Sinteză virtutea etică

8/17/2019 Sinteză virtutea etică

http://slidepdf.com/reader/full/sinteza-virtutea-etica 1/28

Sinteză virtutea etică



• Aristotel: virtutea etică nu e scopul suprem în viaţă,dar e esenţială într-o viaţă bună.

• Tema fericirii =

= binele omului == funcţia omului exercitată optim cf. virtuţilor! :

Ce este virtutea?De câte feluri este?Pentru fericire – care virtuţi sunt relevante?Cum putem deveni virtuoşi?

"rincipiul suveranităţii virtuţii: "Dintre toate manifestărilevieţii virtutea este cea mai frumoasă" (Isocrates).Socrate, "laton ! trăi e acelaşi lucru cu a trăi onora#il şidrept$ (Criton, %&#).



Partea iraţională

".ve#etativă:'creştere' nutriţie'deenerare'moarte

". dezirantăorectică!:capacitatea suetuluide a iniţia mişcareaoranismului spreatinerea unui scopplăcerea (comun cuanimalele) sau #inelemoral.Dorinţe iraţionalet*mos (emoţia) +impulsul iraţional(epit*mia).' dorinţa seuală,foamea, furia, teama,mila, plăcereacâştiului etc.

Partea raţională

". epistemică:'cun. ştiinţi-că

". deliberativă 'deli#erea/ă şi 0udecă 1npro#leme practice, etice,politice, economice,

0uridice.

P2ronesis 3 1nţelepciunepractică

dorinţa #inelui 3 media 1ndorinţele iraţionale

4irtutea etică3 capacitatea de a ţine su# control raţional dorinţele iraţionale pentru areali/a #inele moral – media 1n dorinţele iraţionale şi 1n acţiunile cau/ate de ele.

' 5n om e lovit dintr'un impuls or# de furie – acţiune iraţională, !din dorinţa iraţională$' 6ănâncă dulciuri deşi ştie că are dia#et – acţiune iraţională – dorinţa deli#erată a răului. ' 7estitui o datorie din virtutea dreptăţii – !din aleerea deli#erată$, acţiune raţională.

$irtutea etică = un complex motivaţional:frica ' media ' boulesis 3 simţ corect al măsurii 0uste 1n d.i. a fricii.

se manifestă su# o varietate de acţiuni posi#ile în funcţie de circumstanţe ' bouleusis anali/a lor şi ierar2i/raea lor ( phronesis).

pro%airesis (aleerea deli#erată) 3 aleerea alternativei fe/a#ile la momentul

dat declanşarea acţiunii !din aleere deli#erată$ ( premeditată).

& o u l e s i s d o

r i n ţa

ra ţ i o na lă !



"artea iraţională "artea raţională

".ve#etativă:'creştere' nutriţie'deenerare'moarte

"arteadezirantăorectică!:

capacitateasuetului de a iniţiamişcareaoranismului spreatinerea unui scopplăcerea (comuncu animalele) sau

binele moral.Dorinţe iraţionalet*mos (emoţia) +impulsul iraţional(epit*mia).' dorinţa seuală,foamea, furia,

teama, mila,plăcerea câştiuluietc.

"artea purraţională

-cunoaşterea t2eoreticăşiepistemică- (ştiinţapură)

"arteadeliberativă:

'deli#erea/ă şi 0udecă 1npro#lemepractice, etice,politice,economice,

0uridice.

Phronesis 3 1nţelepciunea

practică

dorinţa binelui 3media 1n dorinţeleiraţionale

b o u l e s i s 3 d o r i n ţ a

r a ţ i o n a l ă

$irtuteaetică



De-niţia virtuţii etice

• 8enul 1ndepărtat calitate a suetului.• 'enul proxim: dorinţe iraţionale (pat2os) (99, :)'calităţile suetului facultăţi (d*namis) – naturale (coleric, apatic) –

virt. nat.

dispo/iţii 2a#ituale (2eis) – virtuţi ;vicii (sta#ile, 2a#itudinale)

• (iferenţa speci)că capa#ilă să' intuiască nemi0locit #inele moral (media 1n di) (prin boulesis)' anali/e/e contetual ce acţiuni poate cau/a această stare medie

(bouleusis)' alee deli#erat calea optimă (pro%airesis) – premeditare.

*t%i+e arete = %exis pro%aireti+e.



