Nicolae Manolescun» va

ida la

Preşedintele PAC, Nicolae Manolescu, îţi afirmă hotărfrea de a nu candida la alegerile 'prezidenţiale din 1996. „Mă întreS de cîte ori trebuie să mai declar că riu vreau sS candidez1*, d ec la ră Manolescu, drept răspuns Ia propunerea PAC — filiala Cluj, prin care 1 se recomandă să-şi depună candidatura. Nicolae M anolescu afirm ă totodată că partidul său nu a lua t încă o decizie în privin(a candidatului pe care a r urm a să-l susţină Ia preşedinţia CorivenţieFTJemocratice. N. Manolescu apreciază câ este dreptul aliatului său PXL s ă - r susţină pe Emil Constantinescu, după cum este dreptul PL-93 să nu-1 susţină. TOtuşi, liderul PAO rem arcă faptul că partidul său şi PNL au dreptul la un singur vot în Comitetul Convenţiei Democratice. „Dacă PAC va hotărî să susţină pe altcineva, atunci ce facem? Ii dăm 50 Ia sută lui Emil Constantinescu? Va fi foarte Interesant ce se va întîm plă in acest caz“. -

S U M A R IO Diverse / 2 9 Roza vînturilor / 3 9 Viaţa politică / 4 : . O A rtă-cultură / 5 9 Omul ş i . societatea 7 6 @ Economia / 7 .9 Sport / 8 .9 Invăţăm lnt-ştiinţă / 9 9 Eveniment / IO 9 Publicitate / 11—14 O Varietăţi / 15 9 Diverse / 16

zia r independentANUL VII NR. 1311

ISSN 1220-3203SÎMBĂTĂ - LUNI

21 - 23 IANUARIE 1995 16 PAGINI 200 LEI

Azi vremea se m enţine re­ce, cu cer variabil. Izolat, du- pă-amiaza, posibile ninsori slabe. Minima dimineţii: —14 la —12 grade, la amiază- —7 la —5 grade. La sfîrşit de săp»:ămînă, vremea se va în­călzi trep tat şi local va nin­ge. Ieri, la ora 12 erau —13 grade, presiunea era de 746,2 mm Hg, în creştere (Nicoleta Matei, meteorolog de serviciu)

CHIAR NE TREBUIE TRATATUL DE B A Z Ă ?

ILIE CĂLIAN

România a preluat iniţiativa pentru semnarea tra ta­tului de bază cu Ungaria, tra ta t în care ţa ra „fră­ţească" nu doreşte-să se vorbească despre respecta­

re a actualelor graniţe, discuţînd despre posibilitatea mo­dificării paşnice a lor. Semnarea acestui tra tâ t ar avea, se spune, o mare im portanţă pentru bunule nostru nume în Europa. . ; - . - -

Faptele se petrec p a ra ld cu ofensiva anticonstituţională a UDMR^ pentru . reconstituirea > Regiunii Autonome;,' Ma­ghiare ş l ' a altoi- structuri de „autodpterminare“; Să ne _ reamintim că în 1924 Partidul Comunist din România a fosţ scos în afara legii pentru c ă . făcea o propagandă^ sim ilară— atacînd prevederea constituţională conform_căreia Ro­m ânia este stat naţional unitar. Exact acest lucru îl face acum UDMR, iar cererea unor partide de a scoate UDMR înafara legii s-ar putea să fie luată în serios, chiar-dacă

'•PDSR se poartă cu blîndeţe. Asta, însă, din simple raţiuni tactice. Pentru că în cu rînd 'la Consiliul Europei se va vota o cartă a minorităţilor, care înSă nu recunoaşte decît drep­turile ' individuale, nicidecum „drepturile colective*; .ale mi­norităţilor, Ia ta re ţine atît de mult UDMR. începînd -din acel moment, pretenţiile udemeriste vor (deveni „antieuro- pene". Abia atunci se va putea discuta deschis nu numai despre anticonstituţionalitatea acţiunilor . UDMR — care acum se grăbeşte să obţină ceea ce vrea înainte de sem­narea acestei carte ă m inorităţilor —, ci şi despre carac­terul ei perturbator în cadrul relaţiilor pe care le propune Consiliul Europei.

Dacă tratatul se va s e m n a ulterior acestei carte, Ungaria şl UDMR se vor afla într-o poziţie foarte dezavantajată. In aceste condiţii, apare şi mai evidentă miopia politicie­nilor budapestani, care n-au înţeles că merg, din nou, împotriva istoriei. Desigur, ei au fost încurajaţi la un moment dat dc unele puteri occidentale: era vorba, pe de o parte, de a plăti datorii morale dinainte de 1989, Iar pe

•de altă parte de a încerca m aţea (Neagră) cu degetul, de a vedea care ar fi reacţia României în conjunctura- respec­tivă. Desigur, Ia această a contribuit, într-o oarecare mă­sură, si curtea pe care au făcut-o UDMR-uIui ex-regele Mihai şi anum ite partide de opoziţie, care nu se imaginau cu suficiente locuri în Parlam ent fără sprijinul acestei o r-, ganizaţii.

iată, însă, că situaţia s-a schimbat. Şi încă a tît de mult, îneît putem să ne întrebăm în ce m ăsură are România nevoie de acest tra ta t de bază, dacă trebuie să-l obţineai cu atitea tergiversări şi um ilinţe diplomatice. • Cît despre

. UDMR, soluţia ar fi autodesfiinţarea el şl in trarea lide­rilor săj în formaţiunile politice care li se potrivesc orien­tărilor individuale, ceea ce a r fl de real folos vieţii parla­m entare româneşti, pentru că, s-o recunoaştem, UDMR are

- mulţi oameni de capacitate.

P R M M i l U L Z I L E ! M 24 W .Aniversarea Unirii Principa­

telor Române de la - 24 ianua­rie se va desfăşura anul'acesta sub genericul „De Ia Mica li­ni re la M area Unire a Neamu­lui Românesc". Programul cu­prinde: Ora 13,00 — Simpozion cu tem a „De la Mica Unire la M area Unire a Neamului Ro­mânesc, în contextul unităţii naţionale", în Sala Mare de Şe­d in ţe , a Prim ăriei municipiului

ClUj-Napoca, str. Moţilor nr.1—3 — organizat de Prim ăria municipiului Cluj-Napoca, Mu­zeul de Istorie a Transilvaniei, Institutul de Istorie; Ora 16,00— Spectacol folcloric sub ac e-; Iaşi generic, la Casa de Cultu­ră Studenţească din Cluj-Napo­ca, organizat de Prefectura Ju ­deţului Cluj, Consiliul Jude­ţean Cluj, P rim ăria municipiu­lui Cluj-Napoca, Inspectoratul

pentru Cultură al Judeţului Cluj, Casa Armatei, Centrul de Valorificare a Creaţiei Popu­lare al Judeţului Cluj; Ora18,00 — Retragere cu torţe pe traseu l:-P -ţa Păcii-— B-dul E- roilor, cu oprire la monumen­tu l „Mişcarea Memorandistă"— P-ţa A vram Iancu; ora 18,30— Ilora Unirii în P -ţa A vram ;' Jocuri de artificii.

Scrisoare deschisă d-lui 5. Ficher

M iercuri, 18 ianuarie a.c., Te­leviziunea Română a, transm is pe canalul 1~ fragm ente d in mai m ulte film e despre România di­fuzate -pe canalele Televiziunii Germane. Cîteva aii fost pro­duse . în Rom ânia şi de Dv. şi m ai ales ele ne-au atras atenţia

„asupra «tendenţiozităţii, falsifică­rii istoriei noastre şi intenţiei vădite de. a denigra România şi poporul român. E adevărat că înain te de toate trebuia să se protesteze pe cale oficială (Mi­nisterul de Externe) în cazul re­iterării cu rea credinţă a unor neadevăruri, precum acela cu p r iv ir t la episodul Cofariu, că Televiziunea Română şi Comisia aud io-vizuală trebuiau să răs­pundă printr-o producţie de fil­me proprii puse cu generozitate la dispoziţia ' Televiziunii Ger-

■ m ane, dar că Dv. sînteţi pus în slu jba unor cercuri şi oficine străine spiritului care domneşte astăzi în societatea românească este iarăşi vizibil. Nimeni nu contestă faptul că avem copii vagabonzi (în m are m ajoritate abandonaţi de părinţii lor ţi-Fără nici o stimă,

M ircea POPA, m embru al Uniunii Scriitorilor

(Continuare în pag. 4)

O poziţie lucidă:

.RELAŢIILE -UMOARE:SEMNIFICAŢIA UNUI „GEST”

(Extrase din „M agyar Ilirlap" n r ; 294/1994)

Convingerea mea este că nici pe terenul relaţiilor româno-un- gare la nivel de s ta t nu a r e- ' xista astăzi atît de multe buru­ieni dacă, după schimbarea de regim , cercurile guvernamentale de la Budapesda s-ar fi adaptat rriai elastic particularităţilor psi­hice ale ţării vecine. Dacă nu a r fi perm is' instaurarea unei situaţii fără precedent la nivel european şi in perioada de pace: conducătorii celor două ţări vecine să se întîlnească întim- plător, ■ în pauzele unor m ari fo­rum,uri internaţionale.

Gheaţa a fost spartă la reu­niunea Ia nivel îna lt a CSCE. Ion Iliescu a fost prim it a tît de | preşedintele, cî<t şi de premierul Ungariei. In schimb, Arpad Goncz i-a adus la cunoştinţă po­liticos oaspetelui rom ân' că deo­camdată nu va da curs invita­ţiei repetate a lui Tliescu şi se va duce la Bucureşti num ai în

■ momentul în care se conturează perspective concrete pentru tra ­ta tu l bilateral. Poate nu esite o presupunere prea îndrăzneaţă afirm aţia că, In legătură cu a-

,ceastă incertitudine cu privire Kla vizita ît) România, un rol l-a

Jucat şi’ scrisoarea Iui Laszlo

Tokes, trim isă lu i A. Goncz şi G. Horn înaintea reuniunii CSCE. P otriv it opiniei domnului episcop, negocierile Ia nivel înalt a r oferi legitim itate perm anen­tizării poziţiei cercurilor guver­nam entale de la Bucureşti, care nu ' poate fi calificată în nici un caz filom inoritâră, "şi a r lipsi şi mai m ult de perspective maghia- rimea din Transilvania.

Ar fi o prostie să punem sub /.semnul întrebării logica internă

a sistemului, de raţionam ent e- pisi opal. • Căci este absolut ade­vărat că' Bucureştiui susţine în mod inflexibil teza fundam enta­lă 'p o tr iv it căreia minoritatea

(Continuare în* pag. 4

LETAY LA JOS - 75 de aniBiblioteca ' Judeţeană „Octa-

vian Goga” transm ite scriitoru­lui Letay Lajos, cu ocazia ani­versării a 75 de ani, felicitări, sănătate şi putere de muncă creatoare. .

in s t i tu ţia noastră organizea­ză cu -acest prilej o expoziţie a creaţiilor domniei sale şi a tipărit un pliant bio-bibiiogra- fie.

i r n m i u i » t j i i i J i — — — r — i — m i........ ............................ ■

® TELEK' ® t e t e ® TELEX ® tMmi & TELEîC 9 t e t e ® -TELEX ® t e t e 8. TELEX ©UlexQ CEClîNIA. Palatul prezidenţial din Groznîi a fost

cucerit de arm ata rusă, iar combatanţii ceceni şi-au transfera i ^statul major la circa un kilometru distanţă, fă ră a-şi înceta rezistenţa. A rtileria rusă continua ‘joi seara să bombardeze Intens capitala cecenă.

O JA l’ONlA. M araralelo şi buldozerele au lucrat pî­n ă noaptea ţîrziu pentru a degaja străzile din Kbbe. Ul­tim ul bilanţ nl seismului — cel mal violent din ultim ii 70 de ani în regiune este de 4057 de. morţi, 732 de dis­păru ţi şl 2163G du răniţi.

® COLUMBIA, Un seism de m agnitudinea 6,5 grade pe scara Richler a zguduit Columbia joi dim ineaţa, fă- cînd doi morţi şl mai m ulţi răniţi. Cutremurul a provo­ca t o mişcare rle panică în rîndurile populaţiei care reţine în memorie imaginile distrugerii seismului de Ia Kobe văm fe la televiziune.

® BOSNIA. Lupte violente au izbucnii joi în îm pre­

jurim ile. oraşului Velika Kladuşa, în nord-vestul Bos­niei, onde forţele liderului secesionist musulman Fikret- Abdici, sprijin ite de sîrbii «lin Croaţia,, se confruntă cu forţele arm ate a le guvernului de la Saruievo,

9 ALGERIA. Cinci persoane au fost ucise şl 26 ră­nite m iercuri şi joi în 4 atentate. în care uri al doilea membru al Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT, or­ganism de tranziţie) şi-a pierdut via(a.

9 NIGERIA, Şase persoane au fost uclso, 18 rănile şl patru date dispărute în explozia survenită miercuri peo platform ă petrolieră a companiei Mobil în largul Ni­geriei.

9 SIERRA LEONE. Cincisprezece persoane — 5 bri­tanice, un germ an, un suedez, un australian şi 7 slerra- leonezi — au fost răpile de presupuşi rebeli.in _ je a iunea M okanji Ilills, la 135 km sud-est de F re e to w n ^ ^ V

. O*

© ITALIA. Noul şef al guvernului, economistul I<am- ■ berto Djni, a rezistat joi cererilor Iul Silvio Berluseoni care i-a’ am eninţat de a ,nu-i acorda votul de 'încredere

•în Parlam ent. ' ■9 TURCIA, Necunoscuţi, apelînd în numele Mişcării

libaneze şlite, nu afirm at din nou că deţin lin ofiţer a- < m erican şl pe fiul acestuia daţi dispăruţi duminică în apropierea unei statiuni de sporturi «Ie iarnă în Turcia.

9 AFRICA DE SUD. Criza în cadrul guvernului de uniune naţională a fost evitată joi prin anunţarea de către Frederik de Klerlt a m enţinerii vicepreşodinţiel statului, după refuzul guvernului de a am nistia 350(1 de poliţişti şi doi foşti miniştri.

9 SRI LANKA. Papa Ioan Paul nl Il-lea a părăsit Sydney vineri, plecînd spre' Srl Lanka după o vizită de 38 de ore în Australia, considerată de Ierarhia catolică locală ca un imens succes,

. . . . v a , * • • • . ' *

ADEVĂRUL DE CLUJSÎMBĂTĂ - LUNI, 21 - 23 IANUARIE, PAG. %

" " ....................................... ' D P ?/

PRIMUL FORUM NAŢIONAL AL VEGETARIENILOR

In c u rsu l acestui on Societatea Vegetarienilor «lin România va organiza in municipiul Clufr Napoca primul FORUM NATIONAL X h VE­GETARIENILOR. Pentru structurarea progrsf* mulai' manifestărilor, toate grupările Interesate'- şl angrenate în acţiuni specifice vcgetarianls- mulni sau In domenii tangente, *înt invitaţi sâ

fentactexe organizatorii (prin corespondent) lam h s â v r , . - >"’jgîc^A T E A VEGETARIENILOR

J lN ftOMĂNIACP 1111 8400 CIuj-Napoca

iau direct, ih flecare JoL Intre orele 15-18, fediul Casei municipale de cultura am Piaţa Unirii 23, . - ^C:" . ■■■' '

' Mircea OLARU-ZAlNESCU

:K?/l ■] *3 n i B *11 W m B B B B1. B.C. "DACIA-SERVICE" C

Cafea Turzii In..luj-Feleac

tel. 124924Z. Service 'ViCTOHIA"

Btr. Dorobanţilor 18-20, tel. 11S41S/2713. "AWA-SERVICE" E • 60, km. 8,

. te! 1944004. "AIVICA-RODICA" S.R.L.

str. Aleşd 20 . —5. AUTO s e rv ic e ;

str. Dorobanţilor 120. . tel. 152023S. IWTER-AUTO (Mercedes),

;Btr. Cometei 1*5, - tel. 123779

Cum e drumul pe care vreţi aă-t parcurgeţi ? Un telefon le şi obţineţi informaţiilenecesare. Deci; sunaţi la 1 9 4 9 7 5 . < K

rREFECTURA. COMS1UUL JUDEŢEAN:

JI-6 Î-16

PRliMÂRlA CLUJ-NAPOCA: 19-£0-30pr im ă r ia D E ji îM r -o a

PRIMĂRIA TURDA:3l-3l-65

Pr im ă r ia c Im t ia t u r z h : 36-sî-c i PlUMARJAHUEDIN:25-l5"48

fftl.MARlA GHERLA:24-19*26 ÎOLiTI ACLUJ-NArOCA: 95Î >■ 11-15-1Q POLIŢIA tEROVI AUX ClUJ-KAroCAi15-49-76 CPOLipADE]:21-21-21 , ,

fOLipATURDA: 51-21-21 POLIŢIA Ci.MPIATUR2II:36-S2-22

tOUŢIA HUEDIN: 25-1 5-38 ‘

C>9LIŢIAC1IERU: 24-14-14 POMPIERI: 9SI /APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:11-24-71

SALVAREA: 961 î•SALVAREA C-FJL: Î1-S5-VI INTERNATIONAL: 9 7 1 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931

De r a n j a m e n t E: 921 ;ORA EXACTA: 958

"REGIA AUTONOMA DE TERMOFÎCARE•DISPECERAT: lt-87 -48REGIA AUTONOMA DE *APA-CANAL- DISPECERAT: 11-63-02S.C. •SALPREST- SA.* DISPECERAT:•19-55-22C O M E N Z I' SPECIALE - PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12. INTERIOR 132; : iV ..

CURSE IWTERJUDCTEWEr

CURSE ÎNIERNAfiOfilAUt

din Autogara Uî , -

• Cluj-Nifwa • fîixirt ilj» CIuj-Napoca în ilkU «fr tuni, Joi jîvlacrj, ta cm 7,C2.5! în.ipoîcrtj tlin SuiUftitJ mi altele dc nu iţi Vineri ţi •sîuitjiiîJ.i cri ! 11.00

INFORMAŢII»• Autogara M 4-2-5-2 6• Aut«gjialI:l^-4-l-88 ”

ORARUL CURSELOR TA RO M În c e p în d d in 3 LAN* 1995

rLECA RI DIN BUCUREŞTI}7,15; 16,15 ' .*

RLECARI D IN ClUJ-NAPOOli ;;;v 8,45; 17,45

Slmbăla: -.^ P lc c a rc d in Ducurcţtl: 7,15 ,

: D cca rc din CIuj-Napoca: 8,45, D um inica n a circulă. -

i i Tariful: 28.000 Ici r '- î -Tclifon TAKOM: 19-49-87 :

d in Autogara I: • » Cluj-N»poca • SIKu: 5j45 '• - : ' » Ctu[-Nipotl-Ţirgu Murtj: 6 331 CtiJ-Nopoca • Bjîj Mart: 6,30 (r.u rîrcull<)umuu<») ir.., . . •

din Autognra II:CIuJ-Nipoc» • Abrud: 6,05CIuj-Napcc* . 2apUn 6,33 (ou circuli dumînUs)

1 CIuj-Napoca.drllB.fcjlus$10 ,' CfciJ-Napocj.JiUilj7,159' ^ “J’Najiocj • Şîmltu Silvaniti 8 ,3(1 '

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA,principalele direcţii .• trenuri aceelcrate •*

• BAlAMARE, SÂTU MARE (priu 0 # 1 4 ,4 ;• 'BISTRIŢA NAS AUD: 15,45 •-^AŞOjvAprmO# U i . i» BUCUREŞTI: (prin SiglmO'I -ij. C.01 J10,25;

14,33;22.C4 VV (prîrtSiV iu-Piatra6ji):i||2I ...• (prin P«troj »ni-Cra Iova): 9jJ 1• BUDAPESTA; 0,39; 15 3 ;• CALAŢi:(ptinPIoifjii-Bu<3u):9,l-ţ

V IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 . ORADEA: 0 ^ 9 ; 3,40; 15,23; 16.52 ;20,4;• SATU MARE: 14,45; 3,40

• SICI IETU M \R>UŢIL';. 5,41

< TIMlţOARA: (prin Alta tuia): 5,5l^ZJ,02; : 23,43; (prin Oradea); 14,45 • ■'• TlRCUMUREJ: 16,30; 20,31 '

• IN FO R iU TIIG A R A :952 l,:AGENŢII DE VOIAJ C.F.R.: _

» IN F O R M A p tl 1-22-12 pEicrn)

______ i 1-24-75 pnlfrnMliJtuI) *

Programele televlziunilor prin cablu pentru zilele de azi, duminică şi luni le gă­siţi în pag. a lG-a. i >

© Teatrul Naţional, 21-27 » ianuarie: Sîmbătă, 21 ianuarie, ora 39: Conul Lsorida fa ţă cu reacţiunea; daminică, 22 ianu­arie, ora 14,30: Fata din p ă ­durea ferm ecată; m arţi, 24 ia­nuarie, ora 19: Coriolan; joi, 26 ianuarie, ora 19: Cameris­tele; vineri, 27 ianuarie , ora • 9: F ata din pădurea fermecată.

Q Opera Română, 21-27 ia­nuarie: duminică, 22 'ianuarie, ora 18,30:. A idâ; virJeri, 27 ia­nuarie, oi-a ’ 18,30: Boema - (Cn concursul baritonului Dorin M ara de la Opera Naţională Bucureşti) ,

*0 Teatrul de păpuşi Puck prezintă duminică, ora 10,30: Uriaşul Periferigerierim ini (sec­ţia română); ora 12; Cipi (sec­ţia maghiară)

O Universitatea ‘ populară prezintă luni, 23 ianuarie " Cer­cul: „Prietenii oraşului Cluj”; o ra 18,30: expunerea: ,, Ciclo­turism • în Munţii , Apuseni"., Prezintă" Radu Mititeanu, stu­dent; m a r ţ i /’ 24 ianuarie, ora17, -expunerea; „Eoofârmacog- : nozia românească". Prezintă prof. univ. dr. Honorîus' ' Po­pescu; ora 18, expunerea: „I- magini din LU e de France". Prezintă 'c u diapozitive cerce­tător ştiinţific Emil Silvestru, directorul Institutului de Spe­ologie; miercuri, 25 ianuarie, ora . 17, expunerea: „Sfintui Munte Âthos“. P rezin tă - prof. Simion Cristea; ora 18, expu­nerea: „Naşterea şi evoluţia Parlam entului Britanic“, P re­zintă prof. univ. dr. Camiî Murăşanu.

PROGRAMUL FILMELOR20-26 ianuarie 1995

CLUJ-NAPOCA '® : Republica — Specialistul :

— SUA — premieră (9; 11,30; 14; 16i30;-- 19); O Victoria — Un bacşiş de . 2 OOC.OflO ' dolari— SUA — ■ prem ieră (9; . 11; 13; 15; 17; 19) © Arta — Riul ucigaş — SUA — prem ieră (11;

X 13.30; 16; 18,30) - © i M ărăşti - sala "A — -Minciuni adevăra+e— SUA (12; 14,30; 17; 19.30); sala B — Lady Uiagon — In­donezia (14; 15; 18) © Favorit

Dinte pen tru dinte — India (11; 13,30; 16; 18,30) © Apollo— 20-22 ian. — Corbul — SUA

„(16; 19);" 23-24-,,inn:. — Un po-liţis t cu explozie tntîrziată —- SUA ;(t6 ;i:i9 ); 2540;' ian., Clientul — .SUA (16; 19) , ..

■ Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirir30). Orar zilnic 10* 17;junişi marţi: închis

■ MuîeuîNaţional de ArtS, Secţia "Donaţi?* (strada IC BrStianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni $i marţi: închi#

Muzeul 2ooîogîc(stradaCiinkiIor 5 - 7). Zilnic 9 - 15i EÎmbăiS şi duminică: 10 -14.

■ Muzeul Ka(iona1 de Istoric a Transilvaniei (strada C Daicoviciu ■2).Zilnic, inclusiv duminica; 10-16; iuniînchis.

■ Muzeul EfnografTs Transilvaniei (strada Memoran­dumului 21). Marţi - duminică: 9 17; luni: închis

■ Galeriile "Bastion" {Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis

■ B.C.U. "Lucian Blaga" .(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45;14.30 - 21.45; sîmbătă: 8 - 12.45;13.30 - 19.45; duminică; & -13.30

■ Biblioteca Judeţeanî "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cel Mare 1). Orar; luni-joi 9 - 19 vineri; 9-17; simbită şi duminicăi închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 * 18.45; duminică: închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: 10-18;, vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică: închis.

■ Biblioteca Germană (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) Orar: luni 10 - 14;marţi 12-16; miercuri 13- 16;joi12 -: 16; vineri 1Q - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca Americană (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: luni - vineri 12-16

Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 1 l).Orar: luni, miercuri: 14 ■* 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis :

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

6 ‘9 Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţii 1’8 -19; joi 19 -20.

Sîmbătă, 21 Ianuarie. Programul 1: 7,00 B ună d im in e a ţa ... de l a Iaşi!; 9,00 Şapte note ferm ecatei ;10.00 Film serial: „La îngerul p ă ­zitor"; 10,30 Pas cu pas; 11,25 E - cranul; 12,25 Cronografii; 12,45 •'•l. Cuvinte potrivite; 13,10 — 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,45 M apamond;19.15 Teleencidopedia; 20,00 Ac­tualităţi; 20,45 Film serial: „Co­lum bo11; 22,20 Vedete în Tecital:' B arbara Streisand (I); 23,10 A c­tualităţi; 23,30 Film serial: „M ad- die ţ i David“; 0,25 Vedete In r e ­cital: Barbara Streisand (II).

ProgramnI 2: 8,00 Intîlnirfta d e sîm bătă; 13,00 Est-meridian r h a - : gazin de sfîrşit de săptăm înă;16.00 Desene anim ate; 16,30 F iln i serial: „Fiicele doctorului"; 17,00 Hyperlbn; 1&00 T radiţii, 18,30 Convieţuiri; 13,30 P aria ţi pe cam ­pioni; 20,00 Actualităţi: 20,40 R it­muri muzicale; 21,00 • TVM...,Me­sager; 21,30 Memento cultural;22.00 Săptăm îna sportivă; 22,30

-Film serial: „Santa Barbara“ ;23.15 Interferenţe; 0,15 Jazz ' — .

-magazin.TVR CLUJ-NAPOCA: 8,00 —-

13.00 Intîlnirea de sîmbătă. R e ­trovizor. Lumea autom obilului. Incursiune în nGcUrtoscut. F ilm ; serial. Sport. Muzică.' Umor. R u ­brica în limba m aghiară: Artă ş i ; meşteşug la SA ,^ tic la“ T urda. M ugur — mugurel — em isiune pentru copii. Dicţionar, econom ic.

Duminică, 22 Ianuarie. P rog ra­mul 1: 8,00 Bună dim ineaţa! 9,00 Ping Pongf 10,00 Film se ria l: „Fantastica Fam ilie Melîop"; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 V ia ţa satului; 13,00 La izvoare buzoie- ne; 13,30 Atlas; 14,00 A ctua lită ţi;14,10 Poşta TV; 14,20 V idcom a- gazin; 17,50 F iim . serial: „ S ta r Trek“ 18,45 A doua .Rom ânie;19.15 Robingo; 20,00 A ctua lită ţi;20,45 Film artistic: „Crimă cu prem editare"; 22,25 Tragere L o to 6/49 şi Noroc, concursul P rono ­sport; 22,35 Duminica sportivă : 23,05 MTV; 23,35 A ctualităţi;23,55 Maeştrii,

Programul 2: 8,00 5X 2; 13,00 Film serial: „Dr. Quinn“; 14,00 Actualităţi; 14,10 film artistic : „Răutăciosul adolescent"; 15,50 Videoclipuri: 1 fi,000 Desene an i­mate; 16,30 Film serial: „Fiicele, doctorului": 17,00 Serata TV (I);18.00 Fotbal din prima ligă a ■ campionatului englez; M an.-hes-. ter United — Jllackburn Roverîs; :t19,50 Serata TV (II); 21.00 TVM Mesager; 21,30 Or;işe şi civiliza-:''’ ţii; 22,00 Pnesis; 22,15 La putereaa doua; 23,00 Film serial: „San­ta Barbara"; 23.45 Mari circuri ale ium ii în Suedia.

a p n a n n n a p

Farmacii de serviciu:, slm- bătă, 21 ianuarie: Farmacia nr.5 „CLEMATISV P-ţa ‘ Uniriinr. 10, telefon 11-13-63, orar8-20, Farmacia nr. 1, P -ţa U- nirii nr. 37, telefon 11-10-49, o- r a r 1 9-15, Farmacia nr. 31 ;,BALSAMUM“, C a rt M ărăşti Bl. R 3, telefon 11-71-83, orar8 13, ' Farmacia ' n r ‘ 3 2 ,,: Cart.

- Mănăştur; şti; Complex -FLORA,telefon 16-18-88, o rar 8-13; du­minică, 22 ianuarie; Farmacia

y nr. 5 „CLEMATIS".; P -ţa Uni-, ' rii nr. 10, telefon 11-13-63, o-

■ ra r : 8-20, F arm acia . nr, 1, P-ţa Unirii nr. 37, . telefon 11-10-49, orar 9-15.

Farmacii cu seiviciu per­manent: Farm acia „CORA- FARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05; E & S „SAL- VIA 'FARMACIE” SiîL, str. Mă-

-năştur Grădini nr. 93, Bloc E-9, ap. 36, parter, tn staţia , de

- transport" in comun.Garda 'd e noapte: Farmacia

;î nr. 5 „CLEMATIS-*. P -ţa Uni-, rii nr. 10, telefon 11-13-63, o- ra r 20—8.

POI .ICLINÎCA ‘ . "INTERSERVISANV

Str. P asca ly nr.5, cart Glieorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

-ENDOCRINOLOGIE-REUMATOLOGIE

- ECOGRa f ie - ALERGOLOGIS- OERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

•ACUPUNCTURAv . LABORATOR

(B loch lm le-B acterlo log le• Im u n o lo g ie » P araz lto lo g ie

. Teste SIDA)ZILNIC. Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardâ: orele 21-7

Rezervare consultaţii■ i . > e i . 1 9 - 3 d - 3 9 . ,

cu criza cecena(ITAR-TASS)

Apelul': preşedintelui < guvernu- HtM- Viktor Cernom îr-din, televizat luni, a constituit

. o m ărturie a faptului că în , eşa­loanele superioare ale puterii prevalează noi abordări în re­glementarea crizei cecene — a a r ă ta t într-un interviu acor­dat agenţiei ITAR-TASS, o sur­să de la Kremlin, care a dorit să-şi; păstreze anonimatul.

D upă' afirmaţiile sale, interr venţia lui Viktor Cernomîrdin .'reprezintă', „un . indiciu, indubi­tabil că conducerea operaţiunii trece in alte mîini". Sursa a e-

v .v idenţiat,' între altele,- cîteva e- Iemente din apelul premierului,

- care confirmă această teză. ..;■<■ ..- 'în . primul rînd, a ' m enţionat analistul, V. Cernomîrdin a a ră­tat că, desi deocamdată nu es-

r te momentul de a analiza hotă- rirea cu privire la - utilizarea forţei în Cecenia, există; încă posiblitatea de a se , clarifica ceea ce s-a întim plat şi cine poartă răspunderea pentru a- ceasta. .După opinia expertului,o asemenea afirm aţie a şefului guvernului permite; pentru pri­ma dâtă de la începerea conflic­tu lu i armat, să se presupună că „acţiunile unor cunoscute figuri din Cecenia nu vor răm îne ne- pedepsite".

