Schizofrenia Catalina Final

8/15/2019 Schizofrenia Catalina Final

1/119

1

Schizofrenia


2/119

2

Epidemiologie

Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului. CINE FACE SCHIZOFRENIE?

• Varsta debutului ( evident) = adolescenta, adult tanar.• Inteligenta bine dezvoltata.• Nici un grup social/cultural nu este scutit.• ontinutul delirelor ! cultura per"oanei#• Factori socioeconomici :

$ frecenta de !" # la necasatoriti si adui$ $ frecenta de % " # a &olii la cei cu situatie

socioecono'ica 'odesta.• Sexul:

$ %=1&!2& ani ( mai ale" forma paranoida)' $ =2&!* ani.


3/119

Schizofrenia

+E,-,,E/(. )A*ER+ROSS: 0rup de boli p"ihice

caracterizate prin simptome psihopatologicespecifice evoluand "pre dezorganizareapersonalitatii "i ducand la invaliditate cronica. H. E*.: n"amblu de tulburari dominat de

discordanta ideoafectiva ambivalenta, autism,idei delirante si halucinatii putin "i"tematizate "itulburari profunde de afectivitate care au tendintade a evolua "pre deficit si disociatia personalitatii.


4/119

*

Schizofrenia

+E,-,,E/ grup de tulbur3ri mintale cudebut la adole"cent "au adult t4n3r

caracterizat printr!un polimorfi"m de tipul/ -isociaiei 'intale

-iscordanei afectie

-e/organi/0rii co'porta'entale

Ruptur0 1sc2i/ein+sci/are3 intre toate sferelor psi2is'ului 1cogniie+afectiitate+co'porta'ent3.


5/119

&

Schizofrenia i"toric51

Semnele 6i "indroamele incadrate in "chizofrenie"unt recuno"cute din antichitate.

%edicii greci au denumit!o in "ec. ,,,!,7 B..de'entia di"ting4nd dou3 forme 'ania 6i'elanc2olia.

8hilippe 8inel a fo"t printre primii p"ihiatri ai epociimoderne care a di"cutat acea"t3 condi9ie :n 1;


6/119


8"ihiatrul E. >ec?er a de"cri" pentru prima dat32e&ep2renia 4 care e"te a"tazi con"iderat3 un

"ubtip al "chizofreniei denumit3 @tipdezorganizatA (1;1)' ,n 1;* medicul E. Cahlbaum a de"cri"

flexibilitatea ceroa"3 6i imobilitatea caracteri"tice

sc2i/ofreniei catatonice.


7/119


Emil Craepelin (1;D) po"tuleaz3 c3 acea"t3 tulburaredenumit3 de c3tre el de'entia1literal 5n afara 'inii, ie6it din

'ini3 praeco" 1inainte de atingereanielului de 'aturitate3 a fo"tcauzat3 de lezarea unui germene

pla"matic "au dintr!o tulburaremetabolic3. "tfel po"tula ca fiind o

boal3 organic3. fo"t primul care agrupat "chizofrenia 2e&ep2renica ,catatonica si paranoida intr!o"ingur3 categorie.


8/119;

Schizofrenia i"toric5*

8acien9i cu de'entia praeco" aflati "ub :ngriirea lui EmilCraepelin la "f4r6itul anilor

1;


9/119D

Schizofrenia i"toric5&

,n 1D11 p"ihiatrul elve9ian EugenBleuler a redenumit de'entia

praeco" SCHIZO7HRENIE1pornind de la grecii antici,

se'nific8nd literal9t0iererupere despicare acreierului3. Bleuler "!a centrat pecaracteri"ticile maore ale"indromului re"pectiv pe

@rupereaA ("chiza) ("epararea)func9iilor creierului la nivelulcogni9iei afectivit39ii 6i acomportamentului.


10/1191<

Schizofrenia i"toric5 Bleuler con"idera c3 sc2i/ofrenia poate fi recuno"cut3 pe baza a

patru elemente "au "imptome primare a"t3zi cuno"cute ca E,8FG / $ "ociatii! a"ocierea g4ndurilor e"te afectat3 (e". incoeren9a

ideativ3 6i verbal3 "c3derea p4n3 la ab"en9a a a"ocia9iilorfuga de idei etcH)' $ fect! r3"pun"ul emotional aplatizat "au inadecvat' $ mbivalen93! de9inerea de "entimente contradictorii legate de

alte per"oane cum ar fi iubire 6i ur3 :n aceela6i timp'

$ uti"m! fug3 evadare in fantezie care nu e"te legat3 pe principii logice.


11/11911

Schizofrenia i"toric5 Curt Schneider (1;;!1D) con"iderac3 criteriile lui Bleuler erau prea vagi

6i nu reu"e"c "a diferen9ieze sc2i/ofrenia de alte tulbur3ri'

ontribu9ia lui cea mai notabil3 a

con"tat :n diferen9ierea :ntreelementele ace"tei tulbur3ri pe care le!a con"iderat a fi centrale :n diagno"ticdenumindu!le si'pto'e de pri' rang 6i a6a!numitele si'pto'e de rang

secundar de"pre care con"idera c3 potfi reg3"ite :n alte p"ihoze precum 6i inalte condi9ii nep"ihotice.


12/11912

Schizofrenia i"toric5;

,n viziunea lui Schneider dac3 si'pto'ele de pri' rang "unt prezente 6i nu pot fi explicate de factori organiciatunci diagno"ticul de sc2i/ofrenie e"te u"tificat.

Halucinatiiile 6i delirurile "unt exemple de si'pto'e de pri' rang .

ulbur3rile de dispo/iie 6i tul&ur0rile g8ndirii "untcon"iderate si'pto'e de rang secundar.

otu6i "e 6tie c3 in ciuda "i"temului "chneiderian decla"ificare si'pto'ele de pri' rang , cu toate c0 sunt

patogno'onice sc2i/ofreniei nu "unt "ingurele "imptomecare "unt luate in con"iderare pentru eviden9iereadiagno"ticului.


