Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui Şi

2009

issn

183

1-09

66Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui Şi produselor lactate principalele obiective?

curtea de conturi europeanĂ

rapo

rtul

spe

cial

nr.

14

ro

Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui Şi produselor lactate principalele obiective?

raportul special nr. 14 2009

[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf, ce]


raportul special nr. 14/2009 – Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi produselor lactate principalele obiective?

curtea de conturi europeanĂ12, rue alcide de gasperi1615 luxembourgluXemburg

tel.: +352 4398-1Fax: +352 4398-46410e-mail: [email protected]: http://www.eca.europa.eu

raportul special nr. 14 2009

numeroase alte informaţii despre uniunea europeană sunt disponibile pe internet pe serverul europa

(http://europa.eu).

o fişă bibliografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.

luxemburg: oficiul pentru publicaţii al uniunii europene, 2009

isbn 978-92-9207-515-6

doi:10.2865/97255

© comunităţile europene, 2009

reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Luxembourg

3


cuprins

Puncte

Acronime

GlosAr de termeni PrinciPAli AsociAţi Politicii din domeniul lAPtelui

i-iX sinteză

1-11 introducere

1-2 PiAţA lAPtelui şi Produselor lActAte3 obiectivele Politicii comunitAre din domeniul lAPtelui4-5 instrumentele de GestionAre6-11 cheltuielile buGetAre

12-13 obiectivul şi AbordAreA Auditului

14-45 observAţii

14-21 A fost Atins echilibrul Pieţei?14-16 sistemul de cote a permis limitarea producţiei de lapte…17-19 … însĂ nu a condus la dispariţia producţiei eXcedentare20-21 ajutoarele pentru comercializare au avut un eFect limitat asupra echilibrului pieţei

22-32 A fost stAbilizAt Preţul lAPtelui?22-27 preţul de producţie al laptelui: preţuri nominale stabile, dar în scĂdere în termeni reali28-32 preţul de consum al laptelui: în mare parte decuplat de preţul de producţie

33-37 cAre este imPActul AsuPrA veniturilor Producătorilor?33 evoluţia venitului net al producĂtorilor este contrastantĂ, iar ajutoarele

reprezintĂ o parte importantĂ Şi din ce în ce mai mare din acest venit34-37 restructurarea determinĂ o scĂdere semniFicativĂ a numĂrului de eXploataţii

38-45 Au devenit Produsele lActAte euroPene mAi comPetitive Pe Pieţele mondiAle?38-41 eXporturile europene de produse lactate de bazĂ au tendinţa de a-Şi reduce volumul42-43 uniunea europeanĂ Şi-a redus semniFicativ ajutoarele pentru eXportul de produse lactate44-45 piaţa mondialĂ este greu accesibilĂ FĂrĂ susţinere bugetarĂ

4

raportul special nr. 14/2009 – Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi produselor lactate principalele obiective? raportul special nr. 14/2009 – Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi produselor lactate principalele obiective?

Puncte

46-62 fActorii cei mAi imPortAnţi cAre trebuie luAţi în considerAre în Procesul de liberAlizAre A sectorului lAPtelui

46-51 observAţie PreliminAră: reformA din 2003 A mArcAt încePutul disPAriţiei cotelor de lAPte

52-54 echilibrul Pieţei: instAbilitAteA Pieţelor PoAte recreA rAPid eXcedente55-59 restructurAreA Producţiei de lAPte: riscul de reducere imPortAntă

A Producţiei în zonele cele mAi defAvorizAte şi de concentrAre GeoGrAfică A AcesteiA

60-62 comPetitivitAteA Pe Pieţele mondiAle: un obiectiv cu rePercusiuni Atât Pentru Producători, cât şi Pentru întrePrinderile de PrelucrAre

63-72 concluzii şi recomAndări

AneXA i - ProducţiA şi consumul de lAPte în ue AneXA ii - dAte fundAmentAle Privind creştereA AnimAlelor Pentru lAPte

în ue

răsPunsurile comisiei


5


coPA-coGecA: comitetul organizaţiilor profesionale agricole – confederaţia generală a cooperativelor agricole (bruxelles)

edA: European Dairy Association, asociaţia europeană a laptelui (bruxelles)

eurostat: oficiul de statistică al comunităţilor europene

fAo: Food and Agriculture Organization of the United Nations, organizaţia naţiunilor unite pentru alimentaţie şi agricultură (roma)

lPd: lapte praf degresat

ocde: organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (paris)

ocP: organizarea comună a pieţei

omc: organizaţia mondială a comerţului (geneva)

PAc: politica agricolă comună

ue: uniunea europeană

usdA: United States Department of Agriculture, ministerul agriculturii din statele unite ale americii

zmP: Zentrale Markt- und Preisberichtstelle GmbH, serviciul central de informare cu privire la pieţe şi preţuri (bonn)

acronime


7


glosar de termeni principali asociaţi politicii din domeniul laptelui

cotă pentru livrări: se referă la laptele livrat de către producători cumpărătorilor autorizaţi; în general, este vorba despre laptele colectat de fabricile de prelucrare a laptelui.

cotă pentru vânzări directe: se referă la laptele vândut sau cedat în mod direct de către producători consumatorilor, precum şi la celelalte produse lactate vândute sau cedate de către producători.

echivalent lapte: cantitatea de lapte utilizată pentru fabricarea unui produs lactat.

Preţ de intervenţie (sau de referinţă) pentru unt şi pentru lapte praf degresat (lpd): preţuri fixate de consiliu la o valoare de 246,39 euro/100 kg pentru unt şi de 174,69 euro/100 kg pentru lpd începând cu 1 iulie 2007. în caz de dezechilibru al pieţei, organismele de intervenţie pot interveni (depozitare publică) prin achiziţionarea de unt şi/sau de lpd pe durata perioadei de intervenţie (între 1 martie şi 31 august), atunci când preţurile pieţei sunt inferioare unui anumit nivel (92 % şi 100 % din preţul de intervenţie pentru unt şi, respectiv, lpd). achiziţiile se efectuează la un preţ echivalent cu 90 % şi 100 % din preţul de referinţă pentru unt şi, respectiv, lpd. intervenţia este întreruptă atunci când pre-ţul pieţei se redresează sau atunci când stocurile ating plafonul autorizat de consiliu (30 000 de tone pentru unt şi 109 000 tone pentru lpd). cu toate acestea, comisia poate autoriza achiziţii superioare acestor cantităţi, prin proceduri de atribuire de contracte de achiziţii publice.

Preţ indicativ: preţul fixat de consiliu, corespunzător nivelului de remuneraţie dorit pentru producă-tori. reforma pac din 2003 a abolit preţul indicativ al laptelui şi a introdus o plată directă, decuplată de producţie, ca mijloc de sprijinire a veniturilor producătorilor.

reforma din 2003: reforma pac, rezultată în urma acordului de la luxemburg din 26 iunie 2003, care consolidează procesul iniţiat în 1992 (reforma mcsharry) şi confirmat în 1999 (reforma agenda 2000), reformă orientată către o diminuare a susţinerii preţurilor, compensând această diminuare prin aju-toare directe la venituri. reforma din 2003 introduce decuplarea ajutoarelor şi condiţionalitatea lor, întărind sprijinul pentru dezvoltarea rurală.

8


i .l a p t e l e o c u p ă o p o z i ţ i e i m p o r t a n t ă î n e c o n o m i a a g r i c o l ă a u n i u n i i e u r o p e n e . peste un mi l ion de producător i fur n izea-ză anual 148 de mi l ioane de tone de lap -te, cu o valoare de 41 de mil iarde de euro l a p re ţ u l d e p ro d u c ţ i e . î n a c t i v i t a t e a d e pre lucrare a lapte lu i sunt angajate apro -x i m a t i v 4 0 0 0 0 0 d e p e r s o a n e , g e n e r â n - d u - s e o c i f r ă d e a f a c e r i d e 1 2 0 d e m i l i -arde de euro. m ater ia grasă ş i prote inele conţ inute în lapte sunt va lor i f icate la fa-br icarea brânzetur i lor, a untulu i ş i a lap -te lui pentru consum.

i i .po l i t i c a p u s ă î n a p l i c a re d e u e î n d o m e -n i u l l a p t e l u i u r m ă r e ş t e î n p r i m u l r â n d e c h i l i b r u l p i e ţ e i , s t a b i l i t a t e a p r e ţ u r i l o r, a s i g u r a r e a u n u i n i v e l d e t r a i e c h i t a b i l p r o d u c ă t o r i l o r ş i a m e l i o r a r e a c o m p e t i -t i v i t ă ţ i i a c e s t o r a . o r g a n i z a r e a c o m u n ă a p i e ţ e i l a p t e l u i , c a r e e x i s t ă d i n 1 9 6 8 , a fost inf luenţată în profunzime de intro -ducerea în 1984 a cotelor de lapte. conti -nuând programul agendei 2000, re for ma d i n 2 0 0 3 a m a rc at î n ce p u t u l l i b e ra l i z ă r i i sec torului pr in s lăbi rea mecanismului de susţ inere a preţur i lor ş i pr in crearea a ju-t o a re l o r d i re c t e l a ve n i t u r i . „ b i l a n ţ u l d e s ă n ăt ate” d i n 2 0 0 8 a co n f i r m at c ă s e c to -r u l l a p te l u i î ş i v a co n t i n u a l i b e r a l i z a re a , preconizându-se e l iminarea cotelor către 2 0 1 5 . c h e l t u i e l i l e p e n t r u s e c t o r u l l a p -t e l u i a u c r e s c u t , t r e c â n d d e l a 2 7 5 0 d e m i l i o a n e d e e u ro î n 2 0 0 5 l a a p rox i m a t i v 4 5 0 0 d e m i l i o a n e d e e u ro î n 2 0 0 7 , d a c ă se ţ ine seama de valoarea est imată a a ju-to a re l o r d i re c te c a re a u fo s t i nte grate î n s istemul de plăţ i unice pe exploataţ ie.

i i i .a u d i t u l d e s f ă ş u r a t d e c u r t e a e x a m i n a t e f i c a c i t ate a g e s t i o n ă r i i d e c ăt re co m i s i e a p i e ţe i l a p te l u i ş i p ro d u s e l o r l a c t ate, î n rapor t cu pr inc ipale le obiec t ive a le pol i -t ic i i d in domeniul laptelui în ue.

sintezĂ

iv.î n ceea ce pr iveşte echi l ibrul p ieţei , con-cluzia cur ţ i i refer i toare la cotele de lapte este că acestea au impus produc ţ ie i l imi-t e s t r i c t e , d a r c ă n i v e l u l l o r s - a d o v e d i t a f i mult t imp prea r idicat în rapor t cu ca-paci tăţ i le de absor bţ ie a le p ieţe i . produ-sele industr ia le excedentare (unt ş i lapte p ra f ) a u b e n e f i c i at d e f i n a nţ a re co m u n i -tară . o per ioadă îndelungată , cota comu-nitară pentru l ivrăr i a fost uşor depăş i tă , dar din 2004, în mod constant, aceasta nu este ut i l izată în total i tate. pentru anul de p i a ţ ă 2 0 0 7 / 2 0 0 8 , p ro c e n t u l î n c a re c o t a totală a ue-27 nu a fost ut i l izată în total i -tate este de 1 %. s istemul ac tual a l cote -lor nu mai este în mod real constrângător d e c â t î n t r - u n n u m ă r m i c d e s t a t e m e m -bre. m ăsur i le de spr i j in pentru comercia -l izare dest inate încurajăr i i consumului de mater ie grasă (unt) sau de proteine ( lapte p ra f ) p e p i aţ a e u ro p e a n ă a u j u c at u n ro l l imitat în decursul u l t imi lor ani .

v.în ceea ce pr iveşte obiectivul de stabi l iza-re a preţur i lor, cur tea constată că preţul nominal de produc ţ ie a l laptelui a cunos -c u t v a r i a ţ i i m i c i î n p e r i o a d a 1 9 8 4 - 2 0 0 6 , c o m p a r a t i v c u p e r i o a d a c a re a p re c e d a t i n t r o d u c e r e a c o t e l o r. î n s c h i m b, î n t e r -meni real i , preţul de produc ţ ie a l laptelui a c u n o s c u t o e ro d a re co nt i n u ă î n ce p â n d d i n 1 9 8 4 . pre ţ u l d e p ro d u c ţ i e a l l a p te l u i ş i p r e ţ u l s ă u d e c o n s u m n u a u o e v o l u -ţ ie paralelă , deoarece sunt inf luenţate de p a r a m e t r i d i f e r i ţ i . î n p e r i o a d a c u p r i n s ă î nt re î n ce p u t u l a n u l u i 2 0 0 0 ş i j u m ăt ate a a n u l u i 2 0 0 7 , p re ţ u r i l e n o m i n a l e d e c o n -s u m p e nt r u p ro d u s e l e l a c t ate a u c re s c u t cu 17 %, în t imp ce preţul nominal p lăt i t producătorului a scăzut cu 6 %.


99


vi.refer i tor la obiec t ivul pr iv ind garantarea n ive lu lu i de venitur i pentru producător i , cur tea obser vă că venitu l producător i lor d e l a p t e r ă m â n e u ş o r s u p e r i o r ve n i t u l u i agr icol mediu, care t inde să scadă în ter -m e n i re a l i . a j u to a re l e re p re z i nt ă o p a r te i m p o r t a n t ă ş i d i n c e î n c e m a i m a re d i n venitur i le producător i lor de lapte, cunos-c â n d v a r i a ţ i i s e m n i f i c a t i ve d e l a u n s t a t membru la a l tu l . r estruc turarea sec toru-lui laptelui ş i scăderea constantă a numă-rulu i de exploataţ i i au deter minat ca ve -nitul s tat is t ic mediu a l producător i lor de l a p t e s ă r ă m â n ă n e s c h i m b a t . î n t re 1 9 9 5 ş i 2 0 0 7 , u e - 1 5 a p i e rd u t j u m ăt ate d i nt re exploataţ i i le sa le de produc ţ ie a laptelui ; peste 500 000 de producător i ş i -au înce -tat ac t iv i tatea în această per ioadă.

vii .î n ceea ce pr iveşte obiec t ivul refer i tor la competit iv i tate, cur tea constată că , înce -p â n d d i n 1 9 8 4 , p ro ce nt u l co re s p u n z ăto r u n i u n i i e u r o p e n e î n c a d r u l c o m e r ţ u l u i mondia l a l produselor lac tate se restrân -ge. ajutoare le europene pentru expor tul d e p ro d u s e l a c t a t e s - a u d i m i n u a t c o n s i -d e r a b i l î n u l t i m i i a n i . d e f a p t , p ro d u c ă -tor i i europeni de produse de bază (unt ş i lapte praf ) nu au fost competit iv i pe pia-ţ a m o n d i a l ă d e c â t a t u n c i c â n d p re ţ u r i l e e r a u r i d i c a t e . î n a f a r a a c e s t o r p e r i o a d e, a c e ş t i a a u e x p o r t a t c u s p r i j i n d e l a b u -g e t u l c o m u n i t a r. pr e ţ u r i l e m o n d i a l e i n -f luenţează într- o măsură mai mică nivelul expor tur i lor de produse cu valoare adău-gată mai mare, precum brânzetur i le.

vii i .î n c o n t e x t u l l i b e r a l i z ă r i i p r o g r e s i v e a s e c t o r u l u i e u r o p e a n a l l a p t e l u i , c u r t e a s u b l i n i a z ă i m p o r t a n ţ a a t re i f a c to r i c a re trebuie să reţ ină atenţia comisiei ş i a sta-te lor membre:

• instabi l i tateapieţelor, suscept ibi lă sărecreeze în mod rapid excedente;

• a cce l e ra rea re s t ruc tu ră r i i , cu r i s cu lunei d ispar i ţ i i semnif icat ive a crescă-tor i lor de animale din zonele cele mai d e f a v o r i z a t e ş i a l u n e i c o n c e n t r ă r i geograf ice a produc ţ ie i ş i , în f ine,

sintezĂ

• p rob lema compet i t i v i tă ţ i i sec toru lu ieuropean al laptelui , care este tr ibutar c a p a c i t ă ţ i i s a l e d e a d a p t a r e l a c e r e -rea mondială din punc tul de vedere al preţur i lor ş i a l ca l i tăţ i i produselor.

iX.luând în considerare aceşti factori , cur tea recomandă:

• să se cont inue supravegherea evoluţiei pieţei laptelui şi produselor lactate, pentru a se evita ca l iberal izarea sec -torulu i să conducă la reapar i ţ ia unei s i tuaţ i i de produc ţ ie excedentară ;

• caprocesul deformareapreţur i lor înd o m e n i u l a l i m e nt a r s ă f a c ă o b i e c t u l unei monitor izăr i regulate din par tea comisiei . concentrarea întrepr inderi-lor de prelucrare ş i de distr ibuţ ie nu t re b ui e s ă î i p las e ze p e p roducător i i de lapte în s i tuaţ ia de a accepta or i -ce preţ (pr ice -takers) ş i nu trebuie să l imiteze posibi l i tatea consumator i lor f inal i de a beneficia, în mod echitabil , de scăder i de preţur i ;

• s ă s e ap ro fundeze re f l e c ţ i a a sup rastrategi i lor care trebuie apl icate pen-tru a face faţă atât problemelor spe -c i f ice din regiuni le în care produc ţ ia de lapte este vulnerabilă, în special în zonele montane, cât ş i consecinţelor de mediu a le concentrăr i i geograf ice a produc ţ ie i de lapte ;

• să se cont inue e for tur i le în vedereaa x ă r i i p ro d u c ţ i e i d e l a p t e c u p r i o r i -t a t e p e s a t i s f a c e r e a n e v o i l o r p i e ţ e i i n t e r n e e u ro p e n e ş i , c o m p l e m e n t a r, pe produc ţ ia de brânzetur i ş i de a l te p r o d u s e c u v a l o a r e a d ă u g a t ă m a r e , e x p o r t a b i l e p e p i a ţ a m o n d i a l ă f ă r ă susţ inere bugetară .

10


1 Federaţia internaţională a laptelui,

Production of cow milk

(producţia de lapte de vacă), 2007,

http://www.fil-idf.org.

comisia europeană, L’agriculture dans

l’Union européenne – Informations

statistiques et économiques 2008

(agricultura în uniunea europeană –

date statistice şi economice 2008).

2 ernst and Young, OCM viande

bovine. Évaluation des mesures

de marché dans le secteur de la viande

bovine (ocp carne bovină. evaluarea

măsurilor de piaţă în sectorul cărnii

bovine), raport final, decembrie

2007.

3 Federaţia internaţională a laptelui,

Production of cow milk

(producţia de lapte de vacă), 2007,

http://www.fil-idf.org.

4 eurostat, date 2006.

introducere

P i AţA l A P t e lu i ş i P r o d u s e lo r l Ac tAt e

1 . l a p te l e e s te u n u l d i n t re p r i n c i p a l e l e p ro d u s e a gr i co l e a l e u n i -u n i i e u r o p e n e : p e s t e u n m i l i o n d e e x p l o a t a ţ i i p r o d u c a n u a l 148 de mi l ioane de tone de lapte, cu o va loare aproximat ivă de 4 1 d e m i l i a r d e d e e u r o, c e e a c e r e p r e z i n t ă 1 4 % d i n v a l o a r e a produc ţ ie i agr icole europene (ue-25, 2006) 1. peste 60 % din car-nea bovină produsă în europa p rov i n e d i n cre ş te re a an i male lor pentru lapte 2. uniunea europeană este pe pr imul loc în producţia mondială de lapte (27 %), înaintea indiei (20 %) şi a statelor unite (16 %) ş i cu mult înaintea oceaniei (5 %) 3.

2 . î n europa, în ac t iv i tatea de p re luc rare a lap te lu i s unt an gaj a-te aproximativ 400 000 de persoane, rezultând o c i f ră de afacer i globală de ordinul a 120 de mil iarde de euro 4. laptele crud l ivrat f a b r i c i l o r d e p re l u c ra re a l a p te l u i e s te t ra n s fo r m at î nt r - o g a m ă v a s t ă d e p ro d u s e d e s t i n a t e a l i m e n t a ţ i e i u m a n e ş i a n i m a l e s a u industr ie i ( f i g u r a 1 ş i a n e xa I ) . laptele de vacă este a lcătui t , în pr incipal, din apă, lactoză, mater ie grasă ş i proteine. pr in separa-rea mater iei grase de proteine, se obţin untul ş i laptele degresat, care este fo los i t mai a les la fabr icarea de lapte praf degresat ş i de cazeine. brânzetur i le, produsele proaspete, laptele concentrat ş i laptele praf integral conţ in atât mater ie grasă , cât ş i proteine. laptele crud este uti l izat , în pr incipal, la fabricarea brânzeturi lor, urmată de fabr icarea untului ş i de cea a laptelui pentru consum. î n 2008, în produc ţ ia de brânzetur i se ut i l iza un procent de 46 % din conţ inutul proteic ş i de 34 % din mater ia grasă preluate din laptele colec tat în ue-27; laptelui pentru consum î i corespundea un procent de 23 % din conţinutul proteic ş i de 13 % din mater ia gra s ă , i a r p e nt r u u nt s e u t i l i z a u n p ro ce n t d e 3 2 % d i n m ate r i a grasă ş i practic nicio mater ie proteică. trebuie menţionat că, deşi p ro d u c ţ i a d e u n t n e c e s i t ă o c a n t i t a t e m a i m a re d e l a p t e d e c â t produc ţ ia de lapte pentru consum, aceasta d in ur mă reprez intă pentru acest sector o piaţă de desfacere mai interesantă, deoare -ce permite valor i f icarea atât a proteinelor, cât ş i a mater iei grase din lapte.


11


P r i n c i PA l e l e u t i l i z ă r i A l e l A P t e lu i l i v r At c ăt r e fA b r i c i l e d e P r e lu c r A r e

f i G u r A 1

Deshidratare

Com

pozi ţ

ie n

esch

im

bată cu excepţia standardizării sau degresăriiLAPTE PENTRU CONSUM (producţie 33,9 milioane de tone)PRODUSE FERMENTATE (producţie 9,6 milioane de tone)DESERTURI LACTATE

LAPTE CONCENTRAT (producţie 1,1 milioane de tone)LAPTE PRAF INTEGRAL (producţie 0,8 milioane de tone)

LAPTE PRAF DEGRESAT (producţie 1,1 milioane de tone)

BRÂNZETURI (producţie 9,2 milioane de tone)

CAZEINĂ/CAZEINAT

Des

hidr

atar

e

Coagulare și scurgere

Concentrare

Degresare

LAPTE DEGRESAT

SMÂNTÂNĂ(produs intermediar)

SMÂNTÂNĂ(producţie

2,4 milioane de tone)

UNT (producţie 2 milioane de tone)ULEI DE UNT

Utilizare CG Utilizare CP Utilizare CG și CP

ApăLactoză

Conţinutul de grăsimi(CG): 4,05 %

Conţinutul proteic(CP): 3,34 %

LIVRĂRILAPTE CRUD

134 de milioane de tone

4,5 milioane d

e to

ne

S u r s a : statistici furnizate de zmp (ue-27, 2007).

12


o b i e c t i v e l e P o l i t i c i i co m u n i tA r e d i n d o m e n i u l l A P t e lu i

3. pol i t ica comunitară din domeniul laptelui , asemeni a l tor pol i t ic i sec tor ia le agr icole, este fundamentată pe obiec t ivele globale a le pac speci f icate la ar t icolu l 33 d in tratatul de inst i tu i re a comu-n i t ă ţ i i e u r o p e n e 5. d i n c a u z a d i f i c u l t ă ţ i i d e a î n d e p l i n i î n m o d s imultan toate aceste obiec t ive, ierarhia pr ior i tăţ i lor f ixate pen-tru organizăr i le comune a le pieţei se poate modif ica de -a lungul t impului 6. r eglementăr i le re fer i toare la ocp în sec torul lapte lu i se referă în mod expl ic i t la următoarele patru obiec t ive :

- echi l ibrul pieţei laptelui . echi l ibrul se referă la ajustarea can -t i tat ivă a ofer te i în func ţ ie de cererea de pe piaţa laptelui ş i la e l iminarea excedentelor st ruc turale 7;

- stabi l izarea preţur i lor la lapte ş i la produsele lac tate. stabi l i -tatea se apreciază pe baza evoluţ ie i preţur i lor de produc ţ ie 8. a n a l i z a e vo l u ţ i e i p re ţ u r i l o r d e c o n s u m o fe r ă ş i e a a n u m i t e indic i i cu pr iv i re la impac tul ocp asupra consumator i lor ;

- a s i g u ra re a u n u i n i ve l d e t ra i e c h i t a b i l p e nt r u p o p u l aţ i a d i n s e c t o r u l a g r i c o l 9. c re ş t e re a ve n i t u l u i i n d i v i d u a l p re s u p u n e creşterea produc t iv i tăţ i i exploataţ i i lor. ajustarea struc turală este par te integrantă a ocp din sec torul laptelui , chiar dacă î n e l a b o r a re a p o l i t i c i i a g r i c o l e t re b u i e s ă s e ţ i n ă s e a m a d e necesitatea de a opera t reptat modif icăr i le adec vate 10;

- îmbunătăţ i rea compet i t iv i tăţ i i produselor lac tate pe pieţe le i n te r n a ţ i o n a l e 1 1. co m p e t i t i v i t a te a t re b u i e o b ţ i n u t ă , p r i n t re a l t e l e , p r i n a l i n i e re a p re ţ u r i l o r e u ro p e n e l a c e l e m o n d i a l e , s t r u c t u r a l i n f e r i o a r e . o b i e c t i v u l p r i v i n d c o m p e t i t i v i t a t e a a devenit una dintre axele majore a le ac ţ iuni i comis ie i , după ce în 2003 s-a luat deciz ia de a se reduce nivelul de spr i j in i re a pieţei ş i de a se introduce ajutoare directe la venituri pentru producător i i de lapte 12.

