www.company.com

DEZVOLTARE DURABILĂ

UBB Babeş-BolyaiUBB Babeş-Bolyai

Facultatea de GeografieFacultatea de Geografie

www.company.com

• Ce se înţelege prin dezvoltare durabilă?• Premisele apariţiei conceptului

www.company.com

1. Creşterea continuă a populaţiei globului este• 1. Creşterea continuă a populaţiei globului este

considerată ca fiind cauza principală a tuturor celorlalte probleme ale omenirii.

•Aplicaţia practică nr. 1

• Conştienţi de creşterea continuă a populaţiei aşa cum reiese din tabelul de mai jos, menţionaţi efectele pe care le are aceasta asupra mediului. Care sunt cauzele care stau la baza acestei creşteri? Cum comentaţi evoluţia numerică estimată a populaţiei în perioada următoare urmărind rata creşterii populaţiei?

..\..\..\..\My Documents\My Videos\7 Billion, National Geographic Magazine.mp4

..\..\..\..\My Documents\My Videos\7 Billion, National Geographic Magazine.mp4

www.company.com

Populaţia(miliarde) 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Anul 1804 1927 1960 1974 1987 1999 2011 2025-2030 2045–50

Interval timp (ani) 123 33 14 13 12 13 15-20 20–25

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Carbunele si schimbarile climatice.mp4

www.company.com

• Aplicaţia practică nr. 2• Analizând hărţile alăturate, menţionaţi continentele,

regiunile cu cele mai mari creşteri ale populaţiei. Care sunt ţările cele mai populate şi care sunt cele cu ratele de creştere cele mai însemnate?

Fig. 2 Ritmul creşterii populaţiei la nivel de ţarăSursă: (www.wikipedia.org)

Fig. 3 Harta populaţiei Globului după populaţia totalăSursă: (www.wikipedia.org)

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.3 Realizaţi corelaţia între harta reprezentând populaţia lumii la nivel de ţară cu cea reprezentând ritmul creşterii anuala a populaţiei lumii la nivel de ţară. Ce observaţi?

• Aplicaţia practică nr. 4• Analizaţi graficul de mai jos şi scoateţi în evidenţă corelaţia între

creşterea numerică a populaţiei şi gradul de dezvoltare a ţării.

Creşterea populaţiei Terrei în ţările de dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare

Sursă: (www.sustainablescale.org)

www.company.com

2. Poluarea aerului, apei, solului • Aplicaţia practică nr.5• Analizaţi figura de mai jos şi menţionaţi ţările cele mai poluatoare (cu CO2)

din lume. Urmărind şi harta populaţiei lumii, menţionaţi dacă există o corelaţie între mărimea demografică şi emanaţiile de CO2? Motivaţi răspunsul.

• Aplicaţia practică nr.6 • Ce trebuie să facă fiecare dintre noi pentru a reduce poluarea aerului, apei,

solului?

Fig. 5 Harta ţărilor după nivelul emanaţiilor de CO2 Sursă: (www.wikipedia.org)

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Carbunele si schimbarile climatice.mp4

www.company.com

3. Schimbările climatice • reprezintă modificările ale proprietăţilor sistemului climatic, cunoscute prin

observaţia unei perioade mai lungi de timp. Cauzele sunt generate de schimbările produse în balanţa energetică globală (schimbarea concentraţiei gazelor cu efect de seră, variaţia radiaţiei solare, schimbarea înclinaţiei axei terestre, orogeneze).

Aplicaţia practică nr.7Analizaţi imaginea de mai jos şi precizaţi care sunt activităţile umane şi procesele naturale care contribuie la schimbările climatice.

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Documentar-Poluare.wmv.mp4

www.company.com

• Aplicaţia practică nr. 8 Analizaţi evoluţia temperaturii medii globale la nivelul suprafeţei raportată la media 1961-1990, în perioada 1880-2009.

