Sociologie Rurală Curs

  • Author
    palkati

  • View
    257

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of Sociologie Rurală Curs

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    1/47

      Vasile-Mihai Cucerzan

    Sociologie ruralăSinteze de curs

    Cluj-Napoca

    2009

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    2/47

    1. Obiectul şi problematica sociologiei rurale

    1.1. Sociologia rurală în sisteul sociologiilor raură

    1.2. !unc"iile sociologiei rurale

    1.#. $portan"a cunoa%terii sociologiei rurale

    1.1. Sociologia  &socius' so"( asociat ) logos ' teorie( %tiin"ă* este %tiin"a care

    studiază societatea uană ca întreg &siste* al unor eleente &su+sistee* a,late în

    interac"iune. lături de sociologia generală( în strnsă legătură cu ea( e/istă o serie de

    sociologii de raură &sociologia ur+ană %i sociologia industrială( sociologia rurală %i

    sociologia agrară( sociologia culturii( sociologia ,ailiei( sociologia educa"iei etc. etc.*.

    ntre sociologia generală %i sociologiile de raură &particulare* ,unc"ionează rela"iile deuniersal &general* la particular( de la întreg la parte.

    Obiectul  sociologiei rurale îl constituie realitatea ultilaterală( cople/ă %i

    dinaică a satului. Spre deose+ire de late %tiin"e socio-uane care cercetează aspecte

     particulare ale ruralului &geogra,ia( istoria( econoia( etnogra,ia( etc.* sociologia studiază

    ruralul respecti satul ca întreg &siste* alcătuit din o seaă de 3eleente4 în

    interac"iune &,ailia( gospodăria( econoia( institu"iile culturale( %coala( +iserica într-un

    cunt ia"a aterială %i spirituală a satului su+ raportul socialită"ii*.5entru 6iitrie 7usti( înteeietorul sociologiei rurale rone%ti( realitatea

    socială poate să ,ie tratată ca totalitate &întreg* sau ca parte. ntregul( totalitatea constituie(

    o+iect de studiu al sociologiei( partea este o+iectul de studiu al %tiin"elor particulare.

    6upă 8raian erseni( discipol %i cola+orator al lui 6. 7usti sociologia rurală 3nu repetă

    cercetarea ,enoenelor econoice( spirituale( juridice sau politice( ci urăre%te

    interdependen"a lor în ăsura în care sunt în,ă%urarea de ia"ă a unei %i acelea%i unită"i

    sociale satul &Sociologia rurală, 19:1 p. ;*.

    1.2. Sociologia rurală realizează( particulariznd la nielul o+iectului său ruralul

      ,unc"iile generale ale sociologiei< e/pozitiă( e/plicatiă %i interpretatiă( prospectiă %i

     practică sau aplicatiă.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    3/47

    a. 5rin ,unc"ia descriptivă( sociologia rurală prezintă realitatea rurală a%a cu

    este ea= acesta este aspectul pri( sociogra,ic al cercetării= inestigarea ruralului începe

    cu acest aspect cantitati= procednd %tiin"i,ic( sociologia rurală erge la esen"a( la

    cauzele ,enoenelor rurale( la teoria sisteatică a acestora=

     +. 5rin ,unc"ia explicativă( sociologia rurală( ca orice %tiin"ă( descoperă rela"iile

    cauzale( esen"iale %i necesare ale realită"ii rurale( ridicnd cercetarea la niel de %tiin"ă=

    c. 5rin ,unc"ia  prospectivă( sociologia rurală( înteeindu-se pe cunoa%terea

    realită"ilor actuale( se interesează de eolu"ia pro+a+ilă a acestora în iitor &3a %ti

    înseană a preedea4*=

    d. 5rin ,unc"ia  praxiologică( aplicatiă( sociologia rurală( cunoscnd realitatea

     prezentă %i perspectiele sale de iitor &îndeose+i apropiat*( ,orulează o seaă de

     propuneri( solu"ii( alternatie ,iecărei counită"i( zone sau ruralului în general.Sintetiznd aceste ,unc"ii ale sociologiei rurale( pute spune că acestea sunt<

    ,unc"ia cognitivă &de cunoa%tere a ruralului în toată ultilateralitatea %i dinaica laturilor 

    sale*( ,unc"ia prospectivă  sau predictivă &prognoza eolu"iei o+iectului cercetat*( ,unc"ia

     praxiologică &propuneri pentru trans,orarea acesteia*.

    1.#. $portan"a sociologiei rurale este o e/presie speci,ică( teoretică %i practică( a

    ,unc"iilor sale< &repetă* cunoa%terea( pe iu( a realită"ilor rurale %i interpretarea teoreticăa lor( prospectarea iitorului acestora %i propunerea unor solu"ii în con,oritate cu

    realitatea %i cu cerin"ele acestui iitor. +inarea aspectelor teoretice %i practice în

    studierea ruralului a aut-o în edere 6. 7usti atunci cnd a sta+ilit principiile aplelor 

    cercetări de sociologie a ruralului pe care le-a ini"iat %i condus %i cu se o+seră chiar în

    titlul uneia din pu+lica"iile sale

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    4/47

    2. Tradiţii româneşti în cercetarea sociologică a ruralului

    2.1. 5resociologia rurală

    2.2. Monogra,iile pregustiene

    2.#. >coala onogra,ică de la ?ucure%ti &6. 7usti*

    2.:. Sociologia rurală clujeană &7. @. Marica( Mihai >er+an*

    2.1. nă"a"ii( %i în general( oaenii de cultură roni au acordat o aten"ie

    deose+ită satului ronesc. Cauzele acestei aten"ii se a,lă în ,aptul că ajoritatea

    a+solută a popula"iei rone%ti a trăit la sat( că în ediul sătesc s-au ,orat poporul

    ron( li+a %i cultura sa aterială %i spirituală( că Auasi-totalitatea oaenilor de cultură

    %i %tiin"ă roni au proenit din spa"iul rural. ntre autorii care s-au re,erit la sat( schi"nd

    unele analize( au ,ost( între al"ii( 6. Canteir &Descriptio Moldaviae*( 6inicu 7olescu&Însemnare a călătoriei mele*( apoi $. @liade Bădulescu( N. ?ălcescu( M. ogălniceanu(

    M. @inescu %.a. Sintetiznd opiniile despre satul %i ruralul ronesc anterioare lui 6.

    7usti( constată că acestea sunt< a* curentul li+eral &$. C. ?rătianu( $. 7hica*= +* curentul

     juniist &8. Maiorescu( M. @inescu( . 6. Denopol( 8h. Bosetti*= c* doctrinele sociale

    ale agronoilor &$. $onescu de la ?rad( C. 7aro,lid*= d* curentul socialist &C.

    6o+rogeanu-7herea* &. 6. S. Euinosu( Sociologie rurală( 199F( pass.*.

    2.2. 5riele onogra,ii au apărut în secolul al D$D-lea( ca onogra,ii a unor 

     jude"e %i plase. n anul 1;9#( în gazeta Foaia poporului s-a instituit un concurs literar cu

     preii pentru onogra,iile counelor rone%ti din coitatul Si+iu. 6rept urare s-au

    realizat 1# onogra,ii săte%ti %i au ,ost preiate acelea consacrate counelor Grlad(

    7ura Bului( Behau. Hlterior s-au realizat %i alte lucrări cu caracter onogra,ic( unele %i

    la ini"iatia unor înă"ători %i preo"i precu %i ,olclori%ti.

    2.#. 5rin 6iitrie 7usti( înteeietorul %colii onogra,ice de la ?ucure%ti s-a

    trecut la studiul cercetării %tiin"i,ice( apro,undate a satului ronesc( pe +aze teoretice %i

    etodologice oderne. Con,or sisteului sociologic( ruralul   ar reprezenta un

    ansa+lu de manifestări econoice( spirituale juridice %i politice care ,iin"ează datorită

    cadrelor   &cosologic( +iologic( psihologic %i istoric* ,iind guernate de 3legea

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    5/47

     paralelisului sociologic4. 5rezentă pe scurt aceste cadre %i ani,estări preconizate de

    7usti în luina unei cercetări sociologice< cadrul cosmologic  &a%ezarea geogra,ică(

    clia( hidros,era( litos,era %i +ios,era*= studierea sa eiden"iază legăturile satului cu

    ediul geogra,ic= cadrul biologic  &recensăntul popula"iei( i%carea sa( condi"iile

    igienico-sanitare*= cercetarea acestui 3cadru4 urăre%te rela"iile dintre ia"a socială a

    satului %i situa"ia sa +iologică *= cadrul psihic  &solidaritatea su,letească a satului(

    cooperarea socială( personalită"ile( cercurile de sipatie* pune în aloare corela"ia dintre

    ia"a su,letească a locuitorilor %i ia"a lor socială= cadrul istoric  &trecutul satului(

    atitudinea locuitorilor ,a"ă de acest trecut* are în aten"ie legăturile satului cu propriul

    trecut( rela"ia lui cu tradi"iile.  Manifestările economice  se re,eră la ia"a aterială a

    satului direc"iile de actiitate econoică( natura %i capitalul( uneltele( î+unătă"irile

    ,unciare( renta+ilitate( eserii %i coer"*= manifestările spirituale  de,inesc stareaculturală generală a satului &li+a( %coala( religia( +i+lioteca %i căinul cultural( ,olclorul

    %i etnogra,ia*= manifestările etico-juridice  e/priă ia"a orală &concep"ii %i nore(

    a+ateri( sanc"iuni orale* %i juridică &o+iceiuri juridice( contracte( o%teniri( procese

    ciile %i penale*= manifestările politice şi administrative se re,eră la atitudinea satului ,a"ă

    de ia"a politică &partide( alegeri* %i adinistratiă &locală( jude"eană %i na"ională*.

    3Hnită"ile sociale4 recoandate de 7usti spre a ,i studiate sociologic sunt< ,ailia %i

    gospodăria( categoria socială. Eegea paralelisului sociologic ar ,eri după 6. 7usti  sisteul său sociologic de unilateralitatea celorlalte sistee. 3Voin"a socială( ca otiare

    a e/isten"ei( rela"iilor %i proceselor unită"ilor sociale scrie 7usti nu este o construc"ie

    ar+itrară a spiritului. @a poate ,i oricnd descoperită %i precis caracterizată prin raportarea

    ani,estărilor econoice( spirituale( politice %i juridice( la ansa+lul cadrelor I...J ceea

    ce constituie legea paralelisului sociologic. Hn întreit paralelis< înlăuntrul cadrelor(

    un paralelis între cadrele e/trasociale< cosologic %i +iologic( pe de o parte= apoi un

     paralelis în snul ani,estărilor între cele constitutie< econoică %i spirituală %i

    regulatie politică %i juridică= în s,r%it( un paralelis între ansa+lul ani,estărilor %i

    ansa+lul cadrelor. 5aralelis înseană că toate aceste categorii nu ,orează raporturi

    de su+ordonare logică %i nici nu pot ,i reduse unele la altele( adică nu ,orează între ele

    înlăn"uiri cauzale( ci nuai condi"ii reciproce( e/isten"iale= ele nu pot ,i în"elese dect în

    unitatea lor structurală ca totalitate sui-generis4 &6. 7usti( Sistemul de sociologie, etică

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    6/47

    şi polietică( în Opere, $( p. 11K-11;*. Baportată la cunoa%terea realită"ii sociale( 3legea

     paralelisului social4 duce la urătoarele idei< a* societatea este o unitate autonoă de

    ani,estări spirituale %i econoice( organizate juridic %i politic %i condi"ionate cosic(

     psihic %i istoric= +* natura acestei unită"i este oin"a socială= c* o unitate oarecare

    întrune%te un siste de oin"e sociale &su+unită"i* structural organizate în raporturi

    dinaice &procese* unele cu altele= d*  scopul monografiei rurale este caracterizarea

    voinţei sociale  &s. n.*. Satul( couna( zona etc. ar reprezenta ast,el un ansa+lu de

    ani,estări &econoice( spirituale etc.* care e/istă datorită cadrelor &cosologic( +iologic

    etc.* guernate de legea analizată ai sus. Sintetic( e/istă două categorii de cadre< cadrul 

    natural &cosic %i +iologic* %i cadrul social &istoric %i politic*( care( actind asupra

    voinţei sociale( creează alorile sociale( econoice( spirituale( politice %i juridice.

