Sociologie Rurală Curs

8/17/2019 Sociologie Rurală Curs

1/47

Vasile-Mihai Cucerzan

Sociologie ruralăSinteze de curs

Cluj-Napoca

2009


2/47

1. Obiectul şi problematica sociologiei rurale

1.1. Sociologia rurală în sisteul sociologiilor raură

1.2. !unc"iile sociologiei rurale

1.#. $portan"a cunoa%terii sociologiei rurale

1.1. Sociologia &socius' so"( asociat ) logos ' teorie( %tiin"ă* este %tiin"a care

studiază societatea uană ca întreg &siste* al unor eleente &su+sistee* a,late în

interac"iune. lături de sociologia generală( în strnsă legătură cu ea( e/istă o serie de

sociologii de raură &sociologia ur+ană %i sociologia industrială( sociologia rurală %i

sociologia agrară( sociologia culturii( sociologia ,ailiei( sociologia educa"iei etc. etc.*.

ntre sociologia generală %i sociologiile de raură &particulare* ,unc"ionează rela"iile deuniersal &general* la particular( de la întreg la parte.

Obiectul sociologiei rurale îl constituie realitatea ultilaterală( cople/ă %i

dinaică a satului. Spre deose+ire de late %tiin"e socio-uane care cercetează aspecte

particulare ale ruralului &geogra,ia( istoria( econoia( etnogra,ia( etc.* sociologia studiază

ruralul respecti satul ca întreg &siste* alcătuit din o seaă de 3eleente4 în

interac"iune &,ailia( gospodăria( econoia( institu"iile culturale( %coala( +iserica într-un

cunt ia"a aterială %i spirituală a satului su+ raportul socialită"ii*.5entru 6iitrie 7usti( înteeietorul sociologiei rurale rone%ti( realitatea

socială poate să ,ie tratată ca totalitate &întreg* sau ca parte. ntregul( totalitatea constituie(

o+iect de studiu al sociologiei( partea este o+iectul de studiu al %tiin"elor particulare.

6upă 8raian erseni( discipol %i cola+orator al lui 6. 7usti sociologia rurală 3nu repetă

cercetarea ,enoenelor econoice( spirituale( juridice sau politice( ci urăre%te

interdependen"a lor în ăsura în care sunt în,ă%urarea de ia"ă a unei %i acelea%i unită"i

sociale satul &Sociologia rurală, 19:1 p. ;*.

1.2. Sociologia rurală realizează( particulariznd la nielul o+iectului său ruralul

,unc"iile generale ale sociologiei< e/pozitiă( e/plicatiă %i interpretatiă( prospectiă %i

practică sau aplicatiă.


3/47

a. 5rin ,unc"ia descriptivă( sociologia rurală prezintă realitatea rurală a%a cu

este ea= acesta este aspectul pri( sociogra,ic al cercetării= inestigarea ruralului începe

cu acest aspect cantitati= procednd %tiin"i,ic( sociologia rurală erge la esen"a( la

cauzele ,enoenelor rurale( la teoria sisteatică a acestora=

+. 5rin ,unc"ia explicativă( sociologia rurală( ca orice %tiin"ă( descoperă rela"iile

cauzale( esen"iale %i necesare ale realită"ii rurale( ridicnd cercetarea la niel de %tiin"ă=

c. 5rin ,unc"ia prospectivă( sociologia rurală( înteeindu-se pe cunoa%terea

realită"ilor actuale( se interesează de eolu"ia pro+a+ilă a acestora în iitor &3a %ti

înseană a preedea4*=

d. 5rin ,unc"ia praxiologică( aplicatiă( sociologia rurală( cunoscnd realitatea

prezentă %i perspectiele sale de iitor &îndeose+i apropiat*( ,orulează o seaă de

propuneri( solu"ii( alternatie ,iecărei counită"i( zone sau ruralului în general.Sintetiznd aceste ,unc"ii ale sociologiei rurale( pute spune că acestea sunt<

,unc"ia cognitivă &de cunoa%tere a ruralului în toată ultilateralitatea %i dinaica laturilor

sale*( ,unc"ia prospectivă sau predictivă &prognoza eolu"iei o+iectului cercetat*( ,unc"ia

praxiologică &propuneri pentru trans,orarea acesteia*.

1.#. $portan"a sociologiei rurale este o e/presie speci,ică( teoretică %i practică( a

,unc"iilor sale< &repetă* cunoa%terea( pe iu( a realită"ilor rurale %i interpretarea teoreticăa lor( prospectarea iitorului acestora %i propunerea unor solu"ii în con,oritate cu

realitatea %i cu cerin"ele acestui iitor. +inarea aspectelor teoretice %i practice în

studierea ruralului a aut-o în edere 6. 7usti atunci cnd a sta+ilit principiile aplelor

cercetări de sociologie a ruralului pe care le-a ini"iat %i condus %i cu se o+seră chiar în

titlul uneia din pu+lica"iile sale


4/47

2. Tradiţii româneşti în cercetarea sociologică a ruralului

2.1. 5resociologia rurală

2.2. Monogra,iile pregustiene

2.#. >coala onogra,ică de la ?ucure%ti &6. 7usti*

2.:. Sociologia rurală clujeană &7. @. Marica( Mihai >er+an*

2.1. nă"a"ii( %i în general( oaenii de cultură roni au acordat o aten"ie

deose+ită satului ronesc. Cauzele acestei aten"ii se a,lă în ,aptul că ajoritatea

a+solută a popula"iei rone%ti a trăit la sat( că în ediul sătesc s-au ,orat poporul

ron( li+a %i cultura sa aterială %i spirituală( că Auasi-totalitatea oaenilor de cultură

%i %tiin"ă roni au proenit din spa"iul rural. ntre autorii care s-au re,erit la sat( schi"nd

unele analize( au ,ost( între al"ii( 6. Canteir &Descriptio Moldaviae*( 6inicu 7olescu&Însemnare a călătoriei mele*( apoi $. @liade Bădulescu( N. ?ălcescu( M. ogălniceanu(

M. @inescu %.a. Sintetiznd opiniile despre satul %i ruralul ronesc anterioare lui 6.

7usti( constată că acestea sunt< a* curentul li+eral &$. C. ?rătianu( $. 7hica*= +* curentul

juniist &8. Maiorescu( M. @inescu( . 6. Denopol( 8h. Bosetti*= c* doctrinele sociale

ale agronoilor &$. $onescu de la ?rad( C. 7aro,lid*= d* curentul socialist &C.

6o+rogeanu-7herea* &. 6. S. Euinosu( Sociologie rurală( 199F( pass.*.

2.2. 5riele onogra,ii au apărut în secolul al D$D-lea( ca onogra,ii a unor

jude"e %i plase. n anul 1;9#( în gazeta Foaia poporului s-a instituit un concurs literar cu

preii pentru onogra,iile counelor rone%ti din coitatul Si+iu. 6rept urare s-au

realizat 1# onogra,ii săte%ti %i au ,ost preiate acelea consacrate counelor Grlad(

7ura Bului( Behau. Hlterior s-au realizat %i alte lucrări cu caracter onogra,ic( unele %i

la ini"iatia unor înă"ători %i preo"i precu %i ,olclori%ti.

2.#. 5rin 6iitrie 7usti( înteeietorul %colii onogra,ice de la ?ucure%ti s-a

trecut la studiul cercetării %tiin"i,ice( apro,undate a satului ronesc( pe +aze teoretice %i

etodologice oderne. Con,or sisteului sociologic( ruralul ar reprezenta un

ansa+lu de manifestări econoice( spirituale juridice %i politice care ,iin"ează datorită

cadrelor &cosologic( +iologic( psihologic %i istoric* ,iind guernate de 3legea


5/47

paralelisului sociologic4. 5rezentă pe scurt aceste cadre %i ani,estări preconizate de

7usti în luina unei cercetări sociologice< cadrul cosmologic &a%ezarea geogra,ică(

clia( hidros,era( litos,era %i +ios,era*= studierea sa eiden"iază legăturile satului cu

ediul geogra,ic= cadrul biologic &recensăntul popula"iei( i%carea sa( condi"iile

igienico-sanitare*= cercetarea acestui 3cadru4 urăre%te rela"iile dintre ia"a socială a

satului %i situa"ia sa +iologică *= cadrul psihic &solidaritatea su,letească a satului(

cooperarea socială( personalită"ile( cercurile de sipatie* pune în aloare corela"ia dintre

ia"a su,letească a locuitorilor %i ia"a lor socială= cadrul istoric &trecutul satului(

atitudinea locuitorilor ,a"ă de acest trecut* are în aten"ie legăturile satului cu propriul

trecut( rela"ia lui cu tradi"iile. Manifestările economice se re,eră la ia"a aterială a

satului direc"iile de actiitate econoică( natura %i capitalul( uneltele( î+unătă"irile

,unciare( renta+ilitate( eserii %i coer"*= manifestările spirituale de,inesc stareaculturală generală a satului &li+a( %coala( religia( +i+lioteca %i căinul cultural( ,olclorul

%i etnogra,ia*= manifestările etico-juridice e/priă ia"a orală &concep"ii %i nore(

a+ateri( sanc"iuni orale* %i juridică &o+iceiuri juridice( contracte( o%teniri( procese

ciile %i penale*= manifestările politice şi administrative se re,eră la atitudinea satului ,a"ă

de ia"a politică &partide( alegeri* %i adinistratiă &locală( jude"eană %i na"ională*.

3Hnită"ile sociale4 recoandate de 7usti spre a ,i studiate sociologic sunt< ,ailia %i

gospodăria( categoria socială. Eegea paralelisului sociologic ar ,eri după 6. 7usti sisteul său sociologic de unilateralitatea celorlalte sistee. 3Voin"a socială( ca otiare

a e/isten"ei( rela"iilor %i proceselor unită"ilor sociale scrie 7usti nu este o construc"ie

ar+itrară a spiritului. @a poate ,i oricnd descoperită %i precis caracterizată prin raportarea

ani,estărilor econoice( spirituale( politice %i juridice( la ansa+lul cadrelor I...J ceea

ce constituie legea paralelisului sociologic. Hn întreit paralelis< înlăuntrul cadrelor(

un paralelis între cadrele e/trasociale< cosologic %i +iologic( pe de o parte= apoi un

paralelis în snul ani,estărilor între cele constitutie< econoică %i spirituală %i

regulatie politică %i juridică= în s,r%it( un paralelis între ansa+lul ani,estărilor %i

ansa+lul cadrelor. 5aralelis înseană că toate aceste categorii nu ,orează raporturi

de su+ordonare logică %i nici nu pot ,i reduse unele la altele( adică nu ,orează între ele

înlăn"uiri cauzale( ci nuai condi"ii reciproce( e/isten"iale= ele nu pot ,i în"elese dect în

unitatea lor structurală ca totalitate sui-generis4 &6. 7usti( Sistemul de sociologie, etică


6/47

şi polietică( în Opere, $( p. 11K-11;*. Baportată la cunoa%terea realită"ii sociale( 3legea

paralelisului social4 duce la urătoarele idei< a* societatea este o unitate autonoă de

ani,estări spirituale %i econoice( organizate juridic %i politic %i condi"ionate cosic(

psihic %i istoric= +* natura acestei unită"i este oin"a socială= c* o unitate oarecare

întrune%te un siste de oin"e sociale &su+unită"i* structural organizate în raporturi

dinaice &procese* unele cu altele= d* scopul monografiei rurale este caracterizarea

voinţei sociale &s. n.*. Satul( couna( zona etc. ar reprezenta ast,el un ansa+lu de

ani,estări &econoice( spirituale etc.* care e/istă datorită cadrelor &cosologic( +iologic

etc.* guernate de legea analizată ai sus. Sintetic( e/istă două categorii de cadre< cadrul

natural &cosic %i +iologic* %i cadrul social &istoric %i politic*( care( actind asupra

voinţei sociale( creează alorile sociale( econoice( spirituale( politice %i juridice.

