12
„Plecat la lucriHn Ungaria, sosit acasă,., în sidriu Liniştea Ghcrlii a fost tulburată zilele trecute de o veste cutremurătoare, răspîndită în tot oraşul- cu repeziciunea curiozităţii, dar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po teritoriul Ungariei a Imărului localnic de 26 ani. Adrian Hu/inovSehi, plecat acum doi ani să‘;i caute de lucru în ţara vecină. El a murit la G august în incinta Gării Nyugati di»'Budapesta, în împrejurări necunoscute încă. - . ,, Spre uimirea familiei, decesul nu Ie-a fost adus la cunoştinţă decît în luna octombrie. Şi mai "neplă£ut esto faptul că membrii îică a lui Adrian nu din surse o ficiale, < cl prinfr-un străin, care jiu a putut furniza alte detalii. SZ. Cs. > . ucivi'IJI 1IU familiei au.aflat de moartea tragică ® Agohda/2 ® Roza vînturilor/3 - 0 Economia de:pkifa/4 © PubIicita!e/5-8 ® Diverse/9-10 Administraţia locaS5/ll Sport/l 2 ANUL VI NR. 1261 ISSN 1220-3203 9 n 6^MBRIER,1994 | 12 PAGINI ICO LEI - Astăzi vremea va îi în ge- neral frumoasă, dar rece în cursul dimineţii. Cerul va.fi variabil iar vîntul va sufla în general slab clin sectorul i sudic. Izolat se va produce ceaţă pe văi.în timpul dimi- .neţii. Temperaturile maxtm6': se vor: situa iritre 9—12 gra- de, Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca erau 6 grade,- iar’ presiunea atmosferică măsu- ra 736 mm Hg., (Octavian Ni- culescu — meteorolog de ser- viciu). « a r-- ,W2!fflB*S2!3a^a6k^îror«'r>»'''«R!aii SI LIMBA Dan REBREANU , : - • < informaţie publicată însăptămînalul „Românul" ne re- . I I aminteşte că îri'Statele XJnite ale Americii, model al derno- . - craţiei, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, nu există' •praciic învătăniîni garantat în limbile numeroaselor minorităţi na- ţionale. Populaţiile de limbă spaniolă, de, exemplu* cu peste 20 de mil oajn; dc cetăţeni, nu dispun de universităţi şi licee în limba spaniolă. Nici i turbulenţii maghiari (turbulenţi prin Vaite zone ale lumii) n-o duc aici mai bine diit acest punct de vedere. Iii; SUA trăiesc aproximativ 1,7' milioane de maghiari, cam la fel, să spunem, ca în România. Pentru ei nu există înyăţămînt mediu sau superior în limba patriei de origine; ceea ce nu-i împiedică să tămină de etnie maghiară şi nu avem cunoştinţă de niscaiva ds-mersuri, fie ele cît de firave, ale vreunui U.DJVÎ. local, să con-, ingă congresul, autorităţile americane şi*organi - zaţiile ..internaţionale de necesitatea remedierii imediate a legis- laţiei la-acest capitol. Cu 201) de ani'în urmă, Congresul ame- rican stabilise ca limbă engleză sâ fie limba oficială a ţării," nici o altă: limbă neputîndu-i. substituii- cel puţin egala această pre - rogativa, indiferent de procentul diferitelor etnii ce'compuneau sau urmau să compună statul federativ american. Unul din-e- lemeritele ce asigură unitatea unui stat, limba, nu are rolul ins-, trtimentulrjj de dominare, ci pe acela ar comunicării rapide, si-; gure, aflat, fără discriminări sau restricţii, la. îndcmîna tuturor cetăţenilor, mai mult, constituind chiar, elementul definitor al putinţei de a-şi excrcita toate drepturile cetăţeneşti. - . ; înţeleasă astfel, limbo oficială .-— în imensa majoritate a ca- zurilor, unică — a unui stat este liantul între minorităţile na- ţionale dif-rite ce compun acel stat. învăţămîntul de toate-gra - dele asigurat în mod egal pentru toţi cetăţenii statului nu face de, ît să răspundă unor cerinţe organizatorice, de convieţuire în sînul aceleiaşi entităţi statale: un principiu ce nu exclude cî- tuşi de puţin şi instniirea în limba maternă, păstrarea identi- tăţii culturale, a specificităţii proprii.-Să fi fost v.nedemocraticăV „înapoiată legislativ” România care, şi în anii dictaturii, a asi- gurat şi i'nvăjămîntul in limbile minorităţilor? Ce s-ar întimplă,' dacă, în domeniul invăţănsîntului, ne-am propune ne călău- zim strict după mod.lul american? . ‘ Ss Onisifor şi Eorfiriu; Matro- na, cuv. ’.r . % Mîine: Sf. Ap. Orest, O- limp, Rodion, Erast, Sosipatru; Ss Terţiu, Quartus,» Claudiu, Castor, Semprcnian şi Nico- strat. „Nu aceasta este Europa pe care o cunoaştem, ci aceea care fi-a făurit cultura şi motlul de viata prin sinteza creştinismului..." ARHIEPISCOPUL;CLUJULUI PROTESTEAZĂ. „Noi nu an; trimis r deputaţi în Parlament spre a face l-'gt care să faciliteze degradarea morală şi distrugerea fizică a poporului român" a declarat Arhiepiscopul Bartolpmeu în . predica sa •de Duminică, îri fa- ţa miilor de credincioşi ce ura-' picau catedrala ortodoxă din Clujl „Recentă modificare’ a articolului; 200 din Codul Penal. în’ favoarea ^homosexualităţii e o ruşine naţională împotriva căreia, de pe înălţimea acestui amvon, protestez cu .tărie, în numele meu, al păstoriţilor mei şi al întregii conştiinţe morale â unui? neam* care n-a uvfU'ăinil.p.ici m ăcar să se-gm- . . dească la o. astfel de ; blasfe- . mie‘‘. Ierarhul'a salutat iniţia- ' tiva ASCOH (Asociaţia Studen- ţilor Creştini Ortddocşidin România) de a strînge semnă- turi pentru anularea modifică- " rii; artiqolului 200 C P.' — chiar . printr-un referendum la scară naţională — şi a promis că-şi va pune primul semnătura pe acest document (ceea ce, de altfel, a' şi făcut,1 după ternii-.-' • narea Liturghiei)' Argumentu- lui că această modificare s-a făcut " sub presiunea Consiliu- ' luj Europei,- Arhiepiscopul - i-a opus. aserţiunea că noi nu am ieşit de; sub o.; dictatură spre' a Iritra sub' d alta: „nu aceasta este Europa pe câre o cunoaş- tem şi o recunoaştem,; cir aceea care şi-a făurit cultura 'şi mo- dul* de viaţă prin sinteza creş^ :tinismului şi a gîndlrii elene: sintern: un-popor creştin;' şi vrem să râmînem într-o Euro- ' pă creştină". '„Nii- recunoaştem dreptul» omului de a deveni rhai rău, ci de a se face mai bun"■ . , Biroul de Presă al Arhiepisco- piei Qrtodqxe Române a Va- dului, Peleacului şi Clujului CIujiNăpoca, 7 nov. 1991 ;.. ■...” La Bogdana de >• Societatea culturală ' i,Silyania Rediviva“ a iniţiat duminică' 6 noiembrie, o manifestară dedica- tă Hramului Bisericii „SFINŢII ARHANGHELI11 din Rogdana, ; judeţul Sălaj. După sfîrita litur- ghie s-au depus la altar-jerbe'de flori si s-au donat sătenilor căr - ţi din; biblioteca -O rtodo - xiei . Fiii Bogdanei: colonel ;jsfinţji arfiapgheli";|;.>;;::r£-z~ •; VICTOR ÎWÂRINCAS şi" ecorio- . mistui IOSIF MARINCAŞ au ; donat bisericii părinteşti icoana „ISUS ÎNVĂŢĂTORUL". Lucra- rea, executată pe sticlă cu foiţă de aur de către sensibila artis- tă clujeană MONIGĂ VASlNCA. este .replica icoanei din sec. al XVIII-lea de la Mănăstirea Ni- . cula. (A. PETRLLE) © Azi: Sf Mc.-Claudiu, Cas- tor, Sempronian şi Nicostrat; Cine editează noua carte de telefoane? în urma sesizărilor primite la redacţie din partea unor cititori cum că firma „Evrika“ .intenţionează să editeze la începutul anului 1995 cartea de telefon şi, în consecinţă,-încasează, în avans, contra - valoarea cărţii, revenim cu punctul’ , ile vedere exprimat de doam- na ec. Călin Rodica, director comercial la -Direcţia de Telecomu- nicaţii Cluj; prin care sînt avertizaţi „locuitorii judeţului Cluj (in- diferent dacă sînt sau nu abonaţi telefonici) că editarea unei cărţi dj telefon - corecte poate fi realizată numai de Direcţia de Teleco- municaţii Cluj, întrucît numai unitatea noastră deţine* informaţiile referitoare la toţi abonaţii telefonici. Editarea cărţii de telefon pen- tru judeţul Cluj este o preocupare actuală a noastră şi estimăm apariţia editorială a acesteia pentru trimestrul I a anului 1995“: de Virgil T0MULE S înteţi GhvsgAM jywvmTg: gmp m i printr-o expoziţie cu produse sau Inaugurată luni, 7 noiembrie a.c., „SAPTAMINĂ t ®KODUSELOK GRECEŞTI ÎN IÎOMANlA“ reprezintă , . o acţiune comercială promoţională, prin care circa 30 mos”'e de produse a căror calitate poate constitui ga- do firme grereşti se prezinlă publicului clujean ranţia pătrunderii acestora po piaţa românească. Ima- oameni de afaceri, comercianţi, întreprinzători sau vi- ginflo realizate de fotorepouterul- nostţu . constituie o invitaţie la n vizita expoziţia (şi cu. vînzare), în Pa- vilionul Expoziţional al S.C. „Expo-Transilvania“ SRL din str. A. Vlaicu, pînă în 13 noiembrie a.c., zilnic între orelo 10—18. (jM.D.) Foto: Nicolae PETCU

SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

  • Upload
    others

  • View
    26

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

„Plecat la lucriHn Ungaria, sosit acasă,., în sidriu

Liniştea Ghcrlii a fost tu lburată zilele trecute de o veste cutrem urătoare, răspîndită în tot oraşul- cu repeziciunea curiozităţii, dar si a mirării. Uste vorba de m oartea subită po teritoriul U ngariei a Imărului localnic de 26 ani. A drian Hu/inovSehi, plecat acum doi ani să‘; i caute de lucru în ţa ra vecină. El a m urit la G august în incinta Gării Nyugati d i» 'B udapesta , în îm prejurări necunoscute încă. - . ,,

Spre uimirea familiei, decesul nu Ie-a fost adus la cunoştinţă decît în luna octombrie. Şi mai "neplă£ut esto faptul că membriiîică a lui Adrian nu din surse o ficiale, < cl prinfr-un străin, care j i u a putut furniza alte detalii.

SZ. Cs.

> . u c i v i 'I J I 1IUfamiliei au .afla t de moartea tragică

® Agohda/2 ® Roza vînturilor/3 -

0 Economia de:pkifa/4

© PubIicita!e/5-8

® Diverse/9-10

AdministraţialocaS5/ll

Sport/l 2 ANUL VI NR. 1261 ISSN 1220-3203 9 n 6^MBRIER,1994 | 12 PAGINI ICO LEI

- Astăzi vremea va î i în ge­neral frumoasă, dar rece în cursul dimineţii. Cerul v a .f i variabil iar vîntul va sufla în general slab clin sectorul

i sudic. Izolat se va produce ceaţă pe v ă i .în timpul dimi-

.neţii. Tem peraturile maxtm6': se vor: situa iritre 9—12 gra­de, Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca erau 6 grade,- ia r ’ presiunea atmosferică măsu­ra 736 mm Hg., (Octavian Ni- culescu — meteorolog de ser­viciu).

« a r-- ,W2!fflB*S2!3a^a6k^îror«'r>»'''«R!aii

SI LIMBADan REBREANU , :- • < ■ informaţie publicată în să p tă m în a lu l „Românul" ne re- . I I aminteşte că îri'S tatele XJnite ale Americii, model al derno-

. - craţiei, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, nu există' •praciic învătăniîni garantat în limbile numeroaselor minorităţi na­ţionale. Populaţiile de limbă spaniolă, de, exemplu* cu peste 20 de mil oajn; dc cetăţeni, nu dispun de universităţi şi licee în lim ba spaniolă. Nici i turbulenţii maghiari (turbulenţi prin Vaite zone ale lumii) n-o duc aici mai bine diit acest punct de vedere. I i i ; SUA trăiesc aproxim ativ 1,7' milioane de maghiari, cam la fel, să spunem, ca în România. Pentru ei nu există înyăţămînt m e d iu sau superior în limba patriei d e origine; ceea ce nu-i împiedică să tămină de etnie maghiară şi nu avem cunoştinţă de niscaiva ds-mersuri, fie ele cît de firave, ale vreunui U.DJVÎ. local, să con-, ingă congresul, autorităţile americane şi*organi­zaţiile ..internaţionale de necesitatea remedierii imediate a legis­laţiei la-acest capitol. Cu 201) de a n i 'în urmă, Congresul ame­rican stabilise ca limbă engleză sâ fie limba oficială a ţării," nici o altă: limbă neputîndu-i. substituii- cel puţin egala această p re­rogativa, indiferent de procentul diferitelor etnii ce'com puneau sau urmau să compună statul federativ american. Unul d in-e- lemeritele ce asigură unitatea unui stat, limba, nu are rolul ins-, trtimentulrjj de dominare, ci pe acela a r comunicării rapide, si-; gure, aflat, fără discriminări sau restricţii, la. îndcmîna tuturor cetăţenilor, mai mult, constituind chiar, elementul definitor al putinţei de a-şi excrcita toate drepturile cetăţeneşti. - . ;

înţeleasă astfel, lim bo oficială .-— în imensa m ajoritate a ca­zurilor, unică — a unui stat este liantul între minorităţile na­ţionale d if-rite ce compun acel stat. învăţăm întul de toate-gra­dele asigurat în mod egal pentru toţi cetăţenii statului nu face de, ît să răspundă unor cerinţe organizatorice, de convieţuire în sînul aceleiaşi entităţi statale: un principiu ce nu exclude cî- tuşi de puţin şi instniirea în limba maternă, păstrarea identi­tăţii culturale, a specificităţii proprii.-Să fi fost v.nedemocraticăV „înapoiată legislativ” România care, şi în anii dictaturii, a asi­gurat şi i'nvăjămîntul in limbile minorităţilor? Ce s-ar întim plă,' dacă, în domeniul invăţănsîntului, ne-am propune ne călău­zim strict după mod.lul am erican? . ‘

Ss Onisifor şi Eorfiriu; Matro- na, cuv. ’.r .

% Mîine: Sf. Ap. Orest, O- limp, Rodion, Erast, Sosipatru; Ss Terţiu, Q uartus,» Claudiu, Castor, Semprcnian şi Nico- strat.

„Nu aceasta este Europa pe care o cunoaştem, ci aceea care fi-a făurit cultura şi motlul de viata prin sinteza creştinismului..."

ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.„Noi nu an; trimis r deputaţi

în Parlam ent spre a face l-'gt care să faciliteze degradarea morală şi distrugerea fizică a poporului român" a declarat Arhiepiscopul Bartolpmeu în . predica sa • de Duminică, îri fa­ţa miilor de credincioşi ce ura-' picau catedrala ortodoxă din Clujl „Recentă modificare’ a articolului; 200 din Codul P en a l. în’ favoarea ^homosexualităţii e o ruşine naţională împotriva căreia, de pe înălţim ea acestui amvon, protestez cu .tărie, în numele meu, al păstoriţilor mei şi al întregii conştiinţe morale â unui? neam* care n-a

uvfU'ăinil.p.ici m ăcar să se-gm- . . dească la o. astfel de ; blasfe- . mie‘‘. Ie rarh u l'a salu tat iniţia-

' tiva ASCOH (Asociaţia Studen­ţilor Creştini O r td d o c ş id in România) de a strînge semnă­turi pentru anularea modifică- " r i i ; artiqolului 200 C P .' — chiar . printr-un referendum la scară naţională — şi a promis că-şi va pune primul sem nătura pe acest document (ceea ce, de altfel, a ' şi făcut,1 după ternii-.-'

• narea Liturghiei)' Argumentu­lui că această modificare s-a făcut " sub presiunea Consiliu-

' luj Europei,- Arhiepiscopul - i-a opus. aserţiunea că noi nu am

ieşit d e ; sub o.; dictatură spre ' a Iritra su b ' d alta: „nu aceasta este Europa pe câre o cunoaş­tem şi o recunoaştem,; cir aceea care şi-a făurit cultura 'şi mo­dul* de viaţă prin sinteza creş^: tinismului şi a gîndlrii elene: sintern: u n -p o p o r creştin;' şi vrem să râmînem într-o Euro-

' pă creştină". '„Nii- recunoaştem dreptul» omului de a deveni rhai rău, ci de a se face mai b u n "■ . ,Biroul de P resă al Arhiepisco­piei Qrtodqxe Române a Va­

dului, Peleacului şi Clujului CIujiNăpoca,7 nov. 1991 ;.. ■...”

La Bogdana de>• Societatea culturală ' i,Silyania Rediviva“ a iniţiat duminică' 6 noiembrie, o m anifestară dedica­tă Hramului Bisericii „SFINŢII ARHANGHELI11 din Rogdana,

; judeţul Sălaj. După sfîrita litu r­ghie s-au depus la a ltar-jerbe 'de flori si s-au donat sătenilor căr­ţi d in ; b i b l io t e c a -O r t o d o ­x i e i . Fiii Bogdanei: colonel

;jsfinţji arfiapgheli";|;.>;;::r£-z~ •;VICTOR ÎWÂRINCAS şi" ecorio-

. mistui IOSIF MARINCAŞ au ; donat bisericii părinteşti icoana

„ISUS ÎNVĂŢĂTORUL". Lucra­rea, executată pe sticlă cu foiţă de aur de către sensibila artis­tă clujeană MONIGĂ VASlNCA. este .replica icoanei din sec. al XVIII-lea de la M ănăstirea Ni-

. cula. (A. PETRLLE)

© Azi: Sf Mc.-Claudiu, Cas­tor, Sempronian şi Nicostrat;

Cine editează noua carte de telefoane?în urma sesizărilor prim ite la redacţie din partea unor cititori

cum că firma „Evrika“ . intenţionează să editeze la începutul anului 1995 cartea de telefon şi, în consecinţă,-încasează, în avans, contra­valoarea cărţii, revenim cu punctul’, ile vedere exprim at de doam­na ec. Călin Rodica, director comercial la -Direcţia de Telecomu­nicaţii Cluj; prin care sînt avertizaţi „locuitorii judeţului Cluj (in­diferent dacă sînt sau nu abonaţi telefonici) că editarea unei cărţi d j telefon - corecte poate fi realizată numai de Direcţia de Teleco­municaţii Cluj, întrucît numai unitatea noastră deţine* informaţiile referitoare la toţi abonaţii telefonici. Editarea cărţii de telefon pen­tru judeţul Cluj este o preocupare actuală a noastră şi estimăm apariţia editorială a acesteia pentru trimestrul I a anului 1995“:

de Virgil T0MULE

S în t e ţ i GhvsgAM

j y w v m T g : g m p

m i

printr-o expoziţie cu produse sauInaugurată luni, 7 noiembrie a.c., „SAPTAMINĂ t ® KODUSELOK GRECEŞTI ÎN IÎOMANlA“ reprezintă , .

o acţiune comercială promoţională, prin care circa 30 mos” 'e de produse a căror calitate poate constitui ga-do firme grereşti se prezinlă publicului clujean — ranţia pătrunderii acestora po piaţa românească. Ima-oameni de afaceri, comercianţi, întreprinzători sau vi- ginflo realizate de fotorepouterul- nostţu . constituie o

invitaţie la n vizita expoziţia (şi cu . vînzare), în Pa­vilionul Expoziţional al S.C. „Expo-Transilvania“ SRL din str. A. Vlaicu, pînă în 13 noiembrie a.c., zilnic între orelo 10—18. (jM.D.) Foto: Nicolae PETCU

Page 2: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

ADEVARUL DE 'CLUJ MIERCURI, 9 NOIEMBRIE,. PAG. 2

J S L X ' ^ .f t f o , k w i , . » â ‘ 4"”"'v ’ • •• ' — '■'•"!sfc£ i ^ b i a \ ? 6 i

LANSARE DE CAUTE

La Prim ăria municipiului GluJ-Napoca, .în data de 10 no­iembrie 1994, orele 12, sala de sticlă, vst' avea loo lansarea cărţii „Din culisele Parlam en- tului“, volumul I, 1990 — 1992, a ' deputatului Petre Ţurlea.

Prezentarea va fi făcută de

către dl. Tudor Stoica, editorul ' cărţii, şi de către dl. prof.

Ioan Silviu Nistor. Vor fi or­ganizate standuri de Carte, cu apariţii ale Editurii „Globus" — Bucureşti. ,

RECITALJoi, la oră 18,30, în sala Stu­

dio a .Academiei de muzică

„Gheorghe Dima", va avea loo recitalul „Obîrşii", al lui Gri­gore Leşe, marele laureat al Festivalului cîntecului de . că­tănie: Grigore Leşe, va inter­preta (voce, .fluiere, . toacă, fa­got) folclor djn Ţara Lăpuşuliii şi -muzică modernă pe. tem e' folclorice. 'r ■;

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: : ii-6 4 -1 6 /. . PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90' -• PRIMĂRIA TURDÂs 31-31-60• PRIMÂRIÂ CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PÎÎiMĂRÎÂ HUEDIN: 25-15-48 V, '• jPRÎMĂRIA GHERLA: 24-19-26 .! ■• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl 11-15-10 *• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 .• POLITIA TURDA: 31-21-21 v• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 ^• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 y

> POLIŢIA GHERLA-.24-14-14pom pieri: 981 ;■

• APĂRAREA (piyiLSfCf;tJJ-m n<%Ai ■ 11-24-71 ;. . >

• SALVAREA: 961• SALVAREA C.F.R.: 1Î-S.W i• ÎNŢERNAŢipNÂL: 971 .• INTERURBAN: 991 «INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• ' REGIA AUTONOMĂ .DE TERMORCARE

-DISPECERAT: 11-87-48 . :• REGIA AUTONOMĂ DE

. APĂ-CANAL - DISPECERAT: 11-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.- DISPECERAT:

19-55-22• COMENZI .SPECIALE ' PENTRU .. TRANSPORT REZIDUURI: 11-IC-12,

INTERIOR 132

CURSE INTERJUDETENE-/• ' / .

din Autogara 1:• Cluj-Napoca-Sibiu: 5,45• Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30• Cluj-Napoca - Bata Marc: 6,30 (nu circulă

duminica)

din Autogara II:• Cluj-Napoca - Abrud: 6,00 ^• Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circula

duminica) . v• Cluj-Napoca * Gîrbau - Zalău: 6,40• Cluj-Napoca - Jibou: 7,00• Cluj-Napoca-Şinilcu Sitvanici: 8,30

i— w w m i............ * r r

£URSE rWTERIMATIOîUALer■; $ -. . ■

din Autogara II: ^

• Cluj-Napo£a * Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şx vînen,■ fa ord 7jC0 şi înapoierea dîn Budapesta m ' zilele dc marţi, vineri şi sîmbătă, fa ora

■; 11,00

INFORMAŢII:• Autogara 1:14-24-26• Autogara II: 1.3-44-88

DECOLĂRI DIM CLUJ-NAPOCA S P R E BUCU REŞTI:

B,45; 1 9 ,3 0 .*■

Cursa .tfe 8 ,45 V circula şi sîmbata; . Cursa de ora "19,30: circula dc luni pînă

vineri; < : ■' • ., • >■ ■.. - i i .

