Scenariul Eclipse În Română

TWILIGHT SCRIPT ECLIPSE

1

Twilight Script Eclipse

Scris de Melissa Rosenberg

Tradus în română de Stan Alexandra

Intrare progresivă:

Exterior Seattle - Un ţintaş se apropie uşor de oraş - Noaptea

1 Exterior. Pike Place Market, Seattle – Noaptea (în urmă cu un an)

Ploaia vine în straturi, lovind pavajul. Lumina strălucitoare din preajma barurilor se reflectă în pietrele ude. Zgomotul surd, plictisitor al muzicii rock pluteşte afară. O uşă a barului se deschide -- muzica pur şi simplu răsună când un tânăr iese afară --

-- el este Riley, 22, simpatic, arătos, un student universitar plin de promisiuni. El se opreşte sub apărătoare pregătindu-se pentru a face faţă ploii. Aruncă peste umăr o geantă plină cu taxele şcolare. Le face cu mâna prietenilor lui prin fereasta înainte să se lovească cu capul de ploaia torenţială.

Bella(V.O.) “Unii spun că lumea se va sfârşi în foc,

Alţii spun că în gheaţă…”

Altă stradă -- Întuneric, pustietate. Riley merge pe drum -- Pe neaşteptate, o umbră zboară în spatele lui, mişcându-se cu o viteză inumană. Riley se opreşte… ce a fost aia? Speriat, măreşte pasul, aproape trecea colţul, dar deodată --

Ceva sare peste el, trântindu-l la pământ. Se misca atât de repede încat noi, din nou, nu vedem decât o mică umbră. Riley se panichează acum --

Riley: Cine este acolo?!

Nici un răspuns. Riley fuge într-o altă direcţie --

O altă stradă -- Riley aleargă până la capătul străzii unde era o clădire cu apartamente cu un hol luminos şi o gardă de securitate, protecţie --

Dar ceva îl prinde de gât şi îl arauncă într-o fereastră a clădirii. Se sparge. Riley cade. Umbra nu îl va lăsa să ajungă la garda de securitate.

Teroarea lui ştia de puterea creaturii. Aruncă geanta cu carţi şi se clatină, alergând pentru viaţa lui în jos pe o altă stradă. Se uita peste umăr, poticnit, disperat --

2 Exterior. Waterfront (continuare) -- Noaptea.


2

-- Riley se trezeşte pe o cale ferată părăsită. Peste şină, apă neagră. O fundatură.

Se întoarce realizând ca este complet singur. A fost adus aici. Caută prin întuneric acel ceva ce îl urmăreşte --

Riley: Ce vrei? De ce…?

-- umbra sare în spatele lui; Riley îşi trage cu putere mâna înapoi --

Riley: -- Dumnezeule!

-- Işi strânge mâna ce-l durea, se uită la ea şi vede o semilună în palmă, sângele prelingâdu-se afară. Fusese muşcat!

Confuzia şi teroarea lui se transformă în agonie când veninul din muşcătură urcă încet pe mână. Riley cade în genunchi plângând de durere. Apoi se prăbuşeşte, zvârcolindu-se în timp ce veninul se răspândeşte prin corp, transformându-l, omorându-i umanitatea.

Tortura lui plânsă devine neauzită în timp ce noi împingem camera pe semiluna de pe mâna lui, pe care aproape o auzim…

Bella (V.O.): “… Din ce am gustat eu din dorinţă,

Îi cred pe cei ce spun de flăcări.

Dar dacă ar fi să iert de doua ori…”

Camera – antebraţul Bellei – pe cicatricea în formă de semilună – mai albă decât pielea ei deja palidă. Buzele lui Edward apar în cadru, sărutând cicatricea. Închidere --

3 Exterior. Pajişte – Ziua (Prezent).

-- Bella şi Edward, întinşi pe iarbă. Bella citeşte cu voce tare dintr-o carte cu poezii de Robert Frost...

Bella: “…Cred că am învăţat destule despre ură

Ca să spun că pentru distrugere

E la fel de bună şi gheaţa

Şi ar fi suficientă…”

Edward tachinator îi dă cartea la o parte, mişcându-se să o sărute. Ea îl opreşte --

Bella: Finalul englezesc. Trebuie să mă concentrez.


3

-- El zâmbeşte, sărutând-o oricum. Soarele iese puţin afară din spatele norilor, provocând străluciri pe pielea lui Edward, făcând sărutul să pară magic. El se retrage, zâmbind…

Edward: Mărită-te cu mine.

Ea râde. Nu e prima oară - nici a cincizecea oară - când o întreabă. Asta este în mod clar un joc între ei.

Bella: Nu.

El îi sărută faţa --

Edward: Mărită-te cu mine.

Bella: Transformă-mă.

Îi sărută gâtul --

Edward: De unde vine eu, este modul în care cineva spune “Te iubesc”.

Ea îl împinge cu afecţiune înapoi, sărind --

Bella: De unde vin eu, este modul în care cineva spune “M-am combinat repede”.

Ea începe să-şi strângă jacheta şi cărţile. El apare deodata în faţa ei -- noi nu îi vedem mişcarea. Strânge jucăuş lucrurile pentru ea --

Edward: Eşti îngrijorată de ce vor zice oamenii.

Bella: Sunt îngrijorată că din trei, două căsătorii se termină cu un divorţ.

Edward: Rata de divorţ dintre cei nemuritori este mult mai scăzută.

Sunt la câţiva centimetri departare, jocul se strânge odată cu atracţia dintre ei.

Edward: (continuare) Mărită-te cu mine.

Bella: Nu încă. (apoi) Este aproape patru. Se presupune că plec direct acasă de la şcoală.

O trage mai aproape. O sărută.

Edward: Vei ajunge la timp. Nu îi voi da tatalui tău încă un motiv să mă urască.

El o urcă cu uşurinţa pe spatele lui --

4 Interior. Casa Bellei – Ziua

Începe cu şeriful Charlie Swan, înca în uniformă după o zi la secţie. Sprânceana lui este cutată de îngrijorare în timp ce citeste “Seattle Times” --


4

Titlul de primă pagină – “Crime, dispariţii, cauzate posibil de un criminal în serie…” etc.

Articolul îl îngrijorează. Îşi verifica ceasul – exact în momentul în care uşa de la intrare se deschide. Bella intră, aruncându-şi geata cu carţi. Charlie se uită la ceasul lui.

Charlie: Patru fix. Are cumva alarmă la ceas?

Bella: Numele lui este Edward. Este acum prea punctual pentru tine?

-- în timp ce ea porneşte spre scări --

Charlie: Aşteaptă o secundă, vrei? Stai jos.

Ea se opreşte, apoi se mută la un scaun, ia loc. El o confruntă.

Charlie: Întelegi de ce eşti pedepsită, corect? Trei zile. Nici un cuvânt. Vi în braţele lui Edward ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat --

Bella: Da. Îmi pare rău. Dar Edward este în viaţa mea. Asta nu se va schimba.

Charlie: Înteleg asta. Deci voi face o întelegere cu tine. Fără restricţii… dacă îţi vei folosi noua libertate pentru a-ţi vedea prietenii, de asemenea… pe Jacob.

Bella păleşte; un subiect sensibil. Charlie observă asta.

Charlie: Ce? Edward nu face faţă unei mici competiţii?

Bella: Asta nu e o competiţie.

Charlie: Bine, sunt sigur că Jacob ar prefera să fiţi “decât prieteni” decât nimic, totuşi.

Bella: (ridicându-se) Atunci ar trebui să-mi returneze apelurile telefonice --

Charlie: Tatăl său este îngrijorat pentru el, Bella. Jake trece printr-o perioadă grea.

Bella se opreşte. Asta o doare când aude.

Charlie: Îmi amintesc când aceea erai tu. Ai avut enevoie de un prieten, iar Jake a fost acolo. S-ar putea să merite o altă şansă.

5 Interior. Dormitorul Bellei – Ziua.

Bella deschide sertarul biroului şi scoate un bilet. Este uzat, fiind citit de mai multe ori. Îl desface --

În interior – mesajul scris de mână. Câteva propoziţii au fost tăiate. Decât un singur rând din josul paginii este inteligibil. Scrie: “Mi-e dor de tine. Asta nu schimbă lucrurile.”


5

Camera dispare de pe Bella, care are pobleme serioase. Dar decide ceva…

Îşi scoate telefonul elegant, mult doritul telefon Nokia şi tastează butonul de apelare rapida. Funcţia “Jake” apare pe ecran, şi posibil o poză cu el fericit, în zilele bune (poate înainte de a-şi tăia părul). Direct la căsuţa vocală.

6 Exterior. Casa Bellei – Noaptea.

Bella iese din casă, ajunge la camionetă, se urcă în ea --

7 Interior. Camioneta Bellei (continuare) – Noaptea

Bella rasuceşte cheile în contact – nimic. Încearcă din nou. Este moartă. Cu o mică adiere a aerului – deodată, Edward stă langă ea. Ea tresare, ţinându-şi respiraţia.

Edward: M-ai speriat (evită privirea Bellei) când ai decis să mergi în rezervaţie.

Bella: De unde ai -- ? Alice a avut o viziune.

Faţa lui vinovată este răspunsul ei. Încearcă să îmbuneze situaţia.

Edward: Mă tem că studiile mele nu sunt suficiente pentru a repara o maşină. Îl voi trimite pe Emmett în această dimineaţă.

Bella: Jacob ar putea repara asta. Are mâini bune.

Edward nu pare provocat de asta.

Edward: Lupii nu se pot controla singuri.

Bella: Nu mă va rani niciodată.

Edward: Nu intenţionat.

Bella: După absolvire voi fi una ca tine şi aşa va fi. Mă va urî pe bune.

Edwad: Bella, trebuie sa înţelegi. Siguranţa ta este… totul pentru mine.

Bella: Edward. Voi fi în siguranţă.

Într-un conflict interior, el se uita în jos cu regret, resemnare.

Edward: Îmi pare rău.

Ea se uită la el. Se enervează, deschide portiera --

8 Exterior. Casa Bellei (continuare)– Noaptea.

-- Bella iese, trântind portiera camionetei. Edward apare lângă ea.


6

Edward: (frământat, mâhnit) Vreau ca tu să fii fericită… (încet)… dar să fii în viaţa este mai important.

Frustrată, ea trece pe lângă el şi se întreaptă spre casă. El apare pe scări înainte ca ea să ajungă la ele.

Edward: Voi înţelege dacă eşti prea furioasă pe mine ca să mai vin în dormitorul tău la noapte. Doar închide fereastra.

9 Interior. Dormitorul Bellei – Noaptea

La fereastră – Bella o închide şi încuie. Aşteaptă un moment. Încă un moment. Apoi descuie fereastra, deschizând-o puţin. Se uită la ea. O deschide atât de larg cât se poate.

10 Interior. Liceul Forks - Cantina – Ziua

Bella şi Edward stau cu Angela, Eric, Mike şi Jessica. Bella şi Edward sunt în capat, cam departaţi. Angela este ocupată cu scrisul adreselor pe un teanc de scrisori. Mike scrie ce spune ea pe un bloc de foi --

Mike: Colegii mei. Noi suntem viitorul. Totul este posibil numai dacă noi am crede, bla, bla, bla –

Rupe foia şi i-o înmânează Jessicăi.

Jessica: Mda, acesta va fi discursul meu. Dacă vreau ca oamenii sa-şi arunce diplomele în capul meu.

Mototoleşte hârtia. O aruncă spre el.

Mike: Trebuie să păstrezi amintirile, Jessica.

Eric: Ei sunt pâinea şi untul ai tuturor studenţilor.

Angela: Tocmai din această cauză tu nu eşti un student.

Eric: Aleg să ies din zona politică pentru a petrece mai mult timp cu familia mea.

Bella: Jess nu are nevoie de amintiri. Va face vâlvă cu acel discurs.

Jessica: Să fac vâlvă? Voi schimba vieţi.

Alice şi Jasper au aparut deodată ţinând tăvile cu mâncarea pe care nu o vor mânca. Când ei se aşază --

Alice: -- Am decis să dau o petrecere.

Jasper: Cu toate astea, de câte ori vom absolvi liceul?


7

Edward îşi reţine un zâmbet.

Angela: O petrecere? La voi acasă?

Jessica: Whoa. Nu v-am văzut niciodată casa.

Eric: Nimeni niciodată nu a văzut casa lor.

Edward: Altă petrecere, Alice?

Alice: Va fi amuzant.

Bella: Asta ai spus şi ultima dată.

Deodată, Alice îngheata, ochii ei privind geamul. Are o viziune. Mike nu a observat încă.

Mike: Păi, super, asta e destul de uh… normal. La ce ora? (nici un răspuns) Ţinuta? (încă nici un răspuns) Nu aducem nimic? Cheetos?

Şocată, Alice înca are privirea distantă. Ciudat. Bella se uită la Edward, neliniştită. Edward ridică din umeri – nimic pentru care să se îngrijoreze.

Edward: Trezeşte-te, Alice.

Jasper: Nu a dormit suficient în ultima vreme. Neliniştea seniorilor.

Asta sună ciudat venind din partea lui Jasper, dar ajută la întreruperea momentului.

11 Interior. Secţia Şefului de Poliţie – Seara

Bella şi Edward intră. Charlie este în spatele ghişeului vorbind cu un cuplu de vârstă mijlocie, Doug şi Nancy Biers, feţele lor erau supărate şi îngrijorate.

Bella: Deci -- ce a fost întâmplarea de la şcoală? Ce a văzut Alice?

Edward: Nimic. Ceva în legatură cu Jasper. Ceva inofensiv.

Bella: Nu a părut aşa.

Edward: Era doar îngrijorat că cineva ar putea observa cât de ciudată este Alice.

Bella: Cred că lucrul ăsta se întamplă de ceva vreme.

Charlie se uită la Bella şi Edward şi gesticulează subtil să păstreze distanţa. Poate fi interpretată ca ceva ostil.

Bella: Va trece peste asta într-o zi. Nu-ţi face griji.

Edward: Nu. Nu asta îl supără. Acei oameni. Fiul lor a dispărut.


8

Bella poate citi sentimentele lor pe faţa lui Edward.

Bella: Ştii ceva despre asta?

Edward: (dând din cap) Seattle. Dispariţii inexplicabile, omoruri – urmărim asta de ceva vreme.

Bella: Chiar? Crezi că…

Edward: (dând in cap) Cei ca noi îşi aleg victime cărora nu li se va simţi lipsa. Sau se miscă repede. Dar ceea ce e în Seattle nu joacă după reguli.

Bella: Ai spus – dacă vampirii omoară în văzul lumii, Volturii îşi fac intrarea – (îi evită privirea) Dar – dacă se duc în Seattle, ar putea veni aici, să vadă dacă încă mai sunt om --

Se întoarce spre ea sigur pe el, liniştit.

Edward: Nu vom lasa lucrurile să meargă atât de departe. Te vom proteja, indiferent de împrejurări.

Charlie (O.S.): Eşti pregătită, Bells?

-- în timp ce Charlie se apropie. Bella ezită uitându-se cu teroare la cuplul Biers care ieşeau…

Charlie (se adresează cuplului Biers): Voi suna dacă aud totuşi ceva.

Charlie pune o poza în dosarul lui. Este Riley, de la început.

12 Exterior. Secţia Şefului de Poliţie – Seara

Bella iese, flancată de Charlie şi Edward. Există o tensiune tangibilă între cei doi bărbaţi.

Charlie: Suntem doar noi doi la cină, corect?

Bella: Tată --

Edward: O voi lăsa pe Bella, domnule. (către Bella) Ne vedem mâine. (înaintează, apoi se opreşte) Oh. Bella, părinţii mei vor să-ţi reamintesc de biletele de avion pe care ţi le-au dăruit la ultima aniversare.

Bella îi întalneşte ochii suspicioasă, dar el pare nevinovat.

Charlie: Care bilete de avion?

Bella: O cursă dus-întors spre Florida pentru a-mi vizita mama.

Charlie: Asta este… generos.


9

Edward: Vor expira curând. S-au gândit că s-ar putea să vrei să le foloseşti în acest sfârşit de săptămână.

Bella: Nu pot să las totul şi să plec.

Edward: Ar putea fi ultima ta şansă să o vizitezi înainte să… absolvi liceul.

Asta o pune la pământ pe Bella.

Charlie: Nu va fi mare lucru dacă vei pleca pentru câteva zile. I-aţi câteva zile libere.

Bella: Aş vrea să o văd pe mama. Poate voi pleca... (către Edward) Dacă tu îl vei folosi pe celălalt.

Charlie: Stai, sunt două bilete?

Camera aproape de chipul Bellei – iluminată de razele luminoase ale soarelui –

13 Exterior. Casa cu verandă de pe plajă a lui Renee, Florida – Ziua

Faţa Bellei se îndreaptă în sus ca să absoarabă razele calde ale soarelui.

Renee (O.S.): Nu-i vei simţi lipsa?...

Apare în cadru şi mama ei, Renee. Ele sunt întinse pe şezlonguri bine aşezate pe platforma verandei.

Renee:… Căldurii de pe pielea ta. Vitaminei D care îţi intră în pori.

Bella: Îi voi simţi lipsa.

Renee: Colegiile din Florida sunt mult mai însorite. (evită privirea Bellei) Ce? Nu te voi mai vedea niciodată dacă vei urma Unversitatea din Alaska.

Ceea ce este adevărat. Vina o cuprinde pe Bella. Ia mana lui Renee, jucându-se absentă cu brăţara de la încheietura ei, încercând să ia cât mai mult de la mama ei la fel ca de la soare.

Bella: Au un program bun de cunoştinţe.

Renee: Dacă un program bun de cunoştinţe înseamnă Edward.

Renee o înghionteşte pe Bella care zâmbeşte, uitându-se în interiorul casei –

14 Camera din unghiul în care priveşte Bella – Interior. Casa de pe plajă – Prin fereastră.

Edward stă pe un fotoliu de unde o poate vedea pe Bella cu uşurinţă. El oferă o mică fluturare de mână, apoi se întoarce la conversaţia cu Phil, care statea întins pe spate pe canapea.


10

15 Înapoi la scena anterioară.

Renee o strânge puţin de mână, apoi îşi întoarce din nou privirea la Edward.

Renee: Felul în care te priveşte. Este ca şi cum… este pregătit să se arunce în faţa ta şi să primească un glonţ sau ceva asemănător.

Bella: …Şi ăsta e un lucru rău?

Renee: Este un lucru interesant. Şi tu, tu eşti… diferită atunci când eşti cu el. Dacă el se mişcă, te mişti şi tu – ca magneţii.

Bella: Suntem doar, ştii tu…

Renee: Îndrăgostiţi, mi-am dat seama. Vreau doar să fiu sigură că iei cele mai bune decizii pentru tine. Pentru că tu eşti cea care va trebui să trăiască cu ele.

Bella ia asta în calcul – decizia ei este mult mai mare decât simpla locaţie geografică.

Renee: În regula, destul cu greaua –

Se uită sub scaun şi scoate o cutie mare.

Renee: Absolvire fericită!

Aşază cutia în poala Bellei. Bella este buimacă.

Bella: Mamă, te-am rugat să nu-ţi iroseşti banii –

Renee: Nu i-am irosit. Jur.

Bella deschide cutia – ca să găsească o pătura groasă. În timp ce o desface, realizează ce este, emoţiile o cuprind.

Bella: Hainele noastre de călătorie.

Renee: M-am gândit că ar putea fi o pătură frumoasă. Să rămâi caldă acolo.

Se arată fiecare bucată din pătura care este confecţionată din bluzele cumpărate din variatele magazine de suveniruri din toată America. Renee arată cu degetul --

Renee: Îţi aminteşti asta? Din Ensanada –

Bella: Ferma de Serpi a familiei Saul şi Taqeria –

Renee: Numai Dumnezeu ştie ce conţineau acele tortilla.


11

Bella: (arătând cu degetul o altă porţiune) Homarul cu trei capete din Maine! Chestia asta ţi-a provocat coşmaruri --

Renee: Dar voi toţi eraţi “Wow, super!”. Deja ştiinţa proastă a ajuns la apogeu.

Râd împreună, amintindu-şi trecutul.

Bella: Asta e uimitor, mamă.

Renee: Vom face asta când vei avea copii. Îi vom duce la cea mai înaltă sticlă de sos picant din lume. Şi la muzeul cu lucrări din gumă de mestecat…

Renee învăluie vina în jurul Bellei în timp ce --

Renee: Nu vreau ca tu să pleci în Alaska fără mine – sau o parte din mine.

Bella o îmbrăţişează deodată ca şi cum ar fi pentru ultima dată, dar poate chiar va fi.

Bella: Îmi va fi dor de tine. Atât de mult.

Renee este puţin surprinsă de sentimentalismul Bellei, dar îi returnează îmbraţişarea. Camera dispare încet de pe cele două…

16 Exterior. Pădurea – Noaptea

Scena începe cu Alice – ochii ei se holbează undeva, urmărind cu intensitate ceva în mintea ei. Pădurea este toată ceaţa şi umbre – un puternic contrast faţă de scena luminoasă precedentă.

Apare Emmett, apoi Jasper. Apoi ceilalţi Culleni, Cralisle, Esme şi Rosalie. Se răsfiră, stând ca statuile, aşteptând-o pe Alice, pregătiţi de atac --

Jasper: Eşti sigură că ai văzut-o aici?

Alice: Este aproape aici…

17 Alta parte a pădurii

Camera aproape de o pereche de picioare de femeie în cizme care aleargă în ploaie şi în noroi. Dar ele şovăiesc, încetinind pentru a se opri… Camera se mişca pentru a o include pe nimeni alta decât Victoria! Ea inhalează… ceva miroase greşit. Deodată fuge într-o altă direcţie --

Înapoi la Alice – se rasuceşte spre Emmett –

Alice: În dreapta ta!

Emmett se întoarce la dreapta, cu Rosalie chiar în spatele lui. Jasper şi Carlisle sunt cu ochii în patru, căutând să-i taie calea Victoriei, Esme şi Alice urmărind din spate –


12

Scena întretaiată de Victoria alergând printre copaci, încordată dar nu înfricoşată. Să scape este lucrul la care ea se pricepe. Ea ajunge –

O râpă - nu păşeste înapoi, doar sare peste ea - Carlisle se ridică repede, ţipând la Emmett şi Rosalie-

Carlisle: Staţi! Este pe teritoriul lor.