6edia pentru noi

• <n funcţie de circumstanţe când, cum, faţă de cine, cu cescop

di mânia insuf. medie eces insuf.

ecesimpasi#ilitate #lândeţe irasci#ilitatevirtute

(viciu)

1n circumstanţe normale ; 1n faţa unei crime, un om #lândreacţionea/ă ecesiv

2omicidul, adulterul – rele 1n sine (nu eistă medie) – impulsul erotic or#

e rău 1n sine, nu are rade.



(e)niţia virtuţii etice

Virtutea etică este, aadar:

! o dispoziţie habituală hexis!! aptă să ne indice si#ur binele moral: măsura justă înraport cu noi în afecte i acţiuni!,

/! capabilă de a cauza acţiunea prin alegerea deliberată prohairesis! a căii optime pentru actualizarea ca activitate! aacelui bine,

0! aa cum ar face-o înţeleptul practic: i! ţin1nd cont decircumstanţe i ii! impasibil în faţa dorinţelor iraţionale.

Viciul etic:

! o dispoziţie %abituală

! ce ne indică drept bine aparenţabinelui: excesul i insu)cienţa în afectei acţiuni2

/! capabilă de a cauza acţiunea prinalegerea deliberată a mi3loacelorpentru satisfacerea respectivului bineaparent,

0! i! ţin1nd cont de circumstanţe i



4ecapitulare

• $irtutea etică e o capacitate de a ne controla raţional afectele şi

acţiunile pentru a reali/a #inele moral (măsura lor 0ustă 1n dorinţeleiraţionale (afecte) şi acţiuni).

• =u eistă o formulă matematică (o#iectivă) unică a măsurii 0uste eavaria/ă 1n funcţie de circumstanţe (!media pentru noi$).

• Deci nu eistă o reulă (principiu, test) universal pentru determinarea

moralităţii persoanelor sau acţiunilor (>ant, 6ill), tre#uie să 0udecăm cazcu caz .• (eci teoria lui Aristotel nu e bazată pe un principiu universal i nu

furnizează un test bazat pe un principiu universal.• Dar putem spera să 0udecăm corect ' formându'ne discernământul moral

( phronesis) căci virtutea poate - deprinsă (ca arta călăriei) prin exersare,

nu învăţată din cărţi' prin imitarea unor modele2- prin repetarea5interzicerea unor acţiuni2- prin interiorizarea le#ilor cetăţii2- prin cizelare su6etească literatură, muzică, sport, pictura!.

- indirect! prin studiul eticii o sc%iţă abstractă a virtuţilor iviciilor i unele re#uli empirice de peda#o#ie morală!.



A acţiona virtuos

• <ntre#are e de a0uns ca o acţiune să ai#ă descripţia uneiacţiuni drepte pentru a - realmente dreaptă?

• au e su-cient să respecţi o reulă (lee)? e..restituirea unui 1mprumut la timp.

• 7u căci poate - constr1nsă sau forţată e dreaptă prin accident @ eu voiam să nu restitui.

• A. restituirea unui 1mprumut la timp (forţat derecuperatori) nu e o acţiune virtuoasă.

• De aici – tema voluntarului. virtutea (dreptatea) nu e o proprietate instrinsecă a acţiunilor@ a acţiona drept nu 1nseamnă doar a respecta leea.

vezi cura3ul



8 acţiune e virtuoasă 3 e făcută de un om virtuos de draul ei 1nsăşi

' e cau/ată de o virtute morală (e.. cumpătare)

' deci de intuirea corectă a mediei 1n d.i. de a #ea, mânca şiiu#i.

' de anali/a acţiunii 1n funcţie de circumstanţe' de aleerea deli#erată ca principiu ultim.

Cau/a acţiunii virtuoase e 1n aent (1ntr'o virtute) 3 voluntară şipremeditată.

• 5n om cumpătat poate face accidental acţiuni necumpătatedar nu poate practica necumpătarea (depravarea sauinsensi#ilitatea).•5n om depravat poate face accidental acţiuni cumpătate dar nupoate să practice cumpătarea (să trăiască cumpătat).