Cercetările sisteatice de teren( ini"iate de către 6. 7usti( au întrunit cu tipulspeciali%ti din di,erite %tiin"e %i( ulterior( 3echipele regale studen"e%ti4. S-au ,ăcut

aseenea cercetări la 7oicea Mare &192L*( Bu%e"ul ?răilei &192F*( Nerej &e,ectuate în

192F( cercetările din această coună se or pu+lica în onogra,ia Nerej un illage

dune region arhaiAue 19#;( coordonator ,iind .. Stahl*( la !undu Moldoei din

?ucoina &192;*( ara Gltului( în special couna 6răgu% &1929( 19#2( 19## cnd au

participat ;9 de cercetători iar rezultatele inestiga"iilor au ,ost ,inalizate în ol. 6răgu%

un sat din ara Gltului( coordonator 8r. erseni*( Buncu 7orj &19#0*( Cornoa în?asara+ia &19#1*( >an" Năsăud &19#L( 19#F*( plasa 6+onic &19#9*( odac Mure%

&19:L*( aceasta din ură su+ conducerea lui . 7olopen"ia. ntrerupte după cel de al

doilea răz+oi ondial( cercetările de sociologie rurală concretă au ,ost reluate după

19FL< la ?elin"( apoi prin onogra,iile ur+anizării zonelor ?ra%o( Slatina %i $a%i. ple

capanii de teren( în spiritul acelora inter+elice s-au des,ă%urat la ?uciuu Sălaj &19F;

19F9*( încheiate prin ol. ?uciui un sat din ara de su+ Munte coordonat de G.

?ădina( 6. 6uitriu %i Gct. Nea"u*( la 7r+ou Sălaj su+ conducerea lui $. lua%( 7.

@. Marica %i $. Venczel. Se întreprind cercetări sociologice regionale( ara Ga%ului

&19K: 19KF* %i Mun"ii puseni &19;0 19;L*( a+ele conduse de $. lua% .


7/47


8/47

#. Metodele de cercetare în sociologie

#.1. Conceptul de etodă

#.2. ncheta socială. Chestionarul

#.#. Monogra,ia

#.:. $nteriul

#.L. @/perientul

#.F. Metode socioetrice

#.K. 5relucrarea %i interpretarea datelor

#.1. 5rin metodă se în"elege odul de cercetare sisteatică( în cazul sociologiei

rurale( a realită"ilor sociale &rurale*. G etodă se copune din< a* schea conceptuală= +*

de,ini"ia opera"ională= c* ipotezele= d* tehnicile %i procedeele utilizate. 8raian Botariure"ine urătoarele seni,ica"ii ale conceptului de etodă< a* principiul ,undaental care

orientează o cercetare &de e/. etoda structuralistă( ,unc"ionalistă( dialectică( istorico-

onogra,ică( interdisciplinară etc.*= +* odalitate e,ectiă de cercetare a realită"ii

&o+sera"ia %i e/perientul*. 6upă tehnicile de cercetare( 8raian Botariu propune

urătoarea clasi,icare a etodelor în sociologie< a* o+sera"ia propriu)zisă= +* interiul=

c* ancheta= d* analiza docuentelor= e* e/perientul &"urs de metode şi te#nici de

cercetare sociologică( 19;F( p. 2#-2:*. &8ehnica sociologică răspunde la între+area cumtre+uie să se e,ectueze cercetarea &recoltarea de in,ora"ii( analiza( interpretarea %i

prelucrarea statistică a in,ora"iilor*. 5rocedeul se re,eră la etapa de prelucrarea %i

analiză a in,ora"iilor.*.

#.2. 3ncheta este o etodă de strngere a in,ora"iei de la o asă are de

indiizi uani( cu ajutorul unui instruent speci,ic< chestionarul4 &8r. Botariu*. ncheta

are două ariante principale< a* directă sau orală= +* indirectă sau în scris.

Clasi,icarea anchetei sociale se ,ace( de regulă( în ,unc"ie de criterii precu< a*

speci,icul teei de cercetat &ancheta deogra,ică( ancheta culturală( etc.*= +* natura

con"inutului urărit &anchete de atitudine( de coportaent*= c* scopul urărit &ancheta

de e/ploatare( de diagnostic etc.*. n general( ancheta socială cuprinde urătoarele etape<

1* sta+ilirea o+iectielor de cercetare %i a ipotezelor de lucru= 2* e%antionarea &siplă(


9/47

aleatoare( strati,icată*= #* ela+orarea aparatului teoretico-etodologic al cercetării

&opera"ionalizarea conceptuală( sta+ilirea %i ela+orarea principalelor instruente de

cercetare( dintre care cel ai ,recent este chestionarul sociologic( prin interediul

căruia se pot o+"ine ai ulte categorii de indicatori deogra,ici( socio-econoici(

aria+ile coportaentale ale su+iec"ilor etc.= :* ancheta pilot &aplicarea instruentelor

de cercetare cu scopul alidită"ii lor pe un grup restrns de su+iec"i= L* depistarea

aterialului ,aptic de teren= F* prelucrarea aterialului ,aptic prin procedee statistice

adecate= K* redactarea raportului de cercetare.

"#estionarul este instruentul de cercetare cel ai ,recent. %a cu precizează

8raian Botariu( chestionarul( ca instruent speci,ic al anchetei sociologice( 3poate ,i

în"eles ca o ul"ie de între+ări( de regulă scrise( adresate su+iec"ilor în ,ore ariate(

într-o anuită succesiune( pe +aza unor considerente logice %i psihologice4 &KL( p.9K*.6upă conţinut( între+ările care constituie chestionarul( sunt< ,actuale( de opinie %i de

cuno%tin"e. ntre+ările factuale izează 3identi,icarea4 su+iec"ilor pe criteriul unor

caracteristici generale &locul na%terii< rural sau ur+an( se/( rstă( ultia %coală a+solită(

ocupa"ia actuală( starea ciilă( etc.*( iar nu după nuele sau adresa lor. ntre+ările de

opinie urăresc o+"inerea de in,ora"ie su+iectie &atitudini( opinii( otie( interese(

etc.* Cele de cunoştinţe( or să testeze nielul de cunoa%tere al su+iectului într-un anuit

doeniu. deseori unul %i acela%i chestionar are un caracter i/t< ,actual %i de opinierespecti %iOsau de cuno%tin"ă. 6upă ormă( între+ările sunt deschise( închise %i i/te.

ntre+ările deschise &li+ere sau poscodi,icate* solicită( ca răspuns( opinia su+iec"ilor&de

e/< ce părere ae"i desprePQ*= cele închise &precodi,icate* au răspunsuri în nuăr ,i/(

sta+ilit în chestionar( dintre care su+iectul tre+uie să archeze răspunsul potriit &de e/.

încadrarea în categoria de rstă< între 20-#0 ani= #0-:0 ani( etc.*= între+ările mi$te

&seideschise sau seiînchise* se re,eră la situa"ii nepreăzute( altele dect ariantele de

răspunsuri sta+ilite în chestionar.

Grice cercetare sociologică concretă odernă iplică analize statistice ale datelor

de teren. 6e aceea( statistica a deenit un doeniu o+i%nuit în inestiga"ia sociologică. Se

,olose%te( de aseenea( în od ,recent teoria pro+a+ilită"ii( alge+ra atricială( teoria

gra,elor( etc.


10/47

#.#. Monogra,ia rurală porne%te de la teoria 3 paralelismului sociologic4 ela+orată

de 6iitrie 7usti &6espre paralelisul sociologic*.

Begulile unei +une cercetări onogra,ice ar ,i după 7usti urătoarele< a*

pregătirea teoretică= +*sinceritatea %i o+iectiitatea ,a"ă de ,apte= c* G+sera"ia să ,ie

e/actă %i copletă= d* o+sera"ia să ,ie controlată %i eri,icată= e*Cercetătorul să ,ie

docuentat %i in,orat asupra ,enoenului pe care îl cercetează= ,*Cercetarea tre+uie să

,ie ,ăcută de echipe de speciali%ti( deci să ,ie colectiă= g*!enoenele cercetate să ,ie

coparate cu alte ,enoene ( p.1;*. n altă parte 7usti enueră urătoarele reguli< a*

o+sera"ia tre+uie să ,ie sinceră %i o+iectiă= +* o+sera"ia să ,ie e/actă( adică

pătrunzătoare %i copletă( să î+ră"i%eze prin urare toate aănuntele în arietatea(

pro,unziea %i unitatea lor= c* o+sera"ia( odată culeasă( tre+uie să ,ie controlată %i

eri,icată= d* o+sera"ia tre+uie să ,ie colectiă= e* o+sera"ia( ca să ,ie %tiin"i,ică( tre+uiesă ,ie in,orată %i pregătită= ,* G+sera"ia să ,ie intuitiă= g* copara"ia & "onsideraţiuni

asupra unui nou sistem sociologic, etic şi politic( 19:0( p. #1L-#20*.

6upă %e,ul >colii sociologice de la ?ucure%ti( o+seratorul are o+liga"ia să-%i

cerceteze deopotriă %i izoarele proprii de di,orare( să caute să-%i eliine toate

prejudecă"ile legate de tip( de loc( de ,ora"ia sa %tiin"i,ică( a%a înct să redea ,aptele

,ără nici un adaus din partea sa. ceastă o+iectiitate %i sinceritate ,a"ă de ,apte presupun(

după 7usti( o disciplină seeră a oin"ei cercetătorului. n ceea ce prie%te e/actitatea %icopletitudinea o+sera"iei( 7usti atrage aten"ia că cercetătorul niciodată nu poate să se

+izuie pe eorie( ci el tre+uie să se +azeze pe etode %i tehnici precise de lucru( cerin"ă

legată de a treia regulă care presupune controlul %i eri,icarea( deci( reluarea

o+sera"iilor( ducnd la ceea ce 7usti nuea 3ra"ionaentul e/periental4. cesta constă

în eri,icarea concluziilor unui ra"ionaent( care ia ca punct de plecare o o+sera"ie( prin

concluziile de ra"ionaent ale unei noi o+sera"ii( odalitate prin care a+ele o+sera"ii

se controlează reciproc iar %ansele de eroare scad odată cu ultiplicitatea doezilor.

Be,eritor la caracterul colecti al o+sera"iei 7usti are în edere ultidisciplinaritatea

cercetării( care iplică rela"ii de cola+orare în inestiga"iile rurale. G o+sera"ie

in,orată %i pregătită presupune cunoa%terea +i+liogra,iei att asupra localită"ii sau zonei

ce urează să ,ie cercetată ct %i asupra pro+leei pe care o urăre%te cercetătorul( ,ără

o pregătire teoretică adecată el răne doar un culegător de ,apte.