Rosalie: Scapă.

Jasper: (auzind ceva) Nu, nu va scăpa --

De cealaltă parte a râpei – trei lupi uriaşi sar în cadru şi încep să o urmărească pe Victoria. Liderul este negru, enorm (Sam-Lupul).

Urmează o urmărire paralelă, lupii şi Cullenii rămânând pe parţile lor de râpă, care realizăm că este linia care delimitează teritoriile. Victoria sare înapoi --

Emmett: Este toată a noastră acum.

Cullenii se aporopie.

Emmett o prinde de umăr şi de păr! Amandoi se dau peste cap – Victoria se foloseşte de acest moment în avantajul ei şi îl izbeşte pe Emmett de un copac.

Îi ia o fracţiune de secundă cât timp el este la pământ ca să sară înapoi pe teritoriul lupilor şi continuă să fugă. Emmett este furios --

Esme: Emmett, nu o face! --

-- dar Emmett, văzând roşu, zboară peste râpă – în secunada în care el paşeşte pe cealaltă parte – Paul-Lupul se întoarce să se confrunte cu el.

Acesta este un moment de înţepenire. Ar putea fi suficient de simplu pentru Emmett să aplaneze situaţia sărind înapoi – dar ăsta nu este felul lui de a fi. Paul mârâie sfidător. Asta doar îl face pe Emmett să zâmbească.

Camera în unghiul unde se află Victoria, la o distanţă sigură acum. Încetineşte, uitându-se înapoi, surprinsă când vede ceea ce se întamplă. Studiază conflictul cu curiozitate, mintea ei lucrând…

Paul şi Emmett se atacă unul pe celălalt. BAM! Ei se rostogolesc pe iarbă în noroi (Alternativ, pentru efect am tăiat lipsa lor de armonie, impactul sumo-esque).

18 Exterior. Liceul Forks – Parcarea – Dimineaţa

Edward îşi parchează Volvo-ul --


13

19 Interior. Volvo-ul lui Edward (Continuare) – Tot dimineaţa

Bella este pe locul pasagerului, tristeţea este pe chipul ei. Edward îi mângâie obrazul, făcând-o să se simtă confortabil.

Edward: Îţi pare rău că ai plecat?

Bella: Nu. A fost minunat să o văd pe mama. Doar… mi-a fost greu să-mi iau rămas-bun.

Edward: Nu trebuie să îţi iei rămas-bun.

Bella: Din cauza asta ai vrut să merg? Ai sperat că mă voi răzgândi?

El îi oferă un zâmbet tandru --

Edward: Întotdeauna sper asta --

-- apoi deodată se uită în sus; îngheată. Aude ceva.

Bella: Ce?

Edward: Ai sta în maţina dacă ţi-aş cere asta?

Ea se uita la el, îngrijorată, apoi îşi deschide portiera –

Edward: Bineînţeles că nu.

20 Exterior. Parcarea şcolii (continuare) – Ziua

Bella şi Edward ies din Volvo ca să-l vadă pe Jacob coborând de pe motocicleta sa şi mergând spre ei. El poartă un tricou negru strâmt, o pereche de blugi pătaţi de ulei de motor. Nu purta o jacahetă, deşi era frig.

Expresia lui de băiat rău îi face pe studenţi să-i ofere spaţiu. El pare aproape periculos. Dar Bella este fericită.

Bella: Jake! --

Edward subtil şi protectiv o împinge pe Bella înapoi. Studenţii privesc de la distanţă, destul de departe încat să nu audă nimic.

Jacob: Charlie a spus că ai părăsit oraşul.

Bella: Am plecat ca să o văd pe mama. De ce?

Edward: E aici ca să se asigure că eşti înca un om.

Jacob: Vrei să îmi citeşti gândurile? Bucură-te de asta!


14

Jacob se concentrează pe ceva, şi deodată Edward pare a fi trist.

Bella: Ce faci?

Jacob: Doar îmi aminteam ceva.

Edward: Îmi reaminteste. Cum erai tu când eu am plecat.

Bella: Jacob. Te rog.

Jacob inspiră ca să se calmeze. Apoi îl confruntă pe Edward.

Jacob: Sunt aici să te avertizez – dacă cei ca tine calcă pe tertoriul nostru înca o dată --

Bella: Staţi, ce?

Jacob: (realizând, către Edward) Nu i-ai spus.

Edward: Las-o baltă, Jacob.

Camera din unghiul unde se află Alice şi Jasper

-- care coboară din maşină graţios şi repede, oprindu-se în apropiere, pentru orice eventualitate.

Camera din unghiul unde se află Mike, Eric şi Jessica

-- care se uită la ce se întamplă. Angela este vizibil speriată de o eventuală bătaie; ceilalţi par mai intrigaţi de ceea ce se întamplă.

Înapoi la Edward, Jacob şi Bella

Bella: Spune-mi. Vreau să ştiu.

Edward: A fost o neînţelegere stupidă între Emmett şi Paul. Nimic de care să te îngrijorezi.

Jacob: Omule! Ascultă-te. Deşteptule. Ai minţit ca să o scoţi din oraş?

Edward: Pleacă. Acum.

Jacob: Are drepul să ştie. Ea este cea pe care o vrea.

Bella: Victoria s-a întors. (se întoarce spre Edward) Viziunea lui Alice – nu era despre Jasper, nu-i aşa? Era despre Victoria --

Edward: Încercam să te protejez --

Bella: Mintindu-mă?


15

El nu poate răspunde. Nu există cuvinte care să exprime tristeţea şi frustrarea lui. Un moment… apoi ea se întoarce --

Bella: Jake, stai --

Mâna lui Edward o prinde de braţ atât de repede încât abia se poate mişca. Ea se întoarce spre el cu furia controlată.

Bella: Edward, trebuie să ai încredere în mine.

Edward: Am. În el nu am încredere.

Bella se uită la Edward; puternică, independentă, nici pe apropape împăcată cu ideea. Într-un final, el îi dă drumul. Ea alearga către Jacob. Se urcă în spatele motocicletei lui. Jacob zâmbeşte răutăcios.

Jacob: (pentru binele lui Edward) Ţine-te bine.

Bella: Nu mai zâmbi, Jake. Ne plimbăm doar.

Porneşte motocicleta, apoi demarează cu Bella în spate. Edward îi priveşte plecând; dispar din raza lui vizuală –

21 Exterior. La Push – Acasă la Emily –Ziua

Jacob frânează; el şi Bella coboară de pe motocicletă.

Bella: Nu cred că asta este o idee bună. Acum sunt, ştii tu, “fata-vampir”.

Dar uşa din faţa se deschide brusc şi Jared, Paul, Embry şi Quil se năpustesc afară, înghtind ultima bucată din mâncare. Bella devine tensionată, dar spre surprinderea şi uşurarea ei, Embry zâmbeşte atunci când o vede.

Embry: Hei! Ia te uită cine s-a întors.

Quil: Cum merge treaba, Bella?

Bella: Quil -- şi tu?

Quil: (oftează) Mda. Şi eu. Mă bucur că eşti aici. În sfârşit vom lua o pauză de la monologul interior obsesiv al lui Jake --

Paul: (mimându-l pe Jacob) “Mi-aş dori ca Bella să sune -- “

Jared: “Mi-aş dori ca Bella să nu sune -- “

Embry: “Poate ar trebui să o sun pe Bella -- “


16

Jacob: Acum puteţi să tăceţi --

Quil: “Poate ar trebui să o sun pe Bella şi să închid -- “

Jared: “Poate ar trebui să o sun pe Bella, să spun ceva, apoi să închid -- “

Jacob: (către Bella) Caut o nouă haită. Vreo sugestie?

Bella zâmbeşte în timp ce baieţii râd, îmbrâncindu-se unul pe altul, încăierându-se.

În spatele lor o fată suplă cu păr negru iese, Leah Clearwater, 19. Ar fi superbă dacă nu ar avea mereu acea privire încruntată. Leah o vede pe Bella şi încruntarea se adânceşte.

Jacob: Balla, ea este Leah Clearwater. Fiica lui Harry.

Bella: Îmi… pare atât de rău pentru tatăl tau. Tatăl meu chiar îi simte lipsa.

Leah: Dacă eşti aici să îl torturezi pe Jacob înca puţin, simte-te liberă să pleci.

Bella se dă înapoi. Jacob se uită la Leah cu o privire nervoasă; ea este de nepătruns. Când Sam şi Emily ies, Leah îşi schimbă poziţia imediat.

Jacob: Este amuzantă, nu-i aşa?

Emily o îmbrăţişează pe Bella. Sam îi oferă o aprobare din cap în semn de “bună”.

Emily: Bella. Mă întrebam când te vom mai vedea pe aici din nou.

Jacob: Deci?

Sam: Suntem bine. Nu va putea să trecă pe teritoriul nostru în curând.

Băieţii se iau la întrecere în timp ce merg spre marginea pădurii. Sam se întoarce către Emily să-şi ia rămas-bun, se uită în ochii ei. Conexiunea lor este intimă cu adevărat. În timp ce Sam o sărută tandru, Bella din politeţe se uită în altă parte… ca să vadă --

Camera din unghiul din care priveşte Bella – spre Leah

-- la marginea pădurii. Leah se uită la sărutul dintre Sam şi Emily, apoi deodată se aruncă în faţă - înainte ca mâinile ei să lovească pământul, ele devin labe! Leah, acum un lup gri deschis dispare în pădure. Spre surprinderea Bellei...

22 Exterior. Casa lui Jacob – Ziua

Jacob şi Bella coboară de pe motocicletă, şi o duc spre garaj în timp ce --

Bella: Când s-a întamplat cu Leah… ştii tu --


17

Jacob: În vremea când tatăl ei a murit. Fratele ei, Seth, s-a transforamt şi el. Are doar 15 ani. Unul dintre cei mai tineri pe care îi avem. Sam îl păstrează acasă ca să înveţe, dar el vrea să se joace1 puţin. Mi-aş dori ca Leah să fie cea care să stea acasă.

Bella: Nu fi rău.

Jacob: Asta nu e treabă de fete. E un triunghi al iubirii. Noi toţi trebuie să suportăm treaba asta dureroasă Leah-Sam-Emily. Telepatia specifică lupilor, îţi aminteşti?

Bella: Sam… a părăsit-o pe Leah pentru Emily?

Jacob: Nu a fost chiar aşa. Sam se urăşte pentru că o răneşte pe Leah, dar.. Emily a fost Aleasa.

Bella: Mda, bănuiesc că uneori te alege pe tine.

Jacob ştie că ea vorbeşte despre Edward, nu vrea să ajungă acolo.

Jacob: E mai mult decât atracţie. Sam şi Emily s-au îndrăgostit la prima vedere.

Bella: …Vreau să stiu ce înseamna asta?

Jacob: (amar) Încă un lucru asupra căruia nu avem control. Chiar dacă blestematele de suflete pereche ne aleg pe noi. Le mulţumesc prietenilor tăi sugători de sânge.

Bella: Haide, nu-i poţi învinovăţi pe ei pentru asta.

Jacob: Sunt sigur ca naiba că pot. Dacă noi nu eram lupi, nu aveam suflet pereche. Şi noi nu am fi lupi dacă blestemaţii de vamipri ar sta departe. Dar ei continuă să se întoarcă.

Bella: (înţelegând)… Şi atunci când o fac, tu te schimbi.

Jacob: Am pierdut totul. Ne-am pierdut vieţile, viitorurile, libertatea noastră va – ştii, Quil şi-a găsit sufletul pereche. Claire. Are doi ani.

Bella: Um… Asta e înfricoşător.

Jacob: Nu înţelegi. Nu e nimic romantic în legătură cu asta. Este… o chestie spirituală. Cu toate astea, Quil nu îşi va mai da întalniri timp de doua decenii. Pana când Claire nu îl prinde din urmă.

Bella: (un moment) Încă este puţin înfricoşător.

Jacob: (râde) Încă nu ai înţeles.

El continuă să meargă spre garaj. Ea îl urmează –

1Chomp – joc cu doi jucători (în engleză, în original)


18

23 Interior. Garajul lui Jacob (Continuare) – Ziua

Jacob şi Bella intră. Jacob duce motocicleta spre locul ei. Ea observă vechea ei motocicleată în colţ, plinp de praf.

Jacob: Este ca, atunci când o vezi…

În timp ce el îşi găseşte cuvintele, se misca încet spre ea.

Jacob: …totul se schimbă. Deodată, nu puterea gravitaţională te mai ţine pe pământ. Este ea. (foarte aproape de Bella acum) Nimic altceva nu mai contează. Ai putea să faci orice – să fii orice. Pentru ea.

El se uită în ochii Bellei. Ei îi este teamă să întrebe, dar…

Bella: Sună ca şi cum ai cunoaşte sentimentul.

Jacob: Îl cunosc.

Bella: Ţi-ai… găsit sufletul pereche?

El cântăreşte întrebarea – adevărul versus ceea ce el îşi dorea să fie adevărat. Ea aşteaptă, cu emoţiile în conflict. Într-un, final el se întoarce, regretul răsunând din vocea sa --

Jacob: Aş şti dacă aş avea. Am doar o linie directă spre gândurile lui Sam şi ale lui Quil.

Ea este uşurată. Şi confuză de uşurarea ei. El ia o cheie, strângând ceva la motocicleta lui în timp ce --

Bella: Deci deocamdată, tu eşti tot tu.

Jacob: Şi tu eşti tot tu.

Bella: Mda. (ezită; apoi) Până după absolvire --

Jacob: (enervarea îl fulgeră deodată) Absolvire?

Bella: Jake, ţi-am spus că se va întampla --

Jacob: Nu într-o lună. Nu înainte ca tu -- înainte ca tu măcar să trăieşti! Înainte să pot --

-- Bursc, el îşi aruncă cheia în partea cealaltă a garajului. O auzim lovindu-se de perete --

Jacob: -- Pentru o secundă – doar pentru o secundă am crezut – dar el te-a prins în capcana lui aşa de repede --

Bella: -- Nu el a decis asta; eu am decis --


19

Jacob: -- Şi tu vei fi – asta. Nici macar nu sunt in viaţă -- mă fac să-mi fie rău. Ar fi mai bine dacă ai fi chiar moartă decât una ca ei.

Bella: (clătinându-se) Tocmai nu ai spus asta.

Este prea furios ca să îşi retragă cuvintele. Ea se apropie de uşă.

Bella: Edward avea dreptate, a fost o idee proastă.

Jacob: Bella. Nu am vrut – te rog.

Ea încetineşte, întorcându-se spre el. El încarca să se calmeze.

Jacob: Eu voi -- Încerc să nu mă gândesc la – Eu – omule.(ia o altă gură de aer) Îmi pare rău, nu trebuia să spun asta.

Ei îi ia un moment să-şi revină după comentariul dureros. Într-un final, aprobă din cap. Se duce către motocicleta ei prăfuită, curăţă scunul.

Bella: Ar trebui să rămânem la subiecte mai sigure. Ca… motocicletele.

Jacob: Singurul lucru sigur despre tine pe o motocicletă este atunci când o opreşti.

Ea zâmbeşte, la fel ca el. Tensiunea dispare încet în timp ce ei curăţă motocicletele de praf, întorcându-se la relaţia lor de prietenie.


Camera aproape de obiectul Bellei care izgonea coşmarurile în timp ce un bărbat apare în cadru, îl întoarce. Apare în cadru spatele bărbatului în timp ce el umblă prin cameră, atingându-i lucrurile. Ridică lucruri, curios, punându-le înapoi jos un pic deplasate de la locul lor inişial. E înspăimântător.

Într-un final, mâna lui cade pe o bluză roşie, aruncată pe un scaun. În timp ce el o duce la nas, noi îi vedem faţa -- Este Riley! Piele albă, trăsături perfecte, ochi roşii ca sângele. Un vampir.

El inhalează mirosul Bellei apoi bagă bluza în jachetă şi iese din cameră. Noi îl urmarim pe stradă şi în --

25 Interior. Casa Bellei – Camera de zi (continuare) – Noaptea

Riley intră fără să scoată un sunet ca să îl găsească pe Charlie adormit pe canapea. Este în uniformă, documentele unui dosar sunt împraştiate, unele din ele odihnindu-se pe pieptul lui. Riley se apleacă peste el, vede o paza cu el (este dosarul lui), şi un articol din ziar --

Camera în interiorul ziarului – Crimele în serie sunt în creştere în Seattle


20

Camera înapoi pe Riley, intrigat, întelegând ştirile şi dosarul lui, şi Charlie care nu este conştient de pericolul aflat la doar câşiva centimetri depărtare.

Riley se uită întâmplător la buzunarul lui Charlie. În tăcere, într-un mod ciudat şi fără piedici, scoate arma. Se uită în ţeava armei. Mda. Acolo este un glonţ.

Riley îndreaptă arma spre capul lui Charlie. Zâmbeşte. Asta ar putea fi amuzant. Cât de departe ar putea merge astfel încat să apese pe trăgaci, fără ca lucrurile să ia o întorsătură prostă? Strănge trăgaciul – ciocanul se dă înapoi –[notă: nu ştiu dacă este tradusă corect ultima parte, nu am putut traduce mai bine de atât]

Apoi Riley observă poza de pe pieptul lui Charlie… zâmbetul lui, el pe vremea când era uman. Se întinde după ea.

26 Interior. Casa Bellei – Camera de zi – Noaptea

Bella ajunge la uşa din faţă. Camera de zi este goală şi tăcută. Prea tăcută. Deodată --

Charlie (O.S.) Edward ar putea măcar să respecte orele de masă.

Bella se întoarce, luată prin surprindere. Charlie se sprijină de uşa de la bucătărie, indicând spre ceasul lui.

Bella: De fapt, am fost cu Jake.

Charlie: (mulţumit) Bine. Asta e bine.

Cineva bate la uşă. Charlie ştie cine e, se duce înapoi în bucătărie cu un mic, satisfăcut zâmbet.

Charlie: Doar vă voi oferi puţină intimitate.

Bella îşi îmbrăţişează talia. Apoi deschide uşa ca să îl vadă pe Edward.

Edward: Ai idee cât de îngrijorat am fost?

Bella: -- Am fost în totala siguranţă --

Edward: -- Aproape am încălcat tratatul ca să fiu sigur că --

Brusc se opreşte. Inhalează. Faţa lui devine alarmată.

Bella: Ştiu. Miros ca un câine --

Edward: -- Ceva nu este -- în regulă.

El intră în camera de zi. Sare de-a lungul primului etaj, verificându-l. Charlie nu vede… este concentrat pe poza lui Riley, a cărui faţă a fost zgâriată.


21

Bella: Ce? Ce s-a întâmplat?

Edward: Stai aici.

Şi fuge pe scări. Ea se grăbeşte după el --

27 Interior. Camera Bellei (continuare) – Noaptea

-- Bella intră şi îl găseşte pe Edward ţinând în mână obiectul care izgonea coşmarurile.

Bella: Edward? Ce e în neregulă?

Edward: (înfricoşător) Cineva a fost aici.

28 Interior. Casa Cullen – Camera de zi – Noaptea

Edward păşeşte frustrat. Alice este stresată. Bella încearcă să urmărească conversaţia rapidă cu Carlisle, Rosalie şi Esme.

Edward: Nu, Alice – Era un necunoscut. Nu i-am recunoscut mirosul. (un moment) Asta nu ne ajută cu nimic, Rosalie.

Bella: Aţi putea oameni buni -- să vrobiţi mai tare?

Edward: Scuze.

Esme: Un nomad care era în trecere?

Rosalie: -- Un vampir în trecere nu l-ar lăsa pe Charlie în viaţă.

Pe Bella o înfrigurează gândul acesta. Esme pune o mână în jurul ei exact când uşa se deschide brusc. Jaseper intră.

Jasper: Mirosul lui dispare cam la cinci mile înspre sud de la casa Bellei.

Edward: Cineva a organizat asta --

Carlisle: -- Victoria --

Edward: -- Nu, trebuie să fie cei din familia Volturi --

Bella: -- Verifică să vadă dacă am fost transformată?

Alice: -- Nu cred că au fost nici cei din famila Volturi. Am urmarit deciziile lui Aro.

Emmett: Trebuie să îl găsim pe acest nătărău şi să scoatem nişte răspunsuri de la el.

Carlisle: Trebuie de asemenea să facem cu schimbul la casa Bellei --


22

Rosalie: -- Încă un detaliu pentru protecţie? --

Esme: -- Rosalie --

Bella: -- Are dreptate. Nu poţi să ne veghezi pe mine şi pe tata, şi să cauţi intrusul, şi pe Victoria, şi să te hrăneşti. Ochii tăi sunt negri – când a fost ultima dată când ai vânat? Esti deja destul de ocupat protejându-mă --

Edward: -- Nu am de gând să te las să te aperi singură --

Bella: -- Nu am de gând să te las să te înfometezi.

Ea se opreşte… un moment. Îi vine o idee. Se uita la el, un mic licăr de optimism răsare pe faţa ei.

Edward: (îngrijorat) Ce?

29 Exterior. Casa Bellei – Curtea din faţă – Ziua

Edward stă pe trotuar, îngheţat, aşteptând, ochii aţintiţi urmăresc uşa din faţă. Într-un final, se deschide. Bella iese. În spatele ei, Jacob.

Edward se întâlneşte cu ei la jumătatea drumului. Edward este calm, calculat; Jacob pripit, agitat.

Jacob: Oricine a fost, şi-a lăsat duhoarea. Va fi greu de pierdut când vom trece din nou.

Jacob: (către Edward) Ne ocupam noi de aici.

Edward: Nu avem nevoie ca voi să vă “ocupaţi” de ceva. Sau de cineva.

Jacob păşeşte spre Edward care nu se mişcă.

Jacob: Puţin îmi pasă de ce ai tu nevoie --

Bella păşeşte între ei.

Bella: (cu un entuziasm forţat) Minunat, deci vom lucra împreună. – Hei, toţi avem aceeaşi preocupare, corect? Să prindem vampirii cei răi --

Jacob: De parcă ar fi vreo diferenţă.

Edward: Jacob, cred că într-o zi tu şi eu vom începe să vorbim. (vorbind mai tare) Asta e tot. Eu --

Bella încearcă să îi împingă departe unul de celălalt; e ca şi cum ai împinge bolovani.

