Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta

  • View
    217

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    1/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    1

    I. PARTICIPANȚII LA PROCESUL CIVIL 

    II. COMPETENȚA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI 

    PRECIZARE PREALABILĂ 

     În prima parte a sintezelor Noului Cod de Procedură Civilă („NCPC”) am tratat Titlul preliminar șiTitlul I din Cartea I – Acțiunea civilă. 

     În cele ce urmează vom analiza dispozițiile NCPC referitoare la Participanții la procesul civil șiCompetența instanțelor judecătorești  și vom evidenția pe alocuri elementele noi introduse prinNCPC, respectiv elementele comune cu vechea reglementare.

    I.

     

    PARTICIPANȚII LA PROCESUL CIVIL

    1.  Sediul materiei – Cartea I, Titlul II, Capitolele I – III, art.41 – art.93 din Noul Cod de ProcedurăCivilă.

    2.  La fel ca în vechea reglementare, participanții la procesul civil sunt:i)  Judecătorul 

    ii)  Părțile –  reclamantul, pârâtul, intervenientul voluntar, intervenientul

    forțat chematul în garanție iii)  Ministerul Public prin Procuror.

    3.  Judecătorul - Cartea I, Titlul II, Capitolul I art.41 – art.54 NCPC

    Dispozițiile referitoare la participarea judecătorului în cadrul procesului civil tratează trei aspecteesențiale: -  Cazurile de incompatibilitate a judecătorilor; -  Abținerea judecătorilor; -  Recuzarea judecătorilor. 

    Dacă în vechea reglementare se punea accent pe cazurile de recuzare identificate în cuprinsul

    art.27, fără a se nominaliza cazurile de incompatibilitate, în NCPC accentul cade pe cazurile deincompatibilitate prevăzute expres de art.41 și 42, specificându-se că aceste cazuri reprezintă șimotivele pentru care se poate cere recuzarea (art.47 alin.(2) NCPC). Această distincție a fostconsacrată de doctrină încă de la momentul la care în vigoare era vechiul cod de procedură civilă,care prevedea că toate motivele de abținere/recuzare sunt de fapt  cazuri suplimentare deincompatibilitate. În prezent, legea le califică expres ca atare, cu o diferență de regim juridic  înprivința motivelor de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41, în comparație cu celelaltemotive de incompatibilitate absolută, reglementate de art. 42. 

    3.1.

     

    Cazurile de incompatibilitate a judecătorilor. 

    3.1.1. Cazurile de incompatibilitate sunt următoarele:

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    2/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    2

      Incompatibilitate absolută art.41 NCPC):

    Cazuri:-  pronunțarea unei încheieri interlocutorii sau soluționarea unei cauze atrag imposibilitatea

     judecătorului de a mai judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare,revizuire sau trimitere spre rejudecare. Textul de lege modifică în mod explicitreglementarea anterioară, mai exact art. 24 alin. (1) din vechiul cod și îndeosebi modul încare era aplicată aceasta, conform Deciziei RIL nr. II/2007, prin care Înalta Curte de Casațieși Justiție statuase că “ judecătorul care soluționează fondul cauzei nu devine incompatibilsă soluționeze cererea de revizuire sau contestația în anulare.” 

    -  nu poate judeca o cauză cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent

     judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeaşi cauză. 

    Judecătorul nu poate participa la judecată chiar dacă nu s-a abținut sau nu a fost recuzat, iar

    excepţia incompatibilităţii poate fi invocată în orice stare a pricinii.

    Strict pentru aceste două motive de incompatibilitate, în trecut doctrina a reținut că putea fiinvocată  în orice stare a pricinii excepția de incompatibilitate, inclusiv de instanță din oficiu(excepție de procedură, absolută și dilatorie). Sub imperiul noii reglementări  (art. 47 alin. (2) dinNoul Cod de procedură civilă) cauzele de incompatibilitate absolută pot fi invocate pe caleaexcepţiei recuzării. 

      Alte cazuri de incompatibilitate absolută art.42 NCPC):

    1.  când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost

    desemnat să o judece –  este vorba în această situație despre antepronunțare. (dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.7 Vechiul cod) . Punerea în discuţiapărţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, nu îl face pe judecător incompatibil;

    2.  când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii oridescendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă – este cazul existenței unui interes personal sau al familiei judecătorului înlegătură cu pricina. (dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.1 Vechiul cod)  ;

    3. 

    când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul orireprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneiadintre aceste persoane –  este cazul existenței unei legături de rudenie a judecătorului cu avocatul sau colateralii părții.  (dispoziție aproximativ similară cuart.27 pct.2 Vechiul cod) ; 

    4.  când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cuvreuna dintre părţi –  este cazul existenței unei legături de rudenie între soțulmagistratului și una din părți( dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.3 Vechiulcod) ; 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    3/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    3

    5.  dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dupăcaz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător –  este vorba despre situația în care există un interes personal sau alfamiliei magistratului privind o cauză aflată în mod teoretic sub controluldirect/indirect al părții(dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.4 Vechiul cod) ; 

    6.  dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor,după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de afi desemnat să judece pricina  –  este cazul existenței unei cauze penale întremagistrat și părți. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursulprocesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare aacţiunii penale împotriva sa; (dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.5 Vechiulcod) ; 

    7.  dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi; (dispoziție similară cu art.27 pct.6

    Vechiul cod)

    8.  dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiunide daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi –  practic este cazul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.  (dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.8Vechiul cod) ; 

    9.  dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sauafinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudeleacesteia până la gradul al patrulea inclusiv – este situația existenței unor relații de

    dușmănie între magistrat și părți.  (dispoziție aproximativ similară cu art.27 pct.9Vechiul cod) ; 

    10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă asa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei instanţe –  acest caz de incompatibilitateabsolută se justifică prin interesul menținerii soluției pronunțate de către instanțainferioară. (dispoziție introdusă de NCPC) ;

    11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un

    alt membru al completului de judecată  –  este cazul existenței unor legături derudenie între membrii completului de judecată. (dispoziție introdusă de NCPC) ;

    12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentatsau asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe – acest caz este confirmatși de o jurisprudență favorabilă. (dispoziție introdusă de NCPC) ;

    13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire laimparţialitatea sa  –  cazul acesta se referă la alte repere în favoarea lipsei deimparțialitate a magistratului (dispoziție introdusă de NCPC) ;

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    4/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    4

    o  Dispoziţiile de mai sus privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor. (dispozițieintrodusă de NCPC)  

    3.1.2. Potrivit art.54 NCPC, dispozițiile referitoare la incompatibilitate se aplică: 

      Judecătorilor; (dispoziție comună cu art.36 Vechiul cod)   

    Procurorilor; (dispoziție comună cu art.36 Vechiul cod)    Magistraților-asistenți; (dispoziție comună cu art.36 Vechiul cod)    Grefierilor. (dispoziție comună cu art.36 Vechiul cod)    Asistenților-judiciari (dispoziție nou introdusă de NCPC)  

    3.2.  Abținerea judecătorilor

    3.2.1 Cazurile de abținere corespund cazurilor de incompatibilitate.

    3.2.2  Procedura în cazul abținerii:

    -  Grefierul de ședință are obligația de a verifica dacă judecătorul se află în vreunul dincazurile de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41 NCPC și când este cazul, de a întocmi un referat în acest sens.

    -  Judecătorul care știe că se află într-un caz de incompatibilitate prevăzut fie la art. 41 fie laart. 42 din noul cod de procedură civilă, are obligația de a declara (în scris, sau verbal înședință) că se abține. 

