SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI Anexa nr.3/13

Nr.

formular

01

02

02a

11

13

15

20

21

22

23

26

27

28

29

Sume alocate din bugetele institutiilor publice finantate partial din venituri proprii

Sinteza bugetelor centralizate ale institutiilor publice finantate partial din venituri

proprii

Proiecte cu finantare nerambursabila

Sinteza proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare,

postaderare, alti donatori si din alte facilitati postaderare

Destinatia sumelor prevazute in bugetul Secretariatului General al Guvernului la

capitolul 67.01 „Cultura, recreere si religie”, titlul „Alte cheltuieli”, a caror utilizare se

aproba prin hotarare a Guvernului

Sume alocate din fonduri externe nerambursabile

Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii

Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

CUPRINS

Document sinteza privind politicile si programele bugetare pe termen mediu ale

ordonatorilor principali de credite pentru anul 2019 si perspectiva 2020-2022

Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli

Sume alocate de la bugetul de stat

Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

Fisa proiectului cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare,

postaderare, alti donatori si din alte facilitati postaderare

Sinteza proiectelor finantate/propuse la finantare in cadrul programelor aferente

Politicii de Coeziune a U.E., Politicilor Comune Agricola si de Pescuit, precum si altor

facilitati si instrumente postaderare

Fisa proiectului finantat/propus la finantare in cadrul programelor aferente Politicii de

Coeziune a U.E., Politicilor Comune Agricola si de Pescuit si altor facilitati si

instrumente postaderare

Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii

Bugetul pe programe

Sinteza finantarii programelor

Fisele programelor

Programe de investitii publice

Programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare

pag.2

DOCUMENT SINTEZĂ PRIVIND POLITICILE ȘI PROGRAMELE BUGETARE

PE TERMEN MEDIU ALE ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE pentru anul 2019 și perspectiva 2020-2022

1. TITULAR: Secretariatul General al Guvernului COD TITULAR: 13

2. MISIUNEA INSTITUȚIEI PUBLICE ȘI CADRUL LEGAL DE FUNCȚIONARE

I. Secretariatul General al Guvernului

Conform H.G. nr.21/2017, Secretariatul General al Guvernului funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, având rolul de a asigura derularea operațiunilor tehnice aferente actului de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice și tehnice ale activității Guvernului și a prim-ministrului, reprezentarea Guvernului și a prim-ministrului în fața instanțelor judecătorești.

Secretariatul General al Guvernului, prin Direcția Coordonare Politici și Priorități (DCPP), este coordonator al procesului de planificare strategică ce stă la baza elaborării Planurilor Strategice Instituționale și a Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG), proiectul de buget pe anul 2019 și estimările pe anii 2020-2022 fiind în concordanță cu Programul de guvernare și cu angajamentele internaționale asumate de România. Prin DCPP se asigură coordonarea politicilor publice la nivelul administrației centrale, cu cinci direcții de interes:

1. Coordonarea managementului strategic - Dezvoltă cadrul metodologic și de coordonare a elaborării și implementării

strategiilor guvernamentale; - Oferă sprijin metodologic ministerelor în elaborarea strategiilor sectoriale; - Elaborează cadrul metodologic în domeniul planificării strategice; - Asistă şi coordonează ministerele în procesul de elaborare și monitorizare a

implementării planurilor strategice instituționale (PSI); - Coordonează procesul de stabilire a politicilor și prioritătilor guvernamentale în

conformitate cu Programul de guvernare, Planul naţional de reformă, cu alte documentele strategice şi priorităţile guvernamentale, precum şi cu alte angajamente internaţionale asumate de România. Are în vedere totodată corelarea acestora cu PSI și transpunerea lor în Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG);

- Asigură cadrul necesar implementării unor strategii trans-sectoriale; - Avizează proiectele de strategii care urmează a fi adoptate de guvern; - Asigură menținerea inventarului strategiilor prin actualizarea bazei de date în

care sunt prezentate strategiile și legăturile către textele acestora.

2. Coordonarea politicilor publice

- Asigură suportul metodologic necesar ministerelor şi altor instituții ale administraţiei publice centrale în procesul de planificare, formulare, monitorizare

pag.3

şi evaluare a politicilor publice şi coordonează metodologic activitatea unităţilor de politici publice;

- Coordonează procesul de elaborare și monitorizare a implementării PALG în fiecare an;

- Acordă sprijin metodologic ministerelor în elaborarea studiilor de impact; - Monitorizează respectarea prevederilor legale referitoare la evaluarea

preliminară a impactului reglementărilor înaintate spre aprobare Guvernului, pentru care emite puncte de vedere;

- Contribuie la îmbunătăţirea cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri prin elaborarea şi implementarea unor politici de tip „smart regulation", inclusiv măsuri pentru reducerea costurilor administrative.

3. Coordonarea priorităților - Monitorizează și sprijină implementarea priorităților guvernamentale; - Gestionează riscuri ce întârzie sau blochează implementarea priorităților; - Asigură monitorizarea și raportarea performanței politicilor la nivelul Guvernului.

4. Implementarea proiectelor suport

- Elaborează, implementează și asigură sustenabilitatea proiectelor de asistență

tehnică cu finanțare externă rambursabilă sau nerambursabilă care sprijină activitățile direcției.

5. Coordonare asistentă financiară comunitară acordată prin Fondul de

Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

- În calitate de autoritate de management, accesează și gestionează asistență financiară comunitară acordată prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene;

- Formulează la solicitarea COM - DG REGIO propuneri legislative de reformă a Fondului de Solidaritate al UE.

Alte activităti ale DCPP: - Asigură secretariatul tehnic al Comitetului Național pentru Coordonarea

Implementării „Strategiei de Consolidarea a Administrației Publice 2014-2020”; - Coordonează și monitorizează implementarea „Strategiei pentru o

Reglementare mai Bună 2014-2020”; - Ca punct de contact național pentru Serviciul de sprijin pentru reforme

structurale (SSRS) de la nivelul Secretariatului General al Comisiei Europene, organizează întâlniri de promovare a sesiunilor de finanțare, oferă sprijin metodologic instituțiilor interesate, colectează și analizează solicitările de asistență tehnică din partea potențialilor beneficiari, urmărește procesul de implementare și păstrează contactul permanent cu SSRS;

- Reprezintă Centrul Guvernului, conform atribuţiilor, în relaţia cu Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale;

- Asigură asistenţă direcţiilor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, în elaborarea şi monitorizarea proiectelor finanţate din fonduri externe, şi asigură cadrul de coordonare a acestora;

- Acordă sprijin în vederea organizării și desfășurării reuniunilor pregătitoare ale ședințelor Guvernului, intervenind în privința aspectelor care țin de competențele direcției, oferind analize ale proiectelor de acte normative și documentelor de politici publice din perspectiva elementelor care intră în domeniul său de activitate (RIA, PALG), elaborând situații cu privire la respectarea calendarului PALG și a situației punctelor c) și d) de pe agenda ședinței pregătitoare.

pag.4

În prezent, activitatea Direcției Coordonare Politici și Priorități se subscrie Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020, document național deosebit de important, conditionalitate ex-ante în vederea accesării fondurilor europene, precum și Strategiei pentru o Reglementare mai Bună 2014-2020.

II. Instituții în coordonarea/subordonarea, finanțate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

1. Institutul Național de Statistică (INS)

Institutul Naţional de Statistică este organul de specialitate al administraţiei publice

centrale şi îşi desfăşoară activitatea în baza Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale din România, nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Institutul Naţional de Statistică, cu atribuţii şi responsabilităţi în organizarea şi coordonarea statisticii oficiale din România, are misiunea de a produce şi furniza date statistice referitoare la cunoaşterea şi evaluarea prin date statistice a realităţilor societăţii româneşti, necesare fundamentării deciziilor şi politicilor structurale ale Guvernului, privind dezvoltarea economică şi socială a ţării, respectiv satisfacerii nevoilor de informare ale întregului spectru de utilizatori de date statistice.

Institutul Naţional de Statistică are obligaţia de a asigura coordonarea la nivel naţional a tuturor activităţilor necesare dezvoltării şi elaborării statisticilor europene, conform Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând punctul de contact al României, pentru COMISIE, în probleme de statistică.

2. Agenţia Naţională pentru Romi (ANR)

Agenţia Naţională pentru Romi a fost înfiinţată prin O.U.G nr.78/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatul General al Guvernului, în conformitate cu HG 501/2018 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 611 din data de 17 iulie 2018.

Agenţia Naţională pentru Romi are rolul de a elabora politica şi strategia Guvernului Romaniei în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor și de a aplica, coordona, monitoriza și evalua măsurile din domeniile sectoriale de intervenţie socială, cuprinse în Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, respectiv HG 18/2015.

În exercitarea atribuţiilor sale, Agenţia Naţională pentru Romi iniţiază, participă şi promovează, împreună cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale specializate, acţiuni, proiecte şi programe sectoriale, în scopul îmbunătăţirii situaţiei romilor, criteriu politic de aderare a României la Uniunea Europeană.

3. Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF)

Potrivit prevederilor Legii nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF şi ale H.G. nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, misiunea Departamentului este de a asigura, sprijini şi coordona,

pag.5

după caz, îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale UE, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Departamentului are ca atribuţii principale:

a) asigură şi facilitează cooperarea între instituţiile naţionale implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, între acestea şi Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF şi autorităţile publice relevante din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din state beneficiare de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene;

b) efectuează sau coordonează acţiuni de control în vederea identificării neregulilor, fraudelor şi altor activităţi ilicite în legătură cu gestionarea, obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a celor de cofinanţare aferente, precum şi a oricăror altor fonduri ce intră în sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv a împrumuturilor şi garanţiilor acordate de Banca Europeană de Investiţii;

c) efectuează sau coordonează acţiuni de control în vederea identificării neregulilor, fraudelor şi altor activităţi ilicite ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în România prin diminuarea ilegală a resurselor proprii;

d) culege, analizează şi prelucrează date şi efectuează cercetări statistice în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;

e) iniţiază sau avizează proiecte de acte normative privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;

f) elaborează şi coordonează programe de perfecţionare profesională şi instruire în domeniul luptei antifraudă;

g) soluţionează cererile de asistenţă administrativă, în calitate de unitate centrală, conform acordurilor de cooperare internaţională, având ca obiect protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene la care România este parte; h) asigură, coordonează şi monitorizează raportarea neregulilor între instituţiile naţionale şi Comisia Europeană în conformitate cu prevederile legislaţiei europene.

4. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN)

Instituție publică finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea Departamentului pentru Relații Interetnice, care se ocupă cu studierea și cercetarea inter - și pluridisciplinara a păstrării, dezvoltării și exprimării identității etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităților naționale și ale altor comunități etnice din România. Cadru legal de funcționare este O.G. nr.121/2000, Legea nr. 396/2001, H.G. nr. 893/2007.

5. Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD) Misiunea Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD) constă în promovarea,

coordonarea şi monitorizarea la nivel naţional a luptei împotriva dopajului în sport prin adoptarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor anti-doping în conformitate cu legislaţia în vigoare, protejarea sănătății, promovarea corectitudinii și egalității pentru sportivii din toate sporturile. În vederea realizării misiunii sale ANAD a elaborat Strategia Națională Anti-Doping pentru perioada 2018-2022 și a planului de acțiune pentru implementarea acesteia în vederea realizării unei concentrări mai eficiente a activităților și resurselor pentru următorii 5 ani. Strategia respectă prevederile Codului Mondial Anti-Doping, a Convenției Împotriva Dopajului în Sport a Consiliului Europei (CE) și a Convenției Internaționale Împotriva Dopajului a UNESCO și subliniază obiectivele cheie ale ANAD, principalele strategii, programele și indicatorii de performantă necesari pentru a

pag.6

direcționa și evalua eficiența activității Agenției Naționale Anti-Doping. Cadrul legal de funcționare este reglementat de Hotărârea Guvernului nr.1522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice și a Regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției Naționale Anti-Doping, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 227/2006, privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată și Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

6. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, este organ de specialitate al

administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României, în coordonarea prim-ministrului, printr-un consilier de stat, ordonator terţiar de credite în baza Legii nr. 329/2009 şi potrivit prevederilor art. 54 din Legea minelor nr. 85/2003 şi a art. 53 din Legea petrolului nr. 238/2004 este autoritatea competentă responsabilă cu aplicarea dispoziţiilor acestor legi.

Principalele sarcini, responsabilităţi şi atribuţii ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, ca autoritate competentă în domeniul resurselor minerale care definesc misiunea acesteia sunt următoarele:

a) gestionarea resurselor de petrol şi a celorlalte resurse minerale utile şi a fondului geologic naţional;

b) negocierea clauzelor şi condiţiilor acordurilor petroliere şi încheierea acestora; c) stabilirea clauzelor şi condiţiilor permiselor şi a licenţelor miniere care se supun

aprobării Guvernului; d) urmărirea şi verificarea producţiei petroliere şi a celei de resurse minerale pentru

calculul redevenţei petroliere şi redevenţei miniere, precum şi a taxelor pe activitatea de prospecţiune, exploatare, acestea constituind venituri la bugetul de stat;

e) controlul respectării de către titularii acordurilor petroliere şi a licenţelor miniere, a prevederilor acestora, precum şi a celor din normele, regulamentele şi instrucţiunile din domeniu şi dispunerea măsurilor pentru respectarea acestora;

f) gestionarea sistemului naţional de transport al petrolului (ţiţei şi gaze naturale) prin conducte magistrale şi reglementarea activităţilor legate de sistem;

g) elaborarea de legislaţie secundară: norme metodologice, instrucţiuni specifice, regulamente, etc.;

h) gestionarea Sistemului Naţional de Transport Ţiţei, a Sistemului Naţional de Transport Gaz, respectiv OIL TERMINAL Constanţa;

i) stabilirea preţului de referinţă al ţiţeiului şi gazelor pentru calculul redevenţei petroliere.

7. Comisia Naţională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) În conformitate cu Legea nr. 111/1996, republicată, privind desfăşurarea în siguranţă,

reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) este autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear. Legea 111/1996 și normele emise de CNCAN, precum şi procesele de autorizare şi control gestionate de CNCAN asigură cadrul pentru desfăşurarea în siguranţă şi în scopuri exclusiv paşnice a activităţilor nucleare.

Conform prevederilor legale, responsabilitățile CNCAN acoperă urmatoarele domenii:

− Legislația, reglementările și controlul în domeniul desfășurării în siguranță a

activităților nucleare în România; − Securitatea nucleară și radiologică;

pag.7

− Protecția la radiații; − Managementul calității în domeniul nuclear; − Garanțiile nucleare; − Planurile de urgență și intervenții la accident nuclear sau radiologic; − Protecția fizică a obiectivelor și a instalațiilor nucleare; − Răspunderea civilă în caz de daune nucleare; − Transportul materialelor radioactive, materialelor nucleare și/sau de interes

nuclear, a surselor și generatoarelor de radiații ionizante; − Gospodarirea deșeurilor radioactive; − Autorizarea personalului operator și a personalului expus profesional în cazul

surselor și generatoarelor de radiații ionizante; − Importul/exportul materialelor radioactive, materialelor nucleare și/sau de interes

nuclear, a surselor și generatoarelor de radiații ionizante; − Tranzitul pe teritoriul României al materialelor radioactive, materialelor nucleare

și/sau de interes nuclear, a surselor și generatoarelor de radiații ionizante; − Aplicarea tratatelor, convențiilor internaționale și a acordurilor bilaterale din

domeniul sau de competență; − Cooperarea cu organizațiile și organismele internaționale în domeniu; − Armonizarea legislației și a reglementărilor naționale din domeniul nuclear cu

legislația și reglementările din Uniunea Europeană; − Autorizarea și controlul surselor și generatoarelor de radiații ionizante.

Misiunea CNCAN constă în:

- Reglementarea dezvoltării, producerii şi utilizării energiei nucleare, producerii, posesiei şi utilizării materialelor nucleare, echipamentelor şi informaţiilor controlate, în scopul:

- prevenirii riscurilor inacceptabile pentru sănătatea şi siguranţa populaţiei, a personalului expus profesional şi a mediului;

- prevenirii riscurilor inadecvate pentru siguranţa naţională; - respectării prevederilor legale şi a obligaţiilor internaţionale la care ţara

noastră a aderat;

- Asigurarea respectării, de către titularii de autorizaţii, a prevederilor Legii, și a cerinţelor din reglementările şi autorizaţiile emise în baza legii.

- Diseminarea informaţiilor obiective cu caracter ştiinţific, tehnic şi de reglementare, cu privire la activităţile CNCAN şi la efectele instalaţiilor şi activităţilor nucleare asupra mediului, sănătăţii şi siguranţei populaţiei şi personalului expus profesional.

8. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului

Românesc (IICCMER)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, funcționează ca instituție publică cu personalitate juridica, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului; în conformitate cu prevederile H.G. nr.1372/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, cu modificările și completările ulterioare, are ca scop, în principal, investigarea științifică și identificarea crimelor, abuzurilor și încălcării drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum și sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situații de încălcare a legii şi activitatea de culegere, arhivare, cercetare și publicare a documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989, precum și rezolvarea unor probleme pendinte legate de fostul exil românesc.

pag.8

9. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS);

Autoritatea Națională de Management al Calităţii în Sănătate este instituţie publică

cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul managementului calităţii în sănătate.

Scopul A.N.M.C.S. constă în asigurarea şi îmbunătățirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului, prin standardizarea şi evaluarea serviciilor de sănătate și acreditarea unităţilor sanitare.

În baza Legii nr.185, privind asigurarea calităţii în sistemul sănătate a fost stabilit modul de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital, respectiv din venituri proprii şi subvenții acordate de la bugetul de stat.

