inetică >n reumatologie%, 5oraru Qhe . Ed . Imprimeriei

de @est +, pag .+-9$ .

Diagnostic diferenţial&cesta este deosebit de important mai ales >n formele de debut .?n formele incipiente de spondilită anchilopoetică , >n care este vorba de

debut sacrolombar, diagnosticul se va face cu următoarele afecţiuniF( Discopatia lombară care apare frecvent >n deceniul al (;( lea de viaţa

şi când incidenţa spondilitei anchilopoetice este cu mult mai rară[email protected]. normală şi articulaţiile sacroiliace nemodificate repreintăargumente >mpotriva spondilitei anchilopoetice .

( Bernia de disc poate preta la confuie cu spondilita anchilopoeticadacă nu se ţine seama de debut sau brusc , cu apariţia scolioeiantalgice şi lombosciaticei unilaterale, elemente care lipsesc >nspondilita anchilopoetică .

De multe ori e


16/29

sacrate se manifestă cu lombalgii difue cu caracter de persistenţă şien malformaţii >n timp ce >nspondilita anchilopoetică la debut sunt sacrolombare# se constată ocontractură musculară accentuată, fără ca repaosul să diminueedurerile.(6oala Scheurmann ! spondiloa Auvenilă $ , debuteaă la nivelulcoloanei dorsale , nedureroasă până la +/ ani , @.S.B este normală ,radiografia dorsolombară arată preenţa unor vertebre neregulate deaspect cuneiform, discul intervertebral apare turtit , platourile preintăneregularităţi, se evidenţiaă hernii interspongioase ! noduli Schmorll$

(Spondiloa hiperostoantă 0orestier ( *otUs Vuerol !Biperostoaanchiloantă vertebrală senilă $F aspectele radiologice preteaă laconfuie cu spondilita anchilopoetica precum şi redoarea vertebrală,dar se diferenţiaă prin faptul că apare >ntre ;1(; ani , preintă@.S.B. normală , iar articulaţiile sacroiliace integre .( 5orbul 4ott ! osteoartrita tuberculoasa a coloanei vertebrale$ . Dacă>n 5orbul 4ott fenomenele dureroase sunt predominant lombare , semanifestă o sensibilitate particulară , la presiunea pe una sau douaapofie spinoase , se semnaleaă en spondilita anchilopoetică , durerile suntde predilecţie la nivelul articulaţiilor sacroiliace .( Epifiita sacroiliacă a adolescenţilor, evolueaă cu dureri la nivelularticulaţiilor sacroiliace, modificările radiologice sunt asemănătoarespondilitei anchilopoetice cu deosebire că sunt unilaterale , @.S.B estenormală , boala nu are evoluţie progresivă.( )on co


17/29

spondilita anchilopoetică ! %)linica şi tratamentul bolilor reumatice%,Suteanu St. , Ed. 5edicală 6ucureşti +, pag. 22$.

2.9.4osibilităţi de tratament general >n spondilita anchilopoieticăF

Etiologia multiplă a spondiloei impune aplicarea unui tratamentcomple< baat pe aspecte morfologice, fiiopatologice şi etiologice, având dreptscop reducerea suferinţei bolnavului şi >ncetinirea evoluţiei bolii.

Jratamentul spondilitei anchiloante este comple< cuprinând oterapie ce vieaă igiena posturală, o terapie medicamentoasă, una fiicală cuaccent pe 'inetoterapie şi o terapie ocupaţională.

4erioada cea mai importantă pentru tratamentul spondiliteianchiloante este perioada formării enteelor inflamatorii, >naintea constituirii

sinostoelor. J*&J&5EOJ 4*H0IC&)JI)

Jratamentul profilactic este de două feluriF

(primar(cu respectarea unui anumit regim de viaţă# (secundar(cu respectarea regimului de viaţă şi a tratamentului

'inetoterapeutic corespunător. 5ăsuri profilacticeF (se va acorda o atenţie deosebită condiţiilor de viaţă şi de muncă a

bolnavului# (se va evita repaosul prelungit sau poiţiile fin şeând la masa de lucru#

(ridicarea unei greutăţi este indicată să se realiee prin flen proteine, vitamine şi săruri minerale#

(se interice fumatul, se evită mediile cu pulberi#(evitarea unor factori agravanţi cunoscuţiF surmenaAul fiic şi

intelectual, stresul psihic, microtraumatismele, e


18/29

(practicarea >n timpul liber a unor sporturi uşoare!>not, polo,ciclism$ şi gimnastica medicală realieaă un dublu avantaAF consumul deenergie este >n raport cu aportul caloric şi tonifierea grupelor musculare atât denecesară pentru asigurarea repartiării adecvate a sarcinilor pe >ntreg ansamblul

aparatului locomotor#(>n caul coafectării şoldurilor, se va deplasa cu aAutorul a douăcârAe canadiene#

(va efectua anual una sau două cure balneare >n staţiuni de pelitoral sau altele care beneficiaă de ape sărate, termale, oligominerale!0elimbunătăţirea calităţilor motrice de baă#(respectarea unui regim igieno(dietetic corespunător#(evitarea sedentarismului.

