14
SCURTĂ PREZENTARE Regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, având ca limite naturale Dunărea – la sud, râul Olt – la est, iar în partea de nord și vest se găsesc lanțurile muntoase ale Carpaților. Regiunea are o suprafață de 29.212 km 2 și cuprinde 40 de orașe și 408 comune. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat la finalul anului 2016 un produs intern brut (PIB) total de 55.335,1 milioane RON la prețuri curente. Produsul intern brut pe cap de locuitor a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2016, înregistrând o valoare de 27.891,4 RON prețuri curente, în creștere cu 7,43% față de anul precedent. 1 Agricultura are un rol important la nivelul acestei regiuni, suprafața cultivată având un total de 1.144.855 ha în anul 2018. 2 Industria regiunii cuprinde aproape toate ramurile din domeniul energetic și al prelucrării materiilor prime. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: industria metalurgică (fiind reprezentată de cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală și de Est și, totodată, singurul producător de aluminiu din țară - ALRO Slatina), industria electrotehnică, industria constructoare de mașini și tractoare (MAT Craiova), industria chimică, industria alimentară, industria ușoară și materiale de construcții, industria construcțiilor navale (SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu Severin). Industria ușoară este 1 https://www.adroltenia.ro/ADR%20SV.html#p=10 2 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

  • Upload
    others

  • View
    10

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

SCURTĂ PREZENTARE

Regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și

Vâlcea, având ca limite naturale Dunărea – la sud, râul Olt – la est, iar în partea de nord și vest

se găsesc lanțurile muntoase ale Carpaților.

Regiunea are o suprafață de 29.212 km2 și cuprinde 40 de orașe și 408 comune.

PROFILUL ECONOMIC REGIONAL

Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat la finalul anului 2016 un produs intern brut

(PIB) total de 55.335,1 milioane RON la prețuri curente. Produsul intern brut pe cap de locuitor

a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2016, înregistrând o valoare de 27.891,4 RON

prețuri curente, în creștere cu 7,43% față de anul precedent.1

Agricultura are un rol important la nivelul acestei regiuni, suprafața cultivată având un

total de 1.144.855 ha în anul 2018.2

Industria regiunii cuprinde aproape toate ramurile din domeniul energetic și al

prelucrării materiilor prime. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt:

industria metalurgică (fiind reprezentată de cel mai mare producător de aluminiu din Europa

Centrală și de Est și, totodată, singurul producător de aluminiu din țară - ALRO Slatina),

industria electrotehnică, industria constructoare de mașini și tractoare (MAT Craiova),

industria chimică, industria alimentară, industria ușoară și materiale de construcții, industria

construcțiilor navale (SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu Severin). Industria ușoară este

1 https://www.adroltenia.ro/ADR%20SV.html#p=10 2 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Page 2: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

reprezentată în regiune prin fabrici producătoare de îmbrăcăminte și încălțăminte din piele și

înlocuitori, textile și materiale nețesute.

Se pot evidenția o serie de repere importante pentru fiecare județ în parte, după cum

urmează:

Dolj—centru universitar regional cu impact național, energie termică, sector auto,

agricultură ecologică;

Gorj—materiale de construcții, energie termică, industrie extractivă, pomicultură,

zootehnie, turism montan, artizanat;

Mehedinți—energie hidro, construcții navale, viticultură, turism dunărean;

Olt—metale neferoase, produse și subansamble auto, viticultură, cultivarea cerealelor;

Vâlcea—chimie, pomicultură, legumicultură, turism balnear.

Firme importante cu un număr ridicat de resurse umane și financiare se regăsesc în fiecare

județ, după cum urmează:

-în Dolj: CEZ Distribuție, care asigură alimentarea cu energie electrică a șapte județe,

respectiv Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Teleorman; Ford România S.A. a cărui

activitate economică este aceea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier;

-în Gorj: Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia - S.A. înființată în 2012

prin fuziunea Complexului Energetic Rovinari, Complexului Energetic Turceni și Complexului

Energetic Craiova, cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia;

-în Mehedinți: Alpha Construct Sistem S.A. care are ca activități principale construcția

de autostrăzi, străzi și poduri; Combinatul de Celuloză și Hârtie S.A., având ca domeniu de

activitate fabricarea hârtiei și cartonului; SEVERNAV SA cu activități în construcția de nave și

structuri plutitoare;

-în Olt: Alro S.A. - cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa

Centrală și de Est (exceptând Rusia); Vimetco Extrusion S.R.L. - cel mai mare fabricant din

România, de produse din aluminiu realizate prin procedeul de extrudare; Compania Pirelli

Tyres România, parte din Grupul de firme Pirelli & C Spa, care produce anvelope performante

și cabluri metalice; TMK Artrom Slatina - specializată în producția de țevi din oțel fără sudură;

S.C. Bekaert Slatina S.R.L. (fosta Cord România S.R.L.) - producător de sârmă din oțel; Prysmian

Group – activează pe piața cablurilor de energie și de telecomunicații.

