?#*bi.

Stvrtie 3?$togoi

t a-rHrthr a

MICUL PATERIC

PARTMTE!EtAVATlt EAITOVOI

, ATH r)hr A

Reda.bor EleM Ma!i!€6d

Cop€rta: lmmdah Sa$tie 8altorci

O lebmorEh Salatie Batto@iO Editura Cathisnr, P6Eu Prezdta edilie, Bucuietti, 2ftl8

D..@d CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t ir,fi.lr ?.tdt / povdit ti ltu.hr Fnh @Pll d. i.lmoi.nthlie B.lorci. - Buclr.tn: Carhb6. 20(E

L s.hne 8.!orci, i@nonrh (.drPti tl )

CUViNT iNAINTE

e la bun inceput, tr€buie sI spunem ce esre unPareric. Cuvinhrl pat nc provine de ta g€ces-cur prrer, adict p&inte. Prin urmare Parericul

este o carte carc $pdnde cuvinte .le Sfintilor perinliadunate pentru folosul oedincioqilo!.

Biserica Ortodoxe a mogtenit mai multe Datedce. Celmai cunoscrrt este Pokncnl Ertpkar. El cu;rinde mtu-turii deEprp s6nFi care au Uiiin reacurite I rV-lea - atVl-lea, in sFcid in Pustia Egptului, dupd cum il a.rat

Cu tjmpulau fost alc:tuite ii alte Paterice' astfel incit

ele au aiuns destul de mLrlte. Mai toate minJstirile mari

din lumea intreatd au Patericele lor'Patericul de faF, numit de noi ,,mi(, nu este o Prc_

s.urtare a vreunuia dinte Patericele mad ci o culetereJe terte din m* multe izvoarc,Qm ar h: LtL"ai@nul Pd'

tn;it feiot"an, Urro"aAul, Ptoloagete Vctile sfrnliln Pe

[nc: a&L+ am pretuat isvmsitl ds Vt4ile Sfnlilu lta'

I'rsr"i cuprin:€ in Dialogudle sfintul ui Grigorie cel MareMi.ui Paterir este dmumit astfel alit d in ca uza d imen_

siunilor sal€, cit $ Perltru faPtul c, s€ adreseazi c€lor

-i"i. e* .aot t je i"t".tim Povestii care s: hezeast!

inieresul copiilor. Ele au fost rePovestite, Pentfl a fi cit

nai clare 9i mai usorde urmarit'- E" t*ti

"."tt i

"u tt"U"ie sJ uititn ct Micl Pakrtr

nu este o culeser de Po\€$i Toate intimPlirile PovestjteAe slnt ua""i'"t" Sri"F, li oarnenii amintiti in orte sint

reJ oin cauza modatlet nu toate numele-Efintilor au

tJtransmise ptnl la noi. inse aeasta nu tsebuie se fie o

oi"ai.f l*mr'" i,"t " ln t glture cu ei Prin rugiciune'

'-N" "'.

i"aoirn ce Snn$t, c e au fost atit de buni in

timDul vietii nu vor lntlrrh 3l vine in aiutorul tuturor

ceidr *re *'or ati cu dtago.tr vt4ile lor 9i vor ln'erca Be

urm€ze faPtele lor bune.

MTCUL PATERTC(UVINTE

FOI.O3ITOAR EPENTRU

CEIMlcl

5TRU6URELE5FINTULUI MA<ARIE

riia odale in pusta Egiptului un parinte cu nu-mele Macdrie. Acesta era cunoscut in toa$ la.ra pentru faptele bune pe cdre le facea 9i mult:

Iume vmea la el dupe sfat. Deoarece in aceeati pustiemai locuia inci un plrinte Macarie, pe acesta, despecare vom vorbi, toli l.au numitOr4eanul, din cauza c;piovmea din v€stita cetate a Alexandriei. Snntul Ma-carie era de acum bdtdn si conducea o m5nestire de

cflugiii atunci cind s-a petrecut intimplarea pe care o

inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarie un om oa-recare 9i i-a adus un stmSure copt 9i bine mirositor. Tre-buie se gtim ci in pustie clluglrii nu aveau de unde cu-lege struguri deoar€ce acolo e ari$A mare tot timpul,nisip cit r'€zi cu ochii Si plantele lipsesc aproap€ cu de-s:dr9ire. Omul s-a gindit ci ii va face o mare bucuriepdrintelui Macari€ aducindu-i acel strugure care e3teadt de pr4ia6 in pustie, unde nici mdcar apa nu e inde-ajuns. Sffntul a luat sEu8urcle $i a multumit oaspeteluipentru dragostea adtate.

Rlmas singu in €hilia sa, perintele Macarie s-a gin-dit se menince strugurele acela atit de frumos care ilimbia ru mireasna luiplacut: Darcind a vrut sA rupao bobitd, dintr-odate gi-a adus aminte d€ intreaga ob-Fte d€ cilugiri pe care o conducea 9i s-a gindit cd Si €iar fi vrut, desigur, se glste dinh-un astfel de strugrre.Ce si faci sffntul? Se-l menince singur n-a mar vrut,deoar€ce gindul la ceilalf celugari il fdcu se s€ simtdz8hcit 9i lacom. ,,Oaie eu Eint chiar atit de mic la su-flet, incit se maninc acest strugure singrrr, in timp c€alti {rati rabda de sete? Nu voi face dcedstal" - )i-a zispArintele in sinea sa. $i" tot gindindu-se ce se face cuacel strugure, Snntul Macade hoteri sil dea primului

Nu tr€cu mdte r'r€m€ 9i iatn cd un ctlugir a bltut lau$ pldnt€lui Macarie. V-a"indu-1" pdrintele s-a bucurat Ei,dupl c. 6 vorbit cu el a sco6 strugur€le ti i l-a dat zicin-dunr "htl, fiaE, primegie de la mine acest strugu€, d eulrt btfrtr tl .m sionacul bolnav ata ce nu pot dnca Btru-ld." 3ftttuI Macarie a zis pricina bolii doar pentru a-l tu-t. F lnt .l ptkmal.I darul, clci 9i el ar fi &stat hi.ar oldf dh .ol tod sft de arlic ri de bine mirositor. Frate-h I lud rtsqunle ii ea dus multunind la chilia sa.

l0

insA cind a ajuns in chilie ii a vrut sl m;nin€e strugu-re1e, tinarul c5luger a avut acela$i gind pe care l-a avutSi Sfntul Macarie: ,,Cum voi m'inca eu singur acest stru-gure, in timp ce alli frati rabd; de s€te? Md voi duce 9i ilvoi da uui frate bolnav." Celugiiul a ieit 9i s'a dus launhatepe careil ttia mai bolnivicios: ,,El are mai mar€nevoie de€it mine de strugure" - i$i zicea in sin€a sa.

