POSTMODERNISMUL POETIC ROMÂNESC. 1980-2010. O ABORDARE SEMIO-PRAGMATIC Ă ŞI COGNITIV Ă

Cod proiect: ID_381

Sinteza cercetării pe anul 2011 I. OBIECTIVELE CERCETARII : Obiectivul 1. Studiul nivelului cognitiv. Am desfăsurat următoarele activitati : 1.1. Problema reprezentarii: referent-text-metatext. 1.2. Metafore cognitive, clisee si creativitate, expresia emotivitatii etc.. Obiectivul 2. Configurarea unei imagini globale a poeziei postmoderne. Activitati : 2.1. Stabilirea de concluzii: tendinŃe, evaluari. 2.2. Punerea esantionului studiat in context diacronic. Obiectivul 3. Participare la conferinte internationale. Activit ăŃi: 3.1. Pregatirea comunicarilor pentru conferinte 3.2. Participarea la congrese/conferinte internationale Obiectivul 4. Diseminarea finala a rezultatelor cercetarii. Activit ăŃi: 4.1. Pregatirea pentru publicare a studiului Postmodernismul romanesc. O analiza semio-pragmatică si cognitiva. 4.2. Publicarea studiului la EUC, Craiova Obiectivul 5. Crearea contextului necesar unor noi cercetari. ActivităŃi: 5.1. orientarea tinerelor cercetatoare spre subiecte semiotice/pragmatice/cognitive. II. REALIZ ĂRI Grantul şi-a propus publicarea unui articol intr-o revista echivalata ISI şi a 5 articole în reviste indexate in BDI. Am indeplinit şi am depăşit aceste obiective pentru anul 2011. Studiile admise pentru publicare, în curs de publicare sau publicate sunt următoarele: Articole ISI (2):

1. Emilia Parpală, Alternative Canons. Canon-formation in Romanian Postmodern Poetry, în Interlitteraria, Tartu, Estonia (In curs de redactare; articolele se predau in ianuarie 2012, apariŃie: 2012).

http://www.ceeol.com/aspx/publicationdetails.aspx?publicationid=d2d1f2ae-ba60-4bf0-978c-95cac7c60e11 ISSN: 1406-0701

2. Carmen Popescu, Romanian Postmodern Parody and the Deconstruction of the Literary Canon(s), în Interlitteraria, Tartu, Estonia. (In curs de redactare; articolele se predau in ianuarie 2012, apariŃie: 2012). http://www.ceeol.com/aspx/publicationdetails.aspx?publicationid=d2d1f2ae-ba60-4bf0- 978c-95cac7c60e11 ISSN: 1406-0701

Cărti publicate in 2011: (2) 1. Emilia Parpală şi Carmen Popescu (coord.), Postmodernismul. CreaŃie si interpretare, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-510-950-6 2. Emilia Parpală (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-14-0276-2

Articole B+ publicate: (4)

1. Emilia Parpală, ”LecŃiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M.”. Analiză pragmatică, în Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica, nr. 12/2011, Tom 1, p. 267-278, ISSN 1582-5523 B+, (indexată BDI în ceeol.com)

2. Emilia Parpală, DeconstrucŃia limbajului poetic postmodern (metaplasme), în „Studii de ŞtiinŃă şi Cultură”, revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, anul VII, nr. 2 (25), iunie 2011 p. 115-124, ISSN 1841-1401; ISSN 2067-5135 (online) indexată în BDI: CEOL, EBSCO, INDEX COPERNICUS ŞI DOAJ (B+).

http://www.revista-studii-uvvg.ro/ 3. Alina Tenescu, Spatial and corporal language and representation in Postmodern Romanian poetry în Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica, nr. 12/2011, tom 2, pp. 235-250, ISSN 1582-5523 B+, (indexată BDI în ceeol.com) Articole acceptate pentru publicare în volumele unor conferinte internaŃionale BDI (8) - Articole pentru Proceedings of Turku conference; volumul va fi publicat la John Benjamins Publishing Company, Amsterdam (2): http://www.benjamins.com/cgi-bin/welcome.cgi;

1. Emilia Parpală, The Rhetoric of Performatives – Speech Acts in Postmodern poetry (Articolele se predau in febr. 2012). 2. Carmen Popescu, Romanian Contemporary Poetry and Metacommunication (in curs de redactare) (Articolele se predau in febr. 2012).

- Articole pentru Proceedings of Bologna conference (2): 1. Emilia Parpală, Parentheses and Dialogization. Discursive Levels in Romanian Postmodern

Poetry 2. Carmen Popescu, The Paradoxes of Postmodern Parody and Carnivalisation Before and After the

Romanian Anti-communist Revolution (in curs de redactare). - Articole pentru Proceedings of Athens conference (2:) 1. Emilia Parpală, The (Self)construction of Enunciator’s Identity (with Reference to the

Romanian Postmodern Poetry.

2. Carmen Popescu, Parodic Practices in Romanian Contemporary Poetry (articol trimis).

- Articole pentru Proceedings of Nis conference (1): 1. Carmen Popescu, From Dialogism to Metacommunication. With Application to Romanian Postmodern Poetry. International Conference “Language, Literature and Communication”, Universitatea din Nis, Serbia, 15-16 aprilie 2011 (articol trimis).

- Articole pentru Proceedings of Vilnius conference (1): 1. Carmen Popescu, Parody, Satire and Carnivalisation in Romanian Poetic Postmodernism, comunicare prezentata la conferinta internationala “Satire and Grotesque in Central and East-European (Post)Communist Literature”, Vilnius, Lithuania, 24-25 noiembrie 2011 (articol in curs de redactare). Articole publicate in volume (ale unor conferinŃe internaŃionale) la edituri acreditate CNCSIS (7)

1. Carmen Popescu, Focalizarea proceselor comunicative in discursul poetic postmodern, in volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Craiova, Editura Universitaria, 2011, p. 91-114, ISBN: 978-606-14 -0047-8;

2. Emilia Parpală, Ioan Flora – un postmodern atipic, în volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-510-950-6, pp. 73-90;

3. Mihaela Albu, Coduri senzoriale in poezia lui Liviu Georgescu, in volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Craiova, Editura Universitaria, 2011, p. 19-28, ISBN: 978-606-14 -0047-8;

4. Alina Tenescu, Identity Metaphors in postmoden Romanian poetry, in volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Craiova, Editura Universitaria, 2011, p. 115-132, ISBN: 978-606-14 -0047-8;

5. Emilia Parpală, Retorica performativelor. Tematizarea actelor de vorbire în poezia optzecista, în volumul conferintei Limba română: ipostaze ale variaŃiei lingvistice, 4-5 dec 2010, Facultatea de Litere, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti (apare in dec. 2011).

6. Emilia Parpală, Paranteze „pragmatice”. denivelări enunŃiative, in Parpala, Emilia (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011, p.

7. Anda Radulescu, Metafore cognitive ale dragostei în poezia postmodernă românească, in Parpala, Emilia (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-14-0276-2

8. Alina Tenescu, Cyberpoezia: spaŃiu, loc şi identitate, in Parpala, Emilia (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-14-0276-2

Conferinte internationale: a) in strainatate (10): - Conferinta internationala Language, Literature and Communication, Nis, Serbia, 23-24 aprilie (1 participare: Carmen Popescu); - The XIV Bakhtin Conference “Bakhtin: Trough the Test of Time”. July, 4-8, University of Bologna, University Centre of Bertinoro, Italy (2 participari: Emilia Parpala, Carmen Popescu); - The 4th Annual International Conference on Literature, Language & Linguistics, 11-14 July, Athens, Greece (2 participari: Emilia Parpala, Carmen Popescu); - Symposium on Literature as communication, Åbo Akademi University, 2nd to 3rd September, 2011, Turku, Finland (comunicarea “The rhetoric of performatives. Speech acts in postmodern poetry”); (2 participari: Emilia Parpala, Carmen Popescu); - 9th International Conference of the Estonian Association of Comparative Literature World Litearture and National Literatures, Tartu, Estonia, 25-28 September 2011 (2 participari: Emilia Parpala, Carmen Popescu); - International conference “Satire and Grotesque in Central and East-European (Post)Communist Literature”, Vilnius, Lithuania , 24-25 noiembrie 2011 (1 participare: Carmen Popescu); b) in tara (11): - Colocviul internaŃional “Limba, cultura, civilizatie”, Craiova, a X-a editie, 24-26 martie 2010 (3 participari: Parpala, Albu, Tenescu); - 4th International Conference Comparativism, Identity, Communication, Craiova, 21-22 October, 2011 (4 participari: Emilia Parpala, Carmen Popescu, Alina Tenescu, Anda Radulescu); comunicarea „Literary Dynamics in Romanian Contemporary Poetry”; „Postmodern Poetic Personae in a Comparative Perspective” (C.Popescu). - Sesiunea ştiinŃifică naŃională, cu participare internaŃională, Dialogul culturilor între tradiŃie şi modernitate, ediŃia a XIII-a, Alba Iulia, 6-8 mai 2011 (3 participari: Emilia Parpala, Alina Tenescu, Mihaela Albu); (comunicarea „LecŃiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M”. Analiză pragmatică”). - Colocviul interntional al Catedrei de limba română, ediŃia a aXI-a – Limba română: ipostaze ale variaŃiei lingvistice, 9-10 dec 2010, Facultatea de Litere, Bucureşti (1 participare: Emilia Parpala); (comunicarea: „Paranteze garmaticale: sintaxa inserŃiilor parantetice în poezia românească postmodernă”).

III. DIRECłIILE DE CERCETARE s-au conturat conform paradigmelor teoretice pentru care am optat (semiotică, pragmatică, cognitivism) şi complementar tematicii din anii precedenti.

- d i a l o g i s m, i n t e r t e x t u a l i t a t e: Emilia Parpală, Parentheses and Dialogization. Discursive Levels in Romanian Postmodern Poetry; Carmen Popescu, From Dialogism to Metacommunication. With Application to Romanian Poetic Postmodernism, International Conference “Language, Literature and Communication”, Universitatea din Nis, Serbia, 15-16 aprilie 2011 (articol trimis); Carmen Popescu, Parodia postmodernă şi nivelul metapoetic, în Emilia Parpală şi Carmen Popescu (coord.), Comunicare şi identitate. Perspective lingvistice şi culturale, Craiova, Editura Universitaria, 2011, 360 p., ISBN: 978-606-14-0229-8, pp. 139-153¸ Carmen Popescu, De la palimpsest la deconstrucŃia clişeului. Intertext şi interdiscurs în poezia postmodernă a anilor 90. Comunicarea a fost susŃinută la Colocviul internaŃional Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european (ediŃia a IV-a), cu genericul „Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi literară”, organizat de Academia de ŞtiinŃe a Moldovei, Chişinău şi Universitatea „Alecu Russo” din BălŃi, 10-12 noiembrie 2010 (articol trimis si acceptat); Carmen Popescu, The Paradoxes of Postmodern Parody and Carnivalization Before and After the Romanian Anti-communist Revolution; Carmen Popescu, Parody, Satire and Carnivalisation in Romanian Poetic Postmodernism

Emilia Parpală, Parentheses and Dialogization. Discursive Levels in Romanian Postmodern Poetry. From a theoretical point of view, I have noticed the centrality and timeliness of Bakhtin’s theory, its refinement by pragmatic concepts and its extension by connecting to literature. Poetry (especially postmodern) is dialogic and polyphonic in a sophisticated way; parentheses ontologically reflect the internal dialogism between the framing utterance and the interpolation. Unlike in the common use, in the corpus under study parenthetical insertions represent a central figure, with stylistic, rhetorical-pragmatic and semiotic functions. Lacking the modernists’ formal radicalism (Eliot, Cummings), Romanian poetic postmodernism has innovated within the poetics of parentheses by the pragmatic, interdiscursive and metalinguistic emphasis. The examples reveal multiple enunciative ruptures, as well as meaning effects generated by the interference with other punctuation marks, with the enunciator’s ironic ethos, with the reader’s expectations, with the poetics of textualization. The research implicitly leads us to the stylistic identity of the poets selected for analysis. Carmen Popescu, From Dialogism to Metacommunication. With Application to Romanian Postmodern Poetry. Deşi Bahtin (1981, 1984) a fost înclinat să discute dialogismul şi polifonia facând referinŃă aproape exclusiv la discursul romanesc, poezia postmodernă marcată de hibriditate şi intertextualitate este ostentativ multivocală si multistratificată (palimpsestică). Lucrarea de faŃă sustine prevalenŃa plurilingvismului dialogizat, adresivităŃii şi metacomunicativităŃii într-un corpus al poeziei româneşti postmoderne: exemplele sunt extrase din Alexandru Muşina, Mircea Cărtărescu, Dan Mircea Cipariu, LetiŃia Ilea, Bogdan Ghiu, Magda Cârneci şi Gabriel H. Decuble. Aceşti scriitori hiperconştienŃi au propria viziune privind dialogul şi comunicarea (concepte cheie ale postmodernitatii). MeditaŃiile lor sunt uneori consistente şi convergente cu marile dezvoltări din câmpul pragmaticii şi al stiitelor comunicarii. Alteori, punctele lor de vedere vizează mai degrabă deconstrucŃia acestor modele teoretice, prin mijloace poetice, ambigui. Dimensiunea dialogică a comunicarii poetice subminează orice încercare de definire a interacŃiunii dintre poet şi cititor în paradigma unui sistem abstract, dezumanizat, de tipul celor care conecteaza o sursa de informatie cu un receptor. Prin tematizarea explicită a parametrilor (interpersonali şi literari) ai comunicării într-un mod relativizant, ironic si amuzant, experimentele poetice contemporane reexaminează problemele legate de statutul ontologic pretins special al comunicării literare, dar aduc si o nouă perspectivă asupra interacŃiunii umane ca atare. Carmen Popescu, Parodia postmodernă şi nivelul metapoetic. În această lucrare, parodia este abordata din punctul de vedere al intertextualităŃii, Ńinând cont de capacitatea acestei strategii de a funcŃiona ca deconstrucŃie in actu şi ca varietate a scriiturii diferenŃiale. In afara hipertextelor parodice cu surse uşor recognoscibile, aparŃinând canonului naŃional sau universal, pulsiunea anti-literară a poeziei contemporane

este orientata spre configuraŃii arhitextuale (genurile), discursuri, coduri si convenŃii, prin denunŃarea clişeelor şi a stereotipurilor. Schimbările în „ideologia” valorii literare sunt deseori reflectate in pseudo-artele poetice care generează o pendulare foarte interesanta intre anti-poezie si meta-poezie. Articolul argumentează ca procedeul parodic are un statut ambiguu, chiar paradoxal: subversivă şi anti-doxică, ea poate fi totuşi semnul unei forŃe regeneratoare, însoŃind tranziŃia de la modernismul târziu la postmodernism. Departe de a fi exclusiv o modalitate a narcisismului literar si a autoreferenŃialitătii, o închidere a discursului in el însuşi, parodia metapoetică în contextul poetic postmodernist se bazează pe dimensiunea dialogică şi comunicativă a literaturii văzută în dinamica sa istorică şi culturală. Carmen Popescu, De la palimpsest la deconstrucŃia clişeului. Intertext şi interdiscurs în poezia postmodernă a anilor 90. Acest articol explorează relaŃiile dintre intertext şi interdiscurs aşa cum sunt revelate de un corpus postmodern de poezie românească a anilor 1990. Palimpsestele sofisticate şi ludice ale anilor 1980 au lăsat locul mult mai radicalelor şi directelor critici ale clişeelor, stereotipurilor si manifestări ale doxei sau „opiniei comune”, ca în poemul complex Juventus al Simonei Popescu. Un procedeu asemănător este folosit de Cristian Popescu în rescrierea parodică „Trebuiau să poarte un nume”, unde figura iconică a lui Eminescu (din hipotextul lui Marin Sorescu) este înlocuită de o altă figură iconică, cea a lui Caragiale, ceea ce duce la o nouă configurare a „specificului naŃional”.

