Sechelelor Post AVC La Hemiplegici

8/13/2019 Sechelelor Post AVC La Hemiplegici

1/26

Recuperarea sechelelor post-AVC la hemiplegici

Facultatea de Educatie Fizica si Sport Specializarea: Kinetoterapie

Profesor: Lector uni! dr! Elena Ra"# Student: Chimingic# Carmen


2/26

n societatea noastr AVC este o problem major de sntate, fiind responsabilpentru o serie din invaliditile fizice i mentale ale populaiei vrstnice.Statisticile europene relev o rat a incidenei anuale de !! la "!!.!!! de locuitori

pentru, populaia cu vrsta cuprins #ntre $%&' de ani. Aceast rat cretee(ponenial cu vrsta atin)nd cifra de .!!! la "!!.!!! locuitori pentru populaia de

peste *$ ani. n medie, apro(imativ o ptrime din pacienii cu AVC mor #n prima lun, iarjumtate din ei #n primele ase luni. Cei care supravieuiesc unui AVC, prezint unrisc crescut pentru un nou AVC i apro(imativ "$+ dintre ei necesit o #n)rijiresusinut de lun) durat, care #n majoritatea cazurilor depete un an de zile.

SC$R% &S%'R&C AL ('L&& Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebralAVC-este cunoscutadin cele mai veci timpuri./n scrierile )recilor antici00apople(ia00,termenul veci

pentru AVC,era considerata ca o conditie cauzata de un dezecilibru al umorilorvitale1san)e,fle)ma,bila nea)ra si bila )albena. 2ipocrate '&!%33 #.e.n.- a fcut prima descriere comple( a simptomatolo)iei,observnd c apople(ia afecteaz #n )eneral persoanele mai #n vrst.Cauza acestei

boli a fost considerat de Aretaeus din Capadocia ca fiind con)estia vaselor isn)elui, iar de 4alen din 5er)amus "67%"77- ca #ntreruperea activitii spiritelorvitale ale creierului. Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioadarenasterii,desenele lui 8eonardo da Vinci"'$6%"$"7- si ale lui AndreasVasalius"$"'%"$&'- au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale./n secolul9//,descrierile si ilustratiileanatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de :omas ;illis"&6"%"&3$- sicercetarile lui


3/26

creierul sau poate ajun)e #n arterele din circulaia cerebral dup ce a mi)rat de lanivelul inimii sau din orice alta re)iune a or)anismului. Cea)urile san)vine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din or)anism caredetermina afectarea circulatiei san)vine normale, cum ar fi1% ri)idizarea pereilor arterelor ateroscleroza-. Aceasta este cauzata de tensiunea

arteriala crescuta, de diabetul zaarat si de nivelul crescut al colesterolului san)vin% fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace ritmuri cardiace nere)ulate-% anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, ovalv cardiac reparat, o boala cardiac valvular precum prolapsul de valv mitralsau stenoza in)ustarea- orificiului valvular% infecia valvelor cardiace endocardita-% un foramen ovale patent, care este un defect cardiac con)enital% tulburari de coa)ulabilitate a san)elui% inflamaie a vaselor san)vine vasculita-

% infarctul miocardic. Desi mai rar, tensiunea arteriala scazut ipotensiunea- de asemenea poate scauzeze un accident vascular cerebral iscemic. :ensiunea arteriala scazutaduce lascaderea circulaiei san)vine la nivelul creieruluiE ea poate fi determinata de o#n)ustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiv desan)e sau de o infectie severa. ?nele interventii cirur)icale precum endarterectomia- sau alte procedee cum arfi an)ioplastia- folosite pentru tratamentul arterelor carotide #n)ustate, pot duce laformarea unui cea) san)vin la locul unde s%a intervenit, cauzand ulterior un accidentvascular cerebral.

Factori de risc Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu.Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. n cazul #n care aceste afeciuni pot fiinute sub control, riscul de AVC poate scadea. Factorii de risc care pot fi controla"i sunt1% tensiunea arteriala crescuta ipertensiunea- este al doilea factor de risc caimportanta dupa varst% diabetul zaarat. Apro(imativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaz prin

AVC. 5rezena diabetului creste de 6 ori riscul de accident vascular cerebral din cauzaafectarii circulatiei care apare #n aceast boal.% nivelul crescut de colesterol din san)e poate duce la afectiuni ale arterelor coronarei la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimiimiocardului-, iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC% afeciuni ale arterelor coronare, care pot determina apariia unui infarct miocardic sia unui accident vascular cerebral% alte afeciuni cardiace, precum fibrilaia atrial, endocardita, afectiuni ale valvelorcardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie

% fumatul, inclusiv fumatul pasiv% lipsa activitaii fizice% obezitatea


4/26

% folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale % #n special lafemeile care fumeaz sau care au avut pn #n prezent tulburari de coa)ulare % ianticoa)ulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate #n menopauz,terapia de #nlocuire are un risc mic de accident vascular cerebral% consumul crescut de alcool. 5ersoanele care consum e(cesiv alcool, #n special cele

care au into(icatii acute cu alcool beii- au un risc mare de AVC. Beia alcoolic sedefineste prin consumul a mai mult de $ paare de alcool #ntr%o perioad scurt detimp% folosirea de cocain sau de alte dro)uri ile)ale.

Factorii de risc care nu pot fi modifica"i sunt1% varsta. iscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. iscul se dubleaza cufiecare decada dupa $$ ani. Cel putin && de procente din toate persoanele cu AVC auvrsta de &$ de ani sau mai mult.

% rasa. Americanii ne)ri i ispanici au un risc mai mare decat persoanele de alterase. n comparaie cu albii, americanii ne)ri tineri, atat femeile ct i barbaii, au unrisc de 6 % ori mai mare de a face un AVC iscemic i de a deceda din aceast cauz% se(ul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbai decat la femei pnla vrsta de 3$ ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. 8a toatevarstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC% istoricul familial. iscul de AVC este mai mare dac un parinte, un frate sau o sora avut un accident vascular cerebral sau un accident iscemic tranzitor% prezena #n trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident iscemictranzitor.