Dar s-a intimplat ce ni€i calugdrul bolnav n-a tinutstrugurele pentru sine, ci a hot:dt sel dea altcuiva. A$aa trecut strugurele de la un ciluger h altut, c;ci fi€cares€ gindea la ceilalti, Si nu la sine. Spre sear;, unul din

11

cllugl4 care tocmai prirnise in dar a€el strugure minu-nat de la un alt frate, s-a Sindit in sinea sa: ,,Ce stru$refrurnos! Cum de a aluns el in aceasti pustie arsA de soa-!e 9i lipsiul de verdeall? Md voi duce se-i dau strugure-le pr ntelui nostru Macarie, pentru cA €l e btrtfin qi aremai multe ne!oie de o hrane ca aceasta d€dt mure, ca-re sint tinlr 9i putemic." Zicind ac€st€a, cAlugliul a as-clrns strugurele sub haina 9i s-a dus cu el la chilia Sffn-tului Macarie.

1.2

Cind a vezut Snntul Macade strugurele mult s-a mi-mmal cici l-a recunoscut indatd. Era chiar strugurele p€carc et pdmindu{ in da! 9i nevnnd sal mdrince, I-a datunui frate. Sa mirat, pentru ci fratele car€ i-a adus stru-gurele inapoi era altul decit cel de dimineall. Sffntul in-dati ii-a dat s€ama de cele inlimplate, cum cd fralii n-auvoit nici unul sn ine sEugur€le pentru sine Fi l-au dat dela unul la altul, iar acum struBurele +a intors inapoi lael. Pregdndu-6€ cI nu ttie nimis S6nhll Macarie a luatstrugurele 9i a mulumit, minunindu-se de citi dngosteau dat dovadi c ugerii din obttea sa, deoarece nimeninu ea gindit la sine, ci fiecare la ceilalti.

Rimas sinSur, plrintele Macade a luat strugure-le, zicindu-gir ,,De vreme ce nici unul dintre frati nu amincat acest strugure, cum il voi minca eu, cate l€ sintplrinte 9i invAtdto.?" 9i, zicind ac€ste4 a dus strugu-rel€ Si l-a pus pe o piaht. O paslre a venit 9i l-a luat,ducindu-l puigorilor €i. AFa a sfiriit strugurel€ Sfntu-lui Macarie,

5 FINTU L AcATON 5I INGERUL

e w€mea sfrntului Antoni€ c€l Mare htria inEgipt un pErinte pe nume Agaton. Se spune clA8atot! pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul

Antonie. Ac€6ta din ulrni avea de la Dumnezeu daruld€ a !€dea sulletele oamenilor, ata cufl noi le vedemfala. Deci. dupi ce au stat de vorbr, Sfintul Antoni€ iazb dnirului Agaton ce ti €l va aiunte sfnt qi va ff atit debtrnd $ ftue de reutate, tncit nu va mai put€a r'€dea rdulin oammi, ci numai binele.

14

A9a s-a Si indmplat clci, cu timpul, perintel€ Agatona ajuns dtit de blind, incit niciodaH nu ce sup;ra pe nj-m€ni, oricit de mult rtru i-ar fi pricinuir.

A avut loc, atadar, cu Snntul Agaror! urmitoareainfmplare, din care se vede cit de ribd;tor qi de blindajuns€se. ktr-o zi. s-a dus sfnrul in ora! sa vindd vas€"Ie de lut pe care h fecea cu dina sa in pusrie - am ui-tat sa spunem ce pirintele Agaton ela pusrnic. Mer8indel a;a, a SIsit pe cal€ un lepro6. L,eprosul l-a intr€bat:,,Unde te ducil" ,,In orat, s, vind va!€le acesrea,,- i-ar;spuns sfintul. ,,Fii bun - a ,is iar4i leprosul -, ia-n,9i pe mine cu tin€." ,,Hai!" - a crTut la invoiau SfintutA^8aton 9i, luindu-l pe lepros in spate, l-a dus cu gieu

L6 t7

cind au atuns in piat5, leprosul i-a zis ian ,,Pune'miacolounde oql vinT vas€le . Sfintula f,cutaia cum i-acerut bolna\,lL dar nu apuce bine se lindi un vas, cindleprosul $ri iar cu gura: ,,Ai rindut un vas?" ,.Da!" -a r:spuns prrintele Agaton. ,,Dace l-ai vindul ins€am-ni ce ai banil Acl'm sd-mi cumperi o pltcintl de banii4tid!" Sfmtul n-a stat deloc pe ginduri, s-a dus ti i-acmp:rat leplosului o plEcintd. Dar leprosul nu s€ li-niit€a. Numai ce a vindut pirintele Agaton umdtorull?s, €i leprosul iar a strrit cu gura: ,,Ai vindut incl un!?3? Cump;r;-mi un strugure:" 5r tot atd. pinS in se.-r& de indati ce vindea snntul cem, leprosul ii cerea si-icumPere ba un4 ba alt4 pintr cind s-au terminat 9i va-E€le. si banii.

Cum se apropia seara, pirint€le Agaton vru s: poi-neasce spr€ casl. Leprogul ins: nu-l shbea:

"Vrei sdpleci? la-mi ti pe mine, ca si mtr lati acolo de unde m-ailuat!" Remas g flre vas€ ti f;ri bani, sffntul il lut tnspate pe lepros 9i pomi inc€t la drum. Aiuns la locul deunde il luase dimineaF pe leprot l.a p'rs cu gnia jos iia !.rut sd plece. Dar nu apucl si fad un pas, cind a auzirin urma sa rm glas atit de pHcut, indt n-ai fi gisit in rotpemintul un Slas mai dulce ti mai frumos de.it acela:,,Bin€cuiintat e9ti. Atato& de Domnul in cer 9i pe pr-mint!" lnsd cind s-a intor6 si vad: cine a gr;ft, n-a maivezut pe nimeni.

