CURS 3 Dinamicd si Elemente de lnginerie Seismicd

1.4 ScIri subiective qi obiective seismice. Magnitudinea qi intensitateaLa inceput, efectele cutremurelor de p6mdnt au fost estimate calitativ prin sciri subiective deintensitate seismic[ (de exemplu se aprecia intensitatea functie de pagube sau de degradlrileconstrucfiilor), pentru ca odat[ cu aparilia aparatelor de inregistrare a caracteristicilor cinematiceale migcdrii seismice si aparl gi scirile obiective (scara magnitudinii locale, M1, scdrdmagnitudinii moment seismic, My, etc.)1.4.1 Sciri subiective de intensitate seismiciIntensitate seismicd misoari tEria unui cutremur intr-un amplasament, la suprafata libera aterenului gi se apreciazd pe baza inregistrdrilor din teritoriu (doar dacl aceste inregistreri exist6)9i prin efectele cutremurului asupra comportamentului oamenilor sau a animalelor, asupraconstructiilor qi asupra modificlrii suprafetei libere a scoartei.Intensitatea nu este o caracteristicd a unui cutremur, ci a unei perechi formatd din cutremur qiamplasamentul de la suprafafa liberd a pimdntului. Nu este corect sd se spund cI un cutremur aavut intensitatea I, ci cd un cutremur s-a simlit in amplasamentul X cu intensitatea L Din acestpunct de vedere confinutul siu are caracter subiectiv. Altfel spus la diferite distanle epicentralese vor inregistra migcdri diferite, uneori total diferite chiar in zone apropiate. Intensitateaseismicd se mdsoarl in grade de intensitatea seismicd.

in decursul timpului au existat numeroase sciri pentru aprecierea intensit[tii seismice, avdnd, 7,10 qi 12 grade de intensitate seismici. in anul 1873, Michele Stefano De Rossi a stabilit, in urmaunui set de cutremure din Italia, prima scard seismici moderni cu 10 grade pe baza reactiiloroamenilor gi a avariilor constatate la diverse clidiri cu acelaqi tip constructiv (materiale, numdrde niveluri, geometrie a elementelor de rezistentd etc.). in anul 1883, in ilvelia, Frangois-Alphonse Forell - in colaborare cu Rossi - a imbun[ta{it scara lui Rossi pe care au numit-o Rossi-Forell.

fn anul 1902, Giuseppe Mercalli a conceput o nou[ scari cu 12 grad.e,notate cu cifre romane.Aceastd scar[ a fost succesiv imbundtititd de Adolfo Cancani tn anul 1903, de A.Sieberg in anul1923, de Harry Wood qi Frank Neumann in anul 1931, ajungdndu-se lavaiantafinall qi actualdelaboratd de Charles Richter (1900-1985) in anul 1956 gi numiti scara Mercalli modificatd,MM. Se fiilizeazd, in America gi in multe ![rile occidentale, iar intensitatea seismic[ este notat6culyy.in lara noastrd se utilizeazd scara intensitltii seismice MSK-64, realizatdde S. Medvedev, W.Sponheuer qi V. Karnik in anul 1964, qi a avut 10 grade inilial, iar dupi revizuirea din anul 197gare 12 grade. De asemenea, scara MSK-64 se mai utllizeazi in Rusia, Israel, lndia qi in partea deest a Europei.

Descrierea efectelor cutremurelor functie de gradul de intensitate seismicd este datl comparativin tabelul 1 pentru scara MM gi scara l,iSf-O+.Alte scdri de intensitatea seismic[:

- scara JMA-Shindo (JMA-Agentia Meteorologic[ Japonezi) apdruti prima datd in anul1898, are 7 grade qi este utilizatd in Japonia.

CURS 3 Dinamicd si Elemente de lnginerie Seismicd

(http://en.wikipedia.orgy'wiki/Japan Meteorological_Agency_seismic intensit), scale);- scari europeani EMS-98 (scara macroseismicd europeani apdrutd in anul 1998), are 12

grade gi este utilizati in Europa (tabelul 2)(http://en.wikipedia.org/wiki/European Macroseismic_Sca1e) ;

- scara Liedu are 12 grade gi este utilizati in China, Taiwan gi Hong-Kong(http : i/en.wikipedi a.org/wiki/China_seismi c_Intensity-S cal e).