Jocurile de cuvinte absurde, ca în neosuprarealismul poetic al lui Viorel Padina, împreună cu neobișnuitul recurs la intertextul hugolian al Simonei Popescu în La umbra pustietății în floare. Duhului meu completează peisajul poeziei românești „de grad secund”. Pulsiunea antipoetică pusa în evidenŃă de versurile polemice ale lui O. Nimigean întăreşte dimensiunea deconstructivă a poeziei nouăzeciste. Pentru acest tip de interpretare ironică a doxei şi a clişeului, modelul intertextual va fi contrabalansat de noŃiunea sociocritică a „interdiscursivităŃii”, luând în considerare de asemenea interconexiunea contemporană şi întrepătrunderea între parodie şi satiră.

Carmen Popescu, The Paradoxes of Postmodern Parody and Carnivalisation Before and After the

Romanian Anti-communist Revolution. Lucrarea prezintă funcŃionarea specifică a parodiei în contextul postmodernismului, în poezia românească dinainte şi de după revoluŃia anti-comunistă din 1989. Acest eveniment istoric major a determinat schimbări importante în sistemul valorilor literare şi în „instituŃia” comunicării literare în genere, precum şi în modul în care este conceptualizată subversiunea, deopotrivă în planul estetic şi în cel ideologic. Conceptele lui Mihail Bahtin, saturnalic, carnaval şi carnavalizare oferă un cadru analitic adecvat unei înŃelegeri mai profunde a parodiei ca „transgresiune autorizată”, aşadar ca un mod dialogic paradoxal. Regimul totalitar avea capacitatea de a absorbi şi de a deturna în scopuri proprii energiile subversive ale parodiei, specia intertextuală intens cultivată de optzecişti. Similar, în condiŃiile postmodernităŃii comerciale şi consumiste din perioada democratică, după 1989, forŃa ilocuŃionară a contestaŃiei neo-avangardiste a tinerilor poeŃi este relativizată şi atenuată de mecanismele „comodificării”, prin care chiar şi transgresiunile „underground” se transformă în marfă (commodity).

Corpusul de poezie românească va demonstra că poeŃii sunt foarte conştienŃi de confiscarea subversiunii şi de propria lor complicitate în cadrul acestor fenomene culturale. Articolul se va concentra pe aspectele şi mărturiile lingvistice, stilistice şi textuale ale acestei tematizări autoreferenŃiale tipic postmoderne, orientând analiza spre o paradigmă dialogică şi pragmatică. Carmen Popescu, Parody, Satire and Carnivalisation in Romanian Poetic Postmodernism. Exista o traditie respectabila a contestarii literaritatii satirei (fie serios, fie antifrastic), incepand cu Satira I, 4 a lui Horatiu, continuând cu "Facit indignatio versus" (Juvenal) şi ajungand pana la afirmatia lui Nabokov ca "Satira este o lectie, parodia este un joc”. Cercetatorii contemporani ai parodiei (cf. Hutcheon, 1985) atrag atenŃia asupra diferentei dintre cele doua genuri, in ciuda amestecarii lor frecvente si hibridizarii, admiŃând ca satira poate utiliza intertextualitatea parodica ca un „procedeu structural”, pentru a-si atinge scopul său persuasiv. Articolul argumenteaza ca poetica postmodernă practicata de trei generaŃii de scriitori romani postmoderni a transformat satira intr-un joc literar sofisticat, chiar si atunci cand aceasta împrumuta energia bruta a atacului direct. Dupa revolutia anti-comunista, puterea pretins emancipatoare a limbajului aluziv “esopic” a inceput sa fie pusa în discutie. Mai multi scriitori au scos in evidenta asemanarea frapanta dintre revolutie si carnaval, ambele aducand, in mod ritual, doar o „eliberare temporara” (Bahtin, 1984: 10). Studiul acestui corpus de poezie postmoderna romaneasca va sublinia travaliul complex al formelor parodice si satirice, cu scopul de a reevalua aceste două mari practici discursive într-un cadru pragmatic, comunicativ.

- p r a g m a t i c a e n u n t a r i i: Carmen Popescu, Focalizarea proceselor comunicative in discursul poetic postmodern, in volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Craiova, Editura Universitaria, 2011, p. 91-114; Emilia Parpală, LecŃiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. Analiză pragmatică, Emilia Parpală, The Rhetoric of Performatives – Speech Acts in Postmodern poetry; Emilia Parpală, Paranteze „pragmatice”. Denivelări enunŃiative Carmen Popescu, Romanian Contemporary Poetry and Metacommunication, comunicare prezentata la Philosophy of Communication Conference: Literature as Communication’, Turku, Finlanda, 2-3 sept. 2011 (articol în curs de redactare).

Carmen Popescu, Focalizarea proceselor comunicative in discursul poetic postmodern. Obiectivul acestui articol este studiul tehnicilor poetice folosite de autorii români postmoderni pentru a aduce în prim-plan procesele comunicative presupuse de dinamica scrierii şi citirii poeziei. Tematizarea explicită a unor astfel de procese revelează gradul de conştiinŃă metapragmatică a acestor scriitori, fini cunoscători ai teoriei. Dimensiunea metalingvistica generează structuri poetice particulare, cum ar fi poemele modelate după conversaŃiile de zi cu zi, după dialogurile uzuale, sau cum ar fi poemele biografist-confesive. „Realismul” ostentativ afişat de curentul „biografist” al poeziei postmoderne potenŃează efectul de sinceritate şi autenticitate şi poate fi numit o ilustrare a „maximei de calitate” postulate de Paul Grice. „Principiul cooperării” care sta la baza oricărei comunicări este aici adus la suprafaŃă. Receptorul este literalmente „în text”, ca o prezenŃă permanentă, dispus să negocieze un nou statut pentru el şi un contrat de lectură mai flexibil.

PoeŃii din toate cele trei promoŃii ale postmodernismului poetic românesc şi-au propus să îmbunătăŃească relaŃia cu cititorul „real”, viu (atât de diferit de constructele factice ale teoriei). PotenŃarea tranzitivităŃii în postmodernism este o contestare implicită a presupoziŃiei lirismului cu dominantă expresivă şi a poeticii impersonalităŃii promovate de modernism. Emilia Parpală, LecŃiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. Analiză pragmatică. La începutul anilor optzeci, Alexandru Muşina se desprindea zgomotos de modernism, în numele „noului antropocentrism”, un concept original care prelua Personismul american al anilor 50 în varianta poeziei confesionale a lui Lowell din Life Studies. La o distanŃă semnificativă, de aproape trei decenii faŃă de inovarea survenită la „centru”, canonul postmodern propagat la „periferie” a fost impregnat cu o ideologie literară de avangardă, specifică tinerei generaŃii optzeciste. Noua literatură propunea, în locul manierismului, hermetismului, sclerozei moderniste – autenticitatea, individualitatea şi comunicabilitatea. Valul optzecist urma să se orienteze spre cotidian, spre biografism şi spre senzualism, realizând astfel o ruptură de paradigmă şi un nou punct de vedere asupra discursului poetic. Textele metalingvistice ale optzeciştilor atestă un mod nou, coerent de a înŃelege şi de a practica poezia.

Am ilustrat noua poetică postmodernă cu LecŃiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. care, împreună cu Hebdomadarul profesorului A.M. şi cu LecŃia de engleză, formează un corpus convergent; „voga poeziei biografice”, navetismul, sinceritatea ironică practicate în aceste texte au instituit în poezia românească paradigma postmodernă în varianta realismului cotidian. Discursul polivalent al LecŃiilor şi dialogismul lor pregnant fac din acest corpus un produs de sinteză al postmodernismului poetic românesc timpuriu. Ca poezie autobiografică, LecŃiile sunt o ilustrare a principiilor teoretice privind „noul antropocentrism”; trebuie precizat că valul poeziei autobiografice, contingente şi confesive a „realiştilor” a coexistat, în anii 80, cu poezia semiotică a „textualiştilor”, ambele direcŃii fiind concepute ca forme de rezistenŃă estetică la canonul oficial al realismului socialist.

Emilia Parpală, The Rhetoric of Performatives – Speech Acts in Postmodern poetry. Fără a putea afirma că optzeciştii textualişti au urmat teoria standard, am constatat accente de tratare care, fie citează Speech Act Theory, fie o flexibilizează şi-i exploatează ambiguităŃile. Actele de vorbire nu sunt doar utilizate, ci şi tematizate; selecŃia este, evident, preferenŃială: acte ilocuŃionare directive la Bucur, Coşovei, Iaru; comisive la Coşovei; expresive la Muşina, perlocuŃionare la Vişniec etc.

PretenŃia că poezia are forŃă ilocuŃionară şi că ea este eficientă şi predictibilă, polisemia unor ilocuŃiuni (in)directe, hiperbolizarea sau litotizarea efectelor perlocuŃionare configurează o retorică pragmatică specifică enunŃării lirice. În ansamblu, retorica performativă este ambivalentă, polemică, subversivă, (auto)critică, încrezătoare, totuşi, în acŃiunea poeziei în lume. RecurenŃa performativelor revigorează practicile scripturale şi intenŃionalitatea comunicativă, marchează distanŃa socială şi raporturile de putere ale poetului asupra publicului. Textele performative generate prin formula redundantă „eu scriu → că scriu” au

constituit un subterfugiu prin care s-a evitat ideologizarea discursului poetic. Producerea poemului ca structură improvizatorică (toposurile: „mâna care scrie”/ „maşina de scris”, „hârtia poemului”), comportamentul ilocuŃionar reuşit sau nereuşit (acte directive, promisive, expresive), hiperbolizarea efectelor sau ratarea lor (toposurile: „poemul care ucide” şi „ceaŃa” poemului) conotează frustrările poetului, dar şi forŃa acŃională a limbii.

Fiind imitaŃii de acte de limbaj, performativitatea pomelor speech act este mimetică, iar statutul lor de (i)locuŃiuni/perlocuŃiuni pretinse poate fi corelat cu aspectul ludic al poemului postmodern, care înlocuieşte simbolismul repezentaŃional cu simbolismul interacŃional. RecurenŃa gestului scriptural, forŃa şi efectele ilocuŃiunilor instalează „iluzia” referenŃială şi refac legătura cu cititorul. Pentru ontologia textului, experimentul este important, demonstrând (polemic) că poemele pot fi produse integral din macroacte de limbaj înlănŃuite. Utilizarea şi tematizarea actelor de vorbire în poezia postmodernă românească reprezintă o înnoire radicală a discursului poetic, dar şi un aspect vulnerabil, cu rezultate manieriste, adesea „banale”, asupra cărăra avertiza Fish (1981: 256). Nici implicaŃiile practice nu sunt de neglijat, deoarece decodarea necesită instrumente specifice: teoria actelor de limbaj. Emilia Parpală, Paranteze „pragmatice”. Denivelări enunŃiative. ÎntrebuinŃările poetice ale parantezelor, variate în funcŃie de contextul ocurenŃelor individuale, se sprijină pe convenŃii implicite ale codurilor orale şi scrise, dar şi pe ruperea acestor convenŃii. În poezie, funcŃia retorică se asociază cu funcŃii structurale, interacŃionale şi iconice. În opoziŃie cu uzul comun, poeŃii dau autonomie parantezelor, punându-le în poziŃia de a destabiliza enunŃiativ întregul poem, devenind adesea mai importante decât enunŃul-cadru. Dublarea sau multiplicarea perspectivei enunŃiative este însoŃită de efecte de ambiguizare, de teatralizare, de amplificare/retardare a discursului (3.1). Denivelarea enunŃiativă este emfatizată în cazul actelor de vorbire adăpostite de paranteze (3.2.). Dimensiunea semantică a enunŃurilor parantetice intervine pentru a evidenŃia că terenul lor este locul de întâlnire dintre enunŃiator şi receptor; ca semne ale subiectivităŃii, parantezele sunt locul privilegiat al dialogismului.

În ansamblul corpusului studiat, am constatat identitatea stilistică generată de uzul acestui semn de punctuaŃie lizibil ca figură retorico-pragmatică: paranteze dialogice la Stoiciu; metalingvistice la Bucur, Ghiu, Iova, Morar; argumentative la Elena Ştefoi; ironice/sarcastice la Mariana Marin, Elena Ştefoi; paranteze-refren la Danilov; paranteze conceptuale, de final la Lefter; paranteze-didascalii la Iaru; intertextuale la Bucur, Băicuş; dedoxificarea la Stoiciu şi Simona Popescu; adresate - la Băicuş. Parcimonia lor la Cărtărescu, Muşina, Dobrescu, Magda Cârneci şi la douămiişti, în opoziŃie cu excesul inserŃiilor parantetice la Stoiciu, Iova, Ghiu, Leahu, Morar.

Carmen Popescu, Romanian Contemporary Poetry and Metacommunication.Articolul analizeaza metacomunicarea poetica, sau tematizarea explicita, cu mijloace poetice, a intregii problematici a comunicarii, cu aplicatie la un corpus de poezie contemporana (prioritar postmoderna) romaneasca. Urmand cadrul teoretic al lui Roger D. Sell (2000), care vede in comunicarea literara o comunicare ‘normala’, interpersonala, lucrearea studiaza mai multe aspecte: deconstruirea dogmei postructuraliste a « mortii autorului » (Bogdan Ghiu, Locul scriitorului, in Manualul autorului), poezia ironic-metaconfesiva a lui Radu Andriescu (Oglinda la zid) si a lui Marius Oprea (Harta poetica), unde relatia comunicativa este discutata destul de explicit in termeni de adresivitate si interpersonalitate, iar narcisismul este depasit prin trezirea interesului genuin fata de alteritatea receptorului, fata de gandurile si interesele lui. Poemul Dialogul surzilor de Gabriel H. Decuble contextualizeaza parodic teoriile lui Wolgang Iser si tematizeaza burlesc receptorul, focalizand un procedeu simili-narativ, pe care l-am numit « metalepsa pragmatica ». Deconstruirea prerogativelor « extraordinare » ale Cititorului, asa cum emerg din teoriile standard ale receptarii, este prezenta si in poemele Simonei Popescu. Articolul va demonstra ca poetii analizati literalizeaza metaforele cognitive ale teoriei, tesand mini-scenarii parodice in jurul acestora. Aporiile teoriei se dovedesc fertile pentru speculatia poetica. Atunci cand poetii recurg la impolitete strategica, aceasta se intampla tot pentru a sublinia unele excese ale teoriei, si potentialul dezumanizant al acestora.