13/119

1

Etiopatogenie!1

MULTIF!T"#IL$ $ Factori genetici

$ Factori biochimici $ Factori neurofiziologici $ Factori imunologici

$ Factori psihologici


14/119

1*

Etiopatogenie

GIE 8FEJE0enetice

Jb"treticaleinfec9ioa"e

GIE F+,7EEvenimente p"ihotraumatizante

buz de "ub"tan9e7GK-EFB,K,E


15/119

1&

Etiopatogeni !2

I. F!T"#II &'&TI!I$ $ #iscul imbolnavirii

• 1(% ) ruda de gradul ,)'• *% (ruda de gradul ,,)'• +(% (copii cu ambii parinti "chizofreni)'• +1% concordanta gemenilor monozigoti ptr. boala +,*% ptr. gemenii dizigoti'

• "tudii pe adoptii'


16/119

1


17/119

1

Fi"cul genetic al

SchizofrenieiKeg3turile de amilie.Fudele biologice ale

per"oanelor care "ufer3 de"chizofrenie au un ri"c maicre"cut de a dezvolta boala.u c4t e mai apropiat gradulde rudenie cu at4t mai

probabil3 e"te po"ibilitateade a dezvolta boala genetic per"onale fiind maiapropiate.

Keg3turile de amilie.Fudele biologice ale

per"oanelor care "ufer3 de"chizofrenie au un ri"c maicre"cut de a dezvolta boala.u c4t e mai apropiat gradulde rudenie cu at4t mai

probabil3 e"te po"ibilitateade a dezvolta boala genetic per"onale fiind maiapropiate.


18/119

1;

o9i din familie


19/119

1D

Etiopatogenie!II$ F!T"#I '&U#"-I"!IMI!I.

a. Ipoteza dopaminergica! 2iperactiitate dopa'inica mezolimbic3 (legata de "caderea activitatii

cortexului prefrontal) ! determina "imptome pozitive' (F +2 + +*)! 2ipoactiitate dopa'inica in zona frontala ! determina "imptomele

negative (F +1 +&).

ipocampul / ra"pintia cailor + "i "ediul receptorilor +2 + +*.'eurolepticele produc cre"terea turnoverului +. 8o"tmortem la

bolnavii "chizofreni ! den"itate L a receptorilor +.b. Ipoteza noradrenergica "i"temul -+F moduleaza "i"temul +(anomaliile predi"pun la recaderi).

! re"terea - in Kocu" coeruleu" !agitatie'

! Scaderea - in locu" coeruleu" !! catatonie.c. Ipoteza serotoninergica "u"tinuta de mecani"mul de actiune alneurolepticelor atipice cu actiune a"upra activitatii "erotoninei'd. - uneori/ pierderi de neuroni 0B!ergici in hipocamp'acea"ta poate duce la hiperactivitatea neuronilor + "i -+F' cidulglutamic a"partic glicuronic'e. 'europeptide, peptide opiacee )endorfine).


20/119

2<

%odific3ri Biochimice51

,poteza @dopaminergic3A"u"9ine c3 neuronii careutilizeaz3 dopamina ca

neurotran"mi93tor "untmult mai de" implica9i :ngenerarea "chizofreniei.

u toate c3 ocazional

e"te conte"tat3 r3m4nefundamentul pentruexplica9iile biochimice.


21/119

21


22/119

22

%odific3ri Biochimice52

8rimele antip"ihotice au fo"t de"coperite in 1D&< fiinddenumite fenotiazine fiind ini9ial utilizate caantihi"taminice (+elaM 6i +eni?er! 1D&2! lorpromazina)'

Eficacitatea lor in p"ihoze a fo"t de"coperit3 accidental' ce"te medicamente provoac3 de"eori tremor in "chimbultrat3rii p"ihozei. ce"t tremor e"te a"em3n3tor cu cel din

boala 8ar?in"on. ,n ace"t "en" cercet3torii au concluzionat c3 exce"ul de

dopamin3 poate genera "imptomele p"ihotice (in boala8ar?in"on la admini"trarea de K!dopa in doze prea mari pot "urveni "imptome p"ihotice).


23/119

2

Etiopatogenie! *

III. 0U-0T#T L&I"'L'&U#"2T"L"I&$ $ LI&-M'' 3((( 2#"T&I'

-!L3 care moduleaz4 apoptoza5 $ Identificarea 'acetilaspartatului

)'6 #M'5

$ 0c4derea ' 7n corte8 prefrontaldorsolaterals9.negative $ &viden:ierea ' 7n hipocamp

indicator al riscului de boal4 $ E>-,,KE +E ,%0,S,

EFEBFK ( F%- 8E)

evidentiaza• disfunctia corte"ului prefrontal• modificari ale den"itatii parenchimului

cerebral• a"imetrii cerebrale• atrofia cerebeloa"a

• ano'alii in functionalitatea lo&uluite'poral.


24/119

2*

7entriculii "chizofrenilor "untdiferi9i de ventriculii normali

he ventricle" of "chizophrenic brain" have often di"plaMed anunu"ual enlargement a" "een on the left Nhen compared to normalventricle" on the right. he ventricle" of the brain are filled Nithcerebro"pinal fluid. he cau"e of the difference i" unclear.


25/119

2&


26/119

2

Etiopatogenie! &

I;. T&"#II ;I#L&, I'F&!TI"0&, IMU'"L"I!&$ $ Fi"cul de a face boala e"te de &!;OL pentru cei na"cutiiarnapri'aara ( cand racelile infectiile "unt mai frecvente).

$ Fi"cul e"te L la populatia urbana. $ Fi"cul e"te L in familiile numeroa"e in care intervalul intre na"teri

e"te "curt ! expunere la agenti infectio"i in perioada precoce a

copilariei. $ Expunerea mamei in"arcinate la viru"i ! ri"c L pentru "chizofrenie. $ "ocierea intre toxopla"moza "i cre"terea ri"cului pentru

"chizofrenie. $ ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE $ SL!"#VIRUS $ RETR!#VIRUS $ Ka unii "chizofreni/ valori


27/119

2

Etiopatogenie !

7,. F!T"#I 20I"0"!ILI$EJF,, 8F,7,-+ 8,E-GK =

= eorii psihanalitice$ S. reud ! boala rezulta

din fixatii in dezvoltare care apar mai devreme decat celece rezulta in dezvoltarea neurozelor. ! +efecte ale Ego!ului.

= eorii psihodinamice$ (S. reud !Schizofrenia = ra"pun" regre"iv la fru"trari "i conflicte cu

per"oane din antura).EJF,, 8F,7,-+ %,K, S>,IJFE-GKG, =(familia @"chizofrenogenaA).

EJF,, SJ,KE = indu"trializarea urbanizarea.