Veniturile proprii ale A.N.M.C.S. sunt constituite în principal din taxe de acreditare/reacreditare plătite de unităţile sanitare pentru un ciclu de 5 ani. Aceste taxe sunt valabile pentru un ciclu de acreditare şi se pot restitui la sfârşitul respectivului ciclu de acreditare, numai dacă nu s-a realizat evaluarea în vederea acreditării/reacreditării.

Veniturile proprii încasate şi neutilizate până la finele anului se raportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie după regularizarea cu bugetul de stat în limita sumelor primite de la acesta în condițiile legii.

Propunerile de cheltuieli bugetare ale ordonatorilor de credite pe orizontul de referinţă 2019-2022 vor fi în concordanţă cu Strategia fiscal bugetară şi cu metodologia actuală de buget şi vor fi elaborate cu respectarea pricipiilor, obiectivelor şi regulilor fiscal-bugetare prevăzute în Legea resposabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.

Prin Legea nr. 185/2017, atribuţiile A.N.M.C.S. privind acreditarea au fost extinse şi la unităţi sanitare din ambulatoriu altele decât spitalele.

Principalele sursele de finanțare ale activității Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate identificate în propunerea de buget pe anul 2019 sunt:

1. taxa de acreditare a unităților sanitare cu spitalizare continuă și de zi 2. taxa de acreditare a unităților sanitare din ambulatoriu

Referitor la acreditarea unităților sanitare cu spitalizare continuă și de zi precizăm că acreditarea spitalelor se face în conformitate cu planul anual de acreditare. Înscrierea în planul anual se face în funcție de data la care spitalul împlinește 5 ani de la acreditarea anterioară sau, după caz, în funcție de data depunerii cererii de înscriere, astfel încât să nu depășească 5 ani de la aceasta.

În Planul multianual pentru ciclul II de acreditare și Planurile anuale de acreditare, pe subgrupe de unități sanitare aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.M.C.S. nr. 660/2016, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Colegiului Director al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, în anul 2019 sunt programate a fi acreditate un număr de 117 unități sanitare cu paturi.

Demararea procesului de acreditare a unităților sanitare din ambulatoriu a fost

reprogramată pentru anul 2019, datorită modificărilor legislative din 2018. Din analiza datelor existente, rezultă un total de aproximativ 28.000 de furnizori de

asistență medicală în ambulatoriu. Taxa de acreditare este estimată în funcție de durata evaluării și de tariful orar de 290 lei. Cele 28.000 de unități sanitare din ambulatoriu sunt estimate a fi evaluate pe parcursul unui ciclu de acreditare de 5 ani.

Competența ANMCS se extinde astfel asupra unui număr de aproximativ 28.000 de unități sanitare din ambulatoriu, față de cele 433 de unități sanitare evaluate și acreditate în prezent cu personalul existent, în număr de 80 de persoane. Astfel, se va ajunge la o creștere a volumului activităților de evaluare, acreditare și monitorizare cu de peste 46 de ori, ceea ce nu va fi posibil decât prin creșterea corespunzătoare a numărului de persoane implicate în acest amplu și responsabil proces.

pag.9

10. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR)

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, înființat prin HG nr. 902/2005, modificată și completată prin HG nr. 866/2012 și Legea nr. 71/2013, are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor și rezolvarea unor probleme știintifice referitoare la Holocaust, elaborarea și implementarea de programe educaționale și culturale privind acest fenomen istoric.

În cei zece ani de existență, INSHR – EW, și-a dobandit în acest domeniu un prestigiu solid în România și străinătate. Mare parte dintre cercetatori și colaboratori s-au afirmat ca personalităţi de seamă, foarte bine pregatite din punct de vedere profesional.

INSHR - EW are menirea să răspundă în mod specific provocărilor care se ridică zi de zi în fața cunoașterii și acțiunii umane: combaterea xenofobiei, rasismului și a mesajelor cu caracter negationist și antisemit.

11. Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC)

Secretariatul de Stat pentru Culte este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Secretariatul General al Guvernului care asigură punerea în aplicare a politicilor specifice domeniului cultelor și care își desfașoară activitatea în temeiul OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale și pentru modificarea unor acte normative și HG nr. 44/2013 privind organizarea și funcționarea Secretariatului de Stat pentru Culte.

Rolul Secretariatului de Stat pentru Culte este acela de a respecta și promova drepturile și libertățile fundamentale, consacrate de Constituția României, republicată, și de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa și regimul general al cultelor, precum și de tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, în ceea ce privește libertatea conștiintei și a credințelor religioase și se conduce dupa principiul fundamental conform căruia cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome și egale în fața autorităților statului.

Obiectivul general al Secretariatului de Stat pentru Culte îl reprezintă “dezvoltarea parteneriatului dintre autoritățile administrației publice centrale și locale și cultele religioase recunoscute de lege în domeniul social, cultural și educational, prin promovarea în beneficiul întregii societăți a relației de respect și cooperare între cultele recunoscute de lege”.

12. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN)

Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc este înfiinţat ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României.

Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc acordă dreptul de organizare şi funcţionare, monitorizează, supraveghează şi controlează activităţile din domeniul jocurilor de noroc.

Oficiul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) coordonează aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale în

vigoare în domeniul jocurilor de noroc; b) analizează şi soluţionează cererile depuse de operatorii care doresc să desfăşoare

activităţi de jocuri de noroc potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; c) supraveghează activităţile din domeniul jocurilor de noroc direct sau împreună cu

alte instituţii ale statului, în condiţiile legii;

pag.10

d) exercită controlul tehnic al sistemelor informatice, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă, astfel cum aceste activităţi sunt reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

e) controlează aplicarea legislaţiei specifice, asigurând aplicarea unitară a acesteia, constată fapte contravenţionale şi aplică sancţiunile prevăzute de lege sau sesizează organele abilitate, după caz;

f) analizează sesizările primite, verifică aspectele semnalate şi soluţionează sau sesizează organele abilitate, după caz;

g) soluţionează plângerile prealabile formulate de operatori asupra măsurilor dispuse în exercitarea atribuţiilor, conform competenţelor şi prevederilor legale în vigoare;

h) analizează şi soluţionează solicitările formulate de alte autorităţi, operatori şi alte părţi interesate, conform competenţelor şi prevederilor legale în vigoare care reglementează domeniul jocurilor de noroc;

i) emite actele administrative aferente activităţii desfăşurate şi administrează evidenţa documentelor necesare acordării dreptului de organizare şi funcţionare şi a deciziilor emise;

j) asigură gestiunea bazei de date aferente activităţii şi asigură publicarea informaţiilor pe site-ul propriu;

k) realizează analiza de risc pentru efectuarea acţiunilor de verificare şi control în domeniul jocurilor de noroc pentru fiecare deţinător de licenţă şi autorizaţie, stabilindu-se şi riscul asociat fiecăruia în parte;

l) asigură arhivarea documentaţiei aferente activităţii conform prevederilor legale în vigoare;

m) participă la activităţile organismelor internaţionale de specialitate şi poate fi membru al acestora, pe baza mandatului primit de la Guvernul României;

n) asigură colaborarea, schimbul de informaţii şi reprezentarea în domeniul jocurilor de noroc. În exercitarea atribuţiilor sale, Oficiul poate încheia protocoale de cooperare şi colaborare cu instituţii similare, asociaţii de profil sau cu alte autorităţi şi instituţii;

o) la solicitarea altor instituţii specializate ale statului, poate participa, ca organ de specialitate, la efectuarea de verificări în domeniul jocurilor de noroc, împreună cu acestea.

13. Centrul Naţional de Cultură al Romilor Romano–Kher (CNCR)

Instituţie finanţată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul SGG şi în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi. Centrul funcţionează ca instituție publică cu personalitate juridică şi îndeplinește rolul de serviciu cultural de utilitate publică, desfășurând activități în domeniul cultural, de informare, de educație permanentă, de susținere și derulare a programelor și proiectelor culturale destinate comunității rome și/sau de promovare a culturii rome, în conformitate cu legislația română. Centrul urmărește realizarea următoarelor obiective:

a) Oferirea de programe și servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creșterii gradului de acces și de participare a cetățenilor români aparținând minorității romilor la viața culturală;

b) Conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea și punerea în valoare a culturii rome și a patrimoniului imaterial tradițional al minorității rome;

c) Susținerea programelor și proiectelor artiștilor independenți, ale organizațiilor neguvernamentale și ale altor organizații care respectă principiile și obiectivele Centrului;

pag.11

d) Sprijinirea debutului și afirmării tinerilor creatori și interpreți și implicarea în educarea prin artă a publicului pentru receptarea culturii rome;

e) Realizarea de parteneriate cu persoane juridice de drept public sau de drept privat, din țară și din străinătate, care urmărsc aceleași obiective.

14. Laboratorul de Control Doping (LCD)

Activitatea Laboratorului de Control Doping are ca misiune implicarea activă în

procesul de eradicare a dopajului și practicarea sportului în condiții de fairplay prin efectuarea de analize de control doping cu grad înalt de acuratețe, realizate în condiții tehnice de ultimă oră și de către experți cu pregătire științifică de înaltă ținută, la nivelul de exigenţă stabilit de Agenția Mondială Anti-Doping.

