SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MEDIULUI · 2017. 3. 15. · SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MEDIULUI "Educaţia este arta de a face omul etic."

SC APAVIL SA VÂLCEA

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MEDIULUI

"Educaţia este arta de a face omul etic." (Hegel)

1

1 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE




2

2 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

SUMAR

1.Etica in companie 2. Rolul Responsabilului de etica si conformitate 3. Comportamentul etic in cadrul companiilor

4.Etica economica - Obligaţiile morale ale angajaţilor

5. Dilemele etice în afaceri

1. ETICA ÎN COMPANIE

Scriem aceste rînduri din rugămintea cîtorva conducători, care s-au ciocnit cu problema de mai jos. Suntem convinși, că fiecare conducător va găsi aici lucruri folositoare. Dacă apar careva întrebări, scrieţi. Vom fi bucuros să vă răspund. Deci? Începem? Haideţi pentru început să clarificăm ce este aceasta ETICA.Ne referim la dicţionarul explicativ de limba română. Etică, f . [ din greacă . ēthos - obicei ]. 1.Ştiinţă filozofică despre moralitate, principii, normele și rolurile în societate . E. Hegel . Etica materialistă . 2 . Un set de reguli de comportament , moralitate a unui grup social sau profesional . Etica relațiilor umane . Etica medicală . Etica științifică .etc ...........

http://blog.contaradulescu.ro/casarea-mijloacelor-fixe-complet-amortizate-obligatia-predarii-ca-deseuri-sau-valorificarea-lor/http://masterprodaj.md/images/fotosite/Etica.jpghttp://masterprodaj.md/ro/sfaturi-in-vanzari/74-etica-in-companie




3

3 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

Vom analiza a doua definiţie a acestui cuvînt. În orice familie, în orice companie, în orice ţară sau lume, sau dacă am presupune, că în Univers există viaţă, atunci printre rîndurile indivizilor de orice formă de viaţă sunt norme de comportament. Aceste norme de comportament îşi au începutul din experienţele anterioare. Adică, atunci cînd se formează o oarecare organizaţie, ea se formează avînd la bază legile acelei ţări sau planete, pe teritoriul căruia îşi va desfăşura activitatea, sau la acele acţiuni de succes, care au adus mai multe organizaţii spre Succes şi Prosperitate. În grupele, sau organizaţiile existente deja, sunt un şir de acțiuni reușite şi pe baza lor există norme de comportament a colaboratorilor şi model de a trata fiecare acţiune în procesul de lucru, atît a colectivului, cît şi a fiecărui colaborator în parte. Permiteţi-mi să mai adaug ceva la definirea cuvintului „ETICA”, care este descrisă în dicţionar . Etica în companie este un set de reguli şi comportamente morale , care mişcă fiecare colaborator şi toată compania în întregime spre Prosperitate şi Bunăstare. Această înţelepciune în orice acţiune, îmbunătăţeşte starea fiecărui colaborator, a membrilor familiei, a companiei unde activează acest angajat şi a altor grupuri, membrul care este el. Dacă persoana are un caracter etic, atunci aceasta îmbunătăţeşte toate domeniile vieţii sale. Ar fi foarte bine, dacă în fiecare organizaţie toate normele de comportament ar fi descrise, despre ele trebuie să ştie fiecare angajat, iar fiecare nou angajat

trebuie să le studieze, începînd cu primii paşi în companie. În acele companii unde sunt menţinute aceste condiţii, există ordine. Nu este exclus faptul ca, introducand Etica în compania dvs. veți întalni dezaprecieri, ori poate cineva va rade de dvs. ori vă va vorbi de rău. Nu este exclus faptul, că unii colaboratori vor pleca. Lăsaţi-i. Lăsaţi-i să plece. Şi respectaţi condiţia principală: introduceţi treptat ceva nou în compania dvs., nu faceţi schimbări bruște, deoarece asta provoacă în rîndul angajaţilor dezacorduri, care ar duce la scăderea statisticii. Deoarece unii echivalează cuvîntul ETICĂ cu definiţia cuvîntului ETICHETĂ, vă propun să privim şi la definiţia cuvîntului ETICHETĂ în dicţionar. Iată ce este scris în DEX. Etichetă, f [în franceză . etiquette ] – Ordine stabilită de comportament, forme de conduită în vreo împrejurare, în anumite condiții . Etichetă diplomatică. Etichetă de curte. A respecta eticheta. Asta înseamnă că în fiecare restaurant există legi de comportament, respectate de toți, precum şi forme de tratare, care se respectă numai într-un anumit restaurant, sau într-o anumită ţară, familie, companie. Mai trebuie să luăm în consideraţie, că în diferite companii pot fi diferite reguli de comportament. Unii angajaţi consideră ca dacă




4

4 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

aceste norme de comportament nu sunt scrise şi nimeni nu le-a vorbit de ele, atunci ei se pot comporta asa cum este primit în alte companii sau aşa cum i-au educat părinţii. Recomand conducătorilor să scrie toate regulile de comportament de bonton, etichetă în cadrul companiei şi în lucrul cu clienţii. Primii paşi în introducerea unui nou angajat în companie, trebuie să fie informarea lui cu regulile de Etichetă şi de Etică ale companiei şi un acord în scris cu ele. Aceasta este înţelegerea ETICII şi asta nu este o regulă pentru toți. Fiecare persoană își are ETICA lui. Cea mai importanta regulă pentru conducători este că dacă în compania dvs. se întamplă ceva incorect şi compania nu creşte, atunci la sigur veți găsi probleme care sunt legate cu etica dvs. ca conducător. Poate că dvs. aţi permis cuiva să ocolească regulile companiei, sau poate nu aţi găsit timp să vă instruiți sau să-i instruiți pe angajaţii dvs. Poate că alte acţiuni sau inacţiuni au influențat asupra companiei dvs., dar pentru început încercaţi să găsiţi problema în sine. Fiecare om vrea să fie drept şi nu vrea să accepte că a făcut o greşeală. Fiți mai presus de probleme şi priviți la ele dintr-o parte, şi atunci, O, CE MIRACOL! veţi găsi soluţia corectă. Vreau doar să adaug că, OMUL ÎN ESENŢĂ SA ESTE BUN. Doar ignoranța sau nedorința să ştie, îl fac mai puţin etic. Veaceslav Bogdanov -Consultant în afaceri.