PLECĂRI DIWBUCUREŞTI:;?- v: 7,15; 18,00 -

Tcfcfcn TARGM C L U J 9-49337 ' :

PLECĂRI DIIU CLUJ-NAPOCAprîncijsalele direcţii - trenuri accelerate ~

• BAIA MARE, SATU MARE (prin Dej): 14,4f A BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45 . : - /• BRAŞOV: (prin Dej): 1,23• BUCUREŞTI: (prin Sighi^ara): 0,01; 10,25

14,33; 22,04- (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,21- (prin Petroşanî-Craiova): 9,31• BUDAPESTA: 0,3 9; 15,23 ~• GALAŢI: (prin Ploicşti-Buzău): 9,14 « IAŞI: 12,45; 21,06; 23*48

• ORADEA: 0,39; 3,40; 15,23; 16,52; 20,45 « SATU MARE: 14,45; 3,40• SIGHETU MARMATIEIi 5,44• TIMIŞOARA: (prin Alba Iulia): 5,52 73,62 i' 23,43; (prin Oradea): 14,45 f a '• TlRGUMUREŞ:'l6,30; 20,31• INFORMAŢII GARA: 952 - •

AGEIUTil DE VOIAJ C.F.R.:• INFORMAŢII: 11-22-12 (uitern) *

• 11-24-75 (internaţional)

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, 9 noiembrie 1991 , 16,00'î — Dinastia (s) —. PRO 717.10 — Femeia misterului (s) . — RETE 4 V

18,00 —■ Cartoon Network . '20.10 — Explosiv — magazin' / , — R T L ' .■21.30 — Flacăra vanităţii '

— ' RETE 4 :23.30 — Justiţie cu orice preţ

— RETE: 4 - ■ ; =

e x p o r t -m p o r t s .r u

PROGRAMUL CANALULUI- PROPRIU

M iercuri,. 9 noiembrie 19918,30 — Cartoon Network. 16,00 ■— Cartoon Netwoik ■_ 20,30' — Documentar

— W ORLDNET..21,45 — Flacăra v an ită ţii- • •

RETE 4 ' •;23,35 — Războinicii nopţii

— RETE 4 .'

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, 9 noiembrie 1994 . 14,35 — Serial — CANALE 515.30 ' — Seriale' — RETE 4 .:18.15 — Desene animate . 19,00 — Magazin S ■

— SELTRON TV19.15 Descnp animate21.30 — Dreptate cu orice preţ

— ITALIA 1'.23,30 / — Film -rr1 ta lia * ■ V

PROGRAMUL FlIJVin.OR- 4 — 10 NOIEMUR1E

CLUJ-NAPOCA ,Repvibliea — Teroare tn Boston— SUA — premieră (9: 11,30; 14; '16,30; 19) ® Victoria — Comoara Nlui Curly — SUA —. prem ieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19) @ Arta — Dennis, pericol pu­blic - SUA (11; 13; 15; 17; 19) @ M ărăşti — sala A — Evada­re din Absalom — SUA (13; 15; 17; 19);.sala B — Pînzn de. păianjen —- SUA (14. 16; 18) ® Dacia — Program video pe e- cran m are (13; 15); 4-6 nov. — La răscruce în tre Ldragoste şi moarte"?— SUA (18); 7-10 nov— Luptă sîngeroasă — • Hong

' Kong (18) 0 Favorit — Un - poliţist cu explozie întlrziată — SUA (11; 13; 15; 17; 19) 0 A- polto —> 4-6 nov — Pururea tinăr — SUA (16; 19); 7-10 nov.— Oave. preşedinte pentru o zi— SUA (16: 19)TUR HATineretului — Templu) tS'-erli— România — Siria — nrt>m!e- ră; Fov — Lupul — SUA — premlerSCÎMPIA TURZII Kluncltoresc —■ Direct Htt — SUA — "premieră; Minciuni a- devărate — SDA premieră DEJArta — Minciuni adevărate —SUA — prem ierăGHERLAPacea — Cursă infernală — SUA — prem ieră: Minciuni a- devărale — SUA — premieră

H^ m r n r n m m m m m

Farmacii cu serviciu permanent: Farţnacia „@orafarm“, str. Ion M eşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr. î , P -ţa Unirii nr. 37, telefon 11-10 45, o rar 20—8.

Programul 1: 7,00 TVM. Te- lematinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Microrecital Valeriu Ste- rian şi „Compania de sunet"; ■ 10,20 Desene animate; 10,50 V i-• deolexicon; 11,50 G eneraţia, temerarilor; 12,20 Film serial: - Mala mujer; 13,10 — 1001 au­diţii; 14,00 A ctualităti; . 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Na- poca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Microrecital Mirabela . Daucr;16.25 Alfa şi Omega; 17,10 T e - / ' ' lediscul muzicii populare; 17,40 : Sensul schiţjibării; 18,10 De­sene anim ate;, 18,40 Baschet — feminin: ACRO Bucureşti ~ Universitatea Cluj (repriza a ' II-a); 19,30 Film şerial; Sal­vaţi de clopoţel; ' 20,00 Actuali-, .

' tă ţ’i ; 20,45 Fiim seriali- Dr. . Quinn; 21,45 Noi. frontiere; . v-22.25 Reflecţii rutiere; 22,45 In-_"' • terpreţi . îndrăgiţi d e /m u z ică populară; 23,00 Confluenţe;

23^0 Actualităţi; 23,50. ... Intil- ; .:i . nirea de la miezul nopţii; :0,30 ; Jazz-fan. , , : : . •

'Programul 2 :'7 ,00 L a? prim a'/ oră; 9,00 Ora de muzică; 10,00 ; • Telejurnal ■ Worldnet; 10,30 • Do­cumentar CFI: Oceanografia; ;11.30 Desene anim ate; '12,00;' Gong!; 12,30 Valenţe interpre- ; - tative -cu, soprana Feliciai Filip- s Mihăilescu; 13,00 Caleidoscop; .. - 14,00-^ Actualităţi; 14,10 S e ria* .: Iul serialelor; 14,35 Film se- • rial: Mama Jo; 15,00> De lingua latina; 15,30 ' C u ltu ra ' în lume;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: Succesoarea;;; 17,00 Mini-eco; .17,40 Film serial: - Mala m ujer; 18,30 Emisiune' în-:- lim ba, maghiară; 20,00 Actuali- . tăti; 20,40 Ritmuri :• muzicale;21.00 TVM. M esager^ 21,30 -Foir-.v* mula 3; 22,00 TV 5 Europe; .22.30 Film serial: S anta- Bar- bara; 23,15- Cafeneaua literară;0,45 Videoclipuri. . .. '

R E Ţ E T A Z t L B fALUAT PENTRU

SARÂŢELE

De ce aveţi nevoie: 250 g unt, 250 g brinză de vaci, 400 g făină, sare, caşcaval ras, 1 ou,: chimen- - -

Mod de pregătirea Se frâ- m întă bine untul cu brînza de vaci, sarea şi făina, coca ur- mînd să fie ţinută două ore la frigider. Apoi se întinde o foaie, groasă de 2-3 mm, se unge cu oU bătut, se . presară chimen şi caşcaval ras, se taie bastonaşe şi se aşează ■ pe o tavă care se introduce la cup­tor. .! ■ ■■ ■ -

POLICLIN ICA"INTERSERVISAN"

Str. Psscaly nrcart . Gneorgneni

• INTERNE • CARDIOLOGIE - NEUROLOGIE - PSIHIATRIE », - ENDOCRINOLOGIE ^ - REUMATOLOGlfe

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGȣ-DERMATOLOGIE

'. CHIRURGI - ORTOPEDIE *■ - O.R.L- OFTALMOLOGIE- GINECOLOGIE - ONCOLOGIE , - PEDIATRIE - UROLOGIE ' " x • ACUPUNCTURA

' -LABORATOR • {Siochlmle-BactarlolOQle

. Imunologle • Parazltologle • Teste SIDA)

ZILNIC, Inclusiv DUMINIC A. »'• jjt orele 7-21 Medic de gârdâ-, orele 21-7& nezervare consultaţiirn- *ia m . 19-39*39.

Page 3: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

MIERCURÎ, 9 NOIEMBRIE, PAG. 3 ADEVARUL DE C lU J

ALBANEZII AU RESPINS PROIECTUL NOII CONSTITUŢII

(Reuter)La 7. noiembrie preşedintele albanez S a li . Berisha, a declarat câ,

după cît se pare, alegătorii au respins proiectul d e .Constituţie prezentat de guvernul său, în cadrul unui referendum care a dat o lovitură Partidului - Democrat, de guvernămînt. Referendumul din 6 noiembrie a constituit prim ul test serios al guvernului lui Berisha de cînd acesta a , Înlăturat de Ia putere Partidul Socialist, fost comunist, în urm a victoriei covîrşitoare obţinute în alegerile din m artie 1992. Oficialităţi din Partidul Socialist, de opoziţie, au declarat că proiecţiile lor indică faptul că aproxim ativ două trei­mi din cei 1,1 milioane de alegători au respins noua Constituţie, pe care socialiştii au calificat-o drept autoritaristă. '

Sali Berisha a refuzat să precizeze dacă 0 infringere a guver­nului va însemna dizolvarea parlamentului şi alegeri1 anticipate. El a ară tat că partidele politice vor trebui să se întîlneâscă pentru a discuta paşii următori. Ele ar putea astfel să convină fie asupra organizării de noi alegeri' fie asupra introducerii unul nou proiect de Constituţie în Parlam ent. Dar este posibil ca socialiştii, care de rnai multe luni lansează apeluri la alegeri anticipate, să refuze să coopereze la un nou proiect al legii fundamentalei ,

Scrutinul a fo,st supravegheat, de observatori occidental* repre- zentînd Consiliul Europei, Conferinţa pentru Securitate şi Coope­rare în Europa (CBCE) şi Institutul Republican al SUA. ’La 7 noiembrie aceştia au declarat că scrutinul a fost liber şi corect. Un purtător de cuvînt al observatorilor a apreciat însă că respin­gerea proiectului de constituţie ar putea întîrzia prim irea Albaniei în Consiliul Europei. ' '

Bulgaria, România, Cehia şi Slovacia doresc să obţină cît mai re- ' pede,. statutul de membru, în : special. p en tru a se distanţa în : mod ,, irevocabilde Moscova. In sprijinul acestui punct de vedere, Washing­

tonul a anunţat luna trecută că a început consultările cu aliaţii săi ■ din NATO cu. privire la extinderea rapidă a securităţii NATO spre ■Est . / ' . . - .... ./'/ '/.;■ / ‘...v - v... -v."

- . : . , .. „ 3\Teml>rele UE sînt unanime în ceea ce priveşte necesitatea coop-La t/iacrar.irdupă oe Zidul Berlinului s-a prăbuşit, e lib en n d ^ u -. •tj r jj0r vecine din Est, dar statele din Sud, alarmate de-'recru-

ropa de est de sub dominaţia sovietica, a început sa $e nasca o . fnn^nmpnfnli^n-nhii musulman „în Afrirn de-nord. sînt în-

„ADERAREÂ TARILOR EST-EUROPENE LA CLUBUL EUROPEI RIDiCĂ NUMEROASE PROBLEME"

(lleuterP

descenta fundamentalismului musulman in Africa de-nord, sîn t în- noua europa, aar structura ei îinaia ramine_inca neclara. j-, - d .negiijarea-arip ii- salefemediteraneene. Scepticii subli-

fiieiă că nici actuailele Jşembre nu- par s ă ş t îe prea bine în ce di­recţie doresc să se îndrepte şi cu ce viteză. „AtmdSfera de la Bru-- .xe-lies este sşturată de expresii ca: nucleu central, cercuri concen-' trice, două viteze şi geometrie variabilă, într-o perioadă cînd _nu există un consens asupra-idirecţiei în care ne îndreptăm,_şi. asta fără Est11, a -ap rec ia t un diplomafn’UE. Oficialităţile europene estimează

:că lărgirea uniunii-pentru a include cele şase ţări din Est ar putea conduce la dublarea bugetelor curente la .200 de miliarde de dolari pe an dacă nu vor" fi mai întîi operate reform e ample. „Toată «lum ea'

derea' aderării; ia NATO, ..alianţa m ilitară adversă Pactului d$ -la :. doreşte. extinderea, dar nimeni nu este pregătit să suplimenteze ş i . Varşovia _în perioada războiului rece.-La rîndul său, UE; impulsio- fondurile", a opinat^ alt diplomat european. Problema este.j dacă nată de Germania, doreşte să se extindă'.spre Est, dar este ln ace- mai întîi să se acţiorteZe! în profunzim e,şi apoi să:se .lăr.geasfă(,sau laşi/.timp.'^alarmată de costurile acestui derters.. Polonia-' Ungaria, / invers11, a afirm at ’un alt .analist european. . i.

nouă Europă,’ dar structura ei finală rămîne încă neclară. Modalita­tea de â asigura ca divizarea Europei să rămînă. pentru totdeauna de domeniul trecutuliii reprezintă acum prim ul punct âl agendei instituţiilor occidentale cu sediul la Bruxelles — UE, Uniunea Eu­ropei Occidentale (UEO,— braţu l său de apărare) şi NATO. Ntfmi- rea ţărilor care să fie admise sub „umbrela" economică, m ilitară ş i’ politică a Occidentului şi alegerea datei Ia care să so realizeze - a- ccst lucru .par să ridice aproape; tot atîtea probleme pe cit încearcă'; sa rezolve. , '■. ': ; / ’/ A , ./Moscova esfe-neliniştită de dem ersurile'foştilor săi Vasali în ve-

PLENARA CC AL P.A.B.

(ITAR-TASS)

La Moscova a avut loc plena- na CC al Partidului Amatorilor de Bere (PAB), ale cărei lucrări au început cu intonarea imnului şi- deschiderea, avînd în vedere seriozitatea momentului, a unor sticle cu bere fără alcool.' Se­cretarul general a l' partidului, K. Kalacev, a apreciat evenimentul ca fiind „istoric11. El a citat In­formaţii ale sociologilor potrivit cărora, în prezent, PAB este spri­jinit de 8,6 la sută din alegătorii ru şi' şi că- în cursul viitoarelor alegeri partidul are toate prem i­sele să devină parţid de guvernă­mînt şi „să pună capăt vremuri­lor tulburi şl băuturilor c e 'în ­tunecă mintea".

PAB are astăzi filiale in 44 de regiuni din Rusia. El' a re : acum 20.000 -de m embri activi, şi spre finele anului efectivul rînd urilor sale’ poate ajunge, conform prog­nozelor, .la 200.000 de persoane.

Nu es te ; lipsit de importanţă faptul că în partid este bine re-

■ prezentat „sexul frumos*1 din Ru­sia, femeile constituind 30 la sută din membri. In afară de aceasta, sub deviza „Tînăra generaţie op­tează pentru cvas“, se crcează spcţii de tin e re t

A fost criticată sciziunea ce era pe cale să se producă in mo­mentul în care o serie de mem­bri radicali din PAB au încercat să creeze/ sub egida partidului, fracţiunea iubitorilor de vodcă,' ideea calificată ca populistă şi condamnată în mod vehement.

Participanţii au aprobat noua. componenţă a CO al PAB din care fac parte conducătorii fi­lialelor regionale şi au „adoptat11 programul partidului; Documen­tul ara tă că berea este conside­rată d rep t „indiciu integral al bunăstării societăţii1*. Un loc spe­cial este rezervat problemei com­baterii crim inalităţii. Conducătorii Partidu lu i- iubitorilor de bere din Ufcralna au transm is apelul: „Amatori de bere .din toate ţă ­rile uniţi-văl“â ,

MINORITĂŢILE ETNICE GERMANE DIN ESTUL EUROPEI IES DIN CONUL DE UMBRA(„The Independent" din 26 septembrie 1991)

Prăbuşirea comunismului a- oferit, speranţe în legătură, cu revigorarea culturii germane din Estul Europei, dar a deschis în acelaşi „timp calea emi­grării în masă în Germania a etnicilor • germani. Sute de mii de germani, în special din România şi din fostele republici sovietice, au profitat de

plasatS"spre vest pentru a include landurile istorice germane, a tŢ inai .rămas probabil circa' 400.000, de etnici ..germani, d intre care 71 la sută nuqiai î n ' .Silezia superioară. Guvernele post-comuniste polo­neze s-au îngrijit să ofere minorităţii germane şcoli cu predare în limba germană. Generaţia ger­manilor vîrsţnici i-a nemulţumit pe .polonezi in perioada ;1992—93, ridicînd monumente in memoria

ocazie cît au putut. Unele comunităţi,' cum feste • soldaţilor germani căzuţi în cele două războaiecea a germanilor din regiunea carpatică: a Slo­vaciei, nu sînt p rea tentaţi să emigreze. In luna septembrie a început să funcţioneze, pentru pri- ma dată după 1945, o şcoală prim ară în oraşul Kosice, din .estul Slovaciei, la care cursurile se ţin atît Jn limba germană cît şi în limba slovacă. Astăzi în Slovacia trăiesc cel m ult 10.000 de etnici germani,, iar în Cehia — circa 50-000. Relaţiile d intre Germania şi cele două ţări succesoare ale fostei Cehoslovacii sţnt complicate de urm ătoa­rea dilemă: să se acorde1 - germanilor expulzaţi, compensaţii pentru pierderea proprietăţilor lor sau să li se garanteze dreptul de a întoarce acasă? Peste 25 la sută dintre cei 12 . milioane de locuitori

mondiale. - Cel puţin 40.000 de persoane. din Silezia superioară au obţinut în ultimii trei ani pâşapoartp germane, dar nu ''intenţionează să emigreze în \a - ceastă ţară. în opinia specialistei poloneze DanUta Berlinşka, dialectul şi tradiţiile regionale din Silezia superioară sînt argumente în sprijinul numirii locuitorilor acestei regiuni „silezieni", şi nu po­lonezi sau ■ germani. Ea apreciază că din cauza opresiunii exercitate de regimul comunist: din 'Polonia asupra etnicilor germani, doar una. din patru persoane m a i‘‘vorbeşte astăzi germana.

In Rusia, unde ţăranii germani s-au stabilit în secolul al XVIII-lea, la invitaţia ţarinei Ekate- rina cea Mare, şi, unde elita germanilor din re-

ai Bavariei, landul cel mai bogat , şi al doilea ca giunile baltice a ocupat funcţii importante pe vre-populaţie din Germania, afirmă că s în t ' originari f 163 Imperiului ţarist, problema principală -estedin fbsta Cehoslovacie. de -a şe reda dem nitatea acestor com unităţi,; care

. _ i . . , „ . „ . , în 1941 au fost deportate în masă de Stalin inJn Polonia, ale cărei graniţe în 1945 au fost de- Siberia şî în Asia centrală.

CE SE SPERA @ REGIUNEA ASIA-PACIHC SĂ PRACTjCE COMERŢUL .

LIBER • ÎNAINTE DE ANUL 2020 ®

(Reuter)’

Reprezentantul comercial af Sta­telor U nite ,1 Mickey Kantor, a. a . apreciat la> 2 noiembrie- că în re'giunea Asia—Pacific ar putea ; fi introdus comerţul liber înain­te de anul 2020, termen-limitâ care se aşteaptă să fie accep­ta t de liderii a 16 state d in re­giune la reuniunea la nivel înalt preconizată pentru "mijlocul lu* ;n |i noiembrie, i ... . ' i

Preşedintele B ilf Clinton’ ur­mează să participe luna" aceasta la 'reuniunea forumului Coope­rării Economice ! din Asia—Pa­cific X(APEC) care grupează, prin. tre altele, ţări cum sînt China, Japonia şi Noua Zeelandă. La sfîrşitul- lunii se preconizează ca Congresul: S tatelor ' Unite sâ aibă o, sesiune specială pentru a vota acordul comercial reali­zat anul trecut în cadrul GATT. Apoi, la începutul lunii decem­brie, Clinton urm ează să fie gazda unei importante reuniuni a ce­lor două Americi, cind liderii a1 ' cestora se vor îritîlni la MiamI pentru a lua în discuţie " pro­blemele ' com erţului şi dem ocra­ţiei în , această regiune. Liderii din America L a tin i cer să adere la Acordul privind Comerţul Li­ber în America de Nord (NAFTA).

La reuniunea APEC preconizată pentru 15 noiembrie în Indonezia, vor participa lideri d in 16 sta­te ,care efectuează 10 la sutâ din volumul comerţului mondial şl reprezintă jum ăta te din produo- . ţia întregii lumi.' , , V

«w w . «ftMB»- 4m»-su

CORUPŢIE IN ARMATA RUSĂ • Bo>is Ejjîn l-a demis pe adjunctul

ministrului-apărării • . .(ITAR-TASS, AFP. REUTER)

Preşedintele rus, Boris Elţîn, l-a eliberat din funcţie pe adjunc­tul ministrului apărării al Federaţiei Ruse, general-colonel Matvei Burlakov. Această decizie a fost luată — se ara tă în decretul

«tas» .iconar «aasa «ac- » «kw» iaxsa: hmm» taxa» «sn

Iurl Erin, fostul procuror^ militar al GTV, a inform at câ In ca­drul GTV nouă persoane au fost condamnate pen tru sustrageri de bunuri materiale In valută — doi colonei, un‘ maior, un căpitan şl cinci funcţionari ai arm atei ruse. S înt. pe rol, în prezent, Încă cinci dosare penale. Complicitatea m inistrului apărării, Pavel Graciov, Ia sustragerile din cadrul GTV nu a fost confirmată, iar ancheta tn legătură cu intrarea sa în posesia a două autoturisme m arca Mer­cedes a fost sistată din lipsă de probe.

După cum a menţionat Iuri Erin, in GTV nu s-au făcut vînzărlprezidenţial — „în scopul apărării onoarei Forţelor Armate ale Fe- de tehnică de luptă şi arme, afirm aţiile In acest sens fiind „O deraţiei Ruse şi a Comandamentului lor Suprem; a prestigiului pu- născocire şl o jignire adusă ofiţerilor din GTV“. Anual au fost re- terii de, stat a Federaţiei Ruse, în urm a verificărilor /făcute1*., m j - o c rs — — s— — ,

în ultimele luni, în presa rusă au apărut numeroase materiale ai căror autori vorbeau despre marea amploare pe care au căpătat-o corupţia şi abuzurile in . Grupul de trupe vestic. Se formulau şi acu­ra ţii la adresa lui Burlakov personal. O serie de articole pe această temă au fost pub licate 'de ziarul „Moskovski Komsomoleţ“. Autorul lor — ziaristul Dimitrl Holodov, In virstă de 2 7 ,de ani — şi-a pierdut viaţa la 17 octombrie chiar In redacţia ziarului, in u rm a'ex ­ploziei unei bombe ascunse într-un geamantan ce-1 era adresat.Acest lucru s-a petrecut cu numai cîteva zile înaintea şedinţei Co­misiei Dumei de Stat, care urma să-l audieze pe Holodov In calitate de m artor în cadrul anchetei eu privire la cazurile de corupţie In Grupul de trupe vest (GTV). ^

ţinuţi aproape 10 de cetăţeni a i RFG care îi determ inaseră pe unii m ilitari ruşi să vindă arm e, a relevat eL

Răspunzînd la o îtifrebare referitoare la transporturile ilegale peste graniţă cu avioane ale aviaţiei m ilitare de transport; de di­ferite m ărfuri comerciale, Iu ri E rin a informat că în prezent continuă ’ ancheta în legătură cu contrabanda .de ţigări — cele două dosare. - fiind comasate în .unul singur. Totodată, pentru asem enea, fapte generalul Avdoşin a fost pedepsit disciplinar, d a r vinovăţia gene­ralului Burlakov nu a fost dovedită. - , ■

Se apreciază că m ăsura pe care preşedintele E lţîn a ,lua t-o , îm«' potriva generalului Burlakov va fi bine prim ită de reformatori, care în luna septembrie, c in d ' fusese num it îşi exprim aseră dispe­rarea. Această demitere a r putea totodatâ însemna un avertisment clar pentru Pavel Graciov, care i-a lua t apărarea eu energie Iul , Burlakov. Ministrul apărării declarase chiar Că va demisiona tt» oazul în care ar pierde Încrederea Iul Elţîn.

Page 4: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

ADfVABUl Of: CLUJ MIERCURI? NOIEMBRIE, J>AQ:

SPRE CE SE ÎNDREAPTĂ INDUSTRIA MINIERA?

Ziua de mîine — PRODUSE DE ÎNALTĂ CALITATE

"E xploa tarea 'm in ieră Aghireş este cea mai mare unitate de profil din judeţ. Este profilată pe extracţia şi prepararea n isipurilo r'des­tinate turnătoriilor (şi nu numai), precum şi a caolinului. Producţia a scăzut drastic după 19S9 datorită căderii continue a industriei prelucrătoare, ca de altfel a întregii industrii româneşti. La nisip

;producţia es’.e de 4—5 ori mal mică, iar la caolin ea reprezintă a- proximativ 30 la sută din cea a anului 1989.

Inginerul Ioan Stanciu, directorul exploatării, ne spune că uni­tatea începe să, renască, dovadă fiind creşterea livrărilor la nisip, faţă de 1993. Este un semnal că industria prelucrătoare „mişcă". Ar mişca şi mai bine dacă n-ar fi blocajul financiar, care constituie o veritabilă frînă a producţiei. Ginditi-vă numai la faptul1 că ex­ploatarea minieră are de încasat aproximativ 3 miliarde lei şi de p lătit un miliard. Ce a r însemna diferenţa de două m iliarde dacă s-ar afla în cont, la bancă: dobînda şi posibilităţi financiare pen­tru retehnologizare. Dar. asta, este! E.M. Aghireş nu reprezintă o excepţie, ea este, ce sînt toate unităţile din întreaga industrie ro­mânească .