11/47

$ntui"ia sociologică este percepută de 7usti ca o intui"ie o+iectiă( and în edere

posi+ilitatea pe care aceasta o are de a dezălui sipatetic( prin trăire sau pe cale

intelectuală sensul %i natura intiă a ,enoenelor sociale( ea nede,ornd %i

neschi+nd realitatea socială. 3junge aici scrie 7usti la punctul culinant al

cercetărilor onogra,ice< gndirea se o+iectiează( eul ede din a,ara lui în interesul

,iin"elor %i lucrurilor( le în"elege %i le judecă( ,ăcnd a+strac"ie de propria sa persoană %i

de sentientele proprii( sesizează natura e/actă a lucrurilor printr-o în"elegere corectă(

su+ unghiul intern al unui spirit sociologic in,orat %i con%tient de restul total %i

superior al cercetării4. &Sistemul de sociologie...( în Gpere $( p. #20 *. >i( în s,r%it( la

regulile o+sera"iei( 7usti adaugă copara"ia apreciată( de alt,el( de 6urRhei ca ,iind

,undaentală în sociologie. 5entru 7usti ra"iunea ei constă în a eliina treptat tot ceea

ce este particular %i accidental( %i a păstra ceea ce este general( tipic %i esen"ial dincercetare.

G etodă copleentară onogra,iei sociologice( propun sociologii ,rancezi

conteporani. @ste or+a despre 3 Metoda anchetei multidimensionale monografice în

sociologia rurală4( care e/clude chestionarul în inestiga"ia satului( în schi+ se recurge

la o+sera"ie( interiuri %i participa"ie la actiită"ile rurale. n plus( ,iecare cercetător

utilizează un jurnal personal.

#.:. !nterviul se realizează prin dialogul 3,a"ă în ,a"ă4( în cadrul unei discu"ii

relati li+ere prin care se urăre%te cunoa%terea unor aspecte care interesează cercetarea.

Se poate întreprinde ,ie 3li+er4( ,ie cu ajutorul unui 3ghid de interiu4 and ca scop

en"inerea discu"iei în cadrele propuse ini"ial. !olosirea interiului ca etodă a strngerii

de in,ora"ii presupune un nuăr ic de su+iec"i( dar ,acilitează a+ordarea pro+leelor

în pro,unziea lor( în cadrul discu"iei.

#.L. %$perimentul este etoda de cercetare care presupune interen"ia directă a

cercetătorului asupra o+iectelor %i ,enoenelor studiate. !olosirea e/perientului

%tiin"i,ic e/plică în +ună ăsură progresele %tiin"ei oderne &a naturii* ,a"ă de %tiin"a din

antichitate care se +aza pe o+sera"ie. !r. ?au &&ovum organum( 1F20* arăta că oul


12/47

de %tiin"ă prooacă( în cadrul e/perientului( o odi,icare în o+iectul presupus drept

cauză %i urăre%te dacă acea odi,icare se constată %i în ,enoenul presupus e,ect. ntre

aspectele speci,ice ale e/perientului în sociologie &mutatis mutandis* în %tiin"ele

socio-uane în general( este %i acela că în societate este or+a de oaeni( de su+iec"i

înzestra"i cu con%tiin"ă %i oin"ă. @. 6urRhei( în 'egulile metodei sociologice &cap. V$*

arată că( în legătură cu e/perientul( 3e/plica"ia sociologică constă e/clusi în a sta+ili

raporturi de cauzalitate( ,ie că e or+a de a ata%a un ,enoen la cauza lui sau( dipotriă(

o cauză la e,ectele sale utile4. @/eplu de e/perient în sociologie< cunoa%terea

e,ectului instruc"iei asupra reu%itei sociale. &. M. 6unerger*.

#.F. Sociometria este legată de nuele lui . $. Hlareno &originar din ?ucure%ti*.

G+iectul de studiu al socioetriei îl constituie interrela"iile pre,eren"iale de la nielulgrupurilor ici. ntre oaeni e/istă trei tipuri de rela"ii< de atrac"ie( respingere %i

indi,eren"ă. Testul sociometric este etoda care arată starea pre,eren"ială a su+iectului în

grupul ic din care ,ace parte. Băspunsurile sunt înscrise pe un ta+el &atricea

socioetrică* pe +aza căruia se poate a,la( între altele( atrac"ia pe care un indiid o are în

grup &alte etode socioetrice de a,lare a situa"iei pre,eren"iale sunt sociograele

indiiduale( testul con,igura"iei sociale*.

#.K. $n,ora"iile do+ndite cu ajutorul instruentelor de cercetare &ca de e/.

chestionarul( interiul etc.* sunt prelucrate %i interpretate. Gdinioară actiită"ile

priare de prelucrare se ,ăceau anual. 6e ctea decenii se aplică procedee statistice %i

ateatice cu ajutorul calculatoarelor. 5e lngă această ,oră de prelucrarea cantitativă

a in,ora"iilor se recurge %i la interpretări calitative care ajung la rela"iile de cauzalitate

ale ,enoenelor cercetate.

Cercetarea se încheie cu un raport de cercetare<

- $ntroducere=

- $storicul proiectului=

- Bezuatul cercetărilor anterioare=

- Be,orularea pro+leei=

- 5rocedeele ,olosite pentru culegerea %i prelucrarea in,ora"iilor &datelor*=


13/47

- 5rezentarea rezultatelor=

- naliza %i interpretarea rezultatelor=

- Concluzii %i sugestii.

n condi"iile e/ploziei in,ora"ionale( a dezoltării %i diersi,icării ,enoenelor %i

proceselor sociale( docuentele statistice ocupă un loc tot ai iportant pentru sursele

utilizate în cercetarea sociologică în general %i a sociologiei rurale în particular. @sen"ial

este ca datele din docuente să ,ie e/acte. Se procedează chiar la instituirea unor 3+ănci

de date4 care pot constitui docuente pentru ai ulte genera"ii de sociologi. n general(

docuentele se ela+orează prin două tipuri de înregistrări< a* exhaustive %i +* selective.

Ea rndul lor înregistrările e/haustie sunt< periodice &recensăntul popula"iei %i al

locuin"elor* %i continue &înregistrările de la sericiile de stare ciilă( o,erite de o+icei prinanuarele statistice ale Boniei*. $n,ora"iile cuprinse în ,orularele de recensănt au

prioritate ,a"ă de cele cuprinse în alte tipuri de docuente întruct au ,ost înregistrate

potriit unei etodologii %tiin"i,ice %i unice de către operatori instrui"i %i se +ucură de

garan"ii o,iciale priind e/actitatea %i copletitudinea lor. Vasile Ni,tode a ela+orat

urătoarea clasi,icare a tipurilor de docuente<


14/47

centrale

o,iciale

locale

scrise personale

presa

8$5HE

6@ statistice

tehnice

6GCHM@N8@ iconogra,icealte docuente în iagini ,otogra,ice

,onetice cineatogra,ice


15/47

:. Spaţiul rural

:.1. 6iensiunile spa"iului rural

:.2. Spa"iul rural tradi"ional %i spa"iul rural odern

:.1. Baportat la rural( spa"iul este în"eles ca un suport real( concret pentru o %i

actiită"ile sale( apropiindu-se( prin con"inut( de unele no"iuni ca 3ediul a+iant4(

3cadrul de ia"ă4( 3ediul rural4 etc.

"#arta europeană a spaţiului rural re"ine urătoarele caracteristici ale

3spa"iului rural4<

Sensul no"iunii de 3spa"iu rural4 are în edere o zonă interioară( inclusi satele %i

icile ora%e( în care area parte a terenurilor sunt utilizate pentru<

- agricultură( silicultură( acacultură %i pescuit=- actiită"ile econoice %i culturale ale locuitorilor acestor zone &artizanat(

industrie( sericii( etc.*=

- zonele neur+ane %i de distrac"ii aenajate&sau rezera"iile naturale*=

- alte utilizări &în a,ara celor de locuit*.

ctiită"ile agricole&inclusi silicultura( acacultura %i pescuitul* %i neagricole

ale unui spa"iu rural ,orează o entitate distinctă ,a"ă de spa"iul ur+an( care este

caracterizat printr-o puternică concentrare de locuitori %i de structuri erticale %iorizontale. &Neagu Victor( 7heorghe Starău( Bonia. Charta europeană a spa"iului rural(

199F( p. 1#0*.

Funcţiile principale ale spa"iului rural sunt<

a*. economică &prooarea unui siste de produc"ie agricolă care să asigure

necesită"ile alientare ale popula"iei( +ene,icii pentru agricultori %i ,ailiile acestora la

un niel copara+il cu acela al altor 3pro,esii li+erale4( protejarea ediului înconjurător

%i asigurarea regenerării ijloacelor de produc"ie( producerea ateriilor prie necesare

econoiei( să răspundă necesită"ilor întreprinderilor ici %i ijlocii agricole( industriale(

artizanale sau coerciale( precu %i prestărilor de sericii( asigurarea +azei necesare

actiită"ilor de recreere %i turis( conserarea resurselor genetice*=


16/47

+*. ecologică &conserarea resurselor naturale de ia"ă sol( apă( aer( protejarea

+iotipurilor %i spa"iilor erzi( conserarea %i între"inerea spa"iului natural( a +iodiersită"ii

genetice( a peisajelor naturale( protec"ia ,aunei*=

c*. socio-culturală &în ia"a asociatiă locală( dezoltarea rela"iilor între popula"ia

ur+ană %i ur+ană( etc.*&ibid.( p.1#K*

Spa"iul rural cuprinde ai ulte su+spa"ii. 6upă unii el ar ,i ,orat din< a* spaţiul

fizic care la rndul lui este natural &geoor,ologic %i cliatologic* %i artificial &clădiri(

%osele( poduri etc.*= +* spaţiul social &totalitatea grupurilor sociale( a pozi"iilor %i

interac"iunilor acestora în cadrul unei counită"i rurale*. l"ii or+esc despre spaţiul

relaţional &e/priat prin legăturile dintre di,erite su+sistee ale spa"iului social* %i

spaţiul cultural . Noi include ultiele două tipuri de spa"ii în spaţiul social . @/trapolnd

considera"iile lui 8. 5arsons despre ur+an la rural s-ar putea or+i despre un 3spa"iu deac"iune în ediul rural4. l"ii or+esc despre 3un spa"iu de counicare4&6eutsch* care( la

,el( ,ără nici o reticen"ă pute să le include în cadrul spa"iului social. . EeTin

or+e%te despre un 3spa"iu psihologic4.

:.2. n ,unc"ie de condi"iile zonale( în sociologia rurală ronească se or+e%te

despre 3spa"iul rural tradi"ional & 3Buralul tradi"ional4* %i 3spa"iul rural odern4&3Buralul odern4* care se di,eren"iază att în ,unc"ie de structura ,izică &ediul ,izic

natural %i ediul ,izic arti,icial* ct %i de structura socială. 4Buralul tradi"ional4 s-ar

caracteriza prin< a* diersitate socială= +* autarhie= c* oogenitate culturală( iar 3ruralul

odern4 prin< a* ia"ă econoică ai cople/ă= +* o+ilitate deogra,ică ai intensă=

c* ctiitate culturală speci,ică= d* continu-u rural-ur+an &Ni,tode Vasile( %lemente de

sociologie rurală( 19;:( p. F2( FK F;*.

tt ruralul tradi"ional ct %i ruralul odern necesită o cercetare diacronică( în

perspectia deenirii sale( ct %i sincronică( ce are în edere eleentele lui coponente

la un oent dat. 5riul tip de analiză &diacronică* este realiza+ilă printr-o reconstituire

a ceea ce par"ial &în cazul ruralului tradi"ional* sau în ai are ăsură &în cazul ruralului

odern* a ,ost distrus. Cercetătorul tre+uie( cu alte cuinte( să recurgă la o anuită

3arheologie sociologică4 ( la ceea ce în etnosociologie se nue%te 3 supravieţuire4 sau


17/47

3retenţii culturale4 în"elese ca răă%i"e ale unor ani,estări coportaentale străechi

pe +aza cărora se realizează un ,el de 3reconstrucţie sociologică4 ce ne poate o,eri ,ore

echi ale ruralului. Nuai că e/plicarea spa"iului rural arhaic prin 3relicte etnologice4

&,ore străechi de cultură populară întlnite în unele sate tradi"ionale* ni se pare relati

,or"ată( ,iindcă a%a cu au a,irat roanticii gerani( în constituirea ,orelor străechi

de cultură populară( ,antezia %i iagina"ia au jucat un rol de care tre+uie să se "ină

seaa. desea unele ,ore de cultură( chiar dacă pornesc de la real( pot să ni se

în,ă"i%eze contrar realului.