J*&J&5EOJC )*&JI@

Jratamentul curativ are ca obiectiveF (combaterea durerii şi a inflamaţiei# (combaterea contracturilor musculare# ( >ncetinirea procesului de deteriorare a cartilaAului articular# (menţinerea aliniamentului corect al coloanei vertebrale# (prevenireaMcombaterea insuficienţei respiratorii prin

educareaMreeducarea respiraţiei toracice şi abdominale# (conservarea unei musculaturi tonice la nivelul trunchiului şi

membrelor, cu o reistenţă bună la efort# (evitarea instalării retracţiilor musculo(ligamentare şi a deviaţiilor

coloanei vertbrale.Jratamentul curativ cuprindeF +$.tratamentul medicamentos 2$.tratamentul 'inetoterapeutic 9$.tratamentul ortopedico(chirurgical

J*&J&5EOJC 5EDI)&5EOJHS foloseşte următoarele

categorii de medicamente >n scopulF(combaterii inflamaţiei şi a durerii >n perioadele de acutiare#


19/29

Wpreparate antiinflamatoare nesteroidieneFXaspirina!acid acetil salicilic$# >n doe de 9gr.Mi sau aspirina

inAectabilă intramuscular +gr.M2oriMi#Xfenilbutaona -11mgMi#

Xindometacina ;(+11mgMi#X6rufen!4aduden$ -11(+111mgMi#X4erclusone#XDiclofenac#

WdecontracturanteFX)lora


20/29

4*IO)I4II DE J*&J&5EOJ

)oloana vertebrală fiind cea mai mobilă parte a aparatului locomotor, seauto>ntreţine prin mişcare dacă aceasta se face >n planuri şi an prealabil integritatea ei şi necesitateaaplicării lui.

( poiţiile de lucru >n cadrul programelor vor fi >ntotdeauna dinspre celecu descărcare ale coloanei vertebrale spre cele cu >ncărcarea ei treptată#

( programele şi entrerupte la apariţia durerii şi reluate peun fond dureros moderat, >n faele de acalmie#

( respiraţia se va entreţinerea mobilităţii normale a coloanei

vertebrale atât >n ansamblul ei cât şi pe segmente#( tonifierea muşchilor care mobilieaă coloana vertebrală se va face prin

en funcţie de afecţiunea instalată,stadiul evolutiv şi mobilitatea coloanei vertebrale#

( >n faele algice, acute, sunt indicate doar tehnicile ana'inetice, posturările, encearcă recuperarea

parţială sau totală a mobilităţii şi a tonusului muscular pierdut#( continuitatea aplicării programelor este obligatorie, >mpiedicând

instalarea anchiloelor.

5etode şi miAloace specifice 'inetoterapieiF

*E4&HSC este esenţial >n timpul puseului acut, dacă nu se realieaă

un repaos corespunător coloanei vertebrale mai ales >n timpul somnului ,>ntregul lanţ terapeutic rămâne lipsit de valoare. *epaosul la pat combatecontractura musculară şi durerile secundare.

5&S&ZC are ca efecte F(>ndepărtarea durerii locale#( relan regiunea vertebrală

interesată.


21/29

?n timpul puseului acut dureros se recomandă un masaA sedativ,decontracturant. După trecerea puseului acut masaAul are ca scop tonifiereamusculaturii paravertebrale care susţine coloana vertebrală. Se va aplica unmasaA stimulativ, tonifiant. ! %5asaAul terapeutic%, 5âra Doina, Ed. 4lumb

6acău 2112 pag.-$

JE*5HJE*&4I&Este o procedură de baă >n cadrul terapiei fiicale a spondilitei

anchilopoetice.Importanţa ei constă din două aspecteF( ca procedură care precede şi pregăteşte 'inetoterapia( ca procedură >n sine , producătoare de hiperemie4rincipalele efecte ale aplicării generale de caldură care Austifică

utiliarea terapeutică suntF( efectele circulatorii, vasodilatatoare asupra vaselor cutanate şi periferice#