Oamenii de aici nu stau cu miinile, încrucişate, încearcă soluţii pentru relansare printr-o mai bună’ calitate, şi p reţuri’ competitive;' „Multă vreme am neglijat calitatea .— ne spune d-1 StariCiu, pentru care motiv beneficiarii de caolin s-au orientat spre im porturi; am pierdut ,piaţa sticlei datorită procentului ridicat, de f ie r-d in nisip. Trebuie să mergem pe calitate pentiu a recuceri pieţe, pentru a cu- ceri altele". ,

Domnul director : ne prezintă o parte din ; preocupările specialiş-, tilor pentru îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice :care vizează, îrt principal; reducerea ca procent a duşmanului: num ărul uriu din n i­sip şi caolin;^.fierul. Lucrările sînt avansate sub aspectul concepţiei, iar viziunea asupra , a ceea ce trebuie făcut , este foarte! c lară ' '

O? realizare, de excepţie,va fi concretizarea studiului (care n ii este*’ departe. în timp) privind extragerea* particulelor’ de titan-zireoniu ' din -zăcămîntul ce se exploatează; Prin tehnologia care se are în ‘ Vedere ş e ; ;timpuşcăM doi iepuri: rezultă un nisip de mai m a i* pu­ritate, iar titan-zirconiul se va: comercializa foarte bine» (aciim seZ importă din Suedia). , ' t ■ <--■ ;

A tm osfera'în unitate este bună: Bună sub aspectul, relaţiilor ’d in -■ tre conducere şi sindicat; precum şi' dintre oameni,; Ca sim ple per­soane. Salariul iese, aşâstelativ m ic'cum , este,-dar se plăteşte\sută'_ la sută djn luna mai a.c. Dacă phoiecteie' despre ca re ; ne vorbea;' drişctorul exploatării; sehvor finaliza (există certitudini că-da),' tre -1 burile vp rm erge m ult mâi bine.^ ;; T. •*'

Perspectivele sînt, bung^deoarecef'produseleO'riin- profilul; ex^loa-*;' / tării, au jrnulti^e îţi,ţreţ)Jtjnţări,;cuo?caracter perm anent şj- îhi~can-'

titftţi nişri, Reuşit$e.-.de,piţţd şi-de alţii,’ dâ t apreciem: că?!eîortn l de- inteligenţM,: finajiclaiyjşi de: orgqntzacfeenu pdate^fi.raltu ladecît.pro-' priit. Deocamdată . op.o; x

Ion GOIA'

S-Â ÎNFIINŢAT AIT TREILEA FOND MUTUAL

DIN ROMÂNIA

Săptămînă trecută; la Bucu­reşti, a fost înregistrat cel de-al treilea fond mutual din Româ­nia: Credit Fond, fondat de 38 de firme particulare şl adminis­trat de către Certinveşt S.A. -

EXCEPŢII DE LA II.G. 500

" PUNR ’a iniţiat, prin senato-" rul Teodor Ardelean, un al doi- , lea proiect de lege care vizează, privatizarea prin MEBO cu ex­ceptare de la H.G. 500, din 199-1. Noul proiect se referă la socie­tăţile comerciale pentru pres­tări servicii din agricultură.

„PARTIDELE NU MAI STRIGA LOZINCI"

• In cadrul unei mese rotunde, realizate de B.B.C. cu parla­m entari- şi oameni de afaceri români, dl.,. George păunescu, preşedintele /Asociaţiei" Patroni­lor, din'; România' a afirmat că partidele' n u 1 m ai-strigă lozinci. „Nici un partid nu a venit cu soluţii econpThice,; chiar , dacă oamenii' d e s fa c e r i âu susţinut toate partid«b“, a; afirmat dom­nia sa.,'Dl. Păunescu a . susţinut cif nu mai ^avem nevoîe de un; partid ; unic, ‘ dar nîci riu: pot fi susţinute lo6o‘ de, partide. La întrebarea redactorului erhisiti-,’ nii, dfc Răzyan Scorţea, dacă parţidul^de guverSămînt îi spri­jină’’ pe;r'f3rivatizaţr; dl. păunescu . a opiriăt -.ca'î'n-a văzut , nici un p artid ^a re sa 'v în ă - să spună să îi 'lase in pace’ pe privatizaţi, iar cînd: a!,‘fost . "discutată H.G.1 500 - parţideld care nii^Sau foşt de a- cord cu; hotărîrea ; trebuiau să părăsească Sala. ,

■ .lai. -fy. - 'i "

larnet’ă;^^6Gmert şt

C a le n d a r

In 'd a ta de 10 noiembrie a.c., .^orele 10, va avea loc la sediul

CCI Cluj o acţiune promoţiona- lă." Se vor prezenta produsele a două firme renumite din Aus­tria, SIKA şi HERACLIT. '

Sînt invitaţi să ia parte la a- ceastă acţiune specialişti, ex­perţi în construcţii, precum; şl firme din următoarele (domenii:

— construcţii civile şi indus­triale; -. , . - .

—, ' construcţii drumuri şi po­duri; >

— 'construcţii' speciale: hidro- •* izolaţii, termoizolaaţii etc.; > ■ '

—* comercianţi en gros cu ma-■ teriale de constructii; -

— comercianţi en gros cu pro- .■ duşe, chimice^

‘H''- ' ' ~ : ■ -I n ' această j^.săptămînf,/ noile

valori alş; certificatelor de inves­titor sîn t' următoarele: 242.000

Lpeniţu certificatele!tip A, 60.500■ pentru - certificate iip, B 'r'In cir-,

culaţie sînt 154.975 .certificate,; 83.719 tip A şi 71.256 tip B. Ac­tivul1 n e f ’ al fondului a crescut la 24.571 milioane .lei, iar .fon­dul de .dividende ,, este,.de 500 milioane ’ lei. ’

' Troc. Sistem comercial care constă în schimbul dircct de bu­nuri (mărfuri) contra alto r bu­nuri sau servicii, fără interven­ţia monedei, f ie . deoarece aceas­ta nu există, fie pentru că utili- ' zarea ei nu p rez in tă : încredere.

. In prezent sc constată o reveni­re spectaculoasă a acestei formo- î n ' schimburile internaţionale, deoarece prezintă avantaje pen­tru ambele părţi:

— creează . posibilitatea de a importa produse şi echipamente vitale pentru economie; '

— se asigură avantaje la ex­port, deoarece furnizorul îşi va asuma sarcina de a comercia­liza produsele pe care Ie ac-

ceeptă în schimb; :: : r' .— furnizorul va fi în acelaşi

timp favorizat de perspectiva de a păstra pentru el o piaţă de desfacere a!e cărei inconvenien­te îi alungă pe concurenţii po­tenţiali.

ZIUA COMERCIALA . BRITANICA

■ - r-, :: .. vr . : ...■■'•• Marţi, 15 noiem brie,-lâ Bucu­

reşti, Confederaţia f Industriei Britanice (CBI).: şi Camera; de ‘ Comerţ _şi -Industrie . ' Londră (LCCI) organizează . seminarul „Zilele Comerciale Britanice". Vor fi reprezentate, următoarele sectoare: ,petrol, gaze naturale şt produse petrothimice, produce­rea şi distribuţia de energie, in­gineria n-.ecanicu, .de construcţiişi dcsign,, industria constructoare 'de automobile şi , vehicule i de transport, sectorul 1 bancar.; şi financiar^, sectorul mineralier ş i ăl materialei oţ - de constriu-ţii, industria , produselor de- larg" consum şi servicii de şcolariza­re în vederea-perfecţionării.- Re­laţii ' suplimentare' pot fi obţinute prin C.C.I. Cltjj.

B S S B

preţuri la ejarne şi suS.G. „Cărpimez11 S.A. (fosta

Industrie: a Căriiii Cluj), a ' mo- - dificat, începînd cu.-data., de 7 noiembrie a.c,, \ preţurile la car- . iie şi subjDrodUse de carne. In magazinele proprii, în cărei se . pune un^adaoside 15 la sută, p re ţu rile , pentru un kg de pro- dus sînt, următoarele: .

Carne de vită' ;i subproduse. - Amestec de burtă şl' picioare — 2.200 Jel,. antricot şi vrăbioare ' de vită fără os,— 5.185 lei, bur­tă — 2.400 leî, carne mînzat ca­litatea ,1 preambalată — 4.100. lei, cam e mînzat, calitatea , a .II-a;: preambalată — 3.250, car­ne de vită, calitatea I, preamba- latS — 4.100, came de yltă ca-, litatea II, preambalată — 3.250

lei, creier de vită, pream balat— 4.200 lei, ficat de vită — 3.500 lei, inimă vită —- 1.800 lei, lim­bă vită — 3.000 lei, muşchi mîn--v zat preambalat — 6.800 lei, ri- - nichi vită —• 1.500 le i / - ,

Carne de porc şi subproduse. Antricot porc cu os, degresat —- 5.100 lei, carne porc calitatea 1, ■ preambalată — 5,405 lei, carne porc calitatea a Il-lea, pream - ‘‘ balatâ — 3.910 lei, pulpă de porc— 5,980 Iei, coaste crude — 1.265 lei, cotlet: dezosat — 7i820 lei, creier porc. pream balat — 4.830, • ficat d e ! porc •— 4.025, inimă de *

•porc — 2.070 lei, limbă de porc— 3.520 lei, muşchiuleţ poro — , 7.600'le i,'pu lpă porc fără os — [

6.6708 lei, slănină pentru topit —1.500 lei, ;-. ; - *; - • .

Carnef; Oviril^î şi subproduse, Miel în,; carcasă — 1.990 lei, o- viriă adultă în. carcasă —/ 1.600 lei," carns;, fazqnare tineret ovin— 460 lei, creier ovină preamba- lat.— 3.900 lei. ' ,

N.R. Am selectat din lista de preţuri cele mai frecvente sor­timente1, lăsind,: la, o parte pro­dusele care se realizează în cantităţi' foarte , micii (Va urma).

IRIS se privatizeazăS.C, „Iris" e r a : trecută, în vţiră, pe „lista celor cinci", alcătuită de

guvern, propusă fiind pentru privatizarea a’ cinci societăţi comcr- ciale, prin ofertă.publică. P e lista respectivă au mai rămas trei so­cietăţi (din ţăiă). Domnul DIONISIE MOŞONI,' preşedintele P-A.S.^ la „Iris'V; ne-a declarat că s-ău repliat, iar acum sînt fn curs; de privatizare pe, carnrle cu certificate de 'proprietate. A fost negociat

; cu F.P.P. nr. 4 Muntenia (cu’ sediul în lîucureşti) cu m p ărarea 'în ­tregului pachet de acţiuni ,—- 30 la sută din valoarea capitalului;so­cial. FPP 4 a fost de aco rd ,'ta r dacă nu se va acoperi întreg pa­chetul, diferenţa va rămîne la fondul Muntenia, urm înd a s? ho­tărî, în continuare, modul de vînzare (transferate).

Şansa de a participa Ia privatizare este oferită, in baza Legii nr. 77 din 1994, salariaţilor societăţii, membrilor conducerii, foştilor salariaţi, pensionarilor care au avut ultimul loc de munră la so­

brietatea comercială. 'Capitalul sociai al „Iris“-ului este, după aplicarea II.G. 500, de

15,2 m iliarde de lei. Operaţiunea de colectare a carnetelor eu cer- vlificate de proprietate se va încheia la finele acestei săptăm îni.-;

Ne-au fost făcute cunoscute avantajele acestui sis­tem cu prilejul simpozionului de prezentare a activi­tăţii HOLDINGULUI RADIOTEL. Simpozion transfor­m at tntr-o veritabilă conferinţă de presă, şi, cred eu, aceasta a fost şi intenţia organizatorilor Simion Nâsui, preşedinte Holding, Rad io tel, Doru Năsui, reprezentant al părţii americane, Mircea Gheorghe, director ad­junct Radiotel Bucureşti şi Sorin Hopîrtean, director Radiotel Cluj- „Simpozion organizat la împlinirea u- nui nn de la intrarea în funcţiune a tuturor sisteme­lor de comunicaţii moderne implementate tn Cluj Na­poca. HADÎOTEI, Cluj este o firmă de sine stătătoare, esî?. . operator public privat de radiocomunl-eaţii din Cluj Napoca. Operator care se ocupă cu sis­teme moderne de comunicaţii, deocamdată aflîndu-se tn exploatare sistemul PAGING, sistemul de radiote- lefonie Drankfnft şl sistemul de radlocomunicaţii con- venţOnal de tip Motorola • Radiotel Cluj a fost fon­dat tn decembrie 1992, Intrtnd tn funcţiune cu primuldeln imln^f.Lngr riinJ un|e 10M cu celelalte două dela amintite. Ca o medie statistică Ia ce există plnăla «ntm" s ”n n” de' 7l,p tn Cluj-Napoca. pot. să vfl «pun că avem utilizatori de două staţii Drnnkine ra re nu un abonament lunar dc fio de dolari Atlt n lâ ’ teste firma respectivă pentru cele două S l lunflRlîe

e de numărul ’T,71' D o n te, 10, 15 mii, tn func-

rta In opt, zece, 12 15 S m r t l. nri- f.'ar.e au

în Jurul a circa 800 900 <le dolari lunar. Abonamen­tele sînt mari deoarece sistemul este funcţional nu numai tn Cluj-Napoca şi Jn judeţ, ci şi In alte judeţe, putîndu-se ajunge la o structură mai mare # Func­ţionăm tn următoarele oraşe: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Piteşti,, Ploieşti, Sfîntu Ghe­orghe şl Timişoara, Avem pusă la punct o strategie de

AVANTAJELE UNUI SISTEM:

RADIOTEL. dezvoltare penlru a acoperi tn scurt tim p întreg te­ritoriul ţării. In cel trei ani de evoluţie a noastră s-a constatat o mare adresabilitate a sistemului către zona Transilvania. Se pare că aici oamenii au nevoie de comunicaţii mai mult decît tn alte zone 0 Am înce­pu t cu o investiţie iniţială de o jum ătate de milion de r’olari. La' ora actuală valoarea este peste 12 m ili­oane de dolari, ceea ce face din noi un holding redu­tabil Dorim să oferim servici de paging, de radio- telefonie, telefonie ru ra lă ,.' de telefonie specializată, servicii pentru persoane particulare din diferite dome­nii, doctori, avocaţi, oameni de service, preoţi. Dorim sâ intrăm tn competiţie în domeniul telefoniei celu­lare. • C it ne priveşte. Intr-un tim p foarte scurt am reuşit să asigurăm 400 dei noi locuri de m uncă în

ţară. Nici un dividend practic nu a fost repatriat că­tre Statele Unite, ci toţi banii au fost rejnvestiţi în România. Nici nu avem de gînd . să repatriem divi­dende cit tinip nu sîntem siguri că avem ce ne. trebuie.. Şi la ora actuală sîntem cea mai mare reţea de co­municaţii fără f ir . în România ţ Sistemul-radiocomu- n.icaţiilor şi al telecomunicaţiilor sînt Investiţii'p rio ri­tare în economie. Noi, prin investiţia noastră, am scutit practic bugetul statului de această investiţie. In ­vestiţie care multiplică efectele, fiind şi un criteriu de atragere de noi Investitori. străini, deoarece mulţi străin i, consideră România ca pe Uganda, Burundi, un sta t în formare. Dorim să corectăm total această pă­rere 0 Prin aparatele noastre mesajul ajunge înfr-un minut şi. lucru important, mesajele sînt confidenţiale. Numai dvs. decideţi cui daţi numărul, codul 9 Există o criză de legislaţie românească. Dar legea comuni-

-caţiilor nu s-a modificat, ea se condu.?e prin ordine şl ordonanţe ministeriale. Noi sîntem independenţi de Romtelecom, care este concurentul nostru Q Numărul de frecvenţe este la fel şl tn Statele Unite şl tn Ro­mânia. Frecvenţa a dat-o Dumnezeu. Nu există încă frecvenţe pentru ce dorim noi să facem, aşteptăm să ne-o perm ită legislaţia. Oricum, valoarea oferită de noi este m ai bună decît ceea ce oferă statul".

O adresă u tilă-pentru dvs.: strada Dîmboviţa TTptS1 lefon 15-24-92, . '

’ Dcmosleri© ŞOFUON '

■ r

Page 5: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

MIERCURI, 9 NOIEMBRIE, PAG. 5 AUfcYARUt 0 I CLUJ

^ MÂIDKE PRODC0M•VINDE EN4SR09

următoarele produse indigene şi import

P U I- 3 4 0 0 lei/kgP IEPT DE PUI - 4 20 0 lei/kg fTASlM DE PUI -1 S 7 5 lei/kg |PULPE PUI cal.II - 3 5 0 0 iei/kg ^CBEÎVJVyeŞTI - 2800 lei/pachet ]

Comenzi la tel. i G S 0 2 *1 , orele 8-20 |

od GOa^. C a .^ MĂNĂŞTUR

B A N K O O P C lu jVinde la licitaţie publică autoutilitară "RABA"'10t,

an fabr. 1989.Licitaţia şe va ţine joi 10 NOV., ora 10°° la

’ sediul BANKOOP Cluj, str.M. Corvin nr.4Telefon: 19.42.99 (290718)

Str. Cfmpului 110Tel. 1 2 3 B 0 1

Confectionoază: - h u s a interioara şi exterioare, ~1 ! ~ ' pentru orice tip de autoturism;

- p ra la ta pentru autocamioane şi remorci• (din material de import) ‘ &

&

S^OFERUVtSERyiCUDECfltlTflTE ULlll idinii'liJiVnEa

* Vă oferă:

► baloţi de 10 kg sortaţi (pantaloni, îmbrăcăminte copii, treninguri etc.)

f*?» pungi ou haine nesortate, colcctare originală: 5-15 kg. babţi siesmrtaţi: 300-400kg '

' : Informaţii la sediul firmei:■ Cluj-Napoca. str Memorandumului nr. 1

LUM - VIIUERI - între crah 8 - 1 6 Telefon: 0 6 4 / 1 9 4 0 3 0 ,1 1 6 4 8 0

Orar depozit VLAHA: tuni • sîmbătă, orele S1 G

SO CIETATEA . BE COÎUSTRUCTIiC Ţ I

i r i"BAC PROIECT" srEkecu tă tirq en t. pe bază de comandă.

' • lucrări de proiectare ş i execuţie, în construcţii ş i in sta laţii; - hidrcsszolaţii ţ

- tencuieli, zugrăveli, zidării -,• in sta la ţii sanitare ş i electrice

CALITATE GARANTATĂ Ş l LA TERMEPJE !Adresa B-dul 21 Decembrie 3 /3

Te! 1 1 1 3 3 7 , 1 1 6 7 7 5 , între orele 8 - 16.(290725) - ■

REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ APĂ-CA8\IAL CLUJ

( B i M f f l B p b i S S H D \Datorită lucrărilor de traversare cu Conducta de echilibrare presiune 0 1400 mm. în zona

podului peste Som sşul IVJâc din strada Traian. s e în ch id e t o t a l c ir c u la ţ ia pe pod în perioada 1 1 .1 1 .1 9 9 4 orele 18 -

- 1 4 .1 1 .1 9 9 4 orele 5 (290730)

S E M O F L A S Î ^ .3 |IP P^ ,, Clui-Napoca.

- str VTnătorilor 17-19OFERĂ pe bază de comandă:

-ferestre şi uşi din prof ile de material plastic, cu geam termopan şi diferite variante de deschidere.: ; Relaţii suplimentare la tei./fax: 154476/

. între orele 20-22 ‘ s '

SERVICIUL RUTIER CLUJîn perioada 21-27 noiembrie 1994

organizează concurs pentru, ocuparea posturilor libere de:0 referent de specialitate II, un post şi , El Inspector de specialitate III, două posturi.

Relaţii suplimentare se pot obţine de la sediul Serviciului Rutier din Calea. Dorobanţilor nr.29, tel. 19 .17 .02 .

/ • (7G2376)

R.A.G.C.L. "CRIŞUL"HUEDIN ,

intenţionează majorarea tarifelor la , serviciile de gospodărie comunală.începînd cu data de T ianuarie i995 .

(290726) : .

FABRICA DE MOBILĂ GHERLA (PENITENCIAR)

Str Andrei Mureşanu n r4 . tel 241464 - Gherla, vinde prin LICITAŢIE PUBLICĂ.

că va avea loc la sediul de mai sus. în ziua de MARŢI, 15 N0V.1994, orele 12,

MIJLOACE FIXE FOLOSITE (uzate) ş i alte bunuri (obiecte de inventar, piese de schimb,

pă rţi componente ale utilajelor etc. J(656) ; ......... Tiinifiînnmtmniin» ........ i u i i i i iiih h iiiih înmiiiiiiniiiBuiiMiii uhmimiu—iu-ihlhi i

s.c ; ' ^ 5 ^ s-a. Cluj ....organizează licitaţie la data de 1 8 .1 1 .1 8 9 4 ,

în str Triajului, nr. 23 (Baciu-Triaj), în vederea scoaterii la vînzare a unor mijloace fixe aflate -

în dotare;.Lista poate fi consultată la sediul societăţii din

-Calea Porobantilor nr.4. Cluj-Napoca'(762379) .

R.A. ROMCEREALir Sucursala Cluj.P-ţa Avram lancu nr. 15.

telefon, 1 9 5 5 5 8 , ţine concurs în data de 14 . nov.1994, ora 1 0 . pentru ocuparea

postului de CO NTABilŞER Condiţii: studii superioare, vechime în '

activitatea economică minim 10 ani ' în unităţi agricole <

'V I29U722) "/ —. n j1 iiiiiîiii'...i.iiii m i '"

TAMISA TRADINGS.R.L. _ ...

Filiala Cluj-Napoca.str. Govora nr. 17 /A . ;-a n g a je a ză

F A R 1 W Â C 1 S T 1 § :

Informaţii la telefon ^ 9 0 5 3 5 ,1 9 0 8 3 6 între orele 8 ,3 0 * 16 ,3 0 .

. : - (290724 ) ,

s c (S tU ^ O Î î l f e ^ R r s.a . Cluj-NapocaStr. Gh.Doja nr.22-26. doreşte să cumpere40 BUC. CASE DS MARCAT,

prin licitaţie dischisă.Caietul cu sarcini se poate consulta

la sediul sbcietăţii. ’Relaţii la tel. 1 1 8 9 5 4 . int. 118. "

, ' ‘ între orele 13-15.(762361)

SCCA CONSTRUCTORULGalea Baciului nr 45 ' .v

Telefon 1 8 7 7 B 5 , 1 8 4 9 3 7E X E C U T Ă . /

B TABLOURI ELECTRICE DE JOASĂ şi ÎNALTĂ TENSIUNE

0 LUCRĂRI DE TINICHICERIE E CONFECŢII METALICE DE ORICE TIP m ONDULEAZĂ şi CUTEAZĂ TABLĂ.

1290732)

Page 6: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI 9. NOIEMBRIE, PAG- 4

/

agăs^s

' V s a

- H M H B:w s ^

- informaţii, com entarii, reportaje, anchetc din toate domeniile vieţii politice, econom ice şi sociale din ţară şi de peste hotare »programe radio - Tv şi ale televiziunilor prin cablu'. telefoane utile, m ersul trenurilor, autobuzelor, zb o ru ri ÎA R O M- programul cineipatografclor şi farmaciilor -publicitate

{ s .c . ’WAGAHKO" ISVÎPEX S.R.L.Dacă dorfti un loc de muncă, cu ajutorul nostru puteţi obţine un contract care să vă asigure

un toc de muncă în: LIBAIU, KUWAJT, 'Z , ARABIA SAUDITĂ, LIBIA,

în acest sens căutăm MUNCITORI CALIFICAŢI ilU CONSTRUCŢII, ZIDĂRII,

FIERAR BETOWIST, MOZAICAR, FAIAIUŢAR, PARCHET ARS, ZUGRAVI, DULGHERI,

MUNCITORI NECAUFICATI, MECANICI UTILAJE, MAIŞTRI,. INGINERI, (ŞEF DE

ŞANTIER pentru acest post, engleza \ obligatoriei.v Gonţactaţ i -neacum.

