SECŢIEI DE FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ 2018 · • Poezia lui Mihai Eminescu și limba română veche, în Studii romanice, I. Omagiu profesorilor Florica Dimitrescu și Alexandru

1

SECŢIEI DE FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ

2018

I. Membrii secţiei - lucrări; cea mai importantă lucrare a fiecărui membru publicată în

2018

. Lucrări ale membrilor Secţiei (altele decât cele precedente):

Membri titulari:

Acad. Eugen SIMION

Volume de autor:

•Eugen Simion, Proza lui Eminescu, ediție definitivă 2018

•Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol I-III, ediția a III-a, Tracus Arte, București,

2018

•Eugen Simion, Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, ediția a III-a, Tracus Arte,

București, 2018

•Eugen Simion, Genurile biograficului, vol I-II, ediția a III-a, Tracus Arte, București, 2018

•Eugen Simion, Mladi Ežen Jonesko (Eugen Simion, Tânărul Eugen Ionescu), Izdavačka

knjižarnica Zorana Stojanovića, Sremski Karlovci–Novi Sad, 2018, traducere în limba sârbă

(603 de pagini)

Coordonator general:

•Dicționarul general al literaturii române, H-L, ediția a II-a, coord. gen. Eugen Simion,

coord. și revizie, Gabriela Danțis, Gabriela Drăgoi, Teodora Dumitru, Victor Durnea,

Laurențiu Hanganu, Mihai Iovănel, Remus Zăstroiu, Bucureşti: Muzeul Naţional al

Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-430-8

•Enciclopedia literaturii române vechi, coord. gen. şi Cuvânt înainte Eugen Simion, coord. şi

revizie Dan Horia Mazilu, Gheorghe Chivu, Eugen Pavel, Laura Bădescu, Bucureşti:

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2018,

ISBN: 978-606-555-212-8.

Acad. Grigore BRÂNCUȘ

Acad. Nicolae BREBAN

• Batalie dupa batalie, editorial revista Contemporanul nr. 6 iunie;

• În ciuda cuminteniei, editorial revista Contemporanul nr. 8, august;

• Viata ca posesie, editorial revista Contemporanul nr. 9, septembrie

Dumitru Radu POPESCU

Acad. Nicolae MANOLESCU

Membri corespondenţi:

Prof. Gabriela PANĂ DINDELEGAN, membru corespondent al Academiei Române

Cărți apărute în străinătate

2

•(co-editor și co-autor) Pană Dindelegan, Gabriela, Rodica Zafiu, Adina Dragomirescu,

Irina Nicula, Alexandru Nicolae (eds), Romance Syntax. Comparative and Diachronic

Perspectives, Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2018.

Cărți apărute la EAR

•Pană Dindelegan, Gabriela, Dinamică și variație. Studii gramaticale, Editura Academiei

Române, București, 2018, 476 p.

Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din străinătate

Pană Dindelegan, Gabriela, „Inversion and Nominal Ellipsis: A Special Type of

Nominalization in Romanian”, în Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula

Paraschiv, Gabriela Pană Dindelegan (eds), Romance Syntax. Comparative and Diachronic

Perspectives, Newcastle, Cambridge Scholars Publishing, 2018, p. 5-20.

Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din ţară

•Pană Dindelegan, Gabriela, „Paradigme neregulate substantivale. Cu raportare la limba

veche”, în Gabriela Pană Dindelegan, Rodica Zafiu, Isabela Nedelcu (ed.), Studii lingvistice.

Omagiu Valeriei Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2018, p. 299–

310.

•.Pană Dindelegan, Gabriela, „Valeria Guțu Romalo, lingvist și profesor”, în Gabriela Pană

Dindelegan, Rodica Zafiu, Isabela Nedelcu (ed.), Studii lingvistice. Omagiu Valeriei Guțu

Romalo, București, Editura Universității din București, 2018, p. 383‒389.

•Pană Dindelegan, Gabriela, „Pe marginea sufixelor moţionale românești”, în Coman Lupu,

Alexandru Ciolan, Alessandro Zuliani (ed.), Studii romanice, II. Omagiu profesorilor Florica

Dimitrescu și Alexandru Niculescu la 90 de ani, București, Editura Universității din

București, 2018, p. 737‒745.

•Pană Dindelegan, Gabriela, „Marcarea prepozițională a cazurilor oblice. Istorie și trepte

de gramaticalitate”, în Camelia Ușurelu (ed.), Studii lingvistice. In memoriam Cristina

Călărașu, București, Editura Universității din București, 2018.

Articole, recenzii în reviste de cultură

Pană Dindelegan, Gabriela, „Alt fel vs altfel”, Limbă și literatura română, 1-2, 2018.

O comunicare prezentată la o reuniune ştiinţifică internaţională, publicată integral într-un

volum apărut la o editură din ţară

Pană Dindelegan, Gabriela, „Sincretismul cazual caracteristic substantivelor feminine

româneşti”, în Valentina Cojocaru, Alexandru Nicolae, Mădălina Naidinoaia-Tăbăcitu,

Rodica Zafiu (ed.), Actele celui de al șaptesprezecelea Colocviu internațional al

Departamentului de lingvistică: Variație în română și în limbile romanice, București, Editura

Universității din București, 2018, p. 87-94.

O comunicare prezentată la o manifestare ştiinţifică internaţională

•Pană Dindelegan, Gabriela, „Plurale neutre în « -i » (tipul « suspini »)”, Al șaptelea

Simpozion Internațional de Lingvistică, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,

București, 18-19 mai 2018.

•Pană Dindelegan, Gabriela, „Variație morfosintactică în româna veche: (îm)prejur(u)”, Al

18-lea Colocviu internațional al Departamentului de Lingvistică. Româna și limbile

romanice, Universitatea din București, 23-24 noiembrie 2018.

Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu

menţionarea numărului proiectului şi a partenerilor); vizitatori din străinătate

Pană Dindelegan, Gabriela – cooperare cu Oxford University și Oxford University Press în

vederea apariției cărții The Oxford History of Romanian Morphology.

Prof. Gheorghe CHIVU, membru corespondent al Academiei Române

Cărţi

3

•Enciclopedia literaturii române vechi, coautor, Fundația Națională pentru Știință și Artă,

Editura MNLR, București, 2018 (coordonator general Eugen Simion, coordonare și revizie

D.H. Mazilu, Gh. Chivu, E. Pavel, L. Bădescu; cuvânt-înainte acad. E. Simion).