• Aplicaţia practică nr.9• Urmăriţi imaginile comparative de mai

jos şi precizaţi care sunt efectele topirii maselor de gheaţă pentru fiecare caz în parte.

Extinderea calotei glaciare nordice în anii 1979 şi 2003

www.company.com

Evoluţia gheţarul Grinnell, Glacier National Park, SUA în intervalul 1911-2009

Gheţarul de pe Vârful Kilimanjaro între 17.02.1993–21.02.2000. A pierdut 82% în secolul XX şi ar putea dispărea până în 2030

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Schimbari climatice in

Siberia.mp4

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.10 • Analizaţi imaginea de mai jos şi precizaţi efectele pe care le-ar avea

reducerea prognozată cu 46% a calotei polare nordice şi măsurile care ar trebui întreprinse pentru evitarea acestui deznodământ.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.11• Citiţi şi comentaţi următorul scurt articol

• Graniţa dintre Italia si Elveţia, ameninţata de razele soarelui. Cele doua tari au stabilit ca îşi vor ajusta frontiera care traversează masivul Monte Rosa din Alpi, după ce experţii au anunţat că graniţa “se mişca”.

• Încălzirea globala a transformat masivul cu noua gheţari intr-o frontiera “mobila”.

• Linia de demarcaţie dintre cele doua tari a fost trasata prima oara in anul 1861 si modificata in 1970, insa fotografiile care datează inga din anii ‘50 arată cât de mult s-a micşorat gheţarul.

• Atât Italia, cât si Elveţia au fost de acord că orice linie de graniţa care traversează un gheţar este supusă schimbării. Astfel, cele doua ţări vor introduce un nou concept, acela de “frontiera mişcătoare”

www.company.com

4. Degradarea sau epuizarea unor resurse naturale • Petrolul, apa, pădurile sunt principalele resurse pe care se

bazează dezvoltarea umanităţii, dar care au un caracter limitat, în condiţiile creşterii continue a cererii. Epuizarea acestora ar reprezenta condamnarea generaţiilor următoare, astfel încât solidaritatea intergeneraţională trebuie să impună o exploatare raţională a tuturor resurselor limitate. Astfel, se estimează ca dacă petrolul se exploatează la acelaşi nivel şi în perioada următoare, această resursă se va epuiza 41 de ani. O dimensiune a crizei energetice este dată şi de faptul că există o polarizare geografică a rezervelor şi producătorilor de ţiţei, pe de o parte şi a consumatorilor de petrol, pe de altă parte.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.12 • Analizaţi graficul de mai jos şi comentaţi evoluţia

consumului de resurse energetice în perioada 1965-2005.

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Go Beyond Oil (Greenpeace UK Campaign).mp4

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Go Beyond Oil (Greenpeace UK Campaign).mp4

www.company.com

• Defrişarea este o altă problemă prin efectele catastrofale pe care le are asupra conservării ecosistemelor, stabilităţii versanţilor, prevenirii creşterii concentraţiei CO2-ului în atmosferă, gaz cu efect de seră. Se estimează că în perioada 1970-2002, suprafaţa ocupată cu păduri a scăzut la nivel global cu 12%.

• Aplicaţia practică nr.13 • Analizaţi hărţile de mai jos şi evidenţiaţi regiunile de pe glob unde se pune cea mai

mare presiune asupra arealelor împădurite şi cele cuprinse în programe de reabilitare.

Harta mondială a evoluţiei suprafeţele împădurite Harta mondială a evoluţiei suprafeţele împăduritHarta ţărilor cu cea mai mare rată a defrişărilor

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.14 • Analizaţi hărţile de mai jos şi comentaţi

cauzele scăderii întinderilor forestiere în SUA în perioada 1620-1920. Comentaţi evoluţia în perioada actuală, conform figurii alăturate

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.15 • Analizaţi hărţile de mai jos şi comentaţi evoluţia pădurii

amazoniene (tendinţe, cauze).

