of 2 /2
 Sf. Maxim Marturisitorul :Filocalia 2, a doua suta a capetelor despre dragoste 4. Rostul poruncilor este să facă simple înţelesurile lucrurilor; iar al citirii şi al contemplării să facă mintea nepământească şi fără formă. Aceasta îi dă putinţa de a se ruga fără împrăştiere. ( Înţelesul simplu al lucrului înseamnă, după Sf. Maxim, desfacere a acestui înţeles de orice gând pătimaş). ( Precum în credinţă nu e nici o raţiune a necredinţei,tot aşa în raţiunile după fire nu e nimic neraţional. ar sâm!ure le poruncilor e o raţiune lucrătoare . "iteşte cap. #$ (suta ) şi %ei afla destul). 5. Nu ajunge făptuirea morală pentru a se sloboi mintea cu desă!ârşire de patimi " ca să poată să se roage neîmprăştiat" dacă nu !in în ea unele după altele contemplaţiile du#o!niceşti. $ăci aceea sloboeşte mintea numai de neînfrânare şi de ură" pe când contemplaţiile du#o!niceşti o ibă!esc şi de uitare şi de neştiinţă. %i numai aşa !a putea să se roage cum trebuie. ( "ontemplaţia naturală a poruncilor, adică dragostea sinceră faţă de aproapele, eli!erea&ă pe cei ce o pă&esc de iu!irea trupească de sine şi de ură (tiranie). ar cunoştinţa lucrurilor i&!ă%eşte pe cei ce se îndeletnicesc cu cunoştinţa (gnostici) de uitare şi de neştiinţă. Prin acestea toate se presupune că cele trei părţi ale sufletului, mişcându'se conform cu raţiunea şi cu firea, lucrea&ă orice %irtute dar mişcându'se contrar raţiunii şi firii, lucrea&ă toată răutatea. du'ţi aminte că i&%oarele şi pricinile întregii răutăţi sunt acestea trei neştiinţa, iu!irea trupească de sine şi ura (tirania). ar acestea le'a aşe&at %icleanul în noi, folosindu'se de re aua între!uinţare a puterilor din noi.)  &'. $ei ce caută pururea sufletul nostru" îl caută prin cugetări pătimaşe "

Sf.maxim-rostul Citirii Este Sa Faca Mintea Neimprastiata,Nepamanteasca Si Fara Forma

Embed Size (px)

Citation preview

Sf. Maxim Marturisitorul :Filocalia 2, a doua suta a capetelor despre dragoste

4. Rostul poruncilor este s fac simple nelesurile lucrurilor; iar al citirii i al contemplrii s fac mintea nepmnteasc i fr form. Aceasta i d putina de a se ruga fr mprtiere.

( nelesul simplu al lucrului nseamn, dup Sf. Maxim, desfacerea acestui neles de orice gnd ptima).

( Precum n credin nu e nici o raiune a necredinei,tot aa n raiunile dup fire nu e nimic neraional. Iar smburele poruncilor e o raiune lucrtoare. Citete cap. 84 (suta II) i vei afla destul).

5. Nu ajunge fptuirea moral pentru a se slobozi mintea cu desvrire de patimi , ca s poat s se roage nemprtiat, dac nu vin n ea unele dup altele contemplaiile duhovniceti. Cci aceea slobozete mintea numai de nenfrnare i de ur, pe cnd contemplaiile duhovniceti o izbvesc i de uitare i de netiin. i numai aa va putea s se roage cum trebuie.

( Contemplaia natural a poruncilor, adic dragostea sincer fa de aproapele, elibereaz pe cei ce o pzesc de iubirea trupeasc de sine i de ur (tiranie). Iar cunotina lucrurilor izbvete pe cei ce se ndeletnicesc cu cunotina (gnostici) de uitare i de netiin. Prin acestea toate se presupune c cele trei pri ale sufletului, micndu-seconform cu raiunea i cu firea, lucreaz orice virtute: dar micndu-se contrar raiunii i firii, lucreaz toat rutatea. Adu-i aminte c izvoarele i pricinile ntregii ruti sunt acestea trei: netiina, iubirea trupeasc de sine i ura (tirania). Iar acestea le-a aezat vicleanul n noi, folosindu-se de reaua ntrebuinare a puterilor din noi.)

20. Cei ce caut pururea sufletul nostru, l caut prin cugetri ptimae , ( de acestea patimae cur nelesurile lucrurilor poruncile, cum s-a artat n cap. 4 al acestei sute (a II-a)) ca s-l mping la pcatul cu gndul, sau la cel cu lucrul. Deci cnd vor vedea c mintea nu-l primete, se vor ruina; iar cnd o vor gsi ocupat cu contemplaia duhovniceasc, se vor ntoarce i se vor ruina tare i degrab.

84. Unele dintre gnduri sunt simple, altele compuse. Simple sunt cele neptimae. Iar compuse sunt cele ptimae, ca unele ce constau din patim i idee. Aa fiind, se pot vedea multe din cele simple urmnd celor compuse, cnd ncep s fie micate spre pcatul cu mintea. S lum de pild aurul, n amintirea cuiva s-a iscat gnd ptima despre aur, iar acest fapt l-a dus cu mintea la furt i la svrirea pcatului n cuget. Amintirii aurului i-a urmat deci ndat amintirea pungii, a ldiei, a vistieriei i cele urmtoare. Amintirea aurului era compus, cci avea n ea patima. Dar a pungii, a ldiei i a celor urmtoare era simpla. Cci mintea nu nutrea nici o patim fa de ele. La fel stau lucrurile cu orice gnd, cu slava deart, cu femeia i cu celelalte. Cci nu toate gndurile care urmeaz gndului ptima sunt i ele ptimae, cum am artat maisus. Din acestea putem cunoate care sunt nelesurile ptimae i care cele simple.