9ura3ul e dispoziţia %abituală ce mă face capabil de a ...• ! intui corect dori raţional! măsura 0ustă 1n afectul fricii (laşul confundă

media cu ecesul de teamă).• ! delibera corect cu privire la ce acţiuni re/ultă din această medie relativ la

circumstanţe

• ' a-ţi ) teamă de ce trebuie de răul cel mai mare moartea@ dar nude orice fel de moarte de pildă, nu de moartea 1n faţa căreia nu ai ceface (e.. care e cau/ată de #oală sau de naufraiu), ci de una pe careo poţi "1nfrunta #ăr#ăteşte", fapt ce 1ţi "aduce lorie" (BBB:a:'BBB:#:) aceasta nu poate - alta decât moartea pe câmpul de luptă(BBB:aE).

• ' a-ţi ) teamă când trebuie când te ai 1n faţa celor mai mari şi mailorioase pericole (BBB:aB@ BBBF#BF).

• ' a-ţi ) teamă cum trebuie a suporta 1nfruntarea morţii "ferm", "cumo cere raţiunea" (BBB:#B), a avea o atitudine "no#ilă" (BBB:aB), a -"prompt 1n acţiune" şi "calm" (BBBFaBE).

• a-ţi ) frică pentru ce trebuie (scopul) pentru "frumosul moral",pentru cura0ul 1nsuşi (BBB:#B@E':), nu pentru că eşti constr1ns(involuntar), e.. "Gmul cura0os 1nfruntă pericolele pentru că e frumossă o facă şi a nu o face ar - de/onorant" (BBBFaB).

• /! ale#e deliberat acţiunile fe/a#ile cele mai #une, 1n funcţie de circumstanţe

9ura3ul andreia!

Afectul Exces Medie Insuficienţă

Teamă Laşitate Curaj Temeritate



$iciile - excesele

A;<TAT*A:

• ' a te teme de ce nu trebuie "se teme de toate" (BBBFa,)@• ' a te teme când nu trebuie e.. când pericolul te copleşeşte

(BBBF#,BF)@• ' a te teme cum nu trebuie e.. fuind de pe câmpul de #ătaie

(BBBF#,BH), "inorând pericolul" (BBBHa,)@• ' a te teme pentru ce nu trebuie a 1ndura moartea "pentru a fui

de un rău" (e.. pentru a scăpa de o suferinţă ' e ca/ul sinuciderii)şi nu pentru că e moral să o faci (BBBFa,B:). au a 1ndura moartea"din constr1nere (prin lee, sau prin o#liare de cătrecomandanţi" ' e ca/ul "cura0ului civic" (BBBF#%).

• T**4<TAT*A

• !eaerea/ă prin 1ndră/neală 1n faţa pericolelor$ (BBB:#, I)@• se teme de ce nu tre#uie (de pericole aparente),• când nu tre#uie (nu 1n funcţie de pericole, ci pentru a'l imita pe

cura0os),• cum nu tre#uie (#ravând cura0ul, !făcând pe vitea/ul$) etc.



A A9><87A $<4T?8S (4*"T!: Restituirea unei sume de bani e oacţiune @propriu-zis dreaptă@ ddacă:! e făcută în mod voluntar , adică:

• i! e neforţată: dacă e forţată, atunci cauza acţiunii e în altul = nu e în puterea a#entului să facă acţiunea sau nu, a, !.

• ii! nu e făcută din ignoranţă cu privire la circumstanţele acţiunii:• a! adică @din #reeală@ e.#. a#entul a confundat creditorul cu

altcineva din neglijenţă! - numai înt1mplarea a făcut să-i restituiecreditorului banii, a#entul intenţion1nd altceva i, c1nd îi dă seama,

re#retă!.• b! sau printr-un @accident nefericit@ = restituirea se produce

@într-un mod cu totul neprevăzut@.• (eci acţiunea trebuie să-i aibă cauza în a#ent B să )e făcută în

cunotinţă de cauză deci voluntar!.• (ar poţi acţiona voluntar din milă voluntară B dintr-o dorinţă

iraţională!.! * făcută din alegere deliberată a virtuţii CdreptateD de un om virtuos,

drept) E premeditată./! Acţiunea virtuoasă e un scop în sine, nu un mi3loc pentru alt scoprestitui de dra#ul restiturii la timp, de dra#ul dreptăţii, a CfrumosuluimoralD, nu pentru a ) remarcat de T$!.

0! Fntr-un mod ferm, adică imun la in6uenţele dorinţelor iraţionale, ca un phronimos. $irtuosul în contrast cu cel stăpân pe sine! face acţiunea

i l 2i #ă l l i h i (di i i 2 #i lă) ( i i



S-a spus ristotel sc2im#ă sensul lui hexis – A= (dispo/iţie 2a#ituală), Met (activitate,energeia sau kinesis proces!)!"exis 1nseamnă un en de activitate (energeia)$.$Jeis 1nseamnă o dispo/iţie(diathesis) (6et. 4, E). – favora#il varierii stilistice@ e ristotel incoerent?