2.ROLUL RESPONSABILULUI DE ETICA SI CONFORMITATE

Conform directorului Smart Solutions &Support, o companie ar trebui sa considere CSR-ul ca fiind doar o parte a domeniului Etica si Conformitate.

Cristian Ducu coordoneaza si primul program de training din Romania pentru responsabili de etica si conformitate.

De aceea, l-am invitat sa explice rolul unui astfel de profesionist si calitatile pe care ar trebui sa le aiba. Se afirma adesea ca responsabilitatea sociala corporativa a aparut in Romania odata cu boom-ul investitiilor de mare anvergura (prin intrarea pe piata a companiilor multinationale, prin dezvoltarea catorva companii autohtone

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjljfG9sozQAhWEjSwKHVfyAu0QjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.newschannel.ro%2Fstiri%2Fde-ce-este-importanta-etica-in-afaceri%2F&psig=AFQjCNHh9E9fWywLSbQCyqgY4fxza57ORg&ust=1478255850000870




5

5 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

pana la un nivel de la care pot sustine mai usor si mai des campanii sociale).

Personal, as spune ca REC-ul a fost si efectul unui proces intarziat de maturizare al actorilor economici si sociali. Si asa cum acest proces de maturizare este de-abia la inceput, la fel si REC -ul cunoaste acum faza de “nou-nascut”. Tot mai multi manageri din Romania recunosc ca exista o presiune crescanda din partea clientilor, consumatorilor, autoritatilor ori a grupurilor informale inspre responsabilizarea firmelor fata de mediul inconjurator si fata de problemele cu care se confrunta societatea romaneasca.

O mare parte dintre acestia raspund acestor presiuni alegand calea sponsorizarilor si a voluntariatului social (fie ca e vorba de proprii angajati care se dedica unui proiect umanitar sau social, fie de politici ecologiste aplicate mediului intern al organizatiei –reciclarea hartiei, utilizarea de becuri speciale pentru un consum mai redus de energie etc.). Insa investitia lor, in majoritatea cazurilor, pune accent pe comunicarea contributiei pe care o au in rezolvarea unei situatii particulare (sensul restrictiv al responsabilitatii sociale) si nu pe ansamblul organizational.

Din acest motiv, si pe buna dreptate, piata ajunge sa acuze companiile de “ipocrizie”.

REC-ul este doar o piesa dintr-un puzzle numit Etica si conformitate

Aceasta acuza este, in principal, un efect al faptului ca cei implicati in REC vin cel mai adesea dinspre PR si

Comunicare inspre un domeniu destul de specializat, lipsiti fiind de pregatirea specifica. REC -ul nu este un "produs" care trebuie comercializat prin campanii publicitare, ci o piesa dintr-un puzzle mai mare numit "etica si conformitate". Acesta, la randul sau, reprezinta doar o directie in cadrul a ceea ce este guvernarea corporativa. Etica si conformitatea sunt doua aspecte ale activitatii unei organizatii, alaturi de cel economic, cel financiar etc., care se refera la modul cum alege o organizatie sa-si desfasoare activitatea. Etica priveste respectarea unor principii si valori morale, in timp ce conformitatea trimite la respectarea prevederilor legale si standardelor internationale si nationale. Din perspectiva acestei distinctii, in cazul eticii nu vom vorbi niciodata despre sanctiune, ci despre blam. Doar incalcarea unei legi presupune sanctiuni. Normele morale nu constrang decat daca sunt insusite ca atare de catre actorii sociali si economici implicati intr-o anumita situatie (stakeholders) si, practic, sunt facultative.

Normele juridice privesc toti actorii sociali si economici, indiferent daca sunt sau nu implicati intr-o anumita situatie particulara si au caracter obligatoriu.




6

6 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

Pentru ca organizatiile sau companiile au structuri complexe, modul in care sunt gestionate chestiunile de etica si conformitate nu pot fi lasate la bunul simt al unui manager sau simplu angajat. Este nevoie de un specialist care sa stie cum sa analizeze situatia de facto dintr-o organizatie, sa gandeasca strategii coerente si consistente de responsabilitate atat la nivelul organizatiei cat si in ceea ce priveste relatia acesteia cu stakeholderii, care sa propuna solutii de prevenire si/sau solutionare a conflictelor interne (dintre angajati, dintre angajati si manageri/patronat etc.), care sa schiteze liniile directoare ale unei culturi organizationale si sa-i determine pe manageri si angajati sa le urmeze, sa auditeze politicile interne si sa le ajusteze in functie de necesitati etc. Important de mentionat este ca un Responsabil de etica si conformitate nu construieste cultura organizationala, ci el doar genereaza directiile de dezvoltare ale acesteia, urmand ca managerii si angajatii sa contribuie la conturarea ei. Managerii sunt cei care trebuie sa fie lideri, iar Responsabilul de etica si conformitate sa fie un coach.