18 79

Ahrncia inteles Sfi.nrutAgdron cd leprosul ee care t-apunat in.spateiu era un tepro6 ddeve rar ci un Inger d hcer, ftimis de Dumnezeu ca sJ incerce btindeled ,i r:b-darea lui. D€ ariti bucu rie, p&inretui Aga ton i_a rie<ut iioboseala. El a luat-o incetitor spl€ chli; sa 9i nulte ziteoupa aceea nu-ijputea tua Bindut de ta cele .,n rimDlate.

CALU6ARUL 'ARA<

' I

<ER'ETORU L FUDUL

u foart€ multe veacuri in urmE a fost pe ma-Iurile dului Iordan o min&tire care se nurneaa Tumu lor, deoarec€ cilugtrrii de acolo trliau

'n tumuri. In- aceasul mindstire era un ciluger brtdn 9i

foart€ slrac.Insi necAtlnd la sirrcia sa celug;nl fdceaintotdeauna milostenie din putinul p€ car€ il avea.

\

20 2l

Odatl a venit in mrnlstire un cergetor. V;zindu-I, bl-tdnul caluSir i.a intins singura piine pe care o av€a.Crrgetorul ins{ a zb suplra! ,,Nu weau piine, weau oclma9r!" C:luSlrului i s-a flcur mill de bietul cerg€rorsi l-a chemat s; intr€ in tumul s;u si se odihneasc;

1t ,-

Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$€torul s-a mi-nunat Ioarte tare. Ciluglrul nu mai avea nimic in afardde cimaF p€ carc o purta. Atunci dezlegindu-ri trai'sta, cer9€torul a delertat in mijlocul chiliei tot ce avea,zicind: ,,Ia acestea" c5lugdrg c, eu voi mai 8;si in alteDarte c€l€ ce imi t€buiesc!"

Certetorula plecat, gindindu-se in sinea sa ot de iu-bitor em acel celu8fu sA6c, dacr gi-a dat ultima lui pii-ne ca milostenie. Din ziua acee4 cerg€torul a hotedt sifie mai bun, si nu mai face mofturi atunci cind i se diceva, ci str primeascA totul cu muliumire.

22 23

CALUCARUL <AREDORMEA CU tE I I

ot in pustia Iordanului treia lm alt c{uger bi-trin care, pmtru multa lui bunltate, ajunsese lasffnimi€. Sffntul bedn iubea a6t de mult rug;-

ciunea" incit de multe od ple.a din mEnlstire 9i petre-cea sdp6nini intr€gi in singurAtatea pustiului. Acolo elvorb€a cu Dumnezeu 9i cu inSerii 9i multe lucruri mi-nunate i se lnfmDlau.

Trebuie se ttim ce in pustiu sint o multime de 6nima-le fioroase, cum ar fi bii, hienel€, dar la fel de periculotisint $i gerpii ve-nino$i. Ctlugerd ins; nu se t€mea de ni-mic, deoar€ce Il a!€a .a aprrebr chiar pe Cel care a A-cut toate animalele, adicl pe Dumn€zeu.

S€ spun€a despre acest c{ugtu brfiin nu doar cA nuse temea de fiarele sebatice, dar Si c!, atunci cind plecasingur in pustie, se ad;poGtea p€ste noapte in culcuju-rile leilor! Odattr bdtrinul s-a intors in m;nesdre cu doipui de Ieu inveli$ in haina sa. Totj criug;rii s-au minu-nat 9i l-au intrebat cum de a reu9it str ia ac€i pui din cul-cutul lor, c{nd se gtie cit de fioroase Si rele sint leoaicele€are&i apird puii. Betrinul le-a zb: ,,Dace vom pdzi po-nrncile Dorhnului nostru Iisus Hdsto6, leii se vor teme

25

de noi. Cici Dumnezeu i-a ftrcut 9i animalele nu s€ atingde cei care ascultd de Dumnezeu."

Tofi caluBarii au rrmas rnnai fi de atunci au inc€-put sI ffe mai buni 9i mai bfmzi unul cu altul, ca $ ei strajuryd neinJri€ati, ca bdtfnul cel strnt.

STiNTUt EU FRO5INtr ME RE LE DrN RAI

uviosul Eufroein s-a n&cut intr-o familie foar-te s;raci. De mic copil a fost linittit ;i a3cnlttr-tor. Clnd a ctes<lt mar mlrisor, s-a du! intr-o

mAnlstire ii-i ajuta pe ciluglri la trcbudle lor primindin schimb adlpost 9i hrantr. Tintr$l Euftosh era ticut9i smerit 9i-i pHcea se Ftreaci mai mult in rugdciuned€<it pildvdgind sau lenevind. De aceea, Dumnezeu adnduit ln a9a fel, indt EuIrosin st fie pus la bucieides: tlteasce mincarc. Aici sneritul fi iubitorul de linig

27

te c ug& s€ ruga cu inima la Dumn€z€u Ei se gindea labun;tltile care vor fi in viata viitoarc.

Duirnezeu il iubea foane mult p€ Eufrosin, penFu ceel nu se certa niciodatt cu nimeni. Vrind slj r;spldteas-ce pentru bunetaEa sa, Dumnez€u na fkur lui Eufrosinurmitorul dan sd poatl pleca in fi€cale noapt€, intr-odipit . oriunde l-ar duce Sindul. Cu alte cuvint€, erad€stul ca Eufrosin se-9i doreascl ceva foarte mulr, cdDumn€zeu ii 9i indeplinea dorinla. Dar pentru ce Eu,frosin se Bindea tot timpul la Gridina Raiului noaprecle noapte se pomenea in acea Sredini incir nu gtia dacec€€a ce i s€ intimpli este adevtuat sau viseaz:.

In acea manistire heia f un preot sffnt. Acesta s€ ru-ga de mul6 vr€me la Dumnezeu se-i descop€re am e3-tein Gr;dina Raiului. Tot ru8ind u-s€ aF, i;H cr 6.a po-menit intr-o nodpte intr-o gredini preafrumoasa, plinacu pomi/ in care dntau pis&i nemaipomenite. c:md s€uite mailine, preotul ce sl vad;? Nu-i venea s.{ oeadeodilorl ln mijlocul gredinii stlt€a EuJrosin, bucrrarul,9i s€ indulcea din roadele pomilor.