    3.3.  Recuzarea

    3.3.1. Cererea de recuzare – condiții:

      Se poate cere numai pentru unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de arrt.41 și42 NCPC.

      Se poate formula înainte de începerea oricărei dezbateri. Când motivele deincompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor,aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute. 

      Se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător  în parte, arătându-secazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se folosească. 

     

    Pot fi recuzaţi numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-afost repartizată pentru soluţionare.  De observat diferența față de reglementareaanterioară, care permitea, cel puțin indirect, inclusiv  recuzarea completului care urma săsoluționeze recuzarea. 

    3.3.2. Nerespectarea condiţiilor cererii de recuzare atrage inadmisibilitatea care se constată chiarde către completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. Este inadmisibilă și cererea îndreptată împotriva aceluiaşi judecătorpentru acelaşi motiv de incompatibilitate. 

    3.4.

     

    Judecarea cererii de abținere sau de recuzare: 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    5/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    5

    3.4.1.

     

    Procedura:

      se soluţionează de către un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nupoate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine. 

      Când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea

    se judecă de instanţa ierarhic superioară.   Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor , cu ascultarea

     judecătorului recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că estenecesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile. 

       În cazul în care la acelaşi termen s-au formulat și cereri de recuzare şi cereri de abţinerepentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună. 

      Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.    În cazul admiterii abţinerii sau recuzării judecătorului care este soț/rudă până la gradul al

    patrulea inclusiv/afin cu un alt membru al completului de judecată, instanţa va stabili caredintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii. 

     

    se soluţionează printr-o încheiere care se pronunţă în şedinţă publică. 

    3.4.2.  Soluții posibile:

       În caz de admitere a abținerii/recuzării, încheierea pronunțată va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate. În acest caz judecătorul se va retrage dela judecarea pricinii.

      Dacă cererea de abținere/recuzare se soluționează de o instanță superioară și se admite,pricina va fi trimisă spre soluționare la o instanță de același grad din circumscripția sa. Dacă

    cererea se respinge, cauza va fi înapoiată instanței inferioare de la care a venit.  

    3.4.3  Căi de atac: 

      Încheierea prin care s-a respins recuzarea  poate fi atacată numai de părţi, odată cuhotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă încheierea va putea fi atacată cu recurs la instanţa ierarhic superioară în termen de 5 zilede la comunicarea acestei hotărâri. 

       Încheierea prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea, cea prin care s-a încuviinţat

    recuzarea, precum şi încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul admiterii cererii deabținere nu sunt supuse niciunei căi de atac. 

    4.  PĂRȚILE - Cartea I Titlul II Capitolul II Secțiunile 1-5, art.55 – art.93 NCPC

    Sinteza acestui capitol va surprinde următoarele aspecte: -  Folosința și exercițiul drepturilor procedurale ale părților – Secțiunea 1 din NCPC -  Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte – Secțiunea 2 din NCPC 

    -  Alte persoane care pot lua parte la judecată – Secțiunea 3 din NCPC 

    -  Reprezentarea părților în judecată – Secțiunea 4 din NCPC - 

    Asistența judiciară – Secțiunea 5 din NCPC 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    6/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    6

    La fel ca în Vechiul cod, părțile în procesul civil sunt următoarele:   Reclamantul;  Pârâtul;  Intervenientul voluntar;  Intervenientul forțat;  

    Chematul în garanție;   Ministerul Public prin procuror.

    4.1. Capacitatea procesuală de folosință. 

      Regula - Orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în proces.  Excepția  –  pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate

     juridică, legal constituite. Vechiul cod preciza expres că aceste entități pot sta în judecată  ca pârâte . Având în vedere că excepțiile de la regula dreptului la acțiune trebuie expresprevăzute de lege, limitarea din vechea reglementare nu se mai justifică. 

      Sancțiunea  întocmirii actelor de procedură de persoana fără capacitate de folosință estenulitatea absolută.

      Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice moment al procesului.

    4.2. Capacitatea procesuală de exercițiu. 

      Partea în proces își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prinreprezentant.

      Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale poate sta în judecată numai dacă este

    reprezentată, asistată sau autorizată. 

      Sancțiunea  întocmirii actelor de procedură de persoana fără capacitate de exercițiu estenulitatea relativă, la fel ca în vechea reglementare. Ele pot fi confirmate de reprezentantulsau ocrotitorul legal al părții. Instanța poate acorda un termen pentru ca actele să fieconfirmate. Neconfirmarea atrage anularea actului.

      Lipsa capacității procesuale de exercițiu poate fi invocată în orice moment al procesului.

    4.3.  Curatela specială. 

      curatorul special este persoana (unul din avocații anume desemnați de barou în acest sens)numită de instanță  să apere drepturile celui pe care îl reprezintă. Instanța numește uncurator special în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: 

    -   în caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitate de exercițiu/cucapacitate de exercițiu restrânsă nu are un reprezentant legal. 

    -   în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat -  când o persoană juridică ori o entitate fără personalitate juridică chemată să stea

     în judecată, nu are reprezentant.   Acest curator special este remunerat și este desemnat de instanță provizoriu, până la

    numirea unui reprezentant legal.

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    7/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    7

    4.4.

     

    Coparticiparea procesuală. 

    4.4.1.  Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă îndeplinesc următoarele

    condiții: 

      Obiectul procesului este un drept/obligație comună.  

    Drepturile sau obligaţiile părților au aceeaşi cauză.    Între drepturile sau obligaţiile părților există o strânsă legătură. 

    4.4.2.  Regimul juridic al coparticipării procesuale:

      Regula - actele de procedură/apărările/concluziile unuia dintre reclamanţi/pârâţi nu le potprofita celorlalţi şi nici nu îi pot prejudicia. 

      Excepții: 

    -  dacă efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor/pârâţilor, actele deprocedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele   încuviinţate numaiunora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită şi celorlalţi.

    când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalţi, se vaţine seama de actele cele mai favorabile. 

      Reclamanţii/pârâţii care nu s-au înfăţişat ori nu au îndeplinit un act de procedură în termenvor continua să fie citaţi, dacă, potrivit legii, nu au termenul în cunoştinţă. 

       În procesele în care sunt mai mulţi reclamanţi/pârâţi, judecătorul va putea dispune, prinrezoluţie, reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare aactelor de procedură numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. 

      Dacă părţile  nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, judecătorul va numi, prin încheiere, un curator special. Măsura numirii curatorului se

    comunică părţilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia. 

    4.5.  Intervenţia voluntară. 

      Este o instituție prevăzută și în Vechiul cod. Totuși există elemente de noutate introduse deNCPC în privința intervenției voluntare, pe care le vom sublinia pe parcurs. 

      Definiție - art.61 alin. 1) NCPC: Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare.

    4.5.1.

     

    Formele intervenției voluntare:

      Principală:

      Condiții:  intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus

     judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.   Forma: cea prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.   Momentul procesual: intervenția voluntară este permisă numai în fața primei instanțe

     înainte de închiderea dezbaterilor pe fond. Doar cu acordul părților - și în fațainstanței de apel. 

      Judecarea cererii de intervenție voluntară principală:  

    Intervenţia principală se judecă odată cu cererea principală. 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    8/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    8

    -  Intervenţia principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stinsprin unul dintre modurile prevăzute de lege. Aceasta este o clarificare necesară pecare noul cod de procedură civilă o realizează, dar care rezulta implicit și dinreglementarea anterioară, luând în considerare regimul juridic al intervențieiprincipale.

    Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenţie, instanţapoate dispune disjungerea ei  pentru a fi judecată separat. În caz de disjungere,instanţa rămâne în toate cazurile competentă să soluţioneze cererea de intervenţie.A se vedea și art. 99 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (Hotărârea CSM nr. 387/2005), conform căruia “În caz de  disjungere,dosarul nou-format se repartizează aceluiași complet pentru respectareaprincipiului continuității.” 

      Nu se va dispune disjungerea: 

    -  când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuşi dreptul dedus

     judecăţii.-  când judecarea cererii de intervenţie ar fi întârziată de cererea principală. 

      Accesorie   Condiții: intervenientul sprijină numai apărarea uneia dintre părţi.   Formă:  se depune în scris în forma stabilită de lege pentru orice fel de cerere

    adresată instanței.   Momentul procesual: poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor în tot cursul

     judecății, chiar și în căile extraordinare de atac. 

     

    Judecarea cererii de intervenție voluntară accesorie: -  nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale; -  instanţa este obligată să se pronunţe asupra acesteia prin aceeaşi hotărâre, odată

    cu fondul.-  Intervenientul accesoriu poate să săvârşească numai actele de procedură care nu

    contravin interesului părţii în favoarea căreia a intervenit.-  După admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunţe la judecarea

    cererii de intervenţie doar cu acordul părţii pentru care a intervenit. (dispoziție nouintrodusă de NCPC )

    -  Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă

    partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea deatac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.

      Procedura de soluţionare a cererii de intervenție voluntară principală/accesorie: 

    -  După ascultarea părţilor pe cererea de intervenţie, instanţa se pronunţă asupraadmisibilităţii în principiu a intervenţiei, printr-o încheiere motivată. 

    - Încheierea de admitere în principiu:

    se poate ataca numai odată cu fondul. 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    9/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    9

    -  Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu aintervenției. 

    -  Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiteriiintervenţiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea deintervenţie sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii

    cererii de intervenţie.-  Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de el. -  Întâmpinarea este obligatorie, iar termenul depunerii ei va fi stabilit de instanță

    după admiterea în principiu a intervenției. 

    -  Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie:-  poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea

    prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.-  Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă,

    respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a

    fost pronunţată în apel.-  Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul,

    instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de ore de la expirareatermenului.

    -  Întâmpinarea nu este obligatorie.-  Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare.

    -  Judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie.  Soluţiaaleasă de legiuitor este discutabilă, putându-se ajunge la formularea unei cereri de

    intervenție  în scop dilatoriu, prin care partea interesată să determine cu reacredinţă tergiversarea judecăţii. 

    4.6.  Intervenția forțată. 

      A fost prevăzută și de vechea reglementare în art.57 – 59.

      Definiție – art.68 NCPC: Oricare dintre părţi poate să cheme în judecată o altă persoanăcare ar putea să pretindă, pe calea unei cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.  

     

    Condiții:-  Cererea formulată de reclamant sau de intervenientul principal  se va depune celmai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe. 

    -  Cererea formulată de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunereaîntâmpinării înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, celmai târziu la primul termen de judecată. 

      Poziţia terţului în proces: cel chemat în judecată dobândeşte poziţia procesuală dereclamant, iar hotărârea îşi produce efectele şi în privinţa sa.  (în vechea reglementare celchemat în judecată dobândea calitatea de intervenient în interes propriu, iar hotărârea îi

    era opozabilă art.58 Vechiul cod ) 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    10/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    10

      Soluții posibile asupra intervenției forțate: sunt aceleași ca la intervenția voluntară (instanțapronunță o încheiere prin care admite în principiu cererea sau o respinge ca inadmisibilă) 

      Scoaterea pârâtului din proces:

    -  pârâtul chemat î n judecată pentru o datorie bănească dacă recunoaşte datoria şi

    declară că vrea să o execute faţă de cel căruia îi va fi stabilit dreptul pe cale judecătorească, el va fi scos din proces, dacă a consemnat la dispoziţia instanţeisuma datorată. 

    -  pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a folosinţei acestuia, va fiscos din proces dacă declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prinhotărâre judecătorească. Bunul în litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de cătreinstanţa învestită cu judecarea cauzei. (dispoziție introdusă de NCPC )

    -  În aceste cazuri, judecata va continua numai între reclamant şi terţul chemat în

     judecată.

    -  Hotărârea se va comunica şi pârâtului, căruia îi este opozabilă. 

    4.7.  Chemarea în garanție. 

      Instituția este prevăzută și în Vechiul cod la art.60 și urm. NCPC prevede dispoziții comune cu cele din vechea reglementare referitoare la procedura de soluționare a cererii dechemare în garanție. 

     

    Definiție – art.72 NCPC: Partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau îndespăgubiri. 

      Condiţiile cererii de chemare în garanție: 

    -  În aceleaşi condiţii, cel chemat în garanţie poate să cheme în garanţie o altăpersoană. Interpretând reglementarea identică din vechiul cod, doctrina a reținutcă posibilitatea chemărilor în garanție în lanț este limitată la acestea două (respectiv, a doua persoană chemată în garanție nu mai poate la rândul său chema în garanție un terț)- soluție cel puțin discutabilă, pentru că limitează liberul acces la

     justiție pe cale de interpretare, fără o reglementare legală expresă. 

    -  Cererea va fi formulată în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. 

      Termene:

    -  Cererea formulată de reclamant sau de  intervenientul principal  se va depune celmai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe. 

    -  Cererea formulată de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea

    întâmpinării înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, celmai târziu la primul termen de judecată. 

      Procedura de judecată 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    11/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    11

    -  Instanţa va comunica celui chemat în garanţie cererea şi copii de pe înscrisurile ceo însoţesc şi va stabili termenul până la care acesta trebuie să depună întâmpinare.

    -  Regula: Cererea de chemare în garanţie se judecă odată cu cererea principală.-  Excepția: Dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de chemare în garanţie, instanţa poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. În

    acest din urmă caz, judecarea cererii de chemare în garanţie va fi suspendată pânăla soluţionarea cererii principale.  Important de văzut și art. 99 alin. (4) dinRegulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. 

      Soluții posibile asupra chemării în garanție: sunt aceleași ca la intervenția voluntară(instanța pronunță o încheiere prin care admite în principiu cererea sau o respinge cainadmisibilă). Soluțiile oferite de noua reglementare sunt diferite față de cele propuse subimperiul vechiului cod de procedură  civilă. Conform vechiului cod, instanța lua act deformularea cererii de chemare în garanție și dispunea introducerea în proces a celuichemat în garanție. 

    4.8.

     

    Arătarea titularului dreptului 

      Instituția este prevăzută și în Vechiul cod – art.64 și urm. Dispozițiile NCPC sunt similare cucele din vechea reglementare, cu o excepție evidențiată mai jos. 

      Definiție – art.75 NCPC: Pârâtul care deţine un bun pentru altul sau care exercită în numelealtuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deţine lucrul sauexercită dreptul, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept realasupra lucrului. 

      Condiţii:

    -  Cererea de arătare a titularului dreptului poate fi formulată numai de cătrepersoana care are calitatea de pârât în cauză; 

    -  Pârâtul deține un bun pentru altul sau exercită în numele altuia un drept asupraunul lucru;

    -  Reclamantul pretinde un drept real asupra lucrului care se află în posesia pârâtului. 

      Termene

    -  Cererea va fi motivată şi se va depune înaintea primei instanţe în termenul legal

    pentru depunerea întâmpinării.-  Dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel mai târziu laprimul termen de judecată. 

      Procedura de judecată 

    -  Cererea, împreună cu înscrisurile care o însoţesc şi o copie de pe cererea dechemare în judecată, vor fi comunicate celui arătat ca titular al dreptului. 