- în al doilea rînd, a continuat el, V. Cernomîrdin a a d re sa t; „tuturor, părţilor şi forţelor in-

- teresate din Cecenia" chemarea de" a începe neîn'tîrziat nego­cieri. Această poziţie este, de asemenea, principial nouă, de-, oarece deschide, cel mai larg cîmp. pentru . desfăşurarea ' de-

• P;> .!•» 10 '91L i.l_ JI= * lE = TS !

negocieri.; Mal mult, ea este sprijinită ' de' un al treilea as­pect extrem de important, a- num e că preşedintele guvernu­lu i a am intit garanţiile înţelep-

. ţilor şi persoanelor' de presti­giu, ceea ce presupune partici­parea la negocieri, la .toa te nive­lurile ,a unor persoane „legitime

;şi care. se bucură de stimă in rîndul cecenilor înşişi".

Şi, :în sfîrşit, a subliniat, ana­listul, este extrem de important câ premierul rus a chemat îa încetarea : folosirii în _ zona de conflict a artileriei, rachetelor, tancurilor şi blindatelor a altor tipu ri de arm am ent greu.. în acelaşi, tim p, presupune ex­pertul, este puţin probabil ca apelul lu i , V. Cernomîrdin va permite oprirea acţiunilor mi­litare în capitala cecenă.-După afirm aţiile sale, -bandiţii care apără G roznîi, printre , care e- Kistă Tnulţi mercenari şi „aven? turieri în trecere", v o rx opune rezistenţă , pînă la i capăt. „Situa­ţia este foarte fierbinte, bandi­ţii înrăiţi de război vor prefera să moară decît să cadă . prizo­nieri şi să înceteze lupta" îm­potriva trupelor ruse. Astfel, apreciază analistul, apelul lui V. Cernomîrdin este adresat mai curînd locuitorilor din teritorii­le din afara oraşului Groznîi. Acestea sunt tocmai zonele în care a început deja restabilirea vieţii normale, precun). şi cele pe care un ii -su n t înclinaţi să ' le considere drept potenţiale fo­care ale războiului de partizani, a .menţionat - analistul. . . . ‘ - -

©'9*4 Cs»«' Cftec-fte»

CaO'oONUVi M.VC.VS% •

CZHOKHAR 0«0AY6V

CEHII Şl SLOVACII AU OPINII FUNDAMENTAL DIFERITE DESPRE IDEEA DE DEMOCRAŢIE ŞI

REFORMA ECONOMICA -■ ■ (CTK, ; ■> ;

Un amplu sondaj de opinie efectuat de Centrul de Cercetări tem- . p irice(S T E H ) îm preună. c u . agenţia slovacă independentă „Focus“ a-confirm at diferenţa de opinie dintre cetăţenii Republicilor Cehă

. şi Slovacă în aproape toate-dom eniile vieţii — *se ara tă 'în tr -u n articol publicat în cotidianul independent „Lidove Noviny". In timp ce democraţia din Republica Cehă este corelată cu libertatea personală şi egalitatea oamenilor, în faţa legii, pentru slovaci ga­ranţia, satisfacerii necesităţilor economice estey un atribut dom inant şi fundam ental al democraţiei. M ajoritatea Slovacilor consideră că fostul regim — com parat cu cel ac tua l.— era mal bun în multe p r i­vinţe sau e ra , similar. M ajoritatea cehilor, dimpotrivă, sînt convinşi că transform ările <Je după 1989 au adus mai multe lucruri pozitivei

Mai m ult de jum ătate dintre slovaci consideră în prezent pă economia de ‘dinainte de 1989 fie că nu avea deloc nevoie n e schimbări, fie avea nevoie’ doar de retuşuri. Toate, sondajele indică limpede că evaluarea diferită a prezentului de către cele (louă popoare decurge din factori istorici mai largi şi este legată de (tra­diţiile lor istorice şi culturale şi de sistemele de valori.. ,; ’

Deosebirile fundam entale dintre cele două ţă ri au apărut îţi tim ­pul alegerilor parlam entare din 1992. In tim p ce în Slovacia barr tidele populiste de stînga au cîştigat alegerile, în Republica Cehă au dominat partidele civice cu orientare de dreapta. Revelaţia că jumătate, dintre slovaci a r dori ca Republica. Cehă şi Slovacă pă fuzioneze într-un stat un it. în viitor, este cu siguranţă interesantă»’ Totuşi, o m ajoritate covîrşitoare a cehilor sîn t în favoarea menţi­nerii stării actuale, care înseamnă existenţa . a ; două republici In ­dependente. • - ... - .

L a p a t r u a n i d e l a r ă z b o i u l d i n G o l f ,

■ c o n t i n u ă s ă s f i d e z e

C o m u n i t a t e a I n t e r n a ţ i o n a l ă

Russlan Roulette

La 10 ianuarie'!- Irakul a m ar­ca t patru an i de la .declanşarea .răjfzboiului din Golf p r in tr -o ' retorică sfidătoare şi prin a- vertism ente d e . genul: „Nici 6 retragere, nici o concesie" adre­sate S tatelor Unite şi aliaţilor lor. In această zi, în urm ă cu pa tru an i ,o formidabilă forţă m ultinaţională condusă de SUA a .în trep rin s cele mai puternice a tacuri aeriene şi cu rachete din istoria contemporană pentru, a obliga arm ata irakiană să se retragă din Kuweit. Deşi cam­pania m ilitară de 42 de zile a fo rţa t Irakul să se retragă din K uw eit şi a obligat Bagdadul să accepte condiţiile încetării focului propuse' de Statele U- nite şi de aliaţii lor, Irakul nu se consideră învins.

Inspectorii Naţiunilor Unite caire au controlat arm am entul au elim inat din Irak armele distrugătoare şi potenţialul de a fi produse, dar o comisie spe­cială a Naţiunilor Unite s-a plîns că Bagdadul nu a oferit inform aţi complete în legătură cu unele programe ale sale din trecut. Sancţiunile comerciale au devastat economia irakiană, ducînd la hiperinflaţie şi la o neînchipuită mizerie şi suferin­ţă pentru populaţie. Săptămînă trecută, Consiliul de Securitate al N aţiunilor Unite a decis să ' nu creeze deocamdată nici un fel de schim bări în conţinutul sancţiunilor. In pofida suferin­ţei legate de instituirea sancţiu­nilor, Bagdadul îşi menţine to­nul sfidător, afirmînd că Sta­

tele Urate şi aliaţii lor nu au reuşit să slăbească guvernul, lui Saddam Hussein sau să-l for­ţeze să, se supună necondiţio­nat; condiţiilor impuse de Was­hington. • .

' Divizările d in tre aliaţii occi­dentali şi cei arabi cu privire la ' modiil' chm trebuie sâ şe . trateze in continuare cu Bagda- dul au început să iasă Ia iveală.- Dar deşi aliaţii au păreri di­ferite în ceea 'ce priveşte abor­darea în continuare a sancţiu­nilor, cei care au luptat în Irak în 1991 sînt unanimi în le­gătură cu faptul că nu există practic nici o alternativă via­bilă la guvernarea de la Bag­dad. „Dacă Saddam are vreun merit, atunci acela este că men­ţine o ţa ra ’ caracterizată prin eterogenitate rasială şi religi­oasă. Se pare că încercările. Oc­cidentului de a scinda în aceste ^condiţii Irakul sînt sortite eşe- 'cului", a 'o p in a t un alt diplo­mat. .. -

Statele Unite, F ranţa şi Ma­rea Britanie au instituit' două zone de' interdicţie a zborurilor aeriene în Irak, pretinzînd că prin aceasta îi . protejează pe rebelii kurzi şi pe cei şiiţi îm­potriva pericolului de. a fi ata­caţi de forţele arm ate irakiene. Opoziţia faţă de guvernul de la Bagdad este firavă. Rebelii kurzi sînt: încleştaţi în lu p te le - d intre diferitele fracţiuni riva­le, iar un im portant em isar Ia Naţiunile Unite în I ra k . afirm ă . că -legea şi ordinea sînt din ce în ce mai precare. în nordul I­

rakului. Opoziţia, şiită sprijini­tă de Iran este considerată în I ra k ' ca un avanpost al Tehe­ranului şi pare a fi lipsită da sprijinul populaţiei . î n : princi­pala regiune şiită din Irak .

în plus, guvernul de la Bag­dad nu mai este acel p a ria -in ­ternaţional, aşa cum ar fi dorit W ashingtonul. Franţa i-a pri­m it luna aceasta in mod oficial pe viceprim -m inistrul irakian Tar ik Aziz, iar Bagdadul are da partea sa trei d in tre m embrii permanenţi, ai Consiliului det Securitate al N aţiunilor Unite» Franţa, -Rusia şi Chiria, cara pledează - în favoarea ridicării sancţiunilor asupra exporturi­lor irakiene de petrol. „Avetn dreptul să fim mîndri şi să de­clarăm că Trakul este cel care a ieşit învingător şi a dejucat urzelile- duşmanului", afirmă ziarul „Al-Thawra“.

în această pagină publicăm m ateriale furnizate de

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRHSÂ

NATIONAL NEWS AGENCY

p re c u m * şi din alte sursd

EGIPT? PUTERNICA REVENIRE A MILITANŢILOR MUSULMANI

(REUTER)Militanţii musulmani din Egipt, serios afectaţi anul

trecut d e 'a re s tă r i şi execuţii, au m arcat o puternică revenire în noul an, contrazicînd repetatele afirm aţii ale guvernului in sensul că a anihilat această mişcare.' G rupul m ilitant Gama’a al-Islam iya (Grupul Islamic), ■ principala organizaţie care încearcă să răstoarne gu­vernul, a p u s 'cap ăt unei tăceri care «Jura de trei lun i pentru a revendica responsabilitatea acestor omoruri.O declaraţie a grupului Gama'a a reafirm at că obiecti­vele sale sînt „înfruntarea regimului şi apărarea rell- • giei şi a libertăţii pină ce poporul nostru din Egipt se va bucura de libertatea pe care o doreşte sub Islam ". M ilitanţii se antrenează în deşert, dincolo de fîşia în ­gustă de pămînt irigat, atacă şi ucid poliştistl singuri, ’ l e fu ră armele şl de obicei reuşesc să se întoarcă îna­poi la ascun7ăforiie lor.

M ajoritatea ambasadelor îi sfătuiesc pe cetăţenii lo» să-şi limiteze vizitele în sudul Egiptului — oraşele Lu- Xor şi Asuan, pină Sn prezent imune faţă de atacurile

sporadice asupra turiştilor. S tatistitile oficiale sugerea­ză că declinul din industria turismului s-a .reechilibrat acum şi că există dovezi că v io len ţa , şi-a p ie rd u t-v a­loarea de noutate şi o parte din efectul său de descu­rajare asupra turism ului. In primele 11 lurtl-'alb anului trecut 2,381 m ilioane de oam eni.au vizitat Egiptul, fcorn- parativ cu 2,335 milioane în aceeaşi perioadă a anului precedent. Dar veniturile din turism în prim ele zece ' luni au scăzut !a 1,213 miliarde dolari, faţă de 1,229 miliarde dolari în tre ianuarie şi octombrie 1993, a co­municat biroul prim ului m inistru. Venitul este cu cel puţin 1 m iliard mai mic faţă de ceea ce ţa ra ar pu­tea cîştiga din turism , dacă a r fi pace, estimează eco­nomiştii.

Guvernul continuă să respingă orice soluţie politică pentru a pune capăt la ceea ce numeşte terorism , dar în ultimele lun i a pus mai puţin accentul pe presupusul aju tor străin pentru Gama'a şi mai m ulţi p e < rădăcinile interne ale gîndiril care stă Ia baza fundameritalismu- lui violent. „Teroriştii Îşi au rădăcinile în păturile cele mal de los ale societăţii", a declarat m inistrul educaţiei, Hussein Kamel Bahaeddin, tn cadrul unul sem inar de, intelectuali In decembrie^ „Am reuşit să controlăm răs- .

pjndirea terorism ului şi să aruncăm haina islamului sub 6are ei (militanţii); au încercat să se ascundă. D a r : noi cioplim la r virful aisbergului, a cărui cea mai m are p a r t; este. ascunsă sub apă", a-adăugat-e l.

, Fundamental iştii musulmani, : ariil- d in tre ei‘ înţele­gători, faţă de actele de“violenţă, sînU larg ră's'fHndiţl Sn societatea- egipteană. Ei jinclud numeroşi profesori, avo­caţi, doctori ş l alţi profesionişti Influenţi. Răspunsul guvernului, adeseori, repetat de s tîlp il,. institi.iţiel. d o ­rice, a fost de a încerca să proiecteze o vi/iime dife­rită a ceea ce ei spun r-ă este adevăratul islamism — flexibil, tolerant, progresist şi cosmopolit. Dar este cu­vîntul unui- om împotriva altuia şi nu este valabil în rîndul, tinerilor .m înioşi :care văd islamismul ca pe un panaceu radical pentru rele cum sîn t corupţia, ipocri­zia, sărăcia ş t desconsiderarea faţă de mîndrla naţio­nală şl islamică. De asemenea, guvernul nu a re u ş it . să încheie o alianţă efectivă cu prietenii naturali ca liberalii, stîngiştii şi democraţii, d in tre care mulţi .‘spun

; că autorităţile au făcut p rea m ultet concesii instituţiei '.Islamice dure,

ADEVĂRUL DE CLUJ .SIMBAtA - UINfc-21 - 23 IANUARIE,- PAG. 4

CONTlUfl PROTESTELE ÎMPOTRIVA ACTHJNLOR U D 1turtea constituţionalădespre scoaterea Tn afara tegil » UDMR■ Pentru a -se pronunţa asupra constituţionalităţii UDMR,. Curtea Consfituţionaîă trebuie sâ fie se- alzată de preşedintele uneia din­tre Camerele Parlam entului sair de Guvern* a declarat Agenţiei IMEDIAFAX judecătorul Antonie Uorgcva». Eî s caliiîest term enul de „scoatere1 Jn afara îegîi „ a u - oui partid drept o giiseîmţă poli­tică" folosită de către opazanţii UDMR,, sfirmînd, însă, câ fn ca- | SHd fn care UDMK a r fi declarată l «constituţională, nu ar trebui să | ®e gîndlm îs reacţii negative tn " plan extern. „în Rusia., E îţto a tras cu tunul In Parlam ent, Jar americanii in» I-a» adus crtick

PUNR şt PL>AR au declarat eă intenţionează să facă dem ersurile neccsarc pentru scoaterea în afa­ra-legii a UDMR, acaaaţia invo­cată fiind aceea că Uniune» duce0 politică, anticonstituţională, prin ţererea de autodeterminare a m i­norităţii maghiare d in R om ânia Conform a r t 37, alin. 2 d in Con­stituţie, „partidele sa» organizaţiile care, prin scopurile, ori p rin ac­tivităţile lor, militează împotriva pluralismului politic; a principii­lor statului de drept,- o ri a su­veranităţii, a integrităţii, sau In­dependenţei României sînt necon- etituţşanale". Din • documentarea Agenţiei MEDIAFAX. conform leg isla ţii în vigoare, procedura do interzicere a unui partid este Următoarea: ,

Temeiul legal aî unui aseme­nea demers este art. 14-î, Ut. 1 di» Constituţie, potrivit căruia „Curtea; Constituţională poate dc- dd c asupra unei contestaţii care are .ca obiect constituţionalitatea unui partid politic1'. Contestaţia, conform art. 2S* din Legea orga­nică privind organizarea şî func­ţionarea Curţii Constituţionale, poate fi form ulată de către , p re­şed in te leunc ia d in tre Cam erele Parlamentului, sa» d e cătrc G u­vern. Preşedintele Camerei sau al Senatului poate îna in ta contesta­ţia Curţii Constituţionale num ai pe baza unei ho târîri adoptate de una din Camere cu votul m ajori­tăţii membrilor săi. Nu este p re­văzut un term en în care Curtea Constituţională -trebuie să se pro­nunţe. Decizia acesteia n u poate l i atacată şi In tril fn vigoare In momentul publicării el in Mo­nitorul O ficial.. ■ ■ ■:1 iAvran»»aaw'i«wiasB

-Cu privire îa declaraţiile- şi luă­r ile da poziţie din aceste zile ale numeroaselor formaţiuni politice, aducem Ia cunoştinţa opiniei pu­blice următoarele:

Consiliul primârilar şî consî- ■ B erilor UDMR înfiinţat ia data de 14 Ianuarie a.e. îa Sfîniu Gheorghe este un organ intern, consultativ ţi de lucru al Uniu­nii noastre^ cu un pronunţat ca­rac ter profesional, asemănător form elor de organizare similare existente la ora actuală fn cadrul - m ai m u lto r ' formaţiuni politice d in România. Acest fapt, şi ni- - m ic altceva, s-a reflectat în lucră­rile şedinţei constitutive.

Ne simţim obligaţi să subliniem d in nou că sîntem adepţii rea­lizării practice, efective a prin- ' cipiuîui constituţional al autono­m iei, el- descentralizării In cazul tu tu ro r comunităţilor locale, sau : independente de un anumit teri­toriu, indiferent d e compoziţia lor etnică, astfel - eă hotărârile privind problemele acestor comu­n ită ţi să fie adoptate îa nivelul respectiv . potrivit principiului

lî.BM afirmi eă nu urmăreşte federalizarea tăriisubsidiaritSţii. Concepţia -noastră despre autonomia, sutoasîmM s-' ţraţfa minoritară, însăşi expresia de „autodeterm inare internă'* fo­losită d e n o i, num ai cu o vădită reavoinţă sau cu scopul un®r spe­culaţii politice se pca te fiaterpeta ca un atac împotriva u n ită ţii sta­tale a României, sa»-un- demers pentru federalizarea acesteia. Considerăm: câ ea este un mijloc viabil al exercitării „dreptului- îa păstrarea. îa dezvoltarea ş i îa ex­prim area Identităţii naţionale" (Constituţia, art. 7) şi se înscrie: a tît în spiritu l'C onstitu ţiei Româ­niei, cît şi în prevederile Chartei Europene a Lim bilor Regionale sau m inoritare ţ i aîe C hartei Eu­ropene privind Exerciţiul auto­nom a l P u terii Locale, semnate de către preşedintele loh Iliescu, conţinînd, în tre m ulte altele* puncte referitoare la folosirea ofi­cială a limbii m aterne în adm i­nistraţiile focale. (partea a .11 — .

a, a r t. ?), respectiv Ia dreptul & - asociere a le acestora (a r i 10} — cîrept stipu lat si îr»' Legea 69/1S91, art. 21., : ‘ - : --.. Cb- a t ît m ai mwît, rd.se- paie dc neînţeles această campanie eoncer- ta tă declanşată în urm a uneî ex­puneri prezentatS de preşedintele UDMR Ia un simpozion, cu cît concepţia UKMR despre autono­mie, autoadm inlstrare minoritară, este cuprinsă în proiectul de „Le­ge priv ind m iiiorităţiîe naţionale ţ i com unităţile autonoma*, înain­tată Parlam entului României de eă tre parlam entarii UDMR încă fa noiem brie IS33, proiect ea reh u a fost discutat pînă -îa această dată nici m ăcar î a vrea comisie a Legislativului. ' '

Totodată, sîntem nevoiţi să de- ,e îarăm c3, fii contradicţie cu a- nunţurile conform cărora proble­ma naţionalităţilor esfe rezolvată, fn România, pînu astăzi nu a fo s î lansată public, m ăcas ea te z ă de

discuţie, nici o dfestă polJtieS c o n ­cretizată şi detaliată în acest j e i » , nici de partidele p a rla m en ta i e m ajoritare, niei de guvern, Ia r a l ­te prefect® de legi referitoare îs- m inorităţi împărtăşesc soarta p r o - leetuîul nostru. ...- ’

Ţînfnd cont cîe faptul că în d e ­m ersurile noastre politice a m r e s ­pectat calea parlam entarăJ c o n s ta " tăm cu îngrijorare că tonuî c o ­m un a l ţim îtii actual de d e c la r a ­ţii anti-lîDMR, dincolo de f a p t e i câ interpretările: acestora s |n t b s *

: zate în tr-o proporţie m are p e n e ­cunoaşterea faptelor, pe in f o rm a ­ţii trunchiate, poate cQntrfbci Ta reinstaurarea în ţa ra noastrt» fi delictului de opinie. -

Prezidiui Executiv al UDM JR CSsaba Tsfraes p reşed in le?e

executiv

Sfidare la atesa ConstituţieiF a ţă de Siotărîrea'conducerii UDIvlR de a se

în fiin ţa structuri administrative teritoriale pentruo v iitoare aşa-zisă Regiune Autonomă Maghiară în R om ânia, organizaţia judeţeană a Mişcării Ecoîo-' giste d in România cbmunicăj

N oua in iţiativă a UDMR este o sfidare la adre­sa Constituţiei României şi a întregii societăţi ro­m âneşti. Această n o u ă . acţiune, cu consecinţe Im­previzib ile ş i grave, face parte dinţr-o strategie pe term en lung, ce~nu mai poate fi camuflată, ca pînă acum a, sub nenum ărate şi variate revendicări, aşa- zis dem ocratice, eu care UDMR a obişnuit deja op in ia publică internă şi externă.

!De fap t, este vorba despre o periculoasă esca­la d a re în seria de acţiuni anticonstituţionale, între­ţin u tă sistem atic de această organizaţie, poîitică- etn îcă ea o etapă premergătoare a unei previzibile p re ten ţii de separare teritoriale şi eneîavizare pe te­r ito r iu l patriei strămoşeşti, al României.

A ceste noi agitaţii aîe UDMR sînt menite să creeze o rtawâ stare de tensiune politică şi socială tocm ai în_ momentul- în care există şanse reale de încheiere ‘a tratatu lu i de bază- dintre România şi U ngaria . Semnarea unui asemenea tratat însă nu convine UDMR, care şi-ar vedea astfel rcstrînsă sfera manevrelor politice cu finalitate revizionistă ş i iredentistă, în cîrdăşie cu-acele cercuri politice d in U ngaria de aceeaşi .nuanţă.

N oi adresăm un apel tuturor1 concetăţenilor noş­tr i de etnie m aghiară'de a se desolidariza de aceas­tă nouă provocare, venită din partea exponenţilor rad icali d in conducerea actuală a UDMR, aîăturîn- du-se întregii populaţii a României, angajată în edificarea anei democraţii viabile şi în realizarea condiţiilor cerute pentru^ Integrarea României în structurile europene.

Consilia] Judeţean Cluj al MER Preşedinte, ing. DejeuGrigore

Ape! a! consiiierilof efufeni' Subminarea sistematică a bazelor constituţionale

ale statului român de către conducerea extrem istă a organizaţiei UDMR, provoaeă in d ig n a re . ş i în ­grijorare.: Sub-influenţa unor lideri,: ca L aszîa To­kes, care acţionează la ordinele Budapestei ş i care afirm ă că în România trebuie pregătită „o nouă re- voluţie14, conducerea UDMR încalcă, cu bună ştiin­ţă, legile ţării 'ş i Întreţine o atm osferă tensionată, pentru a umbri im aginea Rom âniei fa Iunie. Sfi- d înd elementarele norme ale bunului, simţ, acţio- n înd cu duşmănie îm potriva unu i sta t jn care se bucură de toate drepturile* depăşeşte standardele intem aioriale prin p re ten ţii absurde, de înfiinţare a unor enclave în in teriorul ţă rii şi a unor insti­tu ţii p e criterii etnice. T oate aceste forme de ma­nifestare se datorează şi to lerap ţe i organismelor statale, cît şi îngăduinţei poporului rom ân.

în consecinţă, consilierii d in Consiliul munici­pal Cluj-Napoca condamnă cu asprim e acţiunile ilegale şi duşmănoase, perm anente şi sistematice, ale UDMR şî cer Parlam entu lu i ţârii, fără nici un referendum naţional, scoaterea în afara legii a a- cestei organizaţii. Sîntem siguri eă o astfeî de m ă­sură întruneşte sufragiile în tregii populaţii, inclu­siv a unor p ă r ţi din rîndurile etniei maghiare, -pentru asigurarea unui clim at de linişte şi în ţe­legere. S tările tensionale create de extremiştii UDMR împiedică, eu bună ştiinţă, procesul de re ­facere economică a ţării, ca şi atmosfera de în ţe­legere Sn rîndul populaţiei Jn perioada de tran ­ziţie în care r.e găsim.

D orim ea îa acest apel’ să-şi manifeste atitudi­nea to ţi consilierii, indiferenţi de. formaţiunea po­litică. ■■ ,

Semnează: R uja Nicolae, Pop Eugen, Zolog Dan Marcel, Găină Sever, Sarachie Ionel, Carnpean'Ioan, N eag Liviu, Coldea. Speranţa, Comşa Mircea Calus, Colţea Alexandru, Cântă Ilie. ^ '

P.R.M. — Cfuf.SE ADRESEAZĂ M A G H iA R Tli.© »

■;> ■ C IN STIŢI;

Partidul România M are-» a t e n ­ţionat opinia publică în r e p e t a t e rînduri cu priv ire ia i r e d e n t i s ­mul ur.cr lideri a i UDMR f ă r ă a fi fost crezut, dim potrivă, f i i n d etichetat ca partid extrem ist, Î a t 3 că cele afirmate d e noi se a d e v e ­resc. .

Din păcate, vech iu l microb; a î grofilor m a i. infectează - c r e ie r e îe unora. - -

Noi, rom ânii ara fost 'a t î t ;:d « grijulii cu „sensibilitatea11 m i n o ­rităţilor incit abia în d ră z n e a m să folosim cuvinte ca:, ro m â n e s c , român. Pe acest fond ei au s ă p a t discret* nu după vestigii i s t o r i c e ca cele din P ia ţa Unirii, p e n t r u care au făcut aîîta zarvă, e i i a temelia S tatului Român. .

Dorim sâ ‘ sfătuim p o p u la ţia maghiară să-şi în lă ture p u tre g a - îuriîe din sînuî ei, rom ânii ş î u n ­gurii trebuind să trăiască îm p r e -

■ ună. -:;-Noi am mai spus-o, sînten» u n .

popor paşnk , nu dorini stări c c n - flictuale, ne ferim d e ele, v r e m să convieţuim în pace şi: e g a l i ­tate cu toate m inorităţile d e p e aceste .teritorii ioraâneştfc . ; '

înţelegeţi odată,, oameni b u n i , şi nu ne mai verificaţi ră b d a re a ! Inl,egeţi pînă nu este prea t î r z iu !

Scrisoare...(Urmare din pag. I)

ganl), câ avem situaţii de mun- tă deosebit de grele (In minerit este cant la fol peste tot în Iu» trie),, că am moştenit multă ne* . glijenţă şi nepăsare, efi uneori aceiaşi oameni Incompetenţi con­tinuă să ia salarii mari fără sâ facă nimic, daT sâ vedeţi reali» tăţile din România doar la m o* ' dul carlcatumj şi grotesc este .6 viziune şl o optică prin care ur­măriţi in chip deliberat crearea Unei atmosfere neprielnice ţă r ii noastre in lumea occidentală, c ir vreţi să îndepărtaţi de noi cer­curile dc afacer) Interesate, efi, proiectînd zilnic in conştiin ţa, publicului german (sau occlden- wlj imaginea unei Românii afla­te îri derivă, gat* par că s& u r­meze la rînd Iugoslaviei sau Ce* ccniei, Dv. doriţi să-i îndepăr­taţi tn chip brutal de noi, «â-1 determinaţi «â du ne a ju te toc- way tn procesul de norm alizar* pe care ,flecare rom ân ti doreşte^ Nu mă miră faptul câ aceastfi ţcoală a minciunii şl învrăjb irii naţionale (Dv, eunoaşteti bine

drepturile de care s-au bucurat }a noi şl înainte toate minorită­ţile naţionale!! a ţi deprins-o la Moscova^ făclnd parte din e c h i-1 pa care p înă n u dem ult e ra in­strum entul cel mal odloa a l po­liticii oficiale (studioul „Al. Sa­bla") şi n u ne îndoim că a ţi m în-, cat o pline foarte albă slujind cu devoţiune (în rîndul trepădu­şilor politici culturali aferenţi d ictaturii) tocmai regimul pe ţa r e acum 11 Incriminaţi, dar mă tn lrfiyfaptul că unul ca Dv., ca­re , {5oate iţi are «trămoşi M ci­m itire le C lujului, poato vorbi itşa despre români şi Istoria lor. F ap tu l că noi nu sîntem un neam â e im igranţi, ci băştinaşi, fiind Bici m ajoritari In toate epocile Istorice ţ i cu ntit mal puţin ara v en it d in sud ca argaţi, aşa cum b îlrnjaţL o dovedesc Istoria, tira- tja, trad iţiile ţ i documentele de toa te felurile. Păcat câ eţl făcut ttu d ii de Istorie, dacă nu cu­n oaşte ţi f i respectat! adevărul! B unul «iraţ ţ i laptele supt tn gccaatâ ţa ră v -ar fi obligat să n e respectaţi m ăcar ca popor şl naţiune. Filmele Dv. Vâ Incri­m inează ţ i vâ desfiinţează *in- gure^ «a om şl profesionist.

-RELAŢIILE.,(Urm are din pag. 1)

m aghiară a căpătat toate drep­tu rile cuprinse în normele eu­ropene. Deşi condiţiile învăţă- m lntului în lim ba m aternă n u ­r-o îm bunătăţit în comparaţie cu perioada dictaturii, ia r în Româ­nia, proiectele de autonomie sînt pur şi eimplu m ăturate de pe m a să .'

D ar sfera de probleme a con­tactelor la nivel înalt poate fi abordată fl din. oltă direcţie. Oare In ‘ee m ăsură s-a dovedit utilă pentru mafihiarimea din România lipsa aproape totală de contacte In decurs de cinci ani? Cum ar fi putut fi convinşi con­ducătorii români dacă. nu s-a *tat de vorbă cu el? Oare n -ar trebui să analizăm şi rădăcinile mal profunde ale rezistenţei in­flexibile a romanilor? Oare e- xagerâm dacă credem c& gîndi- rea publică rom ână de astăzi, ( închistată din cauza sentimentu­lu i multisecular de frică» nu o i suporta abordarea cu adevărat europeană din partea conducăto­

rilor săi şl a problemei m inori­tăţilor? Şi dacă este adevărat că orice om politic român ar f 1 am eninţat cu eşecul dacă a r oferi a mfnă de ajutor pentru pro­păşirea maghiarlmii de-acoîo, n-ar trebui oare să influenţăm opinia publică românească prin semne fără echivoc ale apropie­r ii prieteneşti?

Astfel, revenim la gesturile de bunăvoinţă despre care doar un glnditor foarte superficial a r pu­tea să creadă câ a r elimina, în sine, to t felul d e tensiuni. Nu astfel de paşi creează doar con­diţii prielnice pentru pregătirea soluţiilor politice reale. Dar pen­tru acestea ele sînt indispensa­bile. Şi nu numai întîlnirile d in­tre oamenii politici a u valoare de gest. Vreau să evoc m area decepţie resim ţită şi d e opoziţia dem ocrată rom ână cînd s-a. aflat că grupul de Ia Vişegrad a res­pins cererea României. De-atuncl Vişegradul ca for al colaborării politice este po sfîrşlte. Oare cît or l i costat experim entul ungar cu p riv ire la înrolarea României?

In general, cît costă un g est bine aplicat? Şi cit de m are este pierderea cînd uităm să o fa ­cem?

de V îrg il TO M U LE r

P ÎM Vh tf iu r A n 4 0 0 $ a w m fi f M f i e r

SÎMSĂTÂ - LUNI, 21 - 23 IANUARIE, PAG. 5

m

..yy ..................................................... ..........