- p o e t i c a c o m p a r a t a ( c a n o n ): Emilia Parpală, Alternative Canons. Canon-formation in Romanian Postmodern Poetry, Carmen Popescu, Romanian Postmodern Parody and the Deconstruction of the Literary Canon(s), 9th International Conference of the EACL - “World Literature and National Literatures, organizată de Tartu University, Tartu, Estonia, 25 - 28 Septembrie 2011 (articol în curs de redactare); Carmen Popescu, Postmodern Poetic Personae in a Comparative

Perspective, ConferinŃa internaŃională Comparatism, identitate, comunicare, Craiova, 21-22 octombrie 2011 (articol în curs de redactare).

Emilia Parpală, Alternative Canons. Canon-formation in Romanian Postmodern Poetry. În România, dezbaterea despre canon şi practica literară postmodernă corespunzătoare, declanşate de poeŃii optzecişti, au constituit forme subversive de rezistenŃă (tolerată) împotriva sistemului totalitar. În ciuda vehemenŃei cu care „realiştii” au atacat canonul modernist, anticanonul optzecist (în varianta textualistă) s-a manifestat şi el estetic – o strategie de camuflare şi de evitare a canonului oficial. DiscuŃiile de după anii 90 au avut caracter teoretic şi au vizat inactualitatea canonului estetic.

Importarea canonului occidental, mimetică în plan teoretic, a generat un fenomen organic, o sinteză pe fondul valorosului canon al poeziei româneşti moderne. În “Era haotică” (Bloom: 1994), postmodernismul a fost ideologia prin care optzeciştii s-au legitimat şi umbrela sub care au fost canonizate principalele direcŃii. Pe lângă faptul de a fi constituit o alternativă la literatura oficială, poezia optzecistă este şi un model de “simbioză culturală” care a instituit un dialog între centrul şi marginile lumii culturale (Talvet 2005). Departe de a se simŃi striviŃi de măreŃia Canonului Occidental, aşa cum pretindea Cărtărescu în Occidentul, poeŃii români postmoderni îşi afirmă cu entuziasm canoanele lor alternative. Prin traducerea volumelor în limbi de circualŃie, prin antologii, ei invită Occidentul să recunoască valoarea unei poezii originale, chiar dacă este scrisă într-o limbă “mică”.

Canonizarea optzeciştilor a fost o autocanonizare; că optzecismul a fost un fenomen productiv e probat de faptul că douămiiştii reciclează atitudini şi principii ale poeticii lor, realizând o subtilă recanonizare. Corectăm, prin analiza poetică, ideea de discontinuitate pe care o aduc în prim plan bătăliile canonice din România. Noile ideologii culturale au relativizat ideea de canon: diversitatea, multiplicitataea şi fuziunea exprimă starea de relaxare a canonului în post-postmodernism.

Carmen Popescu, Romanian Postmodern Parody and the Deconstruction of the Literary Canon(s), 9th International Conference of the EACL - “World Literature and National Literatures, organizată de Tartu University, Tartu, Estonia, 25 - 28 Septembrie 2011 (articol în curs de redactare). Obiectivul meu este de a evalua rolul parodiei postmoderne in deconstructia (si reconfigurarea/ remodelarea) canonului literar, un concept (sau o metafora euristica) care, in Romania a inceput sa fie discutat într-un mod sistematic după 1989. Practica literara este reflectata si de dezbateri teoretice, in egala masura influentate de relativismul postmodern si de pluralism. Strans legata de problema evolutiei literare (cf. Tanianov), parodia are, de asemenea, efecul suplimentar de a aduce in discutie problema criteriilor de baza ale canonicitatii. Intertextualitatea parodica priveste hipotextul national, dar si pe cel occidental, subliniind astfel inevitabila "anxietate a influenŃei" (Bloom 1973), relaŃia romaneasca ambivalenta cu modelele străine, precum si frustrarile culturale si obsesiile identitare ale marginalitatii şi intarzierii. In scopul de a argumenta faptul ca aceasta problematica a canonului a fost reflectata in literatura romana contemporana, ma voi opri asupra Levantului Mircea Cartarescu (1990), o epopee metaliterara satirica si o celebrare ambigua, ironica a canonului literar, prin intermediul pastisei, stilizarii, procedeului numit à la maniere si prin parodie. Acest experiment postmodern va fi pus in contrast cu Singur printre poeti al lui Marin Sorescu (1964) în cazul caruia parodiile omagiale, respectuoase, vizează autori notorii (Villon, La Fontaine, Baudelaire, Esenin, etc) astfel incat rescrierea poeziei proletcultiste (Maria Banus, Nina Cassian, Veronica Porumbacu etc.) apare si mai ridicola. Încurajat de "dezghetul" ideologic al deceniului, polemica lui Sorescu reinstituie implicit criteriul literaritatii şi al valorii estetice, care avea sa devina predominant pana in perioada moderna tarzie a anilor optzeci. Intentiile deconstructive intertextuale afisate de corpusul postmodern atrag atenŃia, deşi într-un mod oblic, asupra mecanismelor de selectie, (re) ierarhizare si axiologie implicate in procesul de formare a canonului. Ele au ajutat, de asemenea, in a face aceste mecanisme explicite si, mai tarziu, au contribuit la cresterea gradului de constientizare in randul criticii cu privire la realitatea relatiilor de putere si la structurile de autoritate in cadrul instituŃiei literaturii. Carmen Popescu, Postmodern Poetic Personae in a Comparative Perspective. Articolul porneste de la conceptul “persona” (masca poetica), desemnand ipostazele enuntiative diverse (de la deghizari onomastice sau recursul la identitati fictionale pana la modulatii mai subtile ale vocii) asa cum emerg dintr-un corpus de poezie postmoderna occidentala si romaneasca. Poezia postmoderna vizeaza, intr-o masura covarsitoare, o problematica ontologica, incluzand fluctuatiile sinelui si ale subiectivitatii, fireste, in perspectiva

relativismului si a deconstructionismului promovate si practicate de acest curent. Analiza ‘poeziei personale’ (cf. Samuel Maio, 2005), in ipostaza americana si autohtona, va confirma compatibilitatea acestei directii autenticiste, pseudo-biografiste, cu recursul, aparent artificial, la procedeul « mastilor » poetice. Dimensiunea pragmatica si comunicativa a discursului poetic postmodern este accentuata prin natura dialogica a notiunii de persona (care este, ontologic, o hibridizare a identitatii cu alteritatea), in timp ce orientarea cognitiva este pusa in lumina de diversele metafore, proiectii si reprezentari care subintind constructia unei « persona » poetice functionale, ca si variile manifestari ale sinelui divizat (‘split self’). Abordarea comparatista ofera avantajul analogiilor si al paralelor intre versiuni nationale ale miscarii, in orizontul poeticii comparate (cf. Earl Miner, 2003), in timp ce paradigma intertextuala ne stimuleaza sa trecem dincolo de limitele unei notiuni traditionale de influenta : tehnicile rescrierii si refunctionalizarile hipertextuale genereaza mesaje poetice cu adevarat inovatoare, relatia cu modelul literar fiind una dialogica si nu mimetica. Astfel sunt ‘heteronimii’ lui Andrei Codrescu, pe urmele lui Fernando Pessoa si in emulatie cu el. Volumul Personae al lui Alexandru Musina angajeaza deopotriva un raport complex cu Personae de Ezra Pound, relativizand referinta din paratext prin asimilarea altor intertexte si arhitexte, in primul rand satira si epigrama greco-latina.

- e n u n Ń a r e, e t h o s: Emilia Parpală, The (Self)construction of Enunciator’s Identity (with Reference to the Romanian Postmodern Poetry.

Emilia Parpală, The (Self)construction of Enunciator’s Identity (with Reference to the Romanian Postmodern Poetry. Prezent în retorica argumentativă, în pragmatica lingvistică şi în psihosociologie, ethosul evidenŃiază importanŃa reprezentării sinelui şi a celuilalt în interlocuŃie.

Pentru polifonişti, ethos-ul este o autoritate discursivă investită cu forŃă argumentativă şi de reprezentare (Maingueneau 2008: 167). Ethosul discursiv este o voce, o corporalitate impregnată în text şi nu caracterul empiric (ethos prediscursiv), deci nu presupune cunoştinŃe extradiscursive; imaginea enunŃiatorului se arată în actul enunŃării sau se spune în discurs.

Componentă a medierii de la sine la sine sau la alŃii, ethosul este şi un element afectiv şi relaŃional care unifică textul cu contextul. Poezia optzecistă a tematizat ethosul în câteva tipare care dramatizează fisura identitară şi raportul cu celălalt: (a) un enunŃiator – o voce; (b) un enunŃiator – două voci: (c) polifonia enunŃiativă a eului palimpsestic; (d) transgresia metonimică a enunŃiatorului spre efectele enunŃului. În postmodernism, autorul se întoarce, dar în poziŃia „slabă” a unui ethos autoironic şi parodic.

- r e t o r i c ă s i n t a c t i c ă: Emilia Parpală, Paranteze „gramaticale”. Sintaxa inserŃiilor parantetice, in Parpala, Emilia (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011,

Emilia Parpală, Paranteze „gramaticale”. Sintaxa inserŃiilor parantetice. În poezia românească postmodernă, inserŃiile parantetice favorizează o sintaxa emfatică, axată pe strategii de amplificare şi de retardare, astfel încât progresia textuală să fie întreruptă. În acest sens dublu, de incluzie tematică şi de întrerupere sintactică a fluxului enunŃiativ, considerăm tmeza şi hiperbatul ca exemplificări ale actului parantetic.

La nivel sintactic, parantezele „gramaticale” confirmă cele două ipoteze privind (in)dependenŃa sintactică a enunŃurilor parantetice faŃă de enunŃul-cadru. Efectul poetic este generat de inserarea informaŃiilor tangenŃiale în contexte legate; pe de altă parte, este evidentă tendinŃa de a conecta inserŃia parantetică la context, ceea ce deconspiră falsele paranteze.

Figurile de construcŃie, prezentate la nivel de cuvânt şi de enunŃ, ne-au permis constatarea unor izomorfisme între retorica parantetică, retorica enunŃului-cadru şi identitatea discursivă a anumitor poeŃi. Astfel: strategia sintactică a lui Iova mizează pe figuri de repetiŃie, Stoiciu peferă parantezele calificative, Flora – enumerarea, iar tmeza este o figură generalizată. Din punct de vedere poietic, inserŃiile parantetice relevă un model de producere diferit de cel modernist: poezia nu mai este produs finit, ci proces improvizatoric, jucat simultan pe două planuri; experienŃele enunŃării exersate în exteriorul, dar şi în interiorul parantezelor, conotează incertitudinea postmodernă privind posibilităŃile comunicative şi de mediere ale limbajului.

- s e m i o t i c a s e m n u l u i: Emilia Parpală, Semne imperfecte: între cuvinte şi lucruri; Emilia Parpală, DeconstrucŃia limbajului poetic postmodern (metaplasme), în „Studii de ŞtiinŃă şi Cultură”, revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, anul VII, nr. 2 (25), iunie 2011 p. 115-124.

Emilia Parpală, Semne imperfecte: între cuvinte şi lucruri. Interpretarea liberă a semiozei a inspirat o foarte productivă temă poetică, anume caracterul reversibil al bazei triunghiului semiotic. Raportul dintre cuvinte şi lucruri, dintre starea de scriitură şi starea de existenŃă a divizat promoŃia 80 în două ramuri: „conceptualiştii” şi „realiştii”. Poezia semiotică ne propune un semn scindat, tensionat de coincidenŃa opoziŃiilor: puterea şi slăbiciunea cuvântului, respingerea şi nostalgia referentului, adevărul şi falsitatea limbajului.

Emilia Parpală, DeconstrucŃia limbajului poetic postmodern (metaplasme). Volumul Deadevă de Caius Dobrescu mizează pe caracterul foarte elaborat al semnificantului grafic. Nu sunt texte exclusiv de văzut, ca în cazul poeziei concrete, deoarece retorica plastică se subordonează auditivului ; de aici, forma de talk-poem, senzaŃia de oralitate pe care o degajă grafia (cf. fenomenele de coarticulaŃie).

Figurile grafemice vizează şi alterarea identităŃii codului (limba română), în sensul globalizării lingvistice, prin atenuarea diferenŃei specifice. Este pregnant, de la prima vedere, fenomenul de „înstrăinare” a românei, făcută să semene cu engleza, franceza, limbile semitice în care sunt redate doar consoanele; sunt suprimate mărcile ortografice specifice (cratima) şi se adoptă, compensatoriu, simboluri noi (ö, ä, á, č, ü, k, tsch, tz, &). Interesat de vorbirea reală, accidentală, ancorată pragmatic, poetul desimbolizează, defonologizează, în ideea că nu scriem cum vorbim. CreaŃiile sale postlexicale substituie funcŃia de releu a grafiei cu o funcŃie estetică, metaforică. La nouăzecistul Caius Dobescu (ca şi la douămiistul Dumitru Crudu), destructurarea codului poetic ancorează metaforic pericolul asimilării, al pierderii identităŃii în reŃelele de comunicare globală. Paleativul – sublimarea scriiturii în oralitate, a simbolicului în iconic, recuperarea autenticităŃii originare a poemului vorbit, a iconicitatăŃii semnului ca realitate a vorbirii, nu a codului. “Atmosfera lingvistică” a acestor experimente traduce un anumit „efect de real” şi o activare a cititorului, în ideea de a resuscita comunicarea literară.

- p oe t i c ă c o g n i t i v a: Anda Radulescu, Metafore cognitive ale dragostei în poezia postmodernă românească, in Parpala, Emilia (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-14-0276-2; Alina Tenescu, Identity Metaphors in postmoden Romanian poetry, in volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Craiova, Editura Universitaria, 2011, p. 115-132.

Anda Radulescu, Metafore cognitive ale dragostei în poezia postmodernă românească. Cu ajutorul metaforei cognitive reprezentările mentale, constructele pe care le realizăm pe baza unor analogii ne ajută să înŃelegem şi să decodăm mai uşor (şi, de ce nu, mai corect?) relaŃiile stabilite între obiectele şi fenomenele lumii înconjurătoare. Imaginile schematice utilizate pentru a scoate în evidenŃă asemănările şi legăturile dintre concepte diverse, mai mult sau mai puŃin abstracte, ne ajută în exersarea imaginaŃiei şi a creativităŃii, cunoaşterea ştiinŃifică devenind astfel un mod alternativ de cunoaştere, mult mai evoluat. Este exact ceea ce reuşeşte să realizeze poezia postmodernă, care, regăsind multe din atributele entuziasmului creator, descătuşează puterile năvalnice ale instinctului, ale vieŃii şi şterge frontierele dintre domenii. Impasul creaŃiei este depăşit prin suprimarea lucidităŃii şi prin regăsirea izvoarelor autentice ale creativităŃii, iar amestecul de mijloace artistice (ironie, parodie, intertextualitate sau pastişă) sublimează până la schematizare şi esenŃilizare atât materia, cât şi expresia.