Simptome 5rezena de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consultmedical de ur)en. Simptomele )enerale ale accidentului vascular cerebral includdebutul brusc al1% starii de amoreal, slabiciune sau paralizie a feei, braului sau piciorului, de obicei

pe o parte a corpului% tulburari de vedere la un oci sau la ambii, precum vedere neclar, #nceosat, cu

pete, vedere dubla sau pierderea vederii

% confuzie, tulburari de vorbire sau de #nele)ere a cuvintelor celorlali% tulburari de mers, ameeala, pierderea ecilibrului sau a coordonarii% dureri de cap severe% simptomele datorate accidentului vascular cerebral iscemic difera de cele ale celuiemora)ic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cea)ului san)vin sau aemora)iei i de e(tinderea re)iunii afectate% simptomele AVC iscemic cauzat de un cea) ce a blocat un vas san)vin- apar deobicei #n jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier #n care este cea)ul. Dee(emplu, un AVC #n partea dreapta a creierului da simptome #n partea stan)a a

corpului.% simptomele unui AVC pot pro)resa #n curs de cateva minute, ore sau zile, adesea #nmod treptat. De e(emplu, slabiciunea uoar poate evolua spre o incapacitate de a


5/26

mica bratul i piciorul de pe o parte a corpului. n cazul #n care accidentul vascular cerebral este provocat de un cea) de san)emare iscemic-, simptomele apar brusc, #n decurs de cateva secunde. n cazul #n care o artera care este in)ustata deja de ateroscleroz este blocat, deobicei simptomele se dezvolt )radat, #n curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, #n

cateva zile. Dac #n cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de micidimensiuni, persoana respecti poate prezenta o modificare treptat a )andirii,comportamentului, ecilibrului sau a micarii demena multi%infarct-. Gu sunt intotdeauna uor de recunoscut simptomele unui AVC mic. >le pot fiatribuite )reit vrstei mai #naintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate dealte afeciuni i care pot fi asemanatoare.

*ecanism fiziopatologic

/n cazul unui accident vascular cerebral iscemic, se reduce aportul de san)ebo)at in o(i)en in zona respectiva a creierului. /n accidentul vascular cerebralemora)ic este o san)erare in creier. Dupa apro(imativ ' minute fara san)e si o(i)en, celulele creierului devin afectatesi pot muri. =r)anismul incearca sa restabileasca aportul de san)e si de o(i)en lanivelul celulelor prin lar)irea altor vase de san)e artere- aflate in apropierea zoneiafectate. Daca blocajul este intr%un vas san)vin mare, cum ar fi artera carotida,or)anismul ar putea fi incapabil sa furnizeze san)e in re)iunea afectata prinintermediul altor vase san)vine. Daca aportul san)vin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta azonei respective. Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti alecorpului care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. 5ierdereafunctionarii lor poate fi usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceastadepinde de localizarea si de e(tinderea re)iunii afectate din creier si de cat de repedeeste restabilit aportul de san)e in zona afectata. Daca apar simptomele unui AVC, este nevoie de un consult medical ur)ent. Dupaun accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata.Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creiercare ar putea fi lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizicadatorata unei afectiuni ale sistemului nervos. 8a persoanele care supravietuiesc dupaun AVC, jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca & luni dupa aceea. Vindecarea depinde de localizarea si de e(tinderea leziunii din creier cauzata deAVC si de capacitatea altor re)iuni sanatoase din creier de a prelua functionareare)iunii afectate. /n )eneral, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu atat este mai micasi dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat maicomplete.

Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni dedupa un accident vascular cerebral. ecuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea,se face lent, daca se face. Apro(imativ jumatate din toate persoanele care fac un


6/26

accident vascular cerebral vor avea o perioada indelun)ata de timp unele dificultati invorbire, in intele)ere si in luarea deciziilor. De asemenea ei pot avea tulburari alecomportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii. Complicatiile pe termen lun) ale unui accident vascular cerebral, cum ar fidepresia si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni

pana la cativa ani dupa AVC. ?nele complicatii pe termen lun) pot fi prevenite cutratament adecvat la domiciliu si prin monitorizare de catre un medic. Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau unaccidentul iscemic tranzitor A/:-, "' procente vor avea un alt AVC sau un A/: incursul urmatorului an.

Conseciinte /n plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC, mai

pot aparea1

% modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile% modificari ale judecatii, ratiunii% modificari ale emotiilor% modificari ale perceptiilor capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia,ritmul miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intre)-% tulburari de memorie% probleme datorate ne)lijarii partii afectate a corpului. De aceea se recomanda ca aceste probleme sa fie discutate cu un medic. Doctorulde preferat un medic psiiatru- va oferi suportul necesar si poate oferi su)estii pentruameliorarea acestor probleme. Consult de specialitate >ste ur)ent un consult medical in cazul in care sunt prezente1% semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc% amorteli, slabiciune sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, de obiceiintr%o jumatate a corpului% tulburari de vedere la un oci sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu

pete, vedere dubla sau pierderea vederii% confuzie, tulburari de vorbire sau de intele)ere% tulburari de mers, ameteala, pierderea ecilibrului sau a coordonarii

% dureri de cap severe fara o cauza cunoscuta. Semnele unui accident iscemic tranzitor A/:-. Simptomele sunt asemanatoarecelor din accidentul vascular cerebral, cu e(ceptia urmatoarelor1% pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie, ca o umbra, scaderea vederiiunui oci% tipic, simptomele accidentului iscemic tranzitor dispar dupa "! pana la 6! deminute, dar ele pot persista pana la 6' ore. Deoarece nu se poate preciza dacasimptomele se datoreaza unui AVC sau unui A/:, este nevoie de un tratament deur)enta in ambele situatii

Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care1% au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau A/:, ciar daca simptomeleau disparut


7/26

% persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un A/: si este in tratament cuaspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cea)urilor de san)e si aaparut orice semn de san)erare% persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpulin)itirii unor alimente

% au aparut semne care se pot datora prezentei unui cea) in vasele de san)eprofunde, care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr%o anumita zona a unui bratsau a unui picior. Se recomanda efectuarea unei pro)ramari pentru un consult in cazul in care1% persoana respectiva crede ca a avut un A/: in trecut si nu a vorbit pana acum cu undoctor despre acest eveniment% persoana respectiva a avut un AVC si are acum o zona dureroasa la presiune.Honele dureroase la presiune, care de obicei se dezvolta de%a lun)ul coatelor,calcaielor, )enuncilor, feselor, ale osului sacrat si pe spate de%a lun)ul coloanei

vertebrale, sunt provocate de statul intr%o sin)ura pozitie un timp indelun)at. 5rimulsemn al unei zone dureroase la presiune este inrosirea zonei, care nu dispare lafrecare sau la masaj% persoana respectiva a avut un AVC si constata acum ca bratul sau piciorul afectatdevine din ce in ce mai ri)id intepenit- si nu poate sa%l indrepte spasticitate-% persoana respectiva a avut un AVC si prezinta acum semne ale unei infectii de tracturinar. Aceste semne pot fi febra, durere in timpul mictiunii la urinare-, prezenta desan)e in urina si durere de spate in flancuri-.