__________ "~MTA - CU P i l

0 carte scrisă cu inimă româneascăSub-Inferljirea Casei de Editură şl T ipografie''„V iaţa.C reştină”

a Bisericii Române Unite cu Roma, Grcco-Catolică, a fost lan­sată, recent, Ia Cluj-Napoca, o ca rte datorată unuia d in tre cel mai aleşi reprezentanţi a i exilului românesc, M w j s , dr. IoanD A N , prelat papal d s onoare, profesor l a Universitatea Catolici din Buenos Aires, conducătorul Misiunii Catolice ro m ân e din Ar­gentina, erud it om cfe. ştiinţă, slujitor a l condeiului istorie şi a l u n e i. catedre , universitare de d rep t {trecut la cele veşnice în U>86, departe de iară). Este vorba despre cartea: „O TEORIE FAHKîCATA şl O PSEUDOPItOBLEMA — DIN ISTORIA TRAN­SILVANIEI —", Născut în ianuarie 1917, în Vadu-Crişului (Bi­hor), Mons. Ion Dan a tră it o vrem e în ţa ră (pinâ !n 1938; .şl, între' 1938—1S88 In exil f a fost student a i Academiei de teolo- _gie din Oradea, al Colegiului „De Propaganda F i de" şi a l Fa­cultăţii, de drep t canonic d in cadrul Universităţii d in Lateran (Roma); doctor în teologie şi drept; a iirm at şi cursurile Con­servatorului ide muzică „Santa Cecilia" din' nom a; a fost hiro­tonit ca p reo t In 1941, la Roma, ia r la 3 aprilie 1949 a fost num it paroli .al ■’com un ită ţii'e re ’co-catolice d in Buenos A kes şî profe­sor de d rep t ia Universitatea Catolică din capitala Argentinei.

?>■

Expriixftndu-şi punctul de i-e- dere 'asupra 'cărţii şi personali­tăţii autorului ei, prof, univ. dr. Mareei Ş tirb an .a ţinu t să releve, cu ocazia'. la n să rii,. următoarele:- ,,Bi scris diia afara ţării, d a r n i­meni nu simte acest lucru, căci scrie pentru oamenii ţârii sale cărora» odată cu toată ştiin ţa sa şi buna iui credinţă, le trans­mite şi un mesaj: . . . iu b ire a de neamul românesc, dragostea pen­tru toţi cei ce trăiesc, In ţa ra iul şl -3. noastră, indiferent de c re ­dinţa şî etn ia lor. Un grup de probleme urm ărite sau am intite sînt (printre a lte le ):, originea noâstrâ latină, continuitatea da- co-romanilor în spaţiul {jeografic ».l ţării noastre de azi, form area lim bii-şi a poporului român aici, la nord de D u n ă re ... Părintele Ioan Dan le şţle pe toate, ca şi cum n-ar fi tră it din 69 de ani ii săi, 48 .departe de ţara lui. \duce însă — şi aici este m are-' Îri său . m erit — drept suport a tot ceea ce susţine multe izvoa- ic străine şi o imensă bibllo- 6rafie, • străină'" ş i . ed, săsească, germană, chiar maghiară —- o- bieetlvă. In toată cartea face a-; pei nu num ai la izvoare 'şî sferî--

e ri româneşti c l m al ales şî In- tr-o covârşitoare m ăsură, la cele străine, punîndurle sau repuntn- du-le "în- circuitul contemporan' şi comentîndu-le cu d re a p ta 'ju ­decată, Pentru părintele Ioan '' Dan, Unirea d s l a 169T—l?O 0.a rom anilor transilvăneni repre­zintă o. nouă epocă in viaţa reli­g ioasă,'cu lturală, politică şi na­ţională a întregului popor român. P rin acest m are evenim ent reli­gios clin istoria românilor. Borna cucereşte şi romanizează a doua oară Dacia. Pagini frumoase, pe

, m ăsura o m u lu i/s în t dedicate e- , piscopulul . înochentie M teu. .

Îîesăvlrşirea: unităţii naţionale a . poporului român p rin Hotârîrea de. ia A ibă Iulia d in 1 Decem­brie 1918 este în concepţia părin­telui Ioan Dan nu num ai o re- îm plinire a unor, realităţi d in vechea noastră istorie şi d in - 'a -; ceea a evului mediu d in vremea * lui Mihai. Ea este, şl dorinţa

exprim ată în toată vremea dom - / niei principelui A lexandru Ioan

■Cuza ş î a regelui Carol I, ch iar m ai înain ta de u n i r e , , , Pornind

’ de la drep turile poporului ro- tnân — larg dezbătute in lucrare «— ţîn înd seama de curentele bu­ne existente In lume dar şi e- xem pleîe negative oferite d e Is­torie, părin tele Dan îşi încheie dem ersul cu o m ină întinsă cu d rag . şl un îndem n la înţelep­ciune, ^ c e a s t a înseam nă, în p rim ul rînd , recunoaşterea şi . respectarea adevărului istoric".

V orbind, cu aceeaşi ocazie a : lan sării că rţii, P r, prof. d r .I o a n : M. Bota a sublin iat că „trezirea

îa viaţa politică proprie a ro­m ânilor, g raţie Şcolii Ardelene, a dus la intensificarea prin noi m ijloace a înrobirii, asimilării, colonizării cu elemente străine â populaţiei româneşti băştinaşe şî la fabricarea acelei teorii false, pseudoproblem e, prin care se nega obligatoriu, fără nici un tem ei ştiinţific: prezenţa popu­laţiei băştinaşe şi daeo-romane după cucerirea Daciei de către

' T ra ian ş l retragerea legiunilor rom ane sub Aurelian In sudul D unării; răm asă pustie şi îă râ stăpîni, Dacia a tost ocupată in ■sec.."X de către m aghiari,, aceş­tia devenind „cu dreptul de prim ocupant*'; peste c! au venit In

- secolele 3CII—X III românii, d in sudul în nordul Dunării, «5 fi­in d bine prim iţi de ungurii s ta ­biliţi a i c i . . , -Susţinută de I, C.

i Eder, -Frânz I. Subter, Bîartin Bolla, lî. Rossîer, Hunfalvy, l. Karăcsonyi,. Luidnlch, lâ d is la u ;

- G aldi ş.a., pseudoproblema negă- ; rîi drep turilo r istorica şi natu ­

rale ale rom&ntîor asupra p ro­priului păm înt strămoşesc ş i la o v ia ţă politică în propria lor

’ ţară*, inclusiv Transilvania,- tre ­buie în lă tu rată d in convieţuirea rom ânilor cu u ngu rii. .

' Spaţiul nu ne îngăduie: să insistăm şi asupra altor aspecte c r i - ; dentiate în cuprinsul cărţii, d a r subliniem , în încheiere, m eri­tu l ÎMiturli ,,Viaţa Creştină", ai directorului acesteia, sc riito ru l- Dumitru IVÎirceav In redarea că tre public a acestei că rţi scrise . cu inim ă românească,-de o adm irabilă probitate ştiinţifici si larg - intere^ documentar pentru istoriografia românească. .

: Mi chael a BOCU

DUMINICĂ, 22 iANUARiE, ORA 18.00, ACADEMIA 0£ MUZICĂ, IN CONCERTv IS IO i€FEVR€ fGASTAlCl)

■ ■ ■■■:■ liGETI-'-' '*'iată ' un tfro pentru . a doua

oară în România invitat al C en­tre lo r' şi A lianţelor Franceze din'

jgEBueureşti, Cluj-Napoca,’ Craiova, Timişoara,

Bavid Lefevre şi Anne-.Lise Gastaldi au efectuat un ciclu de perfecţionare lâ Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris, Sînt laureaţi ai Fundaţiei Memihin, laureaţi 1994 ai Muzi- sii ds ansamblu la) concursul FNAPEC;1 obţin ,,Prix de l’He-- riinge' Musical Francais Georges Valice*, ia Forumul muzical d in Nonnandla. Au luat parte la nil-,

- nieroase festivaluri, concerte şi emisiuni radiofonice Sn Franţa, CanaJa, Germania, Spania, Mo­naco. Violoncelista Diana l.igeti

. .este o -mal veche 'cunoştinţă a

noastră. Este asistentă la Acade­m ia de Muzică „Gheorghe Di- m â“ Cluj-Najpoca, profesoară la stagiul de vară de lă ; Chaillol {Franţa^ este inv itata ' Academiei Internaţionale de muzică „Yehu- di Met\uhi.n* de la Gstaad (Elve­ţia). Concerte în Franţa, Elveţia, Germania, Italia, Spania, Unga­ria, Cehia, L aureată in num eroa­se concursuri naţionale. Pe plan internaţional, sem ifinalistă în 1990 la concursul internaţional de violoncel „M. Hostropovitch", Paris,; 1992 — Prim M are P re­m iu la concursul internaţional de violoncel de ia , Douai/Franţa, 1992 — a patra nominalizare, ia concursul in te rnaţşonal. ARD. Miinciien (Germania), în ' duo . .eu Anne-Lise Gastakii (pian).' J' : ,

r Repertoriul" serii de • duminică 22 ianuarie: Strauss — Sonată pentru violoncel şi pian; J. S. Bach ;— S onata n r .’.l pentru vi­oară şi plan; Sosţakovlci — Trio pentru vioară, violoncel şi pian.

Dcînosîene ŞpFKON

CALENDARUL SPJ8ITUAL1TÂJII SOMĂNEŞTI

E vremea nunţilor... (II)Astfel, poposind îa casa fetei, pregătie ş î tina şl a lta în ves­

m inte de sărbătoare se îndeplinea ritu l peţitului, p rin schim ­buri de salut, de vorbe d e duh presărate cu nenum ărate zicale şl proverbe, u rm înd apoi colocăriîul propria-zis, a tît d e bine. cunoscut în toata ţinuturile romaneşti. Versificată sau rostită în proză, această splendidă metaforă a căutării alesei şi n feri­cirii cu vinătoarea rituală ne aduce din tim puri Imemorabile cutume, legi, reguli ale unei sp iritualităţi care reflectă concep­ţia tradiţională a com unităţilor habitatului românesc.

In ziua credinţării m irele, însoţit de prietenii săi ţ.î <3e rude­nii, d ar m al ales de un actant cu rol deosebit în cadru l ritua­lului nupţial, „grăitorul” sau ,.svom!cul“ sosesc ia casa fetei, unde in veselie şi emoţie generală este strigată aleasa: „Vino d e la apă, d e la secere, de îa ciurgoi {izvor) că-n casa - ta te aşteaptă noro­cul.*' O trip lă disim ulare a fetei alese, p rin aducerea cînd p e rînd a unei bătrîne deghizate, a unei fetiţe sau a altei fete avea sensuri adinei. E ra în urm ă adusă fata aleasă, în straie d e săr­bătoare, cu căm aşa ţesută şi cusută în taină pentru ultim a săr­bătoare de Paşii, cu ,,?adia“, ca trin ţa aleasă ş i ţesută în război, d in linlcă şl bumbac, cu motivul simbol al soarelui; (roata cu spice), cii capul acoperit cu „ctrpa", basmaua înflorată, d in caş- mir, sau brodRtă d e m ina fetei. Ca zgarda de rnărgele la gît, eu „barsonul bani" ţsaîba p lastron ' cu nionede de argint) p e piept, purtind pieptar înflorat, d in piele de miel, lucrat la Beiuş, ta Vascău sau îa lnEy, fala etala cu modestie ®\ parte d in zestrea ei, a familiei sau d in piesele produse prin hărnicia «i.

După străvecidui ritual tinerii erau ’ logodiţi de că tre naşul ales, care îi lega alături d e cîte-o mină, cu o năfram ă, sau cu un ştergar în care se puneau cele două iriele, busuioc, f ir de grîu, tămîie,' elesnnte simbolice drep t clîezăşie a le g ă to r i i lo r .pe viaţă, a cinstei, c re d in ţi , com uniunii’ lor. Şi la* Bihor, ca pretutindeni în spaŞ iul carpatic , tinerii scJiimbau inele, d a r şi obiecte 'cu în­vestitura legăturii ş i a, afectivităţii-lor: feciorul ii dăru ia fetei o unealtă de muncă, o furcă: de tors, un scăunel de şezătoare, o suveică, o tindelcă etc,, frumos împodobită cu Incizii", if>tarsierî. sculpturi care reprezentau, semne antrojpoînorfe, solare, cosmice, creştine menite a comunica în lim bajul plastic, în metaforă p las­tică a ornam entării lemnului, infinita dragoste şi inărea Iriere- dinţarfe a fetei spiritelor benefice,! soareliii, lunii, M 'Dumnezeu ş î naturii Întregi. înţelegind deplin aceste sim boluri şt nease­m uită scrisoare de •: dragoste dăltuită în lemn, fata îi dăruia ms- sa ju l el de iubire: o năfram ă, ştergar-sau batistă aleasă lift. iă* - boi, cu „roate’*, ad k ă simbolul solar, cu Tilg-zag-uri, adică sem­nul apei sau a l,şa rpe lu i, cu „prescura", şî „crucea" adică semne creştine etc. „Citind şî descifrlnd1* u n astfel d e d â r d s logodnă am înţelege din textul plastic: „încred soarelui dragostea şî r ta ţa noastră,', fie binecuvîntală de pluvlaîitate şi de fertilitate pentru roada grîneîor' noastre, fie în paza şi binecuvîntaraa lu i Dumne­zeu*’. Poate fi o scrisoare în tre oameni mai frumoasa, m al pro­fundă? Există o a re" în textele criptice aîe antichităţii vreunui mai ales, mai p lin de sensuri decît. suMimele şi a tît de modes­tele, în aparenţă, ,obiecte de iosodnă?'1 Urmînd acestui moment solemn al schim burilor de „credinţăr;'1, .,svornicul**, ^g riia“ o ra ­ţ ia de logodnă: : 1 -. . . ' :

.„Dragii mei, oastea mea. Am venit în casa asta,' pe-ste. vai şl dealuri, p rin /sp in i şi răzoare, am însetat şi am flămsrizlt, dar sîntem omeniţi cu beutură şi m înţare. M ulţumiţi-s o ri Ş care. Hididijii trag la -Viori, c ln ta ţi,,săriţi, mai feciori..,*1 urm ata aces­te precizări de recomandări educaţionale, de bună' convieţuire.

‘ ■ . , . ,-viaria BOCŞE

TURNEU TEATRAL PESîf HOTARE. Teatrul, de S ta t’ din Turda a

sărbătorit 45 de ani de existenţă în toamna lui 1993 cu cea dinţii colaborare internaţională — este vorba despre spectacolul cu piesa de teatru „Medor“ de Roger VI- trac, în prem ieră pe ţa ră — in regia doamnei Bâatrice Ai.idry şi cu colaborarea actriţei , Joelle Bruyas-Faure am bele d in " L,yon — Franţa,. în prim ăvara anului 1894 Instituţia noastră a realizat prim ul turneu-' peste graniţe, în Grecia, cu spectacolul pentru co­pii „Seara cea mare pentru cei

mici" de Alecu Popovict, . în re­gia dlui. Marin Aurelian, cu care spectacol sperăm să plecăm în a-, ceea şi ţa ră în anul 1995. ;

Colaborarea 'Inlernaţion.iîâ a continuat, cu spectacolul vPlămî- nu!* im aginar sau Moliere într-o’ răsuflare1" d e Philippe Faure, scri­ito r şi directorul teatrului lyonez Crois-Housse, spectacol a î. cărui unic Interpret a , fost turdeanul Radu Botar, actor care a avut succes la Turda, d a r şi îa F e s t i ­valul T înăruîui Actor de ia Cos- , tineşti — 1991;

. Dei curînd un grup al coiecti- .vuiui nostru .artistic s-a .deplasat la Lyon, unde va prezenta speo- tacoîui. „Medor“ în zilele de 29 ş i . 21 Ianuarie 1995, în faţa specia-. torilor franceai — ’ m ajoritatea fiind români Sînt convins că re­prezentaţiile, g rupu le ţ d e actori, turdenî în faţa spectatorilor fra n ­cezi vor constitui un p rile j-foar­te im portan t de a i canţinua cola­borarea noastră internaţiona'ă şt de; '.3 0 ;rii versfflca, ; :

ÎVUKCE.-'V IOAN CaSiaiCEA

Viaţa culturală românească în Transilvania de tlprd-Vest(1940 - 1944)’/ ;

în cei .peste, patru-an i' în care T ransilvania de noi'd- vest s-a . aflat, ca urm are a D ictatului de la Viena din 30 august 1910, sub ocupaţia Ungariei, cărturarii-răm aşi în acest teritoriu, puţini la num ăr, s-au angajat cu m ij­loacele şl talentul lor să slujească Interesle naţionale ale populaţiei româneşti, să o aju te „să trăiască ca na- , ţie". în ju ru l ziarului „Tribuna Ardealului", singurul care a prim it aprobare dia*partea autorităţilor maghiare,; să apară pentru cei peste 1.300.000 de români, s-au gru-M', .pal scriitori, ziarişti, artişti plastici, avocaţi şi a lţi ,in ­telectuali. „Tribuna Ardealului a pornit la drum avind de la început ca program cuvintele scrise In prim ul nu- , măr din 15 septembrie 1910 de Emil Haţieganu, cel care avea să se situeze în fruntea activităţii Comunităţii N a­ţionale a romanilor din Ungaria: „Noi, nu urlm pe n i­meni, d a r ne iubim neamul mai presus de toate', fiind­că e un neam de ordine, harnic şi bun creştin". In pa­ginile ziarului intîlnim sem năturile lui Gh. V. Giurgiu, Oh. Dăncuş, Aurel Socol, Florea Mureşanu, Eugenia Mureşanu, Teodor Ciceuţ Iacob Tis, Ion Pintea, Mihai Pop, A lexandru Anca, Ion Cherejan, Dionls Fărcaşlu, Romulus Hatos, Franciso Păcurarlu, Raoul Şorban, Io ­nel Bolboacă, Valentin Raus ş l alţii. In acelaşi timp, ia B istriţa apărea gazeta „Săptămînă" sub direcţiunea preo­tului Ioan Costan, care nu a prim it aprobare pentru difuzare liberă. Mal apăreau, la CluJ./perlodicile „Viaţa' Ilustrată’', publicaţie lunară sub conducerea episcopului

Nicolae. Colan, „Cuvîntul creştin" şl „Cuvintul Ardea- lului“, toate supuse cenzurii de război, îri tin ip ee pen­tru populaţia m aghiară din această' parte a Transilva­niei, -care era m ai puţin numeroasă decît cea roir.â- ; nească,-existau 24 ziare şl rev iste ,-‘ ~l i.

; Apariţia în -„T rib u n a Ardealului" a paginii culturale „Grai ş l suflet românesc" a deschis perspectiva unor noi - ;

, in iţia tive . culturale: organizarea unor expoziţii de , artă | plastică, şezători literar-m uzicale, organizarea un o r,ed i-, turi, unde au fost tipărite cărţi de litera tu ră populară, ., creaţii literare, religioase, • de economie agrară, în lim i­tele. în care cenzura m aghiară perm itea tipărirea unor

.asemenea lucrări.Din iniţiativa prof. univ. Emil, Haţieganu şl, a lui Gh.

V. Giurgiu s-a înfiin ţat biblioteca „Tribuna Ardealu­lui", unde au apăru t în cel patru , ani Calendarul zia- ’ rului; „Tribuna" şl 11 cărţi. In editura ziarului ,„Tri- : buna Ardealului" a fost. publţcat şl voluri\ul „V ersuri, , din Transilvania Nordică", „M ărturii din Ţara Bihă- riei" de V. Vartolomeiu şl altele. EpiscopUl Nicolae Co­lan a iniţiat colecţia „Cărţile vieţii", care io decurs de p a tru ani a cuprins opt cărţi tipărite in editura Epis­copiei Ortodoxe din Gluj. De asemenea, episcopul N i­colae .Colan a publicat intr-o nouă tălm ăcire „Noul Tes- , tament'V

Cele m aî m ulte lucrări şl eu o arie tem atică m ai largă au fost tipărite ds E .R A N . ţE ditura Românească,

Ardealul Nordic), Amintim colecţia, artistlor şl scrito- rilor români din Transilvania de,N ord îngrijită i e Uaoul Şorban, cum au fost monografii ale plasiicienilor Emil C.ornea, Petre Abrudan, Teodor, Ha rşia,: Raoul .Şorban, Vi Constantinescu; lucrări muzicale de G. Şorban, Gr. Ţurcanu, Liviu Telea, N., Brelan, Teuîil Coste, Ionel Şerban. în această editură jF lorea M ureşan a tipărit „Cazania, lu i , Varlăam", „Istoria literauri.1 rpmâne”, „An*, tolpgia literaturii rom âne",. Au mal,, fost- tipărite şl, alte cărţi rom ăneştit ....|Ju insă pe ;niăsurâi cerinţe)or, a,nevoi­lo r culturale ale ,românilor. Românii nu au putut aveao .societate culturala legală, orice • m anifestare' culturală cliiar ş i, cele pentru , copii, erau .supravegheate de repre­zentanţii autorizaţi ai admi,nistraţlel' maghiare, ca şl tPre­dicile episcopiior , Nicolae Colap ş! ale • 1UÎ Tuliu HossU. „Calendarul creştinului de lege răsăriteană" pe anul 1942 a fost conf iscat, pentru,, câ a reprodus fabula Iul Grigore Al ex an dres cu „Securea şl pădurea", conside­rată „Iredentistă". în 'r în d u r i le , redactorilor’ de la „Tri­buna-A rdealului" au fost operate arestări, iă r redactorul Gh. Dăncuş a fost condamnat la închisoare pentru că a publicat Sn paginile acestui ziar poezia Iul Coşbuc „De- cebal către popor5', socotită a fl prim ejdioasă pentru „existenţa statului maghiar". Mat tîrziu a fost condam­nat şl G h,. Giurgiu.

..... ... • ,’.V '. M«H« OI*«EA

R eg lem en tări a le re la ţ i i lo r de muncă

In condiţiile actuale ale tre ­cerii la economia de piaţă fn ta ra noastră, una d in . proble­mele de maximă importanţă este cea a forţei de muncă. Această problem ă se pune cuo acuitate aparte fn sectorul privat, mai ales în ceea cc nu­mim în treprinderi mici fi mij­locii,' nu num ai în sensul' re­crutării ei, cît mai ales fn legă­tu ră cu- felul cinn privesc pa­tronii din acest- sector (de a- ceste unităţi) - angajarea în muncă şi - consecinţele ce le fi­re pentru cel angajat optica'u- nor patroni.

Angajarea forţei, dc muncă - fn România, indiferent de sec­torul în care - are . loc, se face prin contract; -v individual- ' de muncă, redactat în formă scri­să ţi cu- respectarea cerinţelor impuse de lege (estp vorba de' legislaţia muncii, ' Iii principal : de Codul' muncii), dacă se ur­măreşte ca cel angajat să 'a ibă statut de, salariat. Pentru că ne ; vom referi în ' principal la.-si­tuaţia din în treprinderile; mici ţi mijlocii, cu toate că în con­formitate cu prevederile Legii • nr. 31/1991 ele sînt .societăţi, comerciale, amintim v că Decrc- tul-lege nr.* 54/1900, în virtutea căruia s-au înfiinţat aceste, u- : nităţi, a prevăzut ia timpul po- - trivit că angajarea în muncă , fi în .aceste unităţi se face pe baza legislaţiei muncii,-

: Ce se constată cu referire la sectorul privat. mai ales în ca­drul, întreprinderilor, mici ’ şi- mijlocii în legătură cu angaja- , rea în muncă?_ Că există în • asemenea uni­

tăţi 'persoane angajate cu con -: tract^ Individual de muncă, dar că sînt foarte multe asemenea unităţi în care prestarea mim-: cii se . face,- fie în baza . unei J convenţii civile (de prestări de servicii),' fie la simpla înţele­gere cu patronul(I i), ceea ce în vorbirea de fiecare zi eşte de­numită „muncă la negru". Ci-, ne-i» avantajat şi cine-1 deza- • vantajaf în - cazul ■ neîricheierii' contractului individual de mun­că şi îri ce constau de*av:irs*n- jele? '

Sigur, avantajaţi, sînt patro­nii. pentru că în afară de re­munerarea activităţii (nu este

, vorba de salariu) şi. eventual,de alte sume de> bani, nu au obligaţia de a da ceva salaria* tului: salariatul este privat de ocrotirea legislaţiei’ muncii. A- dică, el este'cel to t a l dezavan-

- tajat. Persoana . care prestează munca în aceste unităţi, în a- fara contractului individual de muncă, nu au drepturile pe care le au salariaţii, adică: nu au vechime în muncă, cu drepturile ••pe.-; care (vechimea le aduce salariatului:; nu au nici

. un d re p t1 de asigurări sociale, în sensul că nu au drepturi la despăgubiri materiale şi: la in­demnizaţii în caz de incapaci­tate temporară de muncă, în caz de maternitate,' în caz de deces elt.î nu au drept la pen­sie. pentru perioada * cît munca a : fost prestată în afara con­tractului ' individual de muncă; nu : au dreptul: la concediu * a- niial 'deUodihnă' plătit, în con­diţiile stabilite de legislaţia. în - materie,. ' ei .rămînind la „che­remul'* patronului,' dacă : n-au stabilit ferm probţema la mo- meniul angajării; durata zilei de muncă va fi cea stabilită de patron şi ’nu cea prevăzută de legislaţia muncii etc. ■ '., Litigiile care se vor naşte în­tre cel ce prestează munca în afara existenţe'i unui contract individual de muncă şi patron nu sînt litigii, de muncă;; ci li­tig ii-de drept comun. In fine, dar nu cu pretenţia că am e- puizat toate, dezavantajele pres­tării muncii fără încheierea u - nui- contract individual de muncă, amintim că cei care prestează în atare - condiţii munca nu au carnet de muncă nu l i ' se întocmeşte - un astfel de n e t: Ia prim ă angajare, iar dacă au mai fost angajaţi, nuli se fac menţiunile necesare în carnetul: de; muncă, pentru că nu au contract individual de. muncă). ’ :

prof. univ. dr.Dumitru V. FJltOIU

% Procurorul General' al Ko- mâniei,- Vasile' .M anea Drăguliri, a declarat că- -actuala s ta re . de .■ tensiune creată în cazul caselor naţionalizate, nu poate fi depă­şită decît odată cu elaborarea de către Parlam ent a unei legi spe­

cific^. . Afirmaţia a fost făcută joi, ’ 19 ianuarie, după şedinţa eo-

. (nună de bilanţ a activităţii pe 1994 a Parchetelor judeţene- Bra­şov şi Covasna. Vasile Manea

: Drăgulin a . precizat că speră ca Legea caselor naţionalizate' ' ‘să apară cît mai curind, la fel ca fi noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală.

CUM STĂM CU ASISTENŢA MEDICALĂ?

„Cred că ne aflăm pe un drum bun# Interviu cu d-1 dr, Sabin DEMEA, directorul Spitalului Huedin $

l : ‘ -1

— fi-Ie director, cum apreci­aţi, pc baza elementelor. concre-_ . te, evoluţia stării , de - sănătate a , populaţiei din zonă? V. ■. •. — S .area de sănătate a popu- ; laţiei îri zona' arondată Spitalu­lui; Huedin â înregistrat In ulti­mii 5 ani indicatori negativi în sensu l' că natălitateă a scăzut foarte mult, iar m ortalitatea . ge­nerală a • crescut, ceea ce ; a de­termin.-1 ca sporii!-' n a tu ra l' a l1 populaţiei să fie îri scădere. Ex­plicaţia acestui- fenomen constă în faptul că populaţia diri; zona noastră- este îm bătrînită, tinerii- fiind plecaţi îri diferite centre urbane şi zone industria le! din ţară. Sperăm ca prin aplicareaI.egii 18/1990, tinerii să ■ se sta­bilească în - comunele şi satele d e : m unte' din ’ zona arondată ;spi- talului nostru. . . , i ■

- Cunosc foarte bine fiecare localitate din zonă şi am răm as plăcut im presionat să constat preocupările care au existat' în ultimii 15—20 de arii pentru cre­area linei reţele acceptabile de dispensare sub aspectul dotării şi încadrării cu personal medi*

. cal. Care este, în prezent, .situa-, ţia lor? . V - ■■

~ S tarea dispensarelor aron­date Spitalului Huedin o ap re­ciez câ • bună. âvîrid în ; vedere faptul că la m ajoritatea lor, s-au ■ executat repara ţiile necesare u- hei bune funcţionări., Iri afară de aceasta, în cursul anului 1994 a u 'f o s t reab ilita te . 4 dispensate care sîn t cuprinse în ,cadrul P ro ­gram ului, He reforină . In dome­niul sanitar. La două , din, aces­tea —• M ănâstireni ş i Beliş s-au efectuat reparaţii cap ita le ,, iar la celelalte două — Poieni şi Ciucea ^ - . modernizarea, s-a exf'ins şi m ai mult; în sensul că s-a realizat. încălz irea . centrală, prin constru irea-de centrale pro­prii, autom atizate, pe . bază de ;combustibil lichid. V ;- P rin g rija prim ăriilor ■ comu-

; nale, la toate dispensarele- s-au : as igura t din - tim p combustibilul

necesar precum şi m aterialele de- în tre ţin e re ,-aşa că activita­tea se- poate desfăşura, din a- re s t punyt de- vedere, în condi­ţii foarte bune. Iri afară de co­munele Rîşcă- ş i ' Săcuieu, cele­

ila l te au. cîte doi 'rhediei, dar» şi >? pentru ele au fost® scoase la con­

curs posturile vacante. O proble­mă m ai deosebită la această orăo constituie lipsa medicilor sto­matologi - pentru - dispensarele comunale. Sperăm să - rezolvăm această; situaţie; prin noile-.pro­moţii dej m edici stomatologi. , - •

— Cuni apreciaţi, domnule di-

rector, Program ul do reformă in iţiat de M inisterul • Sănătăţii? '

— Acest program, început . în6 judeţe, se pare că îşi dove* deşte eficacitatea.' Din informa* ţiile pe care le 'avem putem con­cluziona. că asistenţa medicală a in tra t pe un făgaş bun, atît pen­tru bolnavi cît. şi pentru medici: bolnăvii sînt măi bine îngrijiţi, ia r medicii m ult m ai bine plă­tiţi, în funcţie de cantitatea şî calitatea prestaţiilor medicale.

P rir i, această reabilitare a dis­pensarelor medicale, prin dotări­le care s-au făcut şi se vor mai face cu electrocardiograf, apara­tură* de laborator; aparate pen­tru sterilizat etc., asigurarea cil mobilierul necesar pentru a p a r- ,

. tam er.tele medicilor, credem că m ăsurile de prevenire a îmbol* năvirilor, cît şi asistenţa medi­cală prim ară, prin aşa-zisul me­dic de familie de la dispensarul medical.- va cunoaşte o îmbună­tăţire, evidenţă.