-în Vâlcea: Oltchim S.A. - producător important din industria chimică; S.C. Vel Pitar S.A.

și BOROMIR IND S.R.L.– în domeniul morăritului, panificației și patiseriei; Grupul Diana –

fabrică de carne; CIECH SODA România S.A. (numindu-se anterior Uzinele Sodice Govora) -

produce sodă calcinată ușoară și grea, silicat de sodiu lichid, silicat de sodiu solid și derivați ai

sodei.

Page 3: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

Parcuri industriale/Incubatoare de afaceri/Clustere Parcul industrial este o zonă special amenajată cu scopul de a susține dezvoltarea

industrială, în cadrul căruia își desfășoară activitatea mai multe întreprinderi independente.

În Regiunea Sud-Vest Oltenia situația parcurilor industriale cu titlu acordat prin Ordin

al Ministrului și Hotărâre a Guvernului la data de 07.10.2019 este următoarea:3

Parcul Industrial Bumbești Jiu – Gorj, localitatea Bumbești - Jiu, județul Gorj - Situația actuală a parcului: operațional - Societatea Administrator: S.C. „Parc Industrial Gorj” S.A. - Adresa: Strada Bumbești, nr. 462, Bumbești-Jiu, jud. Gorj - E-mail: [email protected] - Suprafață: 13,91 ha.

Parcul Industrial Craiova, localitatea Ghercești, județul Dolj - Situație actuală: operațional - Societatea Administrator: S.C. „Parc Industrial Craiova” S.A. - Adresa: Strada Aviatorilor, nr.10, Comuna Ghercești, jud. Dolj - Telefon/Fax: 0251466185; 0251460000; 0251466179 - E-mail: [email protected]; [email protected] - Suprafață: 18,30 ha

Parcul Industrial Bălcești – Vâlcea , oraș Bălcești, județul Vâlcea - Situație actuală: În curs de amenajare - Societatea Administrator: Societatea "Parc Ind Vâlcea" S.A. - Adresa: Str. Regina Maria, nr. 13, etaj 2, Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea - Telefon/Fax: 0250 731 800 / 0250 731 800 - E-mail: [email protected] - Website: www.parcindustrialvalcea.ro - Suprafață: 10 ha

Parcul Industrial Drăgășani - Vâlcea, localitatea Drăgășani, județul Vâlcea - Situația actuală: În curs de amenajare - Societatea Administrator: Societatea "Parc Ind Vâlcea" S.A - Adresa: Str. Regina Maria, nr. 13, etaj 2, Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea - Telefon/Fax: 0250 731 800; 0250 731 800 - E-mail: [email protected] - Website: www.parcindustrialvalcea.ro - Suprafață: 16,37 ha

Parcul Industrial Slatina, Municipiul Slatina, județul Olt - Situația actuală: Operațional - Societatea Administrator: Societatea Slatina Industrial Parc S.A. - Adresa: Str. Pitești, nr.19, Slatina, jud. Olt - Telefon: 0722 381 476 - E-mail: [email protected] - Website: www.slatinaindustrialparc.ro - Suprafață: 31,25 ha

Parcul Industrial High-Tech Industry Park Craiova, Municipiul Craiova, județul Dolj - Situația actuală: Operațional - Societatea Administrator: Societatea High-Tech Industry Park Craiova S.A.

3 https://www.mdrap.ro/administratie/-8388

Page 4: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

- Adresa: Calea București 325C, Craiova, jud. Dolj - Telefon/Fax: 0351.418.995 / 0351.418.996/ 0738.884.705 - E-mail: [email protected] - Website: www.hightechindustrypark.ro - Suprafață: 29,85 ha

Parcul Industrial Ișalnița, comuna Ișalnița, județul Dolj - Situația actuală: Greenfield - Societatea Administrator: Societatea Industrial Park Ișalnița S.R.L. - Adresa: Str. Preot Grigore Tolescu, nr. 22, comuna Ișalnița, jud. Dolj - Telefon/Fax: 0251.448.635 / 0251.448.635 - Website: www.industrialparkisalnita.ro - Suprafață: 8,24 ha

Incubatoarele de afaceri sunt create cu scopul de a spori şansele de dezvoltare şi rata de supravieţuire a unor firme nou-înființate prin asigurarea unei clădiri modulare ce are în dotare utilităţile necesare (telefon, fax, calculatoare), unde se oferă sprijin managerial şi servicii de asistenţă. Principalul scop este dezvoltarea locală şi crearea de locuri de muncă.4” La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud–Vest Oltenia există următoarele incubatoare de afaceri:

Incubatorul Tehnologic și de Afaceri - ITA ICSI Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea

Centrul de Afaceri pentru Dezvoltarea IMM-urilor - Tg. Jiu, jud. Gorj

Centrul de Afaceri Flandra - Rm. Vâlcea, jud. Vâlcea

Incubator de Afaceri Transfrontalier, Craiova, jud. Dolj

IPA CIFATT, Craiova, jud. Dolj

Incubatorul de Afaceri Craiova, Parcul Industrial Craiova, Craiova, jud. Dolj4

Clusterul face referire la un model de afaceri care presupune colaborarea între reprezentanți ai mediului de afaceri și reprezentanți ai autorităților publice. Din această perspectivă, în Regiunea Sud-Vest Oltenia se remarcă următoarele entități:

Polul de Competitivitate Automotive Sud-Vest Oltenia www.adroltenia.ro/clustere

Polul de Competitivitate Turism Oltenia - Inovare și Tradiții în Turism - TurOlt InoTT

AGROPRO Oltenia Cluster - www.adroltenia.ro/clustere

Construct Cluster Oltenia - www.constructcluster.ro

ITC Oltenia Cluster - www.aries-oltenia.ro

Polul de Competitivitate „Inovtrans Pole”

Turinn Cluster

Clusterul „Logistică urbană, electronică, software și mobilități (Dorothy)”

Clusterul “Sănătate în regiunea Sud-Vest Oltenia”

Clusterul „Turismul de sănătate în regiunea Sud-Vest Oltenia – SanoTour”

4 Catalog oportunități investiții Regiunea Sud - Vest Oltenia, pag.9, iulie 2018 4” European Commission, 2002, Benchmarking of business incubators, Centre for Strategy and Evaluation Services

Page 5: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Regiunea Sud-Vest Oltenia este traversată de o axă prioritară a rețelei europene de transport rutier-TEN-T: Axa prioritară 7 rutieră (fostul Coridor Pan-european IV), ramura sudică: Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat, cu varianta Șimian – Maglavit. De asemenea, regiunea este traversată de patru drumuri europene: E70 (Timișoara – Orșova - Drobeta Turnu Severin – Filiași – Craiova – Caracal – Roșiori - Alexandria – București - Giurgiu); E79 (Oradea – Deva – Târgu Jiu – Filiași – Craiova - Calafat); E81 (Satu Mare – Cluj – Sebeș – Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (Craiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – Brașov - Bacău)5.

La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299 km de drumuri publice, din care 4.893 km drumuri modernizate. Din total, 2.200 km sunt drumuri naționale, iar 9.099 km sunt drumuri județene și comunale. Drumurile naționale modernizate din regiune sunt de 1.987 km, iar cele județene și comunale sunt de 2.906 km.6 În Regiunea Sud-Vest Oltenia nu există autostrăzi.

Rețeaua de căi ferate de folosință publică, în exploatare la data de 31.12.2018, de 990

km, reprezintă 9,2 % din totalul național. Liniile electrificate au o lungime de 507 km,

reprezentând 51,2 % din lungimea căilor ferate ce străbat regiunea și 12,6% din totalul căilor

electrificate naționale.7

Principalul nod feroviar este Craiova având legături cu localitățile din regiune și din

țară. Principala magistrală de cale ferată electrificată este București-Timișoara, care

traversează regiunea de la est la vest, fiind și singura linie dublă din regiune. A doua magistrală,

ca importanță, este Craiova- Simeria care traversează regiunea de la sud la nord.

Finalizarea, în anul 2013, a lucrărilor la podul Vidin-Calafat de pe Dunăre și deschiderea

acestuia pentru trafic a reprezentat un element important pentru dezvoltarea infrastructurii

de transport. Podul permite atât circulația autovehiculelor, cât și a trenurilor și dispune, pe

lângă cele două benzi de circulație rutieră în fiecare direcție, și de o linie de cale ferată,

contribuind astfel la asigurarea unui flux direct pentru traficul de călători și de marfă, la

creșterea capacității de transport feroviar și la reducerea timpului necesar pentru parcurgerea

distanței Craiova - Golenți – Vidin.

Traficul pe căi navigabile se realizează pe Dunăre. De-a lungul celor 1.075 km ai fluviului

din România sunt, de asemenea, porturi fluviale din care 5 aparțin Regiunii Oltenia: Orșova,

Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet și Corabia. Pe lângă acestea, regiunea Oltenia mai

dispune și de porturile din comunele: Svinița, Dubova, Gruia, Cetate și Rast.

Aeroportul Internațional Craiova deservește întreaga zonă care include cele cinci

județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, devenind un centru de importanță strategică ce

asigură legătura directă între Regiunea Sud - Vest Oltenia și țări precum Anglia, Italia, Spania.

5 Strategia de Dezvoltare Inteligentă pentru regiunea Sud - Vest Oltenia, pag. 27 6 Institutul Național de Statistică, ‘Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2018’, aprilie 2019, pag. 14-15 7 Institutul Național de Statistică, ‘Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2018’, aprilie 2019, pag. 10-11

Page 6: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

OPORTUNITĂȚILE INVESTIȚIONALE LA NIVELUL CELOR CINCI

JUDEȚE

JUDEȚUL DOLJ Economia județului Dolj este reprezentată de următoarele ramuri economice, și

anume: producerea energiei electrice prin arderea cărbunelui, industria prelucrătoare

(prelucrări mecanice grele, utilaje grele, confecții metalice, automobile, materiale de

construcții, transporturi auto, pe calea ferată, aerian, industrie alimentară, industrie textilă) și

agricultură.