5 conform articolului 33 din tratatul

ce, obiectivele politicii agricole

comune sunt:

a) creşterea productivităţii agriculturii

prin promovarea progresului

tehnic, prin asigurarea dezvoltării

raţionale a producţiei

agricole, precum şi prin utilizarea

optimă a factorilor de producţie şi,

în special, a forţei de muncă;

b) asigurarea în acest fel a unui nivel

de trai echitabil pentru populaţia

agricolă, în special prin majorarea

venitului individual al lucrătorilor

din agricultură;

c) stabilizarea pieţelor;

d) garantarea siguranţei

aprovizionărilor;

e) asigurarea unor preţuri rezonabile

de livrare către consumatori.

6 curtea a abordat acest aspect

cu precădere în raportul special

nr. 2/99 privind impactul reformei

pac asupra sectorului cerealelor

(jo c 192, 8.7.1999). mai mult,

conform jurisprudenţei curţii

de justiţie, „instituţiile comunitare

trebuie să asigure concilierea

permanentă pe care o pot cere

eventualele contradicţii între

aceste obiective considerate

individual şi, atunci când este cazul,

să acorde unuia sau altuia dintre

acestea o prioritate temporară

impusă de fapte sau circumstanţe

economice” [traducere neoficială],

hotărârea din 19 martie 1992

în cauza c-311/90, jozef hierl/

hauptzollamt regensburg, punctul

13, repertoriul 1992, p. i-02061.


13


7 considerentele 3 şi 9 din

regulamentul (ce) nr. 1255/1999

al consiliului din 17 mai 1999

privind organizarea comună a pieţei

în sectorul laptelui şi produselor

lactate (jo l 160, 26.6.1999, p. 48)

şi considerentele 19, 36, 43 şi 60

din regulamentul (ce) nr. 1234/2007

al consiliului din 22 octombrie 2007

de instituire a unei organizări comune

a pieţelor agricole şi privind dispoziţii

specifice referitoare la anumite

produse agricole („regulamentul unic

ocp”) (jo l 299, 16.11.2007, p. 1).

8 considerentele 2, 5, 9 şi 25 din

regulamentul (ce) nr. 1255/1999

şi considerentele 10, 19, 43 şi 60 din

regulamentul (ce) nr. 1234/2007.

9 considerentul 2 din regulamentul

(ce) nr. 1255/1999 şi considerentul 10

din regulamentul (ce) nr. 1234/2007.

10 articolul 33 alineatul (2) litera (b)

din tratatul ce.

i n s t r u m e n t e l e d e G e s t i o n A r e

4 . i ntrată în v igoare în 1968, organizarea comună a p ieţe i ( ocp) în s e c to r u l l a p te l u i ş i p ro d u s e l o r l a c t ate a fo s t u n a d i nt re p r i m e l e ocp ale pol it ic i i agr icole comune (pac) . ea a cunoscut numeroase reforme, cea mai radicală, în 1984, constând în introducerea cote -lor de lapte pentru a remedia problema excedentelor st ruc turale rezultate din dezechi l ibrele dintre cererea ş i ofer ta de lapte ş i de produse lac tate 13. în conformitate cu deciz i i le cuprinse în agenda 2000, reforma din 2003 a început l iberal izarea sec torului laptelui p r i n re d u ce re a s u s ţ i n e r i i p re ţ u r i l o r 1 4 ş i p r i n c re a re a d e a j u to a re direc te la venitur i . î n 2007, în cadrul s impl i f icăr i i reglementăr i lor comunitare, consi l iul a integrat dispoziţ i i le refer itoare la sectorul laptelui într- o ocp unică , acoper ind total i tatea produc ţ i i lor agr i -cole reglementate 15.

5 . reforma din 2003 a menţinut ca instrumente de gest ionare a sec-torulu i lapte lu i , pe lângă l imitarea produc ţ ie i pr in introducerea co te l o r, m a j o r i t ate a i n s t r u m e nte l o r c l a s i ce d e s p r i j i n i nte r n , d e protec ţ ie la f ront iere ş i de a jutor pentru expor t ( ca s e t a 1 ) .

11 considerentul 4 din regulamentul (ce) nr. 1255/1999 şi considerentul 16 din regulamentul (ce) nr. 1234/2007.

12 considerentul 4 din regulamentul (ce) nr. 1255/1999 şi considerentul 10 din regulamentul (ce) nr. 1234/2007.

13 regulamentul (cee) nr. 856/84 al consiliului din 31 martie 1984 de modificare a regulamentului (cee) nr. 804/68 privind organizarea

comună a pieţelor în sectorul laptelui şi al produselor lactate (jo l 90, 1.4.1984, p. 10).

14 mecanismul de susţinere a preţurilor a fost slăbit prin eliminarea preţului indicativ al laptelui, prin scăderea preţurilor de intervenţie, prin

creşterea cotelor naţionale cu 1,5 %, precum şi prin scăderea progresivă a prelevării datorate de producători în caz de depăşire a cotelor.

15 regulamentul (ce) nr. 1234/2007.

14


c A s e tA 1i n s t r u m e n t e l e d e G e s t i o n A r e

reglementările în vigoare după reforma din 2003 prevedeau următoarele instrumente de gestionare:

• sistemul cotelor de lapte, pe care consiliul l-a prelungit până la 31 martie 2015. sistemul atribuie fiecărui stat membru o cotă naţională de livrări pentru laptele livrat cumpărătorilor (în principal fabrici de prelucrare a laptelui) şi o cotă naţională de vânzări directe pentru vânzările şi cedările directe de lapte către consumatori, precum şi pentru toate vânzările şi cedările de alte produse lactate. producătorii primesc cote individuale pentru livrările şi/sau vânzările lor directe în limitele plafoanelor naţionale. orice depăşire a uneia sau a alteia dintre cotele naţionale atrage plata unei „prelevări” către comunitate de către statul membru în cauză. reforma din 2003 a determinat o creştere a cotelor naţionale cu 1,5 % (pentru 11 state membre din ue-15) şi a prevăzut o scădere progresivă a prelevării până la 27,83 euro per 100 kg (anul de cotă 2007/2008), o scădere propor-ţională cu reducerea preţurilor de intervenţie;

• depozitarea publică a untului şi a laptelui praf degresat, care reprezintă instrumentul de intervenţie directă pe piaţă utilizat pentru a menţine preţurile pieţei la niveluri apropiate de cele ale „preţu-rilor de intervenţie”. achiziţiile sunt însă limitate la o anumită perioadă a anului (de la 1 martie la 31 august);

• ajutorul pentru depozitarea privată a smântânii şi a laptelui praf degresat (ajutor suprimat în 2007), a anumitor produse din unt şi a anumitor brânzeturi, în vederea regularizării cantităţilor introduse pe piaţă;

• ajutoarele pentru comercializarea pe piaţa internă (în principal ajutoare pentru laptele praf degre-sat destinat alimentaţiei animalelor, ajutoare pentru transformarea laptelui degresat în cazeină, ajutoare pentru utilizarea untului de patiserie, ajutoare pentru cedarea de lapte în şcoli). Finalitatea acestor ajutoare este de a se limita recurgerea la mecanismul de intervenţie;

• regularizarea schimburilor cu exteriorul, realizată prin intermediul taxelor de import16 şi, atunci când preţurile europene sunt superioare preţurilor mondiale, prin intermediul restituirilor la export pentru anumite produse;

• susţinerea veniturilor producătorilor de lapte în perioada 2004-2007 (prima pentru lapte şi plăţile suplimentare), menită să compenseze parţial scăderea preţului laptelui ca urmare a reducerilor succesive ale preţurilor de intervenţie17. din 2007, prima pentru lapte şi plăţile suplimentare sunt în mod obligatoriu decuplate de producţie şi integrate în sistemul de plăţi unice18.

bilanţul de sănătate pentru exerciţiul 2008 a condus la următoarele ajustări tehnice principale: noi creşteri ale cotelor de producţie (a se vedea punctul 48), suprimarea ajutoarelor pentru depozitarea sezonieră a anumitor brânzeturi, eliminarea ajutorului pentru untul de patiserie, includerea unor mă-suri de însoţire a restructurării sectorului laptelui pe lista de priorităţi pe care statele membre le pot integra în programele naţionale şi regionale de dezvoltare rurală şi posibilitatea pentru statele membre de a acorda ajutoare specifice producătorilor în limita a 3,5 % din valoarea ajutoarelor directe.

16 ocp în sectorul laptelui şi produselor lactate prevedea iniţial un mecanism de prelevare la import bazat pe un „preţ-prag”. acest sistem a fost

abandonat în 1995 (acordurile gatt din 15 decembrie 1993) şi înlocuit cu taxe vamale fixe.

17 regulamentul (ce) nr. 1782/2003 al consiliului (jo l 270, 21.10.2003, p. 1), articolele 95-97.

18 regulamentul (ce) nr. 1782/2003, articolul 47 alineatul (2).


15


c h e lt u i e l i l e b u G e tA r e

6 . cheltuiel i le bugetare consacrate susţ iner i i p ieţei pentru sec torul laptelu i ş i produselor lac tate au scăzut considerabi l după intro -d u c e r e a c o t e l o r d e l a p t e ş i c h i a r m a i m u l t î n p e r i o a d a î n c a r e evoluţ ia preţur i lor mondiale a permis întreruperea mecanismului de inter venţie, a ajutoarelor pentru comercial izare şi a restituir i lor la expor t ( f i g u ra 2 ) .

f i G u r A 2c h e lt u i e l i l e P e n t r u s e c to r u l l A P t e lu i î n u e ( 1981 - 2007 )

-1 000

0

1 000

2 000

3 000

4 000

5 000

6 000

7 000

Cheltuieli bugetare(milioane de euro)

Cheltuieli totale pentru lapte

Prima pentru lapte şi plata suplimentarăDepozitareRestituiri la export

Ajutoare pentru comercializareCheltuieli nete (total – prelevare)

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

1982

1981

912,5637,0

S u r s a : comisia europeană, dg buget şi dg agricultură şi dezvoltare rurală.

16


7 . reforma din 2003 a avut un impac t asupra organizăr i i ş i interpre -t ă r i i b u g e t u l u i . c h e l t u i e l i l e l e g a te d e p i e ţe a u fo s t s e p a r a te d e s p r i j i n u l d i re c t a co rd at fe r m i e r i l o r, ţ i n â n d u - s e co nt d e i nt ro d u -cerea progres ivă a decuplăr i i . b ug e tul ch e l tu i e l i lor d i n s e c torul l a p t e l u i n u r e f l e c t ă d e c i d e c â t c o s t u l a f e r e n t s u s ţ i n e r i i p i e ţ e i . pr imele pentru lapte ş i pr ima supl imentară sunt contabi l izate cu t i t lu l de a jutoare di rec te decuplate din 2005 pentru danemarca , g e r m a n i a , i r l a n d a , lu xe m b u rg ş i r e g a t u l u n i t , d i n 2 0 0 6 p e n t r u belgia , spania , Franţa, Finlanda ş i i ta l ia , iar din 2007 pentru tota-l i tatea statelor ue-15. î n noi le state membre 19, a jutoarele pentru producător i i de lapte au fost inc luse în suma for fetară pe hec tar plătită pe baza unui model s implif icat ş i tranzitor iu de plată unică pe suprafaţă. începând cu bugetul 2008, ajutoarele directe pentru p ro d u c ăto r i i d e l a p te s u nt î n to t a l i t ate i nte grate î n s i s te m u l d e plăţ i unice.

8 . î n 2001, comis ia respingea încă ideea unei l iberal izăr i a produc-ţ iei de lapte după modelul sec torului cultur i lor arabi le, din cauza c o s t u l u i b u g e t a r i m p l i c a t p re a r i d i c a t 2 0. d e a t u n c i , co m i s i a s - a p ro n u nţ at î n f avo a re a l i b e ra l i z ă r i i , î n p o f i d a co s t u l u i i n e re n t a l acesteia. datele disponibile confirmă, de fapt, că reorientarea ocp în sec torul laptelui nu va genera nic io economie bugetară nouă, după cum se expl ică în cont inuare.

9 . î n 2005, cheltu ie l i le nete pentru sec torul laptelu i s -au r id icat la peste 2 750 de mi l ioane de euro, d intre care 50 % (1 370 de mi-l ioane de euro) sunt legate de pr ima pentru produsele lac tate ş i de plăţ i le supl imentare 21.

19 cu excepţia maltei şi a sloveniei,

care au optat să aplice, începând din

2007, sistemul normal de plăţi unice

la nivel regional.

20 răspunsurile comisiei la raportul

special nr. 6/2001 privind cotele

de lapte.

21 cheltuielile aferente liniilor

bugetare 050212, 05030216

şi 05030217.


17


10. în 2007, în pofida extinderi i din 2004, cheltuieli le nete contabil iza-te în cadrul l in i i lor bugetare pentru sec torul laptelui nu total izau mai mult de 912 mil ioane de euro, dintre care 637 de mil ioane de e u ro v i z a u p r i m e l e p e nt r u l a p te ş i p l ăţ i l e s u p l i m e nt a re n e d e c u -plate. pentru acelaş i exerc i ţ iu , va loarea pr imelor pentru lapte ş i a p lăţ i lor supl imentare decuplate este est imată la 3 600 de mi l i -oane de euro. costul total a l sec torului laptelui pentru contr ibu-abi l a crescut deci la peste 4 500 de mi l ioane de euro în 2007, ş i anume cu 64 % mai mult faţă de cheltuiel i le prevăzute în bugetul d in 2005 22.

11. î n 2014, când noi le state membre vor pr imi plata integrală , doar p r i m e l e p e nt r u l a p te ş i p l ăţ i l e s u p l i m e nt a re d e c u p l ate a r p u te a a t i n g e p e s t e 4 7 0 0 d e m i l i o a n e d e e u r o. l a a c e s t e a s e a d a u g ă cheltuiel i le de inter venţie, a jutoarele pentru comercial izare ş i re -st i tu i r i le la expor t , în măsura în care aceste instrumente de piaţă nu vor f i fost complet abandonate. de notat totuş i că t recerea la a jutoare le decuplate i -ar putea deter mina pe uni i benef ic iar i să abandoneze produc ţ ia de lapte.

22 în 2004, ocde a ajuns la concluzia

că prima pentru produsele lactate

nu poate decât să diminueze

„bunăstarea” contribuabililor.

a se vedea Analyse de la réforme de la

PAC de 2003 (analiza reformei pac

din 2003), ocde, paris, 2004.

18


12. auditul a examinat ef icacitatea gestionări i de către comisie a pie -ţei laptelui ş i produselor lac tate. astfel , rapor tul se ar t iculează în jurul următoarei probleme centra le.

ş i - Au At i n s i n s t r u m e n t e l e d e G e s t i o n A r e A P i e ţ e i l A P t e lu i ş i P r o d u s e lo r l Ac tAt e P r i n c i PA l e l e o b i e c t i v e ?

mai exac t , au fost abordate următoarele aspec te speci f ice :

- a fost at ins echi l ibrul p ieţei?

- a fost stabi l izat preţul laptelui?

- care este impac tul asupra venitur i lor producător i lor?

- au d e ve n i t p ro d u s e l e l a c t a te e u ro p e n e m a i co m p e t i t i ve p e pieţele mondiale?

de asemenea, cur tea a identif icat cele mai delicate aspecte de luat în considerare în procesul de l iberal izare a pieţei , care presupune în specia l abandonarea s istemului cotelor de lapte.

13. rezultatele auditului se bazează pe anal iza documentaţ ie i d ispo-nibi le, precum şi pe inter viur i cu di fer i ţ i i ac tor i din sec tor. astfel , cur tea a examinat date stat ist ice, ar t icole, studi i , rapoar te de ac -t ivitate, precum şi rezultatele unor evaluăr i ş i auditur i anter ioare. au avut loc întreveder i cu comis ia (eurostat ş i dg agr icultură ş i d e z vo l t a re r u ra l ă , d i re c ţ i i l e c ş i d) ş i s - a u e fe c t u at v i z i te l a o r-ganisme ş i asociaţ i i care sunt impl icate ac t iv în sec torul laptelui s a u c a re d e ţ i n c o m p e t e n ţ e î n d o m e n i u , î n ve d e re a c o m p l e t ă r i i anal ize lor real izate ş i a ver i f icăr i i per t inenţei pr imelor concluz i i refer i toare la s i tuaţ ia ş i la perspec t ivele sec torului laptelui , pre -cum ş i la gest ionarea ocp 23.

23 s-au organizat vizite la

următoarele organizaţii:

- asociaţia europeană a laptelui

(eda), care reprezintă interesele

industriei europene a laptelui pe

lângă instituţiile europene, precum

şi pe lângă organisme internaţionale

precum organizaţia mondială

a comerţului sau comisia codex

alimentarius;

- copa-cogeca. comitetul

organizaţiilor profesionale agricole

din uniunea europeană (copa)

şi confederaţia generală

a cooperativelor agricole din

uniunea europeană (cogeca)

reprezintă interesele politice ale

cooperativelor şi ale fermierilor

europeni în uniunea europeană;

- Institut für Ökonomie der

Ernährungswirtschaft (institutul

pentru economia industriei

agroalimentare);

- iFcn (International Farm Comparison

Network, reţeaua internaţională de

comparare a exploataţiilor agricole);

- organizaţia pentru cooperare şi

dezvoltare economică (ocde).

de asemenea, auditorii au participat

la două seminarii consacrate viitorului

în sectorul laptelui, şi anume

International Management Forum Milk

(riga) şi World Dairy Summit (summit

mondial în sectorul laptelui) din 2007

(dublin), precum şi la sesiunile de

informare şi de consultare organizate

de comisie în cadrul „bilanţului de

sănătate 2008”.

obiectivul Şi abordarea auditului


19


A f o s t At i n s e c h i l i b r u l P i e ţ e i ?

s i s t e m u l d e cot e A P e r m i s l i m i tA r e A P r o d u c ţ i e i d e l A P t e …

14. începând din 1984, majoritatea statelor membre au reuşit destul de rapid să al inieze cantităţi le de lapte comercial izate pe teritoriul lor sub formă de l ivrăr i sau de vânzăr i direc te la cotele lor respec tive. d u p ă ce a u fo s t d e p ă ş i te re t i c e n ţe l e i n i ţ i a l e , s i s te m u l d e co te a fost adoptat în cea mai mare par te a sec torului ca un instrument de regular izare puternic ş i acceptabi l d in punc t de vedere pol i t ic . de la aplicarea sa, s istemul s-a dovedit ef icace în sensul că produc -ţ ia comunitară respec tă în general p lafonul impus. o contr ibuţ ie cer tă la acceptarea acestu i s i s tem a avut- o faptul că p lafonul de p ro d u c ţ i e d e c i s d e co n s i l i u a ră m a s s t a b i l i t p e nt r u m u l t t i m p l a un nivel super ior celui pr iv ind cererea internă.

15. Fi g u ra 3 prezintă evoluţ ia recentă a sumei cotelor naţ ionale atr i -b u i te ş i a u t i l i z ă r i i l o r e fe c t i ve d e c ă t re s t a te l e m e m b re. pe d u -rata per ioadei avute în vedere, cota p e ntru l i v răr i a fos t î n mod f rec vent depăş i tă în ue-15 , dar în l imite rest rânse, ş i anume, de cele mai multe or i cu mai puţin de 1 % în per ioada ani lor de piaţă 1995/1996-2004/2005. în schimb, pentru anul de piaţă 2004/2005 ş i pentru cei u l ter ior i , cota comunitară pentru l ivrăr i nu este ut i -l izată în total i tate în ue-25 ş i ue-27 ( ca s e t a 2 ) .

observaţii

20


f i G u r A 3G r A d u l d e u t i l i z A r e A cot e i d e l A P t e co m u n i tA r e ( P e r i o A d A A n i lo r d e P i Aţă 1993/1994 - 2007/2008 )

c A s e tA 2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

0

20

40

60

80

100

120

140 UE-12 UE-15 UE-15/UE-25

Livrări (milioane de tone)

Vânzări directe (milioane de tone)

Cota pentru livrări Cota pentru vânzări directe Cotă neutilizată în totalitate Cotă depăşită

93/9

4

94/9

5

95/9

6

96/9

7

97/9

8

98/9

9

99/0

0

00/0

1

01/0

2

02/0

3

03/0

4

04/0

5

05/0

6

06/0

7

07/0

8

u n f e n o m e n r e c e n t: n e u t i l i z A r e A î n totA l i tAt e A cot e i d e l A P t e co m u n i tA r e P e n t r u l i v r ă r i

începând cu anul de piaţă 2004/2005, depăşirea cotelor naţionale pentru livrări de către anumite state membre nu mai compensează neutilizarea în totalitate a cotelor constatată în celelalte state membre. pentru ue-25, valoarea netă a neutilizării în totalitate a cotelor a atins 0,613 milioane de tone pentru anul de piaţă 2004/2005 (0,5 % din cotă), 0,524 milioane de tone pentru anul de piaţă 2005/2006 (0,4 % din cotă) şi 1,919 milioane de tone pentru anul de piaţă 2006/2007 (1,4 % din cotă). pentru anul de piaţă 2007/2008, neutilizarea în totalitate a cotelor se ridică la 1,682 milioane de tone (1,2 % din cotă) în ue-25 şi la 2,222 milioane de tone în ue-27 (1,0 % din cotă).

motivele pentru care cotele nu au fost utilizate în totalitate variază, evident, în funcţie de condiţiile specifice din fiecare stat membru. deocamdată nu s-a realizat niciun studiu detaliat cu privire la im-pactul decuplării ajutoarelor asupra abandonului producţiei de lapte.

S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza răspunsurilor statelor membre la chestionarul prevăzut la articolul 26 din regulamentul (ce) nr. 595/2004 al comisiei.


21


G r A d u l d e u t i l i z A r e A cot e lo r n Aţ i o n A l e d e l A P t e ( l i v r ă r i î n 1 000 d e to n e )

f i G u r A 4

CY LU

ROHU

BG

PL

NL

FI ES

IT

DE

ATIE

LV

FR

SK

UK

LT

SE

EL EE SI MT

BE DK

PT CZ

-1 000

-800

-600

-400

-200

0

200

400

600

800

2005/2006 2006/2007 2007/2008

Depăşiri

Neutilizări în totalitate

16. la nivel naţional, se obser vă unele aspecte constante. în per ioada recentă (per ioada ani lor de piaţă 2002/2003-2007/2008) , s tate le membre care ş i -au depăşit cel mai f rec vent cota au fost , în ordi -ne descrescătoare din punc tul de vedere a l cant i tăţ i i cu care s-a d e p ă ş i t co t a re s p e c t i v ă , i t a l i a , g e r m a n i a , ţă r i l e d e j o s , au s t r i a , danemarca 24, c ipru ş i luxemburg. î n mod repetat , cea mai mare par te a depăşir i i g lobale (aproximativ 80 % pentru anul de piaţă 2 0 0 6 / 2 0 0 7 ) s - a î n re g i s t r a t î n i t a l i a . î n c ă d e l a î n c e p u t , s i t u a ţ i a i tal iei a fost afectată de faptul că, asemenea celorlalte state membre, cota sa naţ ională a fost s tabi l i tă pe baza cant i tăţ i lor produse în trecut, care erau infer ioare consumului intern. producţia ţăr i i este st imulată de poziţ ia sa de impor tator net de lapte ş i de produse lac tate, ceea ce expl ică pres iunea permanentă exerc i tată asupra cotei sale naţ ionale pentru l ivrăr i . regatul unit , suedia ş i , recent, Franţa sunt statele membre care ut i l izează din ce în ce mai puţ in cota de care dispun ( f i g u ra 4 ) .

24 danemarca nu şi-a utilizat însă

în totalitate cota în anul de piaţă

2007/2008.