Dordsc să vă spun, în înche­iere, că pe lingă Spitalul oră- ’şenesc’ Huedin a luat fiinţă uri cabinet de PLENING familial, unde avem uri medic specialist de medicină generală şi o asis­tentă 'de obstetrică-ginccologie, care lucrează sUb îndrum area medictilui-şef de secţie de' obşte-- trică-gmecologie.‘ Acest cabinet ă in tra t în funcţiune îri anul 1994, acordîndu-i-se; . spaţiul adecvat,' instrum entarul şi materialele'1 ne­cesare! Avînd- în vedere condi­ţiile create p rin ’ baza' m aterială; şi personalul de specialitate,: credem câ asistenţa m edicală pe term en lung va suferi o îmbu­nătăţire evidentă după votarea Legii; asigurărilor sociale pentru

: -sănătate. “ ■ .:

Ion g o ia

Dacă acum cîţivă ani, instala­rea unui post' telefonio era o •* m ăre problerfiă , chiar şi într-o localitate , mai mică, iată că du- • pă Revoluţia din '•> decembrie1989, tot mai multe familii in tră • în, lumea civilizaţiei; C h ia r; dacă ' nu au fost satisfăcute toate ce­rerile, în anul 1994 această m are acţiune a făcut paşi im portanţi şi ’în oraşul G herla.-N u ştim ' e- xact num ărul cererilor depuse în anii anteriori evenimentelor de la sfîrşitu l-anulu i 1989, însă cunoaştem realizările din ulti­ma perioadă. " • '

Asa cum ne-a spus - domnul A lexandru: Cîmpeanu, şeful sec- <• tiel diri G herla ă „Romtelecom1' Cluj, în cursul anului trecut în urbea de pe Someş num ărul â- bonaţilor la telefon a crescut cu 400 Cei 16 liniori din localitate

ău lucrat foarte bine, reuşind să . execute lucrări de , -calitate;'î şi; măi ales, în tr-un timp scurt. JS-a_ acţionat; în zonâ; cartierului MR1' în ' vecinătatea : societăţilor co­merciale; cu 'profil industrial, dar nu s-a neglijat .nici noul cartier

TELEFONUL CÎSTIGÂ TEREN SI LA GHERLA

Intre: iipe'1.„".unde,; la începutul acestui an, mulţi locatari vor be­neficia de serviciile Romteleco- muliii. Adevărul este că se lu - ; crează . în condiţii - grele, frigul şi capriciile vremii fiind factori decisivi în ritm ul lucrărilor. - .

Oricum, liniorii gherlenî vor face pe m ulţi cetăţeni fericiţi

prin operativitatea introducerii , telefonului în apartam entele - lor.

Dacă pînă acum locatarii blbcu- ‘ rilor au fost pur_ şi sim plu frus­

traţi de binefacerile acestui, sis­tem- do., comunicaţie, în acest an ei vor avea prioritate în execu­tarea lucrărilor. Vor fi legate noi zone ale oraşului, satisfăcînd ce­rerile cetăţenilor ca re . urmează

■pe tabelele întocmite în ; preala-, bl!/. Mai m ult că sigur, situaţia din

acest an va depăşi num ărul noi­lor. abonaţi din anul 1991. Asta

; înseamnă că tot mai m ulţi gher* leril vor avea ocazia să . ridice pentru prim a oară receptorul a- paratului, semn a l in trării în. Iu-, mea civilizaţiei. Mai - bine mai tîrziu decît niciodată!

s SZEKELV Cs.iba

Ne aflăm intr;un- „anotimp" care favorizează num eroase a- faceri dubioase. Dorinţa de îm­bogăţire, naivitatea multora permit unor escroci să pună la cale afaceri ilegale de mari proporţii. Fenomenul infracţio­nal este tot mai complex şi m af diversificat. Abordarea a- ceituia nu este simplă. Cazu­rile sînt numeroase. Un ase­menea caz ne-a fost prezentat de d-1 procuror Nicolae Rusu, şeful Secţiei de urm ărire pe­nală din cadrul Parchetului de pe lingă Tribunalul judeţean Cluj.

In cursul lunilor m artie — aprilie 1993, un grup, în urma unei înţelegeri prealabile, a în ­fiinţat o societate com ercială' fictivă; denum ită S.C. „|m port- export Rolux“ S.R.L., în care scop au confecţionat şi folosit ştampile false pentru a da Im ­presia că actele provin de la instituţii de sta t cum sînt: No­tariatul de stat, Banca de co- merţ şl industrie, Judecătoria Cluj şl Oficiul registrului de comerţ Cluj, Cu actele întoc­mite In fals au obţinut de la

Credit-Banc, sucursala jude­ţeană Cluj, un. carnet cu lim i­tă de sumă, cu un sold iniţial de 35.000 lei. Documentele de mai sus au fost faSificate. Dis­

ponibilul la bancă din carnetul C.E.C. a permis inducerea în eroare a unor agenţi econo­mici, cu capital, de stat şi p r i­vat, obţinînd mari cantităţi de

Parchetul de po lîngă Tribu­nalul judeţean Cluj. Au fost trim işi în judecată.

Inculpatul Tcekirlan Artour Mihai este originar din repu­blica Moldova, fiind student în anul II la Facultatea de Bio­logic şi prieten cu o . altă in­culpată, Bouria Svetlana, de asemenea originară din repu-

„colaborator" cu care, între a l­te discuţii, au abordat şi pro­blema- unui îm prum ut de bani. îm prum utul s-a perfectat. Tce­kirlan A rtour Mihai şi Bouria Svetlana au obtinut un îm pru­mut de 150.000 lei, oferind în garanţie un aparat video, pînă la ram bursarea Împrumutului. In perioada februarie — mai.

m ărfuri, care ulterior au fost îm părţite Intre inculpaţi.

După descoperirea ’ acestor fapte de către Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, la do­miciliul unui inculpat s-au gă­sit documente, ştampile false şio parte însemnată din bunuri­le dobtndite prin înşelăciune fn dauna aratului publio şi privat.

Inculpaţii ou fost cercetaţi pentru faptele comise de către

blica Moldova, studentă in a- nul întîi la Facultatea' de Drept din CIuj-Napoca.. Inculpatul Tcekirlan s-a cunoscut „ cu un alt inculpat, în anul 1992 în republica Moldova, apoi s-au rcîntîlnit în CIuj-Napoca.

în cursul lunii decembrie 1903, inculpatul Tcekirlan Ar­tour Mihai, fiind însoţit de in­culpata Bouria Svetlana, l-au întîln it în zona centrală a m u­nicipiului Cluj-Napoca pe un

inculpaţii s-au mai întîlnit, îm­prejurări în care au discutat modalităţile de realizare a u- nor venituri suplim entare prin^ desfăşurarea unor activităţi lu­crative ocazionale, sau prin realizări de venituri pe căi ili­cite. La sfîrşitul lunii mai, cei doi am intiţi au solicitat spri­

j i n pentru derularea u n e i . afa­ceri ilicite cu zahăr, din care urmau să beneficieze de o Ju­

m ătate de milion lei prin în­scrisuri oficiale contrafăcute.' Iri dispoziţia de plată din 1

iunie 1991 se atestă p la ta anti­cipată de, către firm a S.C. „Proscim" S.R.L. a sumei de 13.574.100 Iei în contul nr. 4072047142 de la Banca Comer­cială Română, sucursala jude­ţeană C lu j,‘către S.C, „Lamur“ S.A. Tg Mureş — cont 402728, aflat la Banca . Agricolă S.A- Tg. Mureş, reprezentînd contra­valoarea cantităţii de 15 tone de zahăr. •

Inculpatul TiS.M., fiind pa­tron al firmei S.C. „Polux“ SUL Aghireş-Fabrici, judeţul-' Cluj, cunoştea , contul furnizorului S.C, '„Lamur" S.A. Tg. Mureş, precum şi procedeul sus-men* ţionat de p la tă ' anticipată a produselor între agenţi econo­mici, în sensul că livrarea m ăr­furilor se face pe bază de dis­poziţie de plată emisă de bene­ficiar, furnizorul nelivrînd m ar­fa decît după intrarea în con­tu l său a contravalorii acesteia (va urma).

foit RUS

«■Jiir*-.-

,LA ARTA CULINARĂ":

Potrivit hotărîrii. 148 din 15 decembrie 1995 a Consl- iiului local Cluj-Napoca, au fost m ajorate chiriile pen­tru spaţiile, cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă. Magazinele alim entare plătesc cite 5.000, respectiv 4.000 (în funcţie de zonă) pe mp, lunar. Dependinţele sînt ta--,

.rifa te cu 2.000, respectiv 1.600 lei mp. Magazinele de- I ’iegume fructe plătesc 4.000 lei, respectiv 3.200 lei mp

iunar, magazinele specializate în produse lactate, mă­celării . — cîte 2.000, respectiv 1.600 lei mp etc., etc. S.C. „Arta C ulinară11 cuprinde 100 de unităţi (restau­rante şi gospodine) pentru care plăteşte următoarele su­me: restaurante, baruri, club discotecă — 15.000, res­pectiv 12.000 lei mp, lunar, grădini de vară în sezon— 3.000, respectiv 4.000 *lei mp lunar, cofetării; pati­serii, gospodine, plăcintării, restaurante-pensiune — 3.000, respectiv 2.400 lei m p lunar, bufete, birturi şi bodegi

10.000, respectiv 8.000 de lei mp, lunar, localuri spe­cializate în jocuri de noroc, inclusiv loto-prono — 20.000, respectiv 16.000 lei mp lunar. '

După ce a lua t cunoştinţă de noile preţuri ale chi­riei, echipa m anagerială a societăţii compusă, din Cor­nel Vaida, Aurel Dan şi Dorel Fiiip a apreciat, Jn co­mun, că în atari condiţii nu vor reuşi să lucreze în pro-

. fit. Mai cu seam ă că în anul 1994 societatea a încheiat bilanţul cu un profit la lim ita minimă: 60 de milioane de lei, l a - 100 de unităţi, ^

LOCATARII REFUZA SA-ŞI PLĂTEASCĂ TAXA DE LOCAŢIE r

S.C. ..Arta Culinară" a dat in locaţie, în baza H.G. 1228 d in . 1990, 39 de unităţi. Contractele de locaţie, în­cheiate pentru tre i ani de zile, au fost prelungite pen-

.tru 1994. Acum, locatarii aflaţi în spaţiile RAAIFL sau în spaţiile proprii ale unităţii, care şi-au înfiinţat SRL-

uri, refuză să plătească taxa de locaţie'. Mal mult, cel ce au societăţile proprii:. în -spaţiul . RAAIFL încearcă (au şi r e u ş it . unii) să încheie contracte ■ directe cu P ri­m ăria Cluj-Napoca, dar continuă să utilizeze dotările ' societăţii A rta Culinară, pe gratis, t a m întrebat pe cel

•din conducere de ce în 1990 nu s-a. făcut licitaţie des­chisă pentru locaţie.' Preferinţa pentru oamenii proprii, • afirm ă echipa managerială, s-a datorat faptului că H.G. 1228, la a r t . '26, alin. 1, prevede că licitaţia nu este obli­gatorie şi s-a dorit să se realizeze- „protecţie socială". Actim societatea are numeroase prcfcese la judecătoria

’ locală şi recursuri la Tribunalul-Judeţean cu-cei pe ca­re i-au „protejat social" în 1990. ‘

_ CHIRIA SE PLĂTEŞTE DIN ADAOSUL COMERCIAL’ ’ r ..

M edia adaosului comercial, practicat de unităţile „Ar­tei Culinare" este de 35 la sută, o medie superioară adaosului comercial ,1a desfacerea cu amănuntul, cau­za tă de cheltuielile ţnai m ari cu prepararea, m enţine­rea la cald sau la rece, personalul de servire la mese. R estaurantul „Metropol", aparţinător societăţii, are un adaos comercial de 41 la su tă .'In situaţia în care plă­tesc chiria după noile tarife, lu n a r vor trebui să aloce chiriei sum a de, 3.336.000 lei. Or, o asem enea,sum ă se scoate d in adaosul comercial, în , eventualitatea în care V înzările sîn t mari. Dar, în general vorbind, vînzările au scăzut (anul 1994 a fast m ult mal slab decît 1993) şl este pu ţin probabil ca ele să se redreseze, avînd în vedere sta rea generală de sărăcie a populaţiei. In corne- , cinţă, dacă cresc chiriile, creşte şl adaosul comercial şl scad vînzările. ■

In această , s itu a ţie (d a tă ) echipe m anageriale anali­zează tre i posibilităţi: contracte cu Prim ăria, cu In­dexare, d in şase în şase lun i,-pe o d u ra tă -d e ‘Cinei ani,

'lic itaţii conform H.G. 140, cu participarea proprietaru­lui de spaţiu pentru chirie şl a societăţii pentru, loca­ţie sau încasarea, de" despăgubiri de la cel ce in tră în spaţiul Artei Culinare.

, SINDICATUL VREA SA FACĂ UN PROTEST'DL Ioan Marc, lider sindical în societate şl m em bru

în Biroul Executiv al Federaţiei S indicatelor L ibere din Comerţ (afiliată la CNSLR — Frăţia) a mai trecut p rin- tr-o încercare p ridnu iţă de majorarea, chiriilor în 1992,' cînd .s-a confruntat cu Prefectura Cluj pen tru hotărî- rea 72 din octombrie 1992 a . Consiliului Judeţean. In această săptămînă, In restaurante, şi gospodine se des­făşoară o campanie de strîngere de sem nături pen tru un protest comun a l celor .600 de salariaţi de Ia -„A rta Culinară". In nota de protest se rrtenţiorieaza: „Aplica­rea hotărîrii 148 are drep t consecinţă diminuarea pro­tecţiei sociale a . m em brilor noştri de. sindicat (salariila vor scădea sub nivelul minim, va creşte num ărul şo­merilor. ş i vor fi falimentafe societăţile); Se va înre­gistra o influenţă negativă asupra consumatorilor' c a re ' trăiesc, în m ajoritatea lor, d in salarii şi care nu-şi vor perm ite să intre în restaurante.. Membrii de sindicat, cu o vechime în alim entaţia publică de 15—25 de ani n u dispun de o a doua calificare. S-a creat o astfel de stare conflictuală în întreaga reţea de alimentaţie,- încît personalul unităţilor vrea să iasă în stradă". Sindica­tele nu pot înţelege care sîn t argumentele pentru care P rim ăria a m ajorat nivelul chiriilor ajuţigînd la p re ţu ri exagerate, opinînd că trebuia făcută o analiză economl- co-financiară a societăţii. Creşterea chiriilor d e la 7 lei , mp lunar, cît era în 1990, la nivelele actuale a creat ne­m ulţum iri acute. L a rîndul său, consiliul local poate motiva că iniţiativa aparţine Parlam entului (implicit G u. vernului) care a adoptat Legea 27 din 1994 care stabi­leşte taxele pentru spaţiile publice!. In orice caz, solu­ţia m ajorării chiriei pen tru a se Incasa bani pen tru bugetul local sau central nu este nouă. Se uită, Insă, că această sursă de venituri se repercutează asupra so­cietăţilor (care îşi diminuează profitul) şl asupra con­sumatorilor, ce plătesc, mai m ult.: '

-■! Ispitefetranzitiei

PESTE ŞAPTE MILIOANE IMPOZIT. PE CLĂDIRI

S.C. Metex Turda* apreciată ca fiind o societate competitivă în municipiul Turda, este com­pusă dintr-o reţea de-magazine:12 în adm inistrare directă, 35 — în locaţie de gestiune» 13 închi­riate. Dintre acestca, 17 unităţi funcţionează jn spaţiile RATA- CFL (similară RAAIFL Cluj), ia r două sînt ale societăţii „Co- v ra l“. ,

— Care este efectul H.G. 500, asupra capitalului social? In tre- ' barea i-am pus-o d-nei ec. Vic­

toria B 'rşa , managerul societă­ţii (profilate pe comerţul cu bu­nuri nealirnentare).; -

— Ne-au crescut amortizările : de la trei miloane lei l a . . . 23 milioane pe lună, ia r impozitul

pe clădiri a crescut de la 900.000 de lei Pe lună la 7.100.000. Ca" să rezistăm trebuie să vindem 225 de milioane Pe lună, o r noi de ab ia vindem 100 de m ilioa­ne. :

— Ce plan de afaceri v-aţî fă-, cut? , Ce profit estimaţi să obţl-' neţi ?

— Nu m ai estimez nimic, n u . mă mai gîndesc Ia profit. .

— Furnizorii dvs. intenţionea­ză să modifice preţurile?

— Din nefericire, da. Am p ri­mit notificări de la m ajoritatea. Cei mai decenţi notifică o crcş-- tere de 10—30 la sutâ, dar avem şi creşteri de pînă la 50 la su- tăi- M ărfurile nici acum nu se prea trec din cauză că lumea: nu dispune de bani.

CLUJENII ŞI-AU DEPUS BANII LA BĂNCI, JOCURI DE NOROC

. ŞI CJ3C. •

Unul dintre absolvenţii Facul­tăţii de Ştiinţe Economice, pro­

moţia 1994, a realizat pen tru lu­crarea de diplomă un chestionar, referitor, . între altele, Ia modul în care valorifică -economiile bă­neşti ~ concitadinii noştri. Ches­tionarul a fost aplicat urnii eşan­tion de 603 persoane în tre 18 şi 60 de ani, alese întîm plător. La întrebarea „Ce aţi făcut cu ba­n ii dumneavoastră?" au fost ob­ţinute urm ătoarele răspunsuri: Am depus banii la CEC — 19,25- la sută; Am depus banii la ban- . câ — 26,54 la su tă ; Am p â r t ie i- : pa t la jocuri de noroc — 25,79 la sută; Am cum părat .acţiuni — 11,58 la sută; Am - investit; în FMOA — 5,98 Ia sută; A lte in­vestiţii — 10,84 la sută. In ceea

• ce priveşte preferin ţa pentru a- num ite bănci, aceasta se prezin­tă : astfel: pe locul I — Dacia Felix (30,06 la sută), urm ată de Post Banc (28 la sută). Pe locu­rile urm ătoare se află Banca A- gricolă (11,88 la sutâ), Banca Transilvania (3,49 la sută), BRCE

şl BRD — tot cu 3,39' la sută, Banc Coop şl C redit. Bank.

m ite condiţii, concurenţa duce, la apariţia de noi outsideri.

Ouţsider. Concept care exprim ă neşansa de. a nu cîştiga. Situaţia

; este specifică agenţilor ckre nu fac parte din -uniunile monopo­liste existente într-o ram ură eco­nomică,- d a r care, prin obiecti­vul de activitate pe care îl des-, făşoară, devin, concurenţi? i aces­tora. Deoarece în general supe^- rioritatea este de partea m ono-: ■ polurilor, . acestea, prin acţiuni ţoncertate, reuşesc să-î ruineze, pe outsideri sau să-i ameninţe cu ruinarea. Scopul acestor acţiuni este de a-i determină pe agenţii economici aflaţi în poziţie de ouţsider să se alăture monopo­lurilor. In acelaşi timp, în anu-

VALOAREA C E RTIFIC A TELOIÎ ÎNCEPE SA SCADA i

După Ce, sîmbătă trecută, d-nil NV Văcăroiu şi I, Zelenco an a - nun ţa t reluarea formulei un om -— un r certificat — o în treprin­dere — acceptînd, Implicit va­loarea de 875.000 de Iei pentru un carnet ira certificate de pro­prietate — preţul acestora po ; p iaţa neagră a început sa scadă. In această săptăm înă, comercian­ţii de Certificate din P iaţa Mi- hni Viteazul negociau preţu l unuj carnet cu certificate de proprie­tate între 40 şi 60.000 de iei, dar se vînduseră ţ i cu 30—35 do m ii de iei. ': , 1

•KT?'-'-- se

i ■ i-ifRre petrolieră din România. Con­sorţiul: am erican' -ce .acţionează în sectorul petrolier, „Amoco Corporation" a i anunţat că va pune Ia punct în cursul aces­tui an prim ul său puţ de fo­rare din România, informează

. Reuter. Michael Adams, m ana­gerul companiei „Amoco Ro- m ania Petroleum", a declarat că în urm a studiilor de fezabl-

' litate s-a constatat că posibi­litatea identificării de -noi re­zerve de petrol este de 10 la sută, fiind posibil- că exploa­tare^" să înceapă din Iunie. în 1992, ■ AmocO a' cîştigat p liei- , taţie pentru 750 kmp In Car- paţii de curbură. In cadrul în-, ţelegeril cu „Rompetrol" SA,

: Amoco deţine drepturile de exploatare pe O perioadă de cinci ani, cu opţiunea de a se , m ări această perioadă la 20 de, ani, dacă se va ajunge Ia un acord comercial convenabil am ­belor părţi. Producţia obţinu­tă va fl îm părţită cu statu l ro­m ân. „Detaliile divizării pro--

- ducţlel cu statu l rom ân sîn t confidenţiale" a afirm at dl. A*

-1995 - ANUL : i -CONTABILITĂŢII

Noul sistem contabil va fl introdus în a-doua jum ătate a anului 1995, în continuarea re­formei finânciar-contabile în­cepută în a n u l ' 1994 prin im­plementarea planului general de conturi. „Anul 1995 va fi anul contabilităţii de gestiune, ce va determina creşterea efi­cienţei activităţii manageriale", a declarat d-na M aria Mano­lescu, director a l Direcţiei de contabilitate din cadrul Minis­terului Finanţelor.; Sursa cita­tă a afirm at că în atenţia Mi-

■ nisterulul F inanţelor se află ■planul, de consolidare a. contu-

.'iHlor conform standardelor In­te rna ţiona le , reforma sistemului0 de : contabilitate a instituţiilor■ publice, al societăţilor de asi­

gurare şi al societăţilor ban­care. , .

AMOCO - PRIMA __ EXPLOATARE PETROLIERA

ÎN ROMÂNIA„Amoco" va dem ara în cursul

acestui an prim a sa exploata­

dams, adăugind că Amoco se aşteaptă : Ia un cost de 25: de

* milioane- de dolari p en tru pu­nerea la punct; au insta laţh lpr de rforare. Din aceeaşi sursă am reţinut c ă : Amoco . intenţio­nează să. investească în tr-o : re­ţea do staţii de benzină în Ro­m ânia (România are, potrivit unor studii guvernamentale, n e - ’

’ vo ie1 de -1.500 de Staţii -de ben- -zină). ' - : - - ;;

B C R. OPEREÂtĂ CU CÂRTI DE CREDIT VISA ;

Banca Comerciala (BCR) a devenit, la 9 ianuarie, prim a bancă ; operaţională din Roipâ- n ia cu t^fţiifde cred iţ/V isa In­ternational. „Pjrima tranzacţie a fost: făcută vpe data de: 9 ja* nuarie, 4â lio te i„C ap ito l" , din Bucureşti, de un grec care “a p lă tit cheltuielile făcute cu o carte de credit" a declarat dl. Ioari M atei,/ directorul ■ Direc- t>ei de Decontări Externe ale BCR, La început vor fi accep­ta te doar decontări ale comer­cianţilor rom âni' c a re ' acceptă p la ta ,cu: cărţi de credit,îurm înd ca din luna iunie BCR să poa­tă emite prim a carte de plată

■ internaţională , de afaceri în .valu tă : pentru persoane fizice şl Juridice române; DI, Ioan Matei a spus: „Spre slirşltul

anului 1995, sperăm să -putem • emite prim a carte de plată în moneda naţională. Apeasta pre--

. supune ca persoanele care so­licită aceste cărţi de plată să aibă un depbzit bancar de pes­te 300.000—500.000 Iei, să aibă- venituri sigure, o bună repa- ta ţie“> . Pentru procesarea în . România a că r|iIo r- de credit Visa International a !fo‘st crea­tă- societatea ROMCARD, cU participarea -a cinci bănci co- •

merciale. Visa International este un club-form at din 22.000 » de bănci din toată lumea, ca- • re tranzacţionează cu aceste

, cărţi de plată. In lume sînt- a-- proxim ativ 377; milioane cărţi- . de credit VISA, cu 11 milioa­

ne com ercianţi care acceptă-a»4 ceasta fortţiă, de plaţă(, . ja r zil- " nlc sîn t ăproxim ativ '-I^'; mili­

oane :jtranzacţilş — -a şusţlhutu : . Radu pfrreja,,' d i r e c t u l e-

Keciitiv pentru România şi Eu­ropa Răsăriteană al Visa In ter-

. naţional.: t : . . i . - - i >

SEISM LA BURlSELE i - JAPONEZE

A ctivităţile de .afaceri au fost sşrios perturbate de cutrem u­ru l care a avut loo luni în Ja ­ponia, •transm ită/R euter. Bursa <3in (Dsaka şl-a 'anu la t majori-.

. tatea operaţiunilor pentru bur»‘ sa de m ărfuri — două din Ko­be, una d in ; Osaka şi una din

■ '«Kansai jşî-aOr în tre rup t de ase*; menea operaţiunile, iar preţu­

rile au căzut ■ d rastic . la bursa din Tokio, datorită num ărului redus de, investitori. Indicele Nikkei a încheiat ziua de m arţi cu 89.85 puncte mal puţin, la -19.241,32-puncte,, ia r dolarul a cîştigat în~ raport cu yenul, a-

' jungind la 99,27 yeni dolar, fa­ţă de 98,5 înainte de cutrem ur, ca urm are a perspectivei Im­pactului negativ a l seismului asupra economiei nipone. Linii­le comerciale către portul Kobe ău fost-deviate, două rafinării au fost închise, iar firm ele F u­jitsu ,; Mitsubishi, Daihatsu şi oţelărla din Kobe au suspen­dat activitatea la o parte din fab ric i.^ In ansamblu, însă, e-

•~fconomiştil manifestă optimism,■ considerînd că n ir vor exista- problem e , pe termen mediu şl■ lung - şi că distrugerile produse de -seism contează mai. puţin de unu la sută din PIB. Ma­joritatea; experţilor niponi a*

• preciază că reconstrucţia intra-* structurilor afectate va ,necesi­

t a q cheltuială de cca o m ie de .m iliarde yeni (10,2'mlllarde do- lari) în. cursul urm ătoarelor 2-^

; 6 luni. "j .

, " Pagină realizată da IVL SANGEORZABt

ADfcVAKOL Ofc CLUJ iiMurtiA L.wi'ii, 21 - 23 IANUARIE, PAG. |

P ......■ r 7 -----------------------” : ~ "SPORTbasa-:;-; , > ^ -------- " ' r,n'"m " • r‘“ -------“ ■*— ......------------- --------— J i i i

Actualitatea fotbalistica: PREGĂTIRILE PENTRU RETUR

Unirea Dej-mai unită ca niciodată. | Săptăm îna trecută Unirea Dej a luat startul

. pregătirilor pentru retur. Unirea porneşte de pe locul 15, situaţie dezbătută, la obiect, de antre­norul Nicolae Manea cu prilejul şedinţei de ana­liză, prezenţi fiind pe lîrigă jucători, oficialităţi a le clubului,. Olimpiu Pali, preşedintele secţiei,Bogdan Adrian, organizatorul de competiţii, fiind puse pe tapet problemele ce trebuie rezolvate pîna la începerea returului. Cu recunoscutul său umor,

• profesorul Manea a urat tuturor celor prezenţi „la mulţi ani", iar jucătorilor „sănătate — ca aveţi nevoie — şi un retur cu cit mai puţine ac­cidentări"; . " -

Analiza antrenorului Nicolae Manea s-a oprit asupra comportării din turul ce ia însemnat^ d e - .. butul echipei Unirea Dej pe scena diviziei A, spunînd că „a fost un tur de campionat din care

■ am învăţat multe lucruri, dar ne aşteaptă Urt re tu r greu, în care vom încerca-să scăpăm de lo- , cui 15, m ult inferior valorii echipei". N. Manea ■ a mers mai departe spunînd că prezenţa Unirii !n primul „sfert", al clasamentului nu ar fi con- - stitu it o surpriză. Deocamdată însă, Unirea ră- . mîne, cel puţin pînă la primul meci din retur, v pe locul ocupat la sfîrşitul anului. Un loc care . aşa cum spunem, dacă nu a fost mai bun, putea

, să fie şi mai rău. Au intervenit însă cele două victorii din ultimele etape, care, chiar dacă nu au săltat spectaculos echipa în clasament, au avut un efect benefic asupra moralului jucătorilor şi asupra zestrei de puncte.. Pînă la ora actuală noutăţile din lot se numesc Dosari, venit de la Avîntul Reghin şi Paul Mi- - hai. Lista de transferuri rămîne însă deschisă,’ e- veritualele noutăţi urm înd a le consemna pe ■ parcurs. Dispunînd; de un lot destul de numeros de jucă to r (30), antrenorul N. Manea va avea o sarcină dificilă de a-i alege şi păstra pe cei care li consideră necesari. „Pornim de la zero", spu­nea profesorul Manea cu gtndul la definitivarea lotului. Există şi unele disponibilităţi, pe _ lingă y mai vechea accidentare a lui F. Manea; adăugîn- du-se/şi unele problem e medicale ale lui Nae, Bo- tiş şi Fărcaş. Cam a tît de la Dej, dar nu vom , încheia înainte de a vă reţine atenţia cu un scurt dialog purta t cu antrenorul Nicolae Manea: ^

— Stim ate domnule N. Manea, au circulat/Şi mâi circulă , nişte zvonuri (consemnate chiar de , Gazeta Sporturilor) cum că 'n u ar f r exclusă pre­zenta dumneavoastră pe banca/tehnică ă echipei Rapid Bucureşti. Şi to t ziarul amintit notează şi

~nehotărîrea dumneavoastră între căldura Deju­lui şi agitaţia Giuleştiului. Ce este şi ce nu ade­vărat din toate acestea? - .

— Nu âş vrea să discutăm prea mult pe mar­ginea acestui subiect. Dar pentru* că lucrurile, tre­buie lămurite, menţionez că eu sînt la Dej în Ur­ma unui contract semnat şi care expiră în 1996..' Dorinţa mea este să respect acest contract.

— Cum pregătiţi returul? ^ '■_ , — După vizitele medicale va urma o perioadă d e antrenam ente In localitate. Pe 23 ianuarie vom pleca în cantonament la ■ Sovâta. în 'priv in ţa me­

ciurilor din retur cred că ii semnificativ dacă vă voi spune că pregătim _cu aceeaşi seriozitate toate meciurile. Ne vom pregăti la fel şi atunci cînd o vom primi pe Poli Timişoara şi atunci cînd ne va vizita Phoenix Baia-Mare. Dispunem de altfel de cîţiva jucători valoroşi care a r putea evolua cu succes şi în Diyizia Naţională.

La sfîrşitul anului trecut găzduiam în pagi­nile „Adevărului de Cluj" opinia jucătorului Flo­rin Manea despre tatăl său, antrenorul Nicolae Monea. Astăzi vom proceda invers. Deci, ce pă­rere are tatăl despre fiu?V— Eu îl tratez pe Florin ca şi oricare alt ju ­

cător. E un tînăr de perspectivă, cu m ari speran­ţe de a urca pe scara afirm ării.

Vă mulţumesc şi vă doresc succes)

M ihai IIOSSU

Olimpia Gherla se grăbeşteŞ-au cam grăbit fotbaliştii de la Olimpia Gher­

la. La sfîrşitul săptăm înii trecute cînd am intrat pe poarta stadionului de la marginea parcului, lotul de jucători se afla deja la o . . . miuţă. Şi asta,, în cea de a treia zi a pregătirilorl După obişnuita vizită medicală efectuată la Spitalul din localitate,. jucătorii au ieşit pe gazonul . . . alb. Chiar dacă a fost zăpadă de 10 cm, formaţia gherleană s-a simţit foarte bine, cei mai mulţi componenţi arătînd o bună formă sportivă.

Graba mare, cu care au declanşat pregătirile de iarnă îşi are explicaţia în obiectivul propus de echipă în acest an. Olimpia este fruntaşa campio­natului Diviziei C şi nimeni nu-şi ascunde sco­pul ■ returului: cîştigarea campionatului şi pro­movarea în Divizia Bl Pentru aceasta, tot lotul de jucători depune interes m ajor încă din start. După, cum ne spunea antrenorul Dorel M ureşan,- în prezent se află în pregătiri 17 jucători, de, fapt lotul, cu care â evoluat echipa de-a lungul toam ­nei: Nădâban şi Balla —v portari, Varga, Velţan, Moldovan, Muza şi Urian — fundaşi, Felfaluşi,' Mikloş, CorUjan, Oancet şi Aştilean — m ijlo­caşi, Mladin, jim an, Bar, Mişca şi A lexa — îna­intaşi. Ultimul a revenit de la Victoria Some- şeni. Despre noutăţi, Vom inform a cititorii în numerele urm ătoare ale ziarului, deocam dată se poartă doar tratative. A tîta am reţinu t din dis­cuţia purtată cu tehnicianul gherlean, că lotul va fi întărit în retur.