Bella: -- Opriţi-vă!

Jacob fierbe. Edward doar se uită la el.


23

Bella: Doar opriţi-vă. M-am săturat să fiu în mijlocul disputei teritoriale dintre creturi mitice. De azi sunt Elveţia, bine?

Jacob începe să vorbească --

Bella: Nu mă aştept ca voi să jucaţi o partidă de fotbal împreună. În regulă. Dar avem o mulţime de probleme. Şi asta e o soluţie temporară. (apoi) Sunteţi dispuşi să faceţi faţă unei ultime încercări?

Un moment lung şi tensionat. Într-un final, Edward aprobă. Apoi Jacob.

Bella: În regulă, deci voi trebuie să vă coordonaţi. Ştiţi voi, planuri şi alte lucruri.

Nici unul nu zice nimic. Bella oftează. Se întoarce către Jacob --

Bella: Ce preferi? Ziua sau noaptea?

Jacob: (un moment) Noaptea.

Bella: (către Edward) Merge ziua pentru familia ta? (Edward aprobă) Bun. Vedeţi? Cât de greu a fost?

Chinuitor. Bella este hotărâtă să facă acest armistiţiu să funcţioneze.

30 Camera din unghiul în care priveşte Bella – Exterior. Casa Bellei – Noaptea

De sus, uitându-se jos în întuneric, la pădurea tăcută care se află dincolo de curte. Tăcere. Pe neaşteptate, noi vedem o mişcare între copaci. Apoi doi ochi strălucitori apar, aparţinând unui… lup care pândeşte la marginea pădurii. Se uită în sus la --

31 Interior. Dormitorul Bellei – Camera pe Bella (continuare) - Noaptea

-- ea stă la fereastră, uitându-se în jos la protectorul ei. Apoi, în contrast cu pericolul care o înconjoară --

Angela (O.S.): Universitatea din Washington ne-a trims mie şi lui Eric ieri repartizarea la cămin…

Bella se întoarce în cameră unde Angela stă pe podea, o gramda mare de invitaiţii pentru absovire fac parte din blocul de foi “terminat”. Angela este evident în necunoştinţă de cauză faţă de situaţia Bellei.

Angela: Sunt în cea mai îndepărtată clădire de campus. A lui Eric este cea mai apropiată, bineînteles. Universitatea din Alaska v-a făcut repartizarea la cămin?

Bella se uită la ea, deja simţindu-i lipsa. Se întinde pe podea lângă ea, lunâd o scrisoare pentru a scrie adresa pe ea.


24

Bella: Nu încă.

Angela: Unde este Edward în seara asta, oricum?

Bella: Afară căutând probleme.

Angela aude îngrijorarea din vocea Bellei. Se uită la ea.

Angela: Este ceva în neregulă?

Bella: Nu, de ce?

Angela: Unu, Edward este întotdeauna cu tine. Doi, tu continui să te uiţi pe acea fereastră ca şi cum ai spera că el va apărea cu o trupă de mariachi.

Bella: Angela, ce s-ar fi întâmplat dacă Eric era un fel de membru secret al unei… organizări violnete, şi… fratele tău ar fi în cealaltă organizaţie, şi ei ar vrea să se omoare unul pe celălalt, şi tu nu ai putea să spui nimanui?

Remarca cam ciudată a Bellei doar rămâne în aer.

Angela: E în regulă. Nu trebuie să vorbeşti despre asta.

Bella: Nu este nimic ce… (un moment) Vreau să spun că este. Dar…

Cum poate ea să vorbească despre asta? Bella se gândeşte, apoi se ridică, îşi încrucişează picioarele, alegându-şi cu grijă cuvintele.

Bella: În regulă. Ţi-l aminteşti pe Jacob Balck?

Angela: Ah. Edward este gelos.

Bella: (surprinsă) O spui de parcă este atât de evident.

Angela: (cu regret) Oh. Nu este?

Bella: Edward crede doar că Jacob este periculos sau ceva asemănător… o influneţa rea asupra mea.

Angela zâmbeşte. Îşi scutură capul.

Bella: Ce?

Angela: Ai văzut în ce mod se uită Jacob la tine? Edward vede şi el, este doar un om. Reacţionează ca orice alt baiat.

Bella încearcă să-i înfrâneze reacţia.


25

Bella: Este… mai complicat de atât.

Angela: Spune cuvântul Bella: ge-lo-zi-e.

Bella: I-am spus lui Jacob ce simt. A acceptat. El… preferă să fie cel mai bun prieten al meu decât nimic.

Angela: Bun, deci cuvântul este ne-ga-rea.

Bella: O spui de parcă aş fi o idioată.

Abgela: E doar puţin cam evident.

Bella: Bun, nu vreau asta. Fiecare mişcare pe care o fac răneşte pe cineva.

Angela: Sunt băieţi mari. Iau singuri decizii. (apoi) Nu te îngrijora, totul se va rezolva de la sine. Nu e o chestiune de viaţă şi de moarte sau ceva de genul ăsta.

Camera pe Bella, uitându-se înapoi la fereastra ei, la realitatea ei…

32 Exterior. Casa Bellei – Camera pe lup – La fel

-- camera se îndepărtează de ochii lupului, care reflectă lumina….

33 Exterior. Pe şosea – Ziua

Volvo-ul argintiu al lui Edward parchează pe mariginea şoselei. Bella şi Edward ies din maşină. Ei vad -- 30 de metri mai în jos pe şosea era Jacob fără tricou, stând lângă Volkswagen-ul lui roşu. Aşteptând. Ce doi băieţi fac un schimb de priviri tensionate.

Edward: Nu are un tricou?

Bella se uită la Edward pentru un moment, realizând --

Bella: Angela este o femeie chibzuită.

Edward: Ce legătură are Angela cu asta -- ?

Bella: Ar trebui să pleci. Nu e nici o grabă. Sunt bine aici.

Edward: Urăsc să fiu departe de tine.

Apoi el o surprinde cu un sărut destul de pasional. În jos pe şosea Jacob se încruntă. Edward se îndepărtează, lăsând-o pe Bella puţin ameţită.

Bella: Bine -- ar trebui să te grăbeşti doar puţin.

El zâmbeşte. Ea îi oferă încă o privire liniştitoare, apoi se îndepărtează.


26

Camera din unghiul lui Jacob -- Cand Bella ajunge la el, el zâmbeşte larg.

Jacob: Hei, frumoaso.

El o trage într-o îmbrăţişare mare. Ea aude maşina lui Edward plecând. Este în mod evident enervată. În timp ce ea urmăreşte Volvo-ul dispărând, Jacob deschide portiera maşinii. Ea ia loc în timp ce --

Jacob: Ce vom face azi? Motocicelete, plimbare, zăbaoveală? Facem ce vrei tu – dar în seara asta vom merge la o petrecere foarte răcoroasă.

Camera dispare de pe privirea ei curioasă şi lovitura de la portiera ei închizându-se --

34 Exterior. La Push în spatele casei lui Jacob – Foc de tabără – Noaptea

Un grup este adunat în jurul focului, mâncând hot dog, râzând. Billy stă într-un loc care pare capul natural al cercului. Bătrânul Quil, străbunicul lui Quil stând într-o parte a lui, Sue Clearwater de cealaltă parte. Cei trei lideri ai Consiliului.

Toată haita este acolo; Paul, Quil, Embry, Jared şi Sam cu Emily într-o parte a sa. Leah se uită deodată la foc. Deocamdată era doar o tânără fată Quileute cam de vârsta lui Quil care în mod clar pe Sam îl priveşte. El oftează, supărat că în altă viaţă el ar fi putut fi capabil să îşi ţină promiunea fără să se poarte ca un Casanova.

Peste nisip – Jacob o conduce pe Bella către focul zgomotos.

Bella: Esti sigur că este în regulă? Urăsc să fiu cea care distruge o petrecere.

Jacob: În mod normal, tu eşti cea care distruge întâlnirea Consiliului. Dar este în regulă. Mă gândeam, adică, ei se gândeau că este bine pentru tine să auzi legendele.

Bella: (se opreşte) Stai, legende istorice? Ale haitei? Nu sunt ele… secrete?

Jacob: Avem un rol de jucat. Şi tu eşti o parte din asta. Este pentru prima oară pentru Quil, Seth şi Leah le-au auzit şi ei. Dar eşti primul străin care le ascultă. De până acum.

Bella: Wow, eu… trebuia să mă îmbrac mai bine.

Seth: (O.S.) Jake!

Ei sunt întrerupţi de un băiat cu braţele întinse, Seth, 15, care ţopăie ca un căţeluş. În mod evident îl idolizează pe Jacob.

Seth: Aţi ajuns aproape la timp. Paul devorează toată mâncarea. Dar am păstrat pentru voi nişte burgeri.


27

Jacob: Mă bucur să te văd, frate. Bella, el este Seth Clearwater, fratele Leahei. Cel mai nou membru al haitei.

Seth: Cel mai nou, cel mai bun, cel mai strălucitor --

Jacob: Cel mai încet --

Îl prinde pe Seth de cap, amândoi căzând pe nisip. Seth râde, îl iubeşte pe deplin pe acest băiat. Un fluierat se aude din cerc. Este Sam. Seth sare.

Seth: Haide. Tatăl tău este gata să înceapă.

În timp ce Seth îi ia pe Jacob şi Bella lângă focul de tabără…

Billy: (O.S.) Poporul Quileutes a fost unul mic înca de la început…

35 Exterior. La Push în spatele casei lui Jacob – Focul de tabără – Noaptea

Camera pe focul de tabără, arzând încet.

Billy: (O.S.) … Dar întotdeauna au existat puteri în sângele nostru.

Camera include cercul, mutându-se pe faţa fiecărei personae, atenţia lor este în întregime asupra lui Billy, vocea lui fiind dominantă.

Billy: Noi eram războinici ai spiritelor grozavi, schimbătorii formei, care ne puteam transforma în lupi puternici. Aceast lucru ne-a permis să îi speriem pe duşmani şi să ne protejam tribul.

Camera pe Bella care asimilează povestea, şi-o imaginează vie în mintea ei. Jacob îi aruncă o privire, urmărind reacţia ei în timp ce --

Billy: Într-o zi războinicii nostri au dat peste o creatură…

36 Interior. Pădurea defrişată – Ziua (anii 1750)

Doi războinici Quileute (toţi în formă umană) apar dintre coapci, terifiaţi că au găsit un bărbat vampir (care purta haine spaniole de la mijlocul anilor 1700) aplecat peste două fete din trib fără viaţă. Ochii lui sunt roşii ca sângele, sâlbatici. O imagine îngrozitoare.

Billy: (V.O.) Arăta ca un bărbat, dar era tare ca piatra şi rece ca gheaţa…

Cei doi războinici se transformă în lupi şi îl atacă pe Vampir.

El îl prinde pe unu dintre ei, ştrangulându-l. Al doilea lup îşi înfige dinţii în gâtul Vampirului şi îi rupe capul. Dar lupul ştrangulat cade mort la pământ.

Billy: (V.O.) Dinţii ascuţiţi ai războinicilor nostri îl rup în bucăţi… dar numai focul l-ar putea distruge complet.


28

37 Exterior. La Push în spatele casei lui Jacob – Focul de tabără – Noaptea

Camera înapoi pe Bella – viziunile oribile prind viaţă în mintea ei. Jacob se uită la ea satisfăcut de reacţia ei sumbră.

Billy: Au trăit cu teama că Bărbatul Rece nu era singur. Au avut dreptate.

38 Exterior. Satul Quileute – Ziua (anii 1750)

O frumoasă Femeie Vampir într-o rochie spaniola zdrenţuită din anii 1700, trece prin satul Quileute plin de case şi corturi indiene. Un traseu de cadavre; oamenii tribului ţipau.

Billy: (V.O.) S-a răzbunat pe sat. Şeful nostru bătrân, Taha Aki a fost singurul războinic al spiritului care a rămas să salveze tribul, după ce fiul lui a fost ucis.

Taha Aki, 60 de ani – îndurerat, stă lângă fiul său mort, 20. Cea de-a Treia lui Soţie, 40 ani, plânge fără consolare lângă trupul lui. Taha Aki se întoarce către Femeia Vampir, fuge sărind la ea, transformându-se într-un lup mare. Ei se ciocnesc.

Cea de-a Treia Soţie urmăreşte cu groază în timp ce Femeia Vampir ridică repede mâna --

Billy: (V.O.) Cea de-a Treia Soţie a lui Taha Aki poate vedea că el ar putea pierde…

Cea de-a Treia Soţie scoate un cuţit şi fuge către Femeia Vampir care este vizbil inconştientă de atacul iminent --

39 Exterior. La Push – În spatele casei lui Jacob – Noaptea

Camera înapoi pe Billy, care se uită la Bella în timp ce zice --

Billy: Cea de-a Treia Soţie nu avea nimic magic, nici o putere specială, decât una: curajul…

Camera pe faţa Bellei în timp ce noi intrăm în interiorul gândurilor ei --

40 Exterior. Satul Quileute – Ziua (imaginaţia Bellei)

-- Scenă întretăiată cu faţa Bellei – acum se trasforma în Cea de-a treia Soţie! Bella atacă Femeia Vampir ridicând pumnalul – dar când este aproape, în mod şocant,îşi înfige cuţitul în inimă! Sângele a ţâşnit din pieptul Bellei. Femeia Vampir simte mirosul şi sare la ea, hămesită --

Billy: (V.O.) Sacrificiul Celei de-a Treia Soţii a distras-o pe Femeia Vampir destul cât să o distrugă Taha Aki. Ea a salvat tribul.

În timp ce lupul Taha Aki sare la Femeia Vampir, rupând-o în bucăţi, Bella zace dându-şi ultima suflare, expresia feţei ei este împăcată…

Billy: (V.O.) Peste ani, duşmanii noştri au dispărut. Dar unul a ramas – Cei Reci…


29

41 Exterior. În spatele casei lui Jacob – Noaptea

Camera înapoi pe Bellei – emoţiile ei se află în conflict în timp ce ea vede totul din punctul de vedere al lupilor. Billy continuă --

Billy: Puterea noastră se trezeşte numai când ei se apropie. Şi noi o simţim acum, simţim ameninţarea în sângele nostru. Ceva îngrozitor se apropie, şi noi trebuie să fim pregătiţi. Toţi dintre noi.

Camera dispare de pe Bella… şi de pe foc --

Reporter: (O.S.) Seattle se află într-o stare de teroare…

42 Interior. Casa Cullen – Ziua

Cadru strâns pe ecranul televizorului reglat pe CNN – O femeie reporter cu un microfon stă în picioare în faţa Pike Place-ului.

Reporter: Poliţia este uimită de creşterea crimelor şi dispariţiilor.

Camera îi include pe Carlisle şi Jasper care privesc cu îngrijorare. Emmett este întins pe canapea. Bella şi Edward intră în timp ce --

Reporter: Teoriile variază de la o nouă grupare periculoasă la un ucigaş în serie foarte ager.

Emmett: (zâmbind cu toţi dinţii către Bella) Uite cine a supravieţuit la adăpostul câinilor. Ai nevoie de ceva pentru acele muşcături de purici?

Bella: Sunt bine, mulţumesc.

Edward: (vorbind pentru prima oara) Seattle?

Carlisle: Devine mai rău. Va trebui să facem ceva.

Edward: Alice încă nu a avut nici o viziune în legătura cu cine face asta.

Emmett: Deci îl vom urmări şi îi vom da câteva şuturi în fundul lui însetat de sânge. Să mergem acum. Sunt plictisit ca naiba.

Rosalie: (O.S.) (de la etaj) Emmett.

Emmett: E atât de pesimistă.

Edward deodată se uită la Jasper, citinudu-i gândurile un moment --

Edward: Nu m-am gândit la asta. Dar… da, are sens.

Bella: Băieţi.


30

Carlisle: Spune-ne, Jasper.

În timp ce Jasper vorbeşte, Bella este surprinsă când el trece dincolo de una sau două propoziţii pe care el obişnuia să le spună. Uşorul lui accent Sudic devine mai evident.

Jasper: Trebuie să fie mai mulţi de-ai noştri ca să cauzeze atâtea daune pe care ei le raportează. Destul de mulţi. Sunt indisciplinaţi, sar în ochi --

Edward: Nou-născuţi.

Bella: Ca… vampirii noi?

Edward: În primele lor luni după transformare.

Jasper: Acesta este momentul în care suntem periculoşi, incontrolabili, nebuni de sete --

Emmett: (alt zâmbet cu toţi dinţii către Bella) Şi ceva ce aşteapt cu nerăbdare.

Bella se albeşte.

Jasper: Nimeni nu i-a instruit pe aceşti nou-născuţi, dar asta nu s-a petrecut la întâmplare…

Carlisle: (realizând) Cineva a creat o armată.

Jesper aprobă. Emmett se ridică entuziasmat.

Emmett: Oh, acum trebuie neapărat să mergem.

Bella: Stai, o armată? De vampiri?

Carlisle: Nu a mai fost nici o armată de nou-născuţi în ţară din câte ştiu.

Jasper: Este acum. Şi au fost creaţi ca să se lupte cu cineva.

Edward: Noi suntem singurul clan aproape de Seattle.

Carlisle: Din păcate, dacă nu vom opri asta, Familia Volturi o va face. Sunt surprins că au lăsat lucrurile să meargă atât de departe.

Edward: (având o idee) Poate în mod intenţionat ingnoră asta. Sau chiar sunt… în spatele ei. (le evită privirile) Când am fost în Italia… am citit-o în mintea lui Aro…

43 Viziunea lui Edward

Camera se mişcă către faţa lui Edward – în timp ce noi intrăm în amintirea lui, împrejurimile din jurul lui dispar, întunericul înconjurându-l, ridicându-l – în timp ce el se întoarce, noi ne ducem peste umărul lui să vedem --


31

Edward (V.O.) Nu a vrut ca eu să vad, dar era acolo…

Edward (V.O.) Ne vrea pe mine şi pe Alice să ne alaturăm lui. Înzestrările noaste îi vor mări puterea --

Un moment cu Edward şi Alice, amândoi unul din Volturi stând în tronurile care au fost cândva acupate de Marcus şi Caius.

Edward: (V.O.) Dar el ştie că niciodată nu îl vom alege pe el atâta timp cât familia noastră e in viaţă…

44 Înapoi la Edward – Prezent

Edward: O armată ar putea rezolva asta pentru el.

Bella asimilează ce aude, apoi --

Bella: Nu putem aştepta două săptămâni până la abslovire; trebuie să mă transformi acum --

Jasper: Vei fi o responsabilitate ca nou-născut. Nu vei fi capabilă să îţi controlezi instinctele. O ţintă uşoară.

Carlisle pune empatic o mână pe umărul Bellei.

Carlisle: Dar este de asemenea şi tatăl tău pe care ar trebui să îl iei în considerare. Şi pe mama ta. Cât de îngrozitor ar fi pentru ei dacă tu ai disparea dintr-odată?

Bella îi dă seama ca nu se poate certa. Emmett pare confuz…

Emmett: Dar… îi vom da cuiva câteva şuturi în fund, nu?

45 Interior. Fabrica de conserve abandonată, Portul frontal Seattle - Noaptea

Smash! Un vampir nou-născut stă sprijinit de un perete sfărmâd cărămizi. El cade la pământ la picioarele lui Riley, care bruschează un al doilea vampir nou-născut --

Riley: Data viitoare când unul dintre voi porneşte o bătaie va avea braţele rupte! (către cel de-al doilea Nou-născut) Acum ia-ţi naibii gustarea.

-- în timp ce Riley păşeşte spre un bărbat întins pe pământ, abia în viaţă. Cel de-al doilea Nou-născut priveşte înfometat în timp ce primul Nou-născut merge către bărbat, lunâd ce a mai rămas din viaţa lui.

Camera include o altă mulţime de nou-născuţi de ambele sexe, etnii, biografii, care se hrănesc, trândăvesc, se bat. Ceea ce au ei în comun este sălbăticia, puterea şi setea.


32

Riley se îndreaptă către o fata drăguţă, Bree, 15, care e întinsă în colţ de-abia trează în timp ce el stă pe vine să o verifice, pe neaşteptate ea sare, se sprijină de perete, dezorientată şi foarte însetată. Mâna ei zboară către gât unde a fost muşcată.

Bree: Ce – Ce mi-ai făcut!?

În spatele lui Riley, doi vampiri nou-născuţi încep să se împingă unul pe altul din nou, bătaia reîncepând, iritându-l pe Riley.

Bree: Sunt atât de – atât de…

Riley: Mda, ştiu. Îţi vom găsi ceva de băut. Setea se va calma după un timp. Am un an în spate şi sunt bine --

Chiar atunci primul Nou-născut îi rupe capul celui de-al doilea Nou-născut. Bree ţipă. Riley îşi scutură capul, exasperat.

O lasă pe Bree confuză în timp ce el se îndepărtează. Camera dispare de pe faţa lui --

46 Interior. Casa Bellei – Bucătărie – Noaptea

Camera pe chipul lui Riley – xeroxat pe un afiş pe care scrie “M-ai văzut?” Camera îl include pe Charlie care stă la masă uitându-se la el. Bella intră, aruncându-şi rucsacul, haina.

Bella: Buna, tată! Ai luat cina deja?

Charlie: Huh? Um… nu… nu încă.

Ea se uită peste umărul lui şi vede afişul.

Charlie: Riley Biers. Parinţii lui îmbracă Seattlea cu astea. A cincea lor încercare.

Bella: …Crezi că ar trebui să renunţe?

Charlie: Nu aş fi renunţat dacă erai tu. Niciodată.

Bella îşi ascunde vina – aprope că l-a pus şi pe el în aceeşi situaţie… şi încă ar putea. Apoi pe neaşteptate el îşi aruncă o mână în jurului taliei ei, trăgând-o mai aproape. După un moment, eliberând-o, îşi ascunde emoţiile.

Charlie: Deci, o pizza mare cu extra caşcaval?

Bella: (V.O.) Trebuie să mă gândesc ce să spun oamenilor…


Bella stă învelită în patul ei în întuneric. Edward stă întins lângă ea, pătura de la mama ei aflându-se între ei.