Responsabilul de etica si conformitate contribuie la pastrarea si imbunatatirea imaginii unei companii

Imaginea unei companii este extrem de importanta, indiferent de domeniul in care activeaza. Daca un incident din interiorul acesteia reuseste sa zdruncine imaginea pe care consumatorii si-au facut-o despre ea, atunci undeva lucrurile merg prost. Nici campaniile de publicitate, nici calitatea produselor sau a serviciilor nu vor fi suficiente pentru a recastiga acea incredere.

Cine ar vrea sa cumpere produse de la o firma care nu tine cont de securitatea propriilor angajati la locul de munca? Iar consumatorii romani – timid, ar spune unii – devin din ce in ce mai preocupati de astfel de situatii pentru ca rationamentul pe care il fac este urmatorul: daca o firma nu da doi bani pe securitatea propriilor angajati, atunci nu da nici pe calitatea produsului. Munca unui Responsabil de etica si conformitate va consta tocmai in protejarea imaginii unei companii si in castigarea increderii propriilor angajati si a celorlalti stakeholderi in obiectivele si strategia acesteia, in modul cum isi desfasoara activitatea si in valorile pe care vrea sa le transmita. El, prin faptul ca are o privire de ansamblu asupra activitatilor companiei, va putea sa identifice din timp acele riscuri care pun in pericol organizatia si, prin masurile pe care le propune, sa contribuie la pastrarea imaginii companiei. Totodata, el va muta accentul de pe „comunicarea campaniilor de REC ” inspre transmiterea unui model, modelul companiei respective. Nu poti vinde mai multa benzina, de exemplu, daca faci o reclama in care spui ca tu, compania X, ai respectat legea si ai platit la timp taxele pe care erai oricum obligat sa le platesti. La fel, nu poti sa vii in fata consumatorilor si sa spui ca produsul tau – de exemplu, detergent pentru masinile de spalat – este mai prietenos cu mediul de vreme ce prin natura lui acel produs nu este deloc prietenos cu mediul.




7

7 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

Sau, ca sa mai ofer un exemplu: o firma de bauturi racoritoare da un comunicat de presa spunand ca vreo 20 de angajati (din partea de management, fie vorba intre noi) au participat la o actiune de strangere de PET-uri din padurile de langa Bucuresti. Pe de alta parte, angajatii de pe masinile de distributie nu respecta deloc regulile de circulatie incurcand pietonii si masinile si lasa mizerie acolo unde distribuie marfa. In plus, eticheta produsului contine doar o minuscula imagine care sugereaza ca, dupa consumarea bauturii, sticla de plastic ar trebui colectata separat de gunoiul menajer (chiar daca in Romania colectarea selectiva a resturilor menajere este un lucru nou). Modelul unei companii poate fi si simplul fapt ca toate becurile din interiorul cladirii de birouri au fost inlocuite cu becuri economice, iar instalatia de iluminat ca atare a fost dotata cu senzori astfel incat becurile sa nu stea aprinse si atunci cand pe hol, de exemplu, nu se afla nimeni. Sau ca toti angajatii, de la CEO pana la cel mai de jos angajat stiu sa foloseasca cosurile de gunoi de pe strada, sa nu treaca pe rosu fiindca au intarziat la munca, sa nu foloseasca o masina de serviciu doar pentru o persoana s.a.m.d. Un astfel de model are un impact mai mare decat o “campanie de REC”, un impact cuantificabil daca stii sa-l transmiti mai departe.

Iar un Responsabil de etica si conformitate, trecand transversal prin toate structurile companiei, lucrand aproape atat cu departamentele de PR si Resurse Umane, cat si cu managementul, va avea o contributie decisiva la schimbarea perceptiei stakeholder-ilor cu privire la companie.

Ce conteaza pentru a fi un bun Responsabil de etica si conformitate?

Nu oricine poate fi Responsabil de etica si conformitate. Nu exista un program de invatamant clasic care sa scoata un astfel de specialist, ci el se formeaza pe parcursul timpului prin programe de training specializate si prin experienta proprie. Un prim lucru care conteaza foarte mult este caracterul respectivei persoane.

Nu poti pune intr-o astfel de pozitie pe cineva care a avut probleme cu legea sau pe cineva caruia nu-i pasa de nici o norma morala. Dar nu e suficient. E nevoie si de “antrenarea” persoanei respective inspre o conduita morala de exceptie. Apoi este important ce pregatire are acea persoana. Este natural ca intr-o astfel de pozitie intr-o banca sa selectezi mai degraba un absolvent de Drept decat unul de Geografie, sau intr-o companie de produse de curatat un absolvent de Chimie Industriala decat unul de Filosofie. Un absolvent de Drept stie mult mai bine ce inseamna activitatile anti-frauda in timp ce unul de Geografie va fi doar informat cu privire la acestea. La fel si in cazul unuia care a trecut prin patru ani de Chimie Industriala si intelege ce efecte poate avea o substanta. Pe de alta parte, in cazul unor companii foarte mari, este mai bine sa se apeleze la serviciile




8

8 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

mai multor Responsabili de etica si conformitate care sa formeze un departament specializat. Iar in cazul acestora, cel mai bine e sa aiba pregatiri cat mai diverse, dar nu lipsite de legatura cu activitatile companiei. Nu in ultimul rand, joaca un rol foarte important experienta sa in compania respectiva, colaborarea cu oamenii din acea comunitate. Daca acesta a avut o relatie dificila cu ceilalti colegi, atunci nici actiunile sale viitoare nu vor fi evitate de probleme. Iar ca o ultima precizare, este recomandabil ca cel ales pentru a indeplini o astfel de functie sa nu provina nici din departamentul de PR, nici din cel de Resurse Umane.