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Timelapse_ Devastating Deforestation.mp4

..\..\..\..\My Documents\My Videos\Cresterea vitelor distruge padurile din Amazon.mp4

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.16• Menţionaţi principalele momente ale evoluţiei conceptului de dezvoltare durabilă.

• Aplicaţia practică nr.17 • Citiţi şi comentaţi principalele obiective şi principiile politice directoare ale Strategiei Consiliului

Europei privind dezvoltarea durabilă prezentate mai jos.•

Obiectivele principale şi principiile dezvoltării durabile • Obiective• Protecţia mediului - Protejarea capacitătii Pământului de a mentine viata în toată diversitatea

ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei si asigurarea unui înalt nivel de protectie si îmbunătătire a calitătii mediului.Prevenirea si reducerea poluării mediului si promovarea productiei si consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre cresterea economică si degradarea mediului.

• Echitate şi coeziune socială - Promovarea unei societăti democratice, sigure si juste care tine cont de incluziunea socială si de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveste drepturile fundamentale si diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de sanse si să combată discriminarea în toate formele ei;

• Prosperitate economică - Promovarea unei economii prospere, inovative, riguroase, competitive si eco-eficiente, care furnizează standarde înalte de viată si oportunităti de angajare deplină si de înaltă calitate pe tot cuprinsul UE;

• Respectarea angajamentelor internaţionale - Stimularea înfiintării institutiilor democratice si apărarea stabilitătii acestora în lume, având la bază pacea, securitatea si libertatea. Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel mondial si asigurarea că politicile interne si externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă globală si cu angajamentele internationale ale UE.

www.company.com

• Principii• Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale - Plasarea omului în centrul politicilor UE, prin promovarea

drepturilor fundamentale, prin combaterea tuturor formelor de discriminare si contribuirea la reducerea sărăciei si eliminarea excluderii sociale la nivel mondial;

• Solidaritatea între şi în cadrul generaţiilor - Abordarea nevoilor generaţiilor actuale fără compromiterea abilităţii generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi în Uniunea Europeană si în lume;

• Societate democratică şi deschisă - Garantarea dreptului cetăţenilor privind accesul la informaţie şi asigurarea accesului la justiţie. Dezvoltarea canalelor potrivite pentru consultarea şi participarea tuturor pârtilor interesate şi a asociaţiilor;

• Implicarea cetăţenilor - Încurajarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor. Promovarea educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării durabile. Informarea cetăţenilor privind impactul lor asupra mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile;

• Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali - Creşterea dialogului social, a responsabilităţii sociale a corporaţiilor şi a parteneriatelor public-private, pentru a promova cooperarea si responsabilităţile comune necesare pentru a obţine un consum şi o producţie durabile;

• Coerenţa politică şi guvernarea - Promovarea coerenţei între toate politicile Uniunii Europene şi între acţiunile de la nivel local, regional, naţional şi global pentru a spori contribuţia lor la dezvoltarea durabilă;

• Integrarea politicilor - Promovarea integrării aspectelor economice, sociale şi de mediu astfel încât să fie coerente si să se susţină reciproc prin utilizarea completă a instrumentelor pentru o mai bună reglementare, aşa cum sunt evaluarea echilibrată a impactului si consultarea părţilor interesate;

• Utilizarea celor mai bune cunoştinţe disponibile - Asigurarea faptului că politicile sunt realizate, evaluate şi implementate pe baza celor mai bune cunoştinţe disponibile şi a faptului că sunt corespunzătoare din punct de vedere economic, şi eficiente din punctul de vedere al costului;

• Principiul precauţiei - Acolo unde există incertitudine ştiinţifică, se implementează proceduri de evaluare si se realizează acţiunile preventive potrivite pentru a evita pagubele pentru sănătatea umană sau pentru mediu;