Laboratorul de Control Doping este instituție publică cu personalitate juridică, independentă din punct de vedere analitic, financiar, științific și operațional față de Agenția Națională Anti-Doping și orice structură sportivă, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului, finanțat din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului prin desființarea Direcției cercetare și laborator antidoping din cadrul Agenției Naționale Anti-Doping și preluarea activității acesteia, conform H.G 521/2016.

Laboratorul fost fondat în august 1983 și a funcționat în structura organizatorică a Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Sport. În perioada 28.09.2005-01.08.2016 Laboratorul a funcționat în structura organizatorică a Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD).

În aprilie 2004 Laboratorul a primit acreditarea în conformitate cu standardul SR EN ISO 17025 de la organismul național de acreditare RENAR, membru ILAC, EA și IAF, iar la data de 21 iulie 2009 LCD a primit acreditarea internațională din partea Agenției Mondiale Anti-Doping, în conformitate cu Standardul Internațional pentru Laboratoare și Documentele Tehnice, România devenind astfel singura țară din Europa de Est care avea un laborator de control doping acreditat de Agenția Mondială Anti-Doping.

Standardul ISO 17025 reglementează standardele pentru laboratoarele de încercări și etalonări așa cum sunt prezentate și de către Organizația Internațională de Standardizare (ISO) și Comisia Internațională Electro-Tehnică (IEC). Este singurul standard pentru armonizarea laboratoarelor de testare din lumea întreagă.

Standardul Internațional pentru Laboratoare este obligatoriu pentru toate semnatarele Codului mondial anti-doping. Codul este documentul fundamental și universal pe care se bazează Programul Mondial Anti-Doping în domeniul sportului. Este o precondiție a acreditării de către Agenția Mondială Anti-Doping ca laboratorul să fie acreditat ISO/IEC 17025.

În septembrie 2015 și în septembrie 2018, activitatea Laboratorului a fost evaluată de către Agenția Mondială Anti-Doping. Ambele evaluări au evidențiat spațiul inadecvat pentru desfășurarea activităților Laboratorului în condițiile Standardului Internațional pentru Laboratoare, personal insuficient pentru îndeplinirea obiectivelor și lipsa securizării spațiului de lucru.

Începând cu data de 29 noiembrie 2017 acreditarea internațională a Laboratorului de Control Doping din România a fost suspendată pe o perioadă de 6 luni prin decizia Președintelui Comitetului Executiv al Agenției Mondiale Anti-Doping, ca urmare a neconformităților majore cu privire la Standardul Internațional pentru Laboratoare, ce au inclus și nerespectarea Codului de Etică. În prezent, Laboratorul se află într-o perioadă extinsă de suspendare de 6 luni.

Activitatea de prevenire și combatere a fenomenului de dopaj în scopul

practicării unui „sport curat” trebuie inteleasă în adevărata sa importanță și complexitate, prin abordarea tuturor aspectelor și factorilor implicați în acest domeniu.

pag.12

Laboratorul de control doping are următoarele obiective:

1. ridicarea suspendării și menținerea acreditării internașionale pentru efectuarea de analize de control doping prin participarea cu succes la schemele de comparare interlaboratoare (EQAS) organizate de Agenția Mondială Anti-Doping și la testele educaționale organizate de WAADS (World Association of Anti-Doping Scientyts);

2. dezvoltarea continuă de metode de analiză și extinderea gamei de substanţe interzise identificate pentru acoperirea integrală a Listei interzise elaborată de Agenția Mondială Anti-Doping prin alocarea a cel puțin 7% din bugetul anual de resurse financiare, materiale și umane necesare activității de cercetare-dezvoltare. Lista interzisă se modifică cel puțin o dată pe an;

3. creșterea cu cel puțin 5% a capacității de analiză a laboratorului și implicit a numărului de probe analizate față de anul precedent, prin alocarea de resurse materiale și umane (redimensionare spațiu laborator, investiții în echipamente, angajare personal calificat);

4. participarea angajaților organizației la cel putin o instruire în domeniul calității si o instruire în plan profesional, trimestrial;

5. creșterea cu cel putin 5% comparativ cu anul precedent, a veniturilor proprii obținute prin participarea la licitații pentru obținerea de contracte pentru analize de control doping.

15. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore

la Marea Neagră (ACROPO) Conform Legii 165/2016, ACROPO funcționeaza ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care exercită următoarele atribuții: a) evaluarea și acceptarea rapoartelor privind pericolele majore, evaluarea notificărilor privind proiectarea și evaluarea notificărilor privind operațiunile la sondă sau operațiunile combinate și a altor astfel de documente care îi sunt prezentate; b) supravegherea respectării dispozițiilor prezentei legi de către operatori și proprietari, inclusiv inspecții, control, investigări și măsuri de punere în aplicare; c) consilierea altor autorități sau organisme, inclusiv a autorității semnatare a acordurilor petroliere, ANRM, pentru operațiuni petroliere offshore; d) elaborarea planurilor anuale; e) elaborarea de rapoarte; f) cooperarea cu autoritățile competente ale diferitelor state membre; g) instituie o politică, un proces și proceduri pentru o evaluare completă a rapoartelor privind pericolele majore și a notificărilor prezentate, precum și pentru supravegherea conformării cu dispozitiile prevăzute în prezenta lege, incluzând inspecții, investigații și măsuri de constrângere; h) după caz, pregătește și pune în aplicare proceduri coordonate sau comune cu alte autorități din statele membre ale Uniunii Europene pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentei legi. Ordinul nr. 34/2018 aprobă tarifele percepute titularilor acordurilor petroliere, operatorilor și proprietarilor care desfașoară operațiuni petroliere în zonele din Marea Neagră, aflate sub jurisdicția României, aferent schemei de recuperare a costurilor financiare pentru lucrările și serviciile efectuate de ACROPO.

16. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) Este o instituţie de sinteză. Are rolul de a elabora studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil

pag.13

teritorial, sinteze macroeconomice, de a fundamenta orientările strategice de dezvoltare economico-socială şi măsurile de politică economică proiectate de Guvern, în concordanţă cu Programul de guvernare, precum şi de a coordona, împreună cu Secretariatul General al Guvernului, şi monitoriza politicile publice, cu deosebire ale investiţiilor în parteneriat public-privat şi din domeniul ajutorului de stat. Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză îndeplineşte următoarele funcţii: a) de strategie, prin care se asigură elaborarea şi implementarea de programe şi proiecte cu impact în dezvoltarea economică şi socială pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi elaborarea prognozelor şi studiilor privind echilibrul macroeconomic, sectorial şi regional; b) de prognoză, prin care se asigură elaborarea de studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, precum şi fundamentarea principalelor măsuri de politică economică; c) de evaluare a modului de implementare şi a efectelor economico-sociale ale politicilor publice, inclusiv pe bază de anchete statistice proprii, în conformitate cu deciziile Guvernului sau ale Consiliului de Programare Economică; d) de evaluare ex-ante şi ex-post a impactului economic şi social al schemelor de ajutor de stat şi al proiectelor de investiţii publice ca parteneriate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi; e) de administrare şi după caz împreună cu Ministerul Finanţelor Publice a schemelor de ajutor de stat aplicate începând cu anul 2018 şi al căror furnizor este desemnat conform prevederilor legale; f) de unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi; g) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate; h) de armonizare a metodelor şi tehnicilor de previziune, precum şi a cadrului legislativ din domeniul său de activitate cu reglementările şi recomandările Uniunii Europene; i) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate; j) de administrare, prin care se asigură administrarea şi gestionarea eficientă a bunurilor din patrimoniul său, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare; k) de autoritate cu competenţe în coordonarea metodologică a unităţilor de politici publice din ministere, împreună cu Secretariatul General al Guvernului; l) de reglementare şi sinteză prin care se asigură propuneri pentru elaborarea cadrului normativ din domeniul specific de activitate, îmbunătăţirea legislaţiei cu impact macroeconomic, simplificarea reglementărilor şi debirocratizarea din administraţia publică centrală." 3. PRIORITĂTI STRATEGICE PE TERMEN MEDIU ALE ORDONATORULUI DE CREDITE

Secretariatul General al Guvernului, are ca priorități pe termen mediu, conform planificării strategice următoarele: - operaționalizarea, la nivelul Centrului Guvernului, a unei Unități de coordonare a strategiilor (Strategy Unit); - Extinderea sistemului de planificare strategică și de monitorizare a implementării PSI; - Elaborarea procedurilor de monitorizare și evaluare ex-post a impactului documentelor strategice; - Definirea și punerea în aplicare a unui mecanism de control al calității reglementărilor;

pag.14

- Coordonarea procesului de debirocratizare - Dezvoltarea aplicației IT în vederea îmbunătățirii procesului de elaborare, implementare și monitorizare a PALG.