18/47

L. Satul ca element al spaţiului rural

L.1. 6e,ini"ia satului

L.2. 8ipologia satelor rone%ti

L.1. Marea ajoritate a de,ini"iilor satului indică drept gen pro/i conceptul de

3comunitate umană4( care cuprinde în s,era sa %i no"iunea de ora%. 6e aici( utilizarea

,recentă a sintagelor 3comunitatea umană rurală4 cnd se ,ac re,eriri la sat %i

3comunitate umană urbană4 cnd se are în edere ora%ul. Concept ela+orat de sociologul

geran !r. 8onies( counitatea se prezintă ca o unitate( ca un 3tot social4 cu o structură

%i ,unc"ii ireducti+ile la indiizii coponen"i. Me+rii unei counită"i sunt lega"i prin

locuirea aceluia%i teritoriu %i prin rela"ii interuane relati constante %i tradi"ionale.

!r. 8Unnies a deliitat counitatea &7eeinscha,t* de societate &7esellscha,t*.Comunitatea &satul* ar ,i( după sociologul geran( un organis iu( +ine integrat

înteeiat pe datini %i trăiri coune( în ree ce societatea &ora%ul*( apărută ult ai

trziu( este o entitate socio-uană arti,icială( înteeiată pe conen"ie %i legisla"ie. @/istă(

după sociologul geran( o counitate 3de snge4 care poate ,i trans,orată într-o

counitate 3de loc4 %i aceasta poate deeni o counitate de spirit( cea ai înaltă ,oră

de counitate oenească. Concretizarea aterială a acestor tipuri de counită"i o

reprezintă 3casa4 pentru pria ,oră( 3satul4 pentru cea de-a doua %i 3identitatea deocupa"ie4 pentru ultia.

n 3societate4 8Unnies ede o ,ora"ie socială în care de%i oaenii trăiesc

îpreună în acela%i spa"iu ,izic( nu sunt lega"i în od esen"ial. stăzi polaritatea sta+ilită

de către 8Unnies nu ai poate ,i sus"inută nici logic( nici epiric. 8eoria 3continuu-lui

rural urban4 este concludentă în acest sens. Nici ideea durReiniană con,or căreia

counită"ii i-ar ,i caracteristică 3 solidaritatea organică4( iar societă"ii 3 solidaritatea

mecanică4 nu ai poate constitui un sprijin teoretic pentru polarizarea celor două no"iuni.

$deea de counitate( a%a cu a arătat ai sus( poate seri ca gen pro/i att pentru sat(

ct %i pentru ora%. nsă%i counitatea ur+ană a%a cu a ,ost interpretată de 8Unnies s-a

odi,icat esen"ial. pătruns %i în ediul rural raţionalitatea actiită"ii agricole( a%a-zisa

3solidaritate organică4 a slă+it ult( ceea ce deterină pe unii sociologi să or+ească

despre s,r%itul "ărăniii.


19/47

6e,ini"iile satului di,eră în od ,iresc( în ,unc"ie de perspectia prin care a ,ost

ela+orată< econoică( geogra,ică( deogra,ică( etnologică etc. Hnii de,inesc satul

raportat la ora%. 6. 7usti considera că 3satul ronesc nu este o asocia"ie li+eră de

indiizi în care ,iecare să se poată coporta după gustul său( ci o counitate puternică de

ia"ă( un tipar %i un ,actor de trans,orare %i odelare4. Sociologul clujean 7eorge @.

Marica propunea urătoarea de,ini"ie< 3atul e o unitate geografică cu o populaţie

agricolă şi puţin numeroasă! puţin densă! sedentară şi omogenă! o unitate durabilă!

puţin diferenţiată şi stratificată! însă bine integrată! o unitate nevoluntară şi nefinală

"chiar o comunitate de viaţă#! o unitate primară şi totală "adică o unitate completă fără

să fie complexă! ci relativ simplă şi o unitate autonomă mai bine zis autarhică

determinată de tradiţie! care explică în mare măsură fixitatea! stabilitatea! iraţionalismul

motivaţiei sociale şi conformismul social puternic ce domneşte la săteni ca şi felul de a fi

rutinar al socialităţii lor! caracterizată prin predominarea raporturilor personale!

intime! directe! totale! et c4. &Încercare de deiniţie a satului* . G de,ini"ie a 3satului

deăla%4 ronesc a propus .. Stahl< 3o formă de convieţuire socială! pe un trup de

moşie! a unui grup biologic! deseori legat prin rudenia de ceată! trăind în gospodării

familiale asociate într-o obşte care! prin hotăr$ri luate în adunările ei generale! are

dreptul de a se amesteca în viaţa particulară a fiecărei gospodării! potrivit regulilor

juridice ale devălmăşiei şi conform mecanismului psihic al obştii pe bază de tradiţii

difuze4 &6e,ini"ia %i tipologia satelor deăla%e*.

5ute caracteriza dacă nu chiar de,ini satul ca o ,oră de aşezare %i activitate

respecti de comunitate umană caracterizată prin agricultură ca actiitate econoică

,undaentală în ,unc"ie de care s-a dezoltat un stil de viaţă! civilizaţie( %i o cultură

originar &%i tradi"ional* etno-folclorică.

6acă recurge la o sinteză a de,ini"iilor de ai sus( a re"ine ca gen pro/i(

no"iunea de counitate uană( iar ca eleente speci,ice urătoarele note<

- spa"iul ,izic redus

- popula"ie redusă

- ocupa"ie preponderent agricolă

-relatio-autarhie


20/47

- densitate ică a popula"iei

- rela"ii interuane apropiate( ai ult in,orale

- relatiă sta+ilitate ,aorizată de tradi"ie.

L.2. 8ipologia satelor a reprezentat %i reprezintă %i în prezent interes pentru

cercetătorii ruralului din "ara noastră. 5riele tipologii au apărut odată cu cercetările de

sociologie onogra,ică. st,el nton 7olopen"ia %i 6. C. 7eorgescu or+esc despre<

- sate agricole

- sate pastorale

- sate cu ocupa"ii ane/ă

8ipologia clasică din Bonia cuprinde<- sate adunate

- sate răs,irate

- sate risipite

@tnologul Boulus Vuia a propus urătoarea clasi,icare<

- satul cu case izolate unde principala ocupa"ie a locuitorilor este cre%terea itelor=

- satul răs,irat( cu ocupa"ii i/te( agricole %i pastorale=

- satul cu ale( care este strns legat de rul care stră+ate respectia counitaterurală=

- satul îngrăădit &caracteristic Cpiei 8ransilaniei*=

- satul de-a lungul druului & cu o singură stradă*=

- satul dreptunghiular sau geoetric=

- satul copact adunat=

- satul circular &case în ,oră de cerc*=

- satul polip sau satul radial &ale cărei uli"e pornesc din centru în direc"ie radială*.

V. Mihăilescu( în tipologia sa( a î+inat criteriul geogra,ic cu cel ocupa"ional.

st,el( tipul de sat risipit &ezi plan%a 1* este al crescătorilor de ite( tipul răs,irat &ezi

plan%a 2* este speci,ic sătenilor cu ocupa"ii i/te &agricultură( podgorii etc.* iar cel

adunat este satul caracteristic agriculturii e/tensie sau intensie.

7eorge @. Marica ela+orează o tipologie după ,actorii condi"ionan"i


21/47

- geogra,ici Osate de unte( de deal( de %es( etc*(

- etnici &sate rone%ti( +ulgăre%ti( ungure%ti( săse%ti( etc.*(

- econoici %i pro,esionali &sate +ogate( sate sărace( sate agricole( sate pastorale(

iticole( ,orestiere etc.*=

- structura or,ologică a a%ezărilor sau ,actori e/teriori-sociologici &sate risipite(

sate concentrate( sate sedentare( sate o+ile etc.*=

- ,actori istorici culturali &colonii( sate industrializate( sate în proces de ur+anizare

etc.*.

Nu ne lipsesc nici tipologiile ela+orate( în principal( în ,unc"ie de criteriul socio-

pro,esional al popula"iei. e în edere clasi,icarea ela+orată de $. ?ăcănaru( $. Cosa(

5. 6eica( 6. ?uga( @. Molnar %i V. 8u,escu. 6upă ace%ti autori a aea urătoarele tipuri

de a%ezări rurale<a. sate predoinant agricole cu ariantele<

- sate de cultură a cerealelor %i de cre%tere a anialelor

- sate de cre%tere a anialelor %i de cultură a poilor ,ructi,eri %i a i"ei de

ie=

- sate leguicole &preoră%ene%ti*=

- sate de cre%tere a anialelor cu pă%uni de unte.

+. sate cu actiită"i industriale cu ariantele<- sate legate de industria e/tractiă=

- sate legate de industria prelucrătoare=

c. sate cu ,unc"ii i/te<

- sate în care actiitatea agricolă se î+ină cu actiitatea industrială din

arile centre industriale=

- sate în care actiitatea agricolă se î+ină cu uncile legate de

e/ploatările industriale=

- sate în care e%te%ugurile săte%ti ,orează ocupa"ii ane/e agriculturii=

sate cu actiitate pescărească.


22/47


23/47

cople/ de ia"ă ce înglo+ează oaeni %i lucruri.4 &Greste nastasiu( !ndustriile

săteşti...( 192;*.

5rincipala contri+u"ie în elucidarea sensului de gospodărie ,ailială a adus-o

>coala onogra,ică de la ?ucure%ti( su+ conducerea lui 6. 7usti. n ura unor cercetări

ultidisciplinare urate de discu"ii contradictorii între speciali%ti ai unor %tiin"elor

sociale particulare %i sociologi s-a ajuns la concluzia că gospodăria poate ,i cercetată att

din punctul de edere al acestor %tiin"e( ct %i din cel al sociologiei ca %tiin"ă a

ansa+lurilor sociale= că a+ordarea sociologică a gospodăriei ,ailiale rurale se

deose+e%te de tratările par"iale &econoice( deogra,ice( juridice( etc.* prin ,aptul că

apreciază gospodăria ca o unitate socială( deci ca un ansa+lu autono al tuturor

ani,estărilor condi"ionate de cele patru cadre.

n realitatea satului ronesc conteporan( 8raian Vedina% &!ntroducere însociologia rurală( 2001( p.K2* identi,ică patru tipuri de gospodării rurale< 1. 3 gospodării

tradiţională4&de"ine< casă %i grajd( aniale %i unelte( teren agricol= produc"ia este

destinată consuului propriu*= 2. 3 gospodăria rezidenţială4&casă %i grajd( teren agricol

dar nu %i aniale precu cai( ite( oi*= este actiă doar în perioada erii( iarna ,ailia

reine la ora%= produc"ia agricolă este destinată att pie"ei( ct %i consuului propriu= #.

