SINDROMUL CEFALALGIC

• Cefaleea, reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome.

• Poate avea etiologii multiple.

• Este definita ca durerea de cap difuza sau localizata cu o incidenta foarte mare( 90%).

• Majoritatea cazurilor au o semnificatie minora ( cefalee primara), dar pot exista si situatii in care cefaleea reprezinta un simptom pentru o afectiune grava

( cefaleea secundara).

• Printr-o anamneza corecta putem sa stabilim un diagnostic de sindrom si in urma unui examen obiectiv al pacientului sa confirme diagnosticul clinic care sa orienteze catre un diagnostic etiologic.

• Este foarte important sa identificam si sa tratam urgent afectiunile care pun viata in pericol ( tumori sau patologie vasculara).

• Dupa ce cefaleea secundara a fost exclusa, trebuie stabilit tipul de cefalee primara.

• In functie de aceasta se stabilesc masurile terapeutice care trebuiesc bine directionate in vederea scaderii disconfortului, a imbunatatirii vietii personale si profesionale.

• Cefaleea primara debuteaza in copilarie, adolescenta sau in decada 2-3 de viata.

• Migrena, de regula se instaleaza la pubertate, inceteaza la menopauza, dar sunt si situatii in care migrena poate debuta la aceasta varsta.

• O cefalee cu debut dupa 50 de ani este de regula de etiologie organica.

• De regula, afectiunile care pot debuta cu simptomatologie caracterisitca cefaleei secundare, apar in cea de a doua jumatate a vietii si evolueaza insidios si lent.

• Cefaleea secundara poate debuta si in urma unor traumatisme craniene sau cervicale a infectiilor si a unor afectiuni din sfera ORL, oftalmo, sau ale nervilor cranieni.

• Print-o anamneza corecta putem stabili:- localizarea; - Intensitatea;- durata si evolutia- conditiile de aparitie;- antecedentele personale;- antecedentele heredocolaterale;• Toate aceste elemente pot ajuta la

stabilirea diagnosticului clinic, care sa orienteze catre ex. paraclinice in vederea confirmarii sau infirmarii diagnosticului.

• Localizarea:- daca durerea este localizata in teritorii

vecine ochilor, dintilor, sau urechilor, este foarte probabil ca o afectiune a acestora sa fie la originea durerii;

- durerea de la nivelul sinusurilor, maxilare frontale, edmoidale, poate fi determinata de afectiuni de la acest nivel;

- Durerea pe traiectul nervilor cranieni poate sugera diverse nevralgii ( nevralgia de trigemeni cu o maxima intensitate de-a lungul ramuriei oftalmice, sau a ramurei mandibulare)

- durerea pe traiectul nervilor cranieni poate sugera diverse nevralgii ( nevralgia de trigemeni cu o maxima intensitate de-a lungul ramuriei oftalmice, sau a ramurei mandibulare)

- in foarte multe cazuri, localizarea durerii este vag precizata ( legiune frontala, occipitala, hemicranie);

- hematomul subdural poate determina cefalee de intensitate mare, localizata la nivelul si zona adiacenta leziunii. Durerea este continua din momentul aparitiei si creste in intensitate;

- cefaleea cluster este aproape totdeauna unilaterala, initial pornind din zona periorbitala;

- localizarea unilaterala a durerii poate surveni si in leziuni organice.

- cefaleea cu debut acut, localizata de regula la nivelul hemicraniului, insotita de greturi, voma si separata de perioade de liniste, ne orienteaza catre migrena;

- in sprijinul diagnosticului de migrena pot fi analizate cauzele declansatoare: stresul fizic si psihic, schimbari bruste ale ritmului de viata, greseli alimentare prin exces

( cafea, vin rosu, etc);

• Intensitatea:- este greu de interpretat intensitatea durerii

avand in vedere caracterul subiectiv al fiecarei persoane;

- cefaleea cu intensitatea deosebita, poate fi un semn predictiv pentru accidente vasculare, meningite, sau tumori;

- intensiatea cea mai mare in cazul cefaleei de timp tensional, se localizeaza la nivelul gatului, umerilor si regiunii occipitale, dar poate interesa si regiunea fronotoparietala.