1. Institutul Național de Statistică a avut şi are ca prioritate permanentă realizarea obiectivelor şi sarcinilor ce-i revin în îndeplinirea misiunii sale de consolidare şi dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional în conformitate cu principiile fundamentale ale statisticii oficiale: independenţa profesională, imparţialitatea, obiectivitatea, fiabilitatea, confidenţialitatea, eficienţa costurilor. Strategia adoptată de Institutul Naţional de Statistică are în vedere, pe termen scurt, mediu şi lung atingerea obiectivelor generale stabilite pentru perioada 2019-2022, obiective corelate cu cele ale Programului Statistic European, respectiv:

1. Furnizarea informaţiilor statistice de calitate pentru a sprijini dezvoltarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor naţionale şi ale Uniunii Europene;

2. Punerea în aplicare de noi metode de producere a statisticilor oficiale naţionale, având ca prioritate, adaptarea statisticilor la cerinţele naţionale şi ale Uniunii Europene, raţionalizarea informaţiilor prin reducerea sarcinii de răspuns a furnizorilor de date statistice primare şi a cheltuileilor de producere şi diseminare a datelor statistice;

3. Consolidarea parteneriatului în cadrul Sistemului Statistic Naţional şi în afara lui. 1. Furnizarea informaţiilor statistice de calitate pentru a sprijini dezvoltarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor naţionale şi ale Uniunii Europene se va realiza prin: 1.3. Furnizarea de informaţii statistice la timp şi de calitate în vederea monitorizării

implementării politicii Europa 2020, pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii;

1.4. Dezvoltarea şi lărgirea sferei informaţiilor statistice relevante pentru factorii de decizie şi pentru publicul larg în ceea ce priveşte guvernanţa economică consolidată şi integrată a UE şi ciclul de supraveghere a integrării Pactului de stabilitate şi creştere şi de politica economică;

1.5. Măsurarea suplimentară a performanţelor economice prin implementarea unor abordări în domeniul calităţii şi bunăstării vieţii;

1.6. Susţinerea politicilor din domeniul mediului; 1.7. Sporirea eficienţei şi eficacităţii proceselor de producţie; 1.8. Furnizarea de statistici de calitate pe domenii cheie ale politicii sociale; 1.9. Furnizarea unor statistici de calitate în ceea ce priveşte agricultura, pescuitul şi

silvicultura; 1.10. Furnizarea unor statistici de calitate privind energia şi transportul pentru

satisfacerea necesităţilor interne în consonanţă cu politicile UE în domeniu; 1.11 Utilizarea informaţiilor spaţiale combinate cu informaţii statistice sociale, economice şi de mediu. 2. Punerea în aplicare a noi metode de producere a statisticilor oficiale naţionale

Sistemul statistic se confruntă în prezent cu o serie de provocări: cererea crescută de

date statistice de calitate, nevoia tot mai mare de statistici complexe multidimensionale, apariţia de noi actori pe piaţa informaţională, constrângeri în privinţa resurselor, necesitatea de a reduce sarcina respondenţilor, diversificarea instrumentelor de comunicare. Aceste obiective presupun adaptarea modului în care sunt produse şi diseminate statisticile oficiale, adaptare ce se va realiza prin:

pag.15

2.1. Punerea în aplicare a unui sistem de management al calităţii în sistemul statistic pe baza Codului de Practici al Statisticilor Europene;

2.2. Punerea în aplicare a unui mecanism de stabilire a priorităţilor pentru sistemul statistic;

2.3. Armonizarea şi standardizarea metodelor statistice de producţie de date statistice şi de metadate;

2.4. Furnizarea unor informaţii statistice de calitate pe baza principiului de acces gratuit la statisticile oficiale pentru autorităţi publice, persoane fizice şi factori privaţi;

2.5. Folosirea de metode adecvate de instruire, de impulsionare a inovării şi cercetării în domeniul statistic;

2.6. Sporirea eficienţei activităţii personalului statistic la nivel central şi teritorial; 2.7. Infrastructura IT; 3. Consolidarea parteneriatului în cadrul SSN şi în afara lui: Obiectivul va fi realizat

prin implementarea unui cadru de guvernare consolidat pentru întreg sistemul statistic, prin:

3.1. Revizuirea şi implementarea legislaţiei statistice; 3.2. Eficientizarea parteneriatului pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a sistemului statistic; 3.3. Consolidarea cooperării cu Sistemul Statistic European, cu organizaţiile europene şi

internaţionale implicate în producerea de date statistice sau administrative pentru proiecte comune şi evoluţii coordonate. Consolidarea cooperării va asigura coerenţa între standardele europene şi internaţionale cu cele naţionale;

3.4 Implementarea programului ESS VIP prin crearea unei infrastructuri comune a Sistemului Statistic European, precum şi a unui cadru juridic adecvat şi noi mecanisme administrative, care să permită schimbul de informaţii şi partajarea serviciilor şi costurilor între partenerii SSE implicit INS România, în baza unor procese mai bine integrate.

2. Agenția Națională pentru Romi are ca priorităţi strategice:

• Creșterea eficienței și eficacității politicilor publice în domeniul de competență a ANR și a instituțiilor administrației centrale, cu atribuții în implementarea politicilor publice pentru incluziunea socială a grupurilor vulnerabile din comunitățile cu romi.

• Eficientizarea procesului de planificare strategică la nivel local, județean, național, în vederea implementării politicilor publice în domeniul incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile din comunitățile cu romi.

• Realizarea de recomandări de politică publică la nivel local, județean, național adaptate nevoilor membrilor grupurilor vulnerabile din comunitățile cu romi.

• Asigurarea procesului de coordonare tehnică a experților din cadrul instituțiilor de la nivel local, județean și național, cu atribuții în domeniul implementării politicilor publice sectoriale adresate grupurilor vulnerabile din comunitățile cu romi.

• Monitorizarea și evaluarea instrumentelor de politici publice care vizează incluziunea socială a grupurilor vulnerabile din comunitățile cu romi.

• Oferirea de asistență de specialitate instituțiilor publice care solicită sprijin în procesul de dezvoltare de inițiative în domeniul incluziunii romilor.

• Asigurea procesului de planificare și elaborarea politicilor publice destinate incluziunii romilor, a documentelor conceptuale de bază și a reglementărilor privind formularea politicilor publice și actualizarea permanentă a acestora.

pag.16

3. Departamentul pentru Luptă Antifraudă are ca priorităţi strategice: I. Politici europene (acțiuni la nivel european) ● Participare la întâlniri/reuniuni cu reprezentanții OLAF și la grupurile de lucru instituite pe lângă Comisia Europeană; ● Exercitarea Președinției României la Consiliul UE din primul semestru 2019; ● Consiliul UE – Grupul de lucru pentru combaterea fraudei (GAF); ● Schimb de experiență cu statele membre. II. Politici naționale (acțiuni în țară) ● Implementarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă (SNLAF) 2018-2023

4. Agenția Națională Anti-Doping are ca obiective prioritare:

1. Creşterea gradului de conştientizare şi educare a sportivilor, a personalului asistent şi a celorlalţi factori implicaţi asupra pericolelor şi consecinţelor practicării dopajului în sport; 2. Realizarea unui număr relevant de teste în competiţie şi în afara competiţiei, fără aviz prealabil, pentru protejarea sănătăţii sportivilor şi a dreptului fundamental al acestora de a practica un sport curat; 3. Formarea şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping în conformitate cu standardul ocupaţional aprobat; 4. Gestionarea rezultatelor controlului doping şi a scutirilor de uz terapeutic, conform normelor interne şi internaţionale în vigoare; 5. Elaborarea şi coparticiparea la proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniu; 6. Facilitarea integrarii programelor antidoping în programele guvernamentale prin educatie, cercetare stiintifica, sanatate publica si alte initiative conexe; 7. Implementarea măsurilor privind combaterea traficului ilicit de substanţe dopante în sălile de culturism şi fitness; 8. Asigurarea autorizării funcţionării sălilor de culturism şi fitness din punctul de vedere al reglementărilor anti-doping, în conformitate cu normele legale în vigoare; 9. Gestionarea substanţelor dopante confiscate, în condiţiile legii; 10. Reafirmarea angajamentului României şi consolidarea poziţiei de partener credibil şi activ în efortul global de luptă împotriva dopajului în sport; 11. Îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii la nivelul Agenţiei; 12. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi armonizarea legislaţiei naţionale în domeniile de activitate ale Agenţiei cu reglementările internaţionale în domeniu; 13. Formarea si perfectionarea continua a expertilor antidoping din cadrul Agentiei; 14. Dezvoltarea proiectului - paşaportul biologic al sportivului, proiect internaţional al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, în urma dezvoltării metodelor de măsurare a parametrilor biologici ai sportivilor şi completarea bazei internaţionale de date cu aceşti parametri pentru fiecare sportive.

5. Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) - Obiectivele prioritare le constituie gestionarea resurselor de petrol și a resurselor minerale utile, a fondului geologic național și controlul respectării de către titulari a prevederilor acordurilor petroliere și licențelor miniere. Raportat la atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în special cele privind în domeniul petrolier unde se preconizează o creştere semnificativă a volumului de operaţiuni petroliere, structura organizatorică actuală, numărul de personal și modul de finanțare ale acestei autorități competente considerăm că trebuie reanalizate și modificate

pag.17

astfel încât să se asigure întărirea capacității administrative atât la nivel central cât și la nivel teritorial.

Faţă de aceste împrejurări menţionate s-a inițiat un proiect de act normativ de modificare a structurii organizatorice a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, creșterea numărului de posturi, modificarea regimului de finanțare și instituirea posibilității organizării de compartimente de control regional, alături de compartimentele de inspecție teritorială.

Compartimentele de control regional, menționate anterior, vor fi distincte față compartimentele teritoriale de inspecție, adăugându-se acestora din urmă în structura Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Prin aceasta noua forma de organizare a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, finatarea va fi integral din venituri proprii, respectiv din reținerea unei cote de 5% din sumele încasate cu titlu de redevență petrolieră.

Valoarea cotei de 5% din sumele încasate cu titlu de redevență petrolieră a fost determinată de necesarul de finanțare al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale din perspectiva reorganizării acestei autorități publice, în special în ceea ce privește creșterea numărului de personal de la 126 la 240 de posturi și înființarea de compartimente regionale de control. 6. Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Prioritățile strategice ale CNCAN se stabilesc ținând cont de stadiul actual de dezvoltare a domeniului nuclear la nivel național, de proiectele finalizate recent, aflate în desfăşurare sau planificate, de experienţa şi standardele internaţionale în domeniu, precum şi de obligaţiile legale ce derivă din convenţiile, tratatele şi acordurile la care România este parte. Activităţile şi proiectele majore relevante pe plan internaţional includ:

- Urmărirea transpunerii și implementarii directivelor europene în domeniul securităţii instalaţiilor nucleare, radioprotecției și gestionării combustibilului uzat şi a deșeurilor radioactive;

- Implementarea acțiunilor rezultate din „testele de stres” pentru centralele nucleare, solicitată de Consiliul Uniunii Europene şi de Comisia Europeană pentru toate centralele nuclearoelectrice din Uniunea Europeană în urma accidentului de la centrala nuclearoelectrică Fukushima Daiichi din Japonia (2011); evaluările inter-pares ale măsurilor de îmbunătăţire implementate sau planificate de fiecare ţară şi recomandările rezultate din acest proces (2012-2013);

- Participarea la grupurile de lucru - ENSREG (European Nuclear Safety Regulators' Group), ca organizate ca grupuri consultative pe lângă Comisia Europeană;

- Angajamentele multilaterale si unilaterale ale Romaniei, precum si direcţiile de acţiune rezultate în urma primelor doua Summituri privind Siguranţa Nucleară (Washington, SUA, 2010 si Seul, Republica Coreea, 2012);

- Recomandările şi sugestiile rezultate în urma reuniunilor de examinare din cadrul Convenţiei de Securitate Nucleară (2014-2017);

- Revizuirea şi completarea standardelor şi ghidurilor internationale emise de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA);

- Emiterea, revizuirea şi completarea nivelelor de referinţă stabilite de Asociaţia Autorităţilor de Reglementare din domeniul nuclear WENRA (Western European Nuclear Regulators' Association).

- Participarea la Nuclear Suppliers' Group (NSG) din 1991, precum si la Comitetul Zangger, statutul de stat membru NATO; participarea in cadrul Grupului NATO in domeniul neproliferarii “NATO Senior Defence Group on Proliferation" - DGP, participarea la initiativele globale de reducere a riscului - global threat reduction

pag.18

initiatives; - Acordul între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi

Departamentul Energiei din Statele Unite ale Americii, cu privire la cooperarea în domeniul prevenirii traficului ilicit cu substanţe nucleare şi alte materiale radioactive, (2008);

- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul SUA privind cooperarea in domeniul contracararii proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militare şi de apărare (1998);

- Apartenenţa României ca Stat Membru INPRO al AIEA (2012) si invitaţia INPRO făcută tuturor Statelor Membre de a utiliza criteriile de evaluare ale Metodologiei INPRO pentru evaluarea scenariilor de dezvoltare durabila a energeticii nucleare în mixul energetic naţional, având in vedere toate cele 7 arii de interes, inclusiv în ceea ce priveşte „managementul deşeurilor”, „protecţia mediului”, „protecţia fizică”, „rezistenta la proliferare” şi „securitatea nucleara”;

- Apartenenţa României ca Stat Membru OECD/NEA.

Prioritatile strategice ţin cont, de asemenea, de recomandările şi sugestiile rezultate din misiunile de evaluare independente primite de România din partea AIEA şi din partea Comisiei Europene/ENSREG. Acestea includ:

- Evaluarea de tip IRRS (Integrated Regulatory Review Service) din 2017; - Evaluarea de tip IPPAS (International Physical Protection Advisory Service) din

2012; - Evaluarea de tip EPREV (Emergency Preparedness Review Service) din 2010; - Evaluarea inter-pares organizată de Comisia Europeană şi ENSREG pentru

verificarea măsurilor implementate după accidentul de la Fukushima (2012-2013); - Verificările EURATOM privind controlul de garanţii, privind implementarea

prevederilor art. 35 din Tratatul Euratom, etc. - Alte misiuni de evaluare externe relevante pentru securitatea nucleara.

Considerând factorii care contribuie la asigurarea securităţii şi siguranţei nucleare, la nivel national se stabilesc următoarele obiective strategice:

1) Îmbunătăţirea continuă a securităţii nucleare; 2) Îmbunătăţirea continuă a protecţiei radiologice; 3) Îmbunătăţirea continuă a protecţiei fizice; 4) Îmbunătăţirea continuă a controlului de garanţii; 5) Îmbunătăţirea continuă a gospodăririi combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor

radioactive; 6) Îmbunătăţirea continuă a pregătirii răspunsului la situaţii de urgenţă; 7) Îmbunătăţirea continuă a securităţii cibernetice în domeniul nuclear; 8) Îmbunătăţirea continuă a sistemelor de management şi a culturii de securitate şi

siguranţă în domeniul nuclear; 9) Îmbunătăţirea continuă a competenţelor naţionale de securitate şi siguranţă nucleară; 10) Îmbunătăţirea continuă a capabilităţilor de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica

si inovare; 11) Intensificarea cooperării internaţionale; 12) Asigurarea necesarului de resurse umane şi financiare.

pag.19

7. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) își propune:

Având în vedere prioritățile strategice pe termen mediu privind creșterea eficacității și eficienței procesului de asigurare și îmbunătățire a calitatății serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului, prin Hotărârea de Guvern nr. 728 din 13 septembrie 2018 privind stabilirea numărului de posturi ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale acesteia, s-a aprobat numărul maxim de 122 posturi, exclusiv demnitarul şi cabinetul demnitarului, la nivelul Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, și înființarea a 8 oficii teritoriale cu un număr maxim de 16 posturi/oficiu.

Oficiile teritoriale nou înființate vor asigura și coordona, potrivit competențelor teritoriale activitatea de evaluare a unităților sanitare, în vederea acreditării în raport cu standardele de acreditare elaborate de către A.N.M.CS.

8. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW)

În 2019 Institutul ”Elie Wiesel” îşi propune să continue dezvoltarea de programe în direcţiile deja amintite:

1. Activitate ştiinţifică şi editorială, cercetătorii institutului vor finaliza proiectele în lucru şi vor iniţia noi teme de cercetare pe tema Holocaustului din România. Printre proiectele editoriale prefigurate pentru anul 2019 menţionăm: editarea anuală a revistei “Holocaust, Studii şi Cercetări”; editarea unui volum ce are în vedere viaţa şi opera lui Mihail Sebastian (autor Laszlo Alexandru), editarea Enciclopediei Holocaustului din Ardealul de Nord, editor R. Braham. Printre priorităţile noastre, în 2019, trebuie amintit proiectul Enciclopedia Holocaustului din România pentru care anticipăm editarea a 60 de noi intrări în anul viitor.

2. Activităţi cultural-educaţionale: se vor organiza programe de formare pentru diferite categorii de grupuri ţintă: profesori din învăţământul pre-universitar, funcţionari publici etc. În plus, INSHR-EW va continua organizarea Școlii de vară ce se deafăşoară anual la Lugoj, pe teme legate de istoria şi memoria Holocaustului. Comunicarea directă cu tânăra generaţie este asigurată prin continuarea participării INSHR-EW la programul Școala Altfel, program ce asigură întâlnirea elevilor cu supravieţuitori ai Holocaustului din România precum şi cu cercetători ai Institutului. Nu în ultimul rând, INSHR-EW va organiza şi în 2019 activităţi de comemorare a Holocaustului din România.