Ambii vor tinde sa aiba o perspectiva ingusta asupra noii lor functii si sa se axeze pe comunicare, respectiv, resurse umane si nu pe ansamblu.

3. COMPORTAMENTUL ETIC IN CADRUL COMPANIILOR

Atat de des ni se intampla sa auzim despre comportamente stridente si lipsite de etica din partea companiilor si a leaderilor care par ca ar avea scopul de a insela, fura, minti clientul. Este demoraizator sa afli ca atat de multe organizatii nu pot fi de incredere. Cu toate astea, exista multe metode prin care companiile isi pot crea o cultura care sa sustina si sa cultiveze o comportamentul etic. Pana la urma, comportamentul etic reprezinta o afacere profitabila. Ne putem raporta doar la cateva strategii importante si usor de pus in practica care ne vor ajuta sa cream o cultura etica care poate fi aplicata si practicata in orice companie. Cum ar fi urmatoarele: Definirea unui comportament acceptabil Orice companie are atat norme scrise, cat si reguli nespuse privind comportamentul din cadrul institutiei. Acestea includ totul de la tinuta, la atitudini, relatiile colegiale, cu clientii sau cu publicul. Oricine care a lucrat in mai mult de 2 companii, poate chiar din acelasi sector, cum ar fi corporatiile, poate descrie diferentele culturale ale acestora care cateodata difera radical. Multe dintre normele culturale si asteptarile companiilor nu sunt exprimate in scris, dar




9

9 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

acestea pot fi cu usurinta observate odata ca ai avut ocazia sa apartii mediul acestora pentru o perioada. Unele companii pun mai mult accent pe valorile etice si procesul decizional decat altele. Exprimarea clara a asteptarilor comportamentale in cadrul companiei, din partea tuturor membrilor este un prim pas in cladirea unei culturi etice. Exemplul comportamentului dorit (in special din partea leaderilor companiei) Cercetarile unui psiholog cunoscut, Al Bandura, au demonstrat, printre altele, ca oamenii reproduc comportamentele celor din jurul lor (mai ales a acelora pe care ii privesc cu admiratie si respect), iar leaderii companiilor reprezinta un model pentru subordonati. In consecinta, orice leader trebuie sa fie constient de pozitia sa si de faptul ca reprezinta un model pentru colegii lor in ceea ce priveste comportamentul etic si atitudinea. Bandura defineste stadii specifice ale studiului caracterului care includ: atentia, retentia, reproducerea si motivatia. In consecinta, ca acest caracter sa apara, individul trebuie sa isi observe modelul, sa retina comportamentul acestuia, sa il reproduca si sa fie motivat pentru a o face din nou. Deci leaderii trebuie sa se comporte asemenea ideologiei pe care o predica si sa se asigure ca reprezinta un model al comportamentului dorit in cadrul companiei.

Daca se doresc standarde inalte in ceea ce priveste comportamentul etic, atunci cele mai inalte functii trebuie sa puna in practica atitudinile fara greseala. Actiunile lor vor fi mai convingatoare decat vorbele si vor ajuta la crearea unui mediu etic in cadrul companiei lor. Arata-ti aprecierea fata de comportamentul pe care il consideri potrivit si nu il tolera pe cel incorect Acesta este un adevar cunoscut de generatii. Daca vrei ca un comportament sa se mentina, atunci trebuie sa il sustii. Daca vrei ca acesta se dispara, nu trebuie sa il tolerezi. Desi este o notiune simpla, este de regula, greu de pus in practica la nivel de companie. Institutiile trebuie sa stabileasca comportamentul pe care vor sa il sustina si pe acela pe care nu il va tolera. Lipsa comportamentului etic nu trebuie tolerata daca se doreste inlaturarea acesteia. Oferirea oportunitatilor de recunoastere, premierilor sunt comportamente etice dezirabile care vor promova cultura pe care compania vrea sa o implementeze. Cu siguranta, trebuie luate in considerare si consecintele, voite sau neintentionate a acestor recompense. Acorda atentie dezvoltarii aptitudinilor si rezolvarii problemelor




10

10 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

Companiile pot beneficia de pe urma indreptarii atentiei catre dezvoltarea aptitudinilor etice ale membrilor si a tehnicilor de rezolvare a problemelor. Decat sa prezinti, la nivel de ideologie, comportamentul care trebuie adoptat, institutiile pot ajuta procesul dezvoltand strategii care sa sustina implementarea eticii in procesul de luare a deciziilor sau a rezolvarii problemelor din cadrul institutiei. Ateliere, materiale de referinta, consultatii din partea unor mentori sunt doar cateva metode prin care institutiile pot invata personalul sa foloseasca cele mai bune mijloace pe care le au la indemana pentru a-si imbunatati etica in ceea ce priveste luarea deciziilor. Furnizeaza oamenilor mijloacele necesare pentru a actiona etic Pentru a implementa noua cultura, trebuie sa te asiguri ca membrii au mijloacele necesare schimbarii. Acestea includ trainingul, consultatiile, modelarea si supervizarea. De asemenea, membrii au nevoie de educatie in ceea ce priveste rezolvarea problemelor. Chiar si existenta unui mediator sau a unei persoane de referinta se poate dovedi valoroasa. Acestia reprezinta sursa consultatiilor etice. Promoveaza feedback-ul constructiv Un principiu de baza important preluat din psihologia introductiva este notiunea de feedback constructiv imediat. Daca companiile nu isi manifesta comportamentul corectiv, introducerea noii culturi poate fi problematica. Corectarea comportamentului indezirabil este un element critic al crearii si sustinerii comportamentului etic si al consideratiei.