• Durata si evolutia:

- cefaleea terebuie sa fie analizata cu atentie in ceea ce priveste durata si modul de evolutie;

- daca durerea persista de mult timp, se repeta la anumite intervale si evolueaza cu aceleasi caracteristici, ne orienteaza catre o afectiune fara o gravitate deosebita;

- cefaleea care apare sub forma de criza, la intervale lungi de timp si care este declansata de anumite cauze care pot fio evidentiate, ne orienteaza catre migrena;

- cefaleea care se accentueaza net si evolueaza constant, poate fi determinata de tumori cerebrale sau alte cauze care sa determine hipertensiunea intracraniana;

• Conditiile de aparitie:

- pot fi in unele situatii precizate;

- se pot preciza factorii care agraveaza sau usureaza cefaleea;

- cefaleea care apare dimineata devreme, este declansata de cele mai multe ori de cresterea tensiunii arteriale la persoanele hipertensive;

- cefaleea premesnstruala poate fi declansata de instalarea ciclului menstrual;

- aparitia cefaleei dupa pranzuri cu alimente greu digerabile, grasimi, prajeli, alcool, cafea, etc ( migrena de tip bilioduodenala);

- cefaleea care apare datorita tulburarilor de acumulare dupa efortul de citit, mai ales cand sunt necesari ochelari sau cand acestia nu sunt potriviti ca dioptri ( cefalee secundara);

- cefaleea declansata de modificari meteorologice ( cefalee posttraumatica sau reumatoida);

• Antecedentele personale:

- cefaleea care se instaleaza dupa un traumatism cranian, chiar cu interval liber, poate fi determinata de un hematom subdural;

- cefaleea care se insoteste de scotoame centrale la o persoana cu antecedente de hipertensiune arteriala, poate fi determinata de cresterea valorilor tensionale;

- cefaleea instalata dupa interventii chirurgicala pentru afectiune neoplazica, ne orienteaza catre posbilitatea aparitiei metastazelor cerebrale;

• Antecedentele heredocolaterale de migrena ne pot orienta catre o migrena ereditara

• Examinarea persoanei care acuza cefalee trebuie sa cuprinda:

- Examen local;

- Examen general;

- Examinari de specialitate:

- ex. neurologic(proces tumoral;AVC)

- ex oftalmologic ( glaucom, tulb de

vedere necorectate)

- Examinari paraclinice in vederea stabilirii etiologiei.

• Examinari paraclinice:- F.O. – (hipertensiune) - hemoragii retiniene ( hemoragii arahnoidiene); - edem papilar ( presiune intracraniana);- Punctie lombara – (etiologie infectioasa);- HLG ( anemie)- Uree, creatinina, insuficienta renala;- TSH ( hipotiroidie)- RMN ( leziuni de fosa posterioara si anomalii

de substanta alba)- EEG, nu deceleaza leziuni structurale

PRINCIPALELE TIPURI DE CEFALEE

MIGRENA

• Reprezinta cea mai frecventa forma de cefalee;

• Apare sub forma de crize precedata de greturi, voma, fotofobie, fonofobie;

• Cefaleea are cel mai adesea caracter de hemicranie, dar poate evolua si cu localizare frontala, occipitala sau difuza;

• Debutul crizelor de migrena poate fi evidentiate inainte de pubertate, la peste 50% din cazuri si foarte rar apare dupa varsta de 40 de ani.

• Este de semnalat caracterul periodic de aparitie al crizelor de migrena, urmat de intervale scurte sau lungi de timp, fara crize;

• Trebuie sa evidentiem faptul ca, pe masura inaintarii in vrasta, crizele se repeta la intervale tot mai mari si scad in intensitate;

• Crizele de migrena pot avea caracter ereditar, sunt mai frecvente la femei si in mediul urban;

• Mecanismul patogenic este de origine vasomotorie, reprezentat de spasm arteral sau arteriolar, urmat de vasodilatatie cu crsterea permeabilitatii capilare, care determina edem cerebral;

• Mecanismul vasomotor este influentat de cresterea cantitatilor de histamina si serotonina care determina de asemnea, tulburarile digestive ( greturi, voma) si fotofobia;

• De regula, crizele de migrena sunt precedate de o faza prodromala de 24-48 ore, caracterizata prin irascibilitate, insomnie sau somnoloenta, scaderea apetitului si uneori tulburari vizuale, reprezentate de prezenta scotomului scintilant ( pata in campul vizual inconjurata de o zona luminoasa);

• La unele persoane, perioada prodromala poate fi manifestata prin parestezii in hemicraniul de partea opusa celei in care va apararea cefaleea, tulburari de vorbire, tulburari auditive sau tulburari psihice ( depresie sau anxietate)

• In perioada de criza, cefaleea este intensa, uneori insuportabila, are caracter pulsatil si se localizeaza frontal si supraorbital, sau temporal, pariental sau la nivelul vertexului;

• Durerile sunt exacerbate de lumina si/sau zgomote si se insotesc de greturi, voma, tulburari de echilibru;

• Durata unei crize de migrena este diferita de la o persoana la alta, dar de cele mai multe ori o zi, mai rar 2 zile si foarte rar peste acest interval, pana la 72 de ore;

• O forma particulara de migrena o reprezinta migrena oftalmoplegica, care se caracterizeaza prin: midriaza, ptoza

palpebrala si diplopie, care poate sa dureze de la cateva ore la cateva zile, sau chiar saptamani.