' hexis e am#iuu pune ordine 1n sensurile cuvântului pentru u/a0ul -loso-c – 1lscoate din u/a0ul comun (incoerent). – ar2ai/area e contra lui ristotel (sens comun

having, possession, habit , state) ' posesia unei a#ilităţi de a face ceva.' polisemia e sistematică, nu incoerentă.

(A energeia (activitatea) e o activare a unei facultăţi sau calităţi potenţiale (d#namis) potenţă'act

e.. facultatea naturală de a te mânia ' manifestări mânioase.

primă3cineva e 1n activitatea sa primă (prima actuali/are) 1n raport cu cunoaşterea lim#iienle/e dacă poate

vor#i enle/a dar momentan nu o face pentru că doarme sau face altceva. – o activitate primă e o calitate potenţială (d#namis) care face apt posesorul săeercite o activitate@ activitate energeia primă e o specie de d#namis e.. a poseda capacitatea de a vor#ienle/eşte; a face u/ de ea.

secundă 3 activarea potenţei 3 activitate completă 3 e.. fericirea.

(un proces (kinesis) e o !activitate incompletă$3 tre#uie completată cu un scop ulterior(dincolo de proces). G activitate completă (energeia) este propriul scop.

!Jeis 1nseamnă un en de activitate (energeia)$ 3

"exis 1nseamnă activitate (energeia) primă, adică un tip de d#namis, depotenţă, de posesiune ( possession, having, habit , state).' nu 1n senssecundar activitate completă. Gr, sensul lui !d2$ din A= e o specie decalitate potenţială, facultate (d#namis).

$n %& II' ( – facultatea e naturală, pe când hexis e do#ândită. Deci 2eis nupoate - o specie de d*namis. 8reşit ph#sike hexis 3 d2 naturală. Aistă şi



Gacultate (d#namis, potenţă, calitate potenţială)

dob1ndită (raţională) înnăscutănaturală!

facultăţi potenţe! propriu-zise dispoziţiidispoziţii facultăţi propriu-zise ' calitatea de a - !atlet$ (orientea/ă) ' #oala 'simţurile ' a şti lim#a enle/ă diat%esis ' virtuţile naturale

' căldura' trăsături de temperament

dispo/iţie propriu'/isă d.2. (%exis)(insta#ilă) (diat%esis) sta#ilă)

' arta de a cânta altele virtutea etică• nu toate facultăţile sunt naturale (1nnăscute) – la 99,: ristotel le alee

numai pe acestea (relevante pentru discuţie)$ virtutea nu e o facultate$3 nu e o facultate naturală, iraţ.• 9on are facultatea de a - !cântăreţ la citeră$ 3 9on are o calitatepotenţială do#ândită prin eerciţiu care 1i permite să cânte uşor la citeră(se actuali/ea/ă printr'o enereia).• 9on e #olnav 3 are dispo/iţia (#olnav) – o proprietate care !orientea/ă$

pe 9on 1n sensul vulnera#ilităţii (dar trece repede 1n sănătate).

"exis e o activitate (energeia) 1n sens primar şi deci, 1n contrast cusensul secundar al activităţii, e un tip de facultate (d#namis).Kericirea (eudaimonia) e o activitate 1n sens secundar.



Hexis 3 e o dispo/iţie cf. căreia cel ce e dispus (orientat) e orientat bine sau rău cu privire la sinesau la altul (#oala3 a - dispus, 1nclinat rău cu privire la starea oranismului).

d2

facultăţi, potenţe (d#namis) –potenţe care se potactiva.

dispo/iţii, potenţe dispo/iţionale (diathesis) ' !orientea/ă 1ntr'un anume fel$.

dispo/iţii 2a#ituale (hexis

) – dispo/iţii sta#ili/ate(unele sunt virtuţi;vicii)

calităţi ale suetului – fel de a -.



7estăp1nirea de sine a!rasia!un alt hexis dec1t virtutea i viciul!