    -  Instanța pronunță o încheiere prin care admite în principiu cererea sau o respinge

    ca inadmisibilă  în aceleași condiții ca la intervenția voluntară. -  Dacă acela arătat ca titular al dreptului recunoaşte susţinerile pârâtului şi

    reclamantul consimte, el va lua locul pârâtului, care va fi scos din proces.

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    12/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    12

    - terţul dobândeşte calitatea de intervenient principal dacă reclamantul nu este deacord cu înlocuirea sau când cel arătat ca titular nu se înfăţişează sau contestă celesusţinute de pârât. (dispoziții introduse prin NCPC )

    4.9.  Introducerea forţată în cauză din oficiu a altor persoane 

      Instituția este introdusă pentru prima dată de NCPC. 

      Definiție –  art.78 NCPC:  În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în proceduranecontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane,chiar dacă părţile se împotrivesc. 

      Condiţii: -  În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor

    persoane.

    -  Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorulapreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respingecererea, fără a se pronunţa pe fond. 

    Aceasta este o reglementare nouă, deosebit de importantă, î nsă excesivă,deoarece,, ori de câte ori instanța va pune în discuție introducerea în cauză a unuiterț, reclamantul ar putea fi tentat să achieseze, pentru a nu risca respingereacererii în condițiile art. 78 alin.(2) NCPC.  Luând în considerare faptul că legea

    reglementează dreptul instanței de a pune în discuție necesitatea introducerii încauză a altor persoane, ca aplicație a principiului fundamental al aflării adevărului,diminuarea acestei atribuții pe considerentul respectării principiului disponibilitățiiprejudiciază în primul rând partea, care nu va beneficia întotdeauna de asistență juridică de specialitate, riscând să piardă inclusiv procesul .

    -  Hotărârea prin care cererea a fost respinsă este supusă numai apelului. 

      Termene:

    -  Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării

    procesului înaintea primei instanţe. -  Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocaziadeliberării, instanţa va repune cauza pe rol dispunând citarea părţilor. 

      Procedura de judecată 

    -  Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citaţia comunicându-i-se, în copie, şi încheierea prin care s-a dispus introducerea în cauză, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum şi înscrisurile anexate acestora.

    -  Prin citaţie i se va comunica şi termenul până la care va putea să arate excepţiile,

    dovezile şi celelalte mijloace de apărare de care înţelege să se folosească. - 

    Cel introdus în cauză va lua procedura în starea în care se află în momentulintroducerii în proces.

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    13/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    13

    -  Instanţa, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrareaprobelor sau administrarea de noi probe.

    -  Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de acesta. 

    5.  Reprezentarea părților în judecată. 

      Este o instituție prevăzută atât de vechea reglementare cât și de NCPC . 

    5.1.  Formele reprezentării:

    -  Legală – în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu. -  Judiciară –  instanța poate numi în condițiile legii un reprezentant pentru fiecare

    parte.- 

    Convențională –  în cazul în care părțile optează pentru numirea unui reprezentantși dacă legea nu impune prezența lor personală în fața instanței.

    5.1.1

     

    Reprezentarea convențională a persoanelor fizice:

    -  În fața primei instanțe și în apel - persoanele fizice pot fi reprezentate de avocatsau de un mandatar desemnat. Dacă mandatarul nu are studii juridice nu poatepune concluzii personal (ci numai prin avocat) pe excepții procesuale și pe fond.(Excepția de la această regulă: dacă mandatarul este licențiat în drept și este soțsau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă.) 

    -  În fața instanței de recurs  –  formularea cererii de recurs și susținerea ei serealizează în mod obligatoriu prin intermediul unui avocat sau consilier juridic,

    după caz, sub sancțiunea nulității. Excepția de la această regulă: dacă mandataruleste licențiat în drept și este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu parteape care o reprezintă. 

    - Aceleași reguli se aplică și în cazul contestației în anulare și în cazul revizuirii.

    -  Mandatul de reprezentare  în fața unei instanțe oferit unei persoane fizice:   se dovedește prin înscris autentic; sau  Se acordă prin declarație verbală făcută în fața instanței și consemnată în

     încheierea de ședință în care se vor indica limitele și durata reprezentării. 

    -  Mandatul general  –  persoana fizică poate reprezenta partea numai dacă acestdrept i-a fost anume oferit prin procura generală.

    -  Excepție: persoanele care au dat mandat general și nu au nici domiciliul și nicireședința în România sau dacă aceste persoane au dat mandat unui prepus,dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.

    5.1.2  Reprezentarea convențională a persoanelor juridice: -  În orice fază a procesului pot fi reprezentate numai prin avocat sau consilier juridic.

    -  În cazul recursului, redactarea cererii și a motivelor de recurs se va realiza în mod

    obligatoriu numai prin avocat sau consilier juridic, sub sancțiunea nulității. 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    14/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    14

    - Reprezentarea convențională a celorlalte entități fără personalitate juridică: sunt

    aceleași reguli cu cele prevăzute pentru persoanele juridice. 

    5.1.3  Limitele reprezentării – situații în care reprezentantul nu poate efectua anumite acte fără a avea un mandat special  sau încuviințarea prealabilă a instanței/autorității administrative

    competente:-  Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății; -  Achiesarea la hotărârea pronunţată; -  Î ncheierea unei tranzacţii; -  Alte acte procedurale de dispoziţie.

    5.1.4  Lipsa dovezii calităţii de reprezentant – se poate acoperi într-un termen scurt acordat deinstanță în acest sens. În caz contrar, cererea va fi anulată. Excepția lipsei dovezii calității dereprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima dată în calea deatac. 

    5.1.5

     

    Încetarea mandatului:

    -  Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenitincapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau decătre reprezentantul legal al incapabilului.

    5.1.6  Renunţarea la mandat / revocarea mandatului: -  Poate fi opusă celeilalte părți numai de la comunicare sau în ședința de judecată; -  Mandatarul renunțător este obligat să înștiințeze instanța și pe mandant cu privire

    la renunțarea sa cu cel puțin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunțării. 

    Mandatarul nu poate renunţa la mandat în cursul termenului de exercitare a căilorde atac.

    6.  Asistența judiciară: 

      Dispozițiile din Vechiul cod privitoare la asistența judiciară fuseseră  abrogate prin OUGnr.51/2008.

      NCPC reglementează asistența judiciară în art.90 și art.91.   Dispoziții generale: 

    -  Se acordă persoanelor care din considerente financiare nu pot susține din punct

    de vedere material un proces civil, fără a primejdui întreținerea lor și a familiei lor;-  Poate fi acordată oricând în cursul procesului. -  Poate fi acordată și persoanelor  juridice, însă sub formă de  reduceri, reeșalonări,

    scutiri de la plata taxelor de timbru, în condițiile legii speciale. -  Cuprinde: acordarea de scutiri/reduceri/eșalonări/amânări pentru plata taxelor judiciare; apărarea și asistența gratuită prin avocat desemnat de barou; altemodalități prevăzute de lege. 

    7.  Ministerul Public - Procurorul

     

    Este o instituție prevăzută atât de vechea reglementare în art.45 Vechiul cod, cât și deNCPC. 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    15/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    15

      Dispoziții generale: 

    -  Procurorul poate porni orice acțiune civilă pentru apărarea drepturilor și intereselorlegitime ale minorilor/persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților; poatesolicita punerea în executare a titlurilor executorii emise în favoarea acestor

    persoane;-  Poate pune concluzii în orice fază a unui proces civil fiind la aprecierea lui

    necesitatea apărării ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor; -  Poate exercita căile de atac chiar dacă nu a pornit acțiunea civilă. 