Reîsti» la tel.: 1B7775. orele 8 - 16. (290729}

F iliala d e R eţele E le^ tr^ e .f;’

Anunţă agenţii economici si persoanele tipice interesate că examenul de autorizare a

electricienilor cu domiciliul stabil fa judeţul Cluf, are loc în perioada 15 - 16 decembrie

• 199 4 , iap înscrierile 1h ziua de 14 decembrie 1934 ,în tre orele 8 • 12. Tematica şi alte informaţii suplimentare se

găsesc afişate la sediul F.R.E. CLUJ, ~ str Memorandumului nr.27, Cluj-Napoca şi la

sediile subunităţilor noastre din: TURDA, DEJ, GHERLA, CÎMPIATURZH,

HEUDIRi şi AGHIREŞ 090728}

s c I Z p P A S.3., CfUJE X E C U T Ă : ' / >.

; • Lucrări de înuelitaare cu tablă zincată * \ pa şarpanta joasă sau înaltă;

. Învelîtori cu azbociment;• Izolaţii termica la c o n d u c t« şi;

aparate;• Faianţări;• înbunătăţiri confort uarm/c la locuinţe

ş i spaţii administrative;• Izolaţii frigorifice ş i fonice.

Relaţii la tel. 112153 (134) şi 195606. ' > (762380)

şă-Hr; ..... r "~r-~r

A G E N Ţ I E m m i u m A

Qumpărărr

tel.142907S d n fc r i '

AGENDE IMOBILIARĂVĂNZiRt-CUMPĂRÂRHNCHîRfERt ăCWMB-CONTRACTE-ÎNTÂBUliRI

ACÎE REGIM URGENJÂ11 22 04

• VSnd. apartam ent 2 'camere rOtr. Pata. .Tel 15-02-43. ‘ • (306841) > - '

• Vînd garsonieră confort . ’mâi-lf mobilată, zona Pata Tel12-39-20. (3M847) -

• Vînd apartament cu I came­ra ş l c u 3 . ambele confort rr.V rit, zona Calvaria. In i str. Mă- nftştur nr. 107, Bl. G /, ap 17 (306861) ;.

» Vînd- apartam ent 3 camere finim f str. Plopilor nr. 77. Bl P15, ac. II. el. lir. ap. 17, zilnic ere ir «-20 . (306fl6C) ■ * .

• Vlrul (închiriez) apartament cii a camere tn Zorilor, Tel 14- ity 4-t. nofiifon)

^ • tynd casa cu gr?idinâ si *ui t,> Te» 11-35-02 sau Jl-39 83

H30<M74) • • “ > -f •- vint* «parlament' 3 came- ,

IVI lj.«fi-3 i. (306002);\ • Cnmpflr apartament cu 1

«J cşinere,- TeJ 14-07-70 după i a (306003^ '

C4-57. (306802)• Vindem BMW 320, an 1979,

iyMereedes'^ an , JS20. Tfel' 13-04-09.(300803) ■

• Vînd autoturism Nissan die­sel, an fabrii-aţie ■’ lâ85, 115.000 km rulaţi, stare . perfectă. Tel 16-12-44. (306845)

• Vînd F ia t Ritmo acciden­tat, an 1986 sau talonj. Tel 16-15-

• Cumpăr Dacia 1300-1310, ia - ® Vînd avantajos dormitor, ' 6 De vînzare Alfa Romeo 00 -bricată pînă în 1989 .Tel 12-87-, liol Anca cameră tineret lh sta- injecţie 2000, BMW 320 VCR,

13. (306744) ‘ r re foarte bună, covor nou^ gale-r î video cameră reeorder Sony. Tel• Vînd Dacia 1310 Break,-1933, rii. ’Tel 16-44-60. (306874) >14-36-88. (301685) ;

metalizat. Tel 11-24-78: după ora • Vînd ieftin mobilă veche de J * . Vînd Fotrd* Ffestă.-nelnmattK'-1 6 . (306756) cameră, dulap şi masă de bucă- eu’a t ş i parbriz faţă Dacia. Tel. • Vînd Ford Tranzit tu rW tărie. Tei 15-52-69.. (366904) ; 11-80-97. (301687), diesel, 9 locuri, 1990, excepţional - O Vînd teren construcţie s i- , © Cumpăr Mercedes Cobra

sau schimb cU apartam ent. Tel . tuat în cartierul Andrei Mure- avariat cu. motor în stare de ' 18-09-88. (306791) şanu str. Stejarului n r .6 raeor- funcţionare; Tel 18-41-29.' (301691).

• Vînd Alfa-Romeo. Tel IC- dat la apă-canal şl electricitate, • Vînd Ford Sierra, 1,8 benzi- ............. ' suprafaţa 720 mp. Inf la tel 14- «3 1985 înm atriculat ~ 5CKK) DM.

76*02 între orele 10-20. (301720) Te] 17-50-25. (30I6S2)• Vînd livadă pentru cabană • Cumpăr etieri, cilindru re-

în Ciucea. Tel 18-72-79. (301721) ceptor ş i-a l te piese pentru VW• Vînd apartam ent 3 cam?re tip I T50. Ţ el 14-55-31. ■ (301700)

14A00 dolari Dorobanţilor 78 bl. O O im păr talon Dacia 1310 an y m ' ' (301649): : ' • 1981-J987. Tel 17-73-22. (301701)

O Vînd apartam ent. Tel. î l - - • Vînd cameră Hitachi. Tel 84-93. (301660) - 24-30-03.(301599) ' • .

• Vînd casă cu etaj, 4 came- • Vînd electromotoare pen- 93. (306848) re plus două antreuri m ari, în maşini - de spălat, amplifica-

• Vînd autocamion Merccdes • Apahida, posibilităţi de privaţi- tor Şl I3eek Pioneer, după ora de ’5 t, In f tel 11-41-90 şi 11-ftl- .rare. Inf. în Apahida, str. Liber- 17. Tel 17-54-48.; (30168Î)62 între orele 19-22 zilnic. ; ~ tă ţii n r 3 (301665)' . • Vînd tu rn Sony semiprofe-(306864) i • Vînd apartam ent 3 camere sional deosebit ieftin. Tel 18-96-

• V în d -4 roti, i^ n tim a g n e - Sn cartierul M ărăşti. Tel 18-32- 04.- (301695) vZio anvelope Plrelii 185/70/13 55- <30}677) • Vind boiler pe gaz lungărsmaşină de scris electrică TV co- ® Cum[)ăr apartam ent 2-3 ca- Ş» soba de încălzit pe gaz lun- lor şi alb-nepru Tel ’ l0-'>8-83 « « re .In zonă centrală. Tel 11- gărs, aparat aer condiţionat pen- după ora 17. (3068671 * 45-20.(301688) . . . tru fum de ţigară.. Str. M ănăştur.

• Citmnăr 'tainn nrwi m i ® Cumpăr i>arsonleră. Tel 13- nr. 16 ap. 1. (301702)02-08 / S i v 0pel* Tel 15' 35-42. (301633) ' . • Vînd combină - frigorifică

' V , ■ « C u m p ă r apartam ent 2-3 ca- noiiă, congelator, plus frtgldar-a t , r ' com’ mere. Tel 17-19-01 (301708) Inf Ja fel 15-911-24. (301719)

U î , 7!?~€ţ™ 6' £ c ~ • Vînd apartam ent , 2 camere « Cumpăr ma.şini industriale 2 W DM.r eta) I str. Gheorgheni. Tel 14- vechi de cu su t Tei 13-53-06; 18-

Tel 31-27-44. (306701) / .0 4 -7 h (301710) ' V , 61-03. (301679) ; /! • Caitt tastatură „ZX Spec- % Vlnd D ir ia 1310 fabricaţie • VJ,,d landou* cu. coş trnns- trum +“, ZX Spectrum * i 28K«. ne^scri^ă P rA avantalos ftJrm3b)l *P°r t - Rel tel l8-73 0 4 '

(306805) ap. 17 după ora 15. (301668), ’ • Vlnd mobilă Tineret. Tnf str.det EHn . ' Vind urgent Renault T rafic1 1BfiUc^ L ' ? r* 70 ap ' 51 d ',p5 —

îw » ^ h - , ^ . TO etat,,r AIn f I *onă, facilităţi deosebi- 16* <3 0 ^ m' n-h Austria,., t e ; lo in tre tinere .' O fen Inclusiv • Vînd vană de fontă 1,70 m

^ £ ,c£ te d e cchimb cum părătonilui. culoar? maro. Tel 18-30-32. •îtm h ru T T ! r , M !2-3ff-33; 12-48-61 după era (301712)cem rie nr. 37, laszlo. (396837) ijjv (301671) e Vînd urgent, avantajos, gar-14 ^ k8 araCCt‘ -T*i ' • Vind Ford Probe 1S89 şi sonierfl apartam ent. Tel 11-22-,14-Jt .iO. W M X ) . Ford Scot-pio 1987 in stare per- 04 :. 19-57-15. (*8111)

• Vînd jJianinâ. Tel 11-64 58, fectâ. Tei 15-13-94 şi 068 — 12- • Vlnd pa ra b d ă nouă. TeJ :4-zilnio in tre orele 9-17, (30CS61) 25-59. (301682) 67-89. (278517) ,

@ Cumpăr talon Dacia 1310, an 83—87. Vînd Ford Escort în­matriculat, 1800 DM, vînd Dacia ’90 TLE, stare ireproşabilă. Tel. 16-14-68, 16-23-23.

• Vind sau : schimb aparta­m ent trei camere confort unu cu apartam ent două .cam ere plus diferenţă. Tel 16-20-70. (278557) '■ ® Vînd garsonieră. Tnf tel 15-

45-57; 14-35-85. (278604),® Vînd a part amor t 2 camere

confort -I et. 4,2 bah-(>aoo, tele­fon, cartier Zorilor. Cer 11 mi­

lio an e , nryociabil. Tei 12-0G-4I orele 12-18. (278643)

9 Vînd casă mare în Someşeni. Tel 15-14-29. (278665)

• • • Vînd teren 530 mp îri Mâ- năştur. Inf str. Peana nr. 8 bl. 1.6, ap. 27 între orele 17-2]’. v* (278681) . . ■ ’

• Vînd apartam ent lui:, deo^ sebit pentru pretenţioşi, P -ţa Ci­pariu Tel 064 — l i -29-13; 0) 06-515-772.(278683)

» Vînd apartam ent 4 camere proprietate, la preţ convenabili. Str. T a/lâu nr. 3 ap. 0. (278684)

9 Vînd Daria 1300 urgent in stare foarte bună. Tel 17-79-92. (278579)

• Cumpăr talon Citroen CX- diesel Tel 14-23-65 (278606)

• Vînd Dacia 1310 an fabri­caţie 1W17 după ora 19 tei 12-41- 80.. (278511) . . .. • Vînd Opel Rekord 22 L ben­

zină 6,5 an fabricaţie 86 pentru pretenţioşi, pret 8500 DVÎ, nego­ciabil. Tel 18-55 82.- (27P642)

O V'înd. Alfa Romeo 75 vama plătită; Tel 16-09 38 Intre orele 16-20. (/78fi75)

• Cumpăr talon VW Passat an H1-8T» omologat. Ofer I mi­lion iei. Tel 14-86-30 .sau Î3-4G- . 27 (2/8680) '

0 Vînd Dacia 1300, 79. Tel )9- 26-92. (278h96) ,

• vînd două lăzi frigorifice, ni'>Wli->r ri^ t-in ian t,_ . ambalaje. Tel 14-82-^2. ( U m f i y

Page 7: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

MIERCURI, 9 NOIEMBRIE, PAG. 7 ADEVARUL DE C lU*

M a

, Cu d@ar 3 ETICHETE.dssprisise de pe

;; ;; sticlele de 1 litra de Coca Cola sau Fanta,

-puteţi; câştiga fantastice:. p r e m i i

^un set corHpîefc de aparate electro- căsnice BOSCH pentru; premiul I .&>-50 . combine; frigorifice BOSCH reprezentând tot atitea premii lî şi nu mai puţin de /1000 de cărucioare de" bagafe, pentru cei 1000 de ciştigători ai premiilor fiE«

" ' '' • 'Dppunett deci plicul cu trei etichete G ocs-G aia S3U FANTA de ta sticlele de 1 litru. in urnele amenajate-în

următoarele magazine CENTRAL - Ch.Doja; FLORA - P-ţa Flora; SATURN - Republicii; FORTUNA - Mirăslău; ROMAUMENT P-ţa Cipariu; PALACE ATHENA> Moţilor; DIERA Memorandumului; ALIMENTARA nr.S - P-ţa Păcii; ROCADIS -P-ţo M. Viteazul; ELVIRA - Universităţii; TRIX- B-dul Eroilor; IZA LAZURI • Ch.Doja; CABRIO \• Fintinele; AURORA - Calea Dorobanţilor; FIESTA ■ B-dul N.Tituleacu; SIMINA - Calea Floreşti; UNtCQ ■ Aurel Vlşicu; CONDOR - Dunării; UNIVERSAL HORA• Horea; ĂLCOM - P-ţo Gării ; -■ - ^ ...., , . j 7 . 6 a 3 ? 5 i .........~

STUDIOUL DE LIMBI STRĂINEWOR

organizează CURSURI INTENSIVE DE LIMBA ENGLEZĂ, la orice nivel, profesor coordonator>

/ ROBYW WHEELER [Michigan U.S.A.),Preţul cursului 45 .000 fei (900 lai oraj :

Durata: 5 sâptămînt, începînd cfin 14 nov. 1394. Se eliberează adevercnţe de absolvire,

înscrieri: str. Bacău nr.3 (lîngă Ortopedie) : "Tel 1 1 9 3 3 4 si l 8 4 2 1 5 .

/ (280727) ;.. Tr v ;v:’

© ;Vînd Instalaţie parabolică- nonă cu motor la preţ avanta­jos. Inf la tel 18-55-50: (278608)

• Vînd computer 286 monitor color, pret f,r>0 DM. Tel 17-51-02, scara. (278654) ;

• Vînd televizor color; impri­m antă marca „Centronics'*.- Tel 13-67-21. (278662)

9 Vînd video recordcr ' GKV J245P HQ Goldstar, haină blană. Tel 16-09-33. (273674)

• Vînd cazan ţuică 330 litri. Cel 15-01-71 .(278687) '

• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneşti. Tel 13- 78 60. (278582) ,

• Vînd acţiuni Tiriac; Dacia- Feiix; (JrsiM. Tel 1(5-72-19;,scara ora 19. (278625)

• Vînd mobilă de bucătărie notM, Tel 15-83-38,t (278617) '

« .V înd . mobilă cameră, covor, 2 fotolii nm i, '.in tpen ,ieftine. T e l 14*58 9'». (278649)

• ' Vind Măniţe blzain pentru haină:lungă de damă; vînd mo­biliar pentru cabină T61 15-41- 07--după ora 21. (278677)

» ' ■ ... *'vl *

9 Angajăm şofer (catego­ria B), pensionar, vîrstă 52- 57 ani, disponibil. Oferte scri­se la CP 115, OP 1. (300700)

• SC „Tecla" SUL primeş­te m arlă în consignaţie. Str. Ilorea nr. 1, orele 10-17. (306876) ' - ; - V .

• Angajez contabil(ă). Tel11-42-13: (301723)

Q Prim ăria comunei Bon-, jida judeţ Cluj, organizează licitaţie cu vînzare a unor schelete metalice în data de14 noiembrie 1991, orele 10. De asemenea organizează li­citaţie pentru închidere clă­diri .pentru spaţii comerciale, în data do 2 decembrie 1891, orele 10. Rel în fiecare zi la sediul Prim ăriei. (278678)

0 Soi ic i f ’ î rnprumu t lă ter­m en ofer garanţii; vind . ma­şină Barcas cu motor şi cutic de viteză Bacia. Tel 11-89-68 sau 15-84-77, între orele 17- 20. (278655)

« lnvestisseurs Bclges, cîvcrchcnt partenaire dans so- ciete, ou pro je t secteur indif- fereni. Que naus proposez- vous! Reponse un'tquement par cerii a Ia boite poştale 1 CP" 1119 Cluj. (2784011)

• F irm a Consizo-Extrubit Srl vinde: cap tractor şi re­morcă de 20 tone; Daf 95-350 an- fabricaţie 1989. Inf la tel 064 — 15-40-21; 19-19-5S. (278517)

© Socictate comercială an­gajează tineri 18-25 ani ■ pen­tru activitatc agent comercial, cu Contract de muncă. Tel 13- 45-91 după ora 18. (2786H)

• Socictate comercială an­gajează . persoane pentrn croit, rictuit, cusut, tras în ­călţăm inte. Tel 13-52-63. (278667) ; ;

O SC Cenean-Trans < ' SUI- C luj închiriază autocisterne ÎW A Jfde 17 tone. Kel Ş» in i la te l 19-29-48 sau I a , sediul firm ei diri str. A, Vlaicu -s r . 48 orele 8-17. (278670)

Vînd cărăm idă lungim:28, lăţim e .14, grosime 7,109 lei/bucată făeută de presă num ai calitatea I - Comuna Sălciva sat Cărămizari, Ilris- tea Victor. (278676)

• Dr. Olimpia Chira, medic p rim ar interne^ gastroentero- log, acordă consultaţii l a c a ­binetul din str.; , Iîecebaî nr. 15-19. Program ări la ; te l 13-34-95. (278f»S:t)

(290697)ed itat dc

s e r v i i

M ure re e îiin iă în co n d iţii fu îl co lo r pen t ru l ou! c firm e le

CUrC SCRESPECTV

Doritorii sunt rugaţi] să n e contacteze îa

^telefonul 11.22.05> — . ‘ >

! Societatea ComerciaiS

FINAHCiARĂ PE ACŢIUNI,o fe ră posibilitatea persoanelor

fizice să investească petazS de

; CONTRACT ÎH AFACERI SIGUPiESe oferă 1 2 % dobîndă pe fună

| ~ • la tnvestrtiile în lei.| f . ^{ investiţia minimă

5 milioane lei ; Relaţii la ţel 1 4 6 2 3 0 ZILMSCI orele 10-18

Î29057&.2S9CB73) ./• - ' ' • - S -

, _ Şcoală dc şoferi pentru tineri sub' 25 ani numai 100.000 lei. Tel 14-71-05 orale 16-21. (301725) ■

• Prafesoarâ, 28 ani, meditez- trathic 1500 lei/oră: franceză, er gle^ă, geografie sau îmi ofer ser­viciile imei firm e. Tel 17-34-25;16-59-ri». (30T.558)

,• Evidenţă contabilă )a firm e particulare. Tel 12-41-34 seara. -(3>'615)

• Dau ore germană şi chitară Grigoreseu. Tel 11-61-38. (306835)

• Profesor, meditez matemati­că, orice nivel. Tel 18-28-34. ' - (306884) . - : .

• Vind camion Raha carosat,10 t: Angajez vînzătoare ’ chioşc alim entar .Rel tel lfi-07-56. ;

.^0!;csfi)• Cumţîărftm, vindem, eva­

luăm obiecte d e artă. Sfr. Napo­ca ÎS, o rar 10-18 (300708)

9 Sofielate tiHnerciiUâ. cautâ pen tru închiriere pe terin*n ltmg: IV spaţiu comercial cen­tra l (Inclusiv sub<iol-iîemisol) rol- nirmm» 150 m p; 2) spatio ■ pentru s« h n l flnn fi. Tel 16-73-Zfî, orele17-20. (3(16742) , i

hetăm şi îăcuim parchet In pn>ţuri m inime. Tel 14-31-60. (30(38î3) -r\- ’

• Şcoala hr. 7 Tiîrda scoate la licitaţie, 2 ' " terenuri de cîte 15

; mp. Ofertele pînă la 11 noiem­b rie . 19JÎ4 l.ieitHtia la 14. noiem­brie 1994. (306886)- . . :

• Angajez vînzătoare numai din cartier Grigoreseu. Tel 18-07-55.. (306898)'' • Solicit îm prum ut 5GOO do­

lari.: Ofer garanţie şi dobîndă 20 la sută pe 3 luni. Tel 17-67-27. (301694)

.9 Angajez tinăr(ă) pentru vîn- zarp la tonetă. Tel 17-05-23.

. (301683) - ■• A ngajez»şofer taxi, atestat,

v înzător la tonetă. Tel 18-43-16, (301689) , "■ '

Confecţionăm plapume. Tel18-34-95. (301724)

O Abs'tioventă ASE facultate Comerţ promoţia 94 , doresc an­gajare. Tel 060 — (>3-31-53. (278692) '

• Meditez lim ba română pen­tru adm itere’. Inf tel 19-26-92. (278697) •

• De vînzare maşină tipogra­fică Adast Romayor 312 form it A3. Tel 13 26-14; 13-26 97. (278412) ' ' .

• SC angajează 2 fete cu ex­perienţă în comerţ. Tel 12-12-58. (278634) ;

• SC Roventa Srl angaişază urm ătorul personal*, agenţi co­m erciali ţ i agenţi comerciali cvi

. mijlosice- rte' trampori proprii. Inf tr l 15 41-03. n7«6r»0)

0 Vtiut m otor Arn benzină, bloo m otor diesel Cîinpulunj» ş» maşină scris electrică. Tel 15-11-03. (278651)

9 . Teîezim ex srl; str. Izlazului18 angajează inginer- electronist cu experienţă în domeniul Au- dio-Video Electronics, operare pe calculator pen tru comparti­mentul m arketing .produse elec­tronice. în f la tel J 9-03-00. (278695) - A r

• Angajăm femeie internă pen­tru m enaj, se asigură locuinţă masă şi retribuţie. Tel 18-57-83 orele 8-15 şi 19-36-97 oreîe 18-20. (301738)

O Cum păr acţiuni Ursus. Tel 31-32-80 după orele 21. (301736)

® -Meditez foarte ieftin en­gleză şi rom ână clasa I-VIlI. Tel 17-44-95. (278712) r -

« SC Tra'rsim pex Service Srl Cluj-Napoca str. Rovine nr, 8 practică un adaos comercial în­tre 75-100 la sută. (278699)

_ • I>aa în chirie unei socie­tăţi (persoană) apartam ent ul­tracentral 3 camere. Tel : 15- Sg-63 scara. (301745)

• Caut ... garsonieră sau apartam ent cu 2 camcre, ne- mobilat, la parter, în cartier Zorilor pentru închiriat. Tel12-33-02. (278560) -

• Un student grec catită garsonieră sau apartam ent cu2 camere cu telefon in zona Zorilor. Tel 12-41.92, 16-60-25 ta orice oră^ (301614)

• Doresc' să închiriez casă sau .apartam ent ct» telefon.

, Tel 18-99-36 orele 9-16 sau J7-65-60 după jo ra 17 (:{f>l72»)

0 Caut de închiriat casă sau apartam ent m ibilul sau nemobilat . cu telefon (nocu- plat) Aştept telefoanele intre or"le 8-16 'a niin<»r«>li> 15 51- 75 sau 15-19-88. Vă " nnilţu- mesc! (301576)

9 Caut. de închiriat ap a rta ­ment cu 3 sau 2 cam ere sau gars .nieră, m obilat, telefon. Tel15-1I-23I Intre orele 15-22.(306789)

• Caut de înch iriat aparta­ment- 2 cam ere, preferabil cu te­lefon. Rel tel' 16-73-26. (3068'.3)

• Caut pentriV închiriat apar- InmPnt 2 n m i>rr> înnobi­lat, cu (fără) telefon. Tel tl-Oî-07 sau 18-52-83 seara. (306820)

• Caut de închiriat locuinţă si spaţiu comerciaL Tel 39-03- . 84. (306839) •

a Grecoaicc, caută apSriaJ ment cu telefon de închiriat. In i la tel 12-M-19. (306859), • ^ c t e serioase, rou*8nce, profesoare de matematică, cău­tăm apartam ent de înch iria t - P lata în lei. Inf la tel 12-44-19. (306860)

9 Dau în chirie apartam ent două camere. Tel 18-90-40; 18- 87-01. (278598) - , ..

« Dau în chipie apartam ent 3 camere - în Grigoreseu, telefon, frigider. Tel 15-84-28 sau 17-06-16. (278613)

O Caut chirie s p i’.iu. Tei 39- 57-15. (278218)

9 Caut chirie locuinţă. Tel 11- 22-04. (278223)

• ‘Caut de închiriat garsonie­ră sau apartam ent cu două ca­mere. Tel 16-45-80. (278668)

• Medic tînăr caut pentru în­chiriat apartam ent 2. camere. Tel "'15-60-71 (278688)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere Zorilor, telefon, tv ca­blu. Tel 12-17-63 orele 16-19. (278719)

O Caut chirie o cam eră sepa­rată. Tel 13.70-63, seara. (278708)

• Dau în chirie locuinţă ş> spaţiu comercial. Tel 19-03-84. ' (306838) ■■

• Dau în chirie 2 cainiere 20 - ; na Flora. P lata anticipat. Tel 12- 06-24. (306863) :

• Primese fată Sn g azd ă .'T e l : 14-32-42.; (306199)-

; • D au 'în chirie ăpartan ien t 2 camere semimofcilat, cu telefon, TV cablu, frigider, cartier Zori­lor. Tel 12-35-67. (306901) "

© ^Student serios, caut garso­nieră. Ofer 80.000 iunar. Tel Ifr-35-05, (306755) '

O Studenţi, caută apart-unent cu 2-3 camere. Tel 17-13-65 d u ­pă ora 15. (30-6764) - ^

Studenţi căsătoriţi' - căutăm de închiriat garsonieră. Tel 060

—63-31-53. (278691) '• Caut pentru închiriat apar­

tament central p en tru sediu de firmă. Tel 18-61-03 (301678)

• t a u t autoturism de închiriat pe termen lungi Tel 16-92*41: ’ ' (3017J3) ; x ; ,

O închiriez •; apartam ent . două .carnere frumos m obilat unui stt>- dent străin , serios. M ănăştur. In f la tel 11-21-53 orele 8-15.(301667) .1 - ^

• Dau în chiria ima camcră Ultracentral.1 Toi 11-50-97.(301686) ; .