3 gospodăria modernă4 &posedă casă %i grajd( teren agricol %i unelte ecanizate( aniale

dar nu pentru uncă= ceea ce depă%e%te neoile alientare ale gospodăriei se indeuneori direct la întreprinderile de industrie alientară*= :. 3 gospodăria

%%primitivă&&4&posedă nuai casă de locuit ,ără grajd %i teren agricol( %i ,ără aniale

%i unelte ecanizate= apar"ine( în general( unor ,ailii de zilieri( salaria"i teporari*.

F.#. 'ospodăria familială rurală reprezintă un tip de microsocietate. 5ornind de

la 6urRhei pentru care societatea este ,orată din două eleente - oaeni %i lucruri

aceste eleente sunt ala+ile %i pentru gospodărie.

Oamenii) @leentul uan ne interesează din două puncte de edere< a. din punct

de edere nueric= +. din punctul de edere al rela"iilor interuane din cadrul

gospodăriei. n ceea ce prie%te copozi"ia e+rilor dintr-o gospodărie ae< ,ailia

nucleară sau e/trusă( rude indiizi izola"i %i au/iliari.


24/47

*ucrurile reprezintă al doilea eleent care intră în structura gospodăriei. e în

edere bunurile mobile &aniale( ijloace tehnice( ac"iuni( rente( etc.* %i bunurile imobile

&terenuri( locuin"e( etc.*. @ste or+a despre eleentele ateriale ale unei gospodării.

Eipsa celui de al doilea coponent al gospodăriei lucrurile îpiedică e/isten"a

gospodăriei. Hn cuplul conjugal tnăr de%i are pănt %i +aza tehnică pentru prelucrarea

lui( dacă nu are o casă proprie %i trăie%te alături de părin"i( de regulă( a ,ace parte din

gospodăria dinainte constituită.

F.:. 7ospodăria ,ailială rurală se de,ine%te prin două ,unc"ii econoice

&principale*< de produc"ie %i de consu.

a* !unc"ia econoică de producţie se e/ercită( ,ie doar pentru consu propriu(,ie %i pentru pia"ă. n condi"iile în care gospodăria este ,oarte ică( ai ales acu

datorită parcelării e/cesie a păntului( reproduc"ia siplă este adesea realizată în

detrientul nielului de ia"ă al ,ailiei. @ste cazul unor gospodării care alori,ică pe

pia"ă produse care ar ,i ,ost necesare traiului zilnic pentru e+rii gospodăriei. Mircea

Vulcănescu atrăgea aten"ia asupra dearca"iei care tre+uie să se ,acă între

3 productivitatea agricolă4 &cantitatea de produse pe care unca agricultorului o dă pe

unitatea de supra,a"ă*( 3rentabilitatea agricolă

4 &di,eren"a dintre cheltuială %i c%tig* %iconvenabilitatea &cantitatea de uncă necesară pentru o+"inerea unei productiită"i pe o

unitate de supra,a"ă( în alte cuinte( raportul dintre productiitate %i intensitatea uncii*.

ctiitatea productiă a unei gospodării agricole se justi,ică în ,recente cazuri( doar prin

alori,icarea +ra"elor de uncă ce nu-%i găsesc un loc pe pia"a ,or"ei de uncă.

+* !unc"ia econoică de consum

Be,erindu-se la deose+irea dintre e/ploatarea agricolă capitalistă din agricultură %i

gospodărie Mircea Vulcănescu su+liniază că aceasta din ură se deose+e%te de pria

,iindcă 3nu este nuai o unitate de e/ploatare( de actiitate( ci este o unitate de

consumaţie I...J este alcătuirea socială ,irească( înteeiată de o ,ailie care produce %i

consuă în coun din punct de edere econoic4. 6acă întreprinderea capitalistă în

agricultură este înteeiată pe o anuită suă de +ani( care tre+uie ,ructi,icată în procesul


25/47

de produc"ie( gospodăria "ărănească este înteeiată pe unca unui grup ,ailial care

urăre%te( în priul rnd( satis,acerea tre+uin"elor sale de consua"ie %i nuai în al

doilea rnd( alori,icarea unei păr"i din produsele realizate. @/ploatarea agricolă

capitalistă este creată în scopul o+"inerii a/iului de enit pe unitatea de cheltuială

+ănească %i are o liită in,erioară &su+ care e/ploatarea capitalistă încetează* de a

produce acoperirea prin enitul total a totalului cheltuielilor ,ăcute. n gospodăria

"ărănească dipotriă( ea e sta+ilită în ederea o+"inerii enitului a/i pe unitatea de

uncă ,ără liita in,erioară( dar cu o liită superioară relatiă< satis,acerea neoilor de

consu ale ,ailiei ,apt care dă gospodăriei "ărăne%ti o ai are rezisten"ă la criză.

n ediul rural ronesc ,unc"ia econoică de consu s-a apli,icat după 1990(

Eegea ,unciară a dus la crearea unor gospodării rurale 3atipice4 în care o seni,icatiă

parte dintre proprietari sunt din punct de edere reziden"ial ur+ani( and o du+lă pro,esie( una dintre ele ,iind aceea de agricultor. G parte din consuul ,ailial este

asigurat din produsele o+"inute din această gospodărie 3atipică4.

F.L. utarhia gospodăriilor "ărăne%ti( despre care s-a or+it att de ult este( în

,apt( ai ult poten"ială %i ,oarte rar reală. Căci actiitatea uană în cadrul gospodăriei

presupune rela"ii interuane. (enomenul de interdependenţă

dintre gospodării este,acilitat de relaţiile de rudenie %i vecinătate care sunt( în general( mult mai pronunţate în

rural dect în ur+an.

Belati la con"inutul rela"iilor de rudenie ae în edere sistemele de

întrajutorare între gospodării. !ire%te( rela"iile de rudenie( de alt,el( %i cele de ecinătate(

pot e/ista ca ,ore pure ale socia+ilită"ii( ,ără a aea cu necesitate un scop pragatic.

Ca ,oră a rela"iilor interuane( pro+lea ecinătă"ii a pătruns în sociologie în

od deose+it( odată cu apari"ia rela"ionisului. n sisteul sociologic al lui E.V. Wiese(

cel ai autorizat reprezentant al rela"ionisului( 3distan"a4 ca diensiune esen"ială a

conceptului de ecinătate( ocupă un loc iportant. Se în"elege că aea în edere att

3distan"a ,izică4 ct %i 3distan"a socială4( ultia( e,ect al strati,icării sociale din ediul

rural. 6eoarece aceste rela"ii se ani,estă ai pregnant în ediul rural e/ista( pnă nu

de ult( tendin"a de asociere a no"iunii de ecinătate cu cea de sat. 8Unnies scria că


26/47

3ecinătatea constituie caracterul uniersal al conie"uirii săte%ti( în care apropierea

locuin"elor( counitatea de hotar al cpului sau chiar arăturile egie%e( cauzează

nenuărate contacte între oaeni( deprinderi %i cuno%tin"e intie între ei4.


27/47

K. "omunitatea rurală din perspectiva teoriei organi+aţionale

K.1. Cooperatia agricolă

K.2. Sistee cooperatiste

K.#. ctualitatea %i iitorul asocia"iilor agricole

K.1. No"iunea de cooperatiă apare odată cu ordinea capitalisului econoic %i se

înscrie din punct de edere teoretic la inter,eren"a dintre sociologie %i econoia politică(

principalele ei caracteristici ,iind de natură econoică %i sociologică. 5reocupat de

pro+lea coopera"iei 7roosla Mladenatz enuera urătoarele note &caracteristici %i

diensiuni* no"iunii<

1* este o 3asocia"ie li+eră4 %i nu ipusă( deci are la +ază li+era ini"iatiă=

2* este o 3asocia"ie de ajutor propriu4 ce ,unc"ionează cu( ijloacele %i pe riscullor4=

#* este o asocia"ie de persoane=

:* este o asocia"ie care se adresează persoanelor ai pu"in înstărite=

L* este o asocia"ie cu un eident caracter deocratic=

F* are un caracter deschis( în sensul că oricărei persoane care aderă la norele

organiza"iei i se perite intrarea în rndul ei=

K* este o asocia"ie care are ca scop satis,acerea unor tre+uin"e de ordin aterial %isocial prin crearea unei e/ploata"ii econoice coune( raporturile statornicite dintre

asocia"ie %i asocia"i ,iind esen"iale în acest sens.

G de,ini"ie inter+elică a cooperatielor este dată de către V. N. Madgeru %i 7r.

Mladenatz în codul cooperaţiei &ante-proiect*( art. 1< 3Cooperatiele de persoane( cu

capital aria+il ,orate de un nuăr neliitat de producători sau consuatori( care î%i

propun realizarea unor anue scopuri coune sta+ilindu-se un schi+ reciproc de

sericii între acesta %i cei întoără%i"i.4 n concep"ia celor doi autori pot ,i e+ri ai unei

cooperatie 3ici producători %i consuatori ca %i salaria"ii acesteia( ,iecare în categoria

de cooperatiă corespunzătoare calită"ii sale %i pro,esiunii în niel o+i%nuit e/ercitate. Nu

or putea ,i e+ri ai unei cooperatie aceia cari( prin ocupa"ia lor( pot aea interese

contrarii celor ale cooperatiei.4 %a sunt coercian"ii( care lucrează în doeniul de

actiitate al cooperatiei( întreprinzătorii pe cont propriu. >i o ultiă precizare< 3nu or


28/47

putea ,ace parte din cooperatiele agricole dect "ăranii uncitori ai păntului sau

speciali%tii angaja"i în sericiul cooperatiei.4

K.2. Eiteratura sociologică %i econoică distinge trei sistee de organizare

cooperatistă<

a* sisteul Bai,,eisen

+* sisteul Bochdale

c* sisteul Schulze 6elitzsche.

ceste sistee sunt apreciate ca ,iind ,undaentale. Mai pu"in cunoscute %i

coentate sunt sisteele4 aas( Euzzati( Wole+erg( Sisteul danez %i Sisteul

sindicatelor ,ranceze. G seni,ica"ie aparte are pentru sociologia rurală sisteul

Bai,,eisen. nalizndu-l în detaliu 7. Mladenatz &Tratat general de cooperaţie*desprinde urătoarele caracteristici<

- cooperatia este în,ăptuită %i condusă din ini"iatiă particulară=

- cooperatia este liitată att din punct de edere teritorial ct %i ca nuăr de

e+ri OF00 #00 persoane*=

- calitatea aderentului &în od deose+it cea orală este esen"ială*=

- capitalul propriu nu este ,orat din păr"i sociale su+scrise %i ărsate de asocia"i(

ast,el poate ,ace parte din asocia"ie orice persoană care îndepline%te condi"iile deoralitate cerute de statutul cooperatiei=

- +aza ,inanciară a cooperatiei o ,orează răspunderea solidară pe care %i-o

asuă e+rii de unde decurge ideea sociologică de solidaritate=

- e/cedentul realizat de cooperatiă este îndreptat spre ,ondurile de rezeră %i

,ondurile sociale.

Ca ,ore precooperatiste în ediul rural din "ara noastră ainti< o+%tile de

arendare &pnă la re,ora agrară din 1921 s-au en"inut 2#00 aseenea asocia"ii*(

o+%tile de cumpărare a pământului &des,iin"ate în 1921*( tovărăşiile ţărăneşti

respecti întovărăşirile agricole &au ,ost trans,orate în C..5.-uri în 19F2*( apoi

cooperatiele agricole de produc"ie &după 19F2 pnă în 19;9*( cooperatie de consum(

cooperatie de credit.