( efectele de relan anumite contracturi musculare , şi >n pregătirea altor

proceduri active , ca cele de redresare şi manipulare ! posturi$ amasaAului clasic sau refle


22/29

nămol se folosesc temperaturi ceva mai mari, până la -( grade )#Jemperatura fiind mai ridicată se şi răceşte mai greu decât apa, iar efectul termocirculator >n baia de nămol este mai accentuat dar riscurile sunt mai mari. Se recomandă cu prudenţă la pacienţii peste

;1 de ani , la care solicitarea cardiovasculară este mai mare .( baia de aburi se poate face >n camera cu aburi, dulap cu aburi sau >ninstalaţii improviate !>ntr(o cadă cu grătar de lemn pe fund, deen cadă sau bain, spălarecompletă , duş general rece, baie pe Aumătate $ pentru a reface tonusulvascular şi a >ndepărta transpiraţia. &re un efect miorelan mediu . Suprafaţa de iradiere fiind cam de + m[ >nseamnă că la + cm[revin -1(/1 mili7ati ori toleranţa cutanată pentru energia infraroşie estede +11(+21 mili7ati pe cm[. De aceea , limitele folosirii fără riscuri a

băii de lumină sunt mai mari. &erul din baia de lumină se >ncăleşte la-1(/1 grade ). 4rocedura poate fi urmată de >mpachetarea umedăcompletă 21(91 min. sau spălare completă la 21 grade ). H baie delumină generală de +; min. este o pregatire foarte bună pentru'inetoterapie.( sauna se entr(o camera cu pereţii din lemn de pin , temperatura

aerului se ridică la /1 +11 grade ), iar umiditatea aerului este foartemică ! +(; $ . Este bine suportată chiar şi de cei cu infarct >nantecedente. ?n timpul procedurii se poate arunca peste piatra >ncinsă+( 2 C apa care se evaporă instantaneu şi dă senaţia unui Aet decaldură pe piele. Se poate face şi flagelare cu nuiele foarte elastice ,

care elibereaă histanina , mărind vasodilataţia. După aceastăsupra>ncalire , urmeaă imersia >ntr(un bain mic cu apă rece sau unduş foarte rece sau imersia >n piscina terapeutică .

JE*&4I& ) C5IO& 4HC&*I\&J] 6IH4J*HO Cumina , mai corect spus energia luminoasă a repreentat şi repreintăun interes deosebit >n tratamentul diferitelor afecţiuni . 0iioterapiafoloseşte lumina sub diferite forme >n tratamentul şi recuperareadiverselor afecţiuniF băi de lumină, rae infraroşii, rae ultraviolete ,

lumina laser de Aoasă putere. Studii efectuate pe grupe populaţionale auevidenţiat că o e


23/29


24/29

( Galvanizarea. Jrecerea curentului continuu, provoacă o acţiunesedativă la toate nivelele coloanei vertebrale , sub electrod formându(se o onă de hiperemie ce dureaă câteva ore . Durata unei şedinţeeste la >nceput de cinci minute, putându(se prelungi până la +1(+;

minute , şi nu trebuie să provoace bolnavului o senaţie deagreabilă.( Ionoforeza sau ionizarea medicamentoasă , permite introducereasubcutanată a unui medicament datorită deplasarilor ionilor sub efectgalvanic.

( Curenţii diadinamici de Aoasă frecvenţă au efect sedativ , antalgic şidecontracturant.Durata unei şedinţe este cuprinsă intre ; (+1 min.

( Curenţii interferenţiali au proprietăţi analgeice şi vasodilatatoare .( Magnetodiafluxul

&u urmatoarele efecte cliniceF

( sedarea sistemului nervos central acţiune tranchiliantă princâmpurile de regim continuu.( decontracturarea prin câmpurile de regim continuu , sedativ.( acţiune mioenergetică(prin câmpurile de regim >ntrerupt( acţiune antalgică , trofică

ECE)J*HJE*&4I& 4*IO )*EORII DE ?O&CJ] 0*E)@EOR]

( ndele scurte , diatermia cu unde scurte vieaă elementul algic alspondilitei . Ea poate uneori să encălirea se face >ncet şi cu atenţie după câteva şedinţe apareefectul calmant. Se fac >n medie / până la +1 şedinţe.