    Cercetările sisteatice de teren( ini"iate de către 6. 7usti( au întrunit cu tipulspeciali%ti din di,erite %tiin"e %i( ulterior( 3echipele regale studen"e%ti4. S-au ,ăcut

    aseenea cercetări la 7oicea Mare &192L*( Bu%e"ul ?răilei &192F*( Nerej &e,ectuate în

    192F( cercetările din această coună se or pu+lica în onogra,ia Nerej un illage

    dune region arhaiAue 19#;( coordonator ,iind .. Stahl*( la !undu Moldoei din

    ?ucoina &192;*( ara Gltului( în special couna 6răgu% &1929( 19#2( 19## cnd au

     participat ;9 de cercetători iar rezultatele inestiga"iilor au ,ost ,inalizate în ol. 6răgu%  

    un sat din ara Gltului( coordonator 8r. erseni*( Buncu 7orj &19#0*( Cornoa în?asara+ia &19#1*( >an" Năsăud &19#L( 19#F*( plasa 6+onic &19#9*( odac Mure%

    &19:L*( aceasta din ură su+ conducerea lui . 7olopen"ia. ntrerupte după cel de al

    doilea răz+oi ondial( cercetările de sociologie rurală concretă au ,ost reluate după

    19FL< la ?elin"( apoi prin onogra,iile ur+anizării zonelor ?ra%o( Slatina %i $a%i. ple

    capanii de teren( în spiritul acelora inter+elice s-au des,ă%urat la ?uciuu Sălaj &19F;

      19F9*( încheiate prin ol. ?uciui un sat din ara de su+ Munte coordonat de G.

    ?ădina( 6. 6uitriu %i Gct. Nea"u*( la 7r+ou Sălaj su+ conducerea lui $. lua%( 7.

    @. Marica %i $. Venczel. Se întreprind cercetări sociologice regionale( ara Ga%ului

    &19K: 19KF* %i Mun"ii puseni &19;0 19;L*( a+ele conduse de $. lua% .

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    7/47

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    8/47

    #. Metodele de cercetare în sociologie

    #.1. Conceptul de etodă

    #.2. ncheta socială. Chestionarul

    #.#. Monogra,ia

    #.:. $nteriul

    #.L. @/perientul

    #.F. Metode socioetrice

    #.K. 5relucrarea %i interpretarea datelor 

    #.1. 5rin metodă se în"elege odul de cercetare sisteatică( în cazul sociologiei

    rurale( a realită"ilor sociale &rurale*. G etodă se copune din< a* schea conceptuală= +*

    de,ini"ia opera"ională= c* ipotezele= d* tehnicile %i procedeele utilizate. 8raian Botariure"ine urătoarele seni,ica"ii ale conceptului de etodă< a* principiul ,undaental care

    orientează o cercetare &de e/. etoda structuralistă( ,unc"ionalistă( dialectică( istorico-

    onogra,ică( interdisciplinară etc.*= +* odalitate e,ectiă de cercetare a realită"ii

    &o+sera"ia %i e/perientul*. 6upă tehnicile de cercetare( 8raian Botariu propune

    urătoarea clasi,icare a etodelor în sociologie< a* o+sera"ia propriu)zisă= +* interiul=

    c* ancheta= d* analiza docuentelor= e* e/perientul &"urs de metode şi te#nici de

    cercetare sociologică( 19;F( p. 2#-2:*. &8ehnica sociologică răspunde la între+area cumtre+uie să se e,ectueze cercetarea &recoltarea de in,ora"ii( analiza( interpretarea %i

     prelucrarea statistică a in,ora"iilor*. 5rocedeul se re,eră la etapa de prelucrarea %i

    analiză a in,ora"iilor.*.

    #.2. 3ncheta este o etodă de strngere a in,ora"iei de la o asă are de

    indiizi uani( cu ajutorul unui instruent speci,ic< chestionarul4 &8r. Botariu*. ncheta

    are două ariante principale< a* directă sau orală= +* indirectă sau în scris.

    Clasi,icarea anchetei sociale se ,ace( de regulă( în ,unc"ie de criterii precu< a*

    speci,icul teei de cercetat &ancheta deogra,ică( ancheta culturală( etc.*= +* natura

    con"inutului urărit &anchete de atitudine( de coportaent*= c* scopul urărit &ancheta

    de e/ploatare( de diagnostic etc.*. n general( ancheta socială cuprinde urătoarele etape<

    1* sta+ilirea o+iectielor de cercetare %i a ipotezelor de lucru= 2* e%antionarea &siplă(

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    9/47

    aleatoare( strati,icată*= #* ela+orarea aparatului teoretico-etodologic al cercetării

    &opera"ionalizarea conceptuală( sta+ilirea %i ela+orarea principalelor instruente de

    cercetare( dintre care cel ai ,recent este chestionarul sociologic( prin interediul

    căruia se pot o+"ine ai ulte categorii de indicatori deogra,ici( socio-econoici(

    aria+ile coportaentale ale su+iec"ilor etc.= :* ancheta pilot &aplicarea instruentelor 

    de cercetare cu scopul alidită"ii lor pe un grup restrns de su+iec"i= L* depistarea

    aterialului ,aptic de teren= F* prelucrarea aterialului ,aptic prin procedee statistice

    adecate= K* redactarea raportului de cercetare.

    "#estionarul este instruentul de cercetare cel ai ,recent. %a cu precizează

    8raian Botariu( chestionarul( ca instruent speci,ic al anchetei sociologice( 3poate ,i

    în"eles ca o ul"ie de între+ări( de regulă scrise( adresate su+iec"ilor în ,ore ariate(

    într-o anuită succesiune( pe +aza unor considerente logice %i psihologice4 &KL( p.9K*.6upă conţinut( între+ările care constituie chestionarul( sunt< ,actuale( de opinie %i de

    cuno%tin"e. ntre+ările  factuale  izează 3identi,icarea4 su+iec"ilor pe criteriul unor 

    caracteristici generale &locul na%terii< rural sau ur+an( se/( rstă( ultia %coală a+solită(

    ocupa"ia actuală( starea ciilă( etc.*( iar nu după nuele sau adresa lor. ntre+ările de

    opinie urăresc o+"inerea de in,ora"ie su+iectie &atitudini( opinii( otie( interese(

    etc.* Cele de cunoştinţe( or să testeze nielul de cunoa%tere al su+iectului într-un anuit

    doeniu. deseori unul %i acela%i chestionar are un caracter i/t< ,actual %i de opinierespecti %iOsau de cuno%tin"ă. 6upă ormă( între+ările sunt deschise( închise %i i/te.

    ntre+ările deschise  &li+ere sau poscodi,icate* solicită( ca răspuns( opinia su+iec"ilor&de

    e/< ce părere ae"i desprePQ*= cele închise &precodi,icate* au răspunsuri în nuăr ,i/(

    sta+ilit în chestionar( dintre care su+iectul tre+uie să archeze răspunsul potriit &de e/.

    încadrarea în categoria de rstă< între 20-#0 ani= #0-:0 ani( etc.*= între+ările mi$te

    &seideschise sau seiînchise* se re,eră la situa"ii nepreăzute( altele dect ariantele de

    răspunsuri sta+ilite în chestionar.

    Grice cercetare sociologică concretă odernă iplică analize statistice ale datelor 

    de teren. 6e aceea( statistica a deenit un doeniu o+i%nuit în inestiga"ia sociologică. Se

    ,olose%te( de aseenea( în od ,recent teoria pro+a+ilită"ii( alge+ra atricială( teoria

    gra,elor( etc.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    10/47

    #.#. Monogra,ia rurală porne%te de la teoria 3 paralelismului sociologic4 ela+orată

    de 6iitrie 7usti &6espre paralelisul sociologic*.

    Begulile unei +une cercetări onogra,ice ar ,i după 7usti urătoarele< a*

     pregătirea teoretică= +*sinceritatea %i o+iectiitatea ,a"ă de ,apte= c* G+sera"ia să ,ie

    e/actă %i copletă= d* o+sera"ia să ,ie controlată %i eri,icată= e*Cercetătorul să ,ie

    docuentat %i in,orat asupra ,enoenului pe care îl cercetează= ,*Cercetarea tre+uie să

    ,ie ,ăcută de echipe de speciali%ti( deci să ,ie colectiă= g*!enoenele cercetate să ,ie

    coparate cu alte ,enoene ( p.1;*. n altă parte 7usti enueră urătoarele reguli< a*

    o+sera"ia tre+uie să ,ie sinceră %i o+iectiă= +* o+sera"ia să ,ie e/actă( adică

     pătrunzătoare %i copletă( să î+ră"i%eze prin urare toate aănuntele în arietatea(

     pro,unziea %i unitatea lor= c* o+sera"ia( odată culeasă( tre+uie să ,ie controlată %i

    eri,icată= d* o+sera"ia tre+uie să ,ie colectiă= e* o+sera"ia( ca să ,ie %tiin"i,ică( tre+uiesă ,ie in,orată %i pregătită= ,* G+sera"ia să ,ie intuitiă= g* copara"ia & "onsideraţiuni

    asupra unui nou sistem sociologic, etic şi politic( 19:0( p. #1L-#20*.

    6upă %e,ul >colii sociologice de la ?ucure%ti( o+seratorul are o+liga"ia să-%i

    cerceteze deopotriă %i izoarele proprii de di,orare( să caute să-%i eliine toate

     prejudecă"ile legate de tip( de loc( de ,ora"ia sa %tiin"i,ică( a%a înct să redea ,aptele

    ,ără nici un adaus din partea sa. ceastă o+iectiitate %i sinceritate ,a"ă de ,apte presupun(

    după 7usti( o disciplină seeră a oin"ei cercetătorului. n ceea ce prie%te e/actitatea %icopletitudinea o+sera"iei( 7usti atrage aten"ia că cercetătorul niciodată nu poate să se

     +izuie pe eorie( ci el tre+uie să se +azeze pe etode %i tehnici precise de lucru( cerin"ă

    legată de a treia regulă care presupune controlul %i eri,icarea( deci( reluarea

    o+sera"iilor( ducnd la ceea ce 7usti nuea 3ra"ionaentul e/periental4. cesta constă

    în eri,icarea concluziilor unui ra"ionaent( care ia ca punct de plecare o o+sera"ie( prin

    concluziile de ra"ionaent ale unei noi o+sera"ii( odalitate prin care a+ele o+sera"ii

    se controlează reciproc iar %ansele de eroare scad odată cu ultiplicitatea doezilor.

    Be,eritor la caracterul colecti al o+sera"iei 7usti are în edere ultidisciplinaritatea

    cercetării( care iplică rela"ii de cola+orare în inestiga"iile rurale. G o+sera"ie

    in,orată %i pregătită presupune cunoa%terea +i+liogra,iei att asupra localită"ii sau zonei

    ce urează să ,ie cercetată ct %i asupra pro+leei pe care o urăre%te cercetătorul( ,ără

    o pregătire teoretică adecată el răne doar un culegător de ,apte.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    11/47

    $ntui"ia sociologică este percepută de 7usti ca o intui"ie o+iectiă( and în edere

     posi+ilitatea pe care aceasta o are de a dezălui sipatetic( prin trăire sau pe cale

    intelectuală sensul %i natura intiă a ,enoenelor sociale( ea nede,ornd %i

    neschi+nd realitatea socială. 3junge aici scrie 7usti la punctul culinant al

    cercetărilor onogra,ice< gndirea se o+iectiează( eul ede din a,ara lui în interesul

    ,iin"elor %i lucrurilor( le în"elege %i le judecă( ,ăcnd a+strac"ie de propria sa persoană %i

    de sentientele proprii( sesizează natura e/actă a lucrurilor printr-o în"elegere corectă(

    su+ unghiul intern al unui spirit sociologic in,orat %i con%tient de restul total %i

    superior al cercetării4. &Sistemul de sociologie...( în Gpere $( p. #20 *. >i( în s,r%it( la

    regulile o+sera"iei( 7usti adaugă copara"ia apreciată( de alt,el( de 6urRhei ca ,iind

    ,undaentală în sociologie. 5entru 7usti ra"iunea ei constă în a eliina treptat tot ceea

    ce este particular %i accidental( %i a păstra ceea ce este general( tipic %i esen"ial dincercetare.