S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza răspunsurilor statelor membre la chestionarul trimestrial prevăzut la articolul 26 din regulamentul (ce) nr. 595/2004 al comisiei.

22


o f e r tă , co n s u m ş i c A n t i tăţ i s u b v e n ţ i o n At e P e n t r u P r o d u s e l e l Ac tAt e î n e c h i vA l e n t l A P t e ( 1986 - 2008 )

f i G u r A 5

… î n s ă n u A co n d u s l A d i s PA r i ţ i A P r o d u c ţ i e i e Xc e d e n tA r e

17. c o t e l e d e l a p t e a u i m p u s p r o d u c ţ i e i d e l a p t e e u r o p e n e l i m i t e str ic te, însă regular izarea pieţei în ansamblu a necesitat , t imp de 20 de ani , recurgerea la inter venţ i i , la expor tur i subvenţ ionate ş i l a a j u to a re p e nt r u co n s u m p e nt r u a s e co m e rc i a l i z a e xce d e nte -l e s t r u c t u r a l e d e p ro d u s e i n d u s t r i a l e 2 5. î n p e r i o a d a 1 9 8 4 - 2 0 0 4 , s i s temul cote lor nu a e l iminat produc ţ ia excedentară ( f i g u r a 5 ) . î n cadrul s istemului de cote, excedentele struc turale impor tante subvenţ ionate de contr ibuabi l nu erau considerate ca f i ind con-trare obiec t ivului de echi l ibru.

25 comisia europeană, dg vi,

Situation et perspectives

du secteur laitier. PAC 2000 (situaţia

şi perspectivele în sectorul laptelui.

pac 2000), document de lucru,

aprilie 1997.

and-international/abtQ. Évaluation

de l’OCM „Lait et produits laitiers” et du

règlement „Quotas" (evaluarea ocp

privind „laptele şi produsele lactate”

şi a regulamentului „cote”), raport

final, martie 2002.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Consum subvenționat

UE-12 UE-15 UE-25

Cantităţi în echivalent lapte(milioane de tone)

Exporturi subvenţionate (nesubvenţionate*)Oferta (producţia UE + importuri)

Consumul în UE la preţul pieţei

* E x p orturi integral nesubvenţionate între 2006 şi 2008: restituirile la export au fost stabilite la zero la 16 iunie 2006 pentru laptele praf degresat, la 26 ianuarie 2007 pentru laptele concentrat şi laptele praf integral şi la 16 iunie 2007 pentru unt şi brânzeturi.S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza datelor zmp şi and-international.


23


18. în rapor tul special nr. 6/2001, cur tea constata un nivel prea r idicat a l cotelor f ixate. produc ţia de lapte europeană continua să f ie ex-cedentară, deoarece nu era al iniată la consum şi nici la expor turi le nesubvenţionate, ceea ce a determinat cur tea să recomande supri-marea s istemului cotelor de lapte 26. nivelul cotelor a fost corectat de mai multe or i pentru a f i mai b ine adaptat cerer i i , însă aceste ajustăr i au fost insuficiente. în 2002, comisia a propus prelungirea sistemului cotelor de lapte până la 31 mar tie 2015, considerând că „pentru a se menţine un echil ibru rezonabil al pieţei , cotele rămân n e c e s a re” 2 7 [ t r a d u c e re n e o f i c i a l ă ] . u n a r g u m e n t s u p l i m e n t a r î n favoarea menţ iner i i cote lor a fost că , pr in păstrarea st ruc tur i lor de produc ţ ie în anumite l imite, cotele contr ibuiau la menţinerea unei d istr ibuţ i i ter i tor ia le a produc ţ ie i de lapte, cu precădere în zonele rurale defavor izate 28.

19. î ncepând din 2004 ş i ca urmare a reformei din 2003, excedentele au început să scadă dator ită diminuări i producţiei de lapte praf ş i de unt în favoarea cele i de brânzetur i ş i dator i tă creşter i i consu-mului intern, mai a les în noi le state membre. î n 2006, produsele l a c t a t e s u b v e n ţ i o n a t e c o n t i n u a u t o t u ş i s ă r e p r e z i n t e 1 5 % d i n p ro d u c ţ i a d e l a p te e u ro p e a n ă , î n s ă b e n e f i c i a u d e u n a j u to r m a i scăzut din cauza reducer i i preţur i lor de inter venţ ie pentru unt ş i lapte praf degresat . abia în urma creşter i i semnif icat ive a preţu-r i lor mondiale la sfârş itul exerciţ iului 2006 ş i în 2007 ş i a creşter i i c o n t i n u e a c o n s u m u l u i d e b r â n z e t u r i , e xc e d e n t e l e a u d i s p ă r u t temporar, ceea ce a determinat ca măsur i le de a jutor pentru co-mercia l izare ş i de rest i tui r i la expor t să nu mai f ie necesare.

26 raportul special nr. 6/2001 al curţii

de conturi europene privind cotele

de lapte (jo c 305, 30.10.2001).

27 comisia europeană, Rapport sur

les quotas laitiers (raport privind

cotele de lapte), document de lucru

al comisiei, sec(2002) 789 final,

10.7.2002.


special nr. 6/2001 privind cotele de

lapte.

24


A J u to A r e l e P e n t r u co m e r c i A l i z A r e Au Av u t u n e f e c t l i m i tAt A s u P r A e c h i l i b r u lu i P i e ţ e i

20. pentru a spr i j in i echi l ibrarea pieţei laptelui ş i s tabi l izarea preţu-r i lor pieţei , ocp în sec torul laptelui prevedea di fer i te mecanisme de comercia l izare 29:

- depozitarea pr ivată a smântâni i , a anumitor produse din unt ş i a anumitor brânzetur i ;

- furnizarea (cedarea) de lapte e levi lor în şcol i ;

- ut i l izarea laptelui praf în a l imentaţ ia animalelor ;

- t ransformarea laptelui degresat în cazeină ş i cazeinat ;

- ut i l izarea untului în cadrul s istemului de a jutor pentru untul dest inat fabr icăr i i produselor de pat iser ie ş i de îngheţată .

21. evoluţia recentă a consumului intern de materie grasă (unt, figura 6 ) ş i d e p ro te i n e ( l a p te p ra f d e gre s at , f i g u r a 7 ) , d u p ă s t a b i l i re a l a ze ro a a j u to a re l o r p e nt r u co m e rc i a l i z a re î n 2 0 0 6 ş i 2 0 0 7 , i n d i c ă faptul că cererea supl imentară determinată de a jutoarele pentru c o m e rc i a l i z a re a ve a u n e fe c t l i m i t a t a s u p r a e c h i l i b r u l u i p i e ţ e i . creşterea consumului la preţul p ieţei a compensat aproape total (unt) sau semnif icat iv ( lapte praf ) d iminuarea sau dispar i ţ ia con-sumului subvenţ ionat .

29 considerentele 19, 43 şi 60 din



25


f i G u r A 7l P d : co n s u m s u b v e n ţ i o n At î n 2006 ş i co n s u m n e s u b v e n ţ i o n At î n 2007 ş i 2008

Disponibilităţi Consum Stocuri �nale Exporturi

Subvenţionat

Cantităţi de LPD(1 000 t)

0

200

400

600

800

1 000

1 200

1 400

2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008

Stocuri iniţiale

Producţie

La preţul pieţei

Importuri

Data s tabilirii la zero a ajutorului: 26 octombrie 2006.S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza datelor zmp.

f i G u r A 6u n t: co n s u m s u b v e n ţ i o n At î n 2006 ş i co n s u m n e s u b v e n ţ i o n At î n 2007 ş i 2008

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008

Disponibilităţi Consum Stocuri �nale Exporturi

Cantităţi de unt (1 000 t)

Stocuri iniţiale

Producţie

La preţul pieţei

Subvenţionat

Importuri

Data s tabilirii la zero a ajutorului: 26 aprilie 2007.S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza datelor zmp.

26


A f o s t s tA b i l i z At P r e ţ u l l A P t e lu i ?

Pre ţul de Produc ţie Al l APtelui: Pre ţuri nominAle stAbile, dAr în sc ădere în termeni reAli 30

Co t e l e d e l a p t e a u s t a b i l i z a t p r e ţ u r i l e n o m i n a l e

22. pr ima fază a funcţionări i ocp a condus la o s ituaţie nesustenabilă. până în 1984, ocp în sectorul laptelui a funcţionat ca un mecanism care încuraja real izarea de invest i ţ i i în vederea creşter i i cont inue a produc ţ ie i . producător i i mizau pe creşterea constantă a preţu-r i lor nominale pentru a-ş i f inanţa ex t inderea ş i erau încurajaţ i în a c e s t s e n s d e c re ş t e re a a n u a l ă a p re ţ u l u i i n d i c a t i v. s i t u a ţ i a p e p i a ţ ă c re a t ă d e o c p p â n ă î n 1 9 8 4 n u e r a n i c i s t a b i l ă , n i c i e c h i -l ibrată , deoarece în ace laş i t im p s e î n re gi s t rau at ât o cre ş te re a preţur i lor nominale de produc ţ ie, cât ş i o produc ţ ie excedentară masivă . cu toate acestea, pentru producător i , evoluţ ia pieţei era previzibi lă , toate modif icăr i le de preţ aşteptate evoluând, în plus, către o creştere.

23. abia odată cu introducerea cotelor de lapte în 1984, gest ionarea ocp a început să ia în considerare în acelaş i t imp atât obiec t ive -le de s tabi l i tate, cât ş i pe ce l e d e e ch i l i b ru. s i s te m u l cote l or d e lapte a l imitat ofer ta ş i a menţinut preţur i le nominale la un nivel relat iv r idicat ş i stabi l 31. Făcând abstrac ţ ie de var iaţ i i le sezoniere, preţur i le pentru laptele crud în ue nu au var iat decât într- o mică m ă s u r ă î n p e r i o a d a 1 9 8 4 - 2 0 0 7 , c o m p a r a t i v c u p e r i o a d a c a r e a precedat introducerea cotelor. preţul nominal mediu est imat de comis ie era de 29 de euro/100 kg în 2006; această medie cores-punde unei game de preţur i care var iază de la 20 ,1 euro/100 kg în l i tuania până la 40,4 euro/100 kg în cipru 32.

24. F i g u r a 8 t ra s e a z ă e vo l u ţ i a p re ţ u l u i m e d i u d e p ro d u c ţ i e î n c i n c i m a r i ţ ă r i p ro d u c ăto a re d e l a p te, d i n 1 9 7 1 p â n ă re ce n t 3 3. ace s te state membre as igură aproximativ 75 % (ue-15) sau 65 % (ue-25) d in l ivrăr i le de lapte.

25. pr i n u r m a re, o b i e c t i v u l d e s t a b i l i t a te a p re ţ u r i l o r a fo s t î n m o d global at ins după 1984. pr ior i tatea acordată în această per ioadă stabi l i tăţ i i preţur i lor nominale se ref lec tă ş i în stagnarea aproape completă a preţului indicat iv, înainte de e l iminarea sa în 2004.

30 preţuri nominale sau preţuri

curente: se include inflaţia monetară;

preţuri reale: se deduce inflaţia

monetară.

31 volatilitatea preţurilor tinde să se

diminueze într-un sistem reglementat

de cote: a se vedea în special

boussard, j.m., Price risk management

instruments in agricultural and other

unstable markets (instrumente

de gestionare a riscurilor privind

preţurile pe pieţele agricole şi pe

alte pieţe instabile), Fea thursday

seminar, são paulo, octombrie 2003.

32 comisia europeană, Statistiques du

Comité de gestion du lait (statisticile

comitetului pentru gestionarea

laptelui), date comunicate de statele

membre (22 ianuarie 2009).

33 dat fiind că, în producţia de

lapte, fluctuaţiile de preţ pe termen

scurt reflectă variaţiile sezoniere, se

utilizează ca indicator al stabilităţii

în statele membre evoluţia preţului

mediu anual de producţie. cu toate

acestea, preţurile în valoare absolută

transmise către eurostat de către

statele membre au o fiabilitate

variabilă şi nu permit calculul unui

preţ mediu ponderat reprezentativ

din punct de vedere statistic.

de aceea, evoluţia preţurilor în ue

este sintetizată aici prin ponderarea

indicilor statelor membre care sunt

cele mai importante din punctul

de vedere al producţiei.


27


f i G u r A 9P r e ţ u l n o m i n A l P l ăt i t P r o d u c ăto r i lo r d e l A P t e î n e u r o PA , î n s tAt e l e u n i t e A l e A m e r i c i i ş i î n n o uA z e e l A n d ă ( 2000 - 2008 )

0

10

20

30

40

50

60

ian.

-00

apr.-

00iu

l.-00

oct.-

00ia

n.-0

1ap

r.-01

iul.-

01oc

t.-01

ian.

-02

apr.-

02iu

l.-02

oct.-

02ia

n.-0

3ap

r.-03

iul.-

03oc

t.-03

ian.

-04

apr.-

04iu

l.-04

oct.-

04ia

n.-0

5ap

r.-05

iul.-

05oc

t.-05

ian.

-06

apr.-

06iu

l.-06

oct.-

06ia

n.-0

7ap

r.-07

iul.-

07oc

t.-07

ian.

-08

apr.-

08

SUA NZ Elveţia

Preţul laptelui plătit producătorului (euro/100 kg)

Fabrici de lapte europene

S u r s e : curtea de conturi europeană, pe baza datelor furnizate de bulletin du marché du lait (buletinul informativ privind piaţa laptelui), de lto nederland (Land- en Tuinbouworganisatie Nederland) şi de oficiul federal elveţian al agriculturii, direcţia privind studiul pieţei.

f i G u r A 8P r e ţ u l n o m i n A l A l l A P t e lu i î n G e r m A n i A , f r A n ţA , i tA l i A , ţă r i l e d e J o s ş i r e G At u l u n i t ( 1971 - 2007 ) ( medii le anuale p onderate ale indici lor )

0

20

40

60

80

100

120

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

DE+FR+IT+NL+UK Preţul indicativ

OCP iniţială Introducerea cotelor de lapte Reforma

din 2003

Indicele preţurilor nominale pentru lapte 2000=100

S u r s a : eurostat.

28


26. pro d u c ă t o r i i e u ro p e n i d e l a p t e b e n e f i c i a z ă , î n g e n e r a l , d e p re -ţ u r i m a i r i d i c a t e d e c â t c e l e o b ţ i n u t e d e p ro d u c ă t o r i i d i n n o u a zeelandă, dar infer ioare celor obţ inute de producător i i e lveţ ieni . preţur i le europene sunt destul de apropiate de cele din sua, dar benef ic iază de o mai mare stabi l i tate ( f i g u ra 9 ) .

Î n t e r m e n i r e a l i , p r e ţ u l d e p r o d u C ţ i e a l l a p t e l u i a s u f e r i t Î n s ă o C o n t i n u ă e r o d a r e

27. creşterea permanentă a preţului laptelui în anii şaptezeci şi până î n 1 9 8 4 s - a p ro d u s î nt r - u n co ntex t d e i n f l aţ i e g e n e ra l i z at ă . î n p e r i o a d a c a re a u r m at i nt ro d u ce r i i co te l o r, m e nţ i n e re a p re ţ u -r i lor nominale de produc ţ ie maschează , în real i tate, o erodare destul de accentuată a preţuri lor în termeni real i . pentru o bună perioadă de t imp, producători i de lapte nu au beneficiat de fapt deloc de preţur i s tabi le în termeni real i . Fi g u ra 1 0 s intet izează a ce a s t ă d e gr a d a re p r i n i n te r m e d i u l u n u i i n d i c e d e p re ţ u r i d e def laţ ie.

Pre ţul de defl Aţie Al l APtelui Pl ătit Produc ătorilor în GermAniA, în fr AnţA, în itAliA, în ţările de Jos şi în reGAtul unit (1985-2007) (mediile anuale ponderate ale indicilor de deflaţie)

f i G u r A 1 0

70

80

90

100

110

120

130

140

150

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

DE+FR+IT+NL+UK

Indicele preţurilor de de�aţie pentru lapte2000=100

S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza datelor eurostat.


29


34 comisia europeană, dg agri,

Les conséquences de l’évolution

des prix des produits agricoles sur

les consommateurs (consecinţele

evoluţiei preţurilor produselor

agricole asupra consumatorilor),

document cm/Wm/pb d(2007)

34703, 13.11.2007.

35 comparabilitatea datelor nu

este perfectă: figura 8 sintetizează

evoluţia preţului plătit producătorilor

în principalele cinci state membre

producătoare din ue-15. Figura 11,

în afara faptului că include date

referitoare la ouă, se raportează la

consumul întregii populaţii a ue, al

cărei număr şi structură au evoluat

considerabil în perioada examinată.

36 lanţul de aprovizionare cu

produse alimentare leagă trei

sectoare economice: sectorul agricol,

industria agroalimentară şi sectorul

distribuţiei.

37 conform unei anchete efectuate

în belgia, „valoarea agricolă

nu reprezintă decât între 30 şi 40 %

din preţul de consum al produselor

lactate” [traducere neoficială],

Évolution récente des prix et des

coûts dans la filière du lait (evoluţia

recentă a preţurilor şi a costurilor

în sectorul laptelui), service public

fédéral Économie, bruxelles, 2008.

conform altor surse, procentajul se

apropie de 50 % pentru brânzeturile

de tip gouda sau cheddar [a se

vedea în special comisia europeană,

Les conséquences de l'évolution

des prix des produits agricoles sur

les consommateurs (consecinţele

evoluţiei preţurilor produselor

agricole asupra consumatorilor),

p. 22].

P r e ţ u l d e co n s u m A l l A P t e lu i : î n m A r e PA r t e d e c u P l At d e P r e ţ u l d e P r o d u c ţ i e

28. preţul de consum al laptelui este în mare par te decuplat de preţul de produc ţie, după cum s-a demonstrat într-un studiu al comisiei co n fo r m c ă r u i a , î nt re î n ce p u t u l a n u l u i 2 0 0 0 ş i j u m ăt ate a a n u l u i 2007, preţur i le nominale de consum pentru produsele lac tate au crescut cu 17 %, în t imp ce preţul nominal p lăt i t producătorului a scăzut cu 6 % 34.

29. date le eurostat conf i r mă că , per ansamblu, preţur i le de consum e vo l u e a z ă d i fe r i t f a ţ ă d e p re ţ u r i l e d e p ro d u c ţ i e 3 5. î n t re 1 9 9 6 ş i 2000, indicele preţuri lor de consum al eurostat, care includea lap -tele, brânzeturi le ş i ouăle, a rămas practic neschimbat (f igura 11 ) , în t imp ce indicele preţului la lapte plăt it producător i lor a scăzut, pentru ca ulter ior să crească din nou (figura 8) . între 2000 şi 2007, p r e ţ u r i l e d e c o n s u m a u c r e s c u t a p r o a p e l i n e a r c u a p r ox i m a t i v 1 5 % . pe n t r u a c e e a ş i p e r i o a d ă , i n d i c e l e p re ţ u l u i l a l a p t e p l ă t i t p ro d u c ăto r i l o r a s c ă z u t t i m p d e c i n c i a n i co n s e c u t i v, d u p ă c a re a cunoscut o creştere.

30. î n sec torul laptelui , ca ş i în ansamblul lanţului de aproviz ionare cu produse a l imentare 36, for marea preţur i lor de consum este un p r o c e s c o m p l e x . î n t i m p c e p r e ţ u r i l e p l ă t i t e p r o d u c ă t o r i l o r d e către fabr ic i le de prelucrare a laptelui urmează îndeaproape evo-luţi i le de pe piaţa internaţională, preţur i le plăt ite de consumatori sunt inf luenţate nu numai de costul mater ie i pr ime, dar ş i de a l ţ i parametr i , precum costul energie i sau ce l deter minat de sa lar i i . lapte le, ca mater ie pr imă, are de fapt o inf luenţă re lat iv redusă asupra preţului de consum al produselor lac tate, între 30 ş i 50 %, în func ţ ie de produse 37.

30


31. o a l t ă c a ra c te r i s t i c ă a s e c to r u l u i e u ro p e a n a l l a p te l u i e s te co n -c e n t r a r e a s e m n i f i c a t i v ă a î n t r e p r i n d e r i l o r d e p r e l u c r a r e ş i d e d ist r ibuţ ie 38, ceea ce le poate confer i o pozi ţ ie predominantă în f i x a re a p re ţ u r i l o r. î nt r - o co m u n i c a re re fe r i to a re l a p re ţ u r i l e a l i -mentelor 39, comisia subl iniază fenomenul de consol idare a lanţu-lu i de aproviz ionare cu produse a l imentare, care are consec inţe m a i a l e s a s u p ra p ro d u s e l o r l a c t ate, ş i a m i nte ş te c ă „ a u to r i t ăţ i l e d e co n c u re nţ ă t re b u i e s ă s e a s i g u re c ă p ro ce s u l d e co n s o l i d a re î n c u r s d e d e s f ă ş u ra re n u î n ră u t ăţe ş te co n d i ţ i i l e d e co n c u re n ţ ă în amonte ş i în aval la n ivel local , în detr imentul consumator i lor ş i a l întrepr inder i lor ”.

32. noua zeelandă ş i austra l ia au început l iberal izarea sec torului de lapte în 1985 ş i , respectiv, în 2000. s-a obser vat că dereglementa-rea a fost urmată de o creştere puternică a preţur i lor de consum în noua zeelandă ş i de o scădere foar te uşoară în austra l ia 40.

P i AţA e u r o P e A n ă : i n d i c e l e A r m o n i z At A l P r e ţ u r i lo r n o m i n A l e d e co n s u m P e n t r u l A P t e , b r â n z e t u r i ş i o uă ( 1996 - 2007 )

f i G u r A 1 1

85

90

95

100

105

110

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Indicele preţurilor de consum pentru lapte,

brânzeturi şi ouă2005=100

S u r s a : eurostat, postul alimentar F 0114; entitatea geografică uniunea europeană (ue-12 1994, ue-15 2004, ue-25 2006, ue-27).

38 cifra de afaceri totală a celor

mai importanţi 15 actori din marea

distribuţie la nivel european

reprezintă aproximativ 77 % din piaţa

alimentară europeană. sursa: comisia

europeană, Développement rural dans

l’Union européenne – Informations

statistiques et économiques – Rapport

2008 (dezvoltarea rurală în uniunea

europeană – informaţii statistice şi

economice – raport 2008).

39 comunicarea comisiei către

parlamentul european, consiliu,

comitetul economic şi social european

şi comitetul regiunilor cu privire

la preţurile la alimente în europa,

com(2008) 821 final, 9.12.2008.

40 gouin, d-m., La gestion de l’offre

dans le secteur laitier, un mode

de régulation toujours pertinent

(gestionarea ofertei în sectorul laptelui,

un mod de regularizare încă pertinent),

universitatea laval, mai 2006.


31


c A r e e s t e i m PAc t u l A s u P r A v e n i t u r i lo r P r o d u c ăto r i lo r ?

e v o lu ţ i A v e n i t u lu i n e t A l P r o d u c ăto r i lo r e s t e co n t r A s tA n tă , i A r A J u to A r e l e r e P r e z i n tă o PA r t e i m P o r tA n tă ş i d i n c e î n c e m A i m A r e d i n Ac e s t v e n i t

33. ve n i t u l n e t m e d i u a l î n t re p r i n d e r i l o r a g r i c o l e , î n t e r m e n i re a l i , t inde să scadă ( f i g u ra 1 2 ) . la preţur i le curente, fermele de lapte specia l izate cont inuă să obţ ină, în medie, un venit super ior celui o b ţ i n u t d e fe r m i e r i î n a n s a m b l u, co n fo r m i n fo r m aţ i i l o r co l e c t a -t e d e r e ţ e a u a d e i n fo r m a ţ i i c o n t a b i l e a g r i c o l e ( r i c a ) 4 1. ve n i t u l n e t p e e x p l o a t a ţ i e l a p re ţ u r i l e c u re n t e a l î n t re p r i n d e r i l o r a g r i -cole specia l izate în produc ţ ia de lapte 42 a evoluat în acelaş i r i tm cu cel a l tuturor exploataţ i i lor pe parcursul per ioadei 1989-2006 ( f i g u r a 1 3 ) ; e x i s t ă m a i m u l t e c a u z e c a r e s t a u l a b a z a e v o l u ţ i e i venitur i lor crescător i lor de animale pentru lapte :

- re o rg a n i z a re a s e c t o r u l u i : p e s t e 5 0 % d i n t re p ro d u c ă t o r i a u dispărut în ul t imi i ani (a se vedea punc tul 34) ;

- dimensiunea mai mare a exploataţi i lor ş i productivitatea af la-tă în constantă creştere : crescător i i de animale pentru lapte per formanţi compensează scăderea preţur i lor pr in creşterea cont inuă a produc ţ ie i ;

- creşterea ajutoarelor (pr ime pentru lapte, plată unică, a jutoare pentru dez voltarea rurală) . conform datelor rica, laptele furni-zează aproximativ 60 % din venituri le exploataţi i lor special izate î n p ro d u c ţ i a d e l a p te , d a r a ce s t p ro ce n t t i n d e s ă s c a d ă . r i c a arată, de asemenea, că par tea de subvenţi i 43 din venitul brut pe exploataţ ie var iază considerabi l de la un stat membru la a l tul ; această par te a crescut s imţitor între 2000 şi 2006, cu o amploa-re di fer i tă în func ţ ie de f iecare stat membru ( t a b e l u l 1 ) .