33

Bella: …Cum să explic de ce nu voi fi acasă de Craciun. De ce nu voi face vizite. De ce nu mă vor mai vedea niciodată.

Edward: Dupa câteva decenii, toţi pe care îi cunoşti vor fi morţi. Problemă rezolvată.

Ea tresare la sinceritatea lui brutală. Apoi îl confruntă.

Bella: De ce te împotriveşti atât de mult să devin ca tine?

Edward: Ţi-am spus.

Bella: E mai mult decât atât. Poţi să fii sincer.

Edward: (un moment, încet) Alegerea pe care o faci. Ştiu ce consecinţe poate avea – pierderea, izolarea. Eu le-am trăit. Să te las pe tine să suferi în aşa fel… (scuturându-şi capul) Şi ştiu că tu crezi ca eu am suflet, dar eu nu cred. Şi ca să îl pun pe al tău în primejdie, doar ca să nu te pierd eu… este cel mai egoist lucru pe care l-aş putea face vreodată.

Bella: Atunci sunt şi eu la fel de egoistă.

Bella îşi odihneşte capul pe pieptul lui.

Bella: Mă gândesc că poate ţie îţi e teamă că voi fi diferită – (îi evită privirea) Nu voi mai fi, ştii tu… caldă. Nu voi mai mirosi la fel…

El îi ridică faţa spre a lui --

Edward: Întotdeauna vei fi Bella mea.

-- şi o sărută. Ea îl sărută înapoi. Devine mai pasional. Ea îşi înconjoară braţele în jurul gâtului lui. El o îndepărtează, amândoi plini de dorinţă.

Edward: Bella mea, doar mai puţin fragilă.

El pune pătura în jurul ei. În timp ce ei se cuibăresc, camera se îndepărtează… până noi privim de afară prin fereastră…

48 Exterior. Casa Bellei (continuare) – Noaptea

-- camera încă dându-se înapoi – include marginea pădurii unde noi îi găsim pe Emmett şi Alice stând la câţiva paşi depărtare. Stau nemişcaţi ca piatra, urmărind, ascultând.

Ei aud un sunet, mârâind amândoi în acelaşi timp – ca să găsească în spatele lor – doi lupi. Sunt aici pentru a prelua îndatorirea de străjeri. Încet, Emmett şi Alice pleacă, lupii urmărindu-le fiecare mişcare. Un armistiţiu, dar unul tensionat…

49 Exterior. La Push – Plaja – Ziua


34

Bella şi Jacob se plimbă pe nisip. Jacob pare distrat, ca şi cum ar vrea să spună ceva dar nu poate. Bella e prea ocupată făcându-şi griji ca să observe.

Bella: Ei continuă să zica “Totul este în regulă”, dar este o totală măgărie. Alice chiar continuă cu acea stupidă petrecere de absolvire – la care te invit apropo. (nu ia în seamă gestul în semn de batjocoră al lui Jacob) Mda, mi-am dat seama. Toată situaţia e un dezastru, şi nici măcar nu pot ajuta. Dacă eram una ca ei deja --

Jacob: (până aici – se opreşte) Vreau să spun ceva.

Bella: Corect. Scuze. Ne-am înţeles să nu vorbim despre asta.

Jacob: Nu, doar că - Vreau să fac asta altfel. Liniştit. Dar nu mai am timp şi tu ai nevoie să auzi adevărul, să îţi ştii toate opţiunile. Tu probabil ştii deja ce am de gând să zic, dar...

Bella: (ea ştie) Jacob, nu…

Jacob: Sunt îndrăgostit de tine, Bella. Şi vreau să mă alegi pe mine în locul lui.

Bella se holbează la el, momentan fără cuvinte. Într-un final --

Bella: Jake, eu… am crezut că ai înţeles. Nu simt acelaşi lucru pentru tine.

Jacob: Nu aş pune pariu.

Bella: De ce nu ai pune pariu? Este ceea ce simt.

Jacob: Vrei ca eu să plec? Să nu mă mai vezi niciodată?

Bella: Bineînţeles că nu.

Jacob: Vezi? Simţi altceva faţă de mine, dar nu vrei să recunoşti. (decizând) Şi nu mă voi da bătut. Voi lupta pentru tine. Mda. Înainte ca inima ta să înceteze să mai bată.

Bella: Atunci nu va trebui să lupţi mult --

Jacob: -- te grăbeşti pentru că te temi că te vei răzgândi!

Asta îi reduce curajul – ceea ce o face să se enerveze.

Bella: Este ceea ce vreau.

Jacob o prinde de braţe, aflat într-o încurcătură de emoţii --

Jacob: Pentru mine nu ar trebui să te transformi. Sau să-ţi iei adio de la cineva. Îţi pot oferi mai multe decât el. Probabil ca el nici nu te poate săruta fără să te rănească(trăgând-o mai aproape) Simţi asta? Carne şi sânge şi căldură --


35

Bella: -- Jacob --

Subit, spontan, el o sărută. Bella îl împinge furioasă, dar el o strânge mai tare lângă el.

Într-un final, Bella rămâne nemişcată, îşi lasă mâinile să cadă, deschide ochii, aşteptându-l pe el să se oprescă. Se opreşte; îi dă drumul. Ea se întoarce. El aşteaptă, aşteptându-i reacţia. A simţit şi ea ce a simţit şi el?

Dar Bella se întoarce către el şi îl pocneşte în gură. Se aude o zdrobitură groaznică la impact. Jacob nici macar nu se clinteşte. Dar Bella îşi apucă mâna în durere --

Bella: OW! Owowowowowow!

50 Exterior. Casa Bellei – Ziua

Bella, nervoasă, coboară din maşina lui Jacob ţinându-se de mâna rănita, în timp ce Volvo-ul lui Edward scârţâie pe şosea ca o maşină de poliţie. El iese mergând direct către Jacob. Bella porneşte în direcţia lui --

Bella: Nu aici, Edward. Te rog.

-- El trece pe lângă Bella, ajungând în faţa lui Jacob.

Edward: Dacă o vei mai atinge vreodată împotriva voinţei ei --

Jacob: Ea nu e sigură de ceea ce doreşte --

Edward: Oh, poate vorbi în numele ei (puţin trist) Îţi garantez.

Jacob: Bine. Într-o zi, ea va vorbi în numele ei, şi mă va ruga să o fac.

Bella: Încetează, Jacob, doar pleacă --

Dar Jacob se confruntă cu Edward. În spatele lor Charlie iese, vede ostilitatea dintre cei doi. Se îndreaptă spre ei --

Charlie: (punându-se între cei doi) Bine, băieţi, calmaţi-vă. Haideţi. Fără izbucniri.

Amândoi băieţii l-ar fi putut zdrobi, dar ei se îndepartează.

Charlie: Acum, ce naiba se întamplă?

Jacob: Într-un fel… am sărutat-o pe Bella.

Charlie: Oh.

El nu se poate abţine să nu fie puţin mulţumit. Dar urmatoarele mici informaţii îl fac să îşi schimbe atitudinea.


36

Jacob: Împotriva voineţei sale. Aşa că ea m-a lovit. Şi şi-a rupt mâna. În mod accidental.

Expresia lui Charlie se transformă într-o privire furiasă care-l face şi pe infatuatul Jacob să tremure.

51 Interior. Casa Cullen – Bucătărie – Seara

Edward priveşte cu îngrijorare în timp ce Carlisle termină de fixat o atela pe mâna Bellei. Rosalie, la tejgheaua bucătăriei, citeşte cu atenţie câteva ziare, căutând noutăţi.

Carlisle: Este doar o mică fractură. Eşti în stare bună, Bella.

Emmett şi Jasper vin ca o adiere de vânt, uitându-se la atela Bellei.

Emmett: Încerci din nou să mergi şi să mesteci gumă în acelaşi timp, Bella?

Bella: Am pocnit un vârcolac în faţă.

Emmett: (impresioant) La naiba. Vei fi un nou-născut puternic.

Bella: Suficient de puternică încât să te bat --

Rosalie aruncă ziarul şi iese brusc, aruncând o privire ameninţătoare în direcţia Bellei. Bella se simte înlăturată.

Emmett: Nu-ţi face griji din cauza asta.

Edward: Ai găsit vreo îndrumare?

Jasper: Nici un semn de la intrus. Dar Victoria continuă să îşi facă apariţia.

Carlisle: Se joacă cu noi. Ne menţine distraşi.

Emmett: De Seattle?

Carlisle: Sau de intrus. Sau de altceva.

Edward: Alice îi poate urmări în continuare deciziile, dar trebuie să o punem la pământ.

Sătulă să fie ignorată, Bella se îndreaptă spre doc --

Jasper: Noi deja am străbătut întrega peninsulă sudică în jos până la Quinault.

Edward: Noi vom cerceta partea de nord-vest…

52 Exterior. Casa Cullen – Docul – Seara

Soarele apune dincolo de râu în timp ce Rosalie priveşte afară. Bella iese. Rosalie ştie cine e în spatele ei fără să se uite.


37

Rosalie: Du-te şi flecăreşte cu altcineva despre cât de minunat este să devii un nou-născut.

Bella: Ştiu cât de rău va fi.

Rosalie: (plină de dispreţ) N-ai nici cea mai mică idee.

Acum Bella are. Se îndreaptă, nervoasă.

Bella: Rosalie, mă străduiesc. M-am străduit în legătură cu tine. Dar nu îmi pot da seama ce fac ca tu să mă urăşti --

Rosalie: (întorcându-se spre ea, surprinsă) Să te urăsc? Nu te urăsc. Nu prea te plac dar… Bella, te invidiez.

Bella: Asta e… ridicol.

Rosalie: Tu poţi ai de ales. Eu nu am avut. Nici unul dintre noi nu a avut. Dar tu ai. Şi alegi greşit. Nu îmi pasă cât de îngrozitoare este viaţa ta --

Bella: Viata mea nu e îngrozitoare. Nu e perfectă, dar a nimănui nu este.

Rosalie: A mea a fost.

Bella: A fost acum mult timp, poate uiţi răul --

Rosalie: Îmi amintesc. Şi era perfectă. Până la sfarşit…

Ea se întoarce către râu din nou. Bella se mişcă încet lângă Rosalie, dar la o distanţă prudentă.

Rosalie: Am avut… aproape am avut… totul, chiar dacă era Marea Criza. Aveam optsprezece ani, eram frumoasă – toată lumea din Rochester mă invidia.

Camera mai aproape de Rosalie în timp ce --

Rosalie: Era un singur lucru pe care îl voiam şi pe care nu îl aveam…

Camera aproape de chipul unui copil

Par negru ondulat, gropiţe în obraji, angelic. El este ţinut de --

53 Exterior. Rochester. New York – Parc – Ziua (1933)

-- Rosalie umană, piele roiştaică, uimitoare, dar naivă, orgolioasă. Noi o vedem plină de dor în timp ce ea dă băiatul înapoi mamei sale, Vera, 18.

Rosalie: (V.O.) Îmi doream aşa de mult un copil. O casă numai a mea, un soţ care să mă sărute când venea acasă de la serviciu. Şi am crezut că voi avea toate astea…


38

54 Exterior. Rochester New York – Străzi(Parc) – Ziua (1933)

Rosalie merge la braţ cu un arătosul, bine îmbrăcatul Royce King. Trcătorii o privesc admirativ. Royce se bucură de atenţia pe care ea i-o aduce. Dar din privirile lor este clar ca însuşi Royce nu este plăcut.

Rosalie: (V.O.) Royce era cel mai dorit burlac din oraş. Abia îl cunoşteam. Dar eram îndrăgsotită de ideea de dragoste.

Rosalie nu îl vede pe Royce uitându-se la o femeie drăguta de partea cealaltă a străzii. Femeia drăguţa, îngrozită, grăbeşte pasul; el şterge privirea lacomă de pe faţa lui. Rosalie îşi vede numai bărbatul perfect.

Rosalie: (V.O.) Eram tânără…

55 Exterior. Rochester New York – Strazi – Noaptea (1933)

Rosalie se îndreapta în jos pe o stradă goală iluminată de felianre. Îşi strânge haina mai aproape de trup din cauza aerului răcoros de noapte.

Rosalie: (V.O) În ultima noapte din viaţa mea, am părăsit târziu casa unei prietene. Nu eram departe de casă…

Ea încetineşte când vede un grup de cinci bărbaţi, strânşi sub un felinar. Ei râd beţi, trecând din mână în mână o stilcă. Rosalie îşi schimbă direcţia pentru a-i evita dar atunci aude --

Royce: Rose! Te aşteptam.

Rosalie se relaxează puţin când îşi dă seama că e Royce.

Rosalie: Royce, eşti beat.

Royce: (către un prieten) Nu-i aşa că e frumoasă, John? Ţi-am spus că era arătoasă.

John: (privind lacom) Greu de spus cu atâtea haine pe ea.

Rosalie, simţindu-se incomod, se uită la Royce dar el doar zâmbeşte.

Royce: Arată-i cum arăţi, Rose. Dă-ţi jos câteva haine.

Rosalie: Ne vedem mâine. Când te vei trezi din beţie.

Ea se îndepărtează, dar Royce îi smulge brusc pălăria – ea plânge de durere în timp ce acele de la pălărie îi smulg părul. Royce rânjeşte, omul extrem de crud din el este demascat acum. Bărbatul râde.

Royce: Vei face ce îţi zic.


39

Apoi o prinde de haină. Ea se opune, zgâriindu-i faţa, dar el îi rupe violent haina --

Cadru strâns pe nasturii de alamă – ei dispar brusc (încetinit). Camera urmăreşte nasturii în timp ce ei se împrăştie pe stradă…

Rosalie: (V.O.) Nu am văzut cine era cu adevărat până în acea nopate. Cine erau cu toţii…

56 Exterior. Casa Cullen – Docul – Seara

Bella tremură la atacul îngrozitor al lui Rosalie. Emaptia o cuprinde în timp ce Rosalie continuă cu stoicism…

Rosalie: M-au lăsat în stradă, crezând că eram moartă. Crede-mă, am vrut să fiu. Carlisle m-a găsit – a mirosit sângele. A crezut că mă ajută.

Bella: Îmi… pare atât de rău pentru ce ţi s-a întâmplat.

Dar Rosalie nu poate fi compătimită.

Rosalie: M-am răzbunat pe ei… la un moment dat. (cu cel mai mic zâmbet existent) L-am păstrat pe Royce ultimul… ca el să ştie că voi veni.

57 O privire – Interior. Coridorul hotelului – Noaptea (1933)

Doi bărbaţi mari păzeau uşa de la o cameră. Ei îşi ridică privirea în timp ce o fantomă în alb apare la celălalt capăt de hol. În timp ce se apropie noi realizăm că e Rosalie, în rochia ei de mireasă --

58 Interior. Camera de hotel (continuare) – Noaptea (1933)

Royce este îngrozit când aude sunetul corpurilor celor doi gardieni căzând grele pe pământ. El se înpoiază către un colţ – uşa este dărmată şi Rosalie intră. Camera dispre de pe teroarea lui Royce în timp ce ea se apropie de el --

59 Camera înapoi pe Rosalie – Prezent

Rosalie: Am fost puţin… exagerată atunci.

O licărire de amuzament. Dar dispare repede.

Rosalie: Lucrurile s-au îmbunătăţit după ce l-am cunoscut pe Emmett. Dar întotdeauna vom fi… asta. Îngheţaţi, niciodată mergând mai departe. Astea sunt ceea ce îmi lipsesc cel mai mult… posibilităţile. Stând pe verandă undeva, Emmett cu părul grizonat lângă mine, înconjuraţi de nepoţii noştri, de râsul lor…

Rosalie este tăcuta pentru un moment. Bella se întoarce către ea, empatică dar susţinându-şi părerea…


40

Bella: Înţeleg ceea ce ai vrut tu, dar… niciodată nu va fi nimic pe care să îl vreau mai mult ca Edward.

Rosalie: Greşeşti din nou. După ce vei fi transformată, este un singur lucru pe care îl vei vrea mai mult, un singur lucru pentru care vei ucide: sânge.

Văzând că punctul ei de vedere a fost împărtăşit, Rosalie pleacă. Bella, tremurând, se întoarce spre casă --

Îl vede pe Edward stând la fereastră, uitându-se la ea…

Jessica: (O.S.) (pre-tur) Când noi aveam cinci ani, ei ne-au întrebat ce vrem să fim când vom fi mari…

60 Interior. Liceul Forks – Sala de sport – Ceremonia de absolvire - Ziua

Camera se mişcă de-a lungul pălăriilor şi robelor, familiilor şi profesorilor. Au umbrele în mâini în caz că apar norii de ploaie.

Jessica: (O.S.) Răspunsurile noastre erau lucruri precum astronaut, preşendinte…

O găsim pe Jessica pe podium, reprezentanta absolvenţilor.

Jessica:… Sau, în cazul meu, prinţesă. (chicote din mulţime) Când aveam zece ani, ei au întrebat din nou şi noi răspundeam – star rock, cowboy, sau în cazul meu, medaliată cu aur. Dar acum când noi am crescut, ei vor un răspuns serios. Păi, ce ziceţi de asta: cine naibii ştie?!

Ţipete şi strigăte asurzitoare de la audienţă, în care o găsim pe Bella. Cuvintele Jessicăi au efect.

Jessica: Acesta nu este timpul să luăm dezicii grele şi rapide, este timpul să facem greşeli. Ia trenul greşit şi blochează-te într-un loc răcoros. Îndrăgsoteşte-te – mult. Specializează-te în flosofie pentru că nu este nici o cale să îţi faci o cariera din asta. Răzgândeşte-te. Apoi răzgândeşte-te din nou, pentru că nimic nu este permanent…

Camera dispare de pe Bella, ştiind că nu se va răzgândi din moment ce a luat o decizie. Dsicursul continuă --

61 Interior. Sala de sport a liceului – Ceremonia de absolvire - Ziua

Pe scenă – Bella merge către Directorul şcolii şi dă mâna cu el în timp ce îşi primeşte diploma. Camera pe audienţă, Charlie bate din palme zgomotos, radiind de mândrie.

Jessica (V.O.) … Deci să facem cât de multe greşeli putem. În aşa fel încât, într-o zi, când ei vor întreba din nou ce vrem să fim… nu va trebui să ghicim. Vom şti.

62 Exterior. Şcoala – Dupa cermionia de absolvire – Ziua


41

Charlie şi Bella se îndepărtează, Bella îşi îndepărtează stângace roba. Titlul-anunţ “ne vedem la petrecere” este pe buzele diverşilor elevi incluzând obişnuita suspiciune “dacă este posibil”. Charlie îşi pune un braţ în jurul umerilor Bellei, emoţionat.

Chalie: Sunt atât de mândru de tine, Bells. Abia aştept să văd ce vei face în continuare. Esti cea mai mare împlinire a mea.

Bella: …Tată, asta nu e adevărat.

Charlie: Ba da, este. Şi este… (uimitor) Păi. Vei vedea, când vei avea copii.

Camera dispare de pe Bella…

Riley: (O.S.) (pre-tur) Ce am zis despre munca discretă!

63 Exterior. Seattle – Strada izolată – Noaptea

Riley, exasperat, stă lângă un model vechi de automobil care stă cu susul în jos pe o stradă întunecoasă. Iese fum de la motor, un foc se aprinde. În interiorul maşinii, o femeie ţipă --

Riley: Asta numiţi voi discret?

Un mascul nou-născut îl ignoră, în timp ce el o trage pe femeie din maşină şi începe să se hrănească cu ea. În apropiere, alţi doi nou-născuţi se hrănesc cu premiile lor – o prostituată şi un poştaş. Riley se dă bătut.

Riley: Doar – curăţaţi după voi.

Camera se ridică şi se înapoiază către --

Un pasaj superior la distanţă

-- unde găsim patru personae, complet nemişcate, uitându-se în jos la haos.

Camera este împinsă în faţă ca să aflăm că sunt Volturii: Jane cu faţa ei derutantă angelica. Marele Felix, elegantul Demetri şi heruvicul Alec. Toţi poartă robe negre cu glugă. Jane îi strigă pe ţintaşi.

Alec: (cu dezgust, către Jane) Ce… indiscreţi.

Felix: Deja au atras prea multă atenţie.

Demetri: Deci au profitat de “lipsa noastră de acţiune”. Alţii şi-ar pune întrebări despre eficienţa Volturilor.

Jane: Să-i lăsăm.

Felix: Poate ar trebui să îl consultam pe Aro.


42

Jane îi aruncă o privire lui Felix – durerea mistuitoare îi străbate corpul. Masivul Felix cade la pământ zvârcolindu-se în tăcere.

Jane: Deciziile lui Aro sunt urmate. Trebuie să decidem.

Alec grijuliu, blând, îi atinge umărul, intervenind.

Alec: Atunci decide, soro. Este timpul.

Ea îl eliberează pe Felix. Demetri îl ajută să se ridice. Ea zâmbeşte la Alec, complet nepăsătoare de agonia pe care tocmai i-a cauzat-o lui Felix.

Jane: Da, este. (se uită la nou-născuţi) Şi noi îi lăsăm pe ei să facă pentru ce au fost creaţi, sau îi vom termina. Decizii, decizii…

Camera înapoi pe Riley – El simte ceva. Ridică privirea.

Camera din unghiul în care priveşte Ruley pasajul superior – Familia Volturi plecase. Noi începem să auzim ritumul muzicii dance în timp ce pornim către --

64 Interior. Casa Cullen – Perecerea de absolvire- Noaptea

Adolescenţii sunt înghesuiţi. Dansând, sărăbatorind. Alice a transformat locul într-un minunat club de noapte.

Camera din unghiul uşii de la intrare – în timp ce Bella intră, este copleşită imediat de mulţime. Ea îşi face loc prin îmbulzeală, căutându-l pe Edward. Într-un final îl localizează --

Camera din unghiul Bellei – prin uşa de la bucătărie

Edward este într-o discuţie intensă cu Carlisle, Emmett şi Jasper. Dispoziţia lor este încoradată.

Bella porneşte către ei, dar Jessica şi Angela se năputesc în faţa ei.

Anglea: Eşti în sfârşit aici!

Jessica: Ce parere ai avut de discursul meu? Prea degajat, îndrumător?

Bella: (onestă) De fapt, l-ai cam scris în grabă.

Jessica: Ca şi cum am fost născută ca să fiu îndrumător, corect?