*edici specialisti recomandati Iedicii care pot dia)nostica si trata accidentul vascular cerebral sunt1% specialistii in medicina de ur)enta% medicii de familie% medicii internisti specialisti in medicina interna-% neurolo)ii /n cazul in care este nevoie de o interventie cirur)icala sau sunt prezente si alte

probleme de sanatate, pot fi consultati si alti specialisti, precum1% neurocirur)ul% cardiolo)ul

% cirur)ul de cirur)ie vasculara specializat in cirur)ia vaselor san)vine-% unele spitale au o ecipa specializata in tratarea accidentelor vasculare cerebrale,formata din diferiti profesionisti, precum un fizioJinetoterapeut, un specialist interapia ocupationala, un lo)oped, un doctor, o asistenta si un asistent social.

E+pectatia igilenta Gu este recomandata o perioada de asteptare si de urmarire in cazul in care sunt

prezente semne ale unui accident vascular cerebral. >ste nevoie de in)rijiri medicalede ur)enta pentru prevenirea sau tratarea oricarei complicatii care poate fi

amenintatoare de viata. :ratamentul prompt poate preveni e(tinderea lezarii creierului, amelioranddizabilitatile permanente care pot aparea in urma unui accident vascular cerebral.


8/26

/n cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cea) de san)e,este critica asi)urarea in)rijirilor medicale din partea unui doctor in camera de )arda,intr%un spital. Daca se face consultul medical in primile ore, pacientul poate primiuneori o medicatie activator tisular al plasmino)enului sau t%5A- care dizolvacea)ul, dar acest medicament trebuie administrat in primele ore de la aparitia

simptomelor. Acest medicament nu poate fi administrat in si)uranta la toti oamenii.

&nestigatii :impul este critic in dia)nosticarea unui accident vascular cerebral. ?n dia)nostic

pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asi)ura o recuperare maibuna. 5rima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral esteiscemic sau emora)ic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamenteleadministrate pentru un AVC iscemic cauzat de un cea) de san)e- poate fi

amenintatoare de viata daca accidentul vascular cerebral este emora)ic cauzat de osan)erare-. Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot dasimptome asemanatoare unui AVC si sa vada daca e(ista complicatii. 5rimul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascularcerebral este tomo)rafia computerizata :C- cerebrala, care reprezinta o succesiunede radio)rafii ale creieruluiE aceasta poate identifica e(istenta unei san)erari. Acesttest va pune dia)nosticul de AVC iscemic sau de AVC emora)ic. De asemenea se

poate face IG rezonanata ma)netica nucleara- cu scopul determinarii e(tinderiileziunii cerebraleE el poate ajuta la prezicerea recuperarii. Alte teste care pot fi recomandate initial intr%un accident vascular cerebraliscemic includ1% electrocardio)rama >C4, >K4- pentru a cauta afectiuni cardiace, precum aritmiilesi fibrilatia atriala% teste san)uine, cum ar fi emoleuco)rama completa 284-, )licemia )lucoza dinsan)e-, electrolitii, testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinicilor si timpul de

protrombina un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca san)ele sa secoa)uleze-. Aceste teste il ajuta pe doctor sa alea)a conduita terapeutica si sa cautealte afectiuni care pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular

cerebral.% in cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte teste su)ereaza e(istenta uneiin)ustari a unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei eco)rafii Doppler

pentru evaluarea flu(ului san)uin din artera. 5oate fi necesara de asemenea oan)io)rama cu rezonanta ma)netica IA-, o an)io)rama cu tomo)rafiecomputerizata C: sau o an)io)rama carotidiana.% in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocatde o afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardio)rama sau o monitorizareelectrocardio)rafica 2olter sau un test telemetric.

% este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunilecardiace cu scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei problemecardiace, care ar putea aparea in viitor.


9/26

%ratament - generalitati :ratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicaleasociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracranianacrescuta, poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de

supravietuire. /nceperea unui pro)ram de reabilitare cat mai curand posibil dupa unAVC creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute. eabilitarea a)resiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionariinormale. eabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu%se pestarea )enerala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pecapacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. eabilitarea incepe cu planificareaactivitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea.Iodificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului

de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accidentvascular cerebral. >ste importanta efectuarea de e(ercitii fizice atat cat este posibil,respectarea unei diete ecilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dietaspeciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului.Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in )rasimi maiales )rasimi saturate- si contin mai multe cereale, fructe, le)ume si produse lactatesarace in )rasimi. eabilitarea dupa un accident vascular cerebral este o parte de importanta critica

pentru o vindecare reusita.


10/26

dupa ce au avut un accident iscemic tranzitor A/:- % care este un semnal de alarmaca un AVC ar putea sa apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar

putea ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral. >ste imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de ur)enta in cazul in careapar simptome de A/:, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular

cerebral si care cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si aprocesului de )andire. ?n A/: poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii,ameteala vertij-, o slabiciune sau amorteala intr%o parte a corpului. Simptomele unuiA/:, totusi, sunt temporare si de obicei dispar dupa "! pana la 6! de minute, desiuneori ele pot persista pana la 6' ore. Iulte AVC%uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altorconditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral. Daca la pacientul respectiv s%a spus ca are o ri)idizareLin)rosare a arterelorateroscleroza-, poate fi nevoie sa ia o aspirina pe zi siLsau medicamente care sa scada

colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul deaparitie a unui accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut deja un AVCiscemic. Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea flu(ului san)uin din vaselesan)uine mari de la nivelul )atului arterele carotide-, se recomanda continuareae(aminarii, de obicei cu efectuarea unei eco)rafii carotidiene. 5oate fi folositoareadministrarea de aspirina sau o interventie cirur)icala pentru redesciderea artereicarotide blocate. 8a unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate finecesara inserarea unui stent un tub de metal- in interiorul arterei carotide cu scopulcresterii flu(ului de san)e in zonele blocate de placa de aterom. Acest lucru il face uncirur) de crur)ie vasculara. Alte metode de control a factorilor de risc includ1% controale medicale re)ulate. :inerea sub control a tensiunii arteriale crescute. Acestlucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaarat% viata mai activa. Goile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativriscul de accident vascular cerebral, in parte datorita reducerii a doi dintre cei maimari factori de risc pentru AVC1 tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace.Cu cat o persoana e mai activa din punct de vedere fizic, cu atat se reduce mai mult

riscul de AVC. 5ersoanele cu activitate moderata au un risc cu 6! de procente mai mic decat celeinactive. 5ersoanele cu activitate crescuta au un risc cu ' de procente mai mic.>(ercitiile fizice pot ajuta de asemenea la cresterea nivelului de 2D8 colesterolcolesterolului protector- din or)anism, care duce si ea la randul ei la scadereariscului de AVC.% controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace in special fibrilatiaatriala-, a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de san)e, cum ar fi boalaarterelor coronare

% fara fumatLrenuntarea la fumat. Consumul zilnic de ti)ari creste riscul de AVC dedoua ori si jumatate% administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la