      Efectele faţă de titularul dreptului 

    -  titularul dreptului va fi introdus în proces şi se va putea prevala de dispoziţiile  

    privitoare la renunțarea la judecată, renunțarea la căile de atac, încheierea uneitranzacții, 

    -  dacă procurorul îşi va retrage cererea, titularul dreptului va putea cere continuarea

     judecăţii sau a executării silite. 

    II.  COMPETENȚA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI 

    1.  Sediul materiei – Cartea I, Titlul III, Capitolele I – IV, art.94 – art.147 din Noul Cod de ProcedurăCivilă. 

    2.   În privința competenței instanțelor judecătorești NCPC a introdus dispoziții noi față de vecheareglementare, pe care urmează să le evidențiem pe parcursul prezentului material. 

    3.

     

    Clasificare - Competența instanțelor judecătorești:   Materială (art.94 – art.106 NCPC)  Teritorială (art.107 – art.121 NCPC)

    4.

     

    Competența materială. 

     

    Spre deosebire de Vechiul cod, NCPC distinge în privința stabilirii competențeimateriale în funcție de: (i)  materia cererii de chemare în judecată. (ii)  valoarea obiectului cererii de chemare în judecată. 

    4.1.

     

    Competența stabilită în funcție de materia cererii de chemare în judecată. 

    4.1.1.  Judecătoria. 

      Față de vechea reglementare, NCPC a introdus cazuri noi care sunt de competențamaterială a judecătoriei.  În vechea reglementare, judecătoria avea deplină competențăde jurisdicție, cu excepția cererilor date prin lege în competența altor instanțe. Prinurmare, sub vechiul cod de procedură civilă, judecătoria era ca regulă prima instanță.Potrivit NCPC, judecătoria devine o instanță destinată pricinilor de mică însemnătate,limitativ prevăzute de lege. Tribunalul devine instanța cu deplină competență de

     jurisdicție în orice materie, alta decât cele date prin excepție în competența altor

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    16/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    16

    instanțe. Curtea de Apel devine instanța general competentă în apel, iar Înalta Curte deCasație si Justiție devine instanța de recurs/casare. 

      Judecă în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, dupăcaz, neevaluabil în bani:

    cererile date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, în afarăde cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;

    -  cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii; -  cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente

    sau spaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum şi celeprivind raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoanefizice sau persoane juridice, după caz; 

    -  cererile de evacuare;-  cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şi

    plantaţiilor, dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau alte limitări ale

    dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părţi ori instituite pe cale judecătorească; 

    -  cererile privitoare la strămutarea de hotare şi cererile în grăniţuire; -  cererile posesorii;-  cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent

    de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege încompetenţa altor instanţe; 

    -  cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare; -  orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv,

    indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti; 

      Judecă în primă şi ultimă instanţă, cererile privind creanţe având ca obiect plata uneisume de bani de până la 2.000 lei inclusiv; 

      Judecă căile de atac   împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cuactivitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzutede lege.

    4.1.2.  Tribunalul

     

    În primă instanță  judecă toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altorinstanţe;   ca instanţă de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii

     în primă instanţă;   ca instanţă de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;   orice alte cereri date prin lege în competenţa sa. 

    4.1.3.  Curtea de apel

      în primă instanţă cererile în materie de contencios administrativ privind actele

    autorităţilor şi instituţiilor centrale (a se vedea în acest sens art. 10 alin. (1) teza a II-adin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată ;)

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    17/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    17

      ca instanţe de apel apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale înprimă instanţă; 

      ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;   orice alte cereri date prin lege în competenţa lor. 

    4.1.4.

     

    Înalta Curte de Casație și Justiție 

      Judecă: 

    -  recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altorhotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 

    -  recursurile în interesul legii;-  cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor

    probleme de drept;-  orice alte cereri date prin lege în competenţa sa. 

    4.2.

     

    Stabilirea competenței  materiale în funcție de valoarea obiectului cererii de chemare în

    judecată.

    4.2.1.  Reguli generale: -  competența se determină în funcție de valoarea obiectului cererii arătată în capătul

    principal de cerere;

    -  nu se iau în considerare accesoriile (dobânzi, penalități, fructe, alte cheltuieli) și niciprestațiile periodice ajunse la scadență în timpul judecății – aceasta este o regulădeosebit de importantă, care nu era prevăzută explicit în vechiul cod de procedură

    civilă, iar î n practică, valoarea obiectului cererii era stabilită de unele instanțe și princumularea valorii tuturor capetelor de cerere, principale sau accesorii. 

    -   în cazul mai multor capete principale de cerere ce au cauze diferite, competența

    se stabilește în funcție de valoarea/natura fiecărei pretenții în parte.

    -  dacă unul din capete este de competența unei instanțe diferite instanța sesizată vadisjunge respectivul capăt de cerere și își va declina competența; 

    -   în cazul mai multor capete principale de cerere ce au ca titlu/cauză comună  sau

    cauze diferite dar care se află în strânsă legătură, instanța competentă estedeterminată de capătul de cerere care atrage competența unei instanțe de gradmai înalt; 

    -  instanța competentă să judece  cererea formulată de mai mulți reclamanțiîmpotriva aceluiași pârât pe baza unor raporturi distincte și neaflate într-o legăturăcare să facă necesară judecarea lor împreună, se determină în funcție de valoarea,natura sau obiectul fiecărei pretenții formulate; în același mod se determină șicompetența instanței sesizate cu o cerere formulată de mai mulți reclamanți împotriva mai multor pârâți pe baza unor raporturi juridice distincte și fără legătură

     între ele.

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    18/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    18

    - la stabilirea competenței se va ține seama de valoarea obiectului sau a părții din

    obiectul care este dedus judecății în cazul: 

      cererilor privind executarea unui contract sau a unui alt act juridic,  cererilor privind constatarea nulității absolute, anularea,

    rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și

    repunerea părților în situația anterioară,  cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept

    (această regulă reiterează dispozitivul Deciziei RIL nr. 32 din 9 iunie2008, cu privire la caracterul evaluabil în bani al litigiilor civile șicomerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistențeiunui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea,rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, în scopulstabilirii competenței materiale).

    -  cererile privind executarea unui contract cu executare succesivă (locațiune, leasing,

    arendă), precum și în cele privind predarea sau restituirea bunului închiriat sauarendat, valoarea cererii se stabilește după chiria sau arenda anuală; 

    -  cererea privind plata unei părți dintr-o creanță, valoarea cererii se stabilește înfuncție de partea pretinsă de reclamant ca fiind exigibilă; 

    -  cererea având ca obiect un drept de proprietate sau un alt drept real asupra unui

    imobil – valoarea se determină în funcție de valoarea impozabilă stabilită potrivitnormelor fiscale;

    în materia moștenirii, competența de soluționare se stabilește în funcție devaloarea moștenirii fără a fi scăzute sarcinile sau datoriile moștenirii. 

    5.  Competența teritorială 

    5.1.  Regula generală 

    -  Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţiedomiciliază sau îşi are sediul pârâtul.

    -  Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşischimbă domiciliul sau sediul. 

    5.2.  Excepții 

    5.2.1  Cazul pârâtului cu domiciliul sau sediul necunoscut:

    -  cererea se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie se află reşedinţa saureprezentanţa pârâtului 

    -  dacă nu are nici reşedinţa ori reprezentanţa cunoscută, la instanţa în a căreicircumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, sediul, reşedinţa ori reprezentanţa, dupăcaz.