A+raticul e omul carea) ştie ce e #ine să facă (precum virtuosul; spre deose#ire de vicios),

dar face răul@#) e capa#il să deli#ere/e corect asupra mi0loacelor de a atine

scopul@c) e capa#il să decidă calea optimă de a atine scopul,d) dar nu o face ' ci acţionea/ă rău (1mpotriva raţiunii) cu plăcere '

pentru că e dominat de dorinţe iraţionale (epithumia) cărora li se sustrae

reu.A un om cu "voinţa sla#ă", dominat de pasiuni dorinţa raţională edominată de dorinţe iraţionale. Al ştie că face răul dar nu se poate a#ţine.

$iciosul nu are a)@ are #) şi c) şi face răul (ca aLraticul) pentru că nu"vede" #inele.

8mul stăp1n pe sine are (a)'(c), dar face de reulă #inele (cavirtuosul) 1mpotriva dorinţelor sale iraţionale şi sustrăându'se cu

di)cultate diferitelor pofte.$irtuosul are a) ' c), dar face de reulă #inele cu u*urinţă, -ind imunla asaltul poftelor iraţionale.

*.#. :• o persoană nestăp1nită = intuiete corect binele media plăcerilor! i

deliberează corect, dar acţionează de re#ulă dintr-un impuls iraţional, nu

din ale#erea deliberată a mediei: e.#. tie că băutul în exces e rău, dar nuse poate abţine.



9auzaprincipiul!acţiunii

Scopul realintuit prinboulesis

9umurmăretescopul

$oluntarul

$irtutealeereadeli#erată(acţiunepremeditată)

media 1n d.i. cu u*urinţă (nuresimtedorinţeleiraţionale cares'ar puteaopune raţiunii)

cţionea/ăvoluntar ipremeditat(cau/a acţiuniie 1n aent, econştient decondiţiileacţiunii nu e

forţat)$iciu aleerea

deli#erată(premeditată)

ecesul 1n d.i.(confundat cumedia)(nu ştie căreşeşte)

cu u*urinţă (nuresimte d.i. cares'ar puteaopune)

acţionea/ăvoluntar ipremeditat(doar căintuieşteincorect scopul)

A+rasianestăp1nirea desine!

emoţia sauimpulsuliraţional(contrar aleeriideli#erate)Macţionea/ănepremeditatN

intuieşte corectscopul (media),dar de reulăurmăreşteecesul 1n d.i.(ştie căreşeşte)

cu di)cultate,căci e dominatde d.i. care seimpun dereulăO 1n faţaaleeriideli#erate şideturnea/ă

scopul.

acţioneazăvoluntarIa, J!darnepremeditat(cau/a acţiuniie o dorinţăiraţională.

ale erea intuit te corect cu di)cultate ac ionează



• G acţiune 1şi are principiul (cau/a e-cientă) numai 1n -inţele care audorinţe (animale şi om). Cunoştinţele nu declanşea/ă sinure acţiunea.• a om eistă un principiu prim care declanşea/ă acţiunea sauinacţiunea cola#orarea dintre raţiune i dorinţe (pro2airesis şi

epit2*mia).cau/a dorinţă iraţională acţiune iraţională (adulter)scop plăcerea(apetit seual care surclasea/ăaleerea deli#erată) a acţiona !or#eşte$

cau/a dorinţa deli#erată acţiune iraţionalăscop durerea

de a mânca dulciuri a'ţi face rău sinur şi deli#eratştiind că 1ţi fac rău

cau/a dorinţa deli#erată acţiune raţionalăscop #inele moralpro%airesis bouleusis

boulesis media!de a face acţiuni care ducla #inele moral (media)

Cau/a dorinţa deli#erativă acţiune raţională



Qe/ă Cura0ul• B) 4irtutea etică- psi2oloia etică a lui ristotel (D)- tipuri de virtute- de-niţia en, diferenţă (propriu?) ' di-cultăţi- ) Cura0ul- ' aplicarea de-niţiei- cura0ul ca ar2e aplicarea metodei diaporematice la cura0 (forme

aparente de cura0 endoa)- ) 6etoda ca/uistică şi paradima cura0ului- ristotel – precursor al ca/uisticii@ raţionamentul practic@- actuali/ări ale virtuţii cura0ului. – virtute ră/#oinică?



Qeme

B) Qipuri umane. Comparaţi virtutea enero/ităţii şi viciilecorespun/ătoare cu stâpânirea şi nestăpânirea de sine.