3. Activităţi legate de dezvoltarea proiectului Muzeului de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România – în urma desemnării, in decembrie 2018, a unui castigator al concursului internaţional de proiecte de amenajare a spaţiului Muzeului de Istorie a Evreilor din România şi a Holocaustului se va incepe punerea în operă a proiectului declarat câştigător.

9. Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC)

În demersul său de garantare a libertății de exprimare religioasă, Guvernul a acționat în sprijinul creșterii rolului social al cultelor. În acest sens, s-a avut în vedere o serie de prioritati:

1. Sprijinirea construirii și finalizării unor lacașuri de cult; 2. Sprijin financiar pentru salarizarea clerului; 3. Susținerea cultelor în derularea unor programe sociale, educaționale,

caritabile de orientare socio – profesională și formare continuă, în cooperarea cu autoritățile publice;

pag.20

4. Sprijinirea unor activități de restaurare a spațiului eclezial pentru promovarea și punerea în valoare a monumentelor istorice aflate în proprietatea cultelor;

5. Sprijinirea comunităților religioase de peste hotare; 6. Promovarea pluralismului religios și a dialogului intereligios și monitorizarea

respectării legislației naționale și internaționale în domeniul libertății religioase.

10. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN)

Prioritatile strategice sunt urmatoarele:

- creşterea veniturilor bugetului de stat, în special prin prevenirea şi combaterea jocurilor de noroc neautorizate; - îmbunătățirea coordonării, colaborării și schimbului de informaţii între instituțiile cu competențe în domeniu, pentru asigurarea diminuării potenţialei evaziuni fiscale în domeniu; - o bună coordonare şi gestionare a supravegherii şi controlului în domeniul jocurilor de noroc; - crearea de locuri de muncă sigure, pentru a limita sau chiar diminua migrația forței de muncă în afara tării; - creşterea veniturilor la bugetul de stat prin plata de taxe de licenţiere şi autorizare, de impozite pe veniturile din jocurile de noroc, impozitul pe profit şi impozite pe salarii achitate către bugetul de stat, de organizatorii de jocuri de noroc; - eliminarea barierei privind interzicerea jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune din piaţa jocurilor de noroc, întrucât această situaţie a condus la crearea unui mediu neconcurenţial; - evitarea migraţiei jucătorilor către jocurile de noroc nereglementate; - reducerea timpului necesar obținerii licențelor / autorizațiilor în domeniul jocurilor de noroc; - scăderea volumului de documente și facilitarea schimbului de informații din/ spre piața jocurilor de noroc; - dezvoltarea unei piețe sigure în domeniul jocurilor de noroc, prin implementarea unei legislații unitare, coerente și concurențiale, adaptată dinamicii domeniului; - eficiența efectuării controalelor prin asigurarea verificării comportamentului și instoricului agenților economici din domeniu; - creșterea capacității de prevenire și combatere a activitatilor infracționale din piața jocurilor de noroc.

11. Centrul Naţional de Cultură al Romilor Romano - Kher (CNCR-RK) Prioritățile strategice sunt următoarele: − realizarea de programe si servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor culturale

comunitare, în scopul creșterii gradului de acces și de participare a cetățenilor de etnie romă la viața culturală;

− conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea și punerea în valoare a culturii și a patrimoniului imaterial tradițional al minorității rome;

− susținerea programelor, proiectelor și acțiunilor artiștilor independenți, ale organizațiilor neguvernamentale și ale altor organizații, în acord cu principiile și obiectivele Centrului;

− sprijinirea debutului și afirmării tinerilor creatori și interpreți și implicarea în educarea prin arta a publicului pentru receptarea culturii rome;

− realizarea de parteneriate cu persoane juridice de drept public sau de drept privat, din țară și din străinatate, care urmăresc aceleași obiective.

pag.21

12. Laboratorul de Control Doping (LCD) – prioritățile strategice sunt următoarele:

• Ridicarea suspendării acreditării Laboratorului de Control Doping; • Menținerea acreditării Laboratorului de Control Doping în conformitate cu prevederile

Codului Mondial Anti-Doping și cu Standardul Internațional pentru Laboratoare al Agenției Mondiale Anti-Doping;

• Realizarea numărului minim de 3000 de probe de control doping anual așa cum prevede Standardul Internațional pentru Laboratoare al Agenției Mondiale Anti-Doping;

• Obținerea de spațiu suplimentar pentru Laborator; • Modernizarea bazei materiale a Laboratorului pentru a putea face față cerințelor în

continuă schimbare a Agenției Mondiale Anti-Doping și pentru a demonstra capabilitatea de a analiza toate substanțele incluse pe Lista Interzisă;

• Creșterea numărului de posturi în Laborator de la 25 la 30 și angajarea de personal calificat pentru a răspunde recomandărilor Agenției Mondiale Anti-Doping;

• Intruirea permanentă a personalului de laborator în vederea susținerii cerințelor Agenției Mondiale Anti-Doping pentru dezvoltarea de metode noi pe echipamente noi. Resurse de instruire (specialiști și laboratoare acreditate de Agenția Mondială Anti-Doping) există exlusiv în afara țării;

• Dezvoltarea și implementarea metodelor de analiză pentru clasa de metode interzise M1 – manipularea sângelui și a componentelor sanguine: transfuzii de sânge omolog și autolog și administrarea de substituenți artificiali de sânge (ex. HBOC) prin citometrie în flux;

• Dezvoltarea și implementarea metodelor de analiză pentru detecția peptidelor mari și a agenților de stimulare ai eritropoiezei;

• Dezvoltarea și implementarea metodei de testare a biomarkerilor hormonului de creștere;

• Extinderea tehnicilor lichid cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă (LC/MS) și gaz cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă (GC/MS) pentru detectarea noilor substanțe interzise din clasele S2. Hormoni peptidici și factori de creștere (ex. Grelina, hexarelina, lenomorelin, hexamorelin, maciporelin), S6. Stimulente (ex. Dimetilamfetamina);

• Extinderea tehnicii GC/C/IRMS – Cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masă pentru rapoarte izotopice – pentru noi compuși endogeni;

• Imbunătățirea limitelor de detecție pentru compușii determinați prin tehnicile GC/MS și LC/MS în urma achiziționării de echipamente cu performațe superioare și dezvoltarea de metode de analiză pe acestea;

• Acreditarea laboratorului pentru activitatea de cercetare și atragerea de fonduri prin accesarea de programe de cercetare.

13. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) - prioritati: - Îmbunătățirea performanței cercetării științifice și a publicațiilor de profil. - Dezvoltarea de mecanisme care să stimuleze inovația cercetatorilor privind direcții de

cercetare științifice noi, relevante pentru domeniul de cercetare și contextele naționale și internaționale,

- Dezvoltarea mecanismelor privind transferul rezultatelor cercetarilor, aplicații web și alte interfețe moderne de comunicare și diseminare rezultate,

- Recunoaștere formală și informală națională în cercetarea științifică, întărirea relațiilor de parteneriat cu instituții și organizații cheie la nivel național și internațional,

pag.22

- Dezvoltarea continuă a resurselor umane conform standardelor din domeniul cercetării științifice și administrației publice,

- Dezvoltarea infrastructurii de cercetare (fondul de carte al bibliotecii, materialele fonotecii și videotecii, bazele de date, echipamente TIC, utilitatea publica a Centrului de Documentare),

- Creșterea vizibilității ISPMN (activități și publicații) la nivel național, regional și internațional, formarea de cercetatori specializați în domeniul cercetării minorităților,

- Îmbunătățirea procesului de comunicare instituțională cu partenerii și potențialii beneficiari.

14. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la

Marea Neagră (ACROPO) - Autoritatea competentă își fundamentează politica și procedurile de organizare și

operaționale. - Autoritatea competentă stabilește nivelul responsabilităților proprii prin regulamentul

de organizare și funcționare și al responsabilităților operatorului și ale proprietarului privind controlul riscurilor de accidente majore.

- Autoritatea competentă participă la stabilirea unor priorităţi comune clare pentru pregătirea şi actualizarea standardelor şi a ghidurilor, cu scopul de a identifica şi de a facilita punerea în aplicare şi aplicarea consecventă a celor mai bune practici privind operaţiunile petroliere offshore.

- Autoritatea competentă garantează faptul că industria de profil cooperează cu autorităţile responsabile pentru a stabili şi a pune în aplicare planul de priorităţi pentru dezvoltarea standardelor, a ghidurilor şi a normelor care vor permite punerea în aplicare a celor mai bune practici privind prevenirea accidentelor majore şi, după caz, limitarea consecinţelor accidentelor majore.