    5.2.2

     

    Cazul persoanei juridice de drept privat care are dezmembrăminte 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    19/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    19

    -  Cererea de chemare în judecată se poate face şi la instanţa locului unde ea are undezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fiexecutate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantuldezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta. 

    5.2.3

     

    Cererile îndreptate împotriva unei entităţi fără personalitate juridică 

    -  Cererea de chemare în judecată se poate  introduce la instanţa competentă pentrupersoana căreia i s-a încredinţat conducerea sau administrarea acesteia.

    -   În cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea introduce la instanţacompetentă pentru oricare dintre membrii entităţii respective. 

    5.2.4  Cereri îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public

    -  Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale,precum şi a altor persoane juridice de drept public pot  fi introduse la instanţa de ladomiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului – aceasta este o

    reiterare a regulii care reglementa competența materială în materie de contenc iosadministrativ- art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, republicată. 

    5.2.5  Pluralitatea de pârâţi 

    -  Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţacompetentă pentru oricare dintre aceştia;

    -   în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţacompetentă pentru oricare dintre debitorii principali.

    -  Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competentepentru el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de

     judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. 

    5.3.  Competenţa teritorială alternativă 

       În afară de instanţele competente teritorial potrivit celor de mai sus, mai sunt competente:1)  instanţa domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei; 

    (dispoziție nouă introdusă de NCPC)  2)  instanţa în a cărei  circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile

    referitoare la obligaţia de întreţinere, inclusiv cele privind alocaţiile de stat pentrucopii; (dispoziție similară cu art.10 pct.7 Vechiul cod)  

    3) 

    instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, aobligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau reziliereaunui contract; (dispoziție similară cu art.10 pct.1 Vechiul cod)  

    4)  instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un raport delocaţiune a imobilului; (dispoziție similară cu art.10 pct.2 Vechiul cod)  

    5)  instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile în prestaţie tabulară, în justificare tabulară sau în rectificare tabulară;  (dispoziție similară cu art.10 pct .2Vechiul cod)  

    6)  instanţa locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorăsc dintr-uncontract de transport; (dispoziție similară cu art.10 pct.5 Vechiul cod)  

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    20/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    20

    7)  instanţa locului de plată, în cererile privitoare la obligaţiile ce izvorăsc dintr -ocambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;   (dispoziție similară cuart.10 pct.3 Vechiul cod)  

    8)  instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea,constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea

    unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiectrepararea pagubelor produse consumatorilor; (dispoziție nouă introdusă de NCPC)  

    9)  instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul,pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă. (dispoziție nouăintrodusă de NCPC)  

      Când pârâtul exercită în mod statornic, în afara domiciliului său, o activitate profesională orio activitate agricolă, comercială, industrială sau altele asemenea, cererea de chemare în judecată se poate introduce şi la instanţa în circumscripţia căreia se află locul activităţiirespective pentru obligaţiile patrimoniale născute sau care urmează să se execute în acel

    loc.

    5.4.  Cereri în materie de tutelă şi familie 

      cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei detutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi aredomiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

       î n cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheieriiunor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită priveşte un imobil , este,de asemenea, competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat

    imobilul. În acest caz, instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea vacomunica de îndată o copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a căreicircumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit.

    5.5.

     

    Cererile în materie de asigurări 

      cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia seaflă (dispoziții comune cu Vechiul cod) :

    -  domiciliul sau sediul asiguratului;-  bunurile asigurate;

    locul unde s-a produs riscul asigurat.  Alegerea competenţei prin convenţie  este considerată ca nescrisă  dacă a fost făcută

    înainte de naşterea dreptului la despăgubire.    În materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat  poate introduce

    acţiune direct şi la instanţa domiciliului sau după caz a sediului său.  Prevederile de mai sus nu se aplică însă în materie de asigurări maritime, fluviale (dispoziții

    comune cu Vechiul cod)  şi aeriene (dispoziție nouă NCPC) . 

    5.6.  Competența teritorială exclusivă 

    5.6.1.

     

    Cererile privitoare la imobile

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    21/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    21

      Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a căreicircumscripţie este situat imobilul  –  a se observa că se instituie astfel o competențăteritorială absolută. 

      Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face lainstanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste

    circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se aflăimobilul – în această ipoteză, instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului este competentăexclusiv, dacă se află în aceeași circumscripție cu imobilul care formează obiectul judecății. 

      Cererea se face în mod asemănător şi în cazul(dispoziție nouă NCPC) :-  acţiunilor posesorii,-  acţiunilor în grăniţuire,-  acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară,

    -  acțiunilor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă dinsuccesiune.

    5.6.2.

     

    Cererile privitoare la moştenire 

       În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă ainstanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: -  cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; -  cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia,-  cererile privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;-  cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre

    moştenitori sau împotriva executorului testamentar.   cererile care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a

    instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi (dispoziție nouă NCPC) .

    5.6.3.  Cereri privitoare la societăţi (dispoziții comune cu Vechiul cod)  

      Cererile în materie de societate, până la sfârşitul lichidării sau, după caz, până la radiereasocietăţii, sunt de competenţa exclusivă a instanţei în circumscripţia căreia societatea îşi aresediul principal.

      Cererile în materia insolvenţei sau concordatului preventiv sunt de competenţa exclusivă atribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul.

    5.6.4.

     

    Cererile împotriva unui consumator

    (dispoziție nouă NCPC) .

      Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai lainstanţa domiciliului consumatorului. Se instituie o regulă de competență teritorialăexclusivă pentru  ipoteza în care profesionistul este reclamant. În ipoteza opusă, în careconsumatorul este reclamant, competența teritorială este relativă, consumatorul având undrept de a opta  între instanța de la sediul pârâtului-art. 107 NCPC sau cea de la sediulreclamantului-art. 113 pct. 8 NCPC).

      părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţainstanţei ca procesul să fie judecat de altă  instanţă decât aceea care ar fi competentă

    teritorial să îl judece, numai după naşterea dreptului la despăgubire. Orice convenţiecontrară este considerată ca nescrisă. 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    22/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    22

    6.

     

    Dispoziții speciale privind competența instanțelor judecătorești 

    6.1.  Competența în cazul cererilor accesorii adiţionale şi incidentale  (dispoziții similare cuart.17 din Vechiul cod)

      Cererile accesorii adiţionale incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea

    principală chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti sau când competenţa de soluţionare a cererii principale este stabilită de lege în favoarea unei secţii specializate sau a unui complet specializat, cu excepţia cererilor înmateria insolvenţei sau concordatului preventiv.

      Când instanţa este exclusiv competentă pentru una dintre părţi, ea va fi exclusivcompetentă pentru toate părţile. 

    6.2.  Apărări şi incidente procedurale (dispoziții noi NCPC)  

      instanţa competentă să judece cererea principală se va pronunţa şi asupra apărărilor şiexcepţiilor, în afara celor care constituie chestiuni prejudiciale, care sunt de competenţaexclusivă a altei instanţe.  Spre exemplu,  în procedura de pronunțare a unei hotărâriprealabile, instanţa naţională formulează o întrebare preliminară către CJUE, în vedereadezlegării unei probleme de drept controversate.  CJUE formulează un răspuns,pronunţând  o hotărâre preliminară  cu privire la interpretarea normei comunitare cuincidență în speță (vezi art. 267 TFUE).

