Soia - Prezentare

  • View
    128

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

soybean generalities, agriculture

Text of Soia - Prezentare

Soia

SOIA (Glycine max)

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment in hrana umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la cuvantul chinezesc schiong-yu care indica sosul de soia. Denumirea a fost preluata de japonezi de la numele de shoyu, care treptat s-a modificat in so-ya. Denumire acceptata de toate tarile care au introdus in cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de botanica Pen Tsao Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de imparatul chinez Sheng-Hung.In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj.In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zona Transilvaniei cand se cultiva in gradini ca planta rara.Importanta, istoricul si originea culturii de soiaPlant oleoproteinoas, soia se cultiv n multe ri ale lumii, fiind folosit ntreaga cantitate de biomas, cu precdere, ns, seminele bogate n substane proteice (27,0 - 50,0%) i grsimi (17,2 - 26,9%). Seminele mature pot fi utilizate n alimentaia oamenilor (n diferite reete culinare), n obinerea furajelor combinate i pentru extragerea grsimilor. Seminele se mai folosesc pentru obinerea de produse fermentate, sosuri, lapte i brnzeturi.Uleiul de soia, este semisicativ i se utilizeaz n consumul populaiei, la prepararea margarinei, obinerea culorilor pentru pictur, fabricarea maselor plastice, iar roturile i turtele rezultate dup extragerea acestuia se folosesc n furajarea animalelor.Seminele i pstile nemature se utilizeaz ca legume verzi sau pentru prepararea unor mncruri bogate n vitamine i sruri minerale.

Planta ntreag se folosete ca furaj verde pe pune, fn uscat i conservat, nutre nsilozat, iar tulpinile i pstile rmase dup treierat se pot folosi n furajarea animalelor (dup o prealabil pregtire), ca ngrmnt organic, combustibil sau pentru prelucrri industriale (obinerea furfurolului i mtsii artificiale).In hrana animalelor, boabele de soia se intrebuinteaza sub forma de uruiala, de turte si sroturi, amestecate cu uruiala de porumb sau cu alte produse sarace in proteine.Fiind plant leguminoas, care intr n relaie de simbioz cu bacteriile fixatoare de azot, soia este o plant bun premergtoare chiar i pentru cerealele de toamn, cnd se cultiv soiuri timpurii, lsnd n sol cantiti mari de azot (80 -120 kg/ha).Se poate folosi si ca ingrasamant verde, iar in conditii de irigare se poate cultiva in cultura dubla.

Soia ca aliment si medicament.Specialistii recomanda dieta cu soia in mai multe afectiuni. De exemplu, faina de soia este un aliment valoros pentru bolnavii de diabet, guta, reumatism, demineralizare, tulburari ale metabolismului lipidic, dereglari de crestere si anemie. O dieta bogata in soia combate boli grave precum: hepatita, astenia, surmenajul sau cancerul de san. Si cei care sunt in convalescenta se refac mai repede daca mananca preparate din soia. In Japonia, de pilda, femeile includ in ratia cotidiana soia si, astfel, depasesc mai usor perioada menopauzei. Nutritionistii cred ca aceasta performanta se datoreaza hormonilor vegetali existenti in bobul de soia, care inlocuiesc cu succes procentajul scazut al hormonilor estrogeni, secretati de organismul femeilor aflate in aceasta etapa.Soia are un continut ridicat de antioxidanti, numiti izoflavone care mentin echilibrul hormonal. Nutritionistii mai recomanda soia pentru prevenirea cancerului de colon, de san sau de prostata.Soia, contine lecitina, o substanta nutritionala esentiala pentru functionarea armonioasa a creierului. Lecitina mai are si alte roluri, ca de exemplu: impiedica depunerea grasimilor din sange pe peretii vaselor sanguine, ajuta la eliminarea colesterolului, combate ateromul, are proprietati antioxidante.De asemenea soia are un continut suficient de iod pentru a preveni riscurile tulburarilor tiroidiene mai ales la persoanele cu un regim alimentar vegetarian. Totodata soia contine substante probiotice cu rol asemanator antibioticelor, fiind utila in caz de infectii. Raspandire. Suprafete cultivatePe plan mondial, suprafata cultivata cu soia in anul 2008 a fost de 96,870 mil. ha, suprafete mai mari fiind in: S.U.A. (30,2 mil.ha), Brazilia (21,3 mil.ha), Argentina (16,4 mil.ha), India (9,6 mil.ha) si China (9,1 mil.ha).In Europa, suprafete mari s-au cultivat in Federatia Rusa (712,5 mii ha), Ucraina (537,9 mii ha), Serbia (143,7 mii ha), Italia (108 mii ha).In Romania, suprafetele de soia au scazut de la 269 mii ha in anii 1988-1990 pana la 72 mii ha in anul 1997 si pana la 46,1 mii ha in 2008 (48,25 mii ha in 2009).

Soia se gaseste pe primul loc intre plantele erbacee producatoare de grasimi (in anul 2009 suprafata mondiala cu soia a fost de 99,5 mil.ha). Sistematica. Soiuri cultivateSoia apartine genului Glycine L., cea mai importanta specie fiind Glycine max. (L) Merr. sin. Glycine hispida (Moench.) Maxim.Aceasta specie cuprinde mai multe subspecii, cea mai importanta fiind subspecia manshurica, cultivata si in tara noastra si in cadrul careia se cunosc mai multe varietati diferentiate intre ele prin culoarea perisorilor, pastailor, semintelor si hilului.Varietati mai importante la care apartin soiurile cultivate: var. communis; var. immaculata; var. latifolia; var. sordida; var. stricta.