Apropiindu-s€, preotul l-a inbebat mirar ,,A cui es-te gr;dina ac€asta ti cum ai ajuns aici?" ,,Aceasta est€Sridina alegilor lui Dumnezeu, iar p€ mine Dumnez€u

28 29

m-a lesat aici si o pezesc f se mininc din ea tot c€ vo-iesc." Auncipreotuli-a zis: ,,Oa re poli sJ-m i dai ii miemecar ceva din ac€asti $idina preafrumoase?" ,,Ia cevoiesti" -i-a rtrspuns Euftosin. Preorul d aritdt cu mindniite mer€ frumoase, iar Eufrosi& rupind citeva, i le-apus in rasn. In ace€a'i clipd a betut toaca 9i preotul s-atrezit din acea vedenie.

Prcotul a crezut ce tot ce s-a intimplat a fost un sim-plu vis. Dar, cind s-a ridicat din pat, €e se vad:? Pe ma-sd erau trei mere frumoase, caie umDleau camera de o

rnireasrne nemaipohenitd. Bdgind merele in snr preo-tul a alergat repede sel caute pe Eufrogin. Acesta to€-mai ieFea din chilia sa, dnd preotul Srtbit l-a oprit,,Eu-frosine, spun€-mi unde ai fost azinoapte?" ,,La minein chilie" - ia i:Bpuns Eufrosin. ,;Ie jur p€ Durnnezeu,spune-mi adeverul!" Vezind ce pr€otul gtie totul, Eu-frosin nu s-a mai putut ascunde 9i i-a zis: ,,Am fost aco-lo unde ai fost Si Sfmtia Ta 9i eu F-am dat merele pe car€le ascunzi acum in sin."

Minrh'hdu-se foane tar€, hdat; dupa terminarearugiciunii preotul a adunat toaE rdnistirea d le-a po-vestit cnlugeribr cele indmplate Fi despre darul mareal p:rint€lui Eufrosin. Insn cind toli au wut se aler8e laEufrosin sl-gi ia binecuvintar€, ial pe Eufrosin de un-de nu-i! Cdci ace5ta, fiind smerit $ nesuportind laude-le oam€nilor, a fugit int!-o alti mlnlstire, unde ea a5-c!is, ca nimeni sA nu-l flmoas.e. Acolo Sffntul Eufrosina continuat sa se roage in taintr lui Dumnezeu $ sA plecein fiecare noapte in Gddina Raiului.

Iar merele acelea minunate au fost vezute d€ mul-t lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict dinele, s-au vindecat de bolile lor. Iar preotul a p;stratunul din mere pini la doartea sa, clcl mlrul nu ard-

30

ta deloc semne c; ar putrezi, ca mer€le obi$nuite, ci,dimpotrivt rdspindea intotd€auna o mireasmi foar-te Dlicutd.

31

i l5FINTUL CONON

TILHARII INMARMURITI

Inia odate un c ugAr bltrtn p€ nume Conon.Acesta €ra foane iubit de Dumnez€u pentrub$ltatea lui. De aceea Dumn€zeu il pa"€a in-

totdeauna, ca Bi nu i s€ indmple ceva r;u.Odate Sffntul Conon m€rgea prin pustie. Nigte iilhai

l-au vlzut ii .u vrut sll omoare. Dar, cind au aiuns indreptul Bffntului ti ii-au ridicat sebiile ca si-l loveasctau inmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacd poti! Tilhadiau rimas aga, cu sdbiile ridicate, petrecind toatt ziua inarqitA ti ribdind de s€te.

Spre s€ar{, Sfintul Conon s€ intorcea pe acela:i drumin mdndstirea sa. Tilharji cind l-au vezui, au inceput astriga 9i a s€ dita, zicind: ,,Omule al lui Durnne"er! teru8&r, fA c€va ca s: nu rrminem aici intep€niti, iar noifictduim cA de acum n-o Be mai fa.em rAu niminui!"

-Sfintului Conon i s-a facut miH de tithari pentru c:a v;zut cit de nectriili erau, cu buzel€ crtpate de aliiF9i c! fafa plinsi. ,,Bine - a zis Sfintu] -, €u m; voi rugdpentru voi, dar voi sl vl tin4i de cuvint, ceci altfel o seintep€niti iar&i!" 9i, ficind Sffntul Conon o ruSeciune,tilharii 9i-au rcvenit 9i plingeau de buclrie, mullumindSfntului Conon 9i lui Dumnez€u. De atunci tilharii ac€-ia n-au mai flcut rlu nimenui.

33

POVESTEAiMPARATULUT MrLosTrv

te, impdratul gi-a scos haina f a acoperit mortul. APoiSi-a continuat drumul, crci avea mult de mers in Tiua

in# tot c dtorind el at4 s-a intimplat ca a cezut depe cal ii s-a finit fo6rte tare la Picior. Ajuns acast im-piratul a chemat c€i mai buni doctori la palat, dar inzadar Piciorul s-a umflat 9i doctorii au zis c;, dacd nu-tvor tei4 ac€sta va putrezi 9i impiratul \a muri. ASa ceau hotldt ca a doua zi de dimineaF se-i taie piciorul,Dentru a-i salva viata.

fost odata un imPArat tiner 9i foarte brln la ini_mi. Acesta de mult€ od obitnuia sn s€ Plimberin tara Ea insotit doar d€ o singurtr slut:. De

dte ori intiln€a u€l,n om sirman, lrnP:ratul ii dddeamilostenie 9i-l atuta cu ce Putea.

Odati mergind pe cal€, impirahl a vizut intr-unloc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti sluga inain-

35

In noaptea aceea impdBtul n-a putut domi. EI a ru-gat o sluSl sl-i aprind: candela 5i a rimas singur, pri-vind ta icoane 9i gindindu-se la soalta sa grea. Chiaratunci s-a des{his f€r€astra qi in camer! a intrat un c:-luger luminos. ,,De ce etti asa mihnit, imFrate?" - l-aintr€bat c.iiu8rrul. ,,Cum s; nu fiu mih^it, daca miinetrebuie sr-mi taie piciorul?"- i-a lespuns el.

Atunci cnlugerul s-a atins de piciorul impdiatului siacela indatA 6-a ficut sdnetos. ,,Ridicl-te 9i mergil" - razis cilugirul. ,,Nu pot, c{ este rupt" - a r;spuns impe-ratul. Dar luindu-l c ugirul de rnid, imperatul s-a ri-dicat Si a putut merge ca 9i mai inainte. ,,Spune-mi, cin€elti?" - a intrebat impiratul nedumerit. ,,Cum, nu merecunosti? oare nu este aceasta haina ta, cu care m.ai

36

acoperit ieri? Dumnezeu a vizut neca2ul tiu 9i m-a td-missa te vindec, deoarece ii tu mi-ai ftcutbine."