• Impunerea poluatorilor să plătească - Trebuie să ne asigurăm că preţurile reflectă costurile reale pentru societate ale activităţilor de consum şi producţie şi că poluatorii plătesc pentru pagubele pe care le provoacă sănătăţii.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.18• Din lista de mai sus alegeţi obiectivul principal şi principiul

pe care le consideraţi cele mai importante. De ce consideraţi că sunt mai importante decât celelalte obiective principale sau celelalte principii.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.19• Comentaţi schema alăturată

referitoare la acţiunile pe care trebuie să le întreprindem fiecare dintre noi.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.20 • Pentru operaţionalizarea

conceptului de dezvoltare durabilă au fost elaborate mai multe model (modelul de tip energetic, modelul celor 3 piloni, modelul ou, modelul prismă). Scrieţi sub fiecare model denumirea corespunzătoare şi explicaţi-l.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.21 • Urmăriţi evoluţia numărului de turişti la nivel mondial prezentată în graficul alăturat, în perioada

1995-2015. Precizaţi cauzele tendinţei general ascendente şi scăderea din anul 2009.• .

TURISM - TURISM DURABIL - ECOTURISM

LUCRAREA PRACTICĂ nr.2

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.22• Urmăriţi evoluţia numărului de turişti la nivel mondial, prezentate în graficul următor, în perioada 1950-2015, pe

continente, precum şi estimarea pentru următoarea decadă. Precizaţi cauzele evoluţiei pentru fiecare continent, precum şi consecinţele şi acţiunile necesare în condiţiile dezvoltării estimate pentru perioada 2015-2030.

• .

TURISM - TURISM DURABIL - ECOTURISM

LUCRAREA PRACTICĂ nr.2

www.company.com

www.company.com

• . Aplicaţia practică nr.23• Folosind tabelul alăturat, haşuraţi pe o harta mută a Europei, 3 categorii de

ţări, după numărul sosirilor în anul 2014.Țara Sosiri 2014

(mii)Danemarca 8557Finlanda 2731Islanda 998Norvegia 4811Suedia 10750Marea Britanie 32613Austria 25291Belgia 7976Franța 83700Germania 33005Olanda 13926Elveția 9158Armenia 1204Azerbaijan 2160Belarus 137Bulgaria 7311Cehia 10617Estonia 2918Georgia 2218Ungaria 12139Kazahstan 4560Kirgistan 2849Letonia 1843Lituania 2061Polonia 16000

Țara Sosiri 2014 (mii)

Rep. Moldova 94România 1912Federația Rusă 29848Slovacia 6235 (2012)

Ucraina 12712Albania 2857Bosnia 536Croația 11623Cipru 2441Macedonia 425Grecia 22033Israel 2927Italia 48576Malta 1690Muntenegru 1350Portugalia 9323Serbia 1029Slovenia 2411Spania 64995Turcia 39811

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.24• Urmărind tabelele alăturate, scoateţi în evienţă ţările cu cel mai mare

număr de vizitatori la nivel mondial şi faceţi corelaţia cu graficul referitor la sosirile turiştilor la nivel de continente.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.25• Urmărind tabelele alăturate, comparați clasificarea primelor 10 țări la

nivel mondial după numărul turiștilor și încasările din turism și explicați diferențele.

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.26• În condiţiile crizei economice, s-au observat o serie de tendinţe în comportamentul turiştilor. Alegeţi-le pe cele corecte (după Candrea, Adina, 2010):•  • – a) preferinţa turiştilor pentru destinaţii turistice mai apropiate de ţara de reşedinţă;• – b) preferinţa turiştilor pentru destinaţii turistice mai îndepărtate de ţara de reşedinţă;•  • – a) scăderea duratei medii a sejurului precum şi a cheltuielilor turiştilor pe durata şederii într-o destinaţie turistică;• – b) creşterea duratei medii a sejurului precum şi a cheltuielilor turiştilor pe durata şederii într-o destinaţie turistică;•  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.26• În condiţiile crizei economice, s-au observat o serie de tendinţe în comportamentul turiştilor. Alegeţi-le pe cele corecte (după Candrea, Adina, 2010):•  • – a) scăderea numărului de turişti în destinaţii care au un curs favorabil de schimb şi oferă servicii de calitate;• – b) creşterea numărului de turişti în destinaţii care au un curs favorabil de schimb şi oferă servicii de calitate;•  • – a) scăderea numărului de rezervări de ultim moment (Late booking);• – b) creşterea numărului de rezervări de ultim moment (Late booking)•  • – a) scăderea interesului pentru oferete speciale, mai avantajoase;• – b) creşterea interesului pentru oferete speciale, mai avantajoase. •  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.27• Citiţi şi comentaţi textele de mai jos, referitoare la impactul turismului asupra mediului. •  • Conform WTO, în anul 2010, mai bine din jumătatea deplasărilor turistice s-au făcut cu avionul. Interesant este că un pasager al unui avion civil produce la fiecare oră de zbor la fel de multe emisii de gaze de seră cât o persoană din Bangladesh într-un an