- Obligativitatea unei strategii scrise care prezintă atribuţiile, priorităţile sale de acţiune, de exemplu cu privire la proiectarea şi exploatarea instalaţiilor, gestionarea integrităţii şi capacitatea de pregătire şi intervenţie în caz de urgenţă, precum şi modul în care aceasta este organizată;

15. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului

Românesc (IICCMER)

Atribuţiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc se subscriu măsurilor prevăzute în Programul de guvernare. Astfel, IICCMER îşi desfăşoară activitatea pornind de la o serie de principii directoare:

a. Cercetarea ştiinţifică a variilor aspecte ce ţin de istoria regimului comunist din România şi perioada imediat postcomunistă la un nivel de performanţă comparabil cu cel existent la instituţii similare internaţionale.

b. Permanenta comunicare a rezultatelor cercetării publicului din România şi comunităţii ştiinţifice internaţionale.

c. Realizarea unei serii de proiecte educaţionale (manuale/broşuri/mape, şcoli de vară, conferinţe, expoziţii, vizionări de filme/piese de teatru etc.) al căror scop fundamental va fi instruirea elevilor și studenților cu privire la istoria recentă în general și particularitățile regimului comunist în special.

d. Implementarea de programe şcolare concentrate pe problematica trecutului recent.

e. Sprijinirea tinerilor cercetători din România prin organizarea unui program de burse de studii.

pag.23

f. Stabilirea unui sistem extins şi comprehensiv de parteneriate cu instituţii de profil similar din ţară şi străinătate, cu fundaţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale, cu instituţii de stat sau private care deţin materiale relevante în vederea studierii comunismului din România.

g. Acordarea de sprijin instituţional pentru victimele represiunii comuniste prin susţinerea unor proiecte de legi şi soluţionarea de petiţii.

h. Sprijinirea politicilor de memorie prin organizarea unui spaţiu memorial la fosta închisoare politică de la Râmnicu Sărat, și nu numai.

Pe termen mediu, conducerea IICCMER şi-a stabilit următoarele obiective principale de activitate în conformitate cu mandatul primit din partea Guvernului României:

o Dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul istoriei comunismului prin metode critice şi comparative, culegerea, arhivarea şi publicarea de materiale. Acest lucru se va reflecta prin numărul mare de publicaţii, conferinţe şi colaborări academice interne şi internaţionale stabilite de către angajaţii IICCMER.

o Sprijinirea creării unor mecanisme educaţionale şi de informare destinate să promoveze, la nivel public naţional şi internaţional, dezvoltarea unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, care se înscriu în procesul amplu de asumare a trecutului comunist în România.

o Optimizarea comunicării cu publicul larg în privinţa diverselor proiecte care sunt în desfăşurare atât pe plan intern cât şi internaţional legate de recunoaşterea şi condamnarea crimelor regimurilor comuniste, comemorarea victimelor totalitarismului de extremă stânga şi cunoaşterea torţionarilor vinovaţi de crimele şi abuzurile din perioada 1945-1989. În acest sens, IICCMER va continua să fie un partener activ în cadrul Platformei Conştiinţei şi Memoriei Europene, precum şi în alte organisme interne și internaţionale.

o Îmbunătăţirea cadrului legislativ cu privire la recompensarea materială şi morală a victimelor represiunii comuniste.

o Protejarea şi respectul identităţilor culturale, a tradiţiilor şi moştenirii culturale prin amenajarea spaţiului memorial de la Râmnicu Sărat.

o Demararea unor demersuri concrete, care vor reuni și alte instituții ale statului, pentru realizarea la București a unui Muzeu al Comunismului din România.

o Administrarea şi analizarea, de o manieră riguroasă şi ştiinţifică, a memoriei regimului comunist din România în directă colaborare cu celelalte instituţii ale statului, în spiritul valorilor constituţionale.

o Investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.

o Organizarea de evenimente, in parteneriat cu alte instituţii ale statului pentru a marca președinția României la UE.

o Organizarea de evenimente pentru marcarea împlinirii a 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.

Organizarea de evenimente cu prilejul preconizatei inaugurări în 2020 a Memorialul ”Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind comunismul din România.

pag.24

16. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Are în implementare sau în curs de aprobare următoarele programe:

- Investeşte în tine - Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice - gROwth - Investim în locuinţe de serviciu - gROwth - Investim în copii - Program privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice “Rezidente

5” - Program privind contul de economisire Junior - Program privind ajutorul de stat pentru creşterea gradului de ocupare

în zonele cu şomaj ridicat - Program pentru industrializare pe bază de licenţe

4. COMPONENTA SISTEMULUI DE FINANȚARE

I. Din punct de vedere al surselor de finanțare, bugetul Secretariatul General al Guvernului ca ordonator principal de credite este structurat astfel:

Surse de finantare: Pondere - % -

Buget de stat 99,77 Fonduri externe nerambursabile 0,23

din care, bugetul alocat pentru activitate proprie:

Surse de finantare: Pondere - % -

Buget de stat 100

II. Instituții în coordonarea, în subordonarea sau finanțate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului 1. Institutul Național de Statistică

Surse de finantare: Pondere - % -

- buget de stat 99,31 - fonduri externe nerambursabile 0,69

2. Agenția Natională pentru Romi

Surse de finantare: Pondere - % -

Buget de stat 100

pag.25

3. Departamentul pentru Luptă Antifraudă

Surse de finantare Pondere in total %

Buget de stat 100 4. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Surse de finantare: Pondere - % -

Buget de stat 98,49 Venituri proprii 1,51

5. Agenția Națională Anti-Doping

Surse de finantare: Pondere - % -

Buget de stat 89,62 % Venituri proprii 10,38 %

6. Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Surse de finantare: Pondere in total - % -

Buget de stat 100 7. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

Surse de finantare: Pondere

- % - Buget de stat 100

8. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Romanesc

Surse de finantare: Pondere - % -

Buget de stat 93,18 Fonduri externe nerambursabile 6,82

9. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate(ANMCS)

Surse de finantare: Pondere in total - % -

Buget de stat 15,22 Venituri proprii 84,78

pag.26

10. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Surse de finantare Pondere in total -%-

Buget de stat 94,22 Venituri proprii 5,78

11. Secretariatul de Stat pentru Culte

Surse de finantare Pondere in total -%-

Buget de stat 100

12. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

Surse de finanţare: Pondere in total - % -

Buget de stat 100

13. Centrul Naţional de Cultură al Romilor Romano–Kher

Surse de finanțare Pondere in total -%-

Buget de stat 99,97 Venituri proprii 0,03

14. Laboratorul de control doping

Surse de finanțare Pondere in total (%)

Buget de stat 72,46

Venituri proprii 27,54

15. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO)

Surse de finantare: Pondere - % -

Bugetul de stat 73 Venituri proprii 27

16. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP)

Surse de finanţare: Pondere in total - % -

Buget de stat 100

pag.27

5. MENȚIUNI SPECIALE

1. Secretariatul General al Guvernului Secretariatul General al Guvernului nu are calitatea de Autoritate de management/ Organism intermediar/Operator de program sau Beneficiar pentru programele aferente Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, Politicilor Agricole Comune şi de Pescuit, precum şi altor facilităţi şi instrumente postaderare. În calitate de beneficiar deruleaza 16 proiecte, din care 11 cu termen de finalizare în 2019. Dintre programele noi propuse la finanţare pentru perioada 2019-2022, menţionăm: - Extinderea sistemului de planificare strategică și programare bugetară la nivelul ministerelor de resort – II; - Studii de impact pentru o reglementare mai bună; - Fundamentarea poziției României în pregătirea viitorului exercițiu financiar; - Consolidarea sistemului de management prin implementarea Cadrului Comun de Autoevaluare (CAF); - Consolidarea funcțiilor de management strategic la nivelul Secretariatul General al Guvernului. 2. Institutul Național de Statistică

Compensarea insuficienţei fondurilor bugetare alocate Institutului prin identificarea şi atragerea de surse suplimentare a constituit şi constituie o ţintă permanentă pentru conducerea Institutului Naţional de Statistică, astfel că: � Pentru susţinerea programului de cercetare şi pentru armonizarea legislaţiei naţionale

din domeniul statistic în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, Institutul Naţional de Statistică a beneficiat şi beneficiază an de an de granturi (alte facilităţi şi instrumente postaderare) acordate de EUROSTAT, prin care se finanţează partea de cercetare propriu-zisă, care permite lărgirea domeniilor de abordare, mărind şi diversificând paleta indicatorilor statistici cercetaţi.

În prezent sunt în curs de desfăşurare circa 18 contracte de grant din care 4 sunt

granturi semnate în 2018 cu incepere din 2019 și 6 granturi în curs de semnare

Dintre granturile ce urmează a se derula în anul 2019 menţionăm: � Profilarea europeană - Paşi în direcţia implementării sistemului European al

registrelor statistice interoperabile ale intreprinderilor-granturi individuale 2017; � Îmbunătățirea datelor și metadatelor referitoare la conturile naționale/

Compilarea datelor care fac în present obiectul derogărilor temporare în cadrul programului de transmitere al SEC 2010;

� Ancheta forţei de muncă 2018 – modulul ad-hoc privind reconcilierea vieţii profesionale cu cea familială;

� Ancheta privind externalizarea internaţională; � Statistici privind cercetarea şi dezvoltarea (C şi D) şi inovarea în 2018; � Cercetări în curs prin studii pilot pentru stabilirea de date armonizate privind

preţurile terenurilor şi arenda pe terenuri; � Statistici sub-naţionale;