Angela: Ador cântecul acesta! Haide --

Ea le trage către ringul de dans unde Eric si Mike le găsesc.

Mike: Este timpul să dansezi Bella. Nu mă fă să-mi aduc robotul.


43

Eric: Ţi-ai dori tu ca robotul tău să arate atât de bine.

Mike şi Eric încep o bătălie a roboţilor. Fetele râd. Starea lor de sărbătoare se află într-un contrast izbitor faţă de atmosfera din bucătărie. Un ring de dans este pentru Bella o imagine a iadului, dar ea forţează un zâmbet, târându-şi puţin picioarele. Apoi vede --

Camera din unghiul Bellei – pe uşa de la intrare

Jacob intră, calm, încrezător. Quil îi Embry îl flanchează, privind tensionaţi, ochii mişcându-se în jurul camerei. Bella se mişcă jos de pe ringul de dans şi îşi face drum către Jacob.

Bella: Ce cauţi aici?

Jacob: M-ai invitat, îţi aminteşti?

Bella: A fost mâna mea dreaptă prea subtilă? Pentru ca aia am fost eu cea care te dezinvită.

Jacob: (cu adevărat plin de remuşcări) Bella, îmi pare rău de, ştii tu, de sărut şi de mâna ta si… Dau vina în general pe animalul din interiorul meu dar… eram doar eu. Fiind un necioplit. Sincer, îmi pare rău.

Ea îi vede sinceritatea. Se îmblânzeşte, încuviinţează.

Jacob: Ţi-am adus un cadou de absolvire. Făcut de mine.

El îi ia mâna şi îi prinde de încheietură o brăţară cu amuletă.

Camera în interiorul amuletei: o figurină sculptată complicat în forma unui lup în miniatură. Bella se uită la el, mişcată --

Bella: Este minunat. Tu ai făcut asta? (îi evită încuviinţarea) Wow, eu… îţi mulţumesc.

Jacob este mulţumit. Dar apoi ochii Bellei sunt prinşi de – Alice – stând pe scări, îngheţată. Are o viziune. Panica întunecă faţa Bellei. Jacob vede asta --

Bella: Mă întorc imediat.

Jacob: De ce? Ce se întâmplă?

Bella: Nimic. Doar aşteaptă aici o secundă.

Jacob împarte o privire suspicioasă cu Embry şi Quil în timp ce Bella se împinge prin mulţime.

Camera din unghiul scărilor – Bella ajunge la Alice exact când ea iese din viziune, faţa ei fiind alarmată.

Bella: Alice, ce este? Ce ai văzut?


44

Jacob apare.

Jacob: Bine, ceva se întamplă. Spune-ţi-mi.

Alice: Eu… trebuie să vorbesc cu Jasper.

Jacob pune un braţ pe perete, blocând-o.

Jacob: De ce nu vrei să vorbeşti cu mine?

Deodată, Jasper e acolo. Expresia lui este fatală.

Jasper: Îţi sugerez să îţi îndepărtezi braţul. Înainte să o fac eu.

Jacob aşa face, încet, cu grijă.

Jacob: Voiam doar info --

Alice: Decizia a fost luată.

Bella: Nu mergem în Seattle, nu-i aşa?

Alice: Nu… Ei vin aici.

Camera dispare de pe Alice în timp ce noi ne lovim de--

65 Viziune lui Alice: Seattle – Fabrica de conserve abandonată

Riley trece din mână în mână printre nou-născuţi bluza roşie a Bellei. În timp ce ei inhalează, reţinându-i mirosul --

66 Exterior. Casa Cullen – În spatele docului - Noaptea

Petrecerea continuă în interior. Dar afară, discuţia este tesionată. Bella, Alice, Edward, Jasper şi Carlisle discută în timp ce Jacob încearca să-i urmărească. Quil şi Embry sunt aproape, păzind.

Edward: Cât de mult?

Alice: Vor fi aici în patru zile.

Carlisle: (descurajat) Asta s-ar putea transforma într-o baie de sânge.

Jasper: Nu suntem suficienţi ca să protejăm oraşul.

Jacob: Cineva atacă Forks?

Edward: (ignorându-l, către Alice) Cine e în spatele acestor lucruri?

Alice: Nu am văzut pe nimeni cunoscut – poate unul --


45

Edward: (citindu-i gândurile) Da, i-am văzut faţa – este de aici. Riley Biers --

El prinde privirea Bellei în timp ce ea recunoaşte numele, tremură.

Edward: -- Dar nu el a început toate astea.

Alice: Oricine a făcut-o îşi păstrează anonimatul.

Carlisle: Deci cineva se jocă cu golurile din viziunile tale.

Edward: Numai Familia Volturi ştie cum funcţionează puterea lui Alice. Aro ar fi putut afla, când a citit mintea lui Alice…

Jasper: Pe de altă parte, armata vine şi nu suntem bine pregătiţi.

Jacob: În regulă, stai puţin! Care naiba armată?

El este pe cale să explodeze. Carlisel şi Edward îşi aruncă o privire. Edward îşi scutură capul în semn de nu, dar Carlisle decide altceva --

Carlise: De-ai noştri. Nou-născuţi.

Quil: Câţi?

Jasper: Destui.

Embry: Ce caută?

Alice: Îşi trec din mână în mână o bluză cu mirosul Bellei --

Bella: Deci asta făcea el la mine acasă --

Jacob: Bun, ce naiba înseamnă asta?

Carlisle: (chinuit) Înseamnă o bătălie urâtă. Cu vieţi care vor pieri.

Greutatea acestei replici cade pe toţi dintre ei. Un moment. Jacob schimbă o privire sobră cu Embry şi Quil.

Jacob: Ne băgăm şi noi.

Bella: Ce? Nu, vă veţi sinucide!

Jacob: Te rog, pentru asta am fost făcuţi.

Edward: Las-o baltă.

Jacob: Nu ceream perimisiunea --


46

Calisle: -- În regulă.

Baietii dau înapoi. Carlisle se întoarce către --

Carlisle: Crezi că Sam va fi de acord cu această… înţelegere?

Jacob: Dacă asta e un cuvânt ciudat pentru a lupta împreună, da. Se întâmplă să locuim şi noi aici.

Edward se uită la Carlisle care înca cântareşte opţiunea.

Carlisle: Jasper?

Jasper: Ei ne completează. Şi nou-născuţii nu ştiu de existenţa vârcolacilor. Asta ne oferă nouă un avantaj.

Bella: Carlisle, nu. Vor fi răniţi.

Jacob râde sfidător. Toţi se uită la Carlisle. Într-un final, el încuviinţează.

Carlisle: Trebuie să ne coordonăm --

Edward nu e mulţumit, dar se resemnează. Bella este panicată.

Carlisle: -- Pentru a lupta cu nou-născuţi sunt necesare cunoştinţele pe care le deţine Jasper. Noi deja am planificat o întâlnire strategică. Sunteti bine-veniţi să vă alăturaţi nouă.

Jacob: Spune când şi unde.

67 Interior. Casa Cullen – Petrecerea – Un minut mai târziu

Jacob, Quil şi Embry se îndreaptă spre uşă. Bella îl prinde pe Jacob.

Bella: Jake, aşteaptă – tu nu vrei asta, te bagi în --

Jacob: -- Este ceea ce facem noi. Ar trebui să fii fericită. Uită-te la noi, lucrând împreună. Tu eşti cea care vrea să ne înţelegem bine.

-- şi Jacob păşeşte afară lăsând-o pe ea în mijlocul petrecerii. În timp ce muzica se aude mai tare, camera sa apropie de faţa îngrijorată a Bellei --

68 Exterior. Pădurea defrişată – Răsărit

Liniştea stranie se află în contrast cu scena zgomotoasă precedentă. Este un câmp mare care înconjoară pădurea densă. Ceaţa e grea; este sumbru, gri. Brusc, liniştea este ruptă de --

Emmett este aruncat în aer, aterizând încet. Aterizează dur pe spate, dar imediat se ridică ca să îl confrunte pe Jasper, perosana care l-a aruncat.


47

Emmett: Din nou.

Camera îi include pe Carlisle, Esme, Alice şi Rosalie care privesc antrenamentul lor.

Camera din unghiul Volvo-ului care ajunge – în timp ce derapează oprindu-se lăngă Jeep-ul lui Jasper. Edward şi Bella coboară, ajungând pe câmp împreună. La jumatatea drumului, Edward se opreşte.

Edward: Sunt aici.

Camera pe linia copacilor – Din ceaţă se furişează opt lupi gigantici, la fel de precauţi şi ageri ca şi Cullenii. Emmett îl recunoaşte pe lupul-Paul; ochii lor se întâlnesc, amândoi vrând să-şi ia revanşa.

Bella: (către Edward) Încă doi s-au alăturat haitei.

Edward: Sunt tineri. Foarte tineri.

Carlisle i se alătura lui Edward care citeşte gândurile haitei.

Edward: Nu au suficientă încredere în noi ca sa fie în forma umană.

Carlisle: Sunt aici. Asta este important.

Bella îl vede pe lupul maro-roşcat în timp ce el se întoarce către ea.

Bella: Jake…

El pare că aproape zâmbeşte, cu limba afară. O privire tăioasa din partea lupului-Sam îl face pe lupul-Jacob să fie atent. Carlisle îl întreaba pe Edward --

Carlisle: Vei traduce?

Edward încuviinţează. Carlisle se mişcă încet către haită. Lupul-Sam, cel mai mare şi cel mai închis la culoare, păşeşte în faţă.

Carlisle: Bun-venit.

Edward: (citind gândurile lupului-Sam) Zice că vor privi şi vor asculta, dar asta este tot ce putem cere de la autocontrolul lor.

Carlisel: Atunci va fi în regulă. Jasper are experienţă cu nou-născuţii. Ne va învaţa cum să ne apărăm de ei.

Edward: Ei vor să ştie prin ce se diferenţiază aceşti “nou-născuţi” de noi.


48

Carlisle: Sunt mult mai puternici decât noi, pentru că sângele lor uman persistă în ţesuturile lor. Cei ca noi nu sunt niciodată mai puternici din punct de vedere fizic decât în primele câteva luni din această viaţă.

Haita absoarbe infrmaţia. Carlisle îi face semn din cap lui Jasper să preia controlul. Jasper la început se simte incomod cu lupii şi cu atenţia. Dar păşeşte în faţă --

Jasper: Carlisle are dreptate. Din această cauză sunt creaţi nou-născuţii pentru armate.

Edward: Unul dintre ei – Quil – vrea să ştie câţi vampiri constituie o armată. El pare a fi… neliniştit în legătură cu termenul.

Dacă este posibil pentru un lup să arate ruşinat, Quil poate. Jasper râde.

Jasper: “Armata” este o expresie pentru un număr mare de nou-născuţi. Vestea bună este că nu sunt mii, ca o aramtă umană. (un moment) Vestea proastă este că nici o armată umană nu li s-ar putea împotrivi. Dar ei sunt neinstruiţi, şi setea îi va face sălbatici. Nestatornici. Asta ar putea fi în favoarea noastră.

În timp ce Jasper se duce în centrul câmpului pentru o demonstraţie, el devine mai impozant, lunga inactivitate din el este preluată de sentimentul de conducere.

Jasper: Cele mai importante două lucruri care trebuie amintite sunt, primul, niciodată să nu-i lăsaţi să-şi înfăşoare braţele în jurul vostru. Vă vor strânge atât de tare încât capul vi se va învârti. Al doilea, niciodată să nu vă grăbiţi să îi ucideţi în cel mai simplu mod. Vor fi pregătiţi pentru asta. Şi veţi pierde. Emmett? (îi face un gest să atace) Nu-i prindeţi de spate.

Emmett: Nu îmi stă în fire.

Emmett îl atacă pe Jasper cu o viteză uimitoare, dar Jasper este o pată înceţoşată. Emmett sări înainte de câteva ori, dar mâinile lui puternice prindeau doar aerul. Jasper se opreşte suficient de mult timp pentru a spune --

Jasper: Trebuie să atacaţi dintr-o parte, şi să continuaţi să vă miscaţi. Să vă miscaţi mereu.

Emmett se aruncă în faţă din nou, rezultatul fiind acelaşi, până când el să îngheţă brusc – Jasper l-a prins de spate, dinţii lui aflându-se la un milimetru de gâtul lui Emmett.

Bella este surprinsă de abilitatea lui Jasper. Şi un mârâit de apreciere din partea lupilor spectatori.

Secvenţa antrenamentelor – O serie de cadre:

Fiecăruia îi vine rândul să se antreneze cu Jasper, sau doi câte doi, unul împotriva celuilalt. Toţi sunt estompaţi, şi devin vizibili când apar cu încetinitorul ca să vedem un violent, dar extraordinar dans.


49

-- Alice şi Jasper se antrenează, învârtindu-se, răsucindu-se. Jasper sare la ea, dar cu ochii în viitor, fără să se uite la el, îi vede fiecare mişcare înainte ca el să o facă. De nicăieri, Alice este cocoţată pe spatele lui; îi sărută gâtul.

Alice: Te-am prins.

-- Edward şi Carlisle se atacă unul pe altul, dar Edward poate citi gândurile lui Carlisle, ceea ce îi dă lui un avantaj. Se învârte dincolo de strânsoarea lui Carlisle, apoi se izbeşte cu putere în el făcându-i corpul să zboare în aer.

Jasper: (V.O.) Concentraţi-vă pe viteză, prindeţi-vă adversarul cu garda jos…

-- Lupii se ridică sau păşesc, privind intens, dorind să intre în luptă, dar rămân pe loc.

Jasper: (V.O.) Folosiţi-vă de avantul lor împotriva lor – da, bine…

Camera din unghiul Bellei – privind neliniştită acele jocuri războinice, cumplite, de viaţă şi de moarte. Un semn de violenţă apare:

Un bot blănos îi atinge faţa. Lupu-Jacob este lângă ea, ochii lui exprimând concentrarea. Îngândurată se uita înapoi către câmpul de lupta --

Bella: Va fi de mii de ori mai rău decât asta, nu-i aşa?

Camera din unghiul Bellei – se mişca de-a lungul feţelor familei Cullen şi lupilor…

Bella: Câţiva dintre voi s-ar putea să nu mai fiţi. După aceea. Din cauza mea.

Un moment - apoi Jacob îi atinge faţa din nou. Ea îl mângâie. Se sprijină de el.

Edward: (O.S.) Am terminat pentru azi.

Edward apare brusc lângă ea. Expresia lui e calmă, dar aspră. Lupul-Jacob îi priveşte… apoi se alatură din nou hatei lui în timp ce ei se retrag în pădure.

69 Exterior. Pădurea defrişată – Ziua Târziu

Jeep-ul pleacă cu Carlisle, Esme, Rosalie si Emmett.

Bella stă pe capota Volvo-ului. Jasper se apropie, îndepărtându-şi noroiul de pe încălţări, dând murdăria la o parte. Bella se uită la el ca şi cum ar fi prima oară.

Bella: Jasper… Este ceva ce pot face ca să ajut?

Jasper: Faptul că vei fi prezentă singură, mirosul tău îi va distrage pe nou-născuţi; instinctele lor vânătoreşti îi vor copleşi, îi vor înnebuni.

Bella: Bine. Mă bucur. (apoi) Cum de ştii atât de multe despre toate astea?


50

Jasper: (un moment, reticent) Nu am chiar aceeaşi… educaţie bună ca fraţii mei.

Sperând să sfârşească conversaţia, el se îndepărtează, dar ea sare de pe maşină, urmărindu-l --

El se opreşte, vede privirea ei întrebătoare. Un moment. El ridică încet o mânecă. Îi arată --

Camera din unghiul Bellei – Aproape de braţul lui Jasper

La inceput noi nu vedem nimic în lumina gri, acoperită de nori. Apoi devine mai clar – braţul lui este plin cu mii de cicatrici albe, în formă de semilună. Bella este îngrozită.

Bella: Alea sunt muşcături. Ca a mea.

Jasper: Cicatrici din bătălii. Toate antrenamentele pe care Armata Confederată mi le-a dat au fost folositoare împotriva nou-născuţilor. Încă nu am pierdut nici o luptă.

Bella: Asta a fost în timpul războiului civil?

El încuviinţează în timp ce începe să meargă. Ea începe să meargă în acelaşi ritm cu el.

Jasper: Eram cel mai tânăr maior din Cavaleria Texană. Toate astea fără să fi văzut vreo batalie adevărată, până când…

Bella: (îndemnând) …Până când…

Jasper: …M-am întalnit cu nişte nemuritoare. Maria…

Camera dispare de pe chipul lui Jasper, întuncându-se cu trecutul --

70 Exterior. Deşerult din afara Houston-ului, Texas – Noaptea (1863)

Camera pe – Chipul uman al lui Jasper, bronzat şi roşu la faţa de efortul pe care îl depunea călărindu-şi calul, care respira greu, în jos pe drumul de pământ. El pare arătos în uniforma confederată.

Jasper (V.O.) Călăream înapoi către Galveston după ce am evacuat un grup de femei si copii… când am văzut-o…

El încetineşte când vede trei femei îmbrăcate zdrenţuit şi desculţe. Frumuseţea lor îl copleşeşte. Maria, din Mexic, păr negru, piele de porţelan, este flancată de două blonde, Lucy şi Nettie. El descalecă, făcând politicos o plecăciune. Maria îl scrutează cu privirea.

Jasper: (V.O.) Ca un domn din Sud ce eram, i-am oferit imediat ajutorul.

Lucy (inhalându-i mirosul) Mmm. Minunat. Şi ofiţer.

Nettie: Ar fi bine să o faci tu, Maria. Nu mă pot opri nicioadată de îndată ce încep.


51

Jasper este confuz, dar fascinat în timp ce Meria se mişcă mai aproape.

Maria: Care e numele tău, soldat?

Jasper: Maior Jasper Whitlock, doa’na.

Maria: Sper să supravieţuieşti. Ai fi o achiziţie excelentă.

71 Exterior. Pădurea defrişată – Ziua

Camera înapoi pe Jasper care se opreşte din mers, amintirea dureroasă cuprinzându-l. Bella merge câtre un buştean, se aşază. Îl îndeamnă --

Bella: Maria crea o armată?

Jasper: Am devenit al doilea la comandă. Mai târziu, armatele au fost mutate în Sud. Acaolo erau constante… bătălii brutale pentru teritorii…

72 Exterior. Deşertul Texan –Noaptea (anii 1860)

Camera pe chipul lui Jasper, ochii roşii – el este aproape de nerecunoscut cu ferocitatea lui în timp ce rupe în bucăţi o armată de nou-născuţi împotriva căreia lupta, sfâşiind membre, braţe, capete. Este un luptător înfricoşător.

Jasper: (V.O.) Maria a câştigat fiecare bătălie. Era deşteaptă şi grijulie. Şi mă avea pe mine. Abilitatea mea de a controla emoţiile a ajutat destul de mult.

73 Interior. Hmabar – Ziua (anii 1800 tarzii)

Jasper antrenează un grup de nou-născuţi, demonstrându-le manvre defensive şi de atac. Ei sunt o grămadă de priviri sălbatice. Ochii lui Jasper sunt roşii-burgundiali, faţa lui este fermă, rece --

-- pana când el se întalneşte cu un tânăr, cu înfaţişare inocetă, 15. Jasper vorbeşte mai blând ca niciodată în timp ce îl încurajează pe Băiat, care în mod clar se uită în sus la el.

Jasper: (V.O.) I-am antrenat pe nou-născuţi – o ocupaţie nesfârşită de când ea niciodată nu i-a lăsat să trăiască mai mult de un an…

-- Un nou-născut puternic îl străpunge cu uşurinţă pe Băiat. Maria apare din spatele lui Jasper, îl prinde într-un sărut, dominant şi senzual. Ea îi şopteşte ceva despre Băiat --

Jasper: (V.O.) Era treaba mea să îi orânduiesc.

74 Interior. Hmabar – Noaptea (anii 1800 tarzii)

Jasper se apropie de Băiat care se uită în sus şi zâmbeţte la prietenul şi mentorul lui. Deci el este surprins când Jasper îşi aruncă un braţ în jurul gâtului lui --


52

Jasper: (V.O.) Puteam simţi… tot ceea ce simţeau.

-- Vedem deznâdăjduirea lui Jasper în timp ce îl reţine pe Băiat printr-o sugrumare – îl tine, într-o aproape-îmbrăţişare înainte de a răsuci capul Băiatului.


Camera înapoi pe Jasper – Deznădăjduirea lui este atât de pronunţată de parcă ar fi fost ieri. Alice a apărut lângă el.

Jasper: Am crezut că ceea ce simteam eu şi Maria era iubire. Dar am fost doar marioneta ei. Ea a tras sforile. Nu am ştiut că există o altă cale… până să o găsesc pe Alice. M-a văzut că vin, bineînţeles.

Alice: M-ai lăsat să aştept destul de mult.

Jasper: (înclinându-şi capul) Scuzele mele, doa’na.(apoi) Nu ştiu ce aş fi fost fără tine.

Alice îşi înfăşoară pe la spate braţele în jurul lui Jasper.

Alice: Shh. Nu vei fi niciodată nevoit să mai fii aşa.

Alice încearcă să trimita fantomele departe. Camera dispare de pe Bella, care asimilează tot…

76 Exterior. Casa Bellei - Noaptea

Camera este împinsă la a doua poveste… fereastra întunecată a Bellei.

77 Exterior. Pădurea defrişată – Noaptea ( Secventa Visului)

O găsim pe Bella pe câmp, numai că acum e singură. Camera se mişcă în jurul ei până când este deaspura umărului ei şi noi vedem --

Jasper în faţa ei. Apoi Maria păşeşte lângă Jasper, şoptind seducător în urechea lui; noi nu auzim --

Dar noi ne apropiem de ochii lui Jasper – ei incep să se transforme într-un roşu-sângeriu aprins, înnebuniţi de sete…

Ne retragem din nou să descoperim că nu mai este Maria cea care stă lângă Jasper. Este Victoria.

Ea sare înainte către Bella, dar în momentul în care ea aleargă se înalneşte cu inamicul şi se roteşte--



53

În mijlocul balansării – Edward îi prinde pumnul. Ea visa, dar pumnul era real. Ochii ei se concentrează, realizând că îşi îndrepta pumnul către Edward. Inima ei bate foarte tare.