• Dezvoltarea turismului dunărean, a porturilor turistice (Calafat și Bechet)

Regiunea Dunării pe teritoriul țării noastre are un potențial de creștere economică care

care poate fi exploatat, constituind o importantă oportunitate investițională, atât la nivelul

șenalului navigabil prin creșterea adâncimilor de imersie și amenajarea malurilor și zonelor

portuare, cât și la nivelul orașelor-port în sensul creșterii atracției turistice.

Dunărea face parte din Coridorul pan-european de transport al Uniunii Europene și

reprezintă o cale navigabilă semnificativă care face legătura prin rețeaua Rin-Main-Dunăre,

între portul Constanța, centrele industriale și turistice din vestul Europei și portul Rotterdam.

Crearea unor condiții potrivite pentru navigarea facilă a navelor de transport, dar și

amenajarea unor puncte de atracție turistică în orașele – port dunărene pentru accesul vaselor

de croazieră, va duce la o creștere economică semnificativă și o dezvoltare a turismului la

nivelul întregii regiuni.

Ca oportunități investiționale la nivelul porturilor Calafat și Bechet se pot identifica

următoarele:

- îmbunătățirea infrastructurii căilor de acces în oraș (drumuri principale, alei de

acces în parcuri și în port);

- recondiționarea monumentelor și clădirilor istorice, muzee și biserici;

- crearea sau amenajarea posibilităților de entertainment pentru turiști,

restaurante tradiționale cu preparate din pește, parcuri, piețe de desfacere a

produselor și preparatelor din pește, magazine de vânzare a produselor

artizanale și tradiționale;

- organizarea de evenimente culturale, dansuri populare specifice zonei,

organizarea de târguri cu ocazia zilelor orașelor sau sărbători religioase.

• Valorificarea potențialului vini-viticol la nivelul județului Dolj (Segarcea, Sadova,

Dăbuleni, Bechet, Banu-Mărăcine, Brădești, Brabova, Plenița).

Județul Dolj se remarcă printr-un potențial uriaș la nivelul culturilor de vii, cu soiuri de

struguri cu valoare vinicolă ridicată, dar și printr-o mare varietate de vinuri de calitate, multe

premiate la nivel național și internațional.

Page 7: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

Cu toate acestea, resursele nu sunt valorificate suficient din cauza absenței unei

promovări adecvate și lipsa unui acces facil și corect direcționat prin panouri publicitare și

indicatoare către cramele și fermele viticole existente în județ.

Oportunitățile investiționale pentru valorificarea potențialului vini-viticol se pot realiza

prin:

- Crearea unui traseu turistic – Drumul Vinului – care să permită accesul facil la

cramele sau punctele de vânzare a vinului sau a produselor din struguri. În acest

sens, cramele trebuie să aibă, pe lângă magazinele de desfacere a produselor,

mici localuri unde se pot consuma sau degusta vinurile, precum și preparate

tradiționale, conducând la o creștere a veniturilor;

- O promovare eficientă în mass media și în mediul online, printr-un site dedicat

pentru Drumul Vinului, precum și existența unor pliante care să indice traseul

optim de vizitare și reperele turistice;

- Asigurarea și îmbunătățirea infrastructurii de drumuri pentru accesul către

aceste locații și plasarea de indicatoare cu Drumul Vinului.

• Crearea de piețe de gross pentru localitățile cu potențial de desfacere a produselor

agricole sau agro-alimentare (Craiova, Dăbuleni, Mârșani, Segarcea)

La piața de gross, cumpărătorii și vânzătorii negociază liber prețul de piață, în prezența

mărfurilor bine individualizate și în cantități mari.

Crearea unor astfel de piețe de gross determină apariția următoarelor oportunități

investiționale:

- Amenajarea unor spații acoperite, pe suprafețe suficient de mari dimensionate

astfel încât să permită desfășurarea ofertelor de desfacere și prezentarea

acestora cu punerea la dispoziție (prin închiriere) a standurilor pentru

expunere, spațiilor de depozitare și păstrare la rece a produselor;

- Constituirea de servicii aferente de parcare, încărcare - descărcare, transport,

consultanță de specialitate, servicii bancare, vamale și poștale etc.;

- Crearea unor unități de colectare, sortare și procesare a produselor agricole și

punerea acestora în legătură cu magazinele de desfacere sau chiar cu rețelele

de supermarketuri;

- În cadrul piețelor de gross sau separat, se pot delimita zone de desfacere

pentru produse agro-alimentare ecologice, cu posibilități de certificare

ecologică și verificare, oferirea de consultanță în acest sens.