Scdrile de intensitate seismici MM, MSK-64 gi EMS-98 in principiu sunt echivalente in ceea ceprivegte valorile efective, dar vaiazd, din punctul de vedere al complexitAtii formulIrilor.

Tabel IGradul deintensitatesetsmrce

SCARA MERCALLI MODIFICATA MM SCARA MSK.64I Cutremurul nu este perceput decit de puline persoane aflate

in conditii favorabileCutemurul este imperceptibil, iar intensitatea se afldsub limita sensibilitetii oamenilor.

II Cuhemurul este perceput de puline posoane, in special de.cele care se gisesc la etaiele superioare ale clidirilor.

Migcarea foarte slab5, resimtiti numai de persoanelecare locuiesc la etaiele sunerioare-

III Cutremurul este perce,put in interiorul clidirilor, maipronunlat la etajele superioare. Se simt tepidaliiasernindtoare celor produse de un camion u$or, se poateaprecia durata cutremurului

Se produc vibralii slabe, similare celor produse decirculalia camioanelor ugoare, fiind sesizat demajoritatea persoanelor din interiorul locuinjelor.

IV In timpul zilei este perceput de multe persoane care se afliin interiorul clddirilor. in exterior pulin perceptibil. incep sEzdrdngdne geamurile, ugile, farfuriile, se aud sunete emisede obiectele din sticl6, scArt6ie peretii de lemn.

Cutremurul este destul de putemic, vibralii similarecelor produse de circulatia autocamioanelor grele.Obiectele suspendate, precum 9i lichidele din vaseoscileazd.

v Este perceput aproape de majoritatea oamenilor. Ugoaredegradiri ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile seristoam6.a^,= 12-25 cm/s2

Se resimte de toate persoanele din interiorul locuinlelorgi de majoritatea celor din exterior. Obiectele ugoare,nefixate, se ristoarni.a^^,= 12-25 cm/s2

VI Migcarea este perceputd de toatd lumea gi produce panici.Tencuiala gi cogurile nefixate cad, se sparg geamuri,clidirile suferd degradiri. Avarii ugoare la clddirile slabexecutate, frri a respecta normele de proiectare.a.,,= 26+50 cm/s2

Migcarea este simliti in intregime producdnd panici.Obiectele grele se deplaseazi. Degradiri moderate inelementele nestructurale ale construcliilor. Aparcripdturi in tencuiala slabi 9i in ziddrii din materialeslabe, frrd mortar.a-,,= 26:50 cm/s2

\4I Produce panicd, iar oamenii pir6sesc locuinlele. Avariiugoare pAni la moderate la structurile de rezistenpobignuite. Avarii considerabile la consfucliile slabexecutate sau necorespunzitor proiectate. Cogurile de fumse prdbugesc. Sunt avariate parapefii, comigele, ornamentelearhitecturale, c6t gi canalele de irigalie din beton. Se tulburiapa din helegteuri din cauza mAlului care se ridic6.a*,"= 51-100 cm/s2

Cuhernurul produce panic5, iar majoritatea oamenilorpirisesc locuinlele. in clddirile slab executate aparavarii importante sau chiar distrugeri. in construcliileproiectate Si executate corespunzetor se inregistreazddegradiri moderate. Cogurile de fum se dislocdputemic sau cad. Apar cripdturi in ziddrii cu mortar. Sesimte chiar in vehicule aflate in migcare.a-*= 5l+100 cm,/s2

vIII Avarii ugoare la structurile proiectate antiseismic. Avariiconsiderabile la clddirile obignuite. Prlbuqirea structurilorde rezistenld executate defectuos. Dislociri ale zidiriei deumplutur5, ciderea cogurilor inalte, monumentelor. Sedeplaseazi casele nefixate de fundatie etc.amil= 101:200 c11a/s2

Panica are un caracter general. Toate construcliile suntafectate. Seproduc avarii majore gi distrugeri laclIdirile obignuite, flri asigurare antiseismicd, sauexecutate defectuos. Structurile proiectate in conceptseismic pot suferii avarii moderate. Vehiculele suntgreu de condus.a,"""= 101--200 cmls2

Ix Avarii importante la structurile de rezistenfi proiectateantiseismic. Se produc incliniri ale cl5dirilor cu structura derezistenli bine proiectatS. Distrugeri ale clddirilor slabex@utate. Cripnturi in pimAnt. Conductele subterane serup. Avarii larezervoare, Apar izvoare, cratere de nisip interenurile aluviale.a-..= 201:400 cm/s2