11/26

persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic,un A/: sau un accident vascular cerebral. Alte modalitati de reducere a riscului de AVC includ1% administrarea de aspirina daca a e(istat un infarct miocardic% administrarea de anticoa)ulante la indicatia doctorului, daca persoana are fibrilatie

atriala sau a avut un infarct miocardic cu alte complicatii% mentinerea unei )reutati optime. Supraponderalii au un risc mare de dezvoltare atensiunii arteriale crescute, a unor probleme cardiace si a diabetului, care sunt factoride risc pentru A/: si AVC% consumarea unei diete sanatoase, ecilibrate, care are un continut scazut incolesterol, in )rasimi saturate si sare. Alimentele bo)ate in )rasimi saturate si incolesterol pot inrautati in)rosarea si ri)idizarea arterelor. Cresterea consumului defructe si de ve)etale duce la marirea aportului de potasiu si de vitamine din )rupul B,C, > si riboflavina. Adau)area de cereale cat mai putin prelucrate scade riscul de AVC

iscemic. Consumul de peste cel putin o data pe luna de asemenea reduce riscul deAVC% limitarea consumului de alcool. Consumul de alcool scazut pana la moderat la un

paar pe sapatamana- poate scadea riscul de AVC iscemic. Consumul e(cesiv maimult de 6 paare pe zi- creste acest risc.% evitarea consumului de cocaina si de alte dro)uri ile)ale. Cocaina poate crestetensiunea arteriala si poate creste ritmul batailor inimii si astfel creste riscul deaccident vascular cerebral% evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca e(ista si alti factori de risc.Daca persoana respectiva fumeaza sau are un nivel crescut de colesterol sau a avut intrecut episoade de formare de ce)uri de san)e, administrarea de piluleanticonceptionale creste riscul de aparitie a unui AVC% evitarea terapiei de substitutie ormonala. 8a femeile care sunt la menopauza, s%ademonstrat ca aceasta terapie creste usor riscul de AVC.

Sfaturi Sfaturi pentru o recuperare )una 5acientul trebuie sa se implice cat de mult poate in in)rijirea sa. Desi el poatesimti nevoia sa il lase pe in)rijitorul sau sa preia conducerea, cu cat pacientul

participa mai mult in procesul de reabilitare cu atat este mai bine. >ste recomandat cael sa ceara ajutor atunci cand trebuie sa faca fata oricarei dizabilitati pe care o are sisa incerce sa%i faca pe ceilalti sa intelea)a care sunt limitele, neputintele sale.:rebuie sa recunoasca, sa accepte faptul ca are o depresie atunci cand aceasta e(istasi sa incerce sa )aseasca o rezolvare a ei. Depresia este frecventa dupa un accidentvascular cerebral si poate fi tratata. 5articiparea la un pro)ram de reabilitare dupa accidentul vascular cerebral , catmai curand posibil. = combinatie de terapie fizica, lo)opedie si terapie ocupationala

poate fi utila pentru a%l ajuta pe pacient sa faca fata activitatilor cotidiene de baza,

cum ar fi spalarea, imbracarea si alimentarea. = ecipa formata dintr%un doctor,anumiti specialisti intr%o varietate de terapii si asistente il pot ajuta sa depaseascadizabilitatile, sa invete noi metode pentru a putea duce la indeplinire sarcinile si sa


12/26

MintareascaM acele parti ale corpului care au fost afectate de accidentul vascularcerebral. Sfaturi pentru a face fata efectelor unui accident ascular cere)ral Iodalitati de a se imbraca. /mbracarea poate fi realizata cu mai multa usurinta incazul in care se folosesc MstocJin)LsocJ spreadersM1 inele sau pan)liciLsireturi atasate

de ceitele de la fermoar si carli)e de inceiat nasturi. Asistenta saufizioJinetoterapeutul pot face recomandari in aceasta privinta. Iodalitati de a face fata problemelor de vedere. Dupa un accident vascularcerebral, unele persoane pot avea dificultari cu vederea la un oci. De e(emplu,

persoanele care au paralizie pe partea dreapta pot avea dificultati sa vada cu ociuldrept. Iodalitati de a face fata problemelor de alimentare. >ste posibil ca pacientul sa nusimta )ustul mancarii intr%o parte a cavitatii bucale sau in ambele parti. Acest lucrucreste riscul de a se ineca. >ste posibil sa fie necesare alte teste sau o evaluare

lo)opedica. Iodalitati de a face fata problemelor intestinale sau ale vezicii urinare.Apro(imativ jumatate din persoanele care au avut un AVC sufera de o pierdere acontrolului vezicii urinare incontinenta urinara- in prima saptamana de dupaaccidentul vascular cerebral, scazand la $+ la o luna si la "'+ la & luni. :otusi,aceasta problema este de obicei temporara si ea poate avea multiple cauze, inclusivinfectia, constipatia si efectele medicatiei. Sfaturi pentru mem)rii familiei si pentru ingri,itori Adaptarea familiei la noua situatie este foarte importanta pentru vindecarea

pacientului. ?n suport puternic din partea familiei poate ajuta substantial in acest sens. Acordarea de ajutor in le)atura cu problemele de limbaj folosind anumite trucurisimple. Aceste probleme pot afecta o parte sau toate aspectele le)ate de folosirealimbajului, precum ar fi vorbirea, citirea, scrierea si intele)erea cuvintelor vorbite.5oate fi utila vorbirea lenta si directa, in putine cuvinte si ascultarea cu atentie.Suportul pentru reabilitare implica participarea in pro)ramul de recuperare a

pacientuluicat de des pot membrii familiei. >ste bine ca acestia sa ofere cat de multasustinere si incurajare se poate.

2emiple)iile prin accident vascular cerebral iscemic descrise si clasificate pecriterii lezionale topo)rafice inca din "763 dia)nosticul lor este astazi adus aproape la

perfectiune datorita mijloacelor moderne de investi)atie neinvaziva, permitand inconsecinta si adoptarea celor mai adecvate atitudini terapeutice. ecuperarea neuromotorie este, indiscutabil, de apartenenta pluridiscilinara.Alaturi de medicina fizica isi aduc contributia neurolo)ia, ortopedia, cirur)ia

plastica si recuperatorie, psiolo)ia, lo)opedia, asistenta sociala, precum si altespecialitati la nevoie.