Deşi imaginile schematice ale reprezentărilor mentale aflate la baza conceptelor cu care se operează ar putea creea iluzia de lipsă de creativitate în poezia postmodernă, ele se constituie în universuri înŃesate de metafore cognitive ce reunesc într-un arc baroc micro- şi macrocosmosul, infinitul devenind pentru om realitate intimă, perceptibilă, pentru că prezintă multe asemănări cu imediatul concret, palpabil, familiar. În poeziile folosite drept corpus am constat că între metafora cognitivă şi metafora ca trop nu mai există graniŃă, ambele generând câmpuri complexe, în care un concept se continuă într-altul, reluat şi îmbogăŃit. Pe baza teoriei cognitiviste am putut astfel oferi o schemă a mecanismelor aflate la baza conceptului „dragoste”, văzut ca emoŃie pozitivă sau negativă.

Alina Tenescu, Identity Metaphors in postmoden Romanian poetry. Alina Tenescu, Identity Metaphors in Postmodern Romanian poetry. Pornind de la ideea că imaginea noastră despre corp, deşi o putem concepe ca de la sine înŃeleasă, este, de fapt, o construcŃie socială, în această lucrare, dorim să analizăm legătura între identitate şi corporalitate în poezia postmodernă românească, plecând de la un corpus reprezentat de poezii ale Elenei Vlădăreanu, Ioanei Bogdan şi ale lui Marius Ianuş – încercând să surprindem în acelaşi timp şi problematica identităŃii de gen. Ne propunem să demonstrăm că imaginile transmise de societate, mai ales de către mass-media, inclusiv media electronică, sunt reflectate în poezia postmodernă românească a anilor 2000 şi impun o serie de reguli şi prescripŃii despre ce este frumuseŃea, despre cum trebuie să ne comportăm în spaŃiul real şi în cel virtual, electronic, despre ce trebuie să aşteptăm de la corpul nostru şi de la corpurile celorlalŃi, despre ce trebuie să aşteptăm de la noi şi de la ceilalŃi. În această lucrare, vom încerca să propunem o clasificare a metaforelor corporale şi ale metaforelor identitare prezente în corpus, pornind de la abordarea specifică semanticii cognitive (Lakoff & Johnson) în dorinŃa de a dezvolta viziune integrativă asupra problematicii corpului idealizat şi corpului real, cât şi asupra mecanismelor identitare în poezia postmodernă românească.

- a n t r o p o s e m i o t i c a si h i b r i d i z a r e m e d i a: Alina Tenescu, Spatial and corporal language and representation in Postmodern Romanian poetry în Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica, nr. 12/2011, tom 2, pp. 235-250, ISSN 1582-5523 B+, (indexată BDI în ceeol.com); Alina łenescu, Cyberpoezia: spatiu, loc si identitate in poezia romaneasca recenta, in Emilia Parpală (coord.), Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011.

Alina łenescu, Spatial and corporal language and representation in Postmodern Romanian poetry. In aceasta lucrare, ne propunem sa analizam modul in care corpul este perceput ca o experienta traita in spatiul realitatii, iar spatiul este relationat cu corpul postmodern, cu senzatiile, perceptiile si reprezentarile sale (in masura in care corpul este spatiul corporal, dar si percepe spatiul realitatii), pornind de la un corpus de opere poetice ale poetilro generatiei 2000 (Elena Vladareanu, Spatiu privat si Marius Ianus, Afara cu strumfii din fabrica!). Problematica limbajului corporal si spatial, precum si a reprezentarii corporale si spatiale in poezia postmoderna romaneasca trebuie inteleasa din perspectiva definitiei si analizei spatiilor si corpurilor in corpusul de studiu ales, ce ne permite o orientare a cercetarii pronidn de la multiple abordari ale semanticii spatiului si corpului: o tipologie a reprezentarilor spatiului si corpului si a particularitatilor arhitecturii spatiale; analiza reprezentarilor spatiale si corporale asa cum sunt concepute de poeti; analiza modurilor de locuire a spatiilor reale sau imaginare de catre instantele lirice din corpusul de studiu ales. Alina łenescu, Cyberpoezia: spatiu, loc si identitate in poezia romaneasca recenta. Noi genuri precum cyberpoezia, holopoezia, noi limbaje precum codework poetry se nasc prin contactul cu mediul digital, iar problema esenŃială a unei cercetări cu privire la particularităŃile acestei poezii recente, virtuale, Ńine de polarizarea reacŃiilor cititorilor, receptorilor, utilizatorilor, criticilor faŃă de ceea ce implică relaŃia poetic –digital. Deseori comparate cu jurnalele intime online, aceste tehnologii ale sinelui presupun o regândire şi o rearticulare a spaŃiilor, a modalităŃilor şi a înŃelegerii raportului de la sine la sine şi cu sinele în scriitură. Ele concretizează, materializează o practică tipică culturii mediatice prin redefinirea unei subiectivităŃi complexe, multiple, polifonice. Blogurile lui Marius Ianuş şi al Elenei Vlădăreanu se caracterizează printr-un discurs de tip autoreflexiv1, iar ca dispozitive de textualizare a sinelui, acestea relevă o estetică dialogică a scriiturii autobiografice, care reînnoieşte în mediul electronic formatele şi genurile textuale cunoscute.

Digitalizarea, ca efect al mondializării, alterează formele şi funcŃiile tradiŃionale ale textului poetic. Deschiderea de portaluri poetice, mutarea, delocalizarea masivă a poeziilor de pe suportul tipărit către mediul electronic, explozia şi proliferarea paginilor web şi blogurilor cu e-poezii ale poeŃilor consacraŃi sau ale poeŃilor, apariŃia de noi practici de creaŃie poetică impun ca o necesitate socio-culturală investigarea acestui nou domeniu de frontieră, în care poezia tehnologia se intercondiŃionează. În sensul modern al virtualităŃii reŃelei Internet, nu există în fapt diferenŃe de valoare între textele publicate în format tipărit sau „virtual”, fiind vorba doar de o formă sau alta de a transmite un mesaj, un text, o formă de a comunica. ConŃinutul rămâne acelaşi: litera tipărită în spaŃiul electronic poartă vocea poemului.

- i n t e g r a r e a p o e z i e i d i n a f a r a g r a n i Ń e l o r, obiectiv pe care îl menŃinem şi în 2011 prin articolele elaborate de: Mihaela Albu, Coduri senzoriale în poezia lui Liviu Georgescu, în Postmodernismul. CreaŃie şi interpretare, Caiova, Editura Universitaria, 2011, p. 19-28; Emilia Parpală, Ioan Flora - un postmodern atipic, in Emilia Parpala, Carmen Popescu (coord.), Postmodernismul. CreaŃie şi interpretare, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-510-950-6, p. 73-90.

Emilia Parpală, Ioan Flora - un postmodern atipic. Am constatat evoluŃia stilistică în spirală a poeziei lui Ioan Flora, poet care a debutat ca neomodern, a avut un moment de sincronizare relativ întârziată cu optzecismul şi a continuat, până la disparitia sa în 2005, ca un poet hibrid, cu un echilibru precar între modernism şi postmodernism. Poet atipic, Flora a realizat o simbioză între postmodernism şi suprarealism; arhetipul baroc este împins spre manierism, idee pe care am argumentat-o la nivel tematic şi sintactic (2.3.). OpŃiunea pentru poezia „document” îl anexează aripii „realiste” a optzecismului, dar şi balcanismului literar şi, mai ales, spaŃiului multicultural originar – Banatul Sârbesc (2.1.). Intertextualitatea, decisivă pentru postmodernismului acestei poetici (2.2.) evidenŃiază reinterpretări originale (pastişă, parodie), îndeosebi imaginarea unui bestiar mitologic cu semnificaŃii actuale. Flora este un poet cu o receptare ezitantă; cu toate acestea, locul său pe harta postmodernismului românesc este solid şi tocmai acest lucru am încercat să-l marcăm, dintr-o perspectivă specifică – stilistică şi poetică. Mihaela Albu, Coduri senzoriale în poezia lui Liviu Georgescu. O statistică a codurilor senzoriale demonstrează o semnantizare axată preponderent pe registru negativ. Majoritatea combinaŃiilor lexicale trimit la modalitatea de percepere a lumii într-un regim guvernat de semnul minus. În toate volumele, poetul aproape că refuză ludicul, parodia, teatralizarea, jocul său restrângându-se pe planul unei cavalcade de cuvinte puse în contexte ce puteau părea incompatibile (şi par încă, dar la decodare este invitat cititorul să-şi folosească unghiul său de percepŃie). Grafic, din volumele publicate se observă pretutindeni că autorul „vede” poezia şi o raportează nu numai la auz, ci şi la simŃul vizual. Pagina neagră de la începutul volumului Solaris, de exemplu, atrage luarea aminte – şi prin culoare – asupra tematicii şi atmosferei grave, de apocalipsă, a majorităŃii poemelor care vor urma. Şi distribuirea cuvintelor în vers şi a versurilor în strofe se face tot pe considerente vizuale. Cuvintele, în majoritate, nu sunt despărŃite prin semne de punctuaŃie, ci prin spaŃii albe care „comunică” prin ele însele. Astfel, în poezia lui Liviu Georgescu (care e şi pictor), pauza atrage atenŃia asupra cuvântului, îl accentuează. Prin eludarea punctuaŃiei se nasc voit ambiguităŃi. Multe expresii şochează, epitete, metafore ori comparaŃii uneori „lovesc” ochiul sau urechea. Dar poetul nu foloseşte un vocabular special pentru aceasta, nu creează cuvinte noi, deşi, în mod ciudat, totul pare nou.

Ceea ce dă originalitate şi noutate este combinaŃia neobişnuită de termeni, metafora inedită – care de foarte multe ori merge pe sugestie, fără o exprimare directă. Original este şi transferul semantic, rezultat al transferului dintre regnuri, dintre registre, dintre lumi în cele din urmă. Metaforele abundente din toate poemele, spărgând logica şi răsturnând modul de gândire obişnuit, propun o nouă realitate.

III. OBIECTIVUL 5. CREAREA CONTEXTULUI NECESAR UNOR NOI CERCETARI

- Au fost efectuate stagii de documentare in strainatate (Biblioteca UniversităŃii din Bologna, Biblioteca NaŃională Helsinki, Biblioteca UniversităŃii din Tartu) şi în tară (Bucureşti, Timişoara), au fost achizitionate lucrări de poetică/stilistică cognitivă, antologii, lucrări despre postmodernismul românesc. - - Tinerele cercetătoare şi-au format deprinderi de cerceatre a domeniului, au o bază lingvistică bună pentru a continua cercetarea în domeniul lingvisticii textului poetic. - Prin participarea la conferinte interantionale am reperat o retea de specialisti in postmodernismul poetic. O parte dintre aceştia a participat la panel-ul organizat de Carmn Popescu în cadrul celei de-a IV-a ediŃii a conferinŃei internaŃionale Comparativism, Identity, Communication, Craiova, 22-23 oct. 2011, eveniment coordonat de Emilia Parpală.

IV. IMPACTUL PROIECTULUI Rezultatului cel mai semnificativ obtinut din proiect rezidă în vizibilitatea (inter)naŃională a cercetării româneşti, efectuate pe un corpus de poezie postmodernă, studiată cu mijloace interdisciplinare actuale.

- Impactul ştiin Ńific este evidenŃiat de calitatea articolelor acceptate spre publicare într-o revista ISI (2 articole), la John Benjamins Publishing Company, Amsterdam (2 studii in curs de elaborare şi 2 studii aflate în stadiul final al publicării, cu 2 citări), 3 articole în reviste B+, articole în BDI şi articole în cărŃi publicate la edituri acreditate CNCS. La publicare, toate articolele vor aduce citari internaŃionale.

Obiectivul major al anului a fost editarea volumului Postmodernismul poetic romanesc. O perspectiva semio-pragmatica si cognitiva, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-14-0276-2, coordonat de Emilia Parpală. Analiza globală vizează complexitatea nivelelor de semnificaŃie şi relevanŃa momentului PPR pentru limbajul poetic românesc şi universal. Convingerea noastră este că, după o asemenea filtrare, poezia românească contemporană se va vedea altfel – mai complex şi mai adevărat. Volumul Postmodernismul. CreaŃie si interpretare, Craiova, Editura Universitaria, 2011, ISBN: 978-606-510-950-6, coordonat de Emilia Parpală şi Carmen Popescu conŃine articolele prezentate în panelul conŃinut în CIC2010.

- Impactul academic: tinerele cercetătoare au o bază ştiinŃifică solidă pentru a continua cercetarea în domeniul lingvisticii textului poetic: Irina Boncea şi-a finalizat doctoratul în modalităŃi, iar Alina Tenescu a obŃinut un grant postdoctoral în domeniul antroposemioticii literare. Au fost efectuate stagii de documentare in strainatate (Biblioteca UniversităŃii din Bologna, Biblioteca NaŃională Helsinki şi din Atena, Biblioteca UniversităŃii din Tartu) şi în tară (Bucureşti, Timişoara), au fost achizitionate lucrări de poetică/stilistică cognitivă, antologii, lucrări despre postmodernismul românesc. Prin participarea la conferinte internationale am reperat o retea de specialisti in postmodernismul poetic. O parte dintre aceştia a participat la panel-ul organizat de Carmn Popescu în cadrul celei de-a IV-a ediŃii a conferinŃei internaŃionale Comparativism, Identity, Communication, Craiova, 22-23 oct. 2011, eveniment coordonat de Emilia Parpală. Pentru a forma cercetători în domenii interdisciplinare, directorul grantului a propus şi a obŃinut aprobarea unui masterat intitulat: Limbă şi literatură. Perspective actuale în abordarea lingvistică a literaturii. Prin Cercul de Stilistică şi Poetică al FacultăŃii de Litere din Craiova atragem studenŃi şi masteranzi în domeniul de cercetare al grantului; de asemenea, câŃiva masteranzi şi doctoranzi de la Facultatea de Litere au participat la panelul „Postmodernismul. CreaŃie şi interpretare”, Craiova, 21-22 oct. 2011. - Impactul cultural. Abordarea convergentă, complexă a poeziei postmoderne ne-a permis revizuirea unor teorii poetice, accente originale şi evidenŃierea identităŃii culturale, ceea ce adesea a constituit o surpriză pentru colegii străini. Proiectul are un impact cultural identitar, pentru că a investigat şi a făcut cunoscut cel mai solid gen discursiv al literaturii române: poezia. Cele trei paradigme (semiotică, pragmatică şi cognitivă) vor fi angajate într-un viitor proiect de cercetare pragamtică şi cognitivă a poeziei româneşti în perspectivă diacronică.