Se produc avarii insemnate in structurile proiectateantiseismic. Construcliile cu asigurare seismicimoderati se distrug parlial sau se pribugesc. Castelelede api, turnurileizolate, monumentele etc. sepribugesc. Cripituri in terenuri.a-*= 201--400 cm/s2

CURS 3

Existi relalii matematice empirice care leagicinematice ale migcdrii seismice. De exemplu,

Dinamicd si Elemente de lnginerie Seismici

intensitatea seismicd, Iyy, ctJ caracteristicileC. Lomnitz ofer[ o relatie de acest tip, intre

x Majoritatea constructiilor proiectate antiseismic sepribugesc odatd cu funda1iile. Pdmdntul se crapi puternic.Se produc aluneciri de terenuri. Sunt puternic avariatebarajele, digurile, umpluturile. Apa deverseazi din rAuri 9icanale. Se produce o uqoard indoire a ginelor de cale ferati'.a-"-= 401-800 cm/s2

Construcfiile proiectate antiseismic se prdbugesc pa4ialsau in totalitate. Degraddri importante in baraje. $inelede cale ferati se deformeazi. Masive alunecdri deteren.a-*:401:800 cm/s2

XI Foarte pu{ine structuri de rezisten}i rf,mdn nedistruse. Aparfalii la suprafala pdm6ntului. Modificiri de relief.Conductele subterane complet distruse. Pribuqiri 9ialuneciri putemice ale terenului. Se produce o puterniciindoire a ginelor de cale ferati.a-"> 1000 cm/s2 ( d s)

Se distrug majoritatea constructiilor corespuzitorproiectate qi executate (cl[diri, poduri, baraje, c6i ferateetc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi gideplasdri ale suprafelei libere a terenului pe toatedirecliile.a-.-> 1000 cm/s2 (

"{ s)XII Distrugere total6. Se produce schimbarea reliefului. Distrugere totali a construcfiilor. Modificarea radicali

a formei suprafetei pdmdntului.

Tabel 2

SCARA DE INTENSITATE SEISMICA EMS.98Gradul deintensitatesersmrca

EFECTEOBSERVATE

(forma scurti)DESCRIEREA EFECTELOR OBSERVATE

I Nesesizat Neresimtit.II Putin sesizat Simlit numai de foarte puline persoane individuale, in stare de repaos in case.III Slab Simlit in interior de pulini oameni. Persoanele culcate simt o legdnare sau o ugoard

trepidatie.IV Observat pe scari

largdSimfit in interior de mulli oameni, in exterior de foarte pufini. Pufine persoane sunttrezite. Ferestrele, ugile gi vesela trepideazi.

v Puternic Simlit in interior de cei mai multi, in exterior de pufini. Mulli oameni care dorm setrezesc. Unii sunt speriali. Clidirile trepideazd in ansamblu. Obiectele atArnateoscileazd considerabil. Obiecte mici alunec6. Ugile gi ferestrele se leagini, sedeschid sau se inchid.

\1I Producitor deavariere usoari

Multi oameni sunt speriali gi fug afard. Unele obiecte cad. Multe case suferiavariere nestructurald ugoard, ca fisuri subtiri si cdderi de mici bucIti de tencuialr.

\1I Producitor deavariere

Majoritatea oamenilor sunt speriali gi fug in exterior. Mobila este deplasatd, iarobiectele cad de pe rafturi in numdr mare. Multe clldiri bine realizate suferEavariere moderatd: mici fisuri in pereti, cdderi de tencuial[, pdrfl ale cogurilor cad,clddiri mai vechi pot prezeuta crap6turi pronunlate in pereli gi ruperi de peref deumpluturd.

\1II Producltor deavariere gravd

Mulli oameni simt dificultate in a sta in picioare. Multe case prezintd, cripituri mariin perefi. Unele clidiri obignuite bine realizate prezintL distrugeri serioase aleperedlor, in timp ce structuri mai vechi, slabe, se pot pribusi.

IX Distrugltor Panicd generalS. Multe construclii slabe se prdbuqesc. chiar clddiri obignuite binerealizateprezintd avariere foarte grea: distrugeri serioase de pereti qi cedarestructurali partiald.

x Puternicdistrusitor

Multe clddiri obignuite bine realizate se pribugesc.

XI Devastator Majoritatea clidirilor bine realizate se prdbugesc, chiar unele cu o bun[ proiectareantiseismicd sunt distruse.