2emiple)ia ridica aspecte cu totul particulare datorita implicatiilor pe care leantreneaza dupa sine specializarea emisferica in care tulburarile de vorbire ce suntatribuite emisferei dominante le sunt opuse tulburarile vizio%spatiale ce apartin


13/26

emisferei opuse. Sub aspect neuromotor, bilantul este todeauna mai bun dacasuferinta cerebrala nu intereseaza emisfera dominanta Dupa parerea unor autori usJ , BlocJ si 8oNman- recuperarea nu inseamnaaltceva decat sa antrenezi bolnavul sa traiasca cea mai buna viata

pe care el o poate trai, nu la limitele MdisabilitatilorM sale, ci la ma(imul abilitatilor

sale restante. Sub aspect conceptua, trebuie plecat de la ideea ca recuperarea andicapatuluimotor se sprijina in special pe miscare. /n conceptia recuperarii neuromotorii, miscarea nu trebuie considerata a fi osimpla manifestare biomecanica, ci suma unor fenomene psioneuromotorii. ecuperarea medica indiferent de profilul careia%i apartine, reprezinta o noua lumea medicinei, in care nu medicamentul, ci bolnavul stimulat cu perseverenta si

pricerere ajun)e principalul artizan al propriei sale recuperari. 5erioade favorabile i momente decisive ale recuperrii bolnavului cu AVC

iscemic >tapele recuperarii1O Consecine ale AVC, ima)eria funcional #n AVCP ecuperarea #n faza acutP ecuperarea #n faza post acutP GeuroplasticitateaP ecuperarea #n faza cronic precoceO idicarea #n ortostatismO =rtostatismul

O IersulO Iicrile membrului superiorO ecuperarea vorbirii Gecesitatea reabilitrii #n AVCP Dintre supravieuitori, o mare parte sunt dependeni de sprijinul socialP Calitatea vieii dup AVC este strns le)at de deficitele restanteP Gecesitatea asocierii cu prevenia secundar.P Se scurteaz perioada de imobilizare.P ecuperarea stimuleaz procesele de reor)anizare care e(prim plasticitateacerebral- cu scop final recuperareaLsubstituia funcional >voluia dup AVC

P ecuperarea spontan poate varia semnificativ, ciar i la pacieni cu leziuniasemntoare.P Dimensiunile leziunilor, starea de sntate anterioar i ali factori pot da uneleinformaii privind evoluia.P Varia)ilitatea evolutiv ar putea fi influenat de1

O >voluia local diferit O edem perilezional, etcO eficacitatea sistemului de colateraleO eprezentri ale aceleiai funcii #n diferite arii corticaleO 5rezena i numrul cilor neuronale alternative

Deficite i mecanisme adaptativeP Dup leziuni ale SGC, principalele deficite sunt1O Deficitul motor


14/26

O 5ierderea abilitiiO tulburri de tonus spasticitatea-P Iecanismele adaptative apar att datorit leziunilor neuronale ct i implicriisistemului musculo%sceletal Deficitul motor

P Scderea numrului de motoneuroni activai, a ratei de descrcare, i afectareasincronizrii unitilor motorii duc la dezorganizarea actiit#"ii motorii la nielperifericP Dobndirea cu #ntrziere a forei contractile asociat micrilorP Fora dezvoltat poate varia #n funcie de poziia articulaiilor i starea de

precontracie muscular. 5ierderea abilitiiP Abilitatea de(teritatea- este capacitatea de a efectua o activitate precis, rapid,raional i #ndemnatic Bernstein-E

P 5are s implice pierderea coordonrii activitii contractile necesare pentrurealizarea scopului i adaptarea la mediu, datorat incapacitii de a re)la fincoordonarea dintre )rupele musculare.P eficit .n transferul rapid /i sus"inut al informa"iei #ntre corte( i structurile

perifericeSpasticitateaP :ulburare motorie caracterizat printr%o e(a)erare proporional cu viteza arefle(elor tonice de scurtare cu e(a)erarea refle(elor osteotendinoase- 8ance,"7*!-

O este inconstant la pacienii cu AVCO ar putea fi un rspuns adaptativ.O pare s nu aib relaie cu disabilitatea funcional #n AVCO are uneori efect favorabil Iodificri reactive i adaptativeP Iodificri fiziolo)ice, mecanice i funcionale ale esuturilor moi

O 8ipsa de utilizare poate duce la modificri ale masei musculare1P 5ierderea de uniti motorii funcionaleP Iodificri ale tipului de fibre musculareP Iodificri fiziolo)ice ale fibrelor musculare i a metabolismului

muscular,P Creterea redorii musculare

O Iodificri ale articulaiilorP 5roliferarea esutului adipos #n spaiul articularP Atrofia cartilajuluiP Slbirea punctelor de inserie a li)amentelorP =steoporozP Iodificri de aliniere a articulaiilorStimularea cortical transcranian

P Stimularea electric transcranianO >(citaie direct a a(onilor cortico%spinaliP Stimulare ma)netic transcranian


15/26

O 4enereaz un flu( de curent orientat #n principal orizontal, neuroniicorticospinali fiind e(citai transsinaptic prin intermediul interneuronilorP >(citarea zonelor motorii provoac o contracie periferic evident i pe >I4 O

potenial evocat motor-P 5oate fi utilizat pentru evaluarea unei intensiti pra) a stimulrii, latenei

apariiei 5>I, timpului de conducere central, sau pentru carto)rafierea scoarei.P ?rmrirea acestor parametri #n dinamic poate oferi informaii asupra proceselorcorticale O e(citabilitate, dimensiunile ariilor motorii eabilitarea #n faza acut perioad special- Caracterele leziunii localizare, volum, tip- i starea de sntate anterioar AVC

pot fi considerate ca fiind primul moment critic al recuper#rii eabilitarea #n faza acutP n perioada imediat post infarct e(citabilitatea corte(ului motor este sczut ireprezentrile corticale sunt reduse Qalarm corticalR-

P Sistemul nervos este puin receptiv la Qre%#nvareR.P 8ipsa 5>I la stimularea ma)netic transcranian se coreleaz cu o evoluie puinfavorabil.P n primele zile dup AVC trebuie rezolvate #n primul rnd problemele

O de suport vital :A, )licemie, electrolii, o(i)enO care apar din decubitul prelun)it.P n faza precoce pot fi utilizate #n principal proceduri pasive, #n funcie de starea

pacientului.P 5e msur ce pacientul recapt controlul asupra corpului su, vor fi introduse

proceduri mai comple(e i vor fi tentate acte mai dificile eabilitarea #n faza acutP 5roceduri pasive de poziionare, de meninere a )radului de micare atenie laarticulaia umrului-, elon)aii

O 5revin contracturile prilor moiP 5revenirea i tratarea disfa)iei, a tulburrilor sfincteriene de multe ori reluarea

precoce a ambulaiei ajut la rezolvarea tulburrilor micionale-P 5oziionarea, asistarea pacientului la micrile de #ntoarcere, de aezare lamar)inea patuluiP 5oziionarea ct mai precoce #n ezut, cu sprijin iniial