    G etodă copleentară onogra,iei sociologice( propun sociologii ,rancezi

    conteporani. @ste or+a despre 3 Metoda anchetei multidimensionale monografice în

     sociologia rurală4( care e/clude chestionarul în inestiga"ia satului( în schi+ se recurge

    la o+sera"ie( interiuri %i participa"ie la actiită"ile rurale. n plus( ,iecare cercetător 

    utilizează un jurnal personal.

    #.:. !nterviul  se realizează prin dialogul 3,a"ă în ,a"ă4( în cadrul unei discu"ii

    relati li+ere prin care se urăre%te cunoa%terea unor aspecte care interesează cercetarea.

    Se poate întreprinde ,ie 3li+er4( ,ie cu ajutorul unui 3ghid de interiu4 and ca scop

    en"inerea discu"iei în cadrele propuse ini"ial. !olosirea interiului ca etodă a strngerii

    de in,ora"ii presupune un nuăr ic de su+iec"i( dar ,acilitează a+ordarea pro+leelor 

    în pro,unziea lor( în cadrul discu"iei.

    #.L. %$perimentul este etoda de cercetare care presupune interen"ia directă a

    cercetătorului asupra o+iectelor %i ,enoenelor studiate. !olosirea e/perientului

    %tiin"i,ic e/plică în +ună ăsură progresele %tiin"ei oderne &a naturii* ,a"ă de %tiin"a din

    antichitate care se +aza pe o+sera"ie. !r. ?au &&ovum organum( 1F20* arăta că oul

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    12/47

    de %tiin"ă prooacă( în cadrul e/perientului( o odi,icare în o+iectul presupus drept

    cauză %i urăre%te dacă acea odi,icare se constată %i în ,enoenul presupus e,ect. ntre

    aspectele speci,ice ale e/perientului în sociologie &mutatis mutandis* în %tiin"ele

    socio-uane în general( este %i acela că în societate este or+a de oaeni( de su+iec"i

    înzestra"i cu con%tiin"ă %i oin"ă. @. 6urRhei( în 'egulile metodei sociologice &cap. V$*

    arată că( în legătură cu e/perientul( 3e/plica"ia sociologică constă e/clusi în a sta+ili

    raporturi de cauzalitate( ,ie că e or+a de a ata%a un ,enoen la cauza lui sau( dipotriă(

    o cauză la e,ectele sale utile4. @/eplu de e/perient în sociologie< cunoa%terea

    e,ectului instruc"iei asupra reu%itei sociale. &. M. 6unerger*.

    #.F. Sociometria este legată de nuele lui . $. Hlareno &originar din ?ucure%ti*.

    G+iectul de studiu al socioetriei îl constituie interrela"iile pre,eren"iale de la nielulgrupurilor ici. ntre oaeni e/istă trei tipuri de rela"ii< de atrac"ie( respingere %i

    indi,eren"ă. Testul sociometric este etoda care arată starea pre,eren"ială a su+iectului în

    grupul ic din care ,ace parte. Băspunsurile sunt înscrise pe un ta+el &atricea

    socioetrică* pe +aza căruia se poate a,la( între altele( atrac"ia pe care un indiid o are în

    grup &alte etode socioetrice de a,lare a situa"iei pre,eren"iale sunt sociograele

    indiiduale( testul con,igura"iei sociale*.

    #.K. $n,ora"iile do+ndite cu ajutorul instruentelor de cercetare &ca de e/.

    chestionarul( interiul etc.* sunt prelucrate  %i interpretate. Gdinioară actiită"ile

     priare de prelucrare se ,ăceau anual. 6e ctea decenii se aplică procedee statistice %i

    ateatice cu ajutorul calculatoarelor. 5e lngă această ,oră de prelucrarea cantitativă

    a in,ora"iilor se recurge %i la interpretări calitative care ajung la rela"iile de cauzalitate

    ale ,enoenelor cercetate.

    Cercetarea se încheie cu un raport de cercetare<

    - $ntroducere=

    - $storicul proiectului=

    - Bezuatul cercetărilor anterioare=

    - Be,orularea pro+leei=

    - 5rocedeele ,olosite pentru culegerea %i prelucrarea in,ora"iilor &datelor*=

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    13/47

    - 5rezentarea rezultatelor=

    - naliza %i interpretarea rezultatelor=

    - Concluzii %i sugestii.

    n condi"iile e/ploziei in,ora"ionale( a dezoltării %i diersi,icării ,enoenelor %i

     proceselor sociale( docuentele statistice ocupă un loc tot ai iportant pentru sursele

    utilizate în cercetarea sociologică în general %i a sociologiei rurale în particular. @sen"ial

    este ca datele din docuente să ,ie e/acte. Se procedează chiar la instituirea unor 3+ănci

    de date4 care pot constitui docuente pentru ai ulte genera"ii de sociologi. n general(

    docuentele se ela+orează prin două tipuri de înregistrări< a* exhaustive %i +* selective.

    Ea rndul lor înregistrările e/haustie sunt<  periodice  &recensăntul popula"iei %i al

    locuin"elor* %i continue &înregistrările de la sericiile de stare ciilă( o,erite de o+icei prinanuarele statistice ale Boniei*. $n,ora"iile cuprinse în ,orularele de recensănt au

     prioritate ,a"ă de cele cuprinse în alte tipuri de docuente întruct au ,ost înregistrate

     potriit unei etodologii %tiin"i,ice %i unice de către operatori instrui"i %i se +ucură de

    garan"ii o,iciale priind e/actitatea %i copletitudinea lor. Vasile Ni,tode a ela+orat

    urătoarea clasi,icare a tipurilor de docuente<

     

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    14/47

      centrale

      o,iciale

    locale

      scrise personale

      presa

      8$5HE

    [email protected] statistice

      tehnice

    [email protected]@ iconogra,icealte docuente în iagini ,otogra,ice

      ,onetice cineatogra,ice

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    15/47

    :. Spaţiul rural

    :.1. 6iensiunile spa"iului rural

    :.2. Spa"iul rural tradi"ional %i spa"iul rural odern

    :.1. Baportat la rural( spa"iul este în"eles ca un suport real( concret pentru o %i

    actiită"ile sale( apropiindu-se( prin con"inut( de unele no"iuni ca 3ediul a+iant4(

    3cadrul de ia"ă4( 3ediul rural4 etc.

    "#arta europeană a spaţiului rural  re"ine urătoarele caracteristici ale

    3spa"iului rural4<

    Sensul no"iunii de 3spa"iu rural4 are în edere o zonă interioară( inclusi satele %i

    icile ora%e( în care area parte a terenurilor sunt utilizate pentru<

    - agricultură( silicultură( acacultură %i pescuit=- actiită"ile econoice %i culturale ale locuitorilor acestor zone &artizanat(

    industrie( sericii( etc.*=

    - zonele neur+ane %i de distrac"ii aenajate&sau rezera"iile naturale*=

    - alte utilizări &în a,ara celor de locuit*.

    ctiită"ile agricole&inclusi silicultura( acacultura %i pescuitul* %i neagricole

    ale unui spa"iu rural ,orează o entitate distinctă ,a"ă de spa"iul ur+an( care este

    caracterizat printr-o puternică concentrare de locuitori %i de structuri erticale %iorizontale. &Neagu Victor( 7heorghe Starău( Bonia. Charta europeană a spa"iului rural(

    199F( p. 1#0*.

    Funcţiile principale ale spa"iului rural sunt<

      a*. economică  &prooarea unui siste de produc"ie agricolă care să asigure

    necesită"ile alientare ale popula"iei( +ene,icii pentru agricultori %i ,ailiile acestora la

    un niel copara+il cu acela al altor 3pro,esii li+erale4( protejarea ediului înconjurător 

    %i asigurarea regenerării ijloacelor de produc"ie( producerea ateriilor prie necesare

    econoiei( să răspundă necesită"ilor întreprinderilor ici %i ijlocii agricole( industriale(

    artizanale sau coerciale( precu %i prestărilor de sericii( asigurarea +azei necesare

    actiită"ilor de recreere %i turis( conserarea resurselor genetice*=

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    16/47

     +*. ecologică &conserarea resurselor naturale de ia"ă sol( apă( aer( protejarea

     +iotipurilor %i spa"iilor erzi( conserarea %i între"inerea spa"iului natural( a +iodiersită"ii

    genetice( a peisajelor naturale( protec"ia ,aunei*=

    c*. socio-culturală &în ia"a asociatiă locală( dezoltarea rela"iilor între popula"ia

    ur+ană %i ur+ană( etc.*&ibid.( p.1#K*

    Spa"iul rural cuprinde ai ulte su+spa"ii. 6upă unii el ar ,i ,orat din< a*  spaţiul 

     fizic care la rndul lui este natural &geoor,ologic %i cliatologic* %i artificial  &clădiri(

    %osele( poduri etc.*= +*  spaţiul social   &totalitatea grupurilor sociale( a pozi"iilor %i

    interac"iunilor acestora în cadrul unei counită"i rurale*. l"ii or+esc despre  spaţiul 

    relaţional   &e/priat prin legăturile dintre di,erite su+sistee ale spa"iului social* %i

     spaţiul cultural . Noi include ultiele două tipuri de spa"ii în spaţiul social . @/trapolnd

    considera"iile lui 8. 5arsons despre ur+an la rural s-ar putea or+i despre un 3spa"iu deac"iune în ediul rural4. l"ii or+esc despre 3un spa"iu de counicare4&6eutsch* care( la

    ,el( ,ără nici o reticen"ă pute să le include în cadrul spa"iului social. . EeTin

    or+e%te despre un 3spa"iu psihologic4.