Studii și articole în volume colective

• Nume de zei şi de zeiţe în cultura românească veche, în Name and naming. Procedings of the

International Conference on Onomastics „Name and naming” Sacred and profane in

onomastics, Baia Mare, September 5-7, 2017, Editura Mega – Editura Argonaut, Cluj-

Napoca, 2017, p. 1170-1179; versiunea engleză (Names of Gods and Goddesses in Old

Romanian Culture), tipărită în Onomastics berween Sacred and Profane, ed. Oliviu Felecan,

Vernon Press, [Delaware – Malaga], 2019 (sic!), p. 33-44.

•. Mihail Halici, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR, București, 2017, p. 7-8.

•. Mihail Halici-fiul, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR, București, 2017, p. 8-9.

•Halima, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR, București, 2017, p. 9-11.

•. Literatura științifică și tehnică în sec. XVI-XIX, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR,

București, 2017, p. 786-793.

• Școala Ardeleană și regionalismul, în Caietele Sextil Pușcariu, III, Scriptor-Argonaut, Cluj-

Napoca, 2017, p. 100-110.

• Cercetarea filologică – o necesitate culturală națională, în P. Frangopol, D. Banabic, D.

David eds., Educația și cercetarea românească, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,

2018, p. 215-220.

• Poezia lui Mihai Eminescu și limba română veche, în Studii romanice, I. Omagiu

profesorilor Florica Dimitrescu și Alexandru Niculescu, Editura Universității din

București, 2018, p. 261-274.

•Dialectologia istorică şi filologia, în Lucrările celui de al XVII-lea Simpozion Internațional

de Dialectologie (Cluj-Napoca, 8-9 septembrie 2016), Argonaut, Scriptor, Cluj-Napoca,

2018, p. 77-86.

•. Considerații asupra unor forme ale verbului afi: sum și sunt, în Gabriela Pană Dindelegan,

Rodica Zafiu, Isabela Nedelcu (editori), Studii lingvistice. Omagiu Valeriei Guțu

Romalo, Editura Universității din București, 2018, p. 61-73; versiunea engleză,

Considerations to some forms of the verb a fi: sum and sunt, în „Diacronia”, VIII,

2018, p. 1-11.

•Copiștii textelor lui Dimitrie Cantemir, în Istorie și cultură. In honorem academician Andrei

Eșanu, Biblioteca Științifică, Chișinău, 2018, p. 88-95.

Studii și articole în reviste

• Elemente lexicale nordice în graiul vorbit într-un sat din centrul Munteniei, în “Anuar de

lingvistică și istorie literară”, LVI, 2017, p. 153-160.

• Însușire (propriété) „proprietate, alsăuire, alsău”. Quelques considérations étimologique,

în „Dacoromania”, s.n., 2017, nr. 2, p. 97-105.

•. Norme réelle – norme idéale dans le lexique littéraire roumaine au milieu du XIXème

siècle. Le premier dictionnaire académique, în „Diversite et identite culturelle en Europe.

Diversitate și identitate culturală în Europa”, tome 15/1, 2018, p. 17-34.

• Scrisul religios și unitatea limbii române literare, în „Limba română” (Chișinău), XXVIII,

2018, nr. 5-6, p. 7-19; versiunea franceză, Les écrits religieux et l’unité de la langue

roumaine, în „Text și discurs religios”, IX, 2018, p. 13-24.

•. Néologisme d’origine latine dans les écrits de Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a

romano-moldo-vlahilor, în DIICE, 15/2 2018, p. 111-120.

Dr.Ileana MĂLĂNCIOIU, membru corespondent al Academiei Române

- Undeva deasupra, ( Casa RADIO) , carte și CD

4

- Lavertebra, Edit. ADIA, ediție bilingvă 9 româno-spaniola)

- 3 recitaluri : FilialaAcademiei, Iași; Teatru Național, București; Universitatea de

Vest, Timișoara

Prof. Ion POP, membru corespondent al Academiei Române

volume

- Poezia românească neomodernistă, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, 864 p.

- Echinox 50, volum coordonat în colaborare cu Călin Teutişan, Editura Şcoala Ardelean, Cluj-

Napoca, 2018 (600 p.)

prefeţe

- Efect de propagare. Poeţi maghiari de la Echinox, antologie alcătuită de Kocsis Francisko,

Tg. Mureş, 2018.

- Luo Dongquan, Chinez cu studii în România, Editura Junimea, Iaşi, 2018

eseuri, cronici literare, recenzii

- Poezia lui Ion Negoiţescu, în Viaţa românească, nr. 1-2, 2018, p. 80-88.

- Recitindu-l pe Mihai Elin, în Viaţa românească, nr. 3, 2018, p.28-33.

- Marta Petreu la al doilea roman, în Steaua, nr. 1, 2018, p. 31-3.3

- Ion Vinea, recitit, în Steaua, nr. 2, 2018, p.27-28.

- Într-un bazar sentimental, în Steaua, nr. 3, p. 29-30.

- Un cronicar la Snagov., în Steaua, nr. 4. 2018, p. 35-36.

- Poeme noi de Constantin Abăluţă, în Steaua, nr. 5, 2018, p. 29-31.

- Eugen Simion la ora marilor împliniri, în Steaua, nr. 6, 2018, p. 26-27.

- Incursiuni în imaginarul rus, în Steaua, nr. 6, 2018, p.39-41.

- Un herbar de vorbe, în Steaua, nr. 7, 2018, p. 37-38.

- Despre puterea fragilităţii, în Steaua, nr. 8, 2018, p. 30-31.

- Din nou despre canon, în Revista literară, nr. 1, 2018, p. 5.

- Reunirea prin poezie, în Revista literară, nr. 2, 2018, p. 5.

- A fi în timp, la timp, în Revista literară nr. 2, 2018, p. 5.

- Cartea Ţării, în Revista literară, nr. 3, 2018, p. 5.

- În apărarea limbii române, în Revista literară, nr. 5, 2018, p. 5.

- Generaţii literare, în Revista literară, nr. 6, 2018, p. 5.

- O scrisoare de pe frontul Unirii, în Revista literară, nr. 7, 2018, p. 4.

- Maria Pilchin în două ipostaze, în Revista literară, nr. 8, 2018, p. 5.

- Virtualităţi urmuziene, în România literară, nr. , 2018, p. 7.

- Filiaţii şi dispute succesorale în mişcarea românească de avangardă, în Caietele de la

Putna, nr. 11, 2018/ p. 125- 132.

