of 3 /3
Scala globala de deteriorare (Reisberg, Ferris, De Leon, 1985, p.18-37): Stadiul 1 (nici o slabire intelectuala) corespunde stadiului clinic de normalitate: nu exista plangeri subiective, examenul clinic nu evidentiaza deficit mnezic. Stadiul 2 (afectare intelectuala foarte usoara) marcheaza debutul alterarii mnezice: subiectul prezinta o neliniste justificata pentru ca uita unde a pus obiectele familiare si numele vechilor cunostinte. Examinarea nu gaseste semne obiective. Repercusiunea socioprofesionala este nula. Acest stadiu este bine corelat cu “uitarea benigna a senescentei”. Stadiul 3 (afectare intelectuala usoara) corespunde unui debut al deteriorarii. Sunt prezente doua semne din sapte: Pacientul s-a pierdut intr-un mediu non familiar. Randamentul la munca este diminuat. Are dificultati in a gasi un cuvant sau un nume propriu. Are dificultati in a retine numele unei persoane care ii este prezentata pentru prima data. A citit un text dintr-o carte si nu a retinut decat putine lucruri. A putut sa piarda sau sa rataceasca un obiect de valoare. Dificultatile de concentrare sunt evidente in timpul evaluarii clinice. Obiectivarea afectarii functiilor cognitive superioare nu poate fi pusa in evidenta decat cu ajutorul testelor neuropsihologice. Performantele socioprofesionale sunt alterate mai cu seama in situatii dificile. Pacientul prezinta o anxietate moderata, dar rationalizeaza dificultatile sale. Stadiul 4 (afectare intelectuala moderata) indica o deteriorare care poate fi dovedita. Deficitul intelectual este evident in timpul unui examen riguros: Pacientul este mai putin la curent cu actualitatea.

Scala Riesberg

Embed Size (px)

DESCRIPTION

bun

Citation preview

Page 1: Scala Riesberg

Scala globala de deteriorare (Reisberg, Ferris, De Leon, 1985, p.18-37):

Stadiul 1 (nici o slabire intelectuala) corespunde stadiului clinic de normalitate: nu exista plangeri subiective, examenul clinic nu evidentiaza deficit mnezic.

Stadiul 2 (afectare intelectuala foarte usoara) marcheaza debutul alterarii mnezice: subiectul prezinta o neliniste justificata pentru ca uita unde a pus obiectele familiare si numele vechilor cunostinte. Examinarea nu gaseste semne obiective. Repercusiunea socioprofesionala este nula. Acest stadiu este bine corelat cu “uitarea benigna a senescentei”.

Stadiul 3 (afectare intelectuala usoara) corespunde unui debut al deteriorarii. Sunt prezente doua semne din sapte:Pacientul s-a pierdut intr-un mediu non familiar.Randamentul la munca este diminuat.Are dificultati in a gasi un cuvant sau un nume propriu.Are dificultati in a retine numele unei persoane care ii este prezentata pentru prima data.A citit un text dintr-o carte si nu a retinut decat putine lucruri.A putut sa piarda sau sa rataceasca un obiect de valoare.Dificultatile de concentrare sunt evidente in timpul evaluarii clinice.Obiectivarea afectarii functiilor cognitive superioare nu poate fi pusa in evidenta decat cu ajutorul testelor neuropsihologice.Performantele socioprofesionale sunt alterate mai cu seama in situatii dificile. Pacientul prezinta o anxietate moderata, dar rationalizeaza dificultatile sale.

Stadiul 4 (afectare intelectuala moderata) indica o deteriorare care poate fi dovedita. Deficitul intelectual este evident in timpul unui examen riguros:Pacientul este mai putin la curent cu actualitatea.Nu-si mai aminteste decat anumite evenimente din viata sa.Concentrarea este alterata in timpul testelor de scadere in serie.Pacientul are dificultati in a calatori singur, in a-si administra bugetul…Totusi, nu sunt perturbate:Orientarea in timp.Recunoasterea persoanelor si evenimentelor familiare.Capacitatea de a merge in locuri cunoscute.

Page 2: Scala Riesberg

Pacientul este incapabil sa execute lucruri complexe. incepe sa-si restranga activitatile si evita situatiile de competitie. Negarea afectiunii devine norma.

Stadiul 5 (afectare intelectuala destul de grava) corespunde unei demente de debut. Subiectul nu poate sa traiasca fara ajutor. Este incapabil sa-si aminteasca aspecte importante din viata sa cum ar fi adresa, numarul de telefon, numele nepotilor. Este frecventa dezorientarea temporo-spatiala. Un subiect cu studii superioare are dificultati mari in a numara de la 40 inapoi din 4 in 4 sau de la 20 inapoi din 2 in 2. Pacientii isi pot aminti inca numele propriu, al partenerului de viata sau al copiilor. Nu au nevoie de ajutor pentru toaleta sau alimentatie, dar pot avea dificultati in a-si gasi hainele.

Stadiul 6 (afectare intelectuala grava) corespunde unei demente dovedite. Subiectul poate sa uite numele sotului (sotiei), de care este dependent pentru a supravietui. Nu are constiinta mediului inconjurator. Are dificultati in a numara de la 10 la 0, adesea de la 0 la 10. Este dependent de altii pentru activitatile de zi cu zi. Poate deveni incontinent. Are nevoie de ajutor pentru a se deplasa dar poate sa parcurga un traseu familial. isi cunoaste numele si poate sa-i distinga pe apropiati de persoanele straine. Poate sa prezinte modificari in structura de personalitate sau episoade psihiatrice: halucinatii (isi poate acuza partenerul ca este un impostor si poate sa vorbeasca de personaje imaginare sau propria imagine in oglinda), stereotipii psihomotorii, anxietate cu agitatie si agresivitate, apragmatism cu abulie.

Stadiul 7 (afectare intelectuala foarte grava) corespunde unei demente severe, cu pierderea capacitatii de comunicare, de deplasare si de control sfincterian. Subiectul este total dependent, tintuit la pat, incontinent si nu emite decat niste mormaituri.