• Pincipalele forme clinice de migrena:

- Migrena fara aura;

- Migrena cu aura;

- Migrena retiniana

- Sindrom periodic al copilariei;

• Migrena fara aura:

- este cel mai frecvent subtip de migrena;

- se caracterizeaza prin crize recurente de cefalee cu durata de 4-72 de ore;

- cefaleea este localizata unilateral;

- are caracter pulsatil;

- este de intensitate moderata sau severa;

- este agravata de activitatea fizica;

- se ascoaiza cu greturi, voma, foto si fonofobie.

• Migrena cu aura:

- caracterizata prin prezenta semnelor neurologice de focar, care se instaleaza gradual in 5-20 de minute, care dureaza cel putin 60 de minute si care preced instalarea cefaleei;

- cefaleea poate evolua cu aceleasi caractere ca si in cazul migrenei fara aura;

- cefaleea poate evolua fara caracterele migrenei sau chiar poate sa lipseasca.

• In functie de caracterul cefaleei, migrena cu aura, se poate clasifica in:

- aura tipica, cu cefalee migrenoasa, in care aura poate fi reprezentata de simptome vizuale si sensitive, sau tulburari de limbaj, care preced instalarea cefaleei; cefaleea are caracter migrenos;

- aura tipica cu cefalee de tip nemigrenos;- aura tipica, fara cefalee;- migrena hemiplegica familiala,

caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor;

- migrena hemiplegica familiala, caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor; simpt. caracterisitca deficitului motor se intalneste la cel putin o ruda de gr.I sau II; cefaleea poate sa preceada instalarea simptomatologiei de deficit motor, sau sa lipseasca.

- migrena hemiplegica sporadica, carac prin aura cu simptomatologie de deficit motor, dat in antecedentele heredocolaterale nu gasim prezenta migrena hemiplegica la rude de gr I sau II;

- migrena de tip bazilar, care este caracterizata prin aura, cu simptome vizuale, bilaterale, urmate apoi de unul sau mai multe simptome de tip dizartrie, hipoacuzie, diplopie, parestezii bilatrerale

• Migrena retinina:

- evolueaza cu simptomatologie vizuala, unilaterala ( scotoame, scintilatii);

- se instaleaza cefalee migrenoasa;

• Sindroame periodice ale copilariei:- voma ciclica, caracterizata clinic prin

episoade de greata, voma, tegumwente plaide, urmata de perioada libera;

- migrena abdominala, care evolueaza cu durere abdominala episodica, cu durata 1-2 ore, localizata pe linia mediana si urmata de perioada libera;

- vertijul paroxistic benign al copilariei, caracterizat prin atacuri recurente de vertiji, fara semne premonitorii, si care se rezolva spontan.

CEFALEEA DIN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

• Cefaleea este relativ frecventa la pers. Hipertensive fiind uneori primul semn care atrage atentia asupra diagnosticului;

• Cefaleea este mai frecventa la persoanele cu valori hipertensive mari si mai ales cu valori ale TAD peste 110 mg/Hg;

• Caracteristica cefaleei din hipertensiune, este ca aparare dimineata devreme, fiind motiv de trezire din somn, se ateneueaza in timpul diminetii si dispare.

• Localizarea cefaleei este predominent occipitala, mai ales in cazul cresterii valorilor diastolice;

• Poate fi localizata in zona frontala temporala sau difuza;

• Cefaleea matinala cedeaza la administrarea de aspirina, antinevralgic si cafea;

• Daca cefaleea apare la un tanar cu hipertensiune, poate sa semnaleze debutul unnei glomerunonefrite difuza acuta;

• Cefaleea din criza hipetensiva este foarte intensa si zse insoteste de ameteli, greturi, fototfobie;

• Cefaleea se amelioreaza dupa un tratament antihipertensiv eficient, care duce la normalizarea valorilor tensionale;

• Cefaleea instalata brusc cu intensitate foarte mare la o persoana hipertensiva, poate sa semnaleze instalarea unui AVC;

CEFALEEA POSTRAUMATICA

• Apare dupa un interval diferit de timp, in urma unui traumatism cranian;

• Semnalizeaza posibilitatea formarii unui hematom;

• In functie de vasul de sange afectat, debutul cefaleei este acut ( cateva ore dupa traumatism);

• Instalarea cefaleei se instaleaza progresiv dupa o perioada de timp (1-2 luni);

• Daca hematomul are localizare extradural si se instaleaza rapid, poate sa rapida hipertensiune intracraniana, caracterizata prin: cefalee intensa, varsaturi, diplopie, evolutia catre somnolenta, stupoare, coma;

• Daca hematomul este localizat subdural, se instaleaza rent, progresiv; in functie de dimensiunile hematomului format, se pot instala semne de hipertensiune intracraniana.