- Un herbar de vorbe, în Steaua, nr. 7, 2018, p. 37-38.

- Despre puterea fragilităţii, în Steaua, nr. 8, 2018, p. 30-31.

- În lumea demoşteniţilor, în Steaua, nr. 9, 2018, p. 39-41.

- Noi arabescuri lirice în jocul ideilor cu fantezia, în Steaua, nr. 10, 2018, p. 31-33.

- Quelques pas vers le surréalisme, în Caietele avangardei, nr. 11, 2018, p. 5-11

- Echinox 50, în Revista literară, nr. 10, 2018, p. 5.

- Glasul Bucovinei, în Revista literară, nr. 11, 2018, p. 5.

- La centenarul României Mari, în Revista literară, nr.12, 2018, p. 5.

- Încercăm să trăim în esenţial, în Apostrrof, nr. 4, 2018.

- O nouă lectură a poeziei lui Şt. Aug. Doinaş, în Apostrof, nr. 5, 2018.

5

- Proiectul sincronist..., în Apostrof, nr. 8, 2018.

- Un dosar critic avangardist,(IV), în Dsicobolul, nr. 241-241-243, ianuarie-martie

2018, p. 18-47.

- Un moment tragic din istoria Bucovinei de Nord, în Discobolul, nr. 247.248-249, iulie-

august-septembrie 2018, p. 174-178.

- Un „ciudat” document proletcultist, în Discobolul, , nr. 244-245-246, 2018, p. 43-48.

- Tablete din Ţara Sătmarului, în Nord literar, nr. 7-8, 2018, p. 4.

- Avant-garde, néo-avant-garde, post-avant-garde…, în Caietele avangardei, anul VI,

nr. 12, p. 5-11.

comunicări ştiinţifice

- Modèles français pour le symbolisme roumain, Colcoviul ALGCR, „Modelul francez

în cultura română: asimilare/disimilare”, Bucureşti, 16-17 iulie 2018.

- „Ţara” lui Lucian Blaga, Colocviile de la Putna, august 2018

- L’avaguardia romena fra la rivoluzione reale et le rivoluzione sognata (Avangarda

românească, între revoluţia reală şi revoluţia visată), Colocviul internaţional

”L’avanguardia e la rivoluzione”, Universita Orientale, Napoli, 6-8 noiembrie, 2018

- Teatralitatea manifestelor lui Tristan Tzara, Colocviul Internaţional „Contribuţii

româneşti la patrimoniul cultural european”, Bacău, 9-10 noiembrie 2018.

versuri

- Strada, poem, în România literară, nr. 7, 2018, p. 6.

- Doi ochi, Moment, Îmbrăţişări, O gospodină în Apostrof, nr. 3, 2018.

- Mondrian, poem, Apostrof, Nr. 7, iulie 2018

- M-am hotărât, în Apostrof, nr. 9, 2018.

- Delaţiuni, „Poemul invitat”, în Viaţa Românească, nr. 10, 2018, p. 1-2.

- Poeme, în Apostrof, nr. 3, martie 2018, p. 7.

- Degetul lui Bach. Poemul desenat (de Dragoş Pătraşcu), în Scriptor, IV, nr. 3-14 40),

martie-aprilie 2018, p. 4-5.

traduceri

- Pierre Reverdy, Poeme, traduceri şi prezentare, în România literară, nr. 15, 2018, p.

13.

- Un poem şi trei versiuni româneşti (W.H. Auden), în Apostrof, nr. 7, 2018.

- W.H. Auden, În memoria lui W.B. Yeats, prezentare şi traducere, în Apostrof, nr. 10, p.

23.

Ana Blandiana, membru corespondent al Academiei Române

Prof. Florica Dimitrescu Niculescu, membru de onoare al Academiei Române

•.Aspecte din istoria lexicului limbii române ( sfârsitul secolului alX-lea, începutul secolului

al XXI-lea), Edit. Universitatii bucuresti, 410 p.

II. INSTITUTELE DE CERCETARE.

DOMENII DE CERCETARE , PROGRAME

1.Institutul de Filologie Română „A. Philippide”

6

Domenii de specialitate

Conform clasificării UNESCO: 5701 – lingvistică aplicată, lingvistică informatizată, limbă şi

literatură; 5702 – filologie, etimologie; 5705 – teorie lingvistică, etnolingvistică, lexicografie,

lexicologie, semantică, semiologie, sociolingvistică, ortografie, stilistică, sintaxă; 6202 –

teoria, analiza şi critica literară

Conform clasificării CAEN: 7220 – cercetare-dezvoltare în ştiinţele sociale şi umaniste

Programe / proiecte fundamentale:

Dicţionarul limbii române. Serie nouă informatizată (DLRi). Litera C– proiect prioritar;

Corpus lexicografic esenţial al limbii române (CLRE), proiect de cercetare aplicată.

Dicţionarul general al literaturii române (DGLR), ediţia a doua, revizuită şi adăugită –

proiect prioritar al Academiei Române.

Enciclopedia scrierilor memorialistice româneşti (ESMR)

Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina – proiect prioritar al Academiei

Române.

Tezaurul toponimic al României. Moldova– proiect prioritar al Academiei Române: vol. II,

Micul dicţionar toponimic al Moldovei, structural şi etimologic. Partea a 2-a. Toponime

descriptive; vol. III, Dicţionar toponimic al bazinului Moldovei. Partea 1. Moldova

superioară.

Arhiva de folclor a Moldovei şi Bucovinei.

2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”

Domenii: istorie şi critică literară; lexicografie literară; literatură veche, filologie; critică şi

editare de text

Programe / proiecte fundamentale: 1. Dicţionarul general al literaturii române (DGLR), ediţia a II-a – temă fundamentală;

2. Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă - temă fundamentală,

3. Opere fundamentale ale literaturii române în ediţii critice - temă prioritară,

4. Cercetări de literatură română veche - temă prioritară,

5. .Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine.

3.Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”

Domenii de cercetare: gramatică şi normarea limbii literare; lexicografie şi lexicologie; filologie şi istoria

limbii române; toponimie; dialectologie; fonetică şi fonologie; terminologie; lingvistică

romanică.