(Manfred Treber von Germanwatch). • În afara zgomotului produs de avioane, zborurile duc şi la alte probleme:• - emisiile de dioxid de carbon produse de avioane sunt extrem de nocive pentru climă, acest gaz de seră fiind emis la o altitudine mare;• - la construcţia unui avion sunt folosite materii prime cu o intensitate energetică ridicată (aluminiul);• - prin construirea şi extinderea aeroporturilor creşte suprafaţa folosită de teren,• - deseori se ajunge la o supra-încărcare a localităţilor-ţintă: "dispariţia plajelor din pricina eroziunii şi inundaţiilor, salinizarea surselor de apă potabilă, poluarea ecosistemelor din zonele de coastă, distrugerea infrastructurii în urma furtunilor tropicale şi pierderile

masive de peisaje naturale ameninţă viaţa şi durabilitatea industriei turistice a multor insule mici." (Norbert Suchanek, 2001) •  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.27• Citiţi şi comentaţi textele de mai jos, referitoare la impactul turismului asupra mediului. •  • Aproape toate companiile turistice se orientează din ce în ce mai multe spre ghetourile cu circuit închis, în care turiştii pot mânca şi bea după pofta inimii. Doar excursiile

succinte în autocare cu climatizare sau vizitele scurte la bordeluri se petrec în afara satelor de vacanţă. Populaţia locală este astfel exclusă aproape cu totul de la profit, pentru că, de cele mai multe ori, până şi alimentele sunt importate din statele industrializate. Populaţia locală nu este folosită decât ca un fel de culise  ocazional şi ca sursă de prostituate ieftine. (Norbert Suchanek, 2001).

•  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.27• Citiţi şi comentaţi textele de mai jos, referitoare la impactul turismului asupra mediului. •  • Principiul all-inclusive practicat în turism, care urmăreşte obţinerea unui câştig cât mai mare pentru firma de turism este exploatat la maximum în cazul croazierelor. Coastele şi insulele de vis din 'lumea a treia' unde acostează vasele nu se aleg de

regulă decât cu 'pomenile' şi gunoaiele aruncate în urmă de aceste vase de vis. Transportul, cazarea şi masa constituie cea mai mare parte din cheltuielile turiştilor. În cazul croazierelor, aceste cheltuieli ajung practic sută la sută în buzunarele companiilor internaţionale de turism. Vasele ajung în porturi de obicei dis de dimineaţă, pentru a ridica ancora în aceeaşi seară. Economia insulelor de vis şi a regiunilor de coastă din Caraibe, din Mediterană, din Marea Sudului sau din Oceanul Indian profită în cel mai bun caz doar de pe urma scurtelor excursii, din gustările luate de turişti, din comerţul cu suveniruri şi din prostituţie. Liniile de croazieră însă, nu împart însă nici măcar aceste firimituri cu ţările în curs de dezvoltare. Turiştii îşi pot achiziţiona chiar de la bord suveniruri din ţările 'vizitate'. Singura sursă semnificativă de venit pentru ţările şi insulele în care ancorează aceste vase sunt taxele de intrare, taxele de port sau taxa 'pe cap' de turist. Spre avantajul industriei croazierelor, aceste ţări nu au reuşit decât de curând să stabilească reguli clare în acest sens. Cruise Line-urile au reuşit aşadar să 'fenteze' statele în cauză, preferând să oprească pe insule care nu pretind taxe. Unele companii care organizează croaziere nici nu mai au nevoie să ancoreze pe insulele care aparţin altor ţări. Ele se folosesc de 'insulele de vis' cumpărate sau luate în regie proprie. Astfel, insula particulară din Bahamas - Salt Cay, se bucură de o mare popularitate în rândurile companiilor de croazieră.