O educe evenimentele tromboembolice, pneumoniaO educe ipotensiunea postural Faza postacutP 5acientul recapt un oarecare control asupra propriului corp.P /nvesti)aiile funcionale pun #n eviden activarea le)at de acte motorii a unorzone #ntinse i lar)i ale scoarei, care se suprapun ariilor motorii asociate situateipsi% i controlateral fa de leziune.P Se refer la perioada de la %' sptmni dup infarct, i pn la reapariiamicrilor voluntare i tonusului membrelor paralizate

P n funcie de evoluia iniial, sunt necesare1O 5roceduri i manevre pasive care s evite complicaiile decubituluisau


16/26

O :recerea la manevre active care s pre)teasc urmtoarele etape derecuperare ecuperarea #n faza post%acutP =biective posibile1

O >valuarea strii psioco)nitive a pacientului

O Controlul tulburrilor sfincteriene, de de)lutiie de o maniersatisfctoareO ealizarea i meninerea poziiei aezatO Ieninerea ecilibrului #n timpul efecturii )esturilor normale cumembrele sntoase i bolnave preensiunea, alimentaia-, realizareaunor acte motorii cotidiene poziionarea pe pat, particip la #mbrcat,transferul pe scaunul cu rotile-

O Ieninerea structurilor periferice #n condiii optime poziionarea corecta articulaiilor, creterea forei musculare-

eluarea poziiei aezat5acientul #ncearc s flecteze oldurile i s mite partea superioar a corpuluianterior,sprijinindu%se de o mas pe care alunec minile ecuperarea #n faza post%acutP 5roceduri active

O =dat cu normalizarea tonusului mucilor posturali, pacientul poatemenine poziia aezat

O iniial ridicarea #n ezut, apoi transferul pe scaunul cu rotile sau pe altsuport.

O >(erciii pentru ecilibru O cu ct mai trziu se iniiaz e(erciiile pentruecilibru, cu att mai mari sunt ansele ca pacientul s devin an(ios ireticent #n a se mobiliza i a QluptaR cu )ravitaia

O Fizioterapia precoce i proactiv previne obinuina cu deficiteleO perceptual%co)nitive, ca i persistena Q#nvatR a deficitului motorP Antrenarea forei musculare poate #ncepe ct mai precoce1

O >(erciii de contracie e(centric dac fora nu este suficient pentrucontracia concentric

O >(erciii cu biofeedbacJ

O 5ractic mentalO Stimulare electric, eventual cu declanare >I4P ?nele studii au demonstrat c S> contribuie la recuperare,modificnd e(citabilitatea neuronilor motori specifici>(erciii pentru ecilibru #n poziia aezatP Iicri ale capului i trunciului

O ntoarcerea capului i corpului spre stn)aLdreaptaO 5rivirea spre tavan i revenirea la orizontalP Iicri de #ntindere pentru a ajun)e la un obiect situat la distan mai mare dect

lun)imea brauluiO nainte fle(ia oldurilor-, #n lateral, #napoi, revenirea la poziia de mijlocO n funcie de )radul deficitului motor, pacienii pot e(ersa sprijinindu%se


17/26

de suprafaa unei meseO 8uarea unor obiecte de pe solP Creterea #ndemnrii

O Se poate face prin creterea distanei de acoperit, modificarea vitezei,reducerea sprijinului la coapse, creterea dimensiunilor i )reutii

obiectului pentru a implica ambele membre superioare, adu)area unuifactor temporal limitator e(terior prinderea unei min)i-idicarea unui obiect de pe sol5rin poziionarea posterioar a piciorului afectat acesta devine parte a bazei desprijin, #i crete #ncrcarea i particip la actul motorApucarea unui obiectApucarea unui obiect situat pe podea lateralP Aplecndu%se pe partea membrului inferior afectat, pacientul transfer spre acestao #ncrcare mai mare, pre)tind astfel ridicarea #n ortostaiune

Faza cronic % precoceP Iajoritatea pro)reselor se datoreaz unor modificri cerebrale funcionale care aula baz plasticitatea neuronal.P 5lasticitatea include adapt#rile structurii cerebrale aprute.n timp ca rspus lamodificarea mediului, i avnd ca i consecin modific#ri func"ionale Kolb,"77$-P


18/26

O Dispariia inibiiei 4ABAer)ice perilezionale posibil prin diminuareaactivitii receptorilor 4ABAA-

O Creterea activitii )lutamater)iceE Faza cronic % precoceP Se #ntinde de la %' sptmni pn la & luni, ma(im " an dup AVC.

P 5anta evoluiei favorabile este ma(im #n aceast perioadP Cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuperrii1O eluarea ortostaiuniiO eluarea mersuluiO ecuperarea micrilor fine ale membrului superiorO ezolvarea tulburrilor de comunicareIoment decisiv idicarea #n ortostaiune i aezareaP 5rimul moment critic al acestei etape.

P ?n numr mare de studii arat utilitatea recuperrii acestor acte motorii #n primele%' luni dup AVCP Sunt acte motorii de mare importan #n desfurarea activitilor zilnice.P Gecesit un consum mare de ener)ie.P Asi)ur tranziia spre realizarea mersului.P ealizarea lor scade semnificativ dependena pacientului

O se poate deplasa independent #ntr%un scaun cu rotile cu propulsie asi)uratde o sin)ur mn

O poate efectua transferurile necesare pentru i)ien, alimentare, nevoicurente idicarea #n ortostaiune i aezareaP Asi)ur posibilitatea antrenrii unor elemente care sunt indispensabile pentrumers1

O >cilibrul #n ortostatism, transferul i susinerea )reutii pe membrulafectat, creterea aflu(ului informaional senzitiv, cu rol important #nrecuperare.P Asi)ur meninerea i creterea formei structurilor musculo% sceletice,readaptarea la distribuia diferit a masei corporale #n ortostatismP Dificultile aprute la pacienii cu AVC sunt datorate unor modificri ale

biomecanicii1O :imp mai lun) necesar pentru a se aezaLridicaO Amplitudine ine)al a forelor verticale de reacie la sol mult mai micipentru membrul paretic- idicarea O manevre facilitatoareP 5lasarea piciorului de la #nceput #n fle(ie dorsal la 3$ scade necesarul de efortP e)larea #nlimii scaunului #n funcie de fora e(tensorilor membrului inferiorP Fle(ia activ a oldurilor trebuie iniiat cu trunciul vertical pentru a optimizaimpulsul orizontal al masei corporale

P Gu se face pauz #ntre faza de pree(tensie i cea de e(tensieP >ste util creterea vitezei de e(ecuieP :rebuie prevenite retraciile tisulare


19/26


20/26

Suportul unilateral al )reutiiP idicarea i meninerea ortostaiunii semnific i e(istena forei necesare pentru

propulsie #n momentul relurii mersului.P 5as #nainte cu membrul sntos, i plasarea piciorului pe o treapt