CEFALEEA POSTCOMITIONALA

• Cefaleea are sediul in regiunea cervico-occipitala sau la nivelul vertexului;

• Mecanismul de procedere al cefaleei este complex, un mecanism vascular, contractie musculara si o componenta postraumatica;

• In antecedente prin anamneza se evidentiaza criza comitiala;

CEFALEEA PSIHOGENA

• Cefaleea apare ca urmare a unei tensiuni psihice;

• Este localizata la nivelul regiunii cervicale si a vertexului;

• Are caracter construcutiv cu intensitate si durata variabila de la cateva minute la cateva saptamani;

• Cefaleea este declansata de emotii, stari conflictuale, efort intelectual, pe fondul existentei unui teren cu personalitate nevrotica sau psihotica.

CEFALEA DIN SPONDILOZA CERVICALA

• Este localizata la nivelul regiunii cervico-occipitale

• Se instaleaza dupa o perioada de inactivitate sau pozitii incomode

• Se accentueaza la miscarile pasive sau active ale capului

CEFALEEA DIN AFECTIUNI INFLAMATORII ALE SINUSURILOR

• Apare ca urmare a reactilor inflamatorii de la nivelul sinusurilor frontomaxilare

• Este localizata frontal sau fronto-orbital

• Intensitatea este mare dimineata si se atenueaza pe parcursul zilei

• Caracteristic, cefaleea se accentueaza la aplecarea capului inainte

CEFALEEA DIN AFECTIUNI OCULARE

• Glaucom, iridociclite, tulburari de acomodare (hipermetropie si astigmatism)

• In cazul glaucomului cefaleea se instaleaza frontal, retro-orbital, de intensitate variabila; daca durerea este mare poate iradia pe traiectul ramurii oftalmice a nervului trigemen.

• In cazul tulburarilor de acomodare cefaleea se instaleaza progresiv si creste ca intensitate in urma efortului efectuat de contractia muschilor de la nivelul ochiului; se localizeaza la nivelul orbitei, frontal si temporal.

CEFALEEA DIN ERTERITA TEMPORALA (HORTON)

• Se instaleaza de regula la persoane in varsta datorita afectarii arterei temporale superficiale

• Poate evolua cu complicatii oculare (pana la cecitate)

• Clinic, cefalee unilaterala, peritemporala, de intensitate mare, cu evolutie in crize paroxistice

• Diagnosticul se stabileste clinic si se confirma histologic ( modificari ale mediei arterei temporale)

CEFALEEA HISTAMINICA

• Apare nocturn, cu localizare unilaterala

• Este de intensitate mare cu durata de 1-2 h

• Poate evolua pe o perioada de cateva saptamani sau luni si apoi perioade lungi fara dureri (cativa ani)

• Se poate insotii de lacrimare erinoree, ptoza palpebrala

• Este declansata de emotii, surmenaj intelectual, consum de alcool

CEFALEEA DUPA PUNCTIA LOMBARA

• Cefaleea apare la 12-24 h, dupa punctia lombara, la aproximativ 20% dintre pacienti

• Cefaleea are caracter pulsatil, este localizata in regiunea cervico-occipitala si/sau frontala

• Se accentueaza la schimbarea pozitiei din clino in ortostatism

• Dureaza de la 1-2 zile la 14 zile

• Dispare spontan

CEFALEEA DIN MENINGITE

• Cefaleea este intensa generalizata si se insoteste de :

-febra

-stare generala alterata

-fotofobie

-voma

-semn Kerning prezent

-eventual pozitie “cocos de pusca”

CEFALEEA HIPOGLICEMICA

• Poate sa apara in hipoglicemii spontane

• Nu este bine definita si dispare spontan dupa ingestia de alimente

• Trebuie evidentiata prin dozarea glicemiei

• Trebuie stabilita boala de baza

CEFALEEA DIN HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

• Se instaleaza brusc

• Este unilaterala

• Se insoteste de greturi, voma

• Are intensitate mare sau foarte mare

• Volumul hemoragiei poate determina tabloul clinic (semne neurologice de focar, pierderea cunostiintei, convulsii tonico-clonice)

CEFALEEA DIN CADRUL INTOXICATIILOR

• Poate reprezenta principalul simpton in cazul unor intoxicatii:

-alcool

-nicotina

-benzina

-plumb

-oxid de carbon

TRATAMENTUL CEFALEEI

• Metamizol 1000 mgiv sau aspirina /paracetamol /diclofenac /ibuprofen /etc

• Metoclopramid

• Sumatriptanum (imigram tablete 50-100mg repetat la 2h pana la 300mg/zi)

• Corticoizi