Sistemul pod.pdf

8/18/2019 Sistemul pod.pdf

1/58

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,, GH. ASACHI “ IAŞI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIMASTER:

INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

TEORIA SISTEMELOR PENTRU C Ă I DE COMUNICAŢ II

(Sistemul Pod)

Masterand : Teofil Grapă


2/58

Conţinutul lucrarii

În lucrarea de faţă se va aborda problematica realizării unuistudiu de caz pentru o lucrare de artă (pod) din perspectiva Teoriei

Sistemelor.Lucrarea este structurată după cum urmează:

1. Descrierea generală a sistemului;

2. Arhitectura sistemului:

2.1. Forma sistemului;2.2. Alcătuirea sistemului;

3. Corelaţia sistem mediu;

4. Realizarea totală a sistemului:

4.1. Proiectarea sistemului;4.2. Execuţia sistemului;

4.3. Întreţinerea sistemului.


3/58

1. Descrierea generală a sistemului

Sistemul pod

Podul - este un sistem de mare complexitate conformTeoriei Sistemelor, conform definiţiei generale podul este o lucrare deartă, f ăcând parte din categoria lucr ărilor inginereşti şi are rolul de a să asigura continuitatea unei căi de comunicaţie pe deasupra unuiobstacol: rau, o vale o altă cale de comunicaţie.

Pentru lucrarea de faţă vom discuta despre podul de caleferată din apropierea staţiei de cale ferată Buhaieşti.


4/58


5/58


6/58


7/58

1. Descrierea generală a sistemului

Amplasamentul podului

Podul este amplasat la intersecţia dintre cele două linii

feroviare Iaşi – Bucureşti respectiv Iaşi – Roman şi râul Bârlad undevaîn apropierea staţiei de cale ferată Buhăieşti.

Importan ţ a podului

Acest pod face parte din categoria podurilor de mareimportanţă, este un pod strategic, în cazul colapsului unui astfel de pods-ar intrerupe legătura feroviar ă dintre capitala ţării Bucureşti şicapitala regională a Moldovei Iaşi, varianta de a adopta alte ruteocolitoare fiind dificilă dar cel mai important ar fi impactul economicnegativ. Acest pod încă joaca un rol foarte important în transportul

feroviar.


8/58


9/58


10/58

2. Arhitectura sistemului

2.1. Forma sistemului pod

Din punct de vedere a materialului din care este alcătuit face parte din categoria podurilor metalice având suprastructura alcătuită din oţel.


11/58


Din punct de vedere al numărului de fire de CF podul esteîncadrat în categoria pudurilor duble, având două tabliere separate

(câte un tablier pentru fiecare fir de cale ferată), ifrastructurile fiindcomune.


12/58


Din punct de vedere al căii acest pod este un pod de caleferată f ăr ă platelaj, calea sprijinind direct pe grinzile căii (lonjeroni),aceasta pentru ambele suprastructuri:


13/58


14/58


15/58

Pentru linia Iaşi – Roman avem următoarea schemă statică a

grinzilor:


16/58


Din punct de vedere estetic dacă facem o comparaţie dintreurmătoarele poduri care arată sublim şi podul in cauză putem zice că podul în cauză face parte din categoria podurilor mai puţin frumoase


17/58


18/58


19/58


20/58


2.2. Alcătuirea sistemului pod

Sistemul în cauză este alcătuit la rândul său din mai multesubsisteme:

Subsistemul infrastructur ă;

Subsistemul suprastructur ă; Subsitemul aparate de reazem;

Subsistemul albie .


21/58


22/58


1)Subsistemul infrastructură pod

Infarstructura podului constă în cele două culei de la capetele podului, au rolul de a prelua încărcările transmise de suprastructur ă prin intermediul aparatelor de reazem, încărcările din greutate proprie

precum şi împingerea pământului din terasament din spatele culeei.


23/58

Culeele sunt masive realizate din beton armat alcătuite la rândul

lor din bancheta de rezemare, elevaţia culeei, fundaţia şi zidurileîntoarse.