A doua zi imperatul ela dnltos, spre mirarea docto-dlor. El a povesdt tuturor ce s-a intimplat 9i toli au l?iu-dat pe Dunm€z€u, Care ii aiuta pecei buni la inib;.

cRADTNARUT t lBOR(ANU L <U 64LBENI

A-1 ra odatl un gredinar foarte bun la inima, carel- lucra toata ziua la gr;dina sa, iar banii citt8aFLt ij dedea siracilor Mult; vrem€ a peEecut BiA-

dinarul ara d Dumnezeu il aiuta in toate pentru bunl-tatea lui.

38 39

Dar iaui cA intr-o zi a venit DiavoN la Sridinar 9ia inceDut a-l ispiti: ,,De ce dai toti banii tii stuacilor 9inu-ti ;ui mdcal citiva deoParte? Iate, o s, ajungi 9i tubitdnl Si c€ vei face dacl vine Yreo boal! Peste tine?"La inceput gradinarul n.a luat in 6eam: acele vorbe, de-oarece ;tia i6 Dumnezeu il aiut5 in toate Dar, trecindzilele gitot gindindu-se la acel€ cuvinte, a hotArit se Pu-nA un calben deopart€

N-a-trecut muli6 vrem€, cA g:dinarul a dosit ti unal doilea galben. $i tot at4 Pintr a umPlut cu galb€ni unborcan, p€ care l-a ingropat in grddina.

Nimeni nu pricepea ce s€ petsece cu glidinarul. Totiau vezut ce de la un timp el s€ schimbase foarre mult.Seracii, care mai inainte veneau la el ti prim€au din le-gumele din grddine, erau acum alungali cu minie. Grd-dinaiul vindea totul la pialt iar banii ii ascundea cu fti-

40 47

Vezind zgircenia de care a fost cuprins gridinarul,Dumnezeu si-a intors fala de la el $ nul mai ajuta. 9iiatd ce iftr-o zi, lunind prin gredine ii gindindu-s€ laborcanul cu bani, gredinarul a c;lcat intr-o greblt ri $i-arenit piciorul pind la os. Mutti doctori a.h€mat SrAdi'narul, dar fere fobs, cdci piciorul i se umfla tot mai tare9i de acum incepuse sI putrezeas.L

ASa a cheltuit grtdinarul tot borcanul cu galb€ni p€docto . Rlmas qi bolnav ii firA bani, a hotedt se che-me un doctoi, ti de ultimul galben srl roage sn-i taiepiciorul.

Noaptea grddinarul a adormit mihnit 9i iati .5 i s-aadtat in vis Ingerul Doimului i i-a zis: ,,Unde iti sint

banii grldinarc? De c€ nu t€ Iaci slnltos cu ei, aia cumneddjduiai? Se Stii de acum ctr banii nu sint de mare fo-los, iar omul milostiv Il are ca ajutor pe Dumnezeu. Ia-t;, ri eu am fost trimis la tine El te aiuL ctrci Dumnezeu9i-a adus aminte de vremea dnd impa4eai averea ta s:-racilor 9i e.ai bun cu toate lumea." Interul a atins picio-rul gridinarului Si acela s-a flcut srnrtos.

Gnd a venit doctorul dirbin€aF, l-a glsit pe grldi-nar lucfnd in gddine. Toati Iumea s,a minunat de celeintimplate, dar mai ales oamenii s:rmani s-au bucuratde tdmiduirea gredinarului. Clci din acea zi $Adina-lul a inceput sI fie milostiv ca mai inaint€ Ei tot ci*i8dsiu il imDtrnea saracilor.

4l

TiLHARUL (ARE

A A'UNs 5FINT

fost odatl, cu multe i€acuri in urmI, in Pe4jr€Egiptului, un lilhar pe nume Mois€. Ace5ta €ranegru 9i atit d€ putemic, incit era sPaima tutu-

ror Nu numar oam€nii obiQnuiti se tem€au de Moise, ci!i tilhaii s€ cutremurau cind auzeau de numele lui.

lnsd nimeni nu Stia ci, dincolo d€ obiceiul cel fioros,tilharul Moise avea o iniml buna. De multe ori s€ n-

treba in inima sa: ,,Oare la ce bun s; fa€ atitea rdut:ti?M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sintatit de reu, nimeni nu me iub€$te Si eu mi simt atit de

krtr-o zi, g'indindu-se el a9a, iata €d s-a intilnit pe ca-le cu un celuger. Inda6 ce I-a vezut, celugarul a vrutsI tugt dar tilharul a zis: ,,Nu te teme, d nu-ti voi facenici un reu. Ci te rog se stai d€ vorb: cu mine!" Cdlugi-rul i-a povestit tilharului despre credinta in Hristos Aidespre viala in minestire.

filharului i-au plicur foate mult €ele auziie de la cI-luger 9i a hotarit se plece impreunl cu el la m:n:stire.

44

AAa a ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir.EI ii a construit o chilie mici nu depate de m;dstire5i tr:ia acolo rugindu-se zi Qi noapte lui Dunnezeq p€Care Il iubea foarte mult.

intr-o zi, pe cind Mois€ se ruga in chilie, au nrvalu-it asupra lui patru tilhari. Dar, spre mirarea lor, cllugl-rul i-a hintit pe toti la p;mint si, legindu-i fedeleq, i-adus ca pe un <nop de gdu La slareFl manasHrii, zicind u-i: ,.Luati-i ti fac4i ce weli cu ei. c;cieu nu vreau sA ibaL p€ntru ce l-am f;geduit lui Histos se nu mai facreu nim;nui." Starelul s-a mirat foarte mutt de putereacea mar€ a Iui Mois€. Ti lhdr ir du r ;md5 5r ei iM;rmu-

riti, cici in timp ce-i ducea in spate, gluga c5lug;ruluii-a cAzut de pe cap qi ei l-au recunoscut ce este vestitulMois€, ciperenia lor de altidate.