IV. BIBLIOGRAFIE GENERAL Ă Antologii

Marin, Daniel, D., 2010, Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc, Piteşti, Paralela

45. Mincu, Marin, [Mi2004], GeneraŃia 2000. Antologie, ConstanŃa, Pontica. Morley, David, Leonard-Daniel Aldea. 2007. no longer poetry: new romanian poetry, Warwick: Heaventree

Press. http://www.contrafort.md/2007/157-158/1357.html Muşina, Alexandru (2002), Antologia poeziei generaŃiei 80, ediŃia a II-a, revăzută şi adăugită, Braşov:

Editura Aula. *** Poetarium. Biblioteca de poezie, http://www.primavarapoetilor.ro/paginileaz.html Surse Andriescu, Radu, 1992, Oglinda la zid, Iaşi, Editura Canova. Andriescu, Radu, 2008, Pădurea metalurgică, Bucureşti, Cartea Românească. Băicuş, Iulian, 2002, Ideile bursuce, Piteşti, Editura Paralela 45. Bodiu, Andrei, 2000, Studii pe viaŃă şi pe moarte, Piteşti, Paralela 45. Bodiu, Andrei, 2008, Oameni obosiŃi, Piteşti, Paralela 45.

Bogdan, Ioana, 2007, Anumite femei. Bucureşti, Cartea Românească. Bucur Romulus, Lefter, Ion Bogdan, Ghiu, Bogdan, Marin, Mariana, Muşina, Alexandru, 1982, Cinci,

Bucureşti, Editura Litera. Bucur, Romulus, 1989, Literatură, viaŃă, Bucureşti, Cartea Românească. Cărtărescu, Mircea, 1981, Faruri, vitrine, fotografii, Bucureşti, Cartea Românească. Cărtărescu, Mircea, Occidentul/The West

<file:///C:/Documents%20and%20Settings/mihai/Desktop/M.Cartarescu.htm> Cărtărescu, M., 1981, Faruri, vitrine, fotografii. Bucureşti, Cartea Românească. Cărtărescu, M., 1984, Totul, Bucureşti, Cartea Românească. Cărtărescu, Mircea, 1994, Dragostea, Bucureşti, Humanitas. Cărtărescu, Mircea, 1998, Levantul, Bucureşti, Editura Humanitas, ediŃia a II-a. Cârneci, Magda, 2004, Haosmos şi alte poeme (antologie de poezie 1980-2000), Editura Paralela 45, Piteşti. Cârstean, Svetlana, 2008, Floarea de menghină, Bucureşti, Cartea Românească. Coşovei, Traian, T., 1979, Ninsoarea electrică, Bucureşti, Cartea Românească. Coşovei, Traian, 1980, 1,2,3 sau..., Bucureşti: Editura Albatros. Coşovei, Traian, T., 1983, Poemele siameze, Bucueşti, Editura Albatros. Coşovei, Traian T., 1994, Mickey Mouse e mort, Bucureşti, Cartea Românească. Crudu, Dumitru, 1994, Falsul Dimitrie, Târgu Mureş: Arhipelag. Crudu, Dumitru, 2004, Poooooooooate, Bucureşti: Editura Vinea. Crudu, Dumitru, Ianuş, Marius, „Manifestul fracturist”, în Monitorul de Brasov, 1998

http://asalt.tripod.com/a_086.htm Cummings, E.E., 1968, Complete Poems, Volumes I and II, Macgibbon and Kee. Danilov, Nichita, 2005, Ferapont. Antologie de poezie 1980-2004, Piteşti: Paralela 45. Danilov, Nichita, 2007, Centura de castitate, Bucureşti, Cartea Românească. Dobrescu, Caius, 1994, Dragi tovarăşi. Un discurs de Nicolae Ceauşescu, Allen Ginsberg şi Janis Jopplin

sau Recviem pentru anii 60, Biblioteca „Poesis”, (4), în Caietele Poesis, Satu Mare (6-7-8), 1-15. Dobrescu, Caius, 1998, Deadevă, Piteşti, Paralela 45. Drumea, Domnica, 2009, Not for Sale, Bucureşti, Cartea Românească. Flora, Ioan, 1981, Fişe poetice, Bucureşti, Editura Cartea Românească. Flora, Ioan, 1981., Starea de fapt, Cluj, Dacia. Flora, Ioan, 1993, Poeme, Bucureşti, Editura FundaŃiei Culturale Române. Flora, Ioan, 1995, Discurs asupra StruŃocămilei, Bucureşti, Editura Cartea Românească. Flora, Ioan, 1997, Iepurele suedez, Bucureşti, Editura Cartea Românească, Flora, Ioan, 1998, O bufniŃă tânără pe patul morŃii, Bucureşti: Editura Cartea Românească. Flora, Ioan, 1998, Tălpile violete, Cluj-Napoca, Editura Clusium. Flora, Ioan, 2003, Iapa Dunărea, Bucureşti, Editura Cartea Românească. Flora, Ioan, 2004, Trădarea metaforei / La métaphore trahie, Piteşti, Editura Paralela 45. Flora, Ioan, 2006, Intrarea în casă. Poeme bănăŃene, Timişoara, Brumar. GătăianŃu, Pavel, 2006, Din Ńara lui Shaban, Novi Sad, Editura „Floare de Latinitate”. Georgescu, Liviu, 2000, Călăuza, Botoşani, Axa (prefaŃă de Nicolae Manolescu). Georgescu, Liviu, 2002, Solaris, New York Universalia Publishing House. Georgescu, Liviu, 2003, Ochiul miriapod, Bucureşti, Cartea Românească. Georgescu, Liviu, 2004, Zbor în cursa de cristal. Flight inside a Chrystal Trap, Foreword by Nicolae

Manolescu, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român. Ghiu, Bogdan, 1989, Manualul autorului, Bucureşti, Cartea Românească. Ianuş, Marius, 2000, Manifest anarhist şi alte fracturi, Bucureşti, Editura Vinea. Ianuş, Marius, 2004, Ursul din containăr, Bucureşti, Editura Vinea. Ianuş, Marius, 2007, Ştrumfii afară din fabrică! Bucureşti, Cartea Românească. Iaru, Florin, 1981, Cântece de trecut strada, Bucureşti, Editura Albatros. Iaru, Florin, 2002, Poeme alese. 1975-1990, Braşov, Aula. Ignat, Mihai, 2006, Klein spuse Klein, Bucureşti, Editura Cartea Românească. Ilea, LetiŃia, 1999, Chiar viaŃa, Piteşti, Editura Paralela 45. Iova, Gheorghe, 1992, Texteiova, Bucureşti, Cartea Românească. Iova, Gheorghe, 1998, 1973. Sintaxa libertăŃii de a spune, Botoşani, Editura Axa. Jones, David, 1955, In Parenthesis, London, Faber and Faber. Komartin, Claudiu, 2005, Circul domestic, Bucureşti, Cartea Românească.

Leahu, Nicolae, 1997, Personajul din poezie, Chişinău, Cartier. Lefter, Ion Bogdan, 1983, Globul de cristal, Bucureşti, Albatros. Manasia, Ştefan, 2005, Amazon, Bucureşti, Editura Vinea. Marin, Mariana, 1981, Un război de o sută de ani, Bucureşti, Albatros. Marin, Mariana, 1986, Aripa secretă, Bucureşti, Cartea Românească. Marin, Mariana, 1990, Atelierele. 1980-1984, Bucureşti, Cartea Românească. Marin, Mariana, 2002, Zestrea de aur, Antologie de autor cu un text critic de C. Rogozanu, Bucureşti,

Editura Muzeul Literaturii Române. Mincu, Marin, 1980, Pradă realului, Bucureşti, Cartea Românească. Mincu, Marin, 1982, Proba de gimnastică, Bucureşti, Albatros. Mitan, Claudiu, 2004, Să curgă această memorie, Brasov, Aula. Morar, Ion, 1981, Îmblânzitorul de metafore, Timişoara, Facla. Morar, Ion, 1984, Vară indiană, Bucueşti, Editura Albatros. Morar, Ion, 1989, Fumul şi spada, Bucureşti, Cartea Românească. Mureşan, Ion, 1981, Cartea de iarnă, Bucureşti, Cartea Românească. Muşina, Alexandru, 1984, Strada castelului, Bucureşti, Cartea Românească. Muşina, Alexandru, 2003, Poeme alese. 1975-2000, Braşov, Editura Aula. Nimigean, Ovidiu, 1993, Week-end printre mutanŃi, Editura Pan. Padina, Viorel, 1991, Poemul de oŃel, Bucureşti, Cartea Românească. Petreu, Marta, 1983, DimineaŃa tinerelor doamne, Bucureşti, Cartea Românească. Pop, Ioan Es., 2002, Rugăciunea de antracit/The antracite prayer, Trans. N. Smith, K. Shaver and I. CreŃu,

Cluj Napoca, Dacia. Pop, Ioan Es., 2003, Petrecere de pietoni, Pitesti, Paralela 45. Popescu, Cristian, 1994, Arta Popescu, Bucureşti, Societatea „Adevărul S.A.” Popescu, Simona, 1998, Noapte sau zi. Poem, Piteşti, Editura Paralela 45. Popescu, Simona, 2004, Juventus şi alte poeme, Piteşti, Editura Paralela 45. Popescu, Simona, 2006, Lucrări in verde sau pledoaria mea pentru poezie, Bucureşti, Editura Cartea

Românească. Romoşan, Petru, 1977, Ochii lui Homer, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Rotaru, Nicolae, Morar, Ioan, Jinga, Nicolae, Iova, Gheorghe, Ghiu, Bogdan, Enache, G., Dumitrescu, V.,

Damaschin, M., 1984, Nouă poeŃi, Bucureşti, Cartea Românească. Sorescu, Marin, Poeme, Bucureşti, Editura Albatros, 1976. Stevens, Wallace, 1989, “The Man with the Blue Guitar”, Selected Poems, London, Faber & Faber. Ştefoi, Elena, 2005, În urma învingătorilor (antologie de poezie 1983-2005), Piteşti, Editura Paralela 45. Urmanov, Adrian, 2001, cărnurile cannonice, ConstanŃa, Editura Pontica. Urmanov, Adrian, 2003, poeme utilitare, ConstanŃa, Editura Pontica. Vakulovski, Mihail http://www.primavarapoetilor.ro/poetarium/vakulovskimihail-r.html Vasiliu, Lucian, 1990, Verile după Conachi, Iaşi, Junimea. Vasiliu, Lucian, 2006, Şobolanul Bosh (antologie de poezie 1981-2006), Piteşti, Editura Paralela 45. Vinicius, Paul, 2002, Studiu de bărbat, Bucureşti, Ed. Muzeul Literaturii române. Vişniec, Matei, 1980, La noapte va ninge, Bucureşti, Editura Albatros. Vişniec, Matei, 1982, Oraşul cu un singur locuitor, Bucureşti,Editura Albatros. Vlădăreanu, Elena, 2009, SpaŃiu privat, Bucureşti, Ed. Cartea Românească. Bibliografie Adam, Jean-Michel, 1990, Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles-Liège, Mardaga [2008. Lingvistică

textuală. Introducere în analiza textuală a discursurilor. Traducere de Corina Iftimia, Iaşi, Institutul European].

Adam, Jean-Michel, 2002, “Textualité et polyphonie. Analyse textuelle d'une préface de Perrault”, Polyphonie - linguistique et littéraire, Roskilde, Samfundslitteratur Roskilde, (5), 39-84.

Adam, Jean-Michel, 2006, „Intertextualité et interdiscours: filiations et contextualisation de concepts hétérogènes”, în: Interdiscours et intertextualité dans les médias, Marc Bonhomme et Gilles Lugrin (éds.), TRANEL 44, Travaux neuchâtelois de linguistique, septembre x, 3-26.

Alexandrescu, Sorin, Nasta, Dan (ed.), 1972, Poetică şi stilistică. Orientări actuale, Bucureşti, Editura Univers.

Alexandrescu, Sorin, 1999, Privind înapoi, modernitatea, Bucureşti, Univers. Alexandrescu, Sorin, 2000, Identitate în ruptură, Bucuresti, Univers. Alexandrescu, Vlad, 2007, Pragmatique et theorie de l’enonciation, Bucureşti, E.U.B. Allen, Graham, 2000, Intertextuality, London & New York, Routledge. Almansi, Guido, 1987, “L’affaire mystérieuse de l’abominable tongue-in-cheek”, Poétique, (36), 413-426. Altieri, Charles, 1975, “The Poem as Act: A Way to Reconcile Presentational and Mimetic Theories”,

Iowa Review, (6), 103-124. Amossy, Ruth, Elisheva Rosen, 1982, Les discours du cliché, Paris, Éditions Cedes et Sedes réunis. Amossy, Ruth (ed.), 1999, Images de soi dans le discours. La construction de l’ethos, Lausanne, Delachaux

et Niestlé. Amossy, Ruth, 2002, “Introduction to the Study of Doxa”, Poetics Today, (23), nr. 3, Fall, 369-394. Amossy, Ruth, 2002, „How to Do Things with Doxa: Toward an Analysis of Argumentation in Discourse”,

în: Poetics Today, (23), 3, 465-487. Andriescu, Radu, 2005, Paralelisme şi influenŃe culturale în lirica română actuală, Iaşi, Editura UniversităŃii

„Al. I. Cuza”. Angenot, Marc, 1983, „Intertextualité, interdiscursivité, discours social”, în Texte, 1983, (2), 98-112. Archer, Dawn, 2010, „Speech Acts” in Jucker, Andreas H., Taavitsainen, Irma (Eds.), Historical Pragmatics,

Berlin/New York, Mouton de Gruyter, 379–418. Aristotel, 2004, Retorica, traducere de Maria-Cristina Andrieş, Bucureşti, Editura Iri. Augé, M., 1992, Les non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité, Paris, Editions du

Seuil. Augé, M., 1994, Le Sens des autres, Paris, Fayard. Augustinus, Aurelius, 1994, De magistro, ediŃie bilingvă. Text latin-român. Traducere de Mihai Rădulescu

şi Constantin Noica. Introducere şi note de Lucia Wald, Bucureşti, Humanitas. Austin, John Langshaw, [1962 (1975)], How to Do Things with Words, 2nd ed. (Eds.) J. O. Urmson and

Marina Sbisà, Cambridge, Massachussets, Harvard University Press. [(2005) Cum să faci lucruri cu vorbe, traducere de Sorana Corneanu, Piteşti, Editura Paralela 45].

Authier-Revuz, Jacqueline, 1982, « Hétérogénéité montrée et hétérogénéité constitutive: éléments pour l’approche de l’autre dans le discours », DRLAV, 26, 91-151.

Authier-Revuz, Jacqueline, 1984, « Hétérogénéité(s) énonciative(s », Langages, (19), 73, 98-111. Authier-Revuz, Jacqueline, 1995, Ces mots qui ne vont pas de soi. Boucles réflexives et non-coïncidences du

dire, Paris, Larousse. Bahtin, Mihail, 1970, Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevski, Bucureşti, Editura

Univers. Bakhtin, M.M., 1981, The Dialogic Imagination: Four Essays, Trans. Caryl Emerson and Michael Holquist,

Ed. Michael Holquist, Austin, Texas, University of Texas Press. Bahtin, Mihail, 1982, Probleme de literatură şi estetică, traducere de Nicolae Iliescu, Bucureşti, Editura

Univers. Baicchi, Annalisa, 2004, “The Cataphoric Indexicality of Titles”, Discourse Patterns in Spoken and Written

Corpora, Eds. K. Aijmer and A.-B. Sternström, Amsterdam, John Benjamins, 17-38. Balasopoulos Antonis & Stephanos Stephanides, 2005, „Comparative Literature and Global Studies.