28/119

2;

eorii 8"ihologice

reud "u"9ine c3 "chizofrenia implic3 regre"ia la "tadiilenarci"i"mului primar Hun "tadiu de pre!ego "tate car3"pun" la p3rin9ii inafectivi indiferen9i. $ omportamentul de tip "chizofren reprezint3 dea"emenea

:ncerc3ri de re"tabilire a controlului a"upra Ego!ului 6ia"upra pierderii contactului cu realitatea.

romm!Feichmann propunE ideea mamelor"chizofrenogene care cauzeaz3 boala. $ %amele "chizofrenogene :6i folo"e"c de fapt proprii copii

pentru a!6i implini propriile nevoi. ind "3 devn3dominatoare reci 6i neintere"ate de fericirea 6i bun3"tarea copiilor lor "au "upraprotective "eductive perpetu4nd uniunea "imbiotic3.


29/119

2D

lte explica9ii

Explica9ii Socioculturale $ "u"9in c3 "ocietatea oblig3"chizofrenii "3 "e comporte :ntr!un anumit fel ace"teexpectan9e conduc4nd la "imptome viitoare ale"chizofreniei'

Structura deficitar3 a familiei! a"imetric3 "cizat3 mutual3double!bind >EE (high expre""ed emotion)'

lte explica9ii "ocioculturale puncteaz3 "tre""ul familial ca6i cauz3 "au chiar "tatu"ul "ocio!economic'

%odelul diathe"i"!"tre"" "u"9ine combina9ia :ntre factorii biologici "ociologici "i p"ihologici care cel mai probabilinterac9ioneaz3 :ntre ei pentru a produce tulburarea cu toatec3 dovezile biologice "unt cele mai preci" identificate.


30/119

<

Schizofrenia 6i cla"aeconomic3

onform maimultor "tudii

cla"eleeconomice mai oa"e prezint3o rat3 maicre"cut3 a

bolii.


31/119

1

Schizofrenia $ clinic !1. +EBGGK/

$ in"idio" (&

$ "ubacut $ acut/ (

• ;&ufee delirante, 2alucinatorii• ; e"citatii 'aniacale (atipice)

• P episoade depresie 1atipice3• ; stari confu/o+onirice

$ "upraacut $ medico!legal.


32/119

2

SIMPTOME

POZITIVE

SIMPTOME

NEGATIVE

SIMPTOME

AFECTIVE

SIMPTOME

COGNITIVE


33/119

Simptome pozitiveSimptome pozitiveHalucinatiiIdei deliranteDezorganizarea gandirii

Simptome NegativNegativAplatizare AfectivăAlogiaAvolitia

Anhedonia

SimptomeSimptome CognitiCognitiveveAchiziţii noiMemorizare

SSiimptommptome Afectivee AfectiveInsight

DepresieAnxietate

DemoralizareSuicid

omponentele tulbur omponentele tulbur 3rii p"ihotice3rii p"ihotice

FUNCTION


34/119

*

Schizofrenia $ clinic !2

-. 2I"= =& 0T#&/1. TUL-U##I =& '=I#&

1. "cindarea "i tulburarea asociatiilor (de/lanare in"iruire

necon"ecventa de intampari).2. 0andirea $ di"ocia9ie ideativ3 diriata de aliteratie, analogie,asociatii prin asonanta, interpretari si'&olice. uvantul folo"itinafara contextului' 2iatusuri, agul.

. bara>ul5 furtul gandirii5 gandirea fortata5 repetitiimonotone ("emn al goliciunii "i impreciziei ideilor). Bleuler ! gandire autista 1 dereista3.

*. ulburarile de continut ale gandirii/ delirul pri'ar 1 paranoidco"mogonic gelozie inventie hipocondriac).


35/119

&

Schizofrenia $ clinic !

2. TUL-U#?#IL& LIM-@ULUI $ oral

• neologi"me

• verbigeratie• ecolalie• muti"m

$ "cri"

$ de"enul


36/119

Schizofrenia $ clinic !*

A. TUL-U##IL& F&!TI;ITTII$ (Caepelin ! @+ementa afectivaA). $ 8ierderea capacitatii de a avea trairi e'otionale'

$ -iscordanta intre afectivitate "i gandire (exemplu al"cindarii per"onalitatii) .

$


37/119

Schizofrenia $ clinic !&

*. TUL-U##IL& =& ;"I'T 0I!TI;ITT&$ $ =ocirea ointei$ scaderea interesului pentru a'&ianta$

lipsa de initiatia$

$ Felatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte ! autis'$

$ %odificari cantitatie ale activitatii ("tupoareaQexcitatiacatatonica bradi?inezia a?ati"ia ) modificari calitatie (po"tura catatonica flexibilitatea ceroa"a "indromulecopatic "tereotipii paramimii per"everare).

$ Co'porta'entul social / pierderea abilitatilor "ocialeempatice inadecvare "ociala.

S hi f i li i


38/119

;


*. M"=IFI!#&0&'0ULUI &ULUI

pierderea "au e"tomparea conturului propriului Eu

indoiala perplexitate ne"iguranta' ex/

"entimentul de unitate al pacientului "e poate extinde la intregul univer"' vointa"i energia ii "unt extra"e de o lumedinafara.

8ierderea "timei fata de propria per"oana'

,nabilitatea de a "epara Eu!l de ambianta. +eper"onalizare' +erealizare.


39/119

D


. TUL-U##I =&2!&2TI&$ $ >alucinatii

• auditie, adearate sau

pseudo2alucinatii,i'peratie$

• rareori ! vizuale tactileolfactive gu"tative "omatice.

$ ,luzii

• dea!vu• amai"!vu'

• perceperea di"tor"ionata atimpului.


40/119

*<

Schizofrenia $ clinic !;

. !"'BTII'C $ +eper"onalizareQderealizare $ St3ri crepu"culare $ Stare delirant3 $ b"en9a con6tiin9ei bolii

;. T&'CI $ >ipopro"exia conduce la

dezorganizarea g4ndirii

D. FU'!TII 20II!&'&M"=IFI!T&

$ %emoria $ Jrientarea auto 6i allo p"ihic3 $ ,nteligenta $ aptitudinile (literar!arti"tice! creative).


41/119

*1

Schizofrenia $ clinic !D

1,IJFE-,KJF /

• Sunt ciudati, &i/ari, a&senti sau nu au e'patie pentru

oa'eni care "e "imt "eparati de ei.• -etasarea de realitate ! caracteri"tica univer"ala a

"chizofreniei' cauzata de tulburarile afective "i volitiveducand la @auti"mul "aracA( %in?ov"?i/ o u"a inchi"a in

"patele careia nu "e afla nimic).• 8"ihoza mare"te intere"ul pentru pro&le'ele spirituale, filo/ofice, alte pro&le'e funda'entale u'ane ( ca "i cum prin p"ihoz3 ar cauta un nou "i"tem de valori).