) De-niţia dreptăţii. Qipoloia.) =oi 1ndemnăm oamenii să respecte codurile etice pentru a

- morali. ristotel spune că evaluarea morală a uneiacţiuni !nu cade su# incidenţa nici unei reuli$ (99,)(BB%%a). <nseamnă aceasta că reulile nu 0oacă nici un rol

1n etică?%) 4irtuţile dianoetice (pre/entare).

:) Runurile eterioare. Prietenia şi prietenii.F) Gferă teoria lui ristotel o procedură de deci/ie etică – aşacum fac teoriile lui >ant şi 6ill? (com. p. BB:, :H)



<ntrebarea /:

sta poate 1nsemna' o acţiune care respectă o reulă morală nu e neapărat morală 1n sensul

tare al cuvântului (poate - făcută din reşeală sau de un om vicios).-nu eistă o reulă universală pentru orthos logos@ 0udecata eparticulară, relativă la C.- sursa moralităţii unei acţiuni nu e reula, ci virtutea.- 1ntr'o cetate fericită, toate virtuţile şi viciile se prescriu;inter/ic prin lei(coduri). Deci virtuţile au a face cu leile.-

9nteresul 1ntr'o instituţie e să ai atât reuli cât şi virtuţi – ve/iprincipiismul.

-Fntrebare-' . susţine că nu sunt posi#ile reuli enerale ale mediei – dar eu amspus că . dă descrieri universale ale virtuţilor etice după !determinaţii$

(paradimele) – metoda ca/uistică. Cum sunt posi#ile aceste paradimeenerale dacă noi nu putem 0udeca decât particularul?-' =R. <n acţiunea curentă noi 0udecăm la nivelul particularului nu eistăreuli !la nivelul particularilor$ (acţiunilor individuale) . Dar putem

0udeca şi plecând de la principiu, care e un !universal$ (arhe), !ceea ce ecomun$ acţiunilor cura0oase. Dascălul se va !ocupa mai #ine de ca/urile

particulare dacă posedă cunoaşterea universalului$. e poate #a/a şidoar pe !eperienţă$, dar !dacă doreşte să devină un specialist$ !tre#uie

!desea, ceea ce contea/ă cel mai mult 1n viaţa moralănu e aderarea la principii sau lei, ci un caracter demnde 1ncredere şi reacţia emoţională. C2iar şi principiile

sau reulile speci-cate pot capta reu ceea ce se 1ntâmplă atunci când părintele iu#itor se 0oacă şi'şi2răneşte copilul sau medicul şi sora manifestăcompasiune, ră#dare şi 1nţeleere 1n relaţiile cupacienţii şi familiile. entimentele şi ri0a pentru alţii

nu pot - reduse la ca/uri de respectare a unor lei iarmoralitatea ar - o practică rece fără răspunsurileemoţionale care trec dincolo de principii şi reuli$(Reauc2amp şi C2ildress, Principles of +iomedical%thics).



8feră teoria lui Aristotel oprocedură de decizie eticăK

Să distin#em explicarea de către teorie a comportamentului moral, a motivării(cau/ării) acţiunii virtuoase;vicioase. 7espectiv, ce 1nseamnă drumul de la

principiu ... (nu poate - construcţia teoriei (urmărim să trăim fericiţi) – decizia politicianului, 0udecătorului, dascălului – a0utaţi de teorie.

! *xplicarea mecanismului cauzal al acţiunii morale particulare– teoriaeplică – dă un criteriu (logos) 3 media pentru noi – varia#ilă 1n funcţie de

circumstanţe, de aent etc. =i se dă un criteriu teoretic al activităţii moralecare nu e o procedeură de deci/ie. (ve/i pars2ott, p. :H)' unii au 1ncercat să transforme media 1ntr'un criteriu universal de evaluare (v.manualul de /iaristică). Dar nu oricine poate sesi/a mediaS (p. :%)

) G procedură de decizie etică ' de tipul o#servatorului ideal8 acţiune un tip de acţiune! e virtuoasă în sensul teoriei lui Aristotel! ddacă ar ) făcută de un înţelept practic

phronimos! ideal, a6at în circumstanţe similare. Fnţeleptul practic ideal e cel descris de teoria lui Aristotel carese comportă numai conform virtuţilor paradi#matice din *7. $om 3udeca acţiunea sau modul de viaţă prinanalogie cu virtuţile paradi#matice.