Racordarea cu terasamentul pentru culeea sud se realizează prinintermediul unor aripi de racordare din beton armat.


24/58

Pentru culeea nord, aici avem culee înecată, iar aici mai întâlnimşi o contrabanchetă din beton cel mai probabil din beton slab armat curol de a asigura stabilitatea culeei la r ăsturnare.


25/58


26/58

Pe parcursul inspecţiei vizuale s-a mai observat un rost de lucru

la mijlocul elevaţiei culeei asta din cauză că sunt două suprastructurifiecare transmiţând încărcarile separat.


27/58


28/58

2)Subsistemul suprastructură pod

Suprastructura podului atât pentru tablierul de pe linia Iaşi –Bucureşti cât şi de pe linia Iaşi – Roman are următoarea alcătuire:

- grinzile principale;- grinzile căii, aici fiind vorna despre lonjeroni şi antretoaze;

- sistemul de contravântuire, aici avem:

- contravântuiri principale;

- contravântuiri secundare;- dispozitivul pentru preluarea frânării;

- trotuarul podului;

- calea pe pod.


29/58

Grinzile principale

Grinzile principale fac parte din categoria grinzilor cu ză breletrapezoidale, sistem triunghiular cu diagonale şi montanţi, alcătuirea

lor difer ă de la un tablier la celălalt.Pentru tablierul de pe linia Iaşi – Roman secţiunea barelor care

fiind secţiune compusă sudată iar îmbinarea din nodurile grinziirealizânduse prin intermedul şuruburilor de înaltă rezistenţă.


30/58

Pentru tablierul de pe linia Iaşi – Bucureşti secţiunea barelor grinziifiind secţiune compusă nituită, iar îmbinările barelor în nodurile grinzii fiindrealizată tot prin intermediul niturilor. Aici mai trebuie precizat faptul că diagonalele grinzii sunt alcătuite din profile U solidarizate cu plăcuţe.


31/58

Grinzile căii

Grinzile căii sunt cei doi lomjeroni si cele nouă respectivunsprezece antretoaze, cu rol de a susţine calea şi de a transmite

încărcările din acţiunea convoaielor feroviare grinzilor principale îndreptul nodurilor, aici vorbim de acţiunea indirectă a convoaielor(încazul când calea sprijină direct pe grinzile principale sau când avem

platelaj atunci acţiunea convoaielor este considerată directă.

La capetele fiecării antretoaze sunt dispuse vute cu rol de amări stabilitatea, o prindere mai eficientă si de a prelua mai bineefectul for ţei tăietoare.

Ca model de calcul antretoazele sunt considerate grinzi simplurezemate iar lonjeronii grinzi continue.


32/58


33/58


34/58


35/58

Sistemul de contravântuire

Contravântuiri secundare – sunt dispuse la nivelullonjeronilor, au rolol de a prelua acţiunea orizontală a vântului, a for ţei

de şerpuire, asigur ă stabilitatea lonjeronilor în plan orizontal şi suntdispuse după următoarea schemă:


36/58


Contravântuiri principale – sunt dispuse la nivelul tălpiiinferioare a grinzilor principale, au rolul de asigura stabilitatea în plan

orizontal a grinzilor principale şi preiau acţiunea aceloraşi încărcări caşi în cazul contravântuirilor secundare dar de data asta ipotezele deîncărcare difer ă la fel şi valoarea eforturilor secţionale la care barele decontravântuire trebuie să r ăspundă.

Au următoarea dispunere:


37/58


38/58


39/58


Dispozitivul pentru preluarea frânării – face parte dincategoria contravântuirilor principale, este dispus la mijlocul

deschiderii, are rolul de a prelua acţiunea for ţei de frânare transmisă dela nivelul căii prin intremediul lonjeronilor şi a celor doi tacheţi.Areurmătoarea alcătuire:


40/58


41/58


42/58

Trotuarul podului

Trotuarul podului este trotuare de serviciu, este realizat întotalitate din metal, calea pe trotuar constă în niste podine metalice,care reazemă pe niste longrine tot metalice confecţionate din profile U,

prinse de barele grinzilor principale cu nituri sau SIR.