    :.2. n ,unc"ie de condi"iile zonale( în sociologia rurală ronească se or+e%te

    despre 3spa"iul rural tradi"ional & 3Buralul tradi"ional4* %i 3spa"iul rural odern4&3Buralul odern4* care se di,eren"iază att în ,unc"ie de structura ,izică &ediul ,izic

    natural %i ediul ,izic arti,icial* ct %i de structura socială. 4Buralul tradi"ional4 s-ar 

    caracteriza prin< a* diersitate socială= +* autarhie= c* oogenitate culturală( iar 3ruralul

    odern4 prin< a* ia"ă econoică ai cople/ă= +* o+ilitate deogra,ică ai intensă=

    c* ctiitate culturală speci,ică= d* continu-u rural-ur+an &Ni,tode Vasile( %lemente de

    sociologie rurală( 19;:( p. F2( FK F;*.

    tt ruralul tradi"ional ct %i ruralul odern necesită o cercetare diacronică( în

     perspectia deenirii sale( ct %i  sincronică( ce are în edere eleentele lui coponente

    la un oent dat. 5riul tip de analiză &diacronică* este realiza+ilă printr-o reconstituire

    a ceea ce par"ial &în cazul ruralului tradi"ional* sau în ai are ăsură &în cazul ruralului

    odern* a ,ost distrus. Cercetătorul tre+uie( cu alte cuinte( să recurgă la o anuită

    3arheologie sociologică4 ( la ceea ce în etnosociologie se nue%te 3 supravieţuire4 sau

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    17/47

    3retenţii culturale4 în"elese ca răă%i"e ale unor ani,estări coportaentale străechi

     pe +aza cărora se realizează un ,el de 3reconstrucţie sociologică4 ce ne poate o,eri ,ore

    echi ale ruralului. Nuai că e/plicarea spa"iului rural arhaic prin 3relicte etnologice4

    &,ore străechi de cultură populară întlnite în unele sate tradi"ionale* ni se pare relati

    ,or"ată( ,iindcă a%a cu au a,irat roanticii gerani( în constituirea ,orelor străechi

    de cultură populară( ,antezia %i iagina"ia au jucat un rol de care tre+uie să se "ină

    seaa. desea unele ,ore de cultură( chiar dacă pornesc de la real( pot să ni se

    în,ă"i%eze contrar realului.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    18/47

    L. Satul ca element al spaţiului rural

    L.1. 6e,ini"ia satului

    L.2. 8ipologia satelor rone%ti

    L.1. Marea ajoritate a de,ini"iilor satului indică drept gen pro/i conceptul de

    3comunitate umană4( care cuprinde în s,era sa %i no"iunea de ora%. 6e aici( utilizarea

    ,recentă a sintagelor 3comunitatea umană rurală4 cnd se ,ac re,eriri la sat %i

    3comunitate umană urbană4 cnd se are în edere ora%ul. Concept ela+orat de sociologul

    geran !r. 8onies( counitatea se prezintă ca o unitate( ca un 3tot social4 cu o structură

    %i ,unc"ii ireducti+ile la indiizii coponen"i. Me+rii unei counită"i sunt lega"i prin

    locuirea aceluia%i teritoriu %i prin rela"ii interuane relati constante %i tradi"ionale.

    !r. 8Unnies a deliitat counitatea &7eeinscha,t* de societate &7esellscha,t*.Comunitatea  &satul* ar ,i( după sociologul geran( un organis iu( +ine integrat

    înteeiat pe datini %i trăiri coune( în ree ce societatea &ora%ul*( apărută ult ai

    trziu( este o entitate socio-uană arti,icială( înteeiată pe conen"ie %i legisla"ie. @/istă(

    după sociologul geran( o counitate 3de snge4 care poate ,i trans,orată într-o

    counitate 3de loc4 %i aceasta poate deeni o counitate de spirit( cea ai înaltă ,oră

    de counitate oenească. Concretizarea aterială a acestor tipuri de counită"i o

    reprezintă 3casa4 pentru pria ,oră( 3satul4 pentru cea de-a doua %i 3identitatea deocupa"ie4 pentru ultia.

    n 3societate4 8Unnies ede o ,ora"ie socială în care de%i oaenii trăiesc

    îpreună în acela%i spa"iu ,izic( nu sunt lega"i în od esen"ial. stăzi polaritatea sta+ilită

    de către 8Unnies nu ai poate ,i sus"inută nici logic( nici epiric. 8eoria 3continuu-lui

    rural urban4 este concludentă în acest sens. Nici ideea durReiniană con,or căreia

    counită"ii i-ar ,i caracteristică 3 solidaritatea organică4( iar societă"ii 3 solidaritatea

    mecanică4 nu ai poate constitui un sprijin teoretic pentru polarizarea celor două no"iuni.

    $deea de counitate( a%a cu a arătat ai sus( poate seri ca gen pro/i att pentru sat(

    ct %i pentru ora%. nsă%i counitatea ur+ană a%a cu a ,ost interpretată de 8Unnies s-a

    odi,icat esen"ial. pătruns %i în ediul rural raţionalitatea actiită"ii agricole( a%a-zisa

    3solidaritate organică4 a slă+it ult( ceea ce deterină pe unii sociologi să or+ească

    despre s,r%itul "ărăniii.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    19/47

    6e,ini"iile satului di,eră în od ,iresc( în ,unc"ie de perspectia prin care a ,ost

    ela+orată< econoică( geogra,ică( deogra,ică( etnologică etc. Hnii de,inesc satul

    raportat la ora%. 6. 7usti considera că 3satul ronesc nu este o asocia"ie li+eră de

    indiizi în care ,iecare să se poată coporta după gustul său( ci o counitate puternică de

    ia"ă( un tipar %i un ,actor de trans,orare %i odelare4. Sociologul clujean 7eorge @.

    Marica propunea urătoarea de,ini"ie< 3atul e o unitate geografică cu o populaţie

    agricolă şi puţin numeroasă! puţin densă! sedentară şi omogenă! o unitate durabilă!

     puţin diferenţiată şi stratificată! însă bine integrată! o unitate nevoluntară şi nefinală

    "chiar o comunitate de viaţă#! o unitate primară şi totală "adică o unitate completă fără

     să fie complexă! ci relativ simplă şi o unitate autonomă mai bine zis autarhică

    determinată de tradiţie! care explică în mare măsură fixitatea! stabilitatea! iraţionalismul 

    motivaţiei sociale şi conformismul social puternic ce domneşte la săteni ca şi felul de a fi

    rutinar al socialităţii lor! caracterizată prin predominarea raporturilor personale!

    intime! directe! totale! et c4. &Încercare de deiniţie a satului* . G de,ini"ie a 3satului

    deăla%4 ronesc a propus .. Stahl< 3o formă de convieţuire socială! pe un trup de

    moşie! a unui grup biologic! deseori legat prin rudenia de ceată! trăind în gospodării

     familiale asociate într-o obşte care! prin hotăr$ri luate în adunările ei generale! are

    dreptul de a se amesteca în viaţa particulară a fiecărei gospodării! potrivit regulilor 

     juridice ale devălmăşiei şi conform mecanismului psihic al obştii pe bază de tradiţii

    difuze4 &6e,ini"ia %i tipologia satelor deăla%e*.

    5ute caracteriza dacă nu chiar de,ini satul ca o ,oră de aşezare %i activitate

    respecti de comunitate umană  caracterizată prin agricultură  ca actiitate econoică

    ,undaentală în ,unc"ie de care s-a dezoltat un  stil de viaţă! civilizaţie( %i o cultură

    originar &%i tradi"ional* etno-folclorică.

    6acă recurge la o sinteză a de,ini"iilor de ai sus( a re"ine ca gen pro/i(

    no"iunea de counitate uană( iar ca eleente speci,ice urătoarele note<

    - spa"iul ,izic redus

    - popula"ie redusă

    - ocupa"ie preponderent agricolă

     -relatio-autarhie

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    20/47

    - densitate ică a popula"iei

    - rela"ii interuane apropiate( ai ult in,orale

    - relatiă sta+ilitate ,aorizată de tradi"ie.

    L.2. 8ipologia satelor a reprezentat %i reprezintă %i în prezent interes pentru

    cercetătorii ruralului din "ara noastră. 5riele tipologii au apărut odată cu cercetările de

    sociologie onogra,ică. st,el nton 7olopen"ia %i 6. C. 7eorgescu or+esc despre<

     - sate agricole

    - sate pastorale

    - sate cu ocupa"ii ane/ă

    8ipologia clasică din Bonia cuprinde<- sate adunate

    - sate răs,irate

    - sate risipite

    @tnologul Boulus Vuia a propus urătoarea clasi,icare<

    - satul cu case izolate unde principala ocupa"ie a locuitorilor este cre%terea itelor=

    - satul răs,irat( cu ocupa"ii i/te( agricole %i pastorale=

    - satul cu ale( care este strns legat de rul care stră+ate respectia counitaterurală=

    - satul îngrăădit &caracteristic Cpiei 8ransilaniei*=

    - satul de-a lungul druului & cu o singură stradă*=

    - satul dreptunghiular sau geoetric=

    - satul copact adunat=

    - satul circular &case în ,oră de cerc*=

    - satul polip sau satul radial &ale cărei uli"e pornesc din centru în direc"ie radială*.

    V. Mihăilescu( în tipologia sa( a î+inat criteriul geogra,ic cu cel ocupa"ional.

    st,el( tipul de sat risipit &ezi plan%a 1* este al crescătorilor de ite( tipul răs,irat &ezi

     plan%a 2* este speci,ic sătenilor cu ocupa"ii i/te &agricultură( podgorii etc.* iar cel

    adunat este satul caracteristic agriculturii e/tensie sau intensie.

    7eorge @. Marica ela+orează o tipologie după ,actorii condi"ionan"i

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    21/47

    - geogra,ici Osate de unte( de deal( de %es( etc*(

    - etnici &sate rone%ti( +ulgăre%ti( ungure%ti( săse%ti( etc.*(

    - econoici %i pro,esionali &sate +ogate( sate sărace( sate agricole( sate pastorale(

    iticole( ,orestiere etc.*=

    - structura or,ologică a a%ezărilor sau ,actori e/teriori-sociologici &sate risipite(

    sate concentrate( sate sedentare( sate o+ile etc.*=

    - ,actori istorici culturali &colonii( sate industrializate( sate în proces de ur+anizare

    etc.*.

     Nu ne lipsesc nici tipologiile ela+orate( în principal( în ,unc"ie de criteriul socio-

     pro,esional al popula"iei. e în edere clasi,icarea ela+orată de $. ?ăcănaru( $. Cosa(

    5. 6eica( 6. ?uga( @. Molnar %i V. 8u,escu. 6upă ace%ti autori a aea urătoarele tipuri

    de a%ezări rurale<a. sate predoinant agricole cu ariantele<

    - sate de cultură a cerealelor %i de cre%tere a anialelor 

    - sate de cre%tere a anialelor %i de cultură a poilor ,ructi,eri %i a i"ei de

    ie=

    - sate leguicole &preoră%ene%ti*=

    - sate de cre%tere a anialelor cu pă%uni de unte.

     +. sate cu actiită"i industriale cu ariantele<- sate legate de industria e/tractiă=

    - sate legate de industria prelucrătoare=

    c. sate cu ,unc"ii i/te<

    - sate în care actiitatea agricolă se î+ină cu actiitatea industrială din

    arile centre industriale=

    - sate în care actiitatea agricolă se î+ină cu uncile legate de

    e/ploatările industriale=

    - sate în care e%te%ugurile săte%ti ,orează ocupa"ii ane/e agriculturii=

    sate cu actiitate pescărească.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    22/47

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    23/47

    cople/ de ia"ă ce înglo+ează oaeni %i lucruri.4 &Greste nastasiu( !ndustriile

    săteşti...( 192;*.

    5rincipala contri+u"ie în elucidarea sensului de gospodărie ,ailială a adus-o

    >coala onogra,ică de la ?ucure%ti( su+ conducerea lui 6. 7usti. n ura unor cercetări

    ultidisciplinare urate de discu"ii contradictorii între speciali%ti ai unor %tiin"elor 

    sociale particulare %i sociologi s-a ajuns la concluzia că gospodăria poate ,i cercetată att

    din punctul de edere al acestor %tiin"e( ct %i din cel al sociologiei ca %tiin"ă a

    ansa+lurilor sociale= că a+ordarea sociologică a gospodăriei ,ailiale rurale se

    deose+e%te de tratările par"iale &econoice( deogra,ice( juridice( etc.* prin ,aptul că

    apreciază gospodăria ca o unitate socială( deci ca un ansa+lu autono al tuturor 

    ani,estărilor condi"ionate de cele patru cadre.

    n realitatea satului ronesc conteporan( 8raian Vedina% &!ntroducere însociologia rurală( 2001( p.K2* identi,ică patru tipuri de gospodării rurale< 1. 3 gospodării

    tradiţională4&de"ine< casă %i grajd( aniale %i unelte( teren agricol= produc"ia este

    destinată consuului propriu*= 2. 3 gospodăria rezidenţială4&casă %i grajd( teren agricol

    dar nu %i aniale precu cai( ite( oi*= este actiă doar în perioada erii( iarna ,ailia

    reine la ora%= produc"ia agricolă este destinată att pie"ei( ct %i consuului propriu= #.