•  

www.company.com

• . Aplicaţia practică nr.28• În lista de mai jos, sunt trecute o serie de impacte ale turismului asupra mediului înconjurător.

Precizaţi care dintre ele sunt pozitive sau negative şi care sunt de ordin cultural sau social.

Nr.crt Impact Pozitiv Negativ

Social Cultural

1 dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase

   

2 iniţierea unor noi acţiuni culturale în plan religios, de pelerinaj la mănăstiri, cu scopul satisfacerii sentimentului de sacralitate creştină, de respect faţă de valorile morale

   

3 acceptarea de către populaţia locală a unor influenţe negative în plan social

   

4 crearea de noi locuri de muncă sezoniere, cu precădere pentru tineri (elevi, studenţi, etc.) şi femei

   

5 dezvoltarea sentimentelor de înţelegere şi toleranţă deoarece schimburile interculturale între turişti şi populaţia gazdă facilitează dispariţia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale

   

6 diversificarea formelor de artizanat    

www.company.com

• . Aplicaţia practică nr.28• În lista de mai jos, sunt trecute o serie de impacte ale turismului asupra mediului înconjurător.

Precizaţi care dintre ele sunt pozitive sau negative şi care sunt de ordin cultural sau social.

Nr.crt Impact Pozitiv Negativ

Social Cultural

7 dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase    8 creşterea şansei sociale şi profesionale prin realizarea de noi

locuri de munca, în servicii turistice şi infrastructură generală

   

9 adaptarea şi copierea de către rezidenţi a unor atitudini şi comportamente noi, atribuite turiştilor

   

10 apariţia de schimbări a mentalităţilor, a valorilor morale sub influenţa turiştilor, păstrarea unor obiceiuri, datini doar pentru că sunt pe gustul turiştilor, apariţia kitsch-ului

   

11 favorizarea creşterii interesului populaţiei locale pentru păstrarea şi conservarea obiectivelor de interes turistic, naturale şi culturale, care astfel pot fi valorificate

   

12 perturbarea şi distrugerea treptată a modului de viaţă tradiţional, în cadrul structurilor sociale

   

13 scăderea diferenţelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.29• Pornind de la studiul de caz de mai jos, imaginaţi un program similar în zona rurală din România.•  • Studiu de caz - Praia do Forte (Brazilia) (Nistoreanu, P., 2006, Ecoturism şi turism rural)• În urmă cu 15 ani, 1500 de oameni, ce locuiau în orăşelul de pe coasta Braziliei numit Praia do Forte, nu aveau electricitate, iar accesul spre interiorul continentului se realiza cu ajutorul unui mic drum de lemn. Între

timp, la o depărtare de 6000 de mile de-a lungul coastei braziliene, câştiga teren din ce în ce mai mult dezvoltarea litoralului. Datorită instalării electricităţii, construirii unui pod şi a unei autostrăzi, sosirea turismului în Praia do Forte a fost de neevitat. Din fericire, legislaţia şi regulile au ajutat la ghidarea dezvoltării ca să nu se distrugă mediul înconjurător. Praia do Forte ilustrează o dezvoltare de succes şi protejare a unei coaste de litoral ecologice în sânul comunităţii locale. În 1996, Praia do Forte a câştigat Premiul pentru Turism cu protejarea Mediului oferit de SENAC, o organizaţie non-profit de educaţie din Brazilia, deoarece a folosit ecoturismul ca o unealtă în conservarea ecologică a zonei.