43/58


44/58


45/58

Calea podului

Calea pe pod este realizată în varianta clasică cu traverse dinlemn, şine şi contraşine, material mărunt de cale.

Calea podului reazemă pe lonjeroni iar legăture dintre traverse şitalpa lonjeronului este realizată prin intremediul unor conectorimetalici.


46/58


47/58


48/58

3) Subsistemul aparate de reazem

La acest pod întălnim două tipuri de aparate de reazem şi anumeaparate de reazem fixe şi aparate de reazem mobile.

Aparatele de reazem sunt elemente intermediare întreinfrastructura şi suprastructura podului şi au rolul de a preluaîncărcările de la suprastructur ă si le transmite elementelor deinfrastructur ă.


49/58

4) Subsistemul albie


50/58

4) Subsistemul albie

La nivel de albie precizez că albia podului este neamenajată, prezintă doar un pereu de bolovani de piatr ă pe fundul apei în dreptul podului, atât în amonte cât şi în aval albia râului prezintă vegetaţie.

Malurile albiei prezintă taluzuri naturale din pământ.


51/58


52/58


53/58

3. Corelaţia sistem - mediu

În cadrul acestui capitol ,, Corelaţia sistem mediu “ se vor discutadespre :

- relieful zonei în care este amplasat podul;

- condiţiile climaterice, mai exact efectul lor;- fauna şi vegetaţia din mediul care este amplasat podul.

Reliefu mediului în care este amplasat podul

În ce priveşte relieful în zona amplasamentului podului avem reliefde şes, acest lucru a favorizat construcţia liniei de CF cu lucr ări deterasamente mai reduse.

Cel mai probabil podul este realizat în palier de altfel un avantaj larealizarea lui.

Terenul din imediata apropriere a podului este folosit în scop agricol

mai exact păşune.


54/58


Condi ţ iile climaterice

Zona în care este încadrat podul are climă temperatcontinentală, clima influenţând în general în mod negativ existenţa şiutilitatea podului datorită agenţilor atmosferici agresivi care afectează

atât suprastructura cât şi infrastructura podului.În ce priveşte inundarea acestui pod putem spune că nu există

pericol ca acest pod să fie inundat.


55/58


Vegeta ţ ia şi fauna din zona podului

Vegetaţia şi fauna este specifică zonei de stepă, ca faună întâlnim în mare parte rozătoare.

Vegetaţia şi fauna nu sunt afectate de construcţia acestui pod.


56/58

4. Realizarea totală a sistemului pod

Aici voi face referire la partea de execuţie a acestui pod,celelalte două aspecte nefiind tratate în cadrul acestei lucr ări.

La acest capitol mai întâi voi enumera etapele tehnologice deexecuţie a unui asemenea pod, nefiind obligatoriu ca aceste etape să fi

fost respectate întocmai şi la momentul când a fost realizat podul, apoivoi difuza un filmuleţ cu modul cum este montată o suprastructur ă de pod metalic cu ză brele.


57/58

Etapele tehnologice de execuţie a podului

1. Predare primire amplasament pod;

2. Realizarea organizării de şantier;

3. Trasarea să păturii podului;4. Execuţia să păturii atât pentru regularizarea albiei cât şi pentru

fundaţiile celor două culei;

5. Realizarea celor două elemente de infrastructur ă;

6. Montarea tablierului metalic şi a aparatelor de reazem;7. Realizarea căii pe pod;

8. Realizarea terasamentului din spatele celor două culei;

9. Racordarea c[ii pe pod cu cea din cale curentă;

10. Darea în circulaţie a podului


58/58

4. Realizarea totală a sistemului pod

Documents

Sistemul pod.pdf