Atunci tilharii siau cerut iertare d€ la staret d, intdndin vorH cu Moise, t-au intrebat cnm a ajuns cilu86r, clciei il clutau demutt. Moise l€-a Pov€stit tool de-a fir aprr, ata incit tilharii au crezut 9i ei in Hdstos, fdSeduin-du-s€ cA de acum nu vor mai face nici ei rau nim;rui

Pirintele Moise a trlit ince multi ani in menestire Eia devenit atit de bfmd, inclt a ajuns sffnr !i Dumnezeui-a diruit darul fac€rii de minuni. El a aiutat multi Iu-me cu rugdciuile !i cu sfatudte eale, incit v6tea despresfintenia lui s-a respindii in tot EgiPtul, ajungind pini

AvA DANIL t lEVLO6H IE PIETRARUL

ra odate lm pi€trar pe numeta m$cea toati ziua la cioplitcirtigati ii impirtea in doui: o

ne, iar alta p€ntru sAraci. EvloShie eraincit avea intotdearma uiile cas€i salestrrini.

Evloghie. Aces-piatrt iar baniiPaite pentru sr-atit de milostiv,des€hise pentiu

S-a intimplat odatA .a Sfntul Daniil pusts cul se zr-bov€asca prin acele locuri iar Evloghie, anind de eLl-a chemat in casa sa. Ata a allat Sffntul Daniil desprefaptele bune pe care le f6cea Evloghie. Intorcindu-se inpustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind:,,Doame, am vizut cit de milostiv €ste pietrarul Evlo-ghie, ca i9i imparte putinul snu cittig cu stdinii. Te rogsa facica Evloghiesi seimbogAteascl. pentru ci a'a vaajuta qi rnai mutti oamenil"

Durnnezeu asculta intotdeauna rugiciunile Sfintu-lui Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr€-

ba! ,,Pentru ce, pidnte Daniile, ceri un lucru ca acesta?Evloghie Imi este phcut ata cum s€ afli ii nu este binep€nfru el $ se imboSileasct." ,,Doamne - a zis iar;fiava Daniil -, Te rog sn-mi indeplinetti aceasti dorinF,dci cled c! Evloghie r,? ajuta pe Ioarte mul6 lume.",;Ie pui tu €hezai p€ntru el?" - a intrebat Dulmezeu.,,Da, Doamne!" - a zi' cu hoftire ala Daniil,

A doua zi umblind dupe piand. Evloghie a glsit as-cuns in pamint un burduJ cu galb€ni. Insr, in loc s: facimai muke mibstenie, ata cum s€ attepta Sffntul Daniil,Evloghie a disparut cu bani cu tot. Mare a fo8t intrista-rea tuturor ceci nu mai avea one str-i primeasci pe ci-

48 49

Htoni striini. Sffntul Daniil era mihnit qi el l:e nu L-a as-cultat pe Dumnezeu.

intr-o noapte oumne.eu i S-a arttat in vis SffntuluiDaniil in chip de copil si i-a zis: ,,Vezi ce s-a'intimplat?Unde este acum Evloghie al Meu 9i cine ii mai ajuti pestreini?" ,,Doamne, Tu Ie gtii pe toate dinainte 9i trebu'ia se Te asult! - a zis ava Daniil. Ce pot 5; fac ca s:-miispetesc vina?" ,,Dac: t€-ai pus chezaS pentru el, du-teacum si-l adu. cici el se aflA in Alexandria."

50 51

intrebind din om in om, ava Daniil a Sesit in cele dinurml casa lui Evloghie. Acesta inse nu mai era acumpietrarul milostiv de alt;date. Avea o case mare, p€ careo pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l Pe caluS:rul b;trin care striga din urma sa Evloghie a Poruncit si fi€Mtut cu bete.

.e,

Asa a rlbdat ava Daniil dulte sepGtnini la poarta luiEvloShie, betut 9i batjocorit de slugi, dar Evloghie nu-lblea in s€ama.

V:zind Dumnezeu rdbdarca Sffntului Dannl a flcuturmdtoarca minune. S-a intimplat .a Evloghi€ sa se cer-te cu un mare dresltot care l-a 9i dat in jud€ca6. Dre-gitorul acela era neam cu imp;ratul, a;a cI s-a hot;ftca lui Evloghie + is€ taie cdpul. cu chiu, cu vai a reu-tit Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria 9i sls€ intoarcl in saful seu. Ajuns acase, Evloghi€ a tePldathainele scumpe pe care le avea aqa cI urm;ritorii stri nul-ar mai fi recunoscut niciodatl

Evloghie s-a inrors iar la viata sa de mai inainte, oo-plind pietre ti impn4indu-9i ci$ti8!l cu strdinii El a in-ceput sA fie iartr9i pltrcut lui Dumnezeu. Snntul Dani-

51 5l

il r€nea ti el de multe ori acas: la Evloghie, cAci bie-tul pietrar t-a cerut iertare p€ntru ci poruncise slugilorsd-l bat; in Alexandria iar snntul l-a i€rtat. Povestireaaceasta a istodsit-o chiar ava Daniil unui u.emc de-a]siu, vrind sl-l invete cI nu este bine str cerem orice dela Dumezeu, ci numai cele ce ne sint de folos.

STiNTUt DE PE 6UNoI

cest Sfint a fost neobisnuit inci de la nastere-insuqi numele lui o arita - coprie, adica ;el depe gunoi. CAci Cuviosul Coprie, pe cind era

inci su8ar, a fost g&it de citre cilugirii din obqtea S6n-tului Teodosie cel Mare p€ o gremadi de gunoi. Mamas4 fiind gonitl de barbari, a Hsat mpilul pe gr&nadade gllnoi din apropierea rnendstirii.

Copilul Coprie a fost luat in menistire d€ €alugAri.Aici €l a fost hranit cu lapte de o caprd. Capra cred cegtia ctr acest copil va ajunge sfnt, ceci, de ffecare date

54 55

cind copilul plingeo alerga din turma cu care pa9tea aivenea se auDteze copilul.

insuri Sffntul Teoaosi€ il iubea foarte mult Pe copil,pentru c5 era in toate ascrltator ir hamic CoPrie in(:de cand era mifit€L ii aiuta Pe celu8drii .are imPleteaucoturi, ducindule apd de bAut. Cr€scind, a fost fAcuL larandul lui, celusrr

P€ntru cd era smerit 9i ascult tor, Durnnezeu l-a in-vrednicit pe Coprie d€ mari daruri, de care el insufi nu9tia. Aceasta 9i pentru marea dragoste pe care o aveaCoprie pentru Sfntul Teodosie, cici el credea ce pentrurugiciunile s6ntului poate Iace orice.