Aceasta corectie trebuie sa existe in spirit colaborativ si educational. Acestea ii vor permite subiectului sa fie deschis la critica. Feedback-ul este important si pentru maximizarea intelegerii problemelor comportamentale. Concluzie Aceste 6 principii pot fi foarte utile in cadrul multor tipuri de organizatii si isi propun crearea unei culturi etice. Acestea reprezinta sugestii concrete, usor de retinut care au ca scop maximizarea comportamentelor etice in cadrul diferitelor climate ale institutiilor. Intelegerea si practicarea acestor principii le permite membrilor sa acorde atentie modului in care pot implementa caracterul etic in mediul profesional.

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiW4an_uozQAhUBvSwKHWh6CqoQjRwIBw&url=https%3A%2F%2Fplus.google.com%2F109974951385419259820&bvm=bv.137132246,d.bGg&psig=AFQjCNH82TBVE-InzkT83bPLgtM5eKJZkw&ust=1478258103176269




11

11 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

4.Etica economica - Obligaţiile morale ale angajaţilor

Faţă de angajat se impun anumite cerinţe din perspectiva moralei. Se poate afirma că „moralitatea inerentă funcţiei angajatului impune o colaborare constructivă cu managementul firmei, cooperare ce nu trebuie neglijată sau descurajată de către angajatori.” W. Edward Deming propune ca „angajaţii să îşi asume următoarele responsabilităţi:

Să îşi însuşească şi să pună în aplicare misiunea, obiectivele şi procedurile de operare ale companiei;

Să aibă în vedere nu doar beneficiile pe termen scurt câştigate în urma muncii depuse, ci să fie preocupaţi şi de bunăstarea pe termen lung a companiei;

Să fie cu adevărat preocupaţi de îmbunătăţirea constantă a calităţii produselor şi serviciilor oferite de companie;

Să ştie exact ce presupune munca lor şi să se străduiască să se perfecţioneze;

Să nu abuzeze de autoritatea dată de vechimea în muncă şi să nu înlocuiască regulile de muncă deja stabilite cu propriile lor reguli;

Să evite orice comportament conflictual sau de competitivitate neproductivă între departamente, în interiorul acestora sau în relaţiile cu managerii; în tot ceea ce fac la locul de muncă să dea dovadă de spirit de echipă şi să aibă în vedere binele comun al tuturor celor ce lucrează în companie.”

Într-o societate capitalistă democratică este bine şi este necesar ca angajaţii să lupte prin toate mijloacele legale pentru dobândirea şi respectarea drepturilor care li se cuvin. Democraţia şi statul de drept presupun însă un „contract social” care consacră anumite drepturi numai în compensaţie faţă de asumarea şi respectarea anumitor obligaţii. Ca şi drepturile, îndatoririle angajaţilor faţă de angajatori sunt înscrise în contractele de muncă, potrivit legislaţiei în vigoare, precum şi în regulamentele de ordine interioară ale diferitelor companii – respectarea sau nesocotirea lor dând naştere unor litigii de natură juridică. Dincolo de cadrul legal se deschide însă, ca de obicei, o zonă „gri”, în care se conturează anumite îndatoriri morale ale angajaţilor faţă de firmele pentru care lucrează. Şi tot ca de obicei, aceste îndatoriri

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjshvHFu4zQAhWCFSwKHW8uA3cQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.intedya.com%2Finternacional%2F1076%2Fnoticia-la-etica-como-activo-de-las-empresas.html&bvm=bv.137132246,d.bGg&psig=AFQjCNH82TBVE-InzkT83bPLgtM5eKJZkw&ust=1478258103176269




12

12 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

sunt într-o măsură sau alta controversabile. Cele mai importante obligaţii morale ale angajaţilor sunt loialitatea faţă de firmă şi whistle-blowing. Loialitatea şi moralitatea. Din partea angajaţilor permanenţi se poate aştepta în mod rezonabil un oarecare grad de fidelitate şi de loialitate faţă de compania la care lucrează, mai ales dacă aceasta le oferă o siguranţă a locului de muncă, sentimentul de apartenenţă la o comunitate, sprijin şi înţelegere în momentele dificile etc. Apar, însă, mai multe probleme. Cât de departe ar trebui să meargă această loialitate faţă de firmă? Este rezonabilă pretenţia unor companii de a se bucura de o fidelitate totală din partea angajaţilor sau există anumite limite, dincolo de care această pretenţie de loialitate se dovedeşte nerezonabilă? Ce se întâmplă, în particular, atunci când comportamentul cerut la locul de muncă vine în contradicţie cu normele morale larg acceptate în societate sau cu standardele etice ale individului? De exemplu, aşa ceva se poate întâmpla atunci când i se cere unui angajat să violeze intimitatea altuia, spionând şi raportând mişcările acestuia sau atunci când i se cere unui angajat să mintă ori să ascundă adevărul ori de câte ori sunt în joc succesul şi reputaţia firmei. Whistle-blowing. Literal, termenul englezesc whistle-blowing înseamnă „a sufla în fluier”, aşa cum face un arbitru pentru a semnala comiterea unei infracţiuni. Dată fiind dificultatea unei traduceri la fel de sugestive, în majoritatea lucrărilor de etică în afaceri scrise în alte limbi decât cea engleză a fost adoptată expresia originală. În sens strict, în contextul eticii afacerilor se