( ltrasunetele , sunt produse cu aAutorul unor circuite de >naltăfrecvenţă . *eultatul lor este obţinerea unor hipertonii locale , cudilataţie capilară . Se aplică sub control , cu multă atenţie, 9( şedinţefiind suficiente pentru a suprima complet durerea .

QI5O&SJI)& 5EDI)&C] PI *ES4I*&JH*IE

Jratamentul postural are drept scop evitarea devoltării unei cifoedorsale en alte cauri, corectarea ei precum şi evitarea fle


25/29

(decubit dorsal pe pat tare, fără pernă sub cap, dar cu o pernă mică sub bain pentru a forţa lordoarea coloanei lombare, mâinile pe occiput, coatele şiceafa să se apropie de planul patului#

(decubit ventral,o pernă mică plasată sub genunchi favorieaă entinse, coatele spriAinite pe sol ,palmele pesol !unghi de 1 grade >ntre braţ şi antebraţ$#

(decubit ventral, picioarele >ntinse, braţele pe lângă corp, capul spriAinit pe un săculeţ cu nisip, la nivelul sternului se plaseaă un alt săculeţ cu nisip !deaceeaşi dimensiune cu primul$, pe coloana dorsală şi pe bain se plaseaăsăculeţi cu nisip de dimensiuni duble faţă de cei plasaţi sub cap şi stern!Stroescu +$#

(poiţia Nsfinntinde muşchii pectorali şicorecteaă cifoa dorsală. Se vor en sens cranian >mpotriva unei reistenţe !un săculeţ umplut cu nisip,o carte mai grea, plasate pe verte


26/29

(>ntinderea >n alungire# decubit dorsal pe plan dur, braţele >ntinse pe lângăcap, picioarele >n flentindem ca şi cum Nne(am alungi%#menţinem ;( secunde, revenire, se repetă de 9( ori. 0iecare alungire se>nsoţeşte de tragerea abdomenului.

(decubit dorsal, genunchii flectaţi, picioarele pe sol, mâinile sub ceafă,coatele pe sol, se apropie lent omoplaţii, pieptul se ridică, se menţine (;secunde, se repetă de 9( ori.

(>n ortostatism, se prind mâinile la spate cu palmele >năuntru.Setracţioneaă de braţe >n Aos şi concomitent se roteaă spre interior coatele. &poi>n continuare se ridică braţele pe la spate bombând pieptul. Se menţine ;(+;secunde. ?n continuare se pun mâinile pe un suport mai >nalt !pervaulferestrei$, se lasă un moment de relanaintămtrunchiul, umerii rămân >n urmă, mâinile având pria pe planul respectiv, corpul

nu se apleacă.(din poiţia cavaler(servant, cu membrul inferior de spriAin en Aoscu şoldul membrului inferior din spate ;(+1 secunde.

(şeând pe duşumea cu spatele lipit de perete, aplecări aletrunchiului!spatele cât mai drept$, >ncercând să se prindă cu mâinile gambelecât mai periferic, sau se utilieaă un prosop trecut peste tălpi. Se menţinetensiune +;(21 secunde.

(din aceeaşi poiţie, se abduc coapsele cât mai mult posibil, apoi se>ncearca aplecarea >nainte a trunchiului din şolduri, spatele cât mai drept,semenţine +;(21 secunde.

Qimnastica respiratorieSpondilita anchiloantă determină o disfuncţie ventilatorie restrictivă

odată cu instalarea anchiloei şi deformării coloanei şi toracelui, prin scoatereadin mecanica ventilatorie a componenţei toracice repreentând apron spondilita anchiloantă secontraindică total fumatul .

?n stadiile incipiente, când coloana vertebrală şi articulaţiilecostovertebrale nu au fost blocate de evoluţia ascendentă a bolii , se pune

accentul pe gimnastica corectivă respiratorie şi pe reeducarea respiraţieitoracale .

Qimnastica corectivă respiratorie se realieaă practic prin en vedereconştientiarea din partea bolnavului a mişcărilor cutiei toracice şi aleabdomenului >n timpul faelor respiratorii. Se >ncepe cu respiraţii naale ample,subiectul având mâinile aşeate succesiv pe abdomen, coaste inferioare , coastesuperioare. Se trece apoi la educarea respiraţiei diafragmatică, căci pe masură

ce boala evolueaă şi funcţia toracelui >n mecanica ventilatorie scade , trece pe primul plan reeducarea respiratorie abdominală.