® Dau în chirie cameră sepa- rată pentru 2 eleve sau 2 bSieţi sau 2 fete angajate, ^exclus străini sau studerite^ Str. 'rraii- silvaniei niv 29. 4301690) •

• Dau în chirie apartam ent 2 camere. Tel 17-51-15, (3«1717)

. • Stvidentă iau în '.-'gazdă 2 fe­te. In f la tel 15-.43-73 ;într{> orele17-19. (361725)

Schimburi- e Schimb llacia - 131# an 91 cu garsonieră: apartam ent2 cam ere plus diferenţă. Tel13-93-74 ora 18-21. (278882) .

• Schimb 2 am rtam ente pro­prietate personală cu casă cu 3-4 camere Rel dună ora 17, la tel 16-25-56. .(366900)<

• Schimb urgent garsonieră, confort I cu apartam ent >9-3 ca­mere plus diferenţă. lAf‘ slr. Dîmboviţei nr. 79 ap. 58 (.101699)

O Schimb Daria 1988 cii gar­so n ie ră . confort I. Str. TVtog'osoa-' ia nr. 4 ap. 51, după orri’ 15. -'

P i e r d e r i *3-

! 0 Pierdut pla^ă cu cărţi în autobuzul 43, luni IIJ' II. Ctăsito- ruhii rwonipensă. Tel l!> 4/ 15, (301733)

• t.ingmar An.1 pierdui cod fisfîiil nr. 358457.'*. 11 d -tla r nul,(306858)

• Ţicală V ^ile vQX- net de Klivlt'nt. 11 «Kn’lfir- nul,

.. , 9 Miri ir» Ploiim pit-rdut'-t-tlan Dai ia tu nr. 01 CM1MD. U clar nul. (301ti6y)

Page 8: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

ADEVASUl DE CLUJ MIERCURI,.9 NOIEMBRIE, iM G . 8

333

O Ci) ocazia zilei de naş­tere fiica Angela şi ginerele Florin urează celui mai dră­guţ, tătic diri lume m ultă să- ] năîato şi fericire. (278690)

rCumpăr GASSOR1IERĂ,

APASTAfVîEMT şi TEREN PENTRU CONSTRUCŢII.

Telefon 1 4 2 3 0 7 . [28987)V ' _____ _____ ;___;__^

o Vind garsonieră. Tel 19-55- 50. (278716) -

• , Vind • apartament 2 camere şi casă cu grădină. Tel ip-02-81.

» Vînd casă cu 4 camere şi 2 bucătării. Tel \ 12-77-87 ora 14- 22. (301732) . . ?

• Cumpăr apartament 2 ca­mere decomandate confort I. Tel12-47-91. (301740) ' ■ ,

8 Vînd avantajos Dacia 1310 an fabricaţie 1934 şi. autocamion Rabă 10 tone. garanţie motor 1 an, vizibile zilnic str. . Maxim Gorki.nr 5 sau Ia tel 17-39-23 între orele 20-22. (301739)

• Cumpăr talon Opel Kadett. Tel ; 17-41-48. ,(301741)

• Vînd Sfc-da Forman nouă, bleumarin 10.000 DM. T e l '13-71»

■ 12. (301742) . / .. - ' :• ..Vînd Renault. 11, an 8-i, inf

între orele 15-20. Tel 15-5G-16. .. • Vîr.d Rabă 16 t. Tel 12-05-

' ..."t- ' v ■© ; Vînd maşină de îngheţată

cu ■^complet laborator preparat şi vîndut îngheţată. Tel 13-94-68. ’

©. Cumpăr casă m ică,, grădină 600 mp 10-30 km Cluj. Tel 16- 71-37, seara. (273714) . ■ ■

• . Cumpăr apartam ent 3-4 ca­mere. Tel 18-36-75. (278715)

O V în d Audi Quatro, Citroen B XD ambele 84 fără vamă* Tel15-40-25.' (278698)

• Vînd BMW 310 pentru-piese de schimb. Tel 065 — 14-06-68.

« Vînd Volvo 340, 1987, 55-000 km , 4300 DM. Tel 17-56-22’ 'după ora 16. (278702) :

O Vînd . urgent Dacia 1300 ac­cidentală în spate. Tel 17-46-72.

« Vind Dacia CN 1400, 5 vi­teze; 360n D M /T el 16-90-20; 16- 11-21. (278709)

• Vîntl Dacin TLX din' anul 1989 în stare foarte bună. Tel'

' 16-31-16.'(278711)O Vînd convenabil haină de

blană din vulpe polară lungă şi trei sfert, noi, Tel 16-06-43,

• - Vînd garnitură mobilă Cluj 77 Tel 17-45-45. (278713) *

e De vînzare apartam ent con­fort sporit, cartier Grigorescu,

t; ocupabil ’ imediat. . Adresa;* str. profosor Ciortea nr. 5, IM, K, s6.II, et, I, ap. 14, Cumpărătorii pot vedea apartamentul între orele 18-20, în zilele de vineri, sîmbăffl, duminică (11, 12, 13 no- ienibrif). (306645)

• 1 Cunipăr apartament. Tel11-81-93. (3007S1)

• Cumpăr urgent gareoniciiă jVTănăşlur, Ofer 4-5 milioane. Tel 16-74-15, (306754)

©, Vînd, sau schimb casă par­ticulara 4 ramere cu npnrtnment 3-4 ramerp. Şir. Oaşului nr, 287, vizibilă zilnic după o r a '16. ■

'■'Pirtament 3. camere,. finlw .M ărăşti. , TeJ 14-39,10..

O Cumpăr garsonieră confortI sau apartament ,ru V cnm erl - (Tel 17-42, 50. (3067Q4) ; .1 '

•• Cumpăr garsonieră. Tel 19»03-84. . (3068-10) . : ; ■.. .,

© Vind apartament-, 1 ca­mere, corcf.rt mărit, etajul J.’, zona str. Paris-Bucureşti,45.000 mărci. Tel 16-02-68. (306677)

e Cunipăr urgent garsonie­ră confort I in Mănu?tur. Ofer 4-5 .milioane. Tel 1G-1629. (306727)

O Vind casă particulari Str. Sălciilor nr. 8. (300757)

© Cumpăr Dacia 1300 după anul 1977, Ofer 1,6 milivine. Tel 13-51-64. (306722)

o Vînd 2 cauciucuri noi (Spania) R ll şi 2 roţi (rran ţa) R14-175. -Rel Ia tel 17-69- 00 seara sau se pot vedea pa str. Gheorgheni nr. ■ 49 orele9-18. ,(306811)

O Vînd Daci'i 1310, adusă din Ungaria, motor 1991, an fabricaţie 1983, 2.^09.000 lei negociabil. Tel 13-33-32 după ora 21. (308883)

Vind Fiat Croma, Opel Manta, Opel Senat r, piese Tipo. Tel 15-02-08. (306391)

© Vînd ieftin televizor, congelator ' rotopercutor, apa­ra t sudură, cauciucuri Bus 185R14, cască coafor, burghie pentru beton, maşină de scris mare. Tel 11-98-27; 11-G0-24. (306761) -■ •

® Vindem grădină poziţie excelentă pentru construcţii in, suprafaţă de 2300 inp, 28 dolari/mp negociabil. Inf zil­nic la te l 13-25-71' orele 8-16, mal puţin sîm bătă, şi dum ine­ca. (301579)

O Vînd garsonieră confort3,.- str. Lăcrămioarelor. Tel12-32-33 pret ’2,7 milioane, (301704)

e Cumpăr urgent talon Mercedes 207. Inf. între orele 8-17 de luni pînă vineri, la tel 13-87-02. (301711)'

9 Vînd jocuri electronice noi cu garanţie. Condiţii avantajoase. Tel’ '14-12-13. (301540)

9 Vînd lambriuri brad. Tel18-22-50. (300917)

• Cunipăr certificate de proprietate. Tel 17-88-86. (301229) . . ■>

© Cumpăr forinţi şi mărci. Tel 17-23-69; (301706)

@ Vînd casă particulară am enajată ca restaurant (180 mp). Tel 14-82-22; 15-92-79. ' (278199)

• Vînd Lancia Thema 1988, 2500 cmc, turbodiesel," Tel’ 31- 37-91. (278567)

•• Cumpăr talon Volkswa gen. Tel 15-23-68, după ora 20. (278615)

9 , Pentru pretenţioşi vînd pianină marca Iloffman. Tel14-16-39. (278507)—■ 9 Vind 2 parcelt; teren 759

mp în cartierul A. Mureşa­nu, Tel 15-80-65. (301744)

• Vînd avantajos teren de cabană Someşul Rece nr. 185. (301747)

® Vînd schiuri Fischer"'şi măsuţă- deosebită furnir ste­jar pentru cameră de zi. Tel13-98-36. (301743)

9 Vînd Mercedes 300 D cu carte. Preţ 4150 DM. Tel 16-83-36 orele 14-22. (300906)

* Cumpăr Dacia fără talon peste 10 ani pină la 1,2 mi­lioane le). Tel 19-02-57, orele10-12; 18-21. (278703)

f • O O flrirără nestinsă o j am intire veşnică o tristeţe

lum ingîiată mistuie sufletele noastre acum cînd destinul mult pi ea crunt ne-a despăr­ţit de cea care a fost eleva şi

colega noastră CARMEN' HODE/l, Dumnezeu ' să te odihnească în pace. Cadrele dWaiiîce' şi elevii Liceului M. Eminescu. (301716)

® Distinsei coleţe Aurelia Raţiu şi familiei greu înccr- cate la trecerea în nefiinţă \ Iui CARMEN. Sincere condi Ican(e şi compasiune. Cole tivul Clinicii Medicale II.(278707)

© A trecut' un an de Ia crinii şi durere de cînd scum pul nostru sot, , tată şi bunic învăţător INC2E DANIEL diri -comuna Frata ne-a pără­sit: pentru totdeauna. Va ră mîue veşnic viu in inimile noastre. • Dumnezeu să odih nească îri pace în sufletul lui bun si nobil. Soţia si copiii, (278/06) • : . •

© Cu adîncă durere nnun ţăm celor care l-au iubit în­cetarea din viaţă, în ziua de7 noiembrie 1994, a prietenU- Iu nostru, ANCELO PORRO profesor Ia Universitatea Ca tolică din Milano. Fie-i ţări- na uşoară. Familia Ion Istră- te. (306870)

6 Prietenii români anunţă încetarea din viată a prof, ANGELO PORRO, de ia Uni versitatea din Milano, Italia. Generozitatea şi sufletul său nobil au reprezentat o punte sigură pentru relaţiile priete neşti ramâno-italiene. : Mulţi elevi învaţă din cărţile şi materialele donate de prof.A. POIÎRO şcolii clujene. Dispariţia sa este o grea pier­dere pentru învăţămîntul clu­jean în limba Italiană şi pen­tru toate . persoanele care 1- au cunoscut. Fie-i ţărîna uşoa­ră şi amintirea-veşnică! Ele­vii şi profesorii Liceului ...ti, Hariţiu", Cluj-Napoca, Mu­zeul Etnografic al .'Transilva­niei;' Cluj-Napoca.. (306887)

9 Dragă CARMEN, aripile tale s-au frînt în zbor, zdro­bind inimile celor ce rămî- nem să-ţi plîngem amintirea, Nu ne vom mai întîini în

/am fiteatru. Nedreptul destin ne, arată că şi îngerii mor. Sincere ccndoleanţe familiei. Fam. Ghiţă Bodea. (306831)

® Dragă CARMEN, spune îngerilor cablaşi în urma ta prea multă durere ca să-ţi poată fi uitate vreodată chi­pul luminos şi cald. Dormi în pace, gnudeamus încreme­nit. la B alul' Bobocilor. Sin­cere condoleanţe familiei, Fam; unchiului Nicu. (306832)

• Scumpă CARMEN; duci cu tine nu doar speran ţa-şi lumina părinţilor, ci ş l ' dra­gostea şi adm iraţia noastră. Floare albă, nu te vom uita niciodată. Sincere condolean­ţe familiei. Fam. unchiului Vlăduţ şi Oltean. (306833)

O O floare izvorîtă din cel mai profund regret pentru

draga noastră CARMEN BODEA. Fam. Teodorescu şl Andreica. Sincere condolean­ţe familiei. (306831)

® Sincere condoleanţe co legei noastre, Vasilescu ’ Rodi ca, alături de care sîntem în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei dragi. Co­legii de Ia Banca Agricolă Sucursala Cluj-Napoca. (306868)

• în tristaţi, regretăm pro­fund dispariţia bunei m astre

vecine, doamna ROMAN ILEANA, „buriicuţa", care a fost tot timpul alături de co­piii noştri, de. noi toţi. In aceste clipe sîntem alături de întreaga familie. Familia Santa. (306872)

La împlinirea unui an de la deces. Asociaţia de , lo­catari - din Calea Dorobanţilor nr, 25 îşi aduce, aminte- cii regret «de bunul nostru vecin

şi prieten, HDRLICSKA LUDOVIC FILIP. Zîmbetul lui, vorba bună ad resa ta ' tu­turor, ne face sâ nu-1 uităm. Dumnezeu să-l odihnească In frace. (306678) . < ; ;

© Adine îndureraţi anun­ţăm încetarea din viaţă a iu­bitului nostru tată, frate, bu­

nic, străbunic şi. unchi ' IOSIF MOCAN, în vîrstă de 93 ani. înmormîntarea va a- vea loc :joi, 10 nov. 1994, în cimitirul central -d in Turda. Fie-i memoria binccuvîntată. Familia îndoliată.

G Sîntem cu sufletul ală­turi de naşii noştri, în aceste clipe grele, lîeniamin şi Mtv rinela Berendi. (278700) v

© Cu pioşsnie îmi aduc aminte de TATA TAIE, care m-a înconjurat cu atîta dra- g:ste, azi, cînd se împlineşte un an de cînd s-a dus pe drumul fără întoarcere. Nu ai putut să te .bucuri alături de mine, să mă vezi; studen­tă; şi cît de mult ai dorit!„. Nepoata ta, 'HnlliCska Deiia, în veci nemîngîiată. Dormi în pace, suflet, bun! (303379)

s Azi se împlineşte un . an de du rere-ş i tristeţe de cînd s-a oprit inima bunului nos­

tru soţ, ta tă şi • bunic, 11RDL1CSKA LUDOVIC

FILIP, constructor de orgă şi piaîie, fost încadrat la Acade­mia de Muzică Gh. Dima. Va rămîne veşnic viu în inimile noastre. Odihneaşcă-se ,înv pa­ce! Familia îndurerată. (306680) ■ _____

9 Cu inima . fdrobită de durere ănunţăm încetarea !din viaţă după o scurtă dar grea suferinţă , a bunului nostru

soţ, tată, socru ‘ şi himic MORAR IL1E-1ULIU din ttor- şa. înm orm întarea va avea loc joi 10.11. ora 13 în localitatea llorşa. Soţia Maria; fii Iuliu şi Gheorghe, nurorile^ Viorica şi Marcela, nepoţii Bogdan, Iulia şi Valerian. Dumnezeu să-l odihnească în pace. ■ (301713) *

• Cu neţărm uită durere; în suflete anunţăm decesul iubi­tului nostru fiu STELIAN LENG1IEL la frumoasa vîrs­tă de 21 ani. Acest nefericit sfîrşit al vieţii tale ne va lă­sa în veci nemîngîiaţi. Mama, tata şi fratele Felician cu ’ta- milia. înm orm întarea va avea loc joi 10 noiembrie în satul Nădăşel ora 12. (301715)

• Carmen dragă nu te vom uita - niciodată! Diriginta Iu- basiu şi' colegii de -generală din „Bob“. (301666)

9 Cea mai: înaltă conside­raţie şi un adine respect pen­tru cel ce a fost colegul nos­tru CIIERClU ŞTEFAN. Dum­nezeu Să-l odihnească. Colegii de Ia IIRUC. (301675)

9 T ransm item ' întreaga- noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei Bodea Victoriţa şi Petrică la pier­derea fulgerătoare a fiicei dragi, CARMEN BODEA. Ne- lu, Verghiuta, Horatiu. (301676)

e Suntem alături de doam­na Popovici .Florica în dure­rea pricinuită de moartea ta ­tălui. Familia Babii. (301697)

9 Suntem alături de cole­ga noastră Popoviciu Fîorica în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sin­cere condoleanţe. Colectivul Societătii de Calcul • electro­nic. (301616) . ’ . . .

9 In acestfr dificile momen­te cînd dragul nostru verişor STELlCA a , plecat dintre nul şi, ne-a lăsat sufletele răsco- lite 'de durere şi de dorr Adre­săm sincere condoleanţe fa­miliei Lenghel Cornel. Dum­nezeu să-ţi odihnească sufle­tul tău sincer şi curat; Fa­milia Toşa Cornel. -(:10I714)

i Sîntem alături de fami­lia Lenghel dciim cînd se despart de iubitul lor fiu STEMCA fleredat într-un tra­gic accident la numai 21 dc ani. Dumnezeu să-l odihneasrâ in pare. Familia Giurgiu Horea, (301716)

© Suntem alături de dom­nul director Săiăjaan în aces­te momente grele. Cadrele didactice de Ia Şcoala Aghi- reşu-Fabrici. (301727)

® Azi, 9:XI-î994, ar fi îm- p 'in it 61 ani de viaţă dacă moartea nemiloasă nu l-ar fi luat dintre noi cu 5 lu n i mai repede pe cel care ă fest cel mai bun soţ, ta tă şi bunic TOP AN EMIL ŞTEFAN (tati Emil). V et fi veşhic " alături de noi. Familia îndurerată. (301674)

0 în tristată şi cu multă du­rere în suflet regret moartea nemiloasă a scumpei mele CARMEN, care ai fost pentru mine o adevărată fiică. Mă­tuşa, Măriuţa. (278663)-

@ Sincere condoleanţe fa­miliei dr. Nicolae Constan- tea la pierderea tatălui lor drag. Lia şi Nelu Părăian. (278648) -

9 Mulţumesc cadrelor me­dicale din Chirurgia I Cluj, pentru că au fost alături de fam ilie ' Ia pierderea unchiu­lui, TOMA VASILE,- fost sa­lariat al clinicii. Nepoata de la Bucureşti. (278656)

e Sincere condoleanţe d- nei Man Maria în -m area du­rere la : despărţirea de scum- , pa sa nepoată CARMEN BODEA, studentă. C lec tivu l CAR U^CC. (278657)

-. © ' Uri gînd de mîngîiere pentru Victoriţa ' Bodea şi fa­milie acum la incredibila despărţire de scumpa ei fiică Carmen. Victoria Poruţiu, Ro­man Terezia. (278658)

® Sîntem alături de colega noastră Bodea Victoria în ma­rea durere pricinuită de pier­derea singurei fiice CARMEN. Colegii - de Ia Federakoop Cluj. . (278659)

• Împărtăşim durerea dom­nului Victor Drăgoi, inspec­tor general, în urm a tvecerii în nefiinţă a tatălui drag. Co­lectivul Şcolii nr. 11, Cluj- Napoca. (278860) ____

• Transmitem familiei Bo­dea toate condoleanţele şi compasiunea noastră în tra­gedia pe care o traversează. Ariiintirea lui CARMEN ne va însoţi mereu. Diriginta şi colegii dc Liceu. (278661)

9 împărtăşim durerea fa­miliei Bodea la^ nedreapta " despărţire de unică fiică CARMEN şi nepreţuita noas­tră colegă de facultate. Trans­mitem sincere condoleanţe. (278664)

o Sîntem alături de colega noastră Balaci Doina la du­rerea pricinuită de decesul tatălui său drag. Salariaţii STTL Cluj. Odihnească-se in pace. (278666) _____

9 Asociaţia de locatari str. Fintinele 38 adresează since­re condoleanţe familiei îndo­liate. pentru încetarea din

viată, a colocatarei CHIOREAN MARIA. (2786711

O Se împlinesc G luni de cînd lacrimile noastre udă drumul tără întoarcere a celui mai drag sot, tată, fiu şi fra­te, LUNG FIL1MON. Fami­lia îndurerată. (278646)

• Azi; 9 noiembrie 1991, şase săptămîni de cînd nepre­ţuitul tată . BOU 'IOAN ne-a părăsit. Dragă 'N e lu făptura ta nu-1 departe! o nvem în sufle! ca ci explozie de mires­me. Obsesia ei e covârşitoare. Mult • prea devreme te-ai stins ducînd cu (ine vise şi speranţe neîmplinite, dar imaginea ta adună în suflete­le noastre toate am intirile în­tr-un pios «ningiu. Nu vom uita chipul tău drag şi nobil. Dumnezeu să te odihnească

in pare! Parastasul va ave;» loc în t3 -noiembrie 1991 ora12 la Riserica Sf, Ioan Bntc- zâfnrul, din Mărăşti, Cluj-Na­poca. Soţia, Viorica, copiii Bogdan şi Ramona. (278672)

Page 9: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

M iercuri, 9 noiembrie, pag? 9 ADEVARUL OE ClUJ

1*1=i

Premieră amînatâDin condiţii obiective, pre­

miera spectacolului de balet „Capriciile Terpsichorei", \ re­alizat de Opera Română în colaborare cu Centrul Cul­tural Francez Cluj (realizarea

; costumelor şi legătura cu Ma­rius’ Constant pentru partitura

muzicii la „Septentrion"), co­regrafia — Livia Tulbure Gu- nă şi Adrian Mureşan; mu­zica —.- J. S. Bach, Vivaldi, Marius Constant,, anunţată i-

,-niţial pentru vineri U noiem- . brie, se reprogrâmează pentru

vineri 18 noiembrie ora 18,30.

(Dem. ŞOFRON)

Un maestruAcademia de- Muzică „Ghe­

orghe. Dima" din Cluj-Napoca prezintă in, SALA STUDIO, în cadrul' stagiunii de recitaluri şi concerte. Ediţia XXX, JOI, TO noiembrie, ora . 18,30, un concert cu participarea unui maestru al cîntecului românesc spectacolul • „OBlRSII". '

GRIGORE LEŞE (voce, toa­că, fltiiere) se va , ,'prezenta ca

un neîntrecut solist, cum s-a •arătat şi la Festivalul „Cîntece de cătănie" unde a obţinut Marele trofeu, cu un program ?de „Cîntece de lemn" de V. Herman şi cîntece populare din Lâpuş. Despre evoluţia sa, şi despre măiestria de a / cînta rmuzică populară românească

. !şi muzică modernă,' veţi afla tot în ziarul nostru.

, . ' \ Cantemir -SERGIIIE

Blănuri ecologice

Unde-i lege, nu-i tocmealăCititoarea noaistră, doamna

Florica M. ne-a semnalat u r­m ătoarea situaţie: In luna fe­b ruarie a.c., soţul dînsei "a

■' p lătit la Administraţia fi­nanciară impozitul pe o au­torizaţie de funcţionare pen­tru reparaţii aparate electro- casnice, 'declarînd in. acelaşi timp că n-a profesat şi nu s-a folosit de autorizaţie nici' anul trecut, nici anul acesta. Săptăm înile trecute a găsit o înştiinţare în -cutia poştala, în care era rugată să se pre­zinte pentru a-şi ~ plăti majo­rările, care au apărut în luna iunie, A doua zi, după ce a p lătit m ajorările retroactiv din iunie la Adm inistraţia fi­nanciară; s-a interesat de co­rectitudinea măsurii, de vre­me ce a p lă tit in februarie

impozitul pe autorizaţie pen­tru tot anul, ' anticipat. I s-a spus că totul e legal şi m a­jorarea a fost p rev ăzu tă -în tr- o hotărîre guvernam entală, dar cînd a solicitat să i se ara te şi ei hotărîrea i s-a spus să meargă sâ consulte la Bibliotecă Monitorul ofi­cial. Nedumerirea cititoarei noastre este urm ătoarea: dacă tu eşti un cetăţean. corect şi-ţi asumi îndatoririle pe care Ic ai- faţă de stat onorîndu-le la timp, cum e posibil ca du ­pă ce ai p lă tit^ anticipat pe un an de zile, sa ţi se . m ai impute majorări? D ar,' unds-i lege nu-i tocmeală, chiar da­că măsura nu este corectă în asemenea situaţii.