O >(erciii de preensiune reacin)- cu fiecare dintre picioare aezat pe

treaptP Deplasarea lateralO Sprijin pe un perete, mas, etcP idicarea obiectelor de pe podea IersulP Iersul independent este indispensabil pentru majoritatea acivitilor zilniceP Iersul #n comunitate necesit adaptarea

O Viteze diferite de e(emplu pentru trecerea strzii la semafor, uiautomate-

O =colirea obstacolelorO >fectuarea curbelorP Apro(imativ &!%3!+ dintre pacienii cu AVC reiau mersul.P Dup unele raportri, doar 3+ dintre pacienii cu AVC reuesc s mear) $!! mcu viteza corespunztoare necesitilor comunitare "%",$ mLs- 2ill i colab,"773-P >ste o aciune comple(, care necesit micarea simultan i coordonat a#ntre)ului corp.P >vitarea cderii implic identificarea, anticiparea i reacia rapid la orice factorcare ar putea amenina stabilitatea.P Controlul reactiv este o resurs de ultim linie pentru recptarea stabilitii pas#nainte, etc- i se bazeaz pe rspunsuri refle(e.Iersul O obiectivele recuperriiP 5revenirea modificrilor adaptative ale esuturilor moi ale membrelor inferioareP =binerea activitii musculare voluntare a )rupelor care controleaz membrulinferiorP Creterea forei i coordonrii musculareP Creterea vitezei i rezistenei la mersP Ia(imizarea #ndemnrii O creterea fle(ibilitii i adaptabilitii la condiiile de

mediuP Ameliorarea statusului cardiovascularIersul O puncte importante #n reabilitareP Suportul masei corporale pe membrele inferioareP 5ropulsia masei corporaleP >cilibrarea masei corporale #n momentul deplasrii peste unul sau ambelemembre inferioareP Controlul poziiei alucelui i )enunciului #n momentul desprinderii de pe sol irespectiv al contactului

P =ptimizarea ritmului i coordonrii eabilitarea mersuluiP Iersul pe covor rulant i cu susinere #n amuri a fost tentat la o lun de la AVC


21/26

Ialouin i colab, "776-, studiile artnd rezultate #ncurajatoare.P Ameliorri ale unor parametri #n cazul recuperrii mersului la peste "7 luni de laAVC Iercier i colab, "777 Iersul O elemente ale recuperriiP >lon)aia prilor moi O e(erciii pentru

O Iucii )ambei solear, )astrocnemius-O ectus femorisP Ameliorarea contraciei musculare voluntare

O Stimulare electricO Dinamometrie izoJineticO >(ercii simple activeO Deplasarea lateralP Gumrul i )radul deplasrilor articulare este mult mai miccomparativ cu mersul #nainte

O Iersul #napoiP ?til pentru e(tensorii oldului O #n special iscio)ambieriP Creterea forei

O Se asociaz cu creterea vitezeiO Fora cvadricepsului este critic pentru stabilitatea #n mersP >(erciii cu susinerea )reutii proprii

O Suportul unipodalP 5as #nainte i #napoi cu membrul sntosP Iecanism asemntor cu iniierea mersului

O ?rcareaLcoborrea unei trepteP AnteriorP 8ateral

O idicarea pe vrfuriLcoborrea clcielorP Sprijin doar pe vrful picioarelor pe mar)inea unui pra)P >(erciii fr #ncrcare

O Dinamometru izoJineticO >(erciii cu benzi elastice >(ercitii unipodaleP Iembrul inferior afectat poate fi folosit pentru sprijin, sau e(erciiul poate fi fcut

pentru creterea coordonrii i forei?rcarea i coborrea unei trepte>(erciii pentru mers O #ncrcarea membrului pareticP 5as #nainte cu membrul sntos, pentru a realiza suportul pe cel paretic. n primaima)ine nu a ajuns suficient de departe e(tensia oldului i dorsifle(ia plantarinsuficiente-idicarea i coborrea pe vrfuriAntreneaz mucii )ambei la lun)imea pe care o au atunci cnd trebuie s deaimpulsul

de deplasare la sfrirul fazei de sprijin. 5acientul se ine de o mas. Dup un timpe(erciiul poate fi practicat i unipodal =colirea obstacolelor


22/26

P Dup ce se realizeaz mersul independent, pacientul trebuie s #nvee s seadapteze la mediul #nconjurtor ritm, lun)imea pasului-Iersul % accesoriiP =rtezeP Stimulare electric

P Sprijin e(tern cadre, bastoane, etc- ecuperarea micrilor membrului superiorP Iicrile fine i coordonate ale membrului superior sunt eseniale pentruactivitile zilnice, dar mai ales pentru e(ercitarea profesiei.P Cea mai mare parte dintre pacieni nu revin la nivelul de abilitate anterior AVC.P 5acientul trebuie s re#nvee un numr mare de aciuniP 8a emiparetic sunt afectate att activitile bimanuale, ct i dinamica )eneral acorpului >lemente necesare pentru folosirea minii1

P Deplasarea acesteia la locul aciuniii preensiunea ulterioarP 5osibilitatea de a privi i de a fi atent la obiectul int i la mediul #nconjurtorP 5osibilitatea de a efectua ajustrile posturale necesare pentru micrile membruluisuperiorP 5osibilitatea de a folosi informaiile somato senzorialeStimularea activitii musculareP >(erciii simple % micri izolate repetitive, contracii izometrice ale unui de)etsau pumnuluiP BiofeedbacJ electromio)rafic O poate QsemnalizaR contracia mucilor prea slabi

pentru a produce micareP Stimularea electric O de preferat declanat de tri))er >I4P 5ractica mental ima)inar O 5a)e i claboratorii, 6!!"-Creterea forei membrului superiorAntrenamentul cu feedbacJ >I4 este util ciar dac macroscopic nu e(ist micare >(erciii simple activeP >(tensia pumnului are o importan critic pentru apucare, manipulare ieliberarea obiectelor

O 5acientul aezat cu braul pe o mas. ?n obiect inut #n palm i de)eteeste ridicat i cobort dincolo de mar)inea mesei. idicarea paarului de

pe mas prin micare radial a pumnului, antebraul fiind semi%rotat, iplasarea acestuia la stn)a i la dreapta prin fle(ie sau e(tensie apumnului. Btutul #n mas cu toate de)eteleP >(erciii pentru supinaie

O = linie lun) inut #n mn trebuie micat prin supinaia antebrauluiastfel inct s atin) mar)inea mesei. ntiprirea urmelor articulaiilorde)etelor #n lut sau plastilin. Supinaia i formarea unui cu printurnarea #n palm de e( semine- cu mna sntoas. Btutul la tobP Controlul forei

O Tinerea unui paar din plastic fr a%l deforma, mutarea i aezarea lui ladestinaie >(erciii simple active