42/119

*2

Schizofrenia $ clinic !1<

11. 8EFSJ-K,E $ 8remorbid3 $ tip "chizoid "chizotipal borderline

$ +i"olu9ia EuQ-on!Eu

12. Fitm nictemeral $ ,n"omnii de trezireQ adormireQ bulver"are

1. titudine! diferit3/ o"til3 "u"picioa"3 bizar3

ambivalent3 negativi"t3 "olilocvic3 di"imulativ3deta6at3 "tereotip3 etc.


43/119

*

Simptome 8ozitive v". -egative!1

-+FESE-RJKSE- !1D;2 S,%8J%E 8JI,,7E ! in ace"t context -G "e

refer3 la comportamentul adaptativ "au tip

beneficiu "ecundar. %ai degrab3 e"te caracterizatde prezen9a unui co'porta'ent a&erant ex/comportamente care :n mod obi"nuit "unt ab"entela o per"oan3 "3n3toa"3 mintal.

S,%8J%E -E0,7E $caracterizate prina&sena co'porta'entului ex/ "imptome care :nmod obi6nuit "unt ab"ente la o per"oan3 "3n3toa"3mintal


44/119

**

Simptome 8ozitive v". -egative!2

0IM2T"M& 2"ITI;&)productive6• LU!I'TIIL&5• =&LI#&L& si TUL-U##IL& F"#ML& =& '=I#&

)=I0"!I& '=I#II, T'&'TILITT&,

!I#!UM0T'TILITT&6• LT#& 0&'0ULUI &ULUI si !"M2"#TM&'TUL-I#, IL"I!

• ITTI 20I"M"T"#I&. 0IM2T"M& '&TI;& )deficitare6$

• 2LTI#& F&!TI;5

• LI20 M"TI;TI&I5• 0I0T#& !TI;ITTIL"# 0"!IL&5• 0#!I#& '=I#II 0I ;"#-I#II5• 2I=& I'T&0ULUI 0I 2L!IL"#.


45/119

*&

Simptome 8ozitive 51

>alucinatii! experimentarea percep9iilor fal"e f3r3 obiect' ,dei delirante!dezvoltarea unui "i"tem paralogic de credin9e

fal"e'

+i"ocia9ie ideativ3! dezorganizarea g4ndirii 6i implicit alimbaului bizar de ne:n9ele" f3r3 "en" etc.$ omportament motor neobi6nuit! rigiditate catatonic3

6iQ"au flexibilitate ceroa"3 (ex)' ogni9ii aberante! dezorganizarea g4ndirii g4ndire vag3

"au bizar3' lterarea "im9ului Eului! pacien9ii experimenteaz3epi"oade fenomenologice de ne:n9ele" "au bizare ex/

perioade de deper"onalizare "au derealizare


46/119

*

Simptome 8ozitive 52


47/119

*

,deile delirante apar :n multemodalit3t9i. ,deile delirante de

per"ecu9ie "unt cele maifrecvente :n "chizofrenie.+ea"emenea pot "3 apar3 ideidelirante de influen93 dereferin93 de control 6i degrandoare. 8ictura din figuraal3turat3 reprezint3@autoportretul lui hri"to"Arealizat de un pacient intr!un"pital de p"ihiatrie in anul1;D2A.


48/119

*;

+ar "tudiile arat3 c3aproximativ 1 din ; americanicred c3 e"te inc3 :n via93 ceea

ce conduce la identificareamulltora cu Elvi" prin:mbr3c3minte 6i atitudine.Sunt ace6ti oameni deliran9icrez4nd :n ace"t3 idee -umaoritatea pot accepta c3Elvi" a p3r3r"it totu96i lumeaacea"ta.

-u nu e"te @the Cing.A -u nu e"te @the Cing.A

Gnii pacienti "ufer3 de idei


49/119

*D

%onica Sele" a fo"t inunghiat3 de o per"oan3 de; de ani din 0ermania. tacatorul era ob"edat deo alt3 uc3toare de teni" Steffi 0raf 6i a "im9it c3

e"te in re"pon"abilitatea lui "3 aute carieraace"teia dobor4ndu!i rivala. Sele" nu "!a intor" pe terenurile de teni" timp de 2 ani.

delirante eroto+'anicecredin9e f3r3 nici un "uportreal "au f3r3 nici o logic3apreciind c3 "unt iubi9i de o

per"oan3 care de fapt e"tecomplet "train3 de ace"ta"pect necuno"c4nd deloc per"oana :n cauz3 in modreal. "tfel de per"oane

cum ar fi urm3ritorul luiSteffi 0raf dezvolt3 fantezii:n care "e "imt indrept39ite"3 proteeze "3 agre"eze "auchiar "3 ucid3 pe oricine

care atac3 obiectul dorit "auchiar obiectul dorit incondi9iile in care nu!ir3"punde avan"urilor.


50/119

&<

Simptome 8ozitive 5


51/119

&1

Simptome 8ozitive5*


52/119

&2

Simptome -egative

%otiva9ia!lip"a motiva9iei 6i apatia avoli9ia anergie $ Retard psi2o'otor ca :n catatonie

mputarea afectelor !lip"a "au golirea de "entimente cu un nivel "c3zutal experiment3rii 6i exprim3rii emo9iilor.

nhedonia!lip"a capacit39ii "au impo"ibilitatea de a experimenta pl3cerea SJ,K,E.

voli9ia!impo"ibilitatea de a lua decizii de"eori fiind ambivalen9i 6iaparent f3r3 puterea dorin9ei 6i a voin9ei.

,zolare (introver"ie) "ocial3!lip"a dorin9ei de a "e afla :ntre oameni "au

de a comunica cu ace6tia :n maniera in care "e con"ider3 normal "au :nmaniera in care o f3ceau anterior :mboln3virii.