41 datele rica nu sunt însă

reprezentative pentru ansamblul

profesiei, deoarece exploataţiile

specializate din domeniul laptelui

înregistrate în rica reprezintă doar

60 %, respectiv 25 %, din exploataţiile

care deţin cel puţin o vacă pentru

lapte, în ue-15 şi, respectiv, ue-25.

în 2006, exploataţiile specializate din

domeniul laptelui înregistrate în rica

acopereau 78 % din exploataţiile

specializate din domeniul laptelui din

ue-25 (conform anchetei eurostat,

Farm Structure Survey 2007).

42 rica, oteX 41 (bovine-lapte). a

se vedea, de asemenea, comisia

europeană, dg agri g3, Milk margins

in the European Union (marjele pentru

lapte în uniunea europeană), 2004.

43 ajutoarele înregistrate în variabila

se 605 din rica includ toate tipurile

de ajutoare, din surse europene

sau naţionale, din cadrul primului

sau celui de al doilea pilon al pac,

cuplate sau decuplate, cu excepţia

subvenţiilor pentru investiţii.

32


f i G u r A 1 2e v o lu ţ i A v e n i t u lu i AG r i co l n e t l A P r e ţ u r i l e co n s tA n t e ( to At e t i P u r i l e d e P r o d u c ţ i e , 1993 - 2008 )

f i G u r A 1 3

60

70

80

90

100

110

120

130

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

UE-15 UE-25

Evoluţia venitului agricol netIndice 100=2000

e v o lu ţ i A v e n i t u lu i n e t l A P r e ţ u r i l e c u r e n t e P e n t r u e X P lo AtAţ i i l e s P e c i A l i z At e î n P r o d u c ţ i A d e l A P t e ( 1989 - 2006 )

S u r s a : eurostat, conturile economice pentru agricultură – venitul în sectorul agricol (indicatorul c, venitul net al întreprinderii agricole).

0

10 000

20 000

30 000

40 000

50 000

60 000

70 000

80 000

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Venitul net mediu(euro)

al exploataţiilor agricole europene

al exploataţiilor specializate în producţia de lapte din Germania

al exploataţiilor specializate în producţia de lapte din Italia

al exploataţiilor europene specializate în producţia de lapte

al exploataţiilor specializate în producţia de lapte din Franţa

S u r s a : baza de date rica: venitul familial pe exploataţie (se 420) pentru exploataţiile specializate în producţia de lapte.


33


tA b e l u l 1PA r t e A d e s u b v e n ţ i i d i n v e n i t u l b r u t P e e X P lo AtAţ i e î n A i n t e d e P l AtA i m P o z i t e lo r ş i A tAX e lo r P e n t r u e X P lo AtAţ i i l e d i n s e c to r u l l A P t e lu i ( 2000, 2004 ş i 2006 )

2000 2004 2006

Belgia 11 % 19 % 28 %

Republica Cehă 44 % 60 %

Danemarca 18 % 28 % 31 %

Germania 18 % 31 % 36 %

Grecia 14 % 46 %

Spania 5 % 12 % 17 %

Estonia 32 % 43 %

Franţa 22 % 33 % 40 %

Ungaria 42 % 41 %

Irlanda 15 % 22 % 36 %

Italia 10 % 11 % 16 %

Lituania 35 % 37 %

Luxemburg 31 % 43 % 46 %

Letonia 58 % 63 %

Ţările de Jos 4 % 12 % 23 %

Austria 32 % 44 % 42 %

Polonia 22 % 35 %

Portugalia 18 % 27 % 37 %

Finlanda 72 % 73 % 77 %

Suedia 36 % 41 % 56 %

Slovacia 43 % 65 %

Slovenia 37 % 37 %

Regatul Unit 16 % 23 % 34 %

S u r s a : rica; venitul brut pe exploataţie înainte de plata impozitelor, a taxelor şi a tva-ului = venitul brut pe exploataţie (se 410) – sold subvenţii pe exploataţie şi taxe (se 600) + total subvenţii pe exploataţie (se 605).

34


r e s t r u c t u r A r e A d e t e r m i n ă o s c ă d e r e s e m n i f i c At i vă A n u m ă r u lu i d e e X P lo AtAţ i i

34. obiec t ivul de a as igura un n ive l de t ra i echi tabi l producător i lor de lapte, în specia l pr in creşterea venitului lor indiv idual , este în mare par te at ins pr in spor i rea produc t iv i tăţ i i exploataţ i i lor. r e -structurarea sectorului laptelui ş i scăderea constantă a numărului d e e x p l o at aţ i i a u c a e fe c t m e n ţ i n e re a , c h i a r c re ş te re a ve n i t u l u i stat ist ic mediu a l producător i lor de lapte. ue-15 a pierdut jumă-tate d intre exploataţ i i le d in sec torul laptelui între 1995 ş i 2007; cu alte cuvinte, peste 500 000 de producător i ş i -au încetat ac t iv i -tatea în această per ioadă. restruc turarea este v iz ibi lă îndeosebi în danemarca, grecia , spania , i ta l ia ş i por tugal ia .

35. r e s t r u c t u r a r e a s e c t o r u l u i s e t r a d u c e î n t o a t e s t a t e l e m e m b r e pr intr- o creştere continuă a dimensiuni i medi i a exploataţ i i lor, a co -te i medi i pentru l ivrăr i ş i a produc t iv i tăţ i i şeptelului ( a n e xa I I ) .

36. ex istă o puternică eterogenitate a struc tur i lor de produc ţ ie între statele membre ş i în inter iorul acestora :

- în danemarca, ţăr i le de jos ş i regatul unit , d imensiunea me -die a e fec t ive lor ş i a cote lor pentru l iv răr i este semnif icat iv mai r id icată decât în cele la l te state membre a le ue-15;

- s i t u a ţ i a e s t e fo a r t e c o n t r a s t a n t ă î n n o i l e s t a t e m e m b r e . î n r e p u b l i c a c e h ă , î n e s t o n i a , î n u n g a r i a ş i î n s l o v a c i a , c o t a medie pentru l ivrăr i este destul de r idicată, deoarece sectorul este dominat de un anumit număr de exploataţ i i foar te mar i ; acestea din urmă coexistă cu numeroşi mici producător i , d in-t re care mulţ i nu au pr imi t cote p e ntru l i v răr i ; î n s ch i mb, î n le to n i a , î n l i t u a n i a ş i î n po l o n i a d e ţ i n ăto r i i d e co te s u nt î n major i tate exploataţ i i fami l ia le de dimensiuni foar te mic i ;

- la n ivelul tuturor state lor membre din europa centra lă ş i de est , major i tatea exploataţ i i lor d i n s e c torul lap te lu i p rac t i că o agr icultură de semisubzistenţă ; 67 % dintre efec t ive numă-rau maxim două vaci în 2005.


35


37. ex istă o di ferenţă impor tantă de scară între fabr ic i le de lapte eu -ropene ş i ce le a le pr inc ipal i lor concurenţ i de pe p iaţa mondia lă (t a b e l u l 2 ) . m ic i le exploataţ i i (1-29 de vaci ) as igură încă 30 % din producţia europeană, însă doar 1,2 % din producţia statelor unite, unde efect ivele de peste 2 000 de vaci asigură 23 % din producţia naţ ională de lapte. cea mai mare par te din produc ţ ia europeană provine din exploataţ i i numărând între 30 ş i 49 de vaci (20 %) ş i peste 50 de vaci (50 %) 44.

44 eurostat, vaches laitières – Nombre

d'exploitations et effectif selon

la SAU et l'effectif de vaches laitières

de l'exploitation en 2005 [vaci pentru

lapte – numărul de exploataţii

şi efectivul pe suprafaţă agricolă

utilizată (sau) şi efectivul de vaci

pentru lapte pe exploataţie în 2005].

tA b e l u l 2s t r u c t u r i l e d e P r o d u c ţ i e î n e u r o PA ( 2005 ) , î n s tAt e l e u n i t e ş i î n n o uA z e e l A n d ă ( 2006 )

Numărul mediu al efectivului

UE-25 (1) 15

UE-15 (1) 35

UE-10 (1) 5

Noua Zeelandă (2) 322

Statele Unite (3) 120

S u r s e :(1) eurostat (efectiv mediu = numărul de vaci/numărul de exploataţii în 2005).(2) l ivestock improvement corporation (lic), New Zealand Dairy statistics 2005/2006 (statistici 2005/2006 privind sectorul laptelui în noua zeelandă).(3) usda, Profits, costs and the changing structure of the dairy farming (profitul, costurile şi structura schimbătoare ale activităţii de creştere a animalelor pentru lapte), septembrie 2007, şi usda, World markets and trade (pieţe şi comerţ internaţional), iulie 2008.

36


45 Fao, Perspectives de l’alimentation

(perspective privind alimentaţia),

iunie 2008 şi noiembrie 2008.

46 Sursa: zmp.

Au d e v e n i t P r o d u s e l e l Ac tAt e e u r o P e n e m A i co m P e t i t i v e P e P i e ţ e l e m o n d i A l e ?

e X P o r t u r i l e e u r o P e n e d e P r o d u s e l Ac tAt e d e b A z ă Au t e n d i n ţA d e A - ş i r e d u c e v o lu m u l

38. piaţa mondia lă a produselor lac tate este foar te rest rânsă : ea nu a c o p e r ă d e c â t 6 % d i n p r o d u c ţ i a m o n d i a l ă d e l a p t e ( 2 0 0 7 ) , i a r preţuri le sunt volati le 45. această piaţă include în principal produse prelucrate având un conţinut redus de apă, cum ar f i laptele praf şi untul , precum ş i brânzetur i le. î n 2007, ue a expor tat aproximativ 9 % din produc ţ ia sa tota lă în e ch i va le nt lap te 4 6, f i i n d, as t fe l , a l doi lea expor tator mondial , după noua zeelandă.

39. preţuri le mondiale pentru lapte praf ş i unt sunt aproape în perma-nenţă infer ioare preţur i lor în v igoare în ue. piaţa mondia lă , mai puţin profitabilă, este deci folosită mai ales ca ult im debuşeu pen-tru produsele pe care piaţa internă nu le poate absorbi . preţur i le mondiale inf luenţează într- o măsură mai mică nivelul expor turi lor de produse cu valoare adăugată mai mare, precum brânzetur i le.

tA b e l u l 3 P o z i ţ i A u e î n c A d r u l e X P o r t u r i lo r m o n d i A l e A l e A n u m i to r P r o d u s e l Ac tAt e ( î n % )

1984 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

UE-10 UE-15 UE-25 UE-27

Unt/ulei de unt 48,4 27 20,8 19,6 21,8 30 41,4 39,7 29,9 29,1

Lapte praf degresat 30 31,6 29,1 12,7 13,3 19,4 27,4 17,4 7,2 19,7

Brânzeturi 52 48,6 28,6 30 32,3 30,3 38,8 34,8 34,1 35,9

Lapte praf integral 70,2 48,1 37,6 29,8 28,3 27,6 28,3 27,2 23,9 22

Lapte condensat 67,7 61,7 51,6 44,4 45,5 38,9 30,7 28,5 29 36,1

S u r s a : comisia europeană, dg agricultură şi dezvoltare rurală.


37


40. po z i ţ i a u e p e p i a ţ a m o n d i a l ă s - a d e t e r i o r a t d u p ă i n t r o d u c e r e a cotelor de lapte, în pr inc ipal în favoarea noi i zeelande ş i a aus-tra l ie i . procentul deţ inut de ue în cadrul comer ţului mondia l de p ro d u s e l a c t a t e c o n t i n u ă s ă s c a d ă ( t a b e l u l 3 ) 4 7, i a r e x p o r t u r i l e europene de produse lac tate au tendinţa de a-ş i micşora volumul ( f i g u ra 1 4 ) .

41. expor tur i le au scăzut în 2008, cu excepţ ia celor de lapte praf in-tegral . cant i tăţ i le expor tate depăşesc totuş i n ivelul expor tur i lor nesubvenţ ionate at ins înainte de iunie 2007.

47 comisia europeană, date extrase

din diferite rapoarte reunite sub

titlul La situation de l'agriculture

dans l'Union européenne (situaţia

agriculturii în uniunea europeană).

referitor la tabelul 3, trebuie

menţionat că evoluţia procentului

deţinut de ue în comerţul mondial al

produselor lactate a fost influenţată

de extinderile succesive ale uniunii;

fiecare extindere a mărit în mod

automat volumul comerţului

intracomunitar şi l-a redus pe cel al

exporturilor.

f i G u r A 1 4e X P o r t u r i l e u e d e u n t, l P d, b r â n z e t u r i ş i l A P t e P r A f i n t e G r A l ( 1995 - 2008 )

0

100

200

300

400

500

600

700

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Cantităţi(1 000 t)

Unt LPD Brânzeturi Lapte praf integral

UE-15 UE-25 UE-27

S u r s a : curtea de conturi europeană, pe baza datelor zmp.

38


u n i u n e A e u r o P e A n ă ş i - A r e d u s s e m n i f i c At i v A J u to A r e l e P e n t r u e X P o r t u l d e P r o d u s e l Ac tAt e

42. obiec t ivul a jutoarelor pentru expor t este de a as igura par t ic ipa-rea comunităţ i i la comer ţul internaţ ional de lapte ş i de produse lactate 48. restituir i le la expor t pentru produsele lactate se bazează pe d i ferenţa d intre preţur i le inter ne ş i ce le de la n ive l mondia l . e x p o r t u r i l e s u b v e n ţ i o n a t e s u n t t o t u ş i l i m i t a t e c a v a l o a r e ş i c a volum de cotele gat t, pentru patru categor i i de produse: unt ş i u le i de unt , lapte praf degresat , brânză ş i a l te produse lac tate 49.

43. î ncepând din 2004, nivelul de rest i tuire a fost redus în mod auto -mat , ast fe l încât să se ţ ină seama de scăderea programată a pre -ţur i lor de inter venţ ie pentru unt ş i pentru laptele praf degresat . expor turi le europene au continuat să f ie subvenţionate, din cauza diferenţei de preţ care a continuat să existe între piaţa europeană ş i cea mondia lă după reducerea preţur i lor de inter venţ ie. î n pe -r ioada iunie 2007- decembr ie 2008, n i ve lu l de re s t i tu i re f i xat de comis ie a fost echivalent cu zero pentru toate produsele.

48 considerentul 77 din


49 această categorie include în

principal laptele praf integral, laptele

concentrat, laptele pentru consum şi

produsele lactate proaspete.


39


P i AţA m o n d i A l ă e s t e G r e u Acc e s i b i l ă fă r ă s u s ţ i n e r e b u G e tA r ă

44. pe nt r u p ro d u s e l e d e b a z ă p re c u m u nt u l ş i l a p te l e p ra f d e gre s at (lpd) , p iaţa mondia lă reprez intă o a legere de gradul doi pentru producător i i europeni . î n t recut , producător i i nu puteau să a ibă acces pe această p iaţă decât cu spr i j in de la bugetul comunitar, cu excepţ ia per ioadelor în care preţur i le mondiale erau r id icate. or ice scădere semnif icat ivă a preţur i lor mondiale făcea ca produ-sele de bază europene să f ie insuf ic ient de competit ive pe piaţa mondială .

45. d a t f i i n d c ă c e re re a d e p ro d u s e l a c t a t e p e p i a ţ a e u ro p e a n ă n u este elast ică, creşterea producţiei după dispariţ ia cotelor de lapte va conduce la o spor i re semnif icat ivă a expor tur i lor de produse lac tate d in ue. s cenar iu l avut în vedere de comis ie în cadrul b i -lanţului de sănătate prevede că 70 % din produc ţ ia supl imentară va t rebui expor tată 50. comis ia urmăreşte să dez volte expor tur i le fără să recurgă la restituir i la expor t, care ar trebui să dispară până în 2013. real izarea acestui obiec t iv este condiţ ionată de capaci -tatea industr ie i ue de a răspunde cerer i i mondia le, dar depinde ş i d e f a c to r i m o n e t a r i . l a î n ce p u t u l l u i 2 0 0 9 , c ă d e re a p re ţ u r i l o r m o n d i a l e , l a c a re s e a d a u g ă d e p re c i e re a d o l a r u l u i î n r a p o r t c u euro, a readus în atenţie problema competit ivităţ i i producător i lor europeni ş i a determinat comisia să re introducă s istemul rest i tu-i r i lor la expor t .

50 institutul de economie industrială

(idei, universitatea din toulouse),

Analyse économique des impacts de la

sortie du système de quotas laitiers dans

l’UE (analiza economică a impactului

ieşirii din sistemul cotelor de lapte

în ue), martie 2008, p. 5.

40


o b s e r vAţ i e P r e l i m i n A r ă : r e f o r m A d i n 2003 A m A r c At î n c e P u t u l d i s PA r i ţ i e i cot e lo r d e l A P t e

46. reforma decisă de consi l iu în 2003, pe baza opţiuni lor def inite în agenda 2000, a or ientat în mod c lar sec torul laptelui în d i rec ţ ia el iminări i cotelor : sfârşitul cotelor de lapte este programat pentru 2015. comisia a informat cu regular i tate sec torul asupra s i tuaţ ie i p i e ţe l o r ş i a s u p ra e vo l u ţ i e i p o l i t i c i i d i n d o m e n i u l l a p te l u i c ăt re l iberal izare 51.

47. î n cadrul dereglementăr i i progres ive, deciz i i le pr iv ind dispar i ţ ia preţului indicativ, scăderea preţur i lor de inter venţie 52 ş i restr icţ i i -le cantitat ive pentru inter venţie au s lăbit deja considerabi l meca-nismul de susţ inere a preţur i lor, care reprezenta contraponderea plafoanelor de producţie. pr in aceste decizi i , comisia aver tiza sec-to r u l c ă f a b r i c a re a u n t u l u i ş i a l a p te l u i p r a f d e gre s a t v a d e ve n i mai puţin prof i tabi lă ş i că este de dor it t recerea către produse cu valoare adăugată mai mare, precum brânzetur i le 53.

48. î n 2 0 0 8 , p ro ce d u ra s p e c i f i c ă d e co n s u l t a re a p ă r ţ i l o r i nte re s ate î n c a d r u l b i l a nţ u l u i d e s ă n ăt ate s - a a x at î n s p e c i a l p e m o d a l i t a -t e a d e g e s t i o n a re a t r a n z i ţ i e i c ă t re d i s p a r i ţ i a c o t e l o r. co n s i l i u l a aprobat principiul creşteri i progresive a cotelor naţionale pentru a per mite o „ater izare l ină a s i s temului ” 54 [ t raducere neof ic ia lă ] . cote le s tate lor membre vor face obiec tul a c inc i c reşter i anuale de 1 % între ani i de piaţă 2009/2010 ş i 2013/2014, înainte de a f i e l iminate la 31 mar t ie 2015. pr in derogare, cota i ta l ie i a fost ma-jorată cu 5 % începând cu anul de piaţă 2009/2010. aceste creşteri se vor adăuga creşter i i generale de 2 % a cotelor, care a intrat în v i g o a re l a 1 a p r i l i e 2 0 0 8 ( 2 , 5 % p e n t r u u n s p re z e c e s t a t e m e m -b re d i n u e - 1 5 ) 5 5. î n p l u s , î n ce p â n d c u a n u l d e p i a ţ ă 2 0 0 9 / 2 0 1 0 , a justarea cant i tăţ i lor l iv rate, ca lculată pe baza d i ferenţe i d intre co n ţ i n u t u l re a l d e gr ă s i m i ş i co n ţ i n u t u l d e re fe r i n ţ ă d e g r ă s i m i atr ibuit f iecărui producător, va f i mai relaxată în favoarea acestuia din urmă 56. un efec t imediat a l acestor măsur i va f i de a soluţ iona în total i tate sau în mare par te problema statelor membre a căror cotă este insuf ic ientă , pr intre care, în pr imul rând, i ta l ia .

Factorii cei mai importanţi care trebuie luaţi în considerare în procesul de liberalizare a sectorului laptelui

51 prin aplicarea politicii de

„comitologie”, comisia gestionează

politica din domeniul laptelui

împreună cu statele membre

în cadrul comitetului pentru

gestionarea laptelui şi a produselor

lactate.

52 pentru unt, o scădere de 7 %

în iulie 2004, de 7,5 % în iulie 2005,

de 8,1 % în iulie 2006 şi de 5,1 %

în iulie 2007.

pentru laptele praf, o scădere de 5 %

în iulie 2004, de 5,3 % în iulie 2005

şi de 5,5 % în iulie 2006.

53 raportul comisiei către consiliu,

Perspective de piaţă în sectorul

produselor lactate, com(2007) 800

final.

54 acord privind bilanţul de sănătate,

20 noiembrie 2008, http://ec.europa.

eu/agriculture/healthcheck.

55 regulamentul (ce) nr. 248/2008

al consiliului din 17 martie 2008 de

modificare a regulamentului (ce)

nr. 1234/2007 în ceea ce priveşte

cotele naţionale de lapte (jo l 76,

19.3.2008, p. 6).

56 relaxarea constrângerii privind

conţinutul de grăsimi ar echivala

cu o creştere de 1,5-1,7 % a cotei

de lapte comunitare (şi anume,

de exemplu, +0,9 % pentru

Franţa, +2,2 % pentru danemarca,

+3,4 % pentru ţările de jos), camerele

agricole din normandia,

Bilan de santé de la PAC – Expertise

technique (bilanţul de sănătate

al pac – expertiză tehnică),

noiembrie 2008.


41


49. comis ia est imează că , în urma supr imăr i i cotelor de lapte 57:

- major i tatea exploataţ i i lor specia l izate în produc ţ ia de lapte îş i vor putea cont inua ac t iv i tatea ;

- consumator i i vor benef ic ia de o scădere par ţ ia lă a preţur i lor la produsele lac tate.

50. conform diferitelor studii , efectele generale estimate a se produce în urma supr imăr i i cotelor sunt următoarele 58:

- o creştere a produc ţ ie i de lapte, care ar t rebui să conducă la o scădere a preţului p ieţei 59;

- o scădere a venitului producător i lor, în pof ida creşter i i can-t i tăţ i lor produse;

- un transfer de bunăstare dinspre producători către consumatori ;

- o re lansare a expor tur i lor ue, ceea ce poate determina o scă-dere a preţur i lor mondiale.

51. r e c u n o s c â n d c ă p r e v i z i u n i l e b a z a t e p e a c e s t e m o d e l e s u n t d e o valoare l imitată 60, cur tea doreşte să atragă atenţ ia asupra fac-to r i l o r ce l o r m a i i m p o r t a n ţ i c a re t re b u i e l u a ţ i î n co n s i d e r a re î n procesul de l iberal izare a pieţei laptelui .

57 comisia europeană, CAP Health

Check, Impact Assessment Note nº 6

(bilanţul de sănătate al pac, nota

nr. 6 privind evaluarea de impact),

document d(2008) mK / 15332,

20 mai 2008.

58 institutul de economie industrială,

Analyse économique des impacts de la

sortie du système de quotas laitiers dans

l’UE (analiza economică a impactului

ieşirii din sistemul cotelor de lapte în

ue), martie 2008.

ocde, direcţia pentru alimentaţie,

agricultură şi pescuit şi direcţia

pentru schimburi, An analysis of dairy

policy reform and trade liberalisation.

Trade and economic effects of milk

quota systems (analiza cu privire la

reforma politicii din domeniul laptelui

şi la liberalizarea schimburilor de

produse lactate. efectele comerciale

şi economice ale sistemelor cotelor

de lapte).

com/agr/td/Wp(2004)19/Final,

http://ww.oecd.org/

dataoecd/1/37/34456378.pdf.

langley, s., somwaru, a. şi normile, m.a.,

usda, Trade liberalization in

international dairy markets. Estimated

impacts (liberalizarea comerţului

pe pieţele internaţionale în sectorul

laptelui. impacturi estimate), Economic

report research number 16, februarie

2006.

consorţiul inra-universitatea din Wageningen, Study on the impact of future options for the Milk Quota system and the common market organisation

for milk and milk products (studiu asupra efectelor viitoarelor opţiuni referitoare la sistemul cotelor de lapte şi la organizarea comună a pieţei

laptelui şi produselor lactate), iunie 2002.

inra-esr, Quelle politique laitière pour l’Europe? Sortir du régime des quotas laitiers? Paramètres à considérer et illustration dans le cas français

(ce fel de politică pentru europa în domeniul laptelui? abandonarea sistemului cotelor de lapte? parametri de luat în calcul şi exemplul

francez), Journée lait du département Économie et sociologie rurales de l’Institut national de la recherche agronomique (INRA) – ziua laptelui

organizată de departamentul de economie şi sociologie rurală din cadrul institutului naţional de cercetare agronomică (inra – institut

national de la recherche agronomique), paris, 8 octombrie 2001.

