1

Chirurgie toracica

Cursul nr. 1

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE

IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

I. Simptome functionale

1.Durerea precordiala (DP) este de origine: a) cardiaca;

b) extracardiaca.

a) Durerea precordiala de origine cardiaca poate fi :

DP Organica - Leziuni ale cordului si vaselor mari sediul precordial sau retrosternal, iradiaza in

umarul stang, membrul superior stang pe marginea cubitala, caracter constrictiv, insotita de

anxietate, apare la efort, durata scurta (3-5 min), cedeaza la repaus si la nitroglicerina

sublingual;

- Insuficienta coronariana neconcordanta dintre nevoile in oxigen ale miocardului si irigatia efectiva pe care o pot asigura arterele coronare: angina pectorala, infarctul miocardic,

sdr. intermediare, in stari circulatorii functionale (anemii severe, tahicardie paroxistica);

- Pericardita acuta;

- Bolile aortei angina pectorala, anevrism disecant al aortei.

DP Functionala (vegetativa) in absenta leziunilor organice intepatura localizata punctiform la apex (aratata cu un singur deget), de foarte scurta durata, apare sau la emotii sau

surmenaj, insotita de alte simptome ale nevrozei (iritabilitate, cefalee, insomnii, astenie).

b) Durerea precordiala de origine extracardiaca

Afectiuni ale peretelui toracic tegumente, muschi, nervi, coaste , articulatii; Afectiuni ale coloanei vertebrale dorsal;

Afectiuni pleuro-pulmonare pleurita, pleurezie, pneumopatie acuta, infarct pulmonar; Afectiuni digestive esofagita, hernia hiatala, ulcer gastric.

2.Dispneea lipsa de aer

Dispnee de efort (progresiva) apare in timpul unui efort fizic, se accentueaza cu efortul si dispare la incetarea lui.

Dispnee de repaus se manifesta in repaus, eforturile cele mai mici determinand accentuarea ei (inclusiv conversatia); pe masura ce dispneea de repaus se accentueaza, bolnavul are

tendinta la ortopnee; aparitia ortopneei tradeaza un stadiu avansat de IVS (insuficienta

ventriculara stanga).

Dispnee paroxistica - de origine cardiaca are doua cauze principale:

2

a) astmul cardiac atac de dispnee brusc, noaptea sau la scurt timp dupa efort, fortand bolnavul la ortopnee; dureaza cateva minute;

b) edemul pulmonar acut (EPA) forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare urgenta medicala; apare brusc noaptea , dar si ziua dupa afort, determinand ortopnee; bolnavul

este anxios, agitat, palid, cu buzele si extreminatile usor cianotice, cu transpiratii reci.

Dispnee de cauze extracardiace este un fenomen asociat la un bolnav cardiac.

3.Palpitatia senzatie neplacuta, incomoda, ce consta in perceperea amplificata si deformata a propriilor batai ale inimii.

Cauze:

1) cardiace: extrasistolia, fibrilatia auriculara, tahicardia paroxistica;

2) extracardiace: afectiuni pleuro-pulmonare, digestive, mediastinale; se intalnesc frecvent la

nevropati.

Forme clinice:

- palpitatii intermitente extrasistole; -palpitatii paroxistice apar brusc si se termina brusc: tahicardie paroxistica, F.A.paroxistica; - palpitatii persistente afectiuni valvulare, hipertiroidism, anemie, insuficienta aortica.

4.Cianoza reprezinta coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor, apare cand concentratia de hemoglobina redusa depaseste 5 g %.

Cianoza poate fi de cauza:

a) periferica datorita stazei si utilizarii crescute a oxigenului la nivelul tesuturilor; este determinata de tulburari de circulatie venoasa si tulburari de circulatie arteriala.

Clinic cianoza periferica este rece, predomina la extremitati; b)centrala datorita deficitului de oxigenare a sangelui; determinata de afectiuni cardiace cum ar fi: stenoza mitrala, stenoza arterei pulmonare, malformatii congenitale de cord.

5.Pulsul - are o serie de caracteristici

Frecventa pulsului este in raport cu frecventa batailor cardiac;

Ritmul pulsului exprima rtimul batailor cardiace; poate fi regulat, ritmic si neregulat sau aritmic (fibrilatie atriala, extrasistole);

Amplitudinea pulsului este in raport cu forta de contractie a miocardului si cu presiunea sanguina; d.acest p.d.v. intalnim: - puls de volum mare (puls altus), in insuficienta aortica,

HTA;

-puls de volum mic (puls parvus), in stari de soc si tahicardii.