Programe:

Programul I. Tezaurul lexical al limbii române 6 proiecte

Programul II. Limba română ca expresie a culturii naţionale 7 proiecte

Programul III. Atlase lingvistice româneşti 4 proiecte

Programul IV. Locul limbii române între limbile romanice 5 proiecte

Programul v. Cultivarea limbii române 5 proiecte

Programul vi. Dialecte şi graiuri româneşti din România şi din Europa 5 proiecte

Programul VII. Tezaurul toponimic al româniei 1 proiect

Programul VIII. Atlase lingvistice europene 2 proiecte

Programul IX. Banca de informare şi documentare lingvistică 7 proiecte

4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară „S. Puşcariu”

7

Domenii de cercetare: A. Lingvistică: lexicografie şi lexicologie românească şi bilingvă;

filologie; dialectologie; toponimie. B. Istoria literaturii române.

Programe şi proiecte de cercetare derulate în 2018:

1.Tezaurul lexical al limbii române. (DLR), literele F-J

2.Lexicografie bilingvă româno-maghiară. Dicţionarul român-maghiar

3.Lexicografie literară românească

a.Dicţionarul cronologic al romanului românesc de la origini până în prezent (DCRR)

b.Dicţionarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până în prezent

(DCRT);

c.Dicţionarul culturii critice româneşti (DCCR)

4.Şcoala Ardeleană

5.Corpusul însemnărilor vechi româneşti. Transilvania

6.Tezaurul toponimic al României. Transilvania

7.Atlasul lingvistic român I şi II. Texte dialectale (ALRT I)

8.Atlasul lingvistic român pe regiuni: Atlasul lingvistic român pe regiuni.

Transilvania;;Atlasul lingvistic român pe regiuni. Banat; Noul Atlas lingvistic român.

Crişana.

9.Atlase lingvistice europene: a) Atlasul limbilor Europei (ALE); b) Atlasul lingvistic

romanic (ALiR)

10.Atlasul lingvistic român. Graiurile dintre Morava, Dunăre şi Timoc

11.Sextil Puşcariu. Corespondenţă primită

12.Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză

5.Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Domenii de cercetare: A. Istorie literară și culturală: Lexicologie literară, Ediții critice,

Monografii; B. Lingvistică C. Istorie.

Programe şi proiecte de cercetare:

În domeniul filologiei

Programul 1, internaţional: România şi românii în scrieri din Serbia. surse pentru un studiu

imagologic - 1 proiect

Pprogramul 2: Cercetări de istoria literaturii și a culturii române - 6 proiecte

Programul 3: școala de lingvistică, stilistică și poetică din Timișoara - 1 proiect

În domeniul istoriei

Programul.1: Teritorii româneşti sub dominaţie străină: Banatul sub guvernarea militară

habsburgică 1716-1752 - 1 proiect

Programul.2: Sârbii din România în epoca postbelică şi relaţiile româno-iugoslave (sârbe) - 1

proiect

Programul.3: Originile intelectuale ale României moderne . - 1 proiect

III. Resurse umane: cercetători, doctori, conducători de doctorat

1.Institutului de Filologie Română A. Philippide

Cercetători: 31 ; conducători de doctorat: 1; doctori în filologie: 28

Organigrama Institutului cuprinde, în prezent, 32 de posturi: 1 post de conducere, 27 în

cercetare şi 4 de personal auxiliar cercetării. În cercetare lucrează, efectiv, 30 de cercetători

8

dintre care 24 cu normă întreagă şi 6 (4 pensionari şi 2 cadre didactice) cu cumul de o

jumătate de normă ştiinţifică, după cum urmează: 5 CS I, 1 CS III.

Dintre cei 30 de cercetători, 28 au titlul de doctor.

Conducători de doctorat: 1, afiliat Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu

Cercetători: 36 (dintre care 8 cu 1/2 normă) – 10 CS I, 4 CS II, 14 CS III, 3 CS, 7 AC

Conducători de doctorat: 2 Doctori în filologie: 37

3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti

Număr de cercetători: 79

Număr de doctori: 70

Număr de postdoctoranzi: –

Număr de conducători de doctorat: 12

4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu

Organigrama Institutului cuprinde, în prezent, 37 de posturi: 28,5 în cercetare şi 8,5

de personal auxiliar cercetării. În cercetare lucrează, efectiv, 33 de cercetători (31 atestaţi şi 2

în curs de atestare), dintre care 22 cu normă întreagă (20 atestaţi şi 2 neatestaţi) şi 11 (5

pensionari şi 6 cadre didactice) cu cumul de o jumătate de normă ştiinţifică, după cum

urmează: 3 CS I, 6 CS II, 15 CS III, 6 CS, 2 AC. De la 1 decembrie o normă de AC se

transformă prin concurs în CS.

Conducători de doctorat: 1 (în SCOSAAR) + 2 (afiliaţi Universităţii „Babeş-Bolyai”).

Doctori în filologie: 26.

5. Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu

În prezent, organigrama institutului cuprinde 12,5 posturi: 11,5 în cercetare şi 1 post

de personal auxiliar. În cercetare lucrează, efectiv, 13 cercetători (13 atestaţi), dintre care 10

cu normă întreagă (10 atestaţi) şi 3 (3 pensionari) cu cumul de o jumătate de normă ştiinţifică,

după cum urmează: 4 CS I, 2 CS II, 4 CS III, 2 CS, 1 AC. De la 1 septembrie, 1/2 normă de

CS II vacantă se transformă în CS I în vederea scoaterii la concurs..

Conducători de doctorat: 2 (afiliaţi Universităţii de Vest Timișoara).

Doctori în filologie: 7

Doctori în istorie: 4.

IV Formare de tineri cercetători: doctoranzi, post-doc


1. Activitate de formare a tinerilor cercetători: doctoranzi, post-doctoranzi:

Doctoranzi -; post-doctoranzi -


Doctoranzi: 1 (dintre care 1 a susţinut teza de doctorat în cursul anului 2014)

9

Bursieri post-doc: -


Doctoranzi: 6



Doctoranzi: 5 ( 2 fac al doilea doctorat)


5.Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu

Doctoranzi: 2

Bursieri post-doc: 1

V.Mijloace de cercetare realizate/completate în 2014: biblioteca de specialitate,

echipamente de cercetare (cu valori mai mari decât 10 keuro)


-Institutului de Filologie Română „A. Philippide” este finanțat de la buget, prin Filiala Iaşi a

Academiei Române. Din aceste fonduri nu s-au făcut achiziţii de capital.

- La Biblioteca Institutului au fost primite, prin donaţie, 292 de unităţi de invenar periodice şi

cărţi, în valoare de 4339,00 şi au fost achiţionate 140 de unităţi de bibliotecă reprezentând

cărţi, în valoare de 6353,70 lei.