După perioada de pregătire fizică din parcul oraşului — cu cîte şase antrenam ente săptăm î- nale — lotul va in tra în tr-un cantonament de 10 zile în staţiunea Sovata^ unde va începe şi şirul partidelor de verificare. -

A ntrenorul Dorel Mureşan ne-a 'm ai rugat ca şi prin intermediul ziarului să facem un apel către P rim ăria oraşului Gherla şi cei peste 320 de a- genţi economici privaţi şi de stat din localitate de a sprijini m aterial această grupare sportivă. A lt­fel, va fi foarte greu la prim ăvară şi în . , . con­tinuare. ' ' , •'■■■■ . •. .

Szekely CSABA

PLEDOARIE PENTRU SPORT, PENTRU SANATATE

Catedra jde educaţie fizică şi Juliu Haţiecjanu" Cluj-/ / ■

• de vorbă cu domnul : conf. Univ. Valentin MICUŞAN, şeful catedrei •

— Care este baza materială?— întrebarea dvs, este foarte

binevenită.. Avem această micro bază care cuprinde o sală de sport standard, un teren de

' tenis, realizat prin contribuţia colegului Traian Bocu, o plat­formă sportivă pentru m ini-fot- bal şi tenis de cîmp, acuma şantier. Platform a, avem pro­misiuni, ferme că va fi refăcu­tă. Mai avem un portic pentru gimnastică, exerciţii 'd e forţă. I-hm- solicitat domnului rertor Oliviu Pascu extinderea micro- bazel sportive, tn prezent total insuficientă pentru cei peste 2000 de studenţi ai UMF-ului,, plus carlrble didactice.

— Cum sînt studenţii?— In marea lor majoritate re­

ceptivi actului motric. Mai sînt părinţi care încearcă să-şi scu­tească odraslele de Ia lecţia de sănătate. Studentul nu are ce pierde prin această lecţie. Are num aţ .de Învăţat. Mal .ales cel

care în liceu nu a făcut educaţie fizică preocupat fiind de pre­gătirea adm iterii In învăţăm în- tul superior. Studentul nostru trebuie să fie fortificat să fa­că faţă, în perspectivă, solicită­rilor vieţii. Menirea noastră es­te de fortificrae a tineretului, de îm bunătăţire a unor indici

'biomotrici. Şi dacă îşi însuşeşte şi un bagaj de exerciţii fizice

. considerăm că ne-am atins în : mare parte scopul. Nu mai avem un club sportiv, cum a fost în Urmă cu ani d e 'z ile „Medici­na", club pe care sperăm să-l reînfiinţăm. .........

—■ O altă problemă n cadre­lor didactice o constituie inter grarea cu prcuniversitarul.

— Se cam obişnuieşte să se dea vina pe cei din preuniver- sitar că nu l-au pregătit pe stu­denţi. Adevărul ar fi la mijloc. Cum spuneam, elevul s-a axat mai mult pe prenătirea adm i­terii, decît pe sport Am avut, avem însă şi studenţi foarte bine pregătiţi tn preuniversitar de care secţiile beneficiază din plin, cum a fost secţia de volei,

condusă de conferenţiarul Stru- garu. După 1989, inclusiv orga­nizarea competiţională lasă de d o rit.’ Cu unele secţii sîntem

_ practic vitregiţi. Traian Bocu, de exemplu, se ocupă de fotbal, dar nu are un teren pe care să-şi desfăşoare antrenam entele şi orele. Avem promisiuni pen­tru primăvara acestui an. In Parcul sportiv 'Iu liu Haţiega- nu",, construit de Tuliu. Haţie- ganu, am avut vestiare şi un te­ren pe care ne-am desfăşurat activitatea. La un moment dat, am fost invitaţi mai puţin pro­tocolar să cedăm vestiarele şi terenul „Universităţii". Cred

că măcar în memoria lu i Iuliu Haţieganu avem dreptul la ves­tiare şi uh teren în parcul spor­tiv ce poartă numele ilustrului profesor. V itrejit este .ş i tirul, poligonul de tir se degradează pe zi ce trece, devenind acum magazie pentru obiecte străine actului sportiv de perform anţă.

Demostene ŞOFRON

**

; s i .v ” . ' A j

« V v v . ; - r, A

■

FOTOCRONICA SENTIMENTALA

Inaugurăm această rubrică, oferindu-vă imagini de arhivă din evoluţia unor sportivi şi echipe care şi-au adus o m are contri­buţie la gloria sportivă a Clujului, a cluburilor din care au făcut parte. începem cu:

GHEORGHE MUREŞAN („Ghiţă profesorul") într-o acţiune caracteristică. Una din multele care au adus echipei masculine de baschet „U“ aur, argint, „m ărire şi amor". Iar în Sala spor­turilor „Horea Demian" foarte m ult public.

Dem. ŞOFRON

V.I.P.-URILE Şl SPORTUL ALB. -Se pare că numele de tenis vine de la franţuzescul „tenez", ţine,

prin care se punea mingea în joc, un echivalent al serviciului de azi.1 După alte păreri numele de tertis a r veni tocmai de la oraşul Tinnis sau Tanis aflat in delta Nilului şi unde din antichitate se produceau ţesături fine din care s-ar fi putut confecţiona m in g i.—

Cert e .că în scurtă vreme acest joc nou în care la început min­gea era lovită cu palma goală (după cum afirmă Erasmus din Rot- te rd a n i 'în secolul al XV-lea: „Nimic nu pune în funcţiune m ai bine toate părţile corpului decît mingea bătută cu p a lm a ..." ) , a fost confiscat de clasa nobiliară, introdus în săli şi s-a creat apoi- racheta. Inclus p rin tre < virtuţile cavalereşti, tenisul, era practicat cu fervoare mai ales de capetele încoronate, mai ales în F ran ţa (unde în secolul a l XlV-lea erau m ult mai multe ateliere de confec­ţionat m ingi.decît librării şi biblioteci) dar şi în Spania şi Anglia.. P rintre regii care l-au iubit se citează francezii Francois I, Hen- ric al Il-lea şi al IV-lea, Ludovic al X-lea (acesta, poreclit şi „le Hutin" — „încăpăţînatul" a şi m urit de pneumonie în urm a unei ' partide), englezii Henric al V-lea, al V ll-lea şi mai ales al VIII-lea, d a r şi' îm p ăra tu l. Rudolf al II-lea care juca la reşedinţa sa de la Praga. _

Marele Shakespeare în piesa Henric al V-lea, are un dialog din care reiese că ştia multe despre acest joc, îl- aprecia şi-l elogia. De fapt în Anglia se va naşte oficial jocul de tenis, num it la înce­put SPHAIRISTIKE, apoi „lawn" tenis. Maiorul Wingfield ( este considerat „inventatorul" tenisului modern iar data p rim u lu i‘ bre­vet oficial «al acestui sport este 1874. Din acest moment vechiul (noul) sport se răspîndeşte pe mapamond din Anglia în Australia şi din Japonia în Suedia şi din Canada în Argentina.

E practicat de copii de 7 ani şi de octogonari; de regi, de miniş­trii sau oameni politici, de actori celebrii, de scriitori sau mari dirijori. Şi de profesionişti. Se scrie despre tenis, i se dedică .fil­me, artişti plastici îl au în vi,zor. Agatha Gristie notează: „Am con­siderat jocul de tenis ca un exerciţiu dintre cele mai învioră­to a re ,. . . un sport cu satisfacţii care fac bine nu numai organis­mului ci şi firii omeneşti". Pnblo Casals consemnează lapidar: „Mai întîi să jucăm tenis vreo cinci ore, pe urm ă cîntăm Brahms". Pa­gini deosebit de inspirate despre tenis a, scris Ionel Teodoreanu în „La Medeleni" iar superinteligentul Grigore Moisil afirm ă: „Mă bucur că tenisul a început să fie în ţe le s .. . Trecerea de. la, box la tenis e o ridicare a nivelului cultural al ţ ă r i i . . . A face matematică, fizică, este o treabă tot atît de serioasă ca a juca tenis", Blasco Ib inez a scris un roman dedicat jucătoarei de excepţie care a fost Susane Langlen. Vilas, mare. jucător de tenis a fost şi un poet al acestui sport.

A fost num it sportul alb. Şi a fost cîndva, acum s-a mai decolo­rat, la figurat şi la propriu. Este astăzi, un sport foarte îndrăgit, chiar olimpic, un joc, o industrie şi o afacere din care, unii, des­tu i la num ăr, obţin profituri imense.

Dorin ALMAŞAN

- LUNI, 21 - 23 IANUARIE, PAG. 9 ADEVĂRUL DE CLUJ

;

^moriam prof. dr. docent Ioan Zăgrean .

jrdul i-a cedat. Inima -j. _l puţini sîn t cei care şi-au „dat" cordul pe miinilo profeso­r i ' - Ioan Zăgrean şi au avut bucuria de a-şi alina şi inima.

reţinut în • gesturi i şi m anifestări' publice, moştenind do , _-£-siilia sa de preoţi de ţară dragostea pentru oameni — şi

seamă-' aplecarea spre durerilor oamenilor simpli —, orul a fost nu numai un m are specialist, cu numeroase

fru ţii teoretice în domeniul cardiologiei, nu ' numai un ^ j a n cu experienţă; a mai fost şi un om care iubea tot ce e r t < ^-sc. Oare cîţi medici cu înalte titlu ri universitare au făcut

^ r e profesorului îi părea firesc — anume, să meargă prin * ^ ă descopere bolnavi, să -i. interneze şi să-l trateze? Cîţi

făcut o asemenea acţiune pentru a depista cop ii'd e ţă- ^*fectaţi de o boală cardiacă sau predispuşi la ea? :

, gur. specialiştii pot spune m ulte despre savantul, dască- j medicul Ioan Zăgrean. Noi, ceilalţi, ne mulţumim să ni-1

ca om — înţelegător al durerilor omului, iubitor al îndrum ător al tinerilor şi patriot de substanţă — $1 să

să înţelegem că nu-1 vom mal vedea niciodată, decît ^ ^ rJn o r ie . Iar dacă i-a cedat cordul, inim a sa nu va ceda

^ ^ re m e cît "va mal bate Inimă pe păm întul transilvan.

ŞTIINJA PE GLOB ciocnesc galaxiile

^ x n ltim o re , cu ajutorul te­u l u i spaţial^ Hubble, a ‘ rfcografiată -o J ciocnire

Intre două galaxii, a făcut posibilă ' cu-

m odului in care iau î galaxiile stelare. Foto-

f iSeiită în 16 octombrie furnizat o nouă posi-

j *de a studia modul în | formează stele m~siva ■5. fragm entaţi de • gaze“,

pecialişti de la NASA. înfăţişează Galaxia

C la ru lu i , înconjurată de ~ c3e inel. aflată la 500

de ani lumină, ■ în ,-p3.a Sculptor. Acest, aşa-

% i a apărut ca urm are a s-rii în mijlocul Roţii . a unei galaxii mai f a trim is în spaţiu e- ş îm prăştiind gaze şi

*-!cis Drake - departe I e bătrîna Anglie ;î i i englezi au in tra t In

eu M arina regală . en- ■vederea recuperării râ-

pămînteşti ale ex- t » T u i britanic Sir F ran­c e (sec. a l -XVI-lea),

coasta 'panaroeză, trans- ter. Experţii au alocat

-«le 125.000 de dolari le readuce pe pămîn- ei Anglii, însă ofici-

^ M a r in e i Regale nu sînt - cu această acţiune,

î t » <l-o profanare: de

Re~raf:narea. uleiurilor uzate- La ora actuală, 8 ,1a sută din consumul de ulei de motor al S tatelor Unite ale Americii (6,5 m iliarde de litri) se reutilizea- ză printr-o nouă rafinare. P en­tru a m ări acest procent, firm a Interline Resources Corporati­on din. Lapine, Utah (SUA) a pus la punct o tehnologie de re-rafinare care, se. presupune, este rentabilă şi pentru can­tită ţi mici. Tratamentul stan­dard constă într-un proces de încălzire tn cursul căruia a d i­tivii şi impurităţile distrug' ra-

- pid echipamente foarte costisi­toare. Noul. tip de , re-rafinare elimină, înainte de încălzire, substanţele agresive d in . ulei. In acest scop, firma* Interline a adoptat m etoda, de a amesteca, la tem peratura camerei, uleiul uzat cu un solvent pe bază de propan. Acesta se fixează pe hidrocarburile de ulei, în timp ce restul substanţelor se eli­m ină sub forma unui bitum netoxic. Apoi; uleiul este - dis­tilat. Astfel, este eliminată din proces faza finală din tra ta ­m entul standard, tehnologie foarte scumpă de altfel, permi- ţîndu-se- obţinerea unui , ulei aproape la fel de bun. Firm a. Interline se află deja în ne­gocieri cu cîteva mari firm e petroliere americane interesate de acest proces. Western India Group din New Delhi a cum­p ăra t deja licenţa Interline pentru a construi uzine în 10 ţă ri din Asia.

Documente ecologice

Principalii poluanţi atmosfericiîncepînd din anii ’70, . poli­

tica am ericană de combatere a poluării s-a concentrat asupra cîtorva d in tre principalele - substanţe nocive: particule (de furii şi funingine), hidrocarburi, bioxid de sulf, oxizi de azot, ozon: (smog fotochimic), mono- xid de^ carbon şi plumb.

Monoxidul de carbon.. OMS a constatat că monoxidul de carbon atinge cu regularitate concentraţii- nocive care pot cauza naşterea unor copii cu subgreutate şi înm ulţirea ca­zurilor de deces perinatal şi de deteriorări cerebrale, în funcţie de concentraţia de po­luanţi şi de perioada în ; care sarcina a fost expusă acestora. Strategiile, de reducere a can­tităţii de monoxid de carbon implică, în principal, controlul asupra , emisiilor auto, prin catalizatoare care transform ă o bună parte a monoxidului de carbon în bioxid de carbon. :

Oxizi de azot. Rezultă dato­

rită . căldurii create la . combus­tie, aceasta cauzînd combina­rea oxigenului şi azotului d in . aer. Oxizii de azot cauzează

leziuni pulmonare. Pe de altă parte, oxizii de azot din at­mosferă reacţionează la soare cu particulele nearse de car­buranţi din gazele d e ' eşapa­ment, formînd ozon în imedia­

ta apropiere; a solului, acea pl- clă roşiatică ce acoperă ca o cupolă majoritatea metropole­lor. , —

Bioxid de sulf. Rezultă în bună parte prin arderea com­bustibililor fosili — a cărbune­lui, mai ales — pentru 'p ro ­ducerea curentului electric. Fi­ind un gaz acid şi incolor, poa­te declanşa accese de astm.

Particule aflate în suspensie. Particulele de . m aterie din aer ' sîn t cel mai evident gen de poluare şi adesea cel mai pe­riculos. .Unele din aceste par­ticule sînt evacuate prin co­şurile fabricilor sub form ă de fum negru, dar cele mai peri­culoase sînt particulele f in e ,. care pot pătrunde in adîncul plămînului. Majori tatea conţin bioxid de sulf şi oxizi de azot, transformîndu-se apoi în nl- tra ţi şi sulfaţi; ,*

(Va urma)

M arginalii Ia o conferinţă de presă '

fteimpiicarea sindicatelor nu serveste decît PuteriiConferinţa judeţeană extraordinară a Sindi­

catului liber al învăţăm întului Preuniversităr Clujene (SLIPC) de miercuri, 18 ianuarie a.c. a fost urm ată de o conferinţă de presă, - desfăşu­ra tă în prezenţa dom nilor AJjctor Ciorbea — pre­şedintele Federaţiei Sindicatelor Libere d in : În­văţămînt şi preşedinte al Confederaţiei. Sindicale Democratice din România,- Gh. Isvoranu — prim- vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Invăţăm înt, a doam nei ' prof.- Stanca M .- Constantinescu — preşedinte al SLIPC, a unor membri din biroul operativ judeţean. Cîteva din chestiunile puse în discuţie: Conferinţa jude­ţeană s-a p ronunţat, . în unanimitate, privind . m ândatarea celor 5 reprezentanţi ai S L IP C ... îny Consiliul N aţional ţ pentru a vota în sensul ade­rării FSLI Ia Confederaţia Sindicală Democrati­că din România. C ontrar unor „şopîriiţe", con­ferinţa a . fost sta tu ta ră # S-a votat validarea alegerilor din 12 septem brie 1994 0 Dobîndirea personalităţii juridice de câtre Şcoala nr. 13 din Cluj-Napoca nu aduce nici avantaje, nici preju­

d ic ii muncii sindicale dar, urm are dem ersurilor- făcute de SLIPC, pînă în prezent nici un cadru • didactic nu a fost disponibilizat şi nu a fost di­m inuat salariul nim ănui, asigurîndu-ser, accesul la învăţătură al tu tu ro r copiilor 0 \ Sindicatele din unele judeţe sîn t total împotriva : aderării, la . CSDR, nu există o situaţie clară îri acest sens © Referitor la preconizata (şi aşteptata) indexa­re a. salariilor personalului din învăţăm înt, pre­viziuni sumbre: nu num ai că fiu s-a mai în tru­nit; comisia în trim estrul IV al anului trecut (centra refacerea echilibrului salarii — preţuri) dar .s-a şi m otivat că, în 1995, dată f i in d 1 rata mai scăzută a,, inflaţiei, nu se va m ai-proceda la .

indexări în /în v ă ţă m în t (?!!) ® Iijiţiative ale Federaţiei, în perioada următoare: impulsionarea apariţiei Legii învăţăm întului; a fost conceput un proiect de s ta tu t al cadrelor, didactice, co­rect, pentru discutarea şi dezbaterea căruia sin­dicatele vor declanşa o campanie de strîngere de sem nături (250.000), avînd ca efect drept de . iniţiativă legislativă © Guvernul, în m area sa mărinimie, a alocat 20. miliarde pentru investiţii în -învăţăm înt (în realitate pentru consolidări, situaţia m ultor clădiri fiind precară), în condiţi-_ Ie unui necesar de 200 miliarde! „Să-i vedem m ăcar pe h îrtie“, se exprima, cu opiimism, d-na

,S. Constantinescu 0 Fără a mai insista asupra unor problem e legate strict de învăţăm înt, ga­zetarii s-âu a ră ta t mult- mai interesaţi de ava- - tarurile luptei sindicale cu Puterea. Referitor la aceasta, d-1 Ciorbea a spus, printre' altele, că „gruparea M itrea s-a ~ dovedit subordonată total Puterii, acţionînd prin metodei de tip mafiot. Contracararea nu a fost posibilă prin mijloace sindicale, jocurile erau făcute dinainte, foştii ac­tivişti au făcut corp comun cu foştii colabora­

to r i ai serviciilor secrete şi cu a l ţi 'a m ic i .- ,â i ... Puterii.. Singura- alternativă a rămas constituirea Confederaţiei Sindicale Democratice. Neimplica- rea nu Serveşte decît Puterii, .iar dacă îmi veţi . arăta un sindicat (oriunde în lume) neimplicat v politic? de miine vom adopta şi noi acea linie. Dacă noi cerem modificarea uriui program oare­care, facem politică economică,; socială, etc. Nu * am constatat la PDSR că ar răspunde cerinţelor noastre, de aceea ne-am îndreptat atenţia către Convenţia Democratică, ale. cărei idei în sfera vieţii se apropie de ale noastre". ' '

M ichsela BOCU

r^vJIC A OPTIMIZĂRII L*MEI LA ANIMALELE

■ ■ DE FERMA". —3 ca zootehnică se află “^*-^tă perioadă de tranzi-

«conomia de piaţă în-' *~oces de revizuire radi-

. ^^ îştigarea noii curse a rii depinde de trei do-

/X ^ e ie în care trebuie să '?^2ţneze, respectiv cel al . ţ ^ r i i şi producerii ma­ţ i ' - * ' biologic, cel al a ii- '

şi producerii furaje- .^7* binate şi a premixuri-

al optimizării tehno- ' de creştere şi exploa-

k-ţ'^r^ progresul pe care" îl ţ -^ X in e în aceste domenii

dnră tn viitoarele de- '* Vnm s' t,,n 111 caloRoria j . '« ir sau creditorilor în

1 producţiei animale, ^ s t context, recenta a-

b f î Editura Ceres, n vo- ţ i intitulat „Tehnica op- , , hranei la animalolpde » * ^elaborat de prof. univ:

Gheorghe Sălăjan şl> dr. Ing. Ludmlla Mo-

^ la Facultatea de Zo- Blotehnologli din

Cluj-Napoca, răspunde pe de­plin acestor deziderate, adu- cînd o importantă contribuţie la optimizarea alimentaţiei a- nim alclor domestice.

Lucrarea tratează în tr-un mod complex problema optim i­zării hrănirii animalelor d e fe r- mŞr,. începînd cu evaluarea ca- lităţii nutreţurilor prin apre­cierea, organoleptică, chimică şl micologică, continuind cu sta ­bilirea valorii nutritive a" aces­tora şi term inînd cu modalită­ţile tehnice, practice şi organi­zatorice de realizare a unei a- lim entaţii echilibrate pe baza, unor raţii, amestecuri de nu­tre ţu ri unice sau reţete de nu ­treţuri combinate optimizate.

Prin conţinutul său, lucrarea are un pronunţat caracter practic, cuprinzînd numeroas’e variante de raţii, amestecuri de nu treţuri unice şi reţete de nu­treţuri comhinale pentril toate categoriile de taurine, ovine, cabaline, suine, păsări, iepuri de casă si animale de blană, elaborate pe baza celor mai noi concepte şi norme ştiinţifice şi optimizate, cu ajutorul tehnicii de calcul, pe baza unor mode­le malematice adecvate. M erită subliniat şi faptul că lucrarea , tratează tn premieră naţiona­lă, tehnica optimizării hranei la anim alele de blană, sub toate aspectele. Rod al unei îndelun- • gate activităţi didactice, ş tl in -V

ţifice şi publicistice în -dome­niul alim entaţiei anim alelor domestice a prof. dr. ing. Ghe- orghe Sălăjan — posesor a do­uă premii ale Academiei Ro-

: mâne — lucrarea este unică prin faptul că se referă la toate speciile de animale crescute în ferme, inclusiv la iepuri şi a- nimale de blană, la toate sur­sele şi resursele de -nutreţuri, pentru toate sistemele de ex ­ploatare şi pentru toate vari­antele posibile de optimizare a hranei."

. Prin înaltul nivel ştiinţific, volumul inform aţional, accesi­bilitatea, actualitatea şi utili­ta tea sa, prin modul elevat şi atractiv de redactare şi pre­zentare, lucrarea se constituie într-un veritabil instrum ent de lucru, util - specialiştilor care lucrează direct în zootehnie şl în ' industria producerii nutre­ţurilor combinate, inginerilor, studenţilor, tehnicienilor, pre­cum şi altor categorii de fer­mieri din sectorul agricol p ri­vat sau de stat.Prof. univ. Hr. Nioralo MARCU Şeful disciplinei de Zootehnie

şi alim entaţie

. ^TERAPIE INTFNSIVĂ IN PSIHIATRIE"

Este rodul muncii a două nu­me cunoscute !n lumea medi­cală: Stei lan Rândaşu şl Se­

bastian Liviu Brăiucu. Lucra­rea apărută în . Editura Dacia, se bucură de colaboratori lâ-'

. fel de iluştri: prof. univ. d r Cocârlă Ai istotel, medicii pri-

m ari T raian Neamţu, Vasile Brân, Dan Baciu şi lt. col. med. psihiatru Ortavian Dura. P ro­blemele de terapie intensivă legate de suicid, alcoolism, re­echilibrarea sistemului . nervos, terapia biologică sînt doar cî- teva dintre subiectele avute în vedere de autorii volumului; „Strategii moderne în tratam en-

, tul litiazei biliare", Editura Da­cia, concretizează munca şiex - peritn ţa doamnei conf. dr. Mo- nica Acalovschi; tot în E ditura Dacia apare şi „Opţiunea S“, carto semnată d e . profesorul Tiberiu Cnileanu. Un amplu tra ta t despre sănătate prin m e­tode naturiste. O reactualizare a dictonului latin „mens snna in corpore sano", uitat parcă în zilele noastre; „Arţiuni 'ncliti.i- zice ale colecistului", Editura Sincron, o editură în care car­tea do ştiinţă ocupă prim ul loc. Autorul cărţii este dr. Ioan

■ Părăi-in, cadrul medical form at în Clinica Chirurgie II|. Car­tea ' este recomandată de prof. d r Oliviu Pascu, rectorul UMF r Iuliu H a|ieganu“; ccrcetarea clinică şi de laborator a can­cerului, metodologia şi îngri-

i Jirea bolnavului canceros sîn t punctele de pornire a buletinu­

lui Institutului Oncologic „Prof. dr. Ioan Chiricuţă“ Cluj, nu­m it simplu .dar -şugestiv, „Can-j r cerul“. Care, sub şi în îngriji­rea aceleiaşi Edituri Sincron, ajunge la al cincilea num ăr; ^ „Chirurgia; hepatică — aspecte

. actuale" de ;conf. dr. Liviu Vlad, volum apăru t la Casa Cărţii de Ştiintă, se adresează chirurgilor, hepatologilor, anes- teziştilor-reanimalori şi medici­lor interesaţi în am eliorarea şi vindecarea bolnavilor hepatici; „Razele ecografiei clinice" de Gheorghe Badea, R. Badea, Au­rel Văleanu, Petre M ircea şi S. Dudea, Editura Medicală, ac­centuează rolul ecografiei în tratam entele speciale; prof. dr. A lexandru Rotaru este autorul volumului „Urgenţe, riscuri şl dificultăţi in practica stnmalo- -logică", carte ce se adresează cu precădere stomatologilor in - ' teresaţi în perfecţionarea teh­nicii de lucru, în actul opera­tor,. do ni'.re fineţe şi. exacti­tate; şi nu am putea încheia fără a aminti „Vieţi dedicate omului" semnată de prof. dr. Florea Marin, Editura Dacia, , cele două volume confmînd gînduri şi idei ale întem eieto­rilor şcolii medicale clujene —- aflaţi, ca şi cei din zilele noas­tre In slujba aproapelui. >

Brlgitte INDRIEŞ j

ADEVARi.* ; CLUJ SÎMBĂTĂ - LUNI, 21 - 23

EVENIMENT

A. îffti*ilUI

DAR SI EFICIENTA POLITIEI.®

La sediul Inspectoratului Judeţean de, Poliţie a avut loc o conferin ţă.de p resă ,,de analiză a activităţii pe anul 1994, a insti­tuţiei mai sus amintite. Datele ne-au fost oferite cu am abilitate ■ de inspectorul .şef, dl, colonel V ictor Mărincaş, . şeful acestei in­stituţii. Concluzia care s-a desprins: starea de infracţionalitate ieste .d irect proporţională cu creşterea..-:, inflaţiei. In date sin-, tetice, anul 1994 a reprezentat: ~

o 185.000 de contravenţii ap licate ,'d in care 145..000 in dome­niul circulaţiei • în 1010 cazuri nu s-a achitat valoarea contra­venţiilor, respectivii luind drum ul Gherlei © 6233 contravenţii aplicate de serviciul pentru combaterea crimei economico-finan-

.ciare, cu 635 m ai multe ca;.în ănul precedent. D intre acestea, 1418 sînt de natu ră economică, iar 1203 au fost săvîrşite în mediul ru­ral #'1077 contravenţii împotriva avutului public: 105 delapidări faţă de 90 în . 1993; 75" de abuzuri în serviciu faţă de 49; 65 înşe­lăciuni faţă de 38; 566 de fprturi din avutul public. S-au adus astfel prejudicii de 290 mii. lei, din care s-a recuperat în proppr- ţie d e 75 la sută • îiţ urm a descinderilor la diverse un ită ţi pu­blice s-au constatat 174.401.000 lei plusuri şi 316.000.000 lei m inu­s u r i * 175 cazuri de luare sau dare de mită, cu 59 mai m ulte ca în ’93. Deşi înfiinţat în 1993, Biroul anti-corupţie lucrează, lucrea­z ă . . . • şase directori arestaţi • 2 cazuri de proxenetism • in ­fracţiuni cu violenţă: 256, cu 9 mai m ult ca în ’93, din care, 17 tflhării, 15 omeniri, 45 tentative de am or (—7), 40 violuri (—2), 14 vătăm ări.corporale (—7) «.3246 infracţiuni de. fu rt în dauna avutului privat (+219) din care 100 de furturi de m aşini şi 977 furturi prin efracţie.' Altfel spu.% au fost cercetate 4048 persoane {458 minori, 1684 pe'rsoane fără ocupaţie, 129 şomeri, 399 romi, 405 cetăţeni străini, 1917 persoane sub 30 de ani) ® de la servi­ciul circulaţie; 3S9 accidente C 99 persoane decedate în urm a evenimentelor rutiere (—36) * 362 persoane rănite grav în ace­leaşi condiţii © 663. infracţiuni la Legea circulaţiei: 223 cazuri de şoferi cu alcoolemie de peste 1 la mie, 248 persoane care au con­dus fă ră permis de conducere • au fost reţinute 4451 de certifi­cate de înm atriculare şi au foş^ suspendate 7129 de permise de conducere © de la serviciul criminalistic: au fost prelevate 4700 urm e d e diferite aspecte şi s-au efectuat 4046 expertize • s-au realizat .98 portrete-robot (in 21 de cazuri s-a identificat autorul) • s-a folosit în 443 cazuri detectorul de minciuni {în 193 de ca­zuri s-a 'doved it vinovăţia) • în ograda proprie: au fost trecuţi în rezervă 16 subofiţeri şi 97 cadre au fost sancţionate sub- dife­rite forme ® pe de a ltă parte, 119 de cadre urm ează instituţii d e învăţăm înt superior {Academia de Poliţie,' Fac,'de; Drept, Fac. de Şt. Econ.). ' _

Se poate deduce clar din aceste cifre că .viaţa poliţistului nu este deloc uşoară, că incisivitatea lui a crescut în ahul 1994 faţă de anul precedent, dar că fenomenul de infracţionalitate a; luat o .amploare ce cu greu vă putea fi's tăp în it. Eventual lim itat în măsura posibilităţilor şi a muncii poliţistului depusă în slujba

..cetăţeanului.'. -, ’ ;v ; Cfisfian BARA

-f

r -

, î . KA.

i

§41 .

Scade numărul populaţiei din Corneşti.' Şi creşte num ărul crîş- melor. Pc raza comunei sînt deja 15 baruri; Private, desigur. Ciu­dăţenia constă în faptul că, cu cît scade populaţia, eu alH mai m arc este numărul celor ce staţionează la „una inieă“. Noroc! Şi bani, cît de mulţi.