XII Completdevastator

Aproape toate cl[dirile sunt distuse.

CURS 3 Dinamici si Elemente de lnginerie Seismicl

logaritmul zecimal al valorii maxime a acceleratiei terenului, a^* (mdsurati in cm/s2), qiintensitatea seismicd, fta;a.

, Irum 1'logq.max= 3 -1 1.5

1.4.2 Sciri obiective de intensitate seismiciCea mai importanti m[surd a tdt'ri unui cutremur este energia eliberatl in focar cuantificatd prinmagnitudine pebaza inregistrlrilor. Magnitudinea este o mdrime obiectiv[ avdnd o valoare unicipentru un cutremur qi este independentd de efectele produse pe suprafata liberl a scoarlei.in anul 1931, K. Wadati in Japonia, introduce pentru prima datl o m6sur5 strict cantitativi acutremurelor. Mai tdrzht, in anul 1935, Charles Richter de la California Institute of Technology,SUA, dezvoltd teoriile cu privire la mdsura exactl a unui cutremur, iniliind scara Richter sauscara magnitudinii locale pentru a compara intre ele doud cutremure din California cu ajutorulunei relafii conventionale; magnitudinea locali, Mu dunui cutremur este datl de relatia:

Mr, : lo916(4') -lo916(46) 1.6

Magnitudinea, M1, este definiti ca logaritmul zecimal al amplitudinii oizontale maxime A.Amplitudinea, A, se misoarl in microni sau micrometri (10-3mm sau 10-6m) cu un seismograf detorsiune Anderson-Wood cu amplificarea de 2800, perioada de 0.8 s qi fracfiunea din amortizareacritica 0.8, amplasat pe un teren rigid la distanta de 100 Km de epicentru (A- distanla epicentralI100 Km). ,{6 este o amplitudine de referinl6 qi corecteazd, distar\dl-a care s-a frcut inregistrarea.Valoarea distanfei epicentrale, L, z fost fixati conventional astfel incdt pentru o amplitudinemdsuratd de 1 micron la distanfa de 100 Km, magnitudinea este 0. Cu alte cuvinte spus uncutremur are magnitudinea locali M:3, daci amplitudinea m[surati cu seismograful de torsiuneAnderson-Wood este 1 mm.

intre doud grade succesive miqcarea terenului inregistrata este de 10 ori mai mare, ceea cecorespunde unei cregteri a energiei de^30 de ori.

Prinurmaremagnitudinea"","M.{energieicutremurului,intimpceintensitateaseismici este o misuri a efectelor cutremurului intr-un amplasament dat.in afard de scara inilialI Richter, au fost dezvoltate gi alte sciri de magnitudine, cele mai multfolosite fiind: magnitudine undelor de volurr5 m3, magrtitudinea undelor de suprafa{d, Ms qimagnifudinea moment seismic, Mw.

Magnitudinea undelor de volum, m3. Cttremure de ad6ncime sunt caracteizate de unde desuprafafd nesemnificative. De aceea pentru acest tip de cutremure magnitudinea m3 se determindpe baza amplitudinii undelor P, cu perioade mici, care nu sunt afectate de ad6ncimeahipocentrului.

Magnitudinea undelor de suprafalil, Ms. Undele de suprafald cu o perioadi de aproximativ 20secunde domini adeseori inregistrdrile seismografice ale cutremurelor tndepdrtate (distanle

CURS 3 Dinamici si Elemente de lnginerie Seismici

epicentrale mai mari de 2000 km). Pentru cuantificarea acestor cutremure, Gutenberg (1945) adefinit scara de magnitudini a undelor de suprafa[d,, care mdsoard amplitudinea undelor desuprafaf6 cu perioada de 20 secunde.

Sc6rile de magnitudine, M1, Ms $i ms, dinpunct de vedere teoretic nu au limitd superioard sauinferioarI, in practicd, sunt totugi limitate superior din cauza aparaturii care inregi streazd, aconlinutului de frecvenle de oscila{ie ale cutremurului dependente de magnitudine sau adimensiunilor sursei seismice care a radiat energie. Magnitudinile M7, mn $i intr-o mdsurd maimicd Ms, intimpin[ dificultiti in mdsurarea t[riei cutremurelor foarte puternice. Problemasaturdrii magnitudinilor cutremurelor poate fr rezolvatd daci in locul.magnitudinii se folosegtemomentul seismic ca misurd a mdrimii cutremurelor.