27/29

Qimnastica respiratorie trebuie efectuata ilnic >n cate 2 9 şedinţe de ; +1 minute ! N &fecţiuni reumatice care beneficiaă de 'inetoterapie N, )reţu&ntoaneta, Ed.*omfel +-, pag . 2 $ .

6&COEH8IOEJHJE*&4I&?n recuperarea bolnavilor cu spondilită anchilopoetică , 'inetoterapia seva asocia cu utiliarea agenţilor fiici. 6alneo'inetoterapia este procedeul celmai eficace , gimnastica en baine cu apă minerală. Ea se aplică>n mod precoce >n primele etape ale recuperării, iar mai târiu participă lacombaterea atitudinilor vicioase , hipotoniei,atrofiei şi contracturilor musculare.Se va asocia de asemenea băile de plante la temperatura de 9-(9 grade ) cu odurată de 21(91 min. )ura balneară nu trebuie repetată >naintea trecerii unuiinterval de trei până la şase luni.

E*QHJE*&4I& !terapia ocupaţională $După Steidler, efectele ergoterapiei sunt( Din punct de vedere intelectual ergoterapia micşoreaă emotivitatea ,elibereaă energia potenţială , devoltă atenţia , >nlocuieşte tendinţele psihicedăunatoare de >ncredere de sine , educă obiceiul de a lucra , de a folosi timpulutil şi dă posibilitatea entreţinerea lor familială , şi >şi desfăşoară activitatea i de i .

Ergoterapia are drept scop reeducarea mişcărilor normale, completândreultatele 'inetoterapiei. Ea este metoda finală de adaptare a musculaturiiindemne la posibilităţile de recuperare profesională până la recâştigareamişcărilor normale . Se vor face 2( 9 şedinţe pe săptămână, durata lor

nedepăşind -1(1 min. Se va urmări, >n cursul aplicării acestor metode şicorectarea tulburărilor statice ale coloanei vertebrale prin adoptarea unor poiţiicare să pună discul intervertebral >n repaos .

Se vor interice bolnavului purtarea greutăţilor >n mâini , mişcările enveţe o altă meserie . 5etodele terapeutice descrise evită ca aceşti bolnavi să devină nişte infirmi şidependenţi sociali, păstrându(l ca elemente utile societăţii după posibilităţile şi

>nclinările personale .


28/29

*EC&^&*E&Se adreseaă >n egală măsură organismului sănătos sau bolnav .5etodele de relan repaos după care acestava funcţiona şi va reacţiona mai bine , mai adecvat , mai optim. Jehnicile

relan perioadaspitaliării, >n timpul tratamentului ambulatoriu , >n policlinici şi de bolnavul>nsuşi, la domiciliul său. Dintre efectele sale, amintesc aici pe cele dereechilibrare a tonusului muscular general, cât şi a musculaturii respiratorii,concomitent cu scăderea cererii de H2, amelioreaă starea psihoemoţională a

bolnavului, ceea ce permite refacerea echilibrului psihosomatic necesar procesului de >nsănătoşire. 4entru scopul propus, am folosit tehnicile de relansuşite şi temeinic aplicate, pot ameliora mult starea bolnavilor. ?n metodade relan care se realieaă conştientiarea acestor stări, calmul

psihic care se obţine este urmarea calmului din sfera somatică corporală, ca oconsecinţă a decontracţiei musculare. ?n timpul I, va respira amplu, liniştit timp de 2(9 min. Biperventilaţia dinacest prolog respirator creeaă o stare de alcaloă care va determina o uşoarăstare euforiantă. Jerapeutul >i cere sa(şi imaginee ca >n inspir devine __uşor__iar >n enfunda >n pat. ?n timpul II, antrenamentul propriu(is, constă din contracţii iotonice >ntimpul inspirului, a unui membru superior, a celuilalt, apoi a ambelor, astfel F >ntimpul unui inspir amplu, cotul se desprinde de pat, apoi tot membrul superior se ridică incet până când degetele(mâna fiind __flască__se desprind şi ele. Semenţine această poiţie +;(91 secunde cu apnee, subiectul concentrându(se >nacest timp la efortul deosebit pe care a trebuit sa >l facă membrul superior respectiv. &poi brusc, >n en e


29/29

prăbusirea bruscă pe pat . Se repetă de 9( ori cu menţinerea poiţiei +;(91secunde >n apnee. Durata unei şedinţe este de 91(1 minute.

Pedinţa se termină cu timpul trei , de revenire la tonusul muscular normal .&cum se realieaă traniţia de la starea de rela

Documents

SPONDILITA CORECTATA