29/47

K.#. Chiar dacă constituirea cooperatielor agricole reprezintă o pro+leă de

stringentă actualitate( ,iindcă a%a cu s-a o+serat %i în perioada inter+elică( "ara noastră

nu a ,i un ,actor de progres( dect prin e/tinderea sisteului cooperatist( acesta

corespunznd tuturor "ărilor cu o structură agricolă de ică proprietate( starea de spirit

actuală nu crede că este adecată pentru apari"ia cooperatielor agricole( întruct e/istă

tendin"a de a le asocia cu C5 urile( organiza"ii agricole aserite unui siste politic la

care a renun"at. 8otu%i Bonia( ca urare a )egii (ondului (unciar are ca în perioada

inter+elică( o 3structură agrară de ică proprietate4 ceea ce logic( crearea unor unită"i

cooperatiste s-ar ipune ca o necesitate.

@/trea dispersare a proprietă"ii ,unciare de la noi este în contradic"ie cu tendin"a

,irească de concentrare a unită"ilor agricole declan%ată de necesitatea cre%terii produc"iei.

Vechiul odel al e/ploatării ,ailiale "ărăne%ti nu se doede%te( acu în al treileaileniu( a ,i ra"ional( în condi"iile în care aspiră la produc"ii agricole ari. Nici tehnica

de produc"ie agricolă( chiar dacă încă nu dispune de ae la nielul cerin"elor( nu

corespunde e/ploatării agricole ,ailiale. Nu pute ,i copetitii pe pia"a ondială cu

produsele noastre agricole create în gospodăriile ,ailiale iar industria ronească nu

reprezintă o copensa"ie.

)egea nr* +, din #0 aprilie 1991 pu+licată în Monitorul ficial nr. 9K din F ai

1991 are în edere 2 ,ore asociatie de e/ploatare a păntului< 3,ore de asocieresiplă4 %i 3societatea agricolă4. 5riele sunt( con,or art. 2( 3asocierile pe +ază de

în"elegere între două sau ai ulte ,ailii( and ca scop e/ploatarea terenurilor

agricole( cre%terea anialelor( aproizionarea( depozitarea( condi"ionarea( prelucrarea %i

nzarea produselor( prestarea unor sericii( precu %i alte actiită"i4. 3Societatea

agricolă4 &art. L* 3este o societate de tip priat( cu capital aria+il %i nuăr neliitat %i

aria+il de asocia"i( and ca o+iect e/ploatarea agricolă a păntului( uneltelor(

anialelor %i altor ijloace aduse în societate( precu %i realizarea de inesti"ii în interes

agricol. @/ploatarea agricolă poate consta din< organizarea %i e,ectuarea de lucrări

agricole %i î+unătă"iri ,unciare( utilizarea de a%ini %i instala"ii( aproizionarea %i

alori,icarea produselor agricole %i neagricole %i alte aseenea actiită"i.3

n deceniile anterioare( de totalitaris counist( agricultura a ,ost o actiitate

practic depreciată iar satele ulte dinte ele pe cale de a ,i lichidate prin


30/47

3sisteatizare4 a+uziă= "ărăniea( con,iscndu-i-se dreptul asupra păntului

ndria sa( în sensul e/isten"ei sale %i-a diinuat deci în +ună ăsură dragostea ,a"ă de

pănt %i ,a"ă de agricultură. 6e aceea în priele luni %i ani după dece+rie 19;9 s-a

ani,estat( în ulte cazuri( o lipsă de interes( att ,a"ă de proprietatea asupra păntului(

ct %i ,a"ă de cultiarea acestuia. Ea acestea a contri+uit inhi+iti %i chiar paralizant

insu,icien"a tehnicii agricole( de unde costurile ridicate( aproape insuronta+ile( ale

lucrărilor agricole ,undaentale. Bedresarea agriculturii rone%ti %i a ruralului în

general necesită ăsuri de ordin legislati &cu ar ,i garantarea dreptului de proprietate*(

educati &cultiarea dragostei ,a"ă de agricultură( con%tientizarea de către 3"ăran4 a

,aptului că astăzi( o agricultură renta+ilă nu poate ,i dect una odernă( caracterizată

prin ,ore de organizare superioară a uncii %i alori,icării produselor sale* %i

organizatoric< stiularea creării de întreprinderi agricole( de produc"ie %i de des,acere.5rin urare( este necesar<

a* n organizarea cooperatielor agricole să se "ină seaa de dreptul de

proprietate. socia"ia nu înseană îngrădirea unui drept. 5roprietatea îl leagă pe "ăran de

asocia"ie. Nuai ast,el ei se sit stăpni pe recolta lor. 3 îngrădi această li+ertate

înseană a ne atinge de sensi+ilitatea sa( ,ără ca să pute o+"ine un rezultat practic

iediat( a înregistra o îndepărtare a sătenilor de aceste organiza"ii.4 &;K( p. 10*=

+* organiza"iile cooperatiste tre+uie să ,ie constituite din gospodării ici %iijlocii( create prin legea ,ondului ,unciar=

c* 6istri+u"ia recoltei să ,ie realizată echita+il în sensul calculării att în ,unc"ie de

proprietate &cantitatea de pănt a cooperatorului* ct %i de cantitatea de uncă prestată

în cadrul cooperatiei=

d* asocia"ia să se ,oreze %i să se dezolte a+solut din li+eră ini"iatiă=

e* în ,unc"ie de speci,icul zonal se pot constitui di,erite ,ore de cooperare

inclusi cele de tipul 3asocia"ilor agricole4 care ,unc"ionează azi( dar( regreta+il( sunt

insu,icient regleentate juridic( ele ,iind practic asocia"ii ale unui patron ce dispune după

+unul plac de păntul( în are parte( al unor oră%eni care nu lucrează în agricultură.

socia"iile agricole de astăzi sunt în general( cu unele e/cep"ii( asocia"ii ale proprietarilor

de pănt de la ora%e( în ,apt 3arende4 în sensul iners celor e/istente pnă în 19:L.


31/47

a* n organizarea cooperatielor agricole este a+solut necesar să se "ină seaa de

dreptul de proprietate. socia"ia nu înseană îngrădirea unui drept. 5roprietatea îl lega pe

"ăran de asocia"ie. Nuai ast,el ei se sit stăpni pe recolta lor. 3 îngrădi această

li+ertate înseană a ne atinge de sensi+ilitatea sa( ,ără ca să pute o+"ine un rezultat

practic iediat( a înregistra o îndepărtare a sătenilor de aceste organiza"ii. &;K ( p. 10*=

+* organiza"iile cooperatiste tre+uie să ,ie constituite din gospodării ici %i

ijlocii( create prin legea ,ondului ,unciar=

c* distri+u"ia recoltei să ,ie realizată echita+il în sensul calculării ei att în ,unc"ie

de proprietate &cantitatea de pănt a cooperatorului* ct %i de cantitatea de uncă

prestată în cadrul cooperatiei=

d* asocia"ia să se ,oreze %i să se dezolte a+solut din li+eră ini"iatiă=e* în ,unc"ie de speci,icul zonal se pot constitui di,erite ,ore de cooperare

inclusi cele de tipul 3asocia"ilor agricole4 care ,unc"ionează azi( dar regreta+il sunt

insu,icient regleentate juridic( ele ,iind practic asocia"ii ale unui patron ce dispune

după +unul plac de păntul( în are parte( a unor oră%eni care nu lucrează în

agricultură. socia"iile agricole de astăzi sunt în general( cu unele e/cep"ii( asocia"ii ale

proprietarilor de pănt de la ora%e( în ,apt 3arende4 în sensul iners celor e/istente pnă

în 19:L.


32/47


33/47

care( în ,apt( depă%esc s,era no"iunii de zonă de in,luen"ă. 36acă din punct de edere

or,ologic spre deose+ire de sat ora%ul nu se întinde spa"ial dincolo de ultia sa

a%ezare( ultia sa casă I...J din punct de edere ,unc"ional( el tinde să treacă dincolo de

liitele sale ,izice( in,luen"nd uneori pro,und regiunea înconjurătoare( ai ales cea din

iediata sa apropiere4 &L#( p.111*.

Măriea unei zone este in,luen"ată de<

a* gradul de dezoltare a ora%ului situat în cadrul ei=

+* densitatea centrelor ur+ane din zonă=

c* pozi"ia geogra,ică a zonei rurale sau a ora%ului polarizant &un"i( ruri( ,luii*.

Bela"iile dintre ora% %i localită"ile rurale din jur pot ,i<

a* rela"ii de natură econoică=

+* rela"ii deogra,ice=c* rela"ii politico-adinistratie=

d* rela"ii social-culturale.

Bela"iile econoice sunt( de regulă( rela"ii reciproce< ora%ele atrag o parte din

produsele o+"inute în zona rurală în care î%i e/tind in,luen"a( le consuă( le trans,oră %i

eentual le e/pediază în alte localită"i. Bela"iile deogra,ice( de aseenea( sunt ,recent

reciproce< ae în edere deplasarea zilnică &naeta* de la sat la ora% %i în ică ăsură

de la ora% la sat. n ceea ce prie%te rela"iile de natură culturală( astăzi cnd ijloaceleass-edia s-au e/tins considera+il( rela"ia dintre ora% %i zona rurală adiacentă are un

caracter relati di,uz( ocazional( en"inndu-se însă cele cu caracter politic-adinistrati.

6ar %i în cazul acestui tip de rela"ii( o parte din actiită"ile de ordin juridic încep să ,ie

preluate de ora%ele ici( care( în ,apt cad tot în zona de in,luen"ă a unui centru ur+an ai

puternic.

;.#. G zonă poate ,i priită ca 3siste de localită"i atunci cnd ea cuprinde acele

localită"i &sate( coune( ora%e teritorii* care prin ,unc"iile lor speci,ice sunt puternic

interconectate %i ,orează pe această +ază un ansa+lu unitar. 6upă 6orel +raha &1(

p. 1F9* principalele trăsături ale unei zone sunt


34/47

a* caracterul deschis( în care ie%irile nu ac"ionează întotdeauna direct asupra

intrărilor %i care iplică o necontenită deenire +azată pe odi,icarea rela"iilor dintre

eleente %i a rela"iilor sisteului cu ediul înconjurător=

+* sisteul dispune de o anuită ierarhizare ceea ce ,ace ca zona să ai+ă

capacitatea de a ,i în acela%i tip suprasiste cu păr"ile sale coponente %i su+siste în

coponentele altor sistee=

c* este un siste +azat pe autoorganizare ce-l ,ace distincti+il de ediu %i care îi

,acilitează crearea de noi stări sta+ile în raport cu schi+ările %i solicitările din a,ară(

situa"ie ce conduce la supraie"uirea sisteului.

;.:. Hna dintre cele ai dezoltate tee( deterinată de apari"ia noului siste al

econoiei ondiale este procesul de cooperare între anuite zone din cadrul di,eritelor "ări( deci al regionalizării care( iplicit( pune %i pro+lea cooperării dintre zonele rurale

&agricole*(

5nă în prezent nu s-a ajuns la desenarea procesului printr-un singur teren(

utilizndu-se di,erite sinonie ca< 3,edere"ia regională4( 3euroregiuni4 &cnd zona

,rontalieră prie%te @uropa*( spa"iu ,rontalier( etc.