      Incidentele procedurale  sunt soluţionate de instanţa în faţa căreia se invocă, în afară decazurile în care legea prevede în mod expres altfel. Astfel, crește plaja de competență a

    instanțelor de drept comun pentru soluționarea anumitor cereri incidentale, tocmai pentrua se accelera soluționarea cauzelor. Cu titlu exemplificativ, a se vedea modificareaarticolului 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată conform punctului 1 din Legea nr.76/2012, care prevede în prezent că instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia afost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de soluționarea actului administrativ  cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să sepronunțe supr excepției.

    6.3.  Cererea în constatare (dispoziții similare cu art.18 d in Vechiul cod)  

     

     În cererile pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, competenţa instanţei sedetermină după regulile prevăzute pentru cererile având ca obiect realizarea dreptului. 

    6.4.  Alegerea de competenţă (dispoziții similare cu art.19 d in Vechiul cod)  

      Părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţainstanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispunăsă fie judecate de alte instanţe decât acelea care potrivit legii ar fi competente teritorial să

    le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă. 

    6.5.

     

    Competenţa facultativă 

    (dispoziții noi NCPC)  

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    23/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    23

      Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, are obligația de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti deacelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea deapel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. 

       În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea

    la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate  sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia  oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fostcompetentă, potrivit legii. 

      Dispoziţiile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor asistenţilorjudiciari şi grefierilor.

    6.6.

     

    Incidente privind arbitrajul

      Competenţa ce revine instanţelor judecătoreşti în legătură cu incidentele privind arbitrajul

    aparţine în toate cazurile tribunalului în circumscripţia căruia are loc arbitrajul. 

    7.  Incidente procedurale privitoare la competenţa instanţei 

    Incidentele procedurale se referă la: -  Excepția de necompetență; -  Conflictele de competență; -  Litispendența;  -  Conexitatea;-  Strămutarea proceselor. 

    7.1.  Excepţia de necompetenţă 

    7.1.1. Necompetenţa este de ordine publică sau privată.

    7.1.2. Necompetenţa este de ordine publică: (dispoziții comune –  art.159 din vechiul cod)  1)   în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor

     judecătoreşti; 2)   în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe

    de alt grad;

    3) 

     în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa uneialte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. 

    7.1.3. În toate celelalte cazuri necompetenţa este de ordine privată. 

    7.1.4. Invocarea excepţiei 

    -  Necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti poate fi invocată de părţi ori de către

     judecător în orice stare a pricinii. (dispoziții comune –  art.159^1 alin.(1) din vechiul cod)  - 

    Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică  trebuie invocată de părţi ori de

    către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    24/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    24

    instanţe. (potrivit vechii reglementări, putea fi invocată la prima zi de înfățișare, dar nu maitârziu de începerea dezbaterilor asupra fondului - art.159^1 alin.(2) din vechiul cod)  

    -  Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinaresau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată lacare părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

    Dacă necompetenţa nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanţănecompetentă nu va putea cere declararea necompetenţei. 

    7.1.5. Verificarea competenţei 

    -   judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată estecompetentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţeisesizate. ( dispoziții comune –  art.159^1 alin.(4) din vechiul cod)  

    -   Încheierea are caracter interlocutoriu.

     judecătorul va face această verificare la primul termen de judecată la care părţile sunt legalcitate în faţa primei instanţe.

    -  Excepție: în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probesuplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda unsingur termen în acest scop. (dispoziții noi NCPC)  

    7.1.6 Soluţionarea excepţiei 

    -  Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau lacererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori,

    dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent. -  Dacă instanţa se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi

    atacată numai odată cu hotărârea pronunţată în cauză. -  Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac,

    dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organcu activitate jurisdicţională competent. 

    -  Dacă instanţa se declară necompetentă şi respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este decompetenţa unui organ fără activitate jurisdicţională sau ca nefiind de competenţainstanţelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară. Această soluție nu era posibilă sub vechea reglementare, care prevedea, în art. 158 alin.

    (3), direct soluția trimiterii dosarului la organul cu activitate jurisdicțională competent. 

    -  Observație: Dispozițiile privind excepția necompetenței se aplică prin asemănare în cazulsecţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi în cazul completelor specializate.  A se vedea art. 99 alin. (2) din Regulamentul de ord ine interioară al instanțelor judecătorești (Hotărârea CSM 387/2005), conform căruia Transpunerea cauzei de la osecție la alta, în cadrul aceleiași instanțe, se realizează prin încheiere. Dosarul își păstrează

    numărul și este transpus la completul care judecă în aceeași zi, la secția competentă, sau,

    dacă în ziua respectivă nu este ședință de judecată la această secție, la completul imediat

    următor al secției competente.Dacă mai multe complete judecă în aceeași zi, repartizarea

    se va face între acestea în sistem ciclic . Reglementarea existentă până la momentul intrării în vigoare a NCPC impunea o altă soluție juridică decât cea avută în vedere de art. 136

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    25/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    25

    NCPC. Aceste dispoziții legale nu mai aplică proceselor începute după intrarea în vigoare aNCPC, fiind excluse implicit de art. 1036 din același Regulament. 

    7.2.  Conflictul de competenţă 

    7.2.1. Cazuri:

    1)  când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece acelaşiproces – conflict pozitiv de competență 

    2)  când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşiproces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândulsău competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declaratnecompetente. – conflict negativ de competență 

    7.2.2.  Suspendarea procesului

    Instanţa înaintea căreia s-a ivit conflictul de competenţă va suspenda din oficiu judecatacauzei şi va înainta dosarul instanţei competente să soluţioneze conflictul. 

    7.2.3.  Soluţionarea conflictului de competenţă 

    -  Conflictul de competenţă ivit între două instanţe judecătoreşti se soluţionează de instanţaimediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict. 

    -  Nu se poate crea conflict de competenţă cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. -  Hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta

    Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere.

    Conflictul de competenţă ivit între o instanţă judecătorească şi un alt organ cu activitate jurisdicţională se rezolvă de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict. 

    -  Instanţa competentă să judece conflictul va hotărî, în camera de consiliu, fără citareapărţilor, printr-o hotărâre definitivă. 

    -  Observație: Dispozițiile privind conflictele de competență se aplică prin asemănare în cazulsecţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi în cazul completelor specializate.Potrivit art. 136 din NCPC, conflictul de competență se soluționează de secția instanțeisuperioare, corespunzătoare secției în fața căreia s-a ivit conflictul. Noua procedură estecriticabilă, cel puțin din perspectiva celerității, dacă nu și a menținerii caracterului unitar al

    practicii judiciare. Astfel, pe de o parte, procedura anterioară de transpunere presupuneacă președintele, vicepreședintele sau un judecător desemnat de aceștia să tranșeze intern,administrativ chestiunea secției competente, cu trimiterea în consecință a dosarului, într-untermen scurt. În noua reglementare, trimiterea dosarului instanței superioare presupune înmod inevitabil timp suplimentar pierdut cu parcursul administrativ pe care dosarul îl vaface între cele două instanțe. Pe de cealaltă parte, având în vedere că soluționareaconflictului de competență între două secții ale aceleiași instanțe se soluționează de cătresecția instanței superioare comune corespunzătoare secției în fața căreia s-a ivit conflictul ,această din urmă secție nu va fi niciodată aceeași, situație care poate să genereze opractică judiciară neunitară (provenind de la două secții diferite ale aceleiași instanțe

    superioare comune) pe probele de competență similare. Cu titlu de exemplu , dacă apareun conflict de competență între secția civilă și secția de contencios administrativ a

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    26/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    26

    tribunalului (aceasta din urmă fiind secția în fața căreia s-a ivit conflictul), competența desoluționare va reveni secției de contencios administrativ a curții de apel, care va pronunța în această materie o anumită soluție . Într-o altă speță similară, dar ulterioară, ivită deaceastă dată  între secția de contencios administrativ și secția civilă a aceluiași tribunal (deaceastă dată secția civilă fiind cea în fața căreia s-a ivit conflictul) competența de

    soluționare a conflictului va reveni acum secției civile a aceleiași curți de apel, care va putea însă să pronunțe o soluție opusă într-o problemă de drept similară. Ipoteza este perfectplauzibilă dacă avem în vedere faptul că problema de drept formând obiectul regulatoruluide competență este ca premisă văzută diferit de secțiile civile respectiv de contencios

    administrativ ale instanței inferioare. De ce nu ar fi posibilă aceeași situație și în cazulsecțiilor diferite de la nivelul instanței superioare? 