59 în uniunea europeană, o creştere de 1 % a producţiei de lapte reprezintă o scădere a preţurilor de producţie între 3 şi 4 % [a se vedea

institutul de economie industrială, Analyse économique des impacts de la sortie du système de quotas laitiers dans l'UE (analiza economică

a impactului ieşirii din sistemul cotelor de lapte în ue), p. 47].

60 sectorul european al laptelui este extrem de complex şi evoluţia sa depinde de o multitudine de parametri al căror efect conjugat este

greu de anticipat. chiar şi la nivelul tendinţelor generale, modelele se pot dovedi eronate, după cum o arată faptul că preţurile nu au evoluat

conform previziunilor, după reforma din 2003.

42


e c h i l i b r u l P i e ţ e i : i n s tA b i l i tAt e A P i e ţ e lo r P o At e r e c r e A r A P i d e Xc e d e n t e

52. conform comis ie i , pe pieţele agr icole „se preconizează […] f luc-tuaţ i i mai mar i a le preţur i lor decât cele obser vate în ult imele de -cade […]. pr in urmare, or ice schimbăr i semnif icat ive a le cerer i i ş i ofer tei ar putea duce rapid la o mai mare volat i l i tate a preţur i lor. o c a p a c i t ate î m b u n ăt ăţ i t ă d e a d a p t a re a p ro d u c ţ i e i c u a j u to r u l unei mai mar i or ientăr i către piaţă ş i a l unor dispozit ive de s igu-ranţă adec vate este esenţ ia lă pentru fac i l i tarea reac ţ i i lor fermie -r i lor la condiţ i i de piaţă mai volat i le” 61.

53. î n cadrul b i lanţului de sănătate, consi l iu l a decis , la propunerea c o m i s i e i , s ă m e n ţ i n ă i n t e r v e n ţ i a p u b l i c ă p e p i a ţ ă c a „ p l a s ă d e s iguranţă” constând în achiz i ţ i i la inter venţ ie pentru unt ş i pen-t ru lapte praf degresat . volumul ach i z i ţ i i lor e fe c tuate la p re ţur i f i xe e s t e l i m i t a t l a p l a fo n u l d e 3 0 0 0 0 d e t o n e p e n t r u u n t ş i l a 1 0 9 0 0 0 d e t o n e p e n t r u l a p t e p r a f d e g re s a t . d i n c o l o d e a c e s t e l i m i te, co m i s i a p o ate e fe c t u a a c h i z i ţ i i s u p l i m e nt a re p r i n p ro ce -d u r i d e a t r i b u i re d e co n t r a c te d e a c h i z i ţ i i p u b l i ce . at u n c i c â n d plafoanele au fost at inse, comis ia este dec i s ingura care dec ide vo l u m u l p e nt r u c a re s e va a c h i z i ţ i o n a l a i nte r ve nţ i e ş i p re ţ u l l a care va avea loc inter venţ ia , în func ţ ie de evoluţ ia pieţei .

54. având în vedere că ue produce aproximativ 2 mil ioane de tone de u nt ş i 9 0 0 0 0 0 d e to n e d e l a p te p ra f d e gre s at , e s te s u f i c i e nt u n excedent de produc ţ ie de 1 ,5 % (unt) sau de 12,11 % ( lapte praf ) pentru ca plafonul de inter venţie să f ie at ins. cu alte cuvinte, cele două plafoane corespund achiz i ţ ionăr i i a aproximativ 1 ,8 mi l ioa-n e d e t o n e d e e c h i v a l e n t l a p t e d i n 1 4 8 d e m i l i o a n e p ro d u s e î n europa, mai exac t 1 % 62. din cauza dimensiuni i sa le reduse, p lasa de s iguranţă r iscă să a ibă o ut i l i tate l imitată , nepropor ţ ională cu impor tanţa r iscuri lor de excedente cu care s-ar putea confrunta ue în caz de cr iză majoră . la s fârş i tul exerc i ţ iu lui 2008, în contex tul c r i ze i f i n a n c i a re ş i e co n o m i ce, i n s t a b i l i t ate a p i e ţe l o r s - a t ra d u s pr in reapar i ţ ia excedentelor de unt ş i de lapte praf. stocur i le de inter venţie rămăseseră goale în 2007 ş i 2008, însă la s fârş i tul pr i -m u l u i t r i m e s t r u d i n 2 0 0 9 a c e s t e a c o n ţ i n e a u 3 6 7 0 0 d e t o n e d e unt ş i 67 500 de tone de lapte praf. ast fe l , în t re i luni , achiz i ţ i i le comisiei au depăşit plafonul de inter venţie pentru unt ş i au at ins peste 60 % din plafonul pentru lapte praf.

61 comunicare a comisiei către

parlamentul european, consiliu,

comitetul economic şi social

european şi comitetul regiunilor

cu privire la preţurile la alimente

în europa, com(2008) 821 final,

9.12.2008.

62 coeficienţi de echivalenţă: 1 kg

pentru 20,5 litri (unt) şi 1 kg pentru

11 litri (lapte praf degresat).


43


r e s t r u c t u r A r e A P r o d u c ţ i e i d e l A P t e : r i s c u l d e r e d u c e r e i m P o r tA n tă A P r o d u c ţ i e i î n zo n e l e c e l e m A i d e fAv o r i z At e ş i d e co n c e n t r A r e G e o G r A f i c ă A Ac e s t e i A

55. co m i s i a e s t i m e a z ă c ă re s t r u c t u r a re a s e c t o r u l u i v a c o n t i n u a . e a apreciază între 2 ,8 % ş i 3 ,7 % rata de dispar i ţ ie anuală a exploa-taţ i i lor agr icole în per ioada 2003-2013 63.

56. dispar iţ ia într-un r i tm susţ inut a exploataţ i i lor agr icole ş i , în spe-c ia l , a exploataţ i i lor specia l izate în produc ţ ia de lapte reprezintă o p rovo c a re s o c i o e co n o m i c ă î n zo n e l e d e f avo r i z ate, m a i a l e s î n zonele de munte, unde producător i i au pos ib i l i tăţ i l imitate atât în ceea ce pr iveşte restruc turarea, cât ş i reconvers ia 64.

57. î n p l u s , s i s te m u l co te l o r d e l a p te a fo s t o rg a n i z at p e b a ze n aţ i -onale, pentru a se ev i ta , pr intre a l te le , de local izarea progres ivă a p ro d u c ţ i e i c ă t re z o n e l e c e l e m a i p ro p i c e c re ş t e r i i a n i m a l e l o r pentru lapte. cu toate acestea, în 2005, cea mai mare par te a pro -d u c ţ i e i d e l a p te e u ro p e n e, ş i a n u m e a p rox i m at i v 5 0 % , e ra d e j a concentrată pe 11 % din ter i tor iu l ue 65. r iscul pentru mediu este evident : unul d intre efec tele aşteptate a le dereglementăr i i ş i a le scăder i i preţur i lor este că produc ţ ia va f i ş i mai intensă în regiu-n i le cu randament r id icat , unde p re s i un e a as up ra me di ulu i e s te deja puternică , în t imp ce numeroşi crescător i d in zonele cel mai puţ in produc t ive, mai a les din regiuni le montane 66, vor f i nevoiţ i să părăsească profes ia .

58. î n 2 0 0 1 , co m i s i a re c u n o ş te a î n m o d i m p l i c i t r i s c u r i l e s o c i o e co -n o m i ce s a u d e m e d i u a s o c i a t e re s t r u c t u r ă r i i s e c to r u l u i , p r i n t re c a re î n p r i m u l râ n d ce l e re fe r i to a re l a m e nţ i n e re a p ro d u c ţ i e i î n „ regiuni le defavor izate a le comunităţ i i , mai a les în zonele mon-tane, unde costur i le de produc ţ ie sunt mai r id icate ş i produc ţ ia de lapte este adesea s ingura ac t iv i tate agr icolă posibi lă” [ t radu-c e r e n e o f i c i a l ă ] . d e a s e m e n e a , c o m i s i a c o n s i d e r a c ă „ o c o n c e n -t r a r e a p r o d u c ţ i e i d e l a p t e a r r i s c a s ă p r o v o a c e p r o b l e m e d e m e d i u i m p o r t a nte” [ t ra d u ce re n e o f i c i a l ă ] ş i a r co n d u ce, î n p l u s , „ la o standardizare a produselor ş i , ast fe l , la o scădere a ca l i tăţ i i lor ” 67 [ t raducere neof ic ia lă] .

63 comisia europeană, Development

in the structure of the agricultural

sector (evoluţia structurii sectorului

agricol), tv d(2007), 27 martie 2007.

64 chatellier, v., delattre, F.,

Les soutiens directs et le découplage

dans les exploitations agricoles

de montagne (ajutoarele directe

şi decuplarea pentru exploataţiile

agricole de munte), Économie rurale

nr. 288/iulie-august 2005.

65 comisia europeană,

Développement rural dans l’Union

européenne – Informations statistiques

et économiques – Rapport 2008

(dezvoltarea rurală în uniunea

europeană – informaţii statistice

şi economice – raport 2008),

decembrie 2008.

66 în noile state membre, micii

crescători care au reuşit să se

integreze în cadrul pieţei obţinând

cote de lapte riscă să fie cei dintâi

afectaţi de o scădere a preţurilor.


special nr. 6/2001 privind cotele de

lapte.

44


59. comisia a recunoscut că sunt necesare măsuri specif ice în zonele cele mai defavor izate (24 % din ter i tor iul ue, corespunzând pro -centului de 57 % din suprafaţa agricolă uti lă) , mai ales în zonele de munte. în special, ca urmare a bilanţului de sănătate 2008, restruc-turarea sectorului laptelui a devenit una dintre provocări le noi pe care statele membre le pot integra în programul lor de dez voltare rurală 68.

co m P e t i t i v i tAt e A P e P i e ţ e l e m o n d i A l e : u n o b i e c t i v c u r e P e r c u s i u n i Atât P e n t r u P r o d u c ăto r i , c ât ş i P e n t r u î n t r e P r i n d e r i l e d e P r e lu c r A r e

60. obiec t ivul de creştere a competi t iv i tăţ i i producător i lor de lapte europeni reprezintă nucleul reformei . real izarea acestui obiec t iv d e p i n d e d e c a p a c i t a t e a s e c t o r u l u i e u ro p e a n a l l a p t e l u i d e a s e a d a p t a l a ce re re a m o n d i a l ă d i n p u n c t u l d e ve d e re a l p re ţ u l u i ş i a l ca l i tăţ i i produselor.

61. pe n t r u c a p re ţ u r i l e e u ro p e n e s ă d e v i n ă co m p e t i t i ve , t re b u i e c a nivelul acestora să se apropie de cel a l preţur i lor mondiale, struc-tural infer ioare, cunoscându-se faptul că , din 2003, a jutoarele di -rec te ş i p lăţ i le supl imentare compensează par ţ ia l scăderea pre -ţ u r i l o r. l i b e r a l i z a re a a re c a e fe c t a c c e n t u a re a i n f l u e n ţ e i p i e ţ e i mondiale a untului ş i a laptelui praf asupra preţuri lor de producţie prac t icate în ue. convergenţa preţur i lor face inevitabi lă continu-a re a re s t r u c t u ră r i i , d e o a re ce s t r u c t u r i l e d e p ro d u c ţ i e e u ro p e n e sunt încă foar te difer ite de cele ale concurenţi lor extracomunitar i (a se vedea punc tul 37) . cu toate acestea, în ue-15, mar ja explo -a t a ţ i i l o r d i n s e c to r u l l a p te l u i n u e s te co re l a t ă î n m o d d i re c t c u d i m e n s i u n e a e fe c t i v u l u i a ce s to ra 6 9. s e co n s t at ă c ă ex p l o at aţ i i l e c a re p re z i n t ă m a r j e p oz i t i ve n u s u n t n e a p ă r a t ce l e m a i m a r i , c i ce le cu o densitate mai mare, cu randamente mar i ş i cu o unitate de lucru anuală redusă.

62. în ceea ce priveşte produsele, deşi ue este pe primul loc ca expor-tator de brânzetur i , vânzăr i le uniuni i pe piaţa mondială continuă să acopere, în majoritate, produsele de bază, ş i anume laptele praf ş i untul (date 2008) . î n t recut , producător i i europeni de ast fe l de produse nu erau competit iv i decât atunci când preţur i le la n ivel mondial erau r id icate. păstrarea unor cote de piaţă semnif icat ive p e p i a ţ a m o n d i a l ă p re s u p u n e d e c i u n ro l m a i i m p o r t a n t a l p ro -ducător i lor de brânzetur i ş i de a l te produse cu valoare adăugată mare, conform obiec t ivului l iberal izăr i i , care constă tocmai într- o mai mare or ientare a sec torului către piaţă .

68 decizia 2009/61/ce a consiliului

din 19 ianuarie 2009 de modificare

a deciziei 2006/144/ce privind

orientările strategice ale comunităţii

pentru dezvoltarea rurală (perioada

de programare 2007-2013) (jo l 30,

31.1.2009, p. 112).

69 o dezeconomie de scară apare

atunci când creşterea producţiei

nu mai este însoţită de o diminuare

a costurilor medii de producţie.

această situaţie intervine atunci

când oferta anumitor resurse este

fixă şi nu poate fi adusă cu uşurinţă

la nivelul necesar pentru a se obţine

eficienţă. aceasta poate fi cauzată de

slăbiciuni ale mediului operaţional

(condiţii climatice şi topografie)

sau de lipsa de eficacitate a unui

operator în raport cu alţii. a se vedea

macdonald, james m., o’donoghue,

erik j., mcbride, William d., nehring,

richard F., sandretto, carmen

l. şi mosheim, roberto, Profits,

costs and the changing structure of

dairy farming (profitul, costurile şi

structura schimbătoare ale activităţii

de creştere a animalelor pentru

lapte), United States Department of

Agriculture (ministerul agriculturii din

statele unite ale americii), Economic

Research Report No 47, septembrie

2007.


45


concluzii Şi recomandĂri

63. pol i t ica ue din domeniul laptelui a fost concepută în vederea rea-l izăr i i unei game complexe de obiec t ive, în specia l at ingerea echi-l ibrului p ieţei , s tabi l izarea preţur i lor laptelui ş i produselor lac tate, as igurarea unui n ivel de t ra i echitabi l producător i lor ş i îmbunătă-ţ i rea competit iv i tăţ i i produselor lac tate europene pe pieţele inter-naţionale. rapor tul cur ţ i i anal izează gradul de îndeplinire a acestor obiec t ive ş i at rage atenţ ia asupra ce lor mai impor tanţ i fac tor i d in ac tualul proces de l iberal izare a sec torului european a l laptelui .

e C h i l i b r u l p i e ţ e i

64. începând din 1984, cotele de lapte reprezintă cheia de boltă a politicii europene din domeniul laptelui . de la introducerea lor, ele au impus producţiei l imite stricte, dar nivelul lor s-a dovedit a fi mult timp prea r id icat în rapor t cu capacităţ i le de absorbţ ie a le pieţei . p lafoanele naţionale au fost f ixate pe baza unor ci fre istor ice de producţie, iar anumite cote naţionale – în special cea a i tal iei – au fost depăşite în mod sistematic.

65. sistemul cotelor a fost deci însoţit pentru o perioadă foar te îndelun-gată de excedente structurale subvenţionate. în urma creşterii preţu-r i lor mondiale, la sfârşitul exerciţ iului 2006 şi în 2007, pentru pr ima dată excedentele aproape că au dispărut. această s ituaţie nu putea f i considerată ca definit ivă, după cum s-a demonstrat prin reapariţ ia excedentelor în 2008 şi 2009.

66. pe piaţa l iberal izată pr in abolirea cotelor, capacităţi le de produc-ţie vor rămâne relativ r igide, iar producători i ar putea să nu f ie în măsură să se adapteze rapid la f luctuaţii le cererii . consil iul a decis să menţină instrumentul de inter venţie publică drept „plasă de si-guranţă”. cu toate acestea, din cauza dimensiunii sale reduse, plasa de siguranţă riscă să aibă o util itate l imitată în caz de criză majoră, neproporţională cu importanţa riscurilor de excedente cu care s-ar putea confrunta ue.

comisia trebuie să supravegheze în continuare evoluţia pieţei lap -telui şi produselor lactate, aplicând măsurile necesare pentru a se evita ca dereglementarea sectorului să ducă la recrearea unei situa-ţii de producţie excedentară. în caz contrar, obiectivul comisiei de a menţine un nivel minim de reglementare, de tip plasă de siguranţă, ar putea să se dovedească rapid imposibil de respectat.

r e c o m A n d A r e A n r . 1

46


p r e ţ u l l a p t e l u i

67. Fixarea preţului de refer inţă ş i a cotelor a permis as igurarea unei mar i s tabi l i tăţ i a preţur i lor nominale în decursul u l t imi lor două-ze c i d e a n i . d a t ă f i i n d i n f l a ţ i a , p re ţ u r i l e re a l e a u c u n o s c u t î n s ă o erodare semnif icat ivă în cursul acele iaş i per ioade ş i , în conse -cinţă , marje le producător i lor au fost considerabi l reduse. aceşt ia d in ur mă au fost supuş i unei pres iuni constante pentru a creşte ef ic ienţa ş i produc t iv i tatea , ce i mai puţ in ef ic ienţ i f i ind scoşi de pe piaţă , deş i acest fenomen a putut f i atenuat în anumite cazur i pr in capi ta l izarea cote lor. evoluţ i a p re ţur i lor de con s um p e ntru lapte şi pentru produsele lactate nu ref lectă neapărat modif icăr i le preţur i lor de produc ţ ie.

r e cunosc ând c ă pro cesul de formare a preţur i lor în dom eniul a l iment ar es te e x trem de comple x , cur tea apre cia z ă că aces t a t rebuie s ă f acă obie c tul unei monitor iz ăr i re gulate din p ar tea co m i s i e i . co m i s i a ş i s t a te l e m e m b r e t r e b u i e s ă s e a s i g u r e c ă o concentrare a întrepr inder i lor de pre lucrare ş i de dis tr ibuţ ie nu î i p lasea z ă p e pro ducător i i de lapte în s i tuaţ ia de a accep -t a or ice preţ ( p r i ce - ta ke r s) ş i nu l imitea z ă p osib i l i t atea consu -mato r i l o r f ina l i d e a b e n e f ic ia în m o d e chi t ab i l d e s c ă d e r i d e preţur i .


Ve n i t u r i l e p r o d u C ă t o r i l o r

68. î ntr -un contex t de depreciere genera lă a venitu lu i agr icol , c res -c ă t o r i i d i n s e c t o r u l l a p t e l u i ş i - a u m e n ţ i n u t , î n m e d i e , u n v e n i t u ş o r s u p e r i o r c e l u i o b ţ i n u t d e a l ţ i f e r m i e r i . d e f a p t , a j u s t a r e a s t r u c t u ra l ă e s te ce a c a re p e r m i te m e nţ i n e re a ve n i t u l u i s t at i s t i c mediu al producător i lor de lapte. ue-15 a pierdut jumătate dintre exploataţ i i le d in sec torul laptelui între 1995 ş i 2007.


47


69. această tendinţă de consol idare a produc ţ ie i ar t rebui să se con-t i n u e ş i c h i a r s ă s e a c c e l e r e z e , c u a t â t m a i m u l t c u c â t z o n e l e ce l e ma i de favo r i zate s e co nf r u nt ă c u re gre s u l s au c u d i s p a r i ţ i a produc ţ ie i ş i cu atât mai mult cu cât e s te v i z i b i lă o con ce ntrare a produc ţ ie i în zonele cu agr icultură intensivă . această evoluţ ie se poate dovedi nocivă pentru mediu ş i pentru struc tura socia lă a zonelor defavor izate în care produc ţ ia de lapte este una dintre puţ inele ac t iv i tăţ i agr icole posibi le.

î n ce e a ce p r i ve ş t e s e c to r u l l a p t e l u i , a t â t ve c h e a p o l i t i c ă d e sus ţ inere a preţur i lor, c ât ş i p ol i t ic a ac tuală de ajuto are dire c-te la venitur i sunt în prac t ică p ol i t ic i c are nu dispun de v reun o b i e c t i v s p e c i f i c , c u c a r a c te r te r i to r i a l s a u s o c i a l 70. av â n d î n ve dere imp or t anţa pro duc ţ ie i de lapte în e conomia agr icolă ş i impac tul aces teia asupra organiz ăr i i spaţ iului rural , cur tea re -comandă comisie i s ă aprof undeze re f le c ţ ia asupra s trate gi i lor c are t rebuie apl ic ate, p entru a f ace f aţ ă:

- p ro b l e m e l o r s p e c i f i c e d i n re g i u n i l e î n c a re p ro d u c ţ i a d e l a p t e este mai vulnerabi lă , mai a les în zonele montane;

- consecinţelor de mediu a le concentrăr i i geograf ice a produc ţ ie i de lapte.


Co m p e t i t i V i t a t e a p e p i e ţ e l e m o n d i a l e

70. poziţ ia ue în comer ţul mondial a l produselor lac tate nu a încetat s ă s e re s t r â n g ă d i n 1 9 8 4 . o b i e c t i v u l d e a - i f a c e c o m p e t i t i v i p e producător i i de lapte europen i s e a f lă î n ce ntru l e voluţ i e i ac tu-ale către l iberal izarea sec torului . conform acordur i lor omc, a ju-toarele europene pentru expor tul de produse lac tate s -au redus semnif icat iv în cursul u l t imi lor ani .

70 odată cu introducerea în 2005

a sistemului de plăţi unice, statele

membre aveau în măsură mai

mare posibilitatea de a direcţiona

acordarea ajutoarelor directe către

anumite teritorii, prin aplicarea

modelului regional. cu toate acestea,

în practică, decuplarea primei pentru

lapte şi a plăţilor suplimentare

nu a condus la nicio reorientare

a sprijinului către producătorii de

lapte prezenţi în zonele defavorizate.

decuplarea s-a tradus, în toate statele

membre ale ue-15, prin atribuirea

unui drept specific deţinătorilor de

cote de lapte sau printr-o creştere

a valorii unitare a drepturilor la plată

pe care deţinătorii de cote le posedau

deja.

48


71. de fapt , p iaţa mondială a produselor lac tate v izează în pr incipal produsele de bază, precum laptele praf ş i untul . producător i i eu-ropeni ai acestor produse au fost competit iv i pe pieţele mondiale doar atunci când preţuri le erau r idicate. în afara acestor perioade, e i au expor tat cu spr i j in de la bugetul comunitar.

72. d upă o per ioadă de creştere puter nică în u l t imi i ani , cererea de pe piaţa mondială este în scădere. de aceea, comisia a reactivat în 2009 s istemul de rest i tui r i la expor t , a l căror n ivel fusese stabi l i t la zero în 2007. această soluţ ie nu ar mai f i totuşi posibi lă pe ter-men mediu, dacă acorduri le de comer ţ internaţional af late în curs de negociere ar avea ca rezultat e l iminarea rest i tuir i lor la expor t . dez voltarea în v i i tor a expor tur i lor este condiţ ionată de evoluţ ia cerer i i mondiale ş i de capacitatea industr ie i ue de a o sat is face.

î n ce e a ce p r i ve ş te s e c to r u l e u r o p e a n a l l a p te l u i , p i aţ a m o n -dia lă va rămâne o p iaţă se cundară , la c are aces t a nu va putea avea acces de c ât în p er io a de l e în c are p re ţur i l e m ondia l e vor f i r id ic ate. d o ar pro ducător i i de brânzetur i ş i de a l te pro duse cu valo are adăugat ă mare îş i vor putea revendic a pro cente de p iaţ ă s t ab i l e . e s te d e ci in disp e ns ab i l p e ntr u co mis i e ş i s t ate -l e m e m b r e s ă î ş i c o n t i n u e e f o r t u r i l e î n v e d e r e a r e o r i e n t ă r i i p r o d u c ţ i e i d e l a p te , c u p r i o r i t a te c ă t r e s a t i s f a ce r e a n e vo i l o r p ieţe i inter n e europ en e ş i , comp lem ent ar, c ătre p ro duc ţ ia de b r ân z e tur i ş i d e a l te p ro dus e cu v a l o are a d ău g at ă m are, c are s ă p o at ă f i e xp or t ate f ără spr i j in buget ar.


prezentul raport a fost adoptat de curtea de conturi la luxemburg, în şedinţa sa din 23 iulie 2009.