Bella: Intrusul, armata de nou-născuţi. Toţi sunt marionetele ei. (evită privirea lui Edward) Victoria.

Edward: …Alice ar fi văzut deciza Victoriei de a face o armată.

Bella: Asta dacă nu se ascunde în spatele lor. Lăsând pe altcineva să decidă. Poate că ea a aflat cum funcţionează viziunile lui Alice.

Edward se ridică, luând în considerare.

Edward: Crede-mă – vreau ca ea să fie autoarea. O vreau atât de aproape. Să o termin eu însumi, cu propriile mâini.

Ea vede întunecimea de pe faţa lui. Nu este sigură ce să facă în legatură cu partea lui criminală.

79 Exterior. Seattle – Sub un pod – Noaptea

Este întuneric. Riley apare din umbre târând de guler un tânăr abia conştient, ateltic, Tristan, 18. Fără efort, Riley trece greutatea lui Tristan în sapte în timp ce traversează lungul drum drept al pasajului subteran.

Camera pe chipul lui Tristan – el încearcă disperat să se concentreze. Lovitura pe care o primise în cap îl împiedică să gândească limpede.

Tristan: Opreşte-te… eu…

Dar el este târât peste o piatră, plânge de durere --

Riley îl ignoră, într-un final ajungând la destinaţie. Îi dă drumul lui Tristan care cade greu pe pământ.

Tristan este orbit de întuneric, zăpăcit, îngrozit – el începe să se târască de acolo. El nu vede perechea de cizme păşind în spatele lui. Încearcă să se ridice în picioare, aproape fuge --

-- dintr-odată, o mână îl smuceşte înapoi… este Victoria. Îl forţează să se pună în genunchi, cu spatele la ea (Notă: Tristan nu vede niciodată chipul Victoriei). Ea aruncă un zâmbet către Riley – el îl returnează, dându-se înapoi de la sângele care va curge.

Ea smuceşte capul lui Tristan într-o parte pentri a-i expune gâtul.

Victoria: (şopteşte către Tristan) Bun-venit în armată. (apoi, către Riley) Suntem pregătiţi.

80 Exterior. Casa Bellei – Ziua


54

Edward iese cu Bella pe urmele lui.

Bella: Aşteaptă.

Edeard: Vor fi aici în curând, Bella.

Bella: Ştiu. De-asta eu… eu vreau să te întreb ceva. (îi evită privirea) Ţi-ai da viaţa pentru mine nu-i aşa?

Edward: Bineînţeles.

Bella: Ce altceva ai mai da?

Edward: Orice.

Bella. Bine. Atunci mă simt mai bine în legătură cu întrebarea asta. (un moment) Vreau să stai în afara bătăliei.

Edward: …Nu pot, Bella.

Bella: Nu pot să te pierd.

Edward: (încet) Nu voi fi departe, şi se va termina repede. Cu lupii de partea noastră, nu va fi suficient ca noi restul să facem ceva.

Bella: Dacă nu va fi suficient ca unii dintre voi să faceţi ceva, atunci nu e nevoie de tine, nu-i aşa?

Edward pare prins de propria lui logică.

Bella: -- şi doar mândria te face să mergi. Păi, te rog să te pui deoparte. Ştiu că asta ar însemna o mulţime de curaj. (un moment; Edward este încă rezistent) Fără şiretlicuri. Fără semi-adevăruri. Vom fi împreună, ori într-un fel, ori într-altul. Rămâi cu mine, sau voi fi în bătălie cu tine.

În interiorul lui Edward are loc un confilict. Ştie că ea are dreptate, dar rezistă. Ea vede că el începe să cedeze, îl presează – fără tragere de inimă spune cuvintele de care ea ştie că se vor aşeza cel mai greu --

Bella: Edward, deja am înnebunit o dată. Dacă mă părăseşti din nou --

Mda. Acelea erau cuvintele care i-ar putea readuce lui vina. El se uită în jos. Ea se simte îngrozitor, dar nu îşi retrage cuvintele.

Bella: Sunt decât două alternative. Amândoi înăuntru sau afară.

Edward se luptă cu conştiinţa sa. Pierde.

Edward: …Atunci aleg alternativa cu care pot trăi.


55

El o trage către el. Camera dispare de pe Bella, amândoi simţindu-se uşuraţi şi vinovaţi --


Jacob stă faţă în faţă cu Edward şi Bella. Sunt în centrul câmpului. Jasper stă la câţiva paşi în spatele lui Edward.

Jacob: (sfidător) Nu lupţi? Ce, îţi rupi muşchii sau ceva?

Bella: Face asta pentru mine. Bine?

Jacob se uită la ea, la Edward, îşi scutură capul despreţuitor.

Jacob: În fine. Care este planul?

Jasper păşeşte puţin înainte.

Jasper: Acest teren ne va da nouă un avantaj în bătălie. Îi putem ispiti pe nou-născuţi cu mirosul Bellei, dar mirosul trebuie să se termine aici.

Bella: Edward şi eu vom campa aici. Dar chiar dacă el mă va căra, ei ne vor simţi mirosul.

Edward: Mirosul tău, în fine, este dezgustător.

Jacob: Omule. Chiar nu vrei să începi să compari duhorile --

Bella: Vrea să spună că mirosul tău îl va acoperi pe al meu dacă tu ma vei căra --

Jacob: -- S-a făcut.

Edward: (către Jasper) Asta e o idee proastă --

Jasper: Edward, ei nu vor vrea să fie nicăieri aproape de… mirosul lui.

Bella: Haideţi să încercăm.

Edward încuviinţează într-un final. Ea îşi întinde braţele către Jacob. El rânjeşte, o ia în braţe, ţinând-o strâns

Jacob: Parfum de lup, vine acum.

Edward: Fugi.

82 Exterior. Pădurea – Ziua

Jacob aleargă printre copaci cărând-o pe Bella – nu o viteză super-umană, dar repede, şi fără să transpire. A trecut ceva timp (posibil indicat de scene întretăiate?) şi Jacob o aşază pe Bella jos. Ei încep să meargă, ocolind încet căre locul distant de unde au pornit.


56

Jacob: Vom vedea dacă funcţionează. Personal cred ca miros grozav. Ai observat ceva vreodată?

Bella: Nimic special faţă de un băiat normal.

Jacob: Mă vei ruga şi pe mine să ies din luptă? Sau nu îţi pasă de siguranţa mea?

Bella: Bineînţeles că îmi pasă, dar ai spune nu. (sperând) Asta dacă nu consideri…

Jacob: Mda, corect – (mergând cu spatele) Dar asta nu înseamnă că el te iubeşte mai mult. Şi nu aş avea de ales, oricum. De cand l-am lăsat pe Sam să fie Alpha, trebuie să trăiesc cu ordinele pe care el le dă.

Bella: Stai – l-ai lăsat pe el să fie Alpha? Ce înseamnă asta?

Jacob: (se gândeşte; într-un final) În mod normal, eu trebuia să fiu Alpha. Este o chestie a descendenţei. De asemenea, însemna să fiu căpetenia întregului trib. Dar am renunţat când Sam s-a oferit.

Bella: Glumeşti.

Jacob: Nu am vrut să fiu în haită, mai ales să fiu liderul lor.

Bella: (uitându-se la el cu ochii măriţi) Wow. Căpetenia Jacob.

Jacob: Am ales să stau pe tuşă – dar fiecare alegere ere consecinţele ei… Unele mai mult decât altele --

Bella: -- Nu începe – va trebui să-mi accepţi alegerea.

Jacob se opreşte, apropierea lor este intimă.

Jacob: Poţi iubi mai mult de o persoană în acelaşi timp. Ai văzut, cu Sam, Emily şi Leah…

Bella:Nu sunt un lup, nu pot avea suflet pereche --

Jacob: Nu e vorba de sufletul pereche. Este vorba despre sentimentele pe care le porţi cuiva. Şi ştiu că tu simţi ceva pentru mine. Pot simţi cum te fac să te simţi. Psihic. Te fac să fii agitată.

El o trage mai aproape, sigur pe el, făcând-o sa fie puţin agitată.

Bella: …Jake, haide…

Jacob: Nu-ţi face girji, Promit că nu te voi mai săruta până nu îmi vei cere.

Bella: Îţi vei ţine promisiunea asta mult timp, Căpetenie Jacob.

El vede că a ajuns la ea, rânjeşte.


57


Camera înapoi pe Edward în timp ce Jasper alergă afară din pădure.

Jasper: Tot ce am putut simţi a fost miros de lup. Fără Bella. Va funcţiona.

Edward: (scrăşnind din dinţi) Perfect.

84 Exterior. Casa Bellei – După-amiza.

Bella coboară din camioneta ei exact când Alice iese din casa cu Charlie. Cei doi râd, bucurându-se de compania celuilalt. În timp ce Alice coboară scările…

Charlie: Fără străini, Alice. Bună, Bella.

Bella, surprinsă, îi face cu mâna înapoi în timp ce Charlie merge înapoi către casă. Alice se întâlneşte cu Bella în curtea din faţă.

Alice: Alibiul tău pentru bătălie este aranjat.

Bella: Chiar?

Alice: I-am spus tatălui tău că întreaga mea familie va merge în capming în weekendul asta. Deci tu şi eu vom petrece noaptea împreună la mine acasă. (un moment) Eu, ar vrea el. De fapt, tu şi Edward veţi avea casa pentru voi în seara asta.

Bella: …Singuri?

Alice: Mergem toţi să vânăm, să ne întărim pentru luptă. Esti bine-venită.

Camera dispare de pe Bella, roşie la faţa în anticipare şi de emoţii…

85 Interior. Casa Bellei – Bucătărie – După-amiaza

Bella intră în timp ce Charlie îşi face un sandwich. El se uită în sus.

Charlie: Sora, îmi place.

Bella: Mda, Alice este grozavă.

Ea se mişcă către chiuvetă, începe să spele vasele, foarte neglijent --

Bella: Deci, tată, mă întrebam… de ce nu te-ai mai recăsătorit după relaţia cu mama?

Charlie: Nu ştiu. Bănuiesc că nu am întâlnit niciodată persona potrivită. De ce?

Bella: Mă gândeam că poate e din cauză că tu, nu ştiu – te-ai dat bătut în faţa întrgii situaţii. A căsătoriei. Dar… înca crezi că are valoare?


58

Charlie: (suspicios) Desigur, căsătoria are valoare. Când eşti mai bătrân. Mult mai bătrân. Ca mama ta – a ieşit bine pentru ea a doua oară. Târziu în viaţă.

Bella: …Bănuiesc.

Charlie: Tu în mod clar nu vrei să fii nevoită să te măriţi, pentru că nu ai fost… grijulie --

Bella: …Ce?

Charlie: Vreau să spun, sunt lucruri pe care trebuie să le ştii, când ai – o relaţie fizică --

Bella: Oh, nu – spune-mi că nu este asta “Discuţia” --

Charlie: Sunt la fel de jenat cum eşti şi tu --

Bella: Cu siguranţă nu mă îndoiesc de asta. Şi mama te-a întrecut acum zece ani.

Charlie: Nu aveai un iubit acum zece ani.

Bella: Cred că lucrurile vor merge la fel.

Charlie: Deci voi doi vă luaţi măsuri de precauţie?

Bella: Te rog – Adică, chiar te rog nu îţi face griji în privinţa asta. Edward este… de modă veche.

Charlie: Eu – nu ştiu ce este asta – este asta ca o tehnică sau --?

Bella: Dumnezeule! Sunt virgină! Bine? Şi nu îmi vine… să cred că tocmai am spus asta cu voce tare.

Nici lui nu îi vine să creadă.

Charlie: Serios? Huh. Îl plac pe Edward puţin mai mult.

Bella, simţindu-se uşurată, aleargă către uşă.

86 Exterior. Casa Cullen – Noaptea

Bella se apropie de uşa din faţă, genata pentru noapte pe umăr. Este agitată. Se simte încomod. Îşi aranjează părul. Îşi îndreaptă bluza. Îşi verifică respiraţia --

Uşa se deschide brusc – arătându-l pe Edward, îngrijorat.

Edward: De ce astepţi aici? Ce s-a întâmplat?

Bella: Nimic.

El se uită la ea zeflemitor, dar îi ia geanta, îndemnând-o să intre. Ea ia o gură mare de aer şi intră.


59

87 Interior. Dormitorul lui Edward – Noaptea

Bella îl urmează pe Edward în cameră ca să găsească un pat imens, luxuriant, din fier forjat. Ea se opreşte când îl priveşte.

Bella: Acolo e un pat.

Edward: M-am gândit că s-ar putea să ai nevoie de el. Să dormi în el?

Ea încercă să se apropie de el, se aşază pe marginea lui.

Bella: O saltea gonflabilă ar fi fost suficientă.

Edward: Prea mult?

Bella: (agitată) Nu… perfect.

Prinzând curaj, se grăbeşte către mijlocul patului. Un moment.

Bella: Vreau să te întreb ceva.

El vede ceva în mintea ei. I se alătură în pat.

Edward: Orice.

Bella: Căsătoria este înca o condiţie ca tu să fii de acord… să mă transformi?

Edward: (unde duc toate astea?)… Da…

Bella: Bine. Păi. Aş vrea să îmi negociez, ştii tu, condiţia.

Edward: Este altceva ce vrei? Este al tau. Orice ar fi.

Bella se uită la el. Apoi se întinde, îl sărută. Neîndemânatică, ea se mută mai aproape, îl sărută din nou, mai adânc… el îi returnează sărutul. Pasiunea îi străbate. Dar când ea încearcă să îi desfacă nasturii de la bluză – el se trage înapoi, realizând --

Edward: Bella… nu. Te-aş puea răni --

Bella: -- Ai spus că vrei ca eu să am parte de fiecare experienţa umană --

Edward: Cele care nu ma riscă pe mine să te omor --

Bella: Nu mă vei răni, şi toată lumea e atât de convinsă că după ce mai voi transforma, tot ce voi vrea va fi să măcelăresc tot oraşul şi --

Edward: -- asta nu durează o veşnicie --

Bella: Vreau să fiu cu tine cât timp sunt eu, cât timp te vreau în felul ăsta.


60

Edward: Este prea periculos –

Bella: Încearcă. Mă voi mărita cu tine, voi merge la colegiu, te voi lăsa să îmi cumperi o maşină. Doar… încearcă.

El vede cât de important este asta pentru ea. Luptă cu propriul lui conflict de dorinţe. O bătălie internă dificilă.

Bella: Te rog.

Ea vede că el este fără scăpare. Ea încearcă să se mute mai aproape. Îi sarută funtea. Orbrazul. Buzele… el îşi permite să o sărute înapoi. Şi continuă.

Psiunea se reconstruieşte… ea reuşeşte să îi scoată bluza. Cu pieptul gol el o trage mai aproape. El cade pe spate pe pat. Dar când ea încearca să îşi dea jos propria bluză – el se trage într-un final înapoi, încercând să-şi restabilizească raţiunea.

Edward: Bella – Bella, te rog încetează să încerci să îţi mai scoţi hainele.

Bella: …Vrei să faci tu partea asta?

Edward: Nu în seara asta.

Ea se strânge înapoi. Extrem de umilită. Respinsă.

Bella: Nu vrei. Wow. Bine, asta este --

El se mişcă repede lângă ea. O ridică, trăgând-o aproape, dorinţa intensă în ochii lui.

Edward: O, te vreau. Mai mult decât îţi poţi tu imagina. Dar… (îi ia mâna) vreau să fim căsătoriţi mai întâi.

El îi sărută mâna. Bella încercă sa sorteze mintal totul.

Bella: Ce… sunt ca o… perversă care încercă să îţi fure virtutea?

Edward: Nu este virtutea mea cea care mă preocupă.

Bella: Nu poţi vorbi serios.

Edward: Vreau să las această singură regulă neîncălcată. (îi evită privirea) S-ar putea să fie prea târziu pentru sufletul meu, dar îl voi proteja pe al tău. Ştiu că nu e o noţiune foarte modernă --

Bella: Nici măcar nu e de modă veche. Este antic.

Edward: Sunt dintr-o altă perioadă. Lucrurile, erau… mai puţin complicate. De exemplu, eram considerat un bărbat la optsprezece ani. Dacă te-aş fi întâlnit atunci…


61

El aluncă din pat, încă ţinând-o de mână – Camera este împinsă in faţă către chipul Bellei în timp ce--

Edward: Te-aş fi curtat… şi te-aş fi sunat acasă. Am lua amânadoi parte la plimbări, sau am bea ceai pe verandă. Aş fi putut chiar să îţi fur un sărut sau două. Şi după ce i-as cere tatălui tău permisiunea, aş fi îngenunchiat…

Edward, acum într-un genunchi…

Edward: …şi ţi-aş oferi un inel.

-- iîn timp ce el scoate din buzunar o mică cutie neagră, şi o deschide ca să devăluie --

Camera în interiorul cutiei – Inelul strălucitor – un oval lung cu rânduri oblice de pietre sclipitoare, aşezate în interiorul unei împletituri de aur.

Edward: A fost al mamei.

Minunatul inel o lasă pe Bella la propiu fără aer. Edward o ridică în picioare în timp ce el rămâne în genunchi. Frică şi dragoste luptă în interiorul ei în timp ce --

Edward: Aş fi zis… Isabella Swan, promit să te iubesc. Fiecare moment din eternitate. Mi-ai face extraordinara onoare… să te căsătoreşti cu mine?

În timp ce el îi alunecă inelul pe deget, ea este copleşită. Lacrimi apar în ochii ei, într-un fianl, dragostea câştigă…

Bella: Da. Da, mă voi căsători cu tine.

El se ridică, foarte încântat, şi o îmbrăţişează, ridicând-o. Este bucuros. Ea se clatină, copleşită, ambivalenţa încă nedispărând în timp ce ea înţelege semnificaţia inelului de pe deget…

88 Interior. Seattle – Fabrica de conserve abandonată – Noaptea.

Camera pe Riley şi Victoria – într-o îmbrăţişare, o imagine întunecată, oglindită cu scena precedentă. Ei sunt pe o pasarelă dărăpănată, departe de armata de nou-născuţi. Este o scenă sexy, intimă.

Riley: Nu vii cu noi?

Victoria: Va fi o decizie luată în ultimul moment. Ţi-am spus cum funcţionează.

Riley: (rânjeşte) Corect. Cullenii au “puteri”

Victoria se retrage, puţin iritată de tonul lui.


62

Victoria: Nu-i subestima, Riley. Tu ai mulţi nou-născuţi, dar ei sunt capabili să îţi prezică fiecare mişcare.

Riley: Conform spuselor prietenului tău.

Ea se uită la el, nesigură unde are de gând să ajungă. Se mişcă pe lângă el --

Victoria: Da, prietenul meu mort. Laurent a aflat despre lucrurile pe care le pot face şi l-au omorât. Dar nu înainte să îmi spună mie.

Riley: (cu grijă) Poate că se înşela. (evită privirea ei) Adică, se presupune ca acesta ar trebui să fie tertoriul Cullen-ilor. Dar am rupt totul în bucăţi şi nici măcar nu i-am văzut aici --

Furia sclipeşte în ochii Victoriei. Dintr-odată ea stă la câţiva paşi distanţă de el.

Victoria: Nu ai încredere în mine.

Riley: Cu viaţa mea. Spun doar că --

Victoria: (emoţionată) Fac asta pentru noi. Ca noi să ne hrănim fără ca ei să se răzbune pe noi. Nu mai pot trăi în teamă, aşteptându-i pe ei să atace --

Dintr-odată el e lângă ea, înfăşurându-şi braţele în jurul ei.

Riley: Nu îi voi lăsa. Voi termina cu clanul Cullen – jur.

Ea se uită la el, apoi îl sărută, pasional.

Victoria: Te iubesc. Atât de mult.

El o îmbrăţişează – dar peste umărul lui, noi vedem ochii ei devenind inexpresivi, emoţia dispărând.

89 Exterior. Urma din pădure – Dimineaţa

Camera aproape de degetul Bellei (fără inel) un ac îl înţeapă şi o singură picătură de sânge apare.

Camera o include pe Bella care îşi trece degetul de o parte a unui copac. Ea se mişcă să lase o dâră şi pe celălalt copac, atingându-l şi pe acesta. Un vânt rece începe să bată. Norii de deasupra sunt întunecaţi. Ea continuă, mergând spre --

90 Exterior. Pădurea defrişată (continuare) – Dimineaţa

Bella apare în câmpul gol. Ea atinge alt copac. Edward apare din spatele ei.

Edward: Exagerezi.

Bella: Asta este singurul lucru cu care pot contribui, vreau să fiu conştiicioasă.


63

Edward: Jasper va fi foarte impresionat şi nou-născuţii vor înnebuni. Acum lasă-mă să pun un bandaj pe asta.

El ajunge la mâna ei stângă. Ea o trage înapoi, îngrjorată --

Bella: Pot să o fac eu. Nu trebuie să te faci pe tine să te simţi incomod.

Edward: Nu-ţi face griji. Nu mă mai deranjează asta.

Bella: De când?

-- în timp ce el îi ia mâna. Pune un bandaj pe deget.

Edward: De când am trait cu gândul că tu erai moartă.

El continuă să îi ţină mâna. Îi aruncă o privire ironică.

Edward: Nu îţi porţi inelul.

Bella: (prinsă) Nu voiam să risc să îl pierd.

Edward: …Sau să îl laşi pe Jacob să îl vadă?

Bella: (un moment) Ar fi mai bine dacă i-aş spune, ştii tu, mai târziu. După lupta de mâine.

Edward: Dacă ai alte gânduri --

Bella: Nu. Vreau ca el să aibă o minte limpede --

Jacob: (O.S.) Cine nu are o minte limpede?

Ei se întorc ca să îl găsească pe Jacob de partea cealaltă a pădurii defrişate. El se apropie --

Bella: Nimeni, sper.

Edward şi Jacob dau scurt din cap unul către celălalt. Jacob se uită la cerul înnorat. Edward face acelaşi lucru.

Edward: Alice spun că vine o furtună.

Jacob: Pot simţi asta. Ar trebui să începem.

Edward: Voi merge pe ruta mai lungă. Dar voi ajunge acolo primul. Să instalez tabăra.