&a s-a htirnplat cn s-a dw odati in pidure dupi lem-ne. Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pi-ciorul. Atunci tinirul Coprie l-a apucat pe u6 de uE heii i-a zis: ,,De ce ai ficut asta? ferintele Teodosie me at-te.pti cu lemn€le! Acffi o s: te inham pe tine ii o se cantu lemnele in locul mlgliugului, pinl se !.a vinde.a!"

Mare le-a fost mirarea tuturor s; vad; cum ursul carAlemnein locul megarului!

Cuviosul Coprie a triii in otqtea Sfintutui Teodosie pi'ni la adinci bidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel€dintre €le s-au scris, dar ;i mai multe au fost uitate del|reme ceci de ahmci au tsecut mdte veacud.

56 57

vAMEtUL z6iR(T t lPiIN EA ARUNCATA

fo6t odatl in pd4ile Africii rm vameg roartezgircit, p€ nume Petru. Acesta €Ia atit de riui de nemilostiv indt Etuacii E€ t€meau 9i s: se

apropie de el. Nimeni nu PrimiEe niciodate nimic de la

Intr-o zi, shinSindu-se stuacii impreune, unul din €ia pus rimlgag ce nu se vd llsd pina ce nu va pnml ce-va de la vdmeful zgircit. 7is ri facur. Slracul 5-a dus IaPoarta vame lui Si a inceput se strige cit il tinea guras,-i dea ceva mitostenie.

S-a intimplat ca vamegul tocmai s: aduci acasa oclrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racu-lui, Petru a ludt o piine ti a dnDcaro in acela cu minie.l'rind si-l alung€. SAracul a luat bucuros piinea ii a aler-gat la ceilalli cert€tori, hudindu-se ce a primit miloste-nie de la vame$l cel hain.

Noaptea vamequl a avut un vis care I,a infricoqat foar-te mult. Parce au venit la el nitte negri ii i-au luat sune-

58 59

tul, ducindul la un ludecdtor imbrecat in haine de lu'minl. Aretd.ile cele n€8re zbierau, zicind €i ei trebuiesi ia sufletul vameqului, deoalece acela nu a flcut nimicbun. Atunci a aplrut un inger luminos qi a zis: ,,Nu esteadev;iatl leri Petru a dat o Piine unui seracl Iatl aceas-te Diinel"

itrmci ludecdtorul, care nu era altul decit Hristos, azis: ,,Si punem pe cintar faPtele rcle ale lui Petru, cte opa e, iar de cealalte parte aceasttr piine!" Demorui au;ll3 oe cintdJ o multime de fapte rele ti cintdnl c-a in-llin;t p'rd ios. Ahs(i s-a apropiar ti ingerul ti a Pu5piinea pe ceulat taler Ce minunel Piinea singuri a ridi-iat ciniarul ri a tras mai mult decit toate faPtele rele in-

datl, urlind superati, demonii au dispArut din fata lu-de€Atorului Milostiv

Trezindu-se, vametul a inlel€s ce a fost acel vis 9i 6-aminunai ,,Dacl o piine pe care adr dat-o unui Eirac, fl-d voia mea, mi-a ajutat a€t de mult, oarc dt de phcutilui Dunhez€u 6int cei car€ fac milostenie tot timpul?"

De atunci vame l Petru a lnc€put s! faci mibsteniein fiecare zi, indt nu se putea Sdsi tm om mai milostiv iimai bun in tot orasul.

@ 61

HAINA DATA LUI H RI'TOs

? ntr-o zi vamqul petru a intilnit un om atit de s5-I rac, incit nu avea nici haine Pe el Flcindu-i-semi-I la, Petru si-a scos haina sa frumoasi ti s(umPi ti

i-a dat-o slrac;lui.Slracul, dupl ce a

'rma6 singur, s'a Sind it ci nu Poate

sj| Doarte o hainl atit ile scumpa ti a hotalit sJ o vindlDup: cit€ra zile, merSind Prin Pial:, Petru tj-a vtuut

haina pe.are o drduse sdracului Pus, la vivare El s-amihnii foarte mult fi 9i-a zis in gindr ,,Dumnezeu nua primit milostenia mea, d€oarece siracul nu a PtuFathaina, ci a pus-o la vinzar€ "

Petru a umblat mihnit toatd ziua $ aga a 9i adormit.Noaptea el a alut urmetorul vis. Un dner frumos a ve-nit la el imbrAcat in haina pe care o diduse siracului.Nedumerit peste misure, Petru l-a intrebar ,,Cine egtid de und€ ai aceastl haind?" Iindrul i-a rdspuru cu glasdulc€: ,,Eu sint Hristos, ii aceast hainA Mi-ai dat-o tu.CAci oricine d, ce!? unui B;rac Mie lmi dA."

Petru s-a trezit nespus de bucuror hoterind ca d€atunci inainte se face Fi mai multi milosteni€. El a de-venit atit de bun, incit a ailis sfnt.

62 53

5TICLA A'CUN5A

u foarte mdte !.reme in urmt treia in Pa4ibttaliei un ciluglr sfnt Pe nume Benedict. Aces-ta €ra staret al unei mrnestid, Pe care o con-

ducea cu stnctete. Nimeni nu Putea ascunde nimic deSfintul Benedict, ceci btrtrinul eta inzestrat de Dumn€-zeu cu darul darviziunii 9i ved€a tot ce se flcea in taine,la orice depe(are.

in ace€asi m:nAstire trlia $ un dnar Pe nume Fxilaratintr-o zi. Sfinhtl Benedict l-a trimis pe b;jat si aduc: de

la cineva ni*e vin. Exilarat a primit doue sricle cu vin,dar pe drum a hot;dt st ascunda o srid; 9i sel minte pebaHn ce a primit numai tlna. Atd d rifacut.

Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul adat-o staretului s6nt, care i-a multumit cu cilduri. in-se h despl4ire Bfintul i-a zis: ,yezi sA nu bei din sticlaPe care ai a<cuns-o, ci sJ o inclini puFn, $ ve?i ce-o sase intimple." Rutinat peste misurtr, Exilarat $i-a cerutiertare pentlu pa€atul fdcut ii s-a dus str vadd ce se vaindmpla cu sti€la ascrmsi.

Ajuns la locul ude era ascuns vinul, Exilarar a luarstida 9i_a inclinat-o pulilr a$a cum ii spusese Sffntul Be-nedici. lndate din sticH a iedt un €arp€.

Atunci a inleles Exilarar cine l-a indtar sA ascundivinul Si ce i s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedictnu I-ar fi atentiondtsa nu bea din srida ascun$.