Pentru Curtea de Conturi

vítor manuel da silva caldeira Preşedinte


49


A n e X A iP r o d u c ţ i A ş i co n s u m u l d e l A P t e î n u e

(în 1 000 de tone)

1984UE-15

(1)

1994UE-15

(1)

2004UE-25

(2)

2008UE-27

(2)

Producţia de lapte de vacă 136 247 120 179 136 752 150 647

Livrări 123 588(91 %)

111 515(93 %)

124 928(91 %)

134 346(89 %)

Producţia de lapte pentru consum 26 449 30 320 31 942 32 120

Producţia de untProducţie industrialăTotalConsumul de unt

2 6222 6571 893

1 7991 817n.d.

1 9792 0151 973

2 0722 1671 882

Producţia de brânzeturiProducţie industrială (din lapte de vacă)TotalConsumul de brânzeturi

4 5084 8824 201

5 6506 168n.d.

7 3998 3418 024

8 1639 5477 748

Producţia de lapte prafDegresatSemidegresat + integralZară prafTotalConsumul de lapte praf degresat

2 36486752

3 283n.d.

1 2321 001

522 285n.d.

89187073

1 834n.d.

92886470

1 862660 (3)

Producţia de lapte condensat şi concentrat 1 645 1 284 1 188 1 138

Producţia de cazeină şi cazeinat 127 111 122 137

S u r s e : (1) cronos, (2) comisia: răspunsurile statelor membre la chestionarul trimestrial şi (3) comisia: January 2009 dairy monthly.

50


A n e X A i id At e f u n d A m e n tA l e P r i v i n d c r e ş t e r e A A n i m A l e lo r P e n t r u l A P t e î n u e

Numărul de vaci (1 000) Numărul de producători de lapte (1 000) Şeptelul mediu (vaci pe producător) Randament pe vacă (kg)

1985 1995 2005 2007 1985 1995 2005 2007

Belgia 951,19 683,80 549,33 523,70 44,58 22,05 15,18 13,32 21,34 31,02 36,19 39,32 3 990,79 4 935,65 5 622,55 5 490,44

Danemarca 913,00 714,00 564,27 545,42 31,77 16,39 6,51 5,38 28,74 43,56 86,73 101,38 5 584,88 6 544,82 8 218,64 8 137,21

Germania n.d. 5 229,40 4 235,96 4 076,38 369,00 209,42 110,37 101,07 n.d. 24,97 38,38 40,33 n.d. 5 470,42 6 833,09 6 721,96

Grecia 218,91 185,00 167,92 150,00 73,42 28,00 9,78 n.d. 2,98 6,61 17,17 n.d. 3 499,34 4 127,03 5 000,00 4 819,40

Spania 1 880,20 1 281,00 1 001,92 903,00 n.d. 114,60 42,39 37,29 n.d. 11,18 23,64 24,22 n.d. 4 800,62 6 445,73 n.d.

Franţa 6 506,10 4 700,40 3 883,84 3 758,50 328,70 158,57 103,85 93,12 19,79 29,64 37,40 40,36 n.d. 5 406,56 6 334,43 6 344,43

Irlanda 1 495,20 1 220,79 1 081,96 1 058,21 76,70 42,10 23,82 21,32 19,49 29,00 45,42 49,63 3 894,13 4 380,03 4 631,79 6111,47

Italia 2 804,00 2 080,00 1 860,18 1 890,91 337,69 113,19 61,02 62,79 8,30 18,38 30,48 30,11 n.d. 5 046,73 5 958,20 5 581,96

Luxemburg 70,29 47,75 39,34 40,04 2,31 1,42 0,97 1,09 30,42 33,63 40,72 36,73 4 278,84 5 625,13 6 567,08 6 450,25

Ţările de Jos 2 333,00 1 777,00 1 433,20 1 468,30 61,31 40,06 23,53 24,51 38,06 44,36 60,91 59,91 5 379,34 6 356,22 7 298,47 7 247,40

Austria n.d. 706,49 535,79 521,68 n.d. 90,73 54,58 49,45 n.d. 7,79 9,82 10,55 n.d. 4 173,02 5 826,32 5 074,15

Portugalia n.d. 384,00 287,29 272,66 n.d. 86,00 15,86 13,50 n.d. 4,47 18,11 20,20 n.d. 4 583,33 6 361,56 n.d.

Finlanda n.d. 402,30 318,76 296,07 n.d. 32,36 16,94 14,39 n.d. 12,43 18,82 20,57 n.d. 8 212,78 7 775,04 7 744,07

Suedia n.d. 481,70 393,26 369,65 n.d. 17,74 8,55 7,10 n.d. 27,15 46,01 52,06 n.d. 6 859,04 8 206,20 8 163,25

Regatul Unit 3 256,47 2 631,93 2 065,07 1 978,00 52,88 36,68 26,31 28,14 61,58 71,76 78,49 70,29 4 956,41 5 578,63 7 073,20 6 899,29

UE-15 22 525,56 18 418,09 17 852,52 1 009,32 519,65 472,47 22,32 35,44 35,24 4 486,21 5 396,16 6 549,51 n.d.

Republica Cehă n.d. 713,00 440,50 416,52 n.d. n.d. 6,78 5,62 n.d. n.d. 64,97 74,11 n.d. 4 378,58 6 434,91 6 002,75

Estonia n.d. 185,40 115,23 107,84 n.d. n.d. 9,21 6,08 n.d. n.d. 12,51 17,74 n.d. 3 812,84 5 927,50 5 705,22

Cipru n.d. 29,50 24,25 23,70 n.d. n.d. 0,24 0,24 n.d. n.d. n.d. 98,75 n.d. 4 711,86 5 990,65 6 079,32

Letonia n.d. 291,90 172,36 182,32 n.d. n.d. 50,90 43,69 n.d. n.d. 3,39 4,17 n.d. 3 233,64 4 356,37 3 496,12

Lituania n.d. 586,00 493,89 398,37 n.d. n.d. 170,79 123,17 n.d. n.d. 2,89 3,23 n.d. 3 087,88 4 450,42 3 330,36

Ungaria n.d. 390,00 286,83 265,43 n.d. n.d. 16,25 12,17 n.d. n.d. 17,65 21,81 n.d. 5 054,95 6 767,51 5 442,59

Malta n.d. n.d. 7,27 8,08 n.d. n.d. 0,15 0,19 n.d. n.d. 49,12 42,53 n.d. n.d. 5 296,30 5 340,79

Polonia n.d. n.d. 2 853,74 2 767,78 n.d. n.d. 727,10 651,05 n.d. n.d. 3,92 4,25 n.d. n.d. 4 328,07 3 266,12

Slovenia n.d. n.d. 130,68 124,19 n.d. n.d. 19,71 19,20 n.d. n.d. 6,63 6,47 n.d. n.d. 5 479,59 4 525,34

Slovacia n.d. n.d. 193,20 177,22 n.d. n.d. 13,46 11,54 n.d. n.d. 14,35 15,36 n.d. n.d. 5 538,47 5 350,83

UE-10 4 717,95 4 471,45 1 014,58 872,95 4,63 5,10 3 958,77 4 830,06 3 866,06

Bulgaria n.d. n.d. n.d. 335,90 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 2 219,41

România n.d. n.d. n.d. 1 572,90 n.d. n.d. n.d. 1 012,40 n.d. n.d. n.d. 1,55 n.d. n.d. n.d. 1 168,03

UE-2 1 908,80 1 353,04



51


Numărul de vaci (1 000) Numărul de producători de lapte (1 000) Şeptelul mediu (vaci pe producător) Randament pe vacă (kg)

1985 1995 2005 2007 1985 1995 2005 2007

Belgia 951,19 683,80 549,33 523,70 44,58 22,05 15,18 13,32 21,34 31,02 36,19 39,32 3 990,79 4 935,65 5 622,55 5 490,44

Danemarca 913,00 714,00 564,27 545,42 31,77 16,39 6,51 5,38 28,74 43,56 86,73 101,38 5 584,88 6 544,82 8 218,64 8 137,21

Germania n.d. 5 229,40 4 235,96 4 076,38 369,00 209,42 110,37 101,07 n.d. 24,97 38,38 40,33 n.d. 5 470,42 6 833,09 6 721,96

Grecia 218,91 185,00 167,92 150,00 73,42 28,00 9,78 n.d. 2,98 6,61 17,17 n.d. 3 499,34 4 127,03 5 000,00 4 819,40

Spania 1 880,20 1 281,00 1 001,92 903,00 n.d. 114,60 42,39 37,29 n.d. 11,18 23,64 24,22 n.d. 4 800,62 6 445,73 n.d.

Franţa 6 506,10 4 700,40 3 883,84 3 758,50 328,70 158,57 103,85 93,12 19,79 29,64 37,40 40,36 n.d. 5 406,56 6 334,43 6 344,43

Irlanda 1 495,20 1 220,79 1 081,96 1 058,21 76,70 42,10 23,82 21,32 19,49 29,00 45,42 49,63 3 894,13 4 380,03 4 631,79 6111,47

Italia 2 804,00 2 080,00 1 860,18 1 890,91 337,69 113,19 61,02 62,79 8,30 18,38 30,48 30,11 n.d. 5 046,73 5 958,20 5 581,96

Luxemburg 70,29 47,75 39,34 40,04 2,31 1,42 0,97 1,09 30,42 33,63 40,72 36,73 4 278,84 5 625,13 6 567,08 6 450,25

Ţările de Jos 2 333,00 1 777,00 1 433,20 1 468,30 61,31 40,06 23,53 24,51 38,06 44,36 60,91 59,91 5 379,34 6 356,22 7 298,47 7 247,40

Austria n.d. 706,49 535,79 521,68 n.d. 90,73 54,58 49,45 n.d. 7,79 9,82 10,55 n.d. 4 173,02 5 826,32 5 074,15

Portugalia n.d. 384,00 287,29 272,66 n.d. 86,00 15,86 13,50 n.d. 4,47 18,11 20,20 n.d. 4 583,33 6 361,56 n.d.

Finlanda n.d. 402,30 318,76 296,07 n.d. 32,36 16,94 14,39 n.d. 12,43 18,82 20,57 n.d. 8 212,78 7 775,04 7 744,07

Suedia n.d. 481,70 393,26 369,65 n.d. 17,74 8,55 7,10 n.d. 27,15 46,01 52,06 n.d. 6 859,04 8 206,20 8 163,25

Regatul Unit 3 256,47 2 631,93 2 065,07 1 978,00 52,88 36,68 26,31 28,14 61,58 71,76 78,49 70,29 4 956,41 5 578,63 7 073,20 6 899,29

UE-15 22 525,56 18 418,09 17 852,52 1 009,32 519,65 472,47 22,32 35,44 35,24 4 486,21 5 396,16 6 549,51 n.d.

Republica Cehă n.d. 713,00 440,50 416,52 n.d. n.d. 6,78 5,62 n.d. n.d. 64,97 74,11 n.d. 4 378,58 6 434,91 6 002,75

Estonia n.d. 185,40 115,23 107,84 n.d. n.d. 9,21 6,08 n.d. n.d. 12,51 17,74 n.d. 3 812,84 5 927,50 5 705,22

Cipru n.d. 29,50 24,25 23,70 n.d. n.d. 0,24 0,24 n.d. n.d. n.d. 98,75 n.d. 4 711,86 5 990,65 6 079,32

Letonia n.d. 291,90 172,36 182,32 n.d. n.d. 50,90 43,69 n.d. n.d. 3,39 4,17 n.d. 3 233,64 4 356,37 3 496,12

Lituania n.d. 586,00 493,89 398,37 n.d. n.d. 170,79 123,17 n.d. n.d. 2,89 3,23 n.d. 3 087,88 4 450,42 3 330,36

Ungaria n.d. 390,00 286,83 265,43 n.d. n.d. 16,25 12,17 n.d. n.d. 17,65 21,81 n.d. 5 054,95 6 767,51 5 442,59

Malta n.d. n.d. 7,27 8,08 n.d. n.d. 0,15 0,19 n.d. n.d. 49,12 42,53 n.d. n.d. 5 296,30 5 340,79

Polonia n.d. n.d. 2 853,74 2 767,78 n.d. n.d. 727,10 651,05 n.d. n.d. 3,92 4,25 n.d. n.d. 4 328,07 3 266,12

Slovenia n.d. n.d. 130,68 124,19 n.d. n.d. 19,71 19,20 n.d. n.d. 6,63 6,47 n.d. n.d. 5 479,59 4 525,34

Slovacia n.d. n.d. 193,20 177,22 n.d. n.d. 13,46 11,54 n.d. n.d. 14,35 15,36 n.d. n.d. 5 538,47 5 350,83

UE-10 4 717,95 4 471,45 1 014,58 872,95 4,63 5,10 3 958,77 4 830,06 3 866,06

Bulgaria n.d. n.d. n.d. 335,90 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 2 219,41

România n.d. n.d. n.d. 1 572,90 n.d. n.d. n.d. 1 012,40 n.d. n.d. n.d. 1,55 n.d. n.d. n.d. 1 168,03

UE-2 1 908,80 1 353,04


52


rĂspunsurile comisiei rezumAt

cotele de lapte vor f i e l iminate la 1 apr i -l i e 2 0 1 5 , c o n f o r m d e c i z i e i c o n s i l i u l u i , î n b a z a av i z u l u i pa r l a m e n t u l u i d i n 2 0 0 3 . ac e a s t a s - a f u n d a m e n t a t , p r i n t re a l t e l e , p e c o n c l u z i i l e ş i r e c o m a n d ă r i l e r a p o r -t u l u i s p e c i a l n r. 6 / 2 0 0 1 a l cu r ț i i d e co n -t u r i eu ro p e n e (cc e ) . o b i e c t i v u l re fo r m e i s e c to r u l u i p ro d u s e l o r l a c t ate, l a fe l c a ş i re fo r m a p o l i t i c i i a gr i co l e co m u n e ( pac ) , î n g e n e r a l , a v i z a t o m a i b u n ă a d a p t a -r e a p r o d u c ț i e i l a c o n d i ț i i l e d e p i a ț ă . pr i n u r m a r e , m ă s u r i l e d e i n t e r v e n ț i e a u fo s t re d e f i n i te ş i a u fo s t i n t ro d u s e t re p -t a t p r e ț u r i d e i n t e r v e n ț i e m a i s c ă z u t e . î n c o m p e n s a ț i e , 5 m i l i a r d e d e e u r o a u f o s t d i s t r i b u i ț i p r o d u c ă t o r i l o r d e p r o -d u s e l a c t a t e c a a j u t o r d i re c t p e n t r u v e -n i t , î n f u n c ț i e d e p r o d u c ț i e . î n p r e z e n t , a j u t o r u l e s t e d e c u p l a t i n t e g r a l ş i e s t e co n d i ț i o n at d e re s p e c t a re a s t a n d a rd e l o r de mediu ş i a celor pr iv ind sănătatea pu-bl ică ş i cea animală (ecocondiț ional itate) . to a t e a c e s t e m ă s u r i a u v i z a t s t i m u l a r e a co m p e t i t i v i t ăț i i ş i s u s ț i n e re a p ro d u c ăto -r i lor de lapte să facă față v i i toarelor pro -vo c ă r i d e p e p i e ț e l e i n t e r n a ț i o n a l e , f u r -nizându- le, în acelaş i t imp, a jutor pentru venit pr in intermediul p lăț i lor d i rec te.

co m i s i a a co n ş t i e n t i z at p rovo c ă r i l e r i d i -c a t e d e p u n e r e a î n a p l i c a r e a u n e i a s e -m e n e a r e f o r m e . p r i n u r m a r e , m ă s u r i l e pr iv ind dez voltarea rurală cont inuă să f ie d isponibi le, în vederea susț iner i i restruc-t u r ă r i i ş i a d a p t ă r i i f e r m i e r i l o r l a n o i l e condiț i i de piață. recentul bi lanț de sănă-t ate a l re fo r m e i pac , p re c u m ş i p a c h e t u l e u ro p e a n d e re d re s a re e c o n o m i c ă o fe r ă p o s i b i l i t ă ț i s u p l i m e n t a r e s t a t e l o r m e m -b re p e n t r u s p r i j i n i re a s e c t o r u l u i p ro d u -s e l o r l a c t ate ş i c re e a z ă co n d i ț i i l e p e nt r u o t r a n z i ț i e u ş o a r ă , î n co n d i ț i i l e e x p i r ă r i i s istemului de cote.


5353


Fe r m i e r i i s - a u co n f r u nt at c u o vo l at i l i t a -te a p re ț u r i l o r l a p te l u i î n u l t i m i i d o i a n i , a c e s t e a î n r e g i s t r â n d o c r e ş t e r e r a p i d ă î n 2 0 0 7 , u r m a t ă d e o s c ă d e re s e m n i f i c a -t i v ă î n 2 0 0 8 . d e a s e m e n e a , p re ț u r i l e d e c o n s u m a l e p r o d u s e l o r l a c t a t e a u c r e s -c u t î n 2 0 0 7 , î n s ă n u a u s c ă z u t î n a ce e a ş i m ă s u ră î n 2 0 0 8 . ace a s t ă e vo l u ț i e a s i m e -t r i c ă a p re ț u r i l o r d e p ro d u c ț i e ş i a ce l o r d e c o n s u m a d a t n a ş t e r e l a p r e o c u p ă r i l e g a t e d e f u n c ț i o n a r e a m e c a n i s m e l o r co n c u re nțe i î n c a d r u l l a nț u l u i „ d e l a fe r-m ă l a c o n s u m a t o r ”. c o m i s i a a n a l i z e a z ă s i tuaț ia cu atenț ie.

i i .bi lanțul de sănătate a refor mei pac a re -p re z e n t a t u n p a s î n p l u s s p re o p o l i t i c ă agr icolă comună mai adaptată condiț i i lor d e p i a ț ă , î n c a d r u l c ă r e i a a j u t o a r e l e d i -r e c t e d e c u p l a t e j o a c ă u n r o l i m p o r t a n t î n a s i g u ra re a ve n i t u r i l o r fe r m i e r i l o r ş i î n ca re ins t r um ente le d e spr i j in a l p i ețe i a r t rebui să a ibă un rol mai puț in însemnat . d u p ă b i l a n ț u l d e s ă n ă t a t e a l r e f o r m e i pa c , i n s t r u m e n t e l e d i n s e c t o r u l i m p o r -t u r i l o r s u n t a p l i c a b i l e , î n co n t i n u a re , c a mecanisme de inter venție. pr imele pentru produse lac tate ş i plăț i le supl imentare au fost e l iminate începând cu 2007 , ce l mai târ z iu. sumele aferente au fost inc luse în c a d r u l s i s t e m u l u i u n i c d e p l ă ț i . pr i n u r -mare, producător i i de produse lac tate nu m a i p r i m e s c n i c i u n a j u t o r l e g a t d e p ro -pr ia produc ț ie de lapte.

iv.tr e b u i e s u b l i n i a t f a p t u l c ă , d u p ă c u m a menț ionat comis ia în răspuns la rapor-t u l s p e c i a l n r. 6 / 2 0 0 1 a l c u r ț i i d e c o n -t u r i e u r o p e n e p r i v i n d c o t e l e d e l a p t e , a d a p t a re a p ro d u c ț i e i d e l a p t e l a n i ve l u l p ro d u c ț i e i i n t e r n e n u a fo s t u n o b i e c t i v pol i t ic ş i n ic i unul economic.

c o m i s i a c o n s i d e r ă c ă m ă s u r i l e i n t e r n e p r i v i n d e l i m i n a r e a e x c e d e n t e l o r d e u n t au fost indispensabi le în t recut ş i că s -au dovedit mij loace ef ic iente de menținere a stabi l i tăț i i ş i de evitare a unor inter venți i p u b l i c e m a i c o s t i s i t o a re . cu t o a t e a c e s -t e a , ț i n â n d c o n t d e r e d u c e r e a p r e ț u l u i d e i n t e r v e n ț i e p e n t r u u n t ş i d e m o d i f i -căr i le core s p un zătoare a le con di ț i i lor de p e p i a ț ă , a j u to r u l a fo s t re d u s l a ze ro î n 2 0 0 7 . s e c t o r u l p r o d u s e l o r d e c o f e t ă r i e b e n e f i c i ază î n p re ze nt de p re țur i a le un -tului s imilare prețului net anter ior (prețul net a l a jutorului ) .

s istemele de e l iminare a excedentelor de unt au fost abrogate de bi lanțul de sănă-tate, în t imp ce s istemele apl icabi le în ca-zul laptelui praf degresat au dobândit un c a r a c t e r d i s c r e ț i o n a r, c o m i s i a f i i n d c e a care evaluează opor tunitatea acestora în func ț ie de condiț i i le speci f ice existente.

v.stabi l i tatea prețur i lor nominale ş i scăde -re a p re ț u r i l o r re a l e e s te u n fe n o m e n î n -tâ lnit în mai multe sec toare, ş i nu doar în c e l a l l a p t e l u i . pro d u c ă t o r i i d e l a p t e n u a u fo s t s i n g u r i i c a r e s - a u c o n f r u n t a t c u a b s e n ț a u n o r „ p re ț u r i s t a b i l e î n t e r m e n i r e a l i ”, a s t f e l c u m d e s c r i e c u r t e a a c e s t fenomen.

î n p l u s , d i n a m i c a p re ț u r i l o r t re b u i e e va -l u a t ă ş i p r i n p r i s m a e v o l u ț i i l o r d e p e p i a ț a i n te r n a ț i o n a l ă , i a r d i fe re n țe l e f a ț ă de prețur i le prac t icate pe piața mondială t rebuie reduse.

rĂspunsurile comisiei

54


vii .o s e r i e d e f a c t o r i a u i n f l u e n ț a t p o z i ț i a re lat ivă a ue în ca l i tate de expor tator ş i , nu în ult imul rând, capacitatea spor ită de produc ț ie a anumitor țăr i ter țe. cu toate a c e s t e a , î m p r e u n ă c u e f e c t e l e r e f o r m e -l o r r e c e n t e , a c e s t e e l e m e n t e a u î n c u r a -jat producător i i d in ue să se concentreze p e d e z vo l t a re a ş i e x t i n d e re a u n o r p i e ț e c u v a l o a r e r i d i c a t ă p e n t r u p r o d u s e l e î n c a z u l c ă r o r a e u r o p a a r e u n a v a n t a j competit iv mai durabi l , precum sec torul brânzetur i lor.

vii i .• Comis ia semnalează faptu l că vo lat i l i -tatea p iețe i poate conduce atât l a p e n u -r i i , cât ş i la excedente.

• PAC d i s pune d e o s e r i e d e i n s t r u -m e n t e , î n s p e c i a l î n d o m e n i u l d e z v o l -t ă r i i r u r a l e , c a r e , p e l â n g ă p r o m o v a r e a c o m p e t i t i v i t ă ț i i , u r m ă r e s c s ă p r e v i n ă abandonarea terenur i lor agr icole, să pro -tejeze ş i să amelioreze cal i tatea mediului , să integreze mai bine ac t iv i tatea agr icolă î n c o n t e x t u l s o c i o - e c o n o m i c a l z o n e l o r rurale ş i să spr i j ine restruc turarea sec toa-re lor celor mai expuse schimbăr i i .

• S ec to ru l p roduse lo r l a c t a te a l UE sec o n f r u n t ă c u o c o n c u re n ț ă c a re p ro v i n e d i n m a i m u l t e s u r s e , r e s p e c t i v s e c t o r u l produselor lactate din alte păr ț i a le lumii , dar ş i din existența unor produse s imilare în europa. Fiecare sec ț iune a acestui sec-tor ex trem de divers t rebuie să ident i f ice ş i s ă d e z v o l t e o s t r a t e g i e p e n t r u a f a c e față acestor provocăr i .

iX.• Comisiavacontinuasămonitorizezeîn-deaproape evoluț i i le înregistrate în acest s e c t o r. î n a c e s t s e n s , r a p o a r t e l e p r i v i n d piața , care t rebuie îna intate par lamentu-lui ş i consi l iu lui în 2010 ş i 2012 vor ofer i i n d i c i i u t i l e c u p r i v i re l a p ro d u c ț i e ş i l a e vo l u ț i i l e p i e ț e i , î n c o n t e x t u l a p ro p i e r i i expirăr i i regimului cotelor în 2015.

î n urma unei sol ic i tăr i a consi l iu lui euro -pean, la 22 iu l ie 2009, comis ia a adoptat o c o m u n i c a r e i n t i t u l a t ă „ s i t u a ț i a p i e ț e i p r o d u s e l o r l a c t a t e î n 2 0 0 9 ” [co m ( 2 0 0 9 ) 3 8 5 ] , c a re a i n c l u s o p ț i u n i l e p o s i b i l e d e stabi l izare a pieței , respec tând, în acelaş i t imp, rezultatele bi lanțului de sănătate a l re for me i pac. con s i l i u l va d i s cuta comu-nicarea în septembrie 2009.