-STAREA JN f J TN ORAŞUL

Gherla — 0 > cunoscută ca lin;5- nimenţe deosebite şi aici se întîmpU Statistica, este fe; rătoare. Dup5-.cu; tr-un material p* tim a şedinţă din j Consiliului local G ca urbe de pe &. reg.istrat. nu mai infracţiuni, din ci na avutului public, na-avutului privat 71 au fost ■ infract natură. Tot, în 'acei 260 persoane, au fi judecată, ,45; au în stare de arest, i minori. Cam mult şei, cunoscut pentr. paşnici, liniştiţi

De la Politia rutieră: >PENTRU ACEST SFÎRSIT DE SAPTÂMÎNÂ

• Recomandări din partea dom­nului . locotenent major Vasile <TARCEA, din cadrul Serviciului judeţean •

Dacă ra ra este sezonul / auto- ; mobiliştilor, iarna este anotimpul

cel mai dificil pentru conducăto­rii auto, îndeosebi pentru înce­pători,. cărora le recomandăm pe cît posibil, în situaţiile mal difi­cile pentru circulaţie, să renunţe

- lă folosirea autoturism ului, pro­prietate personală sau să nu se deplaseze pe distanţe-lungi. Unul1

, ! \

dintre cei mai .celebri, piloţi de formula I, regretatul Ayrton Se­na, obişnuia să spună câ „din marea masă a celor ce utilizează automobilul, foarte , mulţi se transportă, o anum ită parte con­duc realmente şi numai puţini de tot pilotează”. Pornind de la ar ceastă. ierarhizare a măiestriei la volan; putem aprecia .că există trei, trepte valorice: prima rezer­vată celor fără aptitudini deose­bite dar şi fără' preocuparea ma- , nierei de' conducere, a doua reu­nind conducătorii ce au înclina­ţii ş i care tratează cu seriozita­te şofa tul şi a treia categorie'(cea mai puţin numeroasă) este rezer* vată piloţilor sportivi, eşalonaţi şi ei după criterii de talent, va-

. loare şi pregătire.Sigur, cu timpul .experienţa se

poate oiştiga, măiestria se acu­

mulează, dar tateRs'dacă se supără ciref"născut. , .. /

Michele Mouton, puţinele femei cat se im pună în t a a piloţilor de rall spună: „O femeie.' volan. Cind e tc teză bărbaţii nu apasă pe..acceîerat:| femeie, însă,.nu cest lucru. Ea e i e făcută pentru s | Un cop ir e mult i decît o măşină.“

Deci: in ultima i avut evenimente r| Ceea ce dorim şi Recomandăm *parl trafic să coreleze conducere la cond de trafic şi mai al

* teorutiere, iar deci: dumneavoastră, dej Festina lente!

Alertă la Stoiana, A 'fo s t spart magazinul sătesc. ,:IIoţij""au. fnrat tot, ce au putut. La ora la carp. ;'citiţV aceSte rînduri spărgătorii sînt încolţiţi. Vă vom ţimj la curent. . ' - V -’

Pompierii militari în acţiune: ,

r Incendiu devastator^Clădirea Teatralul Naţional vechi din Cara­

cal (jud. Olt) a fost cuprinsă de un puternic in ­cendiu, izbucnit în toiul nopţii la ora 01,00. Din cauza amplorii sinistrului, pompierilor militari de la compania Caracal le-au fost necesare peste 6

cu,flăcările, perţţru lichidarea inceri- n i « ?disţrus-. acoperişul, tum toât sceneifn, ' acoperişul .cabinei ad’-td/iior de j 0 mp şl-încăperile de Ia etaje le I şi

. (XI. .Construcţia — arată agenţia Mediafax — .se f; i j lucrări de consolidare şi restaurare, ne!- iuna tolosită pentru spectacole din anul 1987.

• ro l f^atoarea Pagubelor şi stabilirea cauzelor1 iau , s ‘a ' Producerea .'acestui eveniment, ÎS , aţa locului s-a .format o echipă de' anchetă care va investiga cazul.

■ i. j ; Pc;banul contribuabilului ■ ■ ■

' '.grupajului' „Pompierii m ilitari*e sPeciflrat intenţionat'';,,tflilitariu

£ ™ . c5 vede treab a ,: riu . prea ■ sînt^ f e dlstrtIScrile provocate, de, incen-

. Mai precis, este v o rb a ' desprd pompierii c\~

/v ili d iir Iarn. Ei bine, Prim ăria de aici îşi per« mite luxul (şi e bine aşa) să' ţină 2 (două) ma­şini de lup tă ;pen tru stingerea incendiilor, şoferii acestora fiind plătiţi (gras) de către, săteni. Nu­mai că, la incendiul izbucnit zilele trecute în gospodăria lui Varga Bella, şoferii respectivi nici m ăcar nu s-au arătat. Vecinii, observînd flăcă­rile, au sărit cu găleţi, cu ce au putut şi au lo­calizat focul. Pe cînd au' sosit militarii, focul era sub control. Numai că maşinile civile n-au apărut! Parcă tiu. Star fl ?,întîmpiat nimic. Dacă şi-ar fi îndeplinit atribuţiunile, n-ar fi a rs 'ac o ­perişul; frigiderul, mbbiţa, covoarele şiyalte *‘bu-; ? nuri ale domnului Varga. Şi cînd te gîndeşti că şi dom nia sa plăteşte pentru a asigura şoferilor O; plăcută şi bănoasă stare de putorealăt

•|: Soba’dln Cafc-Bar ;= - ; '■;;. Se pare că o am ărîtă de sobă a fost cauza,

probabilă a incendiului-izbucnit la Cafe.-Bar MB, proprietatea domnilor Mihai ’Liviu şi Grigore Boca. La ora 3,26 noaptea,; incendiul a luat am ­ploare ,şi a, distrus aproape tot, P ină să observe vec in ii. Mai e nevoie .să vă atragem atenţia câi'm ăsuril'e^de '"prevedere; sînt absolut necesare p en tru ,;a avea. necazuri de acest gen?

G rupaj realizat de ; R ad^V ID A

I B B O S O e a Q a a S a S 3 D 3 B S t3 B n Q E 3 E 3 B I S 8 E ?

Dezvăluiri: . 1MILITARII POLONEZI Şl AGENT» AMERH ■' (Locul acţiunii: IRAK) >:

. După cum informează o depeşă a agenţiei ROMPi unuia dintre cele mai remarcabile operaţii secrete, în 1990, ofiţeri din serviciile de informaţii poloneze au americani din Irak. Ziarul Washington Post a relatat că ’ operaţiunea de salvare a reuşit, după ce toţi cei Et i cuşeră mai m ulte săptăm îni ascunşi în Kuweit şi ’ 3 timp ce Casa Albă şi CIA căutau o cale ,de a-i salva. j

;.! . în cele1 d in urmă, 'a r a tă ziarul, oficialităţile -amer lat' :■ Ia polonezi, care aveau legături p e întreg terit din cauza unor ample lucrări de construcţii efectuate r - J ioneze. Acţiunea a fost pusă la cale de un om care, ' ani a luptat împotriva CIA ca spion a l Tratatului d

Ziarul citat subliniază că oficialităţile americane relatat că agenţii supraveghează mişcările d e trupe sele poloneze au ară tat că toţi cei 6 lucrau pentru C . cialitate americană a subliniat că cei mai mulţi erau de Inform aţii a Apărării. Americanii au fugit la Bas cu alte sute de străini, mutîndu-se d intr-un Ioc în al: se străduiau să nu intre în obiectivul serviciilor t formaţii.

Washingtonul a apelat la Polonia pentru ajutor in :, ţilor la sfîrşitul lunii august, după ce F ranţa şi Mart t jfuzascră să se amestece.;: Polonezii le-au; dat: american:

false ale unei ţări slave, dar le-au interzis-să vorbeasj .: ^irakienilor, deoarece nu-şi puteau pronunfaIcorect noile j

săptămîni mal tîrziu, cei 6 s-au îndreptat în maşini a . graniţa tu rcă,:' trecind cu . bine prin(r*Qîajerificare dif •"‘vameş' irakian, care, cunoştea :limba polonă, '.;

' CEL MAI LUNG POD SUSPENDAT DIN 1Vineri, premierul francez Edouard Balladur. a

Normandia, cel mai lung pod suspendat din lume, carf estuarul Senei. Podul care are o lungime de 2,1 km r traficului joia viitoare, la şapte ani după ce Jacques M mente adversarul Iui Balladur în c u rsa prezidenţialii de temelie. Susţinut de 184 de cabluri fixate pe cu înălţim ea de 214 m, podul va face legătura din ţ Inferioară şi cea Superioară, în apropiere de port*

ei"i

t e :

PUBLICITATE * i

C .<flgTiS)CO M SUIN S.A. BONŢIDA

(fost «SCIP BONŢIDA)- cu sediul în Bonţida nr. 834. jud. Cluj

I ^.fnlziţionează da la orice furnizor următoarele s sortimente de-cereale:

f»O R U M B BOABE, ORZ, ORZOA1CÂ, ^ FIUC Bonţida • 160 iei/kg în condiţii da

Produsele ridicate direct de (a 'r<^ducători şi transportate cu mijloacele L0 «transport a(e societăţii noastre se : [(-f-tiziţionează la preţul de 155 fel/kg

•f'iiRÎŢE DE GRÎU • 100 Iei/kg loco FNC \ o r> W \

fz /U h lĂ ROŞIE -130 (ei/kg loco FNC

«Ş^ROT FLOAREA SOARELUI *140 lei/kg »c?<* PNC Bonţida. . * »

WRI61EV * .Liderul mondial în domemuf

ţ gumei de mestecat ^

: caută* M E R C H E N D IS E R Î■’ ' • ■ ^ V :Condiţii: ' * Se ofer?:*vlrtta 20 - 50 ani: . Instruire In tehnicfisomerclale modeme• autoturism propitu .un venit mediu foarte atractiv

*. angajament pe terjnen lung. -.«Mp* / • f -Trimiteţi CV+ Foto * Tel. ♦ Adresa la :4300 Târgu _ Mureş O.P. 1 CP. 37

C 2 9 /2 H )

str. Bariţiiuir. 22 Oferă m G ROS şi EN DETAIL Ia cele

| mai avantajoase preţuri:.^ cafea - - ▲

dulciuri şi alte sortimente

Zilnic între orele 9-17 Sîmbătă 9 - 1 4 t l < j ] > . l f i f j

,.o. ERSCUOo a%

cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18, organizează concurs în data de 1.02.1995, ora 9,

la sediul unităţii pentru ocuparea unui post de

S,!}: 8ENM S.F.L ^A OFERĂ O GAMĂ VARIATĂ DE PRODUSE .LlMENTARE, CONSERVE DIN FRUCTE ,

a?|^X*aUME, PRODUSE COSMETICE ŞlD e t e r g e n ţ i .

IL N IC 8-16, SÂMBĂTA 9-13EN-GROS: STR; BRAŞOV NR. 8

organizează concurs pentru ocuparea următoa^îdfposturi Mcahte:

Fizician lInginer instalator 4Mrb‘ti j te dc

1şantier, perioadă de?e> >;•»afel Bibliotecar A dm inistrator cămin L aborant Discsplmă . celularăLaborant DiscipiuîiiAiiatî>juie,; perioadă dcteriuhtxlX FochistŞofer , . . ' ■

'Ş Portari îngrijitoare

îngrijitoare perioadă determ inată 1' * s . . ■ / •In fo rm a ţii ş i în s c r ie r i la B i r o u l P e r s o -

d in s tr a d a E m il Isn c n r: 1 3 , p în ă la ^ t a d e 2 7 .0 1 .1 9 9 5

(762518)

1 .

i

i

2

1

s.c. SÎNTEROM s.a.organizează licitaţic la sediul societăţii din

p^-dul Muncii nr.12, MARŢI 7 februarie 1995, ora 10 (/.ccc), pentru

vînzare masa lem noasă (plopi în picioare).

Informaţii suplimentare Ia tel. 146088, int. 244^ 245. (291221).

Relaţii suplimentare la tel. 154425 iriterior 1101 sau la sediul unităţii, ZILNIC între orele 8-15.

(291222)

f r

s.c. ( A B M O L E Tcu sediul îri Turda, str. Republicii n r ) 5,

pregăteşte candidaţi Ia obţinerea permisului de conducere pentru auto­vehiculele din categoriile "A", "B"fl "F" (TRACTOARE RUJiES^^h

informaţii suplimentare la telefoanele: • , 314136,314803 (291219)

■ABHICA2

str. Fabricii or. 118, organizează licitaţie publică pentru

închirierea la S.C. ELMET • Fabrica 2 S.A. str. Oaşului nr.27 a următoarelor: /

2 (două) SPAŢII de producţie sau DEPOZIT a 100 mp fiecarc.

Licitaţia se ţine în data de 27 ianuarie 1995 oraJ0, Ia sediul Grmei din str. Fabricii nr.ll& Informaţii, taxele dc participare şi garanţia se,

depun la casieria S. c. ELMET s a .F a b r ic a 2 , din str. Oaşului nr.27. . - ■

■ • "■ .S: ' r: / ' î i . - - - ' ’"’.'"'?.,.-Deasemenea, organizează concurs îq

data de 26 ia n u a r ie 1995 , ora 10*^ pentru ocuparerurmătoarelor posturi*.

- 2 (două) posturi B O R W E R G H IS T .

Relaţii Ia telefon 1 3 2 5 3 7 ;:

, fax: 1 9 4 5 7 4 , Cluj-Napoca, la 1 9 .0 1 .1 9 9 5 .

[291229)

HAINE OE CAf JTA TF —■

SUPERIOARĂ din O L A N D A | j CANADA. @ BLUGI, T R E N IN G U R Î/C Â M Â S I D E

MĂTASE si diferite H A IN E D E C O P I I se găsesc en-gros ş i en-detail în magazinele CLUJEX, Str. Eroilor nr.41, str. Paris 133,

^ între orele9* 16.Telefon 136554.(291176)

fSMIsMMCondiţii:

Q .s te n o d a c ti lo g ra f ie O lb . e n g le z ă s c r i s şi v o r b i t

O c u n o ş t in ţe d e o p e ra r e p e c a l c u l a t o r i

O fa ră o b l ig a ţi i

Salarizare deosebită. Informaţii suplimentare- la tel: î 4 6 2 9 $ în tre o re le 1 0 - 1 8 ; 1

.

*

m_ m mji ■ ■ ■ m m m mjţ w •« m i i i i i i •

a s ig u r a r e -r e a s ig u r a r e ?"DACIA FELlX*’ SlA i

K

■ "convoacă A d u n a re a * G e n e ra lă a■ E x t r a o r d in a r ă a A c ţio n a r ilo r "■ în d a t a d e 1 7 f e b r u a r ie 1 9 9 5 , ■■ . 'o ră 1 0 , la sediul societăţii din Cluj-Napoca, ®* str. Samuil Micu nr. 7 cu următoarea ordine de zi: a m ■, ,-r »'m « ®•Modificarea contractului -şi statutului societâţii * Zprin revizuirea actului adiţional ttr.4. , (2912251*

B B ■ H ■ M U * l l l l l l l I R I I l l l

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE CLUJ

anunţă concurs, miercuri, 25 ianuarie 1935 pentru ocuparea unui post de Ş O F E R .Condiţii: - vîrstă maximă 35 ani

- categoriile B, C, DCererile pentru participare Ia concurs, însoţite de un curriculum vitac, se pot depune la secretariatul CCI Cluj, Piaţa Unirii, nr. 1, etaj 1, camera 27 pînă marţi, 24 ianuarie 1995, ora 15. Dclalii suplimentare la telefon 19.14.72, 19.32.23

Important:"Mobilă în rate” fără dobîndăSocietatea comercială ACORD SRLCluj P-ţa

1848 nr. l/te l. 194406 sau 130210 vinde în rate din st^c şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, mese pliante, comode TV, mobilă de bucătărie, parchet, toate tipurile de tapiţerii, la cele mai avantajoase preţuri.

Societatea noastră mai comercializează:produse chimice: lac, diluant, arace't,

prenandez, palux, antigel, săpun penthi protecţia muncii, dero etc.

Vă aşteptăm ! (291233)

......... PUBLICITATE■v

$.c. f m m w M i o

cu sediul în'municipkî CIuj-Napoca, Galea Baciului nr.2-4, organizeazOcltMie publică deschisă cu

strigare, conform Legii nr.58/1991, HG nr.634/91, HG 753/91 şi HG 5-5/92 pentru

- : vm z R E   c n v U ia iW ^ iZ 7 i .- : :- "UNITATEA DE PRODUCŢIE nr. H :\

situat în str. Cojocsiei nr.35 CIuj-Napoca. '

Preţul dc pornire a lidtaţiei este de 920.000.000 lei,

LtciUiUţi va avea lo c p e d a la de 23 îe b r . 1995 o re le 12, la sed iu l soc ie tă ţii, în caz de «© adjudecare

la p r irm e ta p ă /s e organizează o a doua c lapă a licitaţiei îa dala d e 13 m ă r i te Î9 9 5 , L a aceăsîă elapŞ p o î

p artic ipa persoane fizice sau ju rid ice străine. V i-Dosareîe dc pmentare a activelor şi cirittnik. v ^ l l i c e pentru preselecita participanţilor îa

licilafic pol fi consultate alnic la sediul socieiătii tnlrc orele 8 -12. >• Â îte relaţii prîvuid activele ce urmează a fi yîndulese polObiiaela tel. 186466 in t 184, Bkoul

Mecimo-Energetic. Peatns seJecjionarea participanţilor la licitaţie ofertanţii vor depune la sediul s o i ţ i i p M la d a la rie13 febr. 1995. documcnlele prevăzute de HG nr. 7 5 8 /9 L - ' ; ■

Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie va fi afişată la sediul societăţii p în l îa daladc20fcbr.î99Ş.OfeîlantitseJecţionaîi vordepancjsinălâîîaîa t!e ISfi-hr. 1995 îataskrîa societăţii sauîn contul ah 40.28.69 deschişJa BASA Cluj, următoarele;

. - Taxa de participare de 10.000 lei; ' . '

' - Garanţia de participare de 10% (92.000.w0 iei) din preţid;de ponuVc a lîcitaiki. .

; C , ; In preţul de pornire a îîdialict nu este inclusă valoarea terenurilor, ca 'acestea să fie vîh.dule eumpS’râteriSor activelor cf, HG nr. 331/1992. (762517) . ■ ; • ' ;

1I

• i ;

vmI rI

A C O M I N - s a ; ciuj

l ECONOMIST (A) pt. CONTABIL ŞEF ’I 'CONTABIL-(X) cu cunoştintc-pcntruoperaînmi pc calculator.

I ; Informaţii: ACO M IN - ’S. A. Cluj, s£ n C $ i\ , r ; ■ :■ Feraîc or. 10, tel. 0 6 3 6 5 C îu j.v ■ ■

i«rr

S .C ;' T E H M O F R I G s iC l u j - N a p o ^

str, Fabricii de chibrituri nr,5-l ^ 3 ^

angajeazj f e - < 0 > ECONOM IŞTI p e n t r u a c î iv H a ti t^ .1

k^N j i *Concursul va avea îoc in data dc î februarie 195 i2 Şora 8 la sediul întreprinderii.Relaţii suplimentare laici. 1 3 2 4 8 8 , iot. 164.

IT

m O y m M . S.A. CIuj-Napocaasagajm l pila transfer sau OScial Forţei de Muncă,

un MECÂNIG-ÂUTO. L-; . cu o vechime în meserie de minim 5 ani. • i fa&rmatii suplimentare la tel. 132047 int. 122.

(291223)>'■

TIMPUL APARŢINE € iU Q 8 CAÎJIW U4 mOSESC DE ACEEA A FOST CREAT CATALOGUL

A APAI5UT ED IŢIA 1 8 9 5

S.R.L

str, Măraşeşti nr.77, orgânixează concurs «entri' .• w rocuparea postului tle SBC EE TA E4

CumÎHU: - cunoştinţe de opcrare.PC; - -: - - cunoaşterea limbii engleze scris şi vod*

. -e>perien|ă în conducerea şi organizarea secretariatului;

- vîrstă maximS 30 ani.Cererile însoţite de eurriculum vitae .: , k . . . s e .vor depune la sediul-fir;

'1957 15AGEN|£<MOBIUÂflAs& m B m m m lM au L Â M : m s m u m G B q i ■'

■11-22 04

Socfeîataa Comercială ;

F W i M l P E A c p y i i i

oferă poasbiîatea persoanelor fizico sS «rostească pa baz3 da

So pîgrâ 1 2 % dobîndâ pa lunS la investiţiile îh tai.

. Invastiţia mnifrtS ■5 milioana tel.'

notaţii la tal 146290 ZILNIC orele 10-10,

A M B I E N T ‘9 5

S . C . E X P O T R A N S I L V A N I A S . R . L .

S I O C A . C L U J,Organizează a IV ediţie a expoziţiei "Ambiant”. Firme.-

din îară si străinătate vor expiine.- ' ■ y ' -

- pwiecie si tehnologii da construcţii- InstaJatii termice si de climatizare, • i- ins ta la ţii sanitare, de gaz, elecMcQ- roc i ornamentale s i materiale de decorare• decoratiun i interioare s i exterioara ** v

. . . . . . » • ' • • ; - - - ." - m ic m obilie r s i m ob ilie r pentru b irou ri ‘

înscrierile de participare si relaţii suplimentare se poî obţine zilnic între orele 800-1500 lâ sediul firmei din str. A. VLAICU FN;

r / . TEL/FAX: 064/15338B sau la; " V C.C.I. Cluj TEL: 064/193994. FAX: 064/192214.

..... VĂ A ŞT E P T Ă M î--------------------- -------- ------------ ------------ — I M

anul 1 9 S 3 , SODAE AUTOMOBILE S.A. Craiova v:-î îmîKsrta din C orosa da Sud au to tu rism e DAEWOO t e ^ 5

raspoctiv modalsla: r»an

® CIELO' ® ESPERO J» TîCOA c e s te modela din cara CIELO în patru variante ,

echipars vor fi comercializate începînd cu 2 S .0 1 1 9 9 5 , reţeaua de ^nzări şi service RODAE AUTOMOBILE

P entru detalii şi informaţii suplimentare, c o n ta c ta ţ i ACUOACÎA SEayiCE CLIIJ 2 cu sediul în

Ciuj-Napoca, str. Dorobanţilor nr.120. te!. 1 S 2 0 2 5 fax: 1 5 2 1 2 G care este reprezentantul autorizat RODAt

' 1291313)

-i :

; ‘ V î n z d n

a s 2 s ® C u m p â r â r î

• • Vmd casă co m p u i din 'da*' ..Ud camcrs plus dependinţe, cu U-lefar» $i «ridină, st;. Spicului

*>r. 13-58-os!. :• Uînd caraor& video Hitachi

•J'ouf; rfcoîcbM, Tul 24-30-03. •\300lJT)■ ® Vtnd sau tnchîrîe* aparala

a S r e" v Tei 1 3 ît-“°-

1 • f . :

® Vîad - calculator personal 385 SX 40Mb V'GA coîor plus imprim antă, rnoma, soft,' 1009 dolari negociabil. Tei 19-55-07. (305202)

• Vind TV color. T e l ’ 11-28- 80. (30537C) . '

o Vînd tnase Ijiliat-d. Tei '11- 1U-C8. {301018)

i • Vind Ford Sscort diesel 1800 cc. an fabricaţie 1991 pre\ ODOO DM înmatriculat Tel 14-00-10. (395391)

® Vind cazan baie, sobă de gătit emailată şi pianină ger­mană. Informaţii to i 1B-23-73, '(305362) - .

; « Vind urgent, (schimb), so­cietate comcreială din 29 de­cembrie 1993 — raţe ţ—, varian­te. Duminică 22 ianuarie orele0-12, ■ Tel 11-11-09. (305301) '

<t Prestăm .scrvicit ia domi­ciliu: menaj,; îngrijit bătrinî, bolnavi, diverse prestări: curâ-v ta t scări bloc; meditaţii,- etc.

Tel 1D-30-3? orele 12-22. • (335371)

• Vînd firr.iS dec. Oî. Teî 11- 28-80. (303377)

• Vînd firm ă înmatriculată oct. 91. Tel 15-02-'G0 dapă o reia

. 29. (305379) ' .« Vind locuinţă, :£Tel 19-10-

.«9; <3089W)- '

-! • Vind casă Cluj. Tel 13-57- 09.(310004)

• Vind apartament, casa. Tel13-02*73,' ofcIb 10-17; (3100S0) '

o Cum păr apartament, casâ zona Pala. Tel 13-02-73, orele 10-17. (310061) '

• Vind în Geoagiu Băi 721 m p teren central 17 m deschi­dere. Condici racordare uşoară, gaz, apă, canal, curent, telefon- Inform aţii Deva ta tel 034—02- 24-43. (310111)

• V'înd urgent apartam ent două cam ere parte r str. Doro­banţilor. Relaţii ia te l 15-85-74. (310243)

® Vind casă Gherla central cu spaţiu cornerc menajat. Relaţii la tel 21 zilnic orele 17-21. (31031?)• • Ofer 2,5-3 milioane f Dacia 1310. Tel 17-53-32. (310351)

• Vind Ieftin frigider ; schiuri Head cu legături da, clăpari Gabcr 40-42, bărbăteso deosebit şl sa:; seară 43-50. Calitate! 6er. S tr. Plopilor nr. 09 ap. * (310271) ' i ■■ » Donea mobilă vînd mobilă bucătărie. r de spălat. T ei « * 18-09. (310333) - , ...........

^ € 8 © J D 1 & § PmilCiTAFE M

_j Cumpăr cam 10 ari teren ■St îa 15 km de Glui, Tel 15-

(305386}* Cumpăr garsonieră, apar- t - i j j i t , casă, teren, Tei 11-22- 1^39-57*15. 004300)' ? Vind garsonieră, aparta-

* , casă, teren. (Tel 38-57-15; ‘ « ^ r - S i (304406) v -r Cump-ăr apartam ent două

kyre. Tel 14-03-51.m j • , - ■> •

Vind garscnier§ confort 1

Jl 33etunata fir, ’7 ap, 158 îh - | o r e le 13-25. (305303)

• .Bucureşti . ■■■■':.,vtnâ 3 •• camere m ilioane) s-au schim b- Mă-

r.' Teî 15-57-70 era-' 17-20.../- . |^ 3 2 2 î _'■••■■"

j Cum păr garsonieră. vfeî M- . e - (3C5337)[

,_>! Vînd casă îoa- tu n , Tel 13-’ ll2 & - (305372)

L - "Vind rem orcă EQ0 !î£, plcss f e diesel. Teî 15-83-30

5S 233) :V ind aîrifcreă} L s r r a P r’s-

3SC0 aau , Tel 18-61-43, i3 « 5 )( | -Vind trac to r U 650 rem er- ["jslug, Dacia 1310 an îabrica-

-4_X293, b lană a rg in tie Str. A.44 ap, 13, lîngă Trans­

l a t o r . (303367) ..

& -Conducere» SC Someş SA e i J îşi exprimă- profunda d«- a c e ; îa trecerea prem atură în

j j t t e î i in ţă a prof. d r. docent X.CULAB STANClOlU, per- wfe-»litate m arcântâ a medici- şti- româneşti. Exprim ăm siii- îsŢe condoleanţe şi sîntem ală- t» î i J e fam ilia în d o lia ţi . ' (P)

eceseComemorări

s- Sîntem ală tu ri de daam- M prefesar Stăncîom In ma-

- durere pricinuită de pier- T < ?a saţului. Elevii claselor

B , n i B şi IV B ale Şcolii2. (3353S5y

C a adîiieă durere amin- *» că scumpa noastră Dr. 9&*©NA STANESCU a trecut

t lum ea tăcerii în urm ă cu ani, în u rm a unui groaz-

aceident l i păstrăm ■ cu ®^şer»ie am intirea şi continu-

5-o iabii» nespus. Familia ••Stăneseu. (304758)

| V ^ â » - trecut şase săptăm lni ţ**f lacrim i şi durere de cînd i£!** cartea nem iloasă ne-a răpit yşJH scum pa noastră soţie, ma-

■ bunică. Te vntn păstra ştie în inim ile ' noastre.

annezcH să o odihnească» îne. Comemorarea va avea miercuri 25.01.1895 ora 11

f *. Biserica ortodoxă d in Cluj f*Ţ- Bisericii Ortodoxe nr. 10.

veci nemîngtiaţi. Soţul lo- l î ^ â , fiica Zinuş, nepoţelul Li-

ginerele Li viu. (305058)" Au trecut şase săptămîni

lacrimi ţ i durere de cind j a r t e a nemiloasă ne-a răpit

scumpa noastră soţie, ma- bunică, POP ELISABETA.

^ vom păstra veşnic în ini­i l e noastre. Dumnezeu să

odihnească în pace. Come- itgS*rarea va avea Ioc miercuri

' î ^>»01.1995 ora 11 la Biserica odoxă din Cluj, str. Bise-

ii Ortodoxe nr. 10. In veci ?*nîngîlnţi soţul Ionică, fiica ^*iuş, nepotul; Liviuţ, - ginerele “ iu. (305186) . f

2 5* Se împlinesc şase săptă- _ 'n l do Ia trecerea în eternl-

a scumpei noastre mame ^TM jEŞFAl.EAN ULIANA. Pa- W ^stasul va avea loc în satul j j ^ t a duminică 22.01.05. Fami-

îndoliată. (305305)ţ L # C a imensă durere anun-

trecerea a 10 ani de cind ‘ «^^stinul nemilos ne-a răpit-o

iobtla SZABO-MUNTEAN ^ îV C IA . Chipul, săt» drag este 2 * va fi viu în inimile noastre. v *o rm l în pace suflet drag şl

Familia. (305357)

O Pios omagia îa oa' .a» de la trecerea în eternita te a iu- b itu lu i nostru, FEURDEAN

GAVRIL. Te vom..£u6i mereu. Fam ilia îndurerată.(3ÎC208)' .■■■"'

• K e exprim ăm regretul pen tru dispariţia prem atură a

profesorului doctor docent STĂNCIOIU NICULAE distins profesor, em inent cardiolog, bem organizator şl înflăcărat p a tr io t Onoratei familii since­re condoleanţe. Familiile Dr. Vasile Ţielete ţ î M ircea M u- dare . (3ij53g4)

I • S-au scurs trei an î de cînd s-a stin s d in v ia ţă scumpa

m s s tr i soţie şi_mam& LOCAClU NATALI A. Dumne­zeu- s-o odihnească. Familia. - (305232) r

« . A î plecat ac u m ,3 ani în data de .21 ianuarie fi ai lă­sat durere- Te voi plinge ne­încetat' fiindcă am răm as fă«r r ă m îngîiere,, «Iragula IOSIF ALEXANDRU, al fost cel m al b a n tată şi soţ. Lacrimi ţ î flo ri pe morm întul tău. N » ,te vom uita nkiodată. Soţi® Mia, fiicele Sanda, Adriana şi gine­rele Rada. (310255).

• Vom p ăstra veşnică a- m intlre celui care i » fo st

MĂRGINEAN CORNEL, soţ, ta tă şl bunic. Parastasul de un an va avea loc duminică ora12,: Ia biserica Sf. Nicolae- Fam ilia îndurerată. (310295) '

• l /n moment de reculege­re şi- aducere am inte la îm pli­n irea a 20 dc. an i şi respectiv4 an î d e la trceCera sp re 'ce le veşnice a dragilor noştri pă­rin ţi P IP AŞ VERONICA (Cui- bes) şl . PIPAŞ " GHEORGHE din Valea Flnaţelor. Odihnea- scă-se în pace. F iul Gheorghe cu familia şi fiica Verghina cu fam iK a.. (310356) ' .. .: -‘ © U n gînd pios. şi on. ul­tim -«maxi» ■ ta trecerea îi» e- ternitatc.' a .? .distinsului medie, dascăl de excepţiei om d e înal­tă ţinută- morală ' şi ' m inutiat

prieten Prof. dr. ION. ZAG1ÎEAN. Sincere eondule- anţe şi în treaga-noastră 'cem r pasiune K îndureratei familii. Fam: dr. Mircea Morarîtt din Florida, USA.

• Un ultim omagiu distinsu­lu i prof. ZAGREAN ION. Fa­miliei îndoliate întreaga com- pasiun*. - Familia ing. Pop Ion. (310106) ., - ’■

• Colectivul C lin ic ii. Chi­rurgicale I îşi exprim ă 'reg re­tu l pentru dispariţia distinsu­lui profesor universitar dr. doc. ION ZAGHE.SN şi trans­m ite familiei sincere condo-, teanţe. (310408). « Profund îndureraţi de tre­

cerea în nefiinţă a colegului : profesor dr.: NICULAE.