•  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.29• Pornind de la studiul de caz de mai jos, imaginaţi un program similar în zona rurală din România.•  • Studiu de caz - Praia do Forte (Brazilia) (Nistoreanu, P., 2006, Ecoturism şi turism rural)• Adăpostit între palmieri, în partea de nord a plajei braziliene, se află hotelul staţiunii Praia do Forte. Două aspecte fac deosebit acest hotel: în primul rând este un suporter al conservării naturii reflectat în ajutorul oferit la înfiinţarea Departamentului de

Mediu ai căror angajaţi sunt biologi; în al doilea rând, participă la un proiect de protejare a cinci specii de broaşte ţestoase marine. • Din 1979 nu a mai existat nici un efort de proteja populaţiile de broaşte ţestoase a căror număr s-a micşorat datorită vânatului broaştelor ţestoase femele care îşi depuneau ouăle, datorită consumului de ouă de broaşte ţestoase, precum şi a folosirii

iraţionale a plajei şi degradării mediului înconjurător.• Institutul Federal Brazilian pentru Mediu a început o cercetare în 1983 şi a construit o staţie în zonă. În zilele noaste, staţia este birou central, conducând eforturile a 200 de angajaţi din 22 de staţii răspândite de-a lungul coastei braziliene, majoritatea

lucrătorilor fiind pescari localnici.

•  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.29• Pornind de la studiul de caz de mai jos, imaginaţi un program similar în zona rurală din România.•  • Studiu de caz - Praia do Forte (Brazilia) (Nistoreanu, P., 2006, Ecoturism şi turism rural)• Campanile de educare au fost organizate pentru comunităţile locale ca să promoveze grija şi suportul pentru protejarea mediului. Lucrând ca păzitor de broaşte, fiecare pescar localizează şi monitorizează cuiburile de-a lungul unei zone de 3

mile de plajă. Unele ouă sunt transferate în incubatoarele staţiilor locale, însă ouăle găsite de-a lungul celor 13 mile de plajă din Praia do Forte nu se transferă. Protejată şi monitorizată, această plajă deţine cea mai mare concentrare de cuiburi.• La sediul central, turiştii şi localnicii pot observa broaştele ţestoase foarte colorate conform celor 4 stadii diferite de viaţă. Această experienţă creşte dorinţa de a acorda ajutor conservării habitatului acestor animale. Proiectul de protejare a cuiburilor ajută la îndeplinirea

scopului unui alt proiect de cercetare ce se ocupă cu eliberarea miilor de pui de broaşte ţestoase în mare. Turiştii generează fonduri pentru aceste proiecte prin cumpărarea de produse inscripţionate cu numele programului (TAMAR) ca de exemplu tricouri, pixuri, brelocuri realizate de populaţia locală.

•  

www.company.com

• Aplicaţia practică nr.29• Pornind de la studiul de caz de mai jos, imaginaţi un program similar în zona rurală din România.•  • Studiu de caz - Praia do Forte (Brazilia) (Nistoreanu, P., 2006, Ecoturism şi turism rural)• Azi, protejarea frumuseţii şi diversităţii zonei s-a aliat cu dezvoltarea turismului o potenţială reţea de durată. Populaţia locală este capabilă să-şi menţină conservate tradiţiile şi obiceiurile: localnicii încă pescuiesc,

copiii încă vânează ouă de broaşte ţestoase, însă acum le aduc la laboratoarele staţiilor locale.• Micile afaceri se bazează pe dolarii turiştilor. Aceştia sunt plimbaţi într-un mediu nepoluat. Eliberat de prădători umani şi nepoluat, mediul ajuta la supravieţuirea broaştelor ţestoase marine. La rândul lor, acestea

generează ajutor pentru protejarea zonei atâta timp cât rămân frumoase ceea ce constituie principala atracţie turistică a regiunii.

•