Jacob încuviinţează. Edward se întoarce spre Bella, cercetându-i chipul după nesiguranţă sau siguranţă. Într-un final, el îi sărută fruntea --

Edward: Ne vedem în câteva ore.


64

El îi ia genata şi plecă în viteză. Jacob se uită la Bella.

Jacob: S-a întâmplat ceva?

Bella: (disimulând) Nimic neobişnuit; grupuri de vampiri care încearcă să mă omoare.

Jacob: Vechea poveste, vechea poveste.

Ei împart un zambet în timp ce el o ridică în spatele lui…

O serie de scene:

91 Exterior. Depozitul de cherestea de pe apă abandonat – Ziua

Riley conduce armata de nou-născuţi de-a lungul acestui depozit fantomatic. Ei merg cu paşi grăbiţi, sărind peste bucăţi din buşteni putreziţi. În timpe ce ei se îndreaptă către apă, o găsim pe Bree, sentimentul de nesiguranţă aflându-se pe chipul ei…

92 Exterior. Pădurea - Ziua

Jacob aleargă cu Bella, menţinând o alergare echilibrată, purtându-i greutatea fără efort. Ea se ţine de el, cu mintea plină de îngrijorare --

93 Exterior. Plaja Puget Sound – Ziua Târziu

Camera pe plaja ceţoasă, pustie… Dintr-odata, Riley iese din apă. Plin de noroi şi ud, dar neîngheţat de apa rece. El nu se duce în altă parte, pur şi simplu se îndreaptă către pădure.

Unul câte unul, apare şi restul armatei din spatele lui. Îl urmază pe Riley, prinzând viteză. Merg la început, apoi aleargă – o forţă de neoprit.

În spatele lor este Bree…

94 Exterior. Pădurea – Ziua Târziu

Camera înapoi pe Jacob care o cară pe Bella, urcând pe munte din ce în ce mai sus.

Scene întretăiate în timp ce Jacob şi Bella ajung --

95 Exterior. În munţi – Seara – Locul stabilit unde va avea loc bătălia

Jacob şi Bella ajung în vârf unde Edward aşteaptă lângă cort.

96 Exterior. Vârful muntelui – Seara

Zăpada cade mai serios, vântul rece bate puternic. Jacob o aşază pe Bella jos. Ei se grăbesc spre partea vârfului de munte unde vântul nu bătea ca să găsească --


65

Un cort – încă drept lângă faţada protecoare a vârfului de munte. Edward stă lângă cort, aşteptând. El se simte de fapt uşurat să o vadă. O îmbraţişează. Se întoarce către Jacob --

Edward: Mulţumesc.

Jacob dă din cap. Bella se întoarce şi ea către Jacob --

Bella: Ar trebui să te duci acasă înainte să pornească furtuna.

Jacob: Rămân. Veţi avea nevoie de legătura mea cu haita ca să ştiti ce se întâmplă.

Edward se uită în jos, nu foarte fericit, dar ştie că Jacob are dreptate.

Bella: (plină de spernaţă) Nu… vei lupta?

Jacob: Seth mă va înlocui mâine dimineaţă. Nu e fericit că pierde acţiunea, dar îl va ţine departe de probleme.

Edward observă dezamgirea ei. Dar el schimbă subiectul, îndrumând-o spre cort --

Edward: Hai să intrăm.

97 Exterior. Cortul – Noaptea

Zăpada bate încoace şi încolo în timp ce vântul zguduie cortul. O lumină sclipeşte din interior --

98 Interior. Cortul lui Edward şi al Bellei – La fel

O lanternă este aprinsă. Bella este înfăşurată în sacul ei de dormuit, complet îmbrăcată. Dar dinţii ei încă clănţăne. Din cauza frigului.

Edward: Trebuia să aleg un loc mai jos.

Bella: Sunt b-bine. E-n regulă.

Edward: Ce pot face?

Ea doar îşi scutură capul. Edward este în iad.

99 Interior. Cortul lui Edward şi al Bellei – La fel

Pe neaşteptate fermoarul din faţă se deschide – ca să ni-l arate pe Jacob.

Jacob: Nu pot dormi cu clănţănitul ala din dinţi.

Jacob începe să intre în cort. Edward îi citeşte gândurile.

Edward: Las-o baltă.


66

Jacob: Poate că va avea nevoie cândva de degetele de la picioare. Şi cum ţi se pare asta – sunt mai cald decât tine.

Jacob începe să se târască lângă Bella, dar mâna lui Edward apasă dintr-o dată greu pe umărul lui. Falca lui Jacob se încleştează.

Jacob: Ia-ţi. Mâna. De pe mine.

Edward: Ţine-ţi mânile departe de ea,

Bella: (rugând) N-nu vă certaţi.

Edward vede seriosul ei disconfort. Fără tragere de inima îşi retrage mâna. Jacob se uită la el cu seriozitate.

Jacob: Dacă se îmbolnăveşte, vina va fi a ta.

Edward se frământă, apoi ia o decizie grea… încuviinţează. Jacob întră în sacul de dormit lângă Bella. Edward fierbe.

Jacob: (către Bella) Te-ai încălzi mai repede dacă ţi-ai scoate hainele.

Bella: -- J --

Jacob: Hei, tehnica de supravieţuire.

Edward îi aruncă o privire furioasă. Dar vede repede că Bella tremură începând să se strângă, şi uşurarea când căldura începe să o învăluie. Camera dispare de pe Edward, invidios…

100 Interior. Cortul – Noaptea Târziu

Camera pe Bella, care nu mai tremură. Ploapele ei au pierdut lupta împotriva somnului. Camera îl include pe Jacob, întins în spatele ei, uitându-se la Edward care stătea în partea cealaltă a cortului. Edward îi aruncă o privire furioasă.

Edward: Scoate-o pe Bella din micile tale fantezii, câine. Sau vom avea o problemă.

Jacob: Răsplată pentru faptul că-mi citeşti gândurile.

Edward: Crede-mă, te-aş face să taci dacă aş putea.

Jacob: Chiar ţi-am intrat pe sub pilea aia rece ca gheaţa, nu-i aşa? Ce, te îndoieşti de sentimentele ei faţă de tine?

Camera pe Bella – Ochii ei se deschid puţin. Baieţii nu văd că ea e trează. Când Edward nu raspunde, Jacob îl ia peste picior --


67

Jacob: Draguţ. Umblând prin creierul meu e în regulă, dar să intru în al tău, nici gând. (nici un răspuns) Uite. Ştiu că e îndrăgostită de tine --

Edward: -- Bine --

Jacob: -- Dar e îndrăgostită şi de mine. Numai că ea nu vrea să recunoască.

Edward: (un moment lung) Nu pot să-ţi spun dacă ai dreptate.

Jacob se dă înapoi la auzul sincerităţii lui. Un moment.

Jacob: Atunci lasă-mă să te întreb ceva. Dacă mă alege pe mine --

Edward: Nu te va alege --

Jacob: -- Dacă mă alege pe mine. Ai încerca să mă ucizi?

Camera pe Bella – aşteaptă răspunsul.

Edward: O idee care ma intrigă. Dar nu aş răni-o în felul ăsta.

Jacob: Nu, doar o vei transforma într-un demon sugător de sânge ca tine.

Edward: Nu vreau asta. Niciodată nu am vrut.

Jacob: Atunci, opreşte-o.

Edward: Am încercat. De la început am încercat. Am început cu speranţa că ea va pleca. Că îşi va pierde intersul. Asta nu s-a întâmplat.

Jacob: Te-ai dat bătut mult prea repede.

Edward: Intenţia mea era să stau cu ea de-a lungul vieţii ei umane, dar… Lumea mea e prea periculoasă pentru ea cât timp e un om. Deci m-am îndepărtat din viaţa ei.

Jacob: Îmi amintesc asta.

Edward: Încercam să o forţez să iasă din viaţa mea. Dar aproape ne-a omorât pe amândoi. Ceea ce îmi lasă decât o opţiune. Să fac ce vrea ea --

Jacob: -- Sau ce crede că vrea.

Camera pe Bella – asimilând cele auzite. Dar pleoapele ei se îngreunează.

Jacob: Să ne întoarcem la opţiunea a treia. Dacă ai fi stat departe de ea înca şase luni, ea ar fi fost bine. Dându-mi mie mai mult timp. (un moment, repede) Trebuie să iei în considerare ideea că eu aş putea fi mai bun decâ tine.


68

Edward: Am luat în considerare asta. (apoi) Ştiu că o poţi proteja, dar, de asemenea… ai putea să îi oferi o viaţă. O viaţă umană. Vreau asta pentru ea. Dar… nu o voi mai forţa cu nimic niciodată

Jacob încuviinţează. Un moment.

Jacob: Mulţumesc. Că m-ai lăsat să intru în capul tău.

Edward: Bănuiesc că ma simt… recunoscător în seara asta. Pentru prezenţa ta în viaţa ei. (amuzat la acest gând) De fapt, dacă nu era faptul că suntem, duşmani naturali… şi dacă nu ai fi încercat să îmi furi motivul existenţei mele. Aş putea… să te plac.

Jacob: Păi, dacă nu plănuiai să îi curmi viaţa fetei pe care o iubesc, aş fi putut să – nu, nici chiar atunci.

Edward trebuie să râdă. În timp ce noi împingem camera către chipul Bellei – somnul o învăluie…

Jacob: (V.O.) Este încă o şansă, ştii. Dacă ea s-ar răzgândi.

Edward: (V.O.) Atunci… O voi lăsa să plece.

Camera aproape de fata Bellei – dintr-odată în lumina strălucitoare.

Ochii ei se deschid, lumina de dimineaţă oribindu-o. Camera include --

101 Interior. Cortul (Continuare) – Dimineaţa

Soarele de afară luminează cortul. Bella este singură…

102 Exterior. Cortul – Dimineaţa

Vântul s-a oprit. Pământul este alb cu zăpadă, locul campat este ciudat de tăcut. Cortul se deschide şi Bella iese… ca să găsească – Un lup tânăr uitându-se la ea, stând pe solduri.

Bella: Corect. Seth. Bună.

Lupul-Seth pufăie puţin; e ca un fel de de “bună.”

Bella: Unde e Jacob? Deja el --

Edward: (O.S.) Nu încă.

Ea se întoarce în timp ce Edward încojoară vârful de munte, alăturându-i-se.

Edward: Se asigură că pădurea e curată înainte să plece.

El îşi înfăşoară braţele în jurul ei. Lupul-Seth pleacă alergând.


69

Bella: Îmi pare rău pentru noaptea trecută. Nu cred că a fost uşor pentru tine.

Edward: Cu siguranţă nu face parte din lista mea cu cele mai bune zece nopţi.

Bella: Ai o listă?

Edward: Toate cele zece nopţi sunt petrecute alături de tine. Numărul unu a fost când ai spus că te măriţi cu mine. Doamna Cullen.

Bella: Suntem în secolul douăzeci şi unu. Cel puţin sunt --

Jacob: (O.S.) Te măriţi cu el?

Ea se întoarce ca să vadă că Jacob a reapărut. Faţa lui este devastată, lacrimile se luptă să se dezlănţuie, să trădeze.

Bella: Oh nu, Jake – (realizând, către Edward) Tu… ştiai că ascultă.

Edward: Merita să ştie.

-- ceea ce îi confirmă lui Jacob că asta e adevărat. El se întoarce, mergând cu paşi mari către pădure. Bella începe să alerge după el.

Bella: Stai! Jake --

Edward: Bella – lasă-l --

Bella: (se întoarce către Edward) Nu. Doar lasă-mă să vorbesc cu el singură.

Edward îi vede disperarea. Se dă înapoi, resemnat, şi se îndreaptă către pădure dispărând. Bella aleargă către Jacob --

Bella: Jake, te rog –

Jacob: (se întoarce către ea) Sunt terminat. Sunt atât de terminat --

Bella: Cum pot să repar asta?

Jacob: Tu nu poţi. Eu pot. Plecând acolo şi omorând ceva --

Bella: Nu. Nu asa. Nu gândeşti limpede --

Jacob: Poate voi fi omorât şi voi face lucrurile mai uşoare pentru tine --

Bella: Ce? Nu! – Jake, doar stai aici.

Jacob: De ce, Bella? Dă-mi un motiv nenorocit?

Bella: Nu vreau să te pierd.


70

Jacob: (îndepărtându-se) Nu e suficient --

Bella: -- Pentru că – eşti cel mai bun prieten --

Jacob: Înca nu e suficient.

Bella: Esti prea important – te rog --

El contiună să se mişte. Ea cauta ceva ca să-l convingă --

Bella: Sărută-mă.

El se opreşte. Se uită înapoi la ea.

Bella: Te rog --

El nu are nevoie să fie rugat de două ori. O ia şi o sărută. Furia lui se amestecă cu pasiunea. În timp ce sărutul continuă, Bella, spre surpriza ei, îşi dă seama că se lasă pradă sărutului…

Camera este împinsă către faţa ei în timp ce un val de sentimente reprimate apar, îi inundă mintea…

103 Exterior. Casa Bellei – Ziua (Fantezia Bellei)

O serie de scene, una într-alta – Anii trec:

-- Bella şi Jacob, la braţ, stând pe verandă în soarele strălucitor…

-- Acum sunt trecuţi de 20 de ani – leagănă un copil. Renee apare, ia copilul, bucuroasă legănă copilul în aer.

-- Mai devreme de vârsata de 30 de ani – Acum sunt doi copii. Jacob se joacă cu băiatul mai mare în timp ce Bella şi cu un fericit, îmbătrânit Charlie o ajută pe fetiţa cea mică să mergă.

-- La 40 de ani – Cei doi copii mari ai lor se îngrămădesc să iasă din maşina lui Jacob. Acasa în vacanţă. Grizonatul Charlie şi Billy sunt acolo cu Bella să le ureze bun venit…

-- La 60 de ani – Sunt Bella şi Jacob cei grizonaţi acum, jucându-se cu nepoţii lor. Mulţumiţi. O familie--

104 Exterior. Locul campat – Camera pe Bella – Dimineaţa

-- în timp ce imaginile se întrerup brusc. Ea se dă înapoi, realizând. Jacob îi şpoteşte în ureche.

Jacob: Ăsta ar trebui să fie primul nostru sărut.

Jacob este mâhnit, nu vrea să plece --


71

Jacob: Trebuie să plec – Nu stau mult.

Jacob pleacă către luptă. Ochii Bellei sunt umeziţi de vină, confuzie, emoţie – ea se grăbeşte înapoi către cort.

Bella: Edward --

El apare din spatele stâncii, se întreaptă spre ea. Ea îi vede chipul, se opreşte. Ştie.

Bella: Ai văzut.

Edward: Nu. Dar gândurile lui Jacob sunt foarte zgomotoase.

Bella: Eu – nu ştiu ce s-a întâmplat --

Edward: Îl iubeşti.

Bella: Pe tine te iubesc mai mult.

Edward: Nu trebuia să te forţez să alegi între noi --

Bella: Te rog nu fii înţelegător. Nu merit asta --

Edward: Este vina mea. Când am plecat, te-am lăsat sângerând şi el te-a vindecat. Nu te pot învinovaţi de ceva ce am facut în mod necesar --

Bella: Nu îndrăzni să te învinovăţeşti.

Edward: Vreau doar ca tu să fii fericită, indiferent --

-- Dar el se opreşte brusc – se întoarce să îl vadă pe lupul-Seth venind sărind din pădure, mârâind. Edward îi citeşte gândurile --

105 Cmaera către – Exterior. Pădurea defrişată – Dimineaţa (Viuziunea lui Seth/Edward)

O pereche de picioare ale unui bărbat păşesc în iarba udă. Camera porneşte în sus ca să găsim un nou-născut. Înfometat. Pregătit pentru o luptă --

106 Camera înapoi pe Edward – Expresia lui este periculoasă. Se întoarce către Bella.

Edward: Începe.

107 Exterior. Pădurea defrişată – Dimineaţa

Înapoi pe bărbatul nou-născut – un moment, apoi brusc din spatele lui --


72

Întreaga armată de nou-născuţi ies bombardând din pădure în câmp. Vedem furia în ochii lor. Setea lor fanatică în timp ce ei urmăresc mirosul sângelui Bellei. Dar traseul mirosului se opreşte aici. Sunt confuzi…

Deodată, ceva vine în fugă dinspre copaci cu viteza luminii şi atacă un nou-născut --

Ceilalati nou-nascuti se întorc ca să-l găsească pe Jasper cu o privire fatală ghmuit lângă corpul victimei lui, tinându-i capul fără trup --

Ei se năpustesc asupra lui Jasepr dar – BAM! BAM! BAM! Trei din ei cad la pământ, atacaţi de Esme, Rosalie, Carlisle, Emmett şi Alice --

De nicăieri se azvârli lupul-Sam flancat de doi lupi. Rup în bucăţi un nou-născut. Alţi patru lupi intră în bătaie --

Noi trecem cu camera de la un conflict sălbatic la altul, crud, animalic --

-- Emmett aleargă foarte plictisit în luptă, desfătându-se cu lupta.

-- Lupii lucrează ca o haită, coordonaţi, înverşunaţi.

-- Jasper controlează câmpul – strategie şi viteză versus putere.

-- Rosalie luptă cu un calm rece. Alice cu prevedere. Esme şi Carlisle luptă cot la cot.

-- Dar nou-născuţii sunt sălbatici şi puternici ca naiba. Vampirii/lupii noştri primesc câteva lovituri urâte – apoi --

Cu încetinitorul – Lupul-Jacob atacă în pădurea defrişată, punând la pământ un nou-născut, apropiindu-se de gâtul lui --

108 Exterior. Locul campat - La fel

Camera pe Edward citind gândurile lui Seth–lupul, traducând pentru Bella.

Edward: Jacob doar a ajuns acolo – e bine.

Camera rămâne pe faţa lui Edward în timp ce el vede acţiunea prin mintea lui Seth-lupul. Camera se învârte în jurul lui Edward în timp ce Bella şi ce e în jurul lui dispar – transformându-se în --

109 Câmpul de bătălie (în interiorul minţii lui Edward)

Edward stă în mijlocul luptei, acţiunea petrecându-se în jurul lui:

-- Lupul-Sam şi lupul-Jacob atacă un nou-născut - fiecare lup prinde un brat în gură şi îl rup --

-- Lupul-Paul este încojurat de trei nou-născuţi; Emmett îi vine în ajutor. Împart o privire, o apropiere a câmpului de luptă.


73

-- Carlisle şi Esme se apropie de Bree – dar ea se dă înapoi speriată. Edme şi Carlisle se uită unul la altul. Ei se relaxează din stadiul de atac, încearcă să o calmeze, să vorbească cu ea…

-- Alice se aruncă de la un nou-născut la altul, fără ca măcar să se uit la ei, ştiindu-le mişcările următoare. Îşi întinde piciorul, lăsându-i în cumpană, făcându-i să fie confuzi – este un dans.

-- Jasper este cu un pas în spatele ei, încercând să o acopere --

Edward vede nu nou-născut care e atent la acţiunile protective ale lui Jasper. Edward ţipă la Jasper, deşi el nu aude --

Edward: Jasper, dă-te înapoi – nu poţi fi oriunde – ai grijă!

-- în timp ce un nou-născut apare din spatele lui Jasper şi îi muşcă umărul. Alice se întoarce, aruncându-l pe nou-născut spre Rosalie, Emmett şi Carlisle care îl omoară. Alice îl ingrijeste pe Jasper, furioasă --

Alice: Pot să-mi port de grijă.

110 Exterior. Locul campat de pe munte – Camera înapoi pe Edward şi Bella

Bella: Jasper e în regulă? Edward? --

Dar el vede numai gânudrile lui Sath-lupul, vorbeşte cu el --

Edward: Nu-i lăsa să se protejeze unul pe altul – întoarce-te –

-- dintr-odată Edward se opreşte, îngheaţă, puţin dezorientat în timp ce mintea lui se desparte de câmpul de bătălie. Se uită în jur, îl găseşte pe lupul-Seth îngheţat de asemenea. Ei împart o privire tenionată.

Bella: Cineva e rănit --

Edward: Steh, fugi

Lupul-Seth sare plecând din locul campat, rapid.

Bella: E Jasper?

Edward o mută repede pe Bella în spatele lui în faţa peretelui de piatră şi preia o poziţie defensivă în faţa ei.

Edward: Ea e aproape – îi pot auzi gândurile. A văzut că nu suntem acolo, dar mi-a prins mirosul --

111 Exterior. La capătul pădurii defrişate/câmpul de bătălie – Câteva minute mai devreme


74

Victiora cercetează cu ptivirea câmpul de bătălie de la capătul pădurii. Se întoarce deodată cu spatele la luptă, şi începe să alerge, urmărind mirosul lui Edward --

Edward: (V.O.) Ştia că voi fi cu tine, ştia că Alice ar fi prea ocupată ca să vadă ce decide --

112 Camera înapoi pe Bella şi Edward

Bella: Victoria ne-a găsit.

Edward: Şi nu este singură.

În momentul în care Riley păşeşte din pădure. Bella îl recunoaşte imediat, se dă înapoi. Riley se apropie, urmărind fiecare mişcare a lui Edward. În timp ce amândoi îşi ocupă poziţiile --

Edward: Riley, ascultă-mă. Victoria se foloseşte de tine – să mă distragă pe mine. Dar ştie că te voi omorî.

Riley ezită. Surprins că i se adresează.

Edward: De fapt, e fericită că nu va mai trebui să aiba de-aface cu tine.

Victoroa apare din pădure, formând un triunghi cu Riley – Bella şi Edward în vârf.

Victoria: Nu asculta, Riley. Ţi-am spus de şiretlicurile minţilor lor.

Edward: Da, pot să îi citesc gândurile. Din cauza asta ştiu ce gândeşte ea despre tine. Cum ştiu că ea nu te iubeşte.

Victoria: Minte --

Edward: Sufletul ei a avut drept intenţie să te creeze pe tine şi armata ca să îşi răzbune adevărata pereche, James. Doar de asta îi pasă. Nu de tine.

Riley începe să ezite. Se uită la Victoria.

Victoria: Eşti doar tu. Ştii asta.

Riley se concentrează înapoi pe Edward, pregătindu-se de atac. Ochii Victoriei alunecă pe Bella însetaţi de sânge, de răzbunare.