Diana TOP BULMAC

„Stăpînul tăcerii" la Teatrul de Stat Turda

Mîine, 10 noiembrie a.c. la ora 19,00, ,Teătrul de S tat din Turda prezintă cea de a doua premieră d in : actuala stagiu-

‘ ne, cu comedia de m are suc­ces -„Stăpînul tăcerii" de Ho-

<ria Gârbea, ^egia şi scenogra­

fia: Matei Varodi, de la Tea- tru l V„A1. ;Davila“ din Piteşti. In clistribuţie: Vaşile Iuşan, M aria Voroncâ, Ileana Por-

■irtase,i" ;:Gabriel Chirea, ’Ginuc Crişan, Radu Rotar, Radu Ţi-

.» cudean, Cornel Miişm, Valen- "Itin wMălăescu,iăAntoâneta--Pop, «.Melăriia .Aştilean, Ş,teliat£. Ro- !“"şian,;(Elei?a j& tfe^fS tela; Fur- ^covît'i, Victor 'ţf’et^In.

- ' ' «-st..

_ vic*r

Frumuseţe în lumea■ , tăcerii ,,!

■ P a la tu l' copiilor / ' din Bucu­re ş ti.’ a găzduit faza tina lă a concursului Mîss al Asociaţiei Surzilor din România." Filiala teritorială “‘Cluj^ a fost rep re­zentată de două tinere în vîrstă de 19 ani,: Onbdi Eva şi Gyqr- kos Cşilla. Cu toate că nu au

% reuşit s ă i se claseze între pri­mele tre i locuri, prezenţa lor a

' - fost' bine primită, - iar > ţinută vestim entară, asigurată de sponsorii SC .F lacăra SA; . SG J

„•rLeotex SC - Argos SAJ a lă- o impresie--.'deosebită^, Cu-

lC loare, originalitate,^ fruAuseţe J în . lumea tăcerii. • r

,, ; : fDeui. ŞOFRON)

GherlaPresiunea gazului

., în scădereCentralele- şi punctele ter­

mice din oraşul Gherla au fost pregătite din punct de vedere tehnic pentru a' , face faţă sezonului rece. La aceas­tă oră sînt finalizate toate reparaţiile necesare. La cele3 puncte termice din locali­tate s-au reparat cazanele şi s-au revizuit toate reţelele din cartiere. Tot ce a depins de RAGCL s-a făcut, la timp, neuitînd nici, o clipă * datoria p e . care o are faţă de - loca­ta ri.' ; Spre nem ulţum irea ■ ;. cetă­ţenilor, au fost perioade în care agentul prim ar, a fost livrat sub param etri, îndeo­sebi în vîrful de consum de după masă, datorită presiunii scăzute a gazului metan. In tr- adevăr, în ultim ul timp sînt multe probleme în aceaetă

privinţă.; - După cum am au­zit şi lai recenta şedinţă a Consiliului local' Gherla, în

prezent presiunea gazului me­tan la intrarea pe magistrală în oraş- este de 1,2 atmosfere,'

-*faţS;:de 1,8 atmosfere în con­diţii normale- Actjst. fapt se repercutează ^direct asupra funcţionării punctelor. ter-

, mice ; care asigură îhcălzirea "celor peste 2000 de aparta­mente de bloc. Mai ales în cartierul „între ape", pro­blem a asigurării căldurii ” de­vine to t mai acută. Să nu. mai vorbim de lipsa reparti­ţiei cotei de gaz metan pen­tru centrala SC „Sortilemn" SA, care' asigură agentul ter­mic locuinţelor din zona îh--

i dustrială - a- oraşului. S-au fă­c u t dem ersuri la Prefectură, la Centrala Romgazului, Chiar şi l a , M inisterul Industriilor, d a r ' problem a tot nu, a fost rezolvată.

Chiar, dacă din . partea ' RAGCL există bunăvoinţă, la G h erla ,' din ‘ cauza scăderii presiunii gazului metan, o parte a oraşului iar va răbda frig în această iarnă. ,

" . - • SZ.Cs.

Sîmbătă 5 şi luni 7 noiem­brie, începînd cu ora 12, la magazinul Central , am asistat la o interesantă prezentare de moda.' Este vorba d e J blănuri ecologice,' .din material.H*şinta-„v tic, foarte; uşqare ...pa,.-greutate5i

"care 'imită;:: în tru tot^I astraHa^’ nul, . nurca, v u lp ea . roşcată sau argintie, produse , în 't, Austria, şi Polonia ş i 'im p o rta te , 3e că­tre ., firm a. RMB I^TER-ĂUTQ.:. Fiind în mare-.vogă în occident

‘ ..şi datorită!, interdicţii lo r ,,d e .a.; ţnai ?;cfolosî b lg p u r i 'a le ^.unor '

animale .tiare, '“producători." au “‘-avut! ideea * exaşlenţă^deV'a! ieşi'" ! pe piaţă cu acest produs," blana

lşcologică!g/ v e ş m in t^ a r e '.. îh tru f, neşte absolut^, toate cerinţele. Au fost prezentate diferite, mo­dele, blănuri Jungi,-, blanuri; scurte, cu guler! ' m aţe sau ru­sesc, preţurile variind intre-;300.000 şi’ 500!000 de lei. Ma­nechinele Casei -de Cultura a ’ s tuden ţilo r/ âv m d -o ^ c a '^ _ ins­tructoare ! pe ^>amna . Lili r Mi-

' halcea au--foşti-la Jflălţirpe, . ţa -/ p referin ţă^şig itesta ţie , avfdienţa/ publicului la .această prezentare originală fiind deosebită.

- . ! - -V-nif'- RADU S.

Programul Radio Cluj 9-11 noiembrieMIERCURI, 9 noiembrie:6,00 — 8,00 • Bună dimineaţa:Actualităţi şi muzică! 10,05 -Muzica uşoară.; 10,25 Cronica Poliţiei. "10,35 Anotimpuri mii-

timpul prezent (masa rotundă)16,00 Iîistoria magistral vitate: F rontul de Vest (1944 — 1945) în ; jurnale şi memorii,. 16,30 A teliere muzicale:' Boulez şi

zica le .'11,00 Ambient 2000:- Pro-'; Apollinaire. ‘17,00 -Radio ' fax: puneri pentru Legea patrimo-,. Actualităţi ş i r muzică. 20,00 Du- niului - natural. 11,30f Interpreţi'..' te dorule departe: Muzică ţie folclor la microfon: Eugenia populară la cerere.

ilieş , şi Andrei Bărbos- 12,00 VINERI,/" 11; noiembrie:Reporter '94. 16,00 'U nda . p e n - * 6,00 — "8,00" Buna dim ineaţa:

' t r u m in te,:.inim ă şiirliteratură .: Actualităţi şi* muzică. 10,05 Su- ‘ 16,30. Supersound. 17,00 Radio.-:;' flet şi • cîntcc românesc: T ra- fax: : A ctualităţi. şi muzică, diţii folclorice^ pe Valea Mu- 20,00, Du-te dorule departe: M u-» reşului -de Sus. 1 0 : 3 5 încotro

. zică* populară la cerere. . r omule?: : Şansele' absolvenţilor JOI, 10 noiembrie: U niversităţilor' particulare. 11,006,00 8,00 • Bună diminffaţarn’ Rezonanţe coralei'r’Medalion Ni- - A ctualităţi/ şi mitzică. 10,05’ Re- colae U rsu :111,30 Din"'-’ lum ea prize. imuzicale. - 10,30 Salonulf. largă- ■ 12,00 Dialog pentru un artelor. 11,00 La fîntina do- portret.’ 12,30 Concert de rulul. 11,30 A părători al gliefci p rinz.lfi.O O 'U n milion de p ri- transilvane. 12|00a Din -^culisele /e te h i: j Cu s p e ra n ţă ... fă ră operei* Dialogt cu mezzosopra-i ’ speranţa. Dezbatere " 'd e sp re

/n â ;;S u s |n a , .Bbslca (I)i> 12;30 . Re-i? delicveriţ’â -juvenilă. 17,00 R a-‘. alitatea!;, ifeoribmîcă:; Produetivi-^i.-dio1 fax: ' Actualităţi şi ' muzică, tatea şi; eficienţa economică la 20,00 Top 9099. ' -

Impresii din Brazilia

în . cadrul ciclului; „Impresii din Brazilia", găzduit de clubul ; Partidulu^ A lianţei,/C ivice, vinerţ, ora 18 ,-d r. PaulJ^ P o rt prezintă i expunerea!! „In drum spre Mato Grosso". M anifesta­rea are loc la"’clubul PAC, str. Iaşilor nr. 14.

Expozifie . . . . (Mîine, 10 noiembrie a'.c., la

ora 17,00, în Sala Mare a UAT ‘din str. Iuliu Maniu va avea Ioc vernisajul expoziţiei per­sonale a - artistului "Valentin TÎNC, intitulată- „Setnne, de­semne, împisireli". J >

Universitatea ELTA:. Organizează „ Conferinţa.;'..cu,r ,pu-

• blic avînd tenia .„De la fizică . Ia jnaţematică", cu referire l a : '

0 .real|ta 'tea-^e ţii,'> ^^ l'^aU ta-.: te a , alimentaţleî, infirm aţii

. în domeniul : astrologiei, în 10-i l i .,- n o iem b rie^ în incinta, - Fa­

cultăţii de construcţii, str- .B a - : r iţiu -nr. 25, sălile AII,, respec-' tiv BII, ora 17. — . — '

Lectori:,? Ion .Dumitrescu," I- .r in â Riţă din Bucureşti, :

•..fi.: î . .. --V- My • ; •, ,lr-U :•(.» Vernisaj::*'. ■. '«

Margareta Catrinu

Uniunea A rtiştilor Plastici din România, Filiala Cluj ,vă in-,- vită sâ luaţi parte la expoziţia de pictură M argareta Catrinu. Vernisajul va avea loc astăzi, 9 noiembrie 1994,• oră 13,' In sala „Buzunar" din. cadrul com­plexului expoziţional de pe stra­da Iuliu Maniu 2-4.:

M argareta Catriiiu 's-a • năs­

cut la 9 august 1949, în Beiuş. Esţe absolventă xa Academiei de A r tă /„ Io n Andreescu" Cluj- Napoca, secţia . pictură, promo­ţia ' .1974. In tre anii 1974 — 1994, artista « participă' la ; peste 50 de expoziţii judeţene, re­publicane şi internaţionale (O- landa şi F ran ţa în 1993). Are lucrări de p ictură în num e­roase colecţii particulare , d in ţa ră , şi străinătate. Expoziţii personale: începînd cu anul 1975. * \ Demostene ŞOFRON

. Acordarea Bursei ION RAŢIU

Ieri, în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Biblioteca Cen­trală Universitară „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca a avut

..loc, în prezenţa domnului Ion

; Raţiu, vicepreşedinte al C a - ' -.mereL Deputaţilor;- cerem onia ' de acordare a Bursei ION RA­ŢIU Societăţii Studenţeşti „Pe­tru Maior" din municipiul nos­tru.

(M.B)

•1991 — Anul International al Familiei

Din greutăţile familiilor ce cresc copii cu.In continuarea predeupărilor noastre, prezentăm o

parte din greutăţile — şi modul lo r de a le învinge— ale familiilor ce cresc copii cu handicap auditiv. Avem In vedere doar. copiii cu deficienţe de; auz ereditare, congenitale şi pe cel la care deficienţa a apăru t în pri­mii ânl după n aş te re .. De mare im portanţă este? de­pistarea deficienţei în prim ii, doi ani al copilului, P en­tru aceasta trebuie urm ăriţi cu precădere copiii- cu risc de îmbolnăvire a aparatului auditiv de sorginte ereditară (surditate, respectiv surdo mutitnte) în fa­milie; Unele boli irifecţioase, unele medicamente (ca

re-nevole să introducă la timp potrivit măsurile de cuperare medico-chirurgicăle precoce. . ..

Se urm ărtşte dim inuarea deficienţei de auz, şi evi­tarea instalării mutităţll. : , . .

G reutăţile , biologice (medicale) .decurg din necesitai1'"' tea aplicării tim p îndelungat ,a m ăsurilor recuperatorii" ' medico-chirurgicale-

Greutăţile, economice şi sociale sîn t comune tuturor, fam iliilor ce_ cresc copii cu handicap. Insistăm asu­pra educaţiei şcolare şi profesional-vocaţionale a aces­tora. Şcolarizarea lor în şcoli sociale începe de la gră-S M f f u « s r — ?tsr.» r s e i i S L , ,limba romîină pe str Fabricii de Zahăr nr. 51 şi una in lim ba m aghiară {care deserveşte întreap.a Transil-

afecta copilul în timpul vieţii intrautprine sau în pri­mii ani după naştere. Trebuie amintit, că auzul este primul simţ care apare şi ultimul care dispare la om. In ultjfnele luni de sarcină fătul aude şi „poate con--j Ti'. ^ 'nama". în Situaţia ^de ' m u rib tin d '/^m u r ^utferJ "vciejîv» rtisculîa celor ce-1 prjveghează. De a ld ' pru- •tli-nţ.-) discuţiilor tn Situaţia de priveghi şl tn perlonda încercării d e r e - ,Mimare, Tot o concluzie n celor nflr- Tnatt; este câ m â ia a şi m edicul. pediatru curant ^ te s -^ teze capacitatea * d e auz a noului născut şt »n

vanie) cu sediul în str. G ruia (fostul Sanatoriu Cos-

în a fn rS d e C Iiij-N n p o ca Ia B u c u reş ti, Taşi, C ra io v a ,T im lşoarn . ' . % ................ . . ■

lîeparliM re» speciali» se fm-e prin Comisia^ ^ jg g as tlc şi tr ia j/ de pe llngâ policlinicile de copii

ju d e ţen e ,' ’■Băieţii şl fetele .pot urm a şcoli profesionale pentru ,

însuşirea urm ătoarelor meserii: confecţioner, încălţă­m inte la Cluj, Craiova, Iaşi, ‘Timişoara şi Bucureşti; construcţii metalice, Timişoara; instalator C luj. ş i . T i­m işoara: zugrav- —' vopsitor. — tapetar Craiova şi laşi: comerciant bucătar, Craiova; mecanic mecanică flrift C luj; tîniplar Iaşi,'T im işoara ş i , Bucureşti: mecanic în­treţinere: obiecte de uz casnic Iaşi; bobinator T im i­şoara; tinichigiu Timişoara, frezor-’rabotor-mortezor la, Bucureşti,rAceste meserii nu sînt limitaiive. Tinerii pot îm brăţişa .oricare meserie pe care o doresc,, au voca­ţie şi o pot efectua. în opţiunea tînărului se va ţine

■ seama de posibilitatea găsirii şl păstrării unui, loc de muncă după calificare. O m eserie agreată de hipoa­cuziei este cea de tapUer. ’

Elevii bine pregătiţi profesional, .inteligenţi şl mun­citori, pot urm a licee, şcoli postliceale cur'-url w n l- ' versitare, după aspiraţiile tiec&mls» ţ i posibilităţile con­crete ale timpului şi locului respectiv.

SuWinîem accentuat că meseriaşii sut7.\ ţchiar V' celj--- —........... .....A‘-biTatc>r7*l,ă?'*r* - ------ . ^titflţe; «fnt- bimf meseriaşi, cil aanrifţl* *&***’#d e muncă potrivite (fn rarlritl. profesiilor nin/niite? şi sfi .hint» .?/ rv>rect *romitn(*rnţi. r h.,^1 drut nifiserit — rr?*tU#tr fn' m>tnrâ ‘ d e c î t co ieg ii fprâ„ deficiente de Fiaf g f e a w ----------

to c u ri

Page 10: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

-a d ev ă r u l of c lu j MIERCURI, 9 NOIEMBRIE, PAG. 10.

DREPTUL LA REPLICA

Acuzaţii neîntemeiateîri Urma articolului „Şi poşta

este împotriva noastră?11, semnat de dl. Andrei Radu, în „Adevă­ru l de Cluj'*, din data de 13 oc­tom brie 1994, considerări nece­sar să informăm publicul asu­p ra situaţiei reale, cu care se confruntă atît unitatea noastră, în activitatea pe care o desfă­şoară, cit şi publicul pe care aceasta îl deserveşte.

Trebuie să recunoaştem că ar­ticolul menţionat ne pune într-o situaţie neplăcută faţă de bene­ficiarii serviciilor noastre,’ şl.- răspuifdcm semnatarului acestu­ia că situaţia prezentată necesi-, ta o mai bună documentare, cu p liv ire la perioadele şi condiţiile' de achitare a ’ mandatelor, slab i- ' lite prin convenţiile înpheiate' in tre Regia Autonomă „Poşta Română** şi Oficiul Central Sie

P lată a' Pensiilor sau Secreta­ria tu l de Stat pentru Handica­paţi. . -

In acest sens, precizăm’ că mandatele de ajutoare speciile şi pensii sociala'"’pentru. handica­paţi, pentru care' s-au virat b a - ! nii de către ISTH la sfîrşitul lu - ' nii august, în contul unităţii noastre, se achită în perioada 3-12 septembrie, respectiv pentru m andatele - prezentate în 6 sep -. tembrie, achitarea se face în pe­rioada 12-27 septembrie, iar în urma verificărilor efectuate d e ' către Direcţia de Poştă Cluj s-a constatat că tn cazul doamnei Cepoiu Mariana, domiciliată pe strada Sepl’imiu Albini, nr. 135, . - ap. 21, aflată în raza de distri­buire a oficiului’ poştal nr. 9, din cartierul Gheorgheni, i s-a achitnţ pensia în term enu l,p re­văzut, in t convenţie.-,'D e asemenea, situaţia prezen­

tată de dvs, d-I& Andrei lîadu/ în cazul doam nei'Vanea Ornela,'

pTri’ ‘-V_în _raza de distribuire a' oficiului poşial' nr. 5, domiciliată

. în strada. Donath, Bl. IX, ap. 14, se bazează pe informaţii nefon­date şi nejustificăte, deoarece luînd în , considerare r declaraţia scrisă dată de către administra­torul blocului, şi confirmată per-- sonhl de d-na Vanea Omela, re­iese că aceasta nu mai locuieşte la adresa menţionată din luna- septembrie, ridieîndu-şi manda­tu l de la ghişeu. Cit despre cazul d -lu i Kerclreş Ştefan, domiciliat în strada lalomiţei nr. 18, aflat în raza de distribuire a oficiului poştal nr. 13 din cartierul Mă­răşti, în care afirmaţi că nu s- a r fi achitat mandatul _ reprezen- tînd ajutorul de încălzire decît în luna septembrie, deşi acesta a fost p rezen ta t'. In luna iulie, vă inform ăm că acest mandat a fost prezentat unităţii noastre îri lu­n a august şi s-a achitat persoa­nei în d rep t în data de 18 au­g ust 1994.

Dacă opinia publică ar cunoaş­te şl înţelege modul în care se face achitarea (eşalonat pe zile şi străzi) şî perioadele In

, care aceasta se desfăşoară. I

conform convenţiilor, amintite, precum şi unele greutăţi şi nea­junsuri reale, cu care ne con­fruntăm în activitatea noastră, multe aspecte din cele. semnala­te nu s-ar fi regăsii In articolul

menţionatDesigur, este adevărat, sînt si­

tuaţii cînd unele mandate de pensii nu se pot achita în ter­men persoanelor in drept, aces- tca fiind de cele mai multe ori motivate obiectiv (destinatarii nu sînt găsiţi la domiciliu în programul de lucru al factorilor; destinatarii sînt. avizaţi, reavi- zaţi şi nu se prezintă la -ghişee­le poştale, destinatarul decedat, destinatar m utat de ia, - adresă etc.). / ■ ■

In contextul prezentat, consi- : derăm că cele. rţiai multe dintre neajunsurile cu care ne con-

, fhintăm sînt generate .de situaţii neprevăzute, care ne îngreu-

‘nează desfăşurarea ‘activităţii, cauzate de ncrespectarca terpie-

. rielor de virare a banilor in con­tu l'unităţii noastre, 'provărute în convenţiile. încheiate.

Ne 'adresăm ’ pe . această cale colaboratorilor şi clienţilor noş^ tri cu rugămintea.; de, a ne .spri­jini în activitate, în vederea îm­bunătăţirii calităţii serviciilor noastre;. - ■■'•-

V. . . ^ 1 RECTOR

' ' ec. P. ~IVîOLT)OVAN

Un olandez despre România

„ScfiimMrilc: ;$înf.; Icilcvdar sigure »»

Profesorul Onno P. Walters de la Chrisfelijke Agrarische Ilogeschool (Dronten-Olanda) es­te un mai vechi prieten al Ro­mâniei şf a l’ românilor. Recent, domnia sa a făcut o nouă .vizi­tă la Universitatea de Ştiinţe Agricole, din Cluj-Napoca, pri­lej cu care a avut amabilitatea sâ ne ofere citeva opinii asupra evoluţiei relaţiilor .cu partenerii români..

—De cînd veniţi în România, domnule profesor?

—Primele > vizite în ţara dumneavoastră le-am făcut în­că în mijlociul iernii politice, ca­re se instalase aici. Asta se în- tîmpla prin 1972 . . .

— Una dintre direcţiile priori­tare ale relaţiilor cu România o constituie ^colaborarea cu Uni­versitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca . . . . .

—. Aşa este. Această colabora­re, începută încă din 1990, mi se. pare. ca s ă . fiu .sincer, chiar mai bună. decît ' ne aşteptăm. , Am avut schimburi-reciproce de ca­dre . .didactice şi d e ,; studenţi, sqhimburi 'benefice pentru _ par­tea romană, dar, trebuie sâ re­cunoaştem,1- Şi pentru noi.* — Cum vedeţi viitorul relaţii­lor dv cu partea română?' — Este ev iden t. faptul că mai ■ sînt încă>niulte.,de făcut, de pus

la punct în România, motiv pen- i r u care încercăm să adaptăm soluţii vest-europene, la posibi-: lităţile şi situaţiile concrete din

. ţara ; dumneavoastră. Chiar dacă schimbările şjnt lente, pot apre­cia că ele sînt totuşi evidente, sigure. . . Eu cred că nici nu trebuie să fie forţate lucrurile. Este nevoie de timp şi de efor­turi .mari,” din toate părţile. To­tul trebuie să fie bine fiîndit, să se; facă temeinic. Aş mai spu­ne că mie mi se pare folositoare mai degrabă o colaborare since­ră cu noi Sau ■ cu alţi vest-euro- peni, d e c it..; ajutoarele mate­riale pe care mulţi le mai aş­teaptă încă. . Emil LUCA

ŞOFERUL LA FURAT

Ştim .foarte bine co scumpe sînt în zilele noastre piesele de schimb pentru - autoturisme. Mulţi dintre noi pur, şi simplu renunţă la autoturismul propriu din cauia .p re ţurilo r exagerat ele mări. . ' ’

Dar nu toţi posesorii de ma­şini procedează? astfel. Unii con­ducători auto caută prin orice

'.mijloace să-şi f'acă rost de pie­sele de schimb necesare repara- - ţiilor-cotidiene. Unii fură roţi de , rezervă’. : Aşa cum a,, procedat Traian Hristea. şofer d in . Cluj- Napoca, care timp de două zile, prin forţarea. , portbagajelor a două. autoturism e,' a sustras clteo roată de rezervă,' gîndindii-se lă' zile mai negre, Intr-adevăr, în condiţiile scumpetei de astăzi, prinde bine o . . . rezervă. Dar nu cea obţinută prin furt.