- .


- Circa 200 de volume nou intrate în bibliotecă, prin donații.

Aparatură achiziționată în cadrul proiectelor de cercetare cu finanțare externă.


-Valoarea patrimoniului imobil (mijloace fixe din buget, donatii si venituri proprii) =

9.286.945 lei; valoarea patrimoniul mobil (obiecte de inventar din buget si venituri proprii):

146.024,71 lei. Total: 9.432.969,71 lei.

-În cadrul grantului Enciclopedia imaginariilor din România. Patrimoniu istoric și

identități cultural-lingvistice (ROMIMAG), cod PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0326,

contract nr. 49PCCDI/202, s-a achizițonat aparatură în valoare de 25.406,93 lei.

-Fondul de carte al bibliotecii a fost completat cu 63 volume (cărţi şi periodice) în valoare

totală de 2.300,22 lei, reprezentând trim. IV / 2017, 26 volume în valoare de 1.021,47 lei şi

trim. I - III / 2018, 37 volume în valoare de 1.278,75 lei. Biblioteca deţine în prezent 58.124

volume. Fondul de patrimoniu cultural naţional este constituit din 563 de piese (manuscrise,

documente, tipărituri slavone şi carte veche românească) din secolele al XVI-lea–al XIX-lea.


10

Mijloace de cercetare realizate/completate în 2018: biblioteca de specialitate (integrată în

structura Bibliotecii Filialei).

- Nu s-au achiziţionat echipamente.

- Fondul de carte al bibliotecii de specialitate a fost completat cu 45 de volume (cărţi şi

periodice), primite ca donație.

-

VI.Rezultate obţinute în cercetare în 2013

Datele se regăsesc în rapoartele înaintate de fiecare institut de cercetare, iar rezultatele

sintetice sunt cuprinse, pentru capitolele considerate relevante, în tabelul care formează

Anexa 2.

VII. Realizările excelente din anul 2018 (cca 3 rezultate) ale secţiei şi ale institutelor

subordonate


Cărţi:

•Mioara Dragomir, Hronograf den începutul lumii (Ms. 3517). Studiu lexicologic, vol. I-II,

545 p.+224 p., Iaşi, Editura Doxologia, 2017; ISBN general 978-606-666-619-0.

•Florin-Teodor Olariu, Variaţie şi varietăţi în limba română. Studii de dialectologie şi

sociolingvistică, Iaşi, Institutul European, 2017, 260 p., ISBN: 978-606-24-0187-0 (editura

este recunoscută CNCS).

•Doris Mironescu (editor), M. Blecher, Opere, ediţie critică şi studiu introductiv de ...,

postfaţă de Eugen Simion, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2017,

1550+LVII p., ISBN 978-606-555-165-7.


Cărţi:

• Enciclopedia literaturii române vechi, coord. gen. şi Cuvânt înainte Eugen Simion, coord. şi

revizie Dan Horia Mazilu, Gheorghe Chivu, Eugen Pavel, Laura Bădescu, Bucureşti:

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2018,

ISBN: 978-606-555-212-8.

• Dicționarul general al literaturii române, H-L, ediția a II-a, coord. gen. Eugen Simion,

coord. și revizie, Gabriela Danțis, Gabriela Drăgoi, Teodora Dumitru, Victor Durnea,

Laurențiu Hanganu, Mihai Iovănel, Remus Zăstroiu, Bucureşti: Muzeul Naţional al

Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-430-8

Ediții:

• Dimitrie Cantemir, Curanus; Collectanea Orientalia; De muro Caucaseo, editarea textului

latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, traducere din limba latină Ioana Costa,

Bucureşti: Academia Română-Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2018, ISBN: 978-

606-555-242-5.

• Ion Ghica, Opere, I-II, Ed. critică și studiu introductiv de Ion Roman. Prefață de Eugen

Simion. Ed. revăzută și adăugită de Alexandra Ciocârlie, Alexandru Farcaș, Nicolae Mecu,

Ileana Mihăilă, Oana Soare și Daciana Vlădoiu, Academia Română - Fundaţia Naţională

pentru Ştiinţă şi Artă, col. Opere fundamentale, Bucureşti, 2017. ISBN: 978-606-555-180-0

11

• Eugen Lovinescu, Ciclul Junimist, vol. II-III, coord. Nicolae Mecu, Bucureşti: Academia

Română-Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2018.

•Ion Minulescu, Opere, Prefață de Eugen Simion, Ediție îngrijită de Alexandru Farcaș, Ștefan

Firică, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, col. Opere fundamentale, Bucureşti, 2018.

Lucrări ştiinţifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);

1.Ștefan Firică, A Figure of Transgression in Literature, Theatre, and Cinema: Aglaja, în

Ekphrasis, CD-ROM: ISSN 2559-205X • Online: ISSN 2559-2068, Vol. 18, Issue 2 / 2017,

p. 93-108. http://mjl.clarivate.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi

2.Laurențiu Hanganu, Romantism și revoluție simbolică, „PhilologicaJassyensia”, nr.2/2018;

3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti Cărți

1. Giurgea, Ion, Moroianu Cristian (coord.), Dicționarul etimologic al limbii române. Volumul

II, partea a II-a, Clac-cyborg, București, Editura Academiei Române, 2018.

2. Pană Dindelegan, Gabriela, Dinamică și variație. Studii gramaticale, Editura Academiei

Române, București, 2018, 476 p.

3. Pană Dindelegan, Gabriela, Rodica Zafiu, Adina Dragomirescu, Irina Nicula, Alexandru

Nicolae (eds), Romance Syntax. Comparative and Diachronic Perspectives, Newcastle upon

Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2018.

4. Sala, Marius, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Istoria limbii române. Volumul I,

București, Univers Enciclopedic Gold, 2018.

5. Sala, Marius, Nicolae Saramandu (ed.), Lingvistica românească, Bucureşti, Editura

Academiei Române, 2018.

6. Saramandu, Nicolae (coord.), autori: Mihaela Morcov, Manuela Nevaci, Daniela Răuțu, Irina

Floarea, Carmen-Ioana Radu, Ionuț Geană, Mara Iuliana Manta, Atlasul lingvistic român pe

regiuni. Sinteză, vol. III, Editura Academiei Române, 2018.