• Crearea sau amenajarea fermelor pentru produse ecologice, conversia fermierilor

români la agricultura bio

Suprafețele cultivate în sistem ecologic ocupă peste 3.000 de hectare la nivelul

județului Dolj, iar cele de sere și solarii se întind pe o suprafață de peste 800 de hectare.

Județul Dolj are potențial ecologic și acest lucru poate fi dezvoltat prin punerea la punct a unui

sistem de agricultură ecologică, ce este capabil de a produce hrană mai curată, fără pesticide.

În perioada de producție, la o fermă ecologică se interzice utilizarea organismelor

modificate genetic, a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor

de creștere, hormonilor, antibioticelor etc.

Page 8: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

Pentru obținerea și comercializarea produselor ecologice care poartă etichetele și

siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai,

pe toată trasabilitatea produsului.

Se identifică astfel următoarele oportunități investiționale:

- Conversia sau crearea de noi ferme pentru produse agricole ecologice și

certificarea acestora. În acest sens, pe durata întregului proces de obținere a

unui produs ecologic, producătorii trebuie să-și supună activitatea unor vizite

de inspecție, realizate de organisme de inspecție și certificare.

- Pregătirea fermierilor români în vederea realizării unei agriculturi bio prin

organizarea de cursuri de specialitate susținute de specialiști în domeniu sau

angajați ai organismelor de certificare, organizarea de întâlniri pentru discuții

cu producătorii ecologici cu experiență.

- Organizarea corectă a comercializării produselor constituie un element

important din filiera de agricultură ecologică. Comercializarea produselor

ecologice se face numai de comercianți înregistrați la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale (MADR), prin diferite canale de piață: vânzări de la poarta

fermei, vânzări prin magazine en-gross, vânzări prin magazine specializate,

vânzări prin bursa on-line pentru produse ecologice vânzări prin piețe

sezoniere.8

• Instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodării și racordarea la rețeaua de

distribuție a energiei electrice.

Scopul unui asemenea demers este reprezentat de creșterea eficienței energetice,

îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin producerea

de energie electrică din surse regenerabile la locuințele situate la cel puțin 2 km față de

rețeaua națională de distribuție a energiei electrice și prin reducerea utilizării combustibililor

convenționali. Obiectul programului îl reprezintă finanțarea achiziționării și instalării

sistemelor de panouri fotovoltaice care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.9

Programul se derulează multianual, iar finanțarea se realizează din veniturile Fondului

pentru Mediu. Veniturile sunt rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect

de seră, în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul anual al Fondului pentru

mediu, aprobat conform legii.

Beneficiarii programului sunt unitățile administrativ-teritoriale (primăriile) cărora le

vor fi aprobate dosarele de finanțare în urma încheierii unui contract de finanțare

nerambursabilă cu Administrația Fondului pentru Mediu în cadrul programului.

Parcul Industrial Craiova

Parcul Industrial Craiova este un obiectiv de investiție realizat în cadrul platformei

Avioane Craiova pe un teren extravilan, totalizând 18,30 ha. Acesta are o rețea proprie de

drumuri interioare și deține posibilitatea alimentării tuturor parcelelor puse la dispoziția

locatarilor cu utilitățile necesare desfășurării activităților productive și de servicii.

8 www.agricultura-ecologica.ro 9 GHID DE FINANŢARE din 11 decembrie 2018 a Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice (publicat la data de 11.01.2019) https://www.afm.ro/main/programe/centenar/2019/ghid_fotovoltaice_gospodarii_izolate.pdf

Page 9: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

Sectoarele de activitate vizate sunt următoarele: – Industria componentelor și pieselor de schimb din sectorul auto – Sectorul IT: software, hardware, rețele, asamblare de componente, fabricare

de componente etc. – Sectorul bunurilor de uz casnic – Industria textilă – Industria alimentară – Sectorul de comunicații – Prestări servicii către agenții economici și populație. – Cercetare științifică și/sau dezvoltare tehnologică.10

Parcul Industrial Craiova este situat în partea de est a municipiului Craiova pe drumul European E574, la intrarea dinspre București, la aproximativ 6 km de centrul orașului, în vecinătatea unei zone care cuprinde Aeroportul Internațional Craiova. Parcul este accesibil din DN 65 F, aflându-se la aproximativ 8 km de uzina Ford România Craiova.

Parcul Industrial High-Tech Industry Park Craiova

Parcul Industrial High-Tech Industry Park Craiova are scopul de a atrage investitori în

această infrastructură de afaceri și de a le presta acestora toate serviciile suport pentru

asigurarea cu utilități în limita suprafețelor folosite, urmărindu-se crearea de locuri de muncă

stabile în această zonă. În ceea ce privește amplasarea, parcul se găsește, de asemenea, în

imediata apropiere a Aeroportului Internațional Craiova, având acces rutier la DN65 - E574.