    3 gospodăria modernă4 &posedă casă %i grajd( teren agricol %i unelte ecanizate( aniale

      dar nu pentru uncă= ceea ce depă%e%te neoile alientare ale gospodăriei se indeuneori direct la întreprinderile de industrie alientară*= :. 3 gospodăria

    %%primitivă&&4&posedă nuai casă de locuit ,ără grajd %i teren agricol( %i ,ără aniale

    %i unelte ecanizate= apar"ine( în general( unor ,ailii de zilieri( salaria"i teporari*.

    F.#. 'ospodăria familială rurală reprezintă un tip de microsocietate. 5ornind de

    la 6urRhei pentru care societatea este ,orată din două eleente - oaeni %i lucruri  

    aceste eleente sunt ala+ile %i pentru gospodărie.

    Oamenii) @leentul uan ne interesează din două puncte de edere< a. din punct

    de edere nueric= +. din punctul de edere al rela"iilor interuane din cadrul

    gospodăriei. n ceea ce prie%te copozi"ia e+rilor dintr-o gospodărie ae< ,ailia

    nucleară sau e/trusă( rude indiizi izola"i %i au/iliari.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    24/47

    *ucrurile reprezintă al doilea eleent care intră în structura gospodăriei. e în

    edere bunurile mobile &aniale( ijloace tehnice( ac"iuni( rente( etc.* %i bunurile imobile

    &terenuri( locuin"e( etc.*. @ste or+a despre eleentele ateriale ale unei gospodării.

    Eipsa celui de al doilea coponent al gospodăriei lucrurile îpiedică e/isten"a

    gospodăriei. Hn cuplul conjugal tnăr de%i are pănt %i +aza tehnică pentru prelucrarea

    lui( dacă nu are o casă proprie %i trăie%te alături de părin"i( de regulă( a ,ace parte din

    gospodăria dinainte constituită.

    F.:. 7ospodăria ,ailială rurală se de,ine%te prin două ,unc"ii econoice

    &principale*< de produc"ie %i de consu.

    a* !unc"ia econoică de producţie se e/ercită( ,ie doar pentru consu propriu(,ie %i pentru pia"ă. n condi"iile în care gospodăria este ,oarte ică( ai ales acu

    datorită parcelării e/cesie a păntului( reproduc"ia siplă este adesea realizată în

    detrientul nielului de ia"ă al ,ailiei. @ste cazul unor gospodării care alori,ică pe

     pia"ă produse care ar ,i ,ost necesare traiului zilnic pentru e+rii gospodăriei. Mircea

    Vulcănescu atrăgea aten"ia asupra dearca"iei care tre+uie să se ,acă între

    3 productivitatea agricolă4 &cantitatea de produse pe care unca agricultorului o dă pe

    unitatea de supra,a"ă*( 3rentabilitatea agricolă

    4 &di,eren"a dintre cheltuială %i c%tig* %iconvenabilitatea &cantitatea de uncă necesară pentru o+"inerea unei productiită"i pe o

    unitate de supra,a"ă( în alte cuinte( raportul dintre productiitate %i intensitatea uncii*.

    ctiitatea productiă a unei gospodării agricole se justi,ică în ,recente cazuri( doar prin

    alori,icarea +ra"elor de uncă ce nu-%i găsesc un loc pe pia"a ,or"ei de uncă.

     +* !unc"ia econoică de consum

    Be,erindu-se la deose+irea dintre e/ploatarea agricolă capitalistă din agricultură %i

    gospodărie Mircea Vulcănescu su+liniază că aceasta din ură se deose+e%te de pria

    ,iindcă 3nu este nuai o unitate de e/ploatare( de actiitate( ci este o unitate de

    consumaţie I...J este alcătuirea socială ,irească( înteeiată de o ,ailie care produce %i

    consuă în coun din punct de edere econoic4. 6acă întreprinderea capitalistă în

    agricultură este înteeiată pe o anuită suă de +ani( care tre+uie ,ructi,icată în procesul

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    25/47

    de produc"ie( gospodăria "ărănească este înteeiată pe unca unui grup ,ailial care

    urăre%te( în priul rnd( satis,acerea tre+uin"elor sale de consua"ie %i nuai în al

    doilea rnd( alori,icarea unei păr"i din produsele realizate. @/ploatarea agricolă

    capitalistă este creată în scopul o+"inerii a/iului de enit pe unitatea de cheltuială

     +ănească %i are o liită in,erioară &su+ care e/ploatarea capitalistă încetează* de a

     produce acoperirea prin enitul total a totalului cheltuielilor ,ăcute. n gospodăria

    "ărănească dipotriă( ea e sta+ilită în ederea o+"inerii enitului a/i pe unitatea de

    uncă ,ără liita in,erioară( dar cu o liită superioară relatiă< satis,acerea neoilor de

    consu ale ,ailiei ,apt care dă gospodăriei "ărăne%ti o ai are rezisten"ă la criză.

    n ediul rural ronesc ,unc"ia econoică de consu s-a apli,icat după 1990(

    Eegea ,unciară a dus la crearea unor gospodării rurale 3atipice4 în care o seni,icatiă

     parte dintre proprietari sunt din punct de edere reziden"ial ur+ani( and o du+lă pro,esie( una dintre ele ,iind aceea de agricultor. G parte din consuul ,ailial este

    asigurat din produsele o+"inute din această gospodărie 3atipică4.

    F.L. utarhia gospodăriilor "ărăne%ti( despre care s-a or+it att de ult este( în

    ,apt( ai ult poten"ială %i ,oarte rar reală. Căci actiitatea uană în cadrul gospodăriei

     presupune rela"ii interuane. (enomenul de interdependenţă

      dintre gospodării este,acilitat de relaţiile de rudenie %i vecinătate care sunt( în general( mult mai pronunţate în

    rural  dect în ur+an.

    Belati la con"inutul rela"iilor de rudenie ae în edere  sistemele de

    întrajutorare între gospodării. !ire%te( rela"iile de rudenie( de alt,el( %i cele de ecinătate(

     pot e/ista ca ,ore pure ale socia+ilită"ii( ,ără a aea cu necesitate un scop pragatic.

    Ca ,oră a rela"iilor interuane( pro+lea ecinătă"ii a pătruns în sociologie în

    od deose+it( odată cu apari"ia rela"ionisului. n sisteul sociologic al lui E.V. Wiese(

    cel ai autorizat reprezentant al rela"ionisului( 3distan"a4 ca diensiune esen"ială a

    conceptului de ecinătate( ocupă un loc iportant. Se în"elege că aea în edere att

    3distan"a ,izică4 ct %i 3distan"a socială4( ultia( e,ect al strati,icării sociale din ediul

    rural. 6eoarece aceste rela"ii se ani,estă ai pregnant în ediul rural e/ista( pnă nu

    de ult( tendin"a de asociere a no"iunii de ecinătate cu cea de sat. 8Unnies scria că

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    26/47

    3ecinătatea constituie caracterul uniersal al conie"uirii săte%ti( în care apropierea

    locuin"elor( counitatea de hotar al cpului sau chiar arăturile egie%e( cauzează

    nenuărate contacte între oaeni( deprinderi %i cuno%tin"e intie între ei4.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    27/47

    K. "omunitatea rurală din perspectiva teoriei organi+aţionale

    K.1. Cooperatia agricolă

    K.2. Sistee cooperatiste

    K.#. ctualitatea %i iitorul asocia"iilor agricole

    K.1. No"iunea de cooperatiă apare odată cu ordinea capitalisului econoic %i se

    înscrie din punct de edere teoretic la inter,eren"a dintre sociologie %i econoia politică(

     principalele ei caracteristici ,iind de natură econoică %i sociologică. 5reocupat de

     pro+lea coopera"iei 7roosla Mladenatz enuera urătoarele note &caracteristici %i

    diensiuni* no"iunii<

    1* este o 3asocia"ie li+eră4 %i nu ipusă( deci are la +ază li+era ini"iatiă=

    2* este o 3asocia"ie de ajutor propriu4 ce ,unc"ionează cu( ijloacele %i pe riscullor4=

    #* este o asocia"ie de persoane=

    :* este o asocia"ie care se adresează persoanelor ai pu"in înstărite=

    L* este o asocia"ie cu un eident caracter deocratic=

    F* are un caracter deschis( în sensul că oricărei persoane care aderă la norele

    organiza"iei i se perite intrarea în rndul ei=

    K* este o asocia"ie care are ca scop satis,acerea unor tre+uin"e de ordin aterial %isocial prin crearea unei e/ploata"ii econoice coune( raporturile statornicite dintre

    asocia"ie %i asocia"i ,iind esen"iale în acest sens.

    G de,ini"ie inter+elică a cooperatielor este dată de către V. N. Madgeru %i 7r.

    Mladenatz în codul cooperaţiei  &ante-proiect*( art. 1< 3Cooperatiele de persoane( cu

    capital aria+il ,orate de un nuăr neliitat de producători sau consuatori( care î%i

     propun realizarea unor anue scopuri coune sta+ilindu-se un schi+ reciproc de

    sericii între acesta %i cei întoără%i"i.4 n concep"ia celor doi autori pot ,i e+ri ai unei

    cooperatie 3ici producători %i consuatori ca %i salaria"ii acesteia( ,iecare în categoria

    de cooperatiă corespunzătoare calită"ii sale %i pro,esiunii în niel o+i%nuit e/ercitate. Nu

    or putea ,i e+ri ai unei cooperatie aceia cari( prin ocupa"ia lor( pot aea interese

    contrarii celor ale cooperatiei.4 %a sunt coercian"ii( care lucrează în doeniul de

    actiitate al cooperatiei( întreprinzătorii pe cont propriu. >i o ultiă precizare< 3nu or 

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    28/47

     putea ,ace parte din cooperatiele agricole dect "ăranii uncitori ai păntului sau

    speciali%tii angaja"i în sericiul cooperatiei.4

    K.2. Eiteratura sociologică %i econoică distinge trei sistee de organizare

    cooperatistă<

    a* sisteul Bai,,eisen

     +* sisteul Bochdale

     c* sisteul Schulze 6elitzsche.

    ceste sistee sunt apreciate ca ,iind ,undaentale. Mai pu"in cunoscute %i

    coentate sunt sisteele4 aas( Euzzati( Wole+erg( Sisteul danez %i Sisteul

    sindicatelor ,ranceze. G seni,ica"ie aparte are pentru sociologia rurală sisteul

    Bai,,eisen. nalizndu-l în detaliu 7. Mladenatz &Tratat general de cooperaţie*desprinde urătoarele caracteristici<

    - cooperatia este în,ăptuită %i condusă din ini"iatiă particulară=

     - cooperatia este liitată att din punct de edere teritorial ct %i ca nuăr de

    e+ri OF00 #00 persoane*=

     - calitatea aderentului &în od deose+it cea orală este esen"ială*=

     - capitalul propriu nu este ,orat din păr"i sociale su+scrise %i ărsate de asocia"i(

    ast,el poate ,ace parte din asocia"ie orice persoană care îndepline%te condi"iile deoralitate cerute de statutul cooperatiei=

     - +aza ,inanciară a cooperatiei o ,orează răspunderea solidară pe care %i-o

    asuă e+rii de unde decurge ideea sociologică de solidaritate=

    - e/cedentul realizat de cooperatiă este îndreptat spre ,ondurile de rezeră %i

    ,ondurile sociale.