S3r3cirea g4ndirii!pacien9ii evit3 "3 di"cute cu al9ii de"eori nerticul4ndnici un cuv4nt (muti"m). 8ur 6i "implu nu au nimic de "pu". +e"eorig4ndurile lor "unt @blocateA a"tfel :nc4t ideile "unt intrerupte aparentf3r3 "en".' alogia


53/119

&

riterii generale de diagno"tic+S%!,7!F

. Simptome caracteri"tice/ dou3 "au mai multedin urm3toarele "imptome fiecare prezent"uficient de mult timp :n cur"ul perioadei de o

lun3 ("au mai pu9in dac3 "unt tratate cu "ucce")1. ,dei delirante2. >alucina9ii. Kimba dezorganizat

*. omportament catatonic "au flagrant dezorganizat&. Simptome negative! aplatizare afectiv3 alogie

avoli9ie


54/119

&*


B. +i"fun9ie "ocial3Q profe"ional3! o por9iune"emnificativa de timp de la debutul perturb3riiunul "au mai multe din domeniile maore defun9ionare/ "erviciul rela9iile interper"onaleauto:ngriirea "unt con"iderate "ub nivelulanterior debutului'

. +urata! "emne continue ale perturb3rii cel pu9in luni care "3 includ3 cel pu9in 1 lun3 de"imptome care "ati"fac criteriul (faza activ3)


55/119

&&


+. Excluderea tulbur3rii "chizoafective 6i atulbur3rii afective

E. Excluderea unei "ub"tan9eQcondi9iimedicale generale (drog abuz demedicamente organicitate)'

. Fela9ia cu o tulburare de dezvoltare pervaziv3! i"toric de tulburare auti"t3 "aualt3 tulburare de dezvoltare pervaziv3.


56/119

&

la"ificare longitudinal3

Epi"odic3 cu "imptome rezidualeinterepi"odice

Epi"odic3 f3r3 "imptome rezidualeinterepi"odiceontinu3Epi"od unic :n remi"iune par9ial3Epi"od unic :n remi"iune complet3lt pattern "au pattern ne"pecificat


57/119

&

Schizofrenia! tipuri clinice

atatonic3+ezorganizat3 (hebefrenic3)

8aranoid3 -ediferen9iat3Fezidual3


58/119

&;

ormele clinice ale "chizofreniei

ipuri cla"ice/ $ atatonic3 $ +ezorganizat3 $ 8aranoid3

$ -ediferen9iat3 $ Fezidual3 Simpl3 ardiv3 0refat3 GKBGFFE S>,IJE,7T

$ ip maniacalQ bipolar $ ip depre"iv $ ip mixt


59/119

&D

Schizofrenia atatonic3

riteriile -S) I> / $ ,mobilitate motorie eviden9iat3 prin catalep"ie (incluz4nd

flexibilitatea ceroa"3) "au "tupor' $ ctivitate motorie exce"iv3 (care e"te evident lip"it3 de "en" 6i nu

e"t influen9at3 de "timuli externi)' $ -egativi"m extrem (o rezi"ten93 evident nemotivat3 la toate

in"truc9iunile ori mentinerea unei po"turi rigide la :ncerc3rile de afi mi6cat ) "au muti"m'

$ Bizarerii "au mi6c3ri voluntare eviden9iate prin po"turi a"umarea

voluntar3 a unor po"turi inadecvate "au bizare mi6c3ri "tereotipemanieri"me "au grima"e notabile $ ecolalie ecopraxie.


60/119

<

Schizofrenia atatonic3

0imptomatologie ) -O)IN =@


61/119

1

Schizofrenia dezorganizat3(hebefrenic3)

riteriile -S) I> pentru ace"t tip de "chizofrenie"unt/

$ Jricare din urm3toarele "unt notabile/• +ezorganizarea vorbirii

• +ezorganizarea comportamentului

• fetivitate aplatizat3 "au inadecvat3 6iH

$ -u indepline6te criteriile pentru "chizofreniacatatonic3.

S hi f i d i t3


62/119

2


=ebut/ 1&!2& ani.0imptome$

$ tulburari multiple de gandire pana ladezorganizarea completa'

$ delire hipocondriace (centrate pe ma"turbatiemen"truatie)'

$ "chimbari comportamentale (devin vi"atori nu

invata centrati pe probleme p"eudo"tiintifice p"eudofilozofice cred ca "unt capabili "a rezolve probleme debaza ale omenirii).

S hi f i d i t3


63/119


tipice "unt/ prostia, ilaritatea, r8sulne'otiat, glu'ele, stupiditatea, ocurile decuinte, &i/areria asociatiilor de idei,regresia, de/in2i&itia$ halucinatiile apar maitarziu legate de tulburarile de gandire unii "eamuza de ele dar nu actioneaza.

2rognosticul ! cel mai rezervatdegradare.#emisiunile "unt rare "uperficiale.


64/119

*

Schizofrenia 8aranoid3 criteriile -S) I>=R pentru ace"t tip de

"chizofrenie nece"it3/ $ 8reocuparea pentru una "au mai

multe idei delirante "au halucina9iiauditive frecventeH6i

$ -ici unul din urm3toarele "imptomenu e"te notabil/ dezorganizareavorbirii comportament catatonic"au dezorganizat "au aplatizare

afectiv3 "au inadecvarea afectiv3.


65/119

&

Schizofrenia paranoid3

=ebut mai tardiv (pe"te < ani).

0imptome$ pe prim plan

$ delirele pri'are urmate de $ interpretari delirante secundare $ eventual 2alucinatii $

tul&urari grae de conduita. &volutia "pre degradarea per"onalit39ii nu e"teobi"nuita.


66/119


67/119


68/119

;


69/119

D

Schizofrenia -ediferen9iat3

riteriile -S) I> includ H

$ Gn tip de "chizofrenie :n care "imptomele care"ati"fac criteriul "unt prezente dar criteriilede tipul paranoid catatonic "au dezorganizat nu"unt "ati"f3cute.


70/119

<

Schizofrenia -ediferen9iat3

+eliruri 6i halucina9ii marcate

,ncoeren93 ideo!verbal3omportament inten" dezorganizat Nu indepline6te criteriile de diagnostic

pentru for'a paranoid0, catatonic0 saude/organi/at0.


71/119

1

Schizofrenia Fezidual3

riteriile -S) I> pentru ace"t tip de "chizofrenie"untH $ b"en9a de idei delirante de halucina9ii limba

dezorganizat 6i comportament catatonic "au flagrantdezorganizat' $ Exi"t3 proba continuit39ii perturb3rii indicat3 de

prezen9a de "imptome negative "au mai multe din"imptomele men9ionate la criteriul pentru"chizofrenie prezente :ntr!o forma atenuat3 ("l3bit3 "audiminuat3) (e": convingeri bizare experien9e

perceptive in"olite).


72/119

2

Schizofrenia rezidual3

8rezen9a unor "imptome clinice "chizofrenecontinue in ab"en9a "etului complet de "imptome

pozitive "au a "imptomelor "uficiente unui alt tip de

"chizofrenie.• platizare afectiva'

• Fetragere "ociala' introver"ia "i auti"mul'

• omportament excentric'

• 0andire ilogica/ "aracirea ideilor'• %oderata pierdere a a"ociatiilor' incap"ularea ideilor

delirante.