Ca urmare acestui fapt, in anul 1966, seismologul american K. Aki a introdus noliunea demagnitudine moment, Mw (re1.1.7), care depinde de momentul seismic, Mo (re1.1.8

- Hanks gi

Kanamori, 1979),la rdndul siu in directi dependenp cu mdrimea sursei seismice: deplasarea(alunecarea) relativl medie din falie, do, ctr rigiditatea rocilor ce au cedat in falie, p, gi suprafalade alunecare din falie, A1.

2M* = Ilogitfo -10,7

Mo = dr'tt'Ar 1.8tn fig. 31, se prezintd, grafic relaliile intre sclrile de magnitu dine M1, Ms, tttt $i Mw(Kanamori,1e83).

r.7

9MI

(ul7Mw

r-- ""ML

Fig.31 Relalii grafice intre scdrile de magnitudine M6 Ms, mr $i Mw

CURS 3 Dinamici si Elemente de lnginerie Seismicd

Teoretic magnitudinea poate fi calculatd pe baza inregistrdrilor din orice statie seismici. Deobicei, magnitudinile evaluate de diferite stafii pot diferi, rezultatele finale uniformizdndu-se intimpul urmitoarelor 24 de ore, in limita a0,l+0,2 grade.

in raport cu magnitudinea, cutremurele se clasificl astfel (tabelul 3):Tabel 3

http:rilro.wikipedia.orer'wiki/Scara de_masnitudine_Richter

cutremurele intermediare din zona vrancei, cu magnitudini de peste M*:7 pot sr conducd laintensitAli seismice de VII-VII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul16rii, fiind un factor major de risc. Aceste cutremure sunt resimtite qi la mari distante (Moscova,St. Petersburg, Atena, Istanbul). Datele statistice istorice aratd o aqa-numit[ "ciclicitate", inultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producindu-se, in medie, de cca. 3 ori pe secol.De asemenea, se presupune c[ magnitudinile cutremurelor wincene pot ajunge pdn[ la M.:8.Riscul pentru Bucuregti este aproape in intregime determinat de cutremurele de pdmdnt dinregiunea Vrancea.

Conform catalogului seismic ROMPLUS (trttu:ltnu"n-.Afp.roicatalo ), in ultimii 100 deani, RomAnia a suferit cutremure de plmdnt mari, cu epicentrul in Vrancea, pentru care s-auestimat urmdtoarele valori ale magnitudinii moment:

- 26 octombrie 1802 (se aprcciazdM*:7,5:7,7);- 10 noiembrie 1940 (se apreciazdM*:1,7);- 4 martie 1977 (M*:7,4);- 30 august 1986 (M*:7,1);- 30 mai 1990 (M*:6,9).

Magnitudine Descriere Efecte MagnitudineM*

sub 2.0 mtcro Microseisme; nu se simt. 8.000 pe zi2,V2,9 mlnor De obicei nu se simt, dar sunt

m5surate/inre gistrate. 1.000 pe zi3,0-3,9 Adeseori se simt" dar rareori oroduc pazube. 49.000 pe an

4,H,9 usorTrepidalii perceptibile ale obiectelor in interiorulclSdirilor, zgomote prin lovire; pagube importantesunt putin orobabile.

6.200 pe an

5,0-5,9 moderatPot provoca pagube importante, pe porliunirestrdnse, la clSdirile prost construite ;i pagubeusoare la clSdirile bine construite.

800 pe an

6,0-.6,9 puternic Pot provoca distrugeri in zone populate pe o razdde pAnd la circa 160 km. 120 pe an

7,0-7,9 major Pot provoca distrugeri importante pe intinderimari. 18 pe an

8,0-g,g important Pot provoca distrugeri importante in zone situatela sute de kilometri in iurul epicentrului. lpean9,0-9.9 important Devasteazd zone pe o razd de mii de kilometri. lla5ani10,0 qi peste devastator Nu s-au inregistrat; posibilS devastare la scariplanetarS. necunoscutd

CURS 3 Dinamici si Elemente de lnginerie Seismicd

Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic, cu 35 de clddiri pribuqite gi 1500 devictime, majoritatea in Bucuregti.Alte surse locale sau externe teritoriului romanesc pot producegrade.