5ro+lea cooperării regionale a ,ost pusă %i în cadrul di,eritelor ani,esta"ii

%tiin"i,ice interna"ionale unele organizate sau chiar de către Consiliul @uropei. st,el( într-o con,erin"ă organizată de către acest organis interna"ional au ,ost identi,icate trei tipuri

de cooperare zonală. &;( p. 1#*<

a* cooperarea între regiuni cu nieluri de produc"ie %i enituri siilare sau

superioare ediei europene=

+* cooperare între regiuni cu nieluri de produc"ie %i enituri siilare dar

in,erioare ediei europene=

c* cooperarea între regiuni and nieluri de produc"ie %i enituri ,oarte di,erite.

Begiunea de dezoltare Nord-Vest a Boniei pe care( alături de celelalte

Begiuni( o pute considera o ,oră e/tinsă de 3zonă4 este ,orată din jude"ele ?ihor(

?istri"a Năsăud( Cluj( Maraure%( Satu Mare %i Sălaj( ocupă o supra,a"ă de #:.1L9R 2 %i

este alcătuită din 190; localită"i dintre care #L ora%e&11 unicipii* %i #;F coune. 6in

totalul de 2.;:L.K;# locuitori&la 1 iunie 2000*( 1.:9F.10; adică L2(FX trăiesc în ediul


35/47

ur+an iar 1.#:9.FKL( adică :K(:X trăiesc în ediul rural. naliza SWG8 a situa"iei socio-

econoice a acestei Begiuni releă urătoarele aspecte utile att pentru cercetarea

sociologică precu %i pentru actiitatea practică a anali%tilor. Sunt aute în edere

3punctele tari4 %i 3punctele sla+e4 ale acestei regiuni în priin"a ,actorilor naturali(

econoici( uani %i adinistratii precu %i 3oportunită"ile4 %i 3aenin"ările4.


36/47

9. De+voltarea rurală

9.1. 5reise

9.2. Modernizarea rurală

9.#. Hr+anizarea rurală

9.:. Continuu-ul rural-ur+an

9.L. !ore de odernizare a ruralului

9.1. n analiza sociologică a dezoltării rurale este necesar să se pornească de la

urătoarele preise<

a* scopul ,undaental al oricărei dezoltări rurale tre+uie să ,ie cre%terea calită"ii

ie"ii la niel societal( iplicit al calită"ii ie"ii ruralilor=

+* dezoltarea rurală nu tre+uie acceptată doar ca un proces natural( iplicit lent(ci ea presupune acţiune socială! programe de dezvoltare( în ,unc"ie de particularită"ile

locale. n pro+lee agrare &agrarul ,iind strns legat de rural* nu e/istă re"ete uni,ore

pentru toate "ările sau pentru toate zonele din cadrul aceleia%i "ări=

c* ac"iunile întreprinse în scopul dezoltării rurale nu tre+uie liitate doar la

zonele dezoltate( ,iindcă( în ,apt( acest proces este continuu( indi,erent de gradul de

dezoltare a unei zone=

d* prograele de dezoltare rurală nu tre+uie liitate la cele interna"ionale sauna"ionale( ci în concordan"ă cu acestea( se pot întreprinde ac"iuni la niel regional( zonal

sau local.

9.2. Hnii utilizează conceptul de odernizare sinoni cu dezoltarea( al"ii ca o

odalitate de realizare a acesteia( %i în ,oarte ,recente cazuri( cu ur+anizarea. n

general( procesul poate ,i de,init ca 3ansa+lul schi+ărilor %i trans,orărilor care au

aut loc la nielul unui siste sau su+siste social( prin care se realizează o racordare a

caracteristicilor structurale %i ,unc"ionale ale acestuia la nielul atins de alt siste sau

su+siste social a cărui stare este apreciată ca dezira+ilă( odalitate de schi+are a

su+sisteelor ai pu"in eoluate( cu posi+ilită"i reduse de autodinais %i care se

restructurează su+ ipactul unor su+sistee ai eoluate4 &$. Mihăilescu, Moderni+are)

În Dicţionar de sociologie( 199#( p. #F;*.


37/47


38/47

Hr+anizarea ruralului este o rezultantă a unui proces du+lu< pe de o parte are loc o

di,uziune( o iradiere în rural a caracteristicilor ur+anului din ce în ce ai accentuată(

odată cu î+unătă"irea căilor de counica"ie= pe de altă parte( intensitatea iradierii di,eră

de la ora% la ora%( în ,unc"ie de gradul de ur+anitate a ora%ului. Copleentar iradierii are

loc un alt proces< de proli,erare în rural a unor eleente de tip ur+an( ce se ,orează %i se

dezoltă în rural( ,ore de ia"ă de tip ur+an( ,aora+ile pentru adaptarea ur+ană a

iitorilor igran"i Oe/< ,unc"ionarea în ediul rural a sectoarelor ter"iare*. Strns legat de

ur+anizare este urbanismul ( prin care se în"elege ansa+lul actiită"ilor de organizare a

coponentelor ateriale &cadrul natural( resurse econoice( resurse uane etc.* ale

unită"ilor teritoriale de locuire &sat( coună( ora%( zonă*.

9.:. Conceptul de 3continuum rural-urban4 eiden"iază siilitudinile dintreluea satului %i cea a ora%ului( su+liniind schi+ările %i trans,orările treptate dintre cele

două counită"i.

Continuu-ul rural ur+an e/clude polaritatea între cele două counită"i uane

sta+ilite de 8Unnies &7eeinscha,t %i 7esellsha,t* ca %i cea Te+eriană &rural ' tradi"ional

%i ur+an ' ra"ional*. stăzi( în general( counită"ile rurale sunt ai apropiate de

7esellsha,t &ur+an*. 35ornind de la satul cel ic( ajungnd pnă la etropolă( acestea

reprezintă di,erite tipuri de counită"i ce pot ,i considerate uncontinuum

pe care se a,lătrăsăturile de,initorii pentru ,iecare tip de localitate( ăsura ur+anită"ii sau ruralită"ii.

Buralul %i ur+anul nu sunt două păr"i dihotoice( ci segente pe o scală( unde cel ai

ărunt a%ezănt agricol se a,lă la o e/treitate( iar cel ai are( cel ai diersi,icat %i

cople/ centru industrial( de coer" %i al counica"iilor( se localizează la celălalt.

Majoritatea counită"ilor co+ină trăsăturile rurale %i ur+ane în ariante propor"ii4 &FK(

p. 2*.

Marea ajoritate a cercetărilor sociologice au deonstrat că locuitorii din rural

sunt din ce în ce ai apropia"i de cei din ediul ur+an( între sat %i ora% e/istnd o

legătură organică. 5ătrunznd adnc în ruralul ronesc a unor odele ur+ane( ia"a

"ăranilor s-a îndepărtat ult de o+iceiurile ilenare ale satului. 6eschizndu-se spre

e/terior( satul a renun"at la autarhia econoică( socială %i culturală. n rural s-au

proli,erat ulte eleente de tip ur+an ,apt ce i-a deterinat pe unii sociologi &enri


39/47

Mendras* să a,ire că a început procesul de dispari"ie a "ăranilor &L2( p. 22;*. 6ar

odernizarea rurală este posi+ilă ,ără a renun"a la alorile tradi"ionale ale satului. @a

poate ,i realizată ca o sinteză dintre tradi"ie %i nou. n ,apt( de-a lungul secolelor peste

alorile tradi"ionale e/istente %i-au pus întotdeauna aprenta noile odele culturale.

8radi"ionalul este reodelat. Ea noi o aseenea posi+ilitate este cu att ai apropiată de

realitate cu ct satul ronesc păstrează( încă ii( o seaă de relice ale trecutului(

,olclor( tradi"ii( etnogra,ie.

9.L. Buralul nu se odernizează în od uni,or. n ,unc"ie de condi"iile locale

e/istă urătoarele ,ore<

a* odernizare prin ur+anizare( adică ,aorizată de e/tinderea ora%ului în

sisteul periur+an &localită"ile situate la arginea ora%elor( ,enoen înso"it( în odo+i%nuit de 3e/-ur+a"ie4. n acest caz prin trans,orarea localită"ilor din jurul ora%elor în

3arii periur+ane4 apare un nou 3stil4 %i 3od de ia"ă4 di,eren"iat att de rural ct %i de

ur+an=

+* prin ur+anizarea unor localită"i rurale la o distan"ă relati are ,a"ă de ora%. Să

nu uită că o are parte din ora%ele de astăzi ai ult sau ai pu"in dezoltate au ,ost

localită"i rurale. 6e alt,el( caracterul rural al unor localită"i ur+ane se en"ine %i astăzi.

$ndi,erent de ,oră( pătrunderea speci,icului ur+an în rural este izi+ilă( ai ale su+aspect arhitectural. Marea ajoritate a construc"iilor rurale( cu e/cep"ia celor din zone

rurale tradi"ionale %i ontane( au iitat ora%ul. Noile construc"ii ca %i sisteul de locuire

este ,oarte apropiat de ur+an. 6ar %i interioarele caselor s-au ur+anizat prin o+ilier de

tip oră%enesc( tehnică precu ,rigidere( a%ini de spălat( aparate radio 8V( tele,on( etc.

Nu pute o+liga pe locuitorii satelor( orict a aprecia arhitectura tradi"ională(

să trăiască în casele clădite cu sute de ani în ură %i să practice aceea%i cultură ul"i

seculară. $deea creării unor 3rezera"ii săte%ti4 este o utopie. Cu toate acestea( urnd

e/eplul unor solu"ii creatoare chiar( de origine populară( se pot o,eri odele de

arhitectură tradi"ională iplicate în arhitectura conteporană. !ără a consulta lucrări de

arhitectură ori sociologie( locuitorii satelor din dierse zone ale "ării au realizat

construc"ii interesante ca sinteză a unor tradi"ii locale %i arhitecturii ur+ane oderne. Ne

gndi la ulte case realizate în Maraure% sau în sudul "ării( în zona su+ontană&7orj(


40/47

Vlcea* care continuă( în cele ai oderne construc"ii( tradi"ia na"ională +rncoenească.

Ea ,el în decorarea interioară a caselor( î+răcăinte( etc. 6esigur nu oricui îi este dat să

continue tradi"ia populară( la niel genial( precu un ?rncu%i ori @nescu( creatori care

au reolu"ionat arta uniersală pornind tocai de la speci,icul nostru popular( dar oricine

poate să respecte acest speci,ic în ura unei instruc"ii %i educa"ii corespunzătoare. Se

pune( într-adeăr( în od serios pro+lea 3dispari"iei4 satului %i spiritualită"ii sale

tradi"ionale( dar iportant este cu se realizează acest proces( prin 3asasinat cultural4(

ori prin adaptare %i trans,orare în con,oritate cu noile cerin"e ale societă"iiQ Să nu

uită că în "ări ultra-oderne( îndeose+i din Gccident( se depun e,orturi pentru a

redescoperi( att ct se ai poate( ceea ce odinioară a constituit aici speci,ic rural dar

care( ne,iind protejat la tip( a dispărut.

"#arta europeană a spaţiului rural recoandă conserarea %i prooareaYparticularită"ilor culturale %i istorice ale spa"iului rural4 respectndu-se Yidentitatea

counită"ii4 &Grientarea 1*= Y5rotec"ia %i dezoltarea tradi"iilor %i ,orelor de e/presie

culturală4... &Grientarea 11*.


41/47

10. Mobilitatea socială în mediul rural

10.1. 8ipuri de o+ilitate socială

10.2. Mo+ilitatea socială a satului ronesc

10.1. 5ro+lea o+ilită"ii sociale de+utează în sociologie odată cu lucrarea lui

5itiri SoroRin Social Mo+ilitZ( apărută în 192K. 5rin o+ilitate socială SoroRin în"elege(

într-o ,orulare generală( Y,enoenul de deplasare a indiizilor în spa"iul social4.