Histories and Trajectories”, Gramma: Journal of Theory and Criticism, 13, Special Issue. Bally, Charles, 1942, „Syntaxe de la Modalité Explicite”, in Cahiers, F. De Saussure, Paris, 2, 3-14. Barthes, R., 1973, «Analyse textuelle d’un conte d’Edgar Poe», în Sémiotique narrative et textuelle, Paris,

Larousse. Barthes, Roland, 1977, “The Death of the Author”, în Image, Music, Text, Tr. Stephen Heath, New York,

Noonday, 142-148. Baudrillard, Jean, 1978, „La précéssion des simulacres”, Traverses (10), 3-37. Bădărău, George, 2007, Postmodernismul românesc, Iaşi, Institutul European. Beccaria, G.L., 1975, L’autonomia del significante. Figure del ritmo e della sintassi. Dante, Pascoli,

D’Annunzio, Torino, Einaudi. Benveniste, Émile, [1966] 2005, Probleme de lingvistică generală, vol. I, II, traducere de Lucia Magdalena

Dumitru, Bucureşti, Teora. Berger, Anke, Jäkel, Olaf, 2009, “ANGER, LOVE and SADNESS revisited: Differences in Emotional

Metaphorsbetween Experts and Laypersons in the Genre Psychology Guides” www.metaphorik.de/16/BergerJaekel.pdf

Bernheim Charles (ed.), 1995, Comparative Literature in the Age of Multiculturalism, Baltimore, The Johns Hopkins UP.

Berrendonner, Alain, 1981, Elements de pragmatique linguistique, Paris, Editions de Minuit. Bertens, Hans şi D.W. Fokkema (eds.), 1997, International Postmodernism: Theory and Literary Practice,

Amsterdam/ Philadelphia, John Benjamins. Bidu-Vrânceanu, A., Călăraşu, C., Ionescu-Ruxăndoiu, L., Mancaş, M., Pană-Dindelegan, G., 2001,

DicŃionar de ŞtiinŃe ale Limbii, Bucureşti, Nemira. Black, Elizabeth, 2006, Pragmatic Stylistics, Edinburg University Press Ltd. Bloom, Harold, 1973, The Anxiety of Influence: A Theory of Poetry, Oxford, Oxford University Press, Bloom, Harold, 1994, The Western Canon; The Books and School of the Age. Appendixes, New York,

Harcourt Brace & Company. Boletsi, Maria, 2006, „How to Do Things With Poems Performativity in the Poetry of C.P. Cavafy”,

Arcadia. International Journal for Literary Studies, (41), nr. 2, 396-418, published online: 24/10/2007. Borcilă, Mircea, McLain, Richard (eds.), 1981, Poetica americană. Orientări actuale, Cluj-Napoca, Editura

Dacia. Borges, Jorge Luis, 1972, Moartea şi busola, traducere de Darie Novăceanu, Bucureşti, Editura Univers. Boucheron-Petillon, Sabine, 2002, „Parenthèse et double tiret: remarques sur l’accessoirité syntaxique de

l’ajout montré”, în Figures d’ajout. Phrase, texte, écriture, (dir.) J. Authier-Revuz & M.-C. Lala, Paris, Presses Sorbonne Nouvelle, 123-130.

Bougnoux, Daniel, 2000, Introducere în ştiinŃele comunicării , traducere de Violeta Vintilescu, Iaşi, Polirom. Braga, Corin, 2010, „Le postmodernisme roumain. Querelle autour d'un concept” http://lett.ubbcluj.ro/~studii/2/10.html Bruns, Gerald, L., 2005, The material of Poetry. Sketches for a Philosophical Poetics, Athens, Georgia,

University of Georgia Press. Bucur, Romulus, 2000, PoeŃi optzecişti (şi nu numai) în anii 90, Piteşti, Paralela 45. Cappelen, Herman & Ernie Lepore, 1997, „Varieties of quotation”, Mind, nr. 106, 429-450. Cappelen, Herman & Ernie Lepore, 2003, „Varieties of quotation revisited”, Belgian Journal of Linguistics,

nr. 17, 51-75. Cappelen, Herman & Ernest Lepore, 2007, Language Turned on Itself. The Semantics and Pragmatics of

Metalinguistic Discourse, Oxford, Oxford University Press. Catach, Nina, 1994, La ponctuation, Paris, PUF. Cavell S., 1969, Must we mean what we say? Cambridge, Cambridge University Press. Călinescu, Matei, 1995, Cinci feŃe ale modernităŃii. Modernism, avangardă, decadenŃă, kitsch,

postmodernism, traducere de Tatiana Pătrulescu şi Radu łurcan, postfaŃă de Mircea Martin, Bucureşti, Editura Univers.

Cărtărescu, Mircea, 1998, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas. Chambers, Ross, 2010, Parody. The Art that Plays with Art, New York, Peter Lang. Charadeau, P., 1992, Grammaire du sens et de l’expression, Paris, Hachette. Charaudeau, Patrick & Maingueneau, Dominique, 2002, Dictionnaire d’analyse du discours, Paris, Seuil. Chauvin-Vileno, Andrée, 2002, „Ethos et texte littéraire. Vers une problématique de la voix”, în Semen, 14,

<semen.revues.org/document2509.html>, Consultat 15.07.2009. Chelaru-Murăruş, Oana, 2007, Stereotipie şi expresivitate: de la limba vorbită la textul poetic, Bucureşti,

E.U.B. Chiricu, Iuliana, 2007, „Aspecte ale discursului raportat în IVLRA”, în Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana (coord.),

2007, InteracŃiunea verbală (IVII). Aspecte teoretice şi aplicative. Corpus, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti.

Clark, Herbert H. & Richard J. Gerrig, 1990, “Quotations as demonstrations”, Language, nr. 66 (4), 764-805. Colas-Blaise, Marion, „Typographie et forme de vie: identités textuelles et discursives dans Un balcon en

forêt” http://www.e-cursus.paris4.sorbonne.fr/texte/CEC/stolz/MColas-Blaise.htm Compagnon, Antoine, 1979, La seconde main ou le travail de la citation, Paris, Éditions du Seuil. Compagnon, Antoine, 1998, Le Démon de la théorie, Litérature et sens comun, Paris, Seuil. Cooren, François, 2004, “Textual Agency: How Texts Do Things in Organizational Settings”. Organization

11 (3), 373–393. Connor, S. 1999. Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane. Bucureşti, Editura

Meridiane.

Conte, Joseph M., 1991, Unending Design: The Forms of Postmodern Poetry, Ithaca, Cornell University Press.

Cornis-Pope, Marcel, 1996, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iaşi, Polirom.

Cornis-Pope, Marcel, 1997, „Romanian Postmodernism: The Politics of Poetics”, în Hans Bertens and D.W. Fokkema (eds.), International Postmodernism: Theory and Literary Practice, Amsterdam / Philadelphia, John Benjamins.

Corti, Maria, 2000, „Locuri mentale”, în Pentru o enciclopedie a comunicării literare , ConstanŃa, Editura Pontica.

Cosmescu, Alex, 2007, „Deschidere şi căldură la maxim”, în Contrafort, 11-12 (157-158), noiembrie-decembrie, 2007, http://www.contrafort.md/2007/157-158/1349.html

Coşeriu, E., 1994, „Limbajul poetic”, în Prelegeri şi conferinŃe, supliment la Anuar de lingvistică şi istorie literară, 1992-1993, Seria A. Lingvistică, Iaşi.

Coşovei, T.T., 2008, PoeŃii marilor oraşe, Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române. Coteanu, I., 1984., “Reconstruirea poetică a cuvântului”, SCL (4), 278- 283. Coteanu, I., 1990, “Stilistică – generativism – pragmatică”, SCL (2). Crăciun, Gheoghe, 1999, CompetiŃia continuă. GeneraŃia 80 în texte teoretice, Piteşti, Editura Paralela 45. Crăciun, Gh., 2004, “Limbaj, metamorfoze, viziune”, postfaŃă la Flora, I., Trădarea metaforei / La

métaphore trahie, Piteşti, Editura Paralela 45. Cureton, Richard, D, 1981, “E. E. Cummings: A Case of Iconic Syntax”, Language and Style, vol. 14, nr 3,

183-215. Cureton, Richard. A Temporal Theory of Poetic Syntax http://www2.bc.edu/~richarad/lcb/wip/rc2.html Cvasnîi Cătănescu, Maria, 2008, “Sistemul parantezelor în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir”, în:

Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica interpretării . Actele celui de-al şaptelea Colocviu al Catedrei de limba română (7-8 decembrie 2007), Bucureşti, EUB.

Dahlet, Véronique, 2003, Ponctuation et énunciation, Ibis Rouge. Dancygier, Barbara, 2006, “What can blending do for you?”, in Language and Literature. Journal of the

Poetics and Linguistics Association, Sage Publications, (15), 1, 5-15. Davidson, Donald, 1984, Inquiries into Truth and Interpretation, Oxford, Oxford University Press. DeHaan, F., 2005, „Typological Approaches to Modality”, în William Frawley, Modality, Berlin. Dendale, Patrick, 2006, “Three linguistic theories of polyphony /dialogism: an external point of view and

comparison", Sproglig polyfoni. Arbejdspapirer, 5, 3-32. Dentith, Simon, 2000, Parody (The Critical Idiom), London & New York, Routledge. Derrida, Jacques, 1991, “This Is Not An Oral Footnote”, Annotation and Its Texts, Ed. St. A. Barney, New

York, Oxford University Press, pp. 192-205. Derrida, Jacques, 1997, Of Grammatology, Trans. by G. C. Spivak. 3rd edition. Baltimore, John Hopkins

University Press. Derrida, Jacques, 2004, Dissemination, Trans. by B. Johnson, 3rd edition, Chicago, University of Chicago

Press Dessingué, Alexandre, 2007, „Polyphonisme, de Bakhtine à Ricoeur”, Fabula: la recherche en littérature,

http://www. fabula. org/atelier. php? Polyphonisme%2C_de_Bakhtine_%26agrave%3B_Ricoeur. Diepeveen, Leonard, 1993, Changing Voices. The Modern Quoting Poem, University of Michigan Press. Van Dijk, Teun, A., 1977, „Context and Cognition: Knowlwdge Frames and Speech Act Comprehension”,

Journal of Pragmatics, vol.1, 212-231. Dixon, Thomas, 2003, From Passions to Emotions. The Creation of a Secular Psychological Category,

Cambridge, Cambridge University Press. Docker, John, 1994, Postmodernism and Popular Culture: a Cultural History, New York, Cambridge

University Press. Dobrescu, Caius. 1998. Modernitatea ultimă (Eseuri). Bucureşti, Editura Univers. Dobrescu, Caius, 2001, Inamicul impersonal, Piteşti, Editura Paralela 45. Dragomirescu, Gh., N., 1975, Mică enciclopedie a figurilor de stil, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi

Enciclopedică. Ducrot, Oswald, 1984, Le Dire et le Dit, Paris, Minuit. Ducrot, Oswald, 1986, „Charles Bailly et la pragmatique”, în Cahiers Ferdinand de Saussure 40. 13-37. Dworkin, Craig, 2005, “Textual Prostheses”, Comparative Literature, Winter. 57 (1), Duke University Press,

1-24.

Eco, Umberto, 1982, Tratat de semiotică generală, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Eco, Umberto, 1984, Semiotica e filosofia del linguaggio, Torino, Giulio Einaudi editore. Eco, Umberto, 1994, Reflections on ‘The Name of the Rose’, Trans. by W. Weaver, London, Minerva. Eco, Umberto, 1995, Faith in Fakes:Travels in Hyperreality, Minerva. Emanatian, Michele, 1995, „Metaphor and expression of emotions: the value of cross-cultural perspectives”,

in Metaphor and Symbolic Activity, 10, 163-182. Epstein, Mikhail N., 1999, „The Dialectics of Hyper: From Modernism to Postmodernism” în Mikhail N.

Epstein, Alexander A. Genis, Slobodanka M. Vladiv-Glover, Russian Postmodernism: New Perspectives on Post-Soviet Culture, New York, Berghahn Books.

Fauconier, G., 1994, Mental Spaces: Aspects of Meaning Construction in Natural Language, Cambridge, M.I.T. Press.

Fauconnier, Gilles, Turner, Mark, 2002, The Way We Think: Conceptual Blending and the Mind’s Hidden Complexities, New York, Basic Books.

Ferry, Ann, 1996, The Title to the Poem, Stanford, California, Stanford University Press. Fish, Stanley, 1981, „Ce se face cu Austin şi Searle: teoria actelor de vorbire şi critica literară”, în Borcilă,

McLain (eds.) 1981: 226- 257. Fløttum, Kjersti, 2001, Les liens énonciatifs: tentative d'une nouvelle typologie,

http://www.hum.au.dk/romansk/polyfoni/Polyphonie_III/Kjersti _ Flottum. htm (Papiers de travail). Fløttum, Kjersti, 2002, Polyphonie et typologie revisitées, http://www. hum. au. dk / romansk / polyfoni /

Polyphonie _ V / Kjersti5 . pdf (Papiers de travail). Fløttum, Kjersti, T. Kedde-Dahl şi T. Kinn, 2006, Academic Voices: Across Languages and Disciplines,

Amsterdam, John Benjamins. Fontana, E., “Exercitive speech acts in the poetry of Dante Gabriel Rossetti”

http://findarticles.com/p/articles/mi_hb6560/is_2_47/ai_n32406598/ Fontanille, Jacques, 1999, Sémiotique et littérature. Essais de méthode, Paris, PUF. Franck, Armin Paul, 2001, “On the Comparison of Interliterary Configurations”. CLCWeb: Comparative

Literature and Culture 3.2 (June), <http:/ /docs. lib. purdue. edu/ clcweb> Freeman, C. Donald, 1986, „Syntax, Agency and the Imagination: Keat’s ‘Ode to Psyche’ and ‘Ode on a

Grecian Urn’”, in Linguistics and the Study of Literature, (ed.) Theo D’haen, Amsterdam, Editions Rodopi, 72-88.

Friedrich, Hugo, 1974, The Structure of Modern Poetry, Trans. by J. Neugroschel, Evanston, Northwestern University Press.

Frow, John, 1990, „Intertextuality and ontology”, in Worton, Michael & Still Judith (eds.), Intertextuality: Theories and Practices, Manchester and New York, Manchester University Press.

Gallagher, Mary (ed.), 2008, World Writing: Poetics, Ethics, Globalization, Toronto, University of Toronto Press.