-) ceste paradime sunt arhe, !universalul$ 3 !ceea ce se potriveşte tuturor sau unei cateorii$.-) pre deose#ire de !omul cu eperienţă$ (autodidactul), !1nţeleptul$ tre#uie să ştie !universalul$ –

#a/a unei leislări şi educaţii corecte.-) Contete 1n care apare procedura ' 0udecarea unor ca/uri 1n tri#unal, responsa#ilitatea aentului.



5n om cumpătat face 1n mod conştient şi constant un tip de acţiunecau/ată de cumpătare . Fntrebare: care e procesul de deci/ie etică dinmintea lui (ce 1nseamnă a acţiona moral 1n circumstanţele C?) – adescrie mecanismul motivaţiei morale, un plan de conduită ' prinsilo#ismul practic

B) T (care e cumpătat ) tre#uie să atină scopul intuit corect de boulesis 3 media pentru noi 1n d.i. a plăcerilor sen/oriale (scopul virtuţii)@) T ştie că dacă nu ar face B (să caute plăcerile sen/oriale unde

tre#uie) + (nu 1n mod vular) + n atunci nu ar atine scopul .) T (care e cumpătat) decide să facă B ... n.

cţiunile conduc la scopul nu 1nseamnă produc (kinesis), ci suntactivităţi (energeiai) care sunt activarea unei virtuţi care'l include pe.

"si%olo#ia acţiunii morale (teorie cau/ală aacţiunii morale).



scopul virtuţii () 3 media 1ntr'o d.i. (urmărit conştient – doritraţional ' de aentul virtuos)

' aentul tie că dacă nu face acţiunea nu reali/ea/ă scopul(altfel nu acţionea/ă)' acţiunea cura0oasă 3 activarea mediei 1n d.i. 1n funcţie de C ' aentul decide să facă 1n C.

deci scopul 3 media e dorit raţional de aentul virtuos şianticipează (orientea/ă) acţiunea (aentul nu doreşte plăcerea, ci#inele), dar şi cauzează, alături de anali/ă şi aleerea deli#erată,acţiunea.



m e d i

a

media

media (scopulesenţial)

anali/a

aleereadeli#erată

i R 0

CL

*(<A media (scopul virtuţii) nu e ulterioară acţiunilor , R,C ci e cauză teleolo#ică a ei (scop urmărit de aentcare are rolul de a cau/a acţiunea (1mpreună cu alţi

factori psi2ici).

analiza identi-că mai multe acţiuni care ducla scop 1n circumstanţele CA.

;tiu că nu pot ţine 1n frâu d.i. 1n CA dacă nufac una dintre acţiunile , R sau C.

Pro2airesis alee una dintre acţiuni şideclanşea/ă acţiunea (virtutea interată ecau/a acţiunii).

9*

cauzare teleolo#ică 3 virtutea e o stare a suetuluianterioară acţiunii.

' aleerea deli#erată declanşea/ă acţiunea. ' acţiunea morală (virtuoasă) nu are media ca scopulterior, nu are niciun scop ulterior, ci 1şi este sieşi scop.entul virtuos decide (alee) să facă acţiuea 1n CApentru a reali/a scopul virtuţii respective care e doritraţional. – aceasta e o intenţie, un plan de conduită morală.ceastă intenţie e cau/a (teleoloică) a acţiunii.

"rocedura de decizie derivată din teorie demersul de la



"rocedura de decizie derivată din teorie demersul de laprincipii spre ... decizie!:

Cum testăm noi 1nşine că un tip de acţiune, viaţă sau persoană e virtuoasăsau nu? Ca/ul 0udecătorului, leislatorului care vor să folosească teoria, i.e.

principiul virtuţii etice.

A.. Aste acţiunea de la 4adu 7oşca o acţiune eneroasă? (putem evalua onouă reulă).

- e leată acţiunea de plăcerea speci-că virtuţii?

-' păstrea/ă măsura? când, cum, faţă de cine etc. (. nu dă detalii)-' e o acţiune voluntară? – 1şi are oriinea 1n aent?- ' e făcută dintr'un impuls iraţional –- din aleere deli#erată (virtute) ? – 1nseamnă că e un mod de viaţă, nu o

acţiune sinulară.- ' e făcută de draul frumosului moral sau pentru un alt scop?

7aţionamentul practic (prin analoie)B. T (paradima enero/ităţii) are proprietăţile a, #, c, d.. U (acţiunea evaluată) are proprietăţile a, #, c.. Deci (pro#a#il) T este un U.



Documents

Sinteză virtutea etică