Terminalul sosiri al aeroportului se află la o distanță de 1 km față de acesta.

Industrial Park Ișalnița

Parcul industrial Ișalnița reprezintă o structură de sprijinire a afacerilor care, prin

facilitățile oferite, își propune să contribuie la revigorarea și dezvoltarea economiei locale și

regionale, creșterea nivelului de trai, atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.

Centrul Multifuncțional Craiova

Prin realizarea acestei construcții, Primăria Municipiului Craiova a obținut un centru

multifuncțional modern, prin intermediul căruia urmărește să sprijine mediul de afaceri local

și, în același timp, să atragă capital privat. Clădirea prevede 23 de spații destinate birourilor,

spații expoziționale, 4 săli de conferință, spații cu destinații diferite pentru desfășurarea în

condiții optime a activităților.

Centrul Multifuncțional Craiova este situat pe Strada Târgului, nr. 26 și este accesibil

atât cu autobuzul, cât și cu mașina.11

Pe platforma Centrului Multifuncțional se găsesc următoarele structuri pentru

sprijinirea afacerilor:

I. Centrul de Dezvoltare Tehnologică și Excelență în Afaceri

II. Business Center Sud Craiova

III. Centrul Expozițional

IV. Centrul de Sprijin al IMM-urilor și Institutelor de Cercetare și Inovare

10 https://www.parcindustrialcraiova.ro/index.php?show=7 11 http://www.centrulmultifunctionalcraiova.ro/

Page 10: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

I. Centrul de Dezvoltare Tehnologică și Excelență în Afaceri

Centrul de Dezvoltare Tehnologică și Excelență în Afaceri asigură spații de birouri adecvate destinate microîntreprinderilor sau firmelor mici din Craiova, care activează în sectorul de servicii prestate întreprinderilor. Sunt disponibile 6 birouri cu suprafețe de 21,40 m2- 23,00 m2 la parter și 11 birouri cu suprafețe de 21,30 m2- 27,20 m2 la etaj. Firmele care oferă excelența în afaceri sunt firmele care oferă servicii de :

Consultanță pentru sisteme de management ISO; Consultanță în domeniul resurselor umane, inclusiv activități de training; Consultanță de marketing și activități de studiere a pieței; Consultanță de management general al afacerii; Consultanță pentru obținerea de finanțări nerambursabile sau rambursabile; Consultanță juridică și de contabilitate; Alte tipuri de consultanță adresată întreprinderii.

Sala multifuncțională este dotată cu echipamente moderne în vederea susținerii de cursuri, prezentări, simpozioane:

Tablă interactivă cu videoproiector; Sistem evaluare simultană; Cameră de documente; Multifuncțională: copiator, imprimantă, scanner, eventual fax; Mese; Scaune .

Tariful de închiriere pe m2 de spațiu de birouri este de 8 euro/m2/lună. În acest tarif sunt incluse și furnizarea tuturor utilităților și serviciilor de întreținere, curățenie, pază, utilizarea sălii multifuncționale și a spațiilor de folosință comună (oficiu).12

II. Business Center Sud Craiova

Business Center Sud Craiova este un centru de informare și consultanță pentru mici

întreprinzători și potențiali investitori, care se adresează cu precădere firmelor de mici

dimensiuni ce prestează activități ce necesită un grad înalt de pregătire și care pune la

dispoziția utilizatorilor cunoștințe si competențe specializate.

III. Centrul Expozițional

Centrul Multifuncțional Craiova este un edificiu

expozițional și de afaceri modern, locația permite

organizarea de târguri, expoziții, întâlniri de afaceri,

manifestări cultural-artistice, conferințe, seminarii.13

12 http://www.centrulmultifunctionalcraiova.ro/centrul-de-excelenta/ 13 http://www.centrulmultifunctionalcraiova.ro/centrul-expozitional/

Page 11: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

IV. Centrul de sprijin al IMM-urilor și institutelor de cercetare și inovare

Centrul de sprijin al IMM-urilor și institutelor de

cercetare și inovare este o structură de sprijinire a

afacerilor de tip cluster inovativ, proiectată pentru a

găzdui firme de mici dimensiuni din domeniul

tehnologiei informației și comunicațiilor. Obiectivul

general pentru care a fost realizat acest Centru, este

acela de a veni în sprijinul comunității de afaceri, a

întreprinderilor și antreprenorilor ce își desfășoară

activitatea în domeniul cercetării și dezvoltării

tehnologice, pentru facilitarea accesului IMM-urilor la servicii de consultanță tehnologică și

managerială și crearea de rețele de întreprinderi și clustere, cu precădere a clusterelor

inovative.

JUDEȚUL GORJ Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale, atât din punct de

vedere al cantităților, cât și al diversității. Județul deține importante resurse de petrol și gaze

naturale (în centru și în est), dar și resurse minerale mai rar întâlnite. Pădurile și văile

principalelor cursuri de apă ocupă, în special, partea de nord a județului. Zona montană deține

un potențial turistic foarte mare. Un exemplu potrivit în acest sens este localitatea Rânca,

stațiune în curs de dezvoltare.

Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și de producerea

energiei. Printre firmele care concentrează importante resurse umane și financiare, se numără

sucursalele Turceni și Rovinari ale Complexului Energetic Oltenia.

Parcul Industrial Bumbești Jiu – Gorj

Parcul Industrial Bumbești-Jiu din județul Gorj este amplasat în zona de sud-est a

orașului Bumbești-Jiu. Este accesibil din drumul național DN 66 (E79) care leagă municipiul Tg-

Jiu de municipiul Petroșani.

Parcul prezintă o serie de caracteristici generale cu privire la suprafața totală, spațiile

oferite spre închiriere, durata de închiriere, utilitățile de care dispune și activitățile acceptate

în interiorul acestuia. Spațiile care pot fi închiriate sunt destinate activităților de producție,

depozitare, birouri, vestiare, magazii, acestea aflându-se într-un stadiu de amenajare mediu,

fiind în concordanță cu chiria percepută de 0,6 euro/mp/lună. Durata de închiriere este de 15

ani cu posibilitatea de prelungire, iar valoarea chiriei poate fi reactualizată din 2 în 2 ani în

funcție de creșterea nivelului salariului minim pe economie din România raportat în euro.

Parcul Industrial dispune de toate utilitățile necesare unei bune desfășurări a activităților

tehnologice în diferite domenii, și anume: energie electrică, gaze naturale, canalizare, apă

potabilă, telefonie. În interiorul Parcului Industrial Bumbești Jiu – Gorj sunt acceptate activități

de prelucrări mecanice, activități de producție în diferite domenii, activități pentru industria

Page 12: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

ușoară, activități de manipulare-depozitare, activități de cercetare și producție tehnologică

avansată și alte activități auxiliare, prelucrarea lemnului, precum și alte servicii industriale

diverse.14

JUDEȚUL OLT Județul Olt este situat în partea de sud a țării, pe cursul inferior al râului care i-a dat

numele și face parte din categoria județelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul dunărean

Corabia are ieșire la Marea Neagră.

Economia județului are ca reprezentant de frunte industria metalurgică, respectiv cea

a producerii aluminiului prin electroliza bauxitei și prelucrării acestuia în piese și profile,

destinate diverselor întrebuințări industriale sau casnice. Datorită profilului industriei, Olt este

județul cu cel mai mare consum de energie electrică din regiune. Alte industrii specifice

județului sunt: producerea de energie în hidrocentrale, fabricația de cabluri electrice, de țevi

pentru industria petrolieră, alimentară, textilă, exploatarea resurselor de petrol.

Agricultura dispune de suprafață arabilă de foarte bună calitate, având un potențial

ridicat de producție, dar este un sector economic insuficient exploatat.

Printre firmele care concentrează importante resurse umane și financiare, se numără:

Alro SA, cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală și de

Est (exceptând Rusia);

Grupul italian Pirelli care a deschis o fabrică de anvelope S.C. PIRELLITYRES S.A., creând

în acest fel locuri de muncă, dar și perspective favorabile pentru noi investiții;

TMK Artrom Slatina specializată în producția de țevi din oțel fără sudură;

Bekaert Slatina Srl;

Prysmian Group, companie specializată în dezvoltarea, proiectarea, producerea,

furnizarea și instalarea unei game variate de cabluri pentru o mare diversitate de

aplicații la nivelul industriei energetice și de telecomunicații;

Altur SA - Producția de piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de

autovehicule.

Parcul Industrial Slatina

Companiile prezente în Parcul Industrial Slatina beneficiază de scutire de impozit pe

teren și clădiri, eliberarea gratuită a oricăror certificate de urbanism, autorizații de construire

pentru terenurile și clădirile din infrastructura parcului. Societatea Administrator (SC ”Slatina

Industrial Parc”) acordă sprijin companiilor prezente în parc, asigurând legătura între

investitori și instituțiile publice locale. De asemenea, investitorii pot beneficia, în mod gratuit,

de informații privind schemele de ajutor de stat și resurse de finanțare prin Fonduri Europene.

Pentru susținerea investițiilor în Parcul Industrial și reducerea perioadelor pentru

obținerea documentațiilor de avizare sau autorizare, societatea administrator colaborează cu

reprezentanți ai autorităților locale, astfel grăbind procesul de evaluare administrativă pentru

obținerea documentațiilor specifice.

Domeniile de activitate agreate în cadrul Parcului Industrial Slatina sunt:

industrie prelucrătoare, cu posibilitatea concentrării pe diverse industrii de vârf;

14 https://parculindustrial.wordpress.com/about/

Page 13: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

afaceri, în care predomină activitățile financiar-bancare, de consultanță, proiectare,

cercetare-dezvoltare, precum și activități de administrare a afacerilor;

distribuție, în care predomină activitățile de depozitare mărfuri și logistică;

servicii, în care predomină industriile producătoare de servicii.