KE JF%E KS,E KE


73/119

KE JF%E KS,E KES>,IJFE-,E,

Schizofrenia "impl3ulburari afective emotionale de vointa(apato ! abulie)'

,nitiativa modificata/ lip"a con"ideratiei fatade familie negliarea obligatiilor "ocialeindecizie lip"a intro"pectiei'

Gneori "e deo"ebe"te greu de tulburarea de per"onalitate "chizoida' abloul progre"eaz3 lent :n ani "pre

degradarea lent3 a per"onalit39ii.


74/119

*

Schizofrenia grefat3

linic ! oricare dintre forme'+E,,GK ,-EKEGK o

diferentiaza de "chizofrenie (unde intelectule"te normal dezvoltat)'

aracteri"tice

$ "3r3cia delirelor $ "3r3cia halucinatiilor.

S>,IJFE-, F+,7T


75/119

&

S>,IJFE-, F+,7T

+ebuteaza dupa var"ta de *< ani.


76/119

ulburarea Schizo!afectiv3

Simptome ale sc2i/ofreniei "i tul&urarilor afectie1tip 'aniacal sau depresi3 prezente concomitent'lip"e"c criteriile de diagno"tic pentru una din cele

doua p"ihoze. ,8 $ %-,K $ +E8FES,7

Evolutia progno"ticul mai faora&il$ 1 con"ervareanucleului afectiv al per"onalitatii). ratamentul vizeaza ambele tulburari p"ihotice#


77/119

+,0-JS,GK 8JI,,7

. ulburarile de gandire (di"ociatia)B. ulburarile de vointa "i activitate. +elirul primar +. ulburarea de afectivitate

+,0-JS,GK +,EFE-,K


78/119

;

+,0-JS,GK +,EFE-,K/

ulbur3ri p"ihotice care intrune"c criteriile dediagno"tic pentru "chizofrenie cu excep9iacriteriului temporar

$ ulburarea p"ihotic3 "curt3! 1zi!1 lun3 $ ulburarea p"ihotic3 acut3 6i tranzitorie *;h!2 "3pt. $ ulburarea "chizofreniform3! 1! luni $ ulburarea de per"onalitate "chizotipal3 $ uti"m infantil

$ Sindrom "perger $ ulburarea "chizoafectiv3 $ ulburarea delirant3

+,0-JS,GK +,EFE-,K


79/119

D

+,0-JS,GK +,EFE-,K/

GKBGFF,KE +EK,F-E/ $ delirele "unt siste'ati/ate$ nu au caracter &i/ar$ $ nivelul de functionare al per"oanei nu e"te afectat.

GKBGFF,KE S>,IJFE-,JF%E/ $ durata si'pto'atologiei cel putin o luna dar mai putin de

"a"e luni. $ eolutia D faora&ila

GKBGFF,KE +E 8EFSJ-K,E/ $ "imptomele "unt prezente pe tot parcur"ul vietii.FEF+ %E-K

E7E7JJKGKGV,V, -GFK -GFKTT


80/119

Kieberman U. tMpical ntip"Mchotic +rug" " ir"t!Kine reatment ofSchizophrenia/ Fationale and >Mpothe"i". Uournal of linical 8"MchiatrM 1DD' &("uppl 11)/;!1

1010 00 !0!0 "0"0 #0#0

FunctionFunction

Age $%&Age $%&

ProdromalProdromal

ProgressionProgression

PremorbidPremorbid

Stable RelasingStable Relasing

E7JKGV,V -GFKT S>,IJS>,IJFE-,FE-,E,E,


81/119

;1

8rogno"tic


82/119

;2

2#"'"0TI!UL 0!I"F#&'I&I


83/119

;

2#"'"0TI!UL 0!I"F#&'I&I Factori clinici care pledeaza pentru un

prognostic pozitiv$

! "exul feminin'!88 negative'

!factori precipitanti'

! prez. de "impt. floride "i afective'

!ab". tulb. de per"onalitate premorbide'

!ca"atorit'! +EBGGK/ acut productiv la var"ta catmai mare'

!JF% K,-,/ catatonica"chizoafectiv3'

!retea de "uport "olida "i adecvata'! buna integrare profe"ionala'

!epi"oade "ingulare'

!omplianta.

Factori clinici care pledeazapentru un prognostic negativ$

! Sexul ma"culin'! 88 "i > pozitive'

! ab". factorilor precipitanti'

! prez. dezorganizarii "i a "impt. -egative'

! per"onalitatea premorbida de tip"chizoid "chizotipal'

! "olitar (celibatar divortat vaduv)'

! +EBGGK la var"ta mica (W2< ani)in"idio"'

!JF% K,-,/ hebefrenica"impla nediferentiata'

! "uport "ocial precar'

! lip"a integrarii profe"ionale'

! complianta "laba.


84/119

;*

Schizofrenia tip , v".tip ,, 51

la"ificarea lui roN (1D;


85/119

;&


%ul9i clinicieni "u"9in c3 di"tinc9ia intreipul , 6i ipul ,, de "chizofrenie aut3 in progno"ticul evolu9iei bolii/ $ Schizofrenia tip , e"te dominat3 de si'pto'e

po/itie cum ar fi ideile delirante halucina9iile6i alte tulbur3ri ale g4ndirii formale etc.

$ Schizofrenia tip ,, e"te dominat3 de si'pto'enegatie cum ar fi aplatizarea afectiv3 "3r3cireag4ndirii avoli9ia etc.


86/119

;


ipul , $ pacien9ii prezint3 o adaptare mai bun3:naintea debutului bolii debut mai tardiv

progno"tic mai bun.

$ si'pto'ele po/itie par a fi mult mai legate detulbur3rile biochimice cerebrale.

si'pto'ele negatie ale tipului ,, $po"ibil datorate

anormalit39ilor "tructurale ale creierului.


87/119

;

Jp9iuni de ratament

EF8,E 8S,>JF%JKJ0,

+E%EFSGF, 8S,>JEF8EG,ES, +E FEB,K,FE

SJ,JEF8EG,


88/119

;;

ratamentul "chizofreniei

8F,-,8,,/ $ ,ni9ierea tratamentului ! in "pital ("tabilirea dozei

eficiente' controlul efectelor "ecundare'

complianta). $ 8recocitatea tratamentului ! eficienta cre"cuta# $ ratamentul va fi indiiduali/at (particularitati

individuale tip de neuroleptic toleranta doza

durata a"ocieri medicamentoa"e). $ ratamentul de cur"3 lung3 "uficient pentruob9inerea remi"iunii 6i prevenirea re6utelor(uneori toat3 via9a).