înţelege prin whistle-blowing gestul unui angajat de a da publicităţii comiterea unor infracţiuni de către compania la care lucrează, infracţiuni pe care managerii companiei ar dori să le ţină cât mai departe de opinia publică. Întrebările care se pun în legătură cu acest gen de „indiscreţie” sunt dacă whistle-blowing este moralmente permisibil sau este o abatere inacceptabilă de la norma loialităţii şi de la obligaţia de confidenţialitate? Cel mai frecvent mod de abordare pune în balanţă pericolele probabile la care este expus publicul în cazul în care se păstrează tăcerea, şi eventualele pierderi ale companiei, dacă se spune adevărul. Dacă riscurile pentru public sunt minime, iar pierderile companiei foarte mari, susţin unii, obligaţia de confidenţialitate a angajatului ar trebui să prevaleze faţă de orice alte consideraţii. Dacă riscul pentru public este însă ridicat, whistle-blowing poate fi un mod de acţiune permis sau, în unele cazuri foarte grave, chiar necesar. Acest mod de abordare prezintă însă două slăbiciuni. În primul rând, exclude daunele produse de acele acte prin care se stabileşte necinstea ca practică legitimă. Efectele imediate ale unei minciuni pot fi benefice, dar ele pot fi anulate pe termen lung de efectele unei acumulări de minciuni – ceea ce este rău din perspectiva utilitarismului. Şi chiar dacă efectele însumate rămân benefice – ceea ce oferă o justificare acceptabilă pentru act utilitarianism, minciuna este, în sine, condamnabilă din punct de vedere aristotelic sau kantian. În al doilea




13

13 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

rând, lasă nerezolvată chestiunea imposibilităţii de a calcula precis raportul obiectiv dintre costuri şi beneficii, mai ales în condiţiile în care managerii şi angajaţii pot evalua diferit gravitatea neregulilor comise. În practică, afacerile pun mare accent atât pe veniturile acţionarilor, cât şi pe loialitatea angajaţilor, iar modul lor de acţiune se pliază conform acestor două priorităţi. Chiar şi atunci când au o clară dimensiune morală, deciziile sunt luate pe considerente mai degrabă comerciale decât morale, iar „fluieraşii” sunt fie concediaţi, fie încurajaţi să plece în altă parte. Confruntat cu o neregulă oarecare, orice angajat este dator să reacţioneze în mod responsabil, ferindu-se să dăuneze firmei pe baza unor zvonuri neîntemeiate şi acordând angajatorului posibilitatea de a remedia eventualele nereguli. Cu condiţia de a nu se pripi şi de a se adresa mai întâi superiorilor săi din cadrul companiei, unui angajat nu i se poate pretinde cu argumente solide să se comporte altcumva decât ar trebui să acţioneze o persoană morală din afara companiei. Corectitudinea relaţiilor dintre angajaţi. Orice corporaţie are o structură ce nu poate fi redusă la numai doi poli: angajatori şi angajaţi. De la CEO şi membrii staff-ului managerial şi până la ultimul angajat, orice organizaţie comercială se bazează pe cooperarea mai multor funcţii specializate, a cărei coordonare solicită o ierarhie şi un lanţ decizional. Cu alte cuvinte, angajaţii sunt cuprinşi într-o reţea complexă de relaţii pe verticală şi pe orizontală.

Prin urmare, trebuie să existe o diviziune a muncii şi o ierarhie a autorităţii decizionale. Diferitele categorii de personal şi chiar indivizi din aceeaşi categorie au contribuţii inegale la succesul sau la eşecul firmei. Din acest motiv, un sistem de retribuţii inegale este întru totul just şi corect, atâta timp cât diferenţele de retribuţie sunt legate numai de contribuţia fiecărui angajat la activitatea companiei. O afacere funcţională solicită o cât mai bună cooperare între toate compartimentele sale. Din acest motiv, cultura corporatistă pune un mare accent pe aşa-numitul team spirit – „spiritul de echipă”, cultivând loialitatea fiecărui angajat faţă de colegi, fie aceştia superiori, egali sau subordonaţi. Dar membrii unei companii trebuie, pe de altă parte, să intre şi în relaţii de concurenţă unii cu ceilalţi, în primul rând ca să îşi păstreze slujbele şi, în al doilea rând, ca să urce pe scara ierarhică a firmei. Competiţia dintre angajaţi nu ridică probleme etice speciale. Este rău, necinstit şi incorect să minţi, să trişezi, să manipulezi, să furi, să violezi intimitatea cuiva etc. în orice situaţie, inclusiv la locul de muncă.




14

14 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

Nici un context de afaceri nu poate justifica moral un comportament blamabil în lumea din afara unei companii. Dacă, în general este rău să minţi ori să ascunzi adevărul, atunci nimeni nu se poate pretinde moralmente îndreptăţit să trişeze pentru a-şi păstra slujba ori ca să obţină o promovare. Problemele specifice de etică în afaceri sunt legate de temeiurile pe baza cărora managerii stabilesc şi aplică regulile de diferenţiere a angajaţilor, în virtutea cărora aceştia primesc un tratament inegal.

4. DILEMELE ETICE ÎN AFACERI

Dilemele etice pot fi definite ca situaţii neclare, probleme care îi pun în încurcătură pe cei care iau decizii, în dorinţa de a echilibra performanţele economice şi cele sociale.