    Ca ,ore precooperatiste în ediul rural din "ara noastră ainti< o+%tile de

    arendare  &pnă la re,ora agrară din 1921 s-au en"inut 2#00 aseenea asocia"ii*(

    o+%tile de cumpărare a pământului  &des,iin"ate în 1921*( tovărăşiile ţărăneşti

    respecti  întovărăşirile agricole  &au ,ost trans,orate în C..5.-uri în 19F2*( apoi

    cooperatiele agricole de produc"ie &după 19F2 pnă în 19;9*( cooperatie de consum(

    cooperatie de credit.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    29/47

    K.#. Chiar dacă constituirea cooperatielor agricole reprezintă o pro+leă de

    stringentă actualitate( ,iindcă a%a cu s-a o+serat %i în perioada inter+elică( "ara noastră

    nu a ,i un ,actor de progres( dect prin e/tinderea sisteului cooperatist( acesta

    corespunznd tuturor "ărilor cu o structură agricolă de ică proprietate( starea de spirit

    actuală nu crede că este adecată pentru apari"ia cooperatielor agricole( întruct e/istă

    tendin"a de a le asocia cu C5 urile( organiza"ii agricole aserite unui siste politic la

    care a renun"at. 8otu%i Bonia( ca urare a )egii (ondului (unciar  are ca în perioada

    inter+elică( o 3structură agrară de ică proprietate4 ceea ce logic( crearea unor unită"i

    cooperatiste s-ar ipune ca o necesitate.

    @/trea dispersare a proprietă"ii ,unciare de la noi este în contradic"ie cu tendin"a

    ,irească de concentrare a unită"ilor agricole declan%ată de necesitatea cre%terii produc"iei.

    Vechiul odel al e/ploatării ,ailiale "ărăne%ti nu se doede%te( acu în al treileaileniu( a ,i ra"ional( în condi"iile în care aspiră la produc"ii agricole ari. Nici tehnica

    de produc"ie agricolă( chiar dacă încă nu dispune de ae la nielul cerin"elor( nu

    corespunde e/ploatării agricole ,ailiale. Nu pute ,i copetitii pe pia"a ondială cu

     produsele noastre agricole create în gospodăriile ,ailiale iar industria ronească nu

    reprezintă o copensa"ie.

     )egea nr* +,  din #0 aprilie 1991 pu+licată în  Monitorul ficial  nr. 9K din F ai

    1991 are în edere 2 ,ore asociatie de e/ploatare a păntului< 3,ore de asocieresiplă4 %i 3societatea agricolă4. 5riele sunt( con,or art. 2( 3asocierile pe +ază de

    în"elegere între două sau ai ulte ,ailii( and ca scop e/ploatarea terenurilor 

    agricole( cre%terea anialelor( aproizionarea( depozitarea( condi"ionarea( prelucrarea %i

    nzarea produselor( prestarea unor sericii( precu %i alte actiită"i4. 3Societatea

    agricolă4 &art. L* 3este o societate de tip priat( cu capital aria+il %i nuăr neliitat %i

    aria+il de asocia"i( and ca o+iect e/ploatarea agricolă a păntului( uneltelor(

    anialelor %i altor ijloace aduse în societate( precu %i realizarea de inesti"ii în interes

    agricol. @/ploatarea agricolă poate consta din< organizarea %i e,ectuarea de lucrări

    agricole %i î+unătă"iri ,unciare( utilizarea de a%ini %i instala"ii( aproizionarea %i

    alori,icarea produselor agricole %i neagricole %i alte aseenea actiită"i.3

    n deceniile anterioare( de totalitaris counist( agricultura a ,ost o actiitate

     practic depreciată iar satele ulte dinte ele pe cale de a ,i lichidate prin

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    30/47

    3sisteatizare4 a+uziă= "ărăniea( con,iscndu-i-se dreptul asupra păntului  

    ndria sa( în sensul e/isten"ei sale %i-a diinuat deci în +ună ăsură dragostea ,a"ă de

     pănt %i ,a"ă de agricultură. 6e aceea în priele luni %i ani după dece+rie 19;9 s-a

    ani,estat( în ulte cazuri( o lipsă de interes( att ,a"ă de proprietatea asupra păntului(

    ct %i ,a"ă de cultiarea acestuia. Ea acestea a contri+uit inhi+iti %i chiar paralizant

    insu,icien"a tehnicii agricole( de unde costurile ridicate( aproape insuronta+ile( ale

    lucrărilor agricole ,undaentale. Bedresarea agriculturii rone%ti %i a ruralului în

    general necesită ăsuri de ordin legislati &cu ar ,i garantarea dreptului de proprietate*(

    educati &cultiarea dragostei ,a"ă de agricultură( con%tientizarea de către 3"ăran4 a

    ,aptului că astăzi( o agricultură renta+ilă nu poate ,i dect una odernă( caracterizată

     prin ,ore de organizare superioară a uncii %i alori,icării produselor sale* %i

    organizatoric< stiularea creării de întreprinderi agricole( de produc"ie %i de des,acere.5rin urare( este necesar<

    a* n organizarea cooperatielor agricole să se "ină seaa de dreptul de

     proprietate. socia"ia nu înseană îngrădirea unui drept. 5roprietatea îl leagă pe "ăran de

    asocia"ie. Nuai ast,el ei se sit stăpni pe recolta lor. 3 îngrădi această li+ertate

    înseană a ne atinge de sensi+ilitatea sa( ,ără ca să pute o+"ine un rezultat practic

    iediat( a înregistra o îndepărtare a sătenilor de aceste organiza"ii.4 &;K( p. 10*=

     +* organiza"iile cooperatiste tre+uie să ,ie constituite din gospodării ici %iijlocii( create prin legea ,ondului ,unciar=

    c* 6istri+u"ia recoltei să ,ie realizată echita+il în sensul calculării att în ,unc"ie de

     proprietate &cantitatea de pănt a cooperatorului* ct %i de cantitatea de uncă prestată

    în cadrul cooperatiei=

    d* asocia"ia să se ,oreze %i să se dezolte a+solut din li+eră ini"iatiă=

    e* în ,unc"ie de speci,icul zonal se pot constitui di,erite ,ore de cooperare

    inclusi cele de tipul 3asocia"ilor agricole4 care ,unc"ionează azi( dar( regreta+il( sunt

    insu,icient regleentate juridic( ele ,iind practic asocia"ii ale unui patron ce dispune după

     +unul plac de păntul( în are parte( al unor oră%eni care nu lucrează în agricultură.

    socia"iile agricole de astăzi sunt în general( cu unele e/cep"ii( asocia"ii ale proprietarilor 

    de pănt de la ora%e( în ,apt 3arende4 în sensul iners celor e/istente pnă în 19:L.

     

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    31/47

    a* n organizarea cooperatielor agricole este a+solut necesar să se "ină seaa de

    dreptul de proprietate. socia"ia nu înseană îngrădirea unui drept. 5roprietatea îl lega pe

    "ăran de asocia"ie. Nuai ast,el ei se sit stăpni pe recolta lor. 3 îngrădi această

    li+ertate înseană a ne atinge de sensi+ilitatea sa( ,ără ca să pute o+"ine un rezultat

     practic iediat( a înregistra o îndepărtare a sătenilor de aceste organiza"ii. &;K ( p. 10*=

     +* organiza"iile cooperatiste tre+uie să ,ie constituite din gospodării ici %i

    ijlocii( create prin legea ,ondului ,unciar=

    c* distri+u"ia recoltei să ,ie realizată echita+il în sensul calculării ei att în ,unc"ie

    de proprietate &cantitatea de pănt a cooperatorului* ct %i de cantitatea de uncă

     prestată în cadrul cooperatiei=

    d* asocia"ia să se ,oreze %i să se dezolte a+solut din li+eră ini"iatiă=e* în ,unc"ie de speci,icul zonal se pot constitui di,erite ,ore de cooperare

    inclusi cele de tipul 3asocia"ilor agricole4 care ,unc"ionează azi( dar regreta+il sunt

    insu,icient regleentate juridic( ele ,iind practic asocia"ii ale unui patron ce dispune

    după +unul plac de păntul( în are parte( a unor oră%eni care nu lucrează în

    agricultură. socia"iile agricole de astăzi sunt în general( cu unele e/cep"ii( asocia"ii ale

     proprietarilor de pănt de la ora%e( în ,apt 3arende4 în sensul iners celor e/istente pnă

    în 19:L.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    32/47

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    33/47

    care( în ,apt( depă%esc s,era no"iunii de zonă de in,luen"ă. 36acă din punct de edere

    or,ologic spre deose+ire de sat ora%ul nu se întinde spa"ial dincolo de ultia sa

    a%ezare( ultia sa casă I...J din punct de edere ,unc"ional( el tinde să treacă dincolo de

    liitele sale ,izice( in,luen"nd uneori pro,und regiunea înconjurătoare( ai ales cea din

    iediata sa apropiere4 &L#( p.111*.

    Măriea unei zone este in,luen"ată de<

    a* gradul de dezoltare a ora%ului situat în cadrul ei=

     +* densitatea centrelor ur+ane din zonă=

    c* pozi"ia geogra,ică a zonei rurale sau a ora%ului polarizant &un"i( ruri( ,luii*.

    Bela"iile dintre ora% %i localită"ile rurale din jur pot ,i<

    a* rela"ii de natură econoică=

     +* rela"ii deogra,ice=c* rela"ii politico-adinistratie=

    d* rela"ii social-culturale.

    Bela"iile econoice sunt( de regulă( rela"ii reciproce< ora%ele atrag o parte din

     produsele o+"inute în zona rurală în care î%i e/tind in,luen"a( le consuă( le trans,oră %i

    eentual le e/pediază în alte localită"i. Bela"iile deogra,ice( de aseenea( sunt ,recent

    reciproce< ae în edere deplasarea zilnică &naeta* de la sat la ora% %i în ică ăsură

    de la ora% la sat. n ceea ce prie%te rela"iile de natură culturală( astăzi cnd ijloaceleass-edia s-au e/tins considera+il( rela"ia dintre ora% %i zona rurală adiacentă are un

    caracter relati di,uz( ocazional( en"inndu-se însă cele cu caracter politic-adinistrati.

    6ar %i în cazul acestui tip de rela"ii( o parte din actiită"ile de ordin juridic încep să ,ie

     preluate de ora%ele ici( care( în ,apt cad tot în zona de in,luen"ă a unui centru ur+an ai

     puternic.

    ;.#. G zonă poate ,i priită ca 3siste de localită"i atunci cnd ea cuprinde acele

    localită"i &sate( coune( ora%e teritorii* care prin ,unc"iile lor speci,ice sunt puternic

    interconectate %i ,orează pe această +ază un ansa+lu unitar. 6upă 6orel +raha &1(

     p. 1F9* principalele trăsături ale unei zone sunt

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    34/47

    a* caracterul deschis( în care ie%irile nu ac"ionează întotdeauna direct asupra

    intrărilor %i care iplică o necontenită deenire +azată pe odi,icarea rela"iilor dintre

    eleente %i a rela"iilor sisteului cu ediul înconjurător=

     +* sisteul dispune de o anuită ierarhizare ceea ce ,ace ca zona să ai+ă  

    capacitatea de a ,i în acela%i tip suprasiste cu păr"ile sale coponente %i su+siste în

    coponentele altor sistee=

    c* este un siste +azat pe autoorganizare ce-l ,ace distincti+il de ediu %i care îi

    ,acilitează crearea de noi stări sta+ile în raport cu schi+ările %i solicitările din a,ară(

    situa"ie ce conduce la supraie"uirea sisteului.

    ;.:. Hna dintre cele ai dezoltate tee( deterinată de apari"ia noului siste al

    econoiei ondiale este procesul de cooperare între anuite zone din cadrul di,eritelor "ări( deci al regionalizării care( iplicit( pune %i pro+lea cooperării dintre zonele rurale

    &agricole*(

    5nă în prezent nu s-a ajuns la desenarea procesului printr-un singur teren(

    utilizndu-se di,erite sinonie ca< 3,edere"ia regională4( 3euroregiuni4 &cnd zona

    ,rontalieră prie%te @uropa*( spa"iu ,rontalier( etc.