' Hoţul de roţi însă a fost prins şi i s-a : întocmit dosar -penal A ajuns în penitenciar. SZ, Cs.

ia română eaută spansbriî;Uiţiînşi iloitirii, " . i

Un grup de Istorici -clujeni.' alitori ai lucrării „DOCUMENTE !. PRIVIND i MIŞCAREA . “NATIONAXA — A l ROMANILOR DIN

TRANSILVANIA**/Voi. I (1881—l8yi). Voi. II (1892—31 mai 1891), caută sponsori pentru tipărirea ei. , *' - ;

v Volumul-s-a născut din dorinţa. de- a pune la dispoziţia cerce­tătorilor şi publicului 'iubitor .de istorie documente originale, i-

v nedite, referitoare la mişcarea naţională a românilor din Ţran-'- silvania, dintr-o perioadă ascendentă a ei, avînd apogeul.în anii MEMORANDULUI (1892^1891). -începutul el 'l-am: fixat' în anul 1881, odată Cu proclamarea regalului - român, care încununa ju ­ridic marele act - al- Independenţei' de .Sta't, şi cu- unificarca- miş-, cărli naţionale româneşti - din cuprinsul-, coroanei . ungare.

, Nota specifică a acestei colecţii constăfîn aceea'câ exprimă în principal atitudinea autorităţilor statului opresor ungar faţă de acţiunea .naţională româncască, oglindită prin; teama de româ­n izare.a populaţiei maghiare minoritare in această" provincie Is­torică, ce ar aduce daune „ideii de sta t. maghiar"; politica de asimilare naţională şi deznaţionalizare forţată a naţiunilor ne­maghiare şi, in primul rînd, a rom ânilor; transilvăneni majori­tari; spaima de unire a Transilvaniei cu România. ,

Lucrarea, preconizată să apară in mai m ulte volume, cuprinde tn primul volum, in cele 761- pagini;-următoarele; Un Cuvînt îna­inte; un Studiu Introductiv; Lista documentelor, toate aceste

. materiale tradus? şi într-o limbă de circulaţie internaţională (lb. engleză); Notă, asupra ediţiei; Abrevieri; Sînt anexate cele 155 de documente în transcriere originală şl în traducere româneas­că, acolo unde este cazul; Noţe şi comentarii, alături de o ilus­traţie adecvată ce completează mesajul documentar. Volumul II, de asemenea pregătit pentru tipar, cuprinde In anexe telegra­mele de solidaritate cu mernorandistii şi lista participanţilor la procesul de la Cluj, pe localităţi. - - -

In speranţa obţinerii sprijinului Dumneavoastră în realizarea acestui act de cultură, Vă mulţumim anticipat, rugîndu-vă să ne comunicaţi sprijinul dvs. pe adresa: Arhivele Statului Cluj-! Napoca, str. Mihnil Kogălniceanu 10, tel. 11-89-28,

Bombe; proicctilc.... . Marţi, . 1- noiembi-k" a.c. Dispe-

, ceratul. poliţiei judeţene anunţă Statui, major de p ro te c ţie civ ilă" judeţean: descoperirea. ,unui pro­iectil rămas ' neexplodai din tim­pul războiului în', comuna -Apa-, hida. " ,

, în momentul plecării- echipei ■de. asanarej un alt apel anunţă, mai multe proiectile în ’ G îrbău.'' Schimbîndu-se prioritatea in te r- ,

.venlieV ne deplasăm în . Gîrbău. ' 'Şeful de post, dl. piti maj. Ral . Cornel, ne. conduce -la cetăţea- . ntil, Popuţă-'ioan, Acesta, în>ur-; ma săpării u n u i'şan ţ jie-scurge- ■

,re a apelor, pluviale prin grădi­nă, a , sim ţit în . fierul 'cazmalei- o rezistenţă, iar la o priv ire; mai atentă a constatat prezenţa m ai" multor proiectile. Foarte prompt, aşa cum*am mai recomandat de 'a nenumărate, ori, încetează lucră­rile şi anunţă postul de poliţie local. Continuînd lucrările, echi­pa . protecţiei civile scoate la ; iv e a lă ... 28 bombe de aruncă­tor ruseşti rămase din ' timpul ’ războiului. Cu recomandarea de a nu mai * executa lucrări în zo­nă până la efectuarea unei; ce r- ' cetări pirotehnice complete, 'ne­am' îndreptat spre : Cluj-Napoca, şi in continuare spre locul de depozitare ' a . muniţiilor pînă ia distrugerea acestora.

De „luminăţie**, fiind o ' circu­laţie extrem de aglomerată şi greoaie (în jurul orelor 10,30), din Baciu am fost conduşi: de un echipaj al poliţiei rutiere, în li­psa mijloacelor de avertizare acustică şi optică nemonlate în-.'" că pe autovechiculul d e ■ inter­venţie al protecţiei civile (proas­păt intrat în dotare printr-un efort deosebit al Consiliului Ju­deţean; căruia ,li mulţumim şi cu această ocazie). Tîrziu, In noapte, s-a recuperat şi proiec­tilul din Apahida dintr-o gospo­dărie ai cărei membrii erau pier­eaţi In „luminăţie" într-o altă

localitate., r. Noroc. cu poliţiştii . din . Apahida,,. din care' unul, aflat

în concediu, ne-a dat. un con­curs deosebiU . . ' ,■ Toamna tirzie,, cu vreme, bună deMucrUf ,poate fi prilej şi de

. astfel d e . . . . recolte, pe care nu , le-am dori tot atît :de'bogate ca

.şi'-aceea de la Sănduleşti, din - primăvară, c ir cele 136 bombe.

Anunţăm de asemenea că, da- ■ torită multitudinii- cazurilor- din apropierea uzinei' de apă, vom deschide un punct de lucru per- _ rriEţnent în. Turcia, condus de. plt.-.’ adj. Constantin - Anâronjc, ln-: . cadrat recent ca pirotehnician în stalul-'major-;-de protecţie ci-, vilă judeţean,- Cu .experienţă deosebită. în domeniu, a ' lucrat mulţi ani; Irtl Detaşamentul piro­tehnic al’ Inspectoratului Gene-_ ral ăî Protecţiei Civile şi în ju ­deţul Galaţi — o aîtă zonă foar­te „sensibilă" din punct de ve­dere pirotehnic —, fiind consi­derat; printre cei mai buni spe­cialişti în domeniu. .; încheiem cu recomandările , noastre; obişnuite în asemenea situaţii." ;f,a depistareâ oricăror ■ muniţii . sau elemente de muni­ţii, se sistează orice lucrare, se , interzice -accesul oamenilor,, ve-,.

■ hlculelor sau animalelor şi se anunţă cea - mai apropiată uni­tate de poliţie sau protecţia ci­vilă la telefon 11-24-71. Se in­terzice -'mişcarea", ’atingerpa, lovi­rea, aruncatul în t oc,-: transpor­tul sau introducerea în încăperi, încălcarea acestor reguli a pro-*: vocat în cursul anului patru morţi (unul chiar în judeţul nos- .' tru, din păcate copil în vârstă de 15 ani) şi mai mulţi răniţi şl mutilaţi. Neanunţarea . despre

“ asemenea situaţii se sancţionea­ză cu amenzi de pînă la i00.000 lei' conform HGlî 531/1992 pri­vind realizarea unor măsuri ele proiecţie civilă. '

‘ Lt. colonel Ioan SA VIN;

Şi totuşi... „Zgomotul infernal" e „Suportabil"• ATUNCI PENTRU CE ATTTA... ZGOMOT ©

Contâctind telefonic Protopopiatu l. Ortodox pentru a afla In ce măsură activitatea religioasă este deranjată de karturile de la Palatul Copiilor, părintele protopop, \ dl. Ioan Jeler, ne-a declarat că „în ultima vreme nu a fost o problemă**, domnia sa fiind de părere că nu t re b u ie . „desfiinţat necondiţionat orarul de karting pe acest loc" — aşa cum apare In reclamaţia înaintată inspectoratului şcolar al judeţului Cluj. In ceea ce priveşte iniţiativa acestei reclamaţii, ea aparţine, evi­dent, „unui vecin", în a cărui persoană nu putem să nu l recunoaştem pe dl. conf. dr. G. Petrescu.

De la Institutul 'de calcul, dl; director Ion PăVăloiu a afirm at că „zgomotul se aude cSteodată, în birourile ' d inspre apus", fiind „suportabil", şl că nu este de pă­rere c.ă activitatea cercului trebuie suspendată- ' Şl rlomnlo sa, şl părintele protopop Ioan Jeler au afir­m at insă că ar fi bine dacă totuşi s-ar găsi, -în viitor, un spaţiu mal p o tr iv it. activităţilor sportive de acest gen,

Gum era ş f firesc, am cerut şi părerea d-lul Kolozsl stvan, directorul Palatului copiilor din Gluj-Napoca,1 i?,rl v} n} a [ec,:imaţiej adresate Inspectoratului. şcolar judeţu lu i Cluj d e $1. cont. dr, G. Petresou tn , cola­

borare cu Protopopiatul Ortodox, Institutul Oncologic, Institutul de calcul, Spitalul clinic CFR şl „toţi locui­torii domiciliaţi. în vecinătate cu Palatul copiilor". Domnia sa ne-a declarat:

„Din cîte ştiu, î n . cei peste 20 do ani de cînd există ccrcul de karting nu au existat roclamaţil scrise către Inspectoratul şcolar. Cercul funcţionează cu 15 grupe, asta însemnînd, In total, peste 300 de copii. La cercul de karting se învaţă regulile' de circulaţie, disciplina In circulaţie, noţiuni teoretice şi practice de construc­ţie a motoarelor termice şi noţiuni de conducere. Co­piii fac conducere maximum o oră pe zi: o Jumătate de oră dimineaţa, după ora 10, şi jum ătate de oră du­pă amiaza, după ora 16. Verlficînd la faţa locului, am constatat că „zgomotul infernal" nu este auzit la Spi­talul CFR, la Institutul oncologic şl, cu a tît mai • pu­ţin, la Institutul de calcul al Academiei Române. Noi nu dorim să deranjăm programul de religie al nimă­nui, şl tocmai de aceea atît deschidere® festivă a anu­lui şcolar, cit şi a lte activităţi la care participă un num ăr m are de copii s-au organizat ş i-se organizează în afara program ului bisericii de po r strada Bisericii Ortodoxe. Avem vecini care sîn t ma,', apropiaţi, de

Palatul copiilor şi semnăturile lor nu apar pe această resiamaţie. '

Ţinînd cont de nemulţumirea delegatului pentru co- respondenţă,- dl. conf. dr. G. Petrescu, cercul de kar­ting încearcă prin forţe proprii reducerea „zgomotului

-infernal11, construind amortizoare pentru karturi, iar Instituţia intenţio'nează să ceară părerea experţilor ca­re să măsoare pragul de decibeli (ce intră, considerăm

noi, In normele internaţionale Jn vigoare), m ăsu rînd . şi intensitatea zgomotului de pe strada Republicii, pro­dus de camioanele TIR de m are „ tonaj, care - circulă pe aici zi şi noapte.

Considerăm câ desfiinţarea cercului de karting ar •produce o m are nemulţumire atit în rîndul copiilor ca-- re participă . la demonstraţii, cit şl în rîndul membri­lor cercului, care In acest an au obţinut titlul de şara- plon naţional la individual şl titlul de vicecampion naţional pe echipe la concursul organizat de Mlniste- rul*lnvăţăm lntulul In Juna iunie, la Galaţi".

Acestea fiind spuse, reclamaţia celor deranjaţi , In „activităţile de meditaţie intelectuală şi religioasă" nu poate , să apară decît ridicolă şi fără noimă. Dacă .esto ceva care merită Intr-adevăr reclam at o că se facfl prea puţin pentru copil în oraşul nostru şl că atunci cînd cineva vrea sâ se ocupe, totuşi, de ei, să le ofero ocazia de a învăţa ceva şl de a-şi valorifica ta lentele/i se pun beţe In, roate- ... :> '

^ v , jVI. TRIPON

Page 11: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

MIERCURI, 9 NOIEMBRIE, PAG. 11 ADEVARUt DE CLUJ

Sînt necesare - fontei, -pentru, restaurarea şiconservarea monumentelor istorice

• dialog cu dl. Gheorghe Lazarovicl, dircctor general al Muzeului Naţional de Istorie

a Transilvaniei Q

— In ţară există m u zee orăşeneşti şi judeţene care se ocupă de ocrotirea, proiecţia şi valorificarea tu ristică şi urbanistică a monumentelor istorice, În tru c ît Muzeul de Istorie din Cluj- este un mu- zeu naţional, în sarcina cui revine această pro­blem ă? : '

— Potrivit Ordonanţei Guvernului României nr. 68 din 26 august 1994, art. 24, „restaurarea mo-' num entelor istorico şi a. bunurilor culturale mo-:’ bile clasate este în sarcina proprietarilor sau t i - -■ tu la rilo r dreptului de administrare". In această • s ituaţie considerăm că organele locale şi judeţene ale ^administraţiei de stat le revine sarcina asi­gurării unor fonduri de conservare; restaurare şi, p ro te jare a acestora. '

— Care este situaţia monumentelor istorice din jude ţu l Cluj? ■'• ' - !

— Po teritoriul judeţului Cluj “ au fost îrisprise şi clasate 650 monumente ‘istorice. Dintre- acestea, s-au, constituit 55 rezervaţii şi parcuri arheologice, şi 9 rezervaţii naturale, cuprinzînd marile epoci arheologice -(preistorie,, antichitate clasică, ev mediu). Muzeul Naţional de Istorie a Transilva­niei, împreună cu Prefectura şi Consiliul judeţean,~ în lipsa altei legislaţii specifice, au înscris aceste m onum ente . şi spaţiul de „protecţie îri . anexele Legii fondului funciar şi au fost. publicate în Mo­n ito ru l1 oficial'-al Consiliului judeţean ’S'i Prt-fectu-' r ii C luj. (11,-3/1993, pag. 58—66). ’

— Ţir.îrid cont de aceste aspecte, care sint di­ficultăţile pe care le îiiiînipinaţi?

— Muzeul N aţional' de■' Tstorie a Transilvaniei se află în subordinea M inisterului Culturii care îi asigură .fondurile de cercetare, valorificare şi pro- ; te ja re a ibunurilor mobile. B unurile 'im obile (mo­

numentele, siturile, rezervaţiile) sînt in adm inistra­rea consiliilor locale, municipale şi judeţene. Nici unul dintre aceste m onum ente-nu se află în ad­m inistrarea muzeului nostru. în alte judeţe fondu­rile pentru măsuri de protejare şi conservare sînt asigurate de către organele locale şi judeţene ale adm inistraţiei de stat. M inisterul Culturii, prin direcţiile de specialitate (DMASI şi CZMASI) a- sigură fondurile necesare doar pentru monumen­tele de interes naţional. '

• De evidenţa monumentelor la nivelul judeţului se ocupă Oficiul Judeţean pentru / Patrimoniul Cultural Naţional. In alte judeţe acesta este sub­ordonat, prin muzeele' judeţene, Inspectoratului pentru cultură, Consiliului “judeţean şi Prefectu­rii, - In situaţia judeţului Cluj monumentele isto-

„ rice şi rezervaţiile aparţin sta tu lu i. sau unităţilor . adm inistrativ teritoriale ca făcînd parte din do-_ meniul public sau privat al statului prin unităţile adm inistrativ teritoriale (Ordonanţa 68/1994,,. art. 7). In consecinţă trebuie prevăzute an de an fon­duri pentru protecţia, ' conservarea şi - îngrijirea monumentelor , şi , rezervaţiilor .arheologice. '

— Şi care sînt problemele acute, din această toamnă? ’ ,

— O grijă deosebită trebuie acordată monumen­telor romane de , pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca şi din judeţ, şi cînd spun acest lucru mă gîndesc , în ; primul rînd la şantierele din strada Deleu — Parcul I.. L. Caragiale, P iaţa Muzeului ■ şi P iaţa . Unirii din Cluj-Napoca şi ferma , romana de l a . Chinteni, Primele măsuri de; restaurare şi

- conservare au fost luate, de .către muzeu, in fie­care ari. în această toamnă se impune asigurarea unor fondiiri de către Consiliul judeţean şi Con-' siliul., m unicipal'în a căror adm inistraţie "se află 'terenurile şi monumentele respective../

' / V M. TUIPOX

acestui articol — este posibil — Cert este că domnul Valerian dar în repetatele înştiinţări ppă- Carcea (pensionar, veteran ,-de rute, în presă şi adresele trimise război) care din anul 1982 are o celor care au închiriate -astfel / grădină de 500 mp ..pe s tr . Uliu-

i de teronuri-grădini se specifică Ipi nr. 40 (contract nr. 481/2.VI.■ ...... 1982) şi care de 12 ani‘ plăteşte

chiria cu reducere din cauza te­renului argllos, s-a trezit subit că terenul este productiv, Cel puţin în chitanţe: chiria a săltat de la 150 lei/fin,.;iniţial, la 1509 Iei şi în acest ari Ia 3&.000 lei (la. care se adaugă.TVA, deci.' în total 41.300 lei). : ’ . ^

Pentru cei care şe af*ă în si

A

In jurul unei hotărîri

Iltttărîreil Consiliului local al municipiului -Cluj Napoca nr. 50/27 aprilie 1991 privind stabilirea chiriei pentru terenurile proprie­ta te de stat pe ctirc s-au am pla­sat „construiţii cti caracter pro­vizoriu şi dem ontaţii" prevede la a rt. 2 următoarele: „Pentruterenu rile proprietate (Ie , sta t . , - • • • .. . , ,destinate cullivârii 1 cu legume, termenul de plată a chiriei (cinci ^penir*i? anu l••1994’ se stabileşte, zile), sumă (70 lei/m p/an), fără să tuaţie similara, tuli don o la- urm âtorul nivel al chiriilor: 70 se specifice a c tu l 'în baza căruia murire, num ărul hota u n prin le i/m p /an pentru terenurile a- stabilit acest iarif unic. Sau care s a modificat H otanrea nr.rabîle- 40 lei/m p/an pe terenurile poate e vorba doar de o interpre- 50, pentru că normal este ca toa- neproductive" tare a Hotăririi 50/1991 din par- te hotărîrile Consiliului local J. Să se fi schimbat conţinutul tea RAAIFL.*= ' ; cunoscute ş i ; respectate

locatari cu unităţile care prostea-,' decît aceea/ de locu in ţă ,. persoa-ză servicii:, s în t concepute" uni-". ne fizice,sau juridice, a chelţuie-lateral, doar din punctul de ve- Iilor comune în clădirile 'cu maidere. al soc.ietăţii sau regiei: mai multa apartam ente.(norm e publi-exact, dacă beneficiarul poate fi cate în Buletinul Oficial al RSR,sanctionat/penalizat pentru ne- n iv 7, - ianuarie, 1984):, cheltuie-respectarea îndatoririlor cuprinse Iile pentru 'ucrările de întreţinere îr contract,' nu acelaşi lucru , şl reparaţii efectuate la părţile

Unul din proiectele de hotă­rîre promovate de executivuI Pri- măriei municipiului Cluj-Napoca şl care, prezentat în şedinţa Con­siliului local al municipiului C luj, Napoca, a slîrnlt o reacţie destul de vehementă a fost proiectul referitor lă reglementarea elibe­rării autorizaţiei de construcţie. Dat fiind faptul că -p înă la în­scrierea în CF va mai trece ce­va vreme; că în multe situaţii nu s-a operat în cărţi, că oamenii (unii) sînt dispuşi să construiască,’ P'roicctul de hotărîre propune e-

nături) şl cu blocarea/activităţii de constrvcţie, care se împotmo­leşte' din lipsă de fonduri, iar a pretinde extras CF înseamnă a respinge solicitările penfru au­torizaţie în proporţie de 90 la

, sută. / ,A r mai fi de m enţionat că Le­

gea nr. 50/1991 riu face referire în mod spîcial Ia extras CF, cl foloseşte expresia am biguă „o

.face dovada .Proiectul de hotărîre pus în

discuţie a avut ca,m odel Tlotărî- reâ Consiliului judeţean Cluj.

Autorizare de f.onsfructie—cu sau fără ciîras C.F.?

liberarea autorizaţiei de construc­ţie pe baza altor documente de- 1 cît extras CF (adeverinţă de pu­nere în posesie, contract de vîn- zare-cumpărare semnat de doi martori, proces-verbal de delimi­tare în teren a parcelei în cauză)- ' Părerea aceasta a determinat dezacordul domnului consilier Kovacs Eckstein Peter, jurist a cărui,competenţă profesională nu- avem căderea a o pune la în­doială — şi care a argumentat opinia: numai înscrierea în ' CF operează şi a apreciat că emite­rea unei autorizaţii, de constric­ţie numai pe baza unor acte ad­ministrative este 0 bazardore". Părerea domnului consilier Sever Găină se situează Ia polul opus:’ respingerea proiectului echivalea. : ză cu narecunoaşterea -unui act ■: oficigl (pe care există nişte sem­

lîeferitor la această , hotărîre, domnul prof. univ. dr. Victor Ro- mulus Constantinescu, preşedin­tele Consiliului judeţean, â expli­cat: „Am v ru t să fim practici, să riu stopăm u n ' proces evolutiv.

■ Mergem şl Ia instanţa de con­tencios -administrativ, să hotă-

" rască instanţa. Nu spunem că noi. deţinem dreptatea absolută» ci este vorba de interpretare, poate: fi considerată crtrectă o- poziţie. sau alta. Este pentru prim a dată cînd ajungem la această situa­ţie, dar noi am ajuns la această soluţie obligaţi de situaţia „din teren. Este o problemă pe care ne-au pus-o mereu primarii, con­silierii din consiliile locale, pen* tru că oamenii' doresc să con­struiască. Şi la urm a urmei şj titlu l.de proprietate se eliberează tot pe baza actelor primare".

Fondurj. penlrU asigurări sociale

jlJ: ” - n ~ J

„Asociaţia de locatari constituie form a legal organizată de aso­ciere a locatarilor în scopul par­ticipării prin efort comun - la b u n a ' gospodărire şi întreţinere a clădirilor de locuit, realizării U- nor acţiuni,. de interes comun, asigurării ş î menţinerii unui cli­m at 'd e bună convieţuire şi de respect reciproc între persoanele care locuiesc în clă lirea. sau - clădirile în care funcţionează a- sociaţia, precum şi la protejarea mediului ambiant*1 (ara citat diri S tatu tu l asociaţiei de locatari .a- parţinînd Uniunii Naţionale a Asociaţiilor de Locatari ). dar dincolo1 de orice definiţie, aso­ciaţia de locatari trebuie să existe şi să funcţioneze ca un sistem; orice disfuncţionalitate se reper­cutează negativ asupra „întregu­lui". In general, asociaţia de lo­catari funcţionează ca un „sistem închis", orice hiatus in funcţio­nare se reglează din - i^ e rir ir ,- fiind lim ita 'e pîrghiile prin care se intervine din afară (e 'vorba, de fapt, de cazurile de excep­ţie). . :

Gă probleme se iVesc, din mo­tive obiective-'sau subiective, în viaţa asociaţiei de locatari, este cert. La cîteva dintre ,ele, sem­nalate de cititori, vom încerca să •’ăm lăm uriri sau sugestii.

ConfracluPcu unUnţilo presfafoare ele s.or viei» ’

O observaţie r*f“iilor la* con­tractele încheiate de. asociaţia de

şi instalaţiile de: folosinţă comu- : nă se repartizează, proporţional cu num ărul persoanelor în » căror folosinţă se ‘ găsesc — este valabil p en fru . chiriaşi (fac; ex- ,

: cepţie, cheîtuîelilŞ; efectuate cu lucrările d e , refacere a tapetelor, zugrăvelilor, vopsitorie la pereţi şi tavane care. se , repartizează propftrţiona’ cu suprafaţa ţocativă • detinută în exclusivitate' (cap, 1„a", alin. 1), Pentru p rtp rie tan :: cheltuielile de întreţinere şi re­paraţii efectuate la părţile şl instnisiiile de folosinţă' comun’,, care sînt stabilite ca obliaiţii le­gale ce revin proprietarilor, se repartizează proporţional cu cota. parte indiviză deţinută de fiecare

' proprietar asupra acestor părţi şi instalaţii (cap .’l „a", alin, 4)._

© D acă unul dintre locatari a procedat, la lucrări, de refacere a hidroizolnţiei. pe cheltu'.aiă pro­prie, obligat de pericolul inun­dării propriului apartam ent şi apoi a altora, îşi poate recupe­ra cheltui;'] ile. pe baza actelor justificative, de la asociaţia de

■locatari; în cazul refuzului aces­teia, se poate .adresa instanţe* •

R.‘partiţia cheltuielilor la lucră- ’ n rIn tr unrile de întreţinere sl reparaţii se w ,5 r ie r-s a îniuFntit^ rn t e o ţn contorm itate S S

-este valabil’* pentru unitatea cu care se încheie contractul. Este,

. adevărat, un, punct de vedere, dar se pot aduce obiecţii: con­tractul este semnnt de ambele părţi în cunoştinţă de Cauză, se poate negocia (de altfel, la Regia autonomă de term oficare mi s-a precizat ‘că articolele din con­tractul de furnizare a energiei termice care stîrnesc comentarii, sînt discutate şi- argumentate de ambele părţi, pînă se ajunge la ■: un punct de vedere comun); deo- comdatâ r - cînd oferta de pres­tare de servicii este relativ re­dusă — uji contract într-o va­rietate de forme, după exigenţele fiecărui beneficiar, este iluzoriu,. (şi aceasta a fost una din inten­ţiile Uniunii Naţionale a Asocia­ţiei Locatarilor, de modificare a acestor contract \ dar a lipsit tocmai sprijinul substanţial- al primului interesat: asociaţia de

1 locatari).