Cele mai multe dileme etice în afaceri apar în următoarele domenii:

marketing: reclama, publicitatea, ambalajul produsului;

aprovizionare: favoruri din partea furnizorilor;

producţie: calitatea materiilor prime şi a produselor finite, costurile;

resursele umane: angajare, salarizare, motivare, evaluare, promovare.

Cea mai dificilă situaţie pentru manageri o reprezintă existenţa dilemelor etice. O dilemă etică se naşte când toate alternativele posibile din cercetările efectuate au o consecinţă negativă în plan social. Bunul sau răul nu poate fi precizat şi clar identificat. În primul rând dilemele etice sunt generate de raportul dintre performanţele sociale şi cele economice, realizarea echilibrului fiind deosebit de dificil, mai ales în condiţiile inexistenţei unei informaţii complete care să poată crea o imagine globală asupra dimensiunilor economice a angajamentelor sociale precum şi a consecinţelor sociale generate de un comportament pur economic. Este şi cazul revendicărilor pe care le pretind unele minorităţi “grupuri de presiune dedicate unei singure cauze care o consideră de o moralitate incontestabilă; nu urmăresc să obţină sprijinul majorităţii şi nici măcar să o

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiN7ZikuozQAhUIdCwKHaznA_sQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.definicionabc.com%2Fgeneral%2Fetica.php&psig=AFQjCNGy6Cbf2UejinqNoWadH1FfgNcf6Q&ust=1478257850343350




15

15 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

atragă, căci astfel s-ar putea să fie nevoie să recurgă la compromisuri”. Nu este uşor să fie găsite soluţiile pentru dilemele etice. Managerii trebuie să investigheze cu multă atenţie toate aspectele problemei şi să adopte o decizie care să fie judecată după consecinţele sociale şi mai puţin după rezultate economice de moment. “ Practicarea unui management modern, pe coordonate morale, a dovedit că rezolvarea dilemelor manageriale este în corelaţie cu valorile personalităţilor individuale angajate în actul decizional managerial”. Dilemele etice apar în lumea afacerilor atunci când există o neconcordanţă între principiile etice şi situaţia practică, între ceea ce se doreşte şi ceea ce este de fapt, între sistemele proprii de valori şi modul de satisfacere practică a nevoilor. Se remarcă de fapt, una din problemele practice extrem de dificil de rezolvat, deoarece viaţa demonstrează cu prisosinţă că ceea ce este etic pentru unul poate părea lipsit de etică pentru altul. Din punctul de vedere al managerului, atenuarea acestor stări (practic, nu se poate vorbi de dispariţia conflictelor de interese intra sau extra organizaţionale) va avea succes numai prin conştientizarea, cunoaşterea şi instrumentarea principiilor etice, a standardelor etice şi a sistemelor de valori proprii domeniului economic şi, în detaliu, a organizaţiei pe care o conduce.

Etica în afaceri reprezintă aplicarea standardelor morale la situaţiile concrete din afaceri. Oamenii de afaceri se confruntă zilnic cu probleme de natură etică, ce decurg dintr-o varietate de surse. Unele sunt mai rare, altele apar cu regularitate. “Paradoxul etic” poate fi pus sub semnul unei grave interogaţii pentru omul de afaceri: să-şi asume responsabilitatea şi riscurile inerente acţiunii sale economice sau să rămână la judecata morală, abstractă, lipsită de angajare responsabilă? Această dilemă -responsabilitate/moralitate- impune mutarea accentului discursului asupra codului de conduită a omului de afaceri de la “moralism” la etica responsabilităţii. Daft, R., Management, The Dryden Press, New York, 1988.

https://resurseumane1001.files.wordpress.com/2012/05/00_blog_ethics1.jpg




16

16 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

Cum sa invatam dupa modele adevarate. Povesti.. cu tilc ( Dileme.. etice ) A CE AI FACE TU? Esti singura in masina si conduci intr-o noapte furtunoasa; cand treci pe langa o statie de autobuz, vezi 3 persoane asteptand autobuzul: 1. o batranica bolnava care pare pe moarte 2. un vechi prieten care ti-a salvat viata 3. iubitul ideal pe care asteptai de o viata sa il intalnesti. Pe care l-ai lua in masina, daca ar exista posibilitatea ca langa sofer sa stea un singur pasager? Gandeste-te bine inainte sa continui... Aceasta este o problema etica/morala care a fost folosita ca parte a unui interviu pentru o slujba. Poti sa iei batrana, intrucat ea e pe moarte; sau poti sa il alegi pe vechiul tau prieten care ti-a salvat viata, si

astfel sa te revansezi. Si totusi, sansa de a gasi partenerul ideal s-ar putea sa nu ti se mai ofere. Raspunsul candidatului care a obtinut slujba a fost: "I-as da cheile de la masina prietenului meu sa o duca pe batrana la spital si as astepta autobuzul alaturi de partenerul ideal" Uneori, avem mult de castigat daca renuntam la limitarea unei gandiri incapatanate. Nu uita niciodata sa ai o viziune de ansamblu. B. DOUA INTREBARI DE ETICA 1. Prima intrebare: Sa presupunem ca stii o femeie insarcinata care deja are 8 copii. Trei dintre ei sunt surzi, doi sunt orbi si unul este dezechilibret mintal. Femeia are sifilis. Ai sfatui-o sa faca un avort? 2. A doua intrebare : Este momentul alegerii presedintelui lumii si votul tau va determina cine este alesul. Iata-i pe cei trei candidati: Candidatul A are legaturi cu politicieni corupti si crede in astrologie. A avut doua amante. Fumeaza ca o locomotiva si bea 8 pana la 10 pahare pe zi. Candidatul B a fost concediat de doua ori, doarme pana dupa pranz, in facultate se droga