Gavins, Joana, Steen, Gerard (eds.), 2003, Cognitive Poetics in Practice, London, Routledge. Gelpi, Albert, 1990, „The Genealogy of Postmodernism: Contemporary American Poetry”, The Southern

Review, Summer, 517-541 http://writing.upenn.edu/~afilreis/88/gelpi.html Genette, Gérard, 1978, Figuri, Bucureşti, Editura Univers. Genette, Gérard, 1982, Palimpsestes. La littérature au second degré, Paris, Éditions du Seuil. Genette, Gérard, 1987, Seuils, Paris, Éditions du Seuil, coll. "Poétique". Genette, Gérard, 1997, Paratexts: Thresholds of Interpretation, Trans. Jane E. Lewin, New York, Cambridge

University Press. Genette, Gérard and Mary MacLean, 1991, “Introduction to the Paratext”, New Literary History 22 (2), 261-

272. Gibbs, R.W. jr., 1994, The Poetics of Mind, Cambridge, Cambridge University Press. Gibbs, Raymond W. jr., 1999, “Taking metaphor out of our heads and putting it into the cultural world”, in

Gibbs R.W., Jr., Steen, G.J. (eds), Metaphor in Cognitive Linguistics, Amsterdam / Philadelphia, John Benjamins, 145-166.

Glynn, Dylan, 2002, “LOVE and ANGER: the grammatical structure of conceptual metaphors” https://lirias.kuleuven.be/bitstream/123456789/223896/1/Glynn_2002

Gobin, Paul, 1986, „Preliminaries: Towards a Study of the Parodying Activity”, in C. Thompson (ed.), Essays on Parody, Toronto, Victoria University Press, 36-48.

GolopenŃia-Eretescu, Sanda, 1989, „La parodie et la feinte”, în Clive Thomson şi Alain Pagès (eds), Dire la parodie. Colloque de Cérisy, American University Studies, Series II, Romance Languages and Literature, 91, New York, Lang, 33-59.

Gregory, Elizabeth, 1996, Quotation and Modern American Poetry. “Imaginary Gardens with Real Toads”, Houston, Texas, Rice University Press.

Grigorescu, Dan, 1994, De la cucută la coca-cola. Note despre amurgul postmodernismului, Bucureşti, Editura Univers.

Grigorescu, Dan, 2000, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura şi arta postmodernă, Bucureşti, Editura Universal Dalsi.

Grivel, Charles, 1973, « Puissance du titre ; sémiologie du titre ; règles de titraison romanesque », Production de l’intérêt romanesque, La Haye-Paris, Mouton, 166-181.

Goffman, Erwin, 1974, Les Rites de l’interaction, Paris, Minuit. Gofmann, Ervin, 1974, Frame Analysis: Essays on the Organization of Experience, London, Harper. Grupul µ (1974), Retorică generală, Bucureşti, Editura Univers. Gouvard, Jean- Michel, 1998, La pragmatique. Outils pour l’analise litteraire, Paris, Armand Colin. Hacquard, Valentine, 2000, Aspects Of Modality, Los Angeles. Hassan, Ihab, 1987, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, Columbus, Ohio

Uuniversity Press. Heidegger, M., 1996, „EsenŃa limbii”, în W. Biemel, Heidegger, Bucureşti, Humanitas. Hoek, Leonard H., 1981, La marque du titre. Dispositifs sémiotiques d'une pratique textuelle, The Hague-

Paris-New York, Mouton. Hutcheon, Linda, 1977, «Modes et formes du narcissisme littéraire », Poétique, 29, 90-106. Hutcheon, Linda, 1985, A Theory of Parody. The Teachings of Twentieth-Century Art Forms, London &

New York, Methuen. Hutcheon, Linda, 1986, “Postmodern Paratextuality and History”, Texte (5-6), 301-312. Hutcheon, Linda, 1988, A Poetics of Postmodernism. History, Theory, Fiction, New York, Routledge. Hutcheon, Linda, 1997, Politica postmodernismului, traducere de Mircea Deac, Bucureşti, Editura Univers. Hutchinson, Steven, 1988, “Counterfeit Chains of Discourse: A Comparison of Citation in Cervantes'

Casamiento/Coloquio and in Islamic Hadith”, Cervantes: Bulletin of the Cervantes Society of America, nr. 8.2, 141-58.

IeŃcu, Daniela, 2006, Discourse Analysis and Argumentation Theory: Analytical framework and applications, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti.

Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, 1995, ConversaŃia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, Bucureşti, ALL.

Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, 2003, Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, Bucureşti, All EducaŃional.

Jakobson, Roman, 1964., Essays de linguistique générale, Paris, Ed. de Minuit. Jakobson, Roman, 1964, „Lingvistica şi poetica”, în Probleme de stilistică. Orientări moderne, Bucureşti,

Editura ŞtiinŃifică. Jakobson, Roman, 1966, „Poetică şi stilistică”, în Probleme de stilistică, Bucureşti. Jakobson, Roman, 1971, Selected Writings. II: Word and Language, The Hague, Mouton. Jameson, Fredric, 1991, Postmodernism or The Cultural Logic of Late Capitalism, London, Verso. Johansen, J.D., Literary Discourse: A Semiotic-Pragmatic Approach to Literature, Toronto Buffalo Londo,

University of Toronto Press, 2002. Johnson, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric of Reading, Baltimore,

John Hopkins University Press, 1980. Johnson, Mark, 1987, The body in the mind: the bodily basis of meaning, imagination, and reason, Chicago,

University of Chicago Press. Jameson, Fredric, 1991, Postmodernism, or The Cultural Logic of Late Capitalism, Durham, Duke

University Press. Jenny, Laurent, 2003, Dialogisme et polyphonie. Méthodes et problèmes,

http://www.unige.ch/lettres/framo/enseignements/methodes/dialogisme/ Jorgensen, Kathrine Sorensen Ravn, 2000, „Etude stylistique du discours de l’autre dans Madame Bovary”,

Polyphonie 1, avril http: //www.hum.au.dk/romansk/polyfoni/Polyphonie_I/polyf1kathrin.htm.

Jucker, Andreas H., Taavitsainen, Irma (Eds.), 2010, Handbook of Pragmatics, Berlin/New York, Mouton de Gruyter.

Jucker, Andreas H., Taavitsainen, Irma. “Trends and developments in historical pragmatics”. In Jucker, Andreas H., Taavitsainen, Irma (Eds.). 2010. Handbook of Pragmatics. Berlin, New York, Mouton de Gruyter: 3–32.

Kaufmann, M. E., 1992, “T.S. Eliot’s New Critical Footnotes to Modernism”, Rereading the New: a Backward Glance at Modernism, Ed. K.J.H. Dettmar, Ann Arbor, Michigan University Press, 73-86.

Katz, Seth, R., „The Poetic Use of Sentence Fragments” http://www.eiu.edu/~ipaweb/pipa/volume/katz.htm Kerbrat-Orecchioni, Catherine, 1980, L’enonciation de la subjectivite dans le langage, Paris, Armand Colin. Komartin, Claudiu, 2007, Adrian Urmanov. Între poezie şi utilitarism, http://www.clubliterar.com/text.php?tid=5810#sus Kövecses, Zoltán, 1986, Metaphors of Anger, Pride and Love. A Lexical Approach to the Structure of

Concepts, Amsterdam, John Benjamins Publishing Company. Kövecses, Zoltán, 1988, The Language of Love: The Semantic of Passion in Conversational English,

Lewisburg-London-Toronto, Bucknell University Press. Kövecses, Zoltán, 1990, Emotion Concepts, New-York, Springer-Verlag. Kövecses, Zoltán, 2002, Metaphor, Oxford University Press, Inc. Kratzer, A, 1981, „The Notional Category of Modality” , in Words, Worlds and Contexts. New Approaches in

Word Semantics, Berlin, De Gruyter. Kratzer, A., 1991, Modality, Berlin, De Gruyter. Kristeva, Julia, 1969, Sémeiotikè: recherches pour une sémanalyse, Paris, Éditions du Seuil. Lakoff, George, Johnson, Mark, 1980, Metaphors We Live By, Chicago and London, The University of

Chicago Press. Lakoff George, Turner Mark, 1989, More Than Cool Reason: A Field Guide to Poetic Metaphor, Chicago,

Chicago University Press. Lakoff, George, 1994, „The Contemporary Theory of Metaphor”, in Metaphor and Thought, Cambridge,

Cambridge University Press, p.202-251. Lauerbach, G., 2006, „Discourse representation in political interviews: The construction of identities and

relations through voicing and ventriloquizing”, Journal of Pragmatics, 38, 196-215. Laugier Sandra, 2005, „Actes de langage et états de choses: Austin et Reinach”, Les études philosophiques,

(72), 1, 73-97. http://www.cairn.info/article.php?ID_REVUE=LEPH&ID_NUMPUBLIE=LEPH_051&ID_ARTICLE=LEP

H_051_0073 Leahu, Nicolae, 2000, Poezia generaŃiei 80, Chişinău, Editura Cartier. Lehtinen, Mari, „Les points de suspension comme ressource interactionnelle” http://www.helsinki.fi/nykykielet/congres/RSL/RSLpreactes/Lehtinen.doc Lefter, Ion Bogdan, Flashback 1985: începuturile „noii poezii”, Piteşti, Paralela 45, 2005. Lennard, John, 1991, But I Digress: The Exploitation of Parentheses in English Printed Verse, New York,

Oxford University Press. Levenston, E. A.. 1992, The Stuff of Literature: Physical Aspects of Texts and Their Relation to Literary

Meaning, Albany, SUNY Press. Levin, Harry, 1977, “The Title as Literary Genre”, Modern Language Review (72), XXIII-XXXVI. Levinson, Stephen, C., 1983, Pragmatics, Cambridge, Cambridge University Press. Lombardi, Elena, 2007, The Syntax of Desire: Language and Love in Augustine, the Modistae, Dante,

Toronto, University of Toronto Press. Lyotard, Jean-François, 1979, La Condition Postmoderne: Rapport sur le Savoir, Paris, Les Éditions de

Minuit. Maingueneau, Dominique, 1993, Le contexte de l’oeuvre litteraire. Enonciation, ecrivain, societe, Paris,

Dunod. Maingueneau, Dominique, 1990, Pragmatique pour le discours literaire, Bordas. [2007, Pragmatică pentru

discursul literar. EnunŃarea literară, traducere de Raluca-Nicoleta BalaŃchi, Iaşi, Institutul European]. Maingueneau, Dominique, 2008, Lingvistică pentru textul literar, traducere de Ioana Crina Coroi şi Nicoleta

Loredana Moroşan, Iaşi, Institutul European. Maiorino, Giancarlo, 2008, First Pages: A Poetics of Titles, Philadelphia, The Pennsylvania State University

Press.

Mancaş, Mihaela, 1991, Limbajul artistic românesc în secolul XX, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică. Mancaş, M., 2005, Tablou şi acŃiune. Descrierea în proza narativă românească, Bucureşti, E.U.B. Mancinelli, Laura, 1978, Il messaggio razionale dell’avanguardia, Torino, Einaudi. Maniez, Claire, 2010, „La syncope narrative dans Lolita de Vladimir Nabokov”, Sillages critiques, 11

http://sillagescritiques.revues.org/index1645.html. Marcus, Solomon, 2005, Întâlnirea extremelor. Scriitori – în orizontul ştiinŃei, Piteşti, Paralela 45. Marcus, Solomon, Calude, Andreea, 2010, „Syntactic Iconicity, Within and Beyond its Accepted Principles”,

RRL, (LV), Issue 1. Martanovschi, L., 2008, “‘The I Embodied from Somebody Else’ – Place and Memory in Ioan Flora’s

Poetry”, în Analele ŞtiinŃifice ale UniversităŃii „Ovidius” , ConstanŃa. Seria Filologie, 19/2008. Martin, Mircea, 1995, „D’un postmodernisme sans rivages et d’un postmodernisme sans postmodernité”, în

Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 1-2/, Le postmodernisme dans la culture roumaine, Bucharest, Editions Univers, 3-13.

Mavrodin, Irina, 1994, Mâna care scrie. Spre o poietică a hazardului, Bucureşti, Editura Eminescu. May, Jacob, L., 1999, When Voices Clash. A Study in Literary Pragmatics, Berlin, New York, Mouton de

Gruyter. McCorkle, James, 1997, “The Inscriptions of Postmodernism in Poetry”, International Postmodernism:

Theory and Literary Practice, Eds. H. Bertens and D. W. Fokkema, Amsterdam, John Benjamins, 43-51.

Mc. Glow, Matthew S., 2007, „What is the explanatory value of a conceptual metaphor?” in Language & Cognition, 27, 109-126.

McHale, Brian, 1987, „Postmodernist Lyric and the Ontology of Poetry”, Poetics Today, 8 (1), 19-44. McHale, Brian, 1992, „Making (Non)sense of Postmodernist Poetry”. In Language, Text and Context, Essays

in Stylistics, Edited by Michael J. Toolan, New York, Routledge, 6-38. Mey, Jacob, 1999, When Voices Clash. A Study in Literary Pragmatics, Berlin, New York, Mouton de

Gruyter. Mihăilă, Eacterina, 2003, Semiotica poeziei româneşti neomoderne, Bucureşti, Cartea Românească. Miller, Jay Hillis, 1991, Theory Now and Then, Harvester. Mincu, Marin, 1993, Textualism şi autenticitate (Eseu despre textul poetic, III), ConstanŃa, Pontica Mincu, Marin, 2004, „O nouă generaŃie literară”, în Ziua Literară, nr. 40, 10 februarie 2003, reprodus în

Mincu, Marin, GeneraŃia 2000. Antologie, ConstanŃa:, Editura Pontica, 321 – 322. Mincu, Marin, 2001, „Fracturismul poetic – o negaŃie neoavangardistă a optzeciştilor”, în Luceafărul, nr. 7,

21 februarie, http://asalt.tripod.com/a_086.htm Miner, Earl, 1990, Comparative Poetics. An Intercultural Essay on Theories of Literature, Princeton

University Press. Moeshler, Jacques, Reboul, Anne, 1999, DicŃionar enciclopedic de pragmatică, Cluj, Editura Echinox. Moeshler, Jacques, 2004, „Dialogue et causalité: force causale, actes de langage et enchaînement”, Cahiers

de Linguistique Française, 26 clf.unige.ch/num.php ?numero=26 Moles, A., 1971, Psychologie du kitsch. L’art du bonheur, Munich, Denoël/Garthier. Monte, Michel, 2007, „Poésie et effacement énonciatif”, Semen, 24

http://semen.revues.org/document6113.html. Morson, Gary Saul, 1989, „Parody, History and Metaparody”, în G. S. Morson & C. Emerson (eds.),

Rethinking Bakhtin: Extensions and Challenges, Illinois, Northwestern University, 63-86. Munteanu, Ştefan, 1995, Introducere în stilistica operei literare, Timişoara, Editura de Vest. Mustajoki, Arto, 2007, „From Meaning to Form: An Alternative Model of Functional Syntax”, in Russian

Language Journal, nr. 57, 3-28. Muşina, Alexandru, 1999, „Poezia cotidianului”, în Gh. Crăciun, CompetiŃia continuă. GeneraŃia 80 în texte

teoretice, Piteşti, Editura Paralela 45, 165-168. Muşina, Alexandru, 1999, „Poezia – o şansă...”, în Gh. Crăciun, CompetiŃia continuă. GeneraŃia 80 în texte

teoretice, Piteşti, Editura Paralela 45, 168-172. Müller, Beate (ed.), 1997, Parody: Dimensions and Perspectives, Amsterdam, Rodopi. Myers, Greg, 2000, “Unspoken speech: hypothetical reported discourse and the rhetoric of everyday talk”,

Text, 19, 571-590. NeŃ, Mariana, 1989, O poetică a atmosferei, Bucureşti, Univers. Nochlin, Linda, 1994, The body in pieces: the fragment as a metaphor of modernity, New York, N.Y.,

Thames and Hudson.