$ relatia terapeutic3 cu medicul#



89/119

;D

8lanificarea unei "trategii eficiente "i coerenteterapeutice pre"upune/1. olaborarea medicului cu pacientul "i familia'2. decvarea demer"ului la particularitatile per"oanei

"i la momentul bolii'. Kuarea in calcul a po"ibilelor reactii adver"e

incidente'

*. ointere"area pacientului in planificareaterapeutica.

E8EKE EF8,E,


90/119

E8EKE EF8,E,F%JKJ0,E

ETAPA %E INITIERE

TERAPIA %E STA&ILI'ARE

TERAPIA %E INTRETINERE SI %E

PR!FILA(IE A RECI%IVEL!R

D<


91/119

,. erapia de initiere

Se refera la debutul maladiei "au la recadere'8 cla"iceQ8X'

+ezideratele de prima intentie/! Stapanirea acuzelor floride'! Fezolvarea agre"ivitatii cu cele mai mici doze

po"ibile'E"te preferata %J-JEF8, eventual autata

de BI+ inectabile.D1


92/119

D2


93/119

-K cla"ice 8rima medicatie!lorpromazina de"coperita accidental de

catre +elaM "i deni?er in 1D&2 (folo"ita initial in ane"tezie ptr calmarea halucinatiilor "i a ideilor delirante'Y8=@tranchilizante maoreA'

%ecani"m principal/ blocare po"t"inaptica a Fdopaminergici +2 din "i"temul mezolimbic. Blocarea F+ din "triatum "i pallidum=re"pon"abila de F de tipextrapiramidal iar in glanda pituitara "i in hipotalamu"

determina eliberarea de 8FK "i cre"terea apetitului.

D

l i


94/119

-K cla"ice

-K inalt potente/ >aloperidol luphenazin -K mediu potente (lopenthixol %elperon

ioridazin Sulpirid) -K "lab potente "edative/

Kevomepromazin lorpromazin'

-K depot/ lupenthixol decanoat (luanxoldepot) >aloperidol decanoat)

D*

At%pi!alAt%pi!al Antips%!hoti!sAntips%!hoti!s In (i)o *indin# A++initiesIn (i)o *indin# A++inities


95/119

D&

HaloperidolHaloperidol ClozapineClozapine RisperidoneRisperidone OlanzapineOlanzapine

QuetiapineQuetiapine ZiprasidoneZiprasidone5HT2A5HT2A D2D2 D1D1 Alpha 1Alpha 1 us!us! H1H1 5HT1A "a#onist$5HT1A "a#onist$

Case% 1&&'Case% 1&&'

%p%p p %p % ##

F!-K cla"iceTI2 M&!'I0M F!T"#I =& #I0! T#TM&'T


96/119

TI2 M&!'I0M F!T"#I =& #I0! T#TM&'T

!di"tonie acuta(crize oculogiretorticoli")

! hipodopaminergieacuta in ggl bazali

! barbati tineri'! doze mari'! potenta inalta'! 8 cla"ice'

! imediat/anticolinergiceoralQi.m.'

! Feducerea dozeiQ"chimbare pe un8'!

! 8ar?in"oni"m(bradi?inezietremorrigiditate)

! Blocada F +2 la nivggl bazali

! Kegate de dozamai mult prezente la -K cla"ice

! Feducerea dozeiQZ anticolinergic'

! Scimbare pe un8'

! ?ati"ie(nelini"te motorie"ubiectiva)

! Blocada F +2 laniv ggl bazali

! -iv [ de ier

! -ivele "erice"cazute de ier'

! Kegate de doza'! -K

cla"iceL8'

! Feducerea dozeiQZ BI+Q beta! blocante'

! Schimbare pe un8.

D

F -K cla"ice


97/119

F!-K cla"ice %is)ine*ia tar+i,a- tulb caracterizata prin mi"cari

involuntare ritmice "au de tip coreo!atetozic la nivfetei trunchiului "au extremitatilor care dureaza cel putin cateva "aptamani'

# apare in &O din cazuri in primii & ani detratament cu cre"tere pana la &


98/119

'&U#"L&2TI! MLI'

W


99/119

S-% Factori +e risc/ boli cerebrale organice de"hidratare

agitatie titrare rapida a -K' Management /! SJ8 8'! Spitalizare obligatorie'

! %a"uri "uportivA/ hidratare reechilibrare >E "i B'! +antrolene "iQ"au Bromocriptina=12&!2& mg de 2

oriQzi! pana la 1< mg de oriQzi pot reduce mortaliatea

in S-%'! ! la 2 "apt de la rezolutia S-%!8 (Sero\uelQ

lozapina).! Se evita pp depot.

DD

lte F


100/119

E.ecte anticolinergice/ eri.erice (u"caciunea

gurii diminuarea tran"piratiei "caderea "ecretiei bron"ice vedere inceto"ata con"tipatie dificultatiin mictiune tahicardie) "i centrale ("caderea

concentarii atentiei memoriei dezorientareconfuzie)' %elirium anticolinergic/ tegumente "i mucoa"e

u"cate midriaza ab"enta zgomotelorabdominale tahicardie' izo"tigmina#

1


101/119

E.ecte secuna+re en+ocrinologice/8 tipice blocheaza

+ din tractu"ul tuberoinfundibular "i cre"c eliberarea de8FK' >iper8FKYtulb de ciclu men"trual (amenoree

anovulatie) tulb ale fct te"to"teronice (di"fct "exuale tulb

ale "permatogenezei) la niv "anului (galactoreeginecoma"tie) tulb ale fct "exuale ("caderea libidouluidi"fct erectile anorga"mie)' pe termen lung (o"teoporoza"i tulb cardiova"culare).

-Kcla"iceLFi"peridonaLmi"ulpridLIipra"idonaQJlanza pinaL]uetiapina.