    -  Conflictul dintre două secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se soluţionează deCompletul de 5 judecători. 

    7.3.

     

    Probele administrate în faţa instanţei necompetente 

    -   În cazul declarării necompetenţei, dovezile administrate în faţa instanţei necompetenterămân câştigate judecăţii  şi instanţa competentă învestită cu soluţionarea cauzei nu vadispune refacerea lor decât pentru motive temeinice.  (dispoziții comune –   art.160 dinVechiul cod)  

    7.4.  Excepţia litispendenţei 

    -  Definiție –  art.138 NCPC:  Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză,

    acelaşi obiect şi de aceeaşi parte, înaintea mai multor instanţe competente (dispozițieasemănătoare –  art.163 din Vechiul cod) sau chiar înaintea aceleiaşi instanţe prin cereridistincte  (completare NCPC) .  Până la intrarea în vigoare a NCPC, această ipoteză erareglementată de art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești:Dacă se constată că pe rolul instanței există sau au existat cel puțin două cereri pendinte în

    același timp, formulate de aceeași parte, având același obiect principal și aceeași cauză,

    to ate cererile aflate pe rol la momentul constatării vor fi judecate de către primul completînvestit, chiar dacă partea a renunțat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet sau

    cererea a fost anulată ca netimbrată ori ca nesemnată .

    Excepţia litispendenţei poate fi invocată de părţi sau de instanţă din oficiu în orice stare aprocesului în faţa instanţelor de fond. 

    -  Când instanţele sunt de acelaşi grad, excepţia se invocă înaintea instanţei sesizate ulterior.Dacă excepţia se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanţe învestite. 

    -  Când instanţele sunt de grad diferit, excepţia se invocă înaintea instanţei de grad inferior.Dacă excepţia se admite, dosarul va fi trimis de îndată instanţei de fond mai înalte în grad. 

    -   Încheierea prin care s-a soluţionat excepţia poate fi atacată numai odată cu fondul.

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    27/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    27

    -  Când unul dintre procese se judecă în recurs, iar celălalt înaintea instanţelor de fond,acestea din urmă sunt obligate să suspende judecata până la soluţionarea recursului. 

    7.5.  Excepţia conexităţii 

    Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multorprocese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şicauză au între ele o strânsă legătură. (dispoziție asemănătoare –  art.164 din Vechiul cod)  

    -  Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termende judecată  înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupraexcepţiei.

    -   Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.

    -  Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul şipârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanţe. 

    -  Când una dintre cereri este de competenţa exclusivă a unei instanţe, conexarea se va face

    la acea instanţă. -   În orice stare a judecăţii procesele conexate pot fi disjunse şi judecate separat, dacă numai

    unul dintre ele este în stare de judecată.

    7.6.  Strămutarea proceselor 

    7.6.1.  Cazuri:

    -  Spre deosebire de vechea reglementare care prevedea mai multe cazuri de strămutare aprocesului (art.37 din Vechiul cod), potrivit NCPC strămutarea procesului poate fi cerutănumai pentru: 

    1) 

    motive de bănuială legitimăsau2)  motive de siguranţă publică. 

    - Bănuiala se consideră legitimă  în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori unor relaţiiconflictuale locale.

    -  Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă se poate cere în orice fază a procesului.-  Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată,-  Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii

    de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal dincircumscripţia acesteia.-  Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competenţa de soluţionare revine Înaltei

    Curţi de Casaţie şi Justiţie.-  Cererea de strămutare se depune la instanţa competentă să o soluţioneze, care va înştiinţa

    de îndată instanţa de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii destrămutare. 

    -  La primirea cererii de strămutare, instanţa competentă să o soluţioneze va putea să solicite

    dosarul cauzei.

    Constituie motiv de siguranţă publică  împrejurările excepţionale care presupun că judecataprocesului la instanţa competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice. 

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    28/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    28

    -  Strămutarea pentru motiv de siguranţă publică se poate cere în orice fază a procesului.-  Strămutarea întemeiată pe motiv de siguranţă publică, poate fi cerută numai de către

    procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. -  Cererea de strămutare întemeiată pe motive de siguranţă publică este de competenţa

     Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va înştiinţa, de îndată, despre depunerea cererii

    instanţa de la care se cere strămutarea. -  La primirea cererii de strămutare, instanţa competentă să o soluţioneze va putea să solicite

    dosarul cauzei.

    7.6.2.  Suspendarea judecării procesului 

    -  La solicitarea celui interesat, completul de judecată  poate dispune, dacă este cazul,

    suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei. (dispozițiinoi NCPC) (în vechea reglementare art.40 alin.(2): Preşedintele instanţei putea cere dosarul

    pricinii şi să ordone, fără citarea părţilor, suspendarea judecării pricinii, comunicând de

    urgenţă această măsură instanţei respective) . 

    -  Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleaşi condiţii, fără citareapărţilor, chiar înainte de primul termen de judecată. 

    -   Încheierea asupra suspendării nu se motivează şi nu este supusă niciunei căi de atac. -  Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgenţă instanţei de la care s-a

    cerut strămutarea. 

    7.6.3.  Judecarea cererii

    Cererea de strămutare se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor dinproces.

    -  Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă. -  Instanţa de la care s-a cerut strămutarea va fi încunoştinţată, de îndată, despre admiterea

    sau respingerea cererii de strămutare. 

    -  În caz de admitere a cererii de strămutare:

    -  curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanţe de acelaşi grad dincircumscripţia sa.

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va strămuta judecarea cauzei la una dintre instanţele judecătoreşti de  acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa de la care se cerestrămutarea. 

    -  Hotărârea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instanţă înainte de strămu tareurmează să fie păstrate.

    -   În cazul în care instanţa de la care s-a dispus strămutarea a procedat între timp la judecarea procesului, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept prin efectul admiteriicererii de strămutare. 

    -  Apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărârii date de instanţa la care s-a strămutat

    procesul sunt de competenţa instanţelor ierarhic superioare acesteia.

  • 8/17/2019 Sintezele Noului Cod de Procedura Civila Partea a II a Paticipantii La Procedura Si Competenta.

    29/29

    NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ 

    SINTEZE – PARTEA A II-A

    -   În caz de admitere a apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci când legea oprevede, se va face la o instanţă din circumscripţia celei care a soluţionat calea de atac. 

    -  Formularea unei noi cereri de strămutare (dispoziții similare cu art.40 din Vechiul cod)  -  Strămutarea procesului nu poate fi cerută din nou, în afară de cazul în care noua cerere se

     întemeiază pe împrejurări necunoscute la data soluţionării cererii anterioare sau ivite dupăsoluţionarea acesteia. 

    -  Cererea de strămutare a cauzei introdusă cu nerespectarea prevederilor de mai sus esteinadmisibilă dacă pricina se află pe rolul aceleiaşi instanţe.