16
Sisteme informatice în energetică Ș.l.dr.ing. Nicoleta Arghira Prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu http://shiva.pub.ro/cursuri/sisteme-informatice-in-energetica/

Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

  • Upload
    others

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

Sisteme informatice în energetică

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Arghira

Prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu

http://shiva.pub.ro/cursuri/sisteme-informatice-in-energetica/

Page 2: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

3.5. Metode de conducere a proiectuluiMetoda diagramelor cu bare (Gantt)

Diagrama Gantt este un instrument de planificare, frecvent utilizat in

managementul de proiect.

Aceasta diagrama ofera o ilustrare grafica a unui program de activitati care ajuta

la planificarea, coordonarea si monitorizarea unor sarcini specifice dintr-un

proiect.

Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui

axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de masura de ordinul zilelor,

saptamanilor sau lunilor, si pe a carui verticala sunt reprezentate sarcinile de

proiect.

De exemplu daca proiectul ar consta in realizarea unei aplicatii informatice

complexe se pot considera urmatoarele diagrame cu bare pentru organizarea

activitatiilor de elaborarea, proiectare, dezvoltarea si testare a aplicatiei

2

Page 3: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

Metoda diagramelor cu bare (Gantt)Exemplu

– Realizarea uneiaplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

5

6

7

1-Elaborarea temei de realizare

2-Proiectarea preliminara

3-Proiectarea de detaliu

4-Elaborare programe

5-Integrarea si testare

6-Experimentare

7-Omologare

Realizarea unei aplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

3.1.-Descompunerea pe componente functionale

3.2.-Proiectarea modulului 1: interfata utilizator

3.3.-Proiectarea modulului 2: baza de date

3.4.-Proiectarea modulului 3: proceduri executabile

3.5.-Proiectarea modulului 4: proceduri de gestionare

a fluxului de date

4.1. Elaborare modul 1

4.2. Elaborare modul 2

4.3. Elaborare modul 3

4.4. Elaborare modul 4

5.1. Testare modul 1

5.2. Testare modul 2

5.3. Testare modul 3

5.4. Testare modul 4

5.5. Testarea aplicatiei

Proiectarea de detaliu, elaborare programe si testare

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

4.1

4.2

4.3

4.4

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

In cadrul uneidiagrame Gantt, fiecarei activitatii ii este alocat un rand,

timpul in care este estimata sa se desfasoarefiecare activitate este corespunde lungimii bareiorizontale

Marginea din stanga marcheaza inceputul preconizat pentru acea activitate

iar marginea din dreapta marcheaza sfarsitul preconizat

3

Page 4: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

Metoda diagramelor cu bare (Gantt)Exemplu

– Realizarea uneiaplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

5

6

7

1-Elaborarea temei de realizare

2-Proiectarea preliminara

3-Proiectarea de detaliu

4-Elaborare programe

5-Integrarea si testare

6-Experimentare

7-Omologare

Realizarea unei aplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

3.1.-Descompunerea pe componente functionale

3.2.-Proiectarea modulului 1: interfata utilizator

3.3.-Proiectarea modulului 2: baza de date

3.4.-Proiectarea modulului 3: proceduri executabile

3.5.-Proiectarea modulului 4: proceduri de gestionare

a fluxului de date

4.1. Elaborare modul 1

4.2. Elaborare modul 2

4.3. Elaborare modul 3

4.4. Elaborare modul 4

5.1. Testare modul 1

5.2. Testare modul 2

5.3. Testare modul 3

5.4. Testare modul 4

5.5. Testarea aplicatiei

Proiectarea de detaliu, elaborare programe si testare

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

4.1

4.2

4.3

4.4

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

Activitatile pot evolua

relativ la alte actvitati, in

mod secvential, paralel sau

prin suprapunere temporara.

O diagrama Gantt trebuie sa contina un numar rezonabil de activitati (nu mai mult de 15-20) astfel incat sa incapa pe o singura pagina

In cazul in care este vorba de un proiect mai complex, se pot realiza diagrame subordonate care sa detalieze incadrarea in timp a tuturor activitatiilor componente unei activitati principale. 4

Page 5: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

Metoda diagramelor cu bare (Gantt)Exemplu

– Realizarea uneiaplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

5

6

7

1-Elaborarea temei de realizare

2-Proiectarea preliminara

3-Proiectarea de detaliu

4-Elaborare programe

5-Integrarea si testare

6-Experimentare

7-Omologare

Realizarea unei aplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

3.1.-Descompunerea pe componente functionale

3.2.-Proiectarea modulului 1: interfata utilizator

3.3.-Proiectarea modulului 2: baza de date

3.4.-Proiectarea modulului 3: proceduri executabile

3.5.-Proiectarea modulului 4: proceduri de gestionare

a fluxului de date

4.1. Elaborare modul 1

4.2. Elaborare modul 2

4.3. Elaborare modul 3

4.4. Elaborare modul 4

5.1. Testare modul 1

5.2. Testare modul 2

5.3. Testare modul 3

5.4. Testare modul 4

5.5. Testarea aplicatiei

Proiectarea de detaliu, elaborare programe si testare

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

4.1

4.2

4.3

4.4

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

Deasemenea este util ca diagrama sa se completeze cuinformatii priviind responsabilipentru fiecare activitate.