6.Tensiunea arteriala reprezinta presiunea cu care este lovit peretele arterial, de catre coloana de sange ce paraseste inima in timpul unei sistole ventriculare. Modificarile TA pot

fi:

3

-HTA hipertensiunea arteriala, cresterea tensiunii arteriale peste valorile limita (>140/90 mmHg);

-hTA hipotensiune arteriala, scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale.

7.Febra poate fi:

Febra apartinand bolii de baza, care in evolutie poate determina modificari cardio-vasculare

(septicemii, RAA);

Febra ca simptom principal al bolii cardiovasculare (infarct miocardic, pericardita,

tromboflebita);

Febra ce indica o complicatie a bolii cardio-vasculare (endocardita bacteriana subacuta).

Manifestari din partea altor aparate:

Aparatul respirator

-tusea - in bolile de inima se produce prin staza pulmonara cronica (stenoza mitrala) care

favorizeaza suprainfectia bronhiilor sau compresiune pe mediastin.

-hemoptizia - este secundara hipertensiunii pulmonare.

Aparatul digestiv -greturi, varsaturi apar in insuficienta ventriculara dreapta (IVD) prin staza hepatica; -hepatalgia durere difuza in hipocondrul drept si epigastru, secundara congestiei ficatului din IVD;

-ascita (acumulare de lichid in peritoneu) in insuficienta cardiaca decompensate.

Manifestari nervoase -cefalee in HTA, accidente vasculare cerebrale; -tulburari auditive perceperea unor zgomote anormale (tiuituri, pocnituri), in HTA; -tulburari vizuale muste zburatoare, cecitate etc. in HTA, embolii cerebrale; -afazie incapacitatea de a intelege si reproduce cuvintele vorbite (in accidente vasculare; cerebrale)

- pareze, paralizii instalarea unor deficite motorii partiale sau totale in urma AVC.

II.Semne fizice

Culoarea tegumentelor

Cianoza;

Paloarea tegumentelor anemii, stari de soc, colaps; Eruptii cutanate si noduli in RAA, endocardita.

Pozitia bolnavului Ortopnee in bolile cu staza pulmonara accentuate; Genu-pectorala in pericardita acuta exudativa; Pozitia spectatorului de vitrina in angina pectorala.

Socul apexian locul unde se plapeaza si se asculta bataile inimii cu cea mai mare intensitate, este de fapt bataia varfului inimii; normal se palpeaza in spatiul V i.c. stang, pe

linia medio-claviculara.

4

Modificari patologice:

Abolirea socului apexian (disparitia) in pericardita exudativa; Deplasarea socului apexian in boli cu hipertrofie ventriculara; Intensitatea socului apexian este diminuata in obezitate, pericardita, soc, IMA-crescuta in boli febrile acute, tireotoxicoza, insuficienta aortica.

Turgescenta jugularelor cresterea presiunii venoase in venele cave, la pacientii cu insuficienta cardiaca dreapta, se oglindeste la nivelul jugularelor prin turgescenta, adica prin

dilatarea si punerea lor sub o anumita tensiune.

Zgomotele cardiace sunt vibratii sonore si neregulate, rezultate din activitatea inimii. In mod normal, la ascultatie percepem doua zgomote: Z1 (sistolic) si Z2 (diastolic), realizand un

ritm in doi timpi.

Zgomotul I marcheaza inceputul sistolei ventriculare si este determinat de inchiderea

valvulelor atrio-ventriculare.

Zgomotul II marcheaza sfarsitul sistolei si inceputul diastolei ventriculare, fiind determinat de

inchiderea valvulelor sigmoide aortice si pulmonare.

Suflurile cardiace sunt fenomene acustice produse de vibratii cu frecventa variabila, care se aud pe langa zgomotele cardiace fundamentale. Apar ca urmare a cresterii vitezei fluxului

de sange, trecerea fluxului printr-un orificiu stramtorat sau regurgitarea printr-o valva

incompetenta.

Pot fi sufluri sistolice: apar dupa Z1; - diastolice: apar dupa Z2.

Se intalnesc in stenoza mitrala, insuficienta mitrala, stenoza si insuficienta aortica, stenoza

tricuspidiana, etc.

Freamatul cardiac este o senzatie de vibratie patologica, perceputa la palpare intr-o zona limitata din regiunea precordiala. Este determinat de prezenta suflurilor cardiace (deci poate fi

sistolic, diastolic sau sistolo-diastolic)sau de frecatura pericardica prezenta in pericardita

acuta.