Lucrări ştiinţifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);

1.Ștefan Firică, A Figure of Transgression in Literature, Theatre, and Cinema:

Aglaja, în Ekphrasis, CD-ROM: ISSN 2559-205X • Online: ISSN 2559-2068, Vol.

18, Issue 2 / 2017, p. 93-108. http://mjl.clarivate.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi

2.Laurențiu Hanganu, Romantism și revoluție simbolică, „PhilologicaJassyensia”,

nr.2/2018; Articole ISI

1. Bodoc, Alice, Mihaela Gheorghe, „Middle constructions in Romanian”, Zeitschrift für

romanische Philologie, Volume 134, Issue 4, p. 1154–1176.

2. Croitor, Blanca, „On pseudoclefts, specificational sentences, and agreement in Romanian”,

Revue roumaine de linguistique LXIII, 2018, nr. 3, p. 297–313

3. Gheorghe, Mihaela, „Pragmatic effects of the overt subject in romanian conditional

imperatives”, Revue roumaine de linguistique, LXIII, 1–2, 2018, p. 167–182.

4. Hoinărescu, Liliana, „Definition as an argumentative strategy in parliamentary discourse. A

cross-cultural and comparative approach”, Language and Dialogue 8 (2), 2018, p. 209–234.

5. Hoinărescu, Liliana, „Lying as a speech act. A sociodiscursive and interactional approach”,

Revue roumaine de linguistique, LXIII, 1–2, 2018, p. 147–166.

6. Timotin, Emanuela, „Versifier la Passion. Les versions roumaines versifiées du Rêve de la

Vierge dans leur contexte littéraire (XVIIe – XIXe siècles)”, Neophilologus 102, 2018, nr. 4, p.

471-481.

7. Timotin, Emanuela, Marius Mazilu, „The Romanian Tradition of The Legend of Saint

Sisinie (the 16th-19th centuries): Typology and Manuscript Variation”, The Journal of

Ethnography and Folklore, 2018, p. 190-218.

8. Vasilescu, Andra, „Refusals: the pragmeme and the practs”, Revue roumaine de linguistique,

1-2, 2018, p. 55–72.

http://mjl.clarivate.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi

http://mjl.clarivate.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi

12

9. Zafiu, Rodica, „Epistemic and evidential markers in the rhetorical context of concession”,

Journal of Pragmatics 128, April, 2018, p. 116–127.


- Predarea la tipar a antologiei Şcoala Ardeleană, în patru volume masive (peste 6.500 de

pagini), ce urmează să apară până la sfârşitul anului în colecţia „Opere fundamentale” a

Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

-În 2018 a fost publicată monumentala lucrare Enciclopedia literaturii române vechi (1040

p.), în conceperea, coordonarea şi alcătuirea căreia s-a implicat efectiv şi directorul

Institutului „Sextil Puşcariu”, Eugen Pavel.

-În 2018 au fost publicate 6 cărti, 83 de articole de specialitate în edituri şi reviste

recunoscute în comunitatea academică, precum şi 32 de articole în reviste de cultură. Au fost

susţinute 16 comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale, 56 comunicări la manifestări

ştiinţifice cu participare internaţională şi 18 comunicări la manifestări ştiinţifice interne.


În 2018 au fost publicate 19 cărți, 39 de articole de specialitate în edituri şi reviste

recunoscute în comunitatea academică, precum şi 12 articole în reviste de cultură. Au fost

susţinute 23 de comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale, 9 comunicări la

manifestări ştiinţifice cu participare internaţională şi 10 comunicări la manifestări ştiinţifice

interne.

VIII. Premii şi distincţii internaţionale/ naţionale (inclusiv ale academiei române) obţinute

de cercetătorii din academia română (autori, lucrări)


- Premiul Academiei Române, pentru volumul Terminologia românească meteorologică

(ştiinţific vs popular) a fenomenelor atmosferice

-Diploma de excelență a Salonului de carte tehnico-științifică, artistică și literară asociat

expoziției EUROINVENT, ediția a X-a, Iaşi, 18 mai 2018, pentru Practici de traducere a

numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780-1830), Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017; ISBN: 978-606-714-402-4.

-Diploma de excelență a Salonului de carte tehnico-științifică, artistică și literară asociat

expoziției EUROINVENT 2018, ediția a X-a, Iaşi, 18 mai 2018, pentru lucrarea Dicționarul

fenomenelor atmosferice, Cristina Florescu (coord.), Laura Manea, Elena Tamba, Alina

Pricop, Cristina Cărăbuș, Liviu Apostol, Florin Olariu, Mădălin-Ionel Patrașcu, Iași, Editura

Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2018, 506 p., ISBN: 978-606-714-400-0.


internaționale:

•Nenadić Marija Premiul Interferențe; Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina –

Zrenianin, P A Voivodina, Serbia; 23 noiembrie 2018

naționale:

•Eugen Simion, Premiul “Constantin Brâncoveanu”, Fundația Alexandrion, 2018

13

•Oana Soare, Premiul pentru critică literară, „Ceilalți moderni, antimodernii”, în cadrul

conferinței „Zilele Nichita Stănescu”, Ploiești, martie 2018

•Oana Soare, Premiul pentru critică literară, „Ceilalți moderni, antimodernii”, în cadrul

conferinței „Dinastia Lovineștilor”, iunie 2018

Oana Soare, Premiul pentru aplicarea unei teorii străine asupra literaturiiromâne,

ALGCR, iulie 2018

Florentina Nicolae, Premiul pentru Educație, Gala UOC a Excelenţei în Educaţie şi

Cercetare, Constanța, 2018


-


- Otilia Urs, Premiul „George Barițiu” al Academiei Române pentru volumul colectiv

Cartea românească veche în Imperiul Habsburghic (1691–1830). Recuperarea unei

identităţi culturale, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2016.

- Adrian Tudurachi, Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru volumul

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română.

1825‒1875, Iași, Editura Institutul European, 2016.


-

IX. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, inclusiv în proiecte (cu indicarea

numărului de proiect şi a partenerilor). oaspeţi din străinătate


Internaţionale

– DÉRom. Dictionnaire Étimologique Roman, grant ANR-Franţa şi DFG-Germania;

directori: Eva Buchi, Wolfgang Schweickard. La acest proiect participă peste 80 de

specialiști din 18 țări (http://www.atilf.fr/DERom/).