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=12&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjpueCl-ejPAhWCOhQKHVygB344ChAWCCAwAQ&url=http%3A%2F%2Fcumsainvatamsisaaplicam.blogspot.com%2F2007%2F02%2Fpoveste-cu-tilc-dilema-etica.html&usg=AFQjCNHLtJ6kosoB9Jd1ajwBcGLb2di6uA&sig2=kcECqLr_vnWzO6BdSfGZzg




17

17 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

si bea un sfert de litru de whisky in fiecare noapte. Candidatul C este un medaliat si un erou de razboi. Este un vegetarian convins, consuma doar bere si asta ocazional si nu a avut nici o data legaturi extraconjugale. Dintre acesti trei candidati, pe care l-ai alege (sincer)? Alege, nu trisa si citeste raspunsul de mai jos. Candidatul A este Franklin D. Roosevelt ... Candidatul B este Winston Churchill. Candidatul C este Adolf Hitler. . Trebuie sa fii intotdeauna atent cu cei care traiesc prea ..sanatos !!! Apropo, daca la intrebarea despre avort ai raspuns afirmativ, tocmai l-ai omorat pe Beethoven! C. CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE Un bãstinas american si prietenul lui treceau, in centrul orasului New York , pe lângã Times Square in Manhattan . Era in timpul prânzului si strãzile erau pline de oameni. Masinile claxonau, frânele taxiurilor scârtâiau pe la colturi, sirenele zornãiau, sunetele orasului erau asurzitoare. Deodatã, bãstinasul spune, "Aud un greiere!" Prietenul sau spune: "Ce? Esti nebun? Cum poti sa auzi un greiere in gãlãgia asta!" "Nu, sunt sigur!" a spus el, "Am auzit un greiere!".

"E o nebunie," i-a rãspuns prietenul. Insa el ascultã cu atentie un moment si apoi se îndreptã, traversând strada, spre un ghiveci de ciment, in care cresteau niste plante. S-a uitat la ele si pe sub crengile lor a descoperit un mic greiere. Amicul sãu a fost pur si simplu uimit. "E incredibil! Cred ca ai urechi supraomenesti!" "Nu", a spus bãstinasul. "Urechile mele nu sunt cu nimic diferite de ale tale. Depinde ce vrei sa asculti." "Dar nu se poate!" a spus prietenul. "N-as putea auzi un greier, in asa o gãlãgie." "Da, într-adevãr," a venit replica. "Depinde ce este cu adevãrat important pentru tine. Hai sã-ti arãt!" A bãgat mana in buzunar si a scos câteva monede, pe care, in mod discret, le-a scãpat pe trotuar. Atunci, in ciuda zgomotului soselei aglomerate, care le surzea urechile, au putut observa pe o raza de 20 de metri distantã, fiecare cap întorcându-se sã vadã dacã banii cãzuti nu erau ai lor. "Ai înteles ce vreau sã spun?" a întrebat bãstinasul american. "Totul depinde de ce este important pentru tine." D. FACETI CEVA DIFERIT O femeie bãtrâna din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele douã capete ale unui bãt si le cãra pe dupã gât. Un vas era crãpat, pe când celalalt era perfect si tot timpul




18

18 BU

LE

TIN

UL

CA

LIT

AT

II NR

.25 trim.4-2016

Red

actat de S

ef BM

/CM

C , ch

im.ec.Iu

liana C

hitu

aducea întreaga cantitate de apa. La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasã, vasul crãpat ajungea doar pe jumãtate. Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumãtate de apã. Bineînteles, vasul bun era mândru de realizãrile sale. Dar bietului vas crãpat îi era atât de rusine cu imperfectiunea sa, se simtea atât de rãu ca nu putea face decât jumãtate din munca pentru care fusese menit! Dupã 2 ani de asa zisã nereusitã, dupã cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângã izvor: "Mã simt atât de rusinat, pentru ca aceastã crãpãturã face ca apa sa se scurgã pe tot drumul pânã acasã!" Bãtrâna a zâmbit, "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, insã pe cealaltã nu?" "Asta pentru ca am stiut defectul tãu si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii si, in fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Dacã nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care împrospãteazã casa." Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însa crãpãturile si defectele ne fac viata împreunã atât de interesantã si ne rãsplãtesc atât de mult! Trebuie sa luam fiecare persoanã asa cum este si sã cãutãm ce este bun in ea. DECI, pentru prietenii mei: va urez sa aveti o zi bunã si nu uitati sa mirositi florile de pe partea voastrã a drumului!

Morala: Crãpãtura vasului nu înseamnã sfârsitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit!
https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiugrz5uYzQAhUHCSwKHepHDEMQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fmyasco.net%2Ftag%2Fetica%2F&psig=AFQjCNGy6Cbf2UejinqNoWadH1FfgNcf6Q&ust=1478257850343350https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiugrz5uYzQAhUHCSwKHepHDEMQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fmyasco.net%2Ftag%2Fetica%2F&psig=AFQjCNGy6Cbf2UejinqNoWadH1FfgNcf6Q&ust=1478257850343350https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi2iKuWvIzQAhVCiiwKHVmCAG8QjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwatchdog.org%2F63901%2Fmo-increased-ethics-commission-powers-could-be-moot-without-more-funding%2F&bvm=bv.137132246,d.bGg&psig=AFQjCNH82TBVE-InzkT83bPLgtM5eKJZkw&ust=1478258103176269

Documents

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MEDIULUI · 2017. 3. 15. · SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MEDIULUI "Educaţia este arta de a face omul etic."