65

PUTE REA RU6A(IUNII

ulti sint c€i care se roagl in orice vreme luiDmnezeu, dar pulini cunos. purerea ruge-citmii, mai ales atunci dnd s€ fa€e cu crcdinF

de cttre oamenii pHcuti lui Dumnezeu. De aceea i noiraem si povestim o in6mplare minunati pe cale a trans-mis.o in scris Stinhrl G ngorie cel Varc. papa Romei.

Pe dnd gotii au n&elt asupra Itali€i, un loldat oareca-re a fost luat prizonier. :'olia acetuia nu 9i-a pierdut cllln-pih.il, ci, atrmci dnd avea vreme, rnerS€a Ia biserice 9i ilruga pe preot sll pomene.sc6 p€ soldar la Utur8hje.

Dupl rD timp, soldatul a fosr eliberat.Intorcindu-s€acase, el ia povestit soti€i c;, in anumite zile, lanfurilec:deau de peel, incit gardienii care il peze.u nu qrjau ce6e intimpli. F€meia qi-a dat seama ct acelea erau ?ilel€in care ea s€ ducea la biserice se se roage pentru el-

66 67

iNA11rmreSMERENIEI

reiau odatd in Alexandria doi celugari bdtrini,unul intr-o parte a cetiiii, iar altul in alta. Ace$-tia au petrecut foart€ multi ani inchi:i in chitii'

le lor, incit nimeni. in afare de ciliva u.enici, nu le ve-dea fala.

Tot oratul zicea despre cei doi bAhini cn sinr Bfinti timulte minuni se sivirgeau pentm .ugeciunile lor.

Pentru ce erau atit de bdrfni, s-a apropiar vremeaca unul dintre caluS;ri sa moart. Acesta, pentru c; au-zise atit€a d€sprc c€blalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cu-noasce inainte de moarte. Deci a trimis la el pe ucem-cul $u, rugindul sA vini sl-qi ia r;mas bun inainre de

Auzind invitatia din Bura ucenicdui, ceulalt betrin ahotlrit 5; faca pe plac sffntuluj celug:-r, pe car€ ii et dem u-lt; vreme dored $ -l cunod3{a. lnsJ hoE ri st nu vineindati, ci sI a9tepte noaptea. Ceci se t€mea brtsinul canu cumva oamenii s:-l vadA d sI alerge dupt el.

Trebuie si ttim c! sfintilor nu I€ phcea ca oameniistr-i laude. Ei €rau foarte modeqti. Dar cu cit se ascun-deau mai mult de laudele oammilor cu arir Dumne-zeu le dtrdea mai multe daruri ti ei dev€neau tot maivestiF.

Ata s-a inrimplat ii cu bitfnul nostru. Cici, dorindel s5 s€ ascundA de ochii oammilor, d hot;rit sa mearq;la celilalt bakin noaptea. ins: cina a i4t in straae,;atice doi ingeri au stat alAturi de €l cu fictii aprins€, €a sa-i

E usor si ne ddm seama ce toati cetatea a al€rgat sA

vadi o astfel de priveligte minunati, iar Bthinul smerit'in loc sl s€ as.undt a devmit 9i mai v€stit'

Asa seinlimpla cu toti ceicare nu s€ lauda cu faptele

lor bune, clci ie xertla Dumnezeu insufiiilace vestili

inaintea tutur;r.

68

I69

CUPRIN'

Cudnl l a in lc. - . . . . . . . . .

Strugur€le Sffntului Macarie . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Sffntul Agaton 9i inSerul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

CrluSerul sdmc Ai certetorul tudul . . . . . . . . . . . . . . . 20

Clluglrul care dormea cu leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Sftrtul Eufrosin 9i merele din Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26

70 77

S6nh'l Conon ii lilharii inmiftturiF . . . . . ..

Povestea imp:ratului milo6tiv . . . . . . . .

crldinarul ii borcanul cu galbeni . . .. .....

Tilharul cale a ajuns s6nt

AvaDan Si Evloghie piet larul. . . . . . . . . .

S6ntul dep€ Bxrnoi.. . . . .vam€rul zSircit Fi piinea aimcati....... . . .

Haina dat, llri Hristo6. . .

Sticla asolns:Puterea ru8lciunn... . . .

hiuF[\ea smereruel., . . .

32

38

43

54

67

DIFUZARBS.C ssp.rg.pt SRL

sE Id Muut<u r 35, tuJ031216 Bucr€9d

T.L: 02r-320d1.19, 6r: @r319.roscnd: Mbdo3lp.l3EPh.b

@Jih.d:$Phj xM€Phi.6

S<i.bh. d. Difud. SUPERGRAUIva orat pcibdlbte. d. , prihi prin p.rH

dF tu bu. drt d.,ptritu.xur.teolqi., dttlr{ Elsio.d d4 6to&6.

+!rult t. .djui d. prBt*iu.PLb I he mbuD L p;niE d4ito4

a4 Pogre Mt aP@E d. slFaEph

lt.ri.pd, tU!RART^ SoPHIA

e. Bibd vodr d. 19,0{.15r, Bu.lr.rti ,..toi 4

lLlr3r FnX.b d.T6loSF)6d. tDt.$6.10.00i tzrl6 613

scrftl P4inr M patu,,4i.rt!L ,fuht:6edrqrep,rtust.rt @

pt grttrr ti ttQ ht,yj er!

e l. bun j.Llput, trebuie s;i spunen.c esrc rnPatedc Clfintu I tnrd,. provine dr ta 8r...s.!lI'rn?, rrli.ri firirle. I)rin !rmdre Patefl .ul.src o

.Itr.are cuPri.d. cnyinlr'.le Siintikr l)iiri.li.drnrt(,P.intru f dosul.r.dnlcnrsilor.

l'.rt.ritul de fitii, mmr de nor,,'nr',, nu estu o pnrscurii(.d rreunui.r dftrc f.r.i.elc mnri,.to Larlc8.iude l!\tc tlin mai nr lrt' i/vorr,, cum .r ri: /rn,vrnunrt llrt.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f.lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh/td{J.utrnrsenr Didl \r,/. Sfiflulur (;rigo.ie al Nlan,

Mrrrl lrrt(rir estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.nsimild sal., cit ii p.nrr! Iaptut.S s. iJr€serzri Lltdnri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.iinter.\ul (opiil()r t:lt .r! n,st repo!€srft., $!nrru a li citmJi . l . r rc5imai u$r d. u.mir i r

lffillii