– Handbuch der romanischen Lingusitik/ Manuel de linguistique romane.Proiect

internaţional finanţat de Editura de Gruyter, 50 volume, coordonatori ai proiectului:

Günter Holtus şi Fernando Sánchez Miret. Coordonatori ai volumului dedicat limbii

române: Eugen Munteanu şi Wolfgang Dahmen. Echipa de cercetare a proiectului include

35 de colaboratori din România, Germania, Austria, Spania şi Italia.

– EneL.European Network of e-Lexicography(11 octombrie 2013 – 10 octombrie 2017).

Proiect paneuropean finanţat din fondurile programului european COST Action

IS1305Individuals, Societies, Cultures And Health. Directori: Martin Everaert, de la

Universitatea Utrecht din Olanda şi Iztok Kosem, din Slovacia. La acest proiect participă

instituţii din 29 de ţări europene şi din Israel – total: 30 de ţări

(http://www.elexicography.eu/).

–


http://www.atilf.fr/DERom/

http://www.elexicography.eu/

14

Institutul de Istorie si Teorie literară "G. Călinescu" a colaborat în privința proiectelor

derulate DGLR si Enciclopedia literaturii romane vechi cu cele doua Institute ale Academiei

din Cluj si Iasi si cu Universitati din țara: București, Iași, Galați, Sibiu.

In cadrul Proiectului INTELLIT obținut prin competiție națională in cadrul

UEFISCDI, Institutul de Istorie si Teorie literară "G. Călinescu" are ca parteneri

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in

Informatică, Universitatea Politehnică din București.

-


-Pană Dindelegan, Gabriela – cooperare cu Oxford University și Oxford University Press în

vederea apariției cărții The Oxford History of Romanian Morphology.

4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară „S. Puşcariu”

Proiecte:

a.Noul Atlas lingvistic român. Crişana, proiect realizat în colaborare cu Universitatea York

din Toronto (Canada), prin aplicarea programului de digitalizare a datelor dialectale elaborat

în cadrul Romanian Online Dialect Atlas (RODA).

b.Atlasul limbilor Europei (ALE).

c.Atlasul lingvistic romanic (ALiR).

5.Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Proiecte

- România și românii în scrieri din Serbia.

- Enciclopedia Banatului. Istoriografia și presa.

Se derulează în cooperare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina și Universitatea

din Novi Sad.

-Dicționarul general al literaturii române. Ediția a II-a, în cooperare cu institutele de specialitate

din București, Iași și Cluj-Napoca

X. Conferinţe/sesiuni ştiinţifice organizate de secţie sau de institute

Secţia de Filologie şi Literatură

- Ziua culturii naţionale, împreună cu Secţia de Filozofie, Teologie, Psihologie si

Pedagogie, 15 ianuarie 2018

- Sesiune omagială Academicianul Eugen Simion la 85 de ani - 25 mai 2018

- Lansarea volumului Istoria timpului meu de Thierry de Montbrial, 7 iunie 2018

- Penser l’Europe, XIIIe edition, organizată împreună cu Fundaţia Naţională pentru

Știinţă și Artă, 21 - 23 septembrie 2018


Simpozioane, sesiuni stiintifice

15

1) Al V-lea Simpozion naţional „Toponimia între istorie, geografie şi lingvistică”,

organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” în colaborare cu Institutul

de Istorie „A.D. Xenopol” şi Departamentul de cercetare interdisciplinar –Domeniul

Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 10 mai 2018.

2) Masa rotundă „Literatura română în reţeaua literaturii mondiale”, Iaşi, 22 mai 2018,

organizată de Institutul „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi,

împreună cu Asociaţia Culturală „A. Philippide” şi cu Departamentul de

Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman al Universităţii „Alexandru

Ioan Cuza” din Iaşi. Au participat Mircea Martin, Andrei Terian, Al Călinescu,

Andrei Hoişie, Bogdan Creţu, Doris Mironescu (moderator).

3) A VIII-a ediție a simpozionului național „Explorări în tradiţia biblică românească şi

europeană”, organizat de UAIC, în colaborare cu Institutul de Filologie Română „A.

Philippide”, 24-25 mai 2018.

4) Colocviul de Lingvistică Unitate lingvistică – unitate teritorială. Rolul limbii române

în Unirea de la 1918, Iaşi, 30-31 mai 2018.

5) A VII-a ediție a workshop-ului Lexicografia academică românească – provocările

informatizării a avut loc în cadrul Colocviului Unitate lingvistică – unitate teritorială.

Rolul limbii române în Unirea de la 1918, Iaşi, 30-31 mai 2018.

6) Simpozionul internaţional „Valori europene în patrimoniul naţional”, înscris în

manifestările oficiale din Europa dedicate „Anului European al Patrimoniului

Cultural”, la Palatul Culturii din Iaşi, organizat de Departamentul de Etnologie, în

parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, 7

şi 8 iunie 2018.

7) A patra ediţie a „Atelierului etno-didactic: Cum şi de ce poate fi predat folclorul” a

fost inclusă în a doua zi a simpozionului „Valori europene în patrimoniul naţional”.

8) Simpozionul naţional Memorialistica românească: între documentul istoric şi

obiectul estetic, ediţia a patra, Iaşi, 27 – 28 iunie 2018, organizat de Institutul „A.

Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi, împreună cu Asociaţia Culturală „A.

Philippide”.

9) Simpozionul internaţional Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale

identităţii naţionale: evaluări, perspective, Iaşi, 26–28 septembrie 2018, organizat

de Institutul „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi, împreună cu

Asociaţia Culturală „A. Philippide”.

10) Sesiunea de comunicări cu tematică interdisciplinară – filologie, istorie, teologie,

filozofie, desfăşurată miercuri, 17 octombrie 2018, organizată de Subcomisia pentru

Studierea Formării Poporului Român și a Limbii Române în colaborare cu Institutul

„A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi.


• Conferința Internațională, Granițe ale literaturii române: lingvistice, istorice,

geografice, București, 7-8 dec. 2018

• Conferința Internațională, Dinastia Lovineștilor, ediția a II-a, Fălticieni 14 -15

iunie, 2018


16

1. Al șaptelea Simpozion Internațional de Lingvistică, București, 18-19 mai 2018 (130

de participanți).

2. Saramandu, Nicolae, Manuela Nevaci, Irina Floarea, Ioan-Mircea Farcaş, Atlas

Linguarum Europae (ALE) Symposium The 51st Annual Meeting, Institutul de

Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, în colaborare

cu Universitatea de Nord, Baia Mare 27 iunie – 1 iulie 2018.