    5ro+lea cooperării regionale a ,ost pusă %i în cadrul di,eritelor ani,esta"ii

    %tiin"i,ice interna"ionale unele organizate sau chiar de către Consiliul @uropei. st,el( într-o con,erin"ă organizată de către acest organis interna"ional au ,ost identi,icate trei tipuri

    de cooperare zonală. &;( p. 1#*<

    a* cooperarea între regiuni cu nieluri de produc"ie %i enituri siilare sau

    superioare ediei europene=

     +* cooperare între regiuni cu nieluri de produc"ie %i enituri siilare dar 

    in,erioare ediei europene=

    c* cooperarea între regiuni and nieluri de produc"ie %i enituri ,oarte di,erite.

    Begiunea de dezoltare Nord-Vest a Boniei pe care( alături de celelalte

    Begiuni( o pute considera o ,oră e/tinsă de 3zonă4 este ,orată din jude"ele ?ihor(

    ?istri"a Năsăud( Cluj( Maraure%( Satu Mare %i Sălaj( ocupă o supra,a"ă de #:.1L9R 2 %i

    este alcătuită din 190; localită"i dintre care #L ora%e&11 unicipii* %i #;F coune. 6in

    totalul de 2.;:L.K;# locuitori&la 1 iunie 2000*( 1.:9F.10; adică L2(FX trăiesc în ediul

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    35/47

    ur+an iar 1.#:9.FKL( adică :K(:X trăiesc în ediul rural. naliza SWG8 a situa"iei socio-

    econoice a acestei Begiuni releă urătoarele aspecte utile att pentru cercetarea

    sociologică precu %i pentru actiitatea practică a anali%tilor. Sunt aute în edere

    3punctele tari4 %i 3punctele sla+e4 ale acestei regiuni în priin"a ,actorilor naturali(

    econoici( uani %i adinistratii precu %i 3oportunită"ile4 %i 3aenin"ările4.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    36/47

    9. De+voltarea rurală

    9.1. 5reise

    9.2. Modernizarea rurală

    9.#. Hr+anizarea rurală

    9.:. Continuu-ul rural-ur+an

    9.L. !ore de odernizare a ruralului

    9.1. n analiza sociologică a dezoltării rurale este necesar să se pornească de la

    urătoarele preise<

    a* scopul ,undaental al oricărei dezoltări rurale tre+uie să ,ie cre%terea calită"ii

    ie"ii la niel societal( iplicit al calită"ii ie"ii ruralilor=

     +* dezoltarea rurală nu tre+uie acceptată doar ca un proces natural( iplicit lent(ci ea presupune acţiune socială! programe de dezvoltare( în ,unc"ie de particularită"ile

    locale. n pro+lee agrare &agrarul ,iind strns legat de rural* nu e/istă re"ete uni,ore

     pentru toate "ările sau pentru toate zonele din cadrul aceleia%i "ări=

    c* ac"iunile întreprinse în scopul dezoltării rurale nu tre+uie liitate doar la

    zonele dezoltate( ,iindcă( în ,apt( acest proces este continuu( indi,erent de gradul de

    dezoltare a unei zone=

    d* prograele de dezoltare rurală nu tre+uie liitate la cele interna"ionale sauna"ionale( ci în concordan"ă cu acestea( se pot întreprinde ac"iuni la niel regional( zonal

    sau local.

    9.2. Hnii utilizează conceptul de odernizare sinoni cu dezoltarea( al"ii ca o

    odalitate de realizare a acesteia( %i în ,oarte ,recente cazuri( cu ur+anizarea. n

    general( procesul poate ,i de,init ca 3ansa+lul schi+ărilor %i trans,orărilor care au

    aut loc la nielul unui siste sau su+siste social( prin care se realizează o racordare a

    caracteristicilor structurale %i ,unc"ionale ale acestuia la nielul atins de alt siste sau

    su+siste social a cărui stare este apreciată ca dezira+ilă( odalitate de schi+are a

    su+sisteelor ai pu"in eoluate( cu posi+ilită"i reduse de autodinais %i care se

    restructurează su+ ipactul unor su+sistee ai eoluate4 &$. Mihăilescu, Moderni+are)

    În Dicţionar de sociologie( 199#( p. #F;*.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    37/47

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    38/47

    Hr+anizarea ruralului este o rezultantă a unui proces du+lu< pe de o parte are loc o

    di,uziune( o iradiere în rural a caracteristicilor ur+anului din ce în ce ai accentuată(

    odată cu î+unătă"irea căilor de counica"ie= pe de altă parte( intensitatea iradierii di,eră

    de la ora% la ora%( în ,unc"ie de gradul de ur+anitate a ora%ului. Copleentar iradierii are

    loc un alt proces< de proli,erare în rural a unor eleente de tip ur+an( ce se ,orează %i se

    dezoltă în rural( ,ore de ia"ă de tip ur+an( ,aora+ile pentru adaptarea ur+ană a

    iitorilor igran"i Oe/< ,unc"ionarea în ediul rural a sectoarelor ter"iare*. Strns legat de

    ur+anizare este urbanismul ( prin care se în"elege ansa+lul actiită"ilor de organizare a

    coponentelor ateriale &cadrul natural( resurse econoice( resurse uane etc.* ale

    unită"ilor teritoriale de locuire &sat( coună( ora%( zonă*.

    9.:. Conceptul de 3continuum rural-urban4 eiden"iază siilitudinile dintreluea satului %i cea a ora%ului( su+liniind schi+ările %i trans,orările treptate dintre cele

    două counită"i.

    Continuu-ul rural ur+an e/clude polaritatea între cele două counită"i uane

    sta+ilite de 8Unnies &7eeinscha,t %i 7esellsha,t* ca %i cea Te+eriană &rural ' tradi"ional

    %i ur+an ' ra"ional*. stăzi( în general( counită"ile rurale sunt ai apropiate de

    7esellsha,t &ur+an*. 35ornind de la satul cel ic( ajungnd pnă la etropolă( acestea

    reprezintă di,erite tipuri de counită"i ce pot ,i considerate uncontinuum

     pe care se a,lătrăsăturile de,initorii pentru ,iecare tip de localitate( ăsura ur+anită"ii sau ruralită"ii.

    Buralul %i ur+anul nu sunt două păr"i dihotoice( ci segente pe o scală( unde cel ai

    ărunt a%ezănt agricol se a,lă la o e/treitate( iar cel ai are( cel ai diersi,icat %i

    cople/ centru industrial( de coer" %i al counica"iilor( se localizează la celălalt.

    Majoritatea counită"ilor co+ină trăsăturile rurale %i ur+ane în ariante propor"ii4 &FK(

     p. 2*.

    Marea ajoritate a cercetărilor sociologice au deonstrat că locuitorii din rural

    sunt din ce în ce ai apropia"i de cei din ediul ur+an( între sat %i ora% e/istnd o

    legătură organică. 5ătrunznd adnc în ruralul ronesc a unor odele ur+ane( ia"a

    "ăranilor s-a îndepărtat ult de o+iceiurile ilenare ale satului. 6eschizndu-se spre

    e/terior( satul a renun"at la autarhia econoică( socială %i culturală. n rural s-au

     proli,erat ulte eleente de tip ur+an ,apt ce i-a deterinat pe unii sociologi &enri

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    39/47

    Mendras* să a,ire că a început procesul de dispari"ie a "ăranilor &L2( p. 22;*. 6ar 

    odernizarea rurală este posi+ilă ,ără a renun"a la alorile tradi"ionale ale satului. @a

     poate ,i realizată ca o sinteză dintre tradi"ie %i nou. n ,apt( de-a lungul secolelor peste

    alorile tradi"ionale e/istente %i-au pus întotdeauna aprenta noile odele culturale.

    8radi"ionalul este reodelat. Ea noi o aseenea posi+ilitate este cu att ai apropiată de

    realitate cu ct satul ronesc păstrează( încă ii( o seaă de relice ale trecutului(

    ,olclor( tradi"ii( etnogra,ie.

    9.L. Buralul nu se odernizează în od uni,or. n ,unc"ie de condi"iile locale

    e/istă urătoarele ,ore<

      a* odernizare prin ur+anizare( adică ,aorizată de e/tinderea ora%ului în

    sisteul periur+an &localită"ile situate la arginea ora%elor( ,enoen înso"it( în odo+i%nuit de 3e/-ur+a"ie4. n acest caz prin trans,orarea localită"ilor din jurul ora%elor în

    3arii periur+ane4 apare un nou 3stil4 %i 3od de ia"ă4 di,eren"iat att de rural ct %i de

    ur+an=

     +* prin ur+anizarea unor localită"i rurale la o distan"ă relati are ,a"ă de ora%. Să

    nu uită că o are parte din ora%ele de astăzi ai ult sau ai pu"in dezoltate au ,ost

    localită"i rurale. 6e alt,el( caracterul rural al unor localită"i ur+ane se en"ine %i astăzi.

    $ndi,erent de ,oră( pătrunderea speci,icului ur+an în rural este izi+ilă( ai ale su+aspect arhitectural. Marea ajoritate a construc"iilor rurale( cu e/cep"ia celor din zone

    rurale tradi"ionale %i ontane( au iitat ora%ul. Noile construc"ii ca %i sisteul de locuire

    este ,oarte apropiat de ur+an. 6ar %i interioarele caselor s-au ur+anizat prin o+ilier de

    tip oră%enesc( tehnică precu ,rigidere( a%ini de spălat( aparate radio 8V( tele,on( etc.

     Nu pute o+liga pe locuitorii satelor( orict a aprecia arhitectura tradi"ională(

    să trăiască în casele clădite cu sute de ani în ură %i să practice aceea%i cultură ul"i

    seculară. $deea creării unor 3rezera"ii săte%ti4 este o utopie. Cu toate acestea( urnd

    e/eplul unor solu"ii creatoare chiar( de origine populară( se pot o,eri odele de

    arhitectură tradi"ională iplicate în arhitectura conteporană. !ără a consulta lucrări de

    arhitectură ori sociologie( locuitorii satelor din dierse zone ale "ării au realizat

    construc"ii interesante ca sinteză a unor tradi"ii locale %i arhitecturii ur+ane oderne. Ne

    gndi la ulte case realizate în Maraure% sau în sudul "ării( în zona su+ontană&7orj(

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    40/47

    Vlcea* care continuă( în cele ai oderne construc"ii( tradi"ia na"ională +rncoenească.

    Ea ,el în decorarea interioară a caselor( î+răcăinte( etc. 6esigur nu oricui îi este dat să

    continue tradi"ia populară( la niel genial( precu un ?rncu%i ori @nescu( creatori care

    au reolu"ionat arta uniersală pornind tocai de la speci,icul nostru popular( dar oricine

     poate să respecte acest speci,ic în ura unei instruc"ii %i educa"ii corespunzătoare. Se

     pune( într-adeăr( în od serios pro+lea 3dispari"iei4 satului %i spiritualită"ii sale

    tradi"ionale( dar iportant este cu se realizează acest proces( prin 3asasinat cultural4(

    ori prin adaptare %i trans,orare în con,oritate cu noile cerin"e ale societă"iiQ Să nu

    uită că în "ări ultra-oderne( îndeose+i din Gccident( se depun e,orturi pentru a

    redescoperi( att ct se ai poate( ceea ce odinioară a constituit aici speci,ic rural dar 

    care( ne,iind protejat la tip( a dispărut.

    "#arta europeană a spaţiului rural  recoandă conserarea %i prooareaYparticularită"ilor culturale %i istorice ale spa"iului rural4 respectndu-se Yidentitatea

    counită"ii4 &Grientarea 1*= Y5rotec"ia %i dezoltarea tradi"iilor %i ,orelor de e/presie

    culturală4... &Grientarea 11*.

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    41/47

    10. Mobilitatea socială în mediul rural

    10.1. 8ipuri de o+ilitate socială

    10.2. Mo+ilitatea socială a satului ronesc

    10.1. 5ro+lea o+ilită"ii sociale de+utează în sociologie odată cu lucrarea lui

    5itiri SoroRin Social Mo+ilitZ( apărută în 192K. 5rin o+ilitate socială SoroRin în"elege(

    într-o ,orulare generală( Y,enoenul de deplasare a indiizilor în spa"iul social4.