STĂNCIOIU, strălucit medic şi dascăl, fondatorul şi şeful Institu tu lu i Inimii, sîntem a- lă tu ri de fam ilia îndoliată, că­reia î l exprim ăm întreaga noastră compasiune. Prof. dr. P au la şi Francisc Grigorescu- Sido. (8987-B)

® Regretăm din tot sufletul trecerea în nefiinţă a profeso­rului dr. ION ZA&REAN, fon­datorul şi şeful Clinicii m edi­cale V, ilustra medic şi das- căj şl exprim ăm familiei în­doliate ataşam entul şi com pa­siunea noastră. Prof. dr. Pau­la şi Francisc Grigorescu-Sldo. (9987-A)

® Profund îndureraţi anun­ţăm Încetarea din viaţă dupăo grea suferinţă a celei co a fost soţie, mamă Iubitoare, bunică, VERDE ANA în vîrs­tă de 68 ani. Inm orm întarea va avea Ioc sîm bătă 21 Ianuarie orele l j Capela I M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnnască în pace. Soţul Simian, copiii Vio- rcl şi V irginica cu familiile lor. 1305102)

O Sîntem alături d e colegii noştri avocaţii Cirtănnru, la m area durere cau ia tă de pier­derea tatălui şl bunicului drdg. Colegii grupei 1. U arour d e a - vocaţi, (305404)

9 Regretăm profund trece­rea în eternitate a profesoru­lu i Dr. NICULAE STĂNCIOIU personalitate de excepţie a şcolii medicale d u je n k Sin­ccre- condoleanţe. famiUei In- darera te . Fam ilia prof, Ben- g a ; (3Q5-I05)

tt Îndureraţi ne de&părţim de prof. 'NICULAE :~

STANCrOIUr familiei întreaga compasiune. Fam ilia ing. Pop Ion. (310104)

# în, aceste momente grei® pricinuite de pierderea tată­lui, împărtăşim durerea doam­nei M aria Ilotan. Sincere con­doleanţe familiei. Rectoratul Universităţii Babeş-Balya» Cluj.(305411) ■

« Colectivul Centrului de Transfuzii C lu j regretă pro­

fund dispariţia prof. Dr. NICULAE STĂNCIOIU o Ini­m ă a . Institutului' Inimii. Sin­cere condoleanţe familiei.(305412) • - : '

• Cadrele didactice ale Fa­cultăţii de Stcmatotogie . dc- p lîng trecerea In etern ita te ' a distinsului dascăl, om de şti­in ţă şi medie, prof,' Dr. ION ZAGREAN, fast şef a l Clinicii Medicală V şl transm it fami­liei sincere condoleanţe. (305420)

• Moartea neaşteptată-a pro­fesorului ION ZAGREAN' ne-a îndurerat profund, fiindcă me­dicul şi savantul a fast un a- devărat ' intelectual şi om exemplar. Sincere condoleanţe familiei. Familiile PompHiii Teodor si Corael Crăciun. (305422)

« Se împlineşte t;:» an trist de' lacrimi şî du rere de cînd scumpul meu soţ COPOS

TRAIAN m-a părăsit pentru totdeauna lăsând un gol imens în sufletul meu. Dumnezeu să -l odihnească. Soţia, , (305489): « Zăpada celei de a patra -ierni." s-a aşternut peste mor- m întul fiicei şt m am ei noastre farmacista Df AXA GRECU. Un gînd pios pentru sufletul' său nobil. P ă rtiîtit 'ş i copiii,. (38541411 ~ N ■" 'r -' - ' ■'

© Ne alăturăm durerii to-.e- geî noastre -G iurgiu-V ictoriţa la pierderea ta tă lu i drag. Sin­cere condoleanţe. ■ Colectivul Cascrlei Colectoare. IlATUC-(310378) ___

9 Pios omagiu prof. dr. NICULAE STĂNCIOIU- plecaţi prem atur în eternitate. Trans­mitem familiei îndoliate since­rele noastre ' condoleanţe. Bta şi Gabi Nagy. (310384)

® Pios omagiu şi o neştear- să -am in tire -la îm plinirea a 7 ani de la treeerca în nefiinţă a scumpei noastre mamă, soa- 'cră şi bunică, ANA GIIIURCO. Fie-i ţărîna u ţ:a ră şi să se o- dihneâscă în pace. Fiica Luci şi. fiul Ioan cu familiile._____

e Mulţumim tu tu ro r priete­nilor, rudelor; şj colegilor ca­re au fost; alături de noi cu prezenţa sau cu gnulul, in ma­rea şi sfîşietoarea noastră du­rere. Familia Creţoiu. (310337)

o Sincere'condoleanţe şi în ­treaga compasiune familiei. lîo- iăn pentru pierderea grea su­ferită. Mi re ia 'ş i Sorin. (310389)

® Colectivul Policlinicii Bio medica este alături de fami­lia dr. Virgil Puia la trecerea în nefiinţă a celni care a fost prof, dr. ION ZAGREAN, das­căl de excepţie a medicinii- clujene. S iurere condoleanţe. (310335)'f o Regretăm profund înceta­

rea din viaţă şi aducem un ultiţp omagiu, sincere condo­leanţe şi atlincft compasiune fa­miliei în m om enteie de grea încercare pricinuit** de pierde re» prof, dr. ION ZAGRKAN. Cu drag fanJliile Topan, Ol tcan, Rusu. (310396)- __

O Cu adîncă durt-re nc In­fim răm as ts.ur» Ia dispariţia Iubitului nostru >fra te , cumnat

ş? unchi pm f, dic^lONF ZAGREAN, om de :o aleasă nobleţe sufletească. .itŞVJi»:;'.So-, meşan şl fam ilia Aisgustln Za- grean. (310397)

_ • Sîntem alături de familia îndoliată, T iţa şi Doru Tăpă- lagă, în m area 'durere prici­nuită de treccrea în nefiinţă a mamei lor dragi. Doina, Li- viuţa, Fifl, Didl şi familiile.(310398).“ - ": « Colectivul Clinicii Pedia- trie I regretă enorm treccrcâ în nefiinţă a distinsului me­dic şl dascăl prof. dr. ION

ZAGREAN, şeful Clinicii me- dicalc V şi transm ite familiei toată cempasiimea» asigurînd-o de preţuirea _ şi ataşam entul nostru. (0087) -

• îndureraţi ne despărţim de cel mai bun bunic păstrîn- du-1 o veşnică am intire şi fâ- cîndu-nl-1 un crez în viaţă. Carm en şi Dan care te-aa ‘iu­bit mult. (3989-B)

• Tată dragă te voi păstra în suflet ca pe ceva sfîrit, Ha- da, copilul tău. (9SS9-A)

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă a dra­

gului nostru CAMIL N.- J1TIANU, îost procuror mili­tar, avocat, în vîrstă de 80 de ani. A plecat după o tungă suferinţă lăsînd în urm ă am in­tirea celor 50 de ani frumoşi pentru care ti mulţumesc. Ma-

T lana (3383)• Regretăm, profund înceta­

rea din. viaţă a colocatarnlul nostru KUN ; ALEXANDRU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia locatarilor din strada P eana. nr. 3, (3933)

« Colectivul catedrei de In-ţ form atică d in , cadrul Facul­tă ţii de matem atică este ală­turi de . colegii I«e eo n i dr. F larian Boîan şi lector Ale­xandru Vatscea, ţn m area tor durere. (5395)

© A u trecui trei ani de cînd scumpul nostru fin şi unchi IRIM IEŞ VICTOR nu mai es­te p rin tre noi O , caldă adu­cere am inte pentru toţi cel cel-au cunoscut şi iubit. Naşti Iepure Vasile tn Marfa şl fam. M ureşan Dan, Liana şl ■ Ro- xana. (9996) :.. -

• Sîntem • alători - der d - n j 'p rof, A. SI. Stăncioiu în aces­te clipe grele p rin care trece. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Catedra de 1. fran­ceză de la ; Şcoala- „lan Agîr- b iceanu**. (9997)

Colectivul SM Cîuj-Na- poca exprim ă profundul regret faţă de dispariţia eminentu­lui om de ş tiin ţă prof. d r. i . ZAGREAN, Sincere condolean­ţe familiei. (305429)

O Pios omagia acum la tre­cerea în nefiinţă a distinsu­lu i prof. Dr. I. ZAGREAN. Fa- mllla D ura. (305130)

Colectivul Spitalului Mili­ta r CIuj-Napoca exprim ă pro­fundul : regret faţă da dispa­riţia em inentului om de ştiin­ţă praf. Dr, doc.. NICULAE STĂNCIOIU. Sincere condo­leanţe familiei. (305131)

’® Dragă Oana Stăncioiu • «ţi îm părtăşim m area durere ! şl. suntem cu tot sufletul a lă tu ri de tine. Sincere condoleanţe. Romana. Daci3na şi părinţi». (305132)

«. Sincere condoleanţe D-nei Eloian M aria şi întregii fam i­lii Ia trecerea în . nefiinţă a ta­tălui drag. Locatarii din str. Prof. Ciortca nr. 3 bL J se. II. (305130)

® Un ultim omagiu, maes­trului» şefului de şcoală, e- m inentului cardiolog prof. Dr. doc, ION ZAGREAN. Since­re condoleanţe familiei. Prof. Or. lîad u Deac şl- colectivul Clinicii de Chirurgie Cardio­vasculară Tîrgu Mureş.'

‘(3fl3{S5)<• Un ultim omagiu memo­

riei prof. Dr. IOAN ZAGREAN la treccrea in eter­nitate. Condoleanţe familiei. Dr. Movonu Mircea şl Camilla. Florida ~ SUA^tSOSlOG)^

9 r,a trecerea In nefiinţă fl• distin.fulu» prol, Dr. ION ZAGUMAM transmitem aince- re >6niloteaiiţe; famUi'il ?*«ia

-Virgil, Ix)Cataiii d in str.:;P ie; troasa nr, 20 sc, 3. (305107)

© A îl se îm plineşte na îffl de • la treccrea îis ttefiinţă 8 celui care 3 fost sof, ta tă , fra ­te şi fiu COBARZAN IOAKdin Huedin.' In veci ncîssîn- gîiată familia. (305453)

©. Sîntem ală tu ri d c fam i­lia îndurerată şl ne exprim ăm întreaga compasiunc pen tro dispariţia celui.'. care a ■ fost prof. dr, ■ ION ZAGItEAR, ©sta de Înaltă profesional'tate. ©J- p le m a t. iiig, Pom pilîe Manca,(310420)

9- Pios omagiu celui care a fost strălucit prof. dr. ION ZAGREAN. în am intirea LUI inima mea plîngc. Familiei sincere condoleanţe. B adl Gruia. (313122)_______^ ______.

c Colectivul Catedrei de A- natem ie Um ană deplîngc pier­derea ilustrului m edie şi âva? căi prof. dr» ION ZAGREAN, şeful Clinicii Medicale V- ţ i transm ite toată com pasiunea sa fam iliei îndoliate. (316132}

® Colectivul Catedrei de A- natom ie Um ană îşi cxpximS profundul regret ta trecerea

în nefiin ţă a prof. dr. ■ NICUI^AE STANClOlU, per­sonalitate distinsă a medicinii clujene, şeful Institu tu lu i In i­mii şi transm ite toa tă compa­siunea familiei îndoliate, (310132.) -

Colectivul Clinicii Pedias- tr îe I 'îşi exprim ă . profundul regret la treeerca ii» neilla ţă■ - a ' prof. dr. NICULAE •

STANClOlU, personalitate !~ lustră a cardiologiei româneşti, fondatorul Institu tu lu i Inindl şi transm item condoleanţe fa­miliei îndoliate. (31M33>

© O pieasă aducere am inte pentru cel care a fost CRUCIM MARIUS DUMITRU. Damniş- zeo să-l od ibnea^â scfletâl bun. Seţîa şi fiii. (3IOi37Ş ;

® A plecat d in tre noi aTO- cata l CAMIL. JITIANU — dis­tinsă personalitate a baroului de avocaţi d in Cluj, veteran de război, f l regretă colegii ş l fam ilia P o p o v lti, Victor, av®- cat. i& prim ăm profunda cam - pasiune şl sincere condoleanţ© familiei, (3I04Î3) ;

© Profund m arcaţi de tre ­cerea fn eternitate a prof, d r. NICULAE STĂNCIOIU, medic em erit, em inent om d e ştiinţă, şef de şcoală m edicală afla i perm anent în avangarda ca r- f diolcgie* romaneşti» n s exprl- ' m ăm regretul nostrn nem ăr­ginit ş i în treaga noastră com­pasiune pentru fam ilia îndo­liată. P rin dispariţia sa, medK cina românească înregistreazăo imensă, pierdere. A m intirea şa: va rămîne, m e re » vie în inim ile noastre. Prof. dr. Radu Deae şi colectivul Clinicii, d a Chirurgîe-Cardlavnşculară; T îr- gu Mureş, (316115) 1

• Se împlinesc tre i an i d s Ia trecerea în nefiinţă, o isjbl- tu la l nsotru soţ şi ta tâ profe- soruî IOAN RUSU din B cnţi- da. Nestinsă a răn ias durerea î» inimile noastre. Soţia R a- veca şi fiica Lum iniţa, (310435)

• S -aa scurs tre i an i de cînd s-a stins d in viaţă scum pă noas­tră so ţie , şl m am ă . LUCAC1U NATAL7A Dumnezeu s-o Odih- nească. 'F am iH â.. (305232)

• Cu adincă durere anunţ în ­cetarea din viaţă o tatălui, meu BAN Y AI FRANCISC decedat la -19 ianuarie 1995 in v irslă de 73 ani. înm orm întarea va aveâ loc în 21 ianuarie ora 12 în C3» m itin il Crişan. Fiica ■ Agy.

® Sincere’, condolentiţe .naşu­lui Sany şl familiei K atano la decesul Iubitei m am e Familia Hnq in d in Eforie. (305-401)

9 Pios o m a g iu ' celui care a fost omui, IŢA STĂNCIOIU ţi

, pentru,, to t ce a ., lă s a t "îri urm a lui. Condoleanţe şi Calde m în- gîicrt îndoliatei ' fam ini. Fam ilia prof, Eir.il. Munteam», (*)0n44TÎ_

'Şr4.acdrş' 'lat-rimişi (iurere â©" Ia" Vre<5er«i ..fn ’j» * Uintă a celui cnre a foit''J&QAB

,-V ^ ll,E .„ S u île jo l; ;b u n ’ .va răm îne veanie; -îrrMnfm<rÂ,,rn|fâ|s*t_ _„4: -tre. Soţia, copii şi nepeţif.(300207)- '

ADEVĂRUL DE CLUJ iJMSATA •» LUNI/ 21 — 23. lANUARjg |

M SSH M

Aniversări1 • Cu .ocazia aniversării zilei de - naştere urăm -bunului nos­tru j prieten Ion Feneşan, sănă-; ta te ,-'fericire şi La Mulţi -Anii lu liu si Adv. (303415) •

viNzArihcumpărAr i d e c As e I ŞI TEREIVUW PRIN PfilMORO|.>;

v v v în iAr i . c u m p M v i ^

(231 i 27J V 'îff

• V înd convenabil gheretă zona Gheorgheni. 'Tel 14-19-39 după orele 19. (305247)

• Vînd sau închiriez ghere­tă cartier Zorilor. Tel 11-78-47 în tre orele 18-22. (305254) '

• Vînd Mercedes 200 D ne- înmatriculaf, fabricat 1980. Tel 17-26-33. (305261)‘ • Vînd ecograf marcă ruso japoneză sau schimb cu' auto­turism sub 5 ani vechime. Tel 14-11-38. ; (305365)

• Cumpăr certificate de proprietate. Tel 17-88-86. (305013)‘ • De • vînzare făină pentru pîine, preţ avantajos; calitate. Inform aţii Cărei tel 86-22*12, (305325)

® Cumpăr apartam ent 2-3 camere Cipariu, Pata sau altă zonă bună Tel 18-66-22 orele 17-22. (309962)

• Vînd apartam ent 4 came-, re ultrafinisat şi 2 garnituri mobilă: Ludovic şi Drobeta. Te! 17-87-77. (310136)

• Vind 4 roţi complet noi pentru BMW 316-325 m ărim ea 175/70x11. Tel 19-53-97.(310116)

® Vînd Volkswagen Vento GL, 0 km, fabricaţie 31.03. 1994, 90 CP, 1800 cmc, cu do­tă ri de excepţie. Tel 18-16-83. (310234). • Vînd Ford Taunus Auto­m atic 89* înm atriculat, com­puterizat, y excepţional, ; 12000 DM. Gheorgheni 18, seara. (310364)___ ________

• Vînd maşină de tricotat tip U50, fineţea 8, nouă, preţ negociabil. Tel : 059—15-13-02, seara după ora 19. (310365)

• Cum păr cartele telefonice uzate. Tel 064—19-41-10, orele 16-20. (310095)

• V înd.avantajos bibliotecă Billy pentru cărţi sau marfă. Sunaţi la tel 14-08-61.(310345)

• Vînd diamant industrial de rectificat, Lada 1200 în sta­re de funcţionare. Cumpăr ta ­lon Dacia. Informaţii tel 16- 01-40. (305410) ’

• Cumpăr 1 Valută şi forinţl, Tel 17-21-58. (305121)

■ O Cum păr talon Ford Es- cort: Tel 15-03-65, orele 18-20 (310403) __________ ■

O Cum păr apartam ent 2 sau 3 'cam ere1 decomandate,' avan­tajos. lîog sunaţi la tel 16-22-' 12 zilnic. (305148)__________

• Vînd garsonlpră , confort 1 M ănăştur ştr, Negolu nr. 2 p reţ negociabil 5000 DM. Tel 16-16-01. (305430)________ '

• Vînd apartam ent lux, cen­tral, localitatea ttacău 80 mp. Sunuţi t,îm!)ălă orele 21-23 la tel 033-12-28-82. (305457) .

. ■'# Cumpăr locuinţă. Tel 13-08- 61. (308065) •

• Vînd orgă sintetizator jîo - . land E33 <?i E-70 la preţ convy-

, ' nabil. ■ Tel 065—16-05- 56 Tg. Mu­reş. Bonta după ora 16.(310288) ■ -

• . .* Vînd:.; ■ recatnicr cu . lacH, candelabre, ram e) cu tablouri, a- raga?. si xintar. T er 12-4Q-04, o- ra- 15-22 (310363)

• Vînd un vagon de fîn, preţ negociabil. ; Calea Dorobanţilor

.102, bl. -29,. ap. 90. Familia Sza- iontai. (310119) :

• Cumpăr certificate de pro­prietate Informaţii la tel 18-.» 03-91. (310296) '

, ® De . vînzare 1 pătuţ şi coş pentru copil. Tel 13-93-55 orele14-18. (310311)

^ ® Vind pui Coclcer şi Ciobă­nesc German. Tel 14-39-06' str. Inului 2-3. (310352) ’■ • Cumpăr - apartament exclus Mărăsti, Mănăştur. Tel 13-50-12. (280506) '■ • Vînd apartament 3 camere parter Zorilor şi casă 4 camere.

:Inîorfnaţii la tel 13-81-70 după • "ora 10 vizibil duminică în tre o- rele J2-16. (305397) ; »i • Vînd sau schimb garsonie­ră cu casă de ILL. Relaţii str. Năsăud nr. 14 bl. YG ap. 2. ; (305399) .

®v Vînd apartament două ca­mere, plata în valută. Tel 18- 95-05 între orele iO-18. (305418)

• Vînd Dacia 1310 d in 84,■ Ungaria, .excepţională,' T el; 17-60-60 sîmbătă după ora l4. - (305396) ;■

• , • Cumpăr Dacia 1300 plătesc pînă la două milioane. Tel 13- 91-59. (305417) * .

• Cumpăr Dacia 1310 în sta ­re avansată de- uzură sau uşor avariată, Tel 17-89-36. (305424)

• Vind combină frigorifică (frigider 243 L plus congelator 100 - L) nouă marca .Bosch, ga­ranţie 1 an. Inform aţii tel 18- 55-64. (305400) ' ■

• Vînd maşină de cusut elec­trică. rusească nouă şi calcula­tor Atari. Tel 18-48-8(3 orele 11- 15. (305403) .

O Vînd video recorder, tele­vizor color, cuptor cu microun­de, m aşină de scris electrică. Tel 18-28-83. (305416)

n • Vînd dischete 5.25DSDD cu programe. Pret 500 lei. Tel 12- 24-35. (305423)' ; ;

® Vînd apartament 2 came­re confort - etaj I plus garaj. Tel18-44-55. (310383)

® Vînd apartament 4 came­re finisate' cu garaj. Tel 17-08- 96. (310385)

© Cumpăr apartament 2-3-- camere Gheorgheni, plata pe

. loc. Tel 15-55-92. (310388)® Vînd garaj am enajat pen­

tru activitate comercială sau pentru maşină. Pasteur 46 ap.2, tel 12-75-84 (310390)

• Vînd apartament 2 cam ere Mănăştur. Tel 14-02-54, după o- ra 16. (310409)

• Cumpăr autobus. Tel 15-97- 92. (310380)

® Vind uşi şi haion Dacia break. Tel 18-66-22. (310392)

o ; Vînd dubă Peugeot J9,65.000 km; piese, caroserie, gea­muri Volkswagen Passat; strung Rangheţ 1500; compresor. Tel 13-24-37. (310411)

® Vînd .instalaţie completă preparat suc, sifon; camion 3,5 tone, magnetofon Kastan; re­morcă Padiş acoperită. Funcţio­nale. Cumpăr talon Mercedes 240 D. Str. Oaşului nr. 272-A. (310407)

O Vînd pul Coli ie. Tel 18-61-63, (310391)

® .Vînd scurtă vulpe , polară, căciulă şi guler. Tel 14-78-24. . (310394) ' ’

• Vînd. fin. Informaţii 's t r . Fabrici nr. 17 bl. RO 24 sc. I ap. 1, zilnic după orele 12.(310399) • ,

• Vind televizoare color, schi­uri, maşină de scris,' combină muzicală Elekta, boxe Grundirig. Tel 16-55-78. (9983)

• Vindem din stoc: clei do oase Import, aracet — Rlşnov. Tel 13-22-86; 15-49-33, la cele mal mici preţuri. (9971)

• Cumpiir autoturism înma­triculat funcţionabil. Ofer 2 800.000 Iei. Informuţii tel 065-14-09-20. (9963)

• vînd acţiuni „Ursus". Tel 13-45-38 Intre orele 16-17, (0D86)

9 De vînzare gospodărie (ca­să,- grajd,. şu râj coteţe,, cămară), p lu s . un ha d e ; teren în - Măguri Suseni, Inform aţii Gilău str. Principală nr. 1130 (tîrg). (9959), ® . Vînd apartam ent 4 came­re ; decomandate, terasă 9 m lungime, 2: băi, cheltuieli de în­treţinere foarte mici. Cum păr' apartament' 2 camere decoman­date, balcon, exclus Mănăştur, Tel 19-99-03 orele 8-16. (9908)

« Vînd set cuzineţi Ford, 2300 "cmc, 2400 Cmc, R 1, calcu­lator 1 EM 286' cu m onitor co­lor şi mouse. Tel 18 05-74. , (9990) ’ ■:• © Vînd piese Oltcit. Tel 16- 14.89, (9S94)

• Vinci g a rso n ie ră . str. Cer? nei nr. 1 et. 2. Inform aţii str. Scortarilor nr. 7 bl. D8 . ap. 17. (310418)

• Cum par-închiriez spaţiu parter, te ren , zona cim itir cen­tral. Tel 18-73-30, orele 18-22. (31.0425)

© Vînd-schim b casă particu­la ră - plus dependinţe plus spa­ţiu comercial p lus 1000 m p te­ren. Inform aţii s t r . , Beiuşului 52, Cluj. (310434)

• Vînd-schim b 3 camere con­fo rt Baia M are cu Cluj. Tel 18-41-90. (310436)

• V înd garaj tablă. Tel 17-80- 35. (310439) ,,

® Vind garsonieră şl aparta­ment. Tel 19-02-81. (310441);. ® Cum păr garsonieră sau a- partam ent. Tel 13-48-18.(310442) ;. • ' Vînd v itrină 'frigo rifică im­p o rt p la ta şi în rate. Str. So­m eşului nr. 13, tel 13-27-93. (310417)

• Vînd: congelator, fotoliu piele cu 3 locuri, masă mare deosebită, mochetă, calorifer e- loctric, f iltru cafea, schiuri, te­levizor color. Tel 18-13-46.(310421)

• Vînd pătuţ copil cu serta­re şi cuptor electric Moulinex. Tel 11-70-12, (310424) :

© Vind pui Pechinez. T el 19- 32-08. (310414)

• Vînd apartament. 3 came­re cts telefon pentru pretenţioşi. Tel 16-62-83, (305426)- ® Vînd apartam ent 2 came­re confort I str. Izlazului nr.10 bl. B2 ap. 78. (305427)

© Vînd ripartam ent 2 came­re confort unic str. Mehedinţi nr. 46-48 bl. D7 sc. I et.' 8 ap. •54. (305428)

© Vînd garaj m etalic demon- tabil. Tăi 17-80-37. (305439) "

.© Vînd urgent casă în str. D um brava Roşie nr. 35. Tel 12-42-80. . (305440)

• Vînd- garsonieră*- I Mărăşti lînpă • A utogară. Tel 18-46-45;10-17. (305445)

« V înd caşă 3 camere con­fo rt garaj şi grădină 800 mp singur în curte str. Gării nr. 15. (305447) -

© Vînd apartam ent cu 3 ca­m ere confort I şi garaj în Gheorgheni. P reţ 23.500.00p ne­gociabil. Tel 15-73-84. (305462)

• Vind Opel Vectra 2.0i mo­del 1991 48.000 km, urgent. Tel 19-97-32. (305461)

® Vînd televizor Diamant, cu garanţie. Tel 14-54-08. ■ , (305433)

® Vind echipament laborator foto şi masă de birou. Tel 17-07-00. (305458)

O Vind m aterial pentru tapi- ţa t pluş SUA. Tel 050-62-16-47 după ora 16, (305454)

• Vînd legitimaţie Xt> pentru “cazarea a două persoane în An­glia, Qlanda, Belgia, Spania, F ranţa şi Luxemburg, valabilă fiînă în august 1995 cu posibi­lităţi de obţinere viză. Tel 064—-16-93-83, (305468) v■ • ' Vind com puter,, marcă ' a-

mericană, Casper GM 1230 cu printer. Relaţii lâ tel 17-58-14. (305248) .

© Schimb locuinţă: Tel 19-57- 15. (304363) .

• Schimb apartam ent 4 ca­m ere plus garaj plopilor şi a- partam ent 2 camere Grigorescu cu teren casă variante. Tel. 14- 48-73. (304977) ' :

• Schimb 4 camere -proprie­ta te cu o cam eră m are sau do­uă cam ere to t proprietate, în ju ru l centrului sau Str. Horea. A dresa str. Mehedinţi nr. 21, bl. M2 se. II et. I ap: 28 exclus M ănăştur, duminică în tre orele10-17. ,(305148) .

® St'himb apartarnent 2 ca­m ere parte r confort sporit Plo­p ilor. vechi cu 4 sau 3 camere

-p a rte r sau etaj 1 zona Pata, 22 Decembrie, Dorobanţilor, Mă­răşti, centru. Plătesc diferenţă. Tel 15-76-71, (305449) .

• Schimb garsonieră. Zorilor cu apartam ent. Variante. Tel17-45-23. (305453)

P e n t r u o r ic sp tl

fizica s a u ju ri jJ

ÎWVEST HOLDl j. verifică autemitl

certificatelor depropl wnde, cumpără, interni şi administrează 'cerţii do proprietate, aj obligaţiuni şi altehil valoare. Str. Măcînuluil

telefon 191Sc{

\ ti P -

. *___-L

Ci

• Dau în chirie locuinţă şi spaţiu comercial. Tel 15-32-45.(305126)

• Dau în chirie spaţiu bi­rouri, depozit zona centrală Turda. Toi 17-50-12. (305293)

ş Caut de , închirit urgent garsonieră. Tel 19-90-09.(305127)

• Rucureştl apartam ent 2 camere cu gaze la, teracote schimb cu sim ilar Cluj. Tel 16 09 04 sau 01-64-84-095. (305406)

if

• Dau chirie spaţiu. Tel 11- 22-04. (304382) - i

• - D au în chirie apartam ent cu două cam ere finisat,: telefon necuplat, garaj. Tel 16-19-03. (304993)- •:... Dau în chirie garaj în zo­n a P ia ţa M ihai Viteazu. Tel 18-61-45. (305309) . ■; ,

• Caut chirie spaţiu. Tel 19- 57-15. (304373)

• C aut „chirie locuinţă. Tel 19-57-15. (304398). ’ ,

® Dau chirie locuinţă. Tel11-22-04. (280181)

® Caut să închiriez aparta­ment, parter, central sau semi- central, nemobilat. Tel 068-14-

> 20-60. ■(304994)o Dau în chirie garaj în

.Gheorgheni. Tel 14-96-72.(310379)

•* Caut apartam ent 1-4 came­re de închiriat.' Tel 12-12-18;15-50=05. (310400)

© Caut de închiriat aparta­ment 2-3 camere indiferent de zonă sau confort, la un preţ acceptabil. Tel 19-02-64.(310410)

• Caut de închiriat spaţiu comercial, zonă centrală. Tel16-93-75. (305111)

© Caut de închiriat 2-3 ca­m ere şi spaţiu comercial. Tel 19-90-09. (305125).© Dau în chirie apartam ent 4

camere în Zorilor, mobilat, te­lefon, pe valută. Tel 19-02-50,12-42-97. (310259)

O Dau în chirie locuinţă şl spaţiu comercial. Tel 19-03-84. (305460),

© Caut garsonieră cu chirie sau - gazdă. Tel 12-01-68.(305443) c

• Caut pentru închiriat gar­sonieră semt (ne)mobilată. Tel13-12-29. (305444)

• Caut spaţiu pentru închi­riere. Tel 18-43-61. (305463)

• Dau in chirie apartam ent in Mărăşti. Tel 17-87-46.

1(310415) . ,■ © Dau în chirie garsonieră în Zorilor; Tel 12-97-86.(310170) * ' . . :

• Iau în gazdă uri băiat. Tel15-17*69. (310316) . , ; r

• Caut chirie. Tel 13-08-61. (308966)

• Caut de închiriat locuinţă şi spaţiu comercial. Tel 19-03- 84. (310171)

® Caut de închiriat garaj zo­na NăsSud-Dorobanţl. Tel 14- 94-69; 14-75-62. (3I01B6)

a Caut de închiriat aparta­m ent «au casă cu telefon. Tel12-73-14. (310346)

; • ■ //;i i .n>

© NOU! Jaluzele plase16-39-34. 3(10-102)

• Achiziţii sticle ţi t Ia adresele: Gh. Dima: racal 17, ‘Ion Meşter 1.10-16, zilnic. (310412)

® Facilitez vize Ita bază de chemări. Tel 1 (309978) .'

• Societatc CiynerciL^f chiriază spaţiu comcrii*^s 'c niat din: restaurant, ş de vară şi alimentară între orele ~ 16-20 la te!35 sau 17-58-31. (31000!

® Exccutăm deiatizi17-11-88. (310139)

® Spitalul "Clinic de perare Cluj-Napoca an; Pc perioadă determi; luni) asistentă medii laboratorul de exploatat ţionale. Informaţii la 30-66 int. 104; 106. (3Wt!