Sociologia descrie ca tipuri principale de o+ilitate socială< mobilitatea

orizontală! mobilitatea verticală! mobilitatea intergeneraţională şi intrageneraţională!

mobilitatea instrucţională! mobilitatea teritorială! mobilitatea ocupaţională %.a. Melin

8uin a propus urătoarea clasi,icare a diensiunilor o+ilită"ii sociale<

1. Y Spa"ială &o+ilitatea socială de jos în sus( de sus în jos %i între două pozi"ii deacela%i niel*=

2. teporală &o+ilitatea intergenera"ii %i intragenera"ii*=

#. conte/tul în care are loc o+ilitatea &o+ilitatea pro,esională( o+ilitatea

instruc"iei*=

:. ecanisele de o+ilitate &prin o%tenire( reu%ită( înaintare în rstă*=

L. unitatea de o+ilitate &indiizi( ,ailii( grupuri( pături( societă"i*=

F. deose+irea dintre aspectele o+iectie %i cele su+iectie ale o+ilită"ii sociale4&19( p. :9*.

Mo+ilitatea orizontală desenează o trecere de la un grup social la alt grup în

cadrul aceluia%i niel & de o+icei prin schi+area con"inutului uncii %iO sau ca urare a

unei cali,icări noi*= de e/eplu( un lucrător din agricultură poate să treacă de la sector

leguicol la unul de cultură a cerealelor ,ără ca prin această trecere să do+ndească un

alt statut social( superior sau in,erior.

Mo+ilitatea verticală seni,ică trecerea de la un niel la alt niel. cest tip de

o+ilitate este de două ,eluri< ascendentă( cnd trecerea se ,ace de la un niel in,erior la

un niel superior & de e/eplu< trecerea unui lucrător agricol( în +aza unei cali,icări noi(

superioare( pe un alt post +unăoară de tehnician sau( ca urare a unei decizii sau

alegeri( trecerea de la calitatea de siplu e+ru la o ,unc"ie de conducere*=


42/47

descendentă( cnd trecerea se ,ace de la un niel superior la unul in,erior &de e/eplu<

prin supriarea pierderea ,unc"iei*.

Mo+ilitatea intergeneraţională descrie schi+area statusului unui indiid sau

grup în raport cu acela al ascenden"ilor( părin"i sau +unici.

Mo+ilitatea intrageneraţională &sau Y+iogra,ia socială4( Yo+ilitatea +iogra,ică4*

e/priă schi+ările de status interenite în ia"a unui indiid sau grup ,a"ă de un status

al său anterior.

Mo+ilitatea instrucţională iplică odi,icările de status surenite ca urare a

a+solirii unei %coli.

Schi+area con"inutului actiită"ii seni,ică o o+ilitate profesională sau

ocupa"ională.

Mo+ilitatea naturală se re,eră la odi,icările de status prin eenientele ajoreale ie"ii< na%tere( căsătorie( oarte.

Mo+ilitatea structurală este Ycantitatea de o+ilitate structurată de repartizările

indiizilor în clase di,erite de la o genera"ie la alta4= o+ilitatea pură sau netă este

Ydi,eren"a dintre o+ilitatea totală %i o+ilitatea structurală4 &apud. P.*.

n ,unc"ie de nuărul celor iplica"i în procesul de o+ilitate( aceasta este ,ie

individuală &cnd este iplicat un singur indiid*( ,ie în grup &cnd sunt iplica"i ai

ul"i indiizi*.Cnd un indiid sau un grup î%i schi+ă re%edin"a ( este o odalitate teritorială

sau geografică. G ,oră specială a o+ilită"ii sociale de tip teritorial este migraţia.

/migrarea este igra"ia ca plecare din localitate( zonă sau "ară= imigrarea este

igra"ia ca sosire. .avetismul ( ,oră speci,ică a o+ilită"ii teritoriale( este o i%care

pendulatorie între două localită"i( între localitatea de re%edin"ă si aceea de uncă sau

%coală. 5opula"ia rurală a Boniei a cunoscut toate aceste ,ore ale igra"iei( cu

en"iune specială pentru igra"ia de plecare ca e/ - ruralizare %i e %i naetisul( des

întlnit în ultiele decenii.

"au+ele o+ilită"ii sociale &inclusi în ediul rural* sunt ,ie de ordin personal

&căsătorie( studii( loc de uncă etc.*( ,ie colecti &întregirea ,ailiei( a grupului etnic

etc.*= sunt deterinate econoic &insecuritatea %i izeria la locul de plecare( certitudinea

sau ăcar eentualitatea c%tigului la acela de sosire*( politic &a+sen"a drepturilor


43/47

deocratice( caren"e ale acestora( persecu"ii*( social &opresiune*( religios &lipsa li+ertă"ii

religioase %i a condi"iilor e/ercitării sale*( etnic &reenirea la grupul etnic atern<

plecarea sa%ilor din Bonia în ultiul deceniu al sec. DD* etc. deseori aseenea

cauze nu ac"ionează în ,oră pură( în od singular( ci prin cola+orarea ai ultor cauze

%i otie. !ăcnd distinc"ie între cauze %i otie( preciză că priele &cauzele*

reprezintă otiele esen"iale( pro,unde( deterinante ale o+ilită"ii &econoice(

,ailiale etc.*= otiele sunt e/priate ades prin arguentele o,iciale( de circustan"ă

ale o+ilită"ii. 5opula"ia rurală a Boniei( integrată în o+ilitatea socială a întregii

societă"i rone%ti( a cunoscut %i cunoa%te toate aceste ,ore de cauze %i otie ale

o+ilită"ii sale.

8ratnd pro+lea o+ilită"ii sociale în conte/tul raportului rural-ur+an respecti

agricultură( pe de o parte( industrie %i sericii pe de alta( toate cercetările %tiin"i,ice ca( dealt,el( %i toate o+sera"iile coune( constată o cre%tere continuă a ur+anului %i actiită"ilor

sale în detrientul ruralului. nct se consideră că unul din indicatorii principali ai

dezoltării unei "ări îl constituie tocai raportul dintre rural %i ur+an respecti dintre

popula"ia ocupată în agricultură %i aceea cuprinsă în alte rauri de actiitate. G "ară este

cu att ai dezoltată cu ct este ai ică popula"ia ocupată în agricultură %i ai are

aceea ocupată în actiită"i non-agrare.

10.2. seănător situa"iei întregii "ări %i( prin e/tensie( a întregului continent(

satul ronesc a cunoscut( îndeose+i în ultiele decenii( pre,aceri care l-au schi+at -

uneori ,undaental. Besi"ite în luea satului cu oarecare întrziere &%i( după unii( ai

ales în trecut( ,ără a-i a,ecta esen"a conseratoare*( aceste pre,aceri au arcat cu

deose+ire situa"ia socio-econoică a "ăranilor deterinnd uta"ii aple în con"inutul %i

,orele de organizare a uncii( în spa"iul des,ă%urării acestuia( în orizontul %i stilul lor de

ia"ă. 8oate acestea ,ac necesară odi,icarea iziunii tradi"ionale asupra satului

ronesc &relatia sta+ilitate ocupa"ională %i teritorială a popula"iei sale( a gndirii(

entalită"ilor %i tradi"iilor acestuia( autarhisul %i izolarea etc.*. Căci satul a deenit o

realitate cu un dinais în ascensiune( ,idel trecutului %i tradi"iei însă recepti la nou %i

generator de nou( realitate conectată prin tot ai ulte %i ai pro,unde rela"ii cu ora%ul %i

cu societatea în ansa+lul său. @ste adeărat că acest Ynou4 a ,ost( în s,era politică %i


44/47

econoico-socială( ipus de către stat. nct se poate aprecia că rezisten"a ,a"ă de un

ast,el de nou &ca tehnică< Ytractorizarea4 iar ca siste de organizare a uncii<

Ycoopera"ia4 reprezentată prin întoără%iri( C..5. etc.* nu s-a datorat att instruentelor

sale tehnice %i organiza"ionale luate în sine( ct odului de realizare &prin constrngere*

%i ritului ,or"at în care i s-a ipus. 6e%i resi"it ca necesar( noul tehnologic %i

organiza"ional nu a ,ost( tocai datorită acestui od %i rit( unul organic( crescut treptat

din interior &a%a cu s-a întplat în "ările dezoltate*( ci enit din a,ară %i ipus prin

inciună( %antaj( ,or"ă. 6e unde rezera %i chiar îpotriirea "ărăniii.

5entru a în"elege o+ilitatea socială a satului ronesc nu este su,icient să-i

cunoa%te cauzalitatea %i ,orele conteporane( ci %i constituirea acestora %i eolu"ia lor

în tip( raportul echi-nou în ia"a sa aterială %i spirituală. >i nu tre+uie să ,ii un

tradi"ionalist Yincura+il4 sau un paseist de oca"ie pentru a surprinde( ca ala+il pentru oîndelungată parte a istoriei( conseratorisul satului %i "ăranului ron( al satului %i

"ăranului în general. contri+uit la acest ,el de a ,i att legătura( prin agricultură aproape

,ilială( cu păntul &o dependen"ă priară( ,undaentală( sine Aua non*( condi"ia lui

socială &dependen"a personală ,a"ă de ,eudal %i ,a"ă de o%ia acestuia* %i politică &izolare(

opresiune( neparticipare la eenientele ajore( e/priate politic( ale istoriei*. +ia

des,iin"area legilor %i rela"iilor ,eudale din agricultură %i societate ceea ce la noi s-a

întplat cu întrziere( pe la ijlocul sec. al D$D-lea - ( a deenit posi+il pentru "ărani( îna,ară de ,uga anterioară( sporadică dar în liitele statutului de "ăran( de pe o o%ie pe

alta( să opteze pentru ocupa"ii non-agrare %i doicilii non-rurale. &8ranshuan"a ca

,enoen anual de plecare de la unte la %es pentru hrana oilor nu schi+ă datele

pro+leei*. 5rin noua lui condi"ie de Yo li+er4 "ăranul ron a deenit( cu alte cuinte(

disponi+il legal pentru ceea ce se nue%te Yo+ilitate socială4. Ca atare s-a produs în

societatea ronească trecerea treptată a unor e%antioane de "ărani %i rurali de la

agricultură la o seaă de actiită"i îndeose+i e%te%ugăre%ti respecti industriale( %i de la

sat la ora%. nsă( datorită sla+ei dezoltări a industriei( Bonia a răas pe ai departe o

"ară Yeinaente agrară4 cu o popula"ie Yeinaente rurală4. @ste destul să ainti că

în anul 19#0( con,or statisticilor o,iciale( K;(F X din popula"ia "ării trăia în ediul rural

%i 21(: X în ediul ur+an. Hn ,enoen interesant( cu accente deose+ite la începutul sec.

DD( a ,ost eigrarea în erica pe %antiere industriale( în inerit( la construc"ii etc.= o


45/47


46/47


47/47

-ibliograie

7iddens . Sociologie( ?ucure%ti( 2000

Botariu 8. Sociologie( Cluj-Napoca( 199F

Vedina% 8r. $ntroducere în sociologia rurală( $a%i( 2001

Cordo% 7h.( Cucerzan @. S. Bepere în sociologia rurală( Cluj-Napoca( 2002

Cucerzan @. S.( Cordo% 7h. Sociologie rurală. Crestoa"ie( Cluj-Napoca( 1991

Documents

Sociologie Rurală Curs