23/26

P Activarea musculaturii umruluiO 5acient #ntins. :erapeutul ridic i susine braul #n fle(ie, pacientule(ecut diferite e(erciii1P Atin)erea unei inteE pune palma pe cap aciune e(centric atricepsului-E duce mna peste cap pentru a atin)e perna aciune

e(centric a tricepsului, adductorilor i e(tensorilor umruluiE cumna pe frunte, ridic i aaz cotul pe pern >(erciii pentru creterea #ndemnrii abilitii- ecuperarea comunicriiP ecuperarea tulburrilor de comunicare este esenial pentru o inte)rare eficient#n societate.P n ansamblul recuperrii, recepia i e(presia par a fi mai importante comparativcu )rafia i le(ia.P Succesul recuperrii sindroamelor afazice depinde de tipul i e(tinderea leziunilor

cerebrale, momentul #nceperii i ritmicitatea recuperrii, indicii de performaniniiali, nivelul de pre)tire, vrsta i )radul de motivare al bolnavuluiO o recepie de peste '!+ constituie un #nceput favorabil recuperriiP =dat cu avansarea #n vrst crete specializarea emisferic % lateralizareafuncional % performanele afazicului i )radul su de recuperabilitate fiind maisczute tendina descresctoare #ncepe la '!%'$ ani Durerea in AVCP Al)oneurodistrofiaP Durerea talamicaP Alte dureri articulareSindromul comple( de durere re)ionala Comple( re)ional pain s@ndromeP C5S tip "

O >veniment patolo)ic initial O traumatisme usoare, fracturi, leziuni aletesuturilor moi, imobilizare, infarct miocardic, stroJe

O Debut dupa apro(imativ o luna de la evenimentO Simptomatolo)ia nu se limiteaza la teritoriul unui sin)ur nerv periferic,este disproportionata fata de evenimentul initial

O >dem, modificari ale circulatiei cutanate, modificari ale activitatiisudomotorii, iperal)ezie, alodinie

O Durere cu caracter de arsura, continua, accentuata de miscare, stimulare,stress

O Frecvent se asociaza deficit motor ! scaderea fortei, tremor, distoniiO Atrofia un)iilor, pielii, cresterii parului, pierderea mobilitatii articulare,retractii tendinoase

O Simptomatolo)ie afectivaO Blocada simpatica )an)lion stelat, ple( braial-O :>GSO Iana)ement psiolo)ic O intreruperea cercului vicios al nefolosirii si fricii de

durere O imobilizarea si supraprotectia accentueaza demineralizarea, modificarilevasomotorii, edem, modificarile troficeO KinetoterapieO pro)resie constanta de la e(ercitii care implica o forta mica pana


24/26

la suportarea activa a )reutatiiO Desensibilizare )radata pentru stimuli senzitivi cu intensitate crescanda Ofrecarea pielii, masaj, vibratii, tappin)-

O Cresterea increderii si sprijin atunci cand pro)resele sunt foarte lenteO %erapie ocupationalaO cresterea )radata a fortei si fle(ibilitatii

O 5ro)ram activ de crestere a efortului O stimularea e(tremitatii faramobilizare articulara e(ercitii de contractie si destindere activa-.O :enica prin frecare scrubbin)- O cresterea pro)resiva a )reutatiie(tremitatii pacientului in timp ce acesta efectueaza un masaj circular:ene(t part to tis pro)ram involves a carr@in) tecniUue. :e patient isinstructed to carr@ a Nei)t ba)- in te affected e(tremit@ trou)out teda@ as tolerated. :e patient sould monitor isLer s@mptoms and Jeep adail@ record to sare Nit te terapist.

O %erapie recreationala

O %erapie ocationalaDurerea de ori)ine centralaP Durere talamicaP Frecvent pacienti mai tineri decat media, cu deficit motor mai redusP Debut imediat sau intarziat mai multe luniP Iiscare, atin)ere, fri), emotii O accentuarea dureriiP Distra)ere, terapie ocupationala, fizioterapie, metode psiolo)iceP Antal)ice, antidepresiveA)nozii vizualeP 2emia)nozie vizualaP /natentie vizuala unilaterala

O Asociere emianopsie O anozo)nozia emianopsieiP A)nozia vizuala pentru intre) simultana)nozie- O recunoaste componenteleP A)nozie pentru culoriP 5rosopa)nozieP A)nozii vizuospatiale O

O A)nozia pentru arti si planuriO 5ierderea memoriei vizuale O nu poate reprezenta vizual nici un obiectP Cecitatea corticala

A)nozii senzitiveP Astereo)nozia % obiectP Ailo)nozia O )reutate, te(turaP Amorfo)nozia O forma si relatiile spatialeP Asimbolia tactila O descrie caracterele O lun), moale, ru)os dar nu il inte)reaza caintre):ulburari somato)noziceP Asomato)niziaP A)nozia emiple)iei

P Anozodiaforia emiple)ieiP Autotopoa)nozia O imposibilitatea de a descrie partile propriului corpP :ulburari neparo(istice ale scemei corporale O dilatarea scemei corporale,


25/26

inaprecierea dimensiunilor corpului trecerea printre scaune, conturul mainii-P A)nozia di)italaP Asimbolia la durereapra(iiP Apra(ii )lobale

O Apra(ia ideomotorieP 4reseste mai putin in activitatea spontana, mai mult in imitareaunor )esturi fara sensP Actiuni tranzitive sunt mai putin afectate decat cele intranzitive

O Apra(ia ideatorieO Apra(ii constructiveP Apra(ii specifice unei functii

O Apra(ia de imbracare, apra(ia mersului, apra(ia muzicalaP Apra(ii localizate

O Apra(ia faciobucolin)ualaConcluziiP 5ro)ramele intensive de recuperare par s stimuleze mecanismele cerebrale decompensareLrefacere, cu rezultate funcionale mai buneP Iomentele decisive ale recuperrii reprezint o succesiune de pai eseniali #nrevenirea spre funcionarea normal a or)anismului. Dac una dintre trepte nueste atins, atunci cele situate Qmai susR nu vor putea fi abordate.P n cadrul pro)ramelor de recuperare pare util orientarea spre re#nvarea unor)esturi i acte motorii prezente #n activitatea zilnic.P 5entru ca un act motor s poat fi folosit de pacient, acesta trebuie s depeascfaza de e(ecuie contient, devenind un automatism O este necesar mult e(erciiuP Simpla reluare a mersului in conditii de spital nu e suficiente O pentru inte)rareain comunitate abilitile trebuie s fie mult mai mari pentru a putea rezolva

problemele rdicate de factorii de mediu variabili.


26/26

(i)liografie :

W ecuperarea bolnavului emiple)ic adult, :iberiu Vlad si 8iviu 5endefunda E /asi "776 W Kinetolo)ie profilactica, terapeutica si de recuperare. :udor Sben)e E Bucuresti "7*3

Documents

Sechelelor Post AVC La Hemiplegici