Nølke, Henning; Fløttum, Kjersti şi Norén, Coco, 2004, ScaPoLine – La théorie scandinave de la polyphonie linguistique, Paris, Éditions Kimé.

Nølke, Henning; Olsen, Michel, 2000, POLYPHONIE: Théorie et terminologie, dans Polyphonie- recherches en linguistique et littérature, 2, septembre

http://www.hum.au.dk/romansk/polyfoni/ Polyphonie_II/poly2_NolkeOlsen_ article.htm. Nølke, Henning, 2001, La ScaPoLine 2001, Version révisée de la théorie Scandinave de la Polyphonie

Lin guistique http://www.hum.au.dk/ romansk/polyfoni/Polyphonie_III/Henning_Nolke.htm. Nølke, H., Kjersti Fløttum şi Coco Norén, 2004, ScaPoLine – La théorie scandinave de la polyphonie

linguistique, Paris, Éditions Kimé. Oancea, Ileana, 1998, Semiostilistica, Timişoara, Editura Excelsior. Oatley, Keith, Duncan, Elaine, 1992, „Incidents of emotion in daily life”, in K.T. Strongman (ed.),

International Review of Studies on Emotion, Chichester, Wiley, 250-293. Ohmann, Richard, 1981, „Actele de vorbire şi definiŃia lteraturii”, în Borcilă, McLain (eds.), 179-199. Ohmann, Richard, 1981, „Literatura ca act”, în Borcilă, McLain (eds.), 200-209. Ong, Walter J., 1982, Orality and literacy, New York, Methuen and Co. Palmer, F. R., 2001, Mood And Modality (2nd ed.), Cambridge, Cambridge University Press. Parpală, Emilia, 1984, Poetica lui Tudor Arghezi. Modele semiotice şi tipuri de text, Bucureşti, Minerva. Parpală-Afana, Emilia, 1994, Poezia semiotică. PromoŃia ’80, Craiova, Sitech. Parpală, Emilia, Poetica. O introducere, Craiova, Editura Austrom, FundaŃia „Scrisul Românesc”, 1998. Parpală, Emilia, 2006, Introducere în stilistică, Craiova, Editura Universitaria. Parpală, Emilia, 2007, „Pragmasemantica emoŃiilor în La lilieci de Marin Sorescu”, AUC, Seria ŞtiinŃe

Filologice, Lingvistică (1-2), 162-173. Parpală, Emilia, 2011, „EmoŃii în context: La lilieci de Marin Sorescu”, în Parpală, Emilia, Carmen Popescu

(coord.), Comunicare şi identitate. Perspective lingvistice şi culturale, Craiova, Editura Universitaria. Parpală, Emilia, 2007, Semiotica generală. Pragmatica, Craiova, Editura Universitaria. Parpală, Emilia, 2009, Comunicarea verbală, Craiova, Editura Universitaria. Pascu (Popescu), Carmen, 2006, Scriiturile diferenŃei. Intertextualitatea parodică în literatura română

contemporană, Craiova, Editura Universitaria. Paveau, Marie-Anne, 2010, „Interdiscours et intertexte. Généalogie scientifique d’une paire de faux

jumeaux”, în Actes du colloque international Linguistique et littérature: Cluny, 40 ans après, 29-31 octobre 2007, Besançon, PUFC, 93-105.

Peirce, C.S., 1990, SemnificaŃie şi acŃiune, Bucureşti, Humanitas. Petrescu, Ioana Em., 1981, „Tehnica citatului în poezia lui Nichita Stănescu”, în Limbă şi literatură, seria II,

ModalităŃi de interpretare a textului literar, Sighişoara, 1979, Bucureşti, 25-31. Petrescu, Ioana Em., 1993, Ion Barbu şi poetica postmodernismului, Bucureşti, Cartea Românească. Petrescu, Liviu, 1998, Poetica postmodernismului, Piteşti, Paralela 45. Plantin, Christian, 2005, L’Argumentation. Histoire, theories et perspectives, Paris, P.U.F. Plett, Heinrich, 1983, ŞtiinŃa textului şi analiza de text. Semiotică, lingvistică, retorică, Bucureşti, Univers. Plett, Heinrich, (ed.), 1991, Intertextuality, New York, de Gruyter. Poirier, Richard, 1992, The Performing Self. Compositions and Decompositions in the Languages of

Contemporary Life, Rutgers University Press. Popescu, Carmen, 2011, „Focalizarea proceselor comunicative în discursul poetic postmodern”, în Parpală,

Emilia, Carmen Popescu (coord.). Postmodernismul. CreaŃie şi interpretare, Craiova, Universitaria, 91-114.

Rabatel, Alain, 1998, La construction textuelle du point de vue, Lausanne, Delachaux & Niestlé. Rabatel, Alain, 2002, „Sur-énonciateurs et construction dissensuelle des savoirs”, EduSCOL, Formation

continue des enseignants http:// eduscol.education. fr/D0126/didactiqueoral_acte.htm. Rabatel, Alain, 2006, “La dialogisation au coeur du couple polyphonie/dialogisme chez Bakhtin”, Revue

Romane, Blackwell Publishing, (41), 1, 55-80. Rastier, François, 1991, Sémantique et recherches cognitives, Paris, P.U.F. Reboul, Anne, 1999, „Polifonie şi enunŃare”, în Moeschler, Jacques şi Reboul, Anne, DicŃionar enciclopedic

de pragmatică, coord. traducerii de Carmen Vlad şi Liana Pop, Cluj, Editura Echinox, 303-326. Recanati, François, 2001, „Open Quotation”, Mind, (110), 637-687.

Renzi, Lorenzo, 2000, Cum se citeşte poezia. (Cu aplicaŃii asupra unor poeŃi italieni din secolul al XX), ConstanŃa, Editura Pontica.

Riffaterre, Michael, 1979°, „La syllepse intertextuelle”, Poétique, (40), 496-501. Riffaterre, Michael, 1979b, „Sémiotique intertextuelle: L'Interprétant”, Revue d’Esthétique, (1-2), 128-150. Riffaterre, Michael, 1990, “Compulsory Reader-Response: the Intertextual Drive”, Intertextuality: Theories

and Practices, Eds. M. Worton and J. Still, Manchester & New York, Manchester University Press, 56-78.

Rinn, Michel (ed.), 2008, ömotions et Discours. L’usage des passions dans le langage, Press Universitaires de Rennes.

Rorty, Richard, 1998, ContingenŃă, ironie, solitudine, Bucureşti, Editura All. Rose, Margaret, 1979, Parody/Metafiction, London, Taylor & Francis. Rosier, Laurence, 1999, Le discours rapporté: histoire, théories, pratiques, Paris, Editions Duculot. Rossen-Knill, D. F. and R. Henry, 1997, „The pragmatics of verbal parody’. Journal of Pragmatics 27, 6,

719-752. Roulet, Eddy, 1999, La description de l'organisation du discours. Du dialogue au texte, Paris, Didier. Saeed, J.J., 2002, Semantics, Oxford, Blackwell. Samoyault, T., 2001, Littérature et mémoire du présent, Paris, Ed. Pleins Feux. Santarpia A., 2000, „Il sangue, l’anima, il corpo”, Arti Terapie, VI, nr. 1, 15. Santarpia A., 2003, „La rappresentazione linguistico-poetica del corpo”, Arti Terapie, Year IX, nr. 3/4, 21-

22. Santarpia A., 2003, „Le cartografie corporee del Furioso”, Arti Terapie, IX, nr. 11/12. Sarfati, Georges-Elia, 2008, „Sens commun et effets de discours: note sur la contribution de la théorie du

speech act à l’analyse des norms sémiotiques (linguistique, pragmatique, peaxéologie)”, în Rinn (ed.), 65- 79.

De Saussure, Ferdinand, 1998, Curs de lingvistică generală, ediŃie critică de Tulio De Mauro, traducere de Irina Izverna Tarabac, Iaşi, Polirom.

Sbisà, Marina, 1984, On Illocutionary Types, Journal of Pragmatics 8 (1), 93–112. Sbisà Marina, 1995, “Speech act theory”, în: Jef Verschueren, Jan-Ola ﾖstman and Jan Blommaert (eds.),

Handbook of Pragmatics, 495–506. Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins. Sbisà, Marina, 2002, “Speech Acts in Context”, Language and Communication, 22 (4), 421–436. Schmit, John, 1993, ‘I only said – the syntax –‘: Elision, recoverability, and insertion in Emily Dickinson’s

poetry”, in Style, 27, (1), 106-124. Searle, J.R., 1969, Speech Acts: An Essay in the Philosophy of Language, London, Cambridge University

Press. Searle, J.R., 1975, „The Logical Status of Fictional Discourse”, New Literary History, (6), 2, 319- 332.

http://www.typetoken.com/100B/Searle_Fiction.pdf Searle, J.R., 1979, Expression and Meaning: Studies in the Theory of Speech Acts, Cambridge, U.K.,

Cambridge University Press. Searle, J.R., 1981, „Statutul logic al discursului ficŃional”, în Borcilă, Mircea, McLain, Richard (eds.), 1981,

Poetica americană. Orientări actuale, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 210-225. Searle, J.R., 1983, Intentionality, Cambridge, Cambridge University Press. Searle, J.R., 1991, „Metaphor”, in Pragmatics, New York, Oxford University Press, 519 -539. Sell, Roger D., (ed.), 1991, Literary Pragmatics, London & New York, Routledge. Sell, Roger, D., 2000, Literature as Communication. (The Foundation of Mediating Criticism), Amsterdam,

Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Sesar, Dubravka, „On the syntax of poetry and the poetry of syntax. Exemplified by a passage from a poem”.

Contemporary linguistics, 64, (2), 2007, 179-189. Simpson, Paul, 2004, Stylistics. A Resource Book for Students, London, Routledge. Sontag, S., 1978, AIDS and Its Metaphors, New York, Farrar, Straus and Giroux. Sontag, S., 1989, Illness as Metaphor, New York, Vintage Press. Sorea, Daniela, 2007, Pragmatics: Some Cognitive Perspectives, Bucureşti, Editura UniversităŃii din

Bucureşti. Spiridon, Monica, 2006, „Cum poŃi să fii român”. VariaŃiuni pe teme identitare, Craiova, Scrisul Românesc. Stockwell, Peter, 2002, Cognitive Poetics. An Introduction, London, Routledge. Stoianova, Inga, 2008, „Metafora în terminologie”, in Intertext,1-2, 181-188. Şuteu, Flora, 1986, DificultăŃile ortografiei limbii române, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică.

Talvet, Juri, 2005, A Call for Cultural Symbiosis, translated by H.L. Hix, Toronto, Guernica. Tartakovsky, Roi, 2009, „E. E. Cummings's parentheses: punctuation as poetic device”, în Style, vol. 43, (2),

215-247. Tuomarla, Ulla, 2010, „La parenthèse comme point de rencontre”, în Ci-Dit, Communications du IVe Ci-dit,

mis en ligne le 02 février 2010, URL: http://revel.unice.fr/symposia/cidit/index.html?id=679. łeposu, Radu G., 2002, Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar 9, ediŃia a II-a, Cluj-

Napoca, Dacia. Urian, Tudorel, 2007, “Un postmodern sentimental”, în România literară, nr. 12/30 martie. Urmanov, Adrian, 2003, „generaŃia tu: o altă inimă/o altă literatură”, în Paradigma, nr 1-2

http://www.revistaparadigama.ro/ Urmanov, Adrian, 2003, „eu sunt poemul utilitar” în Paradigma, nr 1-2, reprodus în Mincu, Marin, 2004,),

GeneraŃia 2000. Antologie, ConstanŃa, Editura Pontica, 339 – 343. Vanderborg, Susan, 2001, Paratextual Communities: American Avant-Garde Poetry since 1950, Carbondale,

Southern Illinois University Press. Vattimo, G., 1994, Dincolo de cuvânt, ConstanŃa, Editura Pontica. Védénina, Ludmilla, 1989, Pertinence linguistique de la présentation typographique, Paris, Peeters-Selaf. Verdonk, Peter, 2005, „Painting, poetry, parallelism: ekphrasis, stylistics and cognitive poetics”, in

Language and Literature. Journal of the Poetics and Linguistics Association, Sage Publications, 14, nr. 3, 231-244.

Vicea, Maribel P., 2003, “Le titre est-il un désignateur rigide?”, Congreso Internacional de Estudios franceses, La Rioja encrucijada de caminos, XI Coloquio de la APFFUE, El texto como encrucijada. Estudios franceses y francófonos, Universidad de La Rioja, Eds. Mª J. S. Cascante e I. I. Las Heras, Logroño, 250-259.

Victor, Lucien, 2007, „Grammaire et Poésie: trois exemples”, în Semen [Linguistique et poésie: le poème et ses réseaux], nr. 24, http://semen.revues.org/document5953.html].

Vimala, Herman, 2006, „Contexts and Acts in G.M. Hopkin’s «wake and Feel the Fell... »” în Language and Literature. Journal of the Poetics and Linguistics Association, Sage Publications, 15, nr. 1, 89/111.

Vion, Robert, 1992, La Communication verbale. Analyse des interactions, Paris, Hachette. Vlădăreanu, Elena, 2004, „Ia-Ńi târfa şi pleacă”, în Mincu, Marin, 2004, GeneraŃia 2000. Antologie,

ConstanŃa, Editura Pontica, 325 – 328. Wall, Anthony, 1986, „Parody without Markers. Baudelaire’s « Le mauvais vitrier »”, în: Clive Thompson

(ed.), Essays on Parody, Toronto, Victoria University Press, 61-72. White, Duncan, 2005, „(I have camouflaged everything, my love): Lolita’ s Pregnant Parentheses”, Nabokov

Studies, volume 9, 47-64 http://en.wikipedia.org/wiki/Bracket" Williams, Robert Grant, 1993, „Reading the Parenthesis”, în SubStance 70, 53-64. Zafiu, Rodica, 2000, NaraŃiune şi poezie, Bucureşti, Editura All. Zafiu, Rodica, 2002, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, E.U.B. ∗∗∗ 1983, Ce este literatura? Şcoala formală rusă, Bucureşti, Editura Univers. ∗∗∗ 1996, DEX - DicŃionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic. *** 1997, Recherches en Communication, Le récit médiatique, nr. 7, Université Catholique de Louvain,

Presses de l’Université Catholique de Louvain. ∗∗∗ 2008, Gramatica limbii române. EnunŃul, Vol. II, Bucureşti, Editura Academiei Române. ∗∗∗ 2009, BilanŃul douămiismului, Vatra, nr. 3. ∗∗∗ „What Lies Within: Parentheses and Ambiguity in Poetry of the Twentieth Century” http://www.thepequod.org.uk/essays/litcrit/parenthe.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Parenthesis.