• Un G rup l a n i ve l î na l t 1 p r i v i n d c o m -p e t i t i v i t a t e a i n d u s t r i e i a g r o a l i m e n t a r e a p r o p u s r e c e n t o s e r i e d e i n i ț i a t i v e p e c a r e c o m i s i a i n t e n ț i o n e a z ă s ă l e p u n ă î n a p l i c a r e î n l u n i l e u r m ă t o a r e . a c e s t e in i ț iat ive fac par te din punerea în apl ica-re a fo i i de parcurs pr iv ind îmbunătăț i rea func ț ionăr i i lanțulu i de aproviz ionare cu p r o d u s e a l i m e n t a r e c a r e a f o s t p r e z e n -t a t ă d e c ă t re co m i s i e l a s f â r ş i t u l a n u l u i 2 0 0 8 î n co m u n i c a re a s a „ pre ț u r i l e l a a l i -m e n te î n eu ro p a” [co m ( 2 0 0 8 ) 8 2 1 f i n a l ] . pr intre ce le c inc i componente pr inc ipale a le foi i de parcurs, convenite de consi l iu l d in decembr ie 2008, a fost ş i cea pr iv ind supravegherea permanentă la n ivel euro -pean a prețur i lor la a l imente ş i a lanțului d e a p r o v i z i o n a r e . a c e s t i n s t r u m e n t d e

1 principalul rol al grupului la nivel înalt (prezidat

de unul din vice-preşedinții comisiei, cu participarea comisarilor

responsabili de agricultură şi dezvoltare rurală, protecția

consumatorilor şi sănătate) a fost de a furniza consiliere comisiei

europene în vederea consolidării şi promovării unui rol de prim

plan din partea industriei agroalimentare europene. acesta a

fost creat pentru a da un impuls politic procesului şi pentru a

oferi o platformă pentru discutarea recomandărilor specifice

privind sectorul (însă nu pentru urmărirea dinamicii dintre

prețurile de producție şi cele de consum). grupul urmăreşte

reunirea principalelor părți interesate din industria alimentară.

reprezentarea a fost la cel mai înalt nivel.



5555


monitor izare ar t rebui să ofere informați i m a i f i a b i l e c o n s u m a t o r i l o r, a u t o r i t ă ț i l o r p u b l i c e ş i o p e r a t o r i l o r d e p e p i a ț ă ş i , a s t f e l , s ă a b o r d e z e p r o b l e m a l i p s e i d e t r a n s p a r e n ț ă a p r e ț u r i l o r ş i s ă p e r m i t ă o mai bună cunoa ştere a efec te lor regle -mentăr i i asupra lanțului de aproviz ionare cu produse al imentare. la sfârş i tul anului 2 0 0 9 , co m i s i a v a p re z e n t a u n r a p o r t d e monitor izare pr ivind această foaie de par-curs. î n plus, la începutul luni i iu l ie 2009, s u b g r u p u l p r i v i n d p ro d u s e l e a l i m e n t a re d i n c a d r u l r e țe l e i e u ro p e n e î n d o m e n i u l concurenței a pr imit recomandarea real i -zăr i i unui sondaj rapid a l p iețe lor produ-selor lactate, în vederea st imulăr i i ş i coor-donăr i i cu leger i i de date ş i monitor izăr i i s imultane de către autor i tăț i le naț ionale d i n d o m e n i u l c o n c u r e n ț e i . î n p l u s , c a p a r t e c o m p o n e n t ă a e xe rc i ț i u l u i d e m o -nitor izare a pieței cu amănuntul , comis ia a n a l i ze a z ă , d e a s e m e n e a , c e l e m a i b u n e p ra c t i c i d i n s t ate l e m e m b re c u p r i v i re l a r e l a ț i i l e d i n t r e f u r n i z o r i ş i c o m e r c i a n ț i i cu amănuntul . ac t iv i tatea va f i încheiată până la s fârş i tul anului 2009.

î n p r e z e n t , c o n c e n t r a r e a e s t e m u l t m a i impor tantă la nivelul pieței cu amănuntul decât la n ivelul sec torului de prelucrare.

• Comis ia a acordat atenț ie problemelorzonelor defavorizate încă din 2005, ț inând seama, pr intre a l te le, de r apor tul specia l nr. 4/2003 a l cur ț i i de contur i . discuț i i le , încă în desfăşurare, s -au concret izat deja în modif icăr i a le cadrului legis lat iv cu pr i-v i re la aceste regiuni [a se vedea comuni-c a re a re ce nt ă a co m i s i e i co m ( 2 0 0 9 ) 1 6 1 d i n 2 1 a p r i l i e 2 0 0 9 ] . s i t u a ț i a s p e c i f i c ă a zonelor montane va f i abordată pr intr-un document de lucru a l ser v ic i i lor comis ie i care va f i prezentat în noiembrie 2009.

î n c e e a c e p r i v e ş t e c o n s e c i n ț e l e a s u p r a m e d i u l u i a l e o r i c ă re i c o n c e n t r ă r i t e r i t o -r i a l e a p r o d u c ț i e i , c o m i s i a e s t e c o nv i n -s ă c ă a c ț i u n e a a r t re b u i s ă s e d e s f ă ş o a re l a d o u ă n i ve l u r i : ( i ) l a n i ve l l e gi s l at i v, î n paralel cu monitor izarea respec tăr i i s tan-dardelor de protec ț ie a mediulu i ş i a bu-n e l o r p ra c t i c i î n d o m e n i u l a gr i c u l t u r i i ş i protec ț ie i mediului , care să condiț ioneze acordarea a jutoarelor d i rec te ş i a a jutoa-re l o r d i n c a d r u l ce l e i d e - a d o u a a xe p r i -v ind dez voltarea rurală ; ( i i ) la nivelul cre -ăr i i de st imulente pr in introducerea unor p r a c t i c i a g r i c o l e m a i e c o l o g i c e , p re c u m m ă s u r i l e a gr i co l e ş i d e m e d i u d i n c a d r u l componentei de dez voltare rurală .

• Comi s i a e s te de aco rd că a s igu ra reacal i tăț i i ş i a sat is fac ț ie i consumator i lor ş i u t i l i z ato r i l o r e u ro p e n i d e p ro d u s e l a c t a -te sunt esenț ia le pentru garantarea unui venit durabi l pentru producător i . aceasta recunoaşte impor tanța sat is facer i i nevo -i l o r c o n s u m a t o r i l o r î n c a z u l u n e i g a m e v a r i a t e d e p r o d u s e c u v a l o a r e r i d i c a t ă ş i p ro d u s e d e b a z ă , n e c e s i t a t e a e x p l o a -t ă r i i t u t u r o r c o m p u ş i l o r l a p t e l u i , i n c l u -s i v a p r o t e i n e l o r ş i a g r ă s i m i l o r, ş i i a î n c o n s i d e r a r e d i v e r s i t a t e a c o n d i ț i i l o r d e p ro d u ce re a l a p t e l u i p e î n t re g te r i to r i u l comunităț i i .


56


introducere

3.Prima l iniuță:tr e b u i e s u b l i n i a t , a s t f e l c u m a p r e c i z a t ş i c o m i s i a î n c a d r u l r a p o r t u l u i s p e c i a l n r. 6 / 2 0 0 1 a l cu r ț i i d e co nt u r i eu ro p e n e pr iv ind cotele de lapte, faptul că „din de -c i z i i l e co n s i l i u l u i re z u l t ă c u c l a r i t a t e c ă a d a p t a r e a n i v e l u l u i p r o d u c ț i e i d e l a p t e l a n i ve l u l co n s u m u l u i i n te r n n u a re p re -zentat un obiec t iv pol it ic ş i nic i unul eco -nomic ” (a se vedea răspunsur i le comis ie i l a p u n c t e l e 6 8 - 6 9 d i n r a p o r t u l s p e c i a l nr. 6/2001) .

A treia l iniuță: având în vedere expirarea cotelor de lap -te, comisia a propus iar consi l iu l ş i par la-m e n t u l eu ro p e a n a u a cce p t a t o c re ş te re progres ivă ş i p lani f icată a cotelor. aceas-t a va p e r m i te p ro d u c ăto r i l o r d e l a p te s ă s e a d a p t e z e l a n o u a s i t u a ț i e î n c a d r u l unei per ioade de t ranzi ț ie care să permi-tă o adaptare uşoară de la momentul ac -tual până la 1 apr i l ie 2015.

î n p l u s , a d a p t a re a s t r u c t u r i l o r e x p l o a t a -ț i i lor agr icole la noi le opor tunităț i de pe p i a ț ă s a u l a s c h i m b ă r i l e d e p o l i t i c ă e s te susț inută, în mare măsură, pr in f inanțarea ofer i tă pentru dez voltarea rurală .

A patra l iniuță:p r e ț u l e s t e u n u l d i n f a c t o r i i c a r e p o t î m b u n ă t ă ț i c o m p e t i t i v i t a t e a p r o d u s e l o r u e p e p i e ț e l e i n t e r n a ț i o n a l e , î n s ă î n c a -d r u l a n u m e ro a s e s e gm e nte d e p ro d u s e, a l ț i fac tor i , precum carac terul inovator a l p ro d u s e l o r ş i a s i g u r a re a u n e i c a l i t ă ț i r i -d icate, sunt esenț ia le pentru sat is facerea nevoi lor consumator i lor ş i ut i l izator i lor.

8.s c h i m b ă r i l e d e l a n i v e l u l p o l i t i c i i n u i n f l u e n ț e a z ă d o a r b u g e t u l u e ş i fe r m i e -r i i c a re p r i m e s c a j u to a re d i re c te . Ț i n â n d cont de scăderea prețur i lor inst ituționale, prețur i le pe piață vor sufer i , ş i e le, o ajus-tare în func ț ie de cerere ş i ofer tă , consu-m a t o r i i t re b u i n d, l a r â n d u l l o r, s ă b e n e -f i c i e z e d e p r e ț u r i d e p i a ț ă m a i s c ă z u t e , î n f u n c ț i e d e e f i c i e n ț a m e c a n i s m u l u i d e t ransmitere a prețur i lor.

î n p l u s , a c e a s t a a r e d u s c o s t u r i l e a t â t p e nt r u s t ate l e m e m b re, c ât ş i p e nt r u i n -dustr i i le care vând produsele ş i /sau folo -s e s c p r o d u s e l e c a r e b e n e f i c i a z ă d e a j u -tor. î n p lus, schimbarea de pol i t ică oferă o m a i b u n ă p oz i ț i e d e n e g o c i e re î n t r - u n contex t mult i latera l .

10.-11.pr i m e l e p e nt ru p rod u s e l ac t ate ş i p l ăț i l e s u p l i m e nt a re a u fo s t e l i m i n ate î n ce p â n d c u 2 0 0 7 , ce l m a i t â r z i u . s u m e l e a fe re n te a u fo s t i n c l u s e î n c a d r u l s i s te m u l u i u n i c de plăț i . pr in urmare, producător i i de pro-duse lac tate nu mai pr imesc nic iun ajutor legat de propr ia produc ț ie de lapte.

c o m i s i a c o n s i d e r ă c ă o c o m p a r a ț i e î n -t re costur i le tota le impl icate de sec torul p ro d u s e l o r l a c t a t e î n 2 0 0 5 ş i î n 2 0 0 7 a r t r e b u i s ă a i b ă l a b a z ă t o t a l i t a t e a c h e l -t u i e l i l o r a n g a j a t e , i n d i f e r e n t d e m o d a -l i t a t e a d e f i n a n ț a r e ( c r e d i t e b u g e t a r e a n u a l e , c h e l t u i e l i n e g a t i v e s a u v e n i t u r i a l o c a te – a u fo s t e fe c t u a te m o d i f i c ă r i l a t ratamentul venitur i lor a locate din buge -t u l p e nt r u 2 0 0 7 ) . î n b a z a u n o r c h e l t u i e l i to t a l e d e 3 , 2 0 2 m i l i a rd e d e e u ro d i n b u -getul pentru anul 2005 ş i a unei est imăr i de 4 ,875 mil iarde de euro în 2007, rezultă o creştere de 52 %.

d e a s e m e n e a , c re ş te re a c h e l t u i e l i l o r b u -getare între 2005 şi 2007 a rezultat în urma procesului de ex t indere a comunităț i lor.



57


observAȚii

14. astfel cum s-a menționat deja în legătură c u p u n c t u l 3 , a r t r e b u i s ă s e f a c ă t r i m i -te re l a ră s p u n s u r i l e co m i s i e i l a r a p o r t u l special nr. 6/2001 al cur ț i i de contur i pr i -v i n d co te l e d e l a p te. co m i s i a a s u b l i n i at c ă „ e s te c l a r, d i n d e c i z i i l e co n s i l i u l u i , c ă adaptarea nivelului produc ției de lapte la n ivelul consumului intern nu a reprezen -tat un obiec t iv pol i t ic ş i n ic i unul econo -mic ” (a se vedea răspunsur i le comis ie i la p u n c t e l e 6 8 - 6 9 d i n r a p o r t u l s p e c i a l n r. 6/2001) .

caseta 2a doua căsuță : pentru moment, este pre -matură real izarea unui s tudiu deta l iat cu p r i v i r e l a e f e c t u l d e c u p l ă r i i a j u t o a r e l o r a s u p ra a b a n d o n u l u i p ro d u c ț i e i d e l a p te, î n s p e c i a l ț i n â n d u - s e c o n t d e f a p t u l c ă decuplarea a intrat în v igoare în anul ca-l e n d a r i s t i c 2 0 0 6 ( c h e l t u i e l i l e p r e v ă z u t e î n b u g e t u l d i n 2 0 0 7 ) . p l a n u l d e e va l u a re a l d g a g r i p e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 9 - 2 0 1 1 p re ve d e o e v a l u a re a e fe c t e l o r d e p i a ț ă a le decuplăr i i par ț ia le care a fost lansată î n a c e s t a n , v i z â n d s ă a n a l i z e z e e f e c t e -l e d e p i a ț ă a l e s c h e m e l o r d e a j u to r c a re a u ră m a s c u p l a te s a u p a r ț i a l c u p l a te . s e a ş te a p t ă c a a ce s t co nt ra c t s ă f i e s e m n at î n t o a m n a a n u l u i 2 0 0 9 , i a r e v a l u a r e a s ă f ie e fec tuată în 2010. î n p lus, pentru pe -r i o a d a 2 0 1 0 - 2 0 1 1 , s u n t p ro g r a m a t e a l t e două evaluăr i pr iv ind efec tele spr i j inului direc t asupra venitur i lor ş i , respec tiv, pr i -v ind sec torul produselor lac tate.

16.câ n d a fo s t i n s t i t u i t s i s te m u l co te l o r d e lapte, pentru majoritatea statelor membre a fo s t f i x at ă o c a nt i t ate to t a l ă g a ra nt at ă co re s p u n z ăto a re l a p te l u i l i v rat î n c u r s u l anului 1981, p lus 1% [ar t icolul 5c a l inea-tul (3) din regulamentul (cee) nr. 804/68, astfel cum acesta a fost modif icat de ar t i -colul 1 din regulamentul (cee) nr. 856/84 al consi l iului ] . pentru a lua în considerare c i rcumstanțele specia le a le produc ț ie i de lapte din i r landa ş i i ta l ia , cantităț i le tota-le garantate pentru aceste state membre s - a u b a z a t p e l i v r ă r i l e d i n 1 9 8 3 ( î n c e e a ce pr iveşte i ta l ia , a se vedea consideren-t u l 9 d i n r e g u l a m e n t u l (c e e ) n r. 8 5 6 / 8 4 a l consi l iu lui ) . î n consecință , i ta l ia a fost t ratată preferenția l în rapor t cu a lte state m e m b re. c re ş te re a p ă r ț i i n e u t i l i z ate d i n cotă în regatul unit , suedia ş i Franța are expl icaț i i d i fer i te : de exemplu, neut i l i za-rea în tota l i tate în Franța este provocată de s i s te mul de g e s t i on are s t r i c tă a cote -lor, apl icat de administraț ia f ranceză.

17.astfe l cum s-a expl icat deja în răspunsul l a p u n c t u l 1 6 , co n s i l i u l a f i x a t , î n 1 9 8 4 , n ive lu l cote lor pentru s tate le membre în func ț ie de o bază comună.

ca urmare, comis ia a pr imit mandatul de a g e s t i o n a c a n t i t ă ț i l e p ro d u s e î n c a d r u l cotelor.

pr incipalul scop al cotelor a fost de a l imi-t a p ro d u c ț i a ş i , î n co n s e c i nț ă , d e a p u n e c a p ă t a c u m u l ă r i i s t o c u r i l o r d e u n t ş i d e l a p te p ra f, c a re at i n s e s e ră n i ve l u r i exce -s ive. de exemplu, la s fârş i tul anului 1986, stocur i le totale de unt erau de 1,3 mil ioa-ne de tone, care reprezintă 59 % din cele 2 , 2 m i l i o a n e d e to n e p ro d u s e î n a n u l re -spec t iv, comparat iv cu stocur i le din 2007, c a r e s e r i d i c ă l a p u ț i n p e s t e 8 0 0 0 0 d e tone sau 4 % din produc ț ia de unt a ue.


58


o b i e c t i v u l d e a r e d u c e s t o c u r i l e a f o s t a t i n s ş i , î n c o n s e c i n ț ă , n u s e m a i p u t e a v o r b i d e s p r e s u r p l u s u r i s t r u c t u r a l e impor tante.

î n p l u s , î n c a d r u l s i s t e m u l u i d e c o t e , produc ția de unt ş i de lapte praf degresat n u a fo s t co n s i d e rat ă n i c i o d at ă u n e xce -d e n t d e p ro d u c ț i e ; e s te o m o d a l i t a te d e u t i l i z a re a l a p t e l u i , n e c e s a r ă p e n t r u n e -voi le pieței interne, însă este, totuş i , mai f ragi lă , mai expusă concurenței ex terne ş i m a i p u ț i n p ro f i t a b i l ă . ace a s t ă p ro d u c ț i e nu va d ispărea , însă l ipsa a jutorulu i o va face mai puț in atrac t ivă .

18.a se vedea răspunsul la punc tul 14 .

21.c o m i s i a c o n s i d e r ă c ă m ă s u r i l e i n t e r -n e p r i v i n d e l i m i n a r e a e x c e d e n t e l o r d e u n t a u f o s t i n d i s p e n s a b i l e î n t r e c u t ş i c ă s - a u d o v e d i t m i j l o a c e e f i c i e n t e d e m e n ț i n e r e a s t a b i l i t ă ț i i ş i d e e v i t a r e a unor inter venț i i publ ice mai cost is i toa-re . cu t o a t e a c e s t e a , ț i n â n d c o n t d e re -d u c e r e a p r e ț u l u i d e i n t e r v e n ț i e p e n t r u u n t ş i d e m o d i f i c ă r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e a le condiț i i lor de pe piață , a jutorul a fost re d u s l a ze ro î n 2 0 0 7 . s e c to r u l p ro d u s e -lor de cofetăr ie benef ic iază în prezent de p re ț u r i a l e u n t u l u i s i m i l a re p re ț u l u i n e t anter ior (prețul net a l a jutorului ) .

s istemele de e l iminare a excedentelor de unt au fost abrogate de bi lanțul de sănă-tate, în t imp ce s istemele apl icabi le în ca-zul laptelui praf degresat au dobândit un c a r a c t e r d i s c r e ț i o n a r, c o m i s i a f i i n d c e a care evaluează opor tunitatea acestora în func ț ie de condiț i i le speci f ice existente.

26.co m p a rat i v c u te n d i nț a p e nt r u p re ț u r i l e l a e c h i v a l e n t l a p t e p e p i a ț a m o n d i a l ă , p r e ț u l l a p t e l u i e u r o p e a n a f o s t f o a r t e stabi l dator i tă d i fer i te lor instrumente de gest ionare.

27.stabi l i tatea prețur i lor nominale ş i scăde -re a p re ț u r i l o r re a l e e s te u n fe n o m e n î n -tâ lnit în mai multe sec toare, ş i nu doar în c e l a l l a p t e l u i . pro d u c ă t o r i i d e l a p t e n u a u fo s t s i n g u r i i c a r e s - a u c o n f r u n t a t c u a b s e n ț a u n o r „ p re ț u r i s t a b i l e î n t e r m e n i r e a l i ”, a s t f e l c u m d e s c r i e c u r t e a a c e s t fenomen.


33.r a p o r t u l e l a b o r a t d e u n i t a t e a r i c a d i n c a d r u l co m i s i e i , d e n u m i t „ E U D a i r y Fa r m E c o n o m i c s ” (2009) arată că venitur i le fer -melor de lapte specia l izate, expr imate în termeni de valoare adăugată netă pe uni -tatea de lucru în ter meni rea l i depăşeşte m e d i a t u t u ro r fe r m e l o r p e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 0 - 2 0 0 6 . cu to ate a ce s te a , p ro f i t u l p e u n i t a t e a d e l u c r u ( s u m a e s t i m a t ă c a r ă -m a s ă d u p ă r e m u n e r a r e a t u t u r o r f a c t o -r i l o r d e p r o d u c ț i e ) a l f e r m e l o r d e l a p t e specia l izate din ue-15 a fost peste medie n u m a i î n c e p â n d d i n a n u l 2 0 0 5 . î n f i n e , ve n i t u l p e u n i t a t e a d e l u c r u a l fe r m e l o r de lapte specia l izate din ue-15 a crescut , î n p e r i o a d a 1 9 9 8 - 2 0 0 5 , î n a c e l a ş i r i t m c a ş i p e n t r u m e d i a t u t u r o r f e r m e l o r [ î n t e r m e n i r e a l i , a s e v e d e a r a p o r t u l „ M i l k m a r g i n s ' e v o l u t i o n i n t h e E u r o p e a n U n i o n ( 1 9 9 8 - 2 0 0 5 ) ” ] . î n u e - 1 0 , a ce a s t ă c re ş te re este cea mai mare pentru fermele de lap -te specia l izate.



59


A treia l iniuță: e s t e n o r m a l c ă p a r t e a d e a j u t o r a c r e s -c u t c a p ro p o r ț i e d i n ve n i t u l fe r m e l o r d e l a p te î nt re 2 0 0 0 ş i 2 0 0 6 , d at f i i n d f a p t u l că pr ima pentru lapte a compensat prețul de inter venț ie mai redus. ajutorul d i rec t e s t e c a l c u l a t p e k i l o g r a m u l d e l a p t e i n -c l u s î n c o t ă l a o d a t ă d e r e f e r i n ț ă . e s t e logic să existe di ferențe între producător i ş i î n t r e s t a t e l e m e m b r e , î n t r u c â t e x i s t ă di ferențe a le struc tur i lor, a le dimensiuni-lor cotelor etc.

45.î n t imp ce anal iza noastră demonstrează că ex istă o oarecare produc ț ie supl imen-tară după expirarea cotelor, acest rezultat se bazează pe anumite ipoteze refer itoare la ue ş i la prețur i le de piață la nivel mon-dial , precum şi la încheierea acordului de dez voltare doha.

54.c r i z a f i n a n c i a r ă ş i e c o n o m i c ă d e l a n i -ve l m o n d i a l , d i n 2 0 0 8 ş i 2 0 0 9 , re p re z i n -t ă u n f a c to r fo a r te i m p o r t a n t î n ce e a ce pr iveşte scăderea cerer i i pe piețele inter-ne ş i ex terne.

p l a f o a n e l e d e i n t e r v e n ț i e ( a p l i c a t e a s u p r a p r e ț u r i l o r d e i n t e r v e n ț i e ) s u n t d e 3 0 0 0 0 d e t o n e p e n t r u u n t ş i d e 1 0 9 0 0 0 d e t o n e p e n t r u l a p te l e p r a f d e -gre s at . î n co n fo r m i t ate c u r e g u l a m e nt u l n r. 1 2 3 4 / 2 0 0 7 , c o m i s i a p o a t e d e c i d e s ă co nt i n u e i nte r ve nț i a p u b l i c ă p e s te a ce s -te sume (pr in achiziț i i publ ice) dacă acest l u c r u e s t e j u s t i f i c a t d e s i t u a ț i a d e p e piață ş i , în specia l , de tendința prețur i lor p ieței .

a c e s t l u c r u s - a î n t â m p l a t î n 2 0 0 9 . l a s f â r ş i t u l l u n i i i u n i e 2 0 0 9 , s t o c u r i -l e c o n ț i n e a u 8 1 2 3 7 d e t o n e d e u n t ş i 202 914 de tone de lapte praf degresat .