1


102/119

E.ecte meta0olice

Cresterea in greutate: in secial la APA$ rin: Sedare (mediata de F >1 1)' JKI KIɑ finitate & >2c'

finitate >1 nu a"igura "atietatea' +ereglari ale leptinei din celulele adipoa"e' Blocarea F mu"carinici de catre unele 8 determina in

plan clinic F de tipul u"caciunii gurii "i pacientul e"tetentat "a con"ume mari cantitati de lichide

8redictori ai cre"terii ponderale "unt cre"terea apetitului"edarea "edentari"mul re"pon"ivitatea clinica B%,

"cazut 1


103/119

E.ecte meta0olice

%' +e ti II la 1#234 +in acientii cu sc5i*o.renie si TA& Mecanism:

! fectarea homeo"tazei glucozei prin interventia a"upra "i"t"erotoninergic (blocarea "imultana a F &>1a &>2aQc'

antagoni"mul "iturilor &>1a poate de"cre"te eliberareain"ulinei' agoni"mul F &>2aQc determina hiperglicemie)'

! 8FK poate induce "tari in"ulinorezi"tente'

! 8 devoaleaza o "tare "ubclinica "au exacerbeaza un +I preexi"tent'

! Gzul concomitent al 78 poate agrava "upraponderea "i+I.

1


104/119

E.ecte car+io,asculare

>ipoten"iune orto"tatica ahicardie Kipotimie normalitati pe EC0 (largire aplatizarea undei ) 8relungirea intervalului ]c cu po"ibilitatea tran"gre"arii

"pre o tahiaritmie grava=tor"ada varfurilor moarte "ubita'

ele mai cardiotoxice/ enotiazinele (ioridazina

luphenazina lorpromazina) Butirofenonele(>aloperidolul) 8 (Iipra"idona)

8opulatia cu ri"c/ per"oanele tratate cu mai multe pp i"chemii

cardiace anterioare "upradoze de 8 1


105/119

E.ecte +ermatologice si oculare

Feactii alergice (urticarie pete"ii eruptii maculopapulareedeme dermatite de contact foto"en"ibilitate)/Clorpro'a/ina

+epozite granulare alb!brune in camera anterioara "i

po"terioara a ochiului dupa uzul cronic de lorpromazina' E.ecte 5eatotoxice

Sdr p"eudogripal (maleza dureri abdominale febra greata

diaree) "dr cole"tatic ^ ^0J ^08 farahepatomegalie eozinofilie!Clorpro'a/ina E.ecte 5ematologice

Keucopenie granulocitopenie agranulocitoza/ Clo/apina1


106/119

1


107/119

aza acuta

8 inectabile/>aloperidol= 2! fioleQzi

Jlanzapina 1!2 flQzi_Iipra"idona 2 flQzibilifM 2 flQzi

1


108/119

E

8roteataneproteata

1


109/119

1


110/119

11<

profilaxie a recidivelor

$ +oza minima eficienta $ 8reparate depot $luanxol Fi"polept on"ta

IMpadhera $ @erea"tr3 terapeutic3A $ 1 epi"od!1!2 ani 2 epi"oade $ *!& ani

epi"oade "i pe"te!toat3 via9a $ -K atipice### +e preferat! efecte adver"e f.

pu9ine $ 74r"tnici! redu" la ` din doze $ "ociat cu Bz+ + 8C S



111/119

111

ratamentul "chizofreniei Psi5oteraii

$ -u in faza acut3 florid3 $ 8"ihoterapie "uportiv3 flexibilizare $ on"iliere de familie! >EE $ 8"ihoterapie de grup

$ raining Social "?ille"• ,n"truc9iuni direc9ionate• %odelarea prin rol• eed! bac?

• @FeinforcementA "ocial

$ erapie voca9ional3 $ rtterapie meloterapie dan"terapie ge"talt

terapie etc



112/119

112


socioteraia $ Ergoterapia $ +ezvoltarea abilit39ilor "ociale 6i de

comunicare

$ Feabilitare profe"ional3 $ teliere proteate $ partamente terapeutice

$ Sta9ionare de zi 6i de noapte $ Feabilitare profe"ional3 $ ,n"titu9ii comunitare


113/119

11


114/119

11*

GKBGFF,KE +EK,F-E8EFS,SE-E

+EK,FE FJ-,E S,SE%,IE


115/119

11&

+efini9ie

ulburari p"ihice in care "imptomuldominant il reprezinta =&LI#&L&.

Emil Craepelin de"crie/ $ 2#'"I = "i"tem delirant per"i"tent in

ab"enta halucinatiilor "i fara deteriorarea per"onalitatii.

$ 2#F#&'I = delire si halucinatii debuttarziu fara degradarea per"onalitatii.

GKBGFFE +EK,F-TT


116/119

11

8EFS,SE-T

8aranoia=I'"0TI!/ $ 1. =elirele = "unt nonbizare, sistematizate.

+urata lor ! cel putin o luna.

$ 2. +elirele apar in lipsa altor simptome care caracterizeaza schizofrenia (comportament

bizar aplatizare afectiva di"ociatie).

$ Exceptie/ prezenta halucinatiilor tactileolfactive legate de tema deliranta.


117/119

11

T#0TU#I !LI'I!&$ $ =escriere generala / inuta adecvata bine

imbracati nu par de"prin"i de activitatea zilnica.

Gneori par o"tili "u"picio"i excentrici. rataab"olut normali cu exceptia prezentei "i"temuluidelirant marcat.

$ fectivitatea / concordanta cu delirul.

$ Tulburari de perceptie / lip"e"c prin definitie(+S%!,7 accepta po"ibilitatea halucinatiilortactile olfactive congruente cu delirul).


118/119

11;

T#0TU#I !LI'I!&$

$ andirea tulburare de continut ! delirul/"i"tematizat temele frecvente "unt/ de per"ecutiegelozie erotoman grandoare. Kip"e"c celelaltetulburari caracteri"tice "chizofreniei.

$ "rientarea, memoria atentia, >udecata nu "untafectate. !onstiinta bolii absentaG

$ !omportament$ delirant' tentative de "uicid

homicid.

TI2U#I$


119/119

TI2U#I$ $ 1. "T"M'Erotomania' 8"ihoza pa"ionala' E"te Ilu/ia

deliranta de a fi iu&it. +elirele de interpretare ! rol e"ential.Eforturile de a contacta per"oana ! numeroa"e regula. onflictecu legea.

$ 3. #'=I"0 Megalomania. $ A. =& &L"I& (8aranoia conugala' "indromul Jthello). %ai

frecvent la barbati. Ka alcoolici. omportament delirant.gre"ivitate.

$ +. 2&!UT"# el mai frecvent. verulenti revendicativi proce"omani.

$ *. 0"MTI! (8"ihoza mono"imptomatica hipocondriaca)/

infectii di"morfofobii miro" urat al corpului ( gura vaginetc)

Documents

Schizofrenia Catalina Final