Borne - Obiective sau rezultate partiale

Diagramele gantt suntgenerate cu ajutorulprogramelor de specialitatecum ar fi, de exemplu, MSProject, dar se pot construiusor cu ajutorul programelorde calcul tabelar (Excel).

5

Page 6: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

Metoda diagramelor cu bare (Gantt)Exemplu

– Realizarea uneiaplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

5

6

7

1-Elaborarea temei de realizare

2-Proiectarea preliminara

3-Proiectarea de detaliu

4-Elaborare programe

5-Integrarea si testare

6-Experimentare

7-Omologare

Realizarea unei aplicatii informatice

timp [luni]1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

anul I anul II

3.1.-Descompunerea pe componente functionale

3.2.-Proiectarea modulului 1: interfata utilizator

3.3.-Proiectarea modulului 2: baza de date

3.4.-Proiectarea modulului 3: proceduri executabile

3.5.-Proiectarea modulului 4: proceduri de gestionare

a fluxului de date

4.1. Elaborare modul 1

4.2. Elaborare modul 2

4.3. Elaborare modul 3

4.4. Elaborare modul 4

5.1. Testare modul 1

5.2. Testare modul 2

5.3. Testare modul 3

5.4. Testare modul 4

5.5. Testarea aplicatiei

Proiectarea de detaliu, elaborare programe si testare

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

4.1

4.2

4.3

4.4

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

Avantajul diagramelor Gantt consta in abilitatea lor de a afisa stare fiecarei activitati la o simpla privire.

Dezavantajul acestora este lipsa interconectarilor vizibileintre activitati

6

Page 7: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE

4.1. Elaborarea temei de realizare

4.2. Proiectarea de ansamblu (analiza de sistem)

Page 8: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.1. Elaborarea temei de realizare Baza de elaborare a unei teme de realizare este constituită dintr-o comandă

emisă de un beneficiar, comandă ce se concretizează sub forma unui documentaprobat de organele emitente şi care trebuie să cuprindă data emiterii sale.

Elaborarea temei de realizare implică opţiunea pentru anumite tehnici (interviu,chestionar, studiu documentar) şi metode de realizare (top-down, bottom-up,top-down-bottom-up) dintre cele prezentate în capitolele anterioare şidesfăşurarea unor activităţi cu caracter tehnic, de planificare, control şi auto-control.

În cadrul activităţilor tehnice, ca prim punct poate fi considerată analiza globala asistemului obiect, care cuprinde prezentarea obiectelor generale şi o scurtădescriere a procesului tehnologic: modul de organizare, funcţiile, relaţiile interneşi externe de funcţionalitate.

Urmează considerarea problemelor pe care trebuie să le soluţionăm, studiulinformatizării sistemului obiect în comparaţie cu situaţia existentă pe plannaţional sau mondial şi evidenţierea activităţilor neinformatizabile existente înproces.

8

Page 9: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.1. Elaborarea temei de realizare Activitatea de planificare implică rezolvarea următoarelor probleme

principale: planificarea cerinţelor materiale, cu caracter informaţional şi depersonal pentru elaborarea proiectului respectiv şi modul de repartizare aacestora pe diverse etape.

Activitatea de auto-control se poate traduce prin realizarea unui controlintern de calitate.

Activitatea de control se desfăsoară la sfârşit, când produsul este livratbeneficiarului.

Rezultatul etapei parcurse îl constituie tema de realizare.

9

Page 10: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

Întocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenţa unor date deintrare, rezultate din tema de realizare, ca şi opţiunea pentru aplicareaanumitor metode şi tehnici de realizare de tipul celor enumerate laîntocmirea temei de realizare.

4.2.1. Analiza procesului tehnologic

4.2.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere

4.2.3. Functiile sistemului informatic

4.2.4. Tipuri de informaţii

4.2.5. Volumul de informaţii

4.2.6. Aspecte privind prelucrarea primară a informaţiilor

4.2.7. Transmisia informaţiei

4.2.8. Stabilirea arhitecturii sistemului informatic

10

Page 11: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

4.2.1. Analiza procesului tehnologic

• În această fază, se preiau din tema de realizare scurtele precizări privindorganizarea, funcţiile şi relaţiile interne şi externe funcţionale şi se caută odeterminare mai exactă a cerinţelor şi restricţiilor cu caracter funcţional,etapizate, ca şi o determinare a restricţiilor şi cerinţelor cu caracterinformaţional.