3. Saramandu, Nicolae, Manuela Nevaci, Irina Floarea, Work-shop Atlas Linguarum

Europae Actuality and perspective la 9th Congress of the International Society for

Dialectology and Geolinguistics, Lithuania, Vilnius, 27 July, 2018.


1) Organizarea Celui de-al XVIII-lea Simpozion Internațional de Dialectologie, Cluj-

Napoca, 30‒31 august 2018.

2) Organizarea Congresului Internațional de Istorie literară „Valori locale convertibile:

mize internaționale ale istoriei literare naționale”, Cluj-Napoca, 10–12 mai 2018, în

parteneriat cu Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Litere.


Manifestări științifice internaționale

1. Conferință academică cu tema Policy of the United States toward Romania during world

war I and the post-war settlement / Politica Statelor Unite ale Americii vizavi de România în

timpul Primului Război Mondial și reglementarea postbelică, organizat de Academia

Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu", Timișoara, 26

februarie 2018.

2.Congresul Internațional al Culturii Române cu tema Unitatea Limbii și Culturii Române,

organizat de Academia Română, Filiala Timișoara ,Institutul de Studii Banatice "Titu

Maiorescu", Timișoara, 15 iunie 2018.

3. Simpozionul Internațional "Banatul - istorie și multiculturalitate", ediția XXIII, organizat

de Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu ",

Societatea / Fundația Română de Etnografie și Folclor din Voivodina, Universitatea "Eftimie

Murgu" Reșița, și Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, 22- 23 iunie

2018.

4. Colocviu Internațional Europa: centru și margine. Cooperare transfrontalieră, ediția a VII-

a, organizat de Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu

Maiorescu" și Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", Arad,18 - 19 octombrie 2018

Manifestări ştiinţifice naţionale:

1.Ziua Culturii Naționale, sub genericul Cultura Banatului și unitatea națională, manifestare

cultural-științifică organizată de Academia Română , Filiala Timișoara și Institutul de Studii

Banatice "Titu Maiorescu", Timișoara, 17 ianuarie 2018.

2.Conferință academică cu tema O sută de ani de cinematografie românească, cu participarea

prof.univ.dr. Ioan Cărmăzan, președintele Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din

România, organizată de Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice

"Titu Maiorescu", Timișoara, 22 februarie 2018.

3. Medalion Nichita Stănescu, manifestare cultural-științifică organizată de Academia

Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu", Timișoara,12

aprilie 2018.

17

XI. Concluzii şi propuneri

Temele de cercetare

- Temele incluse în plan răspund nevoilor actuale ale cercetării în domeniul istoriei şi

teoriei literare.

- Toate sarcinile de plan pentru temele de cercetare înscrise în planul Academiei au fost

realizate la termenele planificate.

- Ţinând seamă de numărul relativ mic de cercetători din unele institute, rezultatele

obţinute pot fi considerate, în ansamblu, bune.

- Numărul mic de cercetători implicaţi în realizarea temelor de interes naţional a impus

realizarea unor colaborări constante între institutele de profil şi atragerea unor

colaboratori din facultătţile filologice.

- Acelaşi număr mic de persoane angajate în cercetare ridică problema oportunităţii

implicării concomitente a cercetătorilor din unele institute în mai multe lucrări din

planului de cercetare.

Diseminarea cercetării

- Având în vedere specificul programelor din domeniul filologic, tipărirea rezultatelor

cercetării este făcută de regulă, în spiritul tradiţional al Academiei Române, în publicaţii

academice, la edituri şi în reviste de specialitate din ţară, ca o cale firească de difuzare a

cercetărilor filologice româneşti în primul rând în limba română şi pentru cei cărora le

sunt cu prioritate adresate. Pentru acest motiv numărul studiilor şi articolelor tipărite în

reviste cotate ISI este în continuare scăzut.

- Urmare a colaborării cu lingvişti din străinătate, a crescut numărul publicaţiilor

româneşti de lingvistică (volume sau studii) apărute în Anglia.

- Rămâne scăzut interesul cercetătorilor filologi pentru inventarierea citărilor,

considerate puţin relevante pentru inportanţa şi valoarea unor studii de tip filologic.

Personalul de cercetare

- Personalul de cercetare al institutelor nu a fost nici în acest an suficient pentru

îndeplinirea sarcinilor asumate. Continuă de aceea angajarea multor cercetători cu ½ de

normă, rezultat aproape firesc al colaborării existente între institutele academice şi între

facultăţile de profil din marile centre universitare.

- S-a redus semnificativ vârsta medie a cercetătorilor, dar posibilitatea de a angaja

cercetători tineri rămâne în continuare redusă.

- La o analiză oricât de superficială a schemelor de personal ale Institutelor se constată

apoi că, în ciuda ocupării prin concurs a multe posturi anterior vacante, nu au putut fi

susţinute suficiente concursuri de promovare, deşi mulţi dintre cercetători au calificarea

ştiinţifică necesară. De asemenea nu au putut fi angajaţi mulţi tineri absolvenţi care să

se specializeze în cercetarea ştiinţifică. Este de aceea absolut necesară continuarea

politicii de deschidere pentru ocuparea tuturor posturilor vacante şi pentru crearea de

posturi noi.

Evaluarea cercetării

- În anul 2018 a fost făcută evaluarea activităţii institutelor de cercetare subordonate

Secţiei de Filologie şi Literatură, constatându-se existenţa unei activităţi de cercetare

eficiente şi valoroase în cadrul institutelor de profil din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.Trebuie

18

evaluată atent în continuare, situaţia Institutului de Studii Banatice “Titu Maiorescu”,

pentru a găsi mijloacele cele mai potrivite de îmbunătăţire a activităţii.

- S-a constatat de asemenea că noile criterii de evaluare a activităţíi de cercetare din

domeniul umanist, parţial diferite de cele uzuale în domeniile tehnice şi inginereşti,

oferă o imagine mai corectă asupra muncii desfăşurate în institutele filologice. Actuala

grilă de evaluare pentru domeniul de cercetare umanist ţine în mai mare măsură seama

de publicul-ţintă, de obiectivele culturale şi ştiinţifice urmărite în domeniul filologic

(concordante cu ţelurile statutare ale Academiei Române) şi de impactul cercetărilor

întreprinse.

PREŞEDINTE,

Acad. Eugen SIMION

Documents

SECŢIEI DE FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ 2018 · • Poezia lui Mihai Eminescu și limba română veche, în Studii romanice, I. Omagiu profesorilor Florica Dimitrescu și Alexandru