Cheltuieli de reparaţii ?i în lro lin o ri

it'lK.In legătură cu inform aţiilş apărute îrt presă referitor lâ faptul

câ -nu4.se plătesc pensiile'/ Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale precizează,1 într-iin rlţ’'conauniCat-, semnat- de d6mnul „D,- Mu stătea, secretar de stat în: âcestţ;min\ster, ^ ă ‘în lot cursul anului 1SJ94 s-au p lă tit ş i{1se vor plăti pensiile de, asigurăţ-i sociale de stat,; militare,tOVR, pentru agricultori şi celelalte drepturi do asigurări.sociale-

In prezent, se află în stadiu avansat de pregătire un proiect de hotărîre pentru corectarea pensiilor de asigurări sociale de, stat, IOVE şi a celor stabilite potrivit I.egii nr. 42/1990, în vederea asi* gurării unei mai bune corelări a acestora cu evoluţia . salariilor, există toate condiţiile tehnice şl fondurile necesare pentru '.plata Ia timp, în cursul alunii decembrie 1994, a tu tu ro r categoriilor d e , drepturi de asigurări sociale. 1 • V:. ^ ■ r ... . ~

Recent^ guvernul a discutat şi aprobat }. roiectulr L eg ii' bugetului , asigurărilor sociale pe anul 1995- care cuprinde---prevederi, privind mobilizarea resurselor necesare pentru plata tu turor drepturilor de asigurări sociale. ;- . - ... ■

S <a£SISÎS«SS*C5S5£MOUExistă o categorie de proble­

me c-e nu se pol rezolva d ec it1 prin hotărîri ale adunării gene-; r a le 'a asociaţiei: modul de cal- , cui al cIv-ltuieliTor comune, ges­tionarea fondurilor asociaţiei, activitatea comisiei de cenzori, ritm ul de convocare a adunării > generale, indemnizaţiile stabilite pentru adm inistrator sau p e r s o ­na l, auxiliar.

Este adevărat că poticnirile din funcţionarea’ asociaţiilor de locatari sînt cauzale, parte din elf», şi faptului d e lipsa unor re­glementări noi care -să cores­pundă situaţiilor care există sau aducerea la zi. Poate că reorga­nizarea serviciului „asociaţii de locatari* din cadrul Primăriei m unifipiulul Cluj-Napoca să -fie un semn bun, o dovadă că a-

■ ceste asociaţii nu sînt lăsate de izbelişte, ’ ' '

• e riormal ar fi câ p intru lucră- ■ rile de hidroizolaţie, care nu

costă tocmai puţiri, să ,ex iste un : term en de garanţie, d a r . . . ea

orice lucrare ea trebuie suprave- gheată şi recepţionată, aşa că vina nu este exclusiv.a ICKAL-.

' tilur. •, ■ ; T ■

Scutiri de taxe de inlretinere

rile Normelor cu privire la re­partizarea pe deţinătorii supra­feţelor lo-ative eu destinaţie, de locuinţă ori cu altă destinaţie

tu ită şi intenţia de a-şi recu­pera ceea ce se cuvine din chel­tuieli. i.

Persoanele care lipsesc tem ­porar din imobil tina sau mai m ulte luni calendaristice şi ca­re, pe timpul absenţei, îşi păs­trează, potrivit legit, dreptul de folosinţă asupra suprafeţei loca-v tive _pe care o deţin, pot fi scu­tite în -lunile respective numai de plata cheltuielilor aferente consumului de apă, taxei de ca­nalizare, ridicării gunoaielor me­najere, cu excepţia procurării recipienţilor de colectare a gu­noaielor* consumului de energie electrică pentru* iluminatul păr* ţilor comune, pentru funcţiona­rea instalaţiei de preparare a apei - calde, pentru funcţionarea Ilidroforului, pentru funcţionar rea crematoriului, plăţii energiei electrice consumate de nscemor; combustibilului necesar prepa­rării apei calde şi consumului de gaze repartizat după num ărul de persoane. Scutirea de plata cheltuielilor enum erate se poate acorda, numai la cererea scrisă adresată (le cel în cauză, din timp, comitetului asociaţiei de locatari. Perioadele de absenţă mi se cumulează de la o lună, la alta şi nici nu se compensea* ză Intre ele.

. ' ■ ■' j

AUTONOMIA LOCALA

A apărut nr. 1 al publicaţiei „Autonomia locală" (publicaţie-a Asociaţiei preşedinţilor consiliilor judeţene, a Federaţiei municipi­ilor şi a Federaţiei oraşelor din România),-din al cărei sumar am reţinut, interviul eu dam nul.ing. Fl'orea Cost adie, preşedintele Consiliului judeţean Argeş, avînd ca idee principală reforma în adm inistraţia publică locală, ru- brica-chestionar ,,3osar' A, îi»'* (de astă dală cil t e m a structura, organizarea, personalul adml- nisti-nlipi locale şl „DocumentaŢ14 — autonomia locală, spicuiri,din presa centrală). i

Page 12: SI LIMBA ARHIEPISCOPUL; CLUJULUI PROTESTEAZĂ.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66735/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994_006_1261.pdfdar si a mirării. Uste vorba de moartea subită po

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI^? NOIEMBRIE, PAG,

@ ION ANDONE: Un joc, diipă părerea mea, mediocru. Noi ve­neam după punctul, cucerit la Galaţi unde ara avut o prestaţie bu­nă. Jucătorii ..mei s-au cram ponat de ideea de a nu pierde. Ar­bitrajul n-a influenţat rezultatul jocului dar modul de-a elimina jucătorii m -a cpntrariaţ. Acum întreaga aten ţie o îndreptăm spre partida cu. R a p id . d in etapa viitoare, joc pe care-1 abordăm, în ciuda faptulu i că vom evolua fără Dican şi Necula, pentru ,„ro­şiile" prim ite, cu încredere şi ambiţie. Sper să ofer o surpriză cu jucătorii pe care-i pot alinia. Cine in tră în echipă trebuie să joace la fel de bine ca şi titu larii. In fond fotbalul m erge înainte şi fără Necula, şi fă ră DiCan şi fă ră mine sau alţii- Putem să cîştigăm în fa ţa R apidului, să* recuperăm ce ani pierclut ac asă .c u 'U n iv ers ita ­tea Craiova şi Steaua.' T rebuie neapărat. A ltfel nu se poate.- © FLORIN MARIN (Farul): Consider că. a, fost. un meci de fac­tu ră tehnică rncdestă.' Un meci ,d e , angajament. Absenţa "diri for­m aţia noastră a u n o r ,ti tu la r i de bază — m ă refer la fundaşul Mă- năiiă, po rta ru l N iţu şi m ijlocaşul Ciurea — şi-a pu$ am prenta aşii-

p ra prestaţiei echipei noastre. In special ne-a lipsit Ciurea, cu un rol foarte im portan t-în angrenajul formaţiei Farul., Din , aceste motive n-am reuşit să creem probleme’ deosebite în atac.

© Din "nou despre blestematele de cartonaşe „febra" lo r’ con- tinuînd să -bîntuie cu tărie, etapa a 11-a soldîndu-se în Divizia Naţională cu urm ătorul bilanţ:- 48 de' cartonaşe, din care 43 gal-' bene şi 5 roşii. „Recordurile" etapei la Baia Mare şî Ciuj-Napoca,

-cu un total de 19 cartonaşe,-repartizate astfel: FC Maramureş şi FC Inter cîte 4 galbene şi cîte unul roşu („văzute" de Ghindă şi, respectiv. Cr. Sa va), „U" 3 galbene şi 2 roşii (primiţe de Necula şi Dican, recidivişti la .galbene) iar FC Farul 4 galbene. Cel de al cincelea „roşu" l-a încasat Gaică (FC Braşov). Fără să vreau am făcut o comparaţie între cartonaşele îm părţite în două jocuri: „U“— FC Farul (urmărit „pe viu") şi Steaua — Rapid r (vizionat pe

-î micul ecran). Surprinzător, Adrian Porumboiu, recunoscut ca un arb itru aspru, a distribuit doă'r trei cartonaşe (unul Stelei şi două Rapidului), î n . timp ce Al. Crişan s-a situat în cealaltă, extremă, repezindu-se. cu cartonaş din debutul partidei, acordînd primul lui Falub (min. - 4), -care -trebuia doar avertizat; în continuare cu largheţe în ambele tabere, pentru: a ţine meciul în mînă. Cu . ex­cepţia Celui acordat la început lui Falub, nu contest restul: de cartonaşe date de Al. Crişan. Şi din nou îmi pun întrebarea: de ce încasează cu atîta uşurinţă jucătorii lui ,jU" atîtea cartonaşe? .

. Victor MOREA

O ADUNARE GENERALA OPTIMISTĂVineri după amiază, la Casa de cultură a studenţilor a avut loc

A dunarea generală a FC „U" Cluj-Napoca. Despre cele patru puncte înscrise pe ordinea de zi am scris din tim p anunţînd eve­nim entul. A fost o adunare generală, constructivă, optimistă, care a evidenţiat cu discernăm int realizările şi lipsurile, a jalonat obi­ectivele de viitor. Din intervenţiile celor care au .luat cuvîntul pe m arginea rapoartelor prezentate am desprins citeva notaţii pe care le su p u n e m , atenţiei. -

© IULIA BALUŢlU (directoarea OJTS Cluj): Aş sublinia, in prim ul rînd, eforturile deosebite' pentru a se ajunge unde s-a a-

"ăuns, m ăi ales în p riv in ţa bazei materiale, Şi asta într-uw timp relativ scurt. F aţa de 'azi a stadionului „ion Moina" este de talie internaţională, p’utînd găzdui o r ic în d competiţii de ~ anvergură, a tle tice 'ş i fotbalistice. Ce mai, o, adevărată 'b iju terie, datorată efor­tu rilo r; financiare deosebite ale Băncii „Dacia Felix", un sponsor ce trebuie stim at-'şi iubit pentru tot ce a făcut şi preconizează v sa împlinească. S înt optim istă şi în privinţa echiper m ari d e 'fo tb a l în viitor, mai ales pentru faptul că s-a acordat o m are importanţa centru lu i de copii şi juniori pentru creşterea şi form area schim­bului de; mîine- Aş adăuga la capitolul îm pliniri noua cantina-res- tau ran t destinată fotbaliştilor, una de pnm rang. închei afirm ina că nu este, cazul să plecăm urechea la".criticile .neaveniţilor şi rau intenţionaţilor, că-echipa m are va ajunge to maxim um doi ani in cupele europene. - . . , ' . "

. 0 GH. NEŢA, .-vicepreşedinte al c lubuliU ^A ’eortduce tazi im ’club înseam nă a-ti as'Uma;k:un mare .risc. ;i>âr x u toţii sîntem - hoiăriţi sâ alergăm • mereu în ' fală . ^ n t r i i cîş'tlgare^' tim pului p ie rd u t . Mea cupla pentru faptul că" obligaţii profesionale’ m -au ţin a ţ. doua lum ceva mai departe de coordonarea acttvităţiiŢceht'rului de copii şi juniori. Dar lucrurile au pornit pe un făgaş-bun-şi vom 'persevera să ieşim în fată cu juniori, talentaţi şi de m are perspectivă, anU-

r lînd din bufetu l clubului, în ; viitor, 'multe -zeci de milioane pentru aducerea de elemente de valoare d in ' alte - „grădini".

@ EUGEN BUNGARDEANU: Am să vă vorbesc de pe. poziţia

sponsorului. în vară n e-am . cam pripit socotind că, aducerea a2-3 valori la cele existente ne va asigura accederea spre locurile, din faţă. Au intervenit în să ; indisponibilităţile ştiute , şi cînd am considerat că" ar fi bine să mai aducem ceva ne-am izbit de pre­ţu rile . exorbitante cerute .sau indecizia jucătorului (cazurile Brăti- ă n u l l şi Burchel). Drept pentru care am reconsiderat problema răm înînd pentru m om ent, cu valorile pe; care le avem; dar punînd

. un accent, deosebit pe asigurarea unei bune baze materiale şi _grija pe centrul de copii şi juniori. în tr-un răstimp scurt vom reuşi sâ asigurăm .copiilor cele mai bune ^condiţii de pregătire, mai ales că încă iriai avem copii al căror echipament de antrenam ent este al lor personal; şi numai cel de competiţie al clubului. Vom asi« gura copiilor şi-echipam entul şi mingile atît’ de necesare. în p ri­vinţa jucătorilor de valoare şi de perspectivă nu " vom alerga de-, parte d e ; casă pci ne vom 'orien ta pe plan lobai, îri judeţ, unde e-;

; ; x is tăd iam an te -neluate în seam ă. şi care merită a tp rin ii.s tră lu c ire ; ,'priritr-o atentăţ şi minuţioasă şlefuire. Încet, încet, sînt sigur câ■ vom reuşi s ă : venim' în faţă. închei'anunţînd că odată pe lună sau ' c h ia r 'm a i des cînd este.: cazul clubul va organiza conferinţe de

presă, în care vor fi etalate şi cele bune şil cele rele, punînd ast­fel capăt şuşotelilor pe la colţuri de stradă.

I.-CIOTLAUŞ: Ceea ce lipseşte azi în mare m ăsură echipei este ' dragostea; dăruirea şi respectul jucătorilor faţă de culorile.. clu­

bului.. Echipa H;U“ era recunoscută ca una. a elanului debordant şi al dăruirii pe altarul fotbalului. Acum, de "cînd au devenit; pro- , fesioniştij jucătorii mai mult pretind decit dau. ; . ' '

în cadrul adunării au fost adoptate regulamentul privind drep­turile şi- îndatoririle jucătorilor (amenzile substanţiale instituite pentru abateri"de la disciplină, mergînd de la 10.000 lei, o simplă întîrziere; pînă ,1a 500.000 lei părăsirea lotului), planul financiar pînă în 1996, schimbările în structura organizatorică şi a. fost ales noul consiliu de administraţie, avîndu-1 ca preşedinte pe domnul’ Eugen Bungărdeanu. Victor MOREA

D i v i z i a B

CARUSELULCONTINUĂ

LIDERILOR

P rin victoria la un scor ca­tegoric, Parîngul ■ Lonea a pre­luat .şefia clasamentului în se­ria a IV-a, devenind Cel de al6-lea lider în 13 etape. M are; „aglomeraţie" în partea supe­rioară a clasamentului, 8 e- ■ chipe înşirate pe distanţa a . '5 puncte. Rezultatele complete- a- le etapei a 13-a: Chimica Tîr- n ă veni — Minaur Zlatna 2-1, Minerul Cavnic — Avîntul Re­ghin 0-0, Metalurgistul. Cugir ■— Minerul Uricani 2-0, West Petrom Pecica — ; AS Sighetu Marinaţiei 0-0, AS Paroşeni Vulcan — FC Arad 2-0, Pa­rîngul Lonea — Oaşul Negreşti -10-1 (!!), Minerul Sărmăşag — t Olimpia Salonta 3-0, Laminorul Zalău — Motorul IMA Arad2-0, CPL Arad — Minerul Lu- ' peni 3-2, Olimpia Satu Mare ’— Stic*la Arieşul Turda 5-0.

CLASAMENTUL

1. Parîngul2. Zlatna3. Paroşeni4. Salonta

. 5. Sighet ;6. S. Mare7. Metalurg.8. Sărrrîăşag9. Chimica

10. Motorul i11. Uricani12. West P.13. FC Arad14. Laminor.15- Lupeni16. Oaşul ,.17. Cavnic18. Avîntul -19. Sticla '20. CPL

13 8 13 8 13 8 13 8 13 7 13 7 13 7 13 7 13 6 13 6 13 6 13 6 13 5

2 3 31-29 26 1 4 32-15 25 1 4 28-15 25 1 4 21-15 25 '3 3.28-11 21>

33-16 22 , 19-13 21 17-18 21 '26-20 20 26-19 19

1 6 18-26 191 6 20-29 192 6 23-29 17

13 5 1 7 18-22 13 13 5 1 7 21-26 16 13 5 1 7 18-35 16 13 4 2 7 11-20 11 13 3 2 8 15-29 l i ;

'13 3 2 8 13-30 11 ”13 3 1 9 12-23 10

Eugen HANG

RALIUL „AVRAM IANCU“-ARDAF 1994

Conferinţă de presa sau bursă de mărfuri ? -Vineri seara, de la orele 18,30, în .holul Hotelului „SPORT" a

avut loc o conferinţă de^ presă, organizată de patronii Raliului „Avram Iancu". Lume multă. Mulţi confraţi din presa - scrisă şi vorbită locală- încă pe atîţia reprezentanţii sau patronii" firmelor care au sponsorizat competiţia. Şi astfel, ceea ce a r fi trebuit să fie o conferinţă de. presă legată strict de desfăşurarea raliului, s-a transform at într-o a d e v ă r a tă „ofertă .de preţuri". Nu vrem să m i­nimalizăm în vreun fel_ aportu l’ sponsorilor, care d e _altfel a fost substanţial, dar de aici şi pînă la .a nu oferi nici m ăcar o infor­m aţie interesantă, în ceea ce priveşte raliul, ni s-a părut ,cam exagerat., , • _ _

, De remarcat contradicţia în afirmaţiile d-lui Nicorici (ARDAF). Dînsul a spus la un moment dat, că driver-ul C-tin A ur ar putea participa la Campionatul European de raliuri, pe noua maşină FORD Sierra Crossworth, ce va fi pusă la dispoziţie de ARDAF. Precizăm că FORD-ul cu pricina este de 3000. centim etri cubi, peste 300 de cai putere şi patru roţi motrice, dar că se preconi­zează . ca în CE de raliuri să se folosească maşini, de maximum 2000 cc, maximum 200 CP şi doar două roţi» motrice. în trebat dacă ştie acest lucru, d-1 Nicorici a revenit asupra afirm aţiilor prece­dente, în sensul participării maşinii şi driver-ului respectiv doar la probele'Cam pionatului Naţional de raliuri.

în altă ordine jle idei am aflat mult mai m ulte lucruri intere­sante după-term inarea conferinţei de presă. .Ca de exemplu: la so­licitările organizatorilor de a se asigura paza traseului la super- speciala A R D A F'de viheri, Jandarmeria a răspuns cu un „nu" sec; sau faptul că driver-ul G. Grigoreseu, posesorul unei foarte puternice Renault Clio Williams, maşină preparată pentru raliuri de către fabricile franceze, este reprezentantul firmei Renault pen­tru România. Cam atît despre o conferinţă de presă de la care lumea s-ar fi aşteptat la mai mult. Sperăm într-un mai bun dia­log la ediţia de anul viitor, a X/î-a.

‘ Ci istian BARA

F A M C U L FINIS»Recordurile sportive sînt stabilite pentru a fi

. . . depăşite. E:.o lege firească a întrecerii omu­lui cu sine înmiişi şi istoria întrecerilor sportive, din antică Eladă şi pînă în zilele noastre, este plină de • exemple în cele mai diverse întreceri. Viaţa recordurilor este efemeră. De mai lungă sau scur(ă, durată. Rar de tot recordurile se stabilizează mai îndelung în ţim p la o valoare ce pare că a atins lim ita maximă a forţei şi rezistenţei umane Ia efort. Dar mereu apar oa­meni care pulverizează rugina aşternută în timp peste recorduri,--vdîndu-le o nouă strălucire- Un

■ astfel de om este elveţianul T'ONY ROMINGER, liderul de necontestat a l ' ciclismului mondial, o- miil care în decurs de două săplămîni a pulve­rizat-recordul mondial al orei., Istoria recordului orei este ’ veche de 101 ani, debutînd cu francezul Henri- Desgronge, care în11 mai 1893 a reuşit să ruleze în 60 de minute 35,325 km. Primul care a depăşit 40 km a fost VVillie Ilamillon (SUA) care în 9 iulie 1989 a ru la t 40,781 km. Au trebuit să treacă 37 de ani,

"pînă în 31 octombrie 1935, cînd Giuseppe Olmo (Italia) a depăşit „graniţa J15“, rulînd într-o oră 45,067 km. în continuare,-^(cordul s-a tîrît ma-,' reu m etru cu metru şi kilometru cu kilometru timp de 49 do ani, pînă la data de 19 ianuarie. 19S4, cînd celebrul Francesco Moser (Italia) a reuşit, la altitudine, în Mexic, să' ruleze 50,S08

■ km, pentru ca patru zile mai tîrziu să-l stabili­zeze la 51,151 km, record fantiştic ce părea li- mi(a supremă. Au trebuit să treacă nouă ani pen­tru Ca din nnu recordul să reintre în actualitate, noi super-ciclişti impunîndu-se în atenţia lumii, anii 1993 şi mai ales 1994 fiind d e ’excepţie. Anul trecut, în 17 iulie, anglo-saxonul Gracme Obree

a_ depăşit ■ recordul lui Francesco Moser reali- zînd pe pista velodromului Hamar (Norvegia) 51,596 km rulaţi într-o oră, pentru ca după nu­mai 6 zile, la 23 iulie, pe velodromul din* Bor­deaux (Franţa) — devenită capitala mondială a recordului orei — alt anglo-saxon, C. Boardman, să reuşească 52,270 km rulaţi. Noul record a re­zistat doar pînă în 2. septembrie 1B94, cînd un , alt gigant al ciclismului mondial, spaniolul Mi- guel Indurain, a ru la t într-o oră 53,040 km. A- P°f lucrurile - s-au precipitat într-un vîrtej • ame­ţitor, pe firmamentul probei instalîndu-se fantas­ticul elveţian Tony Rominger. care in 22 oc­tombrie a.c. a realizat un nou record cu 53,832 km, pentru ca sîmbătă 5 noiembrie, să devină primul ciclist din lume care depăşeşte „graniţa 55“, rulînd pe acelaşi ^velodrom dirf Bordeaux

.55,291 km într-o oră. O cifră formidabilă care atestă că forţa şl rezistenţa umană nu are limite.

Dincolo de toate preparativele efectuate ia mi­cul amănunt — bicicletă de' construcţie specială

cu un „pas“ de peste 9 metri Ia o pedală,- aprin­derea luminilor pe velodrom şi accesul specta to-' rilor doar cu o jum ătate de oră înainte de ten­tativa de record, pentru crearea unui climat de tem peratură în ju r de 22 grade — de-asupra tu­turor rămîne OMUL Iar,, el s-a .numit RUDY ROMINGER, care cu un finiş uluitor, fantastic, a adăugat metru cu metru, totalizînd de-alungul cursei infernale1 145S m etri spulberînd de o ma­nieră entuziasmantă propriul record din urmă cu două săptămîni. .

Măduşa aruncată în urm ă cu 101 ani de Iletiri Dosgrange se află . acum în mîna lui Tony llo- minger. Cine o va prefua, cine va reuşi să adau­ge noi metri şi kilomefri recordului de acum sînt întrebări fireşti. După cum firesc recordurile sînt stabilite p e n tru a ' f i . . . depăşite.

Victor ROMAN

Autorizată prin S.C.nr.128/1991, judccatoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj,

sub nr. J/12/308/1991 din 22 .03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE; II;IE CĂLIAN (rcdactor $efj; DAN

REEREAf'nJ (rcdactor şef adjunct);.V/iLER CHÎOREANU (redactor - şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); 'NICOLAE PETCU; MARIA SÂNGEOR2AN; -RADU VIDA

REDACŢÎA: Cluj-N apocâ, sfn N ap o tâ rinlfi ; ; f ‘TELEFOANE: 111032 (redactor $cf)j 117507 (red. şef adj. şî secretariatul de i redacţie); 117418 şt 117490 (rcdactpri) { 117307 (administraţia şi contabilitate^ ' fa ru lu i); TELEX: 31444; fax] 192828. Jficâ publicitate se; primeşte iin ic îritr^ / breîe 8-16, sţr. Napoca iir.16 (Ia parter). Sîmbătă şî duminica închis, informaţii',; §

reclame şi pti&liciţate, Ia telefon 117304, CloreŞura: 14782^ t >

T e fa â $ r^ â c ţâ jr | C & ^ u 'tS n z a ţa : G eorK etâ^C O LD EA i,#lrdeâlul ' U iiL .