    Sociologia descrie ca tipuri principale de o+ilitate socială< mobilitatea

    orizontală! mobilitatea verticală! mobilitatea intergeneraţională şi intrageneraţională!

    mobilitatea instrucţională! mobilitatea teritorială! mobilitatea ocupaţională  %.a. Melin

    8uin a propus urătoarea clasi,icare a diensiunilor o+ilită"ii sociale<

    1. Y Spa"ială &o+ilitatea socială de jos în sus( de sus în jos %i între două pozi"ii deacela%i niel*=

    2. teporală &o+ilitatea intergenera"ii %i intragenera"ii*=

    #. conte/tul în care are loc o+ilitatea &o+ilitatea pro,esională( o+ilitatea

    instruc"iei*=

    :. ecanisele de o+ilitate &prin o%tenire( reu%ită( înaintare în rstă*=

    L. unitatea de o+ilitate &indiizi( ,ailii( grupuri( pături( societă"i*=

    F. deose+irea dintre aspectele o+iectie %i cele su+iectie ale o+ilită"ii sociale4&19( p. :9*.

    Mo+ilitatea orizontală desenează o trecere de la un grup social la alt grup în

    cadrul aceluia%i niel & de o+icei prin schi+area con"inutului uncii %iO sau ca urare a

    unei cali,icări noi*= de e/eplu( un lucrător din agricultură poate să treacă de la sector 

    leguicol la unul de cultură a cerealelor ,ără ca prin această trecere să do+ndească un

    alt statut social( superior sau in,erior.

    Mo+ilitatea verticală seni,ică trecerea de la un niel la alt niel. cest tip de

    o+ilitate este de două ,eluri< ascendentă( cnd trecerea se ,ace de la un niel in,erior la

    un niel superior & de e/eplu< trecerea unui lucrător agricol( în +aza unei cali,icări noi(

    superioare( pe un alt post +unăoară de tehnician sau( ca urare a unei decizii sau

    alegeri( trecerea de la calitatea de siplu e+ru la o ,unc"ie de conducere*=

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    42/47

    descendentă( cnd trecerea se ,ace de la un niel superior la unul in,erior &de e/eplu<

     prin supriarea pierderea ,unc"iei*.

    Mo+ilitatea intergeneraţională  descrie schi+area statusului unui indiid sau

    grup în raport cu acela al ascenden"ilor( părin"i sau +unici.

    Mo+ilitatea intrageneraţională  &sau Y+iogra,ia socială4( Yo+ilitatea +iogra,ică4*

    e/priă schi+ările de status interenite în ia"a unui indiid sau grup ,a"ă de un status

    al său anterior.

    Mo+ilitatea instrucţională  iplică odi,icările de status surenite ca urare a

    a+solirii unei %coli.

    Schi+area con"inutului actiită"ii seni,ică o o+ilitate  profesională  sau

    ocupa"ională.

    Mo+ilitatea naturală  se re,eră la odi,icările de status prin eenientele ajoreale ie"ii< na%tere( căsătorie( oarte.

    Mo+ilitatea  structurală este Ycantitatea de o+ilitate structurată de repartizările

    indiizilor în clase di,erite de la o genera"ie la alta4= o+ilitatea pură sau netă este

    Ydi,eren"a dintre o+ilitatea totală %i o+ilitatea structurală4 &apud. P.*.

    n ,unc"ie de nuărul celor iplica"i în procesul de o+ilitate( aceasta este ,ie

    individuală &cnd este iplicat un singur indiid*( ,ie în grup  &cnd sunt iplica"i ai

    ul"i indiizi*.Cnd un indiid sau un grup î%i schi+ă re%edin"a ( este o odalitate teritorială

    sau geografică. G ,oră specială a o+ilită"ii sociale de tip teritorial este migraţia.

     /migrarea este igra"ia ca plecare din localitate( zonă sau "ară= imigrarea  este

    igra"ia ca sosire. .avetismul ( ,oră speci,ică a o+ilită"ii teritoriale( este o i%care

     pendulatorie între două localită"i( între localitatea de re%edin"ă si aceea de uncă sau

    %coală. 5opula"ia rurală a Boniei a cunoscut toate aceste ,ore ale igra"iei( cu

    en"iune specială pentru igra"ia de plecare ca e/ - ruralizare %i e %i naetisul( des

    întlnit în ultiele decenii.

    "au+ele o+ilită"ii sociale &inclusi în ediul rural* sunt ,ie de ordin personal

    &căsătorie( studii( loc de uncă etc.*( ,ie colecti &întregirea ,ailiei( a grupului etnic

    etc.*= sunt deterinate econoic &insecuritatea %i izeria la locul de plecare( certitudinea

    sau ăcar eentualitatea c%tigului la acela de sosire*( politic &a+sen"a drepturilor 

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    43/47

    deocratice( caren"e ale acestora( persecu"ii*( social &opresiune*( religios &lipsa li+ertă"ii

    religioase %i a condi"iilor e/ercitării sale*( etnic &reenirea la grupul etnic atern<

     plecarea sa%ilor din Bonia în ultiul deceniu al sec. DD* etc. deseori aseenea

    cauze nu ac"ionează în ,oră pură( în od singular( ci prin cola+orarea ai ultor cauze

    %i otie. !ăcnd distinc"ie între cauze %i otie( preciză că priele &cauzele*

    reprezintă otiele esen"iale( pro,unde( deterinante ale o+ilită"ii &econoice(

    ,ailiale etc.*= otiele sunt e/priate ades prin arguentele o,iciale( de circustan"ă

    ale o+ilită"ii. 5opula"ia rurală a Boniei( integrată în o+ilitatea socială a întregii

    societă"i rone%ti( a cunoscut %i cunoa%te toate aceste ,ore de cauze %i otie ale

    o+ilită"ii sale.

    8ratnd pro+lea o+ilită"ii sociale în conte/tul raportului rural-ur+an respecti

    agricultură( pe de o parte( industrie %i sericii pe de alta( toate cercetările %tiin"i,ice ca( dealt,el( %i toate o+sera"iile coune( constată o cre%tere continuă a ur+anului %i actiită"ilor 

    sale în detrientul ruralului. nct se consideră că unul din indicatorii principali ai

    dezoltării unei "ări îl constituie tocai raportul dintre rural %i ur+an respecti dintre

     popula"ia ocupată în agricultură %i aceea cuprinsă în alte rauri de actiitate. G "ară este

    cu att ai dezoltată cu ct este ai ică popula"ia ocupată în agricultură %i ai are

    aceea ocupată în actiită"i non-agrare.

    10.2. seănător situa"iei întregii "ări %i( prin e/tensie( a întregului continent(

    satul ronesc a cunoscut( îndeose+i în ultiele decenii( pre,aceri care l-au schi+at -

    uneori ,undaental. Besi"ite în luea satului cu oarecare întrziere &%i( după unii( ai

    ales în trecut( ,ără a-i a,ecta esen"a conseratoare*( aceste pre,aceri au arcat cu

    deose+ire situa"ia socio-econoică a "ăranilor deterinnd uta"ii aple în con"inutul %i

    ,orele de organizare a uncii( în spa"iul des,ă%urării acestuia( în orizontul %i stilul lor de

    ia"ă. 8oate acestea ,ac necesară odi,icarea iziunii tradi"ionale asupra satului

    ronesc &relatia sta+ilitate ocupa"ională %i teritorială a popula"iei sale( a gndirii(

    entalită"ilor %i tradi"iilor acestuia( autarhisul %i izolarea etc.*. Căci satul a deenit o

    realitate cu un dinais în ascensiune( ,idel trecutului %i tradi"iei însă recepti la nou %i

    generator de nou( realitate conectată prin tot ai ulte %i ai pro,unde rela"ii cu ora%ul %i

    cu societatea în ansa+lul său. @ste adeărat că acest Ynou4 a ,ost( în s,era politică %i

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    44/47

    econoico-socială( ipus de către stat. nct se poate aprecia că rezisten"a ,a"ă de un

    ast,el de nou &ca tehnică< Ytractorizarea4 iar ca siste de organizare a uncii<

    Ycoopera"ia4 reprezentată prin întoără%iri( C..5. etc.* nu s-a datorat att instruentelor 

    sale tehnice %i organiza"ionale luate în sine( ct odului de realizare &prin constrngere*

    %i ritului ,or"at în care i s-a ipus. 6e%i resi"it ca necesar( noul tehnologic %i

    organiza"ional nu a ,ost( tocai datorită acestui od %i rit( unul organic( crescut treptat

    din interior &a%a cu s-a întplat în "ările dezoltate*( ci enit din a,ară %i ipus prin

    inciună( %antaj( ,or"ă. 6e unde rezera %i chiar îpotriirea "ărăniii.

    5entru a în"elege o+ilitatea socială a satului ronesc nu este su,icient să-i

    cunoa%te cauzalitatea %i ,orele conteporane( ci %i constituirea acestora %i eolu"ia lor 

    în tip( raportul echi-nou în ia"a sa aterială %i spirituală. >i nu tre+uie să ,ii un

    tradi"ionalist Yincura+il4 sau un paseist de oca"ie pentru a surprinde( ca ala+il pentru oîndelungată parte a istoriei( conseratorisul satului %i "ăranului ron( al satului %i

    "ăranului în general. contri+uit la acest ,el de a ,i att legătura( prin agricultură aproape

    ,ilială( cu păntul &o dependen"ă priară( ,undaentală( sine Aua non*( condi"ia lui

    socială &dependen"a personală ,a"ă de ,eudal %i ,a"ă de o%ia acestuia* %i politică &izolare(

    opresiune( neparticipare la eenientele ajore( e/priate politic( ale istoriei*. +ia

    des,iin"area legilor %i rela"iilor ,eudale din agricultură %i societate ceea ce la noi s-a

    întplat cu întrziere( pe la ijlocul sec. al D$D-lea - ( a deenit posi+il pentru "ărani( îna,ară de ,uga anterioară( sporadică dar în liitele statutului de "ăran( de pe o o%ie pe

    alta( să opteze pentru ocupa"ii non-agrare %i doicilii non-rurale. &8ranshuan"a ca

    ,enoen anual de plecare de la unte la %es pentru hrana oilor nu schi+ă datele

     pro+leei*. 5rin noua lui condi"ie de Yo li+er4 "ăranul ron a deenit( cu alte cuinte(

    disponi+il legal pentru ceea ce se nue%te Yo+ilitate socială4. Ca atare s-a produs în

    societatea ronească trecerea treptată a unor e%antioane de "ărani %i rurali de la

    agricultură la o seaă de actiită"i îndeose+i e%te%ugăre%ti respecti industriale( %i de la

    sat la ora%. nsă( datorită sla+ei dezoltări a industriei( Bonia a răas pe ai departe o

    "ară Yeinaente agrară4 cu o popula"ie Yeinaente rurală4. @ste destul să ainti că

    în anul 19#0( con,or statisticilor o,iciale( K;(F X din popula"ia "ării trăia în ediul rural

    %i 21(: X în ediul ur+an. Hn ,enoen interesant( cu accente deose+ite la începutul sec.

    DD( a ,ost eigrarea în erica pe %antiere industriale( în inerit( la construc"ii etc.= o

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    45/47

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    46/47

  • 8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

    47/47

    -ibliograie

    7iddens . Sociologie( ?ucure%ti( 2000

    Botariu 8. Sociologie( Cluj-Napoca( 199F

    Vedina% 8r. $ntroducere în sociologia rurală( $a%i( 2001

    Cordo% 7h.( Cucerzan @. S. Bepere în sociologia rurală( Cluj-Napoca( 2002

    Cucerzan @. S.( Cordo% 7h. Sociologie rurală. Crestoa"ie( Cluj-Napoca( 1991