55.a j u s t ă r i l e s t r u c t u r a l e î n s e c t o r u l a g r i -c o l d i n u n i u n e a e u r o p e a n ă ş i d i n a l t e z o n e r e p r e z i n t ă u n p r o c e s l e n t , c a r e s e desfăşoară de mai mulț i ani . î ntrucât ma-r e a m a j o r i t a t e a t e r e n u r i l o r d i n c a d r u l fermelor care încetează produc ț ia agr ico-lă sunt pre luate de a l te ferme, reducerea în s ine a numărului de ferme nu const i tu-ie o problemă în ceea ce pr iveşte produ-c e re a d e e fe c t e e x t e r n e p o z i t i ve p e n t r u a g r i c u l t u r ă . s o n d a j e l e e u ro s t a t a u î n re -gistrat o reducere anuală de 5 % a numă-r u l u i d e fe r m e d e l a p t e s p e c i a l i z a t e d i n c e - 1 2 , î n t re 1 9 9 0 ş i 2 0 0 3 . d e a s e m e n e a , sondajele arată că reducerea între 2003 ş i 2007 pentru ue-27 se r id ică la aproxima-t iv 2 ,3 % pe an pentru toate fer mele, dar l a n u m a i 1 , 0 % p e n t r u fe r m e l e d e l a p t e specia l izate.

56.restruc turarea sec torului laptelui const i -tu ie o provocare deosebit de impor tantă î n z o n e l e m o n t a n e ş i î n a l t e z o n e d e f a -v o r i z a t e , î n t r u c â t 6 0 % d i n e x p l o a t a ț i i l e d i n u e - 2 5 d i n s e c to r u l l a p te l u i s e a f l ă î n z o n e d e f a v o r i z a t e . b i l a n ț u l d e s ă n ă t a t e a l pac a ident i f icat resurse supl imentare, c a u r m a re a m o d u l ă r i i o b l i g ato r i i , m e n i -te să f inanțeze, pr intre a l te le, măsur i co -nexe pentru restruc turarea sec torulu i , în cadrul programelor de dez voltare rura lă . aceleaş i măsur i pot benef ic ia de intensi -tatea a jutorului , majorată cu zece punc te p ro c e n t u a l e . i n t e n s i t a t e a m a x i m ă a a j u -t o r u l u i p e n t r u i nve s t i ț i i l e î n a c t i v i t ă ț i l e a g r i c o l e d e s f ă ş u r a t e î n z o n e l e d e f avo r i -z a t e e s t e d e j a c u 1 0 % m a i m a r e d e c â t pentru a l te zone.


60


î n p l u s , a r t i c o l u l 6 8 d i n r e g u l a m e n t u l ( c e ) n r. 7 3 / 2 0 0 9 a l c o n s i l i u l u i p e r m i t e s t a te l o r m e m b re s ă a co rd e s p r i j i n s u p l i -mentar agr icultor i lor, pentru a compensa dezavantaje speci f ice care î i a fec tează pe agr icul tor i în sec toare le lac tate lor (pr in-t re a l te l e ) ş i î n re gi u n i l e c a re f a c o b i e c -t u l p r o g r a m e l o r d e r e s t r u c t u r a r e ş i / s a u d e d e z vo l t a re , c u s co p u l d e a s e a s i g u ra împotr iva abandonului de teren ş i/sau de a compensa dezavantaje speci f ice pentru agr icultor i i d in zonele în cauză.

57.s i s te m u l d e co te a fo s t i n t ro d u s î n 1 9 8 4 p e n t r u a r ă s p u n d e s u p r a p r o d u c ț i e i d e p r o d u s e l a c t a t e . c u t o a t e a c e s t e a , s i s -t e m u l a t re b u i t s ă f a c i l i t e ze m o b i l i t a t e a c o t e l o r î n c a d r u l s t a t e l o r m e m b re, p e n -t r u a p e r m i t e p r o d u c ă t o r i l o r s ă d o b â n -d e a s c ă o m a r j ă s u f i c i e n t ă , î n c o n d i ț i i l e în care costur i le de produc ț ie ş i cer ințele re fe r i t o a re l a ve n i t u r i a u c re s c u t . s t a t e -l e m e m b r e a u a v u t l i b e r t a t e a d e a a l e -g e m o d u l d e o r g a n i z a r e a s i s t e m u l u i d e c o t e , f i e l a n i v e l n a ț i o n a l , f i e l a n i -v e l r e g i o n a l . l e g i s l a ț i a c o m u n i t a r ă ş i naț ională , precum ş i cer ințele refer i toare l a e c o c o n d i ț i o n a l i t a t e p e n t r u p l a t a u n i -c ă p e e x p l o at aț i e o fe ră m i j l o a ce l e a d e c -v a t e p e n t r u a s i g u r a re a f a p t u l u i c ă o r i c e s c h i m b a re a s t r u c t u r i l o r p ro d u c t i ve s a u a p r a c t i c i l o r a g r i c o l e n u a d u c e a t i n g e re mediului .

58.c o m i s i a a ț i n u t c o n t d e c h e s t i u n i l e menț ionate de cur te cu ocazia b i lanțului de sănătate a l pac (a se vedea răspunsul la punc tul 56) .

59.o r i e n t ă r i l e s t r a t e g i c e a l e c o m u n i t ă ț i i p e r m i t s ă s e ț i n ă co n t d e p r i o r i t ăț i l e re -g i o n a l e , î n f u n c ț i e d e s i t u a ț i a s p e c i f i c ă ş i prevăd rest ruc turarea ş i moder nizarea s e c t o a re l o r p r i o r i t a re . î n p ro g r a m e l e d e dez voltare rura lă , ex is tă două modal i tăț i p r i n c a r e s e p o a t e ț i n e c o n t d e s i t u a ț i a spec i f ică . î n pr imul rând, pr in or ientarea m ă s u r i l o r d e i n v e s t i ț i i c ă t r e o b i e c t i v e c l a r d e f i n i te , c a re re f l e c t ă n e vo i l e s t r u c-t u r a l e ş i t e r i t o r i a l e , p r e c u m ş i h a n d i c a -p u r i l e s t r u c t u r a l e c a r e a u f o s t i d e n t i f i -c ate [ a r t i co l u l 4 3 d i n r e g u l a m e n t u l (c e ) n r. 1 9 7 4 / 2 0 0 6 ] . c â n d a a p r o b a t p r o g r a -mele, comis ia a ins is tat asupra unei ase -menea or ientăr i .

î n a l d o i l e a r â n d , z o n e l e d e f a v o r i z a t e p o t b e n e f i c i a d e o i n t e n s i t a t e a a j u t o -r u l u i p e nt r u m o d e r n i z a re a ex p l o at aț i i l o r a g r i c o l e m a i m a r e c u z e c e p u n c t e p r o -c e n t u a l e [ a n e x a l a r e g u l a m e n t u l ( c e ) nr. 1698/2005] .

î n p l u s , b i l a n ț u l d e s ă n ă t a t e p e n t r u e xe rc i ț i u l 2 0 0 8 a d u s l a co n s o l i d a re a i n -s t r u m e n te l o r d e re s t r u c t u ra re a p l i c a b i l e nevoi lor st ruc turale ş i ter i tor ia le.

62.s e c to r u l p ro d u s e l o r l a c t a te d i n u e î n re -gist rează un grad îna l t de compet i t iv i ta -te p e m u l te s e gm e n te d e p i a ț ă , d a to r i t ă cal i tăț i i ş i carac terului inovator a l produ-s e l o r s a l e . d e e xe m p l u , b r â n z e t u r i l e re -p re z i nt ă p ro d u s u l c a re î n re gi s t re a z ă ce a m a i m a re p o n d e re l a ex p o r t d i n î nt re g u l sec tor a l produselor lac tate de la n ive lu l ue ş i major i tatea expor tur i lor nu îndepl i -n e s c co n d i ț i i l e p e nt r u a b e n e f i c i a d e re -st i tu i r i la expor t .



61


concluzii şi recomAndări

64.d u p ă c u m a m e n ț i o n a t c o m i s i a î n r ă s -punsul său la r apor tul specia l nr. 6/2001 al cur ț i i de contur i europene cu pr ivire la c o t e l e d e l a p t e , t re b u i e s u b l i n i a t f a p t u l că adaptarea produc ț ie i de lapte la n ive -lu l produc ț ie i interne nu a fost un obiec -t iv pol i t ic ş i n ic i unul economic.

câ n d a fo s t i n s t i t u i t s i s te m u l co te l o r d e l a p t e , p e n t r u m a j o r i t a t e a s t a t e l o r m e m -bre a fost f ixată o cant i tate tota lă garan-tată corespunzătoare l ivrăr i lor d in cursul anului 1981, p lus 1% [ar t icolul 5c a l inea-tul (3) din regulamentul (cee) nr. 804/68, astfel cum acesta a fost modif icat de ar t i -colul 1 din regulamentul (cee) nr. 856/84 al consi l iului ] . pentru a lua în considerare c i rcumstanțele specia le a le produc ț ie i de lapte din i r landa ş i i ta l ia , cantităț i le tota-le garantate pentru aceste state membre s - a u b a z a t p e l i v r ă r i l e d i n 1 9 8 3 ( î n c e e a ce pr iveşte i ta l ia , a se vedea consideren-t u l 9 d i n r e g u l a m e n t u l (c e e ) n r. 8 5 6 / 8 4 a l consi l iu lui ) . î n consecință , i ta l ia a fost t ratată preferenția l în rapor t cu a lte state membre.

65.condiț i i le economice excepț ionale ş i ne -p re v ă z u t e re p re z i n t ă u n f a c t o r d e o s e b i t de impor tant, care inf luențează modul de f u n c ț i o n a re a m ă s u r i l o r d e p i aț ă î n 2 0 0 8 ş i 2009.

66.Flexibi l i tatea acordată comis ie i de regu-l a m e n t u l p r i v i n d o c p u n i c ă î n c e e a c e p r i v e ş t e m o d u l d e f u n c ț i o n a r e a m ă -s u r i l o r d e i n t e r v e n ț i e p r i n i n t e r m e d i u l a c h i z i ț i i l o r p u b l i c e , d u p ă c e a n u m i t e cant i tăț i au fost achiz i ț ionate, precum ş i r e c u r g e r e a d e c ă t r e c o m i s i e l a a c e a s t ă f lex ibi l i tate, au fost menționate de cur te l a p u n c t u l 5 3 . ace a s t a s u b l i n i a z ă d o m e -niul de apl icare a l măsur i lor de gest iona-re a p iețe i , pentru a contr ibui la as igura-rea stabi l i tăț i i chiar ş i într-un caz de cr iză majoră .

recomandarea nr. 1co m i s i a v a co n t i n u a s ă m o n i to r i ze ze î n -deaproape evoluț i i le înregistrate în acest s e c t o r. î n a c e s t s e n s , r a p o a r t e l e p r i v i n d piața , care t rebuie îna intate par lamentu-lui ş i consi l iu lui în 2010 ş i 2012 vor ofer i i n d i c i i u t i l e c u p r i v i re l a p ro d u c ț i e ş i l a e vo l u ț i i l e p i e ț e i , î n c o n t e x t u l a p ro p i e r i i expirăr i i regimului cotelor în 2015.

î n urma unei sol ic i tăr i a consi l iu lui euro -pean, la 22 iu l ie 2009, comis ia a adoptat o c o m u n i c a r e i n t i t u l a t ă „ s i t u a ț i a p i e ț e i p r o d u s e l o r l a c t a t e î n 2 0 0 9 ” [co m ( 2 0 0 9 ) 3 8 5 ] , c a re a i n c l u s o p ț i u n i l e p o s i b i l e d e stabi l izare a pieței , respec tând, în acelaş i t imp, rezultatele bi lanțului de sănătate a l re for me i pac. con s i l i u l va d i s cuta comu-nicarea în septembrie 2009.

67.stabi l i tatea prețur i lor nominale ş i scăde -re a p re ț u r i l o r re a l e e s te u n fe n o m e n î n -tâ lnit în mai multe sec toare, ş i nu doar în c e l a l l a p t e l u i . pro d u c ă t o r i i d e l a p t e n u a u fo s t s i n g u r i i c a r e s - a u c o n f r u n t a t c u a b s e n ț a u n o r „ p re ț u r i s t a b i l e î n t e r m e n i r e a l i ”, a s t f e l c u m d e s c r i e c u r t e a a c e s t fenomen.


62



adaptarea s t ruc tura lă a sec torulu i la no -i l e o p o r t u n i t ă ț i d e p i a ț ă e s t e s p r i j i n i t ă d e f i n a nț a re a o fe r i t ă p e nt r u d e z vo l t a re a rurală , în t imp ce ajutoarele direc te decu-plate ar t rebui să contr ibuie la as igurarea venitur i lor fermier i lor.

a s t f e l c u m a s u b l i n i a t c u r t e a î n r e c o -m a n d a r e a n u m ă r u l 2 , fo r m a r e a p r e ț u l u i l a n i ve l u l v â n z ă r i i c u a m ă n u n t u l c o n s t i -t u i e o c h e s t i u n e c o m p l e x ă , î n c a r e c o s -tul laptelui crud joacă doar un rol l imitat în acest proces. cu toate acestea , pentru a ofer i in for maț i i mai f iabi le consumato -r i lor, autor i tăț i lor publ ice ş i operator i lor d e p e p i a ț ă , î n c o m u n i c a r e a „ p r e ț u r i l e l a a l i m e n t e î n e u ro p a” s - a p ro p u s m o n i -t o r i z a re a p e r m a n e n t ă l a n i ve l e u ro p e a n a p r e ț u r i l o r l a a l i m e n t e ş i a l a n ț u l u i d e aproviz ionare [com(2008) 821 f inal ] .

recomandarea nr. 2u n g r u p l a n i v e l î n a l t 2 p e n t r u c o m p e -t i t i v i t a t e a i n d u s t r i e i a g r o a l i m e n t a r e a p r o p u s r e c e n t o s e r i e d e i n i ț i a t i v e p e c a r e c o m i s i a i n t e n ț i o n e a z ă s ă l e p u n ă î n a p l i c a r e î n l u n i l e u r m ă t o a r e . a c e s t e in i ț iat ive fac par te din punerea în apl ica-re a fo i i de parcurs pr iv ind îmbunătăț i rea func ț ionăr i i lanțulu i de aproviz ionare cu produse al imentare care a fost prezentată d e c ăt re co m i s i e l a s f â r ş i t u l a n u l u i 2 0 0 8 î n c o m u n i c a re a s a „ pre ț u r i l e l a a l i m e n t e în europa” [com(2008) 821 f ina l ] . pr intre ce le c inc i componente pr inc ipale a le fo i i de parcurs, convenite de consi l iul din de -cembrie 2008, a fost ş i cea pr iv ind supra-ve g h e re a p e r m a n e n t ă l a n i ve l e u ro p e a n a p r e ț u r i l o r l a a l i m e n t e ş i a l a n ț u l u i d e a p ro v i z i o n a re . ac e s t i n s t r u m e n t d e m o -n i t o r i z a r e a r t r e b u i s ă o f e r e i n f o r m a ț i i m a i f i a b i l e c o n s u m a t o r i l o r, a u t o r i t ă ț i l o r p u b l i c e ş i o p e r a t o r i l o r d e p e p i a ț ă ş i , a s t f e l , s ă a b o r d e z e p r o b l e m a l i p s e i d e t ra n s p a re nț ă a p re ț u r i l o r ş i s ă p e r m i t ă o m a i b u n ă c u n o a ş t e r e a e f e c t e l o r r e g l e -mentăr i i asupra lanțului de aproviz ionare cu produse al imentare. la sfârş i tul anului

2 principalul rol al grupului la nivel înalt (prezidat de unul

din vice-preşedinții comisiei, cu participarea comisarilor

responsabili de agricultură şi dezvoltare rurală, protecția

consumatorilor şi sănătate) a fost de a furniza consiliere comisiei

europene în vederea consolidării şi promovării unui rol de prim

plan din partea industriei agroalimentare europene. acesta a

fost creat pentru a da un impuls politic procesului şi pentru a

oferi o platformă pentru discutarea recomandărilor specifice

privind sectorul (însă nu pentru urmărirea dinamicii dintre

prețurile de producție şi cele de consum). grupul urmăreşte

reunirea principalelor părți interesate din industria alimentară.

reprezentarea a fost la cel mai înalt nivel.



63


2 0 0 9 , co m i s i a v a p re z e n t a u n r a p o r t d e monitor izare pr ivind această foaie de par-curs. î n plus, la începutul luni i iu l ie 2009, s u b g r u p u l p r i v i n d p ro d u s e l e a l i m e n t a re d i n c a d r u l r e țe l e i e u ro p e n e î n d o m e n i u l concurenței a pr imit recomandarea real i -zăr i i unui sondaj rapid a l p iețe lor produ-selor lactate, în vederea st imulăr i i ş i coor-donăr i i cu leger i i de date ş i monitor izăr i i s imultane de către autor i tăț i le naț ionale d i n d o m e n i u l c o n c u r e n ț e i . î n p l u s , c a p a r t e c o m p o n e n t ă a e xe rc i ț i u l u i d e m o -nitor izare a pieței cu amănuntul , comis ia a n a l i ze a z ă , d e a s e m e n e a , c e l e m a i b u n e p ra c t i c i d i n s t ate l e m e m b re c u p r i v i re l a r e l a ț i i l e d i n t r e f u r n i z o r i ş i c o m e r c i a n ț i i cu amănuntul . ac t iv i tatea va f i încheiată până la s fârş i tul anului 2009.

î n p r e z e n t , c o n c e n t r a r e a e s t e m u l t m a i impor tantă la nivelul pieței cu amănuntul decât la n ivelul sec torului de prelucrare.

69.pa c d i s p u n e d e o s e r i e d e i n s t r u m e n -t e , î n s p e c i a l î n d o m e n i u l d e z v o l t ă -r i i r u r a l e , c a r e , p e l â n g ă p r o m o v a r e a c o m p e t i t i v i t ă ț i i , u r m ă r e s c s ă p r e v i n ă abandonarea terenur i lor agr icole, să pro -tejeze ş i să amelioreze cal i tatea mediului , să integreze mai bine ac t iv i tatea agr icolă î n c o n t e x t u l s o c i o - e c o n o m i c a l z o n e l o r rurale ş i să spr i j ine restruc turarea sec toa-re lor celor mai expuse schimbăr i i .

recomandarea nr. 3• Comis i a a aco rdat a tenț ie p rob leme -l o r z o n e l o r d e f a v o r i z a t e î n c ă d i n 2 0 0 5 , ț i n â n d s e a m a , p r i n t re a l t e l e , d e r a p o r t u l s p e c i a l n r. 4 / 2 0 0 3 a l c u r ț i i d e c o n t u r i . d i s c u ț i i l e , î n c ă î n d e s f ă ş u ra re , s - a u co n -c r e t i z a t d e j a î n m o d i f i c ă r i a l e c a d r u l u i l e g i s l a t i v c u p r i v i r e l a a c e s t e r e g i u n i [a se vedea comunicarea recentă a comi-s i e i co m ( 2 0 0 9 ) 1 6 1 d i n 2 1 a p r i l i e 2 0 0 9 ] . s i tuaț ia speci f ică a zonelor montane va f i abordată pr intr -un document de lucru a l ser vic i i lor comisiei care va f i prezentat în n o i e m b r i e 2 0 0 9 . at ât î n c a d r u l p r i m u l u i , c â t ş i a l ce l u i d e - a l d o i l e a p i l o n , s t a te l e membre pot adapta instrumentele dispo -n i b i l e l a n e vo i l e s p e c i f i ce a l e re gi u n i l o r. m ă s u r i l e d i s p o n i b i l e s u n t ce l e re fe r i to a -re l a p o s i b i l i t ă ț i l e o fe r i t e î n t e m e i u l a r -t i c o l u l u i 6 8 d i n r e g u l a m e n t u l 7 3 / 2 0 0 9 , p re cum ş i p os i b i l i tate a de a ofe r i măs ur i s p e c i f i c e d e d e z vo l t a re r u r a l ă l a n i ve l u l regiuni lor, în conformitate cu necesităț i le acestora .

• A s p e c t u l d e med i u t r e bu i e l u a t î nc o n s i d e r a r e l a n o u ă n i v e l u r i : ( i ) n i v e l u l l e g i s l a t i v , î n p a r a l e l c u m o n i t o r i z a r e a r e s p e c t ă r i i s t a n d a r d e l o r d e p r o t e c ț i e a m e d i u l u i ş i a b u n e l o r p r a c t i c i î n d o m e -n i u l a g r i c u l t u r i i ş i p r o t e c ț i e i m e d i u l u i , c a r e s ă c o n d i ț i o n e z e a c o r d a r e a a j u t o a -r e l o r d i r e c t e ş i a a j u t o a r e l o r d i n c a d r u l c e l e i d e - a d o u a a xe p r i v i n d d e z vo l t a re a r u ra l ă ; ( i i ) l a n i ve l u l c re ă r i i d e s t i m u l e n-te , p r i n a j u to r p e nt r u i nt ro d u ce re a u n o r p r a c t i c i a g r i c o l e m a i e c o l o g i c e , p re c u m m ă s u r i l e a gr i co l e ş i d e m e d i u d i n c a d r u l componentei de dez voltare rurală .


64


71.pi aț a g l o b a l ă a b râ n ze t u r i l o r e s te fo a r te i m p o r t a n t ă , i a r u e e s t e l i d e r u l m o n d i a l în această categor ie de produse. sec torul p r o d u s e l o r l a c t a t e d i n u e î n r e g i s t r e a z ă u n gra d î n a l t d e co m p e t i t i v i t ate p e m u l -te segmente de piață , dator i tă ca l i tăț i i ş i carac terului inovator a l produselor sa le.

72. a c o r d u l d e d e z v o l t a r e d o h a n u a f o s t î n c h e i a t , i a r p e n t r u m o m e n t n u e x i s -t ă n i c i o o b l i g a ț i e p e n t r u u e d e a b o l i r e a subvenț i i lor sa le la expor t .

recomandarea nr. 4c o m i s i a e s t e d e a c o r d c ă s e c t o r u l p r o -d u s e l o r l a c t a t e d i n u e t r e b u i e s ă d e p u -n ă e fo r t u r i p e n t r u a - ş i o p t i m i z a v e n i t u -r i l e o b ț i n u t e d i n p r o d u s e l e c u v a l o a r e a d ă u g a t ă , re c u n o s c â n d, î n a c e l a ş i t i m p, impor tanța sat isfacer i i nevoi lor consuma-tor i lor de a dispune de o gamă var iată de produse cu valoare r id icată ş i de produse d e b a z ă , n e c e s i t a t e a e x p l o a t ă r i i t u t u ro r c o m p u ş i l o r l a p t e l u i , i n c l u s i v a p r o t e i -n e l o r ş i a gră s i m i l o r, ş i i a î n co n s i d e ra re d i v e r s i t a t e a c o n d i ț i i l o r d e p r o d u c e r e a laptelui pe întreg ter i tor iu l comunităț i i .



curtea de conturi europeană

raportul special nr. 14/2009şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi produselor lactate principalele obiective?

luxemburg: oficiul pentru publicaţii al uniunii europene

2009 — 64 p. — 21 × 29,7 cm

isbn 978-92-9207-515-6

doi:10.2865/97255

cum vă puteți procura publicațiile uniunii europene?

Publicații de vânzare:

• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu);

• delalibrăriapecareofrecventați,menționândtitlul,editurași/saunumărulISBN;

• contactânddirectunuldintreagențiinoștridevânzări.Putețiobținedatelede contact ale acestora vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:

• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu);

• lareprezentanțelesaudelegațiileComisieiEuropene.Putețiobținedatele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Qj-a

b-09-014-r

o-c

sectorul laptelui a reprezentat dintotdeauna un segment

strategic al politici i agricole comune. în acest raport

special, curtea de conturi europeanĂ eFectueazĂ un bilanţ

al FuncţionĂrii pieţei laptelui Şi produselor lactate de la

introducerea cotelor de lapte în 1984 Şi analizeazĂ modul

în care comisia gestioneazĂ dereglementarea progresivĂ

a sectorului laptelui iniţiatĂ în 2003.

p e b a z a s i t uaţ i e i e X i s t e n t e l a s FÂ r Ş i t u l e X e r c i ţ i u lu i

2008, curtea adreseazĂ comisiei o serie de recomandĂri

c u p r i v i r e l a d i v e r s e n e c e s i tĂţ i : e v i ta r e a r e a pa r i ţ i e i

unei s ituaţi i de produc ţie eXcedentarĂ, monitorizarea

procesului de Formare a preţurilor în lanţul alimentar,

aproFundarea reFlecţiei asupra viitorului producĂtorilor

din zonele deFavorizate Şi asupra consecinţelor de mediu

ale concentrĂrii geograFice a produc ţiei, continuarea

eForturilor în vederea reorientĂrii producţiei de lapte spre

nevoile pieţei interne europene Şi spre produse cu valoare

adĂugatĂ mare care sĂ poatĂ Fi eXportate FĂrĂ a se recurge

la sprijin bugetar.


Documents

Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui Şi