• Vînd cherestea b raf* an Ie bovină Exportabile.00-87, seara. (310119)

® Transport marfă18-49-16. (310430)____

® SG Gimmes Proc SEL angajează tîmplari formaţii Ia tel 13-69-90 sj adresa str. Paris nr. ăi orele 8-16. (305455)

® Vînd jocuri elect I pompe de benzină, mesl biliard la pret avantajă 06!)—4-1-06-24: ' 48-04-68; ]21-15-01. (305456)

® SC Eltigani str. CalT«T) ciulul nr. 87 vis a vis df zinărie vinde piese de braţe şî primim maşin| tru dezmembrat. Orele | (305464)

• Meditez matematică miciliul clientului. Tel seara. (305413)

© Vînd firmă SRL sc pozit 6 luni. Tel 14-41-S- 70-80. (305415)

• SC SMB Cristaldî SRL anunţă onorata că practică uri adaos c de la 0-200 Ia sută. (310

® Montăm parchet, ri, gresie, faianţă, repar.12-20-77. (9979) î l

o Posesor permis BCÎţJt, servicii. Tel 16-56-75,(310127) >

0 Profesor mfditez ir.| \i că şi fizică. Informaţii r q80-42. (310166) L

O Predau ore pian. TfcrVu 67. (310307) ' r ^ n t

• Teren ultracentral •t^î-5, asociere pentru co n s tru rţ^ j nivele, eventual renunţvele. Deţin proiect aut.'' autorizaţie de constcuci^, tept num ai oferte' s-.Tioa.^L'-11-16-33. (310336)

i - K ',r® Instalator, sudor,serviciile. Sunaţi la tel :; Vpjl310427> , , l » s: .1 - • î' L ' -ai

r 5*)-

- LUNI, 21 -23 IANUARIE, PAG. 15 ADEVĂRUL DE CLUJ

2 1 odia vărsătorului de apă21 ianuarie —

februarie —- ^ Calendarul Thebaic) \ iV^jixsnH %’ste • considerat

um an ,semn a l zodi- rep rezen ta t' ca sim bol

om care poartă la ( _ ^ * - a la i u n . ulcior plin

al cărui conţinut,' o- zodiac 11 varsă, ge-

peste to t păm întul. E £3l progresului, a l idei-

[ j ^ ^ in ta t e . Cei născuţi tn ^ c d ia c se av în tă în ac-

I ţ i şi mişcări umane, ca- ţm p în g ă ' societatea îna-

.xa-Strologie, se m n u l Văr- :t * 3 i reprezintă două frîn- <=■ .undă, care par că-s

y -îZ -e cotite a le unui pî- ;X<3 nu Indică num ai scur-

sinuoasă a apei care <din ulcior, ci şi undele

sfC n felurile: sonore, hcr- _ electrice etc., indicînd

1, inventivitatea sub f o rm e le lo r .'; n ă s c u ţi în această zo- u . sîn t a t î t de şovăitori i r ib ă to r i ca nativii din

;o d i i , Gem enii sau Ba- •— Au m ai m ultă unifor-

■c ?i continuitate în ac- c n vederi m ai largi a-

■umanltăţii . în general, «iacă ' aceasta nu - ..este

p > iJtă curent după ve- ; lor. • Lucrează'. ; ■ într-un c o n s t r u c t iv ." . ,., '

g e n e ra l , caracterul . a-- oam eni' este plăcut, prf- s c , liniştit,' răbdător, ho­

l d e i , foarte sensibil laţ ă w rafinat Sim patia lor, 51 duşmănia, e s t e , francă pŞertem ică. Cuvîntul este

rtsifc cu pricepem in diree- ?5>ar-îetentel şi tovărăşiei în

- g u i- a ie pe care le urmăresc, ş a ti se ca to t ceea ce Ii se

* ţ£»3ă în . b ine să ; fie prin j[ p ţ r r j l prietenilor, al unor R a ţ e devotate. ;;

■fntere.spază de politică. t-3nţe. de invenţii. Deşi

şi religia îi preocu- - *pTlii au deseori id e i; po- ■ r* evoluţiei vieţii poli-

religioase curente, mai frum oasă calitate

*T este preocujvjrea pentru j f ^ p s a l i t a t e si cel mai m are

este discuţia. vorb-V o m are dispoziţie să

g lN * zică şi atnrrci sincerita- ®*~>oafe p ierde prin spiritul

*5fltroversă ■ t!P r^Ă astrologii] T. Faery, • j f f 5 din V ărsător sînt cei | j l n rjepărta ţi de contingen-, l. R*~»nnteriale. şi, cel mai; a-

c 1 de perceperea celor afcjjîjf'pămînteşti; . S în t' în tâ i­ei;

tivi, sim t apropierea perico­lului, au o antipatie' instincti­vă pentru cei care le -a r pu­tea face rău . Au daru ri In artă , în cercetare, previziuni şi asupra unor lucru ri ce-i entuziasmează, dar care nu po t fi toate realizate în v re­m ea lor. Unii s în t creduli şi mistici la exces. Urmăresc m ai m ult Ideea decît banul. Dacă vor fi artişti sau sa­vanţi, vor u rm ări m ai m ult desăvîrşirea' ideilor decît a- vantajele m ateriale. Femeile au plăcerea să se cultive, <fă- ră să dispreţuiască podoaba. Au o conversaţie agreabilă, sînt discrete, se mulţumeso cu resem narea şi filozofarea şi cu puţinul pe care le poate da viaţa.

Destin. După astrologul Dom Neroman, v ia ţa celor din Vărsător" va fi mai întotdeau­

n a lipsită dc o adevărată fe­ricire sau succese deosebite, pentru că eî nu .aparţin lum ii îri care trăiesc, ci celei care vine, pe care şi-o imaginează. Mulţi vor avea decepţii pe care urm ează să le sufere. P entru a ieşi din acest-cerc, pot reuşi cu aju torul unor prieteni sinceri.

Boli. Au un caracter stra­niu, p a r a trăi, unii dintre ei, în a ltă lume. Cu timpul; partea cea mai slabă a orga­nismului sîn t nervii. P artea inferioară a “corpului poate fi supusă unor boli, m ai ales m em brele inferioare.

Cei născuţi in prim ul decan: 21 — 29 Ianuarie: S im ţ a r ­tistic, creator dezvoltat. P oa­te produce opere literare,, fi­

lozofice rem arcabile sau me­diocre. „Dezinteresare de bu ­nuri m ateriale. F ire chinuită, conştientă că- are de îndepli­n it un ro r în viaţă S pirit cri­tic, vede deseori num ai gre­şelile altora. Viaţă expusă, m înâtă m ereu spre un anum it ideal. -

Al doilea decan: 30 ianu­arie — fl februarie: Uşurinţă în a asimila' to t ce este nou. învaţă uşor to t c e ' li se a ra­tă. Inventivitate concretizată în creaţii tehnice, ştiinţifice încredere în mijloacele p ro ­prii. Independenţă, nervozita- Viată reuşită. '

Al treilea decan: 9-18 fe­bruarie-.’ Im aginaţie exagera­tă. Unii nu sînt înţeleşi - în ­totdeauna de către cei din jur. ■ Victime ale unor critici nedrepte şi înverşunate. Op­timism, reuşită modestă în viaţă. Lealitate, sinceritate, decepţii venite de lâ unii p ri­eteni, •

CE! „PREA INTELIGENŢI" CONTRA „RETARDAŢILOR"M ateriale’ publicate într-un

buletin ed itat de filia la .d in . Los Angeles a Societăţii „Mea-

sa'V care^ reuneşte persoane cu u n ’ coeficient înalt de inteligen­ţă, au trezit indignarea m u l- ' tora prin aceea că p ar să sus­ţină ideea exterm inării, persoa­nelor fără locuinţă, - a celor arierate, a bătrînilor şi inva­lizilor. Potrivit unuia d intre articole, „acele persoane care sîn t a tît de deficiente m intal încît nu pot trăi In societate treSuie, im ediat: ce s în t identi­ficate ca avînd defecte fizice, să fie lichidate din punct de vedere uman". în tr-dn a l t a r ­ticol, Jason Brent, ^avocat şl membru al Societăţii „Mensa", a afirm at că cea naal m are cri­mă a Iul Adolf H itler nu a fo st masacrarea a 6 milioane de evrei în holocaustul nazist, ci faptul că „acţiunile sale împiedică o discuţie raţională în legătură cu crearea rasei superioare". 1, ÎJnii m embri ai „Mensa” — ■ organizaţie particulară ce admi­te fii rfndurile sale num ai per­soane cu un coeficient de inte-

-ligenţă de peste* 132 — l-au acuzat - p e au to rii, articolelor controversate că promovează ’ idei fasciste. Jason B rent şi*a

: apărat în să articolele susţinînd câ afirmaţiile sale sîn t „doar pe jum ătate serioase şi jum ă-

.. ta te în ; glumă1* şi că încearcă ;’ să suscite o. dezbatere. Nikki Frey, editorul ■ buletinului res-

IDEI FASCISTE LA LOS ANGELESpectiy, a afirm at la rîndul său că nu vede nimic rău în publi­carea articolelor,- acestea ne- îiind nici „dăunătoare ţ i nici m ăcar jignitoare" şî că, In fond, „nimeni nu doreşte să aibă un copil cu malformaţii".. Punctele ei de vedere nu an fost îm părtăşite de toţi cei 2000 de membri al filialei din Los Angeles, ca dovadă că n- nii dintre aceştia au scris scri­sori şi plîngeri şî chiar an participat la o am plă adunare în serfln de protest faţă de publicarea articolelor respec­tive.

In articolul său Jason Brent lăsase să se înţeleagă că aa- ţiunile Iui H itler au avut ne­fericita consecinţă a daterio- răril conceptului unei rase su­perioare, sugerînd în acelaşi tim p că „societatea trebuia să se confrunte cu ideea că tre- ' buie să. n e debarasăm de bă- trlnl, slabi, tîm piti şi inefici­enţi". Tot el a declarat agen­ţiei Reuter că a încercat să iniţieze în in teriorul „Mensa" o dezbatere cu privire la „nece­sitatea controlului; populaţiei". Susţinînd că este evreu şi că a pierdut zeci de rude în Holo­caust, Jason B rent a mai de­clarat câ afirm aţiile sale în legătură ' eu Hiilerj ; urm ăresc „să-i facă pe oameni să gîn-

dească". „Cînd este vorba de supravieţuirea speciilor,, fap tu l

c ă cineva a ucis şase milioane sau douăzeci de milioane de oameni n a mai contează".

Intr-un articol scris de Jon Evans se afirm ă că m area ma­jo rita te a persoanelor fără lo­cuinţă „sînt . prea stupide, 'p re a \ leneşe, prea nebune , sau- , p rea antisociale pentru a învăţa . să trăiască", acestea trebuind ' „li­chidate precum plozii abando­naţi**. In ceea ce-1 p riveşte pe infirm i, aceştia * sînt, în opi­n ia sa, „o bucală de carne In form a unui om, d a r fără m in­te — aceea nu este o fiin ţă umână**.

Unul d in tre redactorii publi­caţiei, a l cărui copil suferă de sindrom ul Down, a publicat o scrisoare plină de indfgnare în care a am eninţat că ' deml* sionează dacă fn buletin • nu sin t prezen ta te scuze tipărite şi no este retracta tă politica ee perm ite tipărirea Onor articole „pline de ură*. La rîndul săO, Bruce K ent, m em bra â l Con­siliului „American Mensa L td" a declarat in tr-u n intervin a» cordat ziarului „Los 'Angeles Times" că grupul condam nă publicarea de „m ateriale oare instigă la u ră”. ' ;

; (după Reuter) i‘

~ Accente ' -

FRUMOS ESTE CE IMI , PLACE M IE ...

Am citit, recent, o întîm plare ; hazlie trăită de doi lingvişti ce se pretind „de vază". Bul-

' garul, silabisind cuvîntul , ro ­mânesc „picior", cău ta să de­monstreze că nu s u n ă . . . fru ­mos. P e lim ba lor, se pare, că această vorbă a re o semnifica­ţie carecum hazlie, pe care noi românii, nici n-o bănuina. Dar, în bulgară, cum i se spune pi­ciorului?, în treabă românul. . „Crac**, fu ră sp u n su l.. . „Du- te dracului cu • crăcii tăi", a fost replica rom ânului. Pentru oricine, frumos este ceea ce-i place lui, nu ceea ce a r fi, re- almepte, f ru m o s ...

PISICILE NOASTRE REFUZA: s l An i n a ’

Nu m ică mi^a fost m irarea să constat că, oferind o. feli* oară,' de slănină pisicii noastre, aceasta a rpfuzat să se atingă

; de ea. Am mai repetat ten tati­va ş) cu altă ocazie. Aceeaşi

, re sp in g e re ... Ştiu, oare, şi pi­sicile că .grăsimile anim ale nu priesc sănătăţii? La Cluj-Napo- ca există o întreagă- clinică ce se în g r i j i t e de sănătatea su­ferinzilor cardiaci. Nimic de zis,; instinctul vietăţilor din

n a tn râ este foarte pu ternic, ©e ce n-ar fi, oare, şl la om ? Ni*l o vietate a -a r pune g u ra ' pa bău tu rile p refera te ale oame­nilor!

■' • ■ P.D.

EPIGRAMECOPIII STRĂZII

Văzîndu-i cum în frig cerşesc, Le-aş da, milos, tofi banii mei Dar, zău, mi-e team ă c ă i

JignescFiind prea pu ţin i şi pentru el.

STRADALA Un cerşetor m i-a a s recent,Să îl a ju t cu ceva lei Că concurenţa d in tre ei L-a dus în prag de faliment.

O, TEM POR A

Englezii spun că timpu-i bani Dar astea sîn t anomalii C-altminteri, dwp-atîtia ani M-aş fi scăpat de datorii.

Eugen ALIHJ

ŢĂRANUL

Azi de la ' radio-am afla t: ’ „Dăunătorii se combat C-un singur praf, eficient”.D e-ar da pu ţi» şi-n Parlam ent!

OPTIMISM v

Deşi sînt nani ti ce ne atacă, In tra rea noastră n Eiţropa ■ E pur şi simplu doair o Joacă De-a „uite popa, nu e popa".

TRATAMENT

*— ’ Ooarero; stînga-n dreaptadoare,

Şi în cap şi unde-i sternul.Va să sebinih repi'mjl, oare?— Nu regimul, doar : Guvernul,

Mihai TEOGNOSTB

jnicaBliieifFRW

^K V tiaw ib efectuează .trans- de persoanejţtn Germa- retur zilnic 1 cu plecare

l ' «J. Tnforrpaţii şl înscrieri .f*Ma?iniiI Marilia, în P -ţa

f i Vilea7U] nr, 30/ Tel 19-1 ¥ (309520»

fete- Hrăg ^e' lfl-25 JT^'itru lucru în străinătate,

t -fcP-53-60, în tre orele 10-15.

;1Wita frJrSî*nl7ez selecţie dansa- ici^, ’l'opless. Contract 3 luni,

Trimiteţi ■ fotografie, witae pe adresa A-

HepnMicil 12, AB 60, A,ha- Tel , 051)-78-01-

' ^04• ora 21. (310257) . ; '

zugrav, Tel 1 9 - 5 ^ ! '

- ® Execut confecţii metalice,* > inclusiv închideri balcoane cu sau fără sticlă, reparaţii instala­ţii . electrice. Tel 15-81-14 (după ora 16).

• ' Vînd urgent firm ă Import- export înregistrată în 28.12.94, preţ negociabil. Tel 064—15-85- - 65.(310423) ^

• Cursuri de balet, dans mo­dern, ’vtrsta 4-18 ani.. înscrieri zilnic în str. Galaxiei n r; 9 P -ţa

: Enoels. (310428)

• Angajez ' vîn?ătoare P -ţa Mihai Viteam. ^Informaţii str.G. Brîncusi nr. 153 ap. 77 orele10-16, (31(j440) , ’

• Căutăm asociaţi cu capi­tal, profit. 50. la sută lună. Tel19-61 26. (310444)

• Cine poate da relaţii des­pre accidentul d in , iulie 94 pe str. Gheorehen? în tre un T ir şio motocicletă este insistent ru* gal sâ sune Ia tel 14-07-10.(305435)

•. SC Motevls SRL depanează obl^rţe de uz casnio şi radio-TV ,cu trinxrwrf la domiriliu. . An-

'■gajfl'Ti depanatori radio-TV. T e lv17-16-91. (30S146)

• S aut confecţioner specla- . lis t în abajururi antice; bobi­

năm motoare, electrice. ■ Tel ,18- 22-08 (310140)

• V înd ; parte din, atelier în­călţăm inte şi societate comer­cială cu spaţiu comercial ultra central, vad bun. Inform aţii la tel: 15-52-65 orele 9-11. ;(30f>4 4)

Pierderi• Pierdut cîlnefUng {(negru)-!

Recompensă m are.' Tel 11-37- 75 (310173) : ■■■■-

• ' Pierdut chitanţa n r. 1*552 •din 28 09. 1994 e lihera 'ă de TCM -Cluj pentru Turd^ana Şi chitanţa cu nr. 2753 din 25 08. 1994 de la‘ Tzocer Turda. Le declar nule. (310382)'

• Drăghlcl Vasile pierdut le­gitimaţie de serviciu. O declar nulă. (310401) ,

ş 1' p ie rd u t’ carhet'i d a : student pe ! num ele 'P op" ^(calota Se de- clarâ nul.’ (WM) : |,r' ;

• Pierdui carnet de st'H i<irtt p e ‘ nm nel? ‘ P ’mw-tîir tj -‘ K-u-miu Iulian. Îl declar nul. (305425)

ANECDOTE..CHEF

După ce s-an cherchelit bi­ne, doi .am ici se urcă în ma­şină. După ce merg o bucată de drum , cel d in ' dreap ta li spune celui de la volan:

-* Fit mai atent, era să in - ’- trăm într-iin copa»f

Cum, se m iră acesta, nu conduci tu? * \ N ■ . ".•••'.li':’ ■ Asta e a . p 'itra halbă.

După părereâ naea bel c a m , mUit.

Se poate, dar eu beau

după părerea mea, nq după CU ' ' a dumitale. ;v---

In miez de n o ap te / ieşind din b.ir, un cetăţean opreşte un tax i: - :■■■ -

— Domnule, eşti buh ţ să mă duci acasă?

—■ Sigur, dar nod® sta ţi? ^— Păi, dâc-a> şti n-aş . luă

an tnvil K,y : / :■

T1-? . sISWl w d e re a fi­indcă bet RreîV mult.,,* . r)

• - N-aş crede. d -nnaulesdrio- I tor, eu «cînd beau • Vă<3dtiblut

■* selecţie de E.P.

STATUI NEOBIŞNUITE... VO,V.t sî-,’i'lp'ariş';'s-a''.ridicat, urt monum<'nt ţir-hlnat/ tmui 'cîinie. Esta ;

vorba clHspre. cîin-ip R-.i i i,-care a sa lvat 41 d â o-*im>*nl. d in ava* ; lan ţele de zăpadă din Alpi. ; , , . ; c; ;; i

9 In parcul bmşuiiti Roston a foslţ rMIcat nn mrm’iirt*nl consa­crat. v iăbiilor care !pu salvat oraşul de inva/.i-i h>i;Vr IS;'i*iste.: ’

♦ Pe locul unde a Kwl Im puţcat, trt'IHW», iiitimnl lup din RT^nsa ; P iita iiie a f p s t . rid iţaţ. un m onum ent în1 anriiitti;ett arestu l anim al >

: sălbali*. - - ■' ' J '| • La N ilrobi n fnst fum ată îp sliflă s ta tn l} fn,mS*i«na naturalaI a etvfaiţtplui I AhmVji, ;pe care I nevii torit oraş'jiul l a u i 'i b î t , foarte ; mu*i. ' ■>, ■ 1 ■■ V % 'V- ■■■1

# . Iii ;,Ucraina a fosl ri licat^ în 1811, rn.>.i<rm -'*t'il, .mamutului, ;i în lAci>l iJr)de, f‘>vt d -’S -i-iif'iilâ b fosilă, în 'ifrif*.•' rn i Tokio si V>at i's1 ittlîliii iii * mouuiskii > t« . . hm ajtelor. • r

? Mc/ciliu de E. rOV

ADEVĂRUL DE CLUJ SÎMBĂTĂ - LUNI, 21-23 IANUARIE, |

&ma$£

■ (AFF) Preşedintele Franţei, Francois Mitter-- rând, a pledat cu pasiune, la Strasbourg, în faţa Parlam entului European, pentru moneda unică, dezvoltarea socială, securitatea' şi iden­titatea culturală ale Europei. '

Lansînd un apel la edificarea unei „Europe a naţiunilor împotriva celei a naţionalismelor", preşedintele M titerrand a subliniat, în aplau­zele parlam entarilor: „Naţionalismul, aceasta înseam nă război, iar războiul nu înseamnă, doar

_ trecutul, el poate fi şi viitorul nostru. Voi sunteţi garanţii păcii şi securităţii noastre".

în tr-un moment îri care europenii şi clasa politică franceza dezbat'contururile Europei a- nului 2000, F. M itterrand a subliniat ca prio­ritate „aplitarea plenară a Tratatul de la Ma- astricht". Reîerindu-se la „tensiunile monetare" din ultimele săptămîni, el. a spus: „Este ne­c e sa r să se respecte calendarul pe care ni l-am . fixat şi să facem astfel încît să ajungem la o• monedă unică, începînd din 1997". .. Reluînd una dintre temele sale favorite, cea a Europei sociale, preşedintele francez " s-a pronunţat în favoarea unui „contract sociai“

-la scară europeană. ■. f „Pieţele • nu sînt decît n iş te , mijloace, nişte .mecanisme, dominate adesea de legea celui mai puternic şi care pot genera injustiţie, excepţii; şi dependenţă", a subliniat Mitterrand, ; ex-, prim îndu-şi dorinţa „ca acele contraponderi ne­cesare" să "dea. conţinut unei Europe sociale, ■

‘ din care:nu există în prezent decît contururile, în această perspectivă, el anunţa că Franţa

va propune partenerilor săi „un memorandum", pentru ca europenii să vorbească într-un sin­gur glas în cadrul Organizaţiei Internaţionale - a Muncii şi al noii Organizaţii Mondiale a. ; Comerţului. ' ' 4

„Nu va exista o Europă Jfără-im agini euro­pene", a spus el referindu-se la problema au­

diovizualului. Respingind „logica oarbă a to­nei pieţe oarbe" în care'producţiile americane ' invadează . ecranele europene, • el a , sub lin iat., „Este nevoie urgent să sporim atracţia şi cir­culaţia operelor realizate în cadrul. Uniunii".

Opunînd „Europa culturilor, Europa naţiu­nilor" unei „Europe a naţionalismelor", el a

' formulat două propuneri.- „Extinderea la an -“ .samb’.ul ţărilor.europene a m anifestărilor cul­turale specifice ale ,celor 15“ şi crearea Unei

. Agenţii europene a . culturii pentru „a-i aju ta pe vecinii noştri din Est să depăşească efectele izolării în care aii trăit".r Referitor la perspectivele extinderii UE că­

tre Est, el a avertizat îm potriva riscului de destrămare. „Nu trebuie -ca în m om entul în

: care va sosi ultimul- membru acesta să 3dere la ceva care deja nu mai există", a conchis el.

Pe de altă parte, .tot la Strasbourg, m inistrul francez de externe, A lain Juppe, a anun ţat că trei puncte de consens s-au degajat" deja- intre cei 15 membri a i ,UE cu p riv ire la -refo rm a in­stituţiilor europene din 1996. >'C Prim ul p u n c t ,de convergenţă este acela că

„Europa trebuie să continue să şe lărgească - şi că trebuie să clădim o altă Europă", inte-

grînd , aici ţările din Europa de est şi centrală, a declarat Allain. Juppe, J n fa ţa Parlam entului European. . , ’ - ■ .

„Al doilea punct, a adăugat el, este că Eu­ropa astfel lărgită să nu devină p u r şi simplu o zonă a liberului schimb". „Europa nu este un fel de club în cadrul căruiai in trăm şi ieşim după cum ne convine, ci un ansam blu de so­lidarităţi şi de-co n strîn g eri" , a precizat A. Juppe. '

în al treilea rînd, A. Juppâ a m enţionat Un consens asupra r posibilităţii pentru . statele m em bre de a evolua în ritm uri diferite în ca­drul UE. ' -

R E Ţ E T A Z I L E IFAZAN CU MUJDEI

De ce aveţi nevoie: un fazan, usturoi," 2—3 linguri de ulei, piper pisat, sare; pentru garn i­tură: cartofi, unt şi pătrunjel .verde. - -

Mod de pregătire:: Fazanul: se taie în • bucăţi, se sărează şi se prăjeşte in ulei încins, pe toate părţile. După ce carnea s-a ru ­menit,- se adaugă puţină apă caldă'sau supă de oase şi se înă­buşă la foc mai slab. Se adau­gă usturoiul pisat,, piperul şi sarea. Se serveşte cu cartofi natur. îna in te de a fi servită, carnea se stropeşte cu unt şi se presară • peste cartofi pătrun­je l verde. '

■

t

m

t . .

Iarnă fcumoasă pe Valea Someşului.1 Foto: N. PETCU

Un sondaj al studenţilor Facultăţii de Ştiinfe Economice

Z ia re le c itite d e c lu jen ire

Clujenii citesc, cu regularitate, următoarele zia- >: „Adevărul de Cluj" — 18,i la sută. „Adevă­

rul" — 13,04 Ia sută, „Capital" — 12,31 la sută, „Evenimentul Zilei" — '11,59 la sută, „Informa­ţia" — 8,69 la sută, „România Liberă" — 7,97 la sută, „Academia Caţavencu" — 2,89 la sută, „Mesagerul" — 2,89 (la sută. Alte persoane (7,3 la. Sută)' citesc *,7.jg-Zag“, „Dilema", „Magazin", „E cran. Magazin", „Cronica •. Română", :„Gazeta

Sporturilor", „Szabadsag", „Expres" etc. 15,21 la sută dintre clujenii chestjonaţi au declarat că n u c itesc nimic sau nu menţionează.

Sondajul a fost realizat de către studenţi a i 1 Facultăţii d e , Ştiinţe Economice, Noi nu le-am influenţat cu nimic clasamentul!

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 21. ianuarie 1995

09.15 — Desene animate10.30 — Seriale — RETE 4 .13.30 — Teletext

■ 15,00 — Desene .animate, seriale— C.N., RETE 4 ■ - ;

18.00 — Iartă-m ă — RETE 419.00 — Desene animate20.00 — Roata norocului — CA- ' NAI.E 5 - , , . -21.00 — Teletext , -21.15 — Numai tu — PRO 723.00 — David Coperfield show.

— STAR FILM ' - ’23.30 — Fior. — CANALE 5 ' Duminică, 22 ianuarie 1995 - ^09.15 — Desene animate10.45 — 5 continente — CANA­

LE 511.30 — îri compania călătorilor

— CANALE 5 '13.00 — Simpsonii — CANALE 513,30- — Teletext16,00— ■ Spune-mi orice —

PRO 7 ■16.55 — Duşmanul meu —

PRO 7 -18.55 - -Teletext20,20 — Terra magica — SAT 121.15 — Presupus inocent —

PRO 723.40 — Falh beach duo —

PRO 700,35 — Ritualul — PRO 7 Luni, 23 ianuarie 1995.09.15 — Desene animate10.30 — Seriale — RETE 413.30 — Teletext14.45 — Serial —" CANALE 816.00 — Seriale — RETE 418.15 — Iartă-m ă — RETE 419.00 Seltron TV — STV19.15 — Desene animate19,50 — Salvaţi dâ clopoţel —

ITALIA 121.40 — Acei băieţi, buni —

CANALE 5 .00,15 — Călătorie disperată — PRO 7 \

Luni, 23 ianuarie 1995

08,30 — Cartoon Netw.l .9,45 Program Antena 1 f

portaje, filme, ştiri l16,00 — Cartoon Networ’J18.15 — Program Antena f

O bservator; 119.15 — Program Antena I

Film 121,40 — Acei băieţi uu™,

CANALE 5, partea I jl

s.c. TV CABIU

s - \

P O Ş T A LEXPORT-IMPORT S R L

PROGRAMUL!

CANALULUI PROPii

Sîm bătă/ 21 ianuarie 19931

10.15 — Cartoon NetworlJ11,50 — Călătorie dură — I13,30— Enigma: Michaell

—3 SAT . I14.00 — Femeile erau visl

— SAT 116.00 — Grease — SATl18.20 — Şapte oraşe de al

3 SAT - 121,15—- Numai tu — PK'I23.00 — Die H ard— PRCI01.30 — Orhideea, sălbatici

Canal b 1Duminică, 22 ianuarie l9ij10.00 — Cartoon Network I11.30 — în compania eâtSVs

— CANALE 5 ■15.15 — Prizonieri — Car|16.00 — Spune-mi orice ■

PRO 7 '16,55 — Duşmanul meu ■

PRO 7 . • .19.00 — Seniorii răului -I

Canal- b I21,13 — Presupus inocent!

PRO .723,45 — Nimicirea — Rî Luni, 23 ianuarie 199511.30 — Presupus inocent!

PRO 7 ' I13.15 — Nimicirea — RTl16.00 — Dinastia — PROl17.10 — Femeia misteniltl

RETE 4 f18.00 — Cartoon NetWorkI20.10 — Explosiv magazirl

RTL I21.30 — Călăt6rie disperai

PRO 7 f23.20 — Arctica (d.) — 3]00,00 — întîlnire cu

RTL 2

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 21 ianuarie 1995 .

08.30 — Cartoon Network ' -10,45 — Program Antena 1 —

Reportaje, filme, ştiri16.00 — Documentar —

WORLDNET18.15 — Program , Antena 1 —*

Observator19.15 — Program Antena 1 —

film . -21.30 — Action Jackson —

ITALIA 100,30 — Fiorul — CANALE 5 Duminică, 22 ianuarie 199509.00 — Program Antena 1 —

Reportaje, ştiri, desene animate filme

16.00 — Documentar — WORLDNET

18.15 — Program Antena 1 — Observator 1

19.15 — Program Antena 1 —' Film •21.15 — Presupus inocent —5 PRO 7

00,35— Ritual — PRO 7

Cursurile valutare dej rinţă ale Băncii Naţion. României pentru 20, 21 ] ianuarie 1995

Valute fn cont Cusi

1 dolar SUA1 marcă germană 100 yeni japoneziI liră sterlină1 franc elveţian .1 franc francez1 gulden olandez 100 lire italiene1 dolar canadian1 franc belgian1 coroană daneză1 coroană norvegiană1 coroană suedeză1 şiling austriac-1 marcă finlandeză1 liră irlandeză 100 drahm e greceşti 100 escudos portughezi 100 pesetas spaniole1 dolar australian 1000. lire turceşti1 liră egipteană1 ECU1 DST

sazarasaBEEi

Autorizată prin •• ■ S.C.nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria

ClufWapoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului

jud.Cluj,e u b n r.J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1

din 22,03.1991.

COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie CĂLIAN (redactor şefi; Dan REBREATJU (redactor şef adjunct); Valar CHIOREANU (redactor şef adjunct); W ice laa VEREŞ (secretar general do redacţie); fticalEaPETCU, Maria SÂNGEORZAN, Radu VIDA.""'Tehnoredactare^^ comp^rizată" Geta COLDEA

TIPAHUL EXECUTAT LA IMPRIMERIA "ARDEALUL” Cluj-Wapoca

REDACŢIA: Cluj-Napoca, etr. Napoca nr.16TELEFOANE: 111032 (redactor şef, redactori şefi .117490 şl 117507 (redactori); 117418 (secretar redacţie); 117307 contabilitatea); 117304 (s publicitate); 147822 (corectura); Telex: 31444; Fax: 102^