Compozitie chimicaSemintele de soia contin 36-50% proteine, 17-27% grasimi, 14-26% carbohidrati, 2,8-6,9% celuloza, 4,3-6,9% saruri minerale si 9,9-11% apa.Proteinele au o valoare nutritiva ridicata deoarece contin ce 10 aminoacizi esentiali existenti in proteina de origine animala (lizina, leucina, arginina, prolina, fenilalanina, triptofan, valina, izoleucina, histidina, tirozina) de aceea poate inlocui carnea in alimentatia oamenilor. Proteina caracteristica soiei este glicinina, cu un grad ridicat de digestibilitate.Uleiul de soia este semisicativ (107-139 indicele de iod) si contine 30-35% acid oleic, 44-55% acid linoleic si 5-12,9% acid linolenic. Acidul linolenic contribuie in mare masura la instabilitatea uleiului rafinat de soia.Cenusa contine: fosfor, potasiu, calciu si magneziu. Semintele mai contin si cantitati insemnate de vitamine: A, B1, B2, B6, D, E, C, K si PP. Boabele de soia, pe langa bogatia in proteina si grasimi au si un continut apreciabil in extractive neazotate: 19-25%, acestea fiind formate din monozaharide (0,07-2,2%), zaharoza (3,31-13,5%), amidon si dextrina (2,10-8,97%), hemiceluloza si celuloza (4,15-12,77%), pentozani (3,77-5,45%), rafinoza (1,30%), toate aceste valori fiind raportate la substanta uscata.Tulpinile, frunzele si pastaile de soia au un continut ridicat in proteine si grasimi, constituind un furaj cu valoare nutritiva ridicata in faza de inceput a formarii boabelor. In masura in care plantele se apropie de maturitate deplina, cantitatea de proteina si grasimi din organele amintite, scade.Fanul de soia este bogat in proteine (15,4%) si grasimi (5,2%), depasind fanul de lucerna si trifoi.Toate acestea confera soiei insusirea de a avea cea mai ridicata valoare nutritiva si calorica si cele mai largi utilizari dintre toate plantele agricole.Particularitati morfologice si biologiceGerminatia semintelor de soia este epigeica, necesitand pentru germinare 120-150% apa din greutatea lor uscata.

Sistemul radicular este pivotant, de tipul III, ce patrunde in sol pana la adancimea de 130-140 cm, chiar si 200 cm, cele mai multe radacini fiind raspandite pana la 30 cm adancime, iar lateral, pana la 40-70 cm.Pe radacinile de soia se formeaza nodozitati datorita simbiozei dintre bacteria fixatoare de azot Bradyrhizobium japonicum si plantele de soia. In acest scop, semintele se trateaza inainte sau odata cu semanatul cu preparate microbiene specifice, nodozitatile fiind vizibile dupa 10-14 zile de la infectie.Fixarea azotului incepe dupa 15-25 zile dupa formarea lor. In functie de conditiile de mediu in care vegeteaza planta cantitatea de azot fixata prin simbioza este de 80-120 kg/ha.

Tulpina de soia este erecta mai mult sau mai putin ramificata. Tulpinile si ramurile sunt acoperite cu numerosi perisori de culoare rosietica sau albicioasa.Frunzele normal dezvoltate sunt trifoliate, alterne, petiolate, cu foliole de forma ovala, lanceolata, rombica etc., acoperite cu perisori de culoare argintie sau rosietica.Florile mici grupate cate 3-9 in raceme axilare sau terminale sunt hermafrodite, alcatuite pe tipul 5, cu petale albe sau de culoare violacee, cu polenizare autogama.Fructul este o pastaie dreapta sau usor curbata, de culoare bruna-deschis sau castanie deschis, acoperita

cu perisori argintii sau rosietici, cu 1-5 seminte, de obicei indehiscente.Samanta se formeaza in urma dublei fecundari si are o crestere rapida pana ajunge la greutatea maxima, respectiv pana la maturitatea fiziologica. Au forma oval sferica, elipsoidala, cu tegumentul de culoare galbena, bruna sau neagra, cu hilul de aceeasi culoare cu tegumentul sau diferit colorat.MMB este de 50-400g (frecvent, 100-200g) si MH de 65-80 kg.

Cerine fa de clim i solSoia are o capacitate ridicata de adaptare la diferite conditii climatice si de sol, dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperata calda, cu umiditate suficienta si soluri prielnice.Caldura. Temperatura minima de germinatie se situeaza in jurul a 7C (dupa numeroase cercetari la 6C), ca si pentru floarea-soarelui. Dupa rasarire plantutele suporta, pentru scurt timp, temperaturi de -2... -3C in faza cotiledonala si a formarii frunzelor simple. Temperatura optima de germinare este de 30C, iar cea maxima de 38-44C.Necesarul de temperatura pe intreaga perioada de vegetatie este de 1000-1500C in functie de soi. Temperaturile optime in perioada de dezvoltare pana la inflorire sunt de 20-25C, pentru formarea semintelor, 21-23C, iar pentru maturare sunt favorabile temperaturi de 19-20C.

Ce