Edward: Gândeşte-te la asta. Eşti din Forks, cunoşti zona. De-asta te-a ales pe tine. Se foloseşte de tine aşa cum se foloseşte şi de ceilalţi.

Riley nu a ezitat niciodată atât de uşor, neîncrederea se strecoară în mintea lui. Dar faţa Victoriei este emoţionată în mod convingător.

Victoria: Riley, nu-l lăsa să ne facă asta. Te iubesc.


75

Riely trebuie să o creadă. Se întoarce hotărât --

Riley: (către Edward) Eşti mort.

Riley îl atacă pe Edward care nu se mişcă pentru că ştie --

Lupul-Seth sare de pe stânca de deasupra – ca să cadă pe Riley, rupând o bucată mare din braţul lui Riley.

Riley urlă de furie şi de durere în timp ce lupul-Seth se învârte înapoi pentru un alt atac. În timp ce lupul-Seth îl reţine pe Riley în defensivă, Edward porneşte către --

Victoria – se întoarce către copaci. Edward vede ca ea aproae scapă – Se arunca în direcţia ei --

Edward: Poţi să scapi. Mereu o faci. Dar niciodată nu vei mai avea o şansă ca asta.

Victora suiera la el, dându-se înapoi oricum.

Edward: Nu o vrei? Nu vrei ca eu să simt durerea pe care ai simţit-o când l-am omorât? Cand l-am rupt în bucaţi şi la-am transformat în pulbere… în nimic.

Vinctoria într-un final izbucneşte şi sare la Bella --

Dar Edward nu o lasă să se apropie – i se pune în cale şi amândoi cad rostogolindu-se pe colină într-o strânsoare mortală --

Camera pe Bella – care urmăreşte bătălia, disperată să ajute --

Între timp, Riley îl îndepartează pe Seth-lupul lovindu-l de stâncă. Bucăţi ascuţite de piatră cad în jurul Bellei.

Lupul-Seth, lovit, cade la pământ. Riley se întoarce către Bella --

Edward acum trebuie să o protejeze pe Bella de ambii vampiri! Şi o protejază cu puterea lui impresionantă – cu viteza luminii sare către Riley, îndepărtându-l, sare spre Victoria, zdrobindu-se de ea --

În ce timp ce lupul-Steh se zbate să se ridice, Rileu i se alatură Victoriei în bătălie asigurându-i micul avantaj de care are nevoie --

Camera pe Edward din unghiul Bellei – Riley îl prinde de genunghi, Victoria îl înhaţă de la spate --

Timpul îngheaţă – Cu încetinitorul în timp ce ochii Bellei îi întâlneşte pe cei ai lui Edward --

Camera aproape de chipul Bellei – o vedem clar, nicioadată în viaţa ei nu a fost mai sigură de ce vrea decât în momentul ăsta – hotărâtă, ea apucă o piatra ascuţită --


76

Scena întretăiată – Cea de-a Trei Sotie ridicându-şi pumnalul --

-- Bella îşi afundă în jos piatra ascuţită, înjunghiindu-şi braţul! Sângele imediat curge picurând roşu aprins pe zăpada albă --

Înapoi în timpul real

Camera pe Riley întorcându-se spre Bella, mirosul înnebunindu-l --

Camera pe Victoria prinzând mirosul; capul ei se întoarce către Bella –

-- Edward profită de moment – picături stau pe pământ în timp ce o zboară pe Victoria peste capul lui, de partea cealaltă a pădurii defrişate şi într-un pom care se rupe în două!

-- Edward se întoarce către care este încă ademenit de sânge --

-- Auzim o zgârietură precum metalul rupt, în timp ce deodată, auzim ţipătul lui Riley! Braţul lui a dispărut! Edward aruncă braţul deoaprte şi sare înapoi spre Victoria --

-- Lupul-Seth, înzdrăvenit, face o săritură, îl atacă pe Riley şi îl trage zbierand în pădure --

Riely: Victoria!

-- Victoria nici măcar nu se uită la el, dezveluindu-i lui Riley adevărul dureros. Ultimul lucru pe care îl vedem la Riley este faţa lui tragică, trădată… apoi noi îl auzim pe Seth făcându-l bucăţi, zgâritura metalică…

În timp ce Bella îşi rupe bluza ca să îşi facă un bandaj --

-- Edward o atacă pe Victoria – cei doi se ciocnesc şi încep o luptă pe care o vedem înceţoşată. Până când el începe să îi care pumni şi, în final, se mişcă în spatele ei, prinzând-o într-o strânsoare mortală --

Victoria se zbate; Bella se află exact în raza ei vizuală. Ea se uită furioasă la Bella, care se uita şi ea furioasă înapoi, cu înverşunare --

Buzele lui Edward sunt la gâtul Victoriei – arată de parcă ar săruta-o – el rupe o bucată mare din gâtul ei, rupându-i capul.

În timp ce Bella vede corpul Victriei mototolit pe jos…

Toate sunetele dispar. Aerul rămâne nemişcat. Atmosfera se schimbă. Această răzbunare, acest demon de neînduplecat, este într-un final mort. Sau aproape. Încă se mişcă puţin.

Un lung moment. Apoi Edward se uită în sus la Bella. ochii lor se întalnesc. Dar ruşinea, teama îi umbresc chipul. Ea se duce către el. Încet. Intenţionat. În timp ce ea ajunge la el, el se întarce cu spatele.


77

Bella: Edward…

Edward: Nu am vrut ca tu să vezi asta.

Ea îl opreşte, îi atinge tandru chipul, ochii ei spunându-i ca e în regulă.

Edward: Voi aduce nişte bandaje pentru braţul acela.

El începe să se apropie de cort, dar Seth-lupul dă drumul unui lătrat ascuţit. Edward se întoarce; expresia lui se umple de nelinişte --

Bella: Ceva nu e în regulă.

Edward: Alice vrea să venim. Acum.

Bella: De ce? Ce s-a întâmplat?

113 Exterior. Pădurea – Ziua

Cu încetinitorul – Volturii – Jane, Alec, Demetri, Felix – alunecă pe lângă copaci cu graţie şi viteză, fără efort...


Un foc imens arde în timp ce Cullenii şi lupii târăsc grăbiţi spre el ce a mai rămas din nou-născuţi pentru a-i incinera. Un fum negru-purpuriu apare.

Edward şi Bella aleargă afară din copaci, mergând direct spre Alice şi ceilalţi membrii Cullen adunaţi lângă foc.

Edward: Cât timp?

Alice: Câteva minute. Poate zece.

Bella cercetează cu privirea câmpul cautându-l pe Jacob în timp ce --

Rosalie: Şi-au programat bine sosirea.

Emmett: Probabil speră că nou-născuţii au omorât câţiva dintre noi.

Edward se opreşte când vede pe cineva lângă foc --

Edward: Ce face ea aici?

Bella se uită la foc – care o acopera pe nou-născuta Bree.

Esme: I-am oferit siguranaţă dacă încetează să lupte. Ea a acceptat.

Carlisle: Haita trebuie să plece. Volturii nu ar fi încântaţi de un pact cu vârcolacii.


78

Bella: Unde e Jacob?

Edward: (indicând) …Acolo.

Camera din unghiul Bellei – la marginea pădurii defrişate de partea cealaltă a câmpului

-- În timp ce lupul-Jacob apare. Bella oftează cu nemăsurată uşurare. O vede şi el, începe să se apropie de ea – dar deodată --

Camera pe lupul-Jacob – el aude un rânjet răutacios venind din spatele lui din pădure, se întoarce să vadă --

În pădure – un lup gri deschis (lupul-Leah) înconjurand ultimul Mascul Nou-născut care se ascundea. Lupul-Leah atacă --

Camera pe Edward şi pe Culleni – El nu poate vedea încăierarea, dar o poate auzi în minte --

Edward : Leah, nu -- !

Camera înapoi pe lupul-Leah şi Masculul Nou-născut din pădure.

Masculul Nou-născut pleacă din calea ei, se întoarce şi o prinde de gât, trăgând-o animalic de labă dar --

Lupul-Jacob sare pe Masculul Nou-născut, atacându-l -- ei se rostogolesc în --

Pădurea defrişată – unde Jacob îi rupe o bucată din faţa!

Dar Masculul Nou-născut îşi trce braţele în jurul lupului-Jacob şi îl zdrobeşte ! lupul-Jacob urlă în agonie --

Bella vede asta din depărtare --

Bella: Jacob!

Ceilalaţi lupi sunt acolo imediat şi se năpusetesc asupra Masculului Nou-născut, dinţii lor forţându-l să îl elibereze pe lupul-Jacob care cade la pământ. În timp ce ei îl fac bucăţi --

Edward şi Carlisle apar lângă Jacob --

Camera pe Bella – aleargă de-a lungul câmpului ca să ajungă la lupul-Jacob.

Camera pe lupul-Jacob în timp ce el se transformă în om, dezbrăcat, răsucit şi sfărâmat, abia fiind capabil să respire. Carlisle îl examinează rapid în timp ce el se crispează de durere; Edward stă lângă el, luând-l de mână --

Edward: Jacob – rezistă – Carlisle va avea grijă de tine --


79

Jacob, în dureri chinuitoare, strânge mâna lui Edward --

Bella ajunge la ei, căzând în genunchi lângă Jacob. Ea îi mângâie faţa, încercând să îl facă să se simtă bine.

Bella: Sunt aici, Jake, sunt chiar aici.

Sam, Paul, Embry, Jared, Quil şi Leah, apar acum în formă umană (îmbrăcaţi).

Leah: (vinovată, furioasă) Jacob, idiotule, îl aveam --

Sam: Leah –

Carlisle: Trebuie să îi aşez oasele înainte să înceapă procesul de vindecare accelerată – aproape a început --

Edward: (către Sam) Trebuie să îl ducem de aici înainte ca Voturii să apară. Nu am câştiga o luptă cu ei --

Carlisle: Du-te. Voi fi acolo de îndată ce pot.

Sam: Îl vom duce la Billy.

Bella: Rezistă, Jake.

Jacob plânge de durere în timp ce haita îl ridică. Bella suferă când îi vede dispărând în pădure. Ea şi Edward schimbă o privire îngrijorată. Apoi --

Alice: Sunt aici.

Cullenii se adună în mijlocul câmpului, strângându-se în jurul Bellei. Ea nu vede nimic prin fumul uleios de la foc. Un moment. Apoi noi auzim o voce fără intonaţie a unei femei --

Jane: (O.S.) Se pare că v-aţi ocupat de munca noastră.

Din ceţă şi fum apar --

Volturii – Jane, şi în spatele ei, Felix, Demetri şi Alec. Jane vede scena, observând-o şi pe Bella.

Jane: Impresionant. Niciodată nu am vazut o cale de scăpare a unui atac de o aşa magnitudine.

Carlisle: Am fost norocoşi.

Jane: Mă îndoiesc.

Alec: Se pare că am pierdut o luptă distractivă.

Jane: Da. Nu de multe ori ne dăm înapoi... inutil.


80

Edward: Dacă aţi fi ajuns cu o jumătate de oră mai devreme, aţi fi putut îndeplini ce aveaţi de gând să faceţi aici.

Jane: Vă compătimesc.

Jane vede atunci nou-născuta, Bree, stând chircită lângă foc.

Jane: (mulţumită) Aţi ratat unul.

Carlisle: I-am oferit ocrotire în schimbul predării.

Jane: Nu era dreptul vostru.

În timp ce Jane se mişcă spre Bree, Esme îi arunca lui Carlisle o privire îngrijorată. Carlisle îşi scutură capul subtil, în semn de nu.

Jane: De ce ai venit?

Înaine ca Bree să poată răspunde, Jane îşi aţinteşte puterea, trimitând un curent mistuitor invizibil prin corpul lui Bree. Bree ţipă de durere. Bella tresare. Esme păşeşte repede înainte --

Esme: Au venit să ne distrugă – să o omoare pe Bella.

Jane o ignoră pe Esme, continuă cu tortura ei, se bucură de ea.

Jane: Cine te-a creat?

Esme: Nu trebuie să faci asta. Îţi va spune orice vrei.

Jane: (veselă) Oh, ştiu.

Carlisle pune o mână pe umărul lui Esme. Ţipătul lui Bree se opreşte brusc. Jane aşteaptă un răspuns.

Bree: Nu -- ştiu. Riley nu ne-a spus. El a spus că gândurile noastre nu sunt în siguranţă.

Jane îi aruncă un nou curent năucitor -- Esme este gata să spună ceva dar --

Edward: Numele ei era Victoria... poate o cunoşti?

Brusc, durerea lui Bree încetează. Jane se uită la Edward cu un zâmbet inocent care este într-un fel maliţios.

Ceilalţi trei Volturi sunt brusc poziţionaţi în spatele lui Jane. Noi nici măcar nu i-am văzut că se mişcă.


81

Bella se pune ferma lângă Edward – nu îl poate proteja, dar poate muri încercând. Atmosfera este tensionată. Asta s-ar putea transforma repede în ceva rău. Carlisle intervine cu un calm puternic şi hotărât.

Carlisle: (într-un mod plăcut) Edward, dacă Vorlturii ar fi ştiut despre Victoria, ar fi oprit-o. Nu-i aşa, Jane?

Jane doar se uită la Carlisle. Un lung moment.

Jane: (gesticulând spre Bree) Felix.

Felix se mişcă către Bree. Esme nu se poate abţine.

Esme: Nu ştia ce făcea.

Jane: Volturii nu dau o a doua şansă. (către Edward şi Bella) Ţineţi minte asta. Caius va fi plin de interes să audă că ea încă e un om.

Bella o confruntă, puternică. Curajoasă.

Bella: Data este stabilită.

Jane este puţin surprinsă de încrederea Bellei. Privirea ei rămâne pe Bella – acest om. Edward este pregatit să o apere. Dar Jane se întoarce la Felix.

Jane: Mă întreb dacă vei fi în continuare imună la puterea mea dupa ce vei fi transformată, Bella.

Între timp, Felix cu forţa sa imensă, o rupe cu uşurinţă pe Bree în bucăţi, membru cu membru. Ţipătul ei se opreşte repede, deşi zgârieturile de metal încă se aud.

Jane: Mulţumesc, Felix. (către Bella) Pe data viitoare.

Cullenii nu pot face nimic decât să stea, cu priviri aprige. Esme încearcă să nu se uite.

Camera dispere de pe Bella, lupta dezgaustând-o, dar rămânâd puternică cu restul Cullen-ilor în timp ce valul gros de fum apare...

115 Exterior. Casa lui Jacob – Noaptea

Billy stă în scaunul lui cu rotile pe verandă, înconjurat de Haită, inlusiv Emily, dar fără Sam. Ei aşteaptă agitaţi.

Camioneta Bellei opreşte. Ea coboară grăbită.

În timp ce ea ajunge pe verandă un tipat sfâşietor de durere se aude din interiorul casei; Jacob. Bella se înfioară, simtind ea insâşi durerea. Toţi o simt.

Doar Billy poate să îi ţină împreună. Emily, lângă el, îşi pune un braţ în jurul umerilor lui.


82

Quil: (către Bella: despre ţipăt) Se tot aude de un timp.

Embry: Doctorul îi re-rupe oasele.

Bella reacţionează la groaza acestui lucru. Leah face un pas.

Leah: De ce a trebuit el să se bage? -- Puteam câştiga acea bătaie --

Paul: -- Las-o baltă, Leah --

-- Apoi ei toţi se întorc spre uşa din faţă în timp ce ea se deschide. Carlisle iese cu Sam.

Carlisle: Ce a fost mai rău s-a terminat. Va fi bine.

Billy expira greu, lacrimile ameninţă să iasă. Sam pune o mână pe umărul lui Billy. Emily îşi înfăşoară o mână în jurul taliei lui Sam.

Carlisle: I-am administrat nişte morfină, dar temeperatura corpului lui o va arde în curând. Mă voi întoarce în curând pentru a-i administra încă o doză.

Billy: (cu emoţie) Mulţumesc.

Carlisle: Şi asigură-te că nu se transformă până nu îl vindec. Oasele trebuie să se aşeze.

Sam: Îl vom anunţa.

Quil: Mda, mult noroc cu asta.

Carlisle: (către Bella) Vrea să vorbească cu tine.

Toţi se uită la ea. O combinaţie de rugăminţi – ‘nu îl răni.’ Şi ameninţări – ‘dacă îl răneşti’ -- Camera dispare de pe Bella, în timp ce ea întră în casă agitată...

116 Interior. Dormitorul lui Jacob – Noaptea

Bella intră tăcută ca să îl găsească pe Jacob întins în pat. Întreaga parte drepată a corpului său este lagată strâns. Bella abia poate să se uite la el în felul în care arată, dar îşi forţează un zâmbet.

Bella: Hei, Jake.

El se uită în sus cu puţin efort. Respiră încet. Dar zâmbeşte.

Jacob: Hei... am fost îngrijorat pentru tine.

Bella: Îţi făceai griji pentru mine ?

Jacob: Am crezut că Edward îmi va citi gândurile. Sau pe ale lui Seth. A fost dur cu tine?

Bella: Mi-aş dori. Nici măcar nu a fost supărat pe mine. Sau pe tine.


83

Jacob: Nu a... ţipat? Nici un ultimatum ?

Bella: Ar fi fost mai uşor dacă ar fi făcut-o.

Jacob: (un moment, zâmbeşte cu amărăciune) Păi, la naiba. Doar... la naiba. E mai bun decât am crezut.

Bella: Nu juca un joc.

Jacob: Corect. Bella, nu e atât de perfect precum crezi tu --

Bella: Ştiu exact cum este el – (se opreşte) Putem să nu mai vorbim despre asta?

Jacob: Aş prefera să mi se facă din nou re-ruperea oaselor.

Încet, ea se aşază lângă el pe pat.

Bella: ...Îmi pare rău, Jake. Dar e ca... Sam şi sufletul lui pereche, Emily. Nu am de ales cu Edward.

Jacob: Asta e o prostie. Nu eşti lup, îţi aminteşti?

Bella: Încă. E aşa cum e.

Un moment cât timp el renunţă. Se luptă să îşi ascundă emoţiile.

Jacob: Cel puţin ştiu că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă. Nu a fost uşor să te fac să recunoşti sentimentele pe care le ai faţă de mine.

Bella: Cred că m-am luptat cu el pentru că... o parte din mine ştia că asta nu ar schimba nimic.

Jacob: (un moment, încet) Sunt perfect pentru tine, ştii asta. Cum mine ar fi fost la fel de simplu ca şi respiratul.

Bella: (încuviinţează, apoi) Ştii că te iubesc.

Jacob: Ştii cât de mult aş vrea să fie suficient.

Un moment lung. Într-un final, ea se ridică.

Bella: Ar trebui să mă întorc?

Jacob: Am... nevoie de puţin timp. (apoi) Dar voi aştepta mereu.

Bella: Până când inima mea va înceta să mai bată.

Jacob: (zâmbeşte) Poate şi după asta.


84

Ea îi returnează zâmbetul. Este o tristeţe între ei, dar de asemnea... o resemnare. O apropiere. Camera dispare de pe Bella care este mulţumuită de această mică cale de scăpre pe care el i-a lăsat-o...

117 Exterior. Pajiştea – Ora magică

Iarba este bogată, de un verde viu. Florile sălbatice sunt înflorite. Lumia este slabă. Luminescentă. Edward şi Bella stau întinşi pe iarbă, mâna ei pe pieptul lui.

Edward: Treisprezece august?

Bella: Este cu o luna înainte de aniversarea mea – nu vreau să fiu cu încă un an mai bătrână decât tine. Şi Alice crede că poate organiza o nuntă până atunci.

Edward: Sunt sigur că poate… nu e nici o grabă.

Bella: Mi-am ales viaţa. Vreau să încep să o trăiesc.

Îngrijorarea şi suspiciunea îl cuprind.

Edward: Şi... o laşi pe Alice să plănuiască totul? Rochia, primirea, lista invitaţilor? Cine ştie pe cine va invita?

Bella: Contează?

Edward se ridică. O priveşte în ochi.

Edward: Spune-mi de ce faci asta.

Bella: Ce, nunta?

Edward: (ridicându-se brusc) Încerci să îi faci pe tot ceilalţi fericiţi. Dar deja renunţi la prea multe.

Bella: (un momnet, realizând) Greşeşti.

Se ridică şi ea. Se duce la el, transaprenţa căzând asupra ei.

Bella: Asta nu era doar o alegere între tine şi Jacob. A fost între cine ar trebui să fiu -- şi cine sunt de fapt.

Ea merge în jurul lui, perspicacitatea energizând-o în timp ce vorbeşte.

Bella: Întotdeauna m-am simţit – pe dinafară. La propriu – trecând prin viaţă. Niciodată nu m-am simţit... normală. Dar acum ştiu. Nu sunt normală. Şi nu vreau să fiu. (confruntându-l) Am facut faţă morţii şi pierderii şi durerii în viaţa ta. Dar -- de asemnea, niciodată nu m-am simţit mai


85

puternică, mai reală, mai... eu însămi. Pentru ce este şi lumea mea, Edward. Este locul unde aparţin.

El înţelege. Îi vede tăria. Trebuie să zâmbească.

Edward: Spui că… nu totul este datorită mie.

Bella: Îmi pare rău.

Ea îşi înfăşoară braţele în jurul lui, se uită în sus la el.

Bella: Am făcut un dezastru ca să îmi dau seama de asta. Acum vreau să o fac cum trebuie. Şi te voi lega de mine în toate modurile umane posibile.

Edward: Începând cu o nuntă.

Bella: De fapt, ceva mult mai dificil mai întâi. Probabil chiar periculos. (evită privirea lui îngrijorată) Este timpul să îi spun lui Charlie.

Edward: (cu o grimasă) Foarte periculos.

Bella: E un lucru bun că eşti blindat. (apoi) Am nevoie de inel.

Edward zâmbeşte, scoţând cutia neagră din buzunar. Scoate inelul. Îi ia mâna dreaptă în a lui…

Începem să mişcăm camera încet înainte şi înapoi pe cei doi -- imaginea provocată de lumina care se reflectă în flori le dă acestora o strălucire caldă, magică.

Este în faţa acestei imagini minunate, romantice, în care Edward îi aluncă Bellei inelul pe deget... unde va sta o eternitate...

Ieşire progresivă.

Documents

Scenariul Eclipse În Română