• Descrierea amănunţita care precede codificarea fiecărui element care areacces la sistemul informatic, presupune o cunoaştere în detaliu a procesuluiintern şi deci o documentare suplimentară.

• Acţiunea de inventariere a intrărilor şi ieşirilor spre proces serveste larealizarea unei etape importante din cadrul analizei de sistem, etapa în carese va stabili volumul de automatizare a procesului respectiv.

11

Page 12: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

4.2.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere

12

S C

PROCES

operator uman

S C

PROCES

operator uman

S C

PROCES

S C

PROCES

automatica conv.

+

S C

PROCES

sistem adaptiv

S C C

DT

SC1 P1

SCn Pn

...

M1 M2

structură de tip off-line on line open loop on line closed loop conducere numerică directă

sistem adaptiv peste care se suprapune sistemul de conducere

Sisteme distribuite

Page 13: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

4.2.3. Functiile sistemului informatic

1. Functia de achizitie a datelor si prelucrarea lor primara.

2. Functia de supraveghere.

3. Functia de evidenta statistica a functionarii instalatiilor.

4. Functia de comanda (telecomanda).

5. Functia de reglare (telereglare)

6. Functia de predictie si optimizare

Page 14: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

4.2.4. Tipuri de informaţii

1. Un prim tip de informaţii este constituit din măsuri (telemăsuri), care pot fi, îngeneral, de două categorii: măsuri principale, constituite din parametriiesenţiali funcţionării ansamblului unui proces şi mărimi secundare, respectivparametri ce pot afecta printr-o funcţionare necorespunzatoare, funcţionareaansamblului.

2. Semnalizările (telesemnalizările), constituie informaţii de tipul "tot sau nimic".Se pot evidenţia semnalizări corespunzatoare funcţionarii normale,semnalizări preventive prin care se indica apropierea unui parametru devaloarea sa critică şi semnalizări de avarie, ce apar în momentul atingeriiparametrului critic şi declanşării unei anumite protecţii.

3. Comenzi (telecomenzi).

4. Reglaje (telereglaje).

Page 15: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

4.2.5. Volumul de informaţii

Se pune problema stabilirii tuturor parametrilor, informaţiilor ce intră în sistemulobiect şi a tuturor informaţiilor, mărimilor trimise din SI spre SO, deciinventarierea acestor mărimi şi catalogarea lor pe tipuri de mărimi.Informaţiile calitative (semnalizări şi comenzi) şi informaţiile cantitative(măsuri şi reglaje) formează tabele cu măsuri, semnalizări, comenzi, reglaje. Încazul informaţiilor ce vin din proces, tabelele trebuie să conţină instalaţia dela care provine informaţia, codul punctului de măsurare sau de semnalizare,semnificaţia parametrului respectiv şi domeniul său de variaţie (după caz).

Se va simboliza punctul de măsură, trecându-se şi simbolul din documentaţiabeneficiarului.

În cazul măsurilor, fiind vorba de măsuri ciclice, acestea sunt rebaleiate laanumite intervale de timp pentru a se depune în semnalizările preventive.Telecomenzile necesită o detaliere concretă a mărimilor comandate ladistanţă de cele comandate local. Aceste informaţii pot fi permanente sausporadice.

Page 16: Sisteme informatice în energeticăproiect. Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa orizontala este reprezentat timpul in unitati de

4.2. Proiectarea de ansamblu (analizade sistem)

4.2.8. Stabilirea arhitecturii sistemului informatic

Rolul analistului de sistem este acela de a da o structură hardware şi software a sistemuluiinformatic, fără a implica un tip concret de echipament. Pentru stabilirea unei arhitecturi(d.p.d.v. hardware) sunt recomandate următoarele criterii de alegere a unei structuri:

1. aderenţa la standarde: creează o serie de facilităţi ulterioare, inclusiv o eventualădezvoltare.

2. capacitatea de a suporta o anumită performanţă între intrare şi iesire, ceea ce se traduceprin capacitatea de a procesa o anumită informaţie, după un anumit algoritm.

3. permanenţa sau posibilitatea de a avea aceeaşi configuraţie, nu neaparat aceleaşiechipamente.

4. aderenţa la o anumită familie de echipamente. Aceasta aderenţă înseamnă portabilitatesoftware, adica portabilitate de "sus în jos" în cadrul arhitecturii de pe nivelul ierarhicsuperior către elementele componente şi portabilitate de "jos în sus" în cadrul familiei,menţinerea echipamentelor în actualitate şi posibilitatea de dezvoltare a acesteiarhitecturi. Structurile arhitecturale adecvate sunt structurile ierarhice descentralizate