Pe lângă activitățile care predomină și care conferă domeniul de specializare a parcului

industrial, în vederea sprijinirii dezvoltării acestor activități, se pot desfășura o serie de servicii

conexe: furnizare de utilități, curățenie și pază, servicii comerciale și de alimentație publică,

activități hoteliere, servicii de evidență contabilă, asistență în afaceri, servicii de asigurare și

altele similare acestora sau în legătură directă cu acestea.15

JUDEȚUL MEHEDINȚI Economia județului Mehedinți este reprezentată într-un procent ridicat de producția

de energie electrică realizată de hidrocentralele de pe Dunăre. Turismul poate fi dezvoltat,

luand in considerare și faptul că exploatarea potențialului turistic legat de Dunăre are o istorie

veche. Activitatea economică a județului Mehedinți se desfășoară în special în domeniul

agriculturii, (agricultura fiind predominantă în structura ocupațională a populației),

exploatarea pădurilor, viticultură. Suprafața totală cultivată a cunoscut o scădere în decursul

ultimilor ani, producția cea mai mare fiind de cereale pentru boabe, respectiv de plante

uleioase. În Drobeta Turnu-Severin este concentrată producția agricolă a județului.

Sursa datelor: http://www.mehedinti.insse.ro/wp-content/uploads/2019/10/tagr1-1-supraf-cultivata-MH2018.pdf

Viticultura este un sector cu potențial prin zonele Drincea, Vânju Mare și Corcova, zone

aflate în plin proces de retehnologizare și care au un nume recunoscut în domeniu. Din punct

de vedere economic, în județ există importante capacități de producție în domeniul

construcțiilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor

anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei și hârtiei, a confecțiilor textile,

industriei alimentare, a capacității de extragere a cărbunelui și de producere a energiei

electrice.16

15 http://www.slatinaindustrialparc.ro/despre-noi/prezentare 16 http://www.mehedinti.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-mehedinti/geografie-si-statistici/

Page 14: SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299

JUDEȚUL VÂLCEA Cel mai important element al economiei județului Vâlcea este industria chimică ce

prelucrează, în principal, rezervele locale de sare. Alte industrii care se regăsesc la nivelul

județului sunt: producerea de energie electrică din surse regenerabile și prin arderea

combustibililor fosili, exploatarea rezervelor de cărbune și petrol, industria de prelucrări

mecanice, industria textilă, a încălțămintei, industria alimentară.

Turismul, deși nu este suficient de exploatat, reprezintă unul din punctele forte ale

economiei județului, în primul rând, prin stațiunile balneare cu vechi renume. Viticultura este

un sector aflat în proces de relansare prin zona Drăgășani, singura zonă viticolă din județ

recunoscută în domeniu.

Parcul Industrial Drăgășani - Vâlcea

Parcul Industrial Drăgășani din județul Vâlcea reprezintă o soluție pentru dezvoltarea

durabilă a zonei, investitorii pot găsi o locație cu utilitățile de care au nevoie și pot beneficia

de facilități fiscale. Parcul se află pe Centura Drăgășani, în proximitatea drumului DN64-0km.

Parcul Industrial Bălcești – Vâlcea

Prin punerea în funcțiune a Parcului Industrial Bălcești – Vâlcea se urmărește

susținerea dezvoltării industriale prin atragerea de noi investitori și implicit crearea de noi

locuri de muncă stabile în zonă.

Centrul de Afaceri Flandra

Obiectul principal de activitate al societății Centrul de Afaceri Flandra - Vâlcea S.A. este

închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Scopul înființării și

funcționării societății este asigurarea de suport logistic și consultanță generală firmelor – cu

precădere IMM-urilor și microîntreprinderilor – și ONG-urilor locale, precum și organizarea de

seminarii, conferințe, cursuri sau prezentări comerciale.17 S.C. Centrul de Afaceri Flandra

Vâlcea S.A. pune la dispoziție serviciile, dotările și infrastructura necesare pentru promovarea

unei afaceri.

Centrul de Congrese și Expoziții OLTEXPO

Centrul de Congrese și Expoziții OLTEXPO este situat într-o zonă geografică cu

important potențial de dezvoltare, Călimănești, județul Vâlcea și își concentrează activitatea

în zona business-to-business, punând accent pe expozițiile specializate și pe serviciile cu

valoare adăugată, venind în întâmpinarea nevoilor comunității, antreprenorilor și

managerilor, promovând potențialul de afaceri al zonei, la nivel național și internațional.18

Centrul de Congrese și Expoziții OLTEXPO este o importantă platformă de promovare

și dezvoltare economică, atât pentru regiunea Oltenia, cât și pentru vestul Munteniei și sudul

Transilvaniei.

17 http://www.flandra-valcea.ro/?page_id=112 18 https://www.oltexpo.ro/