Cele mai puternice cutremure produse in ultimul secol, conformsunt prezentate in tabelul 4.

intensitdli seismice de VI-V[] V-v Imagnitudinii de momerrt, M*,

Tabel 3Data Locul Nume Magnitu-

dine MwMai22,1960 Valdivia. Chile 1960 Valdivia 9.5Martie 27,1964 Prince William

Sound, Alaska. USA1964 Alaska 9.2

Decembrie 26,2004 Sumatra. Indonesia 2004Indian Ocean 9.1Martie I 1. 2011 Sendai, Japan 2011 Sendai 9.0Noiembrie 4,1952 Kamchatka, Russia ruSSR) 1952 Kamchatka 9.0Noiembrie 25.1833 Sumatra, Indonesia 1833 Sumatra 8.8-9.2Ianuarie 31, 1906 Ecuador

- Colombia 1906 Ecuador-Colombia 8.8

Februarie 27.2010 Maule, Chile 2010 Chile 8.8Ianuarie 26,1700 Pacific Ocean. USA and Canada 1700 Cascadia 8_7-9.2Iulie 8. 1730 Valoaraiso. Chile 1730 Valoaraiso 8.7-9.0Noiembrie 1.1755 Lisbon. Porlueal 1755 Lisbon 8.7Februarie 4.1965 Rat Islands. Alaska. USA 1965 Rat Islands 8.7Auzust 15. 1950 Assam. India

- Tibet. China 1950 Medos 8.6

Martie 9- 1957 Andreanof Islands, Alaska. USA 1957 Andreanof Islands 8.6Martie 28.2005 Sumatra, lndonesia 2005 Sumatra 8.6Auzust 13. 1868 Arica, Chile (then Peru) 1868 Arica 8.5-9.0Decembrie 16- 1575 Valdivia, Chile (Kinedom of Chile) 1575 Valdivia 8.5Octombrie 20.1687 Lima, Peru (Viceroyaltv of Peru) 1687 Peru 8.5Mai24,l75I Concepci6n, Chile (Kingdom of

Chile)1751 Concepci6n 8.5

Noiembrie 11.7922 AtacamaRegion, Chile 1922Yallenar 8.5Februarie 3,1923 Kamchatka, Russia ruSSR) 1923 Kamchatka 8.5Februarie 1. 1938 Banda Sea, Indonesia (Dutch East

lndies)1938 Banda Sea 8.5

Octombrie 13. 1963 Kuril Islands, Russia (USSR) 1963 Kuril Islands 8.5Septembrie 12. 2007 Sumatra, Indonesia 2007 Sumatra 8.5

1.5 Predictia cutremurelorA. Predicfia temporali - care urmdreqte stabilirea aproximativd a datei qi locului viitoarelorcutremure, prin observarea continud a unor fenomene biologice qi geofizice.

Fenomene subiective (fenomene biologice) -bazate in principal pe schimb[rile de comportamentale animalelor: broagtele, melcii, goarecii, pisicile, cdinii, porumbeii etc.

CURS 3 Dinamicd si Elemente de lnginerie Seismicd

Predicfii obiective ale cutremurelor (fenomene seofizice) - parameffi care pot fi folosili capredictori ai cutremurului:

- modificarea de nivel a terenului;- semnale electrice seismice (SES) - VAN;- emisia de radon;- mari variafii ale nivelului apelor subterane;- activitatea seismici (pregocuri - cutremure moderate - care preced qocurile principale sau

schimbiri ale raportului vp f us din inregistrdri succesive).

VAN este o metodd de prediclie a cutremurelor propus[ de profesorii Varotsos, Alexopoulos 9iNimicos in anii'80; a fost denumitd dupi ini{ialele autorilor. Metoda sebazeazd pe detectareaunor "semnale electrice seismice" (SES) tnregistrate cu ajutorul unei relele telemetrate deconductori instalali in scoarli.

De menfionat este prognoza reugitd a unui seism puternic in regiunea Hainceng, China in 1975,cu epicentrul tn zona unei falii de pe coasta estic6, care apermis evacuarea populaliei din zona inzilele premergltoare. Labazaprognozei au stat fenomene biologice si geofizice.

B. Predicfia caracteristicilor cutremurelor - care urmlregte deducerea mlrimilor caracteristiceale cutremurelor aqteptate intr-o anumitd regiune.

in prezent nu existi nici o metodi care sI aibi suficienti certitudine in ceea ce privegtepredicfia momentului,